Fiziopatologic, cand cordul se opreste, dispare imediat si circulatia sangelui, astfel incat tesuturile nu mai primese oxigen. Cum singurele rezerve de oxigen sunt cele care se gasesc in sangele arterial ce iriga acel tesut, hipoxia tisulara apare rapid si se manifesta mai intai la nivel cerebral. Starea de constienta este pierduta brusc. Se instaleaza apnea, adica dupa cateva respiratii agonice victima nu va mai respira, ca rezultat a lipsei de oxigen a centrului respirator. Deci oprirea primar cardiaca inseamna de fapt intotdeauna oprirea cardio-respiratorie de la inceput, pentru ca in acest caz nu exista un “interval de gratie”, cu pastrarea respirati Stopul cardiac si respirator se interconditioneaza: stopul cardiac induce stopul respirator in 20-30 sec., iar stopul respirator pe cel cardiac intr-un interval de 3-10 min. Incetarea functiei respiratorii si a cei cardiac duce la stopul cardio-respirator care corespunde cu moartea clinica. Clinic stopul cardio-respirator se recunoaste prin - Pierderea constientei - Oprirea respiratiei - Incetarea batailor inimii - Absenta pulsului la artera carotida - Paloarea extrema sau cianoza tegumentelor - Relaxarea complete a musculaturii ducind la pierderi necontrolate de urina si materi fecale Intre moartea clinica si moartea biologica a tesutului nervos exista un interval scurt 30-90 de secunde la care functiile vitale mai pot fi restabilite. Aprecierea functiilor vitale rapida si precisa se face prin - Stabilirea existentei pulsului la arterele mari Culoarea tegumentelor Prezenta si eficienta miscarilor respiratorii Existent cianozei Aspectul pupilelor Resuscitarea cardio-respiratorie este o urgent vitala in care interventia cadrului medical trebuie sa fie rapida si eficienta imediata degajarii victimei si continua de la locul accidentului in timpul transportului si la spital. Stabilirea diagnosticului | Diagnostic Respiratie | Circulatie Stare de Alte constienta manifestari Stop cardio- | Oprita Oprita Pierduta Paloare sau respirator cianoza Midriaza 16Relaxarea | musculaturii Lipotimie | Superficial Puls slab Pierduta Dureaza citeva Tensiune secunde sau | arteriala minute | scazuta Revenire | spontana Coma Profunda, Pulsamplu, | Inconstienta | In functie de zgomotoasa _| bine batut sau_| profunda cauza comei sau deprimata | colaps circulator | Soc | Pastrata Puls filiform — | Pastrata Stare generala | Tensiune alterata in arteriala functie de prabusita cauzele socului Recunoasterea stopul cardiac Victima sau pacientul este inconstient (pierderea cunostintei apare in 10-15 secunde de la stop) Lipsa respiratiei sau respiratii agonice Pielea este palida, iar apoi devine cenusie (cianoza) Absenta pulsului la carotida (nu il cautam mai mult de 10 secunde) Pupilele dilatate (se numeste midriaza fixa, dar nu este un totdeauna un semn sigur). Nu este recomandat sa ascultam cordul sau sa masuram tensiunea arteriala, deoarece se pierde timp pretios. RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA (RCP) Resuscitarea cardiopulmonara (RCP) reprezinta manoperele medicale ce trebuie efectuate atunci cand avem in fata un pacient cu un stop cardiac si/sau respirator. Victimele unui stop cardio-respirator au nevoie de manevre de resuscitare in cel mai scurt timp posibil. Resuscitarea asigura o circulatie sanguina cu un debit cardiac mic, dar esential catre inima si creier. Aceasta creste probabilitatea reluarii ritmului cardiac normal. Compresiile toracice pot salva viata victimei, daca nu poate fi aplicat un soc electric (defibrilare) in primele 5 minute dupa stop. RCP este formata din trei mari grupe de manopere terapeutice: 17Suportul vital bazal (SVB) format din totalitatea masurilor care pot realiza 0 minima presiune de perfuzie si oxigenare cerebrala (dezobstructia cailor respiratorii, respiratia artificiala, masaj cardiac extern). 2. Suportul vital avansat (SVA) care contine in plus fata de SVB tratamentul electric de defibrilare si administrarea de medicamente, pentru reluarea activitatii spontane a cordului. 3. Masurile postresuscitare care contin masuri de reanimare si terapie intensiva postresuscitare menite sa recupereze activitatea creierului, sa mentina functiile vitale si totodata sa reduca efectele lipsei de oxigen la nivelul celulelor. In anul 2005 European Resuscitation Council Guidelines aduce un concept nou, “Lantul Supravietuirii” care prezinta totalitatea manoperelor de resuscitare si cuprinde 4 verigi: 1. Recunoasterea cat mai rapida a stopului cardiac sau identificarea pacientilor cu rise de a prezenta stop cardiac si activarea cat mai rapida a serviciilor de urgenta (112). 