You are on page 1of 1808

1

DICŢIONAR
ROMÂN - ENGLEZ

2
3
a:of abanos:ebony tree (Diospyros ebenum)
a:the abanos(lemn):ebony|<ca ~ul>ebony|<de
a(exprima surprinderea):a(h)! ~>ebony|<negru ca ~ul>jetblack|<ca ~ul
a(asa stau lucrurile):oh! poetic>ebon|<a sta/a se tine ~>to carry
one`s age well
a(asa stau lucrurile):I see!
abataj:coal-face
a(exprima durerea sau bucuria):v. ah
abataj(ca procedeu):hewing
a(foarte bine):(very) well
abataj:felling
a(foarte bine):all right
abataj(al vitelor):slaughter
a(foarte bine):O.K.
abataj:careening|<~ camera>panel
a:apiece|each
working|<~ frontal>normal face
a:has
abate:abbot|superior
a:hath
abate(din drum):to turn off/aside/away
a(inaintea infinitivului):to
abate(din drum):to divert (from smb.`s)
a(comparativ):like course
a(comparativ):of abate(prin forta):to push/drive away
a(in compusi):v. afund, alaturi etc.|<~ lui abate(de la o linie dreapta):to deflect
Ion>of John|<~ lui Ion>(of) John`s|<~
abate(de la o linie dreapta):to to deflect
mea>mine|<~ noastra>ours|<mama ~ doi
copii>mother of two children|<~ doua>the abate(a distrage) (de la)(a distrage) (de
second|<femeia>the woman|<~ la):to divert (from)
mare>big/capital A|<~ mic>small/little a|<~ abate(a distrage) (de la)(a distrage) (de
trei lei bucata>three lei apiece/each/the pie la):to call away (from)
aba(stofa):dreadnought abate(a distrage) (de la)(a distrage) (de
aba(cu sens general):rough wool la):to draw/turn off
aba(haina):frieze coat abate(a distrage) (de la)(a distrage) (de
la):to distract (from)
aba(haina):rough woollen coat
abate(pe cineva prin sfat)(pe cineva prin
aba(palton):bearskin overcoat
sfat):to dissuade (from)
abac:abacus|bead/counting frame
abate(prin motivare) (de la)(prin motivare)
abaca:abacus (de la):to reason... out (of...)
abajur:(lamp) shade|(lamp) screen abate(prin motivare) (de la)(prin motivare)
abajur(de hirtie):paper shade (de la):to reason... out (of...).
abandon:abandon abate:to steer off
abandona(a parasi):to abandon abate(a lua o alta directie):to go out of
abandona(a parasi):to desert one`s way
abandona(a parasi):to quit abate(a lua o alta directie):to change the
abandona(a renunta la...):to renounce direcTion
abandona:to surrender abate(a lua o alta directie):to take another
abandona(drepturi, pretentii etc.):to direction
relinquish abate(a lua o alta directie):to swerve
abandona(un joc etc.):to throw up abate(a lua o alta directie):to bear off
abandona(un joc etc.):to forsake abate(din drumul drept):to stray
abandona(un bolnav etc.):to give over/up abate(din drumul drept):to straggle
abandona:to abandon abate(de la)(de la):to deviate (from)
abandonare:abandonment|abandoning etc. abate(de la)(de la):to digress (from)

4
abate(de la)(de la):to wander (from) abdica(a se retrage):to resign|<a ~ de
abate:to deviate from the right course la...>to give up...|<a ~ de la...>to renounce...
abate:v. ~|<a se ~ de la... jur.>to abdicare:abdication etc.|abdication etc. v.
violate...|<a se ~ de la... jur.>to abdica
transgress...|<a se ~ pe la... (cineva)>to call abdomen:belly
on...|<a se ~ pe la... (cineva)>to call at abdominal:belly...|abdominal|hypogastric|<
smb`s house|<(circiuma etc.)>to drop in cavitate ~a>abdominal/visceral
at...|<a i se ~>to strike smb.|<a i se ~>to cavity|<durere ~a>abdominal complaint
come/get into smb.`s abductor:abducent|<muschi ~>abducent
abatere:turning off|deviation|digression muscle|<muschi ~>abductor (muscle)
abatere(calcare a legii):trespass(ing) abductiune:abduction
abatere(calcare a legii):violation abecedar:primer|(first) spelling book
abatere(calcare a legii):infringement aberant:aberrant
abatere(calcare a aberantgram. etc.:anomalous
legii):transgression|exception|nonconformit aberatie:ansanity
y|anomaly|<~ de la datorie>breach of
aberatie(absurditate):fallacy
duty|<~ de la datorie>dereliction of one`s
duty|<~ de la regula>exception (to the abia(cu greutate):hardly
rule)|<~ disciplinara>infraction of abia(nu tocmai):not quite/wholly
discipline|<prin ~>by way of exception abia(d. cantitate):scarcely
abatiza:abattis abia(nu tot):hardly
abator:slaughter abia(numai):only
house|shambles|butchery|abattoir abia(numai):but
abator:scene of carnage abia(numai):just
abatie(manastire):abbey abia(numai):merely
abatie(functie):abbacy abia(numai):no more than
abatie(functie):abbotship abia(d. timp):only
abatut(deprimat):depressed abia(d. timp):not later than
abatut(deprimat):dejected abia(d. timp):no longer ago than
abatut(deprimat):downcast abia(cu greutate):with (much)
abatut(deprimat):(heart-)heavy trouble/difficulty
abatut(deprimat):downsome abia(cu greutate):with (much) ado|<l-am
abatut(deprimat):out of sorts vazut ~ ieri>no longer ago than
abatut(deprimat):mopish yesterday|<~ atunci>only then|<~
atunci>(then and) not till then|<~ peste
abatut(descurajat):disheartened
doua zile>not for another two days|<~ ... si
abatut(descurajat):dispirited ...>scarcely... when...|<~ ... si ...>no sooner
abatut(descurajat):low-spirited ... than ...|<~ acum stiu adevarul>only
abatut(melancolic):melancholy abil(in sens bun) (indeminatic):skilful
abatut(melancolic):gloomy abil(iute):quick
abatut(melancolic):under the weather abil(destept):clever
abatut(melancolic):in the blues/dumps abil(usor de mina):handy
abces:abcess|boil|aposteme abil(usor de mina):light-handed
abdica:to abdicate|to resign the crown abil(intelectualiceste):versatile
abdica(a se retrage):to retire abil(cu experienta) (in):experienced (in)
abil(cu experienta) (in):expert (in)

5
abil(cu experienta) (in):a dab (at) abis:abysm
abil(ager si dibaci):deft abis(iad):hell
abil(fiziceste si spiritualiceste):dexterous abis(mister):mystery
abil(fiziceste si spiritualiceste):ready abis(vagauna):ravine
abil(fiziceste si spiritualiceste):shifty abis(ripa adinca):precipice|<la/pe marginea
abil(capabil):able ~ului>at the edge of the abyss
abil(capabil):capable abisal:abyssal|<regiune ~a>abyssal zone
abil(competent):fit abisinian:Abyssinian
abil(competent):competent abisinian:Abyssinian
abil(competent):qualified abitatie:habitat
abil(ingenios):ingenious abitir:<mai ~ (mai mult)>more|<mai ~ (mai
abil(ingenios):inventive bine)>better|<mai ~ (mai repede)>quicker
abil(ingenios):resourceful abject(netrebnic):abject
abil(ingenios):artistic abject(netrebnic):vile
abil(in sens rau) (subtil):subtle abject(netrebnic):low
abil(in sens rau) (subtil):sharp abject(netrebnic):mean
abil(in sens rau) (subtil):smart abject(servil):abject
abil(in sens rau) (subtil):deep abject(servil):servile
abil(viclean):sly abject(servil):base
abil(viclean):artful abject(servil):cringing
abil(viclean):crafty abject(servil):obsequious
abil(viclean):cunning abject(servil):onsequious
abil:skilfully|<un dansator ~>a good abject(depravat):(morally) abandoned
dancer|<un scriitor ~>a ready writer|<un abject(infam):infamous
truc ~>a clever/neat/pop. clean trick abject(infam):foul
abilitate(pricepere):ability abject:abjectly
abilitate(pricepere):capability abjectie(ticalosie):abjection|(piece of)
abilitate(competenta):competence meanness
abilitate(iscusinta):ability abjectie(injosire):abjectness
abilitate(iscusinta):cleverness abjectie(injosire):abasement
abilitate(iscusinta):talent abjectie(injosire):degradation
abilitate(iscusinta):art abjectie(injosire):humiliation
abilitate(indeminare):skill abjura:to deny (by oath)
abilitate(indeminare):address abjura(a renunta la):to abjure
abilitate(indeminare):adroitness abjura(a renunta la):to give up
abilitate(indeminare):facility abjura(a renunta la):to renounce
abilitate(indeminare):craft abjurare:abjuration etc. v. abjura
abilitate(inventivitate):ingenuity ablativ:ablative (case)|<~ absolut>ablative
abilitate(inventivitate):resourcefulness absolute
abilitate(inventivitate):genius ablatiune:ablation
abis:abyss ablaut:vowel gradation
abis(prapastie):chasm abnegatie:self-denial|self-abnegation|self-
sacrifice|abnegation|<plin de
abis(prapastie):gulf
~>selfless|<plin de ~>self-denying|<plin de

6
~>self-sacrificing|<spirit de ~>spirit of aborda(pe cineva)(pe cineva):to accost
abnegation aborda(pe cineva)(pe cineva):to approach
aboli(a desfiinta):to abolish aborda(pe cineva)(pe cineva):to address
abolire(desfiintare):abolition (oneself to)
abolire(desfiintare):abolishment aborda(pe cineva)(pe cineva):to speak to
abolitionism:abolitionism aborda(a se apropia de)(a se apropia de):to
abolitionist:abolitionist approach
abominabil:abominable|dreadful|dire|rank aborda(o problema etc.)(o problema etc.):to
abominabil(dezgustator):foul tackle
abominabil(oribil):horrible aborda(un subiect)(un subiect):to broach
abominabil(oribil):execrable aborda(a incepe)(a incepe):to begin
(on/upon)
abominabil(odios):loathsome
aborda(a incepe)(a incepe):to enter upon
abominabil(odios):hateful
aborda(a incepe)(a incepe):to come to
abominabil(odios):detestable
aborda(a intreprinde)(a intreprinde):to
abominabil:abominably
undertake
abona:to enrol in a list of subscribers|to
aborda(a se ocupa de):to deal with
take out a subscription
abordabil:approachable
abona(la):to subscribe (to)
abordabil(d. persoane):affable
abona(la):to become a subscriber (to)
abordabil(d. persoane):accostable|<putin
abona(la):to engage seats (at)
~>difficult of access|<usor ~>easy of
abona:in favour of access
abonament(la un ziar):subscription abordaj:collision|<la ~ !>board !
abonament(la teatru, tramvai):season ticket, abordare:landing
season
aborigen:aboriginal
abonament(la tren, amer. si):commutation
abortiv:abortive
ticket|<~ anual ferov.>annual ticket|<in
~>by subscription|<in ~>by season abortiv:abortive medicine
ticket|<a face un ~>to subscribe (to a abracadabra:abracadabra|Mumbo Jumbo
newspaper) abracadabrant:bizarre|fantastic
abonare:enrolling in a list of subscriber abracadabrant(de
abonat(la un ziar):subscriber neinteles):incomprehensible
abonat(la tramvai etc.):season-ticket holder abracadabrant(de neinteles):abstruse
abonat(la tramvai etc.):regular traveller abras(d. cai):vicious
abonat(la electricitate etc.):consumer|<a fi ~ abras(d. cineva):peevish
la...>to be a subscriber to... abras(d. cineva):fractious
aborda:to cast anchor abras(d. cineva):crusty
aborda(a urca la bord)(a urca la bord):to abras(rau):wicked
board abras(ghinionist):unlucky
aborda(un vas)(un vas):to board abras(de piaza rea):ill-fated/omened
aborda(un vas)(un vas):to close with abras(de piaza rea):ill-fated/ominous
aborda(a se ciocni de)(a se ciocni de):to run abras(de piaza rea):ill-fated/fatal
foul of abras(de piaza rea):ill-
aborda(a se ciocni de)(a se ciocni de):to fated/inauspicious|<are o gura ~a>he|<are o
come into collision with

7
gura ~a>he is a croaker|<a iesi/ramine ~>to absenta(lipsa, nevoie):absence
fail|<are o gura ~a>he is a prophet of evil absenta(lipsa, nevoie):want
abraziune:abrasion absenta(lipsa, nevoie):lack
abrevia:to abbreviate|to abridge|to contract absenta(lipsa, nevoie):shortage
abreviat:abbreviated|abridged|contracted absenta(neatentie):absence of mind|<~ de la
abreviatie:abbreviation domiciliu>non-residence|<~ de la
abreviere:abbreviation domiciliu>absenteeism|<~
abroga:to abrogate|to annul|to repeal nemotivata>absence without leave|<intr-un
moment de ~>in a fit of absence
abrogare:abrogation|abolishment|repeal
absida:apse
abrudeanca:Transylvanian folk dance
absint:absinth(e)|bitters
abrupt:abrupt|steep|precipitous|craggy
absint:wormwood (Artemisia absinthium)
abrupt(d. stil)(d. stil):abrupt
absolut:absolute
abrupt(d. stil):harsh
absolut(perfect):perfect
abrutiza:to brutalize|to brutify|to imbrute
absolut(perfect):finished
abrutiza(mintea sau simtirea):to stupefy
absolut(complet):complete
abrutiza(mai ales prin bautura):to besot
absolut(complet):entire
abrutiza:to grow brutal|to become
brutalized|to sink into a brute/an animal absolut(complet):thorough
abrutizant:brutalizing absolut(sigur):sure
abrutizare:brutalization absolut(sigur):positive
abrutizat:brutalized|brutified absolut(sigur):unequivocal
abscisa:abscissa absolut(sigur):categorical
absciziune:abscission absolut(sigur):unmistakable
absent:absent|missing|wanting|not present absolut(afirmativ):emphatic
absent(plecat):away absolut(afirmativ):broad
absent(omis):omitted absolut(nemarginit):boundless
absent(pierdut):lost absolut(nemarginit):unlimited
absent(pierdut):gone absolut(liber):unrestricted
absent:absent-minded absolut(autoritar):peremptory
absent(neatent):inattentive absolut(autoritar):imperative
absent(cufundat in ginduri):abstracted absolut(sever):strict
absent:wanting ! absolut(sever):severe
absent:absently|absent- absolut(sever):imperative
mindedly|inattentively absolut(sever):coercive
absent:person absent/missing|absentee|<a fi absolut(pur):pure
~>to be absent|<(a nu fi acasa)>to be away absolut(inalienabil):inalienable
from home|<(a nu fi acasa)>to be out|<lista absolut(completamente):absolutely
de absenti>list of absence/absentees absolut(completamente):quite
absenta:to be absent|to be away|to be absolut(completamente):utterly
absent/wanting/missing
absolut(completamente):completely
absentare:absence|keeping|away
absolut(completamente):thoroughly
absenteist:absentee
absolut(neaparat):unfailingly
absenta(lipsa de apel):absence
absolut(neaparat):without fail
absenta(lipsa de apel):non-attendance

8
absolut(neaparat):by all means absorbtie:absorption|<capacitate de
absolut(categoric):absolutely ~>absorption capacity
absolut(categoric):positively abstentionist:abstentionist
absolut(categoric):categorically abstentiune:abstention
absolut(categoric):unmistakably abstinent:abstinent
absolut:there is no doubt about it ! abstinent(la mincare si bautura):abstemious
absolut(absolutul):the absolute abstinent(mai ales la bautura):temperate
absolutist:absolutist abstinent(mai ales la bautura):teetotal
absolutitate:absoluteness|absolute abstinent(sexualiceste):continent
nature/character abstinent(sexualiceste):chaste
absolutiza:to generalize|to abstinent(la bautura):abstainer
uphold/emphasize as absolute|to render abstinent(la bautura):teetotal(l)er
absolute abstinent(sexualiceste):chaste person
absolvent:graduate abstinenta(periodica):abstinence
absolvent(de scoala si):schoolleaver abstinenta(de durata):abstemiousness
absolventa:graduation abstinenta(la bautura):temperance
absolvi:to finish one`s studies at|to graduate abstinenta(la bautura):teetotalism
(from)
abstinenta(sexualiceste):continence
absolvi:to release
abstinenta(post):fast(ing)
absolvi(a ierta):to forgive
abstract:abstract|abstractive
absolvi(a ierta):to excuse
abstract(ideal):abstract
absolvi(a ierta):to exonerate
abstract(ideal):ideal
absolvi:to give absolution to
abstract(ideal):not practical
absolvire:enfranchisement
abstract(ideal):remote
absolvire(de obligatii, datorii
abstract(de neinteles):abstract
etc.):acquittance
abstract(de neinteles):abstruse
absolvire(de obligatii, datorii
etc.):exoneration abstract:abstractiv|in an abstract way
absolvire(iertare):forgiveness abstract:abstract(ness)|<idee ~a>abstract
idea|<idee ~a>abstraction|<substantiv ~
absolvire(iertare):excuse
gram.>abstract noun|<in ~>in the
absolvire:graduation|<examen de abstract|<in ~>in abstracto
~>final/leaving examination
abstractiza:to abstract
absorbant:absorbent
abstractiza:to abstract
absorbant:engrossing
abstractizare:abstracting
absorbant:absorbent
abstractie:abstraction|<facind ~
absorbi:to absorb|to suck|to drink in/up de...>leaving... aside|<facind ~ de...>apart
absorbi(a inhala):to inhale from...|<facind ~ de...>barring...|<facind ~
absorbi(a-si insusi)(a-si insusi):to imbibe de...>...excepted|<facind ~ de...>to say
absorbi(a-si insusi):to drink in nothing of...|<a face ~ de...>to leave...
absorbire:absorption aside|<a face ~ de...>to exclude...
absorbit:<~ in ginduri>absorbed/engrossed abstractionism:abstractionism
in (one`s) thoughts abstractionist:abstractionist (painter)
absorbitor:absorbent|sucking-in abstractiune:abstraction
absorbitor:engrossing abstrage:to abstract

9
abstragere:abstraction from the polls|<nu m-am putut ~ sa nu
abstrus:abstruse|obscure pling>I could not help weeping|<~-te !> tell
absurd(irational):irrational to it the marines!|<~-te !>tell it t
absurd(contrar naturii):preposterous abtinere:abstention
absurd(scos din minti):infatuated abtinere(refuz):refusal
absurd(fara judecata, abulic:ab(o)ulic
nejudecat):unreasonable abulic:ab(o)ulic person
absurd(prostesc):foolish abulie:ab(o)ulia
absurd(prostesc):silly abunda:to abound|to be plentiful|<a ~
absurd(ridicol):ridiculous in...>to abound in/with...|<a ~ in...>to be
rich in...|<a ~ in...>to teem/swarm/bristle
absurd(fara sens):nonsensical
with...
absurd(nelogic):illogical
abundent:abundant|plentiful|exuberant
absurd(nelogic):incongruous
abundent(bogat):rich
absurd:absurdity
abundent(copios):copious
absurd:the absurd|<prin ~>contrary to all
abundent(luxuriant):luxurious
reason|<prin ~>against all reason|<reducere
la ~ mat.>reductio ad absurdum|<a cadea in abundent(amplu):ample
~>to fall into the absurd|<a reduce ceva la abundent(implicind si ideea de
~>to drive smth.|<a reduce ceva la ~>to risipa):profuse
absurdity|<a reduce ceva la ~>to show the abundent(implicind si ideea de
absurdity of risipa):lavish
absurditate:absurdity|irrationality|preposter abundent:abundantly|<recolta ~a>bumper
ousness|unreasonableness|foolishness|nonse crop|<recolta ~a>ample harvest
nse|incongruity abundenta:abundance|plenty|exuberance
absurditate(aberatie):fallacy abundenta(bogatie):richness
absurditate(ca act):piece of folly abundenta(in sens rau):diffuseness
absurditate(ca act):foolysh notion abundenta(in sens rau):lavishness|<cornul
absurditate(ca act):nonsense abundentei>the horn of plenty|<cornul
absurditate(ca act):foolish thing|<e o ~ abundentei>cornucopia|<din ~>in
!>it`s an absurdity !|<e o ~ !>it`s perfectly abundance/plenty
ridiculous !|<e o ~ !>stuff and nonsense ! abur(de apa):steam
abtibild:transfer (picture) abur(lichid sau solid vaporizat):vapour
abtibild:trifles abur(apos):fume
abtine(de la):to abstain (from) abur(fum):smoke
abtine(de la):to refrain (from) abur(exalare):reek
abtine(de la):to forbear (from) abur(exalare):exhalation
abtine(de la):to stay one`s hand abur(exalare):fume
abtine(a refuza):to decline abur(ceata umeda):damp
abtine(a refuza):to refuse abur(al pamintului):damp
abtine(a-si stapini pasiunile):to abur(al pamintului):exhalation of the earth
subdue/control abur(al pamintului):haze
abtine(a-si stapini pasiunile):master one`s abur(suflu):breath of air/wind
passions|<a se ~ de la bautura>to abstain abur(suflu):puff
from drinking|<a se ~ de la vot>to abstain
abur(suflu):breeze
from voting|<a se ~ de la vot>to stay away

10
abur(rasuflare):breath aburi(a se infierbinta):to become/get/grow
abur(rasuflare):breathing hot
abur:mere phantom/phantasm|<baie de aburi(la fata):to flush
~i>steam/vapour bath|<corabie cu aburi(a umple cu
~i>steamship|<corabie cu ~i>steam parfumuri):perfume|<abureste (adie)>there
vessel|<masina cu ~i>steam engine|<a is a gentle breeze (on)|<abureste (adie)>the
scoate ~i>to steam|<a scoate ~i>to air/breeze is very soft
exhale/emit vapours|<a scoate ~i>to aburire:steaming
emit/throw out smoke|<a scoate ~i (a aburit(acoperit cu aburi):covered with
fumega)>to smoke, steam
aburca:to lift up aburit(acoperit cu aburi):reeky
aburca(a se catara):to clamber (up) aburit(acoperit cu aburi):smoky
aburca(a se ridica in zbor):to take wing aburit(aprins la fata):glowing
aburca(a se ridica in zbor):to fly up aburit(aprins la fata):red in the face
aburca(a se ridica in zbor):to soar aburit(de emotie):flushing
abureala(exalare):exhalation aburit(beat):boozy
abureala(produsa de lichide):steam aburos(plin de aburi):steamy
abureala(produsa de lichide):vapour aburos(plin de aburi):reeky
abureala(produsa de lichide):fume aburos(producind aburi):vapoury
abureala(miasma):miasm(a) aburos(producind aburi):steam-engendering
abureala(mai ales mirositoare):reek aburos(vaporos):vapoury
abureala(care se depune pe lucruri):damp aburos(cetos):foggy
abureala(care se depune pe lucruri):vapour aburos(cetos):hazy
abureala(adiere):gentle/mild/soft aburos:vaporous
wind/breeze
abuz(exces):abuse
abureala:gale
abuz(exces):intemperance
aburi(a expune la aburi):to steam
abuz(intrebuintare gresita):abuse
aburi(a expune la aburi):to apply steam to
abuz(intrebuintare gresita):misuse
aburi(a expune la fum):to expose to smoke
abuz(intrebuintare gresita):perversion
aburi(a umple cu aburi):to disinfect by
abuz(obicei rau):abuse
fumes/vapours
abuz(obicei raU):corrupt practice
aburi(a curati cu fum):to fumigate
abuz(inselaciune):abuse
aburi(a curati cu fum):to disinfect/purify by
smoke abuz(inselaciune):deceit
aburi(a umple cu parfumuri):to fill with a abuz(inselaciune):fraud
sweet odour abuz(incalcare):encroachment
aburi(a exala):to exhale abuz(incalcare):transgression|<~ de
aburi(a exala):to give out autoritate>abuse of authority|<~ de
incredere>breach of trust|<~ de
aburi(a se acoperi cu aburi):to (be covered
incredere>abuse of smb.`s
with) steam
trust/confidence|<~ de
aburi(a se umezi):to sweat incredere>con(fidence) game|<~ de
aburi(a se umezi):to become damp putere>abuse of power|<~ de
aburi(a se intuneca a deveni neclar:to dim termeni>abuse of terms
aburi(a se infierbinta):to become heated abuza:to abuse

11
abuza(a intrebuinta gresit):to abuse..., to crosetat>crotchet (needle)|<~ de
misuse... cusut>(sewing) needle|<~ de
abuza(a intrebuinta gresit):to misapply... impletit>knitting needle|<~ de macaz
abuza(a intrebuinta gresit):to pervert... ferov.>switch blade|<~ de mare iht.>needle
fish
abuza(a insela):to abuse...
acadea:caramel|lozenge
abuza(a insela):to deceive...
academic:academic(al)
abuza(a insela):to delude...
academic:Academic
abuza(a aduce prejudicii):to encroach
upon/of... academic:academically|<sfert ~>quarter of
an hour`s allowance (previous to a
abuza(a aduce prejudicii):to prejudice...
lecture)|<sfert ~ fig.>pardonable
abuza(a aduce prejudicii):to molest... unpunctuality|<cu studii ~e>having
abuza(a aduce prejudicii):to intrude received a university education|<a conferi
upon...|<a ~ de bunatatea cuiva>to presume cuiva un titlu ~>to confer a degree on
upon smb.`s kindness|<a ~ de bunatatea smb.|<a primi un titlu ~>to obtain/recei
cuiva>to trespass/intrude upon smb.'s good academician:academician
nature|<a ~ de cineva>to take an unfair
academie:academy
advantage of smb.|<a ~ de cineva>to make
fun/sport/game of smb. academie:Academe|<~ de
agricultura>Agricultural Academy|<~ de
abuziv:abusive|founded on abuse|improper
arte frumoase>Academy of Fine Arts|<~ de
abuziv:abusively|improperly comert>Commercial School|<~ de
ac:needle medicina>Medical College|<~ de
ac(cu gamalie):pin muzica>Academy of Music|<~ de
ac(frunza aciculara)(frunza stiinte>Academy of Sciences|<~
aciculara):needle (leaf) militara>Military Academy|<~
ac(frunza aciculara)(frunza navala>Naval Col
aciculara):pointed/acicular leaf academism:academ(ic)ism|formalism
ac(ghimpe)(ghimpe):prickle academist:academician
ac(ghimpe)(ghimpe):thorn acaju:cashew
ac(ghimpe)(ghimpe):spike acaju(lemn):mahogany wood
ac(de arici)(de arici):spine acalmie:calm at sea
ac(de porc spinos)(de porc spinos):quill acalmie(liniste):abeyance
ac(de macaz)(de macaz):switch blade acalmie(liniste):lull
ac(stimulent)(stimulent):sting acalmie(liniste):quiet
ac(stimulent)(stimulent):sting acalmie(pauza):pause
ac(stimulent)(stimulent):spur acalmie(pauza):rest
ac(durere)(durere):pang acalmie(armistitiu):armistice
ac(impunsatura)(impunsatura):hit acalmie(armistitiu):truce
ac(impunsatura)(impunsatura):dig (at smb) acalmie(armistitiu):respite
ac(impunsatura)(impunsatura):dig (at smb.) acanta:acanthus
ac(provocare ironica)(provocare acapara:to buy up
ironica):taunt acapara(pentru a urca preturile):to forestall
ac(al constiintei)(al constiintei):prick acapara(pentru a urca preturile):to corner
ac:acus|<~ de albina>sting of a bee|<~ de acapara(a monopoliza):to monopolize
busola>compass needle|<~ de cap>hair acapara(a absorbi)(a absorbi):to absorb
pin/needle|<~ de cravata>scarf pin|<~ de acapara(a absorbi)(a absorbi):to swallow up

12
acapara(a pune stapinire pe)(a pune acata:v. agata
stapinire pe):to seize accelera:to accelerate
acapara(a lua):to take (hold of) accelera(a grabi):to hasten
acaparant:absorbing|engrossing accelera(a grabi):to quicken
acaparant(lacom):grasping accelera(a iuti):to speed (up)
acaparant(lacom):greedy accelera(a iuti):to hurry
acaparare:buying up accelera(a urgenta):to dispatch
acaparator:forestalling accelera(a urgenta):to expedite
acaparator(lacom):grasping accelera:be accelerated|accelerate
acaparator(lacom):greedy accelera:to step on the gas
acaparator(lacom):eager accelerare:acceleration etc. v. accelera
acaparator(absorbant):engrossing accelerat:accelerated|fast
acaparator(absorbant):absorbing accelerat:fast/express train
acaparator:forestaller accelerator:accelerating|accelerative
acaparator(monopolizator):monopolizer accelerator:accelerator
acaparator(de alimente):food hoarder accelerator:throttle
acaparator:monopolizer acceleratie:acceleration
acar:needler|needle maker|pinner|pinmaker accent:accent
acar:signalman accent(tonic):stress
acar(cutie):needle/pin box/case accent(tonic):accent
acar(pernita):pin cushion accent(particularitate lingvistica):accent
acaret:annex|extension|outhouse|dependenci accent(pronuntare):pronunciation
es accent(ton):accent
acaret(cladire):building accent(ton):tone
acaret(cladire):construction accent:accent
acarnita:v. acar accent(subliniere):emphasis
acasa(static):at home accent(subliniere):stress
acasa(static):within accent(subliniere):accent(uation)|<~
acasa(static):in(doors) ascutit>acute/sharp accent|<~
acasa(spre casa):home circumflex>circumflex accent|<~
acasa(spre casa):homewards|<a fi dus de ~ grav>grave accent|<~ gresit>bad
fig.>to be wool-gathering|<a fi dus de ~ pronunciation|<~
fig.>to be in the clouds|<a veni de ~ fig.>to principal>primary/principal accent|<are un
twing|<a veni de ~ fig.>to tumble|<asa mai ~ foarte pronuntat>he has a very broad
vii de ~ (asa e mai bine)>that's better|<cei accent|<a nu avea (nici un) ~>to speak
de ~>one`s family|<cei de ~>one`s without any
relations/parentage/people|< accentua(vocale):to accent
acatarii(d. lucruri):proper accentua(vocale):to lay stress upon
acatarii(d. lucruri):decent accentua(cuvinte):to emphasize
acatarii(d. lucruri):becoming accentua(cuvinte):to lay emphasis on
acatarii(d. lucruri):good accentua(a pune semne pe):to mark with an
acatarii(d. lucruri):beautiful accent
acatarii(d. cineva):sensible accentua(a sublinia)(a sublinia):to
acatarii(d. cineva):wise emphasize

13
accentua(a sublinia)(a sublinia):to lay stress accepta:to honour
(up)on accepta:to agree|to acquiesce|to accept|to
accentua(a sublinia)(a sublinia):to underline (nod) assent|to okay|<a fi ~t de cineva>to
accentua(a intari)(a intari):to strengthen find acceptance with smb.
accentua(a scoate in relief)(a scoate in acceptabil:acceptable
relief):to point out acceptabil(admisibil):admissible
accentua(a scoate in relief)(a scoate in acceptabil(pasabil):passable
relief):to render conspicuous acceptabil(d. mincare):palatable
accentua(a scoate in relief):to bring into acceptabil(plauzibil):plausible
prominence acceptabil(rezonabil):reasonable
accentua:to be accentuated|to become more acceptabil(d. preturi etc.):reasonable
prominent|to conspicuous
acceptabil(d. preturi etc.):fair
accentua(a se agrava):to grow for the worse
acceptabil:acceptably|passably (well)
accentua(a spori):to increase
acceptant:acceptor
accentua(vocale):to accentuate
acceptare:accepting etc. v. accepta
accentuare:accentuation
accepti(un)e:acceptation|acception
accentuat(d. vocale):accented
accepti(un)e(sens):sense
accentuat(d. vocale):accentuated
accepti(un)e(inteles):meaning
accentuat(d. cuvinte):emphasized
accepti(un)e(semnificatie):signification
accentuat(d. cuvinte):stressed
acces(la):access (to)
accentuat:pronounced
acces:attack
accept:acceptance
acces(la):admittance (to)
accepta:to accept
acces:touch
accepta(a primi):to receive
acces(brusc):(sudden) seizure
accepta(a lua):to take
acces(brusc si violent):outburst
accepta(a adopta):to adopt
acces(brusc si violent):fit
accepta(a imbratisa):to embrace
acces(izbucnire a unei boli):outbreak
accepta(o cerere, o rugaminte):to agree to|to
acces(revenire):relapse
consent to
acces(impuls):impulse
accepta(o oferta):to accept
acces(impuls):fit
accepta(o oferta):to agree to
acces(impuls):outburst|<a avea ~ in casa
accepta(o oferta):to embrace
cuiva (continuu)>to have the run/entree of
accepta(o oferta):to close with smb.'s house|<~ de friguri>chill|<~ de
accepta(o provocare):to accept friguri>attack/fit of fever|<~ de
accepta(o provocare):to take up friguri>ague fit,cold|<~ de gelozie>fit of
accepta(un ramasag):to accept jealousy|<a fi apucat de un ~ de...>to be
accepta(un ramasag):to hold seized with an attack/ a fit of
accepta(o scuza):to accept accesibil:accessible|approachable
accepta(o scuza):to receive accesibil(d. cineva):affable|come-at-
able|get-at-able|<greu ~>difficult of
accepta(un sfat):to take
access|<usor ~>easy of access
accepta(un proiect de lege):to pass
accesibilitate:accessibility|accessibleness
accepta(un proiect de lege):to adopt
accesiune:accession
accepta(a presupune):to assume
accesoriu:accessory
accepta(a presupune):to admit

14
accesoriu(incidental):incidental accidental(fortuit):fortuitous
accesoriu(incidental):accidental accidental(intimplator):incidental
accesoriu(incidental):adventitious accidental(intimplator):chance...
accesoriu(secundar):secondary accidental(intimplator):random...
accesoriu(secundar):subsidiary accidental(posibil):contingent
accesoriu(secundar):subordinate accidental:adventitious
accesoriu:accessory|secondary|secondary accidental:accidentally
consideration accidental(din intimplare):by (a mere)
accesoriu(dependinte)(dependinte):premise accident/chance
s accidental(fortuit):fortuitously
accesoriu(dependinte)(dependinte):outhous accidentat(ranit):injured
es accidentat(ranit):wounded
accesoriu(dependinte)(dependinte):offices accidentat(d. teren):broken
accesoriu(dichisuri)(dichisuri):accessories accidentat(d. teren):uneven
accesoriu:parts|<cheltuieli accidentat(d. teren):not level
accesorii>incidental expenses
accidentat(d. teren):troubled
accident:accident
accidentat(d. teren):undulating
accident(intimplare neprevazuta):casual
accidentat(d. teren):rough
event
accidentat(d. un drum):rugged
accident(intimplare nenorocita):mishap
accidentat(cu coline):hilly
accident(intimplare nenorocita):mischance
accidentat:injured/wounded
accident(nenorocire):misfortune
person|casualty|victim of an accident
accident(dezastru):disaster
accidente:display/jab work
accident(catastrofa):catastrophe
accizar:exciseman
accident(moarte, avarie):casualty
acea:v. aceea
accident(cu un vehicul):breakdown
aceasta:v. aceasta
accident(fenomen trecator):accident
aceasta:this|that
accident(fenomen trecator):happening
aceasta(mai slab demonstrativ):it
accident(fenomen trecator):event
aceasta(acest fapt):this fact
accident:accidence
aceasta(acest lucru):this thing
accident:accident|<~ de teren>accident of
aceasta(subliniindu-se constrastul):this
the ground|<~ de teren>inequality of the
one|<pentru ~>for this, for it|<la ~
soil|<~ de teren pl.>rise and fall of the
rar.>hereat, hereto|<cu ~>with this|<cu ~
ground|<~ de teren, pl.>undulations of the
rar.>herewith|<de(spre) ~>of this|<de(spre)
ground|<~ de teren pl.>unevenness|<~ de
~ rar.>hereof|<dupa ~>after this|<dupa ~
tren>train/railway accident|<a suferi un
rar.>here(up)on|<la ~>to this|<(pentru a
~>to meet with an ac
face ~)>in order to do it|<(in acest
accidenta:to suffer an accident|to be scop)>for this pu
wounded/hurt in an accident|to be the
aceasta:this
victim of an accident|to hurt oneself
aceea:that
accidenta:to wound (in an/by accident)|to
hurt|to cause an accident to (smb.) aceea(subliniindu-se contrastul:that one
accidental:accidental aceea:that
accidental(neprevazut):casual aceea:that|<~ care>she who/that|<de
~>therefore|<de ~>that is why|<de ~>for
accidental(neprevazut):chance...

15
that reason|<drept ~>consequently|<drept acesta:that|<este ~ tatal tau ?>is that
~>accordingly|<drept ~>whereupon|<dupa (person) your father ?
~>after that|<dupa ~>next|<dupa aceste:v. acestea
~>then|<dupa ~>afterwards acestea:these... here
aceeasi:the same|the very same|the self- acestea(subliniindu-se
same contrastul)(subliniindu-se
aceeasi(identica):identical|that same contrastul):these/those ones
aceeasi:the same (one)|<~ ... ca si...>the acestea(acestea din urma):the latter
same... as|<in ~ luna>in the same month|<in acestea(acestea din urma)(acestea din
~ luna>that same month urma):the latter
acefal:acephalous|headless acestea(ele):they
aceia:those acestea:those|<toate ~>all this|<zilele ~ (in
aceia:those|those... there|<~ care...>those trecut)>the other day|<zilele ~ (in trecut)>a
that/who... few days ago|<zilele ~ (in viitor)>in the
aceiasi:the self-same next few days (or so)|<cu toate ~
aceiasi(identici):identical rar.>notwithstanding this|<cu toate
aceiasi:the same (ones) ~>however|<cu toate ~>yet|<cu toate ~>for
all that|<cu toate ~>but
acel:v. acela
acesti:v. acestia
acela:that
acestia:these... here
acela:that|<~ care...>he who...|<~
care...>the one who...|<~ care...>he acestia:these
that...|<~ al prietenului meu>that of my acestia:those
friend|<tu ai fost ~ ?>was it you ? acestia(subliniindu-se contrastul):these ones
acelasi:the same|that same|the very same|the acestia(acestia din urma):the latter
self-same acestia(ei):they
acelasi(identic):identical acestia:these
acelasi:the same (one)|<de ~ fel cu...>of the acestia:those
same kind as...|<(inrudit cu)>akin acetat:acetate|<~ de argint>silver acetate|<~
to...|<(asemanator cu)>similar to... de cupru>acetate of copper|<~ de
acelea:those plumb>acetate of lead|<~ de plumb>salts of
acelea:those|<~ care...>those that/who Saturn|<~ de polivinil>polyvinyl acetate
acerb:bitter acetic:acetic|<acid ~ chim.>acetic acid
acerb(aspru):harsh acetilena:acetylene|<lampa cu ~>acetylene
acerb(intepator):biting lamp
acerb(intepator):poignant acetona:acetone
acerb(intepator):sharp achena:achene
acerb(intepator):cutting achita(mai ales d. un judecator)(mai ales d.
acerbitate:acerbity un judecator):to discharge
acest:v. acesta achita(a plati)(a plati):to pay
acesta:this... here achita(a ucide)(a ucide):to do (the job) for
acesta:this achita(a ucide)(a ucide):to settle smb.`s
account
acesta(subliniindu-se constrastul):this one
achita(a ucide):to do smb. in
acesta(acesta din urma):the latter
achita(de):to acquit oneself (of)
acesta(el):he
achita:to pay off
acesta:this

16
achita(a plati):to pay acidula:to acidulate|to acidify
achita(a plati):to come down (with the acidulare:acidulation
ready) acidulat:acidulated|<apa ~a
achita:to acquit|<a se ~ de... (a indeplini)>to chim.>acidulated water
fulfil...|<a se ~ de... (a indeplini)>to carry acilea:v. aici
out|<a se ~ de... (a indeplini)>to carry acioaie(clopot de ~):bronze bell
out...|<a se ~ de... (a indeplini)>to
aciola:v. aciua
perform...|<a se ~ de... (a indeplini)>to
execute...|<a se ~ de o obligatie>to acquit aciua(a adaposti):to shelter
oneself aciua(a adaposti):to give shelter to
achitare(prin jurati)(prin jurati):deliverance aciua(a adaposti):to protect
achitare(de catre un judecator)(de catre un aciua(a adaposti):to cover
judecator):discharge aciua:to shield
achitare:paying off aciua(a pune la adapost):to put under
achiu(tac):(billiard) cue shelter
achiu:(turnip-rooted) celery aciua(a gazdui):to roof
achizitor:acquirer aciua(a gazdui):to harbour
achizitor(cumparator):buyer|purchaser aciua(a gazdui):to put up
achizitor(colector):collector aciua(a ascunde):to hide
achizitie(prin efort)(prin efort):acquisition aciua(a se adaposti):to shelter oneself
achizitie(descoperire):finding aciua(a gasi adapost):to take refuge/shelter
achizitie(descoperire):discovery aciua(a cauta adapost):to seek (a) shelter
achizitie(lucru dobindit):acquirement|<a aciua(a se ascunde):to hide (oneself)
face o ~>to make an acquisition|<e o aciua(a se odihni):to rest (oneself)
adevarata ~ !>it`s quite an acquisition ! aciua(a gazdui):to house
achizitiona(prin efort):to acquire aciuare:sheltering etc. v. aciua
achizitiona(a obtine, a procura):to obtain aciuat:refuge
achizitiona(a obtine ceva dificil):to secure aciuat(chiulangiu):shirker
achizitiona(a deveni posesorul):to become aciuat(chiulangiu):slacker
possessor of aciuat:Cuthbert
achizitiona(a aduna):to collect aciuat:sheltered|protected
achizitiona(a aduna):to gather aciuat:snug
achizitiona(a obtine, a procura):to get aciui:v. aciua
achizitiona(a obtine, a procura):to procure aclama:to acclaim|to cheer|to shout|to
achizitiona(a cumpara):to buy hail|to hurrah|to welcome (with
achizitiona(a cumpara):to purchase acclamations)
achizitionare:acqusition etc. v. achizitiona aclama:to cheer|to welcome|to shout for joy
aci:v. aici aclamare:acclamation etc. v. aclama
aciclic:acyclic aclamatie:cheer|acclamation
acicular:acicular aclimata:v. aclimatiza
acid:acid aclimatiza:to acclimate|to acclimatize
acid(acru):sour aclimatiza(a se deprinde):to inure oneself
acid:acid aclimatiza(a se adapta):to adapt oneself
aciditate:acidity|<~ stomacala med.>(an) aclimatiza:to acclimate|to acclimatize
acid stomach|<coeficient de ~>acid value

17
aclimatiza(a deprinde):to inure acompania(a conduce pina intr-un loc):to
aclimatiza(a adapta):to adapt (to) see/bring smb. (home etc.)
aclimatizare:acclimation|acclimatization acompania(a fi concomitent cu):to be
acnee:acne concomitant with
acolada:brace acompania:to accompany
acolea:over there acompaniament:accompaniment
acolit:acolyte acompaniator(insotitor):companion
acolo:there acompaniator:accompanist
acolo(in locul acela):at that place acompaniere:accompaniment
acolo:yonder acompaniere(si slujire):attendance
acolo(intr-~):there acompaniere(concomitenta):concomitance
acolo(intr-~):to that place acompaniere(concomitenta):concomitancy
acolo:thitherward(s) acont(plata partiala)(plata partiala):payment
on account
acolo:over there
acont(plata partiala)(plata partiala):partial
acolo(din acestea)(din acestea):thence
payment
acolo(din acestea)(din acestea):from that
acont(rata):instalment
acolo(din locul acela):from there
acont(rata):down/cash payment
acolo(din locul acela):from/of/in that place
acont(arvuna):earnest money
acolo(din acestea)(din acestea):thence
acont(avans):advance (money)
acolo(din acestea):from that|<de ~>of that
aconta:to pay an instalment on
place, from there|<pe ~ (prin locul
acela)>there, thereabouts|<pe ~ (prin locul aconta(a arvuni):to pay earnest money for
acela)>in those parts|<pe ~ (in directia acoperamint(invelis, invelitoare):cover
aceea)>that way|<~ afara>out there|<~ acoperamint(strat acoperitor):layer
jos>down there|<~ sus>up there|<chiar acoperamint(val):veil
(intr-) ~>to the very same place|<pina ~> acoperamint(capac):lid
acomoda:to accommodate|to adapt|to acoperamint(acoperis):roof
conform|to suit
acoperamint(adapost):shelter
acomoda(cu):to accommodate oneself (to)
acoperamint(adapost):refuge
acomoda(cu):to adapt oneself (to)
acoperi:to cover
acomoda(cu):to conform oneself (to)
acoperi(cu un strat, a pune deasupra):to coat
acomodabil:adaptable
acoperi(in virf):to (cover on the) top
acomodabil:accommodable
acoperi(in virf):to tip
acomodare:accommodation|adaptation|conf
acoperi(a umple):to fill (up)
ormation
acoperi(cu o plapuma):to cover with a
acompania(a insoti):to accompany
blanket
acompania(a tine compania):to keep smb.
acoperi(cu o foaie de cort):to tilt
company
acoperi(cu fier):to iron
acompania(o doamna):to attend
acoperi(cu vopsea):to paint
acompania(o doamna):to escort
acoperi(cu vopsea):to overlay
acompania(servind):to wait on
acoperi(cu pete):to spot
acompania(a conduce pina intr-un loc):to
conduct acoperi(cu pete):to speckle
acoperi(cu lac):to varnish
acoperi(cu iarba):to cover with turf/sod

18
acoperi(cu paie):to straw acoperire:covering etc. v. acoperi
acoperi(cu pamint):to earth/land up acoperire:obfuscation|<a avea ~ com.>to
acoperi(cu un ingrasamint):to dress with hold security|<a avea ~ com.>to be
manure covered|<a nu avea ~ com.>to be
acoperi(a imbraca):to dress uncovered|<a nu avea ~ com.>to be without
funds (in hand)|<a nu avea ~ com.>to lack
acoperi(a impodobi):to (be)deck
security
acoperi(a impodobi):to adorn
acoperis:roof
acoperi(a raspindi peste):to spread over
acoperis(mic):rooflet|<~ cu doua
acoperi(a risipi peste):to scatter over pante/versante fig. lid.>double-
acoperi(a presara):to strew (over) sloping/ridged/pent roof|<~ cu
acoperi:to pay off mansarda>mansard (roof)|<~ cu o
acoperi(a adaposti):to shelter panta/versanta>shed(-roof), simple
acoperi(a ascunde ceva)(a ascunde ceva):to (roof)|<~ de olane>tiled roof|<~ de
hide paie/stuf>thatched roof|<~ de
scinduri>plank roof|<~ de sindrila>shingle
acoperi(a ascunde ceva)(a ascunde ceva):to ro
conceal
acoperit:covered etc. v. acoperi
acoperi(a ascunde ceva)(a ascunde ceva):to
cloak acoperit(ascuns vederii):protected from
wiew
acoperi(a ascunde ceva)(a ascunde ceva):to
veil acoperit(ascuns vederii):out of sight
acoperi(a masca)(a masca):to mask acoperit(innorat):overcast
acoperi(a pune bine)(a pune bine):to secure acoperit(tainic):secret
acoperi(a tainui)(a tainui):to keep acoperit(tainic):hidden
acoperi(a tainui)(a tainui):to keep smth. (a) acoperitoare:v. acoperamint
secret acord:chord
acoperi(a tainui)(a tainui):to keep back acord(armonie):harmony
acoperi:to draw a veil over acord(armonie):concord
acoperi(prin tacere):to hush up acord(sunete placute)(sunete
acoperi(a tine ascuns):to keep concealed placute):strains
acoperi(a ascunde sub aparente false):to acord(intelegere)(intelegere):agreement
disguise acord(aranjament)(aranjament):arrangement
acoperi(a ascunde sub aparente false):to acord(contract)(contract):contract
dissemble acord(unitate)(unitate):unity
acoperi(a ascunde pe cineva):to conceal acord(unitate)(unitate):uniformity
acoperi(a ascunde pe cineva):to harbour acord(armonie)(armonie):harmony
acoperi:to protect acord(armonie)(armonie):unison
acoperi:to be covered|to cover oneself acord(armonie)(armonie):congeniality
acoperi(a-si pune palaria):to put on one`s acord(unanimitate)(unanimitate):accord
hat|<a se ~ cu coaja>to crust|<a se ~ cu acord(unanimitate)(unanimitate):union
spuma>to scum|<a se ~ de glorie>to cover acord(potrivire)(potrivire):consistency
oneself with glory|<a se ~ de rusine>to
acord(potrivire)(potrivire):congruity
cover oneself with shame (and
infamy)|<cerul se acopera>the sky is acord(potrivire)(potrivire):correspondence
beginning to lower|<acoperiti-va>(pray) be acord(conformitate)(conformitate):conform
covered ! p ity

19
acord(coincidenta)(coincidenta):coincidenc acorda(a permite):to permit
e acorda(drepturi si privilegii):to license
acord(solidaritate)(solidaritate):solidarity acorda:to put in concord
acord(solidaritate)(solidaritate):accordance acorda(a se potrivi)(a se potrivi):to agree
acord(solidaritate):concordance acorda(a se potrivi)(a se potrivi):to tally
acord(mai ales in planuri)(mai ales in acorda(a se potrivi)(a se potrivi):to be in
planuri):concert keeping
acord(mai ales in planuri)(mai ales in acorda(a se potrivi)(a se potrivi):to fit
planuri):concurrence together
acord:piecework|<a cadea de ~>to come to acorda(a se potrivi)(a se potrivi):to dovetail
terms|<~ bilateral>bilateral agreement|<de acorda:to be in concord|<a ~ ajutor>to lend
~ !>agreed !|<de ~ !>granted !|<de ~ !>all assistance|<a ~ o audienta cuiva>to
right !|<de ~ !>fair enough !|<de ~ !>fair grant/give smb. a hearing|<a ~ drepturi>to
enough!|<de comun ~>with one grant/concede rights|<a ~ un instrument mai
accord/consent|<de comun ~ com.>by jos>to lower the pitch of an instrument|<a ~
mutual agreement|<lipsa de ~>dissona un instrument mai sus>to raise the pitch of
acorda(dupa diapazon)(dupa diapazon):to an instrum
put to concert pitch acordant:piece worker
acorda(a pune de acord)(a pune de acord):to acordare:adjustment etc. v. acorda
bring into accord
acordat:pitched
acorda(a pune de acord)(a pune de acord):to
acordeon:accordion
adjust
acordeonist:accordionist
acorda(a pune de acord)(a pune de acord):to
accommodate acordor:tuner
acorda(a pune de acord)(a pune de acord):to acosta:to accost
reconcile acosta:to moor|to land|to come alongside of
acorda(a face sa se potriveasca)(a face sa se a quay
potriveasca):to fit acostament:footway
acorda(a face sa se potriveasca)(a face sa se acostare:accosting|mooring etc.|<ponton de
potriveasca):to dovetail ~>gangway
acorda(a face sa se potriveasca)(a face sa se acotiledonat:acotyledonous
potriveasca):to make agree acreala:v. acrime|<~ la stomac>acidity of
acorda(a da):to give stomach
acorda(a da)(a da):to give acredita:to bring into credit
acorda(a da):to grant acredita(in diplomatie):to accredit
acorda(a da)(a da):to grant acredita(a da crezare):to accredit
acorda(a da):to confer acredita(a da crezare):to credit
acorda(a da)(a da):to confer acredita(a da crezare):to give credit to
acorda(a da):to afford acredita(a da crezare):to believe
acorda(a da)(a da):to afford acredita(a imputernici):to accredit
acorda(a da)(a da):to accord acredita(a imputernici):to authorize
acorda(a binevoi sa dea):to vouchsafe acredita(a imputernici):to empower
acorda(a binevoi sa dea)(a binevoi sa acredita:to get accredited
dea):to vouchsafe acreditare(crezare):credit
acorda(a atasa):to attach acreditare(crezare):credibility
acorda(a permite):to allow

20
acreditare(crezare):accreditation perform acrobatic tricks/stunts/feats|<a face
acreditare:opening of a credit|<scrisori de ~ acrobatii>to do parlour tricks/stunts
com.>letters of credit|<scrisori de ~>letters acromatic:achromatic
of accreditation, credential letters|<scrisori acromatism:achromatism
de ~>credentials acromegalie:acromegaly
acreditat:accredited diplomat acropola:acropolis
acreditat:accredited etc. v. acredita acrostih:acrostic
acreditiv:letter of credit acroter:acroterion
acreditiv(imputernicire) pol.:credentials acru:sour
acreditiv(imputernicire):credentials acru(stifos):tart
acri:to (make) sour|to acidify acru(stifos):acid
acri(putin):to flavour with an acid acru(stifos):testy
acri:to grow/go/get/turn sour|to sour acru(stifos):touchy
acri(d. bere):to fox acru(taios):acrid
acri(d. bere):to prick acru(taios):sharp
acri(d. lapte):to change acru(ca otetul):vinegar(ish)
acri(d. lapte):to be changed acru:acetous
acri:to acetify|<a i se ~>to be fed up|<a i se acru(acrisor):acidulous
~ cu/de ceva>to have smth. up to one`s
acru(necopt):unripe
throat|<a i se ~ cu/de ceva>to get sick of
smth.|<a i se ~ cu/de ceva>to be fed to the acru(necopt):green
teeth with smth.|<a i se ~ cu/de ceva>to be acru(suparacios)(suparacios):morose
downright surfeited with smth. acru(suparacios)(suparacios):surly
acrida:grasshopper acru(suparacios)(suparacios):sulky
acrime:sourness|acidness acru(suparacios)(suparacios):acrimonious
acrime(caracter stringent):tartness acru(suparacios)(suparacios):sour
acrime:petulance|acidity acru(suparacios)(suparacios):cross
acrire:souring acru(suparacios)(suparacios):peevish
acrisor:tartish|sourish|acidulous|subacid|aci acru(suparacios)(suparacios):crabbed
dulent acru(greu)(greu):painful
acrit:acidulated acru(amar):bitter
acrit(acru):turned sour acru:acre ( = 0.4 ha )
acrit:cantankerous acru:sourly|morosely|peevishly|<~ -
acrit:v. acrire dulce>sour - sweet|<~ la gust>sharp -
acritura(acrime):sourness tasted|<apa acra>carbonic/acid water|<bere
acritura(acrime):acidity acra>foxy/pricked beer|<castraveti
acri>pickled cucumbers|<cu o mina
acritura:pickles
acra>sour-/vinegar-faced|<gust
acriu:v. acrisor ~>sour/harsh/acrid taste|<lapte ~>sour
acrobat:rope dancer|acrobat milk|<mar ~
acrobatic:acrobatic acrut:v. acrisor
acrobatic:neckbreaking acs:v. ax ...
acrobatie:acrobatics|(art of) rope act(fapta):act
dancing/walking|<~ aeriana>aerobatics|<~ act(fapta):action
aeriana>air circus|<a face acrobatii>to
act(fapta):deed

21
act:legal instrument activare:making more active etc. v. activa
act:judicial acts activist:active worker|activist|<~ de
act:act|<a face ~ de prezenta>to show up|<~ partid>Party worker/activist|<~ pe tarim
criminal>criminal act|<~ de acuzare>(bill obstesc>worker in public and social affairs
of) indictment|<~ de acuzare>act of activitate:activity
accusation|<~ de barbarie>barbarity|<~ de activitate(lucru, munca):work
botez>certificate of baptism|<~ de activitate(functie):function
caritate>act of charity|<~ de
activitate(functie):job
casatorie>certificate of marriage|<~ d
activitate(treaba):business
actinic:actinic
activitate(actiune):action
actinie:actinia
activitate(miscare):motion
actinism:actinism
activitate(miscare):movement|<in ~ mil.>on
actiniu(m):actinium
active service/duty|<~a constienta a
activ:active oamenilor>the conscious activity of men|<~
activ(harnic):industrious editoriala>publishing (activity)|<~
activ(harnic):diligent personala>(personal) record|<~
activ(ocupat):busy personala>record of (former) activity|<~
activ(operativ):efficient personala>background|<~
practica>practical activit
activ(operativ):operative
activiza:v. activa
activ(in functie):acting
actor:actor|performer|histrion(ic)|player|The
activ:due (to the firm)
spian|theatrical|<~ prost>ham (actor)|<trupa
activ:actively|in an active manner de ~i (ambulanta)>strolling/touring
activ:active voice|<ajutor ~>active company|<~ prost sl. amer.>hamfather|<~
aid/assistance|<ajutor ambulant>strolling/itinerant/touring
~>cooperation|<membru ~>active actor/player|<~ ambulant>stroller|<~
member|<om ~>active man|<remediu principal>leading man|<~ pr
~>efficacious remedy|<serviciu ~>active actoras:poor actor
service|<verb ~ gram.>active verb|<vulcan
actoras:hamfather|ham (actor)
~>active volcano|<a lua parte ~a la ceva>to
take an active part actoricesc:actor`s...|theatrical
activa(a face mai activ):to activate, to make actorie:acting|the stage|the
more active boards|histrionics
activa(a face mai activ):to stir up actrita:actress
activa(a inviora):to brisk up actrita(tragediana):tragedienne
activa(a predispune la activitate):to stir to actual(de acum):present
activity actual(de acum):of the hour
activa(a intensifica):to intensify actual(de acum):actual
activa(a accelera):to accelerate actual(de acum):existing
activa(a accelera):to hasten actual(contemporan):contemporary
activa(a accelera):to dispatch actual(modern):modern
activa(a accelera):to expedite actual(curent):current|<preturile ~e>the
activa(a facilita):to facilitate present/actual/ruling/existing prices|<starea
~a de lucruri>the present state of things
activa(a urgenta):to press
actualitate(prezent):present (time)
activa(a lucra):to work
actualitate(prezent):the time being
activa(intr-o anumita functie):to act
actualitate(stare actuala):present/actual state

22
actualitate(conformitate cu play|<in ~>on foot|<in ~ tehn.>in gear|<~
timpul):seasonableness agresiva>inroad|<~
actualitate(conformitate cu agresiva>encroachment|<~
timpul):opportuneness agresiva>aggression|<~ civila>civil
actualitate(conformitate cu timpul):patness action|<~ la purtator com.>
actualitate(interes actual):present interest acu:v. acum
actualitate(moda zilei):fashion of the acuarela(vopsea):water colour
day/hour acuarela(pictura):aquarelle
actualitate(moda zilei):novelty acuarela(pictura):(painting in) water
actualitate(eveniment al zilei):event of the colour(s)
day|<actulaitatile zilei>topical acuarelist:aquarellist|water colour painter
snapshots|<actulaitatile zilei>news of the acuitate:acuteness
day|<de ~ (al zilei)>of the day|<de ~ acuitate(a unei dureri):sharpness
(prezentind interes acum)>of present acuitate(a unei dureri):poignancy
interest|<de ~ (adaptat la
acuitate(stare acuta):acute stage
actualitate)>adapted to present
circumstances|<de ~ (oportun)>opportu acuitate(ascutime):acuity|<~
auditiva>sharpness/keenness of hearing|<~
actualiza:to make actual|to bring up to date
auditiva>keen ear|<~ vizuala>visual
actualizare:making actual|bringing up to acuity|<~ vizuala>keenness of sight
date
acum(a):now
actualmente:now|at present|at the present
acum(a)(in prezent):at present
moment|at this time|nowadays
acum(a)(in prezent):at this time
actuar:actuary
acum(a)(in zilele noastre):nowadays
actiona:to act|to take action
acum(a)(astazi):today
actiona(a lucra):to work
acum(a)(in aceasta clipa):at this moment
actiona(a opera):to operate|to act|<a ~ in
judecata>to sue|<a ~ in judecata>to bring acum(a)(atunci):now
an action against acum(a)(atunci):then
actionar(mic):shareholder acum(a)(atunci):that moment
actionar(mare):stockholder acum(a)(adineaori):just/but now
actionare:acting|activities|<~ a cuiva in acum(a)(adineaori):a little while ago
judecata>action brought against smb.|<~ a acum(a)(adineaori):a minute ago
cuiva in judecata>suing smb. at law acum(a)(la rind, dupa aceasta):next
actiune:action acum(a)(indata):at once
actiune(fapta):deed acum(a)(indata):directly
actiune(act):act acum(a)(indata):presently
actiuneprocedeu:proceeding(s) acum(a)(indata):just/right now
actiune(curajoasa):feat acum(a)(curind):soon
actiune(activitate):activity acum(a)(la start):ready ! steady ! go !
actiune(intr-un roman etc.):action acum(a)(in aceasta clipa):at this time of day
actiune(intr-un roman etc.):story acum(a)(in urma):ago|<~... ~...>now...,
actiune(intr-un roman etc.):plot now...|<~ un an>a year ago|<~ ca...>now
actiune:share that...|<~ o clipa>a minute ago|<~ o clipa>a
actiune:stock|<a intra in ~ mil.>to begin little while ago|<~ ori niciodata>now or
operation|<a intra in ~ mil.>to begin never|<ca ~ (asa cum e ~)>as it is now|<ca
operations|<a intra in ~ fig.>to come into

23
~ (asa cum e ~)>as it is at present|<ca ~ (de acut(ascutit, patrunzator):sharp
parca ar fi ~)>as if it acut(ascutit, patrunzator):keen
acumula:to accumulate acut:acutely|<boala ~a>acute
acumula(a ingramadi):to heap up disease|<durere ~a>acute/violent/severe
acumula(mai ales bani):to hoard up pain|<febra ~a>high fever
acumula(mai ales bani):to amass acuza(de):to accuse (of)
acumula(rezerve):to pile up acuza(a invinovati):to charge (with)
acumula(rezerve):to build up acuza(a invinovati):to tax (with)
acumula(a aglomera):to agglomerate acuza(a imputa):to impute (with)
acumula(a aduna):to gather up acuza(a reprosa):to reproach (with)
acumula(a inmagazina):to store acuza(a blama):to blame (for)
acumula(a spori):to increase acuza(pt. calcarea datoriei):to impeach
acumula(a spori):to augment acuza:to lay an action against
acumula(rezerve):to hoard acuza:to accuse/blame oneself
acumula:to accumulate|to agglomerate|to be acuza(reciproc):to accuse/blame each other
heaped (up)|<a ~ cunostinte>to store acuza:to be accused
knowledge acuza:to accuse
acumulare:accumulation|piling etc. v. acuzabil:accusable|impeachable|indictable|d
acumula|<~ de capital ec.>accumulation of eserving to be accused
capital|<~ primitiva ec.>primary acuzare:accusing|accusation etc. v.
accumulation acuza|accusation
acumulator:storage battery acuzare(invinuire)(invinuire):charge
acupla:to join|to couple acuzare(vina):guilt
acuplaj:v. acuplare acuzare(pt. calcarea datoriei):impeachment
acuplare:joining|coupling acuzare(pt. diverse vini):indictment
acuplare:(railway) coupling acuzare(penala):arraignment
acurateta:accuracy acuzare(inculpare):inculpation
acuratete:accuracy acuzare(inculpare):imputation
acustic:acoustic acuzare(inculpare):incrimination
acustica:acoustics acuzare(denuntare):denunciation
acustician:acoustician acuzare(denuntare):denouncement|<act de
acus(a)(chiar acum):right now ~>bill of indictment|<cap de ~>count of
acus(a)(indata):directly (an) indictment
acus(a)(indata):presently acuzat:accused (person)
acus(a)(indata):immediately acuzat(intr-un proces criminal)(intr-un
acus(a)(indata):in no time proces criminal):prisoner
acus(a)(indata):in a jiffy acuzat(intr-un proces civil)(intr-un proces
acusi(ca)(chiar acum):right now civil):defendant
acusi(ca)(indata):directly acuzat(intr-un proces de divort):respondent
acusi(ca)(indata):presently acuzativ:accusative (case)
acusi(ca)(indata):immediately acuzativ(in gram. engleza, uneori):objective
(case)
acusi(ca)(indata):in no time
acusi(ca)(indata):in a jiffy
acut(ascutit, patrunzator):acute

24
acuzator:prosecutor|accuser|arraigner|indict adaos(la o lege, un document):schedule
er|<~ public>public prosecutor|<~ adaos(la un testament):codicil
public>attorney - general adaos(la o polita):slip|<~ de
acuzatie:accusation|charge leafa>additional salary/pay|<~ de
acvaforte:aqua fortis cheltuieli>extra expenses|<~ de
acvariu:aquarium leafa>increase/augmentation/ raise of
acvatic:aquatic|water... salary|<apa cu un mic ~ de...>water with
just a dash/thimbleful/ small drop of...|<cu
acvila:Jove`s bird (Aquila)|golden eagle
un ~ de...>to which... is added|<cu un ~
(Aquila imperialis)|<pui de ~>eaglet
de...>with a dash/
acvilin:aquiline
adapta(a se deprinde):to inure oneself (to)
adagio:adagio
adapta(la):to adapt (to, for)
adagio:slowly
adapta(a ajusta):to adjust (to)
adagiu:adage|saying|saw
adapta(a face sa coincida):to tally
adagiu(proverb):proverb
adapta(timpului, imprejurarilor):to time (to)
Adam:<de cind cu mos ~>sine Adam
adapta(a conforma):to conform (to)
adamant:adamant|diamond
adapta(a acomoda):to accommodate (to)
adamantin:adamantine
adapta(a aclimatiza):to acclimat(iz)e (to)
adaos:addition
adapta(pt. scena):to dramatize
adaos(spor, crestere):increase
adapta(a potrivi):to fit (to)
adaos(spor, crestere):rise
adapta(la):to adapt oneself (to)
adaos(plus):extra
adapta(a se ajusta):to adjust oneself (to)
adaos(supliment):supplement
adapta(timpului):to time oneself (to)
adaos(marire):enlargement
adapta(a se conforma):to conform oneself
adaos(marire):augmentation (to)
adaos(marire):amplification adapta(a se acomoda):to accommodate
adaos(completare):pendant oneself (to)
adaos(completare):appendage adapta(a se deprinde):to accustom oneself
adaos(atasare):attachment (to)
adaos(atasare):subjunction adapta(a se aclimatiza):to acclimat(iz)e
adaos(urmare):sequel (to)|<a ~ la...(a aduce la nivelul)>to level
adaos(interpolare):interpolation to...|<a ~ la... (a deprinde)>to inure to...|<a
~ la... (a deprinde)>to accustom to...
adaos(interpolare):intejection
adaptabil:adaptable
adaos(prin amestecare):admixture
adaptare:adaptation etc. v. adapta
adaos(prin amestecare):intermixture
adaptare(ajustare):adjustment
adaos(la metale):alloy
adaptare(potrivire):fitting
adaos(anexa):annex
adaptare:arrangement|<~
adaos(accesoriu):accesory
cinematografica>screen/film version|<~
adaos(amendament):amendment radiofonica>radio version
adaos(la o lucrare, o adalmas:v. aldamas
carte):addendum|addenda|appendix
adaoga:v. adauga
adaos(la o scrisoare):postscript
adaogi:v. adauga
adaos(la o lege, un document):additional
adapa(vite):to water
clause
adaos(la o lege, un document):rider

25
adapa(oameni)(oameni):to give smb. to adapost(scut)(scut):shield
drink adapost(sprijin)(sprijin):support
adapa(a imbata):to make drunk adapost(acoperire):cover
adapa(a uda):to water adapost(acoperire):shroud
adapa(a uda):to wet adapost(acoperire):screen
adapa(a uda):to soak adapost(paza):safeguard
adapa(d. vite):to drink adapost(paza):guard(ianship)|<a ramine fara
adapa(d. oameni)(d. oameni):to drink ~>to have got the key of the street|<~
adapa(d. oameni)(d. oameni):to quench antiaerian>airraid shelter|<~ impotriva
one`s thirst bombelor>bomb-proof dug-out|<~
adapa(a bea lacom):to swill impotriva gazelor>gas-proof shelter|<~
impotriva ploii>shelter from rain|<~
adapa:to be watered|<a se ~ din... fig.>to
impotriva soarelui>shelter from the
drink in...|<a se ~ din... fig.>to imbibe...|<a
sun|<fara
se ~ din... (a se inspira din)>to draw on...|<a
se ~ in acceasi apa cu cineva>to sing the adaposti:to shelter
same song with smb.|<a se ~ in acceasi apa adaposti(a da adapost cuiva):to give/afford
cu cineva>to sail in the same boat with s shelter to
adapare:watering etc. v. adapa adaposti(a da adapost cuiva):to harbour
adapat:watering|v. adapatoare adaposti(a gazdui):to lodge
adapatoare(loc de adapare):watering place adaposti(a gazdui):to harbour
(for cattle) adaposti(a gazdui):to house
adapatoare(a animalelor salbatice):drinking adaposti(a gazdui):to take in
place adaposti(a incartirui):to quarter
adapatoare(jgheab):water trough adaposti(a incartirui):to billet
adapatoare(jgheab):run adaposti(un om, un cal, un vehicul):to put
adapost:shelter|refuge up
adapost(loc sigur):safe place adaposti(vite):to house
adapost(loc sigur):cover adaposti(vite):to stable
adapost(loc sigur):place of security adaposti(ca intr-un cuib):to nestle
adapost:dug - out adaposti(a ascunde):to hide
adapost(locuinta):house adaposti(a apara):to protect
adapost(locuinta):housing adaposti(a apara):to shield
adapost(locuinta):lodging(s) adaposti(a duce intr-un loc sigur):to take to
adapost(camin):home a place of safety
adapost(acoperamint):roof(ing) adaposti(a duce intr-un loc sigur):to secure
adapost(azil):asylum (for the homeless) adaposti(a pazi):to (safe)guard
adapost(azil):house of refuge adaposti(a inmagazina):to store
adapost(azil)(azil):straw yard adaposti(a inmagazina):to stow/put away
adapost(liman)(liman):refuge adaposti(a avea loc pentru):to hold
adapost(liman)(liman):shelter adaposti(a nutri)(a nutri):to have
adapost(liman)(liman):harbour(age) adaposti(a nutri)(a nutri):to harbour
adapost(liman)(liman):retreat adaposti(a nutri)(a nutri):to entertain
adapost(liman)(liman):port adaposti(a nutri)(a nutri):to cherish
adapost(protectie)(protectie):protection adaposti(a cultiva):to cultivate

26
adaposti(a tainui):to keep adauga(a include):to enclose
secret/private/close adauga(a include):to affix
adaposti(a gazdui):to receive (under one's adauga(a include):to append
roof) adauga(a completa):to complete
adaposti(a gazdui):to put up adauga(a completa):to fill (up)
adaposti(a gazdui):to accommodate adauga(a atasa):to attach
adaposti(a cauta adapost):to shelter oneself adauga(a insera):to insert
adaposti(a cauta adapost):to seek (a) shelter adauga(a introduce):to introduce
adaposti(a cauta adapost):to take shelter adauga(a interpola):to interpolate
adaposti(d. animale):to take soil adauga(a interpola):to interject|to include
adaposti(a gasi adapost):to find adauga:to be added/joined|to supervene|to
refuge/shelter accede
adaposti(a gasi protectie):to find protection adauga:to add|<la acestea se mai
adaposti(a se pazi):to (safe)guard oneself adauga...>add to this...|<la acestea se mai
adaposti(a se ascunde):to hide oneself|<a se adauga...>in addition to this...|<fara a mai
~ de...>to take refuge from...|<locul e ~t de ~...>without adding...|<fara a mai ~...>to
vint>the place is sheltered from the say nothing of...|<fara a mai ~...>not
wind|<locul e ~t de vint>it is a windtight including...
place adaugare:adding etc. v. adauga|v. adaos
adapostire:sheltering etc. v. adaposti adaugi:v. adauga
adapostit:safe|sheltered etc. v. adaposti adaugit:added|<editie ~a>enlarged edition
adasta(a astepta):to wait for adaugitor:additional
adasta(a astepta):to await adecvat:adequate|proper
adasta(a pasui):to grant a respite to adecvat:adequately|properly
adasta:to grant grace to ademeneala:v. ademenire
adasta:to (lie in) wait|to bide one`s time ademeni(a seduce):to seduce
adasta(a poposi):to (make a) halt ademeni(a ispiti):to tempt
adastare:waiting etc. v. adasta ademeni(a ispiti):to entice
adauga:to come in ademeni(a momi):to allure
adauga:to add ademeni(a momi):to inveigle
adauga(a spori):to increase ademeni(a amagi):to delude
adauga(a spori):to augment ademeni(a prinde in cursa):to ensnare
adauga(a mari):to enlarge ademeni(cu vorba):to talk smb. into...
adauga(a mari):to extend ademeni(a atrage):to draw
adauga(a amplifica):to amplify ademeni(a corupe):to corrupt
adauga(a amplifica):to magnify ademeni(a corupe):to pervert
adauga(a umfla):to swell ademeni(a duce pe cai gresite):to lead
adauga(a mai pune deasupra):to superadd astray
adauga(a mai pune deasupra):to ademeni(a fascina):to fascinate
superinduce ademenire:seducing etc. v. ademeni
adauga:to add ademenitor:alluring etc. v. ademeni
adauga(a pune alaturi):to put on ademenitor:invitingly|promptingly
adauga(a pune alaturi):to annex ademenitor(seducator):seducer
adauga(a pune alaturi):to adjoin ademenitor(ispititor):tempter

27
ademenitor(corupator):corrupter adeseori:often
ademenitor(corupator):perverter adeseori:oft
ademtiune:ademption adeseori(frecvent):frquently
adenita:adenitis adeseori(de multe ori):many times
adenom:adenoma adeseori(de multe ori)(de multe ori):many a
adenopatie:adenopathy time
adept:follower|advocate|supporter|backer|ch adeseori(de multe ori)(de multe ori):time
ampion and again
adept(aderent):adherent adeseori(de multe ori)(de multe
adept(subliniindu-se ori):oft(en)times
dependenta):dependant|sectary adeseori(repetat):repeatedly
adept(al unui maestru):disciple adeseori(de cele mai multe ori):more often
adept(partizan):partisan than not|<vine ~ pe la noi>he often comes
to see us
adept(sustinator):supporter
a-fir-a-par:to a hair/nicety|in full detail
adept(inchinator):votary
adevarat(cinstit):honestly
adept(inchinator):votarist
adevarat(in mod pozitiv):positively
adept(zelos):zealot
adevarat:in truth! really and truly!
adept(recent cistigat):proselyte
adevarat(elevat):forsooth!
adept(initiat):initiate
adevarat(interogativ):really? is it true?
adept:hanger-on
adevarat(interogativ):do you really mean
adera:to adhere
it?|<un englez ~>a genuine/regular/true-
adera(a-si da adeziunea):to give in one`s born Englishman|<fiu ~>one`s own
adhesion|<a ~ la...>to son|<fiu ~ jur.>son of smb.'s body|<frate
adhere/stick/cleave/be attached/be devoted ~>full brother|<frate ~>one`s own
to...|<a ~ la... (a fi pentru)>to side with...|<a brother|<intelesul ~>the true
~ la... (a trece de partea)>to go over to the meaning|<mama ~a>one`s own
side of...|<a ~ la... (a se inscrie in)>to mother|<perle ~e>real/genuine pearls
join...|<a ~ la... (a se inscrie in)>
adeveri(a confirma):to confirm
aderare:adhering etc. v. adera|v. adeziune
adeveri(a confirma):to bear out
aderent:adhesive|adherent
adeveri(a confirma adevarul):to ascertain
aderent:adherent v. si adept the truth of
aderenta(lipire):adhesion adeveri(a intari):to corroborate
aderenta(lipire):adherence adeveri(a intari):to give countenance to
aderenta(putere de adeziune):adhesive adeveri(a intari):to prove
power
adeveri(prin juramint):to declare on oath
aderenta:adhesions
adeveri(prin pecete):to seal
ades(ea):often
adeveri(a atesta):to (at)test
ades(ea)(frecvent):frequently
adeveri(a atesta):to testify
ades(ea)(de multe ori):many times
adeveri(a verifica):to verify
ades(ea)(de cele mai multe ori):more often
adeveri(a garanta):to vouch
than not
adeveri(a garanta):to warrant
ades(ea):oft(en)times
adeveri(a tine marturie):to witness
ades(ea)(repetat):repeatedly|<vine ~ pe la
noi>he often comes to see us adeveri(a recunoaste):to acknowledge
adeveri(a dovedi):to prove

28
adeveri(a dovedi):to put to the proof adica(va sa zica):namely to wit
adeveri(a dovedi):to test adica(in texte):viz.
adeveri(a demonstra):to demonstrate adica(in texte):videlicet
adeveri(a pune in afara de indoiala):to put adica(in texte):id est
beyond doubt adica(anume):namely
adeveri(a motiva suficient):to substantiate adica(echivalent cu):that`s equivalent to
adeveri:to prove (to be) true|to hold adica(echivalent cu):that`s nothing else
true/good|to turn out to be true than/but
adeveri(a se realiza):to come true|<a nu se adica(cum ar veni):as it were
~>to prove false/unfounded|<a ~ primirea adica(intr-un sens strict):in a strict sense
unei scrisori>to acknowledge receipt of a
adica(intr-un sens strict):strictly (speaking)
letter
adica(propriu-zis):properly (speaking)
adeverinta(de primire):receipt
adica(cu alte cuvinte):in other words
adeverinta(de primire):voucher
adica(pe scurt):in short|now that is...|well...
adeverinta(cupon):counterfoil
adica(in texte):i. e.|<~ de ce ?>why so/then
adeverinta(recipisa de depunere
? why ?|<~ de ce nu ?>why not (then)
marfa):warrant
?|<cum ~ ? (cum ?)>how ?|<cum ~ ? (cum
adeverinta(certificat):certificate se face ?)>how`s that ?|<cum ~ ? (ce vrei sa
adeverinta(atestat):attestation|<a elibera o spui ?)>how/what do you mean ?|<la (o) ~
~>to draw up/give a receipt sau certificate (la urma urmelor)>after all|<la (o) ~ (in
adeverire:confirmation etc. v. adeveri fond)>at (the) bottom|<la (o)
adeveritor:confirming etc. v. adeveri adicale(a):v. adica
adeziune:adhesion|<a-si da ~a>to give adicate(lea):v. adica
one`s adhesion adiere:breath of air/wind|gentle/fanning
adeziv:adhesive breeze
ad-hoc:ad hoc|expressly|on adiere:gale|<nu se simte nici o ~>there is
purpose|specially|specifically not a breath (of wind) stirring
adia:to blow/breeze/breathe gently adinamic:adynamic(al)
adia(a flutura):to float adinamie:adynamia
adia(a flutura):to flutter adineaorea(si mai ~):a little while ago
adia(a flutura):to wave adineaorea(chiar acum):just now
adia(a se misca):to move about adineaorea(nu cu mult in urma):not long
adia(a se misca fosnind):to move rustling ago
adia:to sing in a low voice|to sing softly adineaorea(nu cu mult in urma):only just
adia(a murmura)(a murmura):to murmur now
adia(a murmura):to whisper|<adie o lina adineaori(si mai ~):a little while ago
suflare de vint>there is a gentle breeze adineaori(chiar acum):just now
(on)|<adie o lina suflare de vint>the adineaori(nu cu mult in urma):not long ago
air/breeze is very soft adineaori(nu cu mult in urma):only just
adiacent(apropiat, fara contact):adjacent now
adiacent(atingindu-se intr-un loc):adjoining adineauri(si mai ~):a little while ago
adiacent(atingindu-se intr-un adineauri(chiar acum):just now
loc):contiguous|<unghiuri ~e adineauri(nu cu mult in urma):not long ago
geom.>adjacent/adjoining angles adineauri(nu cu mult in urma):only just
adica(va sa zica):that is (to say) now

29
adins:<in(tr)~>on adinc(extrem de):exceedingly
purpose|<in(tr)~>deliberately adinc(cu intelepciune):wisely
ad-interim:(ad) interim adinc(departe):far (away)
adio:good - bye !|farewell !|adieu ! adinc(adincime):depth
adio(~ si n-am cuvinte):all over ! mafeesh ! adinc(fund):bottom
adio:good - bye|farewell|adieu|<(~ si n-am adinc(apa adinca)(apa adinca):deep water(s)
cuvinte) sl. amer.>good - bye, John !|<a-si adinc(ocean):ocean
lua ~ de la ceva>to give smth. up for
adinc(prapastie):abyss|<~i
lost|<a-si lua ~ de la cineva>to bid/wish
batrinete>old/great/hoary age|<brazde
smb. adieu/farewell/good - bye|<a-si lua ~
~i>deep-knit furrows|<farfurie ~a>soup
de la cineva (sarutindu-l)>to kiss smb. good
plate|<iubire ~a>deep/fervent love|<noapte
- bye
~a>(pitch-)dark night|<oftat ~>deep/deep-
adipos:adipose fetched/heavy sigh|<pace ~a>profound
adipos(gras):fat|<tesut ~ anat.>adipose peace|<plecaciune/inchinaciune
tissue ~a>deep/low bow|<putin
adipozitate:adiposity adinci:to deepen|to make deeper
adipozitate(grasime):fatness adinci(a sapa):to dig
aditie:addition adinci(a sapa):to excavate
aditiona:to add adinci(scobind):to hollow (out)
aditional:additional adinci(facind o gaura):to hole
aditional(suplimentar):supplementary adinci(prin spalare, d. ape):to wash away
aditional(secundar):secondary adinci(a roade d. ape):to wear away
aditional(secundar):subordinate|further|<arti adinci(a roade d. ape):to corrode
col ~>additional article|<articol ~ (la o lege adinci(cu dalta):to (scoop out with the)
etc.)>extra/additional clause|<articol ~ (la o gouge
lege etc.)>schedule|<articol ~ (la o lege
adinci(a largi):to widen
etc.)>rider
adinci(a extinde):to extend
aditionare:addition
adinci(a extinde)(a extinde):to gutter
aditiune:addition
adinci(a extinde)(a extinde):to groove
adinc:deep
adinci(a extinde)(a extinde):to channel
adinc(profund, mai ales fig.):profound
adinci(a extinde)(a extinde):to chamfer
adinc(jos):low
adinci(a extinde)(a extinde):to flute
adinc(dens):thick
adinci(a largi)(a largi):to widen
adinc(serios, complet)(serios,
complet):thorough(going) adinci(a extinde):to extend
adinc(intelept):wise adinci(a imbunatati)(a imbunatati):to
improve
adinc(mare):great
adinci(a spori):to increase
adinc(tainic):secret
adinci(a intensifica):to intensify
adinc(misterios):mysterious
adinci(a sonda)(a sonda):to sound
adinc(obscur):obscure
adinci(a sonda)(a sonda):to fathom
adinc(d. orice grad de adincime):deeply
adinci(a sonda)(a sonda):to ascertain the
adinc(d. o mare adincime, fig.:profoundly
depth of
adinc(jos):lowly
adinci(a examina)(a examina):to examine
adinc(extrem de
):profoundly|deeply|extremely

30
adinci(a examina)(a examina):to search adincime(patrundere):insight
(thoroughly) adincime(cuprindere):scope
adinci(a examina)(a examina):to delve deep adincime(cuprindere):horizon
into adincime:intensity
adinci(a cufunda):to sink adincime(putere):power
adinci(a cufunda):to immerse adincime(putere):force
adinci(a inrautati)(a inrautati):to worsen adincime:deepnes|<~a
adinci(a inrautati)(a inrautati):to aggravate timpurilor>remote/hoary antiquity,
adinci(a inrautati)(a inrautati):to deepen mythical age, hoary eld|<din ~a
adinci(a inrautati)(a inrautati):to further timpurilor>from times immemorial|<in ~a
adinci(a examina):to delve deep into timpurilor>time out of mind|<in ~a
timpurilor>in times of old|<a avea o ~
adinci:to deepen|to grow/become deeper
de...>to have a depth of...|<a avea o ~
adinci(a intra adinc):to go deep(er) de...>to be... deep|<a masu
adinci(a se afunda, d. constructii):to settle adincire:deepening etc. v. adinci
adinci(a se afunda, d. constructii):to subside adincit:<~ in
adinci(a se cufunda):to sink (low) ginduri>deep/absorbed/engrossed/plunged/
adinci(a se cufunda):to submerge wrapt in thought|<~ in ginduri>musing, in a
adinci(a se duce la fund):to go to the brown study|<~ in studiu>deeply engaged
bottom in study
adinci:to be(come) lost|<a se ~ intr-o adincitura(depresiune):hollow
carte>to be deep/absorbed in a book|<a se ~ adincitura(depresiune):depression
intr-o padure>to go deep into a forest|<a-si adincitura(depresiune):dip
~ cunostintele>to extend one`s adincitura(adinca):dingle
knowledge|<a-si ~ cunostintele (a si le
adincitura(impadurita):dell
imbunatati)>to improve one`s
knowledge|<a ~ o problema>to examine/s adincitura(inclinare):slope
adincime:depth adincitura(groapa):pit
adincime:profundity adincitura(cavitate):cavity
adincime(lungime):length adincitura(pestera):cave
adincime(latime):width adincitura(loc retras):recess
adincime(latime):breadth adincitura(scobitura):hollow|groove
adincime(inaltime):height adincitura(crestatura):notch
adincime(distanta):distance adincitura(firida):niche|recess
adincime(prapastie):abyss adjectiv:adjective|<~ verbal>verbal
adjective
adincime(fund):bottom
adjectival:adjectival
adincime(ungher tainuit):(innermost) recess
adjectival:adjectively|(used) as an adjective
adincime(interior):interior
adjudeca:to adjudicate
adincime(interior):inside
adjudeca(a conferi) (cu dat.):to confer...
adincime(profunzime)(profunzime):deepne
(on)
ss
adjudeca(un premiu) (cu dat.):to award...
adincime(profunzime)(profunzime):profoun
(to)
dness
adjudecare:adjudication
adincime(profunzime)(profunzime):profund
ity adjudecare(conferire):award|<~
publica>public adjudication
adincime(intelepciune):wisdom

31
adjunct:deputy...|assistant|adjunct administrator:administrator|manager|directo
adjunct:adjunct|adjoint|deputy|assistant|<dir r
ector ~>deputy manager|<ministru administrator(supraveghetor):superintenden
~>deputy minister|<redactor sef t
~>deputy/assistant chief editor administrator(al unui spital etc.):governor
adjura:to adjure administrator(al unui spital etc.):warden
adjurare:adjuration administrator(al unor bunuri
adjurati(un)e:adjuration disputate):trustee
adjutant(de regiment)(de administrator(al unor bunuri
regiment):regimental adjutant disputate):receiver
adjutant(al unui general)(al unui administrator(agent)(agent):agent
general):aid(e)-de-camp administrator(platit, intr-un colegiu
adjutant:adjutor|<~ general>Adj(t).-Gen|<~ etc.):steward
general>adjutant-general administrator(de mosie):bailiff|<~
adjutantura:adjutantship delegat>deputy manager
administra(a conduce):to manage administratie(conducere):administration
administra(a conduce):to administer administratie(conducere):management
administra(a conduce):to husband administratie(directie):direction
administra(a avea grija de):to look after administratie(supraveghere,
administra(a avea in grija sa):to have in inspectorat):superintendence
charge administratie(guvernare):government
administra(a avea in grija sa):to be in administratie:commissariat
charge of administratie(cladire, birou):office(s)|<~
administra(a avea in grija sa):to have financiara odin.>treasure house|<~
charge of forestiera>board/administration of woods
administra(a guverna):to govern and forests|<cheltuieli de ~>expenses of
administra(a guverna):to conduct the administration/management|<comitet de
administration of ~>managing/working committee|<consiliu
de ~>council board, board of
administra(a da):to give
administration|<consili
administra(a da):to administer
admira:to admire
administra:to be managed|<a ~ o mosie
admira(a pretui):to prize highly
rar>administer an estate|<a ~ cuiva o
bataie>to administer smb. the cane|<a ~ o admira(a respecta):to respect, to revere
doctorie unui bolnav>to give/administer a admira(a venera):to venerate|to reverence
dose of medicine to a patient|<a ~ o admira:to admire oneself
mosie>to manage admira(reciproc):to admire each other|<de
administrabil:administrable ~t>to be admired|<a fi foarte ~t>to be very
administrare:management etc. v. administra much admired
administrativ:administrative|<autoritate admirabil:admirable
~a>administrative authority|<functionar admirabil(minunat):wonderful
~>administrative officer/functionary|<drept admirabil(excelent):excellent
~>administrative law|<masura admirabil(splendid):splendid|capital|grand
~a>administrative measure|<pe cale
admirabil(neintrecut):matchless
~a>administratively|<pe cale ~a>through
the administration|<putere admirabil:wondrous
~a>administrative p admirabilinterjectional:capital !

