Cuvant inainte de de. Larry B. Silver Mintea gi creierul se afl intr-o simbioz’. perfect, Sentimentele, gindurile si actiunile noastwe sunt posibile doar datorité actiunilor complexe ale creicrului. Orice mo- dificare care are loc ta nivelul creieralui, chiar si cea mai sublili, poate aven un impact major asupra sentimentelor, i roversul este adevirat: pirintii ale céror conexiuni cerebrale asupra mintii. Pentru mine, aceastd deseoperire a inecput in anil 60, egitirea mea in domeniul paihiatriel copilului gl adoles: xe concentrase asupra psihologiel mintii. Explozia care aveau ca obiect de studiu ereierul adus la irilor chimice si micrascopice produse in creier. ‘isura ce am descoperit tot mai multe informafii lizabilitdtile de fnvatare gi dizabilitatile de limbaj, tea impiedica deazvoltarea abilitatilor orga~ matematios, de scriore gi decitire. Am constatat wrobleme impiedicii.nu doar progresul gcolar, ct si n netivitatile sportive, in interaetiunile sociale gi milie. Astfel, am ajunssi ne indreptima atentia2 Copitul desincronizat zenzoral spre domeniile educatiei speciale gi logopedi la depisirea sau compensarea acestor dizabil Porsoanele cu astfel de modificdri cerebral solut obignuit, insi in pofida aparentelor, zone subtile din sistomul lor norvos nu functioneazi in mod corespunzi- tor. Modificarile cerebrale duc la aparigia unor comporta- mente care {i deruteazi, {i frustreazi 31 ii umplu de manie rofesorii cure se intreabii de ce acestor copii tile de autoservire, dece devin agresivi sau retragicdnd sunt intr-un grup sau de ce refuza si participe la diverse activitati sau jocuri sportive. Pe angi prablemele de invittare gi de limba, copili nu au suficient de dezvoltati abilitatea de a prelucra informa- tiile primite prin intermediul simturilor. Acegti copii sau adolescenfi interpreteadi, de obicei, ou dificultate imagi- nile, sunetele gi senzafiile de atingere sau de migcare, sunt deranjati de lumi intense sau sunetele puternice, gi se supara daci sunt atingi sau migcati ne neagteptate. De asemenea, felul in care igi controleazi, coordonea- 2h gi foloseso mugchii este ine s&-gi coordoneze grupele mari de mugchi (motricitatea si/sau mugchii mici (motricitatea find), le este lerge, si sari, 84 topdie sau si se catere, Nu reugesc hele nasturll, si-gi trag fermoarul sau si-gi lege A coloreze, s& decupeze gi si serie, Aveasta i sincroniza corpul cu gandirea le creeaza jd sau of arun- sau pieptanul, te situatii importante din viata de zi cu zi, A. Ayres a studiat copiii cu probleme moto- | ne-a ldrgit perspectiva gindirii prin ac- intregului proces integrator de care are ansmite corpulul ce si facd, De te succesiuni atat de comple- piratul? Cum dobindeste un Cuvintnniite 15 complexe pe care le presupune legarea si- tof sau serieren pe o pagin’ de hirtie? Dr. june integral tot ceea ce stiam despre multiplele sisteme senzoriale care trebuie si fune- tioneze atat separat, cat si impreund pentru a duce la in- deplinire aveste actiuni gi altele de acelasi fel, Dr, Ayres a descris rolurile esentiale pe care sistemul nostru tactil si vestibular le joaca in procesul de coordonate a informatii- lorsenzoriale on activitates motorie. Perspectiva sa asupra integrarii senzoriale a condus la dezvoltarea unor intervenfii speciale destinate acestor 6o- pli, Terapia de integrare senzorialii se axeaz’ pe corectares, Imbundtétirea si/san compensarea tulburarilor = inser senzoriald, aga. cum educatia special ili ile delimba, Inyelegem astizi la un nivel mai profund aceste tul- burlri senzorial-motorii, de limbaj gi de invatare. Cu toate vestea, problemele fundamentale nu sunt, de obicei, Ina- in considerare deedt atunci céind nivelul de frustrare pe aparitiaunor probleme emotionale, sociale gi fami- Je, Din pacate, ined si mai freevent, specialigtii in siini- mentalé, asistenfd sociald san educatie se concentrea- roblemele familiale, sociale gi emotionale ca i cum sr fi problema pri ald, seipdnd insd complet din cundare fati de problemele neu- miteti-mi sa exemplific, De curind, am evaluat un vista de-4 ani, ai cirui parinti credeau cd are neve- catie sau de psihoterapie, De asemenea, plrintii consiliere parental pentru a reusi si-gi stpa- i bine fiul, care era ,1n monstru” acasé ila gri- nod olar, erau depasiti de situatie baiatului nu mai suportau comportamentul iv gf lipsit de maturitate. Nu voia sa se imbrace4 Copitl desincenieat sensi singur, insistand mereu caacest lucru sé fie ficut de mama. Manca doar ca mainile. Nu se juca frumos cu ceilalti co- il, flicea pe geful gi insista ca tofi s4 se supunii vointei Nici un copil nu dorea 4 se joace ou el, Col mai mult i ea sii stea intr-un leagin din curtea casei gi siise dea in el .intruna’. Pediatrul le spusése piringilor sd stabileascit limite ferme gi abia apol s& se agtepte la un cormportament mai bun, Educatoarea era furioas’ pentru ei biiatul {i fieca foarte multe probleme Is clas. Nu asculta niciodata in- structimnile care i se dideau gi nu fficea niciodata ceea ce i 56 cerea. Parintii se simjeau vinovati, intrucat pediatrul gi educatoarea punean comportamentul biiatul educatiei primite acasé. $i totusi, parintii mu mi sé facd. Tatdl spunea mereu cd dacd mama ar fi mai severd, problemele fiudui Po mine m-a izbit cat de drigut paren acest copil amunei cénd il vedeai singur. L-am observat apoi in timpul activitatilor de la gridinit’, unde am viizut eu ochii mei toate comportamentele de care se plingeau educatoarea gi parintii, Uneori se rostogolea pe podea, alteori se indrepta spre alt copil, pe care punea m4na sau fl imbritiga. Copilul iv se ferea, iar educatoarea incepen sa tipe la bial. ci cfind clasa era implicata in activitati de grup, el se plimba de colo-colo prin inclipere, refuzind s4 stea alé- tri de ceilalti copii. Daca un alt copil il atingea din greseal in timp ce se juca, sdrea gi il impingea, ‘cu putere. Aum mai ob- servatyicitde cindat mergeai Ta, cit de neindeménatic it de puerile fi erau desene- rgitul orelor: baiatul mi s-a parut obosit: si nervos, ata si izbucneascd in plans din canza fieedrel nereusite, Cunoscénd prea bine tulburarea de integrare senzo- rial, am stabilit sa fie evaluat de um terapeut ocupa}ional Dizabilitatile fundamentale de sensibilitate tactili, coordo- naremotorie $i nesiguranti vestibulard au fost confirmate. Cuvtntinaiste 6 Am inceput, prin urmare, terapia oeupationala, nu medica- fissaupsihoterapia. Acest copil mu trebuia ,sd-gi schimbe comportamen- ful". Noi trebuia sd-i infelegem comportamentele gi moti- vele sublacente sugerate de acestea. A trebuit si ne aducem aminte ci toate comportamentele reprezinti un mesaj, un simptam - mu un diagnastio, Daca specialigtii nu privesc dincola de suprafata si nu injeleg cauzele fandamentale ale preblemelor, nici un fel de interventie nu va functiona, Daci mu sunt tratate pro- blemele de baza, atunci problemele familiale. sociale gi emotionale nu se vor ameliora. Sarcina noastra este de a nu reactiona La comportamente ou aoeleagi frustriri si senti- mente de constientizare a esecului pe care Je traiegte co- pilul. Mesoria noastrA este de a fntelege comportamentele, pentru cd doar intelegiind vom gti cum sa ajutam. Ca specialist care intélneste nuulti copii gi adolescenti integrare senzoriali, de Invitare si de lim- de progres nu poste fi obtinut daca parintii nu sunt aju problemele neurologice de baz’. Necunose’ind dificultaitile creierului $i problemele gcolare gi cotidione pe care nces- teale generenza, parintil nu pot nici sd inteleags, nici sA-gi ajute copilul acum nu a existat Patiohn ca titegrare boa mele detulburare de procesare senzoriali. ‘Acum, aceast§ carte exist’, Carol