ARISTOTEL Se STATUL ATENIAN ISBN w-s5970.00Sreueatice, INTRODUCERE *) Intve serierile pierdute ale tot Avistote, acees.a trad plerdere © mai mult regretata, este, fara indoisla, monic rentala colectle @_,Constiuiior in ea maliiateratul te Tosot reuaise taal Coate formele in ‘cure sa manifesta viata de stat a difertelor comunitagi grecesti. .Constitutile® cu prindeaw schita mecantemulul complex upa care se con fucea vista politica so sui cineizec! 3) opt de State. parte infima din aceasta opert se pastreaza incl sub feral Ge fragmonte, pe care lo-au contervst diferiti soviet sh fantichitaii'). A heat micar” un. moment speranta. c& aceste Polit (Sonstitu(ii) av putea fi regdelte vrsodats, & © nebunie, spunea in 1863 savantul & Helte?), Tata Ws f8'timpuriie mab not s-au hotaeie in afisit si dozminta ‘el pulin in parte, nemingietoarea profetie a seeptlcalul Sristotelician ?anul 1601 ne-a redst na din aceste con stitufil, 1 anume aoeea a Statulul atentae, care ocupa in Ssus-nurmita opera Tocul de enpetente sl ets oarecum peela Introgit colect r Preffosul papirus — descoperit in gipt — consti din patru suluri de lungime ineyala. Din manuseris lipseste Inceputul $10 parte de Ia sfirat Stirea despre descoperire lui a stint o vilvs extra fordinard, sf eu drept cuvint, ciel tmpertanga nail srieri pentru studtul fetorei si al viel grevertl iu se poate com cai eh Pa 1) ceotens Heracide in Pont easier pete Seiten arose — i 68Anisroren “para deci cu insemnitatea epocalel descopertet'a yLsstet ‘limpladetor® a il Totus Afvicons,tleuts cu clveva ves gar mal iosinte, Raila princeps a yStetulul atenmlant a 08 Heath de F.C. Kenyon tavaltul asiscn a ace, nil manuseriselor de in British Museum "cave, ‘eol lint a deseitrat dificil: manuscria, Accused pelo eat, fle « fost epulzata namaidectt 91 dupa en a Uimat © ne amarati Serie de edit, traducerl, comentaril studi a supra formel, fondulul 9i mat nes ‘asupen’pateraitaf a « Cle t foata'lumea a fost de la tnceput de neerd ea Ste fil afentan* opera flosetulutstagis. tn noua serlele a6 siseau rl Istorice considerate ca imposible, soneepe Polltice ‘care se pirenuci nu pot cadea eu vedcriee va Arislote: ea resyingea unele convingeris tare erat soar ie ca detinitive sh confirma siecle, ce te male con ee Hisle; Tn stg Go ‘era imbracntintioan SU, pe cee Rul Intllaim "nicsleri in epern autorulel Folltelte Toate aceste conskderente au determinat pe 0 buand garde Aintre flologl, 38 se Indolased. despre aclevieatul mato ot Satu alonane“astet anil wunbule dana drop {ou serittor, jar stit nu vad in el dectt' 6 pesivee et EB originsle’ a preceptorulul ut ‘Alexandru Macedon Apol, 0 a tela categorie e inclinath ed vada tn sere monagratie © operd autentled a Int Aristo), inet Weta S810 eu multe Interpolari ale ediioriior a foal tray Astdzi nu se nat indoles’ nimoni# ca hurl ee Actee tolel, in citel colecte de constitulil *) ea oeaps probe Bil Ibeut de frunte, Proba deintivi neo ea taped ok 3 awe, Arinoteles, Pattee, pas. 170. inacabt tei (rama, oc. Shy, Witsmowite cede eh {otal nd “Athen kp, 96 ql uematy SUS MS Mra. (Arts: 2 te desir Ilodre diy sles sam a ati es ai ei 0 Gaic nga Sutesto Demir leallres este coleehie a fest dale de [SPATUL ATENIAN i hai bine de cinclzed) de tragmmento®, pastrate ts. diferiti allori qi citate ca apartining yStatulld atentan® al ilasteu Jal filesot, concord perfect “eu texiul serierii de. curind “descoperit Tilcind Tntr-un 1oe comparatia intre istorie 91 poezio, flosoful, atit de poaltiv in alle privinte, face constataren, {foarte slrprinastoare pentru nol, ch aceasta din rind — poezln —'e ial fllosoliea decit’cea dint, pentru is: {orla se Geupt mumal de individual. © probabil ck facind fceasid apropiere se va th gindlit maf degrabay nu la pro- priile lui tuerart cu caracter istoria ch la aceles ale Lone femmporanilor sl, in spectal Bfor 9t ‘Leopomp Ele conving a istoria poate fist trebule sf fie tratnta altfel ae culm © faceau retorit lesil din scoala Iuf Isocrate si altel chiar e cum au facut Herodot #1 