32
admirabilinterjectional:grand !|admirably admite(a fi de acord cu):to grant
admirabilinterjectional:(that's) admite(a catadicsi):to vouchsafe
splendid/wonderful ! admite(a lasa sa intre) si fig.:to let in, to
admirare:admiring etc. v. admira admit
admirativ:admiring|(full) of admiration admite(a lasa sa intre)(a lasa sa intre):to
admirativ:admiringly|with admiration matriculate
admirator:admirer|lover|adorer|reverer admite(a contine):to contain
admirator(curtezan):beau|wooer|admirer admite(a numi):to appoint
admirator(pretendent):suitor|worshipper|vot admite(a fi numit):to be appointed
ary admite(a introduce) (in):to introduce
admiratie:admiration (into)|<a admis ca nu are dreptate>he
admiratie(pretuire):appreciation|high admitted he was wrong|<admitind
esteem ca...>granting that..., admitting that|<~ o
margine de...>it leaves a margin of...|<a ~ la
admiratie(venerare):veneration|reverence|<c
examen>to admit (a candidate)|<a fi admis
u ~>admiringly, with admiration
printre...>to be admitted among...|<a fi ad
admis(acceptat):received
admitere:admission|admittance
admis(recunoscut):acknowledged
admitere(primire):receiving
admisi(un)e:admission
admitere(primire):reception
admisibil:admissible
admitere(intr-o scoala, intr-un
admisibil(tolerabil):tolerable post):admission
admisibil(suportabil):bearable admitere(intr-o scoala, intr-un
admisibil(acceptabil):acceptable post):admittance
admisibil(permisibil):allowable admitere(intr-o scoala, intr-un post)(intr-o
admisibil(posibil):possible scoala, intr-un post):matriculation
admisibil(de conceput):conceivable admitere(intrare):entrance
admisibilitate:admissibility admitere(inregistrare):enlisting
admite:to be admitted admitere(inregistrare):enlistment
admite:to admit admitere(inregistrare):enrolment
admite(a ingadui):to admit (of) admitere(adoptare):adoption
admite(lucruri greu de tagaduit):to admit admitere(recunoastere):acknowledgment
admite(a incuviinta):to allow admitere(acceptare):acceptance|<~ de noi
admite(mai ales erori):to acknowledge membri>admission of new members|<~ la
admite(intr-un sens mai activ):to permit un examen>admission to an
examination|<bilet de ~>ticket of
admite(mai ales pacate):to confess
admission|<cerere de ~>application for
admite(a marturisi):to own admission|<examen de ~>entrance
admite(ceva suparator):to suffer examination
admite(a primi):to receive admonesta:to admonish|to scold
admite(ceva inevitabil):to tolerate admonesta(oficial):to reprimand
admite(a accepta):to accept admonesttare:admonition v. admonesta
admite(a fi de acord cu):to agree/consent to admonitie:v. admonestare
admite(a adopta):to adopt adnota(o carte):to annotate
admite(a aproba):to approve adnota(un text):to comment upon
admite(a lasa):to let, to leave adnotare(faptul de a adnota):annotation

33
adnotare(nota explicativa):annotation adoptare:adoption (of a child)
adnotare(nota explicativa):(explanatory) adoptat:adoptive child
note adoptator:adopter
adnotare(comentarii)(comentarii):comment adoptiv:adoptive|<copil ~>adoptive/foster
s child|<mama ~a>adoptive/foster
adnotare(comentarii)(comentarii):comment mother|<patrie ~a>foster land|<patrie
aries ~a>one`s adopted country|<patrie ~a>the
adnotare(nota marginala):marginal note country of one`s adoption|<tata
adnotare(la subsol):foot/bottom-note ~>adoptive/foster father
adnotat:annotated adopti(un)e:adoption
adnotator:annotator adora:to adore
adnotator(comentator):commentator adora(a preamarii):to glorify
adnotatie:v. adnotare adora(a preamarii):to exalt
adolescent:youngster|teens|teen- adora:to adore
ager|stripling|juvenile adora(a idolatriza):to worship
adolescent(imberb):beardless youth adora(a venera):to venerate
adolescent(imberb):greenhorn adora:to love fervently|to be mad about
adolescent:youngling|stripling|egg squash adorabil:adorable|worshipful
adolescent(tinar):youth adorabil(vrednic de a fi iubit):love-worthy
adolescenta(fata):girl adorabil(vrednic de a fi iubit):loveable
adolescenta(fata):teen-ager adorabil(vrednic de a fi iubit):amiable
adolescenta(fata):flapper adorabil(admirabil):admirable
adolescenta:adolescent adorabil(incintator):delightful
adolescenta:adolescence|teens adorabil(incintator):delicious
adolescenta(tinerete):youth adorabil(incintator):charming
adolescenta(tinerete):youthful age|teen-age adorabil(ales):choice
adonis:Adonis|beau|prince adorabil(ales):exquisite
charming|handsome man adorabil(minunat):wonderful|worthy of
adopta:to adopt worship
adopta(a imbratisa):to embrace adorare:adoration|worship
adopta(a imbratisa):to espouse adorat:adored
adopta(a alege):to choose adorat(adorabil):adorable
adopta(a lua):to take adorat(iubit):beloved
adopta(a asuma):to assume adorat(drag):dear
adopta(a asuma):to put on adorat:beloved (one)|object of one`s
adopta(a imita):to imitate affections|one`s sweet choice
adopta(a primi):to receive adorator:adoring|worshipping
adopta(a primi):to take in|<a ~ o parere>to adorator:adorer|worshipper
adopt/embrace/espouse an opinion|<a ~ un adorator(al idolilor):idolater
proiect de lege>to adopt/pass a bill|<a ~ o adorator(al idolilor):idolizer
rezolutie>to pass/adopt/approve/carry a adorator(al idolilor):idol worshipper
resolution|<a ~ un ton sever>to adorator(inchinator)(inchinator):votary
adopt/take/assume a severe tone
adorator(curtezan):beau
adoptare:adoption etc. v. adopta
adorator(curtezan):admirer

34
adorator(pretendent):suitor adormire:passing away|<~a maicii
adoratie:v. adorare|<cu ~>adoringly domnului>scatterbrain|<~a maicii domnului
adormi:to cause/send/lull to sleep|to lull rel.>Assumption of the Virgin|<~a maicii
asleep|to put to bed/sleep domnului fig.>sleepy person
adormi(prin cintec):to sing to sleep adormit:sleeping
adormi(prin citit):to read to sleep adormit:asleep
adormi(prin hipnoza):to hypnotize adormit(somnoros):sleepy
adormi(a alina):to allay adormit(somnoros):drowsy
adormi(a alina):to soothe adormit(lenes):lazy
adormi(a alina):to soften adormit(lenes):sluggish
adormi(a potoli):to assuage adormit(indolent):remiss
adormi(a usura):to alleviate adormit(indolent):indolent
adormi(a micsora):to lessen adormit(fara vlaga):tame
adormi(a amorti):to benumb adormit(fara vlaga):languid
adormi(a amorti):to make torpid adormit(fara vlaga):flat
adormi(a insela)(a insela):to cheat adormit(fara vlaga):enervated
adormi(a insela)(a insela):to delude adormit(greoi):dull
adormi(prin fagaduieli):to lull to sleep adormit(amortit):numb
adormi(prin fagaduieli):to deceive with fine adormit(amortit):benumbed
promises adormit(mort) si fig.:dead
adormi(a lega la ochi):to hoodwink adormit(lenes):sleep(y)-headed|humdrum
adormi(a plictisi)(a plictisi):to make adormit:sleeper
sleep/yawn adormitmoliumoliu:drowsyhead
adormi(a plictisi):to send to sleep adormit(moliu)(moliu):dullard
adormi:to fall/drop/get asleep|to go/get to adormit(moliu)(moliu):muff
sleep|to go to one`s dreams adormit(moliu)(moliu):mope
adormi(a atipi):to doze (off) adormit(mortii)(mortii):the dead
adormi(a atipi):to fall into a doze adormit:the departed (souls/spirits)|those
adormi(a atipi):to nod (off) who have gone before us|<~
adormi(a se stinge)(a se stinge):to die bustean>fast/dead asleep
out/away adormitor:causing/producing sleep|sleep-
adormi(a amorti)(a amorti):to get compelling/producing|sleeping|somnific|sop
benumbed orific|dormitive
adormi(a amorti)(a amorti):to go to sleep adormitor(plictisitor):dull enough to send
adormi(a muri)(a muri):to die one to sleep
adormi(a muri)(a muri):to breathe one`s last adormitor(plictisitor):boring to death
adormi(a muri):to give up one`s ghost|<a nu adormitor(mingiietor):soothing|<bautura
putea ~>not to be able to sleep (a wink)|<a adormitoare>sleeping/sleepy
nu putea ~>to be unable to sleep, to be draught|<buruieni adormitoare>sleep-
sleepless|<a ~ banuielile cuiva>to lull compelling weeds|<doctorie
smb.`s suspicions|<a-si ~ constiinta>to adormitoare>sleeping medicine|<doctorie
lull/silence/quiet one`s conscience|<a ~ un adormitoare>dormitive|<doctorie
copil>to put a child adormitoare>soporific|<influenta
adormitoare>lull|<influenta
adormire:falling asleep etc. v. adormi
adormitoare>soothin

35
adormitele:wind flower profituri)>profitable, lucrative|<~ul
adragant:(gum) tragacanth prezentei>the bearer of this
adrenalina:adrenalin aduce:to bring
adresa(o scisoare):to address aduce(a se duce sa aduca):to fetch
adresa(o scisoare):to direct aduce(a se duce dupa):to go for
adresa(a pune adresa pe):to put the address aduce(a trimite dupa):to send for
on aduce(a duce):to carry|to take
adresa(a pune adresa pe):to address aduce(a transporta):to transport|to convey
adresa(marfuri):to forward aduce(a produce, a da):to bring in|to yield
adresa(marfuri):to consign aduce(a rodi):to produce|to yield|to bear
adresa(a exprima):to express aduce(a furniza):to furnish|to supply
adresa:to voice aduce(a procura):to get|to procure|to secure
adresa(a prezenta):to present|<a se ~ (cu aduce(a oferi):to offer
dat.)>to address oneself to...|<a se ~ (cu aduce(a determina, a face):to bring|to get|to
dat.)>to address (smb.)|<a se ~ (pt. a cere move
ceva)>to apply to...|<a se ~ (a apela la)>to aduce(a cauza):to bring on/along with
appeal to...|<a se ~ (a recurge la)>to resort
aduce(a cauza):to bring about|to cause
to...|<a se ~ (a recurge la)>to have recourse
to...|<a se ~ aduce(a implica):to involve
adresant:addressee|recipient aduce(a insoti, a conduce):to see (off)|to
accompany
adresant(primitor de marfuri):consignee
aduce(a duce):to take
adresare:addressing etc. v. adresa
aduce(a stringe):to gather|to collect
adresa(pe plic):address|direction
aduce(a indoi):to bend
adresa(locul unde se gaseste
cineva):address aduce(a minui):to wield
adresa(domiciliu):domicile|residence aduce(a rodi):to afford
adresa(destinatie):destination aduce(a determina, a face):to put up|to
prevail upon
adresa(scrisoare oficiala):address
aduce:to be brought|<a ~ cu...>to be
adresa(comunicare):communication
like...|<a ~ cu...>to take after...|<a ~ cu...>to
adresa(discurs):address|<a gresi adresa have a certain resemblance to...|<a ~
fig.>to have got into the wrong box|<a gresi cu...>to bear a likeness to...|<a ~ cu...>to
adresa fig.>to have caught a Tartar|<a gresi have a certain analogy with...|<a ~ de
adresa fig.>to have caught the wrong sow departe cu...>to have a distant resemblance
by the ear|<scrisoarea nu are ~>the letter is to...|<a i se
not addressed|<un atac la adresa (cu
aducere:bringing etc. v. aduce|<~
gen.)>an attack/outb
aminte>remembrance, recollection|<~
adsorbant:adsorbant inapoi>bringing back, reconveyance|<~ la
adsorbtie:adsorbtion cunostinta>publication|<~ la cunostinta
aducator:bringing (comunicare)>communication|<~ la
aducator(purtator):bearing indeplinire>execution, carrying
aducator:bringer out|<mandat de ~>warrant to appear (in
court)
aducator(purtator):bearer|carrier|<~ de
nenorociri>destructive, fatal, pernicious|<~ aductor:<muschi ~ anat.>adductor
de ploaie>rain-bringing, rainy, pluvious|<~ (muscle), adductive muscle
de venituri>yielding|<~ de venituri (de aducti(un)e:adduction|<conducta de ~
hidr.>feed pipe

36
adula:to adulate|to fawn upon|to cringe to|to adumbri(a umbri):to shade
toady adumbri(a umbri):to cast shade on
adula(a lingusi):to flatter adumbri(a intuneca):to adumbrate
adula(a lauda exagerat):to praise in fulsome adumbri:to cast aspersions (up)on
terms adumbri:to sit in the shade
adula(a lauda exagerat):to cajole adumbrire:shading etc. v. adumbri
adula(a lingusi):to butter (up)|to corney aduna:to gather (up)
adula(a lingusi):to blarney aduna(a colecta):to collect
adulare:adulation etc. v. adula aduna(a colecta):to make a collection of
adulator:adulatory|adulating aduna(a stringe intr-un tot):to
adulator(lingusitor):flattering bring/get/draw together
adulator(exagerat):cajoling aduna(a masa):to mass (together)
adulator:toad eater|lick spittle|adulator aduna(gramada):to heap
adulator(lingusitor):flatterer aduna(a aduce la o adunare):to assemble
adulmeca(a lua urma)(a lua urma):to follow aduna(gramada):to accumulate
the scent of aduna(a aduce la o adunare):to congregate
adulmeca(a lua urma)(a lua urma):to trail|to aduna(gramada):to heap/lay up|to rally|to
trace muster
adulmeca(a mirosi)(a mirosi):to scent|to aduna(a mari):to amass
smell|to sniff
aduna(a mari):to store up
adulmeca(a banui)(a banui):to suspect|to
aduna(a recolta):to gather/get in
sense
aduna(a recolta):to harvest
adulmeca(a observa):to notice
aduna(a recolta):to reap
adulmeca(a da de urma):to trace
aduna(de jos):to take/pick up
adulmeca(a simti):to feel
aduna(spice neculese):to glean
adulmeca(a ghici):to guess
aduna:to add
adulmeca(a presimti):to foreknow|to
foresee aduna(gramada):to hoard (up), to stock
adulmeca(a lua urma)(a lua urma):to aduna:to assemble|to collect|to cluster|to
get/catch the scent of club (together)|to troop|to flock together
adulmeca:to get wind of aduna(pt. o trecere in revista)(pt. o trecere
in revista):to muster
adulmecare:trailing etc. v. adulmeca
aduna(a se insoti) (cu):to associate (with)
adulmecator:trailing etc. v. adulmeca
aduna(a se insoti) (cu):to herd (with)
adult:grown(-up)|adult
aduna:to add|<spune-mi cu cine te aduni, ca
adult(major):full-aged
sa-ti spun cine esti>a man is known by the
adult:grown(-up) person/man|grown- company he keeps|<cine se aseamana se
up|adult aduna>birds of a feather flock together|<a ~
adulter:adulterous|adulterate noi puteri>to pick up again|<a ~ bani>to
adulter:false to wedlock amass riches|<a ~ bani>to hoard up
adulter:adulterer money|<a ~ bani (pr
adulter:adultery|adulterous intercourse|<a adunare:gathering etc. v. aduna
comite (un) ~>to commit adultery adunare(persoane adunate):gathering
adultera:adulteress adunare(persoane adunate)(persoane
adulterin:illegitimate adunate):assembly

37
adunare(multime):multitude adunatura(amestecatura):mingle
adunare(multime):crowd adunatura(amestecatura):mish-mash
adunare(intrunire):meeting adunatura(amestecatura):hodge-podge
adunare(intrunire):rally adunatura(amestecatura):hotch-potch
adunare(sedinta):sitting adunatura(amestecatura):omnium-gatherum
adunare(politica):congress adunatura(amestecatura):hash
adunare(politica):convention adunatura(vechituri):lumber
adunare(politica):meeting adunatura(vechituri):sticks (of furniture)
adunare(politica):rally adunatura(zdrente):rags
adunare(stiintifica etc.):conference adus(incovoiat):bent
adunare(stiintifica etc.):congress adus(incovoiat):crooked
adunare(credinciosii din adus:v. aducere
biserica):congregation adus(cadou):present|gift|<~ de/din
adunare(conclav):conclave spate>stooping|<~ din condei>arranged|<~
adunare(colectie):collection din condei (falsificat)>rigged
adunare(gramada):heap adventism:Millerism
adunare(gramada):pile adventist:Adventist
adunare(gramada):mass adventiv:adventive
adunare(acumulare):accumulation adverb:adverb|<~ de cantitate>adverb of
adunare(manunchi):cluster quantity|<~ de grad>adverb of degree|<~ de
loc>adverb of place|<~ de mod>adverb of
adunare(agregat):aggregate
manner|<~ de timp>adverb of time|<ca
adunare:addition|<loc de ~ vinat.>meet|<~ ~>adverbially
constituanta>constituent assembly|<~
adverbial:adverbial
generala>general assembly|<~
legislativa>legislative assembly|<loc de adverbial:adverbially|<locutiune
~>place of assembly|<loc de ~a>adverbial phrase
~>meeting/gathering place|<loc de advers:adverse|opposite|contrary|counter|<p
~>resort|<a convoca o ~>to call a arte ~a si jur.>counter part(y),
meeting|<a face o ~ mat.>t opponent(s)|<parere ~a>contrary/opposite
adunator:gatherer|collector opinion/view|<parere
~a>counterview|<parte
adunator:hay collector/gatherer
~a>opposite/adverse/hostile party
adunatura(multime):crowd
adversar:adversary
adunatura(multime):multitude
adversar(de idei):opposer
adunatura:riff-raff
adversar(de idei):opponent
adunatura(adunare):gathering
adversar(intr-o disputa):disputant
adunatura(grup):group
adversar(ca luptator):antagonist
adunatura(ceata):troop
adversar(atacator):assailant
adunatura(d. lucruri gramada):heap
adversar(atacator):oppugner
adunatura(d. lucruri gramada):pile
adversar(dusman):enemy
adunatura(amestecatura):mixture
adversar(dusman):foe
adunatura(amestecatura):medley
adversar(rival):rival
adunatura(amestecatura):mash
adversar:counter part(y)
adunatura(amestecatura):congeries
adversativ:adversative|<conjunctie
adunatura(amestecatura):amalgam ~a>adversative conjunction

38
adversitate:adversity aerian(expus la aer):breezy
adversitate(calamitate):calamity aerian(expus la aer):exposed to the air
adversitate(calamitate):disaster aerian(usor ca aerul):light as air
adversitate(calamitate):misfortune aerian(usor ca aerul):featherlike
advocat:v. avocat aerian(usor ca aerul):unsubstantial
advocatesc:v. avocatesc aerian(rar, subtire):thin
aed:bard|singer aerian(transparent):transparent
aer:air aerian(transparent):gauzy
aer(rasuflare):breath aerian:vaporous|<baraj ~>air
aer(aspect):look barrage|<batalie ~a>air battle|<cablu
aer(aspect):aspect ~>aerial cable|<calatorie ~a>aerial
voyage|<calatorie ~a>air-voyage|<cale
aer(infatisare):appearance
~a>air passage|<cale ~a
aer(al unei persoane):air (traseu)>airway|<cale ferata ~a>aerial
aer(al unei persoane):presence railway|<flota ~a>air fleet|<forta ~a>air
aer(mina):countenance force|<imagine ~a opt.>aer
aer(mina):mien aerifer:aeriferous
aer(maniere):manners aeriform:aeriform
aer(maniere):ways aeriseala:v. aerisire
aer(asemanare):likeness aerisi(a expune la aer):to (expose to the) air
aer(asemanare):resemblance aerisi(a expune la aer):to weather
aer:turn of the head|<~ curat>fresh air|<~ aerisi(a ventila):to ventilate
inchis>stuffy/confined air|<~ vatamator aerisi(a improspata aerul in):to renew the
min.>choke damp, styfe|<densitatea air in
~ului>density of the air|<~ aerisi(a improspata aerul in):to aerate
atmosferic>atmospheric/common air|<~
aerisi:to be aired/ventilated|to take an
comprimat>compressed air|<~
airing|to be refreshed
conditionat>conditioned air|<~ conditionat
(mai ales c aerisire:airing|ventilation|aeration
aera(a-si face vint):to fan oneself aerisit:airy|breezy|fresh
aera:v. aerisi aerisit:open-/broad-minded
aeraj:ventilation aerisit:v. aerisire
aerare:aeration aerob:aerobian|aerobic
aerat:aired|aerated aerodinamic:aerodynamic
aerian(format din aer):airy aerodinamica:aerodynamics
aerian(format din aer):aerial aerodina:aerodyne
aerian(format din aer):aeriform aerodrom:aerodrome
aerian(plutind in aer, ca aerul):airy aerofagie:aerophagia
aerian(plutind in aer, ca aerul):aerial aerofob:aerophobe
aerian(plutind in aer, ca aerul):skyey aerofobie:aerophoby|aerophobia
aerian(gazos):gaseous aerofon:aerophone
aerian(nebulos):vaporous aerofor:aerophore
aerian(nebulos):hazy aerogara:airport building
aerian(nebulos):cloudlike aerograf:aerograph
aerian(nebulos):nebulous aerografie:aerography

39
aerograma:aerogram afacere(ca notiune legata de profit):business
aerolit:aerolith afacere:dealings
aerologie:aerology afacere(negot):trade
aerometrie:aerometry afacere(negot):commerce
aerometru:aerometer afacere(incheiata, mai ales reusita):bargain
aeromobil:flying body afacere(tranzactie):transaction
aeromodel:(air)plane model afacere(tranzactie):enterprise
aeromodelism:model plane flying afacere(tranzactie):undertaking
aeromodelist:flying-model constructor afacere(speculatie):speculation
aeronaut:aeronavigator afacere(chestiune):affair
aeronautic:aeronautic afacere(caracter de discutie):matter
aeronautica:aeronautics afacere(chestiune afectind pe
aeronava:airship cineva):concern
aeronavigatie:aeronavigation afacere(indeletniciri
aeroplan(aparat zburator):flying machine particulare)(indeletniciri particulare):affairs
aeroport:aeroport afacere(sarcini, treburi):tasks
aeropurtat:airborne|<trupe ~e>airborne afacere(treburi de stat)(treburi de
troops stat):affairs
aeros:airy afacere:affair|<~ rentabila com.>capital
stroke of business|<afaceri
aeroscop:aeroscope
zilnice>routine|<~ rentabila
aerosol:aerosol com.>go|<frumoasa ~ peior.>it's a fine/nice
aerostat:air balloon mess|<proasta ~>it's a nice mess|<proasta ~
aerostatic:aerostatic(al) pop.>it's a devil of a go !|<am facut o ~
aerostatica:aerostatics proasta>I've done a bad stroke of busines
aerostatie:aerostation afacerism:profiteering|shady affairs
aerotaxi:charter plane afacerism(spirit negustoresc):mercantile
aerotehnica:aerotechnics spirit
aeroterapie:aerotherapeutics afacerism(spirit negustoresc):businesslike
manner
aerotopograf:aerotopograph
afacerist:businessman|man about
aerotopografie:aerotopography
town|racketeer
aevea:v. aievea afara:out
afabil:affable afara(in afara casei):out of doors/the house
afabil(curtenitor):courteous
afara(in afara casei):without doors
afabil(politicos):polite
afara(in afara casei):outdoor(s)
afabil(politicos):civil afara(in aer liber):in the (open) air
afabil(amabil):amiable afara(departe de aici):abroad
afabil:affably
afara(plecat):out
afabilitate:affability
afara(plecat):forth
afabilitate(curtenie):courteousness
afara(la tara):in the country
afabilitate(politete):politeness
afara:out (with you) !
afabilitate(politete):civility
afara(in exterior):outside, without
afabilitate(amabilitate):amiability
afara:pack off !|<pe din~>on the
afacere(ca notiune generala):affair outside|<pe din~>outwardly, externally|<pe

40
din~ (pe de rost)>by heart/rote|<~ de... afectare(imitare):mincing
poetic>save...|<a da ~ (a conceia)>to sack, afectare(cochetarie):primness
to give smb. the sack|<a da ~ (a vomita)>to afectare(cochetarie):demureness
throwup, to vomit|<a da ~ pe usa>to push
afectare(cochetarie):archness
out of the room|<a do
afectat:affected
afazic:aphasic
afectat(studiat):studied
afazic:aphasiac
afectat(studiat):eleborate
afazie:aphasy
afectat(studiat):recherche
afect:affection|emotion
afectat(si curios):curious
afecta:to affect
afectat(si curios):fastidious
afecta(a simula):to assume
afectat(in comportare):prim
afecta(a simula):to put on
afectat(ipocrit):mincing
afecta(a simula):to feign
afectat(ipocrit):miminy-piminy
afecta(a simula):to sham
afectat(ipocrit):demure
afecta(a simula):to simulate
afectat(exagerat):gushing
afecta(a imita):to imitate
afectat(d. stil):euphuistic
afecta(a imita):to mimic|to affect
afectat(d. stil):stilted
afecta(a preocupa):to concern
afectat(d. stil):highflown|high-faluting
afecta(a tulbura):to trouble
afectat:with affectation|affectedly|on stilts
afecta(a misca):to move
afectat(cochet):primly
afecta(a atinge):to touch
afectat(cochet):demurely|<a vorbi ~>to
afecta(a atinge):to touch/sting to the quick
mince|<a vorbi ~>to mounth|<a vorbi ~ (pe
afecta(a mihni):to afflict nas)>to speak with a twang
afecta(a mihni):to grieve afectiv:affective|emotional
afecta(a supara):to offend|to affect afectiv(care denota afectiunea):affectionate
afecta(a modifica):to modify afectiv(simtitor):sensitive
afecta(a modifica):to alter afectivitate:emotionality|sensitiveness|emoti
afecta(o suma):to assign onal life|affectivity
afecta(o suma):to appropriate afectuos:affectionate
afecta:to mortage afectuos(iubitor):loving
afecta:to pretend|<nu ma afecteaza citusi de afectuos:affectionately|lovingly
putin>it does not affect me in the least afectiune(dragoste):affection
afectabil:assignable afectiune(dragoste):love
afectare:affecting etc. v. afecta afectiune(atasament):attachment
afectare(prefacatorie):affectation afectiune(simpatie):sympathy
afectare(prefacatorie):dissimulation afectiune:affection
afectare(prefacatorie):makebelieve afectiune(boala):disease
afectare(prefacatorie):pretence afectiune:passions|<~ nervoasa
afectare(prefacatorie):sham med.>nervous affection|<a avea o ~ pentru
afectare(prefacatorie):feint cineva>to feel/entertain affection
afectare(imitare):imitation for/towards smb.|<a avea o ~ pentru
afectare(imitare):fastidiousness cineva>to bear smb. goodwill|<a avea o ~
pentru cineva>to be attached to smb.|<a
afectare(imitare):hypercriticism
avea o ~ pentru cineva>to be fond of smb.
afectare(imitare):prudishness

41
afeliu:aphelion afinitate(analogie):analogy|<~
afemeiat:lewd|lecherous|bawdy|mad after electiva>elective affinity|<~ moleculara
women chim.>molecular affinity|<a avea ~ cu...>to
afemeiat:lecher hold affinity with...|<a avea ~ cu...>to be
akin to...
afemeiat:wencher|smell-smock|woman
dangler|fornicator|amorous fool|general afinor:refining man
lover|ladies' man afion:opium
aferat:pretending to be busy|fussy|self- afion:torpor
important afirma(a prezenta drept real):to affirm
aferent:afferent|<nerv ~ anat.>afferent afirma(a prezenta drept real)(a prezenta
nerve|<vase ~e anat.>afferent ducts/vessels drept real):to aver
afereza:aph(a)eresis afirma(a sustine):to maintain
aferim(bravo !)(bravo !):bravo ! afirma(a sustine):to hold
aferim(bravo !)(bravo !):well done ! afirma(a declara):to state
aferim(bravo !)(bravo !):that's well ! afirma(a declara):to declare
aferim(te felicit !):I wish you joy of it ! afirma(mai ales dirz):to assert
afet:gun carriage|<~ mobil>mobile afirma(solemn):to asseverate
guncarriage|<tun fara ~>dismounted gun|<a afirma(a spune):to say
pune tunul pe ~>to mount a gun (on a afirma(a promova):to advance
carriage)
afirma(a pretinde):to allege
afgan:Afghan
afirma:to predicate
afilia:to affiliate
afirma:to be affirmed
afilia:to affiliate|to be affiliated
afirma(a se impune):to assert oneself
afiliat:affiliated
afirma(a se impune):to make oneself
afiliat(inrudit):kindred conspicuous
afiliat(inrudit):allied afirma(a se face respectat):to make oneself
afiliatie:affiliation respected
afiliere:affiliation afirma(a se distinge):to distinguish
afin:related oneself|<se afirma ca a spus...>he is alleged
afin:in-law to have said..|<pot ~ ca...>I don't mind
afin:bilberry saying that...|<pot ~ ca...>I daresay
(bush)|relative|relation|kinsman that...|<eu unul afirm ca...>I myself/for my
part maintain that...|<el afirma ca relatarea e
afina:to heckle
falsa>he declares the acco
afinaj:refining
afirmare:affirmation etc. v. afirma
afinare:refining
afirmativ:affirmative
afinata:bilberry brandy
afirmativ:affirmatively|in the
afina:bilberry affirmative|<propozitie ~a
afinis:bilberry grove gram.>affirmative clause
afinitate:affinity afirmatie(declaratie):statement
afinitate(inrudire):affinity afirmatie(spusa):say(ing)
afinitate(inrudire):congeniality afirmatie(mai ales dirza):assertion
afinitate(asemanare):resemblance afirmatie(solemna):asseveration
afinitate(asemanare):similarity afirmatie(alegatie):allegation
afirmatie(asigurare):assurance

42
afirmatie(se sustine ca ceva e afina:to break up|to make loose/spongy
real):affirmation afinare:breaking up
afirmatie:predication|<a face o ~>to make afinat:loose|spongy
an assertion/a statement afla(a gasi):to find
afis:placard|poster|(posting) bill|bilboard afla(a intilni):to meet with
afis(ca reclama):advertisement afla(a intilni):to fall in with
afis(de teatru):(theatrical) poster afla(a intilni):to come up with
afis(de teatru):playbill|<om-~>sandwich afla(a da peste):to come across/upon
man|<piesa aceasta tine ~ul de trei luni>this
afla(a da peste):to light (up)on
play has been on for months
afla(a descoperi):to discover
afisa:to post (up)|to bill|to placard
afla(a descoperi):to find out
afisa(a publica):to publish
afla(a inventa):to invent
afisa(a publica):to announce
afla(a vedea):to sec
afisa(pt. vinzare, ca reclama):to advertise
afla(a prinde de veste):to hear
afisa(a proclama):to proclaim
afla(a prinde de veste):to learn
afisa(a face parada de):to display
afla(a fi informat despre):to be informed
afisa(a face parada de):to make
of/about
show/parade of
afla(a fi informat despre):to have
afisa(a etala):to exhibit
information of
afisa(a proclama):to proclaim
afla(a intelege):to understand
afisa(cu reclama, zgomotos):to puff
afla(a intelege):to make out
afisa(a atrage atentia asupra-si):to make a
afla(a sti):to know
show of oneself
afla(a socoti):to think
afisa(a atrage atentia asupra-si):to make
oneself conspicuous|to get oneself talked afla(a socoti):to consider
about afla(a socoti):to suppose
afisa(a vrea sa devina notoriu):to court afla:to determine
notoriety|<a se ~ ca... (a pretinde ca afla(a i se intimpla):to happen (to)
este)>to pretend to be...|<a se ~ ca... (a trece afla(a i se intimpla):to befall (to)
drept)>to pass oneself off for...|<a se ~ ca... afla(a-i trece prin minte):to occur to smb.
(a se proclama)>to call/style/proclaim
oneself...|<a se ~ cu cineva>to go (ab)out aflator:being|existing
with smb.|<a se ~ cu cineva>to h aflator(prezent):present
afisaj:bill sticking etc. v. afisa afla(a-i trece prin minte):to come/get into
afisaj(publicitate):publicity smb.'s head
afisaj(etalare):exhibition afla(a-i trece prin minte):to strike
afisaj(zgomotos):puffing afla(a gasi):to find
afisaj(proclamare):proclamation afla(a intilni):to meet with
afisare:bill sticking etc. v. afisa afla(a intilni):to fall in with
afisier:notice board afla(a intilni):to come up with
afisor:bill sticker/poster afla(a da peste):to come across/upon
afix:affix afla(a da peste):to light (up)on
afixa:to affix afla(a descoperi):to discover
afixare:affixation afla(a descoperi):to find out
afixatie:affixation afla(a inventa):to invent

43
afla(a vedea):to see afluenta(navala):rush
afla(a prinde de veste):to hear, to learn aflux:inflow of water|<~ catodic
afla(a fi informat despre):to be informed fiz.>cathodic influx
of/about afon:voiceless|aphonous
afla(a fi informat despre):to have afonie:voicelessness|aphonia
information of aforism:aphorism
afla(a intelege):to understand, to make out aforism(maxima):maxim
afla(a sti):to know aforistic:aphoristic(al)
afla(a socoti):to think, to consider, to african:African
suppose africand:Africander
afla:to determine africata:affricate (consonant)
afla(a i se intimpla):to happen (to), to befall afrodiziac:aphrodisiac
(to)
afront:affront|offence
afla(a-i trece prin minte):to occur to smb.
afront(jignire personala):insult
afla(a fi):to be
afront(jignire personala):outrage
afla(a exista):to be (found)
afte:aphtha
afla(a exista):to exist
aftos:aphthous|<anghina aftoasa
afla(a fi prezent):to be present med.>aphthous angina|<febra aftoasa
afla(a avea loc:a se intilni)to occur vet.>foot-and-mouth disease
afla(a fi asezat):to be situated afuma(pt. conservare):to (expose to) smoke
afla(a fi asezat):to lie afuma(peste):to kipper
afla(a se ridica):to stand|to become afuma(scrumbii):to smoke
known|to be spread abroad|to ooze out afuma(scrumbii):to cure
afla(a se dovedi):to be proved afuma(scrumbii):to bloat
afla(a se dovedi):to come to light afuma(sunca):to smoke-dry
afla(a se dovedi):to turn out afuma(sunca):to gammon
afla(a se dovedi):to appear afuma(si a sara):to cure
afla:to hear/learn about smth.|<a ~ afuma(a innegri cu fum):to blacken with
despre...>to hear about/of|<a ~ despre...>to smoke
learn about...|<a ~ despre...>to be informed
afuma(a strica bucatele):to burn
about...|<a ~ despre...>to have information
about...|<a ~ despre...>to gain intelligence afuma(a umple cu fum):to (fill with) smoke
about...|<a ~ despre... (a gasi)>to find...|<a afuma(a umple cu fum):to
~c infest/incommode with smoke
aflare:being v. afla afuma(d. o camera, cu fum de tutun):to
aflare(prezenta):presence fill... with smoke of tobacco
aflator:being|existing afuma(a acoperi cu fum):to cover with
smoke
aflator(prezent):present
afuma(albine etc.):to smoke out
afloriment:outcrop
afuma(tintarii facind foc):to smudge
afluent:tributary
(stream)|affluent|confluent|feeder|influent afuma(pt. a dezinfecta):to fumigate
afluenta(belsug):affluence afuma(pt. a dezinfecta):to deodorize
afluenta(belsug):plenty afuma(pt. a dezinfecta):to disinfect
afluenta(multa lume):affluence afuma(a curata prin fum):to purify/medicate
by smoke
afluenta(multa lume):throng

44
afuma(a curata prin fum):to fumigate afund(fund):bottom|<a baga/da ~>to dip|<a
afuma(butoaie, cu sulf etc.):to (fumigate baga/da ~>to plunge|<a baga/da ~>to thrust
with) sulphur into the water|<a baga/da ~>to submerge|<a
afuma(a parfuma):to perfume baga/da ~>to submerse|<a baga/da ~
(violent, pe cineva)>to duck|<a se da ~>to
afuma(a parfuma):to scent
sink (deep)|<a se da ~ (a disparea) fig.>to
afuma(a imbata):to fuddle disappear|<a se da ~ (a
afuma:to be/get smoked afunda(a se scufunda a se ineca):to sink
afuma(a se imbata):to get afunda(a se duce la fund):to go/sink to the
fuddled/mellow/squiffy bottom
afuma(a fumega):to smoke afunda(a disparea sub apa):to dip (below
afuma(a scoate aburi):to reek the surface)
afuma(a scoate aburi):to fume afunda(a plonja):to plunge
afuma(a scoate aburi):to steam afunda(a se baga si a iesi din apa):to duck
afumare:smoking etc. v. afuma afunda(mai ales d. inotatori):to dive
afumat:smoked etc. v. afuma afunda(a fi inghitit)(a fi inghitit):to be
afumat(d. alimente si):smoke-dried engulfed
afumat(beat):boozy afunda(a fi inghitit)(a fi inghitit):to be
afumat(beat):tipsy swallowed up
afumat(beat):half-seasoned afunda(a cadea):to fall
afumat(beat):fuddled afunda(a disparea)(a disparea):to vanish
afumat(beat):mellow afunda(a disparea)(a disparea):to disappear
afumat(beat):squiffy afunda(a disparea)(a disparea):to be lost
afumat:v. afumare|<cirnat ~>smoked afunda(a disparea)(a disparea):to sink
sausage|<carne ~a>smoked meat|<carne de afunda(la orizont):to dip
vaca ~a>smoked/hung beef|<lapte ~>burnt afunda(a se pierde, a se topi):to pass away
milk|<limba ~a>dried tongue|<scrumbie afunda(a se pierde, a se topi):to dissolve
~a>red herring|<scrumbie
afunda(a patrunde adinc) (in):to become
~a>bloater|<sticla ~a>smoked glass
lost/merged (in)
afumatoare:perfuming pan|censer
afunda(a patrunde adinc) (in):to lapse (in)
afumatoare:articles for
afunda(a cufunda):to (cause to) sink
fumigating|perfumes|scents|perfumery
afunda(a cufunda):to submerge
afumator:(bee) smoker|smoke house
afunda(superficial):to dip
afumatorie:smoke house
afunda(aruncind in apa):to plunge
afumatura(carne afumata):smoked meat|v.
afumare afunda(adinc):to dive|to duck
afund(in adinc):deep afunda(a muia):to soak, to steep, to sop
afund(jos):low afunda(complet):to immerge
afund(la fund):at the bottom afunda(a adinci):to deepen
afund(spre fund):to the bottom afunda(complet):to drench
afund(adinc):deep afunda(complet):to immerse|<a se ~ in
cugetari>to be lost/absorbed/buried/wrapt
afund(jos):low
in (deep) thought
afund(adincime):depth
afundare:sinking etc. v. afunda
afund(adincime):deep
afundat(foarte departat):remote
afundat(foarte departat):very distant

45
afundator:diver agapa(masa comuna):brotherly repast
afundatura(fundatura):blind alley/lane agaric:agaric (Agaricus)
afundatura(fundatura):turn-again (alley) agasa:to worry|to plague|to pester
afundatura(loc ascuns):secret corner agasa(a enerva):to irritate
afundatura(loc ascuns):hidden recess agasa(a enerva):to annoy
afundatura(loc ascuns):covert agasa(a necaji):to tease
afundatura(loc ascuns):nook agasa(a necaji):to banter
afundatura(vagauna):hollow agasa(a necaji):to chaff
afundatura(vagauna):den agasant:annoying|provoking|aggravating
afundatura(fund):bottom|v. adincitura agat:agate
afundis:depth|deep agata:agate
afurca(cu doua ancore)(cu doua ancore):to agava:American aloe (Agave americana)
moor by the head aga:police prefect
afurca(cu patru ancore):to moor to all fours agata(a atirna):to hang (up)
afurisenie(anatema)(anatema):anathema agata(a atirna):to put up
afurisenie(excomunicare)(excomunicare):ex agata(a atirna):to suspend
communication agata(a atasa):to attach
afurisenie(blestem):curse agata(cu sau pe un cirlig):to hook up
afurisi(a excomunica)(a excomunica):to agata(a acosta):to accost
excommunicate
agata(a pune mina pe):to catch hold of
afurisi(a anatemiza)(a anatemiza):to
agata(a pune mina pe):to seize
anathematize
agata(a captura):to capture
afurisi(a blestema):to curse
agata:to be hung (up)|<a se ~ de... (a gasi
afurisi(a blestema):to invoke/call down
vina)>to find fault with...|<a se ~ de... (a se
curses on
lega de)>to nag at...|<a se ~ de... (a
afurisi(a blestema):to damn critica)>to carp at...|<a se ~ de... (a
afurisi:to swear critica)>to cavil at...|<a se ~ de... (a nu da
afurisit(blestemat):accursed pace)>to importune...|<a se ~ de... (a nu da
afurisit(blestemat):damned pac
afurisit:bloody agatare:hanging (up) etc. v. agata
afurisit(neascultator):naughty agatatoare(la haina):tab
afurisit:knave|scoundrel|rogue|scamp|rascal| agatatoare(la haina):hanger
arrant knave/rogue|<femeie ~a>shrew agatatoare:climbing/trailing plants
agale(incet):slowly agatator:climbing etc. v. agata
agale(incet):leisurely ageamiu:new hand|greenhorn|tenderfoot
agale(treptat):gradually ageamiu:babes and sucklings
agale(treptat):step by step agenda(carnet):note/pocket book
agale(in voie):deliberately agenda(ordine de zi):agenda
agale(cu lenevie):lazily agenda(ordine de zi):order (of the day)
agale(cu lenevie):idly agent:agent|agency|medium|acting power
agale(neatent):carelessly agent(factor):factor|agent
agale(neatent):heedlessly|<a merge ~>to agent(intermediar):go-between
saunter agent(intermediar):medium
agapa:love feast agent(intermediar):middleman

46
agent(slujbas):clerk agheasmatar(vas):holywater font
agent(imputernicit):proxy agheasma:holy/consecrated water
agent(imputernicit):mandatary agheasma(rachiu):lush
agent:agent|bodkin|<~ agheasma(rachiu):the creature|<a stropi cu
atmosferic>atmospherical agent|<~ chimic ~>to sprinkle with holy water|<vrei, nu
chim.>chemical agent|<~ de politie vrei, bea Grigore ~>you must sing or
odin.>policeman|<~ de legatura sink|<vrei, nu vrei, bea Grigore ~>pay or
mil.>liaison officer|<~ de legatura play|<vrei, nu vrei, bea Grigore ~>neck or
mil.>connecting file|<~ de schimb com. nothing
odin.>(stock) broker|<~ aghesmui:to sprinkle with holy water
diplomatic>diplomatic agent|<~ fizic>phy aghesmui(a bate):to thwack
agentura:agents|agency aghesmui(a bate):to pepper
agentie(intermediu):agency aghesmui(a fura):to bag
agentie(intermediu):medium aghesmui(a fura):to shark
agentie(ca intreprindere):agency aghesmui(a se imbata):to get/grow fuddled
agentie(ca intreprindere):company aghesmuire:sprinkling with holy water
agentie(sediul):agency office aghesmuit(beat):fuddled
agentie(forta):agency aghesmuit(beat):boozy
agentie(forta):force|<~ aghesmuit(beat):bosky|tipsy
comerciala>agency|<~ de
aghesmuit:v. aghesmuire
publicitate>advertising agency|<~ de
voiaj>tourist agency|<~ aghios:<i-a cintat popa ~ul>he has turned
telegrafica>news/telegraph agency up his toes (to the daisies)|<i-a cintat popa
~ul>he has hopped the twig|<a trage un ~, a
ager(patrunzator):keen
trage aghioase (a cinta tare)>to be in full
ager(patrunzator):penetrating song|<a trage un ~, a trage aghioase (a cinta
ager(patrunzator):piercing tare)>to sing in a loud voice|<a trage un
ager(sprinten):nimble aghiotant:v. adjutant
ager(sprinten):quick Aghiuta:Old
ager(sprinten):agile Nick/Harry/Scratch/Gooseberry|<a-l fura
ager(harnic):active ~>to let the dutsman get hold of smb.|<l-a
ager(harnic):industrious luat ~>he has kicked the bucket|<lua-te-ar
~>go to hell|<lua-te-ar ~>why don't you get
ager(abil):shrewd
lost ? get lost !
ager(abil):clever
agie:police station
ager(dibaci):skilful
agil:agile|quick-moving|nimble
ager(viguros):vigorous
agil:with agility/nimbleness|agilely
ager(viguros):staunch
agilitate:agility|nimbleness
ager:fleet
agio:agio
ager(abil):cute|<ochi ~>quick/piercing eye
agiota:to bull and bear
agerime(ascutime) si fig.:sharpness
agiotaj:agiotage|stock jobbing
agerime(patrundere):penetration
agiotar:agio/stock jobber
agerime(patrundere):insight
agita(a misca):to move
agerime(discernamint):discernment
agita(a misca):to agitate
agerime(subtilitate):subtlety|v. abilitate
agita(a pune in miscare):to set in motion
agheasmatar(carte):book containing the
prayers

47
agita(a pune in miscare):to put into agitatie:agitation
(com)motion agitatie(emotie):excitement
agita(un lichid etc.):to stir (up) agitatie:propaganda
agita(a clatina):to shake agitatie(zapaceala):flurry
agita(o sabie etc.):to wield agitatie(nerabdare):impatience
agita(o sabie etc.):to brandish agitatie(neliniste):unrest
agita(a flutura):to wave agitatie(neliniste):nervousness
agita(a tulbura)(a tulbura):to disturb agitatie(aprindere):inflammation
agita(a tulbura)(a tulbura):to perturb agitatie(febra):fever|v. agitare
agita(a tulbura)(a tulbura):to stir agitatie(neliniste):the fidgets|<~
agita(a tulbura)(a tulbura):to trouble subversiva>sedition|<~
agita(a stirni)(a stirni):to agitate subversiva>subversion
agita(a stirni)(a stirni):to incite aglica:queen of the meadow
agita(a stirni)(a stirni):to excite aglicon:aglycone
agita(a stirni)(a stirni):to inflame aglomera:agglomerate
agita(a stirni)(a stirni):to arouse aglomera:to agglomerate|to crowd|to throng
agita(a stirni)(a stirni):to raise aglomera(a acumula):to accumulate
agita(a stirni):to stir/work up aglomera(a stringe):to gather up
agita:to be moved aglomera(a ingramadi):to heap up
agita(a se nelinisti):to fret aglomera(a ingramadi):to pile (up)
agita(a se nelinisti):to fume aglomera:to agglomerate|to accumulate
agita(a fi nelinistit) si med.:to be restless aglomera(d. oameni):to crowd
agita(a nu-si gasi astimpar):to fidget aglomera(d. oameni):to gather
agita(a nu-si gasi astimpar):to go to and fro aglomera(d. oameni):to throng
agita(a nu-si gasi astimpar):to wring one's aglomera(a spori):to increase
hands aglomerant:fixing/binding agent
agita(a nu-si gasi astimpar):to bustle aglomerare:agglomeration etc. v. aglomera
agita(a se discuta):to be under aglomerat:crowded|congested|thronged
discussion|<marea se agita>the sea is aglomeratie:agglomeration
getting rough|<a ~ o chestiune>to agitate a aglomeratie(multime):crowd
question
aglomeratie(imbulzeala):crowd
agitare:moving etc. v. agita
aglomeratie(imbulzeala):crush
agitat:agitated
aglomeratie(imbulzeala):concourse
agitat(emotionat):excited
aglomeratie(imbulzeala):throng|<era o ~
agitat(iritat):irritated atit de mare incit ...>the crowd was so
agitat(suparat):angry dense that ...
agitat(nelinistit, nervos):restless aglutina:agglutinate
agitat(cuprins de febra):feverish aglutinant:agglutinant
agitat(d. mare sau vint):angry aglutinant:agglutinative|<limbi
agitat(d. mare):rough ~e>agglutinative languages
agitator:agitator aglutinare:agglutination
agitator:agitator agnostic:agnostic
agitatoric:agitational|propaganda ... agnosticism:agnosticism
agitatie(emotie):emotion agona:agone

48
agonic:agonizing agrar(agricol):agricultural|<lege
agonic:agonic ~a>agrarian law|<reforma ~a>agrarian
agonie:agony (of death)|death reform|<regiune ~a>agrarian
agony/struggle|last struggle/agony|death region|<regiune ~a>farming area
throes agrava:to aggravate|to make worse/more
agonie:agony severe|to render less tolerable|to increase
the gravity of|to rener less excusable
agonie(trecatoare):anguish
agrava:to grow worse|to worsen|to change
agonie(chin):torment
for the worse|to deteriorate
agonie(chin):torture|<a fi/zacea in ~>to be
agravant:aggravating|<circumstante ~e
struggling with death|<a fi/zacea in ~>to lie
jur.>aggravating circumstances
in one's death agony
agravare:aggravating etc. v. agrava
agoniseala(avere):fortune
agrea(a-i placea):to like
agoniseala(putinul pe care-l are cineva):the
little smb. has agrea(a-i placea):to love
agoniseala(cistig, profit):gain agrea(a vedea cu ochi buni):to be well
disposed towards
agoniseala(cistig, profit):profit
agrea(a vedea cu ochi buni):to be/feel well
agoniseala(cistig, profit):acquisition
inclined to
agoniseala(cistig prin munca):earnings
agrea(a vedea cu ochi buni):to favour
agoniseala(venit):income
agrea(ceva):to approve (of)
agoniseala(economii):savings
agrea(ceva):to take in good part
agonisi(a dobindi prin efort):to acquire
agrea(ceva):to sanction
agonisi(a capata):to get
agrea(ceva):to express one's approbation of
agonisi(a cistiga):to gain
agrea(a fi de acord cu):to consent to
agonisi(prin munca):to earn|<a ~ avere>to
agrea(a accepta):to accept
acquire property|<a ~ cunostinte>to
acquire/store knowledge|<a-si ~ nume agrea(a primi favorabil):to receive
rau>to gain a bad reputation|<a-si ~ favourably
viata>to earn one's living/bread agrea(a vedea cu ochi buni):to bear smb.
agonisire:acquirement etc. v. agonisi goodwill
agonisita:v. agoniseala, v. agonisire agreabil(placut):agreeable
agoniza:to agonize agreabil(vreme, comportare,
lucruri):pleasant
agonizant:agonizing
agreabil(ca persoana):pleasing
agonizare:agonizing
agreabil(incintator):delightful
agora:agora
agreabil(incintator):charming
agorafobie:agoraphobia
agreabil(incintator):pleasurable
agrafa:brooch|clasp iron
agreabil:agreeably
agrafa(de par):hairpin
agreabil(agreabilul):the agreeable|<are un
agrafa(ac de siguranta):safety pin
gust ~>it is grateful to the taste|<a imbina
agrafa(copca, in chirurgie):suture utilul cu ~ul>to combine the pleasant with
agrafa(copca, in chirurgie):wound clip the useful
agramat:illiterate|unlettered agrega:aggregate
agramat:illiterate (person) agregare:v. agregatie
agramat:agrammatist agregat:generating set
agrar:agrarian agregatie:aggregation

49
agrement(sentiment):agreement alege:to be chosen
agrement(sentiment):consent alege(a se desparti):to separate
agrement(sentiment):assent alege(a se decide):to settle
agrement(distractie):diversion alege(a deveni):to become
agrement(distractie):amusement alege(a iesi la iveala):to come out
agrement(distractie):recreation|sport|<de alege(a iesi la iveala):to appear
~>pleasure ... alege(a ramine):to remain
agrementa:to colour|to brighten|to adorn|to alege(a avea ca rezultat):to result
embellish|to illustrate|to render more alege(a avea ca rezultat):to come out
agreeable|to make charming
alege(a avea ca rezultat):to have such and
agresiune:aggression such a result
agresiune(atac):attack alege(a se desprinde):to detach oneself
agresiv:aggressive alege(a se desprinde):to come off
agresiv:aggressively alege(a se deosebi) (de):to differ (from)
agresivitate:aggressiveness alege(a se deosebi) (de):to be different
agresor:aggressor (from)
agricea:lady key (Primula veris) alege:to be disengaged
agricol:agricultural|farming|<academie alege:to choose|<a nu avea de ales>to have
~a>agricultural college|<banca ~a Hobson's choice|<nu aveam de ales>I had
odin.>agricultural bank|<Camera no (other) choice left (me)|<n-ai decit sa
agricola>Chamber of Agriculture|<chimie alegi>you have only to choose|<n-ai decit
~a>agricultural chemistry|<cooperativa ~a sa alegi>you may have your pick|<a ~
de productie>agricultural production co- bine>to make a good choice|<cine ~ culege,
operative|<district ~>rural district|<dist ~ pina culege>pic
agricultor:farmer|ploughman|cultivator|husb alegere:choosing etc. v. alege|choice
andman|tiller (of the soil) alegere(selectie):selection
agricultor(taran):peasant alegere:election
agricultura:agriculture|farming|rural alegere(optare):option
economy|husbandry|culture of the
alegere(intre doua lucruri):alternative
ground|<~ mecanizata>mechanized
agriculture|<~ socialista>socialist alegere(fara alternativa):Hobson's choice
agriculture|<Ministerul agriculturii>the alegere:return (to parliament)
Board of Agriculture|<transformare alegere(prin vot secret sau bilet):ballot(ing)
socialista a agriculturii>socialist alegere(prin vot secret sau bilet):voting by
transformation of a ballot
agrimensor:(land) surveyor|geodesian alegere(decizie):decision
alege(a decide):to decide alegere(asortiment):choice
alege(a arata):to show (in the true light) alegere(asortiment):pick assortment
alege(a da la o parte):to reject alegere(separare):separation
alege(a da la o parte):to refuse alegere(separare):parting
alege(a scoate coaja):to shell alegere(distingere):distinction
alege(a scoate coaja):to peel alegere(discriminare):discrimination|<la
alege(a spicui):to glean ~>at will/option|<la ~>at/on/upon one's
alege(a intelege):to understand discretion|<la ~>at one's pleasure|<la ~>as
alege(a intelege):to make out you like it|<la ~>as you see occasion|<a
face o ~>to make/take one's choice|<a face

50
o ~ buna>to make a good choice|<a face o ~ alerga(foarte repede):to spank
proasta>to make a bad choice|<~a alerga(foarte repede)(foarte repede):to
alegoric:allegoric(al) cheese
alegoric:allegorically|<car alerga(foarte repede)(foarte repede):to
~>pageant|<inteles ~>allegorical meaning chevy
alegorie:allegory alerga(d. tren etc.):to run
alegorist:allegorist alerga(a curge):to run
alegretto:v. allegretto, allegro alerga(a curge):to flow
alegro:v. allegretto, allegro alerga(a se grabi):to make (one's best) haste
alei:v. alelei alerga(a se grabi):to haste(n)
alelei(ah !):ah ! oh ! alerga(a se grabi):to hurry
alelei(vai):alas ! alerga(a da navala):to rush
aleluia:mafeesh !|<a cinta cuiva ~>to put alerga(a zbura):to fly
smb. to bed with a shovel/spade|<a face alerga(d. timp etc.)(d. timp etc.):to pass
cuiva ~>to tree smb. alerga(d. timp etc.)(d. timp etc.):to elapse
alemanda:Allemande alerga(d. timp etc.):to go by
alene(cu lene):idly alerga(d. timp etc.):to run out
alene(cu lene):lazily alerga(a se grabi):to hie oneself
alene(somnoros):drowsily alerga(a goni):to run
alene(somnoros):sleepily alerga(a zori):to urge
alene(neglijent):carelessly alerga(a cutreiera):to scour
alene(incet):slowly alerga(a cutreiera):to wander through
alene(usor):gently alerga(a zori):to drive|<a ~ intr-un suflet, a
alene(treptat):gradually ~ in fuga mare>to get out of breath with
alene(treptat):step by step running|<a ~ mai repede decit cineva
alene(lenes)(lenes):idle amer.>to head smb. off|<a ~ dupa (a
alene(lenes)(lenes):lazy rivni)>to hunt after/for ...|<a ~ dupa (a
rivni)>to run/prowl/fish for ...|<a ~ la
alene(somnoros):drowsy
fig.>to apply to ...|<a ~ la f
alene(somnoros):sleepy
alergare:running etc. v. alerga
alene(neglijent):careless
alergare(zbor):flight
alene(incet):slow
alergare(cursa):run(ning)
alene(usor):gentle
alergare(osteneala):pains
alene(treptat):gradual
alergare(osteneala):much running (about)
alerga(a da fuga):to run
alergare(urmarire):pursuit
alerga(a da fuga):to walk
alergare(cursa):race|<~ de cai>horse race
alerga(a da fuga):to go
alergatoare:revolving yard-winding frame
alerga(foarte repede):to course
alergatoare(la mori):runner
alerga(foarte repede):to career
alergatoare(la mori):upper millstone
alerga(foarte repede):to race
alergator:running, etc. v. alerga
alerga(foarte repede):to scour
alergator(harnic):active
alerga(foarte repede):to powder away/along
alergator(harnic):industrious
alerga(foarte repede):to
alergator:runner, etc. v. alerga
whip/pelt/cut/scorch along
alergator(curier):courier
alerga(foarte repede):to split

51
alergator(curier):express messenger|<pas ~ alezaj:bore hole
mil.>double-time pace|<pas ~ (ca alezor:broach|<~ ascutit>ground reamer|<~
ordin)>double time !|<pas ~>run|<pas conic>taper reamer|<~ unghiular>angular
~>sling(ing) trot|<pas ~ (ca ordin)>double reamer
quick ! alfa:alfa (grass)|esparto (grass)
alergatura:running etc. v. alerga alfa:alpha|<a fi ~ si omega>to be Alpha and
alergatura(du-te vino):coming and going Omega
alergic:allergic(al) alfabet:alphabet|<~ arab>Arabic
alergie:allergy (to) alphabet|<~ cirilic>Cyrillic/Russian
alerta:to alert alphabet|<~ grecesc>Greek alphabet|<~
alerta:alert latin>Latin alphabet|<~
telegrafic>telegraphic alphabet
ales(rar):rare
alfabetic:alphabetic(al)
ales(select):choice
alfabetic:alphabetically|in alphabetical
ales(distins):distinguished
order
ales(select):select
alfabetism:alphabetism
ales(excelent):excellent
alfabetiza:to teach smb. to read and write|to
ales(select):picked teach smb. the three r's|to arrange
ales(excelent):exquisite alphabetically
ales(suprem):supreme alfabetizare:teaching smb. to read and
ales(de prima clasa):firstrate write|liquidation of illiteracy
ales(splendid):splendid alfenid:alfenid(e)
ales(admirabil):admirable alga:alga|<~ marina>sea weed/wrack|<~
ales(cel mai bun):best marina>fungus
ales(nobil):noble algebra:algebra
ales(remarcabil):remarkable) algebric:algebraic(al)
ales(distinct):distinct algebric:algebraically|<calcul
ales(precis):definite ~>algebraic(al) calculation|<functie
~a>algebraic function
ales(precis):precise
algerian:Algerian|Algerine
ales(vadit):obvious
algid:algid
ales(vadit):clear
alhim:v. alchim ...
ales:elect|prime, capital
alia(prin casatorie):to ally
ales:choosing|choice, etc. v. alege
alia:to alloy
ales:sweetheart|person of one's
choice|beau|chosen one|select|selected alia(a face o alianta)(a face o alianta):to
person|<a bucata aleasa lit.>a choice enter into an alliance
passage|<mincaruri alese>dainty alia(a face o alianta)(a face o alianta):to
dishes|<vinuri ~e>select wines|<pe ~(e)>at make/form an alliance
choice|<mai ~ (mai cu alia(prin casatorie):to be(come) allied (by
seama)>(e)specially|<mai ~ (mai cu marriage)
seama)>particularly|<mai alia:to alloy|<a se ~ cu ...>to ally oneself
Alexandrie:Alexander with/to ...
book|logend/romance of Alexander aliaj:alloy(age)
alexandrin:Alexandrian alianta(intre state):alliance
alexandrin:Alexandrine alianta(liga):league
aleza:to bore (out)|to ream out|to broach alianta(confederatie):confederacy

52
alianta(casatorie):alliance alimenta:to be fed
alianta(casatorie):connection alimentar:food ...|alimentary|<canal ~
alianta(casatorie):match anat.>alimentary canal|<pensie
alianta(casatorie):union ~a>alimony|<pensie ~a>alimentary
allowance|<regim ~>dietary|<regim
alianta(rudenie):alliance
~>alimentary regimen|<substante
alianta(rudenie):lineage ~e>alimentary/alimental substances
alianta(dupa tata):agnation alimentara:provision/food store
alianta:union|<(ruda) prin ~>in-law|<sfinta alimentare:feeding, etc. v. alimenta
alianta>the Holy Alliance|<tripla
alimentator:feeder
alianta>the Triple Alliance|<a incheia un
tratat de ~>to conclude a treaty of alimentatie:food|nourishment
alliance|<a incheia un tratat de ~>to draw alina(a potoli):to temper
up a deed of alliance alina(a potoli):to mitigate
aliat:allied alina(a potoli):to quiet
aliat:ally alina(a usura):to lighten
alibi:alibi|<a stabili un ~>to prove an alibi alina(a usura):to relieve
alica(pietris)(pietris):pebble alina(a indulci):to appease
alica(pietris):flint/gravel stone alina(a indulci):to dulcify
alicota:<parte ~ mat.>aliquot part alina(a micsora):to lessen
alidada:alidad(e) alina:to ease
aliena:to alienate alina(setea):to quench
alienabil:alienable alina(durerea morala):to soothe
alienare:alienation alina(suferinta):to alleviate
alienat:mentally alienated alina(suferinta):to allay
alienat:lunatic|psychopath(ic)|<spital de alina(a consola):to comfort
alienati>lunatic asylum alina(a consola):to solace
alienatie:alienation of mind/nature alina:to calm down
alienist:alienist|psychiater|psychiatrist|mad alina(d. furtuna):to abate
doctor alina(a se opri):to stop
alifie:balm alinare:tempering, etc. v. alina
aligator:alligator alinare(usurare):relief
aliment:food|nutriment|aliment alinare(mingiiere):comfort
aliment:allowance|<~e lichide>slops|<~e alinare(mingiiere):consolation
lichide>spoonmeat
alinator:solacing etc. v. alina
alimenta:to feed|to nourish
alineat:v. aliniat
alimenta(riuri, masini):to supply
alinia:to arrange in a line|to range|to line
alimenta(focul):to feed
alinia:to range
alimenta(piata):to supply
alinia:to be in line
alimenta:to feed
alinia:to be arranged in a line
alimenta(o persoana, a intretine):to support
aliniament:alignment
alimenta(o persoana, a intretine):to
aliniament:disposition|line
maintain
aliniat:indented line
alimenta(ura etc.):to keep alive/up
aliniat(paragraf):paragraph
alimenta:to feed
aliniat:aligned|(fallen) in line

53
aliniere:setting in a straight line alo(la telefon):hullo ! hallo !
aliniere:ranging alo(hei):halloa ! hallo ! hullo !
alint:caress|endearment aloca:to assign|to allocate|to allot
alinta(a dezmierda):to caress aloca(a destina):to ear-mark
alinta(a dezmierda):to fondle alocare:allocation etc. v. aloca
alinta(in joaca):to cajole alocatie:allocation|allotment|assignment
alinta(a rasfata):to spoil alocatie(ajutor banesc):grant-in-aid
alinta(a fi prea indulgent cu):to coddle alocatie(ajutor banesc):gratuity
alinta(a fi prea indulgent cu):to pamper alocatie(ajutor banesc):allowance
alinta(a se rasfata):to frolic alocatie(de somaj):dole|v. alocare
alinta(a se rasfata):to gambol alocuri:<pe ~>here and there
alinta(a se legana):to swing alocutiune:allocution|address
alinta(a se legana):to rock alodial:freehold ...
alinta(d. indragostiti):to bill and coo alodiu:freehold estate
alinta(a se preface):to simper aloe(s):aloe
alintare:caressing etc. v. alinta alogen:allogeneous
alintare(ca act):caress alonja:lengthening/eking piece|extension
alintare(ca vorba):(term of) endearment alonja(la box):reach
alintat:spoilt alopat:allopathic|<medic ~>allopathist
alintator:caressing etc. v. a alinta alopatie:allopathy
alintatura:spoilt child|v. alintare alotropic:allotropic
alior:v. laptele cucului agrimensura:(land)
alipi:to join|to unite surveying|survey|geodesy
alipi(a apropia):to draw near agris:gooseberry (bush)|<~ rosu>barberry
alipi(a apropia):to approach (bush) (Berberis vulgare)|<~ negru>black
currant (Ribes nigrum)
alipi(un teritoriu):to annex|<a se ~ de/la
...>to join ...|<a se ~ de/la ... (a se lipi de, agrisa:barberry
fig.)>to cling to ...|<a se ~ de/la ... (a agrobiolog:agrobiologist
adera)>to adhere to ... agrobiologic:agrobiological
alipire:joining etc. v. a lipi agrobiologie:agrobiology
alisveris(vinzare):sale agrochimie:agrochemistry
alisveris(negot):business|<a face ~ cuiva>to agrogeologie:agrogeology
buy from smb. agrologie:agrology
alitera:to alliterate agrominim:essential agronomical rules
aliteratie:alliteration agronom:agronome|agronomist|<inginer
alivanca:cream burn ~>agricultural/farming engineer/expert
alivanta:head over heels|<a se da ~>to turn agronomic:agronomic(al)|<institut de
a somerset/somersault|<a se da ~>to topple cercetari ~e>Institute for Agronomical
over Research|<stiinta ~a>agronomical science
alizarina:alizarine agronomie:agronomy
alizee:trade winds agrosilvic:agrosylvicultural
allegretto:allegretto agrotehnic:agrotechnical
allegro:lively agrotehnica:agrotechnics
almanah:alman agrotehnician:agricultural technician

54
agrozootehnica:agricultural zootechny ai(hai):come (on) !
agrozootehnician:zootechny expert ai:clown's treacle (Allium sativum)|<~
agrozootehnie:agricultural and zootechnic lor>theirs|<~ lor>of theirs|<~ mei>mine|<~
agud:mulberry tree (Morus) mei (familia mea)>my family/people|<~
salbatic>cabbage garlic|<~ul sarpelui>sand
aguda:mulberry
leek|<~ul sarpelui>viper's garlic|<~ul
aguridar:ivy (Hedera) ursului>wild/bear's garlic|<catel de ~>clove
agurida(fruct necopt):green/unripe fruit|<s-a of garlic
facut agurida miere>they have aia:v. aceea|<~ e !>that's it !|<~ e !>that's
patched/made it up|<incetul cu incetul se the ticket !|<~ e !>that's the truth !|<~ e !
face agurida miere>time and straw make (aici e aici)>there's the rub !
medlars ripe|<incetul cu incetul se face
aialalta:v. cealalta
agurida miere>patience and time make all
things chime aiasta:v. aceasta
agurijoara:rose moss aiasta:v. aceasta
agurizar:v. aguridar aice(a):v. aici
ah(exprimind emotie, in general):ah ! aici:here
ah(exprimind mirare):oh ! ha(h) ! aici(incoace):here
ah(exprimind lamentatie):oh ! alas ! ah me ! aici(in acest loc):at this place
oh dear ! aici(in acest loc):in/on this place
ah(exprimind lamentatie):oh heavens ! aici(acolo):there
good(ness) gracious! aici(in acest punct):at this point
ah(exprimind satisfactie):oh ! aici(in acest punct):in this quarter
ah(foarte bine):(very) well ! all right ! aici(in acest punct):in town
ah(exprimind lamentatie):my gooness ! aici(in acest punct):in this region
ah(exprimind lamentatie):goodness me ! aici(aici jos, pe pamint):here below
good lack ! aici(la noi):with us
ah:sigh|moan|complaint aici(la noi):in this/our country
aha(inteleg) (oh):I see ! oh ! aici(prezent):present
aha(da):yes aici(la aceste cuvinte):at these words
aho(pt. a opri boii):ho ! aici(unui ciine)(unui ciine):(to) heel !
aho(pt. a opri boii):who(a) ! aici:hither
aho(pt. a opri boii):geewho(a) ! aici(in acest punct):in this city
aho(destul):enough ! aici(in acest punct):in this country
aho(destul):that will do ! aici(in acest punct):(on) this side
aho(opreste):hoy ! ho ! aici(la noi):(on) this side (of) the ocean|<de
ahtia:<a se ~ dupa ...>to be keen/nuts on ~ inainte>henceforwards|<omul asta de ~
...|<a se ~ dupa ...>to be extremely fond pop.>that here man|<pina ~
of|<a se ~ dupa ...>to hanker after|<a se ~ (temporal)>hitherto|<~ ..., ~ ...>now ...,
dupa ...>to covet|<a se ~ dupa ...>to crave now ...|<~ ..., ~ ...>alternately|<~ ..., ~
for ...>by turns|<~ afara>out here|<~ jos>here
ahtiat:<~ de/dupa ...>craving/hankering below|<~ sus>above here|<cit pe
after ... aida:v. haide
ai:of aide:v. haide
ai(cum ?):what ? eh ? aidoma:alike
ai(ei ?):well ? v. si nu-i asa ?, v. ah aidoma(~ cu):the very picture of

55
aidoma(~ cu):the living likeness of aiureala(prostie):tomfoolery
aidoma(identic):identical|<e ~ cu tatal aiureala(lipsa de judecata):thoughtlessness
lui>he is the very image/spit of his aiureala(zapaceala):flurry
father|<erau ~ la chip>thery were like aiureala(zapaceala):confusion
twins/like two peas in a pod
aiureala(haos):chaos
aievea:actually|really|in reality/truth|face to
aiureala(amestecatura):jumble
face
aiureala(zarva):fuss
aievea:real|actual|true
aiureala(zarva):hubbub
ailalta:v. cealalta
aiureala(vorbe fara sens):drivel(-ling),
ainfas:border
doting, dotage
aior:leafy spurge
aiuri:to kid|to humbug|to hoodwink|to
aisberg:iceberg dupe|to wheedle
aisoara:hedge garlic aiurit(zapacit):giddy
aisor:wil/bear's garlic aiurit(zapacit):hare-brained
aiura(a vorbi fara noima):to talk nonsense aiurit(prost):silly
at random
aiurit(prost):foolish
aiura:to rave
aiurit(flusturatec):light-headed
aiura(d. batrini):to dote
aiurit(flusturatec):inconsiderate
aiura(a visa):to dream
aiurit(care vorbeste fara noima):twaddling,
aiura(a devia):to ramble drivelling
aiura(a devia):to run off/away aiurit(care vorbeste fara noima):thoughtless
aiura(a devia):to stray aiurit:driveller|dribbler|blunder-
aiura(a vorbi fara noima):to through one's head|whiffler|hare-brained fellow|scatter-
hat|to drivel|to ass|to moon brain
aiurare:wandering|delirium|talking aiurit(pieton distrat):jay-walker
nonsense etc. v. aiura ajun:eve|day|evening before (some event)
aiurea:v. aiurit ajun(post):fasting|<ajunul anului Nou>New
aiurea:elswhere|in another place|somewhere Year's Eve|<in ~>on the eve of that day|<in
else|anywhere else ~>the day before|<in ~ul (cu gen.)>on the
aiurea(spre un alt loc):to some other place eve of ...|<in ~ul (cu gen.)>on the day
aiurea(in strainatate):abroad before ...|<in ~ul (cu gen.)>shortly before
aiurea(e o minciuna)(e o minciuna):that's a ...|<in ~ul plecarii sale>(on the day) before
stretcher/cram/crammer his departure|<
aiurea(e o minciuna)(e o minciuna):tell it to ajuna(a posti)(a posti):to fast
the marines ajuna(a posti)(a posti):to abstain from food
aiurea(abtine-te):stow it !|<a se gindi (intr- ajuna(a minca de sec):to abstain from meat
)~>to be absent(- ajunare:fasting etc. v. ajuna
minded)/wandering/muzzy|<a vorbi (intr- ajunge(pe cineva din urma):to catch up (to)
)~>to talk nonsense, v. si aiura ajunge(pe cineva din urma):to come up
aiureala:drivelling nonsense with
aiureala(vorbe fara sens):twaddle ajunge(pe cineva din urma):to get up
aiureala(vorbe fara sens):rigmarole to/with
aiureala(vorbe fara sens):babble ajunge:to equal
aiureala(vorbe fara sens):moonshine ajunge(la invatatura etc.):to come up with
aiureala(prostie):piece of extravagance ajunge(a prinde ceva):to catch

56
ajunge(a prinde ceva):to overtake ajuns(realizat)(realizat):successful
ajunge(un vas, mar.):to come up with ajuns(realizat):well-established
ajunge(un vas, mar.):to reach/gain (up)on ... ajuns:v. ajungere|<~ de
ajunge(ca inamic):to catch up cap/minte>clever|<~ de cap/minte>sharp(-
ajunge(la intreceri de regate):to bump witted)|<~ de cap/minte
(judicios)>sensible|<~ de cap/minte
ajunge:to catch
(judicios)>common-sensical|<~ de
ajunge(a atinge):to touch oboseala>worn/tired out|<e un om ~>he has
ajunge(a apuca):to seize made his mark|<e un om ~>he has come
ajunge(a ~ la):to reach into his own|<(in)de ~>sufficien
ajunge:to secure ajur:open/pierced work
ajunge(a nimeri):to hit ajura:to pierce|to perforate|to sew in
ajunge(a apuca, a trai):(to live) to see openwork
ajunge(un vas, mar.):to join ...(at sea) ajurat:perforated|pierced
ajunge:to meet ajurat(cusut):openwork
ajunge(a fi destul):to suffice ajurat:openwork
ajunge(a fi destul):to be enough/sufficint ajusta(la):to adjust (to)
ajunge:to get a safe berth ajusta(a pune in ordine):to arrange
ajunge(a parveni):to be an upstart/a ajusta(a pune in ordine):to put in order
mushroom ajusta(a adapta):to adapt (to)
ajunge(a parveni):to climb the social scale ajusta(a adapta):to fit (up) (to)
ajunge:to get/be there ajusta(a potrivi):to level
ajunge(a veni) si fig. (la):to come (to) ajusta(a potrivi):to match
ajunge(a sosi):to arrive (at) ajusta(a potrivi):to tally
ajunge(a fi deajuns):to do ajusta:to fit
ajunge(a fi deajuns):to suffice ajusta:to be adjusted|<a ~ piesele unei
ajunge(a fi deajuns):to be enough/sufficient masini>to adjust the parts of a machine
ajunge(a deveni):to become ajustaj:fitting
ajunge(a fi facut):to be made|<cum (de) ati ajustare:adjustment etc. v. ajusta
ajuns la aceasta ?>how did you come to that ajustor:adjuster|adapter
?|<romanul ~ pina la capitolul 7>the novel ajustor:adjusting man
is brought down to chapter VII|<~ (!) ajuta(pe cineva):to help (with in)|to aid
(tacere)>shut up|<au mers cale lunga sa le
ajuta(nu ca egal):to assist
ajunga>they went on and on|<a ~ la ...>to
arrive at ...|<a ~ la .. ajuta(a sprijini):to support
ajunge:<lucrurile n-au ajuns inca pina ajuta(a sustine):to sustain
acolo>it has not come to that yet|<lucrurile ajuta(a sustine):to back up
n-au ajuns inca pina acolo>matters have not ajuta(a veni in ajutorul cuiva):to succour
come to that yet|<nu-mi ~ nici pina la ajuta(a seconda):to second
barbie>he does not come up to my ajuta(a usura conditia cuiva):to relieve
chin|<romanul ~ pina la capitolul 7>the
ajuta(a usura conditia cuiva):to abet
novel comes down to chap
ajuta(a da o mina de ajutor):to lend a
ajungere:coming etc. v. ajunge
(helping) hand to
ajuns(razbit):overcome
ajuta(a da o mina de ajutor):to give smb.
ajuns(razbit):overwhelmed help
ajuns(inteles):agreed