2. Inceperea cat mai rapida a masurilor de resuscitare cardio-respiratorii. Efectuarea precoce a defibrilari 4, Initierea cat mai rapida a suportului avansat de resuscitare. ¥ Resuscitarea are sanse de reusita cand: . Aprovizionarea creierului cu oxigen reincepe primele 4 minute; : Inima reincepe sa bata in primele 8-10 minute; . Stopul se produce intr-o zona usor accesibila, asa incat salvatorii pot ajunge usor la victima; . Sunt mai multe persoane care pot actiona ca salvatori; . Cauza stopului cardiac nu e una foarte grava (in asistolia sau disociatia electromecanica supravietuirea este de doar 10-15%). MASAJUL CARDIAC EXTERN (MCE) MCE determina aparitia unui flux sanguin prin cresterea presiunii in cutia toracica si prin compresia directa a cordului, MCE genereaza un flux sangvin mic, dar vital pentru cord si creier, pana la sosirea echipei de salvare. Mainile salvatorului trebuie sa fie asezate in centrul toracelui. 1. Frecventa compresiilor trebuie sa fie 100/min. 2. Toracele trebuie comprimat 4-Sem. 183. 4. 5. 6. Dupa fiecare compresie toracele trebuie lasat sa revina in pozitia inifiala. Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egala cu cea a decompresiei. Intreruperile trebuie sa fie cat mai putine. Nu trebuie sa cautam puls palpapil la carotida sau femurala, deoarece acesta nu inseamna intotdeauna flux arterial eficient. VENTILATIA In timpul RCP scopul ventilafiei este de a mentine oxigenarea adecvata a sangelui. Respiratia se face ,,gura la gura”: verificam ca gura si gatul nu sunt blocate de obiecte straine, impingem inainte si in sus barbia victimei (hiperextensia capului), prindem narile victimei cu degetele si insuflam aer pe gura. 19Respiratiile dureaza peste 0 secunda si cu volum suficient pentru a observa ridicarea toracelui, dar se evita respiratiile prea puternice. Respiratia gura la nas este o alternativa eficienta in cazul in care cea gura la gura nu este posibila. SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT Verifica siguranja mediului/locului. Verifica daca victima raspunde: scuturare umeri; “suntefi bine / totul e in regula?” © a) Daca pacientul raspunde: se lasa pacientul in pozifia gasita; se reevalueaza starea pacientului periodic. b) Daca pacientul nu raspunde: striga dupa ajutor; pozitionare in decubit dorsal si se elibereaza caile aeriene (o mana se pozitioneaza pe fruntea pacientului si se pune capul in hiperextensie, in timp ce cu cealalta mana se ridica madibula). Verifica daca pacientul respi priveste (se urmarese miscarile toracelui); asculta (se asculta cu urechea pozitionata in dreptul gurii pacientului); simte. In primele minute dupa un stop cardiac, victima poate sa respire foarte superficial sau foarte neregulat. Nu trebuie confundat acest mod de respiratie cu cel normal, de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde, iar daca exista dubii asupra modului in care respira pacientul trebuie luata o atitudine conforma cu cea din cazul in care pacientul nu respira. a) Daca respira normal: se aseaza in pozitia de siguranta; apel pentru ambulanta(112); evaluare continua. b) Daca nu respira normal: 20trimite dupa sau cheama ambulanta; masaj cardiac extern; se pozitioneaza mainile in centrul toracelui victimei; se comprima sternul aproximativ 4-5 cm; frecventa compresiilor: 100/min. a) Se combina compresiile toracice cu ventilafia artificiala dupa 30 de compresii toracice se elibereaza caile respiratorii si se penseaza nasul; se executa 2 respirafii successive; se continua cu alternanta compresii:respiratii 30:2; 21se intrerupe resuscitarea numai daca pacientul respira normal. b) Numai masajul cardiac extern, fara ventilatie artificiala (gura la gura sau gura la nas) este considerat acceptabil, daca salvatorul nu e capabil sau nu doreste sa execute respiratia gura la gura; studiile arata ca MCE fara ventilatie artificiala este net superior lipsei de resuscitare, unele sugerand chiar ca procentul de supraviefuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizand si ventilatia artificiala freeventa compresiilor trebuie sa fie de 100/min se intrerup compresiile numai daca pacientul incepe sa respire normal. Se continua resuscitarea: pana cand soseste personalul calificat; victima incepe sa respire normal; salvatorul este epuizat. Decizia de a opri resuscitarea se va lua atunci cand: Victima prezinta semne de revenire a functiilor vitale si a cunostintei. Diagnosticul de stop cardiac se face cu intarziere prea mare. Semnele vitale nu apar dupa aproximatiy 30-60 de minute de resuscitare, Se observa evidente semne cerebrale care sa afecteze ireversibil calitatea vietii pacientului. Este depasita limita de rezistenta fizica a reanimatorului. 