Tucidide, pentru cire auto: rol ,Statulul atenians, are-coa mal mate stima, Daek ase ‘mena istoriel,filasotin are scopul de a fi folostoare emus Tul de Stat — cum tease autorul Bilan, poset im sine carseterul uel legh Asti resis 24 el intr-o forms sstematied, gindul exprimat de Tuck ide in programm 1, ed istoria poste duce folcase pen {uy ed drutnite cause Sntorice proce ‘oldeauna seeleagl stecte Totodatd din studiul acestor Politi se. desprindea, siit;pentraAristotel cft'sl pentru ltitoril sat constatared be care 0 Ya dezveled cl mat pe larg Politica lal, bprecum, oamenii care se mse sub diferite ltitudint se Lcouebese inlve el prin inéitimen tale, prin culonren piss fifvsnu a: parutul, prin apuedturt si eprinder. diferte, ‘ot astfel sh constituilie care sint si ele niste fnte: mai cotnplene, ina cu tolul sits infatisare-dups cum 9e nase TInt Toe seu alta -Din acent tape reese indsts come husie 3) eg constinie Meslay scoessl ponte fot oa meni ru exisia 4b) consututia se nase si'dexine 4h chip natural, ca orice alt organism, far incercarea. de 4.8 explica printe-an contract constient Tntre.oatpent treble: considerata cn eranstd ca desavirsire. In funda Mranlals chose» raporsulul.divtee ise) nonos cel ulin cit private explicared proveniehtel Statulul, Arise {ote luo, deel, atip posits pentru. fists Ts mijlocut Boclett ateniene, educate desproape tn vese si Sumatate de sofia, monumentata iul perf era un avertisment impo- ‘iva generaliatrtior comode si pripite, datorite unt pi HU Inclinst spre construceil teovetice ipsite de fordarpent real si (otodatd © indieaile’metodologien de: primul Fang. trating ea 0 formula generally 0 Ipotesd, mat ales Th dee fmeniul politic, trebule si fle sustinuta’ st controle. th Imig Mul tama nesiingit de: exemple concrete, Tee 10) Cai gotoee iden dasrinde din progres istorii Ink ‘ucts 22-4 se vadan 9 Tusjeron mea sind 3 cpa a importants este desilnjarea tmmprunnicslul garantat co persoana debitorulut ;-a doua, deeptul acordst Grictrul ce~ fitean de'a se constitul In fata instantelor en aprator st color nedreptatit ql a trelo, care se apune ca de tape {ost 91 sursa principal 4 puteris democratiei,¢ dreptil de. S apela (de 1e orice hotarine unel outorital) in fata te ‘bunalulos popular, e&cl poporul ajungind stapin pr wot I, 1) F Vorbs alee. vot pe ire eetteni 1 acu Surat tn tele Instance populare'V! “Witsoe” ari: rates 28 strings dalle" gl plata else geo.a2 anisrore ‘Junge stapin pe Constitutie. Apei, cum legile naw fost Intotdeauina retictate in lmiosjul cel mai clay st cel tat simplu, ‘cum'e de exemplix cazul logit despre ‘mostentet 41 mostenitor nie @ natural af se Iveuset divergente in interpretarea lor iin acest ea2 numal tribunal poporatet are ‘deptul sa dea a interpretare (obligatorie), wtit an ‘Procesole publice cit ql sn eale. private ‘Sua emis pirerea' el! acensta vedictare obseird n te- ilor, 4 fost intentionata pentea a ds poporulut postbill- fates de a0 interpreta (stveran) tn ultima Instanta, Das «¢ tal probabil ea pricina a fost cf Solon nea ult gast peste tOt redactia cea mai ferielté, cici nu © diepl af ja deciin.intenia leglultorshiydupé procedura, int vigoste cum, el (mai de grabs) dupa toata setivitatea lal polities ‘CAPITOLUL. x fn legile jut, acestea sint, se pare, Inovatiile cele mat favorabite: demccratiel, insd toni, Inainte de legiterarea la sl 9 reallzat stergerea’ dateriilor #14 provedet-la, macirer Stalonuluh manetar, eit si-m etulonutul de masurt gre ‘WIR Caci tn‘ timpul lu Sean) introdus tsar! (de an ime! mal marl decit cele ‘fidonice "tar mina care sal nainte aven 9 greutate de-saptezeet de’ dralmne, seine plini pina la 0\auLt. Vechiul etalon tusese dubla-drahing “Tot in acest fel, luind- ca. pounce de plecare nous moneda (ina), ‘stabi Sn. sistermal’ de. greutiti ed un talant toes Bule st eintiresses saizeet st tret de tine, jar (eels tei) mine se imparting staterelor $1 apelin eelortolte sus. dvizhuni (monetars), CAPITOLUL, XI Dupa ce ageza Constinitia pe bozele sus ardtate, Solon, Ineept 