Kranowitz a fiicut 0 treabii excelent, preludnd un material complex gi prezen- tindu-] intr-un mod ugor inteles — gi la fel de ugor de folo- sit. Parintii care citese aceasti carte vor intelege probleme- le de planificare motorie, precum $i dificy lar-proprioeeptive gi de sensibilitate tact6 _Copitl desincronlzat serrial insa o simpla expunere informativa, oi merge mai departe, oferind ide adolescentul sii fac& fata prov carte, Multe familii var avea de cagtigat depe urmacl, Dr. Larry B. Silver Profesor clinician de psihiatrie, Centrul Medical al Universisiiii Georgetown ‘februarie 1999 Multumiri unt profund recunosciitoare regre- tatei de. A. Jean Ayres, terapeut acupational acreditat, pe @ nu am cunoscut-o personal niciedaté, dar pe care nu 0 voi uita nicioand, Opera ei m-a emotionat si m-a indemnat sii fac tot cea ce pot pen ‘cu probleme senzoriale. ea, tuturor color eare au fi- eartposibilé publicarca primel edi aacestel cit ‘Terapeutilor ocupationali: Lynn A. Balzer-Martin, i. Sheri Present, Susanne Smith Roley gi prima copilérie gi sustinatorilor mei: zelton, Barbara Browne, Donna Carter, Michael Castleberry; Elizabeth Dyson, Stanley Greenspan, Jane Healy, Anne Kendall, Jack Kleinmann, Patricia Lemer, Larry Sliver si Karen Strimple, tilor integrarii senzoriale’: Chris Bridgeman. Catherine Ron Butler, Deborah Thommasen, Linda , Jeequie gi Paul London, Mary rea de-a doua editie, dragostea gi mulfumirile mele vegnice se indreapté catre dr. Lucy Jane Miller, terape- ut occupational acreditat si memibrual Asociatiei Americane Ocupationali, care m-a indrumat cu blindete gi i bine procesarea senzoriala.desincronizat senzostal De asemenea, le multumese pentru intelepeiunen gi sprijinul loracestor specialist extraordinari: lor ocupationali: Marie Anzalone, anche, June Bunch, Anita Bundy, Sharon len Cohn, Valeri je nie Dunn, Anne Fisher, Sheila Frick, Kimberly Geary, Glennon, Barbara Hanft, Anne Henderson, Diana ‘Hickman, Jan Hollenbeck, Catherine Hostetler, Genevieve Jereb, Lorna Jean King, Nancy Kashman, Moya Kinnealey, Jane Koomar, Lawrene Ko’ Oetter, Beth Osten, Diane Parham, Charlane Pehoski, Norma Quirk, Judith Reisman, Eileen Ri Schneck, Sherry Shellenberger, Jill Spokoiny Gi Stafford, Shirley Sutton, Stacey Szkdut, Sandy Whitney, Julia Sue Wilkinson, Mary Sue hologului Sharon Sailor de vorbi- mson, Janet Mora gi altor persoane eu influent’, Starbuck, Temple Grandin, Steplien Share familia Pfefferle, David Brown, Mark Zweig 1 actualul meu redactor dela Perigee, Marian Li indatorata. Carol Kranowitz: Bethesda, Maryland vara tui 2005 Introducere Am predat timp de 26de ani la gridinita St. Columba's 1 iubeau orele migcare si jocuri de rol, in fiecare zi, copii de 8, 4 gi 5 ani veneau in sala mea de grupii ca sii se joace, si se migte gi sd invete. Bateau fe- ménuiau marionetele #1 puneau in sceni basme cu Flees vaburi jueau. Faceti tati ce fac saul stribatean curse ou obstacole, Se zmeie de hirtie, cdleau apisat ca ole. a oamenii dezipadi. A de acaste activit ‘ece capacitatea lor de provesare. son: altfel spus, stiu s&-ai organizeze info. viata de zi al lumii din jur scare, gireaotioneaz’ la-aceste pe care eapuei flecar emnipedr: ridicorea mi Follow the leauler (engl, nun (38 Fog, sha ‘care propane sctium de imitat.Copill desincronizat sentorial lea degrupa_ Ei bine, toomai ei eunt copii pentru care am aceastii carte, rei mele pedagogice (1976-2001), am peste o mie de copii. In afura gcolii, um predat cursuri de muzicd pentru pregcolari la mine acasé. M-am. upat de coresvafia pentru diverse spectacole comunitare alizate de copii. Am supraveghent zeci de petreceri mu- grupurile lor mei, pregedinta a comitetului agi gi antrenoare. Numerogii ani de luca ou capi Ch bok ex's be eure unii dintre ei nu participa, De ce? Oare nu-vors-o faaa... sau Cand am inceput #3 predau, copii care mu participan la activittitile mele ma uluiau. MA in im de ce oane imi de inuecestbili acegti copii? De ce se pierdem ex firea cnd venea timpul siise aléture distractiei? Dece se invértea Andrew de jur-imprejurul camerei tiiteau pe covarag sicinta ,Ursul doarme si viseas”? De ce Ben igi bitten umerii atunci cand cdintecul ,Daca vogel se tréieste..."{i cerea si-gi bata genunchi De cose trintea Alice pe burt, ,prea obositi” pentrua picloaregi alovi uiibete de tinut ritmaul? \ceput, acesti copii ma enervan. MA flicea ca. un profesor prost. Mai mult, mi ficeau sf simt gi ca un om rdu atunej cénd lipsa lor de atentie sau apue. Newee sau defavo- mad apatic sau lipsit de noima. Nu putesi sisi o in comportamentul lor, cu exceptia tmnei incapaci- enerale de a se bucura de activitajile care le fac plice- e tuturor copiilor. eram ins& singura derutaté de comportamentul Karen Strimple, directoarea gridinitel St. Columba’s, elelalte educatoare erau nedumerite in egal masura de i regcolarilor erau in- ati, mai ales atunel cind le comparau comportamen- eu.acela al celorlalfi copii ai lor, mai ,st&péni pe sine". toril erau frustrati, cum trebuie 34 dezamigim, Stlam ins cd lucrurile puteau merge mai bine, integrarea avusese extrem de mult educareaCopia desincronizat senzorial ii pregeolarilor de la St. Columba's, lynn fusese const tant educational pent comportamentale deo deficienpk neurologic’ - sie de integrare senzoriald. Dr. A. Jean Ayres, terapent ocupational, fusese prima care descrisese aceasti problema fn urmé cu cinelzeel de ani, dr. Ayres a formulat o teorie a disfuncgiei de ~~ tion and the Child ( li), prezinti o explicare de telese si face parte din bi procesare senzorial, mu e: nouii. Este doar noue definitie data unei prob ‘Tulburarea de procesare senzorialii poate cauza o va~ rietate impresionanta de si Cand sistemal nervos central nu process! ale, copili se descurci runt stin- i neindemJnatici au ostili gi agresivi, Talburaren de zoriala le poate afeeta nu doar felul ‘nvata, ci gi modul in care se comport i fac prietent le abignuite ale copiliriei ou hiperactivitates, dizabili- de invatare sau problemele emotionale. Daca nu gtiu area de procesare senzorialA, putini cameni n comportament problematic are defectuoasi.a sist: ts4 il identifice pe copii la vrste mai miei erul aflat in curs de dezvoltare este dezvoltare rapidi, de aceea ei au ganse mari de a benef nterventia terapeuticl, Lynn stiaed, dae tulburarea a vittota de 3, ante personalizate, ile de maitarziu, “a pregcolarii foarte mici dispun de bazele neurologice vesare pentru a deveni persoane bine organizate la ma- ne-a intrebat dac& interesati s-o punem in Dacéeram interesati?! Astfel, total a inceput si prinda dintr-odata contur Noi doream sf invittin mai multe de: spre copii care ne ingrijo-Copital desincronitat sero multe projecte mertite #8 imbundt nal, fizicd gi mental a co Principalul scop al si ne educe pe legitura cu procesarea sensorial, iar apol, cu ajutorul nos- tru, si coneeapi un program de screening care si fie potri- vit pentru pregcolari din punct de vedere al stadiului lor de dezvoltare, Procesul de detectare timpurie a problemelor senzorl- ale trebuia si fie amuzant pentru eopil gl suficient de simplu, pentru es mai multe seoli s4il poatd pune in aplicare. Trebuia Sf fie sourt, dar suficient de amdnuntit, pentru a le permite te de fond gi posibila existenti a tulbursrii de procesare senzoriali la pregeclari, Si, cel mai important aspect, acest test urma si pund Ja dispozitie date care sd ii incurajeze pe parin reseze din timp de tratatea eopiilor lor di tii potriviti (terapeutul ocupational, ki uneori psihologul sau logopedul). Scopul interventiel tim- puri este de.a-iajuta pe copii sd se descurce mai bine ~ san chiar perfect - la 5co: viata dei cus In 1987, cu