57
ajuta(a da o mina de ajutor):to do smb. a ajutor(sprijin mai ales material):support
good turn ajutormai ales fig.:backing (up)|succour
ajuta(a fi de partea):to side with ajutor(usurare):relief
ajuta(a fi de partea):to take smb.'s part ajutor(remediu):remedy
ajuta(prin cuvinte):to plead/argue the cause ajutor(redresare):redress
of ajutor(salvare):rescue
ajuta(a mingiia):to comfort ajutor(salvare):salvation
ajuta(a incuraja):to encourage ajutor(paliativ):palliative
ajuta(a fi de folos):to be of use to ajutor(refugiu):refuge
ajuta(a sluji, a folosi la):to help ajutor(refugiu):sheet anchor
ajuta(a sluji, a folosi la):to serve ajutor(contributie):contribution
ajuta(a sluji, a folosi la):to be of use/service ajutor:helper|aid(er)|assistant|assister|adjuto
to r|second
ajuta(a sluji, a folosi la):to aid ajutor(sustinator):backer
ajuta(a sluji, a folosi la):to answer ajutor(sustinator):supporter
ajuta(a sluji, a folosi la):to profit ajutor(sustinator):sustainer
ajuta(a sluji, a folosi la):to boot ajutor(sustinator):stand-by
ajuta(a sluji, a folosi la):to benefit ajutor(loctiitor):deputy
ajuta(a sluji, a folosi la):to advantage ajutor(adjunct):adjunct
ajuta(a sluji, a folosi la):to do good to ajutor(adjunct):adjoint
ajuta(a favoriza):to favour ajutor(salvator):saver
ajuta(reciproc):to help each other ajutor(salvator):rescuer
ajuta(a se sprijini):to support each other|to ajutor(complice):accomplice
help oneself|to shift for oneself
ajutor(complice):abettor
ajuta:to help|<nu ajuta la nimic>it's no
ajutor(complice):accessory|<~ de
go|<crezi ca o sa-i ajute ? peior.>much
bucatar>under-cook|<~ de chirurg>assistant
good may it do him !|<a ~ la ...>to be
surgeon|<~ de judecator>assessor|<~ de
serviceable for ...|<a ~ la ...>to serve/help to
judecator>assistant|<fara ~>single-
...|<a ~ la ... (a contribui la)>to contribute to
handed|<a primi ~>to obtain/get relief|<~
...|<a ~ la ... (a cauza)>to cause ...|<a ~ la .
de boala>sick(ness) benefit|<~ familiar de
ajutaj:jet stat>State grants to mothers of many
ajutator(care ajuta):helping childre
ajutator(care ajuta):helpful ajutora:v. ajuta
ajutator(care ajuta):ready/inclined to help ajutorare:help(ing) etc. v. ajuta|v. ajutor
others al:of|<~ baiatului>the boy's|<~ baiatului>of
ajutator(auxiliar) si gram.:auxiliary the boy|<~ lui George>George's of
ajutator(accesoriu):accessory George|<~ meu>mine|<~ tau>yours|<~
ajutator(secundar):secondary vostru>yours
ajutator(secundar):subordinate ala-bala:<ce mai ~ ?>what is the news ?|<ce
ajutator(suplimentar):supplementary mai ~ ?>what news (is there) ?|<ce mai ~
(ce mai incoace-incolo ?)>the long and the
ajutator(suplimentar):additional|<verb ~
short of the matter (is ...)|<ce mai ~ (ce mai
gram.>auxiliary verb
incoace-incolo ?)>to put it bluntly|<ce mai
ajutor:help|helping|helpfulness|aid|co- ~ (ce mai incoace-incolo ?)>to make cut a
operation|collaboration long s
ajutor(asistenta):assistance

58
alabastru:alabaster alandala(pe dos):the wrong way
alac:bearded/German wheat alandala(pe dos):against the grain
alai(pompa):pomp alandala(pe dos):upside down
alai(pompa):(great) show alandala(in dezordine):in disorder
alai(pompa):showiness alandala(in dezordine):at sixes and sevens
alai(pompa):magnificence alandala(in dezordine):higgledy-piggledy
alai(pompa):display alandala(in dezordine):pell-mell
alai(pompa):pageantry alandala(fara noima):at random
alai(parada):parade alandala(fara noima):without rhyme or
alai(suita):train reason|<a vorbi ~>to talk nonsense/at
alai(suita):suite random/through one's hat|<a vorbi ~>to
fiddle-faddle
alai(de onoare):retinue (of honour)
alarma:to alarm, to beat up, to alert
alai(de onoare):cortege
alarma(a tulbura):to alarm, to disturb, to
alai(insotitori):followers
perturb
alai(insotitori):retainers
alarma(a nelinisti):to disquiet
alai(insotitori):people
alarma:to take alarm|to become
alai(slujitori):attendants alarmed/restless|to be disquieted uneasy|to
alai(slujitori):attendance alarm oneself|to be restless uneasy
alai(procesiune, mai ales rel.):procession alarmant:alarming
alai(escorta):escort alarmare:alarming etc. v. alarma
alai:concatenation alarmat:alarmed
alai(urmari):consequences alarmat(nelinistit):disquieted
alai(funerar)(funerar):funeral alarmat(nelinistit):uneasy
train/procession alarmat(tulburat):troubled
alai(scandal)(scandal):fuss alarma(semnal) mai ales mil.:alar(u)m
alai:row, hubbub, shinddy alarma(panica):alarm
alaltaieri:the day before yesterday|<de ~>of alarma(panica):panic
the day before yesterday|<de ieri de ~>in
alarma(teroare):terror
one's salad days|<de ieri de ~>raw
alarma(neliniste):alarm
alaltaseara:the night before last
alarma(neliniste):disquiet
alama(metal):(yellow) brass
alarma(neliniste):uneasiness|<~ de
alama(metal):cock brass/metal
incendiu>alarm of fire|<~ de incendiu>fire
alama(metal):latten alarm|<~ falsa>false alarm|<clopot de
alama:the brass (winds)|<placa de ~>brass ~>alarm bell|<post de ~ mil.>alarm
plate|<sirma de ~>brass wire place/post|<semnal de ~>alarm
alambic:limbec signal|<semnal de ~ mar.>signal of
alambica:to alembicate distress|<semnal de ~ (in tren)>danger
alambicat:elaborate|sophisticated signal|<semnal de ~ (in tr
alambicat(d. stil):euphuistic alarmist:alarmist
alambicat(d. stil):high-flown alarmist:panic-
monger|scaremonger|alarmist
alandala(pe dos):wrong
alaun:alumen
alandala(pe dos):amiss
alamar:brass maker|lattener|brass
alandala(pe dos):awry
smith|brazier

59
alamar(vinzator):brazier /wrong-headed|<~ de ...>by (the side of)
alamar(vinzator):brasier ...|<~ de ...>alongside of ...|<~ de ... (pe
alamarie(comert):brass-mongery linga)>by ...|<~ de ..
alamarie(comert):brass trade alauta:v. lauta
alamarie(turnatorie):brass forge alb:white
alamarie(uzina):brass works alb:argent(ine)
alami:to (coat with) brass alb(brumat):hoary
alamiu:brassy alb(curat):clean
alapta:to suckle|to nurse|to give suck to alb(curat):pure
alapta:to suckle a child alb(curat):immaculate
alaptare:suckling|nursing alb(curat):unstained
alaptat:suckling, nursing alb(curat):unspotted
alatura(a pune alaturi):to lay by alb(liber, gol):blank
alatura(a pune alaturi):to join alb:conservative
alatura(a pune alaturi):to add/adjoin/subjoin alb(d. glas):toneless
to alb:white (colour)
alatura(a anexa):to annex alb(om alb):white (man)
alatura(a include):to enclose alb(in vorbirea indienilor):paleface
alatura(a apropia):to draw near alb:fossil Tory|<arama ~a pl.>side
alatura(a compara):to compare arms|<bere ~a (englezeasca)>ale|<cu pete
~e>sprinkled white|<pina in pinzele ~e>to
alatura(a contrasta):to contrast
the last push, right to the bitter end|<a
alatura(a confrunta):to confront impleti cosita/coada ~a>to run/go to
alatura(a colationa):to collate seed|<a scoate cuiva peri ~i>to vex smb.
alatura(a se apropia):to approach within an inch of his lif
alatura(a se apropia):to draw near|<a se ~ albanez:Albanian|Albanese
(unei grupari etc.)>to join ...|<a se ~ (unei albaneza:Albanian (woman sau
grupari etc.)>to become a member of ...|<a girl)|Albanian the Albanian language
se ~ (unei grupari etc.)>to affiliate (oneself) albastru:blue
with ...
albastru(ca cerul):sky-blue
alaturare:annexation etc. v. alAtura
albastru(ca cerul):azure
alaturat(invecinat):neighbouring
albastru(ca cerul):cerulean
alaturat(invecinat):adjoining
albastru(ca safirul):sapphire
alaturat(invecinat):next
albastru(greu):tough
alaturat(adiacent):adjacent
albastru:blue (colour)
alaturat(anexat):enclosed
albastru(al cerului):blue sky
alaturat(anexat):annexed|<unghiuri ~e
albastru(al cerului):azure (of the sky)|<~ ca
geom.>adjacent angles|<aici ~>here
floarea de cicoare>chickory blue|<~
enclosed|<aici ~>herewith
deschis>light blue|<~ inchis>dark
alaturi:by|beside|near (by)|close by blue|<Barba albastra>Blue Beard|<cer
alaturi(in camera sau casa vecina):next door ~>blue sky|<culoarea albastra>blue
alaturi(impreuna):together|<~ de ...>at (colour)|<culoarea
smb.'s side|<~ de ...>beside ..., close to ..., albastra>blueness|<floare albastra
near ...|<~ de ... (in camera vecina)>next bot.>iris|<floare albastra bot.>flag (Iris
door to ...|<~ cu drumul>halfcrazy, bee- albatros:albatross (Diomedea)

60
alba:white animal|horse|cow albi:to make white|to whiten|to blanch
alba(zori):dawn albi(textile):to bleach
alba(zori):daybreak albi(a acoperi cu ceva alb):to cover with a
alba(zori):break of day white ...
alba(faina):flour albi(a incarunti):to make smb. grow grey
alba(rufe):linen|<alba-ca-Zapada>(Little) albi(a incarunti):to be the death of smb.
Snow-White|<a fi mincat ca alba de ham>to albi(a curati):to render clean
have been through the mill|<a fi mincat ca albi(a spala):to wash
alba de ham>to be an old stager|<a fi albi(a varui):to whitewash
mincat ca alba de ham>to be an old hand at
albi:v. ~|<~ se de groaza>he had grown
it|<a trcut alba dealul>after meat
grey with fear|<incep sa albesc>I'm
mustard|<a trcut alba dealul
beginning to turn grey|<parul meu a ~t>my
albastrea:corn flower (Centaurea cyanus) hair has grown/turned/gone grey
albastreala:blue albicios:whitish|albescent|canescent
(colour)|blueness|bluishness
albie(matca de riu):river bed
albastreala(cer albastru):blue (sky)
albie(matca de riu):bottom
albastreala(cer albastru):azure (of the sky)
albie(matca de riu):channel/bed of a river
albastri:to (make/render/colour/dye) blue
albie(covata):trough
albastri:to turn blue sau bluish
albie(pt. spalat):trough for washing
albastri(a se vedea albastru):to shine blue
albie(ciubar):tub|<riul iesise din ~>the river
albastri(a se vedea albastru):to shine with a had broken out|<riul iesise din ~>the river
blue lustre had overflown its banks|<a face pe cineva ~
albastrime(culoare ablastra):blue (colour) de porci>to throw/fling/shy mud/dirt at
albastrime(culoare ablastra):blueness smb.|<a face pe cineva ~ de porci>to call
albastrime(culoare ablastra):bluishness smb. foul/hard/ugly names
albastrime(intindere albastra):blue albilita:large cabbage white
albastrime(cer albastru):blue (sky) albinar:bee master/keeper|apiarist
albastrime(cer albastru):azure (of the sky) albina:apis|<crescator de
albastrime:townspeople, townsfolk albine>apiarist|<cresterea
albinelor>apiculture|<~ barbateasca>(bee),
albastrita:v. albastrea
drone|<~ imparateasca>queen (bee)|<~
albastriu:bluish|pale blue|bluey imparateasca>mother bee|<~
albastrui:v. albastriu lucratoare>working bee|<~
albeala(suliman):white lucratoare>worker|<~ lucratoare>barren
albeala:ceruse female bee|<~ mare/de pamint/de padure
albeata:white(ness)|white spot entom
albeata:cataract albinarie(multe albine):(swarm of) bees
albi:to whiten|to turn/get white|to blanch albinarie(loc unde se cresc albinele):bee
house
albi(d. materii textile):to bleach
albinarie(loc unde se cresc
albi(d. culori):to fade albinele):stand/shed for bees
albi(a incarunti):to turn/become/grow grey albinarie(cresterea albinelor):bee
albi(a se zari alb):to shine/gleam white culture/keeping
albi(a licari):to gleam albinarie(loc unde se cresc albinele):apiary
albi(a licari):to shimmer albinism:albinism
albi(a incarunti):hoary albinos:albino

61
albire:whitening|blanching alcatui(a face):to make
albire(a rufelor):bleaching alcatui(a crea):to create
albire(a parului):grizzling alcatui(a crea):to elaborate
albire(a parului):greying alcatui(a construi):to construct
albisoara:variety of grapes alcatui(a construi):to build
albisor:whitish alcatui(a monta):to mount
albisor:dough, tin alcatui(a monta):to put together
albit:albite|washing|laundering|bleaching|v. alcatui(a organiza):to organize
albire alcatui(a intocmi):to make up
albitorie:bleaching house alcatui(a schita, a redacta):to draw up
albitura(rufe)(rufe):linen alcatui(a compila):to compile
albitura(zarzavat):parsley (and parsnip)|v. alcatui(a compune):to compose
albisor alcatui(a scrie):to write
albita:v. albisoara alcatui(a inventa):to invent
album:album alcatui(a inventa):to devise
album(pt. articole, decupaje etc.):scrap alcatui(a forma):to form
book
alcatui(a forma):to make up
album(pt. desene):sketch book|<~ de
alcatui(a constitui):to constitute
fotografii>photo/picture album|<~ de
marci>stamp album|<~ de versuri>verse alcatui:be made|<a se ~ din ...>to be
album composed of ...|<a se ~ din ...>to consist of
...|<a se ~ din ...>to be made up of ...|<a ~
albumeala:edelweiss
un plan>to draw up a plan
albumen:(vegetable) albumen
alcatuiala(cladire):building
albumina:albumin(e)
alcatuiala(cladire):construction|v. alcatuire
albuminiza:to albuminize
alcatuire:making etc. v. alcAtui
albuminoid:albuminoid
alcatuire(structura):structure
albuminos:albuminous|albuminose
alcatuire(structura):make
albuminurie:albuminuria
alcatuire(organizare):organization
alburi:v. albi
alcatuitor:component|constitutive
alburiu:v. albicios
alchimie:alchemy|occult/hermetic art
alburn:alburn(um)
alchimist:alchemist
albus:white (of an egg)|glair|<~ul ochiului
alcion:halcyon
anat.>the white of the eye
alcion(polip):alcyonium
alcaic:Alcaic
alcool:alcohol
alcalescent:alkalescent
alcool(in comert):spirits
alcalie:alkali
alcool(in comert):alcohol of commerce|<~
alcalimetrie:alkalimetry
absolut>absolute alcohol|<~ brut>raw
alcalimetru:alkalimeter spirit|<~ brut>raw alcohol|<~
alcalin:lixiviate(d)|<metale ~e>alkaline denaturat>methylated spirit|<~
metals etilic>ethyl(ic) alcohol|<~
alcalinitate:lixivity industrial>industrial spirit|<~
alcaliniza:to alkalify metilic>methyl(ic) alcohol|<~ pur>pure
alcaliu:alkali alcohol
alcaloid:alkaloid alcoolic(continind alcool):alcoholic

62
alcoolic(betiv):addicted to alcohol alege(a selecta):to select
alcoolic(betiv):alcoholic, alcohol alege(a selecta):to pick (out)
addict|<bauturi ~e>alcoholic alege(a selecta):to single (out)
liquors|<substante ~e>alcoholic substances alege(a selecta):to screen
alcoolism:alcoholism alege(intimplator):to pitch upon
alcoolizare:alcoholization alege:to vote for
alcoolmetru:alcohol(o)meter alege(pt. presedinte):to vote into the chair
alcoolometric:alcoholmetrical alege(a cerne)(a cerne):to sift
alcoolometrie:alcoholomtery alege(a cerne)(a cerne):to winnow
alcov:alcove|recess alege(a se hotari pentru):to fix upon
aldan:v. haldan alege(a se hotari pentru):to decide in favour
aldamas:bargain clincher|Dutch/wet of
bargain|<a da/bea ~ul pop.>to wet the alege(a lua partea):to side with
bargain
alege(a lua partea):to take sides with
alde:the (adesea nu se traduce)
alege(a desparti):to separate
alde:like|such as|<~ nasu-sau>his
alege(a desparti):to sever
godfather|<m-am intilnit cu ~ invatatorul>I
met the schoolmaster|<(de) ~ astea>such alege(a desparti):to part
things/matters|<(de) ~ astea>the like(s of alege(a desparti):to sunder
it)|<(de) ~ tine>people like you|<(de) ~ alege(a asorta):to sort
tine>people of your stamp alege(a distinge):to distinguish
aldehida:aldehyd(e)|<~ alege(a distinge):to discriminate
formica>formaldehyde alotropie:allotropy
aldin:black (type) alpaca:alpaca (Lama pacos)
aldoza:aldose alpaca(stofa):alpaca
alea:those|<alte ~ pop.>falling alpestru:alpine
sickness|<alte ~ pop.>epilepsy
alpin:alpine
alean(dor):longing
alpinism:mountaineering|mountain/alpine
alean(dor):yearning climbing|<a face ~>to go in for
alean(suferinta):suffering mountaineering
alean(suferinta):grief alpinist:mountaineer|alpinist|(mountain)
alean(suferinta):sorrow climber|rock climber
aleasa:the girl of one's choice|one's lady alsacian:Alsatian
love alt(diferit):other
aleatoriu:aleatory|<contract ~>aleatory alt(inca):another
contract alt(suplimentar):further
alebard:v. halebard ... alt(suplimentar):supplementary
alee:walk|avenue|alley alt(suplimentar):additional
alee(pt. trasuri etc.):drive alt:others|<~e alea pop.>falling
alega:to allege sickness|<~e alea pop.>epilepsy|<~e alea
alegatie:allegation alti oameni>other people|<ca apucat de ~e
alegator:chooser|one who chooses/selects alea>in a bate|<ca apucat de ~e alea>like
alegator:elector|<carte de ~>voting mad/a maniac|<ca o ~a aia/aratare
card/ticket/paper|<drept de ~>franchise (urit)>like nothing on earth|<ca o ~a
aia/aratare (urit)>a perfect sight
alege:to choose|to make choice of

63
altaic:Altaic|Altaian altera:to counterfeit
altar:communion table altera:to alter|to change
altar(ca parte a bisericii):apse altera(d. alimente):to go bad
altar(ca parte a bisericii):chancel altera(d. alimente):to be tainted
altar(ca parte a bisericii):sanctuary alterabil:alterable|changeable
altar:sanctuary|<a duce la ~>to lead to the alterare:alteration etc. v. altera
(hymeneal) altar alterat:adulterated etc. v. altera
altadata(odinioara):once altercatie:altercation|wrangle
altadata(odinioara):formerly altern:rotating
altadata(odinioara):in former days alterna:to alternate
altadata(odinioara):in the past alternant:alternating
altadata(odinioara):in times past alternant:rotating
altadata(in alte rinduri):at other times alternanta:alternation
altadata(in viitor):some other time alternanta(~ vocalica) lingv.:vowel
altadata(in viitor):some day gradation
altadata(in viitor):one of these days alternanta(~ vocalica) lingv.:ablaut
altadata(in viitor):some time or other|<de ~ alternare:alternation
inv.>of yore|<de ~>former alternativ:alternative
altcareva:v. altcineva alternativ:alternatively|<curent ~
altceva:something else/different electr.>alternating current
altceva(in propozitii negative):anything else alternativa:alternative
altceva(in propozitii interogative):anything alternator:alternating-current machine
else|<asta e cu totul ~>it's (as) different as alteta:Highness|<alteta sa>His Highness
chalk from cheese|<n-ai ~ mai bun sa-mi altfel(in alt chip):differently
arati ?>haven't you (got) anything better to
altfel(in alt chip):in a different way/manner
show me ?|<asta e cu totul ~>that's quite
different|<voia sa ma inghita, nu ~>he was altfel(in alt chip):otherwise
literally/actually going to swa altfel(daca nu, atunci):or, otherwise
altcineva:somebody else altfel(de altminteri):otherwise
altcineva(in propozitii negative):anybody altfel(de altminteri):in other respects
else altfel(de altminteri):as for the rest ...|<~ de
altcineva(un altul):another ...>other ...|<~ de ...>different ...|<cu totul
altcineva(in propozitii ~>quite differently|<de ~>as a matter of
interogative):anybody else fact|<de ~ (in plus)>moreover|<de ~ (in
plus)>besides|<de ~ (in plus)>further|<de ~
altcindva:some other time
(in plus)>in addition to which|<de ~ (in alte
altcum:otherwise|else|differently|in a privinte)>otherwis
different way/manner|or
altimetrie:altimetry
alteori:(at) other times|(now) ... now ...
altimetru:altimeter
altera:to alter|to modify|to change
altist:alto
altera(a strica):to spoil
altitudine:altitude|height
altera(a strica):to falsify
altita(camasa):shirt
altera(alimente):to adulterate
altminteri:v. altfel
altera(carnea):to taint
alto(voce)(voce):alto
altera(un text):to corrupt|to deprave|to
alto(vioara)(vioara):tenor violin
distort|to misrepresent

64
alto(vioara):alto viola aluneca(a se misca liber):to glide, to slither
altoi(mladita):cutting aluneca:to err|<barca ~ pe apa>the boat
altoi(mladita):graft glided (along) on the water|<baga de seama
altoi(mladita):scion sa nu aluneci>mind you do not make a
slip|<mi-a ~t din miini>it slipped out of my
altoi(planta altoita):stock
hands|<ii aluneca banii printre
altoi(planta altoita):parent (plant) degete>money runs between his fingers|<iti
altoi(altoire):grafting aluneca printre degete fig.
altoi(altoire):ingraftment alunecare:sliding etc. v. aluneca
altoi:vaccine (matter) alunecare(ca act):slide
altoi:to vaccinate with alunecare(ca act):slip
altoi(a bate):to to dust smb.'s jacket for him. alunecare:slip
altoi:to be (en)grafted alunecos:slippery
altoi(a se imbata):to get tight/tipsy alunecus:v. lunecus
altoire:garfting, etc. v. altoi alunel:lively Rumanian dance
altoit:grafting alunele(pe corp):sun burns
altoit:grafted alunga(din urma):to chase
altruism:altruism|selflessness alunga(din urma):to press on
altruist:altruistic|unselfish alunga(a urmari):to pursue
altul:v. alt alunga(a urmari):to follow
altundeva:somewhere else|elsewhere alunga(a indeparta):to drive away
altii:v. alt alunga(a indeparta):to remove
aluat:dough|paste|<din acelasi ~>of the alunga(a izgoni):to chase/drive/send away
same kind/sort|<din acelasi ~>much of a alunga(a exila):to banish
muchness|<din acelasi ~ peior.>that
alunga(a exila):to exile
ilk|<sint toti dintr-un ~>they are all tarred
with the same brush alunga(a concedia):to expel
alumina:alumine alunga(a concedia):to dismiss
aluminiu:aluminium alunga(a concedia):to turn away/off|to sack
aluminos:aluminous alunga:to chase each other|<a ~ mustele>to
drive away the flies|<a ~ supararea>to drive
aluminotermie:aluminothermics|aluminothe
away sorrow
rmic process
alungare:chasing etc. v. alunga
alun:hazel/nut tree|<~
american>pea/ground/earth/monkey nut|<~ alunica:v. alunita
turcesc>filbert (tree) alunis:hazel wood
alunar:hazel-nut seller alunita:mole|beauty/mother spot|mother's
alunar(spargator de alune):nut cracker mark
alunar:nutpecker aluniu:hazel
aluna:hazel(-nut)|filbert alura(tinuta):carriage
aluna(americana):pea/ground/earth nut alura(tinuta):bearing
aluneca:to slide alura(infatisare):aspect
aluneca(cu piciorul):to slip alura(infatisare):look
aluneca(cu piciorul):to miss one's footing alura(infatisare):air
aluneca(a se misca liber):to shift alura:pace|speed|rate
aluneca(a se misca liber):to slide alura(tinuta):gait|pace

65
aluvial:alluvial ~>pawn-broker(s)|<a da/lasa ~>to pawn|<a
aluvionar:alluvial scoate din ~>to take out of pawn
aluviu:alluvium amaneta:to pawn|to put in pawn
aluviune:alluvial deposit amaneta:to (put up the) spout
aluzie:allusion|hint|suggestion|<~ amanetare:pawning etc. v. amaneta
rautacioasa>innuendo|<~ amanetat:in/at pawn
transparenta/vadita>broad hint|<prin ~ la amanetat:up the spout
...>in allusion to ...|<a face ~ la ...>to allude amant:lover|sweetheart
to ...|<a face ~ la ...>to hint at ...|<a face o
amant(curtezan):suitor
~>to give/drop a hint
amant(curtezan):wooer
alveolar:alveolar|<fon. consoana
~a>alveolar consonant amant(curtezan):admirer
alveolat:alveolate amanta:love|sweetheart
alveola(la faguri):cell amanta(in sens rau):mistress
alveola(la dinti):socket amar:bitter
alveola(la fructe):cell amar(dureros):bitter
alveola:seed cell amar(dureros):painful
alvita:nougat amar(dureros):sharp
amabil:amiable|pleasing|agreeable amar(dureros):sore
amabil(d. comportare):endearing amar(grozav):bitter
amabil(binevoitor):kind(ly) amar(grozav):dreadful
amabil(binevoitor):bland amar(grozav):cruel
amabil:amiably|kindly|politely|<sinteti amar(grozav):severe
foarte ~>you are very kind (to me) amar:bitterly
amabilitate:amability|amiableness amar:bitterness|gall|pain|suffering|<durere
amabilitate(bunatate):kind(li)ness ~a>poignant/sore/baleful grief|<lacrimi
~e>bitter tears|<migdala ~a>bitter
amabilitate(favoare):favour
almond|<a face cuiva zile ~e>to worry
amabilitate(favoare):politeness smb.'s life out|<de atita ~ de vreme>for ever
amalgam:mixture|congeries so long|<de atita ~ de vreme>for ages|<plin
amalgama:to blend de ~>full of bitter
amalgama:to amalgamate amarnic:bitter|terrible|dreadful
amalgama:to coalesce amarnic:bitterly
amalgamare:amalgamation amator:lover|amateur|dilettante|connoisseur|
aman:mercy !|woe !|<la ~>in a <~ de ...>fond of ...|<~ de
cleft/stick|<la ~>in a tight spot/fix concerte>concertgoer|<~ de
amanet(zalog):pawn concerte>music fan|<~ de
teatru>playgoer|<~ de teatru>theatre fan
amanet(zalog):deposit
amatorism:amateurism|dilettantism
amanet(zalog):gage
amazoana:Amazon|horse woman|female
amanet(zalog):forfeit
equestrian
amanet(zalog):pledge
amazoana(rochie):riding habit
amanet(ipoteca):mortgage
amageala:delusion|deception|sham|deceit
amanet(ostatec):hostage|<a pune ~>v.
amageala(minciuna):lie
amaneta|<casa de ~>pawn shop|<casa de
amageala(minciuna):deceit
amagi(a insela):to deceive

66
amagi(a insela):to cheat amarit(trist):sad
amagi(a insela):to delude amarit(trist):ill at ease
amagi(a insela):to inveigle amarit(trist):heavy-hearted
amagi(a insela):to take in amarit(abatut):downcast
amagi(a insela)(a insela):to gyp, to chouse amarit(suparat):embittered
amagi(a mistifica):to mistify amarit:sadly
amagi(a ispiti):to tempt amarit(sarac):poor devil
amagi(a ispiti):to entice amarit(sarac):mumper
amagi(a seduce):to seduce amarit(nenorocit):wretch
amagi(a seduce):to lure amarui:bitterish
amagi(a seduce):to abuse the confidence of ambala:to wrap (up)|to pack (up)
amagi:to deceive oneself|to be mistaken|to ambala(a stirni):to stir (up)
indulge in illusions ambala(a stirni):to rouse
amagire:cheat(ing) etc. v. amAgi ambala(a stirni):to incite
amagitor:cheating|delusive|deceptive|seduct ambala(a stirni):to excite
ing ambala(motorul):to race
amagitor:deceiver|deluder|baffler|seducer ambala(d. motor):to race
amanunt:detail|particular ambala:to work oneself up
amanunt(imprejurare):circumstance|<~e ambalaj:wrapper|wrapping|package|v.
importante>essential details|<~e ambalare
insignifiante/neinsemnate/marunte>trivialiti
ambalare:packing (up) etc. v. ambala
es|<~e
insignifiante/neinsemnate/marunte>trifles|< ambarasa:to embarrass|to perplex|to
~e entangle
insignifiante/neinsemnate/marunte>trifling ambarasant:embarrassing|awkward
matters|<~e tehnice>technicalities|<cu ambarcader:v. debarcader
~ul>by retail|<in ~, cu de-~ul, ambarcatie:boat|craft
amanunti:to break|to loosen the ground|to ambasada:embassy
detail|to particularize ambasador:ambassador
amanunti(a povesti detaliat):to relate a story ambasador:deputy
in detail
ambiant:surrounding|encompassing|(circum
amanuntime:detail|particular|technicality|<i )ambient
n ~>in great detail|<in ~>in all particulars
ambianta:surroundings|environment
amanuntit:minute|detailed
ambidextru:ambidextrous
amanuntit:minutely
ambidextru:ambidexter
amaraciune:bitterness
ambigen:epicene
amaraciune:grief|<cu ~>bitterly
ambiguitate:ambiguity|ambiguousness|equi
amareala:bitterness vocation
amareala:milkwort (Polygala vulgaris) ambiguu:ambiguous|equivocal|doubtful
amari:to embitter ambiguu:ambiguously
amari(a intrista):to sadden ambii:the two
amari(a irita):to embitter ambitie:ambition
amari(a irita):to envenom ambitie(dorinta):wish
amari:to get bitter ambitie(aspiratie):aspiration|<a se pune la
amari:to become embittered ~>v. ambitiona

67
ambitiona:to simulate|to pique amenaja:to arrange|to lay out (in order)
ambitiona:not to give in|not to yield|to be amenaja(o casa):to fit up
obstinate|<a se ~ sa ...>to be obstinate in amenaja(o casa):to dispose
(cu forme In -ing)|<a se ~ sa ...>to persist in amenaja(un oras):to plan
(cu forme In -ing)|<ase ~ sa ...>to be firmly
amenaja(a echipa):to fit out
bent on (cu forme In -ing)
amenaja(a echipa):to appropriate
ambitios:ambitious
amenaja:to be arranged
ambitios(care vrea sa parvina):aspiring
amenajament:<~ silvic>forest planning
ambitios(care vrea sa parvina):high-aimed
amenajare:arrangement etc. v. amenaja
ambitios(care nu cedeaza):unyielding
amenda(a imbunatati):to amend
ambitios(care nu cedeaza):obstinate
amenda(a imbunatati):to improve
ambitios(care nu cedeaza):stubborn
amenda(o lege):to amend
ambransament:branching (off)|branch
amenda:to manure
ambransament(de drumuri):junction
amenda(a pune la amenda):to fine
ambransament:branch line
amenda(a pune la amenda):to mulet
ambrazura:embrasure
amenda(a pune la amenda):to penalize
ambrazura:embrasure
amendabil:amendable|improvable
ambra:v. chihlimbar
amendament:amendment
ambreia:to connect|to couple|to engage
amendament(si ~e calcaroase):soil liming
ambreia:to come into gear
amendare:amendment etc. v. amenda
ambreia:to let in the clutch
amenda:fine|penalty|mulet|<~
ambreiaj:clutch
onorabila>amende honorable|<~
ambreiaj(pedala):clutch pedal onorabila>public apology
ambreiare:throwing into ameninta(cu):to threaten (with)
gear|coupling|connecting
ameninta(cu):to menace (with)
ambreiere:v. ambreiare
ameninta(d. o primejdie):to hang over
ambrozic:ambrosial
ameninta:to menace|to threaten|to look
ambrozie:ambrosia daggers|to bluster
ambulant:itinerant|strolling|<actor ameninta(d. un pericol):to impend|<a ~ sa
~>strolling actor/player|<negustor ...>to be about to ...|<a ~ sa ...>to be on the
~>haberdasher|<vinzator point of (cu forme In -ing)|<a ~ cu
~>pedlar|<vinzator ~>sheet pumnul>to shake/double/clintch the fist (at)
vendor|<vinzator ~>peddler|<vinzator
amenintare:threatening etc. v.
~>huckster
ameninTa|threat|menace
ambulanta:ambulance|field hospital
amenintator:menacing|threatening|impendin
ambulatoriu:ambulatory g
ambulatoriu:policlinic|out-patient's amenintator:menacingly|threateningly
clinic/department
amenitate:amenity
ambuscada:ambuscade|ambush
ament:ament(um)
ambuscat:Cuthbert|shirk(er)|slacker
amentacee:amentaceae
ameliora:to ameliorate|to make better|to
America:<ai descoperit ~ !>the Dutch have
improve
taken Holland !
ameliora:to ameliorate|to improve|to get
american:American
better
americanism:Americanism
ameliorare:(a)melioration|improvement

68
americaniza:to Americanize amesteca(a uni):to unite
america:kind of low-quality cotton fabric amesteca:to be mixed|to mix|to mingle
americanesc:American amesteca(a se contopi):to blend
americaneste:in the American amesteca(a se contopi):to combine
manner/way|after the American fashion amesteca(a se baga) (in):to (inter)meddle
ameriza:to alight (on the sea) (with)
amerizare:alighting (on the sea) amesteca(a se baga) (in):to interfere
amestec:mixture (with)|<nu te ~ ! sl.>let her rip !|<a nu se ~
amestec(un tot lipsit de in ...>not to meddle with ...|<a nu se ~ in
coherenta):(ad)mixture ...>to stand/keep aloof from ...|<nu te ~
!>mind your own business !|<de ce te
amestec(lucruri amestecate):medley
amesteci ?>what business is that of yours
amestec(lucruri amestecate):congeries ?|<de ce te amesteci ?>why do you i
amestec(lucruri amestecate):mess, odds and amestecare:mixed (up) etc. v. amesteca
ends
amestecat:mixed (up) etc. v. amesteca
amestec(dezordine):jumble|disarray
amestecat(divers):mixed
amestec(de oameni):medley
amestecat(divers):sundry
amestec:miscellany
amestecat(divers):varied
amestec(participare):share
amestecat(divers):various
amestec(participare):participation
amestecat(divers):divers
amestec(legatura):connection
amestecat:so-so, not very well|<a fi ~ in
amestec(legatura):relation ceva>to have a hand/footin the dish|<a fi ~
amestec(interventie):intervention in ...>to be implicated in ...
amestec(interventie):interference amestecator:mixer
amestec:mixture amestecatura:v. amestec
amestec(incrucisare):crossing ametist:amethyst
amestec(lucruri amestecate):hash, ameteala:giddness|dizziness|swimming in
hotchpotch the head vertigo|<a-l apuca ameteala>to
amestec(dezordine):mix-up, huddle be/feel giddy
amestec(de oameni):jam|<a nu avea nici un ameti:to drug
~ in ...>to have nothing to do with ...|<a nu ameti(moraliceste):to make smb. lose one's
avea nici un ~ in ...>to have nothing in head|to anaesthetize
common with ... ameti(moraliceste):to bewilder|to narcotize
amesteca:to mix (up) ameti(d. vin):to fluster
amesteca(lucruri):to mix ameti(a imbata) si fig.:to intoxicate
amesteca(lucruri):to mingle ameti(cu o lovitura etc.):to stun
amesteca(a combina):to combine ameti(a amagi):to diddle
amesteca(cartile):to shuffle ameti(moraliceste):to stun
amesteca(a dilua):to dilute ameti(a amagi):to nab
amesteca(a incurca):to entangle ameti(moraliceste):to stupefy
amesteca:to mix up ameti(a amagi):to doublecross
amesteca(a implica):to involve ameti(moraliceste):to amaze
amesteca(a implica):to imply ameti(moraliceste):to stagger
amesteca(a incrucisa):to cross ameti:to become dizzy/giddy
amesteca(a uni):to blend ameti(a se imbata):get tight

69
ametit:dizzy|giddy|bewildered|wild amina:amine
ametit(beat):tipsy aminte:<cu luare ~>attentively|<a-si aduce
ametit(beat):intoxicated ~ (de)>to remember|<a-si aduce ~ (de)>to
ametit(beat):flustered recollect|<adu-ti ~ ca ...>remember that
...|<a-i aduce ~ cuiva despre ceva>to
ametit(beat):half-seas over
remind smb. of smth.|<a lua ~ la ...>to pay
ametitor:stunning|astounding attention to ...|<a lua ~ la ...>to mind ...|<a
ametitor(asurzitor):deafening lua ~ la ...
ametitor(d. o inaltime):giddy aminti(despre):to remind smb. (of)
ametitor(zapacitor):staggering aminti(despre):to mention
amfibiu:amphibian|amphibious aminti(despre):to give an inkling of
amfibiu:amphibian aminti(despre):to insinuate
amfibol:amphibole aminti(despre):to allude
amfibologie:amphibology aminti(despre):to suggest
amfibrah:amphibrach aminti:to be mentioned|<a-si ~ de ...>to
amfiteatru:theatre remember ...|<a-si ~ de ...>to (re)call ...|<a-
amfitrioana:hostess si ~ de ...>to mind ...|<dupa cite imi
amfitrion:host|amphitryon amintesc>to the best of my
remembrance|<imi amintesc perfect de
amfora:amphora
bine>I can record it perfectly well
amiaza:noon|midday
amintire(memorie):memory
amiaza(zenit):zenith|<dupa
amintire(aducere aminte):memory
~>afternoon|<dupa ~>in the
afternoon|<inainte de ~>in the amintire(aducere aminte):remembrance
forenoon|<inainte de ~>in the morning|<la amintire(aducere aminte):recollection
~>at noon|<pe la ~>about noon|<ziua(-n) amintire(suvenir):keepsake
amiaza mare>in broad daylight amintire(suvenir):token
amiazi:v. amiaza amintire(suvenir):souvenir|<ca ~>for a
amiba:amoeba keepsake|<in ~a (cu gen.)>in
amic:(male) friend|<~e>(my) memory/commemoration of ...
friend|<~e>my good fellow|<~e>old amiral:admiral|<amiralul flotei>Admiral of
boy/bean/man/chap the Fleet|<contra ~>rear-admiral|<mare
amical:friendly|amicable ~>High Admiral|<vas ~>flag ship|<vice
amical:friendly|as a friend|amicably|<in ~>vice-admiral
relatii ~e>on friendly terms amiralitate:admiralty
amicitie:friendship|friendliness amina:to put off|to postpone|to procrastinate
amicitie(intre state):amity amina:to adjourn
amida:amide amina(a pasui):to reprieve
amidon:starch|amidin(e) amina(a pasui):to respite
amigdala:tonsil aminare:postponing etc. v. amIna
amigdalita:tonsilitis amindoi:both (of us sau you sau them)|the
amigdaloid:amygdalaceous two
amigdaloid:amygdaloid amnar:flint steel|tinder box
amil:amyl amnar:post|<cit ai da in ~>in no time|<cit ai
da in ~>before you could say Jack
amilaceu:amylaceous|starchy
Robinson
amin:amen|all over !|mafeesh !
amnezie:amnesia|loss of memory

70
amnios:amnion amortiza(o datorie)(o datorie):to pay/clear
amniotic:amniotic off
amnistia:to amnesty amortiza(o anuitate):to redeem
amnistiat:amnestied|pardoned amortiza:to amortize
amnistiat:person amnestied amortiza(un soc):to absorb
amnistie(re):amnesty amortiza(un soc):to deaden
amoc:amuck (frenzy) amortiza(un soc):to cushion
amoniac:ammonia amortiza(oscilatii):to damp down/out
amoniacal:ammoniac(al) amortiza:to be liquidated
amonit:ammonite amortiza(d. o masina etc.):to be amortized
amoniu:ammonium amortizabil:redeemable
amonte:<in ~>upstream amortizare:liquidation etc. v.
amor:love|<~ propriu>self-respect|<~ amortiza|<fond de ~>sinking fund
propriu (mindrie)>pride|<~ propriu amortizor:damper
(mindrie)>amour-propre amorteala:numbness|insensibility|insensible
amoral:amoral|non-moral ness|stupor|torpidness|torpor|torpidity|drows
amoralitate:amorality iness, langour,
heaviness|somnolence|weakness|effeminacy
amoras:Amor|Cupid
amorti(a-si pierde sensibilitatea):to get
amorez:spark
benumbed
amoreza(de):to fall in love (with)
amorti(a-si pierde sensibilitatea):to become
amoreza(de):to becom enamoured (of) torpid
amoreza(de):to become infatuated (with) amorti(a-si pierde sensibilitatea):to be
amorezat(de):in love (with) dull/insensible/callous
amorezat(de):enamoured (of) amorti(a cadea in toropeala):to become
amorezat(de):infatuated (with) flat/torpid/sluggish
amorezat(de):smitten amorti(a se invirtosa)(a se invirtosa):to be
amorezat(de):beaten hardened
amorezat(de):sweet (upon) amorti(a amuti):to be silent
amorezat:lover|sweetheart|<~ lulea amorti(a amuti):to keep silence
(de)>nuts (on)|<~ lulea (de)>over head and amorti(a amuti):to be hushed/mute
ears in love (with) amorti(a cadea in toropeala):to become
amorf:amorphous drowsy
amorfie:amorphism amorti(o cadere, o ciocnire):to break off
amoros:amorous|loving|tender|endearing|<i amorti(o durere):to temper
ntriga amoroasa>love intrigue amorti(o durere):to mollify|<mi-a ~t un
amorsa:to prime picior>my leg is benumbed/asleep/stiff
amorsa(o undita):to bait amortire:benumbing etc. v. amorTi
amorsa:detonator amortit:benumbed etc. v. amorTi
amorsa(nada):bait amovibil:removable|liable to dismissal
amorsa:leaders amovibilitate:removability
amortisment:buying up (of ampelografie:ampelography
annuities)|liquidation, paying off|payment ampenaj:tail (unit)
amortiza(o datorie)(o datorie):to liquidate amper:ampere
amperaj:amperage

71
ampermetru:amperemeter|ammeter amuza:to amuse/enjoy/divert oneself|to
amplasa:to place make merry|to have a good time
amplasament:gun pit amuzament:amusement|pastime|diversion
amplifica:to amplify amuzant:amusing|diverting
amplifica(d. o lentila):to magnify amuzant(nostim):funny
amplificare:amplification|magnifying amuzat:amused|merry
amplificator:amplifier amuzat:merrily|in amusement
amplitudine:amplitude amvon:pulpit
amplitudine:diurnal arc an:year|twelvemonth
amploare:ampleness|proportions an:a year ago|<intr-un an>in a/one year|<la
amploare:amplitude ~ul>next year|<~ bisect>leap year|<~
bogat>year of plenty|<~ civil>civil/calendar
amploare(raspindire):spreading
year|<~ cu ~>every year|<ani grei de
amploare(raspindire):extension|<de inchisoare>long term(s) of
~>ample|<de ~>vast|<de ~>of vast emprisonment|<~ iulian>Julian year|<un ~
proportions|<de ~>important|<de ~ intreg>a whole year/twelvemonth|<~
(raspindit)>widespread
Ana:<a duce de la ~ al Caiafa>to drive
amploiat:employee|clerk from post to pillar|<>
amplu:ample|spacious|extensive|broad|profu ana:upper cord of a fishing net
se|abundant
anabaptism:anabaptism
amplu:amply
anabaptist:anabaptist
amprenta:imprint|<~ digitala>dab|<~
anabolism:anabolism
digitala>fingerprint|<a-si lasa/pune
amprenta asupra>to leave one's mark on|<a- anacolut:anacol(o)uthon
si lasa/pune amprenta asupra>to have an anacreontic:Anacreontic
influence/impact on anacronic:anachron(ist)ic|superannuated
amputa:to amputate|to cut off anacronism:anachronism
amputare:amputation|surgical sacrifice anaerob:anaerobic
amputatie:v. amputare anafilactic:anaphylactic
amuleta:amulet|charm|talisman anafora:anaphora
amurg:twilight|dusk|blind man's holiday anaforic:anaphoric
amurg:decline|<in ~>in the twilight anafura:Eucharist bread
amurgi:to dim anaglifa:anaglyph
amurgit:v. amurg anagrama:anagram
amuti(a deveni mut):to be struck dumb anahoret:an(a)chorite|anchoret|hermit
amuti(a deveni mut):to become mute anal:anal
amuti(a deveni mut):to remain speechless analactic:anal(l)actic|anallatic
amuti(a nu mai vorbi etc.):to be/become anale:annals
silent/mute analecte:analects
amuti(a nu mai vorbi etc.):to hush analfabet:illiterate
amuti:to dumb(found)|to render silent|to analfabet:illiterate person
hush|to muffle analfabetism:illiteracy|illiterateness
amutire:dumbing etc. v. amuTi analgezie:analgesia
amuza:to amuse|to divert|to entertain analist:analyst
analitic(de la analiza):analytic(al)

72
analitic(de la anale):annalitic(al) anarhie:anarchy
analiza:to analyse|to dissect|to examine|to anarhism:anarchism
test anarho-individualism:anarcho-
analiza:to analyse individualism
analiza(morfologic):to parse anarho-sindicalist:anarcho-syndicalist
analiza:to analyse oneself anasina:<cu ~>arbitrarily, forcibly|<cu
analiza:to be analysed ~>by force|<cu ~ (impotriva vointei
analizabil:analysable sale)>unwillingly|<cu ~>under
compulsion|<cu ~ (impotriva vointei
analizare:analysis etc. v. analiza
sale)>reluctantly|<cu ~ (impotriva vointei
analizator:analyser sale)>in spite of oneself
analiza:analysis|test|synopsis|abstract|critica anason:anise (Pimpinella anisum)
l examination|review
anason(saminta):aniseed
analiza:analysis
anason(saminta):anise seed|<~ dulce
analiza(morfologica):parsing|<in ultima bot.>fennel (Foeniculum vulgare)|<rachiu
~>in the last analysis|<in ultima ~>when all de ~>anisette
is said and done
anastatic:anastatic
analizor:analyser
anastigmat(ic):anastigmatic
analog:analogous|similar
anastigmatism:anastigmatism
analog:lectern
anastomoza:anastomosis
analog:analogically|similarly
anastrofa:anastrophe
analogic:analogical
anatema:anathema
analogie:analogy|similarity|<prin
anatemiza:to anathematize
~>similarly|<prin ~ cu ...>on the analogy of
... anatemizare:anathematization
ananas:pine plant/apple|anana(s) (Ananas anatomic:anatomical
sativus) anatomic:anatomically
ananas(fruct):pine(apple) anatomie:anatomy
ananas(fruct):anana(s) anatomist:anatomist
ananghie:hardship|hard condition anatomo-patologic:anatomico-
ananghie(necaz):predicament pathologic(al)
ananghie(necaz):mess anatoxina:anatoxin
ananghie(lipsa):want ancestral:ancestral
ananghie(lipsa):need(iness)|<a fi la ~>to be ancheta:to inquire into|to investigate
in a cleft/stick|<a fi la ~>to be hard up|<a fi ancheta(pe cineva):to cross-examine
la ~>to be in a tight spot/fix ancheta:to hold an inquiry|to make
anapest:anapaest investigations|to investigate
anaplastie:anaplasty|plastic surgery anchetare:investigation (of)|inquiry
anapoda:cross-patched|wrong-headed|cross- (into)|inquest
grained anchetator:investigator|inquirer|cross-
anapoda(pe dos):wrong side out|upside examiner
down ancheta:inquest|inquiry|investigation|(cross)
anapoda(razna):astray examination|<~ Gallup>Gallup poll|<~
judiciara>judicial investigation|<~
anarhic:anarchical
sociala>social investigation|<a face o ~>to
anarhic:anarchically hold an inquiry (into a case)|<a ordona o

73
~>to order an inquiry to be made|<a anemia:to affect with anaemia|to render
proceda la o ~>to set on foo weak/feeble/debile|to debilitate|to deprive
anchiloza:to ankylose|to stiffen of strength
anchiloza:to ankylose|to become anemia:to be affected with anaemia|to
ankylosed|to grow stiff languish
anchiloza:to become hide-bound anemiat:anaemic|etiolated|feeble|enfeebled
anchilozare:stiffening etc. v. anchiloza anemic:anaemic|affected with anaemia
anchilozat:stiff|ankylosed anemic(slab):weak
anchilozat:hide-bound, stick-in-the-mud anemic(slab):feeble
anchiloza:ankylosis anemic(slab):debile
ancie:reed of bassoon etc. anemic:weakly|faintly
ancora:to pitch one's tent|to shelter oneself anemie:anaemia|want/defficiency of blood
ancoraj:anchorage anemiere:debilitation
ancorare:anchoring etc. v. ancora|<drept de anemograf:anemograph
~>anchorage anemometrie:anemometry
ancora:anchor anemometru:anemometer
ancora(a balonului):grapnel anemona:wind flower (Anemone
ancora:shift nemorosa)|<~ de mare>v. actinie
ancora(de salvare):(one's) sheet anchor|<a anemoscop:anemoscope|weathercock
arunca ancora>to cast anchor|<a ridica aneroid:aneroid|<barometru ~>aneroid
ancora>to weigh/raise anchor barometer
ancorot:mushroom anchor anestezia:to anaesthetize
ancrasa:to dirty|to soil anestezic:anaesthetic
ancrasa:to oil/soot up anestezie:anaesthesia
ancrasa:to (get) foul|to get dirty|to anevoie:with difficulty
oil/soot/gum up anevoie(de abia):hardly
ancrasare:fouling|clogging|choking|gummin anevoios:difficult|hard|laborious|critical
g|oiling|sooting anevrism:aneurism
ancrasat:foul|dirty|sooted/gummed anex:annexed|enclosed
up|clogged/choked with dirt
anexa:to annex|to join|to add
andaluz:Andalusian
anexa(intr-un plic):to enclose
andante:andante
anexa(o tara etc.):to annex
andantino:andantino
anexare:annexation etc. v. anexa
andezit:andesite
anexat:annexed
andiva:endive (Cichorium endivia)
anexat(alaturat):enclosed
andosa:to endorse
anexat:enclosed
andosant:endorser
anexa:annex(e)
andosat:endorsee
anexa(la un raport):rider
andrea:v. undrea
anexa(la un raport):schedule
androgin:androgynous
anexa(la un raport):voucher
anecdota:anecdote
anexa(dependinta):annex
anecdotic:anecdotical
anexa(dependinta):dependency
anelide:annelida|annelides
anexa(dependinta):appurtenance
anexa:appendage

74
anexiune:annexation angara:service rendered to the lord
anfilada:enfilade|succession|series of doors angelic:angelic(al)
etc. anghelica:angelica
angaja(intr-un serviciu):to become anghila:eel (Anguilla anguilla)
employed anghinare:artichoke (Cynara scolymus)
angaja(intr-un serviciu):to go into service anghina:angina|<~ difterica>diphtheritis|<~
angaja(d. o lupta etc.):to begin gangrenoasa>malignant sore throat|<~
angaja(d. o lupta etc.):to commence pectorala>angina/angor pectoris|<~
angaja(d. o lupta etc.):to start pseudomembranoasa>croup|<~
angaja(cu vorba):to engage tonsilara>quinsy|<~ tonsilara>amygdalitis
angaja(cu vorba):to oblige angina:v. anghina
angaja(cu vorba):to pledge|to engage angiosperm:angiospermous
angaja(a tocmi):to hire angiosperma:angiosperm
angaja(a tocmi):to employ anglican:Anglican|Church of England
angaja(a tocmi):to take in one's service anglican:Anglican|<biserica ~a>the Church
of England
angaja(a folosi):to employ
anglicanism:Anglicanism
angaja(a folosi):to use
anglica:v. ciubotica cucului
angaja(a invita):to invite
anglicism:Anglicism
angaja(a incepe):to begin
anglo-saxon:Anglo-Saxon
angaja(a incepe):to commence
angora:Angora|<iepure de ~>Angora
angaja(a se obliga) (sa):to engage (oneself)
rabbit|<pisica de ~>Angora cat
(to)
angrena:to (put into) gear
angaja(a se obliga) (sa):to pledge/bind
oneself (to) angrena(roti):to putt into gear
angaja(a promite):to promise (to) angrena:v. antrena
angaja:to enlist|<care te angrena:be geared
angajeaza>committing|<care te angrenaj:gearing|<~ cu lant>chain drive
angajeaza>committal angrenare:gearing etc. v. angrena
angajament:obligation|commitment|commit angro:wholesale
tal|engagement|<a-si indeplini ~ul>to meet angrosist:wholesale dealer
one's engagement|<a-si indeplini ~ul>to angstrom:Angstrom (unit)
fulfil one's obligation|<a-si lua ~ul de a face
angular:angular
ceva>to pledge to do smth.|<a-si lua ~ul de
a face ceva>to bind oneself to do smth.|<a- anhidrida:anhydride|<~ carbonica>carbonic
si lua ~ul de acid gas
angajare:engagement etc. v. angaja anhidru:anhydrous
angajat:person engaged sau employed anihila:to annihilate|to destroy
angambament:enjambment|overflow|run-on anihilare:annihilation
line anilina:aniline
angara:compulsory service|statute anima:to animate|to quicken
labour|corvee anima(a da viata):to endow with life
angara(necazuri)(necazuri):troubles anima(conversatia etc.):to quicken
angara(necazuri)(necazuri):cares anima(conversatia etc.):to enliven
angara(cheltuieli)(cheltuieli):expenses anima(a impinge, a pune in miscare):to
angara(cheltuieli)(cheltuieli):duties actuate

75
anima(a impinge, a pune in miscare):to anina:to be hung
drive anina(d. haina etc.):to get caught|<a se ~ de
anima:to quicken|to come to life ... (d. o haina)>to get caught on ...|<a se ~
anima:to become animated de ... (a nu da drumul)>to cling to ...|<a se ~
anima(d. fata cuiva):to brighten/light up de ... (a acosta)>to waylay ...|<a se ~ de ...
(a acosta)>to buttonhole ...|<a se ~ de ... (a
anima(d. cearta etc.):to wax hot|<a fi ~t de
cauta pricina)>to find fault with ...|<a-si ~ r
un sentiment de ...>to entertain a feeling of
... aninare:hanging (up) etc. v. anina
animal:animal anion:anion
animal:blighter anison:v. anason
animal:animal ...|<regnul ~>the animal aniversa:to celebrate
kingdom|<~ biped>biped|<~ aniversa:to be celebrated
carnivor>carnivore|<~ aniversar:anniversary
carnivor>carnivorous animal|<~ de aniversare:anniversary
povara>pack animal|<~ de povara>beast of aniversare(a zilei de nastere):birthday
burden|<~ de prada>predator|<~ de
anod:anode
tractiune>beast of draught|<~ de tractiune
amer.>pack animal|<~e de reprodu anodic:anodal
animalic:animal ...|sensual|brutal anodin:harmless
animalic(brutal):brutal anofel:<tintar ~ entom.>anopheles
animalic(brutal):bestial anomalie:anomaly
animalic:brutally anonim:anonymous
animalier:animal ...|<pictor ~>animalist anonim(nu vrea sa-si dea numele):unnamed
animalitate:animality|animal nature anonim:anonymous person
animat:animated anonim(autor):anonymous author|<societate
~a com.>limited company
animat(viu):lively
anonimat:anonymity
animat(viu):spirited
anonima:anonymous letter
animat(plin de viata):full of life|<desen
~>animated cartoon/drawing anorganic:inorganic|<chimie ~a>inorganic
chemistry
animatoare:entertainer|hostess
anormal:abnormal
animator:animating|life-giving
anormal(mintal):mentally defective
animator:animator
anormal:abnormally
animatie:animation|briskness|liveliness
anost:insipid|flavourless
animism:animism
anost:dull
animist:animistic
anost(d. persoane):stodgy
animist:animist
anotimp:season
animozitate:animosity|spite
ansamblu:ensemble
anin:v. arin
ansamblu(totalitate):aggregate
anina(a atirna):to hang (up)
ansamblu(efect general):general effect
anina(de un cirlig):to hook
ansamblu:pile|<ansamblu de cintece si
anina(a cupla):to couple
dansuri>Song and Dance Ensemble|<de
anina(a cupla):to hitch ~>general|<idee de ~>broad/general
anina(pe cineva)(pe cineva):to waylay idea|<in ~>on the whole|<in ~>in the
anina(pe cineva):to buttonhole aggregate|<vedere de ~>general
view/survey

76
antagonic:antagonistic|<clase antic(demodat):antiquated
~e>antagonistic/opposing antic:ancient
classes|<contradictie ~a filoz.>antagonistic anticamera:anteroom|waiting room|<a face
contradiction ~>to dance attendance|<a face ~>to cool
antagonism:antagonism one's heels in the waiting room
antagonist:antagonistic|opposed anticar:anti-tank ...
antanta:Entente anticar:second-hand bookseller
antarctic:Antarctic anticar(colectionar):antiquary
antebelic:pre-war ... anticar(colectionar):antiquarian
antebrat:forearm anticar(colectionar):curio dealer
antecedente:antecedents anticariat:second-hand bookshop
antecesor:predecessor|forerunner anticatod:anti-cathode
antedata:to antedate|to foredate anticarie:v. anticariat
antediluvian:antediluvian antichitate:ancient times
antemeridian:antemeridian, a. m. antichitate(ca obiect):antiquity
antena:feeler antichitate(ca obiect):curio
antepenultim:antepenultimate|last but two anticiclon:anticyclone
anteproiect:first draft anticipa(asupra):to anticipate (cu ac.)
antera:anther anticipa(asupra):to forestall (cu ac.)
anterior(cu dat.):anterior (to) anticipabil:foreseeable|predictable
anterior(d. o perioada):former anticipare:anticipation
anterior(d. o data):earlier (than) anticipat:anticipated|advance ...
anterior(d. o intimplare etc.):prior (to) anticipat:beforehand|in advance
anterior(d. o intimplare etc.):antecedent (to) anticipatie:anticipation|<literatura de
anterior:fore ... ~>science fiction
anterior:previously|before|earlier|formerly|p anticlerical:anticlerical
rior to this anticlericalism:anticlericalism
anterioritate:previousness|anteriority|priorit anticlinal:saddle
y|precedence anticolonial:anti-colonial
anteriu:surplice anticolonialist:anti-colonialist(ic)
antet:heading of a letter etc. anticolonialism:anti-colonialism
antetren:fore carriage anticonceptional:contraceptive|birth
antetrupita:co(u)lter control...
antevorbitor:foregoing speaker anticonceptional:contraceptive|birth-control
antiaerian:anti-aircraft ...|<apararea method
~a>anti-aircraft defence anticonstitutional:anticonstitutional
antialcoolic:anti-alcoholic anticorp:anti-body
antialcoolic:antialcoholist antidaunator:pesticide
antialcoolic(persoana care nu antidemocratic:antidemocratic
bea):teetotaller antidemocratic:antidemocratically
antibiotic:antibiotic antiderapant:nonskid(ding)
antic:ancient antidot(impotriva):antidote (for/to/against)
antic(d. mobila etc.):antique antiepidemic:anti-epidemic
antic(demodat):old-fashioned antifascist:antifascist

77
antiferment:antiferment antistrofa:antistrophe
antifon:antiphon antisoc:shock proof
antigripal:anti-flu antistiintific:anti-scientific
antiguvernamental:anti-government antistiintific:anti-scientifically
antihrist:archfiend|foe antitanc:anti-tank
antiimperialist:anti-imperialist antiteatru:anti-theatre
antilopa:antelope antitetic:antithetic(al)
(Antilope)|chamois|shammy antiteza:antithesis
antimarxist:anti-Marxian antitoxina:antitoxin
antimonarhic:antimonarchic(al) antologic:anthological
antimoniu:antimony antologie:anthology
antimuncitoresc:anti-working-class ...|anti- antonica:cow weed
labour ... antonim:antonymous
antinational:antinational antonim:antonym
antinevralgic:antineuralgic antonimie:antonymy
antinomic:antinomic antonomasie:antonomasia
antinomie:antinomy antracen:anthracene
antipartinic:anti-Party ... antrachinona:anthraquinone
antipatic:unlikable|repugnant|<mi-e ~>I antracit:anthracite (coal)
have an aversion to him|<mi-e ~>I dislike
antract:interval
him
antract:entr'acte
antipatie(fata de/pentru):antipathy
(to/against) antrax:carbuncle
antipatie(fata de/pentru):repugnance (of/to) antren:liveliness|briskness
antipatie(fata de/pentru):aversion antrena:to train
(for/from/to) antrena(o echipa):to coach
antipiretic:antipyretic antrena(un biciclist):to pace
antipirina:antipyrin(e) antrena(a stimula):to stimulate
antipod:antipode antrena(a atrage):to draw
antirabic:anti-rabic antrena(a atrage dupa sine):to involve
antirazboinic:anti-war ... antrena(a atrage dupa sine):to entail
antirealist:antirealistic antrena(a cauza):to bring about
antiregalist:antimonarchic(al) antrena:to undergo training
antiregalist:antiroyalist antrena(a se aprinde):to be carried away|<a
antireligios:anti-religious se ~ in ...>to be drawn into ...
antisclavagist:against the slave(-owning) antrenament(captivant):captivating
system antrenament(captivant):absorbing
antisemit:anti-Semitic antrenament(d. muzica etc.):lively
antisemit:anti-Semite antrenare:training etc. v. antrena
antisemitism:anti-Semitism antrenor:trainer
antisepsie:antisepsis antrenor(al unei echipe):coach
antiseptic:antiseptic antrenor(al unui alergator):pacer
antispasmodic:antispasmodic antrepozit:warehouse|storehouse|repository
antistatal:anti-State ... antrepozit(maritim):wharf

78
antreprenor:contractor|enterpriser|undertake anula(o lege, un testament etc.):to repeal
r|entrepreneur|<~ de pompe anula(un contract):to cancel
funebre>undertaker|<~ de pompe funebre anula(un aranjament):to call off
amer.>mortician
anula(un tirg):to cry off
antrepriza:private enterprise
anula:to be annulled
antrepriza(societate):company
anulare:annulment etc. v. anula
antrepriza(contract):contract|<a da in ~>to
anume:special
put out to contract|<a lua in ~>to contract
for|<a lua in ~>to take by contract|<a lua in anume(niste):certain
~ fig.>to seize/pounce upon|<a lua in ~ anume(cu numele de):named
fig.>to take up anume(si ~):namely
antreu:anteroom anume(si ~):that is to say
antreu(vestibul):vestibule anume(inadins):purpose(ful)ly
antreu(vestibul):(entrance) hall anume(inadins):deliberately
antricot:steak cut from the ribs|entrecote anume(inadins):on purpose
antropofag:anthropophagous anume(inadins):specially
antropofag:man eater|cannibal anume(exact):exactly
antropofag:anthropophagi anume(precis):precisely|<un ~ ...>a certain
antropofagie:anthropophagy|cannibalism ...
antropogeneza:anthropogeny anumit:certain
antropogeograf:anthropogeography anunt:announcement|notice|notification
antropoid:anthropoid anunt(in ziar etc.):advertisement
antropolog:anthropologist anunta(a vesti):to announce
antropologic:anthropological anunta(a vesti):to give notice of
antropologie:anthropology anunta(a da un anunt despre):to advertise
antropometric:anthropometric(al) anunta(pe cineva:un vizitator etc.)to usher
antropometrie:anthropometry in
antropomorf:anthropomorphous anunta(a prevesti):to foretell
antropomorfism:anthropomorphism anunta(a prevesti):to herald
antroponim(ic):anthroponomical anunta(a fagadui):to promise
antroponimie:anthroponomy|anthroponomic anunta(pe cineva:un vizitator etc.)to
s announce
antum:pblshed during the author's life anunta:to announce oneself
anturaj:environment|entourage anunta(a promite):to promise|<vremea se
anunta frumoasa>the weather promises to
antart:two years ago|<mai ~>about two
be fine
years ago|<mai ~>two or three years ago
anuntare:announcing etc. v. anunTa
anual:yearly|annual
anus:anus
anual:yearly|annually|every year|<dare de
seama ~a>annual report|<planta anvelopa:outer cover (of a tyre)
~a>annual|<renta ~a>annuity anvergura:proportion|<de mare ~ fig.>far-
anuar:annual|year book reaching|<de mare ~ fig.>wide-spreading
anuitate:annuity anxietate:anxiety
anula:to annul aoleu(exprimind durerea, suferinta):ah !
anula(o lege, un testament etc.):to render aoleu(exprimind spaima):ah ! bless you !
void aoleu(exprimind spaima):oh dear !

79
aoleu(exprimind surprinderea):ah ! aparent(evident):conspicuous
aoleu(exprimind surprinderea):bless me ! aparent(evident):evident
blow me ! oh boy ! aparent(evident):manifest
aoleu(exprimind surprinderea):crikey ! aparent:apparently|to all appearances
cripes ! dear me ! aparenta:appearance|<dupa toate
aoleu(exprimind regretul):oh ! alack (the aparentele>to all appearences|<falsa
day) ! ~>false/fallacious appearance|<in ~>in
aoleu(exprimind compatimirea):ah ! semblance|<in ~>on the surface|<a salva
aoleu(exprimind amenintarea):ah ! aparentele>to keep up appearances
aoleu(exprimind nerabdarea):chut ! oh dear, aparitie(ivire):appearance
dear ! aparitie(ivire):coming out
aoleu(exprimind reprosul):come ! aparitie(sosire):advent
aoleu(exprimind surprinerea):oh my ! aparitie(publicare):publication
aoleu(exprimind surprinderea):blim(e)y ! aparitie(nastere):birth
aolica:v. aoleu aparitie(nastere):emergence
aorist:aorist aparitie(nastere):coming into being
aorta:aorta aparitie(infiintare):setting up
apanaj:ap(p)anage|prerogative|attribute aparitie(naluca):apparition
aparat:apparatus|device|appliance aparitie(naluca):ghost
aparat(masina):machine aparitie(naluca):spectre|<a-si face
aparat(instrument):instrument aparitia>to make one's appearance|<a-si
aparat(mecanism):gear face aparitia>to show oneself|<a-si face
aparitia>to heave in sight
aparat(mecanism):mechanism
apartament:flat|suite|set of rooms
aparat(vocal etc.)(vocal etc.):apparatus
aparte:peculiar|special|apart
aparat(digestiv etc.)(digestiv etc.):system
aparte:apart
aparat(de stat etc.)(de stat etc.):machinery
aparte(separat):separately
aparat(personal):staff|<cine e la ~ ?
tel.>who is speaking ?|<la ~ (e) tov. aparte:aside
N.>comrade N. speaking|<~ apartenenta(la):belonging (to)
auditiv>hearing aid|<~ chimic>chemical apartenenta(la):affiliation (to)
apparatus|<~ critic>critical apparatus|<~ de apartenenta(la un partid):membership of a
proiectie>projecting machine|<~ de party
radio>radio/wireless (set)|<~ de apartenenta(la un partid):party
ras>shaving set|<~ de ras allegiance|<~ de clasa>class affiliation
aparataj:apparatus aparteu:aside|stage whisper
aparatura:apparatus apartine(cu dat.):to belong to
apare:v. aparea apas:gangster|hooligan|ruffian|rough
aparent(nereal):apparent apas:tough
aparent(nereal):not real apatic:apathetic
aparent(care pare):seeming apatic(indolent):indolent
aparent(prefacut):sham apatic(nepasator):indifferent|listless|lackada
aparent(fals):FALSE isical
aparent(vizibil):apparent apatic:apathetically
aparent(vizibil):visible apatie:apathy|listlessness

80
apatit:apatite defence|<martorii apararii jur.>witnesses
apatrid:stateless person for the defence|<a lua ~a cuiva>to stan
apa:water aparatoare:protector|protecting device|<~ de
apa(curs de ~):waterway creion>pencil protector|<~ de muste>fly
whisk/flapper|<~ de noroi>mud guard|<~
apa(curs de ~):stream
de soare auto>dark glass
apa(riu):river
aparator:protecting etc. v. apAra
apa(mare):sea
aparator:protector|defender
apa(ocean):ocean
aparator:counsel for the defence
apa(valuri):waves
aparea:to appear|to become visible|to come
apa(unei stofe, pietre pretioase):water into sight
apa(unei stofe, pietre pretioase):lustre aparea(la orizont, prin ceata etc.):to loom
apa(lacrimi):tears aparea(a veni):to come
apa(saliva):saliva aparea(a se prezenta):to turn up
apa(sudoare):sweat aparea(a-si face aparitia):to make one's
apa(sudoare):perspiration appearance
apa(in care sta fetusul):water aparea(a-si face aparitia):to show oneself
apa(urina):urine aparea(a-si face aparitia):to show up
apa(urina):water aparea(la suprafata):to emerge
apa:waters|<~ chioara (lichid slab sau fara aparea(brusc, in ochii cuiva):to break out
gust)>wish-wash|<~ chioara (fara upon the eye
gust)>slop|<~ chioara (vorbarie aparea(distinct):to come out
goala)>water bewitched|<~ chioara
aparea(distinct):to appear
(vorbarie goala)>eyewash|<~
curgatoare>running water|<~ de aparea(distinct):to arise
baut>drinking water|<~ de clor aparea(a lua nastere):to spring up
chim.>chlorine water|<~ de Colon aparea(a lua nastere):to come into being
apara(in sens activ):to defend aparea(a lua nastere):to emerge
apara(in sens pasiv):to protect aparea(a se revela):to reveal oneself
apara(in sens pasiv):to shield aparea(a se revela):to be revealed
apara(in sens pasiv):to guard aparea(a se intimpla):to occur
apara(a sprijini):to support aparea(a se intimpla):to happen
apara(a mentine):to maintain aparea(a avea loc):to take place
apara:to defend oneself|to hit back aparea(d. o carte):to appear
apara:to be defended|<a ~ numai in vorbe aparea(d. o carte):to come out
(o cauza etc.)>to give lip service to (a cause aparea(d. o carte):to be published|<a ~ ca ...
etc.) (a fi)>to be ...|<a ~ ca ... (a parea)>to seem
aparaie:v. aparie (to be) ...|<a ~ ca ... (a parea)>to appear (to
aparare:defence be) ...|<a ~ ca ... (a se revela ca)>to reveal
aparare:defense|protection etc. v. apAra oneself as ...|<a ~ pe firmament/la
orizont>to come on the carpet|<a ~ pe
aparare(pledoarie):pleading
firmament/la ori
aparare:defence|<~ antiaeriana>anti-aircraft
aparie:puddle|pool
defence|<~ elastica mil.>elastic
defence|<fara ~>defenceless|<fara ~ apasa(a atirna greu pe):to lie heavy on
(neaparat)>unprotected|<in ~a (cu gen.)>in apasa(a atirna greu pe):to weigh on
defence of ...|<legitima ~>self- apasa(a presa):to press

81
apasa(stoarce, a stringe cu putere):to invoca)>to invoke ... v. Si a face apel la
squeeze cineva
apasa(butonul etc.):to push apelant:appealing party
apasa(a accentua):to stress apelativ:appelative
apasa(a accentua):to emphasize apelativ(nume):name
apasa(a asupri)(a asupri):to oppress apelpisit:desperate|despondent|frenzied|mad
apasa(a fi o povara pentru)(a fi o povara |raving
pentru):to lie heavy on apendice:appendix
apasa(a chinui)(a chinui):to torment apendice(generic):appendage
apasa(a chinui):to torture apendice(intr-o carte):appendix
apasa:to weigh|to lie heavy|to press apendice(intr-o carte):supplement
apasare:pressing etc. v. apAsa apendicita:appendicitis
apasare(asuprire):oppression aperceptiv:apperceptive
apasat(greu):heavy aperceptie:apperception
apasat(subliniat, raspicat):emphatic aperitiv:appetizer|stomachic|whet|bitters
apasat(subliniat, raspicat):deliberate apetisant:appetizing
apasat(energic):energetic apetit:appetite
apasat(puternic, plin de efect):forcible apical:apical
apasat:heavily apicol:apiarian|bee ...
apasator(coplesitor):overwhelming apicultor:apiarist|apiculturist|beekeeper
apasator(insuportabil):unbearable apicultura:apiculture|beekeeping
apasator(chinuitor):torturing aplana:to settle (a dispute)
apasator(chinuitor):tormenting aplana:to be settled
apasator(aspru):hard aplanare:settling
apasator(aspru):harsh aplauda:to applaud|to clap one's hands|to
apasator(aspru):severe cheer
apasator(asupritor):oppressive aplauda:to applaud|to cheer|to receive with
apasator:overwhelmingly applause
apatos:watery|aqueous aplauda:to acclaim
apeduct:aqueduct aplauda(a lauda):to commend
apel:appeal aplauda(pentru):to congratulate oneself (on)
apel(chemare):call aplauze:applause|clapping|cheering|curtain
call|<a raspunde la ~>to take a curtain (call)
apel(strigarea catalogului):roll call
apleca(a se supune):to surrender
apel(strigarea catalogului):call-over
apleca(a inclina):to incline
apel:appeal|<~ fonic tel.>audible call|<~
magnetic tel.>ringdown operation|<~ul apleca(a incovoia):to bend
pentru interzicerea armelor atomice>the apleca(a incovoia):to bow
Appeal to ban atomic weapons|<curte de apleca(a lasa in jos):to lower
~>Court of Appeal|<fara drept de ~>final apleca(ochii):to cast down
judgment etc.|<a face ~ jur.>to appeal|<a apleca(un ulcior etc.):to tilt
face ~ la>to appeal to .
apleca(a supune):to subdue
apela:<a ~ la ...>to appeal to ...|<a ~ la ... (a
apleca(a subjuga):to enslave
recurge la)>to resort to ...|<a ~ la ... (a
apleca(a subjuga):to subjugate
apleca(a umili):to humiliate

82
apleca:v. alapta aplicatie(aptitudine):proficiency
apleca:to incline|to bend|to stoop|to lean out aplicatie(broderie):applique|v. aplicare
apleca(d. un pom plin de rod):to bend down aplica:application
apleca(d. o corabie):to list aplica(lampa):bracket
apleca(d. o corabie):to be heeling over aplomb:coolness|(self-)assurance|self-
apleca(pt. a saluta):to bow possession
apleca(pt. a saluta):to make a bow aplomb(nerusinare):cheek
apleca(a se supune)(a se supune):to bend aplomb(nerusinare):impudence
apleca(a se supune)(a se supune):to bow apocalips:apocalypse|revelation
apleca(a se supune)(a se supune):to submit apocaliptic:apocalyptic(al)
apleca(a se supune):to give in|<a i se ~>to apocopa:apocope
feel sick|<a se ~ asupra ...>to see to ...|<a se apocrif:apocryphal|<carti ~e
~ asupra ...>to look after ...|<a se ~ asupra bibl.>Apocrypha
...>to take care of ...|<a se ~ asupra ...>to apod:apodous
lend ears/(an/one's) ear to ...|<a se ~ pe apodictic:apod(e)ictic
fereastra>to lean out of the window|<a ~
apodoza:'then' clause
urechea la .
apofiza:apophysis
aplecare:bending etc. v. apleca
apoftegma:apo(ph)thegm
aplecare:inclination
apogeu:apogee
aplecat:stoaping|bent|inclined
apogeu:summit|<a ajunge la ~>to come to a
aplecat:inclined
head
aplica(la):to apply (to)
apogiatura:appoggiatura
aplica(ceva, pe ceva):to lay (smth. on
apoi(pe urma):then
smth.)
apoi(dupa accea):after that
aplica(a da):to give
apoi(dupa accea):afterwards
aplica(a administra):to administer
apoi(pe linga aceasta):besides (that)
aplica:be applied
apoi(totusi):however
aplica(d. o lege etc.):to apply|<cui i se
aplica remarca ?>to whom does this remark apoi(in apodoze):then
apply ?|<metodele care se ~u atunci>the apoi(in apodoze):in this case
methods then in force|<a ~ cuiva o apoi(conjunctional, dar):but
corectie>to chastise smb.|<a ~ legea>to apoi(interjectional, vezi ?):(do) you see ?
bring/put the law into operation well ! why ?
aplicabil:that can be applied apoi(baga de seama):mind ...|<ca ~>or
aplicabil(d. o lege etc.):applicable (else)|<d-~ ...>to say nothing of ...|<d-~
aplicare:application etc. v. aplica cum (nu) ?>certainly ! to be sure !|<de
aplicat:applied ~>last|<si-~>and (besides)|<si-~ (ei si ce
?)>and what of it ?
aplicat(la cusaturi):applique
apolitic:indifferent to politics|apolitical
aplicat(la cusaturi):appliqued
apolitic:non-politician
aplicat(serios):diligent
apolitism:indifference to politics
aplicat(serios):earnest|<stiinte ~e>applied
sciences apolog:apologue
aplicatie(folosire):use apologet:apologist
aplicatie(talent):talent apologetic:eulogistic(al)|encomiastic(al)|co
mmendatory|laudatory
aplicatie(aptitudine):aptitude

83
apologetic:eulogistically|complimentarily|e aprecia(distranta, temperatura):to estimate
ncomiastically|<apologetic fam.>scratch aprecia(a judeca):to judge
my back and I'll scratch yours|<apologetic aprecia(a socoti):to consider
fam.>roll my log and I'll roll yours
aprecia(a pretui):to appreciate|<apreciez
apologetica:apologetics faptul ca ...>I appreciate/don't deny the fact
apologie:apology|<a face apologia (cu that ...|<apreciez faptul ca ...>I am sensible
gen.)>to vindicate/justfy (cu ac.) of the fact that ...
apometru:watermeter apreciabil:appreciable|sensible|considerable|
aponevrotic:aponeurotic noticeable
aponevroza:aponeurosis apreciabil:appreciably
apoplectic:apoplectic apreciat:appreciated|successful
apoplexie:apoplexy|<atac de ~>stroke|<atac apreciat(respectat):respected
de ~>apoplectic fit apreciat(valoros):valuable
aport:fetch it ! apreciativ:favourable
aport:contribution apreciere(estimare):estimate
aport:contribution of capital|<ciine de apreciere(estimare):opinion
~>retriever|<a face ~>to retrieve apreciere(estimare):judgment
apos:watery|aqueous apreciere(estimare):assessment
apostat:apostate|turncoat apreciere(pretuire):appreciation
apostazie:apostasy apreciere(stima):esteem|<a face aprecieri
aposteriori:a posteriori asupra (cu gen.)>to give an appreciation of
apostila(marginal):recommendation (on a ...|<a lasa ceva la ~a cuiva>to leave smth. to
petition) smb.'s discretion/judgement|<a lasa ceva la
apostila(semnatura):signature ~a cuiva>to leave smth. to smb.
apostol:apostle aprehensiune:apprehension
apostol(carte):Books/Acts of the Apostles apret:finishing preparation
apostol(carte):Acts apreta:to finish
apostolat:apostolate|apostleship apreta(o camasa):to get up
apostoleste:on foot|on Shank's apreta(a scrobi):to starch
mare/pony|<a merge/a o lua ~>to foot it|<a apretare:dressing etc. v. apreta
merge/a o lua ~>to walk|<a merge/a o lua apretura:v. apretare
~>to go on foot|<a merge/a o lua ~>to aprig(infocat):fiery
ride/go on Shank's mare
aprig(infocat):ardent
apostolic:apostolic
aprig(patimas):passionate
apostrof:apostrophe
aprig(navalnic):impetuous
apostrofa:to apostrophize
aprig(cu singe fierbinte):hot-blooded
apostrofare:apostrophizing
aprig(d. cai):fiery
apostrofa:apostrophe
aprig(d. cai):high-spirited
apotema:apothem
aprig(aspru):harsh
apoteoza:to apotheosize
aprig(aspru):severe
apoteoza:apotheosis|deification
aprig(aspru):hard-hearted
apozitie:apposition
aprig(crud):cruel
aprecia(a estima):to estimate the value of|to
aprig(crud):grim
set a value on
aprig(feroce):fierce
aprecia(distranta, temperatura):to determine