84 fe suparat de unit eu intrebiri, de cellalti eu tmustrari relative la legile sale: Nevolnd nici sist sehtinbe ‘pera abla inceputi, nici s8 26 expand dusmantel concede ‘enilor 88h, lucru care s-ar £1 tntimplat in chip tnevteabll loci el ar fi ramas Intre ei i n-at fi vrut sit satlatecd, STATUL ATENIAN 3 5-2 hotdeit/sa inizeprinds 0 cilatorie in Egipt, ca a4 face ‘acest de comert gh sh vada lumen gl a Hiapindil vorba Ci Meare sd se. ntoared decit peste zece ani, cel neare: ost ta sd riming in ford gi ed-gi cxplice proprille sale Tegl cetatentlor, care n-au decit sa se fina de litera lor JL hotarfrea Ini 2 contribult st faptul ed mull dintte a= ristocrati nu-i puteau ferta-desfiingnrea datoriton, iar cele Goud partide se racisera cut ely Hinded nova constitute “AU Corespundes asteptarilor Jor. Neredul'sperase £8 el 8 Te impart toate mosiile, lar mobil, cao #4 rendu Situatia exact Te. veches forms aristocratied saat in orice ‘az, Yoarte putin schimsata Solon resists si In influentale unorn si ale celoralt esl avea posibilitatee $8 ajunga tiran, dact sar fi spri- Jinit pe unul din cele doua partide, el reterd sisi atrogé ‘init ambelor partide, sumal spre ssi salva fara sta ‘a sisterut de 1egh pe Care Il eredes of eel tol nimerit. CAPIPOLUL xIL Ca Incruriie say petrecut ase, sint tofi de acord 1 despre ele pomeneste si el in urtnatonrele: versuri < Dat-am norodulul slava atita eft § se euvine Cinstea lat n-am stirbit, nici n-am eparit-o prea malt ‘Si-am procedat aia fel’ ca cel bogati si pulernich ‘SH nu mat ponta asl peste al lei ota: Nici pe woul, nlel pe celilat, nit listi si mai calce areptaten Ci deopotriva cual meu seut Ii apsirat pe amindat. ‘Apol vorbind despre modul cum trebuie tratata oulfi- mea, spune Cirmaitori de Bopoare, de veeli ai v-arculté norodul, Nu lisatitrinl prea slab, nlel nu il stringeti pres mult, Satiul, de oblee! naseut din belgue si putere Duce pe omul smintit, Jeane In netegiui $1 1sndgi tr alt loc vorbepte de cet eave doreau 88 2 Zack o Smpartire a pamintulula ARISTOTED: Uni au venitlavmine ineredintat cd vor gist ‘Un rile} de-procopseala aja, ct saeoten Ci Sub vorbe! men bland se wseandevun.gind Dan. ‘av evra aperania fo # ans sal i privess chioiy ia'mine para levi ff fost dogman, Bacco iam vreo vind. Cu ayutorul selon ‘Am flcut e@'promiseacr, taal eu nan ngzuit ups ucrart fare noimdy nick swam ehutat seajung Unttiran, dest putuser, nich pamintul gree aver veut Si impart debpotsiva’ a bogatt Mt laveateh Jy ltd parte orbeste de tertaren datoril6r de max dul cum saracit eazutt In. sclavie, au fost eliberatt de el Brin-age namits ydescdrcare™ (sutthla) uteem sicmlInchel menirea mea pinoma ace Ia burt sel, tot evan Lagat Poporului pe care iat lam strins la‘ioe? De‘ncensta marturia cea mat bunds da In fata Jodecait vrenor ce vin, Zeija cn a grea Ollnipulul Phinintl negeunat fart melo, strata am sinus iipti stip din trapu-t, semetet oblel de mal soainte, i dada ‘Aue berate. Lye malt vind a sclavi atures sau pe drept sau pe nedre Fram readue in patie in Ane Seg"? Jntemeina de Olmplent, Apel, ‘Am eliberat pe cot fugit de dstorit In lomea larga, unde ratdsea niind Steabuina limba st pe vei din Aten Cazuit in ghearelerobiei, tremurtnd Tn fafa asprtor stink. Am stvirit ‘Acestca teate prin puterea mes, imbinted Dreplaten sie forts, cast intrchiper, Aceea cevam fag. Statorntci Lest drepte pentru bunt st pentru ry 1 fe STARR! ASENAN ‘38 the potrivite fecaruta, Daed-ar {1 luat,tn mind altut frinele, Usomeu gindari rele, vreum Interesat, eof ft patut'st ssn Ieta poporol, elet Dac “ar f indeplinie dorinta unore ‘Stm-ae #1 vat dupa indeminl altors, ‘Gragut se umplea de multe victime, ‘ ‘Sam mers cum merge-un Tup prin turmele de cfipt ‘Apoi o mustrare. la adresa aceloza, fie dinte-un par ‘el an cellalty-care mat tirsia Tt aduceat invinuld e+ vorbi 88 vorbim ln dvept, poporul nt ‘Ar fi vizut cu chit nicl meat in vis Co-acum posed’ aieven, 5 Tap eel pulterntet $1 bogatt ar ixebul ‘Siem fie recunosattor! 