Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • S 01102915510

    Uploaded by

    Liubovi Cuharenco
    8 views12 pages

    Original Title

    S.01102915510

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views12 pages

    S 01102915510

    Uploaded by

    Liubovi Cuharenco

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 12
    ‘Sistemal complement {nani 1890, Jules Bordet, cercetior Ia Institut Pasteur din Pari, descopers i animal de ie anti Vibrio cholerae determin liza bucterc, dar, oda inclzt yi pierde activate bacterilited.Dact iat este adugat Ser roast de Ian animal neimunizat (ci un ser care nu conjne anticorp), capacitatea de ucidere a hacerlo reapare. Concuzia Ii Borde, peveetvalabl, fost aeca cd atvittes bucteroiticd necesita dou subsane diferite:aticompt(secifci pentru bactea respectva gi capil si ezse procesuli de nels) tual dole comps, sensbil la caldura, pe care a denumit“alexint”. Ast termen nu sa impus ins. Catva ani mai tzu, Paul Ehrlich face o serie de experiments similare la Berlin si propunetermenul de complement” pena a defini o acivitatea seul care vine s8 completzeactiunesanicorplr. ‘Asti tim despre sistem complement ci reprint un ansambu de mai bine de 30 de molecule soluble membrane. Unele partici la activa, ntean sistem denumit,ineascadi, asemandtor cu celal coagulri si ibrinolze: alte molecule partic la replare. Proteaele complementui sunt sntetzate ca pro-enzime inactive denuite zmogeni; acestea sunt activate consecii proeoliz, de obici chiar de cite un alt compus al complements (dat sistem! actival,compusicomplementulu vor incepe ate i reteioneze unl cu celia, eces ce v8 conduce in final ao serie de conszent biologics, Sistemul complement nu acyioneaz8singur De ascmenes, in afar de fptl 2 activarea complementuli poste apare in mad spontan (a nivel sedzute), fir interveti complexelor mune, poate f declanat i de cite plasmin (oproteinara a sistemuli de coagulate), care ese inhibas de cate Cin, Compusul C3, cu o greuate moleculard de 195 KDa, format din dou lau poipepidice « si, reprertt compusul principal, pivotal, a sintemului complement. Este prezent in plasma int-o concentatie de aproximativ 112 mg/m C3 apne une! lait de malecule ce rezin o modiieare pstranslaioalinevbigoit: nie gruparea earboxil (COOH) a un aa deglutamina s cea slfhil (SH) a unui ta de estelnd din imediata vecintate se formetzi o legturd inte tester. Aceasti lepitrt este metastabilé si gripul electrofilic {seceptor de electron) carbonil(C'-O) al glutamine’ este suscepti laatacul unoe grup mleoiliee(dectrono-donoare) adjacent, cum 8 fi grapirile hidroxl gi amino le unor proce sau glucide. Aceast reacte pemite glutamine’ 4 se eye covalent la lle molecule gi repreznts mecanismul prin eare C3 se poate lala atl de compu. @ a ‘Legitura inter toes este susepibil ao hid lens ea urmare a aun ape, conducind lao forma activat a C3. ln mod normal, In oganism, acest mecanism asiguri generarea continu unl anit cant de C3 activa Un alt mecaism de activare a compusuul C3 ese acca al liv poteolitice, Tiers ni fragment mic din capital Ntermial a anu {(de cre oenzim nuit eonvertazd C3) conduce la modiice conformationae car fc lgatra inter toestr foarte instal. o ° € ; c® Os c a ‘Activated C36 Accasta devine un situs de intercjune extrem de susepibil la aciuneagrupailrelectrone-donoare (C%b"), Majrittea molecuelor de (C3b* interctioneazs eu apa, dar un procent mic interacioneazi cu protcne sau gluide din imedhatavecetate a stusuli de ativare. De \eme ce convertazele C3 sunt in general generate (aka cum vom pezenta ma trzu) pe supatee non slf sau la nivel complexlor mune, sceastaInsearnd cd depunerea C3b are le in afl de localiza : . CComposul C4 preznt de asemenes olegitur ater ioester, in cara une! secven nat homologe eu ea din C3. Exist dou sop de (C#(C#A 9 CAB), codate de dou gene aflae in tandem in earl MHC IIL dts activate, CA prefert se leg la grpir amino ale unor rosie, fomdnd prpie amide in inp ce CB se lag in special la grup hidroul ale unorearbohcra,conducind Ia groan exter ‘idrolzaea leit ester & compusulai C3 natv de eite molcculele de api allt fn abundentcenduce ta ormares compustlui C3 (C3hac). Acest compas acti, in prevenga