1965 ANUL LXIX IANUARIE-MARTIE, Nr. f §959 REVISTA MEDICO-CHIRURGICALA «SOCIETATII DE MEDICI $I NATURALISTI DIN IAS FILIALA A UNIUNII SOCIETATILOR DE §TIINJE MEDICALE DIN R.P.R.SCHIMBURI — OBMEHbI — EXCHANGE — ECHANGES ZEITSCHRIFTENAUSTAUSCH — SCAMBIO — CANJF Acta Anatomica Sinica (Peking—China) Acta Anaesthesiologica {Padova—Italia) Acta bidiugica venezuelica (Caracas —Venezuela) Acta Chirurgica Italica_(Padova—ttalia) Acta Clinica Belgica (Bruxelles—Belgique) Acta Medica Academiae Scientiarum Hungaticae (Budapest—Hungary) Acta Medicinae (Okayama—Japan) Acta Microbiologica Hellenica (Atinai—Hellas} Acta Ornithologica (Warszawa—Polska) Acta Othopaedica Belgica (Bruxelies—Belgique) Acta Paediatrica Latina (Reggio Emilia—ttalia) Acta Physiologica Polonica (Warszawa—Polska) Acta Societatis Medicorum-Upsaliensis (Uppsala—Sverige) Acta Theriologica (Warstawa—Polska) Acta Tuberculosea Scandinavica (Kdbenhavn—Danmark) Acta Universitatis Carolinae Medica (Praha—Czechoslovakia) Acta Zoologica Cracoviensia (Krakéw—Polska) Aggiornamenti sulte Mafattie da Infezione (Roma—Italia) American Journal of Medical Technology (Houston—U S.A.) Anais Brasileiros de Dermatologia e Sifilogratia (Rio de Janeiro—Brasi!) Anals Paulistas de Medicina e Cirurgia (Sao Paulo—Brasil} Annales Chizurgiae et Gynecologiae Fenniae {Helsinki—Suoml) Annales de Chirurgie (Paris—Prance) Annales Médicales de Nancy (Nancy—France) Annales de Ia Nutrition ct de lAlimentation {Paris—France) Annales Universitatis Mariae Curie-Sklodowska (Lublin—Polska) Annales Zoologici {Warszawa—Polska) Annali di Neurologia e Psichiatria (Perugia—talia) Annals of Allergy (Boston—US.A.) Annals of Biochemistry and Experimental Medicine (Ca.cutta—India) Annals of Internal Medicine (Ballimore—US.A.) Annals of the Royal College of Surgeons of England (London—Great Britain) Archives de institut Pasteur (Tunis—Tunisie) Aschives de Pinstitut Pasteur Heilénique (Atinai—Hellas) Archives des Sciences (Geneve—Suisse) Archivos del Instituto de Cardiologia de Mexico (Mexico) Australian Journal of Experimental Biology and Medical Science (Adelaide—South Australia) Australian Journal of Dermatotology (Sydnev—Australia) Bibliografia Medica Internacional (Madrid—Espana) Biologle Médicale (Paris—France) Belletina detia Societé Italiana di Cardiologia (Roma—ttalia) British Columbia Medical Journal (Vancouver—Canada) British Journal of Clinical Practice (London—Great Britain) British Medical Bulletin (London—Great Britain) Bulletin de MAcadémie Serbe des Sciences (Beograd—Jugoslevija) Bulletin of the Hospital for Joint Diseases (New York—U.S.A.) Bulletin de Minsttut d'Hygiéne du Maroc (Rabat—Maroc) Bulletin of the World Health Organization {Gendve} Aulietin de fa Société des Sciences Médicales du Grand-Duché de Luxembourg Chinese Medical Journal (Peking-—China) Chirurgia Generale (Pisa—Italia) Chirurgia Narzadow Ruchu i Ortopedia Poiska (Warszawa—Polska) Casopis Iékaru_ceskych (Praha—Czechoslovakia) Chronique OMS (Genéve) Danish Medical Bulletin (Kobenhava—Danmark) Dermatologia (Mexico) Endokrynologia Polska (Warszawa—Polska) (continuare pag. 3 coperts}AMINTIREA TOVARASULOT GHEORGHE GHEORGHIU- DES VESNIC VIE EN INIMA BARTEIDULUL A CLASEL MUNCITOARE, A POPORULUI La 19 martie partidul si poporul nostru au suferit o grea pierdere : a incetat sé baté inima tovardsului Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiu de- votat al clasei muncitoare din Rominia, al poporului romin. Nemdrginité este durerea noastrd, @ tuturor. Tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej si-a ddruil intreaga sa viald partidului clasei muncitoare, luptei revolufionare pentru cliberarea oamenilot muncii, pentru fericirea poporului romin si a patriei noastre, pentru socialism. fnalt exemplu de fidelitate fafé de