1 bun! amicl Ciel, ne apune el, deed un oltul ar ft fost Ineredtiat fu glorioasa Sarina care 1 s-a dat lui Wear fi linut poporu-n fu, gl nar 6 fost Po pace, ping laptele nu-l smintine Ci Gu tn mijiocul partidelor stgtul Ga atiipol diners dou locurt In proces CAPITOLUL XI Din.aceste motive fel paras Solon fara, care in tim= pul plocinil lol era inci in pling tulbyrare, Timp ea la ‘patra ani, cetdfenti staturd-Iiistitt, Insd Jn al cincllea an “lupl arhontatel Isi Solon, din. pricina certustlor Interne ‘eau mal ales anfionte si tot astfel dup alff inet ani, din fceeasi_ pricing au ramos f9ra arhonie. Dupa acestew it fost ales Darmasias, care a functionat. dol ant 3i doua luni pind ce a fost aco din slujba eu forts. Pentru 8 parti= Hele nu se puteau infelese, -s-a hotirit, sf aleagazece athonti: elneldintre eupatrial, 1H gee op ae we tpi in Sh ed sbi late, atrium entangle aincest dy S'S er Darel ei St eS aut ee Geshe, ee Seabee dictupstine Mo era din saucy nemalfumirii ci noua forina de guvernamint, ate a as cu Sine 2 schiniure asa de ane as sfirgit, din cauza rivalitatit reciproce, Cac) era weber Sa ei Ged at Pe ae gn an repturi politice, Fiecare partid avea numele dupi locul caPrronuL x1v | {ite Phlatate treesen arept un mare democrat <1 acoperit de giore in rasboh conte Megane: ney 2, rdnindse dineding & pirat Te tae moe pis Gia fost anit ante de Gunmen as ee idplect pe cettent aie incaviniees 9 aad eet Propuneret a fst ticutd de Avision, Te chien eat 2 "Chjlnut etapa multe garde de cinagaa eee Spot Capote Statute sts ocupte stop eat elzei sl doen an dup legifraren ha Selon, una rhoniaGuut lal Comean Se. povestsle et Salon neat isistrate eerea o gardi, se it ¥ (Psat Ca tet“ mat conics Sec als Male dest cet care nu bugl de sean At PRL trae ndzulogte Iq tlvante si tal Cursjos decitscel eae : erat, ATEMIAN, a sit 51 He. $F cum vorbele site'n-au gisit nit un’ risunet, Ih pus aif se aduea armora in fate us, spanind el n'ont in, ajutorul patie pe ei 1 Iasou puterile (edel ‘Mungi era onrte atria) sie) cere ca $l celal 5 Ffea la fet, Inad chemareg lui mua Tost ascultets cle oi= meni Tar Pigisteate, dips oe bus mina pe putere, a Auiministrat. Stata inal mult im formele leyale dectt in hig trate Demonte ca dome tu 3 rind Gaciol, el fost slungat de partidele Tui Megacle 9l a Tui Lycur, éare s-ou infeles inire ele, nal saselea an dupa Tevitura Jur sub aehontatul hut Hlegesies. fn al doispreze~ eles an dup’ acestea, Megacie find incoltit de situstis politicd w claut lar la invotala ca Pisstrate, ou conditia Sages svi fan cisatorie 3} a aus ar a Atzna pprintr-o stratagema torespunzitoare nalvitafil acelor tim purl, rispinding anume zvanul ca Insigh zeita Atena Fesduce pe Plaistrate. El a g2sil 0 femeie Inalth 91 fra nossa din suburbia Patanta, cuim spine Kevodot, dupa Aiki 6 flordreass tract’ ca mumele Fya, din. Kolyigs, pe Gare Iippodoblt-o cu o-armura ia fel cua zeit, aa Sdus-o la Avena mgreuria cu Pisatrate ; seesta condycea Gara q fomela states alituri deel Lae poporul a claut fn sdotatie in fafa lor sins pelt cu smulta admirate CAPITOLUL XVI ‘Agha intimplat prima lu intoarcere. Dupa aceasta ‘9 fost'alungat a dous ora in al saptelea an dupa Sn~ toarcere, ciel mil $4 puEUE men{ine mult vreme, ch Sa fettas if) secuhe pentru ch ne Vrut si ia In castor pe fica lu) Megaele, de team cetorlalte dou partide. St Bai intl say staQilit pe Tinga goal Thermae, in locul fumit Raikelos sl de acolo. im puted de lingt Panseu, de unde dupa ce sia proctirat bank qi a focmit merce” hnarl, a venit in Eretvia sl a Incereat 6 recapete stapin, Fea," acum pentru prima’ oar eu violent®, In al _unspre- Zecclen an ‘duph alungaren. 