84
aprig(feroce):ferocious aprindere(avint):impetus|<~a plaminilor
aprig(feroce):truculent pop.>pneumonia|<cu ~>passionately|<cu
aprig:steep ~>with ardour
aprig:passionately|impetuously|harshly aprins:kindled etc. v. aprindere
april(ie):April aprins(arzind):burning
april(ie):spring aprins(stralucitor):bright
aprinde(lampa, focul, pipa):to light aprins(stralucitor):brilliant
aprinde(cu ajutorul unui buton):to switch on aprins(fierbinte):hot
aprinde(a da foc la):to kindle aprins(viu):vivid
aprinde(a da foc la):to ignite aprins(d. culori):bright
aprinde(a da foc la):to set fire to aprins(patimas):hot(-headed)
aprinde(a incendia):to set on fire aprins(patimas):headish
aprinde(a incendia):to set fire to aprins(patimas):ardent
aprinde(a incendia):to fire aprins(patimas):passionate
aprinde(un chibrit):to strike aprins(focos):fiery
aprinde:to stir up aprins(brusc):sudden
aprinde(a infuria):to get smb.'s temper up aprins(navalnic):impetuous
aprinde:to kindle aprins(violent):vehement
aprinde(a lua foc):to take fire aprins(violent):violent
aprinde(a lua foc):to catch light aprins(violent):hasty
aprinde(a lumina):to light aprins(zelos):zealous
aprinde(a straluci):to shine aprins(zelos):eager
aprinde(a izbucni):to break out aprins(d. o cearta):heated
aprinde(la fata):to blush aprins(d. o discutie):heated
aprinde(d. fata):to redden aprins(d. o discutie):hot
aprinde(in legatura cu un subiect):to warm aprins(d. o dorinta):ardent
up to one's subject aprins(d. o dorinta):fervent
aprinde(de bautura):to grow excited aprins(d. dragoste):ardent
aprinde(a se infuria):to fly into a passion aprins(d. dragoste):passionate
aprinde:to become inflamed aprins(la fata):red in the face
aprinde(a putrezi):to rot aprins:v. aprindere|<la ~ul luminilor>at
aprinde(a se infuria):to flare up, to get nightfall
waxy|<a ~ lampa>to put/switch/turn on the aprinzator:ignition device
light/lamp|<a ~ radioul>to turn the apriori:a priori
wireless/radio on aprioric:aprioristic|a priori
aprindere:kindling etc. v. aprinde apriorism:apriorism
aprindere(pasiune):passion apriorist:apriorist|a priori reasoner
aprindere(pasiune):ardour aproape:near (by)|close by
aprindere(pasiune):fire aproape(d. cineva):within call
aprindere(minie):fury aproape(in vecinatate):in the vicinity
aprindere(minie):anger aproape(temporal):near
aprindere(exaltare):exaltation aproape(in curind):soon
aproape(in curind):shortly

85
aproape(peste putin):in a short time apropia(de):to approach (cu ac.)
aproape(cam):nearly apropia(d. noapte etc.):to draw on
aproape(cam):(pretty) much apropia(a se imprieteni):to become (good)
aproape(cam):about friends|<a se ~ de cineva fig.>to take to
aproape(cam):approximately smb. ...|<a se ~ de sfirsit>to draw to a
close|<n-a reusit sa si le apropie>she has
aproape(cam):some
failed to make friends of/with them
aproape(cit pe-aici):about
apropiat:near
aproape(cit pe-aici):almost
apropiat:near
aproape(cit pe-aici):nearly
apropiat(intim):intimate
aproape:neighbour|fellow man|<~ de ...
apropiat(intim):close
(spatial)>next door to ...|<~ de ...
(spatial)>near (to) ...|<~ de ... apropiat(drag):dear|<prieten ~>close/bosom
(spatial)>close to/by ...|<~ de ... friend
(spatial)>hard by ...|<~ de ... (in apropiere(ca actiune):approach(ing) etc. v.
vecinatatea)>in the vicinity of ...|<~ de ... apropia
(temporal)>nearly ...|<~ de ... (temporal apropiere(ca distanta):nearness
aproba:to approve of|to sanction|to express apropiere(ca distanta):closeness
one's approbation of|to applaud apropiere(ca distanta):proximity
aproba(a fi de acord cu):to agree with sau to apropiere(intimitate)(intimitate):intimacy
aproba(a consimti):to consent to apropiere(metoda la vinatoare):stalking|<in
aproba(a ratifica):to ratify ~>close/near by|<in ~ (de acest loc)>near
aproba:to be approved (of) here|<prin ~>somewhere near here sau
aproba:to approve|to express one's there
approbation apropo:by the way|by the by(e)|that puts me
aproba(cu capul):to nod assent/approval in mind of ...
aproba(cu privirea):to look approval|<a nu apropo:hint|<~ de ...>apropos of ...|<~ de
~ ceva>to disapprove of smth.|<~t (ca ...>in connection with ...
formula)>approved apropria:to make appropriate|<a-si ~>to
aprobare:approval|approbation etc. v. appropriate ... to oneself
aproba apropriat:appropriate, adapted
aprobativ:v. aprobator apropriat(potrivit):proper, suitable
aprobator:approving apropriere:appropriation
aprobator:approvingly aproviziona(cu):to supply (with)|to
aprod:bailiff provision|to victual|to cater for
aprod(om de serviciu):usher aproviziona:to take/lay in a stock/supply|to
buy in|to provide oneself|<a se ~ cu lemne
aprofunda:to go deeply/thoroughly into|to
pentru iarna>to lay in one's stock of
study thoroughly
(fire)wood for the winter
aprofundare:profound study
aprovizionare:provisioning|supply, etc. v.
aprofundat:elaborate|careful|thorough aproviziona
aprofundat:elaborately aproxima:to approximate|to estimate
apropia:to bring/draw near sau nearer aproximativ:approximate
apropia(un scaun etc.):to draw up/in aproximativ(d. un calcul):rough
apropia(un scaun etc.):to bring up aproximativ:approximately|roughly
apropia:to bring/draw together aproximativ(cam):about
apropia(de):to come/draw/get near (to)

86
aproximativ(cam):some (incidental)>occasionally|<pe ~e (la
aproximatie:approximation|<cu intimplare)>at random/a guess|<pe ~e (la
~>approximately|<cu ~>at a rough guess intimplare)>by guess work|<pe ~e (la
apsida:apse intimplare)>by fits and starts
apt:capable|able apucator:grasping
aptitudine:aptitude|natural disposition apucator(lacom):greedy
apuca:to seize|to grip|to catch apucator:grab
apuca(a captura):to capture apucatura:grasp
apuca(a pune mina pe):to take hold of apucatura(deprindere)(deprindere):habit
apuca(brusc):to snatch apucatura(purtare):behaviour
apuca(brusc):to catch up apucatura:manners
apuca(a lua):to take apune(d. soare etc.):to to set (down)
apuca(a prinde trenul etc.):to catch apune(d. soare etc.):to go down
apuca(a gasi):to find apune:to fade
apuca(a surprinde):to catch apune(a decadea):to decline
apuca(d. noapte etc.):to overtake apune(a muri):to die
apuca(a cuprinde cu privirea)(a cuprinde cu apune(a disparea):to vanish
privirea):to take in apune(a disparea):to disappear
apuca(un drum):to take apus:faded
apuca(a trece prin)(a trece prin):to apus(mort):dead
experience apus(disparut):vanished
apuca(a trece prin)(a trece prin):to go apus:sunset
through apus(declin)(declin):decline
apuca(traditii etc.):to have known apus(moarte):death
apuca(traditii etc.):to have been of a time apus(disparitie):disappearance
with apus(vest):west
apuca(traditii etc.):to have been a apusean:western|west ...
contemporary of
apusean(occidental):occidental
apuca(cu referire la viitor):to live to see
apusean:western|westerner
apuca(a intelege):to comprehend
ar:are (= 100 square meters)
apuca(a intelege):to understand
ara:to till
apuca(d. melancolie etc.):to seize|<nu stia
arab(d. persoane etc.):Arab
incotro sa apuce fig.>he was at a loss what
to do|<a ~ spre ...>to wend one's way arab(d. obiceiuri etc.):Arabian
to/towards ...|<a ~ spre ...>to make for ...|<a arab(d. limba, literatura, fire):Arabic
~ spre ... (a merge spre)>to go to/towards arab:Arab
...|<a ~ cuiva inainte>to outstrip smb.|<a ~ araba:Arabic|the Arabic language
cuiva inainte (a lasa i arabesc:arabesque
apucare:seizing etc. v. apuca arabic:Arabic
apucat:seized etc. arabil:arable|tillable
apucat:hag-ridden arac:vine prop
apucat:v. apucare aragaz:blaugas|gas stove range|cooker
apucat:madman|<a urla ca un ~>to roar aragonit:aragonite
double tides|<pe ~e
(incidental)>incidentally|<pe ~e arahida:ground/pea/earth nut

87
arahnide:arachnida aranja(a se aplana a iesi bine):to turn out all
arahnoida:arachnoid (membrane) right|<o sa se aranjeze de la sine>the matter
aramaic:Aramaic will take care of itself
aramaica:Aramaic aranjament:arrangement
arama:copper aranjament(ordine):order
arama(galbena):brass aranjament(intelegere):agreement
arama(galbena):yellow copper aranjament(intelegere):settlement
arama(rosie):cuprite aranjament:orchestration
arama(rosie):red copper aranjare:arrangement|arranging etc. v.
aranja
arama:copper/brass kitchen-utensils
aranjat:well-arranged|ordered|tidy
arama(clopot):bell
aranjat(d. oameni):trim
arama(tun):cannon|<a-si da arama pe
fata>to come out in one's proper colours aranjat(d. oameni):neat
aranja(a pune in ordine):to arrange aranjat(rezolvat)(rezolvat):settled
aranja(cravata):to adjust aranjat(rezolvat)(rezolvat):solved
aranja(cravata):to straighten aranjat(capatuit)(capatuit):(safely)
ensconced
aranja(parul):to tidy
aranjat(capatuit)(capatuit):in a nice berth
aranja(parul):to put straight
aranjat(capatuit):snug
aranja(camera):to tidy up
arap:blackamoor|v. arab
aranja(camera):to put straight
arar(eori):rarely|seldom
aranja(a infrumuseta):to trim (up)
arat:ploughing|tilling
aranja(a organiza):to organize
arabesc:Arabian
aranja(a organiza):to arrange
arabeste:like an Arabian|like Arabians
aranja(o serbare):to get up
arabeste(ca limba):Arabian
aranja(a pune la cale):to plan
aramar:brazier|copper smith
aranja(a pune la cale):to arrange
aramarie:copper foundry
aranja(a pune la punct)(a pune la punct):to
settle aramarie:copper goods
aranja(lucrurile):to put straight arami:to copper|to coat with copper
aranja(pe cineva)(pe cineva):to make smb. aramire:coppering
smart aramiu:copper-coloured|coppered
aranja(a se rafui cu):to square/settle arata:to show
accounts with arata(a expune):to exhibit
aranja:to arrange arata(a expune):to display
aranja(a pune in ordine):to set in order arata(a indica):to indicate
aranja:to be arranged arata(a indica):to evince
aranja(a-si potrivi aspectul):to trim oneself arata(a marca):to mark
up arata(d. contoar etc.):to read
aranja(a se stabili):to settle arata(cu degetul):to point out
aranja(a-si gasi o situatie):to find a situation arata(cu degetul):to point to
aranja(a-si gasi o situatie):to get a job arata(cuiva, un oras etc.):to show round
aranja(a se aplana a iesi bine):to come right arata(a dovedi):to show
arata(a dovedi):to prove

88
arata(a dovedi):to evince arbitraj:arbitration
arata(a manifesta):to show arbitral:arbitral
arata(a manifesta):to display arbitrar:arbitrary
arata(a trada, emotii etc.):to betray arbitrar:arbitrarily
arata(a revela):to reveal arbitru:judge
arata(a vorbi despre, fig.):to betoken arbitru(al elegantei etc.):arbiter
arata(a vorbi despre, fig.):to speak of arbitru(al elegantei etc.):disposer|<~ al
arata(a invata):to teach elegantei>arbiter of taste|<~ de tusa
arata:to show oneself fotbal>linesman|<~ de tusa rugby>touch
judge
arata(a aparea):to appear
arbora(un steag):to hoist
arata(a se infatisa):to put in an appearance
arbora(un steag):to raise
arata(a se infatisa):to turn up
arbora:to make a public profession of
arata(a se arata la chip):to show up
arborada:masting
arata(d. soare):to shine out
arbore:arbor|<~ de piine bot.>bread (fruit)
arata(d. soare):to burst forth
tree|<~ de mare mar.>main mast|<~le vietii
arata(a se vedea):to be seen bot.>arbor vitae|<~le vietii bot.>thuja
arata(a deveni vizibil):to come in sight (Thuia occidentalis)|<~ motor tehn.>motor
arata(a rasari):to rise shaft
arata(a se dovedi):to show oneself arborescent:arborescent
arata(a se dovedi):to prove (to be) arborescenta:arborescence
arata(a se dovedi):to make (a good doctor arboret:brush|stand
etc.) arboricultor:arboriculturist
arata(a parea):to seem arboricultura:arboriculture
arata(a parea):to appear arbust:bush
arata:to look|<a ~ spre/catre ...>to point to arbust(arborescent):shrub
...|<a ~ bine>to look well|<a ~ bine>to be arc(arma):bow
the picture of health|<a ~ bine>to look
arc:arch
healthy|<a ~ prost/rau>not to look
oneself|<a ~ prost/rau>to look ill|<a ~ arc(bolta):vault
prost/rau>to be seedy/to look weedy|<(lasa arc:spring|<~ butant>flying buttress|<~ de
ca) iti arat eu (tie triumf>triumphal arch|<~ electric/voltaic
aratare:showing etc. v. arAta electr.>electric/voltaic arc
aratare(aparitie):apparation arcada:archway
aratare(aparitie):ghost arcada:arch
aratare(aparitie):phantom arcan:lasso|<a prinde cu ~ul>to (catch with
a) lasso
aratare(monstru):monster
arcas:archer
aratator:forefinger
arcat:arched
arator:arable
arca:ark
aratos:stately|portly
archebuza:(h)arquebus
aratos(chipes):handsome
archebuzier:(h)arquebusier
aratura:ploughland|v. arat
arctic:arctic
arbaleta:arbalest
arcui:to bend|to arch
arbitra:to umpire
arcui:to bend
arbitra:to umpire between two parties

89
arcus:bow|fiddlestick arde(a face)(a face):to make
arde:to burn|to be on fire|to be alight arde(a face)(a face):to get (ready)
arde(innabusit):to smoulder arde(a face)(a face):to prepare
arde(ca iasca):to burn like tinder arde(a face)(a face):to cook
arde(pina-n temelii):to burn down arde(a face)(a face):to put up
arde(a lumina):to light arde(a face)(a face):to arrange
arde(d. soare):to burn arde(a frige):to burn
arde(d. soare):to be hot arde(a pirli):to roast
arde(a da caldura):to give heat arde(a insela):to do
arde(a fi fierbinte):to be hot arde:to be/get burn/scalded/singed
arde(a avea febra):to have a fever arde(la soare):to get/be sun burnt
arde(a avea febra):to be feverish/in a fever arde(a se pacali)(a se pacali):to be deluded
arde(d. fata etc.):to burn arde(a se pacali)(a se pacali):to deceive
arde(d. carne etc.):to burn oneself
arde(d. soare):to scorch arde(a se pacali)(a se pacali):to be taken in
arde(a distruge):to burn down, to scorch|to arde(a pierde bani):to be out of pocket|<a ~
burn|to consume (by fire) de ... fig.>to burn/boil with ...|<a-i ~ de
arde(a consuma):to burn up ...>to have a mind/desire to ...|<~ ! (in
jocurile de copii)>you are getting hot/warm
arde(a consuma):to consume
!|<a ~ de dorinta de a ...>to be consumed/to
arde(a incalzi):to heat be all afire with a desire to ...|<a ~ de
arde(a incalzi):to warm up nerabdare sa ...
arde(o mincare):to burn ardei:pimento
arde(o mincare):to smoke ardei(mai ales iute):chilly
arde:to roast ardei(mai ales iute):paprica (Capsicum
arde(a distruge):to destroy (by fire) annum)|<~ gras>green/mild pepper|<~
arde(a frige):to scorch iute>cayenne (pepper)|<~ iute>hot
arde(a opari):to scald pepper|<iute ca ~ul>peppery|<iute ca
~ul>hot-/quick-tempered
arde(a pirli):to singe
ardeia:to pepper|to sprinkle/season with
arde(a pirli):to burn
pepper
arde(a cauteriza):to cauterize
ardeia:to fly off the handle
arde(a cauteriza):to sear ardeiat:peppery|hot
arde(d. soare):to burn ardelean:Transylvanian
arde(d. soare):to scorch
ardeleanca:Transylvanian (woman sau girl)
arde(a bronza):to (sun-)tan
ardelenesc:Transylvanian
arde(a intepa)(a intepa):to lash ardelenism:Transylvanian word sau idiom
arde(a intepa)(a intepa):to prick ardere:combustion|burning etc. v. arde
arde(a insela)(a insela):to diddle
ardezie:(roof) slate
arde(a insela)(a insela):to take in
ardoare:ardour
arde(a insela)(a insela):to swindle
ardoare(zel):zeal|<cu ~>ardently|<cu
arde(a pagubi)(a pagubi):to damage ~>passionately
arde(a lovi)(a lovi):to deliver areci:v. hareci
arde(a lovi)(a lovi):to deal (a blow) arena:arena
arde(a face)(a face):to do arena(ring):ring

90
arena(amfiteatru):amphitheatre argila:clay
arena:field|<pe arena politica>in the argilos:argillaceous
political arena|<a intra in ~ fig.>to enter the argilos(d. pamint):clayey
lists argint:silver|<~ viu>quick silver
arenda:to lease|to rent|to hold on lease arginta:to silver
arenda:to be leased arginta(a albi):to whiten
arendare:leasing etc. v. arenda arginta:to cast a silver shimmer on
arendas:leaseholder|lessee|tenant arginta:to be silvered|to whiten
arenda(drept):lease argintar:v. bijutier
arenda(plata):rent|<a da in/cu ~>to (grant argintare:silvering etc. v. arginta
on) lease|<a lua in ~>to (take on) lease
argintat:silvered
areolar:areolar
argintat:silver ...
areometru:areometer
argintarie:silver ware
areopag:Areopagus
argintarie(de masa):silver (plate)
arest:arrest
argintiu:silvery|silver ...
arest(intemnitare):imprisonment
argintos:argentiferous|v. argintiu
arest(inchisoare):prison
arginti:money|pleces of silver|silver coins
arest(inchisoare):jail|<~
argon:argon
preventiv>imprisonment before
trial|<in/sub stare de ~>under arrest argonaut:argonaut
aresta:to arrest argotic:argot ...|slangy|slang ...
arestare:arrest(ing) argou:argot
arestat:prisoner argou(in Anglia si S.U.A.):slang
argat:farm hand argou(al hotilor etc.):cant
argat(sluga):servant argument:argument
argaseala:tanning argumenta:to argue
argaseala(tanin):tannin argumentare:argumentation|reasoning
argasi:to tan argumentatie:argumentation
argasi:to be tanned argutie:quibble|sophistry|dodging|gift of the
gab
argasire:tanning
arhaic:archaic
argasit:tanned
arhaic(invechit):obsolete
argasit:tanning
arhaic(invechit):obsolescent
argati:to work as a farm labourer
arhaic(invechit):antiquated
argati(a sluji):to serve
arhaism:archaism
argatime:farm labourers/hands
arhaiza:to archaize
argatime(slugi):servants
arhaizant:obsolete
argea:loom
arhanghel:archangel
argentifer:argentiferous
arheolog:archaeologist
arghirofil:grasping|greedy (for
money)|cupid|rapacious|moneygrubbing arheologic:archaeological
arghirofil:lover of arheologie:archaeology
money/gold|miser|usurer|moneygrub(ber) arhetip:archetype|prototype
arghirofilie:moneygrubbing|love of arhicunoscut:very well known|commonly
money|usuriousness|cupidity known|renowned|staple

91
arhidiacon:archdeacon arie(suprafata):surface
arhiducat:archduchy arie(zona):zone
arhiduce:archduke arie(intindere):extent
arhiducesa:archduchess arie(intindere):expanse|v. batatura
arhiepiscop:archbishop arierat:backward|half-witted
arhiepiscopal:archiepiscopal arierat:half-wit
arhiepiscopat:archiepiscopate arierate:arrears
arhiepiscopie:archiepiscopate ariergarda:rear guard
arhieresc:bishop's... arin:alder (tree)|<~ negru>common alder
arhiereu:bishop (tree)
arhierie:archiepiscopate aripat:wing ...
arhimandrit:archimandrite aripat:winged
arhimilionar:multimillionaire aripa:wing
arhipelag:archipelago aripa:pinion
arhiplin:overcrowded|full to the brim aripa(de soim):sail
arhiplin(d. un autobuz):chock-full aripa(de peste):fin
arhiplin(d. un autobuz):crammed aripa(de moara):(sail) arm, sail
arhiplin(d. un autobuz):packed|<sala aripa(la roata unei trasuri):splash board
~a>packed house|<sala ~a>house filled to aripa:wing
capacity aripa(de cladire):wing
arhitect:architect aripa(de ventilator):vane
arhitectonic:architectonic(al) aripa(de elice):fan
arhitectonica:architectonics aripa(de elice):vane
arhitectural:architectural aripa(flanc):flank
arhitectura:architecture aripa:protection|<a da/bate din aripi>to flap
arhitectura:framework the wings|<pe aripile (cu gen.) fig.>on the
arhitrava:architrave wings of...|<a capata/prinde aripi>to take
arhivar:archivist|keeper of (public etc.) one's flight|<a capata/prinde aripi>to spring
records into life (and vigour)|<a taia aripile
cuiva>to cut/clip smb.'s wings|<a lua sub
arhiva:archives|records
aripa
arhivist:archivist
aripioara:wing tip
arhivistic:archive...
aristocrat:aristocrat
arhivistica:archive/record keeping
aristocratic:aristocratic
arhondaric:xenodochium
aristocratie:aristocracy
arhondologie:almanack of the nobility
aritmetic:arithmetical
arhonte:archon
aritmetic:arithmetically
arian:Arian
aritmetica:arithmetic
ariceala:scratches|malanders
aritmograf:arithmograph
arici:v. ariceala
aritmogrif:puzlle with figures
arid:barren
aritmometru:arithmometer|calculating
ariditate:barrenness machine
arie:area|threshing floor/ground arivism:self-seeking
arie:aria arivist:self-seeker|thruster|careerist|pusher

92
arivist:go-getter, place hunter armenesc:Armenian
arivist:pushful arminden:May Day
arlechin:harlequin armistitiu:armistice|truce
arlechin(culisa):wing armistitiu:truce|<a incheia un ~>to conclude
arlechin(reflector):boom a truce
arlechin(reflector):perch armonic:symmetrical
arma:v. inarma armonica:accordion
armament:armament armonica(hexagonala):concertina
armament(arme):arms armonica(de gura):mouth organ
armament(arme):weapons|munitions armonie:concord
arman:threshing floor armonios:harmonious
armare:cocking etc. v. arma armonios:harmoniously
armas:provost marshal armonist(compozitor):harmonist
armat:armed|cocked|<conflict ~>armed armonist(acordeonist):accordion sau
conflict|<forte ~e>armed forces concertina player
armata:army|force(s) armoniu:reed organ
armata:host|<~ terestra/de uscat>land armoniza:to harmonize
forces|<~ permanenta>regular/standing armoniza(cu):to harmonize (with)|to be in
army|<a face ~>to be in the military keeping (with)
service|<a face ~>to serve in the army|<a armoniza(d. culori):to tone (with)
face ~>to be under the flag|<a face ~>to be armonizare:harmonization
conscripted|<a intra in ~>to take service
armurarie:gun smith's shop|arms factory
armator:fitter-out (of a ship)
armurarie:armoury
armator(proprietar):ship owner
armurier:armourer
armatura:key signature
arnaut(albanez):Albanian
arma:weapon
arnaut(mercenar) odin.:hireling
arma:arms
arnaut(mercenar) odin.:mercenary|<griu ~
arma(pusca):gun bot.>Algerian/hard wheat (Triticum durum)
arma(pusca):rifle arnautesc:Albanian|hireling's...
arma:weapon|<arma chimica>chemical arnici:dyed cotton thread
weapons|<~ libera sport>sighting rifle|<~
aroga:<a-si ~...>to arrogate... to oneself|<a-
termonucleara>thermonuclear
si ~...>to assume...
weapon|<arme albe>side arms|<arme
atomice>atomic/nuclear weapons|<arme arogant:arrogant|haughty|overbearing
bacteriologice>bacterial/bacteriological/ger arogant:arrogantly|haughtily
m weapons|<arme de exterminare in aroganta:arrogance|overbearing manner
masa>mass de aroman:Macedo-Rumanian
armasar(pt. prasila):stallion aroman:Macedonian Rumanian
armasar(tinar):colt aromat:aromatic|fragrant
armasar(pt. calarie):steed aromat(d. vin etc.):flavoured
armasar:courser aromat:spice
armatura:reinforcing aromatic:aromatic|flavoured|fragrant|perfu
armean:Armenian|<limba ~a>Armenian, med|<otet ~>toilet/aromatic vinegar
the Armenian language aromatiza:to aromatize
armeanca:Armenian (woman) aroma:aroma|fragrance|perfume

93
aroma:impress artera:artery
aromeala:doze|drowse|drowsiness artera(in oras):thoroughfare
aromi:to doze/drowse off|to fall into a light artera(in tara):channel of communication
slumber arterial:arterial
aromit:v. aromitor arterioscleroza:arteriosclerosis
aromitor:fragrant|scented|perfumed|drowsy| artezian:artesian|<fintina ~a>artesian well
soporific articol(de ziar):article
arpacas:French/peeled/pearl barley articol(de lege):article
arpagic:chive|scallion (Allium articol(de lege):item
Schoenoprasum)|bulb for planting
articol:article|<~ de dictionar>entry|<~ de
arpegiu:arpeggio dictionar>title word|<~e de larg
ars:burnt|scorched consum>consumer's goods|<~e de larg
ars(uscat):dried (up) consum>articles of general consumption|<~
ars(ofilit):withered hotarit gram.>definite article|<~ nehotarit
ars(fierbinte):hot gram.>indefinite article
ars(bronzat):sun-burnt articula:to articulate|to utter/pronounce
distinctly
ars(neconsolat)(neconsolat):disconsolate
articula:to take an/the article|<articula
ars(neconsolat)(neconsolat):grieved
gram.>to use a noun sau an adjective with
ars(neconsolat)(neconsolat):sore at heart an article
ars(inselat):diddled|<a sari ca ~>to flinch|<a articular:articular
sari ca ~>to wince as if lashed/whipped
articulare:articulation etc. v. articula
arsatura:burn
articulat(clar):articulate
arsen:v. arsenic
articulat(clar):distinct
arsenal:arsenal
articulat(clar):clear
arsenal:stock(-intrade)
articulat:taking the article
arsenic:arsenic|<acid ~>arsenic acid
articulatie:joint
arsenios:arsenious|<acid ~>arsenious acid
artificial:artificial
arsura(ca rana):burn
artificial:artificially
arsura(opareala):scald
artificialitate:artificiality
arsura(la stomac):heartburn|v. arsita
artificier:pyrotechnist
arsic:anklebone
artificier:shotfirer
arsic(la joc):knucklebone
artificiu:artifice|artificial means|(guileful)
arsic(la joc):dib expedient/contrivance
arsin:archin(e), 0.711 m artificiu:fireworks
arsita:intense heat artilerie:artillery|<~ antiaeriana>anti-
arsita:v. febra aircraft artillery|<~ antitanc>anti-tank
arta:art artillery|<~ cu tragere lunga>long-range
arta(dibacie):skill artillery|<~ de cimp>field artillery|<~ de
arta(maiestrie):mastery|<~ pentru ~>art for coasta>coast artillery|<~ grea>heavy
art's sake|<~ poetica>art of poetry|<~ artillery|<~ usoara>light artillery
militara>military art|<~ militara>art of artilerist:gunner
war|<~ militara>warcraft|<arte artist(plastic):artist
frumoase>fine arts|<opera de ~>work of art artist(nu in arte frumoase):artiste
artel:artel artist(in arta spectacolelor):artiste

94
artist(actor)(actor):performer flacari>flame thrower|<~ de mine>(trench)
artist:artist mortar
artistic:artistic aruncatura:throw|<~ de ochi>glance|<la o ~
artistic:artistically de piatra>at a stone's throw
artizan:artisan|handicraftsman arvuna:earnest (money)
artizanat:workmanship arvuni:to give earnest money for
artrita:arthritis arzator:burning|hot|scorching
artritic:arthritic|gouty arzator:burning
artritic:arthritic/gouty patient arzator(la ordinea zilei):topical
artritism:gout arzator(la ordinea zilei):urgent
artropod:arthropod arzator:ardently|passionately
artag:quarrelsomeness|peevishness|<a avea arzator(intens):intensely
~>to be peevish/cantankerous|<a-i veni arzator:burner
~ul>to lose one's shirt/goat as:ace
artar:maple (tree) asalt:storm|assault
artagos:quarrelsome|peevish|cantankerous asalt(atac):attack
arunca:to throw|to shy, to chuck asalt(atac):onslaught|<car de ~
arunca:to cast mil.>tank|<munca in ~>fitful/irregular
arunca(a azvirli):to hurl work|<munca in ~>work by fits and
jerks|<trupe de ~>storm troops|<a da ~ (cu
arunca(a azvirli):to fling
dat.)>to make an assault on...|<a lua cu
arunca(a azvirli):to pitch ~>to take by storm|<a da ~ (cu dat.)>to
arunca(mingea):to throw storm...
arunca(mingea):to deliver asalta:to storm|to assail|to assault
arunca(mingea):to bowl asalta(a ataca):to attack
arunca(raze):to dart (forth) asalta(a ataca):to beset
arunca(o scrisoare la cutie):to drop asalta:to assail, to beset
arunca(a lepada):to throw off asambla:to assemble
arunca(mingea):to pitch asambla:to be assembled
arunca:to throw/fling oneself asamblare:assembling, assemblage,
arunca(inainte):to throw/fling oneself assembly
forward asana:to dike in
arunca(inainte):to rush asana(o mlastina):to reclaim
arunca(inainte):to precipitate oneself asana(un oras):to improve the sanitation of
arunca:to be thrown|<a ~ cu... in...>to asana:to normalize
throw/fling... at...|<a ~ cu pietre in asana(literatura etc.):to purge
cineva>to throw/shy stones at smb.|<a ~ cu
asana(finantele etc.):to reorganize
pietre in cineva>to pelt smb. with stones|<a
se ~ in apa>to plunge into the water|<a se ~ asanare:diking in etc. v.
in bratele cuiva>to rush in smb.'s arms|<a asana|sanitation|<masuri de ~>sanitation
se ~ in sa>t measures
aruncare:throwing etc. v. arunca|<~a asasin:murderer|assassin
ciocanului sport>throwing the discus|<~a asasina:to murder|to assassinate
sulitei sport>javelin throwing asasina:to murder
aruncator:m|<~ de ciocan sport>hammer asasinare:murdering|assassination
thrower|<~ de bombe>thrower|<~ de

95
asasinat:murder|assassination ascunde:to hide|<ce se ~ indaratul (cu
asasinat:premeditated murder gen.)>what's at the back of... ?|<ce se ~
ascendent:ascending|upward indaratul (cu gen.)>what lies (hidden)
behind... ?
ascendent(d. zbor):climbing
ascuns:hidden|secret|concealed
ascendent:ascendency|ascendancy|influence
ascuns(izolat):secluded
ascendent:ancestor
ascuns(izolat):recondite
ascendent:ascendant|<linie ~a>ascending
line ascuns(obscur):obscure
ascendenta:ascending line|ancestry ascuns(obscur):hidden
ascendenta(origine):origin ascuns(obscur):abstruse|mysterious|secret|hi
dden
ascendenta(origine):descent
ascuns(secretos)(secretos):secretive
ascendenta(origine):extract
ascuns(secretos)(secretos):self-contained
ascensiune:climbing|ascension|ascent
ascuns(secretos):uncommunicative
ascensiune:advancement
ascuns:secret|secrecy|<in/pe
ascensiune(progres):progress|<in
~>secretly|<in/pe ~>stealthily|<in/pe
~>rising|<in ~>in progress
~>surreptitiously|<in/pe ~>clandestinely
ascensor:lift
ascunselea:<de-a v-ati ~>hide and seek
ascensor:elevator
ascunzatoare:hiding place
ascet:anchorite
ascunzatoare(refugiu):shelter
ascet(om retras):recluse v. Si anahoret
ascunzis:secret|v. ascunzatoare
ascetic:ascetic(al)|austere
ascuti:to sharpen
ascetism:asceticism|austerity
ascuti(cutitul, toporul etc. si):to grind
ascita:ascites
ascuti(la tocila):to whet
asculta:to listen to
ascuti(briciul):to strop
asculta(un cintaret etc.):to hear
ascuti:to sharpen
asculta(a examina):to examine
ascuti(a rafina):to refine
asculta(a crede):to believe
ascuti(a rafina):to cultivate
asculta(a crede):to credit
ascuti:to be sharpened|to sharpen|to become
asculta(a tine seama de):to listen to sharp etc. v. ascuTit
asculta(a tine seama de):to hear ascuti(d. cineva):to become sharp sau
asculta(a tine seama de):to take into sharper|<a-si ~ urechile>to prick up one's
account ears
asculta(a se supune):to obey ascutime:acuteness
asculta:v. ausculta ascutire:sharpening etc. v. ascuTi|<~ a
asculta:to listen contradictiilor>intensification/aggravation
ascultare:listening etc. v. of antagonism
asculta|obedience|<post de ~ si ascutis(de cutit etc.):(cutting) edge
mil.>listening post ascutis(lama):blade
ascultator:obedient ascutis:power of expression
ascultator:obediently ascutit(d. un cutit, dinte etc.):sharp
ascultator:listener ascutit(ascutit la ticila):whetted
ascunde:to hide|to conceal ascutit(d. unghiuri):acute
ascunde(vederii):to screen ascutit(cu virful ~):pointed
ascunde:to cover

96
ascutit:acute asemeni:v. asemenea
ascutit(d. durere):acute asemui:v. asemana|v. confunda
ascutit(d. durere):keen asemuire:comparison|likening|v. asemanare
ascutit(d. durere):stinging asemuit:like|identical
ascutit(d. o remarca):witty asentiment:ascent|consent|acquiescence|<cu
ascutit(subtil):subtle ~ul (cu gen.)>with the approval of...|<a-si
ascutit(sfredelitor):piercing da ~ul>to give one's consent|<a fi in ~ul
cuiva>to enjoy/meet smb.'s
ascutit:v. ascutire
approval/approbation
ascutitoare(pt. cutite):knife sharpener
asepsie:asepsis
ascutitoare(pt. creioane):pencil sharpener
aseptic:aseptic
ascutitoare:hone
asertoric:assertory
aseara:last night
asertiune:assertion|affirmation|statement
aseara:yesternight
aservi:to enslave|to subjugate
asedia:to besiege|to beleaguer
aservire:enslaving|enslavement|subjugation
asediator:besieging|beleaguering
aservire(stare de ~):servitude
asediator:besieger|beleaguerer
aservire(stare de ~):bondage
asediere:besieging|beleaguering|v. asediu
aservit:<~ (cu dat.)>a slave to...|<~ (cu
asediu:siege|<stare de ~>state of dat.)>the slave of...|<~ (la cheremul)>at the
siege/emergency|<stare de ~>martial law|<a beck and call of...
proclama starea de ~ intr-un oras>to declare
asesor:assessor
a town in a state of siege|<a proclama starea
de ~ intr-un oras>to proclaim (martial law asesor(~ popular):people's assessor
in) a town|<a ridica ~l>to raise the siege asexuat:sexless
asemana(cu):to liken (to) asezona:to season
asemana(cu):to compare (to) asfalt:asphalt(um)|(mineral) pitch|bitumen
asemana(cu):to assimilate (to) asfalta:to (lay with) asphalt
asemana(cu):to resemble (cu ac.) asfaltare:asphalting
asemana(cu):to be (a)like|<cine se asfaltat:<carton ~>felt/roofing board
aseamana se-aduna>birds of a feather flock asfinti:to set|to go down
together asfinti:to be on the wane|to be in decay
asemanare:similitude asfintit:sunset
asemanare(intre oameni, asfintit:crepuscle
lucruri):resemblance asfintit(vest):west|<la ~ul soarelui>at sunset
asemanare(intre oameni, lucruri):likeness asfixia:to choke|to suffocate
asemanare(intre idei asfixia(din cauza oxidului de carbon):to be
etc.):similarity|comparison|<fara ~>beyond poisoned by charcoal fumes
compare|<dupa chipul si ~a (cu gen.)>in the
asfixiant:asphyxiating|suffocating
likeness of...|<a face o ~ intre...>to establish
a parallel between...|<a face o ~ intre...>to asfixiant(d. un gaz):poisonous
draw a comparison between... asfixiat:asphyxiated|stifled|choked
asemanator:similar asfixie:asphyxia|suffocation
asemanator:similarly|<in mod ~>similarly asfixiere:suffocation
asemenea:like asiatic:Asiatic
asemenea(astfel de):such asiduitate:assiduousness|assiduity
asemenea(de asemenea):also asiduu:assidous

97
asiduu:assiduously asistent(spectator):bystander
asignatie:assignat|promissory note asistent(spectator):onlooker|<~ de
asigura(materialiceste):to provide (for) regie>assistant director/producer|<~ de
asigura(a da cele necesare):to provide regie>stage-manager
asigura(a garanta etc.):to secure asistenta(prezenta):presence
asigura(a garanta):to ensure asistenta(public):audience
asigura(a garanta):to assure asistenta(cei de fata):those present
asigura(pe cineva, de ceva):to assure (of) asistenta(societate):company
asigura(impotriva):to insure (against) asistenta(ajutor):assistance
asigura(a se convinge):to make sure/certain asistenta(ajutor):help
asigura(impotriva):to insure oneself asistenta(ajutor):aid
(against) asmuti(impotriva)(impotriva):to set (on)
asigurare:ensuring etc. v. asigura asmuti(impotriva)(impotriva):to hound (at)
asigurare(data cuiva):assurance asmuti(impotriva):to urge (on)
asigurare(solemna):protestation asmutire:setting etc. v. asmuTi
asigurare(contra accidentelor asocia:to associate
etc.):insurance|<~ pe viata>life asocia:to associate|to join a corporate body
assurance/insurance etc.|<a se ~ cu...>to associate with...|<a se ~
asigurat:insured person cu... com.>to enter into partnership
asimetric:asymmetrical with...|<a se ~ la...>to join...|<a se ~ la...>to
associate oneself with...|<a se ~ la... (pareri
asimetrie:asymmetry
etc.)>to endorse...|<a se ~ la... (o cr
asimila(in diferite sensuri):to assimilate
asociat:fellow worker|associate
asimila(a compara) (cu):to assimilate (to)
asociat:partner
asimila(a compara) (cu):to compare (with,
asociativ:associative|association
to)
asociatie(in diferite sensuri):association
asimila(a compara) (cu):to liken (to)
asociatie(societate):society
asimila:to be assimilated
asociatie(societate):company
asimilabil(d. hrana):assimilable
asociatie:partnership
asimilabil(comparabil) (cu):comparable (to)
asociere:association
asimilabil(comparabil) (cu):similar (to)
asolament:crop rotation
asimilare:assimilation|uptake
asonanta:assonance
asimilatie:v. asimilare
asorta:to assort|to sort|to match|to suit|to fit
asimptota:asymptote
asorta(un magazin):to stock
asin:v. magar
asorta(un magazin):to furnish
asirian:Assyrian
asorta:to match|to go well together|to suit
asista(la):to attend (cu ac.)
one another
asista(la):to be present (at)
asortare:assorting etc. v. asorta
asista(la):to be (at)
asortat:assorted etc. v. asorta|<bine ~>well-
asista:to assist|to help stocked/furnished|<cravata ~a>a tie to
asistent:present match
asistent:assistant|helper asortiment:assortment|range|variety
asistent(~ universitar):assistant lecturer aspect:aspect|look|appearance
asistent(~ universitar):professor's assistant

98
aspect:aspect|<sub ~ul (cu gen.)>in point asprime(severitate):rigour
of...|<sub ~ul (cu gen.)>from the point of asprime(a unui repros, a vremii):sharpness
view of...|<sub toate ~ele>in all asprime(a unui repros, a vremii):bitterness
respects|<sub toate ~ele>back and forth
asprime(a tonului):asperity
aspectuos:of striking appearance|showy
aspru(ant. moale):hard
asperitate:asperity
aspru(ant. neted):rough
asperitate(a unei suprafete):ruggedness
aspru(ant. neted):rugged
asperitate(a unei suprafete):roughness
aspru(d. par):shaggy
asperitate(a stilului):crabbedness
aspru(d. par):wiry
asperitate(a caracterului):harshness
aspru(d. apa):hard
aspic:aspic (jelly)
aspru(sever)(sever):severe
aspida:asp
aspru(sever)(sever):stern
aspira(aer, parfum):to inspire
aspru(sever)(sever):strict
aspira(aer, parfum):to breathe in
aspru(sever)(sever):rigid
aspira(aer, parfum):to inhale
aspru(sever)(sever):rigorous
aspira(apa etc.):to suck up
aspru(exigent):exacting
aspira(apa etc.):to exhaust
aspru(d. conditii etc.):rigid
aspira:to breathe
aspru(d. conditii etc.):strict
aspira:to inspire|to breathe in|to inhale
aspru(d. trasaturi):harsh
aspira(la):to aspire (to/after)
aspru(d. masuri):strict
aspirant(la):aspirant (to)
aspru(d. masuri):strong
aspirant:post-graduate (student)|<~ de
aspru(d. iarna, vreme, clima etc.):severe
marina mar.>midshipman
aspru(d. iarna, vreme, clima etc.):inclement
aspirantura:post-graduate studentship|post-
graduate course(s)|research studentship aspru(taios):biting
aspirare:inspiration etc. v. aspira aspru(d. disciplina, privire):severe
aspirat:aspirate(d) aspru(d. disciplina, privire):stern
aspirator:suction...|sucking aspru(d. legi, masuri):drastic
aspirator:exhaustor aspru(d. pedepse):severe
aspirator(~ de praf):vacuum cleaner aspru:severely
aspiratie(la, spre)(la, spre):aspiration (for) asta:this|that
aspiratie(la, spre)(la, spre):striving (for) asta:this one|that (one)|<~ e !>that's
it/that|<~ e ! (de asta e nevoie)>that's the
aspiratie(la, spre)(la, spre):yearning (for)
card !|<~ e ! (asta e problema)>there's the
aspiratie(la, spre):urge (towards) the rub !|<~ e ! (asta e tot)>that's all !
aspirina:aspirin astazi:today
aspri:v. inaspri astazi(in zilele noastre):nowadays
asprime(a pielii etc.):callosity astazi(in prezent):at present
asprime(de caracter)(de caracter):harshness astazi(in prezent):at the present day
asprime(a vocii, vinului etc.)(a vocii, astazi(acum):now|<~ - miine>one of these
vinului etc.):harshness days|<de ~ (inainte)>from now on|<de ~
asprime(a vocii, vinului etc.)(a vocii, (inainte)>henceforth|<de ~
vinului etc.):roughness (inainte)>henceforward|<de ~ intr-o
asprime(severitate):severity saptamina>today week|<pina ~>till/until
asprime(severitate):sternness

99
now|<pina ~>to this day|<pina ~>so astronom:astronomer
far|<pina ~>as yet astronomic:astronomic(al)
astenic:asthenic astronomie:astronomy
astenie:asthenia astru:heavenly body
astenie(slabiciune):debility astru(stea):star
astereala:roof boarding astru(planeta):planet
asterie:v. stea de mare astru:orb
asterisc:asterisk astupa(o gaura etc.):to stop up
asteroid:asteroid astupa(o gaura etc.):to plug
asteroid(planeta mica):planetoid astupa(o sticla, cu dopul):to cork (up)
astfel:in this way|thus|like this astupa(gura cuiva):to stop
astfel(asa):so astupa(gura cuiva)(gura cuiva):to silence
astfel(in felul urmator):in the following way smb.
astfel(dupa cum urmeaza):as follows|<~ astupa(urechea):to close
ca/incit...>so that...|<~ ca/incit... (prin astupa(urechea):to stop up
urmare)>therefore...|<~ ca/incit... (prin astupa(a inchide):to close up
urmare)>hence...|<~ de...>such...
astupa(a zidi):to wall up
astigmatic:astigmatic
astupa(o groapa):to fill up
astigmatism:astigmatism
astupa(a inveli):to wrap up
astimpar:peace|rest|quiet|<fara ~ (intr-
astupa(o scurgere):to choke
una)>incessantly|<fara ~ (intr-
una)>ceaselessly|<fara ~ astupa(a bloca):to block
(neodihnit)>restlessly|<a nu avea ~, a nu-si astupa(o teava):to stop
gasi ~>to fidget|<a nu avea ~, a nu-si gasi astupa(o teava):to obturate
~>to be fidgety/jumpy astupa(a bara):to bar
astimpara(a potoli):to quiet astupa(a bara):to obstruct
astimpara(setea etc.):to quench astupa:to be stopped up
astimpara(a se potoli):to calm down astupare:stopping up etc. v. astupa|<~a
astimpara(a se potoli):to be at ease focurilor ist.>curfew
astimparat:quiet astupatoare(capac):lid
astmatic:asthmatic(al) astupatoare(capac):cover
astmatic:asthmatic subject astupatoare(dop):cork
astma:asthma astupatoare(dop):stopper
astragal:astragal astupatoare(dop):choke
astrahan:Astrak(h)an fur asuda:to sweat|to perspire
astral:astral asuda(a se aburi):to steam
astringent:astringent asuda(a se aburi):to become damp/misty
astringenta:astringency asuda(a se aburi):to covered with steam
astrofizica:astrophysics asuda(a scoate aburi):to steam
astrolog:astrologer|star gazer asuda:to drudge
astrologic:astrological asudat:sweaty|damp with perspiration
astrologie:astrology asudat(d. miini):clammy
astronaut:astronaut|spaceman|cosmonaut asuma:to assume|to take upon oneself
astronautica:astronautics asupra(peste):over

100
asupra(despre):about asa(te asigur):depend on it
asupra(despre):on asa(la intimplare):at random
asupra(despre):concerning asa(oricum):anyhow
asupra(impotriva)(impotriva):against asa(interogativ):really ?
asupra(fata de):towards asa(interogativ):indeed ?
asupra(fata de):for asa:all right|there (you are) !|<~ ceva
asupra(spre):to (asta)>it|<~ ceva>the like (of it)|<~
asupri:to oppress|to grind/bear/weigh down ceva>such a thing|<~ ceva (asta)>this|<~ si
~>so so|<~ si ~>betwixt and between|<in ~
asupri(a nedreptati):to wrong
fel incit sa...>in such a way as to...|<mai
asupri(a exploata):to exploit ~>not very good|<mai ~>not very
asuprire:oppression|exploitation beautiful|<asa fam.>O.K. !
asuprit:oppressed|ground/borne asadar(deci):therefore
down|downtrodden asadar(deci):hence
asuprit:oppressed man asadar(deci):consequently
asupritasupritiiasupritii:the oppressed asadar(astfel):thus
asupritasupritiiasupritii:the downtrodden asadar(astfel):in this way
asupritasupritii:the victims of fortune aschia:to (be) cut
asupritor:oppressor|tyrant|autocrat|exploiter aschie:chip|sliver
asupritor:oppressive|oppressing aschie(care intra sub unghie):splinter
asurzi:to grow deaf aschiere:splinting|splintering
asurzi(brusc):to lose one's hearing aseza(pe cineva):to seat
asurzi:to make deaf|to deafen aseza(pe cineva):to give/offer a seat to
asurzi:to split smb.'s ear(s) aseza(pe cineva):to make smb. sit down
asurzire:deafening aseza(a plasa):to place
asurzitor:deafening aseza(a aranja):to arrange
as:not at all ! aseza(a pune):to put
as:would|not in the least !|not by a long aseza(a pune):to set
chalk !|not half !
aseza(in ordine):to put in order
as(prostii !):stuff and nonsense !
aseza(lemne):to stow
as(prostii !):fiddlesticks !|<eu ~ merge>I
aseza(gramada):to pile
should sau would go
aseza(in stive):to stack
asa:such
aseza(sine etc.):to lay
asa:so
aseza(a ridica):to raise
asa(astfel):thus
aseza(a ridica):to erect
asa(astfel):in this way
aseza(a construi):to build
asa(astfel):like this
aseza(a face):to make
asa(in felul urmator):in the following way
aseza(un cort):to pitch
asa(dupa cum urmeaza):as follows
aseza(a intemeia):to found
asa(intocmai):that's it/the thing/the stuff !
aseza(a organiza):to organize
asa(bine):there (you are) !
aseza(a fixa):to fix
asa(desigur):of course
aseza(a stabili):to establish
asa(desigur):certainly
aseza(pe cineva):to sit smb. down
asa(te asigur):I assure you
aseza(a pune):to lay

101
aseza(a intemeia):to set up tonight|<a cazut la examen dupa cum era si
aseza(a organiza):to set up|v. capatui de ~t>he fail
aseza:to be placed asteptare:waiting
aseza(pe scaun etc.):to sit down asteptare:hopes|<contrar tuturor
aseza(pe scaun etc.):to seat oneself asteptarilor>contrary to all expectation|<in
~>in abeyance|<in ~a (cu gen.)>in
aseza(pe scaun etc.):to take a seat
anticipation of...|<in ~a (cu gen.)>in the
aseza(a se instala comod):to make oneself expectation of...|<sala de ~>waiting
comfortable room|<a intrece toate asteptarile>to exceed
aseza(in rind):to draw/line up all anticipation|<a intrece toate a
aseza(a se stabili):to settle (down) asteptat:waiting
aseza(d. casa, teren etc.):to settle asterne(a intinde pe jos etc.):to spread (out)
aseza(d. casa, teren etc.):to subside asterne(a intinde pe jos etc.):to lay
aseza(d. precipitatii):to fall asterne(a scrie):to write
aseza:to fall out asterne(a scrie):to put down
aseza(a poposi):to make a halt asterne(a trinti):to knock down
aseza(a se potoli):to calm down asterne:to spread
aseza(a incepe):to begin|v. limpezi asterne(d. zapada etc.):to fall|<a se ~
aseza(a incepe):to start|<a se ~ pe... fig.>to pe...>v. a se aseza pe|<a ~ masa>to lay the
set to (cu forme In -ing)|<a se ~ pe... fig.>to table, to lay dinner/supper etc.|<a ~ fata de
apply oneself to...|<a se ~ pe... fig.>to settle masa>to lay the cloth|<a ~ patul>to make
down to...|<a se ~ in pat>to go to bed|<a se the bed|<a ~ pe hirtie>to commit to paper
~ la masa>to sit down to table|<~ti-va !>sit asternut:bed clothes
down ! take a seat ! asternut(strat):layer
asezare(ca actiune):seating etc. v. aSeza asternut(strat):stratum
asezare(situatie):position asternut:blanket
asezare:location|settlement asternut(culcus):bed(ding)
asezare(loc):place atac:attack|onslaught|onset
asezare(locuinta):dwelling atac(asalt):assault
asezare(casa):house atac(ofensiva):offensive
asezare(orinduire):system atac:fit
asezat:situated|seated etc. v. atac(usor):touch
aSeza|earnest|serious|reliable|sober-
atac(usor):apoplexy
minded|quiet|wise|reasonable|calm|sensible
atac(usor):apoplectic stroke
asezat:seriously
atac(de guta):attack
asezamint:institution|establishment
atac(de guta):touch
asijderea:also|too|likewise
atac(de guta):go|<a porni un ~>to
astepta:to wait for|to await
launch/start an attack
astepta(cu nerabdare):to look forward to
ataca:to set upon
astepta(a spera in):to hope for
ataca(d. acizi):to attack
astepta(a se ~ la):to expect|v. pasui
ataca(d. acizi):to bite/eat into
astepta:to wait|<asteapta putin pop.>(wait)
ataca(d. boli):to attack
half a mo|<asteapta putin>wait a little|<a ~
degeaba>to wait in vain|<a ~ degeaba>to ataca(d. boli):to affect
cool one's heels|<a se ~ la...>to expect...|<e ataca(a incepe):to begin
~t in asta seara>we're expecting him ataca(a incepe):to start

102
ataca(a incepe):to tackle atenansa:dependency
ataca:to attack ateneu:athenaeum
atacabil(d. o parere etc.):contentious atenian:Athenian
atacabil(d. o parere etc.):contestable atent(la):attentive (to)
atacabil(d. o parere etc.):assailable atent(la):heedful (of)
atacabil(d. o parere etc.):disputable atent(la):careful (of)
atacabil(d. un codicil etc.):open to attack atent(la):mindful (of)
atacare:attacking etc. v. ataca atent(d. o cercetare):careful
atacat:attacked|assailed atent(d. o cercetare):searching
atacat(si ~ la plamini):consumptive atent(d. o cercetare):thorough
atacat(si ~ la plamini):wasted atent(curtenitor):courteous
atacator:assailant|attacker atent(amabil):amiable
ataman:chief fisherman atent(grijuliu):considerate
ataman:hetman atent:attentively|<fii ~ !>have a care ! look
ataraxie:ataraxy out !
atare:such|<ca ~...>as such|<ca ~... atenta:<a ~ la... fig.>to encroach/infringe
(deci)>therefore...|<ca ~... on/upon...|<a ~ la viata cuiva>to make an
(deci)>consequently...|<e un impostor si attempt on smb.'s life
trebuie tratat ca ~>he's an impostor and atentat(la):attempt (upon)
must be treated as such atentat(la):assault (upon)
atas:side car atentat(la):encroachment (on/upon)|<~ la
atasa:to attach|<a se ~ de...>to be attached pudoare>indecent assault
to...|<a se ~ de...>to become attached atentator:would-be assassin
to...|<a se ~ de...>to become fond of... atenti(un)e:attention|attention,
atasabil:attachable heed|note|notice
atasament(pentru/fata de):attachment (to) atenti(un)e(grija):care
atasament(pentru/fata de):affection (for) atenti(un)e:consideration
atasare:attaching atenti(un)e(cadou):present
atasat:attache|<~ militar>military attache atenti(un)e:have a care ! be careful !
atavic:atavistic atenti(un)e:careful !|(pay) attention !
atavism:atavism atenti(un)e:nix !|<a atrage cuiva atentia (d.
ateism:atheism ceva)>to engross/rivet/compel smb.'s
ateist:atheistic(al) attention|<~ la tren>beware of the trains
atelaj:team|pair sau pairs of horses|oxen etc. !|<~ la treapta>mind the step !|<~ ! vopsit
!>mind the paint|<cu ~>attentively|<cu
atelaj(harnasament):harness
~>carefully|<in atentia
atela:splint cititorilor>advertisment to the reader|<a
atelier:(work)shop|workroom atenua:to attenuate
atelier(de pictor etc.):studio atenua(o pedeapsa, urmari etc.):to mitigate
atelier(muncitorii dintr-un atenua(a micsora):to lessen
~):shop/workroom staff
atenua(a micsora):to diminish
atelier:workshop
atenua(durerea):to alleviate
atemporal:without relation to time|epoch
atenua(gravitatea unei fapte):to extenuate
atemporalitate:absence of references to
atenua(gravitatea unei fapte):to render less
time|epoch, etc.
grave

103
atenuant:<circumstante ~e atinge(a mentiona)(a mentiona):to touch
jur.>extenuating/palliating circumstances (upon)
atenuare:attenuation etc. v. atenua atinge:v. pocni
aterina:atherine (Atherina hepsetus) atinge:to be in contact|to be contiguous|<a
ateriza:to alight se ~ de...>to touch...|<~-ma cu zece
aterizaj:v. aterizare lei>chuck me a tenner
aterizare:landing|alighting|<~ atingere:touching etc. v.
fortata>forced/emergency landing|<teren de atinge|touch|contact
~>landing ground|<tren de ~>undercarriage atingere(stirbire):prejudice
ateroscleroza:atherosclerosis atingere(stirbire):damage
atesta:to attest|to certify atingere(stirbire):detriment|<a aduce o ~ (cu
atestare:attestation dat.)>to cause/do damage to...|<a
intra/ajunge in ~ cu...>to come into contact
atestat:certificate
with...
ateu:atheist
atins:touched etc. v. atinge|<~
atic:Attic de...>suffering from...
atica:attic (storey) atitudine(fata de):attitude (towards)
aticism:Atticism|atticism atitudine(a corpului):attitude
atingator(jignitor):hurtful atitudine(a corpului):posture|<a lua ~>to
atingator(jignitor):vexatious take up an attitude
atingator(jignitor):offensive atirna:to hang
atingator(induiosator):touching atirna(a fi atirnat):to be suspended
atingator(induiosator):moving atirna(in jos):to hang down
atingator(induiosator):pathetic atirna(a cintari):to weigh
atinge:to touch atirna(a valora):to be worth
atinge(la suprafata):to brush (against) atirna:to hang (up)
atinge(a se lovi de):to knock (against) atirna:to be hung|<a ~ de...>to hang
atinge(a deranja):to disturb from...|<a ~ de... (a depinde de)>to depend
atinge(a deranja):to trouble on...|<a ~ pe funie>to hang on/upon the line
atinge(a ajunge la):to reach atirnare:hanging (position)
atinge(un nivel):to reach atirnare(dependenta):dependence
atinge(un scop):to achieve atirnare(dependenta):dependency
atinge(un scop):to gain atirnatoare:v. agatatoare
atinge(un scop):to attain atit:v. atita
atinge(a realiza):to achieve atit:so much|so long|so dearly etc. v. Si
atinge(a misca)(a misca):to move atIta|<~ ca...>only...|<~ ca...>with the
(only) difference that...|<~ cit>as much
atinge(a misca)(a misca):to touch
as...|<~ cit>as far as...|<~... cit si...>both...
atinge(a misca)(a misca):to affect and...|<~ de...>so...|<cu ~ mai mult>so
atinge(a jigni):to offend much the more|<cu ~ mai mult cu cit...>the
atinge(a jigni):to hurt more so a
atinge(a rani):to wound atita:so much|so long etc.
atinge(a privi)(a privi):to concern atita:so many
atinge(a privi)(a privi):to affect atita(singurul):the only/sole/unique
atita:so much

104
atita(temporal):so much time atomist:atomist/nuclear physicist/expert
atita(temporal):for so long a time atomiza:to atomize|to spray
atita:so many things atomizator:atomizer|spray(er)
atita(numi atit):no more aton:atonic
atita:so much etc. v. atIt|<~ paguba !>never atonalism:atonalism
mind !|<~ paguba !>so much the better !|<~ atonalitate:atonality
paguba !>good riddance to bad rubbish !|<~ atonie:atony
timp...>for so long (a time)|<~ timp
atotbiruitor:all-conquering
cit...>as/so long as...|<de atitea ori>so
often|<pentru ~ lucru>for so little|<~ tot atotcuprinzator:all-inclusive
!>that's (about atotprevenitor:all-too-cautious
atitica:a wee little/lit bit|<nici ~>not a atotputernic:all-powerful|omnipotent
jot/whit|<erai numai ~ !>you were a chit of atotputernic:Almighty God
a girl sau a slip of a boy atotputernicie:almightiness|omnipotence
atlant:Atlas atotstiutor:omniscient
atlant:atlantes atotstiutor:hepcat
atlas(geografic):atlas atotvazator:all-seeing
atlas(geografic):book of maps/plates atractiv(atragator):attractive
atlas(istoric etc.):atlas atractie:attraction|pull
atlas:atlas atractie:amusements|<~
atlaz:Indian satin moleculara>molecular attraction|<~
atlet:athlete moleculara>cohesive force|<~
atletic:athletic universala>gravitation|<forta/putere de
~>appeal|<forta/putere de
atletica:athletics|<~ usoara>light
~>attraction|<forta/putere de
athletics|<~ usoara>track-and-field
~>attractiveness|<numar de ~>special
athletics/events
number/act
atletism:athleticism|athletics
atrage(d. magnet, soare etc.):to attract
atmosfera:atmosphere
atrage(d. magnet, soare etc.):to draw
atmosfera(aer):air
atrage:to draw
atmosfera(ambianta):environment
atrage(a momi):to lure
atmosfera:atmosphere|atmo
atrage(a momi):to entice
atmosferic:atmospheric|air...|<presiune
atrage(a ispiti):to prompt
~a>air pressure
atrage(a cistiga):to win
atmosferiza:to weather
atrage:to attract one another|<a-si ~...
atmosferiza:to air
(minia)>to draw down the lightning|<a ~
atmosferizat:breezy asupra (cu gen.)>to bring down...
atol:atoll|coral island upon...|<a-si ~...>to draw... upon one|<a-si
atom:atom|<~ de uraniu>uranium atom|<~ ~... (ura, blamul)>to incur...|<a-si ~...
marcat>tagged atom|<~ trasor>tracer atom (critica, elogiile)>to come in for...|<a-si ~...
atomic(d. greutate, teorie etc.):atomic (minia)>to brin
atomic(d. bomba etc.):atom...|<arme atragere:attracting|attraction etc. v. atrage
~e>atomic/nuclear weapons|<bomba atragator:attractive|winning|winsome
~a>atom-bomb, A-bomb atragator(ademenitor):alluring
atomism:the atomic theory atragator(ademenitor):inviting
atomist:atom... atragator(frumos):beautiful

105
atragator:attractively atunci:then|at that time|<~
atribui(cu dat.):to assign (to) cind...>when...|<chiar/tocmai ~>just
atribui(cu dat.):to allot (to) then|<de ~>since (then)|<de ~>since that
time|<pe ~>then|<pe ~>about that
atribui(a acorda):to confer (on)
time|<pina ~>till/until then|<tot ~>at the
atribui(a acorda):to bestow (on) same time|<tot ~>simultaneously
atribui(un rol, teatru):to cast smb. for... ata(in diferite sensuri):thread
atribui(o fapta, o intentie):to attribute (to) ata:filament|<ca pe ~>directly|<ca pe
atribui(o fapta, o intentie):to ascribe (to) ~>straight|<cusut cu ~ alba>obvious|<cusut
atribui(o fapta, o intentie):to put/set down cu ~ alba>easily seen through|<din fir pina
(to) in ~>the long and the short of it|<mai mult
atribui(un proiect etc.):to credit smb. with... ~ decit fata>threadbare|<nici cit un fir de
atribui(in sens negativ):to fasten... on smb. ~>nothing at all|<pina la un fir de ~>to a
hair/nicet
atribui:to be assigned|<a-si ~...>to
assume...|<a-si ~...>to claim...|<a-si ~...>to atica:sort of cheap cotton fabric
arrogate...|<a-si ~...>to oneself... atine:to be on the watch|to be in wait|to
atribuire:assigning etc. v. atribui watch|<a ~ drumul etc. cuiva>to be on the
watch for smb.|<a ~ drumul etc. cuiva>to
atribut:attribute
be in wait for smb.|<a ~ drumul etc.
atribut(calitate):quality cuiva>to waylay smb.|<a ~ drumul etc. (a
atribut(simbol):symbol prinde)>to catch smb.
atribut(semn):sign atinti:to direct|to fix|to rivet
atribut(emblema):emblem atinti(a concentra):to concentrate
atribut(emblema):hall-mark atinti(a concentra):to focus
atribut:attribute atinti(o arma):to aim
atributiv:attributive atinti:to stare|to look fixedly/intently|<a-si ~
atributiv:attributively ochii asupra (cu gen.)>to look
atributie:prerogative|competence|powers fixedly/intently at...
atributie(domeniu):province atintire:directing etc. v. aTinti
atributie(insarcinare):task atintit:fixed|intent|riveted
atributie(insarcinare):obligation atintit:fixedly|intently
atrium:atrium atipeala:doze|drowse|forty winks|nap
atroce:atrocious|heinous atipi:to doze/drowse off|to fall into a light
atroce:atrociously|heinously slumber|to get forty winks
atrocitate:atrociousness atita(a aprinde):to light
atrocitate(ca act):atrocious act atita(a aprinde):to kindle
atrocitate(ca act):atrocity atita(a inteti):to stir
atrocitate(ca act):dreadful thing atita(a inteti):to poke
atrocitate(ca act):horrible deed/crime atita(a inteti):to trim
atrofia:to atrophy atita(a inteti):to mend
atrofiat:atrophied atita(a inteti):to rake
atrofie:atrophy atita:to add fuel to
atrofiere:atrophying|atrophy atita(a asmuti):to set
atropina:atropin(e) atita(a instiga):to instigate
atu:the best card atita(a instiga):to incite
atitare:lighting etc. v. aTITa

106
atitat:stirred|fanned|set de ~ si fig.>gold mine|<miini de ~>hands of
atitat(instigat):incited gold|<a plati cu ~>to pay in gold
atitat(instigat):instigated aurar:goldsmith
atitator:instigating|instigative etc. v. aTITa aurar(baies):gold washer
atitator:instigator|firebrand|<~ la aura:aura|halo
razboi>warmonger|<~ la aurarie:golden ware
razboi>instigator/fomenter of war aureolat:haloed
atos:fibrous aureola:aureola|glory|halo
au:v. oare aureomicina:aureomycin
au(sau):or auri:to gild
au:oh ! ah ! auricul:auricle
audia:to hear auricular:acoustic
audia(cursuri):to attend auricular(d. martori):auricular
audia(a asculta):to listen to auricula:external ear
audia(a asculta):to hear aurifer:auriferous|gold-bearing
audibilitate:audibility|audibleness aurire:gilding
audient:unattached student|tosher aurit:gilded|gilt|v. auriu
audienta:audience auriu:golden
audiere:examination|hearing etc. v. audia auriu:golden|bright|brilliant
audiometru:audiometer aurora:dawn|daybreak|aurora
audiovizual:audio-video ausculta:to sound
auditiv:auditory auscultatie:auscultation
auditor:listener auspiciu:auspice|<sub auspiciile (cu
auditoriu(sala):auditorium gen.)>under the auspices/patronage/aegis
auditoriu(sala):auditory of...|<sub cele mai bune auspicii>under the
auditoriu(persoane):audience most favourable auspices
auditoriu(persoane):auditory auster(d. cineva):stern
auditoriu(persoane):public auster(d. viata):austere
auditie:hearing|audition auster(d. stil):severe
auditie(concert):concert|<prima ~>first austeritate:sternness|austerity
hearing austral:austral|southern
augment:augment australian:Australian
augmentativ:augmentative austriac:Austrian
augur:augury|omen austriac:Austrian|<pariu ~>(ac)cumulator
augur:augur|<de bun ~>auspicious|<de rau austru:southern|south-western wind (in
~>ominous|<de rau ~>of ill omen Rumania)
august:august|majestic ausel:kinglet (Regulus cristatus)
august:August aut:out
aui:v. haui autarhic:autarchic(al)
aula:assembly hall|lecture room autarhic:autarchically
aur:gold autarhie:autarchy
aur:wealth|<de ~>gold...|<de ~ fig. autentic:authentic|genuine
poetic>golden|<de ~ (d. cineva)>(as) good autentic(d. o copie):certified
as gold|<epoca de ~>the Golden Age|<mina autentic(d. o copie):exemplified

107
autenticitate:authenticity|genuineness autodemascare:self-exposure
autentifica:to authenticate|to legalize|to autodescarcare:tipping|self-unloading
certify autodescarcato:dump (truck)|tip/tipping
autentificare:authentication (lorry etc.)
auto:motor...|automobile... autodeterminar:self-determination
autoadministra:to be self-governed autodidact:self-taught/-educated
autoamagire:self-delusion|indulging in person|autodidact
illusions|self-complacency autodistrugere:self-destruction
autoaparare:self-defence autoduba:motor van
autoaprindere:spontaneous combustion|self- autofecundare:self-fertilization
ignition autofinantare:self-financing
autobascul(anta):dump truck|tip(ping) lorry autoflagela:to whip oneself
autobaza:mechanical transport depot|motor autoflagelare:self-flagellation
depot autofurgoneta:pick-up truck|light/small
autobiografic:autobiographic(al) lorry
autobiografic:autobiographically autogara:bus terminal
autobiografie:autobiography autogena:<sudura ~>autogenous welding
autobiografie:background autogir:autogiro
autoblindat:armoured car autograf:autograph(ic)
autobuz:bus|<a pierde ~ul>to miss the bus autograf:autograph
autocamion:(motor) lorry autoguverna:to be self-governed/-governing
autocamion:truck autohton:autochthonous|aboriginal
autocamioneta:light motor truck autohton:native
autocar:(motor) char-a-banc|(motor) autoimpunere:self-taxation
coach|bus autoincintare:self-admiration/-
autocefal:autocephalous complacency|self-flattery/-deception|self-
autocisterna:(motor) tank waggon delusion/-deceit
autocisterna:tank truck autolinistire:complacency
autoclava:autoclave|sterilizer automat:automatic
autoconservare:self-preservation automat(d. aparate):self-acting
autocrat:autocrat automat:automaton
autocratic:autocratic automat:a mere machine
autocratic:autocratically automatic:automatic
autocratie:autocracy automatism:automatism
autocritic:self-critical automatiza:to automatize
autocritic:self-critically automatizare:automatization
autocritica:self-criticism|<a-si face automatizare(in industrie):automation
autocritica>to pass self-criticism on one's automobil:self-propelling
activity|<a-si face autocritica>to apply self- automobil(motor):car
criticism
automobil:automobile
autodafe:auto-da-fe
automobil(de bilci):dodg'em car
autodafe(rug. si):pyre
automobil(de joaca):go-kart|<~ de
autodafe(rug. si):bonfire curse>racing car|<~ sport>(two-seater) run
autodemasca:to expose oneself about|<~ sport>roadster|<fabrica de

108
~>automobile/motor works|<fabrica de account|<a fi o ~ in materie de...>to be an
~>car plant authority on...
automobilism:motoring autoriza:to authorize
automobilist:motorist autoriza(a permite):to allow
automobilistic:motor(-car)... autoriza(a permite):to permit
automotor:motor railway engine|self- autoriza(pe cineva):to authorize
propelling railway carriage autoriza(pe cineva):to empower
automultumire:self- autorizare:authorization etc. v. autoriza
satisfaction|complacency autorizatie(de vinzare):licence|permit
automutila:to maim oneself|to inflict a autosanitara:(motor) ambulance|ambulance
wound upon oneself car
automutilare:self-inflicted disability/wound autostop:(stop) traffic lights|block
autonom:autonomous|self-governing signal|hitch-hiking|hitch hike|<cu ~ul>hitch
autonomie:autonomy|self- hiking
government|independence autostrada:autostrada|motor highway
autonomie:flight range autostrada:superhighway
autoobservare:self- autostropitoare:watering cart
analysis|introspection|self-control autosugestie:autosuggestion
autoplastie:plastic surgery autotipie:autotypy
autoportret:self-portrait|autoportrait autotractor:motor tractor|agrimotor
autoportretiza:description of oneself autoturism:touring car|(motor) car
autopropulsat:self-propelled/-propelling autovaccin:autogenous vaccine
autopropulsor:v. autopropulsat autovehicul:motor vehicle
autopsie:autopsy|post-mortem auxiliar:auxiliary
(examination)
auxiliar(suplimentar):supplementary
autor:author|maker
auxiliar(aditional):additional
autor(al unui proiect):contriver
auz:hearing|<la ~ul (cu gen.)>on
autor(al unui proiect):promoter hearing...|<a-i lua cuiva ~ul>to deafen smb.
autor(al unei scrieri):author auzi:to hear
autor(al unei scrieri):writer auzi(a afla):to learn
autor(al unei crime):perpetrator|<drept de auzi(a i se spune):to be told
~>copyright
auzi:to be heard
autorapid:diesel-driven/-engined
auzi(d. zvonuri):to be spread abroad
train|diesel-powered train
auzi:to hear|<a ~ de/despre...>to hear
autoreglaj:self-adjustment
of...|<a ~ de/despre...>to get wind of...|<aud
autoreglare:self-regulation ?>what ?|<nici nu vreau sa aud de asa
autoritar:authoritative ceva>I won't hear anything about it|<sa ~m
autoritar:authoritatively de bine !>good-bye !|<sa ~m de bine !>so
autoritate:authority long !|<nu aude de o ureche>he is deaf of
autoritate:the law|<in mina autoritatilor>in one ear|<auzi !>(
the hands of the law|<a avea ~ asupra (cu auzit:hearing|<din ~e>by/from hearsay
gen.)>to have authority over...|<a da pe aval:downstream
mina autoritatilor>to have the law of avalansa:avalanche
(smb.)|<care se bucura de ~>of much avan:terrible|awful

109
avan(rau):wicked avaria:to deteriorate
avan(crud):cruel avarie:damage|injury
avan:terribly|awfully avariere:damaging
avangarda:vanguard|<in avangarda (cu avaritie:avarice|stinginess
gen.)>in the van of...|<de ~>vanguard...|<de avat:rapacious carp (Aspius aspius)
~>leading|<de ~>progressive|<de avea:to have|to have got
~>advanced|<de ~>forward-looking
avea(a poseda):to possess|to be possessed
avangardism:vanguardism of
avangardist:vanguardist avea(a se bucura de):to enjoy
avanport:outer harbour avea(a fi compus din):to consist of
avanpost:outpost avea(a fi compus din):to be composed of
avanpremiera:dress rehearsal avea(a purta):to carry
avans:start|<a avea un ~ fata de...>to get the avea(haine):to wear
start of...|<a face cuiva ~uri>to make
avea(a fi de o anumita inaltime):to be...
advances/overtures to smb.
high etc.
avansa(a inainta):to advance
avea(a simti):to feel
avansa(a inainta):to move forward
avea(a fi autorul):to be the author of
avansa(a progresa):to advance
avea:to have|<a se ~ bine cu cineva>to
avansa(a progresa):to progress stand well with smb.|<a se ~ bine cu
avansa(a progresa):to get on cineva>to be on good terms with smb.|<a se
avansa(a progresa):to make headway ~ rau cu cineva>to stand ill with smb.|<a se
avansa(a progresa):to go forward ~ rau cu cineva>to be on bad terms with
avansa(in slujba):to advance smb.|<a ~ sa/de...>to have to...|<ce ai
?>what's the matter w
avansa(in slujba):to be promoted
aventura:to expose oneself|to take too many
avansa(in grad):to advance in rank
risks|<a se ~ in...>to venture into...
avansa(pe cineva):to promote
aventura:adventure
avansa(bani):to advance
aventura(amoroasa):intrigue
avansa(bani):to pay in advance
aventura(amoroasa):(love) affair|<~
avansare:promotion etc. v. avansa militarista>military gamble|<roman de
avansat:advanced aventuri>adventure novel|<roman de
avansat:advanced student aventuri>romance|<roman de
avanscena:apron aventuri>thriller
avantaj:advantage aventurier:adventurer|soldier of fortune
avantaja:to favour|<haina aceasta il aventurism:recklessness|gamble|dare-devil
avantajeaza>he looks best in this coat spirit
avantajare:favouring aventuros:adventurous|venturesome|darede
avantajos:advantageous|favourable vil
avantajos:advantageously|to advantage avere:fortune|wealth
avantren:fore-carriage avere(bani):money
avar:miserly|avaricious avere(bunuri):goods
avar:Avar avere(proprietate):property
avar:miser|niggard|screw avers:obverse (of a coin)
avar:Avar aversa:sudden shower|downfall
avaria:to damage|to spoil aversiune(fata de):aversion (to/for/from)

110
aversiune(fata de):dislike (to/for/of) aviza:to give smb. notice
avertisment:warning aviza(a avertiza):to warn
avertisment(instiintare):notice|<mustrare aviza(a instiinta):to inform
severa cu ~>severe reprimand and warning aviza(a hotari):to decide
avertiza:to warn avizare:warning etc. v. aviza
avertiza(a instiinta):to tell smb. beforehand avizier:notice/bulletin/poster board
avertiza(a instiinta):to give smb. notice avint(la fuga):running start
avertizare:warning etc. v. avertiza avint(la salt):running jump
avertizor:alarm signal avint(la plonjare):running dive
aviasan:emergency air service|ambulance avint(salt):spring
plane (service) avint(salt):bound
aviatic:air...|aircraft...|<baza ~a>air base avint(salt):dash
aviator:flier|flyer|airman|aviator|pilot avint(dezvoltare):raising
aviatie:aviation avint(dezvoltare):development
aviatie(forta aeriana):air force|<~ avint(progres):advance
civila>civil aviation|<~ de
avint(progres):progress
bombardament>bombing aircraft|<~ de
recunoastere>reconnaissance aircraft|<~ de avint(elan):elan
transport>transport aircraft|<~ de avint(elan):upsurge
vinatoare>fighting aircraft|<~ avint(impuls):impetus
utilitara>utility/service aircraft|<regiment avint(impuls):momentum
de ~>air-force squadron avint(entuziasm):enthusiasm
avicultor:poultry farmer/breeder avint(insufletire):animation|<~
avicultura:poultry raising/farming revolutionar>revolutionary enthusiasm|<~ul
avid:greedy|keen|eager continuu al economiei nationale>the
avid:greedily|with avidity continuous progress/advance of the natinal
aviditate:greed(iness)|avidity|eagerness|kee economy|<un nou ~ in munca>a new
nness upsurge in labour activity|<in plin ~>in full
swing of development|<in plin ~>on the
avion:(air)plane|aeroplane|<~ cu reactie>jet
rise|<a
plane|<~ cu reactie>rocket/jet-propelled
plane|<~ de asalt>strike plane|<~ de avinta:to push
bombardament>bomber|<~ de avinta(a insufleti):to inspirit
bombardament>bomb carrier|<~ de avinta(a inviora):to enliven
recunoastere>scouting plane|<~ de avinta:to rush|to dart|to dash|to soar
transport>commercial/transport plane|<~ de avintat:enthusiastic
vinatoare>
avintat(d. zbor):soaring
avioneta:light plane/aircraft|<~
sanitara>ambulance plane avintat(exaltat):exalted
avitaminoza:avitaminosis|vitamin avocat:advocate
deficiency avocat(pledant):barrister
aviz:note|notice|notification|intimation avocat(al apararii):pleader
aviz:note avocat(al apararii):counsel for the defence
aviz(sfat):advice avocat(in Anglia):advocate
aviz(parere):opinion avocat(licentiat in drept):barrister
aviz(parere):reference avocat(la curtile obisnuite):counsel
aviz(punct de vedere):point of view avocat(jurisconsult):barristers

111
avocat:champion azil:shelter|<~ de noapte>dosshouse|<drept
avocat(intermediar):interceder de ~>right of sanctuary|<~ de noapte>night
avocat(intermediar):mediator shelter|<~ de noapte (piesa lui Gorki)>The
Lower Depths|<~ politic>political
avocat(nu apare in instante):solicitor
asylum|<a acorda ~ politic>to grant
avocat:attorney political asylum
avocat(prost):pettifogger azima:unleavened bread|azym(e)
avocat:supporter|<colegiu de avocati>Bar azimut:azimuth
Association|<corpul avocatilor>the (whole)
azot:nitrogen
body of barristers|<corpul avocatilor>the
Bar|<a deveni ~>to be called to the bar|<a azotat:nitrogenous
pleda ca ~>to plead as an advocate azotat:nitrate
avocatura:legal/lawyer's profession|the Bar azotic:nitric|<acid ~>nitric acid
avocatesc:lawyer's...|concerning the Bar azotos:nitrous|<acid ~>nitrous acid
avocateste:like a lawyer azur:azure|blue
avocatime:the (whole) body of barristers|the azuriu:azure
Bar azvirli(a arunca):to fling
avort(spontan):miscarriage azvirli(afara):to throw out
avort(provocat):(procured) abortion azvirli(in sus):to throw up
avorta:to miscarry azvirli(a se arunca):to fling oneself
avorton:abortion|freak|monster azvirli(d. animale):to kick|<(bun) de ~t>not
avrameasca:v. veninarita worth a fig/a rap|<(bun) de ~t>not fit for a
avuabil:avowable dog|<nu e de ~t>it's not half bad|<nu e de
~t>not so dusty
avut:well-off|rich|wealthy
azvirlire:flinging etc. v. azvirli
avut:v. avere|<~ obstesc>national/public
property azvirlita:<a da de-a azvirlita cu>to toss up
and down
avutie:wealth
azvirlitura:throw|<la o ~ de bat>at a stone's
ax:spindle
throw
axa(pe/in jurul):to centre (round)
al:v. cel
axare:centring
ala:v. acela
axa:axis|<axa y-ilor mat.>y-axis
alalalt:v. celalalt
axial:axial
ast:v. acest
axilar:axillary
asta:v. acesta
axiomatic:axiomatic(al)
astalalt:this
axiomatic:axiomatically
astalalt:this one
axioma:axiom
azalee:azalea
azbest:asbestos
azbuche:abc, the three r's
azi:v. astazi|<~-miine>one of these
days|<de ~ inainte>from now on|<de ~
inainte>henceforth|<de ~
inainte>henceforward|<de ~ pe miine>from
hand to mouth
azil:asylum