sprijinul eomuni meu entuziast, Lynn.a instituit la gradinita St. Columba's un program in cadrul c&ruia 130 de progcolari au fost su pugi unui soreening anual, Copii dentificafi cu tulburarea de procesare senzoriala au! gram de interventie timpuric. Rezultatele nu au intarziat si apard, intrucét abilitatile acestor copii au inceput si se ‘imbunitijease’ in mod evident, Sub indrumarea lui Lynn, am studiat gi am fnvatat tot ee am putut despre acest subiect. Am Inviifst cum si-i tes- tex repede pe copii pentru.a descoperi tulburarea $1 cum sa compiles datele strinse de la profesori si périn}i, dar gi din observafiile mele directe. Am invitat cum si interpretez compertamentul ingelitor al c Introducere mele cbignuite, m-am implicat in activi zvoltare senzorial-motorie siin: pentru tof M-am buourat de progresul pe care copii pre Pe mAsuré ce experienta mea se imbogiitea, am desco- perit ete nevoie de timp gi je explici parintilor urarea de integrare sen: impinate de copil. De aseme- le explicam e& problema poate fi tratat’, Adiugam ca, copii mai mari sau chiar adultii pot progresa eu aju- vrul tratamentulu, timpurie produce cele mai pectaculoase rezultate. Incercam si potolim temerile pt tal sau cd ei nuerau parinti bunt.Copiul desinerantast carer a I Ne-am dat seama ci aceste informapi, in m umpleau pe parinti de temeri, intrebiri i neinte- . De multe oF se graben 58 sina layediairs on Pinblems pe care pple vadepigi odaté cu inaintarea in varst in ingrijirea copiilor eu dizabil aplementare cu tulburarea dé procesare Am incercat s& fac explicatiile cit mal pi tin legdturd cu psi. cu care trebuie sh vi unctul de vedere sdoptat i poate sii difere pe fel, pe colo, de al Cum sé folositi aceasta carte Indiferent dac& aveti sau nu un copil diagnosticat cu urare de procesare senzorialii, cartea de fata viva ajuta Jegeti aceastd afectiune, cunoscuta gi sub numele de sfunctie de integrare eseuzi parintilor, ci si profesorilor, medicilor, terapet psihologilor, bunicilor, bonelor gi altor per- re pi in pediatrii gi chiar terapeutii mu prea au gansa le observe. Prin urmaré, aceasta carte, scrisi din per- a observafii de finete, dezvoltirii copilu- Partoa I cuprinde o privire de ansamblu asupra tulbw: de procesare senzorialf si a modului in eare aceasta teazi camportamentul coy inate de eopilul dumneav Partea.a [1-a cuprinde criterii gi oa diagnosticului gi a tratamentului; exemple de tabele ouCopilul desineronizat senzovial Si rul cdrora si fineti sub observatie comportamentul copilului; sfaturi despre intretinerea unui jurnal de tera idei pe care sf le impartasiti Lajute mai bine pe geoa- lar copilului dumneavoastrii desigur, incurajati avoastra, nic! copilul mu desincronizat senzorial se incheiecu dowd ane- i", care explicé rolul niveluri de inte- le o listi de resur- se gi materiale didactice, o bibliografie selectiva, un glosar siunindex. Cititi cartea din scoarta i ra, pentru a vi forma de procesare sen- peocarte cu activitit despre copilul dumneavoastra - gi multe chiar despre dummesvoastrd ingivl, ParTea | CUM SA RECUNOASTETI TULBURAREA DE PROCESARE SENZORIALACAPITOLUL 1 Copilul dumneavoastra sufera de tulburarea de procesatalserpriallt Gu totii am intélnit ciite un copil care este extrem de indemfnatic, mofturos, neastampirat gi care nu .pe fazi". Poate fi fiul sau fica dumneavoastri, |, nepotul sau vecinul dumneavoastra... seu copilul st dumneavoastr Ingivé, cdndva, demult, Copilul ate suferi de tulburarea de procesare senzoriala, 0 ma des intalnit, dar putin infeleasa, care afecteaza portamentul copiilor gi le infiuenteazs felul de invi- de ase migca, dea intra inzelatii cu cei din jur sau dease ita lasing. Pentru a ilustra modul in care #e manifest probleme- ¢ senzoriala, vom prezenta in paginile care wi pavestile a patru copii desineronizali senzorial cu princi- Je simptome ale scestei tulburari, problemele asociate, ‘ecum gi pasibilele lor cauze. Aceste informapii va vor ajuta s& decideti dacit tulbu- ea de procesare senzeriala va afecteaz sau nu copilul, ici problema copilulni dumneavoastra este scricasi, rmagiile din carte s-ar putea si va impresioneze pro: fund, Vefi reeunoaste imediat semnele afectiunii gi vi veti } usuragi sé aveti, in cele din urmd, efiteva rlispunsur2 urn recunoaptetitulburarea de procesare serzorials ‘Copilul umoavenstrésufird de tulburaron dejprocesare venzorila? 33 Daci totugi copilul dumneavonstrd nu are decito problem’ usoard, puteti folosi informatiile din carte pentru a dobin- dio nou’ perspectiva ssupra situ difiel Indiforent daca tulburares de procesare senzoriald e Sravil sau minord, copilul desincronizat senzorial are ne vole de injelegere gi ajutor, deoarece nici un capil nu poate depagi singur obstacolele din celea sa. Patru copii desincronizati senzorial acasi sila scoalS ‘Tommy este singur la pirint gi acegtia il adora, dorit mult vreme un copil si s-au bucurat nespus de ver rea lai, Cand in cele dinurms | braje,afost mai mult decat puteau duce, Adouazi dup nagterea sa, paring} seaspus off bil- ajuns acasi, Tommy arareori dormea o noapte intros Degimanca versificaren gi antofiiii sunt legari su ghemot: icioare si le ezvéle cit ealo, Ca sii nu fl apuce c1 scoala papucti de casi. S-a obismuit ou fant Jeranjeazii pantofli gi gosetele, in mod inevitai seva ivi alteeva care-Ivaderanja. din ii lui Tommy se dau peste cap gi fac tot ce pot, are provocare sa-i intre-n ¥ ddului lor = un rte efciuli sau miu -Lfaci si manénee catoar pictezo gi cA eviti orice activitate in care trebuie i murdaireased mbinile. Se fape gl se foiegte contimu rrisfijat gi o& are nevoie de o disciplind mai drastic’. je sugerenza s& plece intr-o vacant far el, lept sa cede. mortizeze bugitura. Totodaté, nu pare s8 audi ignuite. Alfi copii de 6 ani gi-au deavoltat simul de asupra, Vicki cobosegte ou mare ugurintit. 0 iegi- m pani la locul de joaca o epuizes- even: .Mergeti voi, Eu na vreau, Sunt letargiei sale, pentru piringi wn chin #-0 fac’ ios din pat, s&-i ceara si-gi puna haina pe ea sau nevole de o grimadd de timp @ ca. sd danseze odata cu ea. Mii totugi cu ritmul sau Vicki a vrut neapirat sd fae balet, mumai ed lectiite mu au mers prea bine. Fetitei fi place mult fustita de voal vio- ferenta dintre parten de sus se imbrace. pantofii.eu intr-um plié sau le pentru un arabesc. La 1i Vieki nu se pot pune de acord eel mai bun mod de ase purta cu ea. Tat ital o te $10 agaza in diverse locuri - dpe seaun. Tot el o gi imbracd, si coordoneazd membrele pentru a copilei .prostuta mea’ ipseste ,viniciunea” gi, fi urnensci sau si se pund singurti po umpl de sprinteneal. sts in pelrulabe dapioo utara ch eapel in seg ast ao gl ep ioe pind fi cand cuts wpinge activ wn obicet grew, Une saan. a8 o trai pe sora ei mai mare cu sa- verse greuti, fet asa. Parcd ar avea mereu bateriile pe ter- trebuie un mpuls ca s& se puna in migcare, apot pregitit pentru a face faté purta Paul este un copil de ® ani extrem de timid. Se mig- intotdeauna cu stiingic are un echilibru bun, ate 636 ‘Cum si recunoastesitulburaraa de processre senzoeald Posturi incorect gi cade foarte des, li lipsesc cunogtintele necesare pentrua se jlca, iar atunci cand se alli intr-un grup rete cum se joacd sau, dimpo- trivi, se indeplirtearii de ef, tardndu-si Picioarele. Intr-o du- pa-amiaz de duminieé, Paul se afla la bunici impreuni cu ‘Warul situ de 12 ani, Prescott. Acesta I-a invitz pe Paul sii joa- ce bile gi sii arunce cu mingea la cog, Pai de tragere de inimé, pe urmi a ridicat din umeri gii-a intors spatele varului: .Nu pot. $i oricum,ce ens ara?” Paull urdiste scoala, Uneor! vrea sii stea acaséi, iar pirin- Hifi permit. Spune cii nu vreasé se duced la gcoal pentru ca nue bunde nimic si of biliatul se poate con- centra pe perioade ungi de timp gi are o capncitate de lec- turd peste medie. Ea se intres aba totus! de ce un copil care atdtea informafii de impartagit se saz cdind tre- buie sa scrie o lucrare. Intr-adevar, seri lai e gre: unt bofite gi pline de giuri ficute eu guma de sters. Strénge creionul intre degete ca-ntr-o: menghiné, igi Tipeste coatele de coaste gi sconte limba stunci cand serie, side multe ori alunecd de pe scaun fn timp ce se eoneen- treazé. Abilititile de scriero, sperit invititoares, se vor imbunatit ult. Ba spune ec at, 9& acorde mai se intreabi de ce biliatul de vreme ce se integreazi perfect in stilul istit. Este un copil modest, cure arareori vrea si fie in centrul atentiei, Ponte si petreacd ore-n giraplecat este cartonasele lui eu jucdtori de baseball, complet eu- fundat in ganduri, probleme, degi e am neindomnat covalent rfuri- ile pe j Copiul umnaavoactra sufra do tlburarea de procesaresenaosias? 