20. In aceasta Intreprindere Tas ajotat sl molfi alti, mal cu seama dintre Tebar, si Lygdamis din Nowoa 41 covsteril care abune! rau stapint petputere in. Bretria, Dupa ce a inving In Pallene 9a Eucerie oragin, a dezarmat poporul $1 @ puUut af se menaniston {nd tn siguranta ca tian. Apos eucerind s1 insula Naxos, 4 pils-acolo cx tiran pe Lygeamis, Poporil @ lost dear! mat in chipul urmlor : peeind, trecen in revisth pe oh htenil"inarmafi, In. curten temphiiwt Dioscuritor, a in cercat sf tie poporulul o cuvintare, insil a vorbit difading fncet. nea eutm oamenthstrigau ea'avel aud, el ea {mbiat Ef so sule pe. coastaAcropolel, em ai {ladda taal bine Si pe cind el continua sinst {ind euvintarea, aamentl psi fde el luard armele pe care naculeitorts te-auIasat, os, e-ou snehis jn-imcaperile vecine eu ‘Tesefantl, sl veaind au dat de gtire in eseans lui Pisttrate, de cele intinmplate ‘Acesta, dupa ce-sh ispravi euvintares, a apis si cele Ine ‘implate eu armele addugind ea poparw nu trebule nicl si ge mire, nici 3a fle abalut, ch sa se duel Hecare si ad de eburle lc devuhe Stil va vee grit CAPFrOLUL XvIt Astfel sn incepus si acestensint_scblinbarile pin fare a trecut tranta Jus DiststraterInad el admniniatea Statul, precum’am-spus, matowile bazinds-ae ‘pe lee tate @eert pe aebiuar, De altfel el era prietends, blind sl Jertator fala de cel gresih, ba ined célor nevoiash Te Imprumuta ‘si parate. pentru’ inunelle lor, ea sat post agonist ‘ralul cultivind mal departe pamintul. El ae porta asifel din. doud motive coe sf muri petresct tpl Jn ores, cs se tisipessca pe 1s tara gi-ca si alli din Dolpug cele mecesare, asifel éu, flind Beapalt eu Weburite Jor, si nu le vind nicl pofta si s-nu gaseased nich vreme ‘a's se Intereseze de Treburile obslestl, Totodata Wi fe fen socoteala e& daca pamintul ve fi Iuerat gi veniturile Jui vor spor "efet el lua a zecea parte din produse, De ceca inflinta'el si judeestor) rurali #1 ae ducea deseorl fl insusi la ard ca si inspecteze 51 84 impace pe pricinssl, fon acestia sf pu fle nevolfi sa-si tase lucrul gl a4 vind 1a ‘ora. Intr-o astfel de Inspectie se zice ef tear ft intimplat Jul Pisleirate povestea cu {aranul care muncea paimintul Dnumit mal tifziu gslovod de dare". Vaind data. pe unt fom eh munceste din grew pamintul q-1 carat de pietce, pporunct sclavuluy ait intrebe, ce ereste pe: loci “acela STATUL ATENTAN 39 ‘Omul, necunoscindu-}.. rAspunse = Cite rele sf mécanuct tonte, din care Pisisttate trebule 28 In' a. 2éeen spatte Pistsifate, emuifuinit de cursjul-Iuj si de Uageres de ini ‘ind eu care’ Iuora, I-nseutit de orice dare’ De aitfel €1 ‘iva asuprit poporul de rind in, timpal domntel ele, et Snlotlesuna © pacie pacea in ‘afard ai Unigtea ingunira De aceea se $3 spunea ce Maite ori, eh in timpul tiraniel ui, viata_9 fest bund cn in viemurile patranhale le ie ‘Cronos. Cie sub ll ul, cinmuirea a ost_mulle mat sie fpritaare. Inst dintre toate ealitatile Jui cea: mal-de cl: petenie a fost 4 el era din fires iu) apropiat- de popor Bi prietenos cu lumen, $i in alte privinge el se cblatcen ‘niotdeauna de lege 3! nse partines iniru ime pe sine-sh, far oda find chemat Ynsintea Areopagulul pene tru.o irvinulre de omor, el Sa prezentat in nersoani ca a se apere, insé reclamantul de feami nu sf Intatignt. De ‘aceea a 3h mentinir-puteren mult vreme sf de cite orl fost alungat, gia reeapitato usor, cach de psrten ful ‘rau mull! 1 diftre nobll dip. poporul, de-jos, Minded ‘pe nll I clgtigase prin atflodined fei prietenoaia 91 Be Ecili( prin ajutonrele pe care ll le dhuse, gach be faves foorte bine 31 ou lini! she alll Pe viemea acces Si leglie Atenieniior relative 1a tirani era blindey atit etclalie cit-mal les aceea IndreptotaTmpoteiva Urine ‘Gare sua aga: Avesta e sgezimintul Atenienilor din bi trini, ef daca clneva Incearca sf ajungd tran sot ajo ‘cuiva intr-aveasia, si fie lpsit' de dreplurile cetdtenestt attel oft 1 neamul us CAPITOLUL xvi Asifel Pitistrate a domnle pind la birinete gl a muri ‘de bala fn timpul arhontatutul tui Fileneos De Ja prima ‘Gata cind S-a" facut tiran, mal tralt trezecl st Wel de “ani, din care nowdspreseee ani a fost im dome, ar rest jn surghiun, Cael relese in ehip evident ca e un 2von Tipalt de temei ceey ce sporovalesc uni} ca Pisistrate afl fost inbitul lal Solon si ed a fost comandant in rAzbotal contra ‘Megarel pentru cucerirea Sslaminel, Cici Iverul ¢ excius, ‘decd