es anaes ee Imran pee Entorsa gleznei Luxatia — ruptura capsulei articulare , a ligamentelor cu dislocarea oaseor din articulatie pierzind contactul dintre ele partial sau total. Este leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor care formeaza 0 articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). Dupa modul de producere luxatiile pot fi complete sau incomplete. Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a tenta reducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital. Luxatia cotului scoP - Reducerea durerii prin imobilizarea corecta a membrului accidentat si prevenirea instalarii complicatiilor SEMNELE LUXATIEI 30- Durere vie - Limitarea miscarilor - Impotenta functionala cu pozitie vicioasa fata de pozitia normal a regiunii - Scurtarea segmentului - Deformarea regiunii Echimoze ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN ENTORSE - Se administreaza bolnavului calmante pentru ai suprima durerea - Se aplica circular la nivelul articulatiei un manson imbibat in apa rece pe o portiune cit mai intinsa din membru, in pozitia existent - Se fixeaza mansonl cu ajutorul unei fese , efectuiand un bandaj compresivconducind fasa in 8, asezind piciorul in unghi drept cu gamba Se aseaza accidentatul pe targa si se transporta la spital SEMNELE ENTORSEI - Durere mai putin intense - Impotent functional relative - Deformarea regiunii prin edem si formarea de lichid in interiorul articulatiei —hidrartroza Entorsele cele ai frecvente sunt la articulatia gleznei, cotului, umarului, pumnului si degetelor. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN ENTORSE - Se administreaza bolnavului calmante pentru suprimarea durerii - Se aplica comprese resi sau se efectueaza pansament compresiv - Se transporta la spital ‘compres (elevation) -riicare Tratamentul entorselor si luxatiilor Tratamentul la spital consta in aplicarea unui pansament compresiv sau chiar a unui aparat gipsat care se va mentine 6-8 zile 31Accidentatul nu va utilize membrul lezat In cazul in care accidentatul acuza dureri violente primul ajutor se efectueaza ca in situatia unei fracture Nu se incearca reducereai entorsei sau a luxatiei Nu se aplica comprese umede in luxatile deschise Hemoragii Hemoragia reprezinta scurgerea singelui in afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii de continuitate. Dupa tipul vasului lezat poate fi: + arteriala: in care sfngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tasneste ritmic,sincron cu bataile inimii; + verfoasa: sfingele de culoare rosu inchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta; capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei; in functie de sediul sangerarii + externa: sdingele se scurge in afara, printr-o solutie de continuitate tegumentara ( plaga ) + interna: sdngele se acumuleaza intr-una din cavitatile normale ale organismului; + exteriorizata: caracterizata prin hemoragie interna intr-un organ cavitar, urmata de climinarea sdngelui la exterior pe cai naturale epistaxis: hemoragia mucoasei nazale; Ee. Otoragie: hemoragie din urechi ‘hrmoragie din rect Uretroragie:singe din uretra ingele se scurge prin gura, provenind din plamini Jiminarea pe gura, prin varsatura, de sange amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; 32in hemoragii puternice poate fi sange rosu, proaspat, nealterat, sau in sangerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cénd sfngele stagneaza in stomac). melena: exteriorizarea sngelui acumulat in tubul digestiv, prin defecatie, Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei. hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune; Dupa cantitatea de sange pierdut, hemoaragia poate fi: + mica: se pierde o cantitate de sénge pana la 500 ml - medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli in ortostatism; + mari: cantitea de sange pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; - cataclismice: pierderi de sange de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient; Hemostaza Oprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza.. Ea poate fi spontana in cazul unor hemoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva. Hemostaza proviorie se poate realiza prin: - compresiune digitala + pansament compresiv garou Compresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii in cazul unei hemoragii arteriale si sub plaga in cazul unei hemoragii venoase, tinand cont de sensul circulatiei. 33Sentarsee rcinase iin coats (ig adelante ee Resprar _ Taparse as fosas por ia boca nasales con los dedos wADAM Pozitia pacientului si hemostaza digitala in epistaxis Cfnd hemoragia nu poate fi stap4nita prin compresiune exercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa in care caz compresiunea vasului ce sfngereaza se face cu degetul introdus direct in plaga. Aceasta metoda nu poate fi decat de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze. CAteva exemple de posibilitati de compresiune digitala: 34gl a @ fe Punctele de compresiune pentru hemostaza provizorie pe arterele 1. Facial 2. Temporal 3. Carotida 4-Humerala 5. Axilara 6. Aorta abdominal 7. Femurala deasupra triunghiului lui SCARPA_ 8. Femurala in treimea mijlocie a coapsei 9. Femurala la articulatia genunchiului Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostaza provizorie. in lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o c4rpa curata, peste care se strange pansamentul circular (fasa). 