37, ortant. Sunt bucurogi ci fiul lor e t&cut, manierat gi mereu cu nasuen odrtl, exact ea el Cova il std totugi in cale, dar paringii nu au nici o idee ear putea fi vorba. Sebastian, un biiat de 8 ani, se fftdie tot timpul. La ali frunsiireste paginile cdrtilor, riisuceste earioca intre ib el sau cu genunchii adusi la piept, Cauti mereumo- ive sa se ridice din banca, fie ca si-gi ascuta creionul, fie ca Sebastian eauti senaatiile puternice: .Mai vreau, mal rea!” Ele copilul care @ ,miusal si pund mana’, chiar si tuncicdnd este limpede cd muse cadesd pund mana pe ceva nur-o zi, Inviltiltoarea pregiitea o lectie de stiintele na A-pus pe catedré clei alb, borax de rufe gi apa — ingre‘Gu si recumoastetitulburacen de pracesare senor Baiatul s-a intins inst in fata gia dramat sticla eares-a impri Sehast Spus sd astepti? -N-am vrut! astrigat pugtiul dand din cap eu putere gi batand din picior. scdnceste el, de ce dau tot timpul de belea? Of, Afatoarea inizeria, ce-p sii mii faeeu tine? De ce Tommy, Vicki, Paul gi Sebastian sunt desincro- nizati senzotial? Parintii, profesorii gi pedistrii Jor nu stiu 1 ati nicl o dizabilitate cunoscuté, cum ar fi pa- si-gi controleze react: planifice si s8-si organizeze aetiu- ia gi nivelul: ema Jor ¢ comuni este tulburarea de procesare senzoriala, Tulburarea de procesare senzoriala - scurta de! Tulburarea de procesare senzorialii roprezinté incapa- tatea de a folosi informatiile primite de la sim avea o activitate normalé in vista de 2i cu al. Tulburarea de procesare senzeriald nu este o singurd tulburare, aga cum sunt orbirea sau surditates, ci reprezintd mai degrabi Copihd duranasraasti sufert de tulburarea de procesare senroriali? 39 termen generic, care acoperi o varietate de dizabilitati urologic. Aceasti afectiune mai muita gi se pale Regretata dr. A. Jane Ayres, terapout ocupational, a t prima cane a descris problemele senzoriale ca flind re- acul unei procesari adezvolt srapeuti ocup: neeputa dedr. Ayres a De exemplu, probabil ¢& spun: ,Copilul are integrare enzo te observatil este: .Grozav! Gris doris cu tet” Gana cotoval gi tf a termenilor de specialitate ii til, medicii, parin- le de asigurairi modieale nu se pot injelege pot cfdea de acord asupra tratamentultti ivit. in 2004, Lucy Jane Miller impreund cu Sharon enmak, Shelly Lane, Marie Anzalone, Beth Osten si Stanle span gi-au propus si clarifice terminologia, ast! este ia esdrul temas Oa p cadrul acestei clasifieari, tullburarea de procesare son- -ste termenul generic care cuprinde trel categorii40 Cums recunoaytet tulburarsa de procesare senzorils principale (tulburarea de modulare senzorialf, tulburarea de discriminare scnzorialé gi tulburarea motorie cu bazd. Senzorial4), precum gi subeateyoriile avestara. Categoriile si subeategortile ‘Tuisrano0 Hope and Help for Ci irenwiths Seo Processing Disorder (Putnam, 2008), e: niide specialitate, ‘Tulburarea de procesare genzorisla se produ mull nervos central, in ,fruntea” ciruia se af ere Proocsarea este derorganizat,croirul nu poato ai-gi duc Ja indeplinire coa mai importanta sareina a sa, si anumie ace- ea de organizare a mesajelor senzoriale. Copilul nu rispunde Copilul dumnesvonstr safer de tulbwarea de pracesure wenzorials? 41 matiilor senzoriale printr-un comportament coorent si de sens. Elpoate avea, de asemenea, dificultdti de folosire wunsurile adaptative — au un caraeter deliberat gi sunt ori- ite spre un amumilt Scop. Un alt tip de invitare e, care se refer’ la capacitaten unei persoant nvatare il reprezinta invafarea geala- i. Aveasta se refers la capucitates de a dobiind! abilivati con- uale precum cititul, socotitul gi aplicarea. cunostinjelor sunogtinpele anterioare. PROCESAREA SENZORIALA INEFICIENTA ARE CAREZULTAT OINVATARE INEFICIENTA sv ong va avafa aru il vepete neplicuta, cisi fie prudent. Pe viitor, "Torugi, copilul care auferd de tulburarea de proce- sare senzorialé s-ar putea si nu reugeasoa sii ,citeascl(Cam 8 recunosytet tullburarea de procesare senzorial Copilul durnneavoast’ suf de tulbucarea de procesare senaevials? bale din medi i ou decodeze me: Rezultate paeibile Copilul contin oeee pisica va ein shevite teat o uns ce lvcu spl numai printr-un efart cong plindeliangat gi dupa foarte 4 Legfitura dintre creer gi comportament este foarte pu- 4. Deoarece copilul care suferti de tulburarea de: pro- eesure senzorialé are un creier dezorganizat, multe aspects degorganiza- " Incapacitates:ea de a fimctiona fari probleme it se dato read faxptulud ci mie urea, ci fantieluicd mw poate. Principalele simptome ale tulburSrii de procesare senzoriala ‘Yom prezenta in continuare patru tabele care cuprind » organizarea gi migcarea corpului side a d lanul respectiv. | de-al patrulea tabel, Probleme comportamentale gi dereglare nsociate’ sereferila diverse alte problemepe care rl, neapdrat de fleaareaten procesare senzt Pe misurt co bifati simptomele pe care le fiti constienfi ci acestea variana de la-ur cop!44 ___Cumsi recanoagteitulburares de procesor sontorial deoarece ficeare creier este unic (tot aga cum flecare numai edteva dintre aceste desctleri se potrivesc copilulul dumneavonstr’, exist riseu! cael sd sufaro, intr-o oarecare misura, de tulburareade procesare senzoriala. Copilul afectat in mod sever prezint mai multe simp- tome. Interactiunea cu alte porsoane, felul fn care se com- port in viaga de capiilor su trecutd cu vederea. Copilul cu un de tulburare de procesare ser Indiferent daci prezintit o disfunctie sevora, mode- rata sau ugoard, copilul are mevole de intelegere gi ajutor Problemele nu se rezolvi niciodata dela Probleme de modulare senzorials Prima. t mai importanta categorie a tulburirii de procesare senzorialé este tulburarea de modulare senzori- ali. Un copil este suspentat de aoest tip de end manifest unul sau mat multe simptor frecventd, intensitate gi du otrivi, se aruncd cu trap gi suflet in clutarea stimularii de care are nevoie, Durata semnificd faptul cA reactiile neobignuite ale copilului du- reazd minute Intregi sau chiar mai mult. Aceste tabele vi oferd o trecere rapida in revista ace lor mai frecvente probleme. Maj multe detalii veti gsi in capitolele urmitosre, CCopill dumneavansies suferdde tuburarea de procecsresenzorisls? 45 Cop ipewesen> Capi of etare vit sé ating sou safle atsde obec cau allmantara sau cling este atins gor 9 pe neasteptate le, nase duce angur se dea tn leagio, der, odatd ce ance ur, 32 poate loging rule vrema Fa © emefeacca46 riald, copilul poate reactiona in madurt priveligti, suncte, mirosuri gi gusturi: Carns recunoagtet tulburarea de procesare sonzorialt igeare gi posturd corpo. Iburirii de procesare senzo- (Copliperreasty | Copllaubresctv grant saa sa. Reactioncar’ incet a obiectele Mirosur pacal repli adulmecs mineates, Copii dumneanoastr’suford de tulburarea de procesare senaorila? 