lodm fn considerate vitstele Tor si socotim timpul citca trait fecare al sub ce urhonte a murit, Pups mows‘0 Aristo ea lul-Pisttrate, aw luat domnia. fii tui, cirmiind ja Acelast chip a st iaial lor. E) avea dol cop din easacor's 4a legitims, pe Hippioy pe Hippacch, har cu nevanis din Argos, pe Tofon s1 Hegesistrat, nipranumtt Tesalisnt Plaistrate se esatorise In Argos cu filet Arglanull Gor gillos, “numita ‘Tinonassn, care a fost mal inainte seta {ui Archinos din “Ambracla, din neamul Kypseltalor De aici a ineeput $1 priotenia lat cu-Argienis, dintre care 6 rie au luptat la Pallene fn armas Tul, sub condacered Hut Hlegestsoat, Be aceasta Timonssta «Justo el in cde sitaie ind a Tost alurgat din domnie prima dati, spun Unit; dupa spusele altora, cind era inet In domante CAPITOLUL XIX: Stapint pe situatle exau Hipparen si Hippies, aut ain pricing nagteri, eft gia virstel, Conduceren treburiior @ teen pian ive er an vist Sofodathinzsirat fu tulent de om poltie 410 Hee chibeuita Hipparch era Inet copiron, Tubel din tire sf mare amator Ge poezie {9 chemat ta Ateng pe Anaerean, pe Simonide Hele Talli poet). ‘Pessalos*, cu mut isl tind, era. tn fetal stu'de trai inclinat spre. violents st trofig sc ela fost pricing tuturor relelor ce Seals lattut pests neni] lor Giet cupringind ‘dragoste de Armodios #1 neprlmind 18s~ puns ea, na pulyt agi stipinenset mina, sa, ck Jn otlce petiey (asa si se vada amarcctoned gf la unin { impleaicat. pe sora Sol Armodios sf la parte la, Pants fenec ea puraoare de darurt (caneford), iigttind In ace Tat timp’ al pe. Pratele ot sup cuvint char f un atermetat Miniat din pricina asta. Armodios si\cu Arisiogi¢on av us la ale ntreprinderea in care “au Tost. ajutatt st de Iulfi siti, Toomal pinceaut pe Acropole la" sarbatoarea Panateneelor pe Tippios, sich acesta.avea sh primesscd cortegiut condtis de Hippares, ela vad pe unul din série Piratort stind prieteneste de vorbs cu Hippies. Ineredin= {att complicele lor vrea alcl denunge 91 yrind si si Virgeaséa fapta.inainte de a fh pringly sau coborit Tr serabal in ora, si Iuind-o Inaintea cclorialfi, rau cis pe SPAPUL, ATENIAN an Hippareh, care drinduia serbavea, lng Joeel hurt Leo- ‘ofeion. in felul acesta slaw raddieniel planul. Armodios fost cis pe log de garda lanclerilor, “Aristogitan “mal firsie, dupa ce mah intih a fost supus mmulia vreme i ‘cuane. Stfimtorat de nevote, el denunta pe mult care frau de vift mobili gf prleteni at tiranil, Chet In prim foment ima sa pulut da de. vreo ‘urma a. atentatulal Goonreoe gtires raspinditi ef Hippias a dezaemat pe cel ‘Sin cortegiu i astiel 4 pring pe col care purtau puma, fue adevarata in vremea aceon partleipan{it Ta serbars fu Yeneat iaarmat) cl obicelal acesia sea Introdus mai cia de chtre paper. Pe prietenit traniioy (ea denuntat ‘Anisiogiton ditadins, ne spun stirlie democratiee, ca 8-1 finpings pe acestia la crima 1 totodats sa le. sape pu eran Iaeinducl, 4-31 moate pe proprit Tor prieten nen Vinovalis insd: unit spun-c& denunbul fest adevarat sh Giela-ar fl indicat deett pe complicit sai de fapt. In fgity eind cu toate ostenellie sale nd puted sisi gin Sensed moactea, a fagiduit cto 30 denunte ‘gl pe ali Sia induplecat’ pe Lspplas si-\ dea mina deep: chexisle Gesell Afist, va ramine nepedepsit)- Der cura 1-0 apuely fneept sisi baté joc de Hipplas. cd intinde mina wtciga= Slut feateluy shu st (2butl sicl-tnlartte aga de mull ch Resta nus mat puta stapint mina, scoate tabla sh lee CAPITOLUL 306 Dp asta tani fest nut wa pry sae o> Eeldea i surghiunea pel multl'en atest rhebune {rate Gam la patra ant_-dupa moartes ful iippareh a facepue Sa Incireased_Munichia, casa se stedmute ecole, flindea Proven destold siguranté nora. Totr-acostentnsi, Trtost seor din domnie de Cleomene, regele Spartanilor, Benir coracotcie spuneay Intotdenuna. Spartanilar sf Eestlinteze tirana, din peeing urmatoare » exile, ‘in frantea eirara era Alemeonist, nu puteny es ferteze Teereau) nur iabutese, Tot nya We aca inioplat send Sou intirie in fortul