112
113
ba(nu):no baza(temelie):foundation
ba:nay|oh no !|no sure !|indeed/certainly not baza(temelie):groundwork
!|(no !) a thousand times no ! baza(parte de jos):lower part
ba(dimpotriva):on the contrary baza(parte de jos):foot
ba(nicidecum):by no means, on no account baza(parte de jos):bottom
ba(de loc):not at all baza(parte de jos):base
ba(da):oh yes baza:ground
ba(da):of course I do etc. baza(sprijin):support
ba(da):yes, yes ! baza(a unui logaritm)(a unui
ba(da):to be sure logaritm):radix
ba(da):indeed, I shall etc. baza(a unui logaritm)(a unui logaritm):root
ba(da):I am etc., though baza:base (of aperations)|<~ aeriana>air
ba(politicos):I beg your pardon base|<~ de materii prime>source of raw
ba(politicos):to be sure materials|<~ economica>economic/material
foundation|<~ furajera>forage base|<~
ba(politicos):without doubt
militara>military base|<~ navala>naval
ba(politicos):rather base|<~ sportiva>sports base/grounds|<de
ba(mai mult decit atit):moreover ~>basic|<de ~>fundamental|<pe/
ba:nay|<~ incoace, ~ incolo>then to the bazedov:Bazedow's disease|exophthalmic
left|<~ aici, ~ acolo>now here, now goitre
there|<~ ..., ~...,>now..., then...|<~..., bazedovian:affected by exophthalmic goitre
~...>now... now..., alternately|<~..., ~...>by
bazic:basic
turns|<~..., ~...>half... half...|<~ bine ca nu
!>(oh) yes, certainly !|<~ bine ca nu bazilica:basilica
!>(why) to b bazin(ornamental):ornamental lake
baza:to found|to base|to grount|<a se ~ bazin(pt. inot etc):swimming pool/piscine
pe...>to rely on...|<a se ~ pe...>to depend bazin:basin
(up) on...|<a se ~ pe...>to take one's stand bazin(regiune):region
on... bazin(regiune):area
bazaconie(excentricitate):eccentricity bazin(district):district
bazaconie(excentricitate):extravagance bazin:pelvis|<~ carbonifer>coal
bazaconie(excentricitate):oddity field/basin|<~ de inot>swimmin pool|<~ de
bazaconie(excentricitate):singularity inot (in aer liber)>open-air swimming
bazaconie(absurditate):absurdity pool|<~ de pesti>fish basin|<~
bazaconie(absurditate):folly forestier>forest district|<~ acoperit>indoor
piscine/swimming-pool|<marele ~
bazaconie(absurditate):foolish thing
anat.>false pelvis|<micul ~ anat.>true
bazaconie(absurditate):piece of folly pelvis
bazaconie(pozna):prank bazinet:renal pelvis
bazaconie(pozna):hoax bazon:double seat
bazaconie(pozna):lark ba:v. ma
bazalt:basalt babatie:v. baba
bazaltic:basaltic babatie:old crow
bazar:baza(a)r babesc:old-womanish|old woman's...|<leac
bazar(piata):market (place)|<~ cu /de ~>kitchen physic
solduri>jumble sale|<~ de jucarii>toy babeste:like an old woman
bazaar

114
babeste(empiric):empirically babac(a):father|<trai, neneaco, cu banii
babeste(simplu):in a simple way babachii aprox.>to live in clover/on the fat
bacan:grocer of the land
bacan:logwood(Haematoxylon babalic:old dugout/crock
campechianum baban:whacking|thumping|sizable|considera
bacan(culoare):rouge ble
bacan(culoare):French red baba:old woman|mother
bacan(culoare):raddle baba:harridan
bacanie(ca pravalie)(ca pravalie):grocer's baba(apelativ):matron
(shop) baba:dame
bacanie:grocery store baba(fara dinti):old mother Gum
bacanie(ca meserie):grocery trade baba(d. un barbat)(d. un barbat):milksop
bacanie(aromate):spicery baba(d. un barbat)(d. un barbat):a regular
badaran:boor|churl|cad old woman
badaranie:boorshness|churlishness baba(sotie):my old lady
badaranie(ca act):piece of baba(sotie):mistress
insolence/rudeness baba(sotie):my mistress/Missis
badie:v. bade baba(sotie):rib
badita:v. badie baba(baba lui):his good lady
baga(in):to put (in(to)) baba(alintator, apelativ):wifie
baga(prin impingere):to push/thrust in baba(alintator, apelativ):(dear) old girl
baga(prin impingere):to shove (into) baba(bunica)(bunica):grandmother
baga(prin apasare):to wedge in baba(grinda de lemn):wooden beam
baga(cu efort):to edge in baba:(river) bullhead (Cottus
baga(cu dibacie):to shuffle in gobio)|<Babele>the first 9 or 12 days of
march when|<Babele>according to the
baga(cu virful):to drive in
popular belief|<Babele>Baba Dochia
baga(prin loviri):to strike in shakes off her furcoats one by one|<baba
baga(prin loviri):to knock in gaia>follow my leader|<baba hirca/cloanta
baga(fortind):to force in peior.>beldam(e)|<baba hirca/cloanta pe
baga( a ghiftui):to stuff/cram in babeta:crone|(fussy) old woman
baga(a introduce):to introduce babeta(pentru copii):v. baveta
baga(a introduce):to stick in babetica:v. baveta
baga(a numi,a angaja)(in):to put (in a place) babilonie:Babel|chaos
baga(a numi, a angaja)(in):to give smb. an babilonie(zarva):confused noise
appointment babilonie(zarva):hubbub
baga(a numi, a angaja)(in):to find a post for babilonie(zarva):row
baga(a numi, a angaja)(in):to engage babilonie(zarva):hullabaloo
baga(in)(in):to take (in(to)) babita:male agaric
baga(in):to introduce baboi(peste marunt):(fish) fry
baga(nepoftit):to intrude babord:larboard
baga(a intra) (in):to enter (cu ac.) babornita(baba):old hag
baba:mooring bitts babornita(baba):harridan
babuin:baboon (Cynocephalus)

115
babusca:v. baboi|<~ rosie iht.>plain/red bacteriologie:bacteriology
surmullet (Mullus barbatus) bade(frate mai mare)(frate mai mare):elder
bac:ferry brother
bac:jaw|<~ de celula electrolitica bade(apelativ)(apelativ):brother
electr.>accumulator box bade(prietene)(prietene):my friend
bacalaureat:person who has passed the bade(prietene)(prietene):old man
bacala bade(domnule)(domnule):Mister...
bacalaureat:school-leaving bade(iubitul tarancii)(iubitul tarancii):lover
examination|<bacalaureat>school-leaving
bade(iubitul tarancii)(iubitul
examination(qualifying smb.for higher
tarancii):sweetheart
stud|<a-si da bacalaureatul>to go in for
one's school-leaving examination bade(iubitul tarancii):poetic swain
bacanale:orgies badijona:to paint
bacanta:bacchante|maenad badijonaj:painting
bacara:baccara(t)|crystal made at Baccarat badijonare:painting
baca:bacca bae...:v. baie...
bacau:<a-si gasi ~l>to get into hot bafta(noroc):good luck
water/into a scrape bafta(noroc):a good swim
baccea:v. babalic bafta(noroc):drunkard's luck
bacceli:to become an old dug-out/crock bafta(neasteptata):luke|<a avea ~>to be
bachelita:bakelite lucky|<a avea ~>to be in luck
bachic:Bacchic baga:tortoise/turtle shell
bachic:bacchiac bagaj:luggage
baci:shepherd in charge of a sheepfold bagaj:stock|<a-si face ~ele fig.>to pack off
(bag and baggage)|<a-si face ~ele>to pack
bacil:bacillus
up
bacilar:bacillar(y)
bagatela:trinket
baciliform:bacilliform
bagatela:bagatelle
baciloza:bacillus infection
bagateliza:to slight|to minimize
baclava:kind of Turkish
bagatelizare:slighting
cake|<baclava>kind of Turkish cake (in the
shape of lozenge) bagdadie(tavan):ceiling
bacon:bacon bagheta(vergea):wand
bacsis:drink bagheta(vergea):rod
money|tip|gratuity|douceur|baksheesh|<a da bagheta(vergea):switch
cuiva un ~>to give smb. a gratuity|<a da bagheta(betisor):stick
cuiva un ~>to give smb. smth. for bagheta(fermecata):charming rod
himself|<a da cuiva un ~>to tip smb. bagheta(fermecata):magic wand
bacterian:bacterial bagheta(a cautatorilor de
bactericid:bactericidal comori):divining/dowsing rod
bactericid:bactericide bagheta:moulding
bacterie:bacterium bahic:v. bachic
bacteriofag:bacteriophage bahna:marsh|fen
bacteriofagie:bacteriophagy bai(necaz):trouble|<nu-i (nici un) ~>it
bacteriolog:bacteriologist doesn't matter|<nu-i (nici un) ~>never mind
bacteriologic:bacteriological baiadera:bayadere

116
baie(imbaiere):bath baiu:not at all|by no means|certainly not|<a
baie(in aer liber):bathe zice baiu>not to consent/agree|<a zice
baie(in aer liber):dip (in the sea) baiu>to refuse|<care-i ~ ?>what's the
trouble/matter ?|<care-i ~ ?>where does the
baie(prin afundare):ducking
shoe pinch ?|<nu-i nici un ~>it doesn't
baie(inot):swim (ming) matter|<nu-i nici un ~>never mind|<nu-i
baie(ca stabiliment):bathing nici un ~>don't both
house/establishment bal:ball|package
baie(camera):bathroom bal(dans):dance
baie(cada):bath tub bal(costumat):fancy-dress ball
baie(etuva):drying stove bal(mascat):masked ball|bale|<regina
baie(mina):mine balului>the reine of the ball|<rochie de
baie(mina):pit ~>ball dress|<daca-i ~ , ~ sa fie ! aprox.>in
baie(recipient etc.):bath for a penny, in for a pound
baie(recipient etc.):balneum balada:ballad|<~ haiduceasca>ballad of
baie(mare):seaside outlawry|<~ istorica>historical ballad|<~
populara>popular ballad
baie(statiune balneara):bathing/watering
place balalaica:balalaika
baie(la antici):thermae balama:hinge
baie(izvoare minerale):mineral springs balama(articulatie):joint|<a-i slabi ~lele>to
lose one's strength|<a-i slabi ~lele>to
baie(izvoare minerale):spa|<~ calda>warm decay|<a-si iesi din ~le>to fly off the
bath|<~ de aburi>steam bath|<~ de handle|<a-si iesi din ~le>to get all hot and
arama>copper mine|<~ de mare>sea bothered|<a stringe pe cineva in ~le>to
bathing|<~ de namol>mud bath|<~ de keep smb. up to scratch
putina>(warm) bath in a tub|<~ de
putina>tubbing|<~ de sezut>sitz/hip bath|<~ balamuc:lunatic asylum|madhouse|rubber
fierbinte>hot bath|<~ generala>full bath|<~ room|booby hatch
rece>cold bath|<~ turcea balamuc(in Anglia si):Bedlam
baiera(curelusa):band balamuc(zarva)(zarva):devilish row
baiera(curelusa):strap balamuc(zarva)(zarva):a devil of a row
baiera(snur):string balamuc(zarva)(zarva):hubbub
baiera(ata):thread|<baierile inimii balamuc(dezordine)(dezordine):muddle
anat.>cardiac blood vessels|<baierile balamuc(dezordine)(dezordine):jumble
pungii>the strings of a purse|<a avea noua balamuc(dezordine)(dezordine):confusion
baieri la punga>to be tight- balamuc(dezordine):disorder
fisted/curmudgeonly/skinny|<a striga din
balang(a):ding-dong !
(toate) baierile inimii>to shout at the top of
one's voice|<a-si stringe baierile pun balanga:cow('s)|horse('s) bell
baioneta:bayonet|side arm|pigsticker|<atac balans:tossing|v. balansare
la ~>bayonet charge|<atac cu balansa:to balance
baioneta>bayonet charge|<a strapunge cu balansa(sulita, etc):to poise
baioneta>to bayonet balansa(a legana):to swing
bairam:Bairam|Beiram balansa(a legana):to rock
bairam:(good) tuck-in balansa:to (counter) balance
baironian:Byronic balansa:to swing|to rock|to sway
bait:(tanner's) mordant balansare:balancing|v. balansa
bait(vopsea):stain

117
balansier:working beam balena(lamela):whalebone|<untura de
balansier(la un ceas):balance wheel ~>whale oil
balansier:swing support baleniera:whaler
balansier(al acrobatilor):balancing pole balerca(butoias):keg
balansina:lift balerca(butoias):(small) barrel
balansoar:rocking chair|rocker balerin:figurant|(ballet) dancer
balansor:v. balansier balerina:ballet
balanta:balance|pair of scales|weighing dancer/girl|ballerina|figurante
machine balet:ballet|<corp de ~>corps de
balanta:balance|<~ analitica/de ballet|<teatru de Opera si Balet>Ballet and
precizie>analytical balance|<~ comerciala Opera Theatre
com.>balance of trade|<~ de plati baletist:ballet dancer
com.>balance of payment|<~ baletista:v. balerina
romana>steelyard|<~ romana>Roman baliga:dung|manure|muck|<~ de vaca>cow
balance|<~ zecimala>decimal weighing dung/flop/droppings
machine|<pod ~>weigh bridge|<a apleca balista:ballista
balanta>to tip the scales|<a
balistic:ballistic
balaoaches:swartly
balistica:ballistics
balast:ballast
baliverne:cock-and-bull stories|old
balast:worthless stuff wives'tales
balaur:dragon baliverne(prostii):moonshine
balaur(grifon):griffin baliverne(prostii):fiddlesticks
balaur(monstru):monster balizaj:beacons
balaur(cu sapte capete):hydra baliza(plutitoare)(plutitoare):buoy
balaur:the Dragon baliza:landmark
bala(monstru):monster balnear:balneary|<statiune
bala(balaur):dragon ~a>watering/bathing place
bala(fiara):wild beast balneoclimateric:balneary and climatic
balcanic:Balkan... balneolog:balneologist
balcon:dress circle|<~ i/intii>dress circle|<~ balneologie:balneology
II/doi/al doilea>upper circle balneoterapie:balneotherapy
baldachin:canopy|baldaquin, baldachin balon:ball
bale:slobber|drivel|slabber|slaver balon(sticla):balloon flash
bale(la animale):foam balon(sticla):bulb|<baloane de sapun>soap
bale(la animale):froth|<ii curg ~le>he bubbles|<~ captiv>captive/kite balloon|<~
slobbers|<ii curg ~le fig.>his mouth de incercare>pilot balloon|<~ de incercare
waters|<a umple de ~ pe cineva>to slobber fig.>feeler|<~ de protectie mil.>barrage
(over) smb. balloon|<a lua pe cineva in ~>to pull smb.'s
balega:v. baliga leg|<a lua pe cineva in ~>to cheek smb.|<a
baleiaj:scavenging lua pe cineva in ~>t
balenar:whaler|whaleman balona:to bulge (out)
balena:whale (Balaena mysticetus) balonare:bulging (out)
balena(fanon):whalebone balonat:swollen|distended|bulging (out)
balena:Cetus balot:bale|ballot|<fier ~>band iron
balotaj:second ballot|ballotage

118
balsam:balsam|balm ban(mita):bribe|<cu ~i>well-to-do|<cu
balsam:consolation ~i>moneyed|<cu ~i>well-off|<cu ~i>in
balsamic:balsamic|balmy easy circumstances|<fara ~i>short of
money, out of cash|<fara
baltag(topor mic):(small) hatchet
~i>moneyless|<fara ~i>hard up,
baltag(topor mic):axe penniless|<~i de arama>copper (money)|<~i
baltag(alebarda) odin.:halberd de buzunar>pocket/pin money|<~i de
baltag(ciomag):club hirtie>paper money|<~i falsi>
baltag(ghioaga):mace banal:commonplace|banal|trite/hackneyed
balta:marsh|swamp|pool|moor banal(de fiecare zi):daily
balta(lac):lake banal(de fiecare zi):of daily occurrence
balta(elesteu):pond banal(neimportant):trivial
balta(elesteu):pool banal:in a banal/commonplace manner
balta(tinut mocirlos):moorland banalitate:banality|tritenes|commonplace
balta(tinut mocirlos):marsh(y) country banalitate:small change/talk
balta(pamint umed, noroios):(quag)mire, banaliza:to trivialize|to vulgarize|to render
slough, bog, morass common-place
balta(baltoaca):puddle banaliza:to become trite|v. banal
balta(baltoaca):plash banalizare:trivialization|vulgarization|v.
balta(baltoaca):mudhole|<~ de peste>fish banaliza
pond|<pasare de ~>fen fowl|<a cadea ~>to banan:banana (tree) (Musa sapientium)
lie in the mire|<a cadea ~>to be up a tree|<a banana:terminal
lasa (toate) ~>to leave (all) in the lurch|<s-o bananier:v. banan
lasam ~>we'll let the matter drop|<a ramine
banat:banat(e)
~>to be left unfinished|<a ramine ~>to be
dropped banc(de nisip):(sand) bank
balustrada(parapet)(parapet):parapet banc:bed
balustrada(la scara):banisters banc(bacara):baccara(t)
balustru:rail(ing) post banc(pt. timplarie):bench
bama:gumbo (Hibiscus esculentus) banc(de gheata):ice field
bama:okra pods banc(gluma):quip
bambu(s):bamboo (Bambusa arundinacea) banc(gluma):crank
ban(ca moneda):the hundredth part of a leu banc(recif):reef
ban:ban banc(de piatra):bed
ban(ca moneda):the smallest coin in banc(gluma):wisecrack
existence banc(de pesti):shoal
ban(moneda)(moneda):coin banc(gluma):joke
ban:filthy lucre banc(de stridii):oysterbed
ban(monede):coin(s) banc(gluma):anecdote|<un ~ bun>a side-
ban(avere):fortune splitter|<~ de atelier>shop bench|<un ~
bun>a side-splitting joke|<~ de proba>test
ban(monede):coinage
stand|<un ~ rasuflat/vechi>a chestnut, a
ban(mijloace):means flat/corny/stale joke|<~ de strung>lathe
ban(mita):soap bed|<un ~ prost>a joke in bad taste|<~ de
ban:money timplar>joiner's bench|<asa d
bancar:banking|bank...

119
banca(de sezut):bench banda(ceata):band
banca:bank banda(de biliard):cushion|<~ de
banca(scolara):form cartuse>cartridge belt|<~ militara>military
banca:banking house/establishment brass band|<~ de circulatie>lane circulating
track|<~ de frecvente cinema>frequency
banca(la joc):bank
band|<~ de frina tehn.>brake band|<~ de
banca(pupitru):desk mitraliera>cartridge belt|<~ de
banca(a acuzatilor):bar transport/transportoare tehn.>endless
banca(a acuzatilor):dock band|<~ de
banca(in biserica):pew|<~ de credit>loan banderila:banderilla
bank|<~ de emisiune>bank of issue|<~ de banderola:banderol(e)
scont>discount bank|<~ de banderola(de hirtie):strip/slip of paper
scont>discounting house|<Banca de
bandiera:flag|banner
stat>State Bank|<~ nationala>national
bank|<~ sucursala>branch bank|<in prima bandit:bandit|brigand|highwayman|gangster
~>in the first row|<actionar de ~>holder of bandit(asasin):murderer
bank stock|<actiuni bandit:villain
bancher:banker banditesc:bandit-like
bancher(mare financiar):financier banditesc(de jaf):predatory
bancher(mare financiar):goldbug banditesc(ce tine de banditism):highway-
bancher(la jocuri):banker robbery...|<atac ~ si fig.>predatory
bancher(la jocuri):keeper of the bank attack|<atac ~ (la drumul mare)>highway
robbery
bancher(crupier):croupier
banditeste:like a bandit|predatorily
banchet:banquet|feast
banditism:banditry|brigandage|highway
bancheta:(backless) bench
robbery
banchiza:ice floe/pack/bank
bandula:reeving line
banchizabanchiza:the Great Ice Barrier
banduliera:shoulder belt/strap|<arma in ~
bancnota:banknote !>sling arms !
banco:<a face ~>to go banco (against the bandura:bandore
bank)
bang:ding ! dong !
bancrut:v. falit
banita:bushel(in Wallachia,0.935 bushels
bancruta:bankruptcy
banjo:banjo
bandaj(pt. hernie)(pt. hernie):truss
banta:v. banda
bandaj:tyre-flap
banta(manseta):cuff
bandaja:to dress|to bandage(up)
banta(guler):collar
bandajare:dressing (of a wound)
baobab:baobab (tree)(Adansonia digitata)
banda:band|gang|set
baptism:religion of the Baptists
banda(fisie):strip|pack
baptist:Baptist
banda(de metal):strap
bar(public):bar
banda(clica):clique
bar(tejghea):bar
banda(panglica):ribbon
bar(joc):prisoner's base
banda(ceata):troop
bara(drumul):to bar
banda:(paper) tape
bara(drumul):to obstruct
banda(ceata):party
bara(un riu):to dam
banda(de magnetofon):(magnetic) tape
bara(a bloca):to block (up)

120
bara(a bloca):to close imparatului bot.>pansy (Viola)|<barba
bara(un text):to cross/strike out imparatului
baraboi:chervil (Chaerophyllum Barbacot:small long-bearded dwarf
bulbosum)|Rumanian folk dance barbet:French poodle
barabula(cartof):potato barbeta:barbette
baracament:hutting|hutments barbison:imperial|goatee|little
baraca:hut barbet|Vandyke beard
baraca(pravalie):booth barbituric:barbituric
baraj:barrage|<~ de artilerie mil.>curtain barbituric:barbiturate
fire|<~ de artilerie mil.>artillery barrage|<~ barboteza:romper
de baloane>balloon barrage|<~ deversor barbun:red mullet (Mullus barbatus)
hidr.>overfall/waste weir barbut:gambling game played with dice
barat:barred barbut:craps
bara:bar barcagiu:boatman|ferryman
bara(de aur, argint):ingot, bullion barcarola:boat song
bara(de traversa):crossbeam barcaz:long boat
bara(drug):crossbar barca:barge
bara(pirghie):lever barca(pescareasca):fishing smack/boat
bara(stinghie):perch barca(luntre):canoe
bara(vergea):rod barca(iola):jolly boat
bara(vergea):stick barca(pt. trecere pe celalalt mal):ferry
bara:bar|<~ colectoare electr.>bus bar|<~ de barca(la bilci):swinging
directie/comanda auto>steering lever|<~ de boats/chairs|boat|<~ cu motor>motor
protectie auto>protecting rod|<~ de boat|<~ cu pinze>sail(ing) boat|<~ cu
tractiune ferov.>draw bar visle>row(ing) boat|<~ de salvare>life
barbar:barbarian boat|<a se da in barci>to go in the swinging
barbar:inhuman, cruel boats/chairs
barbar:barbarously etc. bard(celtic):bard
barbar:barbarian bard(anglo-saxon):skop
barbarie:barbarism bard(anglo-saxon):scop(e)
barbarie(salbaticie)(salbaticie):savageness bard:minstrel
barbarie(vandalism):vandalism bardaca:v. bardaca
barbarie(ca act):barbarous act. barda(cu un tais):hatchet
barbarism:barbarism barda(cu un tais):broad ax(e)
barba:beard barda(cu doua taisuri):block bill
barba(la curcani):wattle barda(de timplar):chip axe|<a da cu barda-n
barba(barbie):chin Dumnezeu>to act without any scruple|<a da
barba:beard cu barda-n luna>to act foolishly|<a da cu
barda-n luna>to be a madcap|<a da cu
barba(minciuna):fib|<barba boierului
barda-n luna>to be crazy|<a da cu barda-n
bot.>v. veninarita|<barba caprei bot.>goat's
luna>cracked|<a da cu barda-n luna>potty
beard|<barba caprei bot.>salsify
(Tragopogon major)|<barba caprei barem:ready rechoner|standard|norm
bot.>cowslip (Primula officinalis)|<barba barem:at least
imparatului bot.>heart's ease|<barba bareta:(connecting) strap
barhet:fustian|dimity

121
baricada(o intrare):to block/bar up barosan(corpolent):stout
baricada(o strada etc.):to barricade barosan(corpolent):plump
baricada(o strada etc.):to obstruct barosan(bogat):warm
baricada:to barricade oneself barosan(bogat):purse-proud
baricada:barricade barosan(bogat):well-off
bariera(grinda):barrier barosan:oof bird
bariera(de cale ferata):railway gate barosan:silk-stocking gentry
bariera(imprejmuire):fencing baroscop:baroscope
bariera(zabrele):grating barou:bar (association)
bariera(in judecatorii, parlament):bar barza:stork (ciconia)
bariera(la sosele, zabrelita):turnpike bas:bass singer
bariera(la garduri vii):stile bas(voce)(voce):bass (voice)
bariera(vamala):toll (gate) bas(sunet)(sunet):bass
bariera(vamala):turnpike bas(instrument)(instrument):(bass)
bariera:impediment euphonium
bariera(granita):border bas(instrument):bass saxhorn
baril:barrel basamac:raw spirits containing much water
baris:v. marama basc:Basque
baris:barege basc:v. basca
barita:barium/baric oxide basca:peakless cap
bariton:barytone basca(de munte):beret
bariu:barium basca(scotiana):tam-o'shanter
baroc:grotesque baschet(bal):basket-ball
baroc:baroque (style) basculant:rocking|tilting|tip-up|<vagon
barograf:barograph ~>tip-up truck/cart
barograma:barogram basculare:tipping
barometric:barometric(al) basculator:tipper
barometru:barometer|(weather) glass|<~l s- bascula:weighing machine
a urcat>the glass is high bascula:fan-light opener
baron:baron baset:basset (Canis vertagus)
baroneasa:baroness|baron's wife|baron's basfond:shallow (water)
daughter basist:bass singer|euphonium player
baronet:baronet basm:fairy-tale
baronie:baronage basm(fictiune):fiction
baros:sledge hammer basm(fictiune):fable
barosan(mare):sizable basm:fabrication fable
barosan(mare):large basm(minciuni):lies|<a spune ~e fig. (a
barosan(mare):bulky exagera)>to pull the long bow|<~ul cu
barosan(mare):big cocosul rosu>cock-and-bull story|<~ul cu
cocosul rosu>a shaggy-dog story|<carte cu
barosan(enorm):huge
~e>book of fairytales|<a spune ~e>to tell
barosan(greu):heavy tales|<a spune ~e fig.(a face pe nebunul)>to
barosan(greu):weighty play the giddy goat|<a se fa
barosan(corpolent):strapping basma:kerchief

122
basma(batista):handkerchief bastina(origine):descent|<de
basma(de cap):headkerchief ~>hereditary|<de ~ (natal)>native|<loc de
basma(de git):neckerchief ~>native place
basma(de lina):muffler batal:wether
basma(de lina):comforter batalion:battalion
basma(sal):shawl batant:swinging
basma(sal):wrap|<a iesi ~ curata>to escape batard:<scriere ~a>slanting/inclined
scot-free|<a iesi ~ curata (nepedepsit, writing|<litera ~a>slanting character
nevatamat)>to have/make a narrow escape batardou:coffer dam
basorelief:bas-relief batata:sweet potato (Ipomoea batatum)
basta:no more|no longer bata(betelie):waistband of trousers
basta(asta e tot):that`s all bata(cusatura):seam
basta(ajunge):that will do|<si cu asta ~>and bata(tivitura):hem
that's all there's to/of it|<si cu asta ~>that bata(la femei)(la femei):waist belt
will do, there's an end to/of it bata(pe dedesubt):body belt|<a da pe bete
bastard:hybrid, bastard afara>to turn out of doors|<a da pe bete>to
bastard:bastard|love/illegitimate child give away
bastard:hybrid bate(pe cineva):to beat
bastiment:vessel bate(pe cineva):to cob
bastiment(de razboi):warship bate(pe cineva):to larrup
bastingaj:top sides bate(pe cineva):to wallop
bastion:bastion bate(pe cineva):to wipe
bastion:stronghold bate(pe cineva):to tund
baston:stick bate(pe cineva):to give smb. the stick
baston(toiag):staff bate(pe cineva):to lace (smb.'s jacket)
baston(pt. a bate):cudgel bate(pe cineva):to give smb. a dressing
baston(pt. plimbare):walking stick|<~ de down
maresal>marshal's truncheon bate(a lovi) (cu bastonul):to cane
bastonada:beating|flopping bate(cu ceva lat sau greu):to thwack
basbuzuc:Turk bate(cu cureaua):to leather
basca(separat):separately bate(cu mina):to buffet
basca(separat):in addition bate(cu palma):to slap
basca(separat):into the bargain bate(cu palma):to box
basca(diferit):differently bate(cu palma):to spank
basca(altfel):otherwise bate(cu pumnul):to cuff
basca:besides|to say nothing of...|without bate(cu pumnul):to punch
mentioning bate(a lovi puternic):to swinge
basca:cellar bate(a biciui):to whip
baschie:(cooper's) set hammer bate(a biciui):to lash
bastina(patrie)(patrie):one's(own) country bate(a tabaci):to tan
bastina(patrie)(patrie):motherland bate(a tabaci):to thrash
bastina(patrie)(patrie):native land bate(a tabaci):to drub
bastina(origine):origin bate(a tabaci):to belabour
bate(a tabaci):to flog

123
bate(a tabaci):to pommel bate(a latra):to bay|<a ~ cu...>to like...|<a ~
bate(a tabaci):to pummel cu...>to favour...|<a ~ cu...>to be partial
bate(peste miini):to stike to...|<a ~ cu...>to be fond of...|<a ~ cu...>to
be keen on...|<i-a batut ceasul>his hour
bate(usor):to tap
has/is come, his hour is at hand|<ceasul va
bate(usor):to pat ~ in curind 9>it's close upon nine|<imi ~
bate(a pedepsi):to punish inima>my
bate(a pedepsi):to chastise batere:beating etc. v. bate|v. bataie
bate(a tabaci):to thresh baterie:battery|<~ de
bate(a invinge)(a invinge):to beat acumulatoare/condensatoare electr.>storage
bate(a invinge)(a invinge):to defeat battery|<~ de aprindere auto>ignition
bate(a invinge):to overcome battery|<~ de dus>shower battery|<bateria
s-a terminat/epuizat>the battery is flat
bate:to exchange blows/fisticuffs|to fight
batic:printed silk (head-) kerchief|printed
bate:to fight
silk
bate(ritmic):to beat rhythmically
batist:batiste
bate(d. inima):to beat
batista:handkerchief
bate(d. inima):to throb
batista(in limbajul copiilor):hanky
bate(d. inima):to pulsate
batjocori:to laugh at|to deride|to make fun
bate(d. pendula):to oscillate of, to scoff at|to sneer at|to bemock|to flout
bate(d. ceas):to tick batjocori(a dispretui):to disdain
bate(a bate ora):to strike the hours batjocori(a dispretui):to scoff
bate(d. clopot):to ring batjocori(a dispretui):to jeer at
bate(d. clopot):to toll batjocori(a profana):to profane
bate(d. clopot):to tinkle batjocori(a necinsti):to rape
bate(d. clopot):to ding-dong batjocori(a necinsti):to violate
bate(d. arme):to rattle batjocori(a necinsti):to abuse
bate(d. ploaie):to beat batjocori:to assault
bate(d. ploaie):to patter batjocorire:derision etc. v. batjocori
bate(d. grindina):to burst batjocoritor:mocking|sneering|jeering|scoffi
bate(d. grindina):to patter ng
bate(d. puls):to beat batjocoritor:mockingly etc.
bate(d. puls):to throb batjocoritor:scoffer|mocker|profaner|abuser
bate(d. valuri):to dash batjocura(bataie de joc):mockery
bate(la usa):to knock batjocura(ocara):insult
bate(la usa):to rap batjocura(lucru facut prost):careless work
bate(a lovi):to strike batjocura(lucru facut prost):botchery|<in
bate(a lovi):to beat ~>v. batjocoritor|<a ajunge de ~>to become
bate(d. cai):to kick out the laughing stock (of others)|<a face de
bate(d. cai):to lash out ~>v. batjocori|<a face de ~ (a face de
ris)>to put to shame|<a lua in ~>to laugh
bate(d. cai):to paw at|<a lua in ~>to deride|<a lua in ~>to make
bate(a sufla):to blow fun of|<a lua in ~>to snap one's finge
bate(a lumina):to light batog(sarat):stockfish
bate(a lumina):to shine batog(nesarat):haddock
bate(a latra):to bark batolit:batholite

124
baton:stick|roll baies:gold washer
batozar:thresher baiesita:bathhouse (woman) attendant
batoza:thresher baietan:v. baietandru
batracieni:batrachia(ns) baietandru:youth|lad|stripling
bau:ugh ! hugh ! baietandru:young nipper/shaver
bauxita:bauxite baietas:little boy
baveta:bib baietas(pici):brat
bavetica:bib baietas(pici):urchin
baga(a se amesteca):to (inter)meddle (in) baietel:v. baietas
baga(a se amesteca):to interfere (in smb.'s baietesc:boyish|a boy's...
affairs) baieteste:like a boy
baga(a se amesteca):to interpose(in) baietoi:hobbledehoy
baga(a se amesteca):to intercede (in a baietoi(d. o fata):tomboy
dispute) baietoi(d. o fata):hoyden
baga(a se strecura):to worm oneself in baitui:to treat with a mordant
baga(imperceptibil):to slide in|<a se ~ in bajenar:refugee|fugitive|exile
sufletul cuiva>to pester smb.|<a se ~ in
bajenie:exile|refuge|exodus
sufletul cuiva>to plague smb.'s life out|<a
se ~ la stapin>to hire oneself out|<a se ~ pe balai(d. fata):fair
sub pielea cuiva>to ingratiate oneself/to balai(d. fata):blonde
curry favour with smb.|<a se ~ pe sub balai(d. par):fair
pielea cuiva>to toady/faw balai(d. par):light
bagare(in):putting (into) etc. v. bAga balai(d. par):flaxen
bagacios:intruding|prying balai(d. par):golden|<cu par(ul) ~>fair-
bagacios:intruder|busy-body|gate haired|<a intrat ~a in sat pop.>it is (broad)
crasher|Paul Pry daylight
bagaret:intruding, prying balan:v. balai
bagaret:intruder, busy-body, gate balabaneala:dangling etc. v. bAlAbAni
crasher|Paul Pry balabani(picioarele etc.):to dangle
bagator:<~ de seama>attentive|<~ de seama balabani(bratele):to fling (about)
(precaut)>wary|<~ de seama balabani(bratele):to swing (about)
(precaut)>cautious
balabani:to swing
baias:bathhouse attendant
balabani(d. picioare):to dangle
baiat:boy|lad
balabanit(d. mers):shambling
baiat(copil):child
balaceala:(s)plashing|wading
baiat(copil):kid
balaci:to wallow|to (s)plsh through (the
baiat(tinar):youth mud)|to wade in/through(water sau mud)
baiat(fiu):son balaci(d. copii):to dabble (in water)
baiat(ins):fellow balaci(d. copii):to paddle
baiat(ins):chap|<un ~ bun>a good/the right balacire:(s)plashing etc. v. bAlAci
sort|<~ de pravalie>shopboy|<un ~ de
zahar>a brick (of a fellow)|<un ~ de balalai:v. balabani
zahar>a (good) sport|<un ~ de zahar>a balangani:to tinkle|to ring
trump|<un ~ de zahar>a fine fellow|<~ul balangani:v. balangani
mamei>mamma's darling/pet|<un ~ balarii:weeds
vesel/de viata>a jolly fellow, a merry sort

125
balboare:globe flower (Trollius Europaeus) banat(jale):sorrow
balegar:v. baligar banat(jale):grief
baliga:to dung banat(deranj):trouble
baliga(d. cai):to drop banat(minie):anger
baligar:manure|dung|natural fertilizer banat(minie):rage, wrath
baligar(fermentat):compost banat(ciuda):spite
baligar(ca gramada):dunghill banat(pica):grudge
baligar(ca gramada):dungheap banat(repros):reproach
balmajeala:confusion|jumble|muddle|muddl banat(repros):accusation
ing|mixing up banat(repros):blame
balmaji(a amesteca):to mix up (in a heap) banat(banuiala):suspicion|<a-i fi ~>to be
balmaji(a amesteca):to throw into confusion sorry, to regret|<a-i fi cu ~>to take
balmaji(a amesteca):to muddle/jumble up ill/amiss/in ill part|<a-i fi cu ~>to take
balmaji(a indruga):to mumble offence|<sa nu va fie cu ~ !>no offence|<sa
nu va fie cu ~ !>I hope !|<sa nu va fie cu ~
balos:drivelling|slabbering
!>I meant no harm !
baltaret:bog..., swamp..., marsh...|living
banatean:from the Banat(e)
near a marsh
banatean:inhabitant of the Banat(e)
baltaret:inhabitant of a fen country|bog
lander|<baltaret>name of a warm south banateanca:woman of/from the Banat(e)
wind blowing in Rumania bancuta:half a leu
baltis:marsh|marshy country banesc:money...|pecuniary|monetary|<dificu
baltoaca:puddle|plash|mud hole ltati banesti>pecuniary
embarrassment/difficulties
baltoi:v. baltoaca
baneste:pecuniarily|<sta prost ~>he is in
baltos:marshy|swampy|miry|boggy
straits (for money)|<sta prost ~>he's rather
balta(cu dungi):to streak hard up
balta(cu dungi):to stripe banet:heaps/piles/tons of money
balta(cu pete):to speckle banie:a ban's office or residence
baltat(cu dungi):striped banos:paying|yielding
baltat(cu dungi):streaked money|remunerative|profitable|lucrative
baltat(cu pete):spotted banui(a presupune):to suppose
baltat(cu pete):speckled banui(a presupune):to presume
baltat(cu pete):motley banui(a-si inchipui):to fancy
baltat(in doua culori):parti-coloured banui(a-si inchipui):to imagine
baltat(multicolor):variegated banui(a-si inchipui):to conjecture
baltat(multicolor):many-coloured banui(a-si inchipui):to guess
baltat(nestatornic)(nestatornic):unstable banui(a presimti):to feel
baltat(nestatornic)(nestatornic):unsteady banui(a prevedea):to foresee
baltat(nestatornic)(nestatornic):changeable banui(a prevedea):to foreknow
baltat(variat):mixed banui(a crede):to think
baltat(variat):motley banui(a suspecta):to suspect
baltatura:hoarhound (Marrubium) banui(a suspecta):to surmise
banat(suparare):annoyance banui(a nu avea incredere in):to distrust
banat(suparare):vexation banui(a nu avea incredere in):to mistrust

126
banui(a nu avea incredere in):to have no barbat(curajos):brave|<~ de
confidence in|<nimeni nu ~a ceva>nobody stat>statesman|<un ~ frumos>a handsome
had any suspicion/idea/inkling of such a man|<a lua de ~>to marry|<a lua de ~>to
thing|<~esc ca a si sosit>I have an idea accept as husband|<a lua de ~>to take for
(that) he is already here better or for worse|<a deveni ~>to grow up
banuiala(presupunere):supposition to manhood|<a deveni ~>to be a man
banuiala(presupunere):presumption barbatesc:male|man's...|masculine|virile
banuiala(presupunere):hunch barbatesc(hotarit):resolute
banuiala(ipoteza):conjecture barbatesc(curajos):brave|<haine
banuiala(gind):notion barbatesti>man's clothing
banuiala(gind):idea barbateste:like sau as a
man|manly|manfully|resolutely|bravely
banuiala(gind):inkling
barbatos:manly
banuiala(indoiala):doubt
barbatus:male
banuiala(temere):apprehension
barbatel:hubby
banuiala(prevedere):foresight
barbatie:masculinity|manhood
banuiala(sentiment):feeling
barbatie(virilitate):virility
banuiala(neincredere):suspicion
barbatie(a firii):manliness
banuiala(neincredere):distrust
barbatie(a firii):manly nature
banuiala(neincredere):mistrust
barbatie(a firii):red blood
banuiala(neincredere):lack of confidence|<a
intra la ~>to grow suspicious barbatie(hotarire):resoluteness
banuire:supposition|supposing etc v. bAnui barbatie(energie):energy
banuit:<a da de ~>to excite/incur/raise barbatie(ca virsta):years of manhood
suspicion|<a da de ~>to be barbatie(ca virsta):man's estate
doubtful/dubious/suspicious barbie(la om):chin
banuitor:suspicious barbie(la cocos):gills
banuitor(neincrezator):distrustful barbie(la vite):dewlap
banut(moneda neinsemnata):penny barbie(servet):napkin
banut(moneda neinsemnata):farthing barbie(la vioara):chin rest|<barbia urechii
banut(la oua):cock('s) tread(le) anat.>ear lobe|<~ dubla>double chin|<a
banut:v. banutel mingiia pe cineva pe sub barbie>to chuck
smb. under the chin
banutel:daisy (Bellis perennis)
barbier:barber
baragan(ses intins):vast plain
barbier(frizer):hairdresser
baragan(ses intins):steppe
barbier:Baron Munchhausen
baragan(pirloaga):moor
barbiereala:shave
baragan(pirloaga):health(y ground/land)
barbiereala(minciuni)(minciuni):fibs
barbat:man|male|one of the male sex
barbiereala(minciuni):fables
barbat(sot):husband
barbieri(pe cineva):to shave
barbat(sot):hubby
barbieri(pe cineva):to beard
barbatrar:spouse
barbieri(a insela)(a insela):to dupe
barbat(d. iepuri)(d. iepuri):buck
barbieri(a insela):to make an ass of
barbat(d. vite cornute etc.):bull
barbieri:to get shaved|to have a shave
barbat:manly|manful|virile
barbat(hotarit):resolute

127
barbieri(a minti)(a minti):to tell basicator:blistering
stories/crammers bastinas:native|indigenous|autochtonous
barbieri(a minti)(a minti):to (tell a) fib bastinas:native
barbieri(a exagera)(a exagera):to tell a cram bastinas(in societatile primitive):aborigines
barbieri(a exagera):to pull the long bow|<nu bataie:beating|drubbing|thrashing
te ~ !>draw it mild ! bataie(cu batul):cudgelling
barbierit:shaving|shave bataie(cu palma):slapping
barbita:goatee|imperial bataie(cu pumnul):cuffing
barbita(baveta):bib bataie(cu pumnul):punching
barboasa:beard grass(Andropogon bataie(incaierare):scuffle
Ischaemon)
bataie(incaierare):tussle
barbos:bearded|whiskered
bataie(incaierare):row
barbos:barbate
bataie(lovitura):blow
barbos(cu barba mare):long-bearded
bataie(percutie):concussion
barbos(neras):unshaved
bataie(percutie):percussion
barbos:barbed
bataie(cu biciul):lash
barbusoara:rocket gentle (Barbarea
bataie(cu palma):slap
vulgaris)
bataie(cu palma):box
bardaca:(clay) jug
bataie(cu pumnul):cuff
barzaun(e):humble/bumble bee (Bombus)
bataie(cu pumnul):punch
basmaluta:(hand) kerchief
bataie(ciocnit):knock
basmaluta(batic):head-kerchief
bataie(usoara):pat(ing)
basni:to tell tales
bataie(usoara):tap(ping)
bascalie:<a lua pe cineva in ~>to snap one's
fingers at smb|<a lua pe cineva in ~>to pull bataie(surda):thud
smb's leg bataie(surda):thump
basica:to blister the skin|to cause/raise bataie(din picior):stamp(ing)
blisters on bataie(ritmica):(rhythmical) beating
basica:to be blistered bataie(a inimii):beating
basicat:blistered bataie(a inimii):pulsation
basica:pustule bataie(a inimii):throbbing
basica(urinara):bladder bataie(a unei pendule):oscillation
basica(a fierii):gall bladder bataie(a ceasului):tick(ing)
basica(la pesti):fish bladder bataie(tact):measure
basica(de bou):ox bladder bataie(tact):cadence
basica:vesicle bataie:time
basica(glob):globe bataie(a clopotelor):sound
basica(de aer):(air) bubble bataie(a clopotelor):toll
basica(de cauciuc):rubber bladder bataie(a armelor):rattle
basica(de sapun):soap bubble|<inflamatie a bataie(a grindinei):bursting
basicii>inflammation of the bladder|<ploaie bataie(a grindinei):pattering
cu basici>heavy shower|<ploaie cu bataie(a ploii):pattering
basici>pelting rain|<ploaie cu
basici>downpour bataie(batalie)(batalie):battle
bataie(lupta)(lupta):fight

128
bataie(hartuiala)(hartuiala):skirmish batator(suspect):suspicious
bataie(distanta, limita):range batator(suspect):arousing suspicion
bataie(distanta, limita):reach batator:beater
bataie(a focului)(a focului):firezone batator(pt. lapte):churn staff
bataie(a focului)(a focului):range of big batator(pt. spalat):batler
guns batator(pt. spalat):batlet
bataie(a focului) mil.:cannon shot batator(pt. covoare):carpet beater
bataie(a sagetilor):shot of arrows batatori:to tread|to stamp down
bataie(a ochiului):blinking batatori(d. miini):to get callous
bataie(a ochiului):beating of the eye batatorire:treading|v. batatori
bataie(imbaltire):thrashing batatorit:beaten|trodden|<drum ~>well-
bataie(imbaltire):threshing worn road|<drum ~>beaten path|<drum
bataie(a vinatului):battue ~>frequented thoroughfare
bataie(a pestelui):spawning time|<a se batatura(in fata casei):front yard/court
aranja in ordine de ~>to draw up in battle batatura(in fata casei):forecourt
array|<bataia soarelui>heat of the sun|<~ batatura(in fata casei):trodden patch
buna>good beating|<~ buna>good batatura:weft
hiding|<~ buna>sound
batatura(de piele):callosity
cudgelling/thrashing|<~ de cap>trouble|<~
de cap>anxiety|<~ de cap>concern|<~ de batatura(de piele):hard flesh
cap>uneasiness|<~ de cap>c batatura(de piele):horny skin
bataias:beater batatura(la picior):corn
bataios:pugnacious|combative|full of batatura:windfall(en wood)
fight|cocky bataus:v. bataios
bataios(gilcevitor):fond of picking quarrels bataus(cel ce bate):beater
bataios(gilcevitor):quarrelsome bataus(cel ce bate):striker
bataios(gilcevitor):litigious bataus(cel ce bate):cudgeller
bataios(gilcevitor):litigating bataus(caruia ii place bataia):brawler
batalie:battle|action|fight|engagement bataus(caruia ii place bataia):bully
batalie(navala):sea engagement|<~ bataus(caruia ii place bataia):pugnacious
singeroasa>sanguinary battle|<a cistiga o fellow
~>to win a battle|<a da o ~>to give battle bataus(caruia ii place bataia):rowdy
(to the enemy)|<a da o ~>to fight a battle bataus(caruia ii place bataia):quarrelsome
batatarnica:groundsel (Senecio) fellow
batatoare:batler|batlet bateala:v. batatura
batator(prea luminos):dazzling batriior:elderly
batator(d. culori):glaring batrin(ca virsta):old
batator(d. culori):gaudy batrin(ca virsta):(old-)aged
batator(d. culori):glowing batrin(carunt):hoary
batator(d. culori):flaming batrin(vechi):old
batator(pronuntat):prominent batrin(antic):old
batator(pronuntat):striking batrin(antic):ancient
batator(evident):evident batrin:old/aged man|man advanced in
batator(evident):obvious years|hoary man
batator(evident):ostensible

129
batrin:old people|<din ~i>of old/yore|<din bat:stem|<~ de chibrit>match|<~ de
~i>from ancient times|<mai ~ cu...>older toba>drum stick|<cu traista-n
(by)... ~>begging|<cu traista-n ~>pinched|<cu
batrina:old/aged woman traista-n ~>under hatches|<a pune bete in
batrinel:elderly man roate (cuiva)>to put/throw obstacles (in
smb.'s way)|<a pune bete in roate
batrinesc:old
(cuiva)>to put a spoke in the wheel|<a pune
batrinesc(de moda veche):old- be
fashioned|<casa batrineasca>parental
batos(rigid):stiff
house|<cintec ~ (popular)>ballad|<vorba
batrineasca>old saying batos(afectat):affected
batrineste:like an old man batos(ceremonios):formal
batrineste(ca altadata):as of old batos(ceremonios):precise
batrineste(traditional):traditionally batos(ceremonios):standing on ceremony
batrinete:old batos(stingaci):awkward
batrinete:hoary age|<a trai pina la adinci batos(stingaci):clumsy
batrineti>to live to a venerable age|<a trai batos(stingaci):heavy
pina la adinci batrineti>to live to be very batos:stiffly etc.
old|<a trai pina la adinci batrineti>to make baut:who has drunk (his fill)|v. beat
old bones baut:drinking|<apa de ~>drinking water
batuci:to stamp/ram/beat down bautor:drinker|v. betiv
batuci:to grow hard sau callous|v. batucit bautura:drink|beverage|beverage,
batucit:v. batatorit drink|potable
batucit(d. fructe):bruised bautura:decoction
batucit(cu bataturi):horny bautura(baut):drinking|<~ proasta>bad
batucit(cu bataturi):callous liquor|<~ racoritoare>cooling drink|<~
batucit(cu bataturi):toil-hardened proasta pop>rotgut|<~
batucit(batut):beaten soundly racoritoare>cooler|<~ slaba>weak drink|<~
slaba>wish-wash|<~ slaba>swish-swash|<~
batucit(batut):pommelled
slaba>slipslop|<~ tare>strong
batut:beaten etc. v. bate drink/liquor|<~ tare>something
batut:beating etc. v. bate|<~ de short|<bauturi spirtoase>spirits|<bau
bruma>blighted by frost|<~ de ginduri>full bauturica:drink|draught|booze
of care/anxiety|<~ de ginduri>troubled|<~
bea:to drink
de ginduri>thoughtful|<~ de
ginduri>meditative|<~ de bea(cu incetul):to sip
ginduri>pensive|<~ de bea(cu inghitituri mari):to swig
ginduri>melancholy|<~ de ginduri>wool- bea(tot):to drink up
gathering|<~ de grindina>spoilt by hai bea(pe nerasuflate):to drink off
batuta:name of a Rumanian folk dance bea(cu lacomie):to drink in
bat:stick bea:to take
bat(mai mic):little stick/cane bea(a adapa):to water
bat(scurt, gros):cudgel v. Si baston bea(tutun):to smoke
bat(al conferentiarului etc.):pointer bea:to drink|to be fond of the bottle|to
bat(varga):switch booze|to bib|<a-i place sa ~>to be given to
bat(varga):rod drinking|<a-i place sa ~>to be fond of one's
glass/of a drop|<a ~ in sanatatea cuiva>to
drink smb.'s health|<a ~ in sanatatea

130
cuiva>to pledge smb. (in drinking)|<a ~ beci(inchisoare):prison
serios>to dr becisnic(neputincios):powerless
bearca:v. berc becisnic(neputincios):impotent
beat:drunk|intoxicated|the worse for becisnic(bolnavicios):sickly
drink|tipsy|tight|screwed|lit up becisnic(bolnavicios):ailing
beat(afumat):elevated becisnic(slab):weakly
beat(afumat):mellow becisnic(slab):frail
beat(afumat):merry becisnic(slab):delicate
beat(afumat):squiffy becisnic(vrednic de compatimit):pitiable
beat(afumat):befuddled becisnic(vrednic de compatimit):woeful
beat(afumat):sozzled becisnic(sarac):poor
beat(afumat):boozy becisnic:harmless
beat(afumat):three sheets in the wind fellow|weakling|powerless/impotent person
beat(afumat):under the table becisnicie:lack of
beat(afumat):blind to the world power|impotency|sickliness|weakly
beat(afumat):one over the eight state|frailty|invalidity|harmlesness
beat(de)(de):intoxicated (with) beduin:Bedouin
beat(de):drunk (with)|<~ ca un porc>swine- begonie:begonia (Begonia)
drunk|<~ mort/turta>dead/blind/roaring behai:to bleat|to baa
drunk|<pe jumatate ~>half tipsy behait:bleating
beatitudine:bliss|beatitude|supreme/perfect behehe:baa !
happiness behlita:fish fry
bec(electric):bulb bei:bey
bec(electric):(electric/glow) lamp beizadea:son of a prince
bec(de gaz):gas burner bej:beige
bec(de gaz):(gas) light bel:bel
bec(gura):chops beladona:belladonna (Belladonna)
bec(gura):jaw belaliu(sensibil):sensitive
bec(gura):potato trap belaliu(care se ofenseaza usor):touchy
bec(gura):mouth belaliu(dificil):hard
bec(nas):bugle|<~ de control>pilot lamp|<~ belaliu(dificil):difficult
de siguranta>safety burner
belaliu(greu de multumit):fastidious
becar:natural
belciug:metal ring|hook
becata:woodcock (Scolopax rusticola)
belciugat:ring-shaped|annular|v. birligat
becatina:small/jack/half snipe
beldie(la paioase)(la paioase):stalk
becher:single|celibate|wifeless|spouseless
beldie(la copaci)(la copaci):trunk
becher:bachelor
beldie(prajina)(prajina):pole
becher:agamist
beldie(prajina):perch
becherie:bachelor's life|bachelorhood|single
bele-arte:fine arts
blessedness
belea(necaz):trouble
bechie:tail-skid
belea(necaz):scrape
beci:cellar
belea(necaz):mess
beci(subsol):basement
belea(intimplare nenorocita):mishap
beci(inchisoare):jail

131
belea(intimplare nenorocita):mischance belita:bellite
belea(intimplare nenorocita):misadventure belsug:plenty|abundance|rich store
belea(incurcatura):embarrassment belsug(surplus):profusion
belea(nenorocire):misfortune belsug(surplus):overflow
belea(napasta):calamity belsug(surplus):exuberance
belea(napasta):adversity belsug(bogatie):wealth
belea(napasta):bother belsug(bogatie):opulence|<din ~>in
belea(napasta):pest abundance|<din ~>plentifully|<din
belea(napasta):plague ~>galore
belea(napasta):cross beltea:v. peltea
belea(napasta):affliction belvedere:belvedere
belea(napasta):tribulation Belzebut:Beelzebub
belea(povara):burden bemol:flat
belea(povara):nuisance|<a scapa de (o) ~>to bena:bin
get out of an encumbrance/a scrape|<a benchet:carousal|fine spread|good tuck-in
scoate din ~>to get out of a scrape|<a baga benchetui:to feast|to junket
in ~>to draw/lead into a scrape|<a fi o ~ pe benchetui:to banquet
capul (cu gen.)>to hang upon the hands benchetuiala:feasting|v. benchetui
of...|<a fi o ~ pe capul (cu gen.)>to be a
benchetuire:v. benchetuiala
burden/an encumbran
benedictin:Benedictine (monk)
belemnit:finger stone
benedictina:Benedictine
beletrist:person cultivating polite
letters|literary man beneficia(de pe urma):to derive advantage
(from)
beletristic:belletristic
beneficia(de pe urma):to turn smth. to
beletristica:belles lettres|fiction
account
belfer:pedant|dry nurse
beneficia(de pe urma):to profit (by)
belgian:Belgian
beneficia(de pe urma):to derive profit
beli(ochii):to open wide (from)
beli(pielea):to flay beneficia(de pe urma):to gain (from)
beli(pielea):to skin beneficia(de pe urma):to benefit (by)
beli(dintii):to show beneficiar:beneficiary|<beneficiar
beli(pielea):to excoriate jur.>liable to no debts beyond the value of
beli(arbori):to bark the assets
beli(a jefui)(a jefui):to fleece beneficiere:enjoying|possession|benefit
beli(arbori):to peel off (ting)
beli(a jefui):to rob beneficiu:benefit
beli:to be flayed etc. beneficiu(avantaj):benefit
belicos:warlike|fond of fighting beneficiu(avantaj):advantage|<~ brut
belicos:bellicose com.>gross profit|<~ net com.>net
profit|<in ~l (cu gen)>for the benefit
beligerant:engaged in war|belligerent
of...|<mari beneficii>large profit(s)|<sub ~
beligerant:belligerent de inventar jur.>under beneficium
beligeranta:warfare|belligerence inventarii|<sub ~ de inventar fig.>with
belinograf:Belin's picture telegraph rezervations|<a realiza un ~>to realize a
belinograma:Belin's picture telegram profit

132
benevol:voluntary|spontanecus beri-beri:beriberi
benevol:voluntarily|at pleasure|of one's own beril:beryl
accord|spontaneously|optionally beriliu:berylium
bengal:Bengal|<foc ~>Bengal firelight berlina:berline
benghi:beauty spot berlinez:Berlin...|of Berlin
benign:benign berlinez:native of Berlin|Berliner
bentita:ribbon|band berma:terrace
benzen:benzene bernardin(calugar):Bernardine
benzenic:benzene... bernardin(ciine):St. Bernard (dog)
benzina:gasolene berna:<in ~ mar.>half mast
benzina(neofalina):benzine beschie:cross-cut/two-handled saw
benzoat:benzoate bestial:brutish|bestial|beastly
benzoic:benzoic bestial:like a beast|brutally|bestially
berar:brewer bestialitate:bestiality
berarie:brewery bestie:wild beast
berarie(local):beer/ale house bestie:(ferocious) beast/brute
berarie(local):beer saloon besnita:slattern|fat woman
berbant:rake|loose fellow|scapegrace|young besteleala:scolding|abuse|taking to
shaver task|censure|a good dressing-down
berbantlic:rakishness|dissoluteness|debauch besteli:to take to task|to scold|to abuse|to
ery|dissipation hawl over the coals
berbec(e):tup betatron:betatron
berbec(e)(castrat):wether bete:v. bata
berbec(e):Neptune's sheep beteag:physically
berbecut:common snipe (Scolopax afflicted|rickety|delicate|crippled|deformed
gallinago) beteag(bolnav):ill
berbeleacul:<de-a ~>head over heels|<a da beteag(bolnav):sick|<~ de o mina>one-
de-a ~>to overthrow|<a da de-a ~>to armed/branched|<~ de un ochi>one-eyed
overturn|<a se da de-a ~>to turn a beteala:gold thread|tinsel
somersault/somerset
beteji:to cripple
berc:bob-tailed
beteji(a strica):to spoil|to mar
bere:beer|malt liquor
beteji(a vatama):to injure
bere(alba, engl.):(pale) ale
beteji(a vatama):to damage
bere(neagra, engl.):stout
beteji(a pingari):to profane
bere(neagra, engl.):porter
beteji:to become an invalid|to be crippled
bere(bavareza):lager (beer)
beteji(a se imbolnavi):to fall ill
bere(in sticle):bottled beer|<~ caramel
beteji(a se imbolnavi):to be taken ill
aprox.>ginger ale
betelie:waistband
berechet:in abundance|plentifully|galore
betesug:(bodily)
beregata:throat|gullet|swallow
defect/imperfection|affliction|infirmity
bereta:beret (basque) cap
betesug(neajuns):drawback
bereta(a studentilor
beton:concrete|beton|<~ armat>reinforced
engl.):student's/graduate's cap
concrete|<~ armat>ferro-concrete|<~ de
bergamota:bergamot (pear) ciment>cement concrete

133
betona:to build with concrete biberon:sucking/feeding bottle
betonier:v. betonist bibicbibicule:darling
betoniera:concrete mixer bibilica:fritillary(Fritillaria imperialis
betonist:concreter bibiluri:frills|(lace) ornaments
betie(ca stare):drunkenness biblic:biblical
betie(ca stare):intoxication biblic:biblically
betie(ca stare):drunk/tipsy state/tipsiness biblie:Bible|Holy Scripture(s)
betie(petrecere):drinking bout bibliofil:lover of books
betie(petrecere):carousal bibliofil:bibliophile
betie(petrecere):booze bibliofilie:love of books
betie:inebriation/delirium|frenzy|ecstasy|<~ bibliofilie(ca stiinta):bibliophily
de cuvinte>verbosity|<~ de bibliograf:bibliographer
cuvinte>bombast|<~ de bibliografic:bibliographical
cuvinte>profusion/rich flow/torrent of
bibliografie:bibliography
words|<~ de cuvinte>(long)
rigmarole|<cintec de ~>drinking song|<a bibliologie:bibliology
avea darul ~i>to be addicted to biblioman:bibliomaniac
drink(ing)|<a avea darul ~i>to be o bibliomanie:bibliomania
betigas:small stick|rod biblioraft:file
betisor:v. betigas bibliotecar:librarian
betiv:drunkard|tippler|alcohol biblioteca(institutie) si fig.:library
addict|boozer|sot biblioteca(dulap):bookcase
betivan:hard drinker|soaker biblioteca(rafturi):book shelves|<~ de
beut:v. baut imprumut>lending library|<~
bezea(sarutare) aprox.:kissing one's hand to portativa>portable library|<~
smb. volanta>bookmobile outlier/mobile drive-in
bezea(prajitura):meringue|<a face bezele library|<~ volanta>bibliobus
cuiva>to kiss one's hand to smb.|<a face biblioteconomie:librarianship
bezele cuiva>to blow smb. kisses bicameral:bicameral
bezmetic:brainless|giddy|insane|mad|batty bicapsular:bicapsular
bezmetic:giddy-head|madcap bicarbonat:bicarbonate
bezna(intunecime):dark (ness) bicarbura:bicarburet
bezna(intunecime):gloom bicefal:two-headed|bicephalous
bezna(intunecime):obscurity biceps:biceps
bezna:obscurity|<intuneric ~>pitch dark bici:whip
(ness)/black bici(de calarie):horsewhip
biacid:biacid bici:cat (of nine tails)
bianual:biannial bici(lovitura):whip stroke
biarticulat:biarticulate bici:scourge|<~ul lui Dumnezeu>scourge of
biatomic:biatomic God|<in ~>at full gallop/speed|<in
biban:perch (Perca) ~>posthaste|<a da bice (cu dat.)>to apply
bibazic:bibasic the whip to...|<a da bice fig.>to spur ...
on|<a da bice fig.>to goad/egg... on|<a da
bibelou:gewgaw|trinket|knick-knack
bice fig.>to rouse...|<a lua in virf de ~>to
biber:castor (Castor fiber) whip/flog well/so
bibernil:garden/salad burnet

134
bicicleta:bicycle|bike|wheel|machine biftec(fript):roast steak
bicicleta(pt. femei):lady's bicycle bifurca:to be bifurcate/forked
bicicleta(pt. curse):racer bifurca(d. drumuri):to fork
bicicleta(pt. turism):roadster|<~ cu bifurcare:bifurcation|forking
motor>moped bifurcare:junction
biciclist:bicyclist|wheelman|bicycler bifurcatie:v. bifurcare
bicisnic:v. becisnic bigam:bigamous
biciui:to whip|to lash|to flog bigam:bigamist
biciui:to slate bigamie:bigamy
biciuiala:whipping etc. v. biciui biga:sheers
biciuire:v. biciuiala bigot:bigoted
biciuitor:lashing|biting|harsh|severe bigot:bigot
biciusca:horse/riding whip bigotism:bigotry
bicolor:bicoloured|particoloured bigudiu:(hair) curler
biconcav:concavo-concave bijuterie:jewelry|<~ falsa>costume jewel|<~
biconjugat:biconjugate falsa>shine stone
biconvex:biconvex bijutier:jeweller
bicord:bicordate bilabial:bilabial
bicorn:bicornous|two-horned bilabiat:bilabiate
bicromat:bichromate bilant:balance sheet
bideu:bidet bilant(total):sum
bidinea:mason's brush bilant(total):total
bidiviu:barbary (horse) bilant(rezultat):result|<a face ~ul (cu
bidon:can gen.)>to strike the balance of...|<a face ~ul
bidon:soldier's flash/canteen fig.>to survey|<a face ~ul fig.>to review...,
to sum up...|<a face ~ul (a socoti)>to reckon
biela:connecting rod
up...
bielorus:Byelorussian
bilateral:bilateral
bienal:biennial
bilateral:reciprocal
bienala:biennial exhibition
bila:ball
biet:poor|needy
bila(de biliard):biliard ball
biet(fara bani in buzunar):penniless
bila(pt. joc):marble
biet(fara bani in buzunar):hard up
bila(cap):nut
biet(nenorocit):piteous
bila:gall
biet(nenorocit):unfortunate
bila(trunchi de lemn):log|<a fi atins la ~>to
biet(nenorocit):miserable be off one's nut/chump, to be nutty
biet(nenorocit):unlucky|<~ul copil !>poor bilet:slip
child !|<~ul de el !>poor fellow !|<~ul de el
bilet(scrisoare):note
!>poor devil !|<~ul de mine !>poor me !
bilet(scrisoare):billet
bifa:to put a stroke through|to check|to
mark bilet(de dragoste):love letter
bifid:bifide|bifidate bilet(de dragoste):billet doux
biflor:two-flowered bilet(invitatie):invitation (card)
biftec:(beef) steak bilet:hand bill
bilet(de teatru):(admission) ticket

135
bilet(de teatru):theatre ticket bine(binecuvintare):boon
bilet(de tren):(railway) ticket bine(noroc):luck
bilet(de loterie):lottery ticket bine(noroc):fortune
bilet(de examen):examination ticket|<~ de bine(remediu):remedy
banca com.>banknote|<~ dus si bine:fine|handsome|good-
intors>return ticket|<~ la ordin com.>bill looking|stately|well-built imposing
payable to order|<~ la ordin bine:honourable
com.>promissory note|<~ la ordin
bine:well !|good !|right !|that's settled !|well
com.>note of hand|<~ la purtator com.>bill
then !|O.K !|<cel mai mare ~>the greatest
payable to bearer
good|<cu ~ (teafar)>safely|<cu ~
bileta:billet (teafar)>all right|<cu ~
biletel:v. bilet|slip (of paper) (izbutit)>successfully|<cu ~ (la
biliar:biliary revedere)>good-bye !|<cu ~ (la
biliard:biliards|<masa de ~>billiard table|<a revedere)>so long !|<de ~ de
juca ~>to play at billiards rau>somenow|<(si) la
bilingv:bilingual bine:to get well|<a-i merge mai ~ (d.
bilingvism:bilingualism sanatate)>to be better|<a mirosi ~>to have a
nice/pleasant smell|<a-i parea ~>to be
bilion:billion
glad|<a-i parea ~>to be pleased|<a petrece
bilios:bilious ~>to spend a happy time/day|<a petrece
bilobat:bilobate(d)|two-lobed ~>to make a day of it|<ai picat
bilunar:bimonthly|bimensal numai/tocmai ~>you've come in
biman:bimanous|two-handed binecrescut:well-educated/-bred
bimensual:v. bilunar binecuvinta:to bless
bimestrial:v. bimensual binecuvinta(a face semnul crucii):to cross
bimetal:bimetal binecuvinta(a lauda):to praise
bimetalic:bimetallic binecuvinta(a lauda):to bless
bimetalism:bimetallism binecuvintare:blessing|v. binecuvinta
bimilenar:bi-millenary binecuvintare(fericire):blessing
bimotor:twin-engine... binecuvintare(fericire):blessedness
bina:building/construction binecuvintare(fericire):happiness
scaffolding|building under repair binecuvintat:blessed|happy
binar:binary|<sistem ~>binary scale binefacere:good/kind
binaural:binaural action|charity|philantropy|boon|advantage|p
bindisi:to care|to take to heard rofits|<serbare de ~>charity fete
bine:right|all right binefacatoare:benefactress
bine(cum trebuie):properly binefacator:doing good|beneficent
bine(cum trebuie):aright|well binefacator(caritabil):charitable
bine:good binefacator(pt. sanatate):beneficial
bine(beneficiu):benefit binefacator(pt. sanatate):salutary
bine(beneficiu):advantage binefacator(pt. sanatate):wholesome
bine(beneficiu):service binefacator(d.aer):bracing
bine(cistig):profit binefacator:benefactor|well-doer|doer of
bine(cistig):gain good
bine(binecuvintare):blessing bineinteles:of course|naturally|certainly|it
goes without saying|as is but natural

136
binemerita:<a ~ de la...>to deserve well biobibliografic:bio-bibliographical
of... biobibliografie:bio-bibliography
binemirositor:sweet-smelling|of a pleasant biochimie:biochemical
odour biochimie:biochemistry
binete:greeting|salutation|capping|<a da ~ biochimist:biochimist
(cu dat.)>to greet smb.|<a da ~ (cu dat.)>to
biodinamica:biodynamics
hail smb.|<a da ~ (cu dat.)>to pass the time
of day to smb. biogen:biogen
binevenit:welcome biograf:biographer
binevenit(oportun):timely biografic:biographical
binevenit(oportun):seasonable biografic:biographically
binevoi(sa):to be willing (to) biografie:biography
binevoi(sa):to be pleased (to) biolog:biologist
binevoi(a admite):to condescend (to) biologic:biological
binevoi(a admite):to deign (to)|<n-a ~t sa biologic:biologically
raspunda>she did not condescend/choose to biologie:biology
reply|<cum ~ti>as you feel inclined|<cum biosfera:biosphere
~ti>as you like|<cum ~ti peior.>at your bioxid:dioxide|<~ de carbon>carbon
own sweet will|<daca ~ti>if you dioxide|<~ de carbon min.>black/choke
please|<daca ~ti>if such be your pleasure damp
binevoitor:well-disposed|favourably bipartit:bipartite
inclined|gracious|benevolent bipartitie:bipartition
binevoitor(bine intentionat):well-meaning/- bipatrat:biquadratic
wishing
biped:bipedal|two-legged/footed
binevoitor:well-wisher
biped:biped...
binisor(destul de
bine):passably/tolerably/fairly well bipenat:bipennated
binisor(cu grija):softly biplan:biplane
binisor(cu grija):gently bipolar:bipolar
binisor(usor):ligntly bipolaritate:bipolarity
binisor(incet):slowly bir:impost|<a da ~ cu fugitii>to bolt|<a da ~
cu fugitii>to take to flight|<a da ~ cu
binisor(pe furis):stealthily fugitii>to take to one's heels|<a da ~ cu
binisor:gently !|don't hurry !|not so fast ! fugitii>to cut one's stick|<a da ~ cu
binisor(nu te infierbinta):don't flurry fugitii>to walk one's chalks
yourself ! birefringent:double-refracting
binisor(nu te infierbinta):keep your birefringenta:double-refractive power
hair/shirt on !|<cu ~ul>gradually|<cu birjar:cab
~ul>by degrees|<cu ~ul (cu driver|cabman|flyman|cabby|Jehu|<a injura
precautie)>cautiously|<cu ~ul ca un ~>to swear like a trooper/bargee
(usor)>gently|<cu ~ul (usor)>softly|<cu ~ul
(pe departe)>in a roundabout way|<ia-o birja:(hackney) carriage
~>come, come, don't be so rash|<imi merge birja(cu 4 roti):cab
~>I am getting on fairly well|<i birja(cu 4 roti):fly
binoclu:opera glasses|binocular(s) birja(cu 4 roti):fourwheeler
binom:binominal birja(cu 4 roti):growler
binominal:binominal birja(cu 2 roti):hansom

137
birja(cu un cal):one-horse carriage bis:bis
birjaresc:cabman('s)...|cabman-like bis(la numere de casa):and a half
birjareste:like a cabman|<a injura ~>to bis:encore !|once more !|<a striga ~>to cry
swear like a trooper/bargee encore
birlic:ace bisa:to encore
birocrat:bureaucrat|red-tapist|Jack-in-office biscuit:biscuit
birocratic:bureaucratic|red-tape... biscuit:cracker
birocratism:bureaucracy|officialdom|red bisect:<an ~>leap year
tape bisectoare:bisecting line
birocratie:v. birocratism bisector:bisecting
birou(masa):writing table biserica:church
birou:bureau biserica:Lord's House
birou(masa):(writing) desk biserica(capela):chapel
birou:executive biserica:church
birou(masa):bureau|study biserica(cler):clergy|<biserica
birou(public):office anglicana>the Church of England
birou(al unui artist):studio bisericesc:church...|ecclesiastical|religious|c
birou(biblioteca):library anonical|<cintare bisericeasca>(church)
birou(de avocatura):chambers hymn|<muzica bisericeasca>sacred music
birou(cancelariat):chancellery bisericos:pious|religious
birou(cancelariat):chancery bisericos(temator de Dumnezeu):godly
birou(slujba):office|<~ de miscare bisericuta(gasca):clique
ferov.>traffic management office|<~ bisericuta(gasca):coterie
politic>political bureau|<~ de proiectare, bisext(il):bissextile|leap...
~ul proiectantilor>drawing/designing office bisexual:bisexous
birt:inn|public house|pub|ale/eating bisexual:bisexed
house|slap-bang shop bisexuat:bisexed|bisexual
birtas:landlord|innkeeper|pubman bisilabic:bisyllabic|two-syllabled|dissyllabic
birtasita:landlady bismut:tin glass
birui(a invinge):to defeat bisturiu:scalpel
birui(a invinge):to vanquish bisulfat:bisulphate
birui(a invinge):to gain a victory over bisulfura:bisulphuret
birui(a razbi prin):to get through bitum:bitumen
birui(a coplesi):to overcome bitumen:bitumen
birui(a coplesi):to overwhelm bituminiza:to bituminize
birui(a stapini):to master bituminos:bituminous
birui(a supune):to subdue biureta:burette
birui:to conquer|to be victorious|to carry the biuro:v. biro...
day|to gain a victory
biuta:butte|stop-butt|knoll|mound
biruinta:victory|triumph
bivalent:divalent
biruitor:victorious|triumphant
bivalv:bivalve|bivalvous|two-valved
biruitor:victoriously|triumphantly
bivol:buffalo (Bos bubalus)|<cind vor zbura
biruitor:victor|conqueror|vanquisher ~ii>when the cows come home|<cind vor
bis:twice zbura ~ii>when two Sundays come together

138
bivolar:buffalo boy bilbiila:v. bilbiit
bivolita:buffalo cow bilbiit:stammering|v. bilbii
bivuac:bivouac bilbiit:stammerer|stutterer
bizantin:Byzantine|Byzantian bilci:fair
bizantinism(stiinta):Byzantinism|double- bilci:v. galagie
dealing|duplicity bildibic:plump ! thump !
bizantinist:Byzantinist bintui(d. animale):to infest
bizantinolog:student of Byzantine lore bintui(d. animale):to overrun
bizantinologie:Byzantinism bintui(d. dusmani):to invade
bizar:bizarre|queer|quaint|odd|rum bintui(d. dusmani):to ravage
bizarerie:bizarrerie|fantasticalness|queernes bintui(d. dusmani):to lay waste
s bintui(d. molime):to rage in
bizarerie(ca act):oddness bintui(d. molime):to sweep over
bizarerie(ca act):oddity bintui(d. stafii):to haunt
bizarerie(ca act):extravagance bintui:to rage|to work havoc
bizet:toe cap bintuit:haunted
bizon:bison aurochs (Bos primigenius) birfeala(pe socoteala cuiva):slander
bizui:<a se ~ pe...>to rely/depend on...|<a se birfeala(pe socoteala cuiva):scandal
~ pe... (a se increde in)>to trust (to)...|<a se
birfeala(pe socoteala cuiva):backbiting
~ pe... (a se increde in)>to confide in...
birfeala(pe socoteala cuiva):calumny
biigui:to mumble|to stammer out
birfeala(palavrageala):gossip
biigui(a vorbi alandala):to ramble
birfeala(palavrageala):chatter
biigui(a vorbi alandala):to (talk) twaddle
birfeala(palavrageala):prattle
biigui(a vorbi alandala):to drivel
birfi:to gossip about|to slander|to speak ill
biigui(a delira):to wander (in one's mind)
of|to revile|to defame|to decry|to bring into
biigui(a vorbi nedeslusit):to jabber bad repute
biigui(a vorbi nedeslusit):to mumble birfi(a calomnia):to calumniate
biiguiala:mumbling|v. biigui birfi(a calomnia):to backbite
biiguit(d. cuvinte):indistinct birfi:to slander|to backbite
biiguit(d. oameni):dumbfounded birfi(a flecari):to gossip
biiguit(d. oameni):taken aback birfi(a flecari):to talk scandal
bijbii(a orbacai):to grope (in the dark) birfi(a flecari):to chatter
bijbii(a orbacai):to feel one's way|v. biigui birfi(a flecari):to prattle
bijbii(a misuna):to teem birfi(a flecari):to babble
bijbii(a misuna):to swarm birfire:slandering|v. birfi
bijbiiala:groping|v. bijbii birfit:maligned|slandered|calumniated
bijbiit:groping|v. bijbii|<pe ~te>groping(ly) birfitor:slanderous|libellous
bilbii:to stammer out birfitor:slanderer
bilbii:to stammer|to stutter birfitor(calomniator):calumniator
bilbii(a vorbi neclar):to speak confusedly birfitor(calomniator):backbiter
bilbii(a vorbi neclar):to jabber birii:to pester|to bother|to bore
bilbii(a vorbi repede):to sp(l)utter birliga:to curl|to turn up
bilbiiala:stammering|v. bilbii birlog:den|lair

139
birlog(pt. ciini):(dog) kennel bizii(d. insecte):to hum
birlog(pt. porci):pig sty bizii(d. bondari etc.):to drone
birlog(de hoti)(de hoti):den bizii(a murmura):to growl
birlog(cocioaba):hovel bizii(a murmura):to grumble
birlog(cocioaba):hole bizii(a plinge):to cry
birlog(salas):home bizii(a se smiorcai):to whimper
birlog:v. culcus bizii:v. birii|<imi ~e in urechi>my ears are
birna:beam buzzing/tingling
birna(grinda):joist biziit:hum|buzz
birna(stilp sprijinitor):girder biziit(al bondarilor):drone
birna(traversa):sleeper|<~ biziit(plins):whining
transversala>crossbeam biziit(plins):whimpening
birsan(d. oi):with long rough wool biziit(plins):boo-hoo
birzoi:<cu coada ~>with one's tail up|<a-si biziitoare:rattle
face coada ~>to pack off|<a-si face coada biziitor:buzzing|v. bizii
~>to skulk away biziitura:buzz
bita:cudgel|club blacheu:iron/steel tip|toe plate|clout
bita:cudgelling blagoslovenie:blessing|saining
bitlan:heron (Ardea)|<~ de stuf>bittern|<~ blagoslovi:to bless
de stuf>mire drum (Botaurus stellaris)
blagoslovire:blessing
bitii(a tremura):to tremble
blagoslovit:blessed|happy|lucky
bitii(a tremura):to shiver
blagovestenie:the Annunciation
bitii(a se misca cu corpul):to wriggle
blajin:good-/kind-
bitii(a se misca cu corpul):to move hearted|kind|mild|benign|calm|placid|sweet|
convulsively soft|gentle|meek
bitii(a se misca cu corpul):to jerk blajin:kindly
bitii(a se misca cu corpul):to blam:blame
sprawl/kick/toss about
blam(repros):reproach|<vot de ~>vote of
bitii(mai ales d. copii):to fidget about censure
bitii(mai ales d. copii):to be restless blama:to blame|to reprehend
bitii(in apa):to flounder about blama(a dezaproba):to disapprove of
bitii(a dansa):to jitterbug blama(a dezaproba):to take exception to/at
bitii(a dansa):to shake the leg|<bitii (cu blama(a critica):to censure
miinile si picioarele)>to struggle with one's
blamabil:blamable|blameworthy|censurable
hands and feet
blamare:blaming|v. blama
bitiiala:jitters|trembling|v. bitii
blana:fur|skin|coat
biz:buzz !
blana(scindura):board
bizalau:v. gargaun
blana(manta):fur cloak/coat|<animale cu
bizdic:<a-i sari ~ul>to fly off the handle|<a-
~>fur-bearing animals|<guler de ~>fur
i sari ~ul>to get the breeze up|<cind ii vine
collar|<haina de ~>fur coat
~ul>when the fly stings|<cind ii vine
~ul>when the humour takes him blancheta:(blank) form|<~
telegrafica>telegraph form|<a completa o
bizdiganie(monstru):monster
~>to fill up a form
bizii(d. insecte):to buzz
blasfemie:blasphemy

140
blaza:to pall|to weary|to deaden|to sicken blegit:hanging down|loose|loppy
blaza:to be palled/cloyed/sickened|to blenda:blende
become blase/indifferent blenoragie:clap
blazare:surfeit|indifference caused by bleojdi:to stare|to gape|<a ~ ochii>to
pleasure|enjoyment|blase state stare|<a ~ ochii>to open one's eyes (wide)
blazat:surfeited|jaded|blase|indifferent with astonishment
blazon:coat of arms|armorial bleojdit:staring|gaping
bearings|(e)scutcheon blazon bleotocari(a flecari):to gabble
blanar:furrier|fur merchant bleotocari(a flecari):to chatter
blanarie(magazin):furrier's bleotocari(a flecari):to jabber
blanarie(comert):fur trade bleotocari(a vorbi alandala):to talk
blanarie(blanuri):furs nonsense
blanos:furry bleotocari(a vorbi alandala):to wish-wash
blefarita:blepharitis bleotocari(a vorbi alandala):to fiddle-faddle
bleg(labartat):flaccid bleotocari(a se balaci):to (s)plash through
bleg(labartat):flabby (the mud)
bleg(atirnind in jos):drooping blestem:curse|imprecation|execration
bleg(d. urechi):loppy blestem:anathema
bleg(d. cineva):lop-eared blestem(blasfemie):blasphemy
bleg(indolent):indolent blestem(injuratura):oath
bleg(indolent):lazy blestem(nenorocire):curse
bleg(indolent):sluggish blestem(nenorocire):plight
bleg(lasator):languid blestem(nenorocire):hardship
bleg(lasator):half-hearted blestem(nenorocire):calamity|<~ asupra-i
bleg(lasator):negligent !>a curse upon him !|<a fi un ~ pentru...>to
be/prove a curse to...|<a rosti ~e>to curse
bleg(lasator):lackadaisical
blestema:to (ac)curse|to damn|to execrate|to
bleg(moale):weak(ly)
utter imprecations against
bleg(prost):silly
blestema:to excommunicate
bleg(prost):foolish
blestema(a blasfema):to speak blasphemy
bleg(prost):soft against
bleg(timid):timid blestema(a injura):to swear at
bleg(timid):shy blestema:to curse
bleg(timid):sheepish blestemare:(ac)cursing|v. blestema
bleg(prost):blockhead blestemat:(lying) under a curse|accursed
bleg(prost):ninny blestemat(ticalos):rascally
bleg(prost):dolt blestemat(ticalos):knavish
bleg(prost):noodle blestemat(ticalos):villainous
bleg(indolent):lazybones blestemat(josnic):mean
bleg(indolent):skulker blestemat(josnic):shabby
bleg(om moale):milksop blestemat(cumplit):fiery
bleg(om timid):sheepish fellow blestemat(cumplit):terrible
blegi:v. prosti|v. ramoli blestemat(rau):wicked
blegi(d. urechi):to become loppy blestemat(rau):evil-minded