47 Senrapt | Capi hipereactiv a timp ce minded Probleme de discriminare senzorials e protejeze sausi inv; }¢ avea probleme atunci clnd tre! je cava nou. Adesea, el este-subrenc- Cae ab wears de dscminare seczorial 9 tiroass mincares. [oarnent si abject axe! vertical a cerpulul ea Jcuambelepicioare pe pl ima does prensa emer ter 3,48___Cumsirecunoastet!tlburarea de procesaresanzorialt Pozi compa rascal ig comer | intersepunir. imagine Dac prablems este court de ulfraes de procera i Gi de ini. sae xem). Sinese exerrph), cop p dliferenjl Poate alage arava regorie a tullburirii de procesire senzorialéi o area miotarie cu baz senzorislé, care ext de dowd tipurl, Primal tip {i reprezinta tulburarea de postu- rh corporala, care se referd la echilibru, tiparele de migoare Copill dumewsavoasird suferé de tulburarea de procesare sen parti ale corpului (coordonarea bilate- ate gi deo slab discriminare senzoriald. Caplle talbrare de posta corpora cu gieu corpud tuned end fr echilbed ature cand marge ah pce it Caled sdb sse potineste manevreaz’ fosrfocs cu arebelo mins eu dilculiste mina, pidnulsau ochid de pe si pe dandires con- ste cu mare dificultate50. Curm cf recunoagtat tulburares de pracesare senzcrials ‘Cop dumneavocateaferd da tulburarea do proceeste seruceali? 51 Abies mato cu bac reo, are Ce nu este tulburarea de procesare senzoriala: simptome false Multe simptome ale tulburdrii de procesa de procesare senzorialii se poate suprapune, Agedar, cum poate cineva sd fac diferenta dintre tulliuta- ‘Desetierile de mai jos vi. ofera informatii despre cA burares de mi‘Cum s&recunoagtet!tulburares do procecara senzoriald Probleme asociate ‘Tulburarea de procesare senzoriali este tulburare democratic, in sensul cd afectenzi oamenide toate virste- Ie, rasele gi abilititile eogni se afl persoanele cu dizab ibang Copii dumnenvonstré suferkde tulburaresideprocesare senrors? SE Desi tulburarea de procesare senzorialé se poste mani- ra izolat, demulteori se intimpld si se asocieze eu alte pro- me, pe care le complica, De exentplu, daca in eopil ate au- e| poate fl totodat® gi hiperreactiv la atingere, Problema jengorialA nu reprezintii eauza autismului, day cu sienaranta il ccentaeaza. Cu cat este mai m: tate pe-care un oo- pil o manifesta intr-o anumita arie de dezvoltare, ew att mai sunt dificultatile pe care s-ar putea s& le manifeste gin arli, Acest lucru este indoosebi adevarat in cazul dizabili- vitilor neurologice, care sleatuiese un spectra. ‘Atentie, problemele pe care le vom discuta in continu. Tulburdri de reglare senzorialé AUTOREGLAREA Copilul igi poate modula (ajusta) cu greu stares de SOMNUL ‘Adormirea, somnul gf destaptarea pot pune probleme Copilul care sufera de tulburarea de procesare senzorialdsen cnuzatii de problemi de separare, copil si mai doarmé Impreund greu sd se linisteascd ¢ impul nop oasi’ poate eric sears. Hiper- sau subreact catea il pot face, de asemenes, sii nu se simté pat. I se pare ca pijami sau ceargafurile il zyrie. Perna nu miroase cum trebnio, ai ales dupi'ce mirosul familiar s-« pierdut grele sau, a eati sé aplicati urma- toarele sugest ta copilul 58 adoarma gi mand adormit: trarea de suplimente nutritive care linis- precum maghneziul, acizii grasi esentiali e matde sodiui colorantiartificlali, care agit’ creierul. jainte de a merge la culesze—o baie calda gi apoi mers imediat in pat; oprirea accesului la televizorsaucaleu- Intor qu cétteva ore inainte de culcare. ‘englevS, arousal: Cntr) Coplll dumneavoastr sufers de tulburaree de procoraresitiariali? 5S fnvelit - lsatio lumina de intuneric; fond muzical linigtitor, de adagio de Bach san, Mozart, emtecul Coot ide mere sau a chiftelutei pot fi sensibild, Sensibilitat e gi. defensivitate or: Un alt motiv poate fi acela Ancarea araté, Miroase wretn gust ,searbos”. Un copil mofturos la mancare igi tu greumancares la gu cauza ineficientei oc care vin de la mugchi () s& raména agezat pe seat A defectuos in i wre ii aratd dacé sta pul oaselor sau daci e pe pum ada de pe seaun srmatii primite de la sistemul vestUn alt moti pentru care man: bleme poate fi acela cf, de fapt, schomi senzor miscirilor de supt gi ing! maotorii sunt incomplet dezvoltate, ceea 2 afecteaz’ pro- cosul de mestecare gi consumare a alimentelor solide, ac- juri noi de mancare, menti Indiferenteare este mofturos are fie pre un repertoriu alimentar li Hie red, te Hierbin}s), Pofteste uncori alimente a ar fi castraveciorii murati, alteori dul le dulci sau sucurile, Drept urmare, deficientele nut le gi poftele ii pot afecta dezvoltarea, greutavea gi sil pot face si aiba un comportament capi ait gragl esertiali complexul de vitamine B, minerals antioxidantit liposolubili. Un copil care refuzi untul de ara- hide, broceol!, spanacul, fasolea § cartofitdulel, spre-exe plu, noat e le esenti- mnta de magneziu poste conduce Ie probleme de auz, probleme de procesare auditiva, spastie musculare, insomnii gi dificultaji senzori ii te freevente. Defi mineral care se gisogte in ponteafecta sim ti poate duce, de asemenea, Jaun tonus muscular seAzut, probleme cu aw: eczeme si par tapos". Copied dumneavoass® sufac detulburarca de procera renzo? 57 Int cAteva sugestii pentru a imbundtd slimentatia imneavoastriis ja méncarea nesindtoasé (funk food); suplimente nutritive, in special geisimt (care se gasesc in seminte de in, nuci gi s0- arece sistemul nervos ¢ aledtuit, in proportie procurati-to periuta de din: sauun aparat de mastj facial/bucal, pentru a fi desensibiliza buzele gi gura, faccti terapie de integrare senzoriald cu copilul gi asi- gurati-iun regimsenzorial echilibrat (vezi capitohtl 9), DIGESTIA $I EXCRETIA Coca ce intri iese. Goea ¢e nu intra nu iese, Un copil je hrimitoare, cu torre io mulfime ro - adied materia prima din care este aloiituit sea aci-mi permiteti - predispusladiaree sau constipa- roblemele de tip senzorial pe care le pro- 4 mofturile Is mAncare, tulburarea de procesare sen rial poate afecta gi in alte moduri digestia gi exeretia. poate si nu recunoase’ semnalele de sete, foame {turere). Aceasta slabii congtientizare a still sme este, de fapt, 0 problemi de interoceptie, itatea la stimulii ce vin din interio: corpultiO alt couz’ a proastel dige a. Copilul care a devenit sedentar din cauza dificultatilor nele tactile contribuie la probl mele de folosire :i. Din pricina subreactivitipil la58 (Cum sf recunesgtet tulburatea de procesave sertzoral senzatiile tactile, copilul poate 8 hu perceapé umezeala, cen ce inscamné c& mu-gi va dezvoits in mod eficient ea- pacitatea de a-gi controla vezica, (Scutecele de unicd olo- faci pipi in pat rte, daca este unt tare senzorialé, 1 soutectl sau chilotul .p ssul care se desi Tn afard de a pozitieicorporale’ dintre copiii aftati per a chiar 94-i placi si 1 S-ar puter ioveptiel (simul wrevafi diseutat ral copilului gi lefectuos al pra- gl em eer”, toaletd. multi aps; fibre gi migoiiri active pe tot parcursul 2ile nei cutii sau a unui laborafi cu un terapeut ocupational, un nutritionist sau un alt speeialist eu bune cunostinte in domeniul tulburdrilor alimentare 4i al procesirii senzoriale, EXCITAREA NERVOASA, NIVELUL DE ACTIVITATE 51 ATENTIA Excltarea nervoasa, nivelul de astivitate gi atentia sunt probleme de auteregiaré care insojese adesea tal procesare senzorial - Grad neobignuit.de ridicat al exeitirii nervoase gi al nivelului de aotivitate: copilul este in permancnté Copll durwevoastr’ ser de tulburares de procerte stoi? 58 Ampirat. Are gesturi seurte si