22Pentru eficienta metoda de resuscitare cardio-respiratorie trebuie insusita correct. Respectarea timpilor poate fi retinuta cu formula HELP-ME ceea ce in limba engleza inseamna ajuta-ma . Fiecare litera semnifica gesturile si succesiunea timpilor care preced insuflarea aerului - H-hiperextensia mandibulei - E-eliberarea cailor respiratorii - L-luxarea mandibulei inainte - P~pensarea nasului - M-=masaj cardiac - E-extern Eficienta resuscitarii depinde in primul rind de permeabilitatea cailor respiratorii. Semnele de ameliorare sunt - Recolorarea tegumentelor Reducerea midriazei Aparitia pulsului la arterele mari Reaparitia respiratiei spontane Semen de revenire a constientei De obicei accidentatul resuscitat ramine in coma posthipoxica, dupa 2 minute de masaj cardiac se poate observa daca pulsul este perceput spontan si daca se mentin semnele de ameliorare, daca nu au aparut semnele de ameliorare nu se asteapta mai mult de 12 secunde se reincep compresiunile sternale si ventilatia. Ritmul de executie al manevrelor de respiratie artificial manuala nu depasesc 10-12 respiratii pe minut. INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA REABILITAREA CARDIO- RESPIRATORIE I. Bolnavul este mentinut sub supraveghere pentru a se preveni eventuale complicatii Il. Daca nu i-a revenit constienta I se administreaza intravenous solutii hipertonice glucoza 33%, manitol 20%, diretice la indicatia medicului pentru a reduce edemul cerebral Ill. Se combate tendinta la acidoza prin administrare de solutii de bicarbonat, THAMprecum si hipercoagulabilitatea singelui cu heparina IV. Se reduce sindromul postanoxic prin oxigenoterapie ATENTIE! - Terapia intensiva a starii postresuscitativa se executa numai in sectiile de ATI ale spitalelor mari deci trebuie transportat cit mai rapid Accidentele masajului cardiac extern 23- Fracturi costale la batrini si copii - Fractura sternului - Infundari toracice - Hemotorax - Pneumotorax - Ruptura aortei ascendente Semne sigure de moarte - Lanivelul inimii absenta activitatii electrice pe o perioada de 60 minute — traseu plat la EKG - O dilatare persistent a pupilelor , fara reactive la lumina - Opacitatea corneei - Aparitia cianozei cu lividitati ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN FRACTURI Fracturile sunt leziuni ce apar in urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, constand in intreruperea continuitatii acestuia. in functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui fracturile pot fi de mai multe feluri: + fracturi inchise - tegumentele in jurul focarului de fractura sunt intacte - fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga + fracturi directe - in care agentul traumatizant actioneaza chiar la locul de producere a fracturii + fracturi indirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului vulnerant simple Commuted Open fracture “fracture facture De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de producere: fracturi spiroide, fracturi cu infundare, deplasate. La fel pot fi fracturi complete,interesand intreaga circumferinta a osului sau incomplete (partiale). 24La batrani sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi in urma unor traumatisme minore, sau chiar la efectuarea unui pas gresit. Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne: Semne de probabilitate - durere spontana sau intr-un punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare - impotenta functionala a membrului afectat + deformarea si scurtarea regiunii, pozitie vicioasa - echimoze tardive - tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale, sufuziuni sanguine ce apar imediat sau dupa 24-48 ore Semne de certitudine (semne sigure) - mobilitate anormala in focar, - perceperea palpatorie de crepitatii osoase - netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura - intreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC iN CAZUL SUSPICIONARII UNEI FRACTURI ESTE EFECTUAREA RADIOGRAFIEL. Fracturile se pot insotii de o serie de complicatii: Complicatii imediate: - transformarea unei fracturi inchise intr-o fractura deschisa + lezarea vaselor sau a nervilor aflate in vecinatate » infectia focarului de fractura Complicatii tardive (intarziate): + cicatrizarea anormala a plagii osoase (in unele boli cronice) + pseudartroza (intarzierea consolidarii fracturii) + calusul vicios Imobilizarea provizorie a fracturilor se face in scopul impiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos. Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, in functie de regiunile la nivelul carora se aplica. Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateral imobilizarea trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura. inainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa a segmentului in ax. Acest lucru este valabil numai in cazul fracturilor inchise. Fracturile deschise se imobilizeaza in pozitia gasita, dupa pansarea plagii de la acel nivel, fara a tenta reducerea lor prin tractiune. 25Tipuri de atele speciale: ~ atele Kramer (confectionate din sérma) + atele pneumatice (gonflabile) atele vacuum Atele improvizate: din scndura, crengi.de copac... Fracturile membrului superior: _ Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe,sediul de predilectie constituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia in care trebuie sa se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de partea bolnava ‘impins catre spate si in sus. 26Imobilizare in fractura de clavicula _ Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea fracturii drept atela putem folosi chiar toracele de care se fixeaza segmental fracturat cu ajutorul unei esarfe. _ Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate. > ii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete Fracturile membrului inferior: _ Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobilizare se folosesc doua atele inegale. Atela mai lunga se aplica pe fata laterala externa a membrului inferior si se intinde de deasupra oaselor bazinului pana la caledi. Atela mai scurta se aplica pe partea interna si se intinde de la regiunea inghinala pana la calcdi. Cand femurul este fracturat in apropierea genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind o singura atela trecute prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera pana la calcai. _ Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela. 27_ Fractura de rotula se produce prin cadere in genunchi, se imobilizeaza in atele posterioare. _ Fracturile costale nu se imobilizeaza, Exceptie situatia voletului costal Voletul costal este minimum dubla fractura la doua coaste invecinate. Imobilizarea se face prin infundarea zonei respective impiedicénd astfel miscarile segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele constau in dificultatea respiratiei, miscarea paradoxala a segmentului (in inspir cand toracele se destinde fragmentul se infunda; la expir cand toracele se micsoreaza fragmentul se deplaseaza spre exterior), durere, cianoza. _ Fracturile la nivelul bazinului. Odata depistata fractura la acest nivel pacientul ramane nemiscat, nu se mai permite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur in pozitie culcat pe spate. Principii de imobilizare provizorie a fracturilor - Atelele improvizate si special vor fi captusite cu vata sau alte materiale moi pentru a nu leza pielea sau a nu mari durerea - Manevrele de imobilizare vor fi effectuate cu multa blindete 28- Extremitatea segmentului fracturat — degetele de le picioare si miini— vor fi lasate descoperite - Atelele se fixeaza cu fasa circulara , serpuitoare sufficient de strins dar fara sa impiedice circulatia In spital diagnosticul sigur al fracturii se efectueaza prin examen radiologic. Tratamentul cuprinde 4 timpi = Suprimerea dure! = Reducerea fracturii - Imobilizarea regiunii fracturate = Mobilizare cit mai precoce a bolnavului Imobilizarea definitiva se face in spital cu ajutorul aparatelor gipsate sau prin metode chirurgicale. Vindecarea unei fracture se obtine prin formarea calusului , process ce se desfasoara in 2 etape la inceput calus moale fibros si apoi calusul osos. In decursul mentinerii aparatului gipsat — 3-4 saptamini — se supravegheaza extremitatea membrului imobilizat, bolnavul isi va mobilize degetele si articulatiile libere pentru a evita anchilozarile si pozitiile vicioase. Aparatul gipsat se scoate prin taiere cu un cutit special, despicarea se face in lungul lui pe fata anteriaoara. Transportul accidentatului cu fractura se efectueaza in primele 6 ore de la accident, deoarece dupa acest interval o fractura deschisa se considera infectata. Entorsa — intinderea fortata a ligamentelor si capsule articulare , cu ici rupture ale acestora. Forma minora a traumatismelor articulare, in care nu se pierde contactul permanent intre suprafetele articulare si consta din intinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii. Primul ajutor consta in imobilizarea provizorie acest lucru v-a ameliora durerea, care este de o mare intensitate. 29