Leipsydeion, deasupra Parnes-ului.2 anisrore Cu wute ea 5-2 AUDIL 1a. 4 91 0 asta de partizani din, ‘bras, ch att fost Iinpresuratt-de.tirani at alungati in Stointirea acestei infringeri ae cinta ined ‘Wine ura ‘pe la mese, cintecul trmator Lelpsydrion, ef, cum al trédat peisteni | Ge'oament ai prapscit tu in aga ‘Vite}, ce-au dratat prin fapta lor, (Cis Weedinlel de ai for steabunt, Visind cd mu Isprtvese nimic, sau apical 58. eld dease templut ‘din Delfi Astfel Ist procurard: mijloace a a ciatlge pe Spartan! pentru i, iar Bythia le sparen Spartanilor, ori de elle off venestl e2 consulte oracalul, ‘3 ellbereze pe Atenient” Asttel ea il induplech (ut fac ‘cost pes, deg Pisistraiat eran in legaturl Ge capitate Gqrei, Nu putin a contributt ex ste induplece pe Spartan 1s sia of faptal of Pisistratist erat prietent eu Argivil (desman Spartanifor. El au trimis one Intil pe ANE = motos cu oaslea pe mare. Aceata a fost inving sf chiar ‘els in hupta de Kineos Teaallanul care a venit M-ajuiorl Pistetratisilor cao mie de eatarett 3 atuncl, Spurtani, ‘mainiali au trims chiar. pe regele Cleomenes cu 0 ast nal Mare, pe uscal, Regele a inving avalon tesalions Gare chuts St impledice de 4 neta th Aten At Inchis pe Hippias in foridreata ‘numita:‘Pelargicon ‘unde: Lats ssediat impreund-cu Atenienit In. Umpul acest asedly 3-4 intimplay ah prinda pe copii Pisisratisior care: Tn? ‘Gercau st fuga pe atcuiné din celate, Cu sie stipe, ave Gist ou inchetat ‘un invoisld, potrivit ctreta sta patie fn Simp de cinci alle sts tcoata avutel sit predat seropolea Atenienilor, sub arhontstul ht Harpactides, Eaulipenint ordnt saptegrerece a upd moan tatatul Tor st patruzect sf moua, socotind st timpal domme rie lui Pisistrate Dupa desGintares tiraniet au Tneeput rivalltalle dine tre Tsagoras, ful tui Telsendros, ‘prietenul’ tiranilor $1 Glistene din .nearmul Alemeoniziio Deonrace. acest 2 simfea neputineios fata de asoctaflunite.(adversariior, flstiga poporal de partes tut, fagiduind cd va lian Part ‘ered{a mina mulfimil. Tsegoras, Vlzind. cl Mt keapa pus STAPUL ATENTAN a lerea, a cerut 1a. vindut six ajutorul lel Cleomene, én care era legat prin dreptal ogpitalitatit st Isa induplecat ‘4 ceard spilorea pécatulut de care erau intinall Alemeos “lait. Aan) Clistine sa refugiat lar Cleomene a treme “in suighlun sapto sute de tamilii stonlene. Dupt accaste alincereat 8 dizolve consilul #1 sh dea pulerea Jul isa ggoras gi la trei sute dé prietent s1 aeestuiar Statul insi sa Smnpotrivit, mat ales ed era_spruinit ide mullime, jar ‘Cleomene si Teagoras, a refugiot pe ncropole, unde att fost asediati doud zie. Tn ziua a tea, potrivit ingelegenit ‘Heute, i-au dat vote iu} Cleomene, care capitulase, a se ‘retragi gi l-au chemat din exit pe Clistene $1-pe éeilaith Surghiunit, Paterea 3 ajuns netiel in tina poporalut, lar ‘Clistent a ajuns conduettor sl eipetenia democratic, seh ‘Alemeonizit_auavut cel mai Tare ‘merit in alungarea ‘ranilor si sa manitestat tot timpul in. luptele dintse ‘partlde. Ine mai inainte de Alemesniah, Kedon 4 pus la fale un ateniat impoteiva tieaniler de seeen Il pome: ‘eau si pe el in clntesele de masa (Ging este vorba 28 torn vin in Dao ta wits CAPITOLUL XxI ‘Astle 9 izbutlt Clistene 2 cistige increderes.pojore ui. Fiind conduettor af Statulus 1m al patrulea. an dupa alungarea ‘Uranilar sub arhontatul, Tui Isagoras, aime ‘pint fara tn zece disticte In loe de patra, cum cue Dina atunei, ‘ea sd amestece opulatis cal sf Impartle ‘yetscd pe cit mal Multi cu ‘drepturl politioe Cur acest fapt st8 In legitura $i zicdtoarea’" Nuvi legati de die- tlete*, fntrebuintats fold de cel care voinu si cerceteze fgeneologla culva. Apof a Marie sfatul Ia clnei sue, in Toe de patru sute, cite cine! zecl din flecave district, in oe de @ suta de district, ea ping slunes, El maa impaetit {ara in doutsprezece district, pentru ca nu cumva nous Impirtire 84 se confunde cu’ ele dousprevece sreim! ‘exlstente ma) Inainte, ect Hleeare vech} district era m= prfit in tre} treto,'astfel near {1 putut ad