Mira scx te Grad neobignuit de sea veluluide activitate: 601 ul se miged incet, ca s dormi, oboseste repede, i lipsegte init eapacita ade .aTamane pe poziti 34 1a terminarea actiunii un interes scazut fi @ pasibil s& fi fost un bebelng ugor de erescut 3, un bebeltag ea ugor de erescut, unul eare se cuibarea in bratele 2 pliingea.de ceva, care dormen mai mult deci alti copii gi care ie vie bri ‘imbréeat pind lao virsti mai nitie: probabil or care ii plac. Este four: oneentreze atentia asi este plin de energie si lipseste auto- stimularea senzorial, copilul impetuog, fliri sii pese de consecinte. conttrolul $i este incspabil s&:se opre: ceput o activitate. De exeaplu, igi toa spe alfturi, alearg’ gid peste oameni cu jucdrii givorbegte inainte si-i vind rindul. ACTIVITATEA SOCIALA $1 EMOTIONALA rareade a copilul gi © alti problemi de reglare care insopeste tu wesare senzoriald poate fi lmaginea de dul ineare cl interactioneazi cu cailalt. Adaptabilitate slaba: copilul refuzd si cunoasca oa- meni noi, s8 ineoree jocuri sau jucdrii noi sau sii gusteCum si recunoatet tulburarss de procesare senzoral pic Inalta. Este incapatdnat gi cand trebuiesa plece de acasii, sil vindla sf intre gi si ins din cada de tivititile, de exemple #3 trea Jesc, pentru cl. nu vrea sii fac ceea ce fac ceilalti Probleme de atagament: copilulul if este teamd de #0- vai de parinte, este ansios atunci ind se afl departe de umul sau de ambii adult! impor- tanti din vinta lui, Sau, dimpotriva, il, profesarii si persoanele din coreul de apropi Frustrare; deoarece se hupti si realizeze s ti ugurinta, copilul sil fle perfection tul artistic, plesa de teatru sau tem: aus fost | brieteni si si-i pastreze aproape, Deoarece pretinde sf dicteze regulile si ef edgtige mereu, primal sau cel mai bun, este de multe ori un jucdtor prost. Simte nevoia 84 controleze teritoriul din Jur, 68 fle gef, fl conduc po eellalti gi nu e deloe dispus si-3i impart Comuntcare defectuoast: copilul poate avea difioult verbale, care sunt vizibile in modul in care igi artic leazii vorbires.gi sorie. Poste intampina le: poate fl inflexibil, rational imbare, stres gi jigniri, Avand n permanent nevate de atenfie gi afectiune, el poate Copia durinasvouste’ aula de tutburares de pracesare sonzovias? di celor din jur in moduri negative, Poate fi jeat fird un motiv-vizibil. Poate fi nefericit, ede §i spune cu voce tare cA aste cel mai prost, ulkimul din clasi sau cd nu e bun de nimic. Pérerea. despre sine tasupi este unul dintre cele mai eloe- sesare serwzorila Probleme geolare: copilul poute inviivacu greu abilitit! san concepte nol, Degl este inteligent, poate fi perce- jure propriului: ential sau ca find ,branzA bund in burduf de caine’. to urmitorul aspect: multi copii care sufer’ burarea de procesare senzorialé pot avea probleme ‘itatea copiilor care au pro- are este esentiala -adevitr legiturd cu Tulburarea hiperactiv’ cu deficitde atentie (ADHD) Cu toate of tulburarea de procesare senzorialé mu este lagi lucru ou .sosia” ei, ADHD-ul, cele dou tuburiri pot afecta simultan pe copilul desincronizat senzorial burarea hiperae ymen generic pentru o problemi care impiedica abi- Latea unei persoane de a fi atenti gi dea riméne concon- i de a-gi controla impulsurile gi bazi neurologica sunt hiperactivitatea, (istractibilitatea) si/sau impulsivitates.de ripsiholo- pentr Tite tipuri de tulburare de procesare senzor se potriveste acelasi tratament. Printre dese operirile cereotitorilor se numard gi dova: daca multi copii cu tulburare dé procesare senzor PU ADHD fa ceea ce priveste reactiile lusenzatii neagteptate, de pildd atingerile ugoare, sunetele puternice, tari gi senzatla pe care cand fi ge face .vant” pe spate ew seaumul ADHD ti majorita 4 merge mai departe. Unii copii care sufers de nullyuraren de proces nuse alarmeazi insa I entor senzafii cotidi- prea mult. Alji copii cu tal nmuiasc deloe eu Peei viata ti afecteazA prea mult, in afars laboratorului nfli gi. profesorii ‘area de procesa- re senzoriali gi ADHD, Sia rare de procesare senzori ile dé rutind intr-un mediu predictibil gi eferd nowtatoa gi div sare senzoriald au o coor- are motel adesea foarte buni Ia sport. Dac nu sunt deranjafi de rologie, avand afectaits receptarea (absorbirea infor |, integrarea (prelucrarea sin memorarea (olosirea, stocarea gi recupe niterea in afard a infocmatiilor ajului sav al activitétilor motarii), 4 ana Legea 3) Definitia oficial: legea federala americari im ences ‘persoanelor cu dizabilirayi din 2004 (IDEA 1) defineste dizabilitatea de invatare drept .o tulburareG4 Cums8recuncapter tuburea de procasare senzorials unui Sau mai multor procese psihologice fimdamentale implicate in intelegerea sus folosirea limbgjului yorbit sau Seris, care se poate manifesta printr-o capasitate defactus oasi dea asculta, agiindi, a vorbi, aciti.a scrie, aortografia sau a.efectua ealcule matematiog”, : nee tulburarea de pro di afecteaz’ abi- le motoril, vizuale gi auditive ale copilului, precum capacitatea sa de a preluera gi de a ordona informatiile, to ‘Drezent ea nu este identificatd in mod specific drept diza- jilitata scoeptabill. din punct de vedere legal, care 68 cali- ice persoana A 8: measea ajutor de la stat. Prin urmare, aceasta tulburare nu il face ‘pe coy ferviciide educafie special gt alto servietinrucite, cum ar fiterapia ocupationala, kinetoterapia sau logoped. pil care suferd de talburare ee Boon ites care contribuie ladificultitile participare la programul educational. Dislexia er teligentei $1 motivatiei persoanei Dislexia inseamnai multe silncatenea ultan compenentele senzori- Copifl dummenvoasted suferdde uburarea de processresenzoralé? 65 ii cu acest sindrom multisenzorial pot beneficia isenzorialé, care li ajuta si in- , tactile gi chinestezi- imagine, sunet, atingere simigeare), Autismal Antismul este o tulburare neurobiologic’, Structurile ale ale persoanelor care suferi de autism sunt atipi Conform cereetirilor, autismul presupune dimensiuni sle creiorului, un numir diferit de anumi ale creierului mic (ceea ce influenteazi negativ senzoriale, lingvistice, cognitive gi de i gone modificate, care impiedica deavol- ierulul. O nou’ ,teorie a subconectirii” sugereanat nul impiedicd integrarea, coordanarea in timp gi nizarea eficienti\ a tiparelor activititii cerebral. ‘Autismul sau, cu un termen generic, tulburdrile din autismulul nu reprezinté singuri probler te. Ca gi in eazul tulburdrii de procesare senzorialli dizabilititii de invijare, termenul autism acoperii o se~ ti de simptome. In linii mari, autismul este o tulbu- ervazivé de dezvoltare (PDD), care afecteaz’ comu- wrea verbald gi nonverbalé, intereetiunile sociale, imagi- ia gi capaeitatea de s rezolva probleme. In general, au- devine evident inainte de varsta de 3 ani gl afecteazi od semnificativ performantele educative. Copilul eu om ge angajeazi in migcari repetitive gi are un reperto- radius de activititi gi intereso. Calta componenti a autismului - gi tna foarte impor: tatea de modulare ¢ rare motorie gide determinare a succesiunit are a senzatiilor sunt ade- ae ale citirii. Coordonarea temporalé pe care o presupune analizarea unui cuvant este desineronizaté, impiedicAnd recunoagterea automatil, instantanee.a cuvantul66 __Curmstrocunassteyitulburores de procesare sanzovlald sea treoute cu vederen sau minimalizate: cu toate acestea, ele sunt printre cele mai importante zone afectat Fieare copil autist prezinta ocombinatie uni tor probleme. Spre exemp criminare viewalé excelen talentat, dar poates& re auditivi gi un limbaj ra itatl auditive exvelent or, poate compune rime gi se poate bucurade pavestile care i se spun, dar poate