Me”, leagh facto B, ecea ce conduct Ia expuneres unui sits a acestia pens enzima D. ‘Sngural pus al Complement care preznts 0 activate enzimatch (ceri eserarA) firs fie necesrd mosiiearea Ii, Factorul D liveazs factor B inteun fragment Ba mic (care va fi clibeat) i un fragment mare, Bb care rémine atasat Ia C3i, C3iBb formes Jmpreundo convertari C3, capil s sindeze produsi C3 in fragmentele C3a (mic) i C3 (mare). In conti tn care organismal mu se ‘onffunti eu un antigen, aceast convert riménesolbis va fi dsocat cu usu, asl el nivel activi C3 este redus. Compusi (Gib care reals vor ram la nda or ie insoles vor Ti hiro, fe se vor laa la suprafaa unor esl sel, Aceste supraee sunt Considers sneprotective” isla acest nivel, C3b pate al aibl o afte de legae mai rare pent ctrul H deet pent fctral B, ‘Atayarea factout H, un cofactor a factruli I (6 cnzima reglatore) va conduc ls livres secvenilé a compusuli C3: mai inti este ‘Gat liber fragmentul CBF, eimdnind fragmenta! mare iC3, Acesta este un compus inset, find inzapabils8 ma partiipe I sctivarea SSntemolu Clivarea in continuare a iC38 conduce In fagmente tot mai mii: C3e gi C3dg,apoi CM 9i C3g (veri Replareassemul complement. Toi compust ere plstreaza epitura inter tioster se pot stag la membrane, in maniera desis anteriog, Aste, C35, C36, Clg, C3 ‘im opsonine ale sstemului complement, recunoseule de eile recetoe ai sstemului complement (vedi Receptor ai sislemulut complement). ©) x i : ° ong fH Cet Ot Factor H or q a a CRiorMCP 4 3 C3dg 2 a a 2 ee Ogee 2 Factor 1 iE [ ae] Bound C3b ic3b Ge Calon aternativs |Aceattcale de activa mu neces prezena anticorpilr gi de acca este un component exclusiva sini nespeifice. Factor ere pot ‘contribu la delansrea ci allemative de activae a sstemulu complement sunt prezetaintabelul de mai os ogeni giparticule de origine mierobiand ‘Non-patogeni acer Gram-negative ‘Complexe mune eu TBA TES sle hacerlo Gra nga ‘Complexe imine cu IgG Ta opare yal Bacterit Gram-pozitve Factoul din veninul de cabs ‘Acid cichoic din pete bacieilar Gampor ive Enitocteheeologe(epure soar, nl) Peri celular fungiei emozan) Polimer anion (dextran sult) ‘Unee vinisut eeuleinfectate Wal ‘Carbohidra puri (agar, inuling) Une elle morale (Rai) Parazi (trpanosomy * Mecanisml prin eae poate declanga cal emai ete incomple iid wlredannte: Compusul C3b cae rez prin idoliza lent, spontand, se poate lga la suprateleantigensor, da ia spraftle celular organismal ‘Membranee self au un coninst creseut de acid ssc dar posed alte mecanisme (vez reglaren sistemului complement) care le permit ‘nactvarea rapid a compusilor C3b. in schimb, pe suprafetele staine C3b rimne activ 0 prioadé wai lungl de tmp s ate, to manierd Mg dependents, poate legs compusul serie B. Aceasts lepare dtermini expunerea unui sits al fatorului Beare reprezinl substratul de ajiune al fatorlutD. Clivarea B de ete D eonduce la eliberreafragmentlai mic Ba in timp ce fragmentul mare Bb imine stat la C3b yi formetzimpreuna complexul C¥bBb care preznt activate enzimaticl ~converaza Cae alternative, ACEI ‘convert are o period de injure de numa $ minute, dar, e jut eompusuli nuit roperdins” poste stbiliat pnd la 30 de Aceats convertza stabilizaté poate ations asupra unor noi molecule nchidroizate de C3, Pin aceasta 8 ajunge ls generares uni namie ‘cord de molecule C3b (2 x 10° molecule ptf depuse pe sural celular mai putin de Smut). (© parte din moteculele C3 generate se ataeazd la converiaza C3 9 genereaza complexel C3BBHC3b. Componentul C30 no enzinatic al scestui complex se atayeazi lt compusul C5 iar component Bb hidrolizea comps CS atat i scndear8 in fragmentul mic CSa (0 nafilatoxins, care va fi liberal tn sex) si compastl mare Cb, Acesta se leg la supafaarespectiv si va atasa pol compusal C6, ‘declan un nou st de evenimente care vor conduce la frmarea aga numitulu Complex de Atae Membrane” (MAC), Cala casi Clea clasiea de activare «complement incepe prin frmarea complevelo antigen-anticop. IgM, sume subcase de IgG (IgGl, 1eG2 si |gG3) si uni activator neimunologci pot activa acest ale. Legaresantcorplui la antigen induce medi conformationale la nivel portiunii Fe a moleculelor de leM, cae iy vor expune un situs

    You might also like