contopestca opulatia. Pamint Ml impéefi dupt commune In. treizecta arisrover de citcutngeriptl: Zece in jurul oral, zece dena Win ‘ul constet mail si ece in Interioral tiv, numinaicle trelmt si tragindicte tw sort site trel'ge Ticcore disiict, ‘sa ed Tiecare disteietcuprindes erent din toate cele frei felurl de locar, EI n desflintat Oeosebitey dintre toe Suitorit unel-comune sf celetalte st. facut din el toll @ Singura cntegorie de loeultor st marti comunttati, ca sist imptedice pe vechil cetatent den da de gol pe eo bol, dee semmindt-} ea sume putronimic qh ai-t oblige te de5= Sebi una de altal numa! prin ndaugarea nuelut loealt- tayit de unde ‘int. Be atel'se_tuge obicelul Atentenilor de-a se mumi dupa localltat Totoduta Oa infinite pete mart eu eelengt atetbutiant oa al wechi capitan, heh eb a inocu ipitanatele cu comune. Pe rele din seeston Je uml dupa numele locutal unde. erau situate, pe ete tele dupa numele tntemeletortion. Cat nat toate orm rele ‘corespundeau tocurfior # fncolo ela. ingedult Be~ Girwia si-gpistreze neamul, inrudivea. st tltarele, ea um le apuedse lin bitriny inst Impuse flechrut wfteet fa erou eponim pe unnt din eel zece, pe care ythia it fslesesé din Tata'de 0 uta de strabunt.intemelctor! Poporututatenian CAPITOLUL XXI Prin aceste masurl guverniimintal « juns mult mat democratic tn timpel hol Solon, cae thranta prin netattes buintiro, destiintaso multe leg ior Clistene. ntroduceae Linefe spre binele poparulu, cars era canal cu legea despre fatracism, Mal In nal cincilen an cpt aceasta Seats Bare de guvernimint, sub urhontal Iii Hermocreon, ce slat formula de joramint pentru Conlin celor ciel ate, formula tatrebuln(aid pina tal” Apo| s-0u, ales Gon fmandanfi, dupa strlcte, ee nul din tiecare itech, lar intresga aemata a fost puss sul comand polemarha Jul, In anul-at_doisprevecelea dupa oceusta clad. at cle tigit victoria de Ia Maraton sub arontatu lui Fairipgos, ta sind 3A treaed aol ant dupa vielorle, poporul Ot STATUL AZENIAN 4 ‘mulndu-se pe puterea tui, a pus in aplicare pentra_peima ‘ord legen Gotraciamulat, dictata de neinerederes {08 Je Seiten in slugbe (importante), clei Pinitrate fusese’ com Srandant militar sl om politic inate de a ajunge tren. Brima victimé s legit fost o rida lal Psistrate, Hipparh fiul lui Harms. din Kolystes, in vederea elruti ‘st Fheuse Ciisteno leye, ea sicl poutd exila” Atenien, Ck Tivstl"d’blindsten earacteiten or, Tsu Toeuanet in onts pe prietent! tranilor, it timp sceatia nu se 1a Geant VinOvall ue. mime Jn. tlburarile elvile 9 Hipparh fra feemal eipetenta 31 conducatorul acestora Numa dest in anal urmators sub arhontatul hut ‘Telesinos, Semnat_pentra prima éata dupa tiranie prin tragere Ta Sorul prin bobs pe cel noua artonth ete unul din flecare GHetnce ain numaral color ine! site de, emda pre Sental'de comune; Hnainte Toft arhontlt erau, ales in celast timp fost exlla prin ostruciam Megacle, ful 1 Mipocrate'Gi Aleph. in) de tosh wnt Toa aunt fsifel pe prieteniy trenulul gh nismot inal patratea a Eau" In ex se cela intr, cian care I se pare lor el se remarea prin eeva Primal dintre acee- Qevcave o-aveou, imme eu trania sl tolugl & fost inde Diet din tard, 9 fost Xeutip, ful Joh Aritron. Trel_ ani Rupa aceasta, tub arhontatal lui Nieomede s-au desco- posit mincle din Maroneia din care Statul sa ales cu un ‘Brg ‘Ge sols de trlantl, Cum unil propunes ca acest ‘ane input poportig Pemiatore we epus He 8 Spang lace age de gind sé intrebuinteze ela prosalt 20° se den fa Imarumut cite un talant lao sua din ‘cei mal. bogeti alenient sin cez ch aceasta intrebuin- fare eonvine, si se puna aceasta cheltufala In socoteale Sragulut, tay de’ nu, sa se retragd benit-de 1a debltor [St hjuniding. 2. dispund de bani th acesteconditunl 2 pus pe fecare debitor af construlasea o ariremd sic Sceasia sul de celveme sau luptat Atenienit 1a Sale- tina impotriva barbarllor: In acest timp a fost exilat a ‘Arist, ful Tut Lisiman. La trel ant duph aceea, cing Se aprepia armata lal Xerxe, sub ‘arhontatal but Hype