141
blestemat(indracit):devilish blind(d. animale):tame
blestemat(indracit):diabolic(al)|<~ sa fie blind(d. cai):steady
!>may it be accursed !|<e un frig ~>it is blind(d. cai):quiet
devilishly cold blind(d. vreme):mild
blestematie:(piece of) rascality|knavish act blind:kindly|<~ ca un miel>(as) gentle as a
sau trick lamb
blestematie(porcarie):smut blindete:kindness|good-heartedness|v.
blestematie(porcarie):swinishness blind|placidity|docility|tractability|good-
blestematie(porcarie):dirt nature(dness)|tameness|steadiness|mildness|
blestematie(josnicie):baseness <cu ~>kindly
blestematie(josnicie):meanness bloc:block
blestematie(josnicie):infamy bloc(de lemn):(wooden) block
bleu:light blue|azure bloc(de lemn):log
bleumarin:dark/navy/sea blue bloc(de lemn):clog
blid:dish|(earthenware) pan bloc:boulder stone
blid(de lemn):platter bloc(casa):apartment house
blid(de lemn):wooden bowl bloc(casa):block
blid(pt. supa):tureen bloc(de case):block of houses
blid:pots and pans|<~ de linte fig.>pottage bloc(de desen):drawing block/tablet
of lentils bloc:coalition
blidar:dish shelf bloc(gramada):lump
blinda:to blind bloc(un lot):whole
blinda(un vas):to armourplate bloc(un lot):unit|<~ de statie ferov.>station
blinda:to shroud block|<in ~ (d. lucruri)>in the lump|<in ~
blindaj:shrouding (impreuna)>together|<in ~
(impreuna)>conjointly|<a forma un ~
blindat:armoured|iron-clad|<adapost
cu...>to form a unit with...
~>bombproof shelter|<car ~>armoured
car|<tren ~>armoured train|<vas bloca:to block
~>armoured ship bloca(a bara):to bar
blind(bun):kind bloca(a inchide):to shut off
blind(bun):good-hearted bloca(a izola):to confine
blind(care nu e violent):gentle bloca(a impiedica):to stop
blind(care nu e violent):mild bloca(a impiedica):to obstruct
blind(moale):soft bloca(a intrerupe):to cut off
blind(linistit):calm bloca:to turn
blind(linistit):placid bloca(un capital):to lock up
blind(iubitor):loveable bloca:to block
blind(pasnic):peaceable bloca:be shut off
blind(supus):docile bloca(d. motor):seize up
blind(supus):tractable blocada:blockade|<a ridica blocada>to raise
blind(supus):meek the blockade
blind(inofensiv):harmless blocaj:blocking
blind(inofensiv):inoffensive blocare:shutting off|v. bloca
blind(d. caracter):sweet

142
blochaus:block of flats|apartment- of truth in it|<nu stie (o) ~>he hasn't the
house|building faintest notion|<nu stie (o) ~>he is
blocnotes:note book|jotter completely/fully ignorant|<stiu si e
blocus:v. blocada boaca:v. boaba
blond(d. par):fair boacana:too bad|too simple|too
blond(d. par):blond(e) silly|<greseala ~>blunder|<greseala
~>howler|<greseala ~>glaring
blond(d. cineva):fair(-haired)
mistake|<asta a prea ~ !>that crowns it all
blond(d. cineva):of/with fair !|<asta a prea ~ !>that beats the devil !|<a o
blond(d. cineva):fair-complexioned face ~>to put one's foot in it|<a o face ~>to
blond(d. cineva):blond(e) make a blunder/bloomer/bad break
blond(d. cineva):light hair (and boaita(mirtoaga):jade
complexion) boaita(mirtoaga):crock
blond:fair-/light-haired man|<bere ~a>pale boaita(mirtoaga):tit
beer|<bere ~a>(pale) ale boaita(mirtoaga)(mirtoaga):screw
blonda:fair-/light-haired woman|fair- boaita:parson
(haired) girl|blonde
boala:illness
blondina:v. blonda
boala(de durata):disease
bluf:bluff|hoax
boala(indispozitie, durere):ailment
blum:bloom
boala(indispozitie simpla):indisposition
bluming:blooming
boala(locala):complaint
bluza:blouse
boala(tulburare, dezordine):disorder
bluza(pt. mil.):(military) blouse
boala(stare bolnavicioasa):sickness
bluza(pt. muncitori):(working) overall
boala(eufemistic):trouble
boa:boa (constrictor)
boala(mai ales sufleteasca si med.):malady
boa(blana):boa
boala:passion|<~
boaba(bob)(bob):grain lumeasca/venerica>V.D.|<boala
boaba(saminta)(saminta):seed copiilor>falling sickness|<boala
boaba(de strugure)(de strugure):grape copiilor>epilepsy|<boala lui Basedow>v.
boaba(picatura de apa):drop bazedov|<boala lui Parkinson>Parkinson's
boaba(de sudoare):bead disease|<boala somnului>sleeping/sleepy
sickness|<~ ciineasca>wasting (away)|<~
boaba(de ploaie):drop
ciineasca>emaciation|<~ ciin
boaba(lacrima):tear drop
boare:breath of wind|gentle breeze|v. aroma
boaba(de margean):bead
boarfa:v. zdreanta
boaba(lucru marunt):trifling matter
boarfa(haine vechi)(haine vechi):old clothes
boaba(lucru marunt):trifle
boarfa(haine vechi)(haine vechi):shabby
boaba(lucru marunt):nothing worth clothes
speaking of
boarfa(haine vechi)(haine vechi):threadbare
boaba(lucru marunt):next to nothing clothes
boaba(nimic)(nimic):(mere) nothing boarfa(haine vechi)(haine vechi):second-
boaba(nimic)(nimic):not a bit of it hand clothes
boaba(nici un cuvint):not a word|<boaba- boarfa(haine)(haine):toggery
vulpii bot.>herb Paris|<boaba-vulpii boarfa(haine)(haine):togs
bot.>true love (Paris quadrifolius)|<nu e ~
boarfa(haine):clothes
de adevar in asta>there isn't. a word/grain
boarze:fennel flower (Nigella damascena)

143
bob:broad/horse bean (Vicia faba) boboteaza:Epiphany|Twelfth day|Twelfth
bob(de fasole):bean (seed) night
bob(de mazare):pea (seed) boboti:to blaze/flare up
bob:peas for telling people's fortune boboti:to fire up
bob:v. boaba bobslei:bobsleigh|bobsled
bob(sanie):bobsleigh bobusor:v. mazariche
bob(sanie):bobsled|<~ de tarina boc:boom !|(slap) bang !
bot.>vetchling (Lathyrus platyphyllos)|<a boc:wooden leg
da cu ~ii/in ~i>to tell people's fortunes bocanc:ankle boot
(with beans sau peas)|<a nu zice ~>not to bocanc(de fotbal):football boot
utter a word|<din ~ in ~>in detail|<din ~ in
bocanc(cu cuie):hobnailed boot
~>in full lenght|<din ~ in ~>minutely
bocanc(de alpinist):mountaineering boot
bobina:to reel|to wind
bocaneala:knocking|v. bocani
bobinaj:reeling|winding
bocani(a ciocani):to knock
bobinare:reeling|winding
bocani(a ciocani):to thump
bobinator:reeler|winder
bocani(cu ciocanul):to hammer
bobina(mosor)(mosor):reel
bocani(cu incaltamintea):to stamp (one's
bobina:coil|<bobina Ruhmkorff
feet)
electr.>sparking coil|<~ de inductie
electr.>induction field coil bocani(cu incaltamintea):to tramp
bobita:v. bulin|<bobita tapului bot.>true bocanit:knocking|v. bocani
love (Paris quadrifolius) bocanitoare:woodpecker (Picus)
bobitel:cytisus (Cytisus nigricans) bocanitura:knock|thump|v. bocaneala
bobilnic:water cress(Nasturtium officinale boccea(legatura):bundle
bobirnac:flick|fillip|<a da un ~ si fig.>to boccea(pt. tutun):tobacco pouch
give a fillip boccea(sal):wrap
boboc:leaf bud boccea(sal):shawl
boboc(de rata):duckling boccea(de cap):headcloth
boboc(de gisca):gosling boccea(de cap):kerchief|<a umbla cu
boboc(racan) glumet:rookie|<un ~ de ~ua>to hawk
fata>sweet girl|<un ~ de fata>jam|<un ~ de bocciu(urit):ugly
fata>peach|<un ~ de fata>beauty|<frumoasa bocciu(badaran):boor
ca un ~ de trandafir>charming|<frumoasa bocciu(prost):blockhead
ca un ~ de trandafir>perfectly sweet|<a
paste bobocii (a fi credul)>to be gullible|<a bocet:lamentation|wailing|keen(ing)
paste bobocii (a fi prost)>to be fe bocet(gemete):moaning
bobocel:ducky bocet(gemete):groans
bobosa:to swell up bocet(ritual etc.):dirge
bobot:blaze|blazing fire|flare bocet(ritual etc.):lament
bobot(furie):fury|<in ~(e)>blindly|<in boci:to lament|to keen|to bewail|to bemoan
~(e)>at random|<in ~(e)>haphazard|<a boci:to mourn (for)
vorbi in ~e>to talk through one's boci:to lament|to wail|to keen
hat/neck|<a vorbi in ~e>to talk at bocitoare:lamenter|wailer|<bocitoare>woma
random|<a vorbi in ~e amer. sl.>to talk n hired to raise loud lamentations at a
wet|<a umbla in ~e>to wander aimlessly funeral
bocna(inghetat):frozen

144
bocna(d. persoane, membre):numb bogat(din plin):fully
bocna(d. persoane, membre):stiff (with bogat(foarte):very
cold) bogat(foarte):highly
bocna(d. apa):(completely) frozen bogat:rich man
bocsa:charcoal kiln bogat:the upper crust|<an ~>year of
bodega:taphouse|pub(lic house)|tavern plenty|<masa ~a>sumptuous
bodega:bodega repast|<minereu ~>rich/bucked ore|<om
bodoganeala:murmur(ing)|v. bodogani ~>rich man|<pamint ~>rich soil|<prada
~a>rich booty|<putred de ~>rolling in
bodogani:to mumble
riches/wealth|<recolta ~a>rich/abundant
bodogani(a bombani):to growl crop|<a deveni ~>to become rich|<a deveni
bodogani(a bombani):to grumble ~>to make mo
bodogani(a bombani):to mutter bogatan:(very) rich man
bodogani(a bombani):to murmur bogatas:(very) rich man|man of substance
bodogani:to mumble bogatie:riches
boem:Bohemian bogatie(avere):wealth
boema:Bohemia|Bohemianism bogatie(avere):opulence
bogat:rich bogatie(avere):means
bogat(cu bani):moneyed bogatie(avere):easy circumstances
bogat(avut):wealthy bogatie(abundenta):abundance
bogat(avut):opulent bogatie(abundenta):profusion
bogat(avut):well-to-do bogatie(abundenta):richness
bogat(avut):well-off bogatie(abundenta):copiousness
bogat(avut):warm bogatie(lucruri scumpe)(lucruri
bogat(avut):rolling in money scumpe):valuables
bogat(in)(in):rich (in) bogatie(lucruri scumpe):precious things|v.
bogat(abundent)(abundent):abundant minunatie
bogat(abundent)(abundent):plentiful bogdaproste:God bless you for it !
bogat(abundent)(abundent):plenteous bogdaproste:(grateful) thanks|<~
bogat(copios)(copios):ample ca...>Heaven be praised that...|<a umple de
~>to blow up|<a umple de ~>to overwhelm
bogat(copios)(copios):copious
with abuse|<pui de ~>cadger
bogat(copios)(copios):exuberant
boghiu:truck
bogat(copios)(copios):redundant
boi:shape, make
bogat(fertil)(fertil):rich
boi(statura):stature, size
bogat(fertil)(fertil):fertile
boi:to colour
bogat(valoros)(valoros):valuable
boi(stofe):to dye
bogat(valoros)(valoros):precious
boi(sticla):to stain
bogat(scump)(scump):expensive
boi(a spoi):to whitewash
bogat(luxos)(luxos):luxurious
boi(a zugravi):to paint
bogat(fastuos)(fastuos):sumptuous
boi(a lustrui):to vanish (over)
bogat(fastuos)(fastuos):gaudy
boi(neglijent):to daub
bogat(maret)(maret):magnificent
boi(neglijent):to smear
bogat(stralucitor):bright
boi(cu catran):to tar
bogat:richly|abundantly|amply|copiously
boi(a ruja):to paint

145
boi(a ruja):to rouge boierime:noblity, gentry
boi(a insela):to take in boiernas:gent
boi(a insela):to diddle boiernas(de curte):page, lord-in-waiting
boi:to paint one's face|to rouge (oneself)|to boiernas(de tara):country squire
lay on (the) paint/rouge|to get/make oneself boieroaica:gentlewoman|lady (of
up position)|wife of a boyar(d)
boia:colour boieros(mofturos):fastidious, pretentious
boia(vopsea):paint boieros(mindru):haughty, proud
boia(ruj):paint (for the face) boieros(arogant):high-handed, overbearing
boia(ruj):cosmetic boieros(arogant):arrogant
boia(ruj-rosu):rouge boiler:boiler
boia(piper):ground-pepper boire:colouring|v. boi
boia(sos):sauce boistean:minnow (Phoxinus)
boiangerie:dyer's works boit:colouring|v. boi
boiangiu:dyer bojdeuca:mud house
boicot:boycott bojdeuca(casa saracacioasa):hovel, hole
boicota:to boycott bojoci(maruntaie):bowles
boicotare:boycotting bojoci(ca mincare):tripe
boier:boyar(d) bojocisl.sl.:bellows
boier(mosier):landowner bojoci(maruntaie):guts
boier(mosier):gentleman farmer bojogi:lungs
boier(nobil):nobleman, aristrocat bol:bole
boier(magnat):magnate bol(strachina):bowl
boier(persoana importanta):man of bolboroseala:v. bolborosi
distinction, personage bolborosi(a rosti neclar):to stammer, to
boier(staapin):master, lord, chief, governor stutter
boier(persoana importanta):great bolborosi(a mormai):to mumble, to mutter,
swell/gun|<a face pe ~ul>to cut the dash|<a to slummock
face pe ~ul (pe stapinul)>to play the bolborosi(pe nas):to speak thick
master|<a face pe ~ul>to lord it, to do the
bolborosi(a gingavi, d. copii):to lisp
swell, to do the (fine) gentleman|<a trai ca
un ~>to live in grand/fine style, to do it bolborosi(a vorbi repede):to babble, to
fine/fat gabble
boieresc:boyar...|noble, of blue blood bolborosi(a ginguri):to babble
boieresc:statute labour, corvee|<boieresc bolborosi(d. apa):to bublle, to murmur
ist.>gratuitous service rendered to the lord bolborosi(d. curcani):to gobble
of the manor bolborosi(a rosti neclar):to haw
boiereste:lordly, like a boyar|v. bolborosi(pe nas):to speak through the nose
boier|exploiting others|in grand/fine style bolborosi(d. ploaie):to patter
boieri:to raise to thet title of boyar(d bolborosi:to mumble, to mutter
boieri:to play/do the (fine) gentleman|to cut bolborosire:stammering|v. bolborosi
the dash|to get a clap|to get a venereal bolbosa:<a ~ ochii>to open one's eyes wide
disease/V.D.
bold(ac):pAin
boierie:dignity sau title of a boyar|nobility
bold(ac):pin
boierie:lordliness, grandness

146
bold(de siguranta):safety pin bolovanos:with blocks sau stones|rough,
bold(ghimpe):thorn uneven
bold(intepatura):sting boloza:v. caic
bold(pt. vite):goad bolsevic:Bolshevist, Bolshevik
bold(stimulent):stimulus, incentive bolsevic:Bolshevik
boldei:badger dog, terrier bolsevism:Bolshevism
boldi(ochii)(ochii):to open wide bolseviza:to render Bolshevik
boldi:v. intepa bolsevizare:turning/rendering Bolshevik
boldi:to open wide one's eyes, to stare bolta:counter|<cheie de ~
boldit:gaping, wide open fig.>keystone|<bolta cerului>vaut of
heaven, celestial vault/dome, canopy of
bolero(haina, dans):bolero
heaven|<bolta instelata>the starry arch|<~
bolesnita:contagious/infectious malady de vita>vine arbour/bower|<cheie de
bolesnita:epidemic (disease) ~>crown of an arch
bolfa:v. gilci bolti:to vault|to arch
boli:to be ill/sickly/sufering/poorly|to be bolti:to form a vault|to (form an) arch
ailing|to be diseased boltire:vaulting, arching
bolid:fire ball, bolide|(fiery) meteor boltit:vaulted, arch-like, arched|<frunte
bolivian:Bolivian ~a>bulging forehead, domed forehead
bolmoj(e)ala:v. balmagi bolt:bolt, pin
bolnav:ill, sick, diseased bolundarita(fructul):stramony
bolnav(suferind):afflicted, suffering, ailing bomba:to swell out|to make bluge|to render
bolnav(fara vlaga):infirm, broken-down, convex|to make jut out
feeble bomba:to swell out, to bulge|to be convex,
bolnav(care nu se simte bine):unwell to jut out
bolnav(deranjat mintal):deranged, crazy bombarda:to bomabard|to shell|to ply with
bolnav(suferind):in ill/bad/weak health, shells
poorly bombarda(intens):to strafe
bolnav(suferind):out of sorts, off colour bombarda(cu grenade):to shell
bolnav:invalid, patient|<~ de inima bombarda:to besiege
fig.>sick at heart|<~ de nervi>of weak bombardament:air raid,
nerves, nervous, neuropathic|<~ de plamini bombardment|cannonade, strafe|<avion de
vet.>lung-sick|<a cadea ~ (din nou)>to ~>bomber
have a relapse|<se preface ~ mil.>he bombardare:bombardment|v. bombarda
malingers|<~ de dragoste>love-sick|< ~ de
bombardier:bomber|< ~ greu>heavy
ficat>with a diseased liver|<~
bomber
bolnavicios:sickly, of weak health|delicate,
bombastic:bombastic, fustian, swollen|high-
weedy, seedy, weakly
faluting
bolnavicios:unhealthy, morbid|<om
bombastic:bombastically
~>sickly man, valetudinarian
bombasticism:bombast, fustian, gas
bolnavior:sickly, poorly
bombat:convex, curved, bulging, dished
bolnita(spital):hospital
bomba(torpila):torpedo|<~ atomica>A-
bolnita:infimary
bomb|<~ atonomica>atom bomb|<~
bolovan(piatra):stone|block brizanta>high explosive shell|<~ cu
bolovanis(bolovani):blocks hidrogen>hydrogen/fusion bomb|<~ de
adincime mar.>depth bomb|<~

147
exploziva>high-explosive/demolition boneta(cu coarne):cocked hat
bomb|< ~ fumigena>smoke shell|<~ boneta(femeiasca):bonnet
lacrimogena>tear-gras bomb/shell, tear-s boneta(femeiasca):woman's/lady's cap
bombaneala:grumbling|v. bombani boneta:studding sail|<~ de baie>bathing
bombani:to grumble|to growl cap|<~ de noapte>night cap|<~ de
bombani:to chew the fat|to murmur operatie>operating cap|<~ de
bombani:v. cicali|v. ginguri vinatoare>hunting cap|<~
bombanit:grumbling, grumpy frigiana>Phrygian cap
bombanit:grumbling etc. v. bombAni bonifica:to make up/good
bombanitor:grumbling, grumpy bonificare:v. bonificatie
bombanitor(ursuz):morose, crusty bonificatie:allowance, reduction, bonus
bombeu:(toe) cap bonitor:cattle specialist
bombita:small globe/sphere bonjur:hello ! good morning !|good
afternoon
bomboana:sweet, bon-bon, lollipop
bonjurism:<bonjurism ist.>movement and
bomboana(cu lamiie):acid drop
manners of the Frenchified young
bomboana(mici)(mici):hundreds and thou- Rumanians
sands
bonjurist:Frenchified young man
bomboana:fruit drops|<~ de
bonom:good-natured/genial/bland fellow
ciocalata>chocolate|<o ~ de fata>a jam, a
sweet/charming girl bonom:genial, bland, good-natured
bombonerie:sweetmeat shop bonom:genially, blandy, good-naturedly
bomboniera:box of sweets bonomie:good nature, genialty,
blandness|guiblessness
bomboniera(goala):sweetment box
bont:blunt, edgeless, pointless|crippled
bompres:bowsprit
bont(de o mina):one-armed
bon:bill, order, voucher, ticket
bont(de un picior):one-legged
bon(de cartela):coupon, receipt|<~ de
casa>cash voucher|<~ de livrare>delivery bonton:good manners
order|<~ de piine>bread ticket|<~ de bonz:bonze
tezaur>treasury bond|<pe ~>on the bonz:high priest
rationbook, rationed bor:boron
bona:nurse (ry maid)|nurse girl bor(la palarie):brim
bona(guvernata):nursery governess borangic:cocoon/flock/floss silk
boncai:to low, to bellow borangic:v. tortel
boncai(d. cerbi):to bell borat:borate
bondar:humble/bumble bee (Bombus) borax:borax
bondaresc:<viespe bondareasca borcan(fara toarta):glass jar
entom.>horner (Vespa crabro) borcan(vas):pot
bondoc:short and stout|square-built, borcan(de pamint):earthen (ware) vessel
thickset, dumpy|stumpy
borcan(pt. muraturi):preserving bottle
bondoc(cu burta mare):pot-bellied
borcan(pt. cafea etc.):canister
bondoc:short and stout man|pot-belly,
borcan(ulcior):jug, pitcher
tummy
borcanat:bellied, inflated, padded|<nas
bondocel:fatty
~>bottle nose
boneta:cap
borceag:vetch (Vicia)|winter fodder
boneta:(forage) cap, field-service cap

148
bord:board boroana(spike-toothed):harrow, brake
bord(margine):border, edge boroboata(strengarie):(piece of) roguery
bord:come on board !|come aboard !|<pe boroboata(farsa):trick farce, dodge, prank,
~>on board, aboard, on ship board|<pe ~ul lark
unei corabii>on board a ship|<peste ~>by boroboata(fapta rea):mischievous act, mad
the board, overboard|<hirtii de ~>ship's trick
papers|<jurnal de ~>ship's log|<la ~>on boroboata(prostie):foolish act, piece of folly
board, aboard
boroboata(necaz):trouble, nuisance
bordei:cot(tage), cabin
boroboata(paguba):damage
bordei(coliba):hut, hovel, shelter
boroboata(pierdere):loss
bordei(de scinduri):booth
boroboata(vatamare):injury, hurt|<a face
bordei(de pamint):earth house/hut cuiva o ~>to play smb. a nasty/foul trick
bordei(in pamint):pit house boroni:to harrow
bordei(casa saracacioasa):(mere) hovel, boronit:harrowing
hole|<cite ~e atitea obiceie aprox.>so many
bors(sour):bran and water
men, so many minds
bors(ciorba):borsch, beetroot potage
bordel:borthel, disorderly/bawdy
house|knocking, shop, kip bors(de carne):beef tea, gravy soup
bordel:cathouse bors(de carne):(mutton) broth
borderou:borderau, (detailed) bors(supa):soup
memorandum|docket bors(otet):vinegar
bordo:Bordeaux (wine), claret bors(vin prost):crabwine
bordo:dark red bors(vin prost):rot gut|<a minca ~ (a
bordura(a unui tablou):frame exagera)>to draw/stretch the long bow|<a
minca ~ (a minti)>to lie (like a trooper)|<a
bordura(la trotuar):kerb (stone)
sufla cuiva in ~>to poke one's nose into
bordura(la haine etc.):trimming, border smb.'s business|<cine s-a fript cu ~ sufla si
boreal:boreal, northern|<aurora ~a>northern in iaurt>once bietten twice shy
light(s), aurora borealis borsi:to turn sour
borfas:thief borsifig.:to boil over
borfas(hot de buzunar):pickpocket borsisor:houseleek
borfas(escroc):sharper, cheat bortos:big-bellied
borhot(de orz etc.):draff, brewer's grains bortos:big-bellied, in the family way
borhot(de struguri):husks borviz:mineral water
borhot(de fructe):marc bosarie:v. boscar
borhot(reziduuri):dregs, lees, grounds boscar:v. scamator, scamatorie
boric:bor(ac)ic|<acid ~>bor(ac)ic acid boschet(desis):thicket
boricat:boracic boschet(cring):grove
bori(a vomita):to vomit, to retch, to belch boschet(pt. recreatie):bower, arbour
out
boscorodeala:muttering etc. v. boscorodi
boriura:vomit
boscorodi(a bodogani):to mutter, to
bormasina:(dentist's) drill murmur, to grumble
borna(piatra de hotar):landmark boscorodi(a intinde):to rattle/reel off, to
borna:clamp, terminal drawl out
borna(piatra de hotar):boundary mark sau boscorodi:v. cicali
stone sau post

149
bosniac:Bosnian bosorogi:to kick in the groin|to kick in the
bostan(pepene verde)(pepene verde):(water) groin|<bosorogi>to beat smb. within an
melon inch of his life
bostan(cap):noddle, pate bosorogit:ruptured, broken
bostan(cocoa):nut|<cap de ~>blockhead, bosorogit(impotent):impotent
duffer|<la anul cind o-nflori ~ul, la anul cu bosorogit(slabit de batrinete):decrepit,
~ul>when two Sundays come together tottering
bostana:v. bostanarie bostina(tescovina):pomace/husks/skins of
bostangiu:kitchen gardener|melon pressed gra
grower|<bostangiu>one who sells melons, bostina(din faguri):(unrefined) beeswax
pumpkins, etc. bot:animal's mouth, muzzle
bostanar:v. bostangiu bot(rit):snout
bostanarie:melonfield bot(gura):chops, jaw, potato trap, mouth
boston(vals):boston bot(virf):point
boston(joc de carti):solo whist bot(capat):end|<~ de corabie>forebody
boston:jobbing-hand press, lever press bow, stem|<~ in ~ fig.>billing and
bosumfla:to pout (one's lips)|to make a cooing|<a inchide ~ul cuiva>to cut smb.
mouth short|<~ de gheata>point of a boot sau
bosumfla(a se imbufna):to sulk shoe|<~ in ~>muzzle to muzzle|<a-si baga
~ul>to poke and pry|<a face ~>to pout|<a
bosumfla(a se imbufna):to be sulky, to be in
inchide ~ul cuiva>to muzzle smb.'s pre
the sulks
botanic:botanic(al)|<gradina ~a>botanical
bosumfla(a se imbufna):to get a miff
gardens
bosumflare:pouting, sulking
botanica:botany
bosumflat:sulky, ill-humoured, glum
botanist:botanist
bosar:water melon with yellow pulp
botaniza:to botanize|to herborize
bosorog:ruptured, herniated, broken
botez(al copiilor)(al copiilor):christening
bosorog:doddery, doddering, tottering
botez(al adultilor)(al adultilor):adult
bosorog(bolnav de baptism, immersion
hernie):ruptured/herniated person
botez:ducking
bosorog(batrin):decrept
botez(ca nas sau nasa):to stand godfather
bosorog(bolnav de hernie):broken fellow sau godmother|<~ul focului mil.>baptism
bosorog(batrin):helpless old man, old of fire|<~ul singelui>baptism of blood|<de
blighter ~>baptismal|<certificat de ~>certificate of
bosorog(batrin):dodderer, totterer baptism|<nume de ~>Christian name
bosorogeala:rupture, brust, hernia boteza(copii)(copii):to christen
bosorogeala(din cauza virstei):decreptude, boteza(a da un nume):to christen, to name
senility boteza(ca nas):to stand godfather
bosorogeala(din cauza virstei):softening of boteza(a converti):to convert
the brain boteza(a numi):to call
bosorogeala(impotenta):impotence boteza(a numi):to term, to name
bosorogeala(din cauza virstei):helplessness boteza(a porecli):to surname
bosorogi:to get a rupture/burst/hernia boteza(a porecli):to nickname, to dub
bosorogi:to grow decrepit boteza(a stropi):to sprinkle
bosorogi(a deveni impotent):to become boteza(a stropi):to wet
impotent

150
boteza(a amesteca cu apa):to doctor, to put bourel(melc):snail
water into bourel:v. radasca
boteza(ca nas):to present a baby at the font bovarism:Bovarysm
boteza(a amesteca cu apa):to put water into bovin:bovine
boteza(a amesteca cu apa):to mix/dilute bovindou:bow window
with water bovine:bovines|(horned) cattle
boteza:to be baptized/christened box(piele):box calf
boteza(a face un botez):to perform the box:boxing, pugilism, manly art|<~ cu
christening ceremo umbra>shadow boxing|<meci ~>boxing
botezare:christening v. boteza match
botezat:christened, baptized boxa:to box
botezat:(nick) named boxa:to box
botezat(d. vin):doctored, boxa(cu dibacie):to spar|<a ~ cu umbra>to
diluted|christianized shadow-box
botfori:top boots boxa:dock
botgros:gros(s) beak boxa(pt. cai):horse box
botina:low (-laced sau -buttoned) boot boxer:boxer|(prize) fighter, pugilist
botnita:muzzle boz:dwarf elder (Sambucus ebulus)
botnita(gura):chops, jaw, potato trap|<a brac:brach (hound)
pune ~ cuiva>to stop smb.'s gab brac:refuse, trash, sweepings|<de ~>good
botos:large-mouthed for nothing|<cal de ~>jade, crock,
botos(bosumflat)(bosumflat):sulky, glum discharged horse
botos(obraznic)(obraznic):saucy, cheeky brachial:v. brahial
botos(laudaros):big in one's talk bracona:to poach
botriocefal:botriocephalus braconaj:poaching
botros:bullfinch (Pyrrhula vulgaris) braconier:poacher
bot(de piine,hirtie,ceara,zapada):ball bractee:bract(e)
bot(cocolos):pallet brad:fir (tree) (Abies alba)|v. molid, pin,
bot(de pamint):clod ball ienupar|<~ rosu bot.>larch fir (Larix)|<ac
bot(pt. ingrasat pasari):cob|<a face ~>to roll de ~>needle, leaf of a fir tree|<con de ~>fir
up cone/apple|<lemn de ~>fir wood,
deal|<padure de ~>fir wood|<scindura de
bota:to stopper
~>fir/deal board
boti:to (c)rumple
bragagerie:booth where millet beer is sold
botitura:crease, crumple
bragagiu:seller of millet beer
bou(timpit):blockhead, duffer|<~ de balta
braga:millet beer|<ieftin ca braga>cheap as
zool.>orange-speckled toad (Bombinator
dirt, dirt-cheap
igneus)|<ochiul ~lui ornit.>wren
(Trogldytes parvulus)|<a cauta lapte de braghina:variety of grapes|wine made of
~>to milk a he-goat into a sieve|<a nu-i fi braghinA
toti boii acasa>to be in the mumps, to be brahial:brachial
hammer and tongs|<~ de balta brahicefal:brachyephalic, short-headed
boulean:bullock brahicefalie:brachycephalism
bour:European bison (Bos primigenus) brahman:Brahmin, brahman
bourel(cu coarne):horned brahmanic:Brahmanic(al)
bourel(teapan):stiff brahmanism:Brahminism, Brahmanism

151
brambura:<a umbla ~>to ramble, to lop brava(ceva):fo fly in the face of
about|<a vorbi ~>to talk through one's hat bravada:bravado, brag(ging), blustering
brancarda:stretcher bravo(s):bravo ! capital ! hear ! hear
brancardier:stretcher bearer !|excellent ! well done !|good show ! hot
brand:bomb-dropping gun dog !
brandenburg:frog, braid bravura:bravery, valour, courage|valiance,
branhii:gills, branchiae gallantry
braniste:fenced-in district brazda(de plug):furrow
braniste(padure):wood, forest brazda(strat):bed
bransa:to detach, to set apart brazda(pt. zarzavaturi):drill
bransa:to plug in brazda(intre doua ogoare):balk, ridge
between two fields
bransament:branch pipe
brazda(de pamint, bucata):clod, furrow,
bransa:branch, line
slice
bransa(domeniu):domain, sphere,
brazda(de iarba cosita):swath, windrow
province|<de ~>specialist
brazda(urma)(urma):track, trace, mark,
brant:inner sole
furrow
bras:breast stroke
brazda(de corabie)(de corabie):wake, track
brasarda:armlet, arm badge
brazda(de roata)(de roata):trace
brasiera(de femei):brassiere, bust bodice
brazda(de lumina)(de lumina):streak, trail,
brasiera(de copii):(child's) sleeved vest train
brasoava:gammon, fudge, bounce(r)|<a brazda(zbircitura):furrow, wrinkle|<~ de
spune brasoave>to draw the long bow, to fin>row/line of mown grass|<~ de
throw the hatchet flori>flower bed|<~ de iarba>sod (of
brat:arm turf)|<a da pe ~ (a domoli)>to tame, to
brat(cantitate):armful curb|<a da pe ~ (a obisnui)>to
brat:hands, workers accustom/inure to smth.|<a da pe ~ (a
brat(forta):strength, power invata)>to teach|<a se da pe ~>to see one's
way through smt
brat:arm|<~ de picup>tone arm|<~e de
munca>labour exchange/office|<e nevoie brazilian:Brazilian
de multe ~e>labour is wanted|<~ de bracinar:waistband
ancora>arm of an anchor|<~ de fotoliu>arm bracui:to reject as defective|to cast off|to
of an easy-chair|<un ~ de lemne>an armful discard
of wood|<~ de manivela>web of a crank|<~ bracui:to clear of timber
de mare>arm of the sea|<~ de m bradet:fir wood
brata:to brace bradis:v. bradet
brav:brave bradisor:a species of clubmoss
brav(viteaz):valiant, gallant, valorous bratara:bangle|bracelet
brav(curajos):courageous, plucky bratara(inel):ring
brav(indraznet):bold, daring bratara:v. ciubuc
brav:bravely brazda(a lasa urme pe):to leave traces on
brava(pe cineva):to defy brazda(cu plugul):to furrow
brava(pe cineva):to beard brazda(cu plugul):to ridge
brava(ceva):to face, to encounter fearlessly brazda(cu plugul):to trace/draw furrows
brava(pe cineva):to set at defiance/nought across

152
brazda(cu plugul):to plough up the ground brelan(la pocher):three of a kind
brazda(a cresta):to notch breloc:trinket
brazda(a cresta):to indent breloc(la ceasuri):charm
brazda(a cresta):to score|to mark breloc(la ceasuri):fancy ornament
brazda(a cresta):to tally breloc(la ceasuri):seal
brazda(marea)(marea):to plough breslas:member of a guild/corporation
brazda(fruntea)(fruntea):to wrinkle bresa:breach|gap|break|opening
brazda(pielea):to mark with bretele:(pair of) braces
wrinkles|<fulgere brazdeaza bretele:shoulder straps
cerul>lightnings flash through the sky breton:Breton
brazdar:co(u)lter breton:Breton
brazdat(cu zbircituri):wrinkled breton(coafura):fringe
brazdatura:furrow breton(coafura):band (ed hair)
bre:heigh ! brevet:patent|certificate|warrant|<~ de
bre(exprima mirare):ah ! indeed capacitate>certificate of ability for
bre(mai):listen|I say ! teaching|<~ de capitan mar.>master`s
bre(exprima mirare):you don`t say so certificate|<~ de import>patent for
!|halloa ! importation|<~ de inventie>(letters)
bre(mai):man patent|<~ de medalie>citation for a
medal|<~ de ofiter mil.>officer`s
bre(mai):fellow
commissio
bre(mai):look here
breveta(pe cineva):to grant a
bre:folks ! patent/certificate to
breaban:v. brebenel breveta(o inventie):to (protect by) patent
breasla:guild|corporation|craft|company|cor brevetat:patented|appointed by letters
porate body patent|<inventie ~a>patented
breaz(cu o pata alba):white-spotted (on the invention|<ofiter ~ de stat major
head) mil.>officer holding a staff college
breaz(vargat):dapple(d) certificate
breaz(vargat):piebald breviar:vademecum
breaz(d. vaci):brindle(d) breviar(rezumat):summary
breaz(cu pete):spotted breviar(la catolici):breviary
breaz(cu pete):speckled brezaie(la bilciuri):Merry Andrew
breaz(cu pete):checkered brezaie(la bilciuri)(la bilciuri):Jack Pudding
breaz(d. cai):piebald brezaie(pe scena):harlequin
breaz:dappled/piebald horse|<cunoscut ca brezaie:weathercock
un cal ~>well known as a bad shiling|<nu briantina:brilliantine
esti mai ~ ca altii>you are not better than briboi:wood geranium
others
bric:brig
brebenel:hollowwort (Corydalis)
briceag:penknife|pocket/clasp knife
brebenoc:periwinkle (Vinca)
bricheta:to briquette
brei:mercury (Mercurialis perennis)
bricheta(carbune):briquette
brelan(joc de carti):brelan
bricheta(carbune):patent fuel
brelan(3 carti):pair roval
bricheta(aprinzatoare):cigarette lighter
brelan(3 carti):prial
brici:razor

153
brida:flange briza:breeze
bridge:bridge briza(de uscat):land breeze
brie:balsam(ine) (Impatiens Balsamina)|v. briza(de mare):sea breeze
trepadatoare brina:belt|girdle|mountain path
brigada(trupe)(trupe):body brinca(mina)(mina):hand
brigada(trupe)(trupe):troop brinca(mina)(mina):fin
brigada(de muncitori):brigade brinca(mina)(mina):forefoot
brigada(echipa):team brinca(mina)(mina):claw
brigada:crew|<~ de productie>production brinca(laba):paw
brigade|<~ usoara mil.>light brinca:push|<brinca porcului
brigade|<aghiotant de ~ mil.>aide-de-camp bot.>brownwort (Scrophularia)|<brinca
to a brigadier-general|<comandant de ~ ursului bot.>hogweed (Heracleum)|<pe/in
mil.>brigadier, general, officer brinci>on all fours|<pe/in brinci>on one`s
commanding a brigade|<general de ~ (bended) knees|<a da brinci cuiva>to push
mil.>brigadier (general)|<sef de smb.|<a da brinci cuiva>to give smb. a
~>brigade/team l push|<a da brinci cuiva (cu cotul)>to
brigadier(sef de brigada):brigade/team brindusa(ca gen)(ca gen):colchicum
leader (Colchicum)
brigadier(membru al unei brigazi):brigade brindusa(~ de primavara)(~ de
member primavara):spring crocus
brigadier(voluntar):volunteer brindusa(~ de toamna)(~ de
brigadier:brigadier (general) toamna):meadow saffron
brigadier(silvic):forester brindusa(~ de toamna):naked lady
brigadier(silvic):forest keeper (Colchicum autumnale)
brigand:highwayman|brigand brinzar(vinzator):cheesemonger
brigandaj:highway robbery|brigandage brinzar(fabricant):cheesemaker
brigantina(vas)(vas):brigantine brinza:cheese|<~ buna in burduf de ciine
brigantina(pinza)(pinza):brigantine aprox.>a rough diamond|<~ de
brigantina(pinza):spanker capra>goat`s cheese|<~ de oaie>ewe`s milk
cheese|<~ de Olanda>Dutch cheese|<~ de
briliant:brilliant|diamond cut in(to) facets
vaca>cow cheese|<~ grasa>rich cheese|<~
brio:spirit proaspata>green cheese|<la anul cu ~>when
briola:baldmoney (Meum mutellina) two Sundays come together|<placinta c
briosa:brioche brinzarie:cheese dairy
bristol:Bristol cardboard|visiting card brinzarie(ca negot):cheese trade
briscar:britzka driver brinzeturi:(different) sort of cheese
briscar(birjar):coachman brinzi:to curd(le)
brisca:britzka brinzoaica:cheese cake
brisca(birja):hackney carriage brinzos:cheesy|cheese-like|caseous
brisca(briceag):clasp/pochet knife briu:girdle|belt
britanic:Britsh briu:zone
britanic(englezesc):English briu(de piele):belt
britanic:Britisher|<Majestatea sa briu(ca podoaba):girdle
Britanica>Her Britannic Majesty briu(preotesc):girdle
brizant:shattering|disruptive|high- briu(preotesc):cincture
explosive|<proiectil ~>highexplosive shell

154
briu(de femei):band broboni:to (be) drop
briu(de femei):waistband broboni:to be speckled with
briu(de femei):waist ribbon drops|<sudoarea ii ~se fruntea>the sweat
briu(esarfa):sash stood in drops on his forehead
briu:cornice brobonit:dripping|pearled
briu(la sobe):mantel(piece) brobonit(ca broboanele):pearly
briu(dunga):strip brobonit(ca broboanele):pearled
briu(dunga):streak brobonit(ca broboanele):berry-shaped|<~ de
roua>dew-pearled
briu(dunga):line
brocart:brocade
briu(talie):waist
broda:to embroider
briu(ingraditura):zone
broda:to amplify
briu(ingraditura):enclosure
broda(o povestire):to embellish
briu(ingraditura):fence
broda(o povestire):to make up
briu(ingraditura):screen
broda:to embroider|to spin a yarn|to concoct
briu:swifter
a story
briu(dans):girdle dance|<~ de matase>silk
broderie:embroidery
waistband|<~ de munti>mountain
range|<un ~ de ziduri si santuri>a zone of broderie:grace notes
walls and ditches|<cu apa pina la ~>having brodeza:embroideress
water up to the waist|<de la ~ in sus>from brodi(a intilni):to meet (with)
the waist upwards|<a fi de ~ (cu cineva)>to brodi(a intilni):to light on
be hand and glove togethe brodi(a intilni):to fall in with
broasca:spider brodi(a intilni):to come across/upon
broasca(la o usa etc.):lock brodi(a gasi):to find
broasca(palier):bearing brodi(a nimeri):to hit
broasca(la ochi)(la ochi):stye brodi(a ghici):to guess
broasca(sub limba)(sub limba):ranula brodi(a ghici):to hit
broasca:carney brodi:to happen|to chance|to occur
broasca(joc de copii):leap frog brodi:to betide|<nu stiu cum s-a ~t>I dont`t
broasca(copil)(copil):urchin know how it happened|<a o ~>to guess
broasca(copil)(copil):brat it/right|<l-am ~t acasa>I happened/chanced
broasca(copil)(copil):little boy sau girl to find him at home|<nu l-am ~t acasa>I did
broasca:papal (Opuntia ficus not find him at home|<ai ~t-o bine>you
indica)|<broasca apei bot.>pond have hit the right thing|<ai ~t-o bine>you
weed|<broasca apei bot.>frog lettuce have come at th
(Potamogeton natans)|<~ riioasa brodit:<pe ~e>by hazard|<pe ~e>by a fluke
zool.>toad|<~ riioasa zool. rar>paddock|<~ brom:bromine
testoasa>tortoise|<~ testoasa>turtle broma:to bromize
(Chelonia, Testudo)|<iarba broastelor bromat:bromate
bot.>frog bit (Hydro
bromhidric:hydrobromic
broatec:green/tree frog (Hyla arborea)
bromic:bromic
brobinta:weld wold (Reseda luteola)
bromura:bromide|<~ de argint>silver
broboada:(head) kerchief bromide|<~ de potasiu>potassium bromide
broboana(boaba):berry bronhial:bronchial|<catar
broboana(de sudoare):bead|v. zgrabunta ~>bronchitis|<catar ~>bronchial catarrh

155
bronhii:bronchi(a) bruma:hoar/white frost
bronhopneumonie:broncho-pneumonia bruma:rime
bronsita:bronchial catarrh|<~ bruma(pe fructe):dust
tabagica>smoker`s cough bruma(cantitate mica):a little
brontozaur:brontosaurus bruma(cantitate mica):a (little) bit|<bruma
bronz:adamant|<epoca de ~>the Age of lui de avere>his few belongings|<bruma lui
Bronze de avere>what little he has|<bruma lor de
bronza:to bronze mobila>their few sticks (of furniture)|<o ~
bronza(d. soare):to tan de casa>a little house|<o ~ de casa>a
beggarly house|<o ~ de latina>a smattering
bronza:to become of a bronze colour
of Latin|<batut de bruma iern
bronza(de soare):to be tanned/sun-burnt
brumariu:light grey|greyish|autumnal
bronzare:bronzing|v. bronza
brumos(cetos):foggy
bronzat(de soare):sun-burnt
brumos(cetos):misty
bronzat(de soare):tanned
brumos(geros):frosty
bronzarie:bronze ware/articles|bronze
brun:brown|dark-haired|dark-skinned
manufacture
brun:v. brunet
broscan:(male) frog
brunet:dark(-haired)|of dark sau swarthy
broscarie:frog`s pond|place full of frogs
complexion
broscoi:brat
brunet:dark-haired/-skinned man
brosa:to sew|to stitch
bruneta:dark-haired/-skinned
brosat:in paper/loose cover woman/lady|brunette|dark-haired/-skinned
brosat:sewing|stitching woman/girl
brosa:brooch brusc(neasteptat):sudden
brostesc:frog-like|ranoid brusc(neasteptat):sharp unexpected
brosura:pamphlet|booklet|stitched book|<~ brusc(pripit):rash
de proba>pre-print brusc:suddenly|sharply|all of a
brotac:cleat sudden|unawares|abruptly|unexpectedly
brr:phew !|<brr>exclamation of one brusca(a se rasti la):to speak with
shivering with cold, aversion, etc. rudeness/harshness
bruceloza:brucellosis|brucelliasis brusca(a trata aspru):to treat
bruft:rough-plastering rudely/offensively/harsh
bruftu(lu)i:to rough-plaster brusca(ceva):to press
bruftu(lu)i:to abuse brusca(ceva):to push on
bruftu(lu)iala:rough-plastering, etc. v. brusca(ceva):to hasten
bruftui brusca(o intrare):to break/force (open)
bruia:to jam (broadcasts) bruschete(asprime):gruffness|offensive
bruiaj:jamming (of broadcasts) language|offhandishness|rudeness|offensive
bruion:rough copy|draft action|offensive manner
bruma:to cover with hoar-frost|to rime bruschete(pripa):suddenness
bruma:to be covered with hoar-frost bruschete(pripa):unexpectedness
bruma:to get hoary brustur(e):common bur(dock) (Arctium
Brumar:November Lappa)|<~ dulce>pestilence weed/wort|<~
dulce>Indian plantain (Petasites)|<~
brumat:covered with hoar-
negru>consound (Symphytum)
frost|rimed|covered with dust|v. brumariul

156
brut(neprelucrat):raw vinata/rosie med.>(heat) pimple|<~
brut(needucat):rough vinata/rosie med.>pustule|<bube dulci
brut(needucat):unpolished med.>impetigo|<bube dulci med.>scald
head|<bu
brut(neterminat):in the rough
buboi:carbuncle
brut(neterminat):unfinished
bubon:bubo
brut(pur):sheer
bubonic:<ciuma/pesta ~a>bubo pest
brut:gross|<diamant ~>rough/uncut
diamond|<fier ~>crude iron|<forta ~a>brute bubos:scurvy|<broasca buboasa zool.>toad
force|<greutate ~a>gross weight|<material (Bufo)
~>raw material|<minereu ~>crude ore|<otel bubui:to thunder|to peal
~>raw steel|<petrol ~>crude oil|<petrol bubui(d. tunet):to rumble
~>native naphta|<piele bubui(d. tunet):to peal
~a>raw/undressed/untanned bubui(d. tunuri):to boom
hide/skin|<produse ~
bubuit:thundering etc. v. bubui|peal|clap (of
brutal:brutal|savage|inhuman|violent thunder)|roar (of a cannon)
brutal(badaranos):boorish bubuitor:thundering etc. v. bubui
brutal(badaranos):rude bubuitura:v. bubuit
brutal:brutally|cruelly|savagely bubulite:heat pimples|pustules
brutalitate:brutality|violence|cruelty|brutal buburuz:heat pimple
action sau language|ill-treatment
buburuz(cocolos):small ball/bullet
brutaliza:to brutalize|to ill-treat|to
buburuza:v. buburuz
maltreat|to bully
buc(resturi):waste
brutar:baker
buc(resturi):rubbish
bruta:brute|beast
buc(de fructe etc.):refuse
brutarie:bakehouse|bakery|baker`s (shop)
buc(de fructe etc.):garbage
bruto:in the gross|roughly (speaking)
buc(dupa taierea animalelor):offal
buba(umflatura):bump
buc(la bucatarie):slops
buba(umflatura):swelling
buc(la bucatarie):leavings
buba(prin lovire):bruise
buc:beech (Fagus)|<~i de
buba(abces):abscess
lina>combings|<~i de
buba(abces):boil matase>waste/sleave/floss silk
buba(abces):ulcer bucal:buccal|<pe cale ~a>per os|<pe cale
buba(abges):tumour ~a>orally
buba(obstacol)(obstacol):hindrance bucata:piece|bit
buba(neajuns)(neajuns):drawback bucata(parte):part
buba(necaz)(necaz):trouble bucata(parte):portion
buba(durere)(durere):sorrow bucata(fragment):fragment
buba(durere)(durere):grief bucata(capetel):end
buba(punct slab)(punct slab):weak point bucata(extras):extract
buba(slabiciune)(slabiciune):foible bucata(extras):passage
buba(slabiciune):hobby|<buba minzului bucata(articol):article
vet.>glanders|<~ rea/neagra bucata(imbucatura):mouthful
med.>carbuncle|<~ rea/neagra
bucata(imbucatura):morsel
med.>anthrax|<~ spurcata>scab|<~
spurcata>scurf|<~ spurcata>scald|<~

157
bucata(vita):head of cattle|<~ bucati(bunuri):to partition
aleasa>select/choice piece|<~ aleasa (de bucatica:bit
mincare)>tit/tid bit|<~ aleasa (de bucatica(imbucatura):morsel
literatura)>select piece|<~ aleasa (de
bucatica(capetel):end v. Si
literatura)>elegant extract|<~ cu ~>piece
bucatA|<bucatica cu rusinea>the last piece
for piece|<~ cu ~>bit by bit|<~ de ansamblu
in the dish|<o ~ de...>smth. of a...|<o ~
muz.>concerted music|<~ de citire>reading
de...>a little...|<o ~ de...>a show of|<~ rupta
p
din...>the very picture of...|<~ rupta
bucate(feluri de mincare):dishes din...>the very likeness of...|<a-si lua
bucate(hrana, mincare):fare bucatica de la gura>to give one`s last
bucate(hrana, mincare):diet bucea(de roata):box of a carriage wheel
bucate(hrana, mincare):grub bucea(de roata):wheel box
bucate(merinde):victuals bucea(de sfesnic):socket
bucate(merinde):provisions buche:the second letter in the Cyrillic
bucate(merinde)(merinde):viands buche(carte):book
bucate(grine):grain buche(carte):book written in Cyrillic script
bucate(grine):corn buche(litera):letter
bucate(cereale):cereals buche(scriere si citire):reading and writing
bucate(recolta):crop buche(scriere si citire):first elements
bucate(vite):large cattle buche(scriere si citire):rudiments
bucate(oi):sheep|<lista de ~>bill of buche(scriere si citire):ABC
fare|<lista de ~ (menu)>menu|<s-au facut buche(nimic):not a jot/whit
bucate anul acesta>we have a rich harvest
buche(alfabet):alphabet
this year
buche(alfabet):Cyrillic alphabet|<cu ~>on
buca:cheek
purpose|<cu ~>designedly|<cu
buca(a sezutului):buttock ~>deliberately
bucamai ales:buttocks bucher(tocilar):crammer
bucamai ales:cheeks bucher(tocilar):swot
bucalaie:black-muzzled sheep bucher:dogmatist
bucalat:chubby (-faced)|chubby-cheeked buchereala:mechanical reading/study
bucatar:man/male cook|<foamea e cel mai bucherie(toceala):hard study/reading
bun ~>hunger is the best sauce
bucherie(toceala):cramming
bucatareasa:cook (maid)
buchet:nosegay|posy|bouquet|bunch (of
bucatarie(odaie etc.):kitchen flowers)
bucatarie(odaie etc.):cook house sau room buchet(de vin):(fine) aroma of wine
bucatarie:cuisine|<~ de campanie>field buchet(de vin):bouquet
kitchen
buchetiera:flower girl/woman
bucatarioara:scullery
buchiseala:grinding|cramming
bucati:to take apart|to take to pieces|to
buchiseala(bataie):good hiding
disjoin(t)|to undo
buchiseala(bataie):sound cudgelling
bucati(prin taiere):to cut up
buchisi:to grind|to cram
bucati(marunt):to chop up
buchisi(a bate):to flog
bucati(marunt):to mince
buchisi(a bate):to pommel
bucati(a imparti):to divide
buchisire:grinding etc. v. buchisi
bucati(a imparti):to parcel out

158
buciarda:to roughen buclucas(suparator):troublesome
buciarda:bush-hammer buclucas(neplacut):unpleasant
bucium(de vita)(de vita):grape buclucas(neplacut):ticklish
vine|alp(en)horn buclucas(neplacut):difficult
bucium(butuc de roata)(butuc de buclucas(neplacut):intricate
roata):wheel nave|bugle buclucas:pettifogger
bucium(butuc de roata)(butuc de bucoavna(abecedar):ABC book|old book
roata):hub|horn|trumpet
bucolic:bucolic|pastoral
bucium(sul):(sc)roll of paper
bucolice:bucolics
bucium(teaca):sheath
bucovinean:of/from (the)
buciuma:to blow the bucium Bucovina/Bukovina
buciuma:to blaze about bucovinean:inhabitant of (the)
buciumas:bucium blower Bucovina|inhabitant of (the) Bukovina
buciumas(trompetist):trumpeter bucsa:v. bucea
bucla:to curl bucsi:to cram|to crowd
buclat:curly|curled|in curls/locks/ringlets bucsi:to crowd
bucla:ringlet|curl|lock|corkscrew curl bucura:to gladden|to give smb. pleasure|to
bucluc(necaz):trouble make glad/happy|to please|to delight
bucluc(necaz):scrape bucura(a multumi):to gratify
bucluc(necaz):mess bucura:to rejoice|to fill with joy
bucluc(incurcatura):embarrassment bucura(a fi bucuros):to be glad/happy
bucluc(nenorocire):misfortune bucura(a petrece):to feast|<a se ~ de...>to
bucluc(napasta):calamity rejoice at/in ...|<a se ~ de...>to be
bucluc(napasta):adversity pleased/glad about/at ...|<a se ~ de... (a
avea)>to enjoy ...|<a se ~ de... (a avea)>to
bucluc(napasta):bother
have...|<a se ~ de (a avea)>to possess...|<a
bucluc(napasta):pest se ~ la...>to covet...|<a se ~ la...>to hunt
bucluc(napasta):plague after...|<bucura och
bucluc(napasta):cross bucurestean:of/from Bucharest|Bucharest ...
bucluc(napasta):affliction bucurestean:inhabitant of
bucluc(napasta):tribulation Bucharest|Bucharester
bucluc(napasta):predicament bucurie:joy
bucluc(povara):burden bucurie(ca stare sufleteasca):gladness
bucluc(povara):nuisance bucurie(ca stare sufleteasca):happiness
bucluc(povara):disgrace bucurie(ca stare sufleteasca):exultation
bucluc(povara):inconvenience bucurie(ca stare sufleteasca):ecstasy
bucluc(povara):bad affair bucurie(ca stare sufleteasca):rapture(s)
bucluc(cearta):quarrel bucurie(ca stare
bucluc(calabalic):goods and chattels sufleteasca):transport|felicity|enjoyment of
bucluc(calabalic):one`s traps/sticks|<a da de pleasure
~>to get into a scrape/mess|<a da de ~ bucurie(veselie):gayety
sl.>to come a cropper bucurie(veselie):mirth
buclucas:fond of picking bucurie(veselie):glee
quarrels|quarrelsome|litigious|captious|litiga bucurie(veselie):merriment
ting bucurie(veselie):mirthfulness

159
bucurie(veselie):joyfulness bufet(in fabrica, institutie, etc.):tommy
bucurie(veselie):gladness shop|<~ expres (cu autoserv.)>snackbar|<~
bucurie(veselie):cheerfulness expres (cu autoserv.) amer.>cafeteria|<~
expres (cu autoserv.) amer.>drugstore
bucurie(placere):pleasure
bufetier:barkeeper
bucurie(desfatare):delight
bufetier:bartender
bucurie(mingiiere):comfort|<~
nebuna>wild joy|<~ nebuna>mad bufneala:sulks|moping
delight|<~ bufni(a se bosumfla):to pout (one`s lips)
nestapinita>unsuppressed/immoderate bufni(a se bosumfla):to take a mouth
joy|<beat de ~>overjoyed|<beat de bufni(a se bosumfla):to pull a long
~>intoxicated with joy|<cintec de face/mug
~>song/hymn of joy|<cu ~>gladly|<cu bufni(a se umfla):to be puffed
~>merrily|<cu ~>joyfully|<de ~>for/with
bufni(a sari in sus):to rebound
joy|<lacrimi de ~>tears of joy|<li
bufni(a sari in sus):to bounce
bucuros(multumit):glad
bufni(d. flacari):to blaze up
bucuros(multumit):pleased|gratified|content|
thankful bufni(a izbucni):to spring up
bucuros(vesel):cheerful bufni(a izbucni):to break out
bucuros(exprimind veselie):gay bufni(a izbucni):to gush forth
bucuros:gladly|with pleasure|willingly|like bufni:to bang
hot cakes|<bun ~>very glad/pleased|<bun bufni:to knit one`s brows|to frown|<a ~ in
~>very content|<a fi ~ de...>to be lacrimi>to break out/burst into tears|<a ~ in
glad/pleased about/at...|<am fost ~ sa scap ris>to burst out laughing|<flacara ~ prin
de el>I was thankful/glad to get rid of acoperis>the flame burst through the
him|<sint ~ ca-l voi vedea>I am looking roof|<a-l ~ risul>to burst out laughing
forward to meeting him|<s bufnitura:bang|thud
budinca:pudding|<~ cu stafide>plum bufnita:hag
pudding|<~ de mere>apple pudding|<~ de bufon:butt|<a face pe ~ul>to play the
orez>rice pudding buffoon|<a face pe ~ul>to bear the cap an
budism:Buddhism bells
budist:Buddhist bufonada:buffoonery|piece of
budoar:boudoir|lady`s dressing room drollery|practical joke
buf:farcical|ludicrous|slapstick|cheap bufonada(umor ieftin):slapstick (humour)
buf:bang !|dash !|smash !|<opera ~a>opera bufonerie:v. bufonada
bouffe|<opera ~a>comic opera buftea:pot(-bellied man)|belly
bufant(d. pantaloni):baggy buged:swollen|swoln
bufant(d. fusta):full buget:budget|<~ de pace>peace budget|<~
bufant(d. mineca):puffed de razboi>war budget|<comisia
bufant(d. mineca):bouffant ~ului>Committee of Supply|<dezbaterea
~ului>debate on the budget|<a prezenta
bufant(la mineca):puff
~ul>to introduce the budget|<a prezenta
bufet(de sufragerie):sideboard ~ul>to bring in the estimates
bufet(pt. tacimuri, servete etc.):cupboard bugetar:budgetary
bufet(pt. tacimuri, servete etc.):closet bugetar(fiscal):fiscal|<an ~>fiscal year
bufet(pt. tacimuri, servete etc.):buffet buh:<a-i merge/a i se duce ~ul>to become
bufet(la baruri, gari etc.):refreshment room famous|<a-i merge/a i se duce ~ul>to be in
bufet(restaurant):refreshment bar the news/limelight|<a-i merge/a i se duce

160
~ul>to make headliness|<a-i merge/a i se buimaci(a stupefia):to flabbergast
duce ~ul peior.>to get/acquire/have a bad buimaci(a stupefia):to flummox
name|<a-i merge/a i se duce ~ul peior.>to buimaci(a infricosa):to horrify
be(come) no
buimaci:to be (come) stupefied
buhai:bull (kept for breeding)
buimaci(a se zapaci):to be dizzy|v. buimac
buhai:lump
buimacit:v. buimac
buhai(rindea):trying plane|<~ de balta
buiota:not-water bottle
ornit.>bittern|<~ de balta ornit.>mire drum
(Botaurus stellaris) bujie:sparking plug
buhav:swollen|bloated|swelled|puffy|puffed bujor:v. poroinic|<un ~ de fata>a very
pretty girl|<un ~ de fata>a peacil of a
buha:v. cucuvea
girl|<are ~i in obraji>she has a florid
buhai:to swell up/out complexion|<are ~i in obraji>she is rosy-
buhait:v. buhav cheeked
buhoglinda:owl-glass|Till BuhoglindA Till bujorel:v. gemanarita
Owl-Glass|Till Eulenspiegel bula(pecete):bulla
buhos:dishevelled|tousled|unkempt|hirsute bula(scrisoare):bull
buiestras:ambling horse bulb:bulb|<~ dentar>root of a tooth|<~ de
buiestru:ambling par>bulb/root of a hair|<~ul ochiului>the
buiestru:amble|ambling pace|v. buiestras eye ball|<~ul ochiului>the globe of the eye
buimac:dumb|stupefied (with sleep) bulboana:whirlpool|eddy|vortex|swirling
buimac(zapacit):dizzy water
buimac(ingrozit):horrified bulbos:bulbous
buimac(ingrozit):dismayed bulbuc:water bubble
buimac(uluit):amazed bulbuc(de sapun):soap bubble|v. bulboana
buimac(uluit):astounded bulbuc:caltha (Caltha palustris)|v.
buimac(uluit):dumbfounded bulboana|<ploua cu ~i>it`s raining cats and
dogs
buimac(uluit):taken aback
bulbuca:to bubble up/forth
buimac(uluit):flummoxed
bulbuca:to form a vault|to (form an) arch
buimac(uluit):flabbergasted
bulbuca(d. ochi):to start from their sockets
buimaceala:alarm|dismay|consternation|per
plexity|confusion|dizziness|stupefaction bulbuca(d. ochi):to goggle|<isi bulbuca
ochii>his eyes started from their sockets
buimaci(prin lovire):to stun
bulbucat(d. ochi):staring
buimaci(prin lovire):to stupefy
bulbucat(d. ochi):wide open
buimaci(a amorti):to (be)numb
bulbucat(d. ochi):goggled
buimaci(a amorti):to make unconscious
bulbucat(d. ochi):protruding
buimaci(prin ceva neinteles):to amaze
bulbucat(umflat):swollen
buimaci(prin ceva neinteles):to astound
bulbucat(umflat):swelled
buimaci(prin ceva neobisnuit):to astonish
bulbucat(umflat):bloated
buimaci(prin ceva neasteptat):to surprise
bulbucat(umflat):puffy
buimaci(a stupefia):to dumbfound
bulbucat(boltit):vaulted
buimaci(a stupefia):to stupefy
bulbucat(boltit):arched
buimaci(a stupefia):to bewilder
bulbucatura:swelling|vault|bulge|bulging
buimaci(a stupefia):to put out (of
out
councenance)

161
bulbuci:to bubble up bulgaros(d. drumuri):rough
bulbuci(prin caldura):to boil up bulibasa:captain of a gipsy band
buldog:bulldog bulimie:voracious appetite
buldozer:bulldozer bulin:tablet
buleandra(zdreanta):rag bulin(picatele):(polka) dots
buleandra:slut bulion(sos de rosii):tomato sauce
buleandra(zdreanta):shred bulion(de carne):broth
buleandra:trollop bulion(de oase):stock
buleandra(zdreanta):piece of cloth bulion(supa):soup
buleandra:slatern bulion:liquid manure|<~ de legume>herb
buleandra(cirpa):duster soup|<~ de pui>chicken broth|<~
buleandra:draggle rarit>broth/stock weakened by the addition
of water
buleandra(cirpa):rubber
bulon:bolt
buleandra(om bun de nimic):scamp
buluc:troop/squard of (about a hundred)
buleandra(haine uzate):rags
buluc(ceata):troop
buleandra(haine uzate):cast-off clothes
buluc(ceata):crowd
buleandra(lucruri uzate):sticks
buluc(gramada):heap
buleandra(lucruri uzate):lumber
buluc(gramada):pile
buletin:bulletin
buluc:in crowds/multitudes/great number|in
buletin(chitanta):ticket
heaps/clusters
buletin(chitanta):receipt
buluc(d. animale):in flocks
buletin(raport oficial):official report
buluc(d. animale):in herds
buletin(formular):form|<~ de
buluc(deavalma):higgledy-piggledy
bagaj>luggage ticket/check|<~ de comanda
com.>order form|<~ de expeditie>way buluc(deavalma):helter-skelter|<a da ~
bill|<~ de noutati/stiri>news bulletin|<~ de peste...>to break/burst in upon...|<a da ~
vot>voting paper|<~ de vot>ballot|<~ peste...>to butt in...|<a da ~ peste...>to
medical>medical bulletin|<~ invade...|<a da ~ peste...>to encroach
meteorologic>weather report/forecast|<~ upon...
oficial>official journal buluci:to push/jostle one another
bulevard:boulevard buluci(a da navala):to flock
bulevardier:cheap|sensational|<roman buluci(a se ingramadi):to crowd
~>cheap novel|<roman ~>penny dreadful bulumac:post|pole
bulgar:Bulgarian bum:boom !|(slap) bang !
bulgar:Bulgar bumb(nasture):button|<a se juca in ~i
bulgara:Bulgarian|the Bulgarian language cu...>to trifle/dally with...
bulgare:lump|ball bumbac:cotton
bulgare(de pamint):clod bumbac(in stare bruta):cotton wool|cotton
bulgare(de zapada):snow ball (thread)|<de ~>cottony|<de ~>(made of)
cotton|<stofa de ~>cotton cloth|<a avea ~ in
bulgaresc:Bulgarian
urechi>to be hard/dull of hearing|<a avea ~
bulgareste:like a Bulgarian|Bulgarian-like in urechi>to be deaf(ish)|<a avea ~ in
bulgareste(ca limba):Bulgarian urechi>to have no ear
bulgaroaica:Bulgarian (woman sau girl) bumbacar(crescator):cotton grower
bulgaros:lumpy|consisting of lumps/clods bumbacar(negustor):cotton merchant/dealer

162
bumbacarita:moor grass bun(iubitor):affectionate
bumbacarie:cotton trade|cotton manufacture bun(iubitor):loveable
bumbacarie(articole de bumbac):cottons bun(placut):good
bumbacarie(articole de bumbac):cotton bun(placut):nice
fabrics bun(placut):pleasant
bumbacel:cotton yarn|twist bun(placut):pleasurable
bumbaci(cu vata):to wad bun(amabil):kind
bumbaci(cu vata):to line/stuff with wadding bun(amabil):obliging
bumbaci(a bate)(a bate):to sandbag bun(priceput):good
bumbaci(a bate)(a bate):to beat black and bun(priceput):skilful
blue bun(priceput):clever
bumbaci(a bate):to beat to a mummy bun(eminent):good
bumbaci:to turn soft (like cotton) bun(eminent):eminent
bumbacos:(made of) bun(veritabil):good
cotton|cottony|containing cotton|soft as
bun(veritabil):genuine
cotton
bun(adevarat):good
bumerang:boomerang
bun(adevarat):TRUE
bun:good
bun(real):real
bun(profitabil):profitable
bun(in buna stare):good
bun(sanatos):good
bun(in buna stare):perfect
bun(sanatos):wholesome
bun(imbelsugat):good
bun(sanatos):salutary
bun(imbelsugat):rich
bun(sanatos):beneficial
bun(lucrativ):good
bun(potrivit):good
bun(lucrativ):lucrative
bun(potrivit):suitable
bun(norocos):good
bun(potrivit):fit
bun(norocos):lucky
bun(potrivit):proper
bun:goods
bun(potrivit):right
bun:asset
bun(favorabil):good
bun:good|all right|F O.K.
bun(favorabil):favourable
bun(splendid):splendid !
bun(favorabil):fortunate
bun(splendid):capital !
bun(favorabil):happy
bun(splendid):grand ! v. Si bine
bun(nobil):good
bun(al statului):domain
bun(nobil):noble
bun(avere):property
bun(nobil):virtuous
bun(avere):fortune
bun(cinstit):honest
bun(pamint):estate
bun(cinstit):good
bun(pamint):manor
bun(cinstit):upright
bun(mobila):goods and chattels
bun(drept):good
bun(avere):(one's) belongings/effects
bun(drept):just
bun(avere):(one's) belongings/possessions
bun(drept):right(eous)
bun(bunic):grandfather|<fii ~ si... (cu
bun(iubitor):kind
imperativul)>kindly|<o ~a bucata de
bun(iubitor):good drum>a good/long way to go|<o ~a bucata

163
de vreme>a long time/spell|<~a bunic:grandfather|grand-(pa)pa
dimineata>good morning|<o ~a parte>a bunica:grandmother|grand-
good/considerable part|<~a seara !>good ma(mma)|granny
evening !|<~a ziua>hello|<~ de... (d. bunicel:pretty good|pretty large etc.
persoane)>
bunicuta:granny
bun-gust:good taste
bunisor:passably/pretty good
bun-simt:good-breeding|manners|fine
bura:to drizzle|to mizzle
character|wisdom|common
sense|commonsensicalness|<o chestiune de buratic:green/tree frog (Hyla arborea)
~>a matter of common sense/of good bura(ploaie marunta):drizzle
breeding|<fara ~>wanting manners|<fara bura(ploaie marunta):drizzling rain
~>ill-bred bura(suvoi):shower
bunavestire:Lady Day bura(chiciura):rime
buna(bunica):grandmother bura(ceata):fog
buna-credinta:good faith burduf:cheese|flour|water|oil etc. are usually
buna-cuviinta:decorum|propriety|good kept in it.
manners/breeding burduf(foale):(pair of) bellows
buna-dimineata:v. zorele burduf:fast|<~ de sticla>belly of a bottle|<~
bunaoara:for example|by way of de trasura>splash leather|<~ de
example|for instance trasura>mud protector|<~ de vioara>violin
bunaseama:<de ~>to be sure|<de ~>of top|<e ~ de carte>he`s over-learned|<a face
course|<de ~>surely spinarea cuiva ~>to sandbag smb.|<a face
bunastare:wellbeing|welfare spinarea cuiva ~>to beat smb. to a jelly|<a
lega ~>to bind fast|<
bunatate:kindness|bounty
burduh(an)os(cu burta mare):big-bellied
bunatate(a persoanelor sau
lucrurilor):goodness burduh(an)os(cu burta mare):pot-bellied
bunatate(a persoanelor sau burduh(an)os(insarcinata)(insarcinata):big
lucrurilor):intrinsic worth with child
bunatate(a persoanelor sau lucrurilor):virtue burduh(an)os(insarcinata)(insarcinata):preg
nant
bunatate(a persoanelor sau
lucrurilor):excellency burduh(an)os(insarcinata):in the family way
bunatate(calitate):(first) quality burduhan(pielea stomacului):peritoneum
bunatate:dainties|dainty dishes burduhan:gold-beater(`s skin)
bunatate(fineturi):finery|<o ~ de...>(a) burduhan(burta rumegatoarelor):farding
grand/capital/excellent/splendid...|<o ~ bag
de...>first quality|<aibi ~a si...>have the burduhan(burta rumegatoarelor):rumen
kindness to...|<aibi ~a si...>pray oblige me burduhan:forty-guts
by burduseala:swelling|inflammation|bloatedne
bunavoie:<de ~>of one`s own will/accord ss
bunavointa:goodwill|benevolence burduseala:sound flogging/thrashing
buncar:(coal) bunker burdusi:to stuff|to cram
buncar:stronghold burdusi:to sandbag
bunda:sort of long furred coat worn by burdusi(a se coscovi):to shrink
bunget(padure):(thick) old forest burdusi(d. lemn):to warp
bunget(desis):thicket burdusi(d. lemn):to get warped
bunget(desis):covert

164
burdusi(d. fructe):to grow burlan(de soba):stove pipe
tender/soft/mellow burlan(de ploaie):drain pipe
burdusi(a se umfla):to swell burlan(pt. aburi):eduction pipe
burdusire:stuffing etc. v. burduSi burlan(de canale):waste pipe
buret:bourette burlaci:to lead a bachelor`s life|to live
burete:fungus single
burete(de sters):sponge|<~ cret>species of burlacie:bachelor`s life
hydnum (Hydnum coralloides)|<~ de roua burlacie:single harness/blessedness
bot.>species of agaric (Coprinus burlesc:burlesque|ludicrous
micaceus)|<~ de spin bot.>russula (Russula
burlesc:burlesque
grisea)|<~le calului bot.>species of agaric
(Coprinus fimetarius)|<~le vacii burnita:v. bura
bot.>lacteous agaric (Lactarius subdulcis burnita:v. bura
buretos:spongy|fungous burnuz:burnous|burnoose
burg:burgh bursa(scolara):stipend
burghez:citizen bursa:stock exchange
burghez:bourgeois|middle-class... bursa(scolara):scholarship (grant)
burghezburghezo-mosieresc:bourgeois- bursa:money market
landlord|<mic ~>petty bourgeois bursa(in scotia):bursary|<bursa
burghezi(m)e:bourgeoisie|middle muncii>Labour Exchange|<~ de
class(es)|<marea ~>the upper/big marfuri>commodity exchange|<~
bourgeoisie|<mica ~>the petty neagra>black market|<afacere de ~>stock
bourgeoisie|<mica ~>the lower middle exchange transaction|<agent de ~>stock
classes broker/jobber|<cotat la ~>quoted/current on
burghiu:borer exchange|<cursul bursei>stock list|<cursul
bursei>list of prices|<
burghiu(mare):(ground) auger
bursier:scholar
burghiu(lung):churn drill
bursier(a unei fundatii):foundationer
burghiu(lung):wimble
bursier(in scotia):bursar
burghiu(sfredel):gimlet|(spiral) screw tap
bursier(in scotia):stipended student sau
buric:umbilicus
pupil
buric(coarda ombilicala):navel string
bursuc:dumpy/stumpy fellow
buric(coarda ombilicala):umbilical cord
bursuc(om ursuz):grumbler
buric(coarda ombilicala):funicle
bursuc(om ursuz):growler
buric:scalawag|<~ul dealului>the top of the
bursucar:terrier
hill|<~ul degetului>the tip of the
finger|<~ul pamintului>the centre of the burta(pintec):belly
earth|<~ul pamintului fig.>the hub of the burta(stomac):stomach|abdomen|pouch
universe|<~ul vinerii bot.>navel wort burta(stomac):paunch
(Cotiledon)|<a se crede ~ul pamintului>to burta(stomac):periphery
think oneself the hub o burta(maruntaie):bowels
burica(a se ridica):to rise burta(maruntaie):guts
burjui:Philistine burta(mincare):tripe
burlac:single burta(partea mai umflata a unui luc:belly
burlac:bachelor burta(partea mai umflata a unui luc:bilge
burlan(teava):pipe
burlan(teava):tube

165
burta(partea mai umflata a unui busola fig.>to be all at sea|<a-si pierde
luc:curvature busola fig.>to lose one`s head
burta(partea mai umflata a unui bust:bust
luc:convexity bust(sini):bust
burta(a unei viori):body bust(sini):bosom
burta(a unei corabii):bottom bust(sini):breasts
burta:bulge|<culcat pe ~>lying on one`s busuioaca:muscat(el)
belly|<culcat pe ~>in a prone position|<de busuioc:(sweet/common) basil|<~ de
~>ventral|<durere de ~>stomach ache|<a cimp>self-heal (Prunella vulgaris)|<~ul
face ~>to get a paunch/big copiilor>sharp-pointed toad flax (Mentha
belly/corporation|<a-si umple burta>to fill pulegium)
one`s belly|<a-si umple burta>to gorge/stuff
buseala:blow/stroke with the fist|cuff|punch
oneself|<a da cu burta de pami
buseala(ghiont):nudge
burtaverde:Philistine
buseala(ghiont):dig/poke in the ribs|<a lua
burtea:pot-belly
pe cineva la buseli>to bang smb. about
burtos:big/pot-bellied
busi(a inghionti):to push
buruiana:weed|wild-growing plant
busi(a inghionti):to elbow
buruiana(iarba):herb
busi(cu o arma etc.):to thrust
buruiana:medicinal herb
busi(cu piciorul):to kick
buruiana(planta):plant
busi(a da lovituri):to cuff
buruiana(leguma):vegetable
busi(a da lovituri):to thump
buruiana:good-for-nothing|<buruiana
busi(a da lovituri):to bang/knock about
vintului bot.>mountain meadow-saxifrage
(Seseli rigidum)|<~ de cinci degete busi:to jostle each other|<a se ~ de...>to
bot.>five-finger (grass) (Potentilla recta)|<~ knock/run against...
de leac>medicinal plant/herb|<~ porceasca busitura:blow/stroke with the fist
bot.>cat`s ear (Hypochoeris)|<se sperie de buson:fusible plug
toate buruienile>he is u bustean:stump of a tree|log (of wood)
buruienis:weeds bustean(la roata):wheel nave
buruienos:weedy bustean(la roata):hub|<adormit ~>fast
burzului(d. par):to stand (up) on end asleep|<mort ~>stone-dead|<mort ~>(as)
burzului(ca peria):to bristle up dead as mutton/a doornail|<a dormi ~>to
burzului:to boil over sleep like a top/log
burzului(d. vreme):to break up|v. bosumfla but:leg of mutton sau pork sau veal|the
hock with the fillet
burzuluiala:bristling up etc. v. burzului
butada:witticism|sally|flash of wit
burzuluiala(suparare):anger
butadiena:butadiene
burzuluiala(minie):fury
butan:(normal) butane
burzuluiala(minie):wrath
butas:slip
burzuluit(d. par):dishevelled|angry|in high
dudgeon butasi:to layer
busola:compass bute:butt|hogshead|tun (capacity: 100-200
decalitres|<a-i merge din ~ in ~>to go from
busola:guide
bad to worse|<a dormi ~>to sleep like a
busola(indrumar):rule (of conduct)|<~ de top/log
cimp>field compass|<~ electrica>electrical
butelca:bottle|demijohn
compass|<~ giroscopica>gyrocompass|<~
magnetica>magnetical compass|<a-si pierde

166
butelie:bottle|<~ de aragaz>gas cylinder|<~ smb.|<a sta cu un ~>to stand like a post|<a
de Leyda>Leyden/electric iar fi din ~i>to be a clumsy fellow/a duffer/a
buterola:riveting set clodhopper|<a baga/pune in ~i>to put in the
butie:v. bute stocks|<a dormi ~>to sleep like a top/log
butiric:<acid ~>butyric acid butucanos:stumpy
butoi:cask butucanos(grosolan):boorish
butoi(mic):barrel butucanos(stingaci):clumsy
butoi(mic):kilderkin buture:v. bustean si butuc
butoi(mare):butt buturuga:stump (of a tree)
butoi(mare):hogshead buturuga(ciot):knot (in wood)|gnarled
branch|wooden block|chump|stub|<a dormi
butoi(mare):tun
ca o ~>to sleep like a top/a dormouse|<a sta
butoi(bac):vat|<~ fara fund>soaker|<~ fara ca o ~>to stand like a post|<buturuga mica
fund>sot|<~ fara fund>tippler|<gras ca un rastoarna carul mare>little strokes fell great
~>as big as a butt/tub|<a cercui un ~>to caks
hoop a cask|<a mirosi a ~>to taste of the
buzat:thick-lipped|blubber-lipped|<a
cask|<a baga in butoaie>to barrel|<a baga in
ramine/se intoarce ~>to have one`s trouble
butoaie>to cask
for nothing|<a ramine/se intoarce ~>to be
butoias:(small) barrel|kilderkin|keg too late in the field
butoias(de revolver):cylinder buza:lip
buton(nasture):button buza(margine de sticla,de farfurie:rim
buton(de manseta):wristband button buza(de tarm):edge
buton(de manseta):sleeve/cuff link buza(de stinca):ledge
buton(la usa etc.):knob buza(limita):border
buton(la usa etc.):hand buza(tais):edge
buton(comutator)(comutator):switch buza(deschizatura):mouth
buton:pin|<~ de guler>collar stud|<~ de buza(deschizatura):opening
manivela tehn.>driving pin|<~ de
buza(orificiu):orifice
matase>silk button|<~ de radio>knob|<~ de
sonerie>(bell) button|<~ de sonerie>push buza(de tun):muzzle
button|<~ electric>electric bell push|<a buza(de tun):mouth|<buza de jos>the
rasuci ~ul electr. (a aprinde)>to switch under/lower lip|<buza de sus>the upper
on|<a rasuci ~ul electr. (a sti lip|<a lasa buzele>to pout (one`s lips)|<a
butoniera:buttonhole lasa buzele>to sulk|<a ramine cu buzele
umflate/cu buza fripta>to have one`s
butuc:stump of a tree|log (of wood)|tree
trouble for nothing|<a ramine cu buzele
trunk|sawn timber
umflate/cu buza fripta>to be too late
butuc(de vita):vine
buzdugan(ghioaga):club
butuc(la roata):wheel nave
buzdugan(ghioaga):mace
butuc(la roata):hub
buzdugan:martel
butuc(de calau):block
buzdugan(sceptru):sceptre
butuc(cu gauri):stocks
buzdugan:bur flag/reed (Sparganium
butuc(de macelar):chopping block romosum
butuc(de cizmar etc.):block buzna(brusc):all of a sudden
butuc(de fier):pig of lead buzna(brusc):suddenly
butuc(de fier):iron|<beat ~>drunk as a buzna(navalnic):impetuously
fiddler/lord|<a-i trage cuiva ~ul>to fool/sell