si aibé fn acelasi timp o slabé discrimina- Tevvizuala si insufieiente abilitati de planificare motorie, tea copillor cu autism prezint’ o regare sau modulare necorespunzitoare a senzatiilor obignuite. Pentru unii, capacitatea de a regla stimulii tactili, vizuali, auditivd side migeare va fl intotdeauna anevoioasa. Pentru altii insa, i din mediu vine ca un premiu, Spre exemplu, sensibilitatea deosebité la sunete, perfect slaba discrimina- ul Date avea abi- lebra parioand, ferd de autism, a descris in mod elocvent tortura sti- nzoriale, In copilirie, se simtea ea un animal sal- atunci cand ere atins’ sau imbritigatii de o.altd persoa- nil, pana intr-o bund ai, cand a inventat o magind de presat colebra ei masini de imbritisat” — pentru a-gi sati yois acuta de a giau- nzafiile vizusle. mi eau la nebunic camagile cu dungi gi vopseaua fosfores- a”, scrie ea, , sl adoram si urmiresc ugile supermarket- ui care alunecan intr-o parte gi-n alta’. Dotatd eu abilitaiti intense de viznelizare si foarte prietenoasa cu animalele, dr. Grandin a obtinut la maturitate dactoratul in zootehnie, i, 0a $-a spocializat in conceperea unar instalati ‘tite de manipulare a-vitelor, -gerea modului in care problemele i ii complica unui copil viata de 21 eu ste decisivi pentru conceperea unui program de inter- s adecvat, Parintil trebuie s4 se asigure c& programul experiente senzorial-motorii gi t(vezi eapitolul 9) Sincromnul Asperger Un subtip al autismului gi o alta forma de manifes- tare a tulburirii pervazive de dezvoltare esto sindrommul Asperger. Multe dintre earacteristieile sale sunt similare pre un anumit subicel, cum ar fi Re istemul nostru planetar gi.aga mai departe. Persoancle eu sindromul Asperger tind #4 fie anxioase, ite de coordonare gi excentrice. Au adesea dificultati a gl stangiicia gi sAle fnbundtayeascd partieipares eociala, Tulburarea de invStare nonverbalS ulburarea de fnviitare nonverbali este un sindromne- care face cao persoand.i intampine dificultiifi de6a (Cum sé recunoaytesttulburarea de procasare senzoriald interpretare gi intelevere a aluziilor nonverbale din mediul ineonjuréter. Numele acestei tulburari poate fi ingelitor, deoarece pare si insinupze eA 7 balizeazi. De fapt, te capabila de verbalizare gi se exprimA bine, ins partile nonverbale ale comunioarii, precum zimbetele gi gesturile fficute cu mdna, sunt cele pe care nu le intarpreteaza corect. Una dintre principalele deficiente ale copii dificultatea de procesare a informa rarea de procesare senvorialé sti la baza problemelor de coordonare si echilibru, de discriminare vizu Pentru copiii care prezintii aceasta tulburare, terapia de in- Tegrare senzoriali poate fi extrem de benefica Probleme psihologice ‘Tulburarea de procesare senzoriala este In sine o problemi psihologic ci una fizica, dar se poate suprapune peste diverse probleme psihologice. Po misurii ce copilul se maturizeazé, problemele paihologice pot lua amploare dacd tulburarea de procesare senzoriala care sti In baza lor este fie neidentificatd, fie netratata la timp. Daci. interventia de integrare senzoriali. nu este inceputa cat mai devreme capacitatea de a face fat provocirilor emotionale, fizico $i sociale devine vizibilé la virsta de 3 sau 4.eni. Deosebi ciara 4 ulburarea dé procesare senzorialii tionale este la fel de importan. ti ca deosebirea de ADHD, deoarece tratamentele difers, nefericire, simptomele mnt acesea gresit interpr bleme psihologice. Un exemplu fl reprezint& tulburarea obsesiv-compul- siva. Sa presupunem ca w 88 spald pe maini de mai Copia durmneavonstr sul deulburarea de procesareserzorislt? 69 Ite ori pe ai, SpSlatul repetitiv este un siraptom freevent ulburarii obsesiv-compulsive. Dar nu cumva este posibi de fapt, copilul si se spele in mod freevent la chiuveta oar pentra a indepiirta senzatiile tactile pe care le resimte in palmele sale hipersensibile? ult problema care poste i confundati cu tulburarea de prosesare senzoriali este tulburarea bipolar’, Un copil cu aveasté dizabilitate psihologied prezinta multe simpto- me vizibile gi la wn eopil care suferii de tulburarea de pro- cesare senzoriali: depresie sau tristefe, dificultatea de a i, comportamente de riso, sensibilitate exayferata le stimulii senzoriali, dificultatea de antrenare in joc, im; triviren fap de activititile noi, neastampar yi aga mai de- parte, E posibil ca problema sii fle depresia manicali..e po- sibil s& ie tulburarea de procesare senzoriald...sau ar putea fiambele? ‘Mutism selectiv ctiv este tulburare anxioasi a.copiliiri- izexal prin incapacitatea copilului de unde se simte in siguranta si relaxat, cum. Pelingii aceasté anxietate social mutism selectiv suferd adesea gi de tulburarea de procesa- re senzoriala, Fi pat evita anumite senzatii gi pat cduta cu disperare altele, de exemplu si se dea in leagiin, Specialistii presupun c& problemele de procesare senzorialé joacii un rol important in activarea anxietitii coplegitoare care ii face pe acosti copii si se retragi in sine nu mal comunice. Satisfacerea nevoilor senzoriale70 ___Curms8 recunoajtej{nulburaces de procesare cenzorials este unul dintre mijloacele de succes pentru -iajuta,,sd-gi dozlege limba”, Sindroame genetice © multime de alte tulburdri gi sindroame ge caracterizeazi prin probleme de naturé senzorial Sindromul Down este o tulburare congenitala cauzatii de un cromozom in plus, Bosla modified dezs acreierului si 8 corpului, cauzénd retardul mental si con: ducdnd la o procesare senzoriala defectuoas’. Alte proble- nt hipotonia gi abilitatile setieute de matri- re afecteaz migcarea gi coord autoservirea, vorbires gi méneatul. Sindromul X fragil, o alta tulburare congenitald, este iei gone care alcdculogte cromozomul procesare senzoriala pot i iper- sau subreactivita- tea la diverse senzatii, de actile, auditive gi de mig- motorii cu bazd senzoric lul poate fi mie gi poate jaselor gi organelor interne. ] poate avea difieultsti de absor 2 informatiilor senzoriale, de pracesare a lor si de elabo- rare a rdspunsurilor adaptative, in special atunei cind se afld in societate, Poste evita atingerile gi sunetele, cdutand. coneomitent migcarea. Problemete senzoriale dau nagte: adesea la intirzicr! in insugirea vorbirii gi limbajuli Copilu dumnaavonsts ser’ detullburaren de procesae senzorinli? 71 tabilitate emotional, hiperactivitate gi dizabilitati de invatare. 3 fea de procesare adesen gregit diagnosticate ~ sunt sindro- | Angelman, CHARGE, Dandy-Walker, , Russell-Sliver, Smith-Lemli-Opi i Williams, Pentru capiii cu aceste sindroame, terapia ipationali care folososte cadrul larg al in rapii, cum ar fi kinetoterapia gi pot de asemenea si fle de ajutor, mai ales dact Alergiile ‘Tulburarea de procesare senzor ice la praf, polen, mucegaiuri, iarbii, bland de diverse alimente. Caseina din produsele lactate $1 Jutenul din grau sunt marii inamiei. fn plus, chimicalele ., medicamente gi din aerul pe care il inhalém ot fi toxice: ‘pentra copilul cu un sistem sensibil, Acosti llergeni pot afecta dezvoltarea sistemulul nervos, cauzand frecareanasului, pungile rogii de sub iritabilitatea, depresia, agresivi itaten la stimularea senzoria- in special la sunete gi atingere. Medicementole nu sunt un. antidot, Solutia pentru \earea gi eliminares ali-2 ‘Cum srecuneagtet!eulburares de procetire sonzorialS Copii durmenvosstr ute de tulburrea deprocesore serucesli? 