35,Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garou! poate fi improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoara, etc. Se foloseste doar in cazuri extreme si in situatia in care hemoragia nu se putea controla prin alte metode (amputatie de membru). Important este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile. Garoul, odata cu oprirea sdngerarii, produce oprirea circulatiei sangelui in portiunea de membru situata dedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care insoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume,prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Din 30-30 minute se slabeste 1-2 minute garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent. Ridicarea garoului se face doar in conditii de spital si de personal competent. Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care sangereaza. Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire. Hemostaza medicamentoasa se bazeaza pe procesul de coagulare al singelui si anume folosirea de substante chimice cu actiune locala, apa oxigenata, adrenalina 1%o, substante biologice cu actiune hemostatica locala, substante cu actiune generala clorura de calciu, vitamina K;-vitamina C. In hemoragiile mari in care accidentatul prezinta semen de anemie acuta , dupa efectuarea hemostazei , este necesara transfuzia de singe integral sau plasma. Hemoragiile mari se manifesta prin - Agitatie - Paliditate - Ameteli - Cefalee - Extremitati reci = Transpiratii reci = Tensiune arterial prabusita - Puls rapid 36- Respiratie accelerate - Dilatarea pupilelor - Slabirea sfincterelor - Convulsii - Lipotimie Important de retinut - Nuse aplica tinctua de iod pe rana - Nuse aplica antiseptic in arsuri - Nuseaplica vata direct pe plaga - Nu se toarna solutii antiseptic in plagile penetrante si perforante - Nuse executa manevre de explorare a ranilor - Nu vor fi scoase din plaga corpurile straine, fragmentele de os sau chiar agentul vulnerant , aceste manevre pot duce la hemoragii grave - Se efectueaza vaccinarea antitetanica ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN ARSURI Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii. Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura inalta, metale incalzite, gaze sau vapori supraincalziti, corpi solizi incandescenti. Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de substante alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc. Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune. Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc. Simptome : leziunea locala cuprinde suprafata arsa si toate tesuturile subiacente afectate de caldura, in intensitate diferita , spre profunzime. Leziunea fiind tridimensionala , gravitatea ei depinde de intinderea si profunzimea ei. - Tulburari generale © Scaderea debitului cardiac — in primele 6 ore scade pina la 70% - prin pierderile de lichide si substante proteice la nivelul suprafetei arse © Dispnee —leziuni ale mucoasei cailor respiratorii — inhalare de vapori fierbinti o Tulburari hepatice — consecutive scaderii circulatiei hepatice si hipoxiei © Tulburari renale ~ hipovolemie, care poate evolua pina la anurie© Tulburari gastro-intestinale — varsaturi ce pot accentua pierderea de lichide si electroliti Bilantul lezional al pacientului ars se face in functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii. Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9. oe Regula lui 9 pentru-estimarea suprafetei arse Prin aceasta regula se poate exprima in procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care sunt exprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua. De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar a intregului membru inferior este de 18%. Total arsura a afectat 27% din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece la aceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul. Profunzimea leziunilor. 38“Terenul” accidentatului: varsta accidentatului, varstele mai mici de 10 ani si cele mai mari de 70 de ani avand sanse mai mici de recuperare fata de toate celelalte grupe de varst’; asocierea cu alte afectiuni preexistente. Suprafata arsurilor: suprafata corporala normal, pentru adult, este de 16.000 cm?. Cu cét suprafata arsurii este mai mare, cu atat sansele de recuperare sunt mai mici. Pentru calcularea suprafefei arse, se foloseste “regula lui 9”: cap gi gat = 9% din suprafafa corporal; torace anterior si abdomen = 18%; torace posterior si zona lombari = 18%; zona perineala = 1%; brat si antebrat = 9%; coapsi gi gamba = 18%. Prognosti: Acesta se stabileste pe baza indicelui prognostic (I.P.). Calcularea LP. se face inmulfind procentul reprezentnd suprafata corporala ars cu gradul arsurii. Indicele prognostic este grav atunci cdnd arsura este predominant de gradul III si IV; cand suprafata ars& depigeste 10-15% la adult sau 5% la copil; cand exist’ insuficienta renala sau hepatica. Localizari periculoase si arsuri grave sunt: + fata, gatul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator + toate arsurile care sunt in apropierea fetei (pleoape), mainii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor. + arsurile care depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura + arsurile de gradul III si care depasesc 10 % din suprafata corpului + arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi + _arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric in functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade: 39Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea indelungata si nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade find inlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie. Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-I decoleaza de derm provocdnd aparitia flictenelor, vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva decat plasma sangvina extravazata. Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel. Arsura de grad III intereseaza dermul in totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu mai este atat de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pie celulelor). , apare necroza (moartea Primul ajutor in cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja discutate. Siguranta salvatorului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale conform protocolului ABC sunt si ele valabile. Ingrijirile acordate imediat - se scoate victima de sub actiunea agentului vulnerabil - se efectueaza stingerea prin stropire cu apa a imbracamintei, nu se vor decoperi de imbracaminte regiunile arse - se acopera accidentatul cu cearceafuri sterile si curate fara a indeparta resturile de haine de pe tegumentele arse - se calmeaza durerea pentru a preveni socul - se face tratamentul local al plagilor - inarsurile chimice se executa o spalare locala cu apa incalzita la 24-28" = se iau masuri de urgent pentru a transporta accidentatul la spital 40- se supravegheaza tot timpul transportului - se instaleaza o perfuzie la indicatia medicului - se administreaza oxygen pea de retinut: nu se sparg flictenele - nuse folosesc antiseptic - nuse folosesc ungvente - nu se folosesc pulberi de sulfamida pe plaga - instalarea perfuziei cu gluoza este obligatoriedatorita deshidratarii si pierderilor de electroliti Caracteristici: in cazul arsurilor provocate de flacara. Important in aceste situatii este oprirea ct mai rapida a arderii cu jet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cAnd flacara este deja stinsa, deoarece in acest moment arsura se poate propaga in continuare in profunzime. Se indeparteaza hainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. Odata cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie. in cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa in aceste situatii trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ‘indeparteaza orice urma de substanta cauzatoare. Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile substantei. in cazul arsurilor provocate de curentul electric important este indepartarea pacientului de sursa de curent (sau invers). Totdeauna se are in vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni atat la suprafata cét si in profunzimea organismului. 41Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. Distrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare. Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari in activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea. Generalitati: © Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate o Este interzisa folosirea cremelor, ungventelor, substantelor uleioase © Se folosese pe cat posibil pansamente sterile sau carpe foarte curate, umezite. Nu se pune gheata in contact direct cu tegumentul., ©. Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura. * ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN DEGERATURI O temperastura centrala mai mica de 35° C se numeste hipotermie. Valoarea normala a temperaturii corpului este cuprinsa intre 36-370C Categoriile de persoane cu rise la hipotermie sunt: batrani, copii mici,traumatizatii, alcoolicii, drogatii, inecatii. Degeratura si inghetarea generalizata — tulburari locale si generale ale organismului determinate de actiunea frigului asupra unor prtiuni limitate sau a corpului intreg. Temperatura corpului se pierde mai repede in apa decat in aer. in functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta alterata sau coma. Cauze - Favorizante o Umezeala o Vintul 2o Imbracamintea strimta si umeda © Debilitatea organismului o Anemia o Tulburari de circulatie - Determinante © Frigul care actioneaza asupra organismului un anumit timp Cele mai expuse degerarii sunt extremitatiile corpului - Picioare - Miini - Urechi - Nas Degeratura nu este o simpla tulburare locala , ci o suferinta a intregului organism. Frostbite In raport cu gravitatea leziunilor , degeraturile sunt de patru grade - gradul I: incepe cu paliditate, racirea pielii, senzatie de furnicatura, dureri, leziuni superficiale, cand pielea este rosie, inflamata si poate apare 0 descuamare dupa 7-10 zile - gradul II: dupa 24-36 ore apar flictene