167
buzna(navalnic):boisterously|<a da ~
in...>to rush in(to)...|<a da ~ in...>to
break/burst in upon...|<a da ~ peste
cineva>to rush at/upon smb...
buzunar:pocket
buzunar(pt. ceas):fob
buzunar(de cangur):pouch|<bani de
~>pocket money|<batista de ~>pocket
handkerchief|<batista de ~>wipe|<calendar
de ~>pocket almanac|<carnet de
~>pocket/note book|<ceas de ~>pocket
watch|<cutitas de ~>pocket/clasp
knife|<dictionar de ~>pocket
dictionary|<editie de ~>pocket edition|<f
buzunari:to pick/rifle smb.`s pockets|to rob
byronian:Byronic

168
169
ca(intocmai ca):(just) like... cabina(de vapor):stateroom
ca(nu atit de... ca):not so... as cabina(de vagon-lit):berth
ca(nu atit de... ca):unlike cabina(de baie):bathing hut
ca(tot asa de... ca si ...):as, as... cabina(de camion):cab(in)
ca(tot asa de... ca si...):as cabina(de avion):cockpit|<~ de
ca(intocmai ca):in the same manner as... ascensor>lift cage|<~ de semnalizare
ca(nu atit de... ca):not like ferov.>signal box|<~ telefonica>call box|<~
amer.>telephone booth
ca(asemenea):like
cabinet(camera):private room
ca(decit):than
cabinet(camera):closet
ca(precum si):as well as...
cabinet(camera):study
ca(drept):as
cabinet(camera):cabinet
ca(nu atit de... ca):not so... as
cabinet(birou):office
ca(precum si):also|unlike
cabinet:cabinet|government|<~ de
ca(drept):for
legatura>reading hall|<~ dentar>dental
ca(precum si):too surgery|<~ de partid>party cabinet|<~
ca(in calitate de):as medical>consulting room|<~
ca(~ si cum ar fi):as good as... medical>surgery|<~ tehnic>technical
ca(sub raportul):as to office|<sef de ~>(minister's) principal
ca(~ si cum ar fi):as much as... secretary
ca(sub raportul):from the point of view of cablograma:cablegram
ca~ si cum/cind...:as if/though... cablu:cable
ca(drept):for cablu(electric):electric cable
ca(sub raportul):considering cablu(telegrafic):telegraphic cable
ca(cum ar fi):such as cablu(masura):cable's length
ca(cum ar fi):like cablu(masura):100 fathoms|<~
aerian>overhead cable|<~
ca(sub raportul):as to|<alb ~ zapada>snow- submarin>submarine cable|<~
white|<alb ~zapada>(as) white as snow|<~ subteran>underground cable
altadata>as before|<~ la 3000
oameni>about 3,000 people|<~ sa nu...>(so) cabotaj:coasting
that|<o fata ~ de/la vreo 12 ani>a girl of cabotier:coaster
about twelve years old|<~ sa>(in order) cabotin:sorry player
to|<~ sa nu...>may/might not...|<inainte cabotin:petty meddler (in politics, etc.)|<a
cabala(carte):cab(b)ala face pe ~ul>to seek cheap effects|<a face pe
cabala:cabal ~ul>to attitudinize|<a face pe ~ul>to strike
cabaline:horses a pose|<a face pe ~ul>to act (badly)
cabalistic:cab(b)alistic(al) cabotinism:(third-rate)
acting|histrionics|pose|attitudinizing
cabalistic:cab(b)alistically
cabra:to rear|to prance
cabana:(alpine) hut|chalet|mountain
shed/shelter/refuge cabra:to rear|to prance about
cabaret:cabaret|night club cabra:to jib (at smth.)
cabestan:capstan cabrioleta:cabriolet|gig
cabina:box|cabin cacao:cocoa|<arbore de ~ bot.>cacao tree
cabina(de vapor):cabin cacealma(la jocul de carti):bluff
cabina(de vapor):berth

170
cacealma:humbug|<a trage cuiva o ~>to cadran:quadrant
bluff smb.|<~ fig.>to diddle smb.|<~ fig.>to cadran(de ceas):dial
take in smb.|<~ fig.>to bluff smb. cadran(de ceas):hour plate
cacofonie:cacophonous cadran(de ceas):face (of a clock sau of a
cacofonie:cacophony watch)|<~ de radio>tuning dial/scale|<~
cactus:cactus plant (Cactus) solar>sun dial|<~ telefonic>(number) dial
cadastra:to make the cadastre of|to survey cadra:v. cadru
and value cadra(tablou):picture
cadastral:cadastral cadra(tablou):painting|<o ~ de fata>a
cadastru:cadastre|cadastral survey (regular) peach
cadaveric:cadaveric|cadaverous|cadaverous| cadril:quadrille
<paloare ~a>cadaverousness|<rigiditate cadrilat:checked|chequered|crossly-streaked
~a>cadaveric rigidity|<rigiditate ~a>rigor cadru:frame
mortis
cadru(de tablou):picture frame
cadavru:(dead) body|corpse
cadru(tablou):picture
cada:tub|vat
cadru(tablou):painting
cadentat:cadenced
cadru(de cinema):frame
cadentat(ritmat):rhythmical
cadru(de cinema):still
cadentat(d. pasi):measured
cadru(de cinema):close-up
cadentat:in cadence|in regular succession
cadru:cadre(s)
cadenta:cadence
cadru(specialisti):specialists
cadenta(tact):time
cadru:effectives
cadenta(ritm):rhythm
cadru(ofiteri):regimental staff of officers
cadenta(in vorbire):cadence
cadru(plan):arrangement
cadenta(in vorbire):modulation
cadru(plan):plan
cadenta(a pasului):regularity of the step
cadru:framework
cadenta(pas):step
cadru(limite):compass
cadenta(pas):pace|<in ~ cu si fig.>keeping
cadru(limite):limits|<cadre cu studii
step/pace with...|<in ~ cu si fig.>abreast
superioare>universitary-graduated
of...|<a tine cadenta mil.>to keep (the)
specialists|<cadre de rezervisti
time|<a tine cadenta mil.>to keep step|<a
mil.>list/body of reserve officers|<alegerea
tine cadenta mil.>to keep in the line|<a tine
cadrelor>selection of cadres|<antena in
cadenta mil.>to mark time|<a tine cadenta
forma de ~>frame aerial|<in cadrele active
muz.>to keep time
ale armatei mil.>on the rugular establis
cadet:cadet
caduc:decaying|falling
cadiu:Mussulman judge
caduc(fragil):frail
cadina:odalisque
caduc:void
cadmiu:cadmium
caduc(d. un testament):lapsed|<pomi cu
cadou:present|gift|<a face un ~ cuiva>to franza ~a>deciduous trees
present smb. with smth.|<a primi ... ~>to
caduceu:caduceus
receive... as a present
caducitate:caducity
cadra(a se cadea):to be
becoming/meet/seemly/fit|<a ~ cu ...>to caducitate(fragilitate):frailty
fit...|<a ~ cu ...>to suit...|<a ~ cu...>to caducitate(a unui testament)(a unui
correspond to...|<a ~ cu...>to agree testament):lapse
with...|<a ~ cu...>to become

171
caducitate(a unui vot etc.):nullity book|<~ de desen>drawing book|<~ de
cafas:steel-lattice mast muzica>music book|<~ de sarcini (note de
cafea:coffee|coffee time livrare)>terms of supply|<~ (conditii
tehnice)>technical conditions|<~ de
cafea:v. cafeluta|<~ boabe>coffee|<~
schite>ske
boabe>coffee (in) beans|<~ cu lapte>coffee
with milk|<~ cu lapte>milk and coffee|<~ caimac(pojghita de lapte):skin
cu lapte>white coffee|<~ cu lapte>cafe au caimac(smintina):cream
lait|<~ de cicoare>chicory coffee|<~ caimac:flower|pick|<cafea cu ~>coffee with
macinata/risnita>ground coffee|<~ cream|<a lua ~ul>to cream off/skim (the
mokka>Mocha coffee|<~ neagra>black c milk)|<a lua ~ul fig.>to skim the cream
cafegiu(amator de cafea):lover of coffee caimacan:caimacan
cafegiu(stapinul unei cafenele) caiman:alligator (Alligator)
odin.:coffee-house keeper cais:apricot tree (Prunus armeniaca)
cafeina:theine caisa:apricot|<marmelada de caise>apricot
cafeluta:white lupine (Lupinus albus) jam
cafenea:coffee house caisiu:apricot-coloured
cafenea(luxoasa):cafe|<de ~>worthless|<de cal:horse
~>idle|<de ~>frivolous|<stilp de ~>habitue cal(in limbajul copiilor):gee-gee
of caffee houses cal(calut):nag
cafeniu:coffee-coloured/-tinted cal(f. bun):noble steed/charger
cafeniu(brun):brown cal(pentru gimnastica):(wooden) vaulting
caftan:(velvet) gown|mantle horse
caftan:rank of hospodar cal(la sah):knight
caia:horseshoe nail cal(ca jucarie):hobby horse
caiac:kayak|falt boat cal(al dulgherului):carver's chopping
caiafa:hypocrite|dissembler|double bench|<cai verzi pe pereti
dealer|<a trimite/purta/duce de la ana la (prostii)>nonsense|<cai verzi pe pereti
Caiafa>to send from pillar to post (and (prostii)>rot|<cai verzi pe pereti
from post to pillar) (prostii)>rubbish|<(fantezii)>fables|<(fantez
caic:caique ii)>cock-and-bull stories|<~
caier(de in):flax tress alb>white/greyish horse|<~ de bataie
(obiect de batjocura)>laughing
caier(de in):tress lock
calabalic(catrafuse):belongings
caier(de cinepa):hemp bundle
calabalic(catrafuse):things|goods and
caier(de cinepa):beat
chattels|(one's) traps/sticks
caier(de lina):flock of wood
calabalic(bagaj):luggage
caier(de par):tuft of hair
calabalic(gloata):crowd
caier(de par):bush (of hair)
calabalic(gloata):mob|<cu tot ~ul>with bag
caiet:(writing) book|stitched/stitch book and baggage
caiet(pentru scolari):exercise book calabrez:Calabrian
caiet(pentru copiat):copy book calafat:tow
caiet(maculator):rough-note book calafat(din funii despletite):oakum
caiet(fascicola):fascicle calaican:green vitriol
caiet(carte):booklet (of miscellanea)|<~ de calambur:pun|quibble
aritmetica>summing book|<~ de
calamitate:calamity|disaster|<~
caligrafie>copy book|<~ de cuvinte>word
naturala>natural calamity

172
calandru:calender (roll) calciu:calcium|<carbonat de
calapod(al cizmarului):(shoemaker's) last ~>calcium/calcic carbonate|<hidrat de
calapod(ptr. marit):boot tree/block ~>calcium hydroxine/hydrate|<oxid de
~>calcium/calcic oxide/lime
calapod:cliche|<pe acelasi ~>in the same
way|<sint dupa acelasi ~>they are of a calcografie:chalcography
kidney, they are tarred with the same brush calcopirita:chalcopyrites
cala(pt. incarcaturi)(pt. incarcaturi):(cargo) calcul:gravel
hold calcul:calculus
cala(platforma)(platforma):slip calcul(evaluare) si fig.:estimate
cala(pt.constructii):building slip/hold calcul(planuri)(planuri):calculations
cala(pt.constructii):stocks, ships calcul(planuri)(planuri):reckonings
cala:wedge|<~ de lansare mar.>slipway|<~ calcul(planuri):plans|<~ biliar>biliary
de ridicare mar.>hauling-up slip calculus|<~ biliar>gall stone|<~
calc(hirtie de ~):tracing paper aproximativ>rough estimate|<~
calc(copie):copy diferential>differential calculus|<~
fals>miscalculation|<~ fals>false
calc(lingvistic):loan translation
reckoning|<~ infinitezimal>infinitesimal
calc:decal(comania) calculus|<~ integral>integral calculus|<~ ul
calcan:turbot (Scophthalmus maloticus) probabilitatilor>ca
calcan(zid):fire wall|<~ mic>brill calcula:to compute
(Rhombus laevis) calcula(a aduna):to sum/cast/total up
calcar:chalky/calcareous stone calcula(a numara):to count
calcaros:calcareous|limy calcula:to reckon
calcavura(a cizmarului):knee strap calcula(a chibzui):to consider
calcavura(bataie):drubbing calcula(a estima):to estimate
calcavura(bataie):thrashing calcula(a estima):to rate
calcavura(bataie):hiding calcula(a aprecia):to appreciate
calcavura(bataie):jacketing|<a trage o ~>to calcula:to be calculated/reckoned/counted
give a (good) drubbing etc.
calcula(a fi determinat):to be determined|<a
calcedonie:calcedony ~ gresit>to make a wrong calculation|<a ~
calchia:to trace (thru transparent paper)|to gresit>to calculate ill|<a ~ gresit>to
calk miscalculate|<a ~ gresit>to be out in one's
calchia:to copy reckoning
calchiat:<hirtie de ~>tracing paper calculabil:calculable|computable
calchiere:de cal(comania) calculare:calculation|reckoning etc. v.
calcifia:to calcify calcula
calcifica:to calcify calculat(prudent)(prudent):prudent
calcificare:calcification calculat(prudent)(prudent):calculating
calcifiere:calcification calculat(prudent)(prudent):well-balanced
calcina:to calcine calculat(econom):economical
calcina(var):to burn calculat:v. calculare|<masina de
calcina(minereu):to roast ~>arithmometer|<masina de ~>calculating
machine
calcina:to calcine|to become calcined
calculator:calculator|computer|reckoner
calcinare:calcination
calculator:calculator|calculating machine
calcinatie:v. calcinare

173
calculator:computing|reckoning|calculating Milky Way|<~ batuta>good riddance!|<~
calculatie:v. calculare batuta>nobody is keeping you!|<~ de o
cald(ant. rece):warm ora>an hour's walk/journey sau
drive/ride|<~ fe
cald(fierbinte):hot
caleasca:carriage
cald(caldut):lukewarm
caleidoscop:kaleidoscope
cald(caldut):warmish
caleidoscopic:kaleidoscopic
cald(caldut):tepid
calemgiu:scribe
cald(proaspat):fresh
calendar:calendar
cald(proaspat):new
calendar(cu indicatii astronomice):almanac
cald:warm
calendar:almanack|<~
cald(afectuos):affectionate|kindly
gregorian>Gregorian/new-style calendar|<~
cald(inflacarat):zealous iulian>Julian/old-style calendar|<~ de o
cald(inflacarat):ardent suta de ani>perpetual almanac/calendar|<a-i
cald(proaspat)(proaspat):fresh face cuiva capul ~>to muddle smb.'s
cald(proaspat)(proaspat):new brains|<a-i face cuiva capul ~>to turn
cald(proaspat):recent smb.'s head|<a-i face cuiva capul ~>to
make sm
cald:warmly
calendaristic:calendar...|according to the
cald:warmth calendar|<plan ~>schedule
cald:heat|<apa ~a>warm water|<baie calende:calends|<la ~le grecesti>on/at the
~a>warm bath|<cu inima ~a>warm-/soft- Greek calends|<la ~le grecesti>at Calendas
hearted|<cu singe ~>warm- Gracas
blooded|<cuvinte ~e>kindly/warm
words|<haine ~e>warm clothes|<o inima calfa:journeyman|<~ de
~a>a warm heart|<izvoare ~e>hot/thermal cizmar>journeyman shoemaker|<~ de
springs|<nici ~ nici rece si fig.>neither hot, croitor>journeyman tailor
nor cold|<~ (c calibra:to calibrate
caldarim:pavement|asphalt road calibru:gauge
cale(in sens abstract):way calibru(diametru):diameter
cale(in sens abstract):course calibru(al unei tevi):bore
cale(in sens abstract):path calibru(tipar):mould
cale(in sens concret):road calibru(marime):size
cale(in sens concret):street|track calibru:calibre
cale(trecere):passage calibru(fel):sort
cale(ruta):route calibru(capacitate):compass
cale(mai scurta):(short) cut calibru(capacitate):capacity|<de acelasi ~ si
cale(departare):distance|long way fig.>of the same calibre|<pusca de mic
~>gun of small bore
cale(calatorie):journey
calic(sarac):poor
cale(mijloc):way
calic(sarac):needy
cale(mijloc):means
calic(zdrentaros):ragged
cale:passage
calic(zgircit):stingy
cale(proces):process|<~a binelui>the path
of virtue|<~a de mijloc>the golden calic(zgircit):avaricious
mean|<~a pierzarii>the way to calic(zgircit):miserly
perdition|<Calea Robilor/Laptelui astr.>the calic(lacom):greedy

174
calic(olog):cripple califica:to qualify (oneself)
calic:cadger calificare:qualification
calic(sarac):pauper calificare(in industrie):skill|<~ la locul de
calic(zdrentaros):ragamuffin munca>training at the job|<a-si ridica ~a>to
calic(cersator):beggar extend one's qualification
calic(zdrentaros):tatterdemalion|cadger calificat:qualified
calic(zgircit):niggard calificat(cu experienta):skilled
calic(zgircit):skinflint calificat(cu experienta):trained
calic(lacom):glutton|<parca se bat ~ii la calificat(competent):competent|<munca
gura lui>he does not eat, he feeds|<parca se ~a>skilled labour|<muncitor
bat ~ii la gura lui>he is cramming/stuffing ~>skilled/trained worker
himself with food|<parca se bat ~ii la gura calificativ:qualifying
lui>he runs on/talk like a mill-race|<parca calificativ:qualificative
se bat ~ii la gura lui>he talks the hind legs calificativ(nume):epithet
off a calificativ(nume):title
calicenie:niggardliness|meanness calificativ(nume):name
calicesc:v. calic calificativ(nota):mark|<adjectiv
calicesc(jalnic):miserable ~>qualifying adjective
calicesc(jalnic):wretched caligraf:calligrapher|calligraphist|fine
caliceste:like a beggar etc. penman
calici(saraci):to impoverish caligrafia:to write calligraphically
calici(saraci):to ruin caligrafic:calligraphic
calici(a ologi):to cripple caligrafic:calligraphically|<scriere ~a>good
calici:to be stingy/sparing hand
calici(a cersi):to beg caligrafie:calligraphy|penmanship
calici(a cersi):to ask for aims|<a se ~ la caligrafie(scris):hand(writing)
...>to stint (cu ac.)|<a se ~ la ...>to calitate(insusire superioara):(high) quality
kick/grumble at... calitate(insusire):quality
calicie(saracie):poverty calitate(insusire):property
calicie(zgircenie):niggardliness calitate(distinctie):quality
calicie(zgircenie):meanness calitate(insusire):attribute
calicie(zgircenie):stinginess calitate(distinctie):rank
calicime(saracime)(saracime):beggars calitate(insusire superioara):(high) quality
calicime(saracime):paupers calitate(distinctie):distinction
calicime(ca gloata):beggarly/ragged mob calitate(caracteristica):(distinctive) feature
calicime(zgirciti):niggards calitate(caracteristica):character(istic)
caliciu:calix calitate(fel):sort
calif:caliph calitate(fel):kind
califat:caliphate calitate(pozitie):position
califica:to qualify calitate(pozitie):capacity
califica(a denumi):to term calitate(titlu):title|<calitati bune>good
califica(a denumi):to style points|<calitati chimice>chemical
califica(a denumi):to name properties|<brigada de ~>first-class/-rate
califica(a denumi):to call brigade/team|<brigada de ~>crack

175
brigade/team|<cele mai bune calitati calmant:sedative
com.>best sorts/brands|<de ~ superioara>of calmant:sedative|soothing medicine/draught
high quality|<in ~a mea de ...>in my calmuc:Kalmu(c)k
position
calomel:calomel
calitativ:qualitative
calomfir:costmary (Tenacetum balsamita)
calitativ:qualitatively|<analiza ~a
calomnia:to slander|to calumniate|to
chim.>qualitative analysis|<salt ~
traduce|to libel
filoz.>qualitative leap|<schimbare
~a>qualitative change calomnia(a defaima):to defame
calm(linistit):calm calomnia(a defaima):to decry
calm(linistit):tranquil calomnia(a defaima):to bring into bad
repute
calm(linistit):unruffled
calomnia(intr-ascuns):to backbite
calm(senin):serene
calomniator:slanderer|calumniator
calm(retinut):composed
calomniator(defaimator):defamer
calm(cu singe rece):cool (and collected)
calomniator(defaimator):backbiter
calm(pasnic):peaceful
calomnie(inventata):calumny
calm(care nu se grabeste):unhurried
calomnie(transmisa):slander
calm(d. mare):calm
calomnie(defaimare):defamation
calm(d. mare):smooth
calomnie(ponegrire):backbiting|<proces de
calm(d. mare):unruffled
~>action for libel
calm:calmly etc.
calomniere:slandering|defamation|backbitin
calm:calm(ness) g|v. calomnie
calm(al caracterului):even calomnios:slanderous|calumnious|calumniat
temper|collectedness ory
calm(retinere):coolness calomnios(defaimator):defamatory
calm(retinere):composure calomnios(defaimator):backbiting
calm(indiferenta):unconcern calomnios(defaimator):libellous
calm(indiferenta):indifference caloric:caloric|<masina ~a>caloric engine
calm:calmly etc.|<zona de ~ meteor.>calm caloricitate:caloricity
zone
calorie:caloric unit|<~ mare>large/kilogram
calma(pe cineva):to calm down calorie|<~ mica>small/gram calorie
calma(pe cineva):to set at ease calorifer(incalzire centrala):central heating
calma(dureri etc.):to still calorifer(cu apa fierbinte):warm-water
calma(dureri etc.):to appease heating
calma(dureri etc.):to quiet calorifer(cu aburi):steam heating
calma(nervii):to soothe calorifer(radiatoare):radiators
calma(nervii):to steady calorifer(cu aer cald, la baie):hot-air
calma(d. persoane):to calm down apparatus
calma(d. persoane):to be at ease calorific:calorific
calma(d. vint, mare):to be(come) calm/still calorimetric:calorimetric(al)
calma(d. vint, mare):to settle down (into a calorimetrie:calorimetry
dead calm)|<calmeaza-te!>compose calorimetru:calorimeter
yourself!|<calmeaza-te!>be calos:callous
calm!|<calmeaza-te!>make yourself easy!
calota(tichie):skull cap

176
calota(tichie):calotte camarad(de scoala):schoolfellow|<~ de
calota(preoteasca):calotte arme/regiment mil. inv.>fellow soldier|<~
calota:calotte|<~ glaciala>ice cap|<~ sferica (ofiter)>brother officer
geom.>spherical cap/calotte camaraderesc:comradely|matey|friendly
calozitate:callosity camaradereste:in a comradely way|like a
calp:spurious|false friend/comrade
calpuzan:coiner of spurious money camaraderie:comradeship
caltabos:black/blood pudding camaraderie:esprit de corps
calup(tipar, forma)(tipar, forma):mould camaraderie(buna tovarasie):good
fellowship
calup(al cizmarului):(shoemaker's) last
camaraderie(buna
calup(pt. dilatat):boot tree
tovarasie):companionship
calup(pt. dilatat):block
camarila:court clique
calup(pt. palarii):(hatter's) form/block
cama:cam|<arbore/axa cu came>cam shaft
calup(pt. prajituri):cake mould
camata(dobinda exagerata):usury
calup(de sapun):cake (of soap)|<a
camata(dobinda
pune/trage cuiva ~ul>to diddle smb.|<a
exagerata):usurious/exorbitant interest
pune/trage cuiva ~ul>to take smb. in|<sint
facuti pe un ~>they are of a kidney|<sint camata(dobinda) inv.:interest|<a face ~>to
facuti pe un ~>they are tarred with the same practise usury|<a da cu ~>to lend out one's
brush money at exorbitant rates of interest
calvar:expiation cambial:bill...|<drept ~>law of exchange
calvin:Calvinist(ic) cambie(polita):bill (of exchange)
calvin:Calvinist cambula:flounder, fluke
calvinism:Calvinism cambuza:larder
calvinist:Calvinist camee:cameo
cam(aproximativ):about cameleon:weather cock
cam(aproximativ):some camelie:camel(l)ia (Camellia)
cam(aproximativ):approximately camera(odaie):room
cam(aproape):nearly camera(mai ales dormitor sau
camera):chamber|apartment
cam(aproape):almost
camera(mica):closet
cam(intrucitva):a little
camera(mica):cabinet
cam(intrucitva):somewhat
camera(o ~ plina):roomful
cam(destul de):rather
camera:chamber
cam(destul de):pretty|<~ asa
(ceva)>somewhat like this|<~ doua camera(a unei arme de foc):(cartridge)
saptamini>a fortnight or thereabout(s)|<~ o chamber
suta de lei>a hundred lei or so|<~ camera(la roata):(inner) tube
tinar>rather young|<~ tinar>youngish|<~ tot camera(de minge):bladder|<Camera
atit(a)>almost just as much|<~ trei sute de agricola>Chamber of Agriculture|<Camera
oameni>about/some 300 people|<a se ~ mai Comunelor (in Anglia)>the House of
duce>t Commons|<Camera Comunelor (in
camarad:comrade Anglia)>the Lower House|<Camera de
camarad(de scoala):schoolmate Comert>Chamber of Commerce|<Camera
Deputatilor odin.>Chamber of
Deputies|<Camera Lorzilor (in Anglia)>th

177
camerier:valet campionat(suprematie):championship
camerista:chambermaid camufla:to camouflage
camerton(pt. coruri)(pt. coruri):pitch pipe camufla(ferestre etc.):to black-out
camerton(pt. coarde):tuning pipe camufla(a masca)(a masca):to disguise
camfor:camphor camufla(a ascunde):to hide
camforat:camphorated camufla(a ascunde):to conceal
camgar(n):worsted (yarn)|combed wool camufla(a se masca)(a se masca):to disguise
yarn oneself
camilafca:kamelaykion camufla(a se ascunde):to hide (oneself)
camion(cu tractiune mecanica):lorry camuflaj:camouflage/disruptive painting
camion(cu tractiune mecanica)(cu tractiune camuflaj(noaptea):black-out
mecanica):truck camuflat:camouflaged
camion(cu tractiune animala):dray camuflat(noaptea):black-outed
camion(cu tractiune animala):rulley camuflat:disguised|gilded
camion(cu tractiune animala):rolley cana(cep):top
camion(cu tractiune animala):camion cana(cep):spigot
camion(de mobila):van|<~ basculant>tip canadian:Canadian
(ping) lorry|<~ basculant>dump truck canaf:tassel
camionagiu:carter|drayman canafas:canvas
camionaj:carting canal(natural):channel
camionar:v. camionagiu canal(artificial):canal
camioneta:pickup (truck) canal(de scurgere):drain
campa:to camp (out) canal(din case):sewer
campament(campare)(campare):(en)campin canal(rigola):gutter
g
canal(colector):sewer
campament(loc)(loc):site of a camp
canal(conducta):conduit
campament(loc):place of campment
canal:channel|<~ alimentar
campanie:campaign anat.>alimentary canal|<~ de derivatie
campanie(obsteasca si):drive|<~ de hidr.>by-pass canal|<~ de evacuare
insamintari agr.>sowing campaign|<~ hidr.>outlet canal|<~ de irigatie>irrigation
electorala>election/electoral canal|<~ navigabil>navigable canal|<~ ul
campaign|<echipament de ~ mil.>field tevii mil.>bore|<~ urinar anat.>urethra
equipment|<pat de ~ canalie(ticalos):rascal
mil.>field/camp/campaign bed|<posta de ~
canalie(ticalos):knave
mil.>(military) field post|<serviciu de ~
mil.>service in the field|<serviciu de ~ mi canalie(ticalos):scoundrel
campanula:v. clopotel canalie(ticalos):villain
campare:encampment canaliza:to sewer|to supply with sewer-age
system
campion:(as) champion|ace
canaliza(inspre)(inspre):to canalize (to)
campion(aparator):champion
canaliza(inspre):to direct (to/towards)
campion(aparator):defender
canalizare:sewerage
campion(luptator):fighter
canalizare(sistem de ~):sewerage system
campionat(concurs):championship(s)
canapea:couch
campionat(concurs):tournament
canapea(pt. dormit):sofa|sofa

178
canapea(pt. dormit):bed(stead)|bed candid(sincer):sincere
settee|settee candid(sincer):frank
canar:canary bird/finch candid(sincer):open
canarisi:to heel candid(sincer):candid
canat(de usa):leaf candid(curat):pure(-minded)|innocent
canat(de usa):fold candid:sincerely etc.
canat(de fereastra):wing|<usa cu doua candida(la):to run (for)
~uri>folding door candida(a aspira) (la):to aspire
canava:groundwork|outline|design|sketch|sk (to)|<candida>to come forward/stand as a
eleton candidate (for)
cana(mare, cu toarta):decanter candidat(la un post):candidate
cana(mare, cu toarta):jug candidat(la un post):applicant (for a post)
cana(de metal, cu capac):tankard candidat(in alegeri):nominee
cana(mica):mug candidat(in alegeri):candidate
cana(mica):noggin candidat(la un examen):candidate|<~ de
cana(mica):pitcher partid>party probationer/probationist|<~ in
cana(fara toarta):jar stiinte>candidate of science|<a propune un
cancan(dans):cancan ~>to nominate a candidate
cancan(vorbe rautacioase)(vorbe candidatura:candidature|candidateship
rautacioase):malicious tales candidatura(stagiu):probation pericod|<a
cancan(vorbe rautacioase)(vorbe propune candidatura cuiva>to nominate
rautacioase):scandal smb. for election|<a propune candidatura
cuiva>to put up/forward smb.'s
cancan(vorbe rautacioase)(vorbe
candidature|<a-si retrage candidatura>to
rautacioase):tittle-tattle
withdraw one's candidature
cancan(vorbe rautacioase):gossip
candoare(sinceritate):candour
cancelar:chancellor
candoare(sinceritate):sincerity
cancelariat(functie)(functie):chancellorship
candoare(sinceritate):frankness
cancelariat(birou):chancellor's office
candoare(sinceritate):openness
cancelarie(birou):office|<cancelaria
candoare(puritate):purity
scolii>staff/teachers'room
candoare(puritate):pure-mindedness
cancer:neoplasm
candoare(puritate):innocence
canceratie:canceration
candriu(ticnit):foolish
canceros:carcinoid
candriu(ticnit):cracked
canceros:cancer patient|person suffering
from cancer candriu(ticnit):dotty
canci:nothing|nought candriu(beat):elevated
canciog:mason's ladle|dipper|scoop candriu(beat):a bit on
candel:sugar candy canea:tap|spigot
candelabru:chandelier|candelabrum|candela canelat:fluted
bra canelura:fluting (of a column)
candelabru(lustru):lustre canevas:outline
candela:icon lamp cange:hook
candela(lampa de noapte):night lamp/light cange(harpon):harpoon
candela:stay cange(harpon):harping iron

179
cange(ghiara)(ghiara):fang canoni(a istovi):to weary
cange(ghiara):talon|<a pune ~a pe cineva canoni(a istovi):to tire
fam.>to get smb.into one's clutches|<a se canoni(a istovi):to wear out
lua in cangi fam.>to fall together by the canoni(a chinui):to torture
ears|<a se lua in cangi fam.>to come to
canoni(a chinui):to torment
blows
canoni(a se trudi):to toil
cangrena:canker
canoni(a se trudi):to exert oneself (to the
cangrenat:gangrened
utmost)
cangrena:corruption
canoni(a se istovi):to wear oneself out
cangrenos:gangrenous
canonic:canonical
cangur:kangaroo (Macropus giganteus)
canonic:prebendary|<dreptul
canibal:cannibal|man-eater ~>canon/canonical law
canibal:ferocious/savage person canonier:bombardier
canibalic:cannibalic|man- canoniera:gunboat
eating|anthropophagous
canoniza:to canonize
canibalism:anthropophagism|cannibalism|a
canonizare:canonization
nthropophagy
canotaj:boating
canicular:<zile ~e>dog-days|<zile
~e>canicular days canotaj(academic):rowing|<a face ~>to
row|<a face ~>to go in for rowing
canicula:Sirius
canotiera:sailor hat|boater|straw hat
canicula(perioada):dog-days
canotor:rower
canicula(perioada):canicular days|<de
~>canicular|<de ~>hot|<de ~>scorching cant:edge|edging
canin:canine/eye tooth cantabil:lyrical
canin(la ciine):holder cantabile:cantabile
canin(la ciine):fang cantalup:cantaloup(e) (Cucumis melo)
canin:canine|dog-like|<dinte ~ cantaragiu:(check) weigher
anat.>canine/eye tooth cantarida:cantharis (Lytta vesicatoria)
canistra:can|canister cantata:cantata
canoe:canoe cantilena:cantilena
canon(regula):canon cantina:canteen
canon(regula):dogma cantina(sala de mincare):eating hall
canon(regula):tenet cantina:canteen
canon(tropar)(tropar):daily motet cantinier:canteen keeper/attendant
canon(pedeapsa)(pedeapsa):penance cantitate:quantity|amount
(imposed by the church) cantitate(numar):number|<~
canon(chin)(chin):torment neglijabila>negligible quantity|<in cantitati
canon(chin)(chin):torture mari/considerabile>in large quantities|<in
cantitati mici>in small amounts|<~a se
canon(durere):pain
transforma in calitate filoz.>quantity is
canon(pedeapsa):ordeal transformed into quality
canon(pedeapsa):punishment cantitativ:quantitative
canon:canyon cantitativ:quantitatively|as to
canonada:roar of guns quantity|<analiza ~a chim.>quantitative
canoneala:pains|toil (and moil) analysis|<schimbare ~a>quantitative

180
change|<trecere de la schimbari ~e la cap(minte, pricepere)(minte,
schimbari calitative>trans. from pricepere):brain(s)
quantitative changes to qualitative changes cap(minte, pricepere)(minte,
canto:singing|<lectie de ~>singing lesson pricepere):grey matter
canton(subdiviziune administrativa):canton cap(individ):head
canton(subdiviziune administrativa):district cap(fiecare):each
canton:watchman's/lineman's hut/cabin cap(persoana):person
canton(de sosea):district road surveyor's hut cap(bucata):piece
canton(silvic):forest range cap(capitol):chapter
cantona:to quarter cap(titlu):title
cantona:to be billeted/quartered cap(titlu):heading
cantona:to linger cap(inceput)(inceput):beginning
cantonal:cantonal cap(capat):end|<a-i da cuiva la ~ (a nimici)
cantonament:training camp fam.>to do smb. in|<~ul face, ~ul
cantonier:line inspector trage>you must reap what you have
sown|<Capul Bunei sperante>the Cape of
cantonier(de sosea):district road surveyor
Good Hope|<~ete de acuzare jur.>counts of
cantor(dascal)(dascal):(psalm) reader the charge/indictment|<~ de alimentare
cantor(corist):chorister tehn.>valve for boiler|<~ de aprinder
cantor(dirijor de cor):precentor cap:<a-si pleca ~ul, a lasa ~ul in jos>to
cantor(dirijor de cor):leader of a choir hang one's head (down)|<a-si pierde ~ul>to
cantoneta:canzonet|song with patter lose one's head/wits/presence of mind/self-
canula:tubule|nozzle (of a syringe) possession|<pun ~ul jos fam.>I'll bet a
cookie/my hat/my boots|<a nu-si pierde ~ul
canura:combings fam.>to have one's brains on ice|<a taia ~ul
caolin:porcelain earth cuiva>
cap(sef):head capabil:capable|able|efficient
cap(sef):chief capabil(talentat):gifted
cap(conducator):leader capabil(competent):competent
cap:cape capabil(competent):fit
cap(teasta):skull capabil:competent|<e un om foarte ~>he is
cap:headland a man of much ability|<e un om foarte ~>he
cap(teasta):brain pan is a very able man|<e ~ de orice>he shrinks
cap:foreland from nothing|<e ~ de orice>he is capable of
anything|<e ~ de orice>he is capable of any
cap(teasta):pate
deed of infamy|<nu e ~ de asa ceva>he is
cap(teasta):noddle not the ma
cap:(cocoa) nut capac:lid
cap(virf, crestet):top|head capac(la cuptor):oven door|<oua la ~>fried
cap(minte, pricepere)(minte, eggs|<asta a pus ~ la toate fam.>that's too
pricepere):mind much|<asta a pus ~ la toate fam.>that's
cap(minte, pricepere)(minte, bit/little too thick|<asta a pus ~ la toate>that
pricepere):sense put the tin hat/the lid on it!|<asta a pus ~ la
cap(minte, pricepere)(minte, toate (asta-i culmea) fam.>it beats all
pricepere):understanding creation/the
cap(minte, pricepere)(minte, capacitate(volum):capacity
pricepere):judgment

181
capacitate(volum):volume|ability|capability| capital:capital|assets|<constructie
qualification|capacity ~a>capital construction|<crima ~a>capital
capacitate(talent):talent crime|<importanta ~a>cardinal
capacitate(talent):gift importance|<investitii ~e>capital
investments|<litera ~a tipogr.>capital
capacitate(competenta):fitness
letter|<pacat ~>deadly sin|<pedeapsa
capacitate(competenta):competence ~a>death penalty|<reparatii
capacitate(persoana):person of capacity ~e>thorough/capital repa
capacitate:legal competence|<~ de capitala:capital|chief town
aparare>defensive capacity|<~ de capitala:capital (letter)
cumparare>purchasing power/capacity|<~
capitalism:capitalism|<~
de lupta>fighting capacity/force|<~ de
industrial>industrial capitalism|<~
munca>ability to work|<~ de
monopolist (de stat)>(state)
munca>capacity for work|<~ de
monopolistic/monopoly capitalism
plata>solvency|<~ de productie>production
capacity|<~ de productie>out capitalist:capitalist(ic)
capa:(hooded) cape capitalist:capitalist|financier|moneyed
man|bourgeois|<orinduirea ~a>the capitalist
capat:end
system|<sistemul economic ~>the capitalist
capat(extremitate):extremity economic system|<societate ~a>capitalist
capat(limita):limit|piece|bit society|<tari ~e>capitalist countries
capat(inceput):beginning capitaliza(a finanta):to capitalize
capat(inceput):outset|<~ de funie>a piece of capitaliza(a finanta):to finance
rope end|<~ de luminare>candle end|<de la capitaliza(a transforma in capital):to
un ~ la celalalt, din ~ pina-n ~>from one convert into capital
end to the other, throughout|<de la un ~ la
capitaliza(a transforma in capital):to turn
celalalt, din ~ pina-n ~>from beginning to
into money
end|<de la un ~ la celalalt, din ~ pina-n
~>from first to capitaliza(a transforma in capital):to realize
(in the market)
capcana:catch|<a pune/intinde/aseza o ~>to
set a trap|<a pune/intinde/aseza o ~>to lay a capitaliza(a acumula):to accumulate
snare|<a cadea in ~ fig.>to fall into a trap|<a capitaliza(bani):to amass
cadea in ~ fig.>to take the bait|<a fi prins in capitaliza(bani):to hoard up
~>to be caught in a trap capitaluta:small capital (letter)
capelan:chaplain capitel:cap
capela(bisericuta):chapel capitol:chapter
capela:forage/uniform cap capitolin:Capitol(ine)
capelmaistru:conductor of a band/an capitona:to upholster
orchestra capitonat:upholstered
capera:caper capitula:to surrender
capie:turn-sick capitulant:capitulating|surrendering
capilar:capillary|<vase ~e anat.>capillary capitulant:capitulator
vessels
capitulard:capitulating|surrendering
capilaritate:capillarity
capitulard:capitulator
capison:hood
capitulare:surrender|<~
capiste:(pagan) temple neconditionata>unconditional surrender
capital:capital|chief|principal|essential capitulatie:capitulation
capiu:suffering from (the) sturdy

182
capiu(ametit):giddy capsa(detonanta):(detonating) primer
capiu(ametit):dizzy capsa:capsule
capiu(nebun):cracked capsa(pt. hirtii etc.):staple
capiu(nebun):dotty capsoman:mule|mulish person
capiu(nebun):off one's head/nut capsula:capsule
capodopera:masterpiece capsula(pastaie):pod
caporal:corporal capsula(la sticle):cap
capot:dressing gown capsula(la sticle):crown|seal
capot:tarpaulin capsular:capsuliform
capota:to capsize|to overturn capta(a captiva):to captivate
capota(a motorului):hood capta(energie etc.):to collect
capota(a motorului):cowling capta(energie etc.):to pick up
capota(de piele):top capta(a intercepta):to intercept
capota(plianta):folding top capta(a intercepta):to tap
capra:nanny goat (Capra) capta(pe cineva):to win over by ingratiating
capra(de gimnastica):(wooden) vaulting means|<capta>to obtain surreptitiously/by
horse insidious means
capra(scaun de trasura):coach/driving box captalan:black/dark mullein
capra(scaun de trasura):dicky captiv:captive
capra(scaun de trasura):(coachman's) seat captiv:captive|prisoner|<balon
capra(pt. taiat lemne):sawing jack/trestle ~>captive/kite balloon
capra:trestle captiva:to captivate|to charm|to fascinate
capra(caprior):rafter captiva(a cistiga):to win
capra(caprior):truss captiva(a subjuga):to subjugate
capra(joc de copii):leap frog captivant:captivating|charming|fascinating|t
hrilling
capra(arsic):lamb's heelbone (for
play)|<capra dracului ornit.>great/grey captivitate:captivity|<a lua in ~>to take/lead
shrike|<~ de sirma mil.>herisson|<~ away captive|<a lua in ~>to lead into
neagra/salbatica/de munte>chamois captivity
(Capella rupicapra)|<~ nemteasca captura:capture|prize
bot.>marsh marigold (Caltha palustris)|<~ captura:to capture|to take|to seize|<a ~ un
riioasa fig. fam.>struck-up/uppish vas mar.>to capture/bring in a vessel as a
person|<barba capre prize|<a ~ un vas mar.>to make a prize
capricios:freakish|capricious|whimsical caput:kaput|smashed|up a tree
capricios(incapatinat):wayward car:death watch (Anobium pertinax)
capricios:freakishly etc. car:cart
capriciu:freak|caprice|whim car(continutul unui car):cartful
capriciu:caprice car:chariot|<~ alegoric>pageant|<~
capricorn:capricorn beetle blindat/de asalt/de lupta mil.>armoured
(Cerambyx)|<tropicul Capricornului>the car|<~ blindat/de asalt/de lupta
Tropic of Capricorn mil.>tank|<un ~ de fin>a cartful of hay|<~
caprifoi:honeysuckle de masina de scris>typewriter carriage|<~
funebru>hearse|<~ triumfal/de
capsa:to staple
triumf>triumphal car|<Carul mare
capsa:percussion cap astr.>Cha

183
carabina:rifle caraghios(ciudat):queer
carabinier:rifleman caraghios(ciudat):odd
caracatita:king crab (Maria squinado) caraghios:ridiculously
caracter(litera):character caraghios(bufon):buffoon
caracter(litera):letter caraghios(bufon):droll/funny fellow
caracter:disposition caraghios(prost):fool
caracter(aspect):aspect caraghios(prost):dolt
caracter(natura):nature caraghios(prost):blockhead|ridiculous
caracter(trasatura):feature person
caracter(trasatura):characteristic|<comedie caraghios(poznas):practical joker
de ~>character comedy|<dans de caraghios(original):eccentric
~>character dance|<defect de ~>fault/defect caraghios(original):queer card
in smb.'s character|<fara ~>unprincipled, caraghios(original):crank
spineless|<fara ~>of weak/wavering
caraghioslic(gluma):joke
character|<lipsa de ~>lack of
principle|<lipsa de ~>fickleness of caraghioslic(gluma):quip
character|<lipsa de caraghioslic(gluma):prank
caracteristic(pentru):characteristic (of) caraghioslic(gluma grosolana):coarse jest
caracteristic(pentru):specific (to) caraghioslic(bufonerie):buffoonery
caracteristic(pentru):illustrative (of) caraghioslic(bufonerie):drollery
caracteristic(pentru):typical (of)|distinctive caraghioslic(glume):joking
caracteristica:characteristic (feature)|salient caraghioslic(glume):fun
feature caraghioslic(glume):sport
caracteriza:to characterize|to describe/show caraghioslic(prostii):tomfoolery
the character of|to be characteristic of|to caraghioslic(ridicol):ridicule|<a face
mark|to distinguish ~uri>to fool/lark about
caracteriza:to be characterized/marked carambol(bila):red ball
caracterizare:characterization|portraiture carambol(atingere):cannon
caracterizare(referinta):character (sketch) carambola:to (make a) cannon
caracterizare(referinta):reference carambolaj:v. carambol
caracterizare(referinta):testimonial caramea:v. caramela
caracterizator:defining|characteristic|charact caramel:caramel|burnt sugar
erizing|typifying|typical caramela:caramel
caracterologic:(referring to man's) carantina:quarantine|<ofiter de
character|of character|moral|ethical ~>quarantine officer|<spital de
caracuda:small fry ~>quarantine station/hospital|<a sta/fi in
caracul:caracul/karakul (fur) ~>to pass/perform/do quarantine
carafa:water bottle|carafe|decanter carapace:carapace|shell
caragata:v. gaita caras:crucian (Carassius vulgaris)
caraghios(ridicol):ridiculous carat:carat|<aur de 14 ~e>14-carat gold
caraghios(prostesc):foolish caraula(straja)(straja):guard
caraghios(comic):funny caraula(straja)(straja):watch
caraghios(comic):comical caraula(sentinela)(sentinela):sentinel
caraghios(ciudat):funny caraula(sentinela):sentry
caraghios(ciudat):singular

184
caravana:caravan|desert convoy|<~ carda:card
cinematografica>mobile cinema (unit)|<~ cardiac:cardiac|heart
cinematografica>drive-in cinema cardiac:heart case|person suffering from
caravanserai:(caravan)serai|inn the heart
caravela:car(a)vel cardialgie:cardialgia
carbid:(calcium) carbide cardinal:cardinal
carbon:carbon cardinal:chief
carbon(hirtie de ~):carbon paper|<bioxid de cardinal:cardinal (bird)|<numar ~
~>carbon dioxide|<oxid de ~>carbon mat.>cardinal number|<puncte ~e>cardinal
monoxide points
carbonar:carbonaro cardiograf:cardiograph
carbonat:carbonate|<~ de calciu>calcium cardiograma:cardiogram
carbonate|<~ de potasiu>potassium cardiolog:cardiologist
carbonate
cardiologic:cardiologic(al)|heart
carbonic:carbonic|<acid ~>carbonic acid
cardiologie:cardiology
carbonifer:coal-bearing|<bazin ~>coal
cardiovascular:cardiovascular
basin|<bazin ~>coalfield|<industrie ~a>coal
industry|<terenuri ~e>coal fields care(pt. persoane)(pt. persoane):who
carboniza(lemn):to burn to coal care(pt. lucruri)(pt. lucruri):which
carboniza(lemn):to char care(pt. persoane si lucruri)(pt. persoane si
lucruri):that
carboniza(oase etc.):to carbonize
care(selectiv)(selectiv):which?
carboniza(oase etc.):to calcin(at)e
care(neselectiv)(neselectiv):what?
carboniza:to turn to coal|to get charred
care(cine):who?
carboniza:to be(come) converted into
carbon care(unii):some
carbonizare:charring|carbonization care(oricare):whoever
carborund(um):silicon carbide care(selectiv)(selectiv):which(?)
carburant(motor)(motor):fuel care(neselectiv):what(?)|<~ femeie?>what
woman?|<~ femeie? (selectiv)>which
carburant(motor):carburant
woman?|<despre ~>whom|<baiatul caruia i-
carburator:carburettor am scris>the boy to whom I wrote|<~
carbura:carbide incotro>in all directions|<~ din acesti
carcasa(schelet):carcass oameni?>which of these men?|<~
carcasa(schelet):carcase incotro>right and left|<~ din doi?>which of
carcasa(cadru):frame (work) the two?|<~
carcasa(a unui vas etc.):shell carena:bottom hull
carcasa(a unui vas etc.):ribs and timbers carenta:default|deficiency
carcera:lock-up (room) caretas:coachmaker|cartwright|wheelwright
carcinom:carcinoma careta:coach
carda:to comb careu:square
cardama:dyer's wood|<~ de izvoare>water careu(la pocher):four of a kind|<formatie in
cress ~ mil.>square formation
cardan:cardan (joint) careva:somebody|someone
cardanic:cardan|<ax ~>cardan shaft careva(in genere/in prop.interog.):anybody
cardare:carding careva(in genere/in prop.interog.):anyone
cargobot:tramp

185
caria:to decay carne(de porc, vitel, gaina):white meat
caria:to rot|to decay|to grow carious carne:meat
cariat:carious carne(mincaruri cu ~):dishes of meat
cariatida:caryatid carne:parenchyma|<~
caricatural:caricatural afumata>smoked/smoke-dried meat|<~
caricatura:caricature afumata (de porc si)>brawn|<~ afumata (de
porc si) amer.>headcheese|<~ alba>white
caricatura(mai ales politica):cartoon
meat|<~
caricaturist:caricaturist|cartoonist|distortioni conservata>tinned/preserved/potted/amer.
st canned meat|<~ cruda>raw/uncooked
caricaturiza:to caricature|to take off meat|<~ de gisca>goose|<~ de
caricaturizare:caricature|skit miel>lamb|<~ de oaie
carie:decay (of a bone)|<~ dentara>dental carnet(pt. note):note book
decay carnet(act):card
cariera:career carnet(permis):license|<~ de cecuri
cariera(de piatra):quarry com.>cheque book|<~ de cuvinte>word
cariera(de piatra):(stone) pit|<~ de book|<~ de identitate>identity/identification
marmora>marble quarry|<diplomat de card|<~ de membru>membership card|<~
~>professional diplomatist|<a face ~>to (de membru) de partid>Party(-membership)
work one's way up|<a face ~>to have a card|<~ de sofer>driver's licence
good record|<a imbratisa o ~>to take up a carnetel:notebook|jotter|pocket-book
career carnivor:carnivorous|flesh-eating
carierism:self-seeking carnivor:carnivore
carierist:careerist|place hunter|climber|self- carnivor:carnivora
seeker|go-getter carnivore:carnivora
cariopsa:caryopsis caro:diamonds
caritabil:charitable|open-handed caroiaj:squares (on the map)
caritate:charity|philanthropy|almsgiving|<so carosabil:carriageable|passable for
ra de ~ inv.>nurse vehicles|<partea ~a>roadway|<partea
cariu:v. car ~a>carriage road
carimb:top (of a boot) caroserie:body|coachwork (of a car etc.)
carlinga:cockpit carotaj:sampling|<~ radioactiv>radioactive
carmin:carmine|crimson-hued logging
carmin:carmine carota:(French) carrot
carnaj:massacre|slaughter|carnage carotida:carotid (artery)
carnal:carnal|bodily|sensual|sensuous|of the carou:small square|<stofa in ~ri>check
flesh|woredly material
carnasier:flesh-eating carp:wrist
carnatie:flesh colour/tint carpatic:Carpathian
carnaval:carnival carpatin:Carpathian
carne(vie):flesh carpela:carpel
carne(taiata sau preparata):meat carpen:hornbeam (Carpinus betulus)
carne(fara vinat si carne de gaina):butcher's carpeta:rug
meat carstic:karst
carne(de vaca, oaie etc.):red meat cart:watch|<a fi de ~>to be on watch

186
carta:to sort|to classify cartnic:petty officer
cartaginez:Carthaginian cartof:potato plant (Solanum tuberosum)
carta:charter|<Carta Organizatiei Natiunilor cartof(tubercul):potato|<~ dulce>sweat
Unite>U.N.(O.) Charter potato (Ipomoca batatum)|<~i fierti>boiled
carte:book potatoes|<~i in coaja>potatoes in the(ir)
carte(diviziune a unei lucrari):book skins|<~i in coaja>potatoes with their
jackets on|<~i pai>chip potatoes|<~i
carte(stiinta de ~):reading and writing
pai>chips|<~i prajiti>fried potatoes|<~i
carte(stiinta de ~):literacy prajiti (subtiri)>chips|<cimp de ~i>pot
carte(invatatura):learning cartofor:gambler|card player
carte(cunostinte):knowledge cartograf:cartographer|map maker|designer
carte(scoala):schooling of maps
carte(de joc):playing card cartografic:map-drawing
carte(scrisoare):letter cartografie:cartography|map making
carte(act):deed carton(mucava):pasteboard
carte(act):document carton(mai subtire):cardboard
carte(carta):charter|<~a mare carton(cutie de mucava):box (made) of
com.>ledger|<Cartea Facerii cardboard
bibl.>Genesis|<~a funduara>the real estate carton(cutie de mucava):cardboard box
office|<~ de alegator>voting/voter's card|<~
carton(pt. palarii):bandbox
de bucate>cookery book|<~ de
citire>reading book|<~ de citire>reader|<~ carton:cartoon
de judecata>judge's/judicial sentence|<~ de carton(de prajituri etc.):carton|<~
munca>workman asfaltat>tar paper|<~ asfaltat>felt board|<~
cartel:coalition bristol>Bristol board
cartela:to form a coalition/com. cartel cartona:to bind in boards
cartela:ration card/book|<~ de cartonaj(cartonare):pasteboard work
imbracaminte>clothing coupons cartonaj(obiecte de carton):pasteboard
carter:casing box goods/wares
cartezian:Cartesian cartonat:(bound) in boards
cartezianism:Cartesianism cartoteca:card index (of books)
cartier:district|section|ward cartus:cartridge
cartier(specific, industrial etc.):quarter cartus(~ filtrant):receptacle
cartierin Anglia, murdar, saracacios:slum cartus:scroll|<~ de exercitiu mil.>dummy
cartridge|<~ de manevra mil.>blank
cartier:quarters|<~ chinez(-esc)
cartridge
amer.>Chinatown|<~ de
locuinte>residential district|<~ de vile, ~ cartusiera:cartridge box|pouch (for
elegant>brownstone district|<~ general cartridges)
mil.>headquarters|<~ marginas>outlying carusel:merry-go-round
district|<~ marginas>suburb|<~ casa:to quash
marginas>outskirts|<~ muncitoresc/de casabil:annullable|v. casant
locuinte muncitoresti>wo casant:breakable
cartilaginos:gristly casant(fragil):frail
cartilaj:gristle casap:butcher
cartirui:to quarter casare:annulment
cartiruire:quartering casata:<~ siciliana>combined ice (cream)

187
casatie:cassation|<cerere in ~ casca:head/ear phones
jur.>notice/petition of appeal|<curte de ~ casca-gura:v. gura-casca
jur.>court of cassation|<curte de ~ (in cascheta:(visored) cap
Anglia)>(highest) court of appeal
caseta(pt. bijuterii etc.):casket
casa:house
caseta(pt. instrumente):case
casa(cutie):cash/money box
caseta(pt. bani):money box
casa(gospodarie):household
caseta:plate holder
casa(cutie):money chest
casier:cashier
casa(la jocuri, patrat):square
casier:booking clerk
casa(locuinta):dwelling
casierie:pay office
casa(locuinta):habitation
casierita:(woman) cashier
casa(safe):(money) safe
casierita:booking clerk
casa:placenta
casiterita:cassiterite
casa(saraca):(mere) hovel
casnic(de casa):home...
casa(safe):strong box
casnic(familist):wedded to one's home
casa:house
casnic(de casa):home-made
casa(saraca):cottage
casnic(de gospodarie):household...
casa(safe):strong room
casnic(domestic):domestic
casa(camin)(camin):home
casnic(conjugal):conjugal
casa(frumoasa):mansion
casnic(conjugal):married
casa(loc de plata):pay office
casnic(de familie):homely
casa(frumoasa):manor
casnic(de familie):family...
casa(ghiseu):pay desk
casnic(familist):settled
casa(familie):house
casnic(familist):domesticated
casa:booking/ticket office
casnic:friend of the family|married person
casa(familie):family
casnic(om de casa):stay-at-home
casa:box office
casnic(om de casa):home bird|<industrie
casa(in magazine):desk ~a>domestic/cottage industry|<viata
casa(familie):dynasty ~a>family life
casa(in magazine):cash register casnica:housewife
casa(plina):house(ful) casnica:stay-at-home|housewifely
casa(casnicie):house casoleta:cassolette|perfume pan
casa(la banci):counter cast:chaste
casa(bani, valori):cash|<stapina castan:Spanish/sweet chestnut-tree
casei>mistress/lady of the house|<~ de castan(~ porcesc):common/horse chestnut-
adapost>v. cabana|<casa tree
alegatorului>agitation station|<~
castana:chestnut
batrineasca>old-fashioned house|<casa
parinteasca>the paternal roof|<Casa castana(comestibila):edible/sweet chestnut
Pionierilor>the (Young) Pioneers' castana(comestibila):maroon
Palace|<casa scarii>staircase|<~ de ajutor castana(salbatica):horse chestnut|<a scoate
cascada:waterfall|cascade|falls|cataract|<~ castanele din foc cu mina altuia>to make a
de ris>round of laughter cat's paw of other people
casca(coif)(coif):casque castaniete:bones
castaniu:chestnut(-coloured)|maroon

188
castaniu(d. par):chestnut casmir(sal):cashmere shawl
castaniu(roscat):auburn cat:story|floor|<cu doua ~uri>twostoried
casta:caste|<spirit de ~>clannishness|<spirit catabolism:catabolism
de ~>caste feeling|<spirit de cataclism:cataclysm|disaster
~>exclusiveness catacombe:catacombs
castel:castle|<~ de apa>water tower|<~e in catacreza:catachresis
spania>castles in the air/in Spain
catadicsi:to deign
castelan:lord/owner of a castle
catafalc:catafalque
castelana:lady/owner of a castle
cataif:<cataif>kind of Turkish whisked
castitate:chastity|virtue|innocence cream cake
castor:castor (Castor fiber) catalan:Catalan|Catalonian
castor(ca palarie):beaver hat|<blana de catalectic:catalectic
~>beaver skin|<vizuina de ~>beaver's
catalepsie:catalepsy
den/lodge
cataleptic:cataleptic
castra:to castrate|to emasculate
catalige:stilts
castra(animale):to geld
catalige:broomsticks
castrare:castration|gelding
catalitic:catalytic
castravecior:gherkin (Cucumis anguria)
cataliza:to catalyse
castravete:cucumber (Cucumis sativus)|<~
amar bot.>colocynth|<~ amar bot.>bitter catalizator:catalytic
apple (Citrullus colocynthis)|<castraveti catalizator:catalyst|catalyser
murati>pickled cucumbers|<salata de cataliza:catalysis
castraveti>(sliced) cucumbers dressed as catalog:catalogue
salad|<nu vinde castraveti la gradinar catalog(lista):list
fam.>don't teach your grandmoth
catalog:catalogue
castron:tureen
catalog(scolar):register of a class
castronas:bowl|porringer
catalog(scolar):classbook
castru:Roman camp
catalog(scolar):roll|list of attendance
cas:whey/pot cheese
catalog(apel):call-over|<a face/striga ~ul>to
cas(proaspat):green cheese call over (the names)|<a face/striga ~ul>to
cas:cere call the roll|<a inscrie/trece in ~>to (put in
cas(saliva):saliva|<cu ~ la gura>callow|<cu a) catalogue|<a inscrie/trece in ~>to enter in
~ la gura>unfledged|<nu i-a cazut inca ~ul a catalogue
de la gura peior., fam.>he's still a squash/an cataloga:to catalogue|to put/enter in a
egg/amer. a sucker|<nu i-a cazut inca ~ul de catalogue
la gura peior.>he is still unfledged/callow catalogare:cataloguing
casalot:sperm whale (Physetes) catapeteasma:catapetasma|altar screen
cascaval:Rumanian pressed cheese|<a se cataplasma:poultice|cataplasm
intinde la ~ fam.>to become
cock(s)y/cockish/saucy|<a se intinde la ~ catapulta:catapult
(a-si permite prea mult) fam.>to take catar(inflamatie)(inflamatie):catarrh
liberties|<a se intinde la ~ (a-si permite prea catar(guturai):cold in the head
mult) fam.>to presume|<a se intinde la ~ (a- catar(guturai):nasal catarrh
si permite prea mult) aprox. cataracta:cataract
caseta:cachet cataracta(ale cerului):sluice gates
casmir(tesatura):cashmere cataral:catarrhal

189
catarama:buckle|clasp|<bataie la ~ categorie(fel):sort
fam.>good licking/thrashing|<bataie la ~ categorie(clasa):class
fam.>sound drubbing|<betie la ~ categorie(clasa):order
fam.>booze|<betie la ~ fam.>spree|<betie la
categorie:predicament
~ fam.>Irish wedding|<prieteni la ~
fam.>bosom friends|<prieteni la ~ categorie(la box):weight|<categoria
fam.>great chums|<prieteni la ~ fam.>cup cocos>bantam weight|<categoria
and can grea>heavy weight|<categoria
mijlocie>middle weight|<categoria
catarg:mast
musca>fly weight|<categoria pana>feather
catarg(stilp):pole weight|<categoria semigrea>light-
catargel:topgallant mast heavy/cruiser weight|<categoria
catastif(lista):roll semimijlocie>welter weight|<categoria
catastif(lista):list usoara
catastif(registru):book categorisi:to categorize|to classify|to
catastif(registru):register|<a trece in ~>to qualify|to style
enter|<a trece in ~>to register (in a roll)|<te catehism:catechism
trec eu la ~, n-avea grija! fam.>I'll pay you catena:chain of mountains|mountain range
for it!|<te trec eu la ~, n-avea grija! catena:chain
fam.>I'll make you remember it! caterinca:barrel/street organ
catastrofal:catastrophic caterpilar:caterpillar (tractor)
catastrofa:catastrophe|disaster|calamity cateta:cathetus
catastrofa:catastrophe|<~ de cale catetometru:cathetometer
ferata>railroad accident
catgut:catgut
catedrala:cathedral (church)
catifea:velvet
catedra:chair|lecturer's/professor's
catifelat:velvety|(as) soft as velvet|velvet-
chair|lecturing desk|master's desk
like
catedra(departament)(departament):chair
catihet:catechist|catechizer|religious teacher
catedra(departament)(departament):departm
catilinara:Catilinic oration/speech
ent
catilinara:diatribe|outburst
catedra(functie):chair
cation:cation
catedra(functie):professorship|<~ de
istorie>history department|<~ de catiusa:jet mortar
rusa>Russian department catir:mule
categoric:categorical|positive|definite catod:cathode
categoric(d. un raspuns etc.):categorical catodic:cathodic
categoric(d. un raspuns etc.):explicit catolic:(Roman) Catholic
categoric(d. un raspuns etc.):clear catolic:(Roman) Catholic|<a fi mai ~ decit
categoric(d. un refuz etc.):categorical papa fam.>to out-Herod Herod
categoric(d. un refuz etc.):flat catolicism:Popish religion
categoric(d. un refuz etc.):pointblank catoptrica:catoptrics
categoric(d. o afirmatie):unqualified catrafuse:(one's) traps/sticks|<a-si
lua/stringe ~le fam.>to pack up one's
categoric:categorically|positively|definitely|
traps|<a-si lua/stringe ~le (a pleca) fam.>to
explicitly|simply|flatly
pack up and be off|<a-si lua/stringe ~le (a
categorie:category pleca) fam.>to pack off/away
categorie(fel):kind catran:tar

190
catran:wax waxiness|<negru ca ~ul>pitch- cauza(a necesita):to entail
/coal-black cauzal:causal|<propozitie ~a gram.>causal
catren:quatrain clause
catrinta:Rumanian peasant homespun skirt cauzalitate:causality
cataveica:small mortar cauzativ:causative
board|<cataveica>long jacket worn by cauza:cause
Rumanian countrywomen cauza(motiv):reason
cata(a ciobanului):sheep hooke cauza(motiv):ground
cata(gura rea):slanderous tongue cauza:cause|<cauza ultima>the ultimate
cata:gossip|<taca-ti cata! vulg.>hold your cause|<din aceasta ~>for this reason|<din
jaw!|<a se pune ~ pe capul cuiva fam.>to care ~?>for what reason?|<din care
pester smb.|<a se pune ~ pe capul cuiva ~?>why?|<din cauza (cu gen.)>on account
fam.>to batten on smb. of...|<din cauza (cu gen.)>because of...|<din
caua:bugbear|bugaboo cauza (cu gen.)>through...|<din cauza (cu
cauc:v. conci gen.)>owing to...|<din ca
caucazian:Caucasian caval:long shepherd's pipe
cauciuc:(India) rubber|caoutchouc cavalcada:cavalcade|mounted procession
cauciuc:tire|<~ sintetic>synthetic rubber|<~ cavaler:knight|one's young man
spongios>foam rubber|<arborele de ~ cavaler(insotitor al unei doamne):escort
bot.>caoutchouc tree (Siphonia cavaler(la dans):partner
elastica)|<arborele de ~ bot.>india-rubber cavaler(admirator):admirer
tree (Ficus elastica)|<manta de ~>india-
cavaler(om bine crescut):gentleman
rubber coat|<manta de
~>waterproof|<manta de ~>mackintosh cavaler(om bine crescut):gallant
cauciuca:to rubberize|to treat with rubber cavaler(holtei):bachelor
cauciucat:rubberized cavaler:gallant|<fii ~! fam.>be a sport!|<~
al ordinului...>knight of the order...|<~ de
caudal:caudal
industrie>sharper|<~ de
caudin:<furcile ~e>Caudine Forks industrie>swindler|<~ de onoare>best
caustic:cutting|<soda ~a>caustic soda|<soda man|<~ ratacitor>knight errant|<~ul tristei
~a>sodium hydroxide figuri>the knight of the rueful/sorrowful
causticitate:biting/stinging nature countenance|<~ de industrie>adven
cauter:cautery cavaleresc:chivalric|gallant
cauteriza:to sear cavaleresc(brav):brave
cauterizare:cauterization|cautery cavaleresc(brav):valiant|<intrecere
cautiune:security|guarantee cavalereasca ist.>tournament|<intrecere
cautiune:bail cavalereasca ist.>tilting|<roman ~>chivalry
romance|<spirit ~>chivalrous spirit
cautiune(persoana):surety
cavalereste:gallantly
cautiune(persoana):bondsman|<a depune
(o) ~ pentru cineva>to go bail for smb.|<a cavalereste(curtenitor):courteously
fixa ~a la... jur.>to set bail at... cavalereste(deschis):openly
cauza:to cause|to bring about cavalereste(deschis):frankly
cauza(a da prilej):to occasion cavalerie:horse
cauza(a da prilej):to give rise to cavalerie(trupe de ~):horsemen
cauza(a produce):to produce cavalerie(trupe de ~):mounted troops|<~
cauza(a da nastere la):to call forth usoara>light cavalry/horse|<regiment de
~>regiment of horse/cavalry

191
cavalerism:gallantry|chivalrousness cazanie(carte de predici):collection of
cavalerist:horseman homilies
cavalin:equine|horse... cazare:billeting|accommodation
cavatina:cavatina cazarmament:barrack equipage
cava:<vina/vena ~>vena cava cazarma:barracks
caverna:cave|cavern cazeina:casein(e)
caverna:cavity cazemata:blockhouse
cavernos:cavernous|caverned cazier(~ judiciar)(~
cavernos:cavernous judiciar):criminal/identification record
cavernos(d. voce):hollow cazier(~ judiciar)(~ judiciar):records of
punishment
cavernos(d. voce):deep-sounding
cazier(mobila):set of pigeon holes
cavernos(d. voce):sepulchral
cazinou:casino|club house
caviar:caviare
cazma(hirlet):spade
cavitate:hollow|cavity
cazma(tirnacop)(tirnacop):pick (hammer)
cavitate:pocket
cazma(taietura cu hirletul):cut with a spade
cavou:burial/family vault|tomb
cazna(tortura):torture
caz:case
cazna(tortura):rack
caz(intimplare):event
cazna(martiriu):martyrdom
caz(intimplare):happening
cazna(suferinta):torment
caz(intimplare):occurrence
cazna(suferinta):agony
caz(accident):accident
cazna(truda):strain
caz(exemplu):instance|<in tot ~ul>v. in
orice ~ (oricum)|<~ de constiinta>matter of cazna(truda):pains
conscience|<~ neprevazut>unforeseen cazna(efort):effort(s)|<cu multa ~>with
event|<~ neprevazut>emergency|<~ul much trouble/difficulty|<cu multa ~>by dint
nominativ gram.>the nominative of great exertion|<fara (nici o)
case|<exceptind ~ul cind>except if...|<in ~ ~>easily|<fara (nici o) ~>without (much)
ca..., in ~ul cind...>in case (that)...|<in difficulty|<fara nici o ~ (fara bataie de
caza:to billet|to accomodate cap)>without trouble
cazac:Cossack cazon:barrack-like
cazacioc:v. cazaceasca cazon(de soldat):soldier's
cazan(de bucatarie, tehn.):boiler cazon(militaresc):military
cazan(cu aburi):steam boiler cazon:harsh
cazan(pt. rufe):copper cazual:casual|fortuitous|accidental
cazan(pt. rufe):kettle cazual:case...
cazan:cauldron cazualism:casualism
cazan(alambic):alembic cazualist:casualist
cazan:v. caldare cazuar:cassowary (Casuarius)
cazangerie:boiler room/house cazuist:casuist
cazangiu:boiler maker|brazier|coppersmith cazuistic:casuistic
cazanie(predica)(predica):sermon cazuistica:casuistry
cazanie(omilie):(simple) homily ca(adesea se omite):that
cazanie(carte de predici):homiliary ca(fiindca):for
ca(fiindca):because

192
ca(altfel):or (else) cadelnita:to sing the praises of|to sing
ca(altfel):otherwise praises to|to cajole|to flatter|to coax
ca(incit):that|<acum ~...>now that...|<cum cadelnita:thurible
~...>that...|<acum ~... cadere(prabusire):collapse
(chipurile)>allegedly...|<cu toate cadere(prabusire):(down)fall
~...>(al)though...|<pe linga ~...>besides (the cadere(ruina):ruin
fact that)...|<~ bine zici!>right you
cadere(distrugere):destruction
are!|<cred ~ va veni diseara>I think he will
come tonight|<fie ~ scrie sau nu>whether cadere(nereusita):failure
caci:because|for|since cadere(cascada):waterfall
caciular:cap maker|capper|hatter cadere(calitate):capacity
caciula:(high) fur cap cadere(calitate):competence
caciula(mare):busby cadere(calitate):quality
caciula:head|<~ de astrahan>astrakhan cadere(calitate):authority
cap|<cel cu musca pe ~>the guilty cadere(cuviinta):becomingness
person|<cu caciula in mina fig.>bowing cadere(cuviinta):decorum
(low) to smb.|<cu caciula in mina cadere(cuviinta):decency|<~a
fig.>eating humble pie|<prieten de parului>fall/shedding of the hair|<caderi
~>bowing acquaintance|<a da cu caciula in radioactive>(radioactive) fall-out|<la ~a
ciini (a fi baut) fam.>to be three sheets in serii>at nightfall|<nu este in ~a lui>he is
caciuli:to bow (low)|to eat humble pie|to not competent in the matter
kow-tow|to cringe cai(de):to repent (of)
caciulita:bonnet|<Caciulita Rosie>(Little) cai(de):to regret (cu ac.)|<o sa se
Red Riding Hood caiasca!>he shall rue/smart
cadea:to fall (down) caina(a compatimi):to commiserate
cadea(a se desprinde):to fall off caina(a compatimi):to pity
cadea(a se prabusi):to collapse caina(a jeli):to lament over
cadea(a se prabusi):to break down caina(a jeli):to mourn for
cadea(a se lasa):to fall caina(a jeli):to deplore
cadea(a se lasa):to sink caina:to lament|to wail|to moan
cadea(a sosi):to come cainta:repentance
cadea(a sosi):to arrive cainta(regret):regret
cadea(a apare):to appear cainta(pt. pacate):penitence
cadea(a scade):to fall (down) cainta(pt. pacate):compunction
cadea(a scade):to lower cainta(remuscare):remorse|<cu
cadea(a gresi):to err ~>ruefully|<cu ~>with a contrite heart
cadea(a gresi):to sin caita:bonnet|<a se naste cu caita-n cap>to
cadea(a da gres):to fail be born with a caul on one's head
cadea(a se cuveni):to be calare:mounted
proper/becoming/fit|<a ~ asupra (cu calare(pe):astride (of)
gen.)>to fall (up)on...|<a ~ asupra (cu calare(pe cal):on horseback|<a face o
gen.)>to rush on...|<a ~ in bratele cuiva>to plimbare ~>to take a ride on horseback|<a
fling/throw oneself into smb.'s arms|<a ~ cu face o plimbare ~>to ride out on
capul in jos>to take a flier|<a ~ in flancul horseback|<a fi ~ pe situatie>to be master
inamicului mil.>to turn the enemy's flank|< of the situation
cadelnita:to (in)cense calafatui:to caulk

193
calaras:cavalry man altul>to move/shift from place to place|<a ~
calaras(calaret):horseman pe acelasi drum>to travel by/follow the
calaret:horseman|rider|equestrian same route|<a ~ pe jos>to g
calaret:cavalry man calatorie(de obicei mai lunga):travel
calari:to go on horseback|to ride (on calatorie(cu destinatie precisa):journey
horseback) calatorie(cu destinatie precisa):trip
calari(in galop):to gallop calatorie(scurta):tour
calari(la pas):to pace calatorie(scurta):trip
calari(la pas):to amble calatorie(scurta):excursion
calari:to tyrannize over calatorie(scurta):run
calarie:riding (on horseback)|equitation calatorie(pe mare):(sea) voyage
calarie(plimbare calare):ride (on horse- calatorie(cu o ambarcatiune cu pinze):sail
back) calatorie(calare sau cu bicicleta):ride
calarit:v. calarie calatorie(cu un vehicul):drive
calator:itinerant|travelling|roaming calatorie(cu un vehicul):ride|<~ de
calator(nomad):vagrant placere>pleasure trip|<~ oficiala>state
calator(nomad):nomadic visit|<amintiri/note de ~>travelling
impressions|<tovaras de ~>travelling
calator(migrator):migratory
companion|<tovaras de ~>fellow
calator:transitory traveller|<a face o ~>to make a journey|<a
calator:traveller|wayfarer face o ~ (intr-o ambarcatiune cu pinze)>to
calator(pe mare):voyager go for a sail|<a ple
calator(pasager):passenger calatorit:travelled|<oameni
calator(turist):tourist calatoriti>(widely) travelled people
calator(turist):excursionist|<pasari calau:hangman|executioner|Jack Ketch
calatoare>migratory birds calau:assassin
calatori(fara a indica destinatia):to travel calauza:guide
(about) calauza(sfatuitor):adviser
calatori(fara a indica destinatia):to be/go on calauza(carte):guide (book)
one's travels calauza:guiding principle|<~ in
calatori(fara a indica destinatia):to be/go actiune>guide to action
touring calauzi:to lead
calatori(implicind o destinatie):to (make a) calauzi(a sfatui):to advise
journey
calauzi(a invata):to teach
calatori(pe apa):to voyage
calauzi(dupa):to be guided (by)
calatori(a rataci):to wander
calauzi(dupa):to follow (cu ac.)
calatori(a rataci):to roam
calauzire:guidance
calatori(a pleca):to go away
calauzitor:guiding
calatori(a se sfirsi):to (come to an) end
calauzitor(indrumator):directing|<idee
calatori(a muri):to die calauzitoare>leading/guiding idea
calatori(a muri):to give up one's ghost calca:to step on|to tread/trample on|to work
calatori(a muri):to pass away|<a ~ cu with one's feet|to break by treading|to kill...
trenul>to go/travel by rail/train|<a ~ dintr- by stamping
un loc in altul>to journey/travel from one calca(a zdrobi):to crush/tread underfoot
place to another|<a ~ dintr-un loc in
calca(a zdrobi):to trample down

194
calca(cu trasura etc.):to run/drive over caldare:hollow|<~ cu vapori>steam boiler
calca(cu calul):to ride over caldarar:boiler maker|coppersmith
calca:to crush under one's heel(s) caldarusa:columbine (Aquilegia vulgaris)
calca(a strabate):to cover caldura:heat|warmth
calca(a strabate):to go caldura:fever
calca(a vizita):to call on/at caldura:hot weather|hot days
calca(a vizita):to visit caldura:heat|<~ animala>animal heat|<~
calca(a navali peste):to fall upon innabusitoare>stifling heat|<~
calca(a navali peste):to attack suddenly specifica>specific heat|<calduri
caniculare>sultry heat|<calduri
calca(a trece hotarele):to trespass
caniculare>dog days|<conducator de ~
calca(cu fierul):to press adj.>conducting heat|<cu ~>warmly|<cu
calca(cu fierul):to iron ~>ardently|<cu ~>devoutly|<pierdere de
calca(d. cocos etc.):to tread ~>loss of heat|<senzatie
calca(a incalca)(a incalca):to violate calduros:warm|hot
calca(a incalca)(a incalca):to infringe calduros:warm
calca(o promisiune, cuvintul etc.):to break calduros:passionately|<va multumim ~>we
calca:to tread|to put one's foot on the warmly thank you|<l-am primit ~>we
ground received him warmly|<l-am primit ~>we
calca(a pasi):to take a step gave him a warm reception
calca(cu fierul):to iron caldut:lukewarm|tepid
calca(cu fierul):to press linen|<a ~ alaturi cu caldut:half-hearted
drumul>to stray from the right path|<a-si ~ cali(fier, otel):to temper
pe inima>to mortify oneself|<a-si ~ pe cali:to strengthen
inima>to make a sacrifice|<a-si ~ pe cali(fier, otel):to harden
inima>to do smth. reluctantly|<a-si ~ pe cali:to harden
inima>against one's will|<a ~ pe urmele
cali(varza):to stew (in fat)
cuiva>to follow in smb.'s fo
cali:to temper
calcare:treading etc. v. cAlca
cali(d. fier, otel):to be(come)
calcare:violation
hardened/tempered
calcat:ironing
cali:to steel/harden/brace oneself
calcatorie:ironing|laundry
cali(a se imbata):to get/grow tipsy/screwed
calcatura(urma de picior):footprint
calimara(propriu-zisa):inkpot
calcatura(mers):gait
calimara(cu suport):inkstand
calcatura(pas):step
calin:guelder rose (Viburnum opulus)
calcii:heel
calire:steeling
calcii(de ciorap, de pantof etc.):heel|<~
calit:steeled
dublu>double heel|<~ul lui achile>Achilles'
heel|<a da ~e calului>to spur the horse|<i s- calit(beat):fuddled
au aprins ~ele dupa...>he is madly in love calit(beat):muddled|<varza ~a>cobbage
with...|<i s-au aprins ~ele dupa... fam.>he is stewed in fat
nuts on...|<il doare in ~e fam.>he doesn't caltun:<~ul doamnei bot.>(herb) bennet
care a rap/fig/straw|<fugea de- (Geum)
caldare(galeata):pail caltunas:curd sau fruit dumpling
caldare(galeata):bucket caltunas:bennet (Geum urbanum)
caldare(cazan):boiler calugar:monk|conventual

195
calugar(tinind de un ordin):friar|<floarea camasuica(camizol):chemisette
~ului bot.>soapwort (Saponaria) camasuta:v. camasuica
calugaresc:monkish|monastic|<ordin camatar:usurer|money lender
~>monastic/religious order camataresc:usurious
calugari:to make a monk of|to frock camatarie:usury|extortionate practice(s)
calugari(femei):to make a nun of camilar:camel driver
calugari:to turn monk|to go into/enter a camila(cu doua cocoase)(cu doua
monastery cocoase):(Bactrian) camel
calugari(d. femei):to take the veil camila(cu o cocoasa):dromedary (Camelus
calugari(d. femei):to go into a nunnery dromedarius)|<conducator de camile>camel
calugarie:monkish/monastic driver|<lapte de ~>camel's milk|<par de
life|monachism|monasticism ~>camel's hair
calugarita:nun|conventual religious camin(soba):hearth
calugarita:Camberwell beauty camin(soba):fireplace
calus:gag camin(soba):fireside
calus:easel camin(cos pt. fum):chimney (pot)
calus(pt. rufe):clothes peg|<a pune cuiva camin:home
~ul (in gura)>to gag/garrotte smb.|<a pune camin(de studenti):student(s') hostel|<~
cuiva ~ul (in gura) fig.>to stop smb.'s talk cultural>club|<~ de zi>day nursery|<~
calusari:kind of Rumanian folk dance|group parintesc>father's house|<~
of dancers performing it parintesc>paternal roof|<fara
calusei:roundabout|merry-go-round|v. ~>homeless|<fara ~>without a home
calusari caminar:collector of duties on spirits
calut:little horse|small horse|pony|nag cani:to dye
calut:grasshopper canire:dyeing
camara:pantry|larder capastru:halter|bridle
camasa(barbateasca):(man's) shirt capastru:bridle|<a scoate ~l (cu gen.)>to
camasa(barbateasca)(barbateasca):smish unbridle...|<a scoate ~l (cu gen.)>to take the
camasa(femeiasca):chemise bridle off...|<a duce pe cineva de ~>to lead
smb. by the nose
camasa(femeiasca)(femeiasca):shimmy
capata:to obtain|to get
camasa:peel
capata(a primi):to receive
camasa(a bobului):husk
capata(a dobindi):to acquire
camasa(a unei carti):(dust) jacket
capata(in dar):to get as a present
camasa(invelitoare):wrap(per)
capata(in dar):to be presented with
camasa(invelitoare):cover(ing)
capata(a cistiga prin munca):to earn
camasa(pojghita):film
capata(a asuma):to assume
camasa(crusta):crust
capata(a contracta):to contract
camasa:caul|<camasa cepei>onion skin|<~
de fier/zale>mail shirt|<~ de forta>strait capata(o boala):to contract
jacket|<~ de noapte>night shirt|<~ de capata(o boala):to catch
noapte (femeiasca)>night gown/dress|<~ de capata:to be obtained etc.|<a o ~ fam.>to
noapte (femeiasca) fam.>nightie|<~ de get it (hot)|<a ~ curaj>to take courage|<a ~
pinza>linen shirt|<~ de sport>sport shirt|<~ forma definitiva>to be finalized|<a ~
de zi>day shirt|<~ fara m guturai>to catch a cold (in the head)|<a ~ o
camasuica:little shirt deprindere>to contract a habit|<putem ~

196
sare din apa sarata>salt can be capatina(butucul rotii):hub
obtained/made from salt w capatina(butucul rotii):wheel nave|<~ de
capatat(cersit):begging|<a umbla dupa ~>to ceapa>an onion|<~ de cui>nail head|<~ de
beg (alms) mac>poppy head|<~ de usturoi>a garlic|<~
capatii(al patului):head (of the bed) de varza>(head of) cabbage|<~ de
capatii(perna):pillow zahar>sugar loaf
capatii(sul):bolster capatinos(cu capul mare)(cu capul
mare):bigheaded
capatii(suport):support
capatinos(prost):thick-skulled
capatii(suport):rest
capatinos(incapatinat):pig-headed
capatii(bucata):bit
capcaun(in povesti):ogre|cannibal|man eater
capatii(bucata):piece
capcaun(monstru)(monstru):monster
capatii(inceput):beginning
capcaun(monstru)(monstru):brute
capatii(sfirsit):end
capcaun(salbatic):savage
capatii(camin)(camin):home
capetenie:chief|head
capatii(acoperis):roof
capetenie(comandant):commander
capatii(adapost):shelter|<fara ~
adv.>aimlessly|<a o scoate la ~>v. a o capetenie(a unui trib):chieftain|<de
scoate la capat|<un ~ de sfoara>a bit of ~>principal|<de ~>main|<de ~>chief|<lucru
string|<carte de ~>bedside book|<om fara de ~>chief thing/matter
~>loafer|<carte de ~>fundamental capetel(bucata):bit|<~ de luminare>candle
book|<om fara ~>do-nothing|<de end
~>fundamental|<de ~>basic|<din ~>from capia:to be crazy/cracked/dotty
the first|<din ~>from the capiat:sturdied|cracked|dotty
capatui:to settle|to place capistere:kneading trough
capatui(a numi):to appoint|to marry capitan:captain
capatui(o fata):to give away in marriage capitan(pe vasele de riu si):skipper
capatui(o fata):to marry (away) capitan(pe vasele de comert):shipmaster
capatui:to settle|to find a situation/berth|to capitan(in marina de razboi
get employment/a job/a place engleza):captain R.N. (=of the Royal Navy)
capatui(a se casatori):to get married capitan:commander
capatuiala(situatie):place capitan(sef):chief
capatuiala(situatie):situation capitan(sef):leader
capatuiala(buna):good/nice berth capitan(sef):head|<~ de cursa lunga
capatuiala(avere):fortune mar.>master mariner|<~ de fregata
capatuiala(bani):money mar.>commander|<~ de infanterie
capatuit:that has found a situation etc. mil.>infantry captain|<~ de
pompieri>firemaster|<~ de port
capatuit(asezat):settled
mar.>harbour master|<~ de port
capatina(cap de vita):head mar.>captain of the port|<~ul unei echipe
capatina(cap de om):pate de fotbal>skipper/captain of an eleven|<
capatina(cap de om):nut capitaneasa:captain's wife
capatina(cap de om)(cap de om):knowledge capitanie:<capitania portului>harbour
box master's office
capatina(craniu):skull capita:cock|<~ de fin>hay cock
capatina:bulb caprar:corporal

197
caprar(pazitor de capre):goatherd caputa(incaltaminte):to new-front
caprar(pazitor de capre):goat keeper caputa(incaltaminte):to refoot
caprarie:herd|<a merge pe caprarii>to caputa(incaltaminte):to put new feet to
herd|<a merge pe caprarii>to march caputa(ciorapi):to (new-)foot
gregariously|<a merge pe caprarii>to be caputa:foot
marched
caputa(la incaltaminte):forepart
capresc:goat's...
caputa(la incaltaminte):toe cap
caprioara:roebuck (Capraeolus capraea)
caputa(piele de deasupra):upper leather
caprioara(capra tinara):(little) kid|<~ de
caputa(piele de deasupra):vamp
munte>chamois (Capella rupicapra)
cara(a transporta, a duce):to carry
caprior:rafter (of the roof)
cara(a transporta, a duce):to take
caprior(pt. taiat lemne):sawing jack/trestle
cara(a transporta, a duce):to transport
caprisor:cyperus (Cyperus)
cara(peste un riu etc.):to take/put across
caprita(ied):kid(ling)
cara(a indeparta):to carry away/off
caprui:hazel
cara(a muta):to remove
capsun:strawberry plant (Fragaria)
cara(mincare):to fall to... with great vigour
capsuna:strawberry
cara(mincare):to eat heartily of
captuseala:lining
cara(bautura):to drink copiously
captuseala(inselaciune)(inselaciune):taking
in cara(bautura):to partake freely of
captuseala(inselaciune):diddling cara(a pleca):to go away
captusi:to line (inside)|to provide with an cara(a o sterge):to pack off
inside lining cara(a o sterge):to clear out
captusi:to face cara:to be carried etc.|<a ~ pumni (cu
captusi(cu scinduri):to board dat.)>to strike/hit... with one's fist|<a ~
pumni (cu dat.)>to fist...|<a ~ pumni (cu
captusi(cu scinduri):to plank
dat.)>to cuff...|<a ~ in spinare>to carry on
captusi(a tapisa):to wainscot one's back/shoulders
captusi(a ticsi)(a ticsi):to stuff carare(poteca):path
captusi(a insela)(a insela):to take in carare(poteca):narrow way
captusi(a insela)(a insela):to diddle carare(pt. mers pe jos):foot path
captusi(a sterpeli)(a sterpeli):to bag carare:way
captusi(a sterpeli)(a sterpeli):to shark carare(in par):parting|<carari
captusi(a pune mina pe)(a pune mina pe):to intortochiate>sinuous paths|<carari
get hold of intortochiate fig.>crooked
captusi(a aranja):to drive/get into a corner ways|<(pieptanat) cu ~ la mijolc>with
captusi:to be lined etc. middle parting|<a umbla pe doua carari (a fi
captusi(a se imbata):to get tipsy/boozy|<il beat) fam.>to be half-seas-over|<a umbla pe
captusesc eu! fam.>I'll show him! doua carari (a fi beat) fam.>to be making
indentures
captusire:lining etc. v. cAptuSi
carat:carrying etc. v. cAra, transport
capuitor:riveting set
carabani(a cara):to carry
capusa:castor-oil plant|<ce-i in gusa si-n
~>open (-hearted)|<ce-i in gusa si-n carabani(a indeparta):to carry/take away
~>plain(-spoken) carabani(a indeparta):to remove
caputa(incaltaminte):to new-foot carabani(a trage):to deal blows etc.