marxism-leninism, tovardsul Gheorghiu-Dej a fost un eminent militant al miscdrii comu- niste si muncitoresti internalionale, a luptat neobosit pentru prietenia partidelor comuniste, pentru cauza pdcii $i libertatii popoareior. In uriasa sa activitate si-au gdsit expresie trdsdlurile cele mai nobile ale eroicei noastre clase muncitoare. care este mindrd de a fi pldmédit in mijlocul ei, in focul luptei conduse de partid, un asemenea conducator. Néscut la & noiembrie 1901 la Birlad, intr-o familie de muncilori, tovardsul Gheorghiu a inceput sé munceased de la virsta de 11 ani ca ucenic in diferile ateliere si fabrici, calificindu-se ca_muncitor electri- cian. Sub influenfa valulii revolufionar din Rominia de 1a sfirsitul primului rézboi mondial, insuiletit de ideile Marii Revolujii Socialiste din Octombrie, tovardsul Gheorghiu-Dej s-a inrolat din fragedd tine- refe in miscarea muncitoreascd. El a participat, in rindurile muncitori- lor din Valea Trotusului. ta greva generald din 1920 --~ care @ oglindit cresterea constiinfei de clasd, a capacité}ii de lupid a proletariatului romin si a evidenfiat necesitatea istoricd a iniringerii_oportunismului, a iduririi partidului de tip nou, Partidul Comunist din Rominia, In anii urmétori, tovarésul Gheorghiu-Dej ia parte la un sir de aclitini muncitoresti la Galaji, fiind ales in conducerea sindicatului de la Atelierele C.E.R. In 1930 el devine membru al Parlidului Comunist. in rindurile cd- 1uia avea sd lupte pind Ia ultima suflare.,tn acei ani, cind criza economicd lovea greu masele muncitoare, activitatea partidului era paralizaté de lupte fractioniste care aduse- sera partidul la un pas de lichidare. Refacerea unilatii partidului, orien- tarca activildjii sale spre intérirea legdlurilor cu masele muncitoare si in primul rind cu detasameniele de bazé ale proletariatului au facut posibilé organizarca unor mari acfiuni muncitoresti, culminind cu eroicele Jupte din februarie 1933 — in a cdror pregatire si desfdsurare s-au afirmat cu pulere marile calita}i politice si organizatorice de con- ducdtor revolufionar ale tovardsului Gheorghiu-Dej. La Galati si apoi la Dej, unde fusese mutat disciplinar, ca si la Bucuresti, Iasi, Cluj, Pascani si in alte localitdji, tovardsul Gheorghiu- Dej, dind exemplu de felul cum trebuie muncit in mijlocul maselot, a depus o intensd activitale pentru realizarea unitdfii de actiune a muncitorilor ceferisti, in 1932, la Conferinfa pe faré a muncitorilor feroviari, tovardsul Gheorghiu-Dej a fost ales secretar al Comitetului Central de actiune care, sub indrumarea Comitetului Central al Partidului Comunist, a organizat nemijlocit lupta ceferistilor. Tovardsul Gheorghiu-Dej si-a indeplinit in mod strdlucit sarci- nile de rdspundere incredinfate de partid In organizarea acestor lupte, care au constituit o coliturd in istoria introgi noastre miscari muncitoresti, au demonstrat capacilatea clasei muncitoare de a actiona ca fortaé sociald conducdtoare a poporului muncitor in Jupta de elibe- rare, au deschis 0 pagind noud in viaja pariidului. Intérindu-si rindu- rile cu cele mai bune, mai combative si revolufionare cadre proletare. partidul s-a legat mai strins de masele oamenilor muncii. Procesul intentat de reacjiune in 1933—1934 conducdtorilor mun- cilorimii ceferiste a fost transformat de Partidu] Comunist intr-o tri- bund de demascare a regimului burghezo-mosieresc, a politicii anti- najionale si antipopulare a claselor dominante, Din banca acuzajilor jn lanjuri a rdsunat cu vigoare si curaj, prin glasul tovardsului Gheorghiu-Dej, chemarea inildcdratd, mobilizatoare a partidului adrc- sald maselor muncitoare de a lupta cu holdrire pentru o viajé mai bund, impotriva robiei capitaliste, pentru apdrarea saveranitdtii si independenjei najionale. Condamnat la 12 ani