cu continut clar sau sangvinolent cand afectarea e profunda, pielea fiind rosie, inflamata cu edeme, dupa 10 12 zile flictenele se detaseaza lasind 0 escara superficial care se vindeca fara sa lase sechele 4B- gradul III: edem important, pielea avand o culoare gri-albastruie, flictenele au continut hemoragic si poate apare necroza si gangrena in cateva zile, ulceratiile se vindeca in 2-3 luni - gradul IV: cand sunt afectati inclusiv muschii, tendoanele, oasele si apare necroza si gangrena in cateva ore. Semne si simptome In cazul in care simti piscaturi si senzatii de amortire, iar temperatura este foarte scazuta este momentul sa actionezi: misca-ti degetele mainilor si ale picioarelor, loveste-ti picioarele, performeaza miscari asemanatoareaplauzelor pentru a reincepe sa simti zona afectata. Daca in urma efortului depus rezultatele sunt nule, aplica metode specifice de reincalzire a zonei inghetate cu apa calda. Cand pielea sufera din cauza degeraturilor usoare aceasta are un aspect galben- gri, leziunea nu este dureroasa, iar durerea intensa apare in momentul reincalzirii partii respective. In cazul degeraturilor grave, de gradul III sau IV, leziunea se caracterizeaza prin placi groase, reci, de culoare rosie-violacee si foarte dureroase. In asemenea situatii trebuie consultat medicul cat mai repede cu putinta. Primul ajutor in aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Primul ajutor Primul ajutor consta din incalzirea treptata a intregului corp si din luarea unor si din luarea unor masuri menite sa accelereze circulatia sangelui in segmentul degerat: “© incalzirea treptata se face intai acoperind bine victima in paturi groase si apoi introducdnd-o in camere care se incalzesc foarte incet, astfel incat numai dupa 3-4 ore sa ajunga la temperatura de 20°; “*” regiunea degerata se frectioneaza bland in acest timp, cu alcool; “* bolnavului i se dau sa bea cantitati mici de bauturi alcoolice tari si lichide din ce in ce mai calde (ceaiuri, supe) . in cazul in care “reincalzirea” se face prea brutal bolnavul intra intr-o stare de soc manifestat prin frison, crampe musculare, somnolenta pana la lesin, putand sa decedeze dupa cdteva ore. Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la stop cardiac. in cazul pacientilor aflati in stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid. HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PANA CE NU ESTE REINCALZIT. Reincalzirea hipotermicilor se face lent, 10C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de durata mai lunga, pana la atingerea temperaturii normale a 44corpului, Defibrilarea nu poate fi folosita decat dupa ce temperatura corpului este peste 30 de grade C. Metode cunoscute si folosite pentru reincalzire sunt: ‘incalzire externa pasiva, consta din invelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui in mediu ambiant cald. Acest tip de reincalzire se foloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste 32 grade C. + reincalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului in baie cu apa incalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi incalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati in hipotermie medie cu o temperatura central pana la 31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia in apa calda se foloseste atunci cand dorim sa reincalzim pacientul rapid, acest lucru find aplicabil la cei care au pierdut temperatura in mod rapid. + reincalzirea activa centrala - folosite in unitati spitalicesti. In cazul unei stari mai grave, persoana trebuie transportata de urgenta la spital. Atentie! In cazul degeraturilor grave nu trebuie sa se faca reincalzirea regiunii degerate la fata locului sau in timpul transportului, ci la unitatea spitaliceasca, deoarece un segment dezghetat si neprotejat suficient de un pansamnet steril corespunzator este mult mai expus unor infectii in timpul transportului, decat unul inghetat. Tratamentul degeraturilor se face cu: unguente - glicerina, pe baza de venin de albine, spanz); tincturi - din buruiana de venin, angelica, administrate de 3 ori pe zi, cate 10 picaturi o data); decocturi - telina, morcov, radacina de ghimbir; comprese si bai cu infuzii - pin, sofranel, samburi de gutui, muguri de brad, cu suc de ceapa, varza, cataplasme cu varza cruda. "Incalzirea zonelor degerate nu se face brusc, astfel, se recomanda inealzirea zonei degerate, fie cu ajutorul propriului corp (ex. plasarea mainilor la subrat sau intre pulpe), fie cu ajutorul mainilor insotitorilor sau folosind saci de dormit uscati. De asemenea, este indicata deplasarea spre adaposturi calde unde se pot schimba hainele ude si se pot folosi bai cu apa calda (care nu trebuie insa sa depaseasca 40-42°C)". Totodata nu se recomanda frecarea cu zapada deoarece poate agrava leziunile tegumentare. De asemenea, nu este indicata nici tinerea zonelor degerate in apropierea unei surse intense de caldura (de exemplu: focul, incalzitoare electrice, etc.). "Tratamentul consta in stimularea circulatiei sanguine la nivel local, lucru care se poate obtine prin spalaturi sau aplicarea locala de cataplasme cu infuzie de galbenele sau schinel sau decoct de coaja de stejar etc. 45