75 gi mneegaiul, incereati - gi veti observa cum multe dintre simptomele asociate cu alergiile si tulburirile de procesare senzorlali iau sfargit in mod spectaculos s{ fia sa duc la aparitia unor efecte secundare, Posibile cauze ale tulburarii de procesare senzorialé Problemele discutate in paginile antarloare pot inso- {i tulburarea de procesare senzoriali, dar nu o cauzeaza, Cauza aparitiei acestel tulburdri poate fi reprozentata de unal dintre urmit tort ritie genetic& sau ereditart, caz deain- tilnit daca parintil, frapii sau alte rude apropiate ale copilului au o forma sau alta de tulburare de procesare senzoriala. Circumstantele prenatale, de pildé: substante chimice, nedicamente sau metale sorbit in timpul viepii faptul cé mama a fi a peemrliibie zat de alcool in timpul sare! camplicagii de sarcind care 1 emotional aau.o problemiicu placer = _nastori multiple (de exemplu, gemenisautriplet) Nastere prematura sau greutate mick la nagtere, ‘Traume in timpul nagteri, care se pot datora uni cezariane de urgenti, lipsei de oxigen la nagtere sau unei operatii chirurgicale efectuate la putin timp dupa nagtere, 5) Citcumstante postnatale, printre care: poluanti din mediu; stimulare excesiva, de exemple copilul «fast abuzat sau traieste in vreme de riizboi; stimulare insuficienté gi oportunitati limi- tate de migcare, joaca gi interactiune cu alte persosne; institutionalizares intr-un orfelinat, cam or fi orfolinatele din Romania sau din alté fart est-europeand, 8) Cauze necunoscute. fn prezent, multe intrebiri referitoare la aceasti tul- burare igi gisese raspunsul datoritd unor cereetari gtiinti- extrem de interesante, care au explorat drumul deschis dr, Ayres cu decenii in urma, Astfel, studii sofisticate de imagistica cerebrala fanctienal sau eantitativa audemon- strat cf existii diferente snatomice intre creierele copiilor desincronizati senzarial. Pe masurd ce came! tinea fae distinctii tot mai clare intre persoanele care au proble- masenzoriale, cunoagterea tet mai aprofundatd a ridicini- Jor tulburirii de procesare senzoriala va conduce la crearea unor tratamente mult mal eficiente decit cele din prezent, Cine suferd de tulburarea de procesare senzoriala? Imaginafi-vé omenirea sub forma unel curbe care re- calitatea procesirii senzoriale, Pe aceastk curbii, nif dintre noi au un sistem neurologic slab integrat, altil auunul excelent, far restul ne aflam undevala mijloc.Gum st recunoustet telburarea de procesare senrorials Gandisi-vi ta persoanele plicute gi populare, de pild balerinele, atletii, politicie: i si coplll, Acegti oameni au fost bineeuvéintati cu o procesare senzorialé ex- ceptional de bunit Acum, ginditi-va la cunostintele dumneaveastri care au probleme in anumite aspeete ale neindemdnative, poate ou putini priet poate sunt lipsite de mAsurd gi de autocontrol, Toate s-ar putea sd su- fore de tulburareade procesare senzorial, Tulburarea de procesare senzoriala reprezintd un spectru, afirmé nutritionistul Kelly Dorfman, La un capi al acestui spectru se aflS oamenii care au disfunetii mode rate, in principal de autoreglare. Lucelalalt capatal spectrului se afld oamenti caresufert de autism gi au probleme grave de procesare senzoriala, care le complica gi mal mult dificultagile majore de inv municare relationarecu ceilalt In interioru ‘tru al integrarii senz dromul Aspergersi dezvoltare, rarea de procesare senzorialit in tensified problemele deja existente ale copiilor care suferd fidroamele gl bolle causate de medi! in ye care le-amn me or senzoriale prin tera- pie ocupationali are un efect pozitiv general. Special inteqrari senza Key Dorian, MS, LN, LD. 2004 Tie erecha'ds Shidromal Tobiiatedeterpre ADHO "eckee’ puget Aum Mederat Sag CCopiul dumnewvosstr’ sueré de tulburaren de procasare encarala? 7S La fel de cert, anumiti copii ,normeli*, care mi sunt iderati cd au probleme semnificative seu diagnostica- de tulburarea de procesure senzoriala. Cartes > fat este scrisi pentru acegti copii, pecare tratamentul fi a semnifieati procent de coy jormali” suferii de o procesare sonzoriala defectuoasi? Statisticile sunt incerte si depind Ge oriteriile pe care se bazeacd In 1979, dr. Ayres a esti- tre 5 gi 10% dintre copii au probleme de procesare 4 suficient de importante pentru a justifiea a in- entie terapeutied. In 2004, un studiu realizat pentru a termina raspéndirea tulburirii de procesare senzorialé a nizat o estimare la fel de prudent’. Pe baza observatiilor rele sunt mai miari, mai degrabél inure 10 Terapeutii ocupationali remai ximativ 80% dintre copii ou probleme senzo: +i, dar aceasta statistic’ este discutabild, Mult iIburare de procesare senzoriala, ADHD nviitare. Pe de alté parte, fotele mu prezin- aceleagi probleme evidente de comportament, ind s4 treac& neobservate — gi astfel sii fie neglija- tepe nedrept. Ar trebui sé ne alarman din c numérului erescut de copii care a ntificati cu jovial? Qare ii etichetiim pe copii fri pie de discer- mint? Oare nu facem altceva decit si chutdm nod in Sub nici oforma De fapt, identificarea captilor cu tulburare de procesa- re genzorialiveste un pas inainte. Pe mdswré ce inexigdi mai imulte despre modut in care funcgioneazi creierul uman, jungem sé intelegem de ce anumnifé copit sient desincroni- ‘Siacum putem face ceva pentrwa-fajutal‘Cum st vecnoastofifulburarea de procesae conzoials Nu int&mpinam oare cu toti anumite probleme de procesare senzoriala? Din cénd in cfnd, cu totii avem probleme de procesare asenzafiilor, Preamulti sau prea putina stimulare senzori- ali ne poate tulbura creierul gi poate cauza o stare tempo- rari de disconfort Boala, oboseala gi stresul pot, de aseme~ nea, si ne influenteze negativ. De exemplu, participares la o petrecere zgomotoasa gi cu thulfi invitafi poate fl coplegitoare, Ffectuarea unei cala~ torii pline do turbulente cu avionul poate sé vi suprasolici- ‘te oreiorul cu senzatii de migeare rapida, Lincezitul in pat cfind sunteti riciti vé-poate impiedica si primiti suftciente experiente de migcare, ceea ce va dio stare de slibiciune, Mersul dinspre o camera bine luminati: i tunecoas vi poate lipsi o. creierul de senzatii vizuale, E teribil de neplacut s& nu detii controlul asupra pro- priului corp, dar este normal si experimentim, din eand in end, dezorganizares. O persoani este ins diagnosticata cu tulburare de procesare senzoriala abia atunci cand ere- ierul este atat de dezorgnnizat, incit personna respectiva -nu face fat vietii de zi cuzi, Exemplu de chestionar senzorial-motor Va prezentim in continuare un chestionar similar ou acelea pe care parintii sau profesorii le completeard. atunci ond copilul incepe si fie evaluat de un terape- ut coupational. Chestionarul il ajuta pe terapeut ai afle opi durmnesvoastr suferéde tdbureres de procesare senzaviala? 7? ii despre istoria senzorial-motorie a copilului. igarea lui, terapeutul decide dar (vezi capitolul 9), Chestionarul a fost conceput de Sharon Cermak gi ¢ Miller de In Colegiul Sargent, Universitatea din ‘ton, in anii 1990, Astizi, el poate f aplicat tuturor co- degi scopul initial era de a examina caracteristicile sirii senzoriale ale copiilor care fusescra adoptati ySrile Europol de Est, Chestionarul se bazenz pe mun- ca dr. Winnie Dunn gi a terapeutilor de la Oceupational este prezentat aici prescurtat, cupen ea autorilor. ‘A graba intrebirile. Ele va vor ajuta 88 fa wvoltarea general a copilului dumneavoastra, Anumite ntrebiri se refera la reactiile copilului fat it{ social-emopionele, care toate sunt puternic influentate de procesarea senzoriall. inainte de a pune mana pe creion, poate ar fi bine si ale chestionarului, pe care s& le im- unicului sau persoanei care are gri- pil, (Majoritatea intrebirilor sunt aplicabile pre- seolarilor gi copiilor de scoala primart.) Daci bifati mai coloana ,Adesea" inseamna ci este foarte pos: jurarea de procesare senzorialé sA vA afecteze cop’ de aceea va recomandim sa obtineti un diagnostic specializat,