munca silnicd, tovardsul Gheorghiu-Dej a fost definut in diferite inchisori — Jilava, Vacdresti, Craiova, Ocnele Mari, Aiud, Doitana, Caransebes si in lagdrul de la Tg. Jiu. Gratiile,temnifelor, sirma ghimpatd a lagdrelor n-au putut sd-i jzoleze de partid, de clusa munciioare, de popor pe militanfii revo- lufionari, Simjind in permanen{é sprijinul partidului, solidaritalea ma- sclor muncitoare $i a unor largi cercuri democratice, ei au pastrat lc gétura cu viaja si aclivitatea parlidului, au infruntat cu fermitate si dirzenie regimul de teroare si exterminare din inchisori, pe care le-au transformat in scoli de cdlire revolujionard. Prin munca polilico-ideo- logicd desfasuraié de comunistii din inchisori, in irunte cu tovarcsul Gheorghiu-Dej, s-au faurit cadre ojelite de militanji comunisti, carac- 04 terizate prin capacitatea de a organiza masele munciloare. prin clar- viziune politicd $i combativitate revolufionard, cadre care au avut ulte- rior un ro] de excepfionald insemndtate in conducerea de cdlre parlid a luptei pentru cucerirea pulerii de catre oamenii muncii si construirea socialismului, Aprecierea acordatd de partid activitd{ii desfdsurate de tovard3ui Gheorghiu-Dej si-a gasil expresie in cooptarea sa, 1n 1935, pe cind se afla in inchisoare, ca membru al C.C. al P.C.R, In anii rdzboiului, tovardsul Gheorghiu-Dej impreund cu ceilalfi tovardsi din inchisori si lagdre isi manifestau increderea nestrdmutatd in victoria impotriva fascismului, solidaritatea frdjeascd cu popoareic Uniunii Sovietice. in strinsé legdturd cu cadrele de bazd din afard, ei si-au pus intreaga experien{a, tol elanul revolufionar in slujba organizarii luptei antihitleriste a poporului romin. : Tovardsului Gheorghiu-Dej ti revine meritul principal in demas- carea si lichidarea clicii de trdddlori si capitulanji, infiltrate in con- ducerea partidului; inldturarea agenturii trdddtoare a constituit una din condifiile esenfiale pentru ca partidul sé-si poald indeplini rolul conducdtor in lupta de eliberare nafionald si socialg a poporului romin. Activul revolufionar al partidului, in frunte cu tovardsul Gheorghiu- Dej, a elaborat linia strategicd si tacticd pentru résturnarea dictaturii militaro-fasciste si intoarcerea armelor impotriva Germaniei hitleriste. Partidul @ trecut la organizarea formafiunilor de luptd patriotice, Ia realizarea Frontului Unic Muncitoresc cu partidul social-democrat, la inidptuirea unui larg sistem de alianfe cu diferite grupdri politice si atragere in lupta antihitleristd a unor personalitdfi insuflefite de senti- mente patriotice, Ia desfdsurarea unei vaste activitéji in rindurile armatei. tn zilele hotdritoare pentru pregdlirea insurecfiei, C.C. al partidu- lui a organizat evadarea din lagdr a tovardsului Gheorghiu-Dej si a altor. cadre de bazd ale partidului. Organizatd si condusd de partid, insurecjia armaté a deschis.o era noud in istoria poporului romin, a insemnat inceputul revolufiei populare. Rominia s-a aldturat coalijiei antihitleriste, Armata romind, in totalitatea ei, a Juptat umdr la umdr cu Armata sovieticd pind la zdrobirea Germaniei hitleriste. Singele vdrsat in comun a cimentat prietenia si alian{a indestructibild dintre poporul romin si poporul so- vielic in Iupta pentru cauza pdcii $i socialismului. Tovardsul Gheorghiu-Dej a dal o contribulie de cea mai mare importan{é la elaborarea Iiniei politice si tactice a partidului in des- fdsurarea furtunoasd a marilor bdtdlii de clasdé de dupd 23 August 1944, muncind cu nesecatd energie pentru infdptuirea sarcinilor stabilite de partid — mobilizarea tuturor forfelor in rdzboiul antihillerist, refacerea economiei nafionale, democratizarea {drii, fdurirea aliantei muncito- resti-Jdrdnegsti in focul luptei pentru reforma agrard, instaurarea pute- ti populare. vae6