198
carabani:v. cara|<a ~ pumni cuiva>v. a cara brun>lignite|<~ bucati>lump/large coal|<~
pumni de lemn>cha
carabus:blind/tree beetle cardasie:v. cirdasie
caramidar:brick maker carnos:flesh-like
caramidar(zidar):brick layer carnos:pulpous
caramida:brick|<~ aparenta>face brick|<~ carnos(gras):plump
pisata>brick dust|<arderea carnos(gras):corpulent
caramizilor>burning of bricks|<cladire carnos(gras):crumby
in/din ~>brick structure/building|<cuptor de
carpanos(zgircit):mean
ars ~>brick kiln|<fabrica de
~/caramizi>brickyard|<a arde ~>to burn carpanos(zgircit):niggardly|close-
bricks|<a fabrica/face ~>to make bricks fisted|stingy
caramidarie:brick yard/field carpanosie(zgircenie):niggardliness
caramidarie(cuptor):brick kiln carpanosie(zgircenie):stinginess
caramiziu:brick-red/-coloured carpinis:hornbeam grove
caraus:carter|waggoner carticica:little book|booklet
carausCarausulCarausul:the Waggoner carticica(scrisoare):letter
carausCarausul:Auriga carturar:learned/well-read|bookish
man|(great) scholar
carausi:to be a carter/waggoner|to earn
one's living as a carter carturareasa:fortune teller
carausie(meserie):carting carturaresc:scholarly
carausie(meserie):carrying (trade) carturaresc(literar):literary
carausie(meserie):business of a carter cartulie:v. carticica
carausie(plata):cartage carucior(pt. copii):perambulator
carausie(plata):carriage carucior(pt. copii):pram
carausie(plata):charges of conveyance carucior(vagonet):trolley
carausit:v. carausie carucior(vagonet):truck|v. carut
carbunar:coal miner|pitman|coal vendor carunt(d. par):grey(ish)
carbunar:carbonaro carunt:hoary
carbunarie(cuptor):charcoal kiln carunt(cu parul ~):grey-haired
carbunarie(magazie):coal depot carunt(incaruntit):grown grey
carbune(mineral):(mineral) coal carunt(vechi):ancient
carbune(mangal):charcoal carunt(vechi):primeval|<cap
~>greyhead|<cap ~>greyheaded person
carbune(carbon):carbon
carut:little cart|small cart
carbune(jar):live/red-hot coal(s)
carut(de mina):hand cart
carbune(jar):embers
carut:bogie|v. carucior
carbune:smut
carutas:carter|carman|drayman
carbune(la griu si):brand
caruta:cart|wag(g)on
carbune:carbon|<~ acoperit>double
dealer|<~ acoperit>hypocrite|<~ acoperit caruta(ca incarcatura):cartful
(mironosita)>Sunday saint|<~ activ>active caruta(ca incarcatura):cart/wag(g)on
carbon/charcoal|<~ alb>white coal|<~ load|<o ~ de fin>a cartful of hay|<a cincea
animal>animal charcoal|<~ animal>bone roata la ~>superfluous|<a cincea roata la
black|<~ brun>brown coal|<~ ~>of no use|<a cincea roata la ~>not
wanted|<a fi de ~>to bear the

199
brunt/burden|<a ramine de ~ (a pierde un casca(a sta cu gura cascata):to gape
prilej)>to miss an opportunity|<a ramine de casca(a sta cu gura cascata):to stand gaping
~ (a rami casca(a sta cu gura cascata):to seek gape
casapi:to kill|to slaughter seed|<a ~ gura>to open one's mouth
casapi(vitei etc.):to butcher (wide)|<a ~ gura (a-si pierde vremea)>to
casapi(vitei etc.):to stab gape about|<a ~ gura (a-si pierde
casapi:to mangle vremea)>to stand gaping about|<a ~ gura
(a-si pierde vremea)>to lounge/hang
casapie(macelarie):butcher's (shop)
about|<nu ~ gura!>wake up!|<nu ~
casapie(abator):slaughter house gura!>look sharp!|<a ~ gura l
casatori(cu):to give (away) in marriage (to) cascat(deschis):open
casatori(cu):to marry away/off (to) cascat(deschis):wide open
casatori(cu):to get off cascat(cu gura ~a):agape
casatori(cu):to marry (cu ac.) cascat(cu gura ~a):open-mouthed
casatori(d. barbat):to take a wife to oneself ceda:to to give up|to yield (up)|to cede|to
casatori(cu):to get married/spliced (to) resign|to surrender
casatori(d. barbat):to take a wife to one's ceda(un drept):to surrender
bosom ceda(sub presiune):to yield
casatori(d. femeie):to change one's name ceda(sub presiune):to give way
casatori:to contract a marriage (with)|<a se ceda(a se supune):to submit
~ din nou>to marry again|<a se ~ din
ceda(a se supune):to give in
nou>to remarry|<s-a ~t din dragoste>he
made a love match ceda(a se supune):to knuckle under
casatorie:marriage|match ceda(somnului):to succumb (to)
casatorie(ca institutie):matrimony ceda(a se recunoaste inferior):to
acknowledge oneself inferior|<a ~
casatorie(ca institutie):wedlock|<~
dorintelor cuiva>to yield to smb.|<a ~
civila>civil marriage|<~ civila>marriage
dorintelor cuiva>to give in to smb.|<a ~
before a registrar|<~ de
dorintelor cuiva>to comply/fall in with
convenienta>marriage of convenience|<~
smb.'s wish(es)|<a sili pe cineva sa
din dragoste>love match|<~ fericita>happy
cedeze>to bring smb. to terms|<a ~ locul
union|<~ nepotrivita>ill-assorted match|<~
cuiva>to give up one's s
religioasa>wedding|<candidat la
~>suitor|<candidat la ~>wooer|< cedare:giving up etc.
casatorit:married|wedded|<tinerii cedru:cedar (Pinus cedrus)
casatoriti>the bridal couple|<tinerii cedru(lemn de ~):cedar (wood)|<~ de
casatoriti>the newly married pair|<tinerii Liban>cedar of Lebanon (Cedrus Libani)
casatoriti>a just married couple ceea:v. aceea|<~ ce ...>what ...|<(referitor la
casca(gura etc.):to open (wide) o propozitie)>which ...
casca(a intredeschide):to open slightly cefalic:cephalic
casca(a intredeschide):to half-open cefalopode:cephalopoda
casca(usa):to set ajar cefalorachidian:<lichid ~
casca(a se intredeschide):to open slightly fiziol.>cerebrospinal fluid
casca(a se intredeschide):to half-open ceferist:Rumanian
railwayman/railwayworker
casca(d. o prapastie etc.):to gape
cega:sterlet (Acipenser ruthenus)
casca(d. o prapastie etc.):to yawn
ceh:Czech
casca(de somn etc.):to yawn

200
ceh:Czech|<limba ~a>the Czech celest:divine
language|<limba ~a>Czech celesta:celesta
ceha:Czech (woman sau girl)|the Czech celibat:celibacy|single blessedness
language|Czech celibatar:unmarried|single
cehoslovac:Czecho-Slovak celibatar:bachelor|single man|<e ~>he
cei:the|<~ bogati>the rich|<~ ce/care ... (pt. lives/is single|<e ~>his hat covers his
persoane)>those who|<~ ce/care ... (pt. family
lucruri)>those which ... celibatara:spinster
cel:the|<~ mai bun>the best|<~ ce/care ... celofan:cellophane
(pt. persoane)>he who/that ...|<~ ce/care ...
celofibra:staple fibre|rayon
(pt. lucruri)>the one which ...|<~ din urma
(ultimul)>the last (one)|<(cel de-al 2- celt:Celt
lea)>the latter|<Cel de sus>God (in Heaven celt:Kelt
above)|<~ de-al doilea>the second|<~ celta:Celtic|the Celtic language
mult>at the mo celtic:Celtic
celar:pantry|larder celular:cellular|cell ...|<regim ~>solitary
celar(pt. unelte):lumber room confinement (in cells)|<tesut ~>cellular
celalalt:the other tissue|<tesut ~>parenchyme
celalalt(de colt, capat):far(thest) celula:celli
celalalt:the other (one) celula(globula):blood corpuscle
cele:the|<~ ce/care ... (pt. lucruri)>those celula:cubicle|<~ alba>white blood
which ...|<(lucruri care)>the things which corpuscle|<~ rosie>red blood corpuscle
...|<(lucruri care)>all that ... celuloid:celluloid
celebra(a sarbatori, a oficia):to celeebrate celuloza:cellulose
celebra(a sarbatori, a oficia):to solemnize celuloza(pasta):pulp
celebra(a sarbatori, a oficia):to keep (up) cenaclu:literary circle/club
celebra(a comemora):to commemorate cenotaf:cenotaph
celebra(a comemora):to celebrate cens(la romani)(la romani):census
celebra:to be celebrated etc.|<a ~ o cens(in orinduirea feudala)(in orinduirea
cununie>to celebrate/solemnize a marriage feudala):quit rent
celebrare:celebration etc. cens:right|<~ de avere>property
celebrare(solemnitate):solemnity qualification|<~ de instructiune>educational
celebrare(solemnitate):ceremony|<~ a qualification|<~ electoral>electoral
cununiei>marriage qualification
ceremony/service|<(nunta)>wedding|<(nunt cent(moneda americana):cent|penny
a)>nuptial feast cascat(intredeschis):slightly open
celebritate:renown|fame|(great/world-wide) cascat(d. usa):ajar
reputation|celebrity|illustrious/eminent cascat(d. o prapastie etc.):gaping
person|famous man|(great) star|lion of the cascat(d. o prapastie etc.):yawning
day
cascat:open-mouthed
celebru:renowned|celebrated|famous|illustri
ous|<a deveni ~ peste noapte>to become cascat(nataflet):foolish
famous in a day|<a deveni ~ peste cascat(nataflet):stupid
noapte>to awake to find oneself famous cascat(distrat):absent-minded
celenterate:coelentera cascat(distrat):moony
celest:celestial heavenly cascat:yawning|oscitation

201
cascat(ca act):yawn catinel(binisor):softly
cascat(ca act):gape catinel(pe furis):stealthily
cascatglumet:the gapes|<a ramine cu gura catinel(binisor):gently
~a>to be dumbfounded|<a ramine cu gura catinel(pe furis):by stealth
~a>to be struck with amazement|<a umbla catinel(in virful picioarelor):(on) tiptoe
cu gura ~a dupa... fam.>te be agog for...
catinel(binisor):easy
cascatura:crevice|v. cascat
catrani(a unge cu catran):to tar
cascaun(d):booby|gaper|simpleton
catrani(a amari):to embitter
cascioara:little house
catrani(a amari):to pain
cascioara:houselet
catrani(a amari):to grieve|to vex|to mortify
casnicie:married/wedded
catrani(a invenina):to embitter
life|wedlock|family life
catrani(a invenina):to envenom
casoaie(camara):larder
catrani(a otravi):to poison
casoaie(camara):pantry
catrani:to be embittered etc.
casoaie(pt. unelte):lumber room
catrani(a se supara):to grow angry
casuta:little house
catrani(a se infuria):to grow furious
casuta:houselet
catranit:tar-coloured|black
casuta(firida):pigeonhole|<~ postala>post-
office box|<~ postala>POB catranit(cu artag)(cu artag):peevish
casarie:cheese dairy catranit(posac):morose
casuna(a pricinui):to cause catranit(posac):surly
casuna(a pricinui):to bring about catranit(posac):sulky
casuna(a determina):to determine|<a-i ~ catranit(abatut):downcast
sa...>to dawn upon...|<a-i ~ sa...>to occur catranit(suparat):angry
to...|<a ~ asupra (cu gen.)/pe... (a prinde ura catranit(furios):furious
pe)>to begin/come to hate...|<a ~ asupra (cu catranit(furios):enraged
gen.)/pe... (a prinde ura pe)>to conceive a catranit(furios):embittered
hatred for...|<a ~ asupra (cu gen.)/pe... (a
tabari asupra catranit(veninos)(veninos):venomous
cata:v. cauta catranit(veninos):poisonous
cata(a privi):to look catre(spatial):to(wards)
cata(a trebui):to must|<cata sa te duci catre(temporal):about
acolo>you must go there catre(temporal):towards|by|against
catana:rookie catre(impotriva):against
catare(privire):look catre(fata de):to|<~ ora 9>about nine
catare:sight|v. cautare|<a lua la ~ mil.>to (o'clock)|<~ sfirsitul
sight|<a lua la ~ mil.>to point one's gun at saptaminii>towards/by/against the end of
the week|<~ sud>to the south|<~
catanie:military sud>southward|<de~>by|<de ~
service|conscription|<cintec de ~>soldier's (dinspre)>from
song|<a merge la ~>to enter the army|<a
merge la ~>to join the catun:hamlet|small village/parish
ranks/regiment/colours catuse:handcuffs|manacles
catina:box thorn (Lycium barbarum)|sea catuse:chains
buckthorn catara:to climb
catinel:slowly catara(cu truda):to clamber/scramble up
catinel(binisor):gingerly catara(d. plante):to creep

202
catara(d. plante):to twine|<a se ~ pe un/intr- cauta(prin anunt):to advertise for
un pom>to climb/swarm up a tree|<a se ~ cauta(a intreba de):to inquire after
pe un virf de munte>to mount (up) a peak cauta(a vrea):to want
catarare:climbing up etc. v. cATAra cauta(a tinde la):to aspire after
cataratoare:climbers cauta(a rivni):to covet
cataratoare:climbing plants cauta(a ingriji):to attend (to)
catarator:climbing|<plante cataratoare cauta(a ingriji):to look after
bot.>creepers|<plante cataratoare
cauta(a ingriji):to take care of
bot.>climbing plants
cauta(mai ales bolnavi):to nurse
catea:machine gun|<o ~ de vreme fam.>a
beastly day|<o ~ de vreme fam.>wretched cauta(a fi cautat):to be
weather required/wanted/demanded
catel(pui de ciine):puppy cauta:to be in great demand
catel(pui de ciine)(pui de ciine):whelp cauta(a se ingriji de sanatate):to undergo a
cure
catel(ciine mic):little dog
cauta:to seek|<a ~ de...>to attend (to)...|<a ~
catel(ciine mic):doggie
de...>to take care of...|<a ~ de...>to look
catel(ciine mic):lap dog after|<a ~ de... (mai ales de bolnavi)>to
catel(pui de fiara salbatica):cub nurse|<a ~ la...>to take into account...|<a ~
catel:lickspittle|<~ de usturoi>clove (of la...>to mind...|<a ~ la...>to pay heed
garlic)|<~ul pamintului zool.>ground to...|<cauta-ti de drum!>go your
squirrel (Spalax typhus)|<cu ~ (si) cu purcel way!|<cauta-ti d
fam.>with bag and baggage cautare:seeking etc. v. cAuta
catelandru:bigger puppy sau cub|v. catel cautare:demand
cateli(d. catea):to pup cautare(ingrijire):care
cateli(d. fiare salbatice):to cub cautare:nursing (of a patient)|<untul avea
cateli:to pair|to couple mare ~>there was a brisk/real demand for
catelus:litte dog|doggie|lap dog butter|<untul avea mare ~>butter was in
catuie:perfume burner|censer|thurible great/actual demand
caus(al rotii morii):bucket cautat:appreciated|prized|in
demand|artificial|affected|over-
caus(lingura mare):ladle
elaborate|recherche
caus(al zidarului):mason's ladle
cautat:v. cautare
caus(lingura mare):dipper
cautator:searcher|seeker
caus(al zidarului):dipper
cautatura:look
caus(lingura mare):scoop
cautatura(repede):glance
caus(al zidarului):scoop
cautatura(fixa):gaze
caus(continutul):ladleful
cautatura(fixa):stare
caus(continutul):scoopful
cautatura(insistenta si dusmanoasa):glare
caus(ispol):bailer
cautatura(infatisare):look
caus(ispol):scoop
cautatura(infatisare):mien
cauta:to look for|to seek for/after|to seek
cautatura(infatisare):appearance|<a arunca o
cauta(scotocind):to search/hunt for ~ (cu dat.)>to cast a glance/look at...|<a
cauta(bijbiind):to grope for arunca o ~ (cu dat.)>to dart/shoot a glance
cauta(a cerceta):to go in search/quest of at...|<a arunca o ~ (cu dat.)>to fling one's
cauta(a se duce sa caute):to go and fetch eyes at

203
cauzas:zealot pulls the other way|<unul zice hais si altul
cazaceasca:kasatchok|a lively Ukrainian ~>they don't see eye to eye
dance ceac-pac:so so
cazacesc:Cossack ... ceacir(d. ochi):of different colour
cazaceste:like a Cossack ceacir(d. animale):with eyes of different
cazacime:Cossacks colour
cazator:falling|<stea ceacir(sasiu):squint-eyed
cazatoare>shooting/falling star ceacir(sasiu):squinting
cazatura(cadere):fall ceafa:back of the head|scruff of the neck
cazatura(cadere):tumble ceafa(de animal, d. carne):neck|<gras la
cazatura(casa ~>well-off/-in|<gros la ~ (voinic)>square-
darapanata):dilapidated/ramshackle house built|<gros la ~ (voinic)>thick-set|<gros la
cazatura(animal prapadit):crock ~ (voinic)>strapping|<gros la ~
(stingaci)>clumsy|<gros la ~
cazatura(animal prapadit):rotter
(stingaci)>boorish|<a face ~>to put on
cazatura(iapa slaba):jade flesh|<a face ~>to grow stout|<a intoarce
cazatura(om prapadit):wreck ceafa cuiva>to give
cazatura(om prapadit):ruin ceai(bautura)(bautura):tea
cazatura(om prapadit):old blighter ceai(reuniune):tea party|<~
cazatura(deseuri):waste (material) chinezesc>China tea|<~ de
cazatura(casa darapanata):tumble-down musetel>camomile tea|<~ de tei>lime-
house blossom infusion|<~ slab>weak tea|<~
cazni:to (pu to the) rack tare>strong tea|<~ul de ora cinci>five
o'clock tea|<a da un ~>to arrange/give a tea
cazni(a se chinui):to torment/torture oneself party
cazni(a se trudi):to endeavour ceainarie:tea house
cazni(a se trudi):to strive|to be at pains ceainic:tea pot
cazut:fallen etc. v. cAdea cealalta:the other
ce:what(!) cealalta:the other (one)
ce(neselectiv):what ceangau:Csango
ce(selectiv):which|what...! ceapa:onion|poor man's treacle (Allium
ceinaintea unui subst. la sing.:what a(n) ...! cepa)|bulb(ous root)
ce(cit):how ceapa(ceas):onion
ce(cit):how much etc. ceapa(ceas):ticker|<ceapa ciorii>meadow
ce(de ce):why gagea (Gagea pratensis)|<ceapa
ce:something|<~ carti?>what (kind of) ciorii>grape hyacinth (Muscari
books?|<~ fel de ...?>what kind/sort of botroides)|<ceapa ciorii>star of Bethlehem
...?|<~ importanta are?>what does it (Ornithogalum)|<ceapa ciorii>meadow
matter?|<~ om!>what a man!|<~ om saffron (Colchicum autumnale)|<~
inalt!>what a tall man!|<~ prostie!>how cioreasca>rock onion|<~ cioreasca>stone
stupid!|<din ~ cauza?>why?|<ceea leek (Allium fistu
~>what|<ceea ~ (cu referire la o propozitie) ceapraz(ciucure):passementerie
cea:the ceapraz(fir):galloon
cea:ho!|gee (ho)!|ho hoa!|<~ care>she ceapraz(fir):braid lace
who|<~ care>that which|<unul zice hais si ceapraz(pt. fierastrau):saw file
altul ~>one pulls one way and the other

204
ceaprazar:maker of passementerie|lace at odds/loggerheads/variance with smb.|<a
maker fi in ~ cu cineva>to be on
ceaprazar(negustor):dealer in ceas:hour (of the day)
passementerie|haberdasher ceas(ora ...):... o'clock
ceaprazarie:haberdasher's shop|smallware ceas(timp)(timp):time
shop|trade of a lace maker|lace making ceas(moment):instant
ceaprazarie(marfuri):passementerie/lace ceas(aparat):timepiece
work
ceas(aparat):chronometer
ceaprazarie(marfuri):trimmings
ceas(de mina etc.):watch
ceaprazarie(marfuri):haberdashery
ceas(de mina etc.):tick(er)
ceara:(bees)wax
ceas(in limbajul copiilor):tick-tack
ceara:cere
ceas(mare):clock
ceara(din urechi):ear wax
ceas(de mina etc.)(de mina etc.):onion
ceara(din urechi):cerumen
ceas:Hours of Devotion|<~
ceara:wax plant (Hoya carnosa)|<~ de bun>happy/lucky/propitious hour|<~ cu
albine>beeswax|<~ minerala/de cuc>Dutch/German/woden/cuckoo
pamint>fossil wax|<~ minerala/de clock|<~ cu noua pietre>watch jewelled in
pamint>ozokerite|<~ rosie>sealing wax|<~ nine holes|<~ cu repetitie>repeater
vegetala>vegetable wax|<ca ceara>wax- (watch)|<~ de argint>silver watch|<~ de
like|<ca ceara>waxy|<de ~>(of) wax|<de aur>gold watch|<~ de buzunar>(pocket)
~>waxen|<de culoarea cerii>wax- watch|<~ de ~>ho
coloured|<figura de ~>w
ceaslov:book of hours
cearcan(in jurul ochiului):dark ring
ceasornic:common/blue passion-flower|v.
cearcan(in jurul ochiului):circle ceas|<~ de nisip>sand glass
cearcan:halo|<a avea ~e la ochi>to have ceasornicar:watchmaker|clockmaker
circles round the eyes
ceasornicarie(magazin,
ceardas:csardas|Hungarian national dance atelier):watchmaker's, clockmaker's
cearsaf:(bed) sheet|<~ de baie>bath ceasornicarie(meserie):watchmaking
sheet|<~uri ude>wet pack
ceasornicarie(meserie):clockmaking
cearta:quarrel|wrangle
ceasornicarie(marfa):clocks and watches
cearta(zgomotoasa):brawl(-ing)
ceasca:cup
cearta(zgomotoasa):squabble
ceasca(continutul):cupful|<~ de ceai>cup of
cearta(zgomotoasa):row tea|<~ de lapte>cup of milk
cearta(lupta):conflict ceata(de oameni):band
cearta(lupta):contention|tussle ceata(de oameni):troop
cearta(schimb de cuvinte):discussion ceata(de oameni):group
cearta(schimb de cuvinte):dispute ceata(in sens rau):clique
cearta(discutie):discussion ceata(in sens rau):set
cearta(idem, intre savanti):controversy ceata(in sens rau):ring
cearta(disensiune):dissension ceata(in sens rau):tribe
cearta(disensiune):falling out|<cata ceata(banda):gang
~>tease|<cata ~>bully|<a cauta ~>to be
ceata(de lupi etc.):pack
spoiling for a fight with smb.|<a cauta ~ cu
luminarea>to seize the first opportunity for ceata(de lupi etc.):flock
picking a quarrel|<a fi in ~ cu cineva>to be ceata(suita):suite|<cete-cete, in cete>in
troops/bands/flocks

205
ceata:mist centra:to centre
ceata(deasa):(thick) fog central:central
ceata(rara):(light) haze central:fundamental
ceata(umeda):Scotch mist central:in the centre|<cu incalzire
ceata(pe mare):sea fog ~a>central-heated|<incalzire ~a>central
ceata:cloud|<~ artificiala>artificial heating
mist|<invaluit in ~>wrapped in fog|<a centrala:central (office)|<~ atomo-
vedea ca prin ~>to have a dim electrica>atomic electric power station|<~
sight|<invalui in ~ si fig.>shrouded in electrica>power station/house|<~
mist|<a vedea ca prin ~>to have dim eyes electrica>generation station|<~
ceaun:cast-iron kettle|<negru ca ~ul/fundul electrica>electricity works|<~
~ului>(as) black as ink/coal|<negru ca hidroelectrica>hydro(-electric) power
~ul/fundul ~ului>jet-black station/plant|<~ telefonica>telephone
exchange|<~ telefoni
ceaus:messenger|deputy|usher|captain|chieft
ain|commander centralism:centralism|<~
democratic>democratic centralism
cec:cheque
centraliza:to centralize
cec:caecum|<~ barat>crossed cheque|<~ de
casier/banca>cashier's cheque|<~ de centralizare:centralization
casier/banca>banker's cheque/draft|<~ centralizator:centralizing
girat>endorsed cheque|<~ in alb>blank centrifug:centrifugal|<forta ~a>centrifugal
cheque|<~ la purtator>cheque to bearer|<~ force/power
la purtator>bearer cheque|<~ centripet:centripetal|<forta ~a>centripetal
simplu/nebarat>open/uncrossed force/power
cheque|<benef centrism:centrism
cecitate:cecity|blindness centrist:centrist|member of the Centre
centaur:centaur|Centaurul astr. the Centaur centru:unit
centenar:centenary|centennial|of a hundred centru:centre|<~ inaintas>centre
years' standing (forward)|<~ nervos>nerve
centenar:centenarian centre|<mijlocas/half ~>centre half (-
centenar:centenary|hundredth back)|<~ cultural>cultural centre|<~
anniversary|centennial (celebration) comercial>commercial centre|<~
centezimal:centesimal comercial>centre of trade|<~ de
centiar:centiare|one square metre atractie>centre of attraction|<~ de
colectare>grain-collecting station|<~
centigrad:centigrade|<termometru
~>centigrade thermometer centura:belt|girdle|<~ de castitate>chastity
belt|<~ de salvare>life belt
centigram:centigramme
centurie:centuria
centilitru:centilitre
centurion:centurion
centima:centime|<n-as da o ~>I would not
give half a farthing for it|<nici o ~>not a cenusar(la soba etc.):ash pan
farthing/pennypiece|<pina la (o) ~>to a cenusar(de tabacarie):tanner's lime pit
penny|<pina la (o) ~>to the last farthing cenusar(scrumiera):ash pot/tray
centimetru:centimetre cenusar(urna cinerara):cinerary urn
centimetru(pt. masurat):tape measure cenusar:ink spiller
centimetru(pt. masurat):metre tape cenusar:ink slinger
centiron:belt|girdle cenusa:ash(es)|cinders
centra:to focus

206
cenusa:ashes|<~ vulcanica>volcanic cer(atmosfera):atmosphere
ash|<continut in ~>percentage of cer(atmosfera):air
ash|<ploaie cu ~>rain of ashes|<prefacere in cer(clima):sky
~>burning to ashes|<prefacere in
cer(clima):clime
~>calcination|<a nu avea nici ~ in vatra>to
be utterly ruined|<a nu avea nici ~ in cer(clima):zone
vatra>to be on one's beam ends|<a-i lua cer:(Heavenly) Paradise
cenusareasa:CenuSAreasa cer(divine):providence
cenusareasa(domestic)(domestic):drudge cer:skies|<~ innorat>cloudy sky|<~
cenusareasa(domestic)(domestic):scullion senin>clear sky|<~ule! sfinti din
~uri!>good Heavens/Lord!|<~ule! sfinti din
cenusareasa(domestic):slavey
~uri!>bless me!|<~ule! sfinti din
cenusarit:lime bathing ~uri!>good gracious!|<~ul
cenusernita:ash pot/tray gurii>palate|<~ul gurii>roof of the
cenusiu:grey|gray mouth|<albastrul ~ului>sky-blue|<albastrul
cenusiu(d. par si):grizzled ~ului>azure|<bolt
cenusiu(d. par si):grizzly|hoary ceramica:ceramics|(art of) pottery
cenusiu(ca cenusa):ash-coloured ceramist:ceramist
cenusiu:grey (colour) cerat:waxed|polished|<hirtie ~a>greased
cenzitar:based on qualification paper
cenzor:censor cerb:stag|buck (Cervus elaphus)
cenzor(al tipariturilor):censor cerb(de 2 ani):brocket
cenzor(al tipariturilor):licenser of press etc. cerb(de cinci ani):hart|<~ lopatar>roe
deer|<coarne de ~>stag('s) horns|<coarne de
cenzor(financiar):auditor|<comisie de
~>antlers of a stag|<coarne de
~i>auditing commission
~>hartshorns|<limba ~ului>hart's tongue
cenzura:to censor (Scolopendrium officinarum)
cenzurare:censoring|censorship cerber:Cerberus
cenzurat:censored|passedy by the cerbice:nape (of the neck)
censor|licensed
cerbice(de cal):withers
cenzura:the Board of Censors|the Censor's
cerbice(mindrie)(mindrie):pride
office
cerbice(incapatinare):obstinacy
cenzura(cenzurare):censorship
cerbice(rigiditate):stiffness|<tare de ~>stiff-
cep:plug|spigot
necked
cep(canea):tap
cerbicie:tenacity|obstinacy|stiff-neckedness
cep(nod)(nod):knot
cerboaica:female hart
cep(nod)(nod):knag
cerc:circle
cep(nod):knob|<a da ~ unui butoi>to
cerc(de butoi):hoop
broach/tap a cask
cerc(al rotii):(wheel) band
cepeleag:lisping
cerc(sfera)(sfera):district
cepeleag:lisping
cerc(sfera)(sfera):sphere
cepsoara:shalott (Allium ascalonicum)
cerc(sfera)(sfera):range
cer:cerris (Quercus cerris)
cerc(sfera)(sfera):province
cer:sky
cerc(marime):extent
cer(firmament):firmament
cerc(marime):size
cer(bolta):heaven
cerc(marime):compass

207
cerc(cu care se joaca copiii):hoop o chestiune>to dive into a matter|<a ~ o
cerc(in apa):ripple regiune>to explore a region|<a ~ toate
cerc(roata)(roata):circle ungherele>to hunt through every corner
cerc(roata)(roata):ring cercetare(ancheta)(ancheta):judicial inquiry
cerc(de prieteni etc.)(de prieteni etc.):circle cercetare(ancheta)(ancheta):official
examination
cerc(de prieteni etc.)(de prieteni etc.):set
cercetare(audiere):trial
cerc(grup):circles|quarters|<~ de
prieteni>circle of friends|<~ de cercetare(audiere):hearing
recrutare>recruiting station|<~ de cercetare(stiintifica):research
studii>circle for studying|<~ literar>literary cercetare(stiintifica):investigation
circle/society|<~ polar>polar circle|<~ cercetare(studiu):study|paper|essay|control|e
stiintific (studentesc)>(students') debating xamination|inspection|analysis|verification
society/circle|<~ul cunostiintelor sal cercetare(proba):test
cercanat:ringen|with dark rings/circles cercetare(proba):investigation
round the
cercetare(pt. a afla ceva):inquiry
cercanat(d. animale):spectacled
cercetare(ancheta):research
cercel:ear ring
cercetare:prospect(ing)|<cercetari
cercelat:ear-ringed|<cu par ~>curly (- preliminare>preliminary
haired) investigations|<institut de cercetari
cercelus:fuchsia (Fuchsia) stiintifice>scientific research institute|<a
cerceta:to examine|to inspect|to face cercetari in legatura cu ...>to
inquire/search/look into|to scrutinize|to investigate ...|<a face cercetari in legatura
sift|to investigate|to go thoroughly into|to cu ...>to make inquiries about ...
study cercetas:scout
cerceta(a proba):to try cercetas(persoana trimisa sa
cerceta(a proba):to (put to the) test cerceteze:scout|spy
cerceta(a gusta):to taste cercetas(explorator):explorer
cerceta(a verifica):to verify|to check up cercetas(dischizator de drumuri):pathfinder
cerceta(a analiza):to analyse cercetas(dischizator de drumuri):pioneer
cerceta(a explora):to explore cercetas(membru al cercetasiei):(boy) scout
cerceta(a sonda):to fathom cercetasie:scouting (for boys)
cerceta(cu curiozitate):to pry/spy into cercetator:*|investigating|searching etc.
cerceta(a intreba):to question|to query|to cercetator(d. priviri):searching
sound|to cross-question cercetator(d. priviri):peering
cerceta(a consulta):to consult cercetator(curios):curious
cerceta(a studia):to study cercetator(curios):inquisitive
cerceta(a intreba):to ask cercetator:searchingly|curiously|inquisitivel
cerceta:to examine y
cerceta(a ancheta):to institute an inquiry cercetator:examiner
into cercetator(stiintific):research worker
cerceta(a vizita):to visit cercetator(stiintific):scholar (devoted to
cerceta(d. boli etc.):to afflict research)
cerceta:to be examined etc.|<a ~ un caz cercetator(stiintific):scientific explorer
jur.>to make a judicial inquiry into a cercevea:frame|<~ de fereastra>transom|<~
case|<a ~ un caz jur.>to try/hear a case|<a ~ de fereastra>(window) sash|<~ de

208
oglinda>mirror frame|<~ de tablou>picture cerealist:corn dealer
frame cerebel:cerebellum
cerchez:Circassian cerebral:mental
cercheza:Circassian (woman sau cerebral:rationality|intellectual/rational/spec
girl)|Circassian|the Circassian language ulative
cercui(un butoi):to hoop cerebrospinal:cerebro-spinal
cercui(a inconjura):to encircle ceremonial:ceremonial|formal
cercui(a inconjura):to encompass ceremonial:ceremonial
cercui(a inconjura):to surround ceremonie:ceremony|solemnity|ceremoniou
cercui(a limita):to limit sness|<fara ~>without ceremony|<fara
cercui(a limita):to circumscribe ~>unceremoniously|<maestru de ~>master
cercui:to sit|to stand in a circle of (the) ceremonies|<tinuta de ~>full
dress|<a face o vizita de ~>to pay a
cerculet:little circle|circlet
ceremonial/formal call
cerdac(pridvor):verandah
ceremonios:ceremonious|formal
cerdac(balcon):balcony
ceremonios:ceremoniously|<un om extrem
cerdac(turn de observatie):watch tower de ~>a stickler for etiquette
cerdac(chiosc):summer cerere:asking etc.
house|arbour|pergola
cerere(scrisa):petition
cerdac(de fintina):well roof(ing)
cerere(scrisa):application|suit|memorial
cere:to ask (for)|to demand|to request
cerere(dorinta):wish
cere(a revendica):to claim
cerere(dorinta):desire
cere(a revendica):to lay claim to
cerere(rugaminte):request
cere(a tinji dupa):to long/yearn for
cerere(care cere satisfactie):demand
cere(a pretinde):to exact
cerere(care cere satisfactie):claim
cere(a astepta):to expect
cerere(apel):appeal
cere(a dori):to wish for
cerere(facuta cu umilinta):supplication
cere(a dori):to desire
cerere(staruinta):entreaty
cere(a insista asupra):to urge
cerere:demand|<~ in
cere(a cersi):to beg casatorie>offer/proposal of marriage|<la ~
cere(a necesita):to require com.>on demand/application|<(cind i se
cere(a necesita):to call for cere)>when requested|<la ~a cuiva>at
cere:to be in request/demand smb.'s request|<a inainta o ~>to
cere(a fi de nevoie):to be needed file/present/send up a petition/memorial|<a
incuviinta/satisface o ~>to grant a request
cere(a cere voie):to ask leave|<mi s-a cerut sau pet
s-o fac>I was urged to do it|<se ~>it is
necessary ...|<se ~>... is ceresc:heavenly|celestial
required/necessary|<le-a cerut ajutor>he ceresc:divine
begged them for help|<le-a cerut ajutor>he ceresc(sublim):sublime
solicited/|< implored their help|<el nu-mi ~ ceresc:ethereal
asta>he does not expect that of me|<ba ceresc(de inger):angelic|<bolta
cereale:cereals|cereal plants|bread cereasca>canopy|<bolta cereasca>vault of
stuffs|grain heaven|<bolta cereasca>celestial
cerealier:*|cereal ...|<culturi ~e>food/bread vault|<bolta cereasca>dome
grains|<economie ~a>grain cerezina:ceresin wax
farming|<culturi ~e>cereals

209
cerga(de pat):counterpane cerni(a se posomori)(a se posomori):to
cerga(covor):rug become gloomy
cerga(covor):carpet cerni(a se intrista):to grow sad
cerga(de cal):horse rug/cloth cernire:blackening etc.
cerga(la o trasura):tilt cernit:blackened|darkened
cerinta(nevoie):want cernit(negru):black
cerinta(nevoie):< need cernit(de doliu):mourning
cerinta(necesitate):necessity cernit(intunecat):dark
cerinta(necesitate):requirement cernit(intunecat):dim
cerinta(cerere):demand cernit(intunecat):dusky
ceriu:cerium cernit(innorat):clouded
cerne(prin sita):to pass through sieve cernit(innorat):cloudy
cerne(prin sita):to sift cernit(posomorit):sad
cerne(prin sita):to riddle cernit(posomorit):sullen
cerne(faina):to bolt cernit(posomorit):mournful
cerne(carbune, pietris):to screen cernit(posomorit):melancholy
cerne:to sort cernit(posomorit):gloomy
cerne(a distinge):to discern cernit(sumbru):sombre
cerne(a distinge):to distinguish cernit(sumbru):dull
cerne:to be sifted etc. cernoziom:black earth|chernozem|<zona de
cerne:to drizzle|to sprinkle ~>chernozem zone|<zona de ~>black earth
zone/belt
cerneala:ink (for writing)
cernut:sifted etc.
cerneala:printing ink|<~ de copiat>copying
ink|<~ de sapirograf>hectograph ink|<~ ceros:waxy
minerala>etching ink|<~ cersetoare:beggar woman
simpatica>invisible ink|<negru ca cersetor:beggar (man)|mendicant|cadger
cerneala>inky black|<negru ca cersetor(vagabond):tramp
cerneala>(as) black as ink|<scris cu cersetorie:begging|mendicancy|cadging
~>written in ink|<a murdari/pata cu ~>to
cersi:to beg (alms)|to go (a-)begging/ a-
(smear with) ink|<a murd
cadging
cerni(a innegri):to blacken
cersi:to beg
cerni(a innegri):to make black
cersi:to beg for
cerni(a vopsi in negru):to dye black
cert:certain|sure|doubtless
cerni(a intuneca):to darken
cert:certainly|surely|(most) assuredly
cerni(a intuneca):to spread a gloom over
certa:to reprove|to censure|to rebuke|to
cerni(a se innegri):to blacken scold|to chide|to blow up
cerni(a se imbraca in negru):to dress in certa(a aduce injurii):to abuse
black/mourning
certa(a invinui):to blame
cerni(a se intuneca):to darken
certa:to reprehend
cerni(a se intuneca):to grow
certa:to quarrel|to wrangle with smb.|to
dark/dim/dusky
have a tiff|to altercate
cerni(a se posomori)(a se posomori):to
certa(cu zgomot):to squabble
darken
certa(cu zgomot):to brawl
certa(cu zgomot):to (have a) row

210
certa(a fi certat):to quarrel cestalalt:this
certa(a fi certat):to be on bad terms cestalalt(celalalt):the other
certa(a fi certat):to be at cestalalt:this one
loggerheads/variance|<a se ~ cu ...>to fall cestalalt(celalalt):the other
out with ...|<a se ~ pentru nimicuri>to cetaceu:cetacean
quarrel about trifles
cetate(oras intarit)(oras intarit):walled city
certat:scolded etc.|<~ cu ...>at
cetate(oras intarit):fortified town
odds/variance with ...|<~ cu ...>on ill/bad
terms with ...|<a fi ~ cu ... (cineva)>to be on cetate(fortareata):stronghold
bad terms with ...|<a fi ~ cu ... (cineva)>|< cetate:fortress
to be at loggerheads/odds/variance with cetate(oras):town
...|<a fi ~ cu ... (ceva)>to fall out with ...|<a cetate(oras):city
fi ~ cu cetatean:citizen
certaret:quarrelsome|captious|querulous|pee cetatean(in evul mediu):burgess
vish|ill-tempered|litigating
cetatean(in evul mediu):freeman
certaret:quarrelsome
person|disputant|brawler cetatean(in evul mediu):burgher|<~ al
lumii>denizen (of the world)
certifica:to certify
cetateanca:citizen
certifica(o semnatura):to authenticate|to
attest cetateanca:citizeness
certifica(o semnatura):to witness cetateanca(in evul mediu):burgess
certificare:certification|authentification cetateanca(in evul mediu):burgher
certificat:certificate cetatenesc:civic|<drepturi
cetatenesti>civic/civil
certificat(atestat):attestation rights|<indatorire/datorie
certificat(atestat):voucher|<~ de buna cetateneasca>civic duty|<spirit ~>public
purtare>good-conduct certificate|<~ de spirit|<virtute cetateneasca>civic
buna purtare>good character|<~ de virtue/excellence
casatorie>certificate of marriage|<~ de cetateneste:like a (good) citizen
casatorie>marriage lines|<~ de
nastere>birth certificate|<~ scolar>school cetatenie:citizenship|<are cetatenia
certificate romana>he is a Rumanian citizen|<a capata
cetatenia>to be admitted to the
certitudine:certainty|surety|assurance|<cu citizenship|<a capata drept de ~>to be
~>(most) assuredly/positively|<cu ~>for a granted civic rights
certainty
cetatuie:citadel
cerui:to wax
ceteras:fiddler
cerui(dusumeaua):to polish
cetina(frunza)(frunza):needle leaf (of a fir
ceruire:waxing|polishing tree)
cerumen:cerumen|ear wax cetina:fallen needle leaves|<~ de
ceruza:white lead negi>savin|<~ de negi>sabine (Juniperus
cervical:cervical sabina)
cesiona(cuiva)(cuiva):to assign (to smb.) cetlui:to fasten/bind with rope
cesiona(cuiva)(cuiva):to cede (to smb.) cetlui(a bate):to beat
cesiona(cuiva)(cuiva):to transfer cetona:ketone
cesiona(cuiva):to make over (to smb.) cetos:misty|hazy||< foggy
cesiu:caesium cetos(neclar):hazy
cesiune:transfer|assignment cetos(neclar):vague

211
cetos(neclar):dim chef(betie):libation
ceva(niste):some chef(betie):potation
ceva(putin):a little chef(betie):racket
ceva(in prop.afirm.):something chef(betie):blow-out
ceva(in prop. interog.):anything|<~ , ~>tip- chef(masa bogata):(fine) spread
top|<~ , ~>first-class|<asa ~ (ceva in felul chef(masa bogata):(good) tuck-in|<cu ~>a
acesta)>something sau anything of the bit on|<fara ~>out of spirits/humour|<am ~
kind|<asa ~ (ceva in felul acesta)>a thing de lucru azi>I feel like work(ing) to-
like this|<asa ~ (ceva in felul acesta)>such a day|<am ~ sa te bat>I have a (good) mind
thing|<asa ~ (ceva in felul acesta)>just to beat you|<are ~ de bautura>he is in a
fancy!|<asa ~ (ceva in fel drinking mood|<n-are ~ de nimic>he
cezar:Caesar doesn't care for anything|<n-are ~ de ni
cezariana:Caesarian/Caesarean chefal:grey mullet (Mugil cephalus)
operation/sec chefir:kefir
cezura:c(a)esure chefliu(caruia ii plac chefurile):fond of the
cheag(ferment):rennet bottle
cheag(ferment):runnet chefliu(caruia ii plac chefurile):fond of
cheag(stomac de rumegatoare):rennet bag drinking bouts
cheag(stomac de rumegatoare):abomasus chefliu(beat):a bit on
cheag(de singe):clot chefliu(beat):elevated
cheag(capital)(capital):funds chefliu(bine dispus):(as) merry as a
cheag(capital)(capital):stock cricket/grig
cheag(economii):savings chefliu(om vesel):jolly/good fellow/brick
cheag(forta):beef|<a avea ~ (a fi chefliu(om vesel):trump
viguros)>to be beefy/hefty|<a avea ~ (a fi chefliu(bautor):reveller
bogat)>to be well-off|<a avea ~ (a fi chefliu(bautor):drinker
bogat)>|< to live in clover|<a prinde ~ (a se chefliu(bautor):tippler
intari)>to grow hard(er)|<a prinde ~ (a se chefliu(bautor):jolly/merry dog
intari)>to harden|<(a deveni viguros)>to
chefliu(bautor):boozer
grow vigorous/strong/beefy/he
chefliu(bautor):soaker
chef(dispozitie):good humour
chefliu(bautor):thirsty soul
chef(dispozitie):high spirits
chefui:to tipple|to carouse|to booze|to be on
chef(capriciu):caprice
the booze|to make good cheer|to go on
chef(capriciu):whim bat/the batter
chef(capriciu):fancy chei:embankment|quay
chef(capriciu):freak chei(in port):pier
chef(dorinta):desire chei(in port):landing stage
chef(dorinta):mind chei(pt. incarcare si descarcare):wharf
chef(inclinatie):fancy cheie:key
chef(inclinatie):inclination cheie:clue
chef(inclinatie):liking cheie(mijloc):means
chef(petrecere):feast cheie(mijloc):device
chef(petrecere):banquet cheie(in munti)(in munti):gorge
chef(betie):drinking booze cheie(in munti)(in munti):(narrow)
chef(betie):spree pass/strait

212
cheie:gorge|<cheia boltii>keystone|<cheia cheltui(a risipi):to squander
boltii>crown|<cheia de fa>bass/clef|<cheia cheltui:to consume
de sol>treble/clef|<cheia misterului>the key cheltui(a folosi):to employ
to the mystery|<cheia si
cheltui(a folosi):to devote
lacatul>everything|<cheia si lacatul>the
beginning and the end|<cheia si cheltui:to be spent etc.
lacatul>Alpha and Omega|<cheia unei cheltui:to spend
enigm cheltui(mult):to buy a white horse|<a ~ bani
chel(d. cineva):bald(-headed)/(-pated) (cu/pe)>to spend money (on)|<~a tot ce
chel(d. cineva):calvous cistiga>he lived up to his income|<~a tot ce
cistiga>he lived up to the hilt
chel(d. cineva):scalpless
cheltuiala:expense|expenditure|outgoings
chel(d. cap):bald
cheltuiala(spese):outlay
chel:bald (-headed) person|bald head
cheltuiala(spese):disbursement
chelar:butler|housekeeper|steward
cheltuiala(pierdere):loss
chelalai:to yelp
cheltuiala(risipa):waste|<~ de
chelalait:yelp(ing)|<a scoate un ~>to give a
timp>expenditure of time|<cheltuieli de
yelp
administratie>management
chelareasa:housekeeper expenses|<cheltuieli de deplasare>travelling
chelbe:porrigo expenses|<cheltuieli de judecata>(law)
chelbos:scald-/scall-pated costs|<cheltuieli de judecata>legal
chelbosi(a deveni chel):to become bald(- charges/expenses|<cheltuieli de
headed) productie>working expenses|<chel
chelfaneala(bataie):licking cheltuire:spending etc.
chelfaneala(bataie):spanking|<a primi o cheltuitor:extravagant|wasteful|spendthrift
~>to get/take one's gruel cheltuitor:squanderer|spendthrift|waster
chelfani(a bate):to lick chem(i)oterapie:chemotherapy
chelfani(a bate):to spank chema(a convoca):to convoke
cheli:to become/grow bald(-headed)|to lose chema(a striga):to call
one's hair|<chelesti>your hair is chema(a convoca):to assemble
thinning|<chelesti>you're growing rather chema(a invita):to invite
bald
chema(a convoca):to summon
chelie:baldness|bald-headedness
chema(a trimite dupa):to send for
chelie(cap chel):bald head pate
chema(a evoca):to call up
chelie(loc chel):bald spot
chema(la telefon):to call/ring up
chelner:waiter
chema(a implora):to implore
chelner(barman):barman
chema(duhuri):to raise
chelner(barman):tapster
chema(a implora):to entreat
chelner(pe vapor):steward
chema(duhuri):to conjure
chelnerita:waitress|waiting maid/girl
chema(a invoca):to invoke
chelnerita(la bar):barmaid
chema:to summon
chelnerita(la bar):tapster
chema(a se numi):to to be called/named
chelnerita(la bar):pot girl
chema(a se numi):to go by the name of
cheltui:to spend|to expend
chema(a avea semnificatia:to signify
cheltui(a scoate din punga):to lay out
chema(a striga):to cry (out)
cheltui(a risipi):to waste

213
chema(a striga):to shout|<se cheama ca chenzinal:fortnightly
...>the question/point is ...|<se cheama ca chenzina:fortnight
...>as a matter of fact ...|<se cheama ca chenzina(leafa):(fortnightly) wage(s)
...>in point of fact ...|<se cheama ca ...>it is
cheotoare(butoniera):buttonhole
as if|<se cheama ca ...>so to say ...|<se
cheama ca ...>as it were ...|<asta se cheama cheotoare(de gheata):lacing hole
somn, nu gluma> cheotoare(copca):clasp
chemare:calling|call cheotoare(copca):hasp
chemare(strigat):cry cheotoare:assemblage
chemare(strigat):shout chepeng:trap door
chemare(apel):appeal cheratina:keratin|ceratin
chemare(convocare):convocation chercheli(a se imbata):to booze
chemare(lozinca):slogan chercheli(a se imbata):to get lit
chemare(invocare):invocation up/tippled/tipsy/fuddl
chemare(evocare):calling up cherchelit(beat):lit up
chemare(vocatie):vocation cherchelit(beat):fuddled
chemare(inclinare):inclination cherchelit(beat):boozy
chemare(necesitate de a se cherci:kipper|cured herring
prezenta):summons cherem(loc de pescuit):fishing ground|<a fi
chemare:subpoena la ~ul cuiva (la discretia cuiva)>to be/lie at
smb's mercy|<a fi la ~ul cuiva (la ordinele
chemare(la intrecere etc.):challenge
cuiva)>to be at smb.'s beck and call
chemare(recrutare)(recrutare):recruiting
cherestea:frame
chemare(invitatie):invitation|<~ la intrecere
cherestea(lemne de constructie):timber
socialista>challenge to socialist
emulation|<~ la rampa>curtain call|<~ sub cherestea(lemne de constructie):lumber
arme/drapel>call to military service|<~ sub cherestea(lemne de constructie):timber
arme/drapel>call-up|<~ sub cherestea(lemnarie de cladire):timber/frame
arme/drapel>selection|<~ work
telefonica>telephone call|<a-si gresi ~a>to cherestea(lemne de constructie):lumber
mistake one's voca cherestea(lemnarie de cladire):timber/frame
chemator:calling work
chemator:< fascinating cherestea:make
chemator:bride's best man cherhana(loc de pescuit):fishing ground
chembrica:cambric cherhana(statie):fisheries station
chenar(cadru):frame cherhana(statie):installation for preparing
chenar(cadru):framing and co
chenar:cornice cherhana:fishing room
chenar(de fereastra):ledge chermesa:outdoor fete
chenar(margini):border chermesa:kermis
chenar(margini):edging chervan(caravana):caravan
chenar(de covor):border chervan(sir):row
chenar(la ochelari)(la ochelari):rim chervan(sir):line
chenar(la ochelari)(la ochelari):mounting chervan(car mare):waggon
chenar(ornamental)(ornamental):border chervan(acoperit):van
chenar:framework chervan(taranesc):wain

214
cheson(lada)(lada):bin chezasuire:warranting etc.
cheson(lada)(lada):locker chiabur:rich|well-to-do|well-off
cheson(incapere):caisson chiabur:kulak
cheson:caisson chiaburesc:(characteristic) of a kulak
chestie:thing(amy)|affair|business chiaburi:to become a kulak
chestiona:to ask|to question|to examine chiaburime:kulaks
chestionar:questionnaire|questionnary|list/se chiaburoaica:kulak woman|kulak's wife
t of questions chiar(pina si):even
chestionar(formular):form|<a completa un chiar(insusi):oneself
~>to fill in a questionnaire chiar(insusi):myself
chestiune(intrebare):question chiar(insusi):yourself etc.
chestiune(de examen):question chiar(tocmai):just
chestiune(de examen):subject chiar(exact):exactly
chestiune(subiect):question chiar(nu altul decit):the very ...|<~ acum, in
chestiune(subiect):matter acest moment>just now|<~ acum, in acest
chestiune(subiect):point moment>this (very) moment/minute|<~ asa
chestiune(subiect):problem (intocmai)>even so|<~ asa
chestiune(subiect):issue (intocmai)>exactly|<~ asa (intocmai)>just
like this|<(asta e)>that'sit|<(asta-i
chestiune(lucru):thing
cuvintul)>that's the word for it|<(te
chestiune(fapt):fact cred)>right
chestiune(discutie):discussion|<~ chiasm:chiasmus
delicata/dificila>tickler|<~
chibit:kibitzer|kiebitz
delicata/dificila>ticklish point|<~ de
onoare>point of honour|<o ~ de viata si chibita:to (be a) kiebitz
moarte>a matter of life and death|<~ chibrit:(friction) match
litigioasa>litigious/moot question|<~ chibrit:lucifer (match)
particulara>private affair|<chestiunile la chibrit(suedez):safety match|<bat de
ordinea zilei>(points ~>match|<cutie cu ~uri>box of
chestor:quaestor matches|<cutie de ~uri>match box|<a
chestura:police station aprinde un ~>to strike/light a match
cheta:collection chibritelnita:match pot
cheta(banii):takings|<a umbla cu cheta>to chibzui(a judeca):to consider
take up the collection|<a umbla cu cheta>to chibzui(a judeca):to ponder (over)
take round the plate|<(intr-un caz chibzui(a gindi bine):to think over
urgent)>to pass the hat round chibzui(a cumpani):to weigh
chezas(garant)(garant):guarantee chibzui(a cumpani):to balance (in one's
chezas(garant)(garant):guarantor mind)
chezas(garant)(garant):bail chibzui(a se gindi la):to think of
chezas(garant)(garant):security chibzui(a se gindi la):to reflect upon
chezas(ostatec):hostage|<a fi/se pune ~ chibzui(a pune la cale):to plan
pentru cineva>to stand bail for smb.|<a fi/se chibzui(a pune la cale):to arrange
pune ~ pentru cineva>to be security/surety
chibzui(in sens rau):to plot
for smb.
chibzui(cu cineva):to deliberate/consult
chezasie:security
with smb.
chezasui:to answer/vouch for

215
chibzui:to think|to ponder|to reflect|to chichita(urzeala):contrivance
meditate chichita(urzeala):stratagem
chibzuiala:thinking|consideration|reflexion| chichita:sly
meditation etc.|<cu ~ manoeuvres/intrigues|underhand work|artful
(gindit)>deliberately|<(intelept)>wisely|<(o dodges
rdonat)>in an orderly chichita(secret):knack
fashion|<(treptat)>gradually|<dupa (multa)
chichita(secret):secret|<a cauta chichite
~>after mature/careful consideration|<a sta
cuiva>to fiind fault with smb.|<a cauta
la ~>to hesitate|<a sta la ~>to hesitate|<a sta
chichite cuiva>to cavil at smb.|<trebuie sa
la ~>t
te deprinzi cu toate chichitele meseriei>you
chibzuit(gindit):(well) thought-out must learn all the knacks of the trade
chibzuit(precaut):cautious chicineta:little kitchen
chibzuit(precaut):prudent chiciura:hoar frost|white frost
chibzuit(circumspect):deliberate chiciura:rime
chibzuit(circumspect):wary chicot(ris infundat):snigger
chibzuit(circumspect):circumspect chicot(ris infundat):giggle
chibzuit(intelept):wise chicot(ris infundat):titter
chibzuit(echilibrat):balanced chicot(ris infundat):chuckle
chibzuit(atent, grijuliu):careful chicot(hohot):burst of laughter
chibzuit(econom):thrifty chicoti(a ride infundat):to snigger
chica(par):hair chicoti(a ride infundat):to giggle
chica(par netuns):fringe chicoti(a ride infundat):to titter
chica(smoc):tuft of hair chicoti(a ride infundat):to chuckle
chica(plete):loose-flowing hair|<chica chicoti(cu hohote):to laugh out loud
voinicului>fennel flower (Nigella
chicoti(cu hohote):to roar with laughter
damascena)|<a lua pe cineva de ~>to catch
hold of smb. by the hair chicotit:sniggering etc.
chichineata:hovel|hole (of a place) chifla:(French) roll
chichirez:sense|<fara ~>dull|<fara chifla:Parker House roll
~>flat|<fara ~>stale|<fara ~>poor|<fara chiftea:minced-/hash-meat ball
~>tame|<n-are nici un ~ (e searbad)>it's chihai:to tease|to pester
dull etc.|<n-are nici un ~ (n-are rost)>it has chihlimbar:amber|<~ negru>jet
neither rhyme nor reason|<n-are nici un ~ chihlimbariu:amber-coloured
(n-are rost)>it's absurd/senseless|<(e
ridicol)>it's (perfectly) rid chil:kilo
chichita(pretext):pretext chil:chyle
chichita(scuza):excuse chila:former dry measure (=500 kg)
chichita(subterfugiu):pretence chilie(de manastire etc.):cell
chichita(subterfugiu):subterfuge chilie(de schimnic):hermitage
chichita(subterfugiu):dodge chilie(pestera):cave
chichita(subterfugiu):evasion chilie(odaita):little/small room
chichita(subterfugiu):shift chilifer:chyliferous
chichita(subterfugiu):knick chilipir(cumparatura ieftina):chance
purchase/bargain
chichita(subterfugiu):knack
chilipir(cumparatura ieftina):job lot
chichita(urzeala):device

216
chilipir(cumparatura ieftina):(lucky) chimizare:chemification
bargain chimono:kimono
chilipir(noroc neasteptat):godsend chimval:cymbal
chilipir(noroc neasteptat):windfall|lucky chin(tortura):torture
find|<a da de ~>to make a lucky find|<a da chin(tortura):torment
de ~>to find smth. of value|<a umbla dupa
chin(suferinta grozava):agony
~(uri)>to hunt for bargains|<a umbla dupa
~(uri)>to be on the look-out for bargains|<e chin(suferinta grozava):excruciating pain
un adevarat ~>it's a real bargain chin(numai sufletesc):great
chilipirgiu:hunter for bargains affliction/distress
chiloti(de baie):(bathing) trunks chin(truda):pains
chiloti(de baie):slips chin(truda):effort(s)|<~urile facerii>(birth)
throes|<~urile facerii>birth struggle|<~urile
chiloti(de baie):bathing
facerii>travail|<~uri sufletesti>anguish of
drawers|swimbriefs|swimsuit
soul|<~uri sufletesti>mental agony|<~uri
chiloti(ca rufarie):drawers sufletesti>vexations of spirit|<a pune la
chiloti(ca rufarie):knickers ~uri>to put to the rack
chiloti(ca rufarie):bloomers chinchina:bark tree (Cinchona)
chiloti(ca rufarie):pants chindie(dupa amiaza):afternoon (between
chimen:caraway (Carun carvi)|<~ de two and five
cimp>pepper/meadow saxifrage (Silaus chindie(asfintit):sunset|Rumanian folk
pratensis)|<~ dulce>fennel (Foeniculum dance
vulgare)|<~ negru>fennel flower (Nigella chinez:Chinese
damascena)|<~ul porcului>hog fennel|<~ul
chinez:Chinaman
porcului>sulphur wort (Peucedanum
officinale) chineza:Chinese|the Chinese language
chimic:chemical chinezesc:Chinese|<umbre
chinezesti>shadow theaatre|<umbre
chimic:chemically|<compus ~>chemical
chinezesti>galanty show|<zidul ~>the Great
compound|<element ~>(chemical) element
Wall of China
chimicale:chemicals
chinezeste:like the Chinese
chimie:chemistry|<~
chinezeste(ca limba):Chinese
anorganica/minerala>inorganic
chemistry|<~ aplicata>applied/practical chinezoaica:Chinese woman
chemistry|<~ biologica>biochemistry|<~ chinga(la cai):belly band
organica>organic chemistry chinga(la cai):girth
chimion:cumin (Cuminum Cyminum) chinga(de sa):saddle girth
chimir(briu):peasant (waist) belt chinga:tie band|<pat de chingi>folding
chimir(briu):girdle bed(stand)|<a slabi din chingi>to loosen the
chimir(serpar):money belt/pouch saddle girth(s) of|<a slabi din chingi>to
loosen one's grip on|<a slabi din chingi>to
chimir(punga):purse|<a pune bani la ~ (a
loosen smb.'s bonds|<a stringe in chingi>to
face bani)>to make money|<a pune bani la
girth (up)|<(a nu slabi)>to give smb. no
~ (a face bani)>to make a fortune|<(a pune
quarter|<(a o
bani la o parte)>to lay money by|<(a fi
zgircit)>to be stingy/niggardly chinina:quinine|Peruvian bark
chimist:scientific chemist|chemical chinovar:mercuric sulphide
investigator chintal:quintal (= 100 kg)
chimiza:to chemify chinta:quint

217
chinta(de tuse):fit (of coughing) chinuit(furtunos):stormy
chinta(la pocher):straight (flush)|<~ chinuit(nefiresc):overdone
regala>royal flush chinuit(nefiresc):unnatural
chintesenta:quinteseence chinuit(nefiresc):exaggerated
chinui:to put to the rack|to torture|to chinuit(d. stil):over-elaborate
torment|to martyr chinuitor:tormenting etc.
chinui(a produce suferinte)(a produce chinuitor:tormentingly etc.
suferinte):to torture
chinuitor:tormentor|torturer
chinui(a produce suferinte)(a produce
chioara|<:de-a ~
suferinte):to torment|to tantalize
(orbeste)>blindly|<(bijbiind)>gropingly
chinui(a nu da pace):to harass
chiolhan:spree|booze|blow-out
chinui(a nu da pace):to worry
chiolhanos:vile|loathsome|abject
chinui(a nu da pace):to trouble
chiolhanos:villain|scoundrel
chinui(a fi o pacoste pentru):to plague
chiomp:purblind|dull|stupid
chinui(a fi o pacoste pentru):to pester
chior:blind in/of one eye|one-eyed|boss-
chinui(a fi o pacoste pentru):to harry eyed
chinui(a fi o pacoste pentru):to bait chior(orb):blind
chinui(a plictisi):to bore chior(miop)(miop):short-sighted
chinui(a trudi):to moil and toil chior(cu lumina slaba):dim
chinui(a trudi):to labour chior:one-eyed person
chinui(facind munca de corvoada):to chior:single peeper|<apa chioara
drudge (apa)>Adam's ale|<apa chioara (apa)>fish
chinui(facind munca de corvoada):to slave broth|<apa chioara (posirca)>wish-
chinui(facind munca de corvoada)(facind wash|<apa chioara (vorbe goale)>wish-
munca de corvoada):to fag (away) wash|<apa chioara (vorbe goale)>talkee-
chinui(a-si stoarce creierii):to rack/cudget talkee|<apa chioara (vorbe goale)>idle
one's brains talk|<saptamina
chinui(singur):to torment oneself chioara>hobbledehoyhood|<a nu
chinui(a fi nelinistit):to be uneasy chiorai:<imi ~e matele>my bowels
rumble|<imi ~e matele>my stomach worm
chinui(a fi nelinistit):to fret
gnaws|<imi ~e matele>I feel grubby|<imi
chinui(a fi nelinistit):to worry|<a se ~ cu ~e matele>my stomach cries cupboard
ceva>to slave/drudge one's life out over
chioraiala:rumbling|collywobbles
smth|<s-a ~t in zadar>he has toiled to no
purpose|<s-a ~t in zadar>he laboured in chiorait:rumbling|collywobbles
vain|<a-si ~ creierii>to rack/cudgel one's chiori:to put smb.'s eye out
brains chiori(a orbi):to blind
chinuire:tormenting etc. chiori:to dazzle
chinuit:tortured etc. chiori(a insela):to deceive
chinuit(nenorocit):miserable chiori(a insela):to delude
chinuit(nenorocit):wretched chiori(a privi chioris):to squint
chinuit(nenorocit):unfortunate chiori(a privi chioris):to look awry
chinuit(nelinistit):uneasy chiori(a se zgii) (la):to stare (at)
chinuit(nelinistit):fretful chiori(a se zgii) (la):to goggle (at)
chinuit(nelinistit):agitated chiori:to lose one eye
chinuit(nelinistit):worried chiori(a orbi):to grow/go blind

218
chiori(a orbi):to lose one's sight|<sa chip(fel):way
chiorasc daca ...>may I fall down dead if chip(fel):mode
...|<n-are cu ce ~ un soarece>he is (as) poor chip(fel):line
as a church mouse|<(nici) cit sa chiorasti un
chip(mijloc):means
soarece>(not) the tiniest little bit
chip(posibilitate):possibility|<~
chioris:askance|askew|asquint|awry
cioplit>graven image|<~ cioplit>idol|<cu ~
chioris:squinting|<a privi/se uita ~>to ca ...>under/in the guise of ...|<cu ~ sa
squint|<a privi/se uita ~>to look awry|<a ...>(in order) to ...|<cu orice ~>at any
privi/se uita ~>to look both ways for price/sacrifice|<cu orice ~>at all
Sunday|<a privi/se uita ~>|< to look nine costs|<dupa ~>by appearance|<dupa ~ul (cu
ways|<a privi/se uita ~>to look gen.)>after the manner/style of ...|<dupa ~u
askance/awry
chiparoasa:tuberose (Polianthes tuberosa)
chiosc(intr-un parc public):kiosk
chiparos:cypress (tree) (Cupressus semperv
chiosc(ghereta):booth
chipes(frumos):good-looking
chiosc(pt. vinzari):stall
chipes(frumos):handsome
chiosc(de ziare):news stall/stand
chipes(frumos):fairfaced
chiosc(tutungerie):tobacconist's
chipes(frumos):well-favoured
chiosc(pt. muzica):bandstand
chipes(bine facut):well-made
chiosc(foisor):summer house
chipes(bine facut):finely-shaped
chiosc(frunzar):arbour
chipiu:(peak) cap
chiosc(frunzar):pergola
chipurile(vorba vine):allegedly|ostensibly
chioscar:seller in a kiosk etc.
chipurile:reportedly
chioscar(tutungiu):tobacconist
chipurile(ca sa zicem asa):so to speak
chiot(strigat):cry
chipurile(ca sa zicem asa):as it were|would-
chiot(strigat):shout be|so-called|selfstyled|<a iesit, ~, sa-si
chiot(ascutit):yell(ing) cumpere tutun>he went out ostensibly to
chiot(ascutit):shriek buy tobacco|<venise, ~, sa lucreze>he had
chiot(de bucurie):exultant shout/yell come with the alleged purpose of working
chiot(de bucurie):lusty cheer|<a da ~e>to chirai(a tirii):to chirp
shout/yell (exultantly) chirai(a ciripi):to twitter
chip(imagine):image chirai(a cirii):to crow
chip(portret):portrait chirai(a tipa):to shout
chip(pe monede):effigy chirai(ascutit):to yell
chip(poza):picture chirai(ascutit):to shriek
chip(imagine identica):(exact) likeness chirci(in crestere):to be(come) stunted in
chip(imagine identica):image (one's) gr
chip(fata):face chirci(a se ghemui):to crouch/double/curl
chip(infatisare):appearance up
chip(infatisare):air chircit(in crestere):stunted
chip(infatisare):aspect chircit(in crestere):dwarfed
chip(infatisare):look chircit(in crestere):abortive
chip(forma):form chircit(ghemuit):crouched
chip(forma):shape chircit(ghemuit):crouching
chip(fel):manner chircitura:dwarf|stunted
person|dwarfed/stunted tree etc.

219
chircitura:starveling chiti(a nimeri):to hit
chirias:lodger|tenant chiti(a pune ochi pe):to set one's eyes on
chiriasa:lodger|tenant chiti(a cauta):to look (out) for
chirie:(house) rent|hire chiti(a socoti):to consider
chirie(pt. o trasura):hire chiti(a socoti):to think
chirie(pt. transport de marfuri):portage chiti(a intentiona):to intend
chirie(pt. transport de marfuri):charge for chiti(a intentiona):to meam
carriage|<gura nu-i tine ~>her clack goes chiti(a inchipui):to imagine
thirteen to the dozen|<gura nu-i tine ~>she chiti(a potrivi):to arrange
clacks like a hen|<a da cu ~ (imobile)>to let
chiti(a impaturi):to fold (up)
out (on hire)|<(trasuri)>to job|<a lua cu ~
(imobile)>to rent|<a lua cu ~ (imobile)>to chiti(a impodobi):to adorn
take|<(trasuri)>to hire|<(trasur chiti(a impodobi):to embellish
chirilic:Cyrillic|<alfabetul ~>Cyrillic chiti:to think
alphabet chiti(a se intimpla):to happen
chiromant:palmist|chiromancer chiti(a se intimpla):to turn out
chiromantie:palmistry|chiromancy chitic:(common) gudgeon (Gobio vulgaris)
chirovnic:tool pusher chitic(peste mic):fry|<a tacea ~>to be stock-
chirpici:adobe still/quite hushed|<a tacea ~>as mum as a
chirurg:chirurgeon mouse
chirurgical:chirurgical|<interventie chitina:chitin
~a>operation chitinos:chitinous
chirurgie:surgery chitra:citron
chisea(pt. dulceata):jam pot/jar chitru:citron (Citrus medica)
chisea(pt. tutun):tobacco pouch chitui:to putty
chiselita:stewed plums etc. chit:squeak!|eek!
chiselita:helter-skelter|<a face pe cineva chitai:to give a squeak|to squeak
~>to beat/pound smb. into a jelly chitait:squeak(ing)
chist:cyst chitibus(fleac):trifle
chistic:cystic chitibus(tertip):dodge
chisca:pudding|sausage chitibus(tertip):shift
chisita(la cai):fetlock chitibus(tertip):knick
chisleag:curdled milk chitibus(tertip):knack
chistoc:stump|cigarette end/butt chitibus(subtilitate):subtlety|<a umbla cu
chistoc(copil):chit ~uri>to shuffle|<a umbla cu ~uri>to beat
chistoc(copil):brat about the bush|<a umbla cu ~uri>to use
trickery/shifts
chistoc(copil):kid
chitibusar:cavilling|pernickety
chit(pasta):putty|<a fi ~>to be quits
chitibusar:caviller|pettifogger
chitanta:receipt|acknowledgment
chitibusarii:cavilling|pettifoggery
chitantier:receipt book
chiu(strigat):shout
chitara:guitar
chiu(ascutit):yell
chitarist:guitar player
chiu(ascutit):shriek
chiti(a ochi):to aim at
chiu(de veselie):cheer
chiti:to take aim/sight at
chiu(de veselie):hurra(h)

220
chiu(de veselie):huzza|<cu ~ cu vai>with chiverniseala(subzistenta):sustenance
the greatest difficulty|<cu ~ cu vai>with chiverniseala(subzistenta):livelihood
moil and toil|<cu ~ cu vai>by the skin of chiverniseala(subzistenta):keep
one's teeth|<cu ~ cu vai>only just
chivernisi(a administra):to administer
chiui:to shout
chivernisi(a numi intr-un post):to settle
chiui(ascutit):to yell
chivernisi(a administra):to manage
chiui(ascutit):to shriek
chivernisi(a numi intr-un post):to fix
chiui(de bucurie):to shout/yell exultantly
chivernisi(a economisi):to save
chiui(din rasputeri):to shriek at the top of
chivernisi(a numi intr-un post):to place|to
one's voi
find a good/snug berth for
chiuit:shouting etc.
chivernisi(a economisi):to lay by
chiuitura:shout|yell|shriek
chivernisi(a cistiga):to earn
chiuitura(la joc):extempore (alternate) song
chivernisi(a aproviziona):to provide for
chiul(absentare nemotivata):truancy
chivernisi(cu):to supply smb. (with)
chiul(absentare nemotivata):absence
chivernisi(a fi numit intr-un post):to get a
without leave
place to settle
chiul(inselatorie):take-in
chivernisi(cu cistig):to get a paying job
chiul(inselatorie):fraud
chivernisi(cu cistig):to fiind a good/snug
chiul(renghi):dirty trick|<a trage ~ul>to berth
play truant|<a trage ~ul (scol. si)>to play
chivernisi(a se imbogati):to get rich
(the) wag from school|<a trage ~ul (scol.
si)>play hookey|<a trage ~ul cuiva>to gull chivernisi(a se imbogati):to feather one's
smb.|<a trage ~ul cuiva>to take smb. in nest
chiulangiu:slacker|loafer chivernisi(a trai cu economie):to live
thriftily
chiulangiu:truant
chivernisire:settling etc.
chiulasa:combustion head
chivernisit:well-in/-off|well-to-do
chiuli:to play truant/hookey
chivot:ark
chiuli(scol. si):to play (the) wag from
school|<a ~ de la ...>to give smth. the go-by chivot(din altar):shrine|<~ul lui
Noe>Noah's ark
chiup:large jar/ewer/vessel
chivuta:house painter
chiuretaj:curettage|curettement
chix(la biliard):boss
chiureta:curet(te)|scoop
chix(nereusita):flop|failure|fiasco|<a da
chiuveta(de bucatarie):sink
~>to come a cropper/howler/mucker|<a da
chiuveta(de baie):wash-hand basin ~>to fail|<a da ~>to miss the mark|<a da
chiuveta:wash bowl ~>to be wide of/beside the mark
chivara:shako ci(dar, dimpotriva):but
chiverniseala(administrare):management ci(mai ales inaintea unui imperativ:do
chiverniseala(sinecura):sinecure ci(neaparat):without fail
chiverniseala(administrare):administration ci(neaparat):by all means
chiverniseala(post ci(neaparat):don't fail to|<nu el, ~ ea a facut
lucrativ):profitable/paying job asta>not he|<nu el, ~ ea a facut asta>but she
chiverniseala(post lucrativ):good/snug berth has done it|<nu numai ..., ~ si ...>not only
chiverniseala(subzistenta):means of ..., but also ...|<~ vino cu noi!>come with
subsistence us, do!|<~ vino cu noi!>come along, do!
chiverniseala(post lucrativ):fine screw

221
cianhidric:<acid ~>hydrocyanic/prussic ciclon:cyclone
acid ciclop:Cyclops
cianogen:cyan(ogen) ciclopic:Cyclopean|gigantic
cianura:cyanide|<~ de potasiu>potassium ciclotron:cyclotron
cyanide ciclu:cycle
cibernetic:cybernetic ciclu(serie):series
cibernetica:cybernetics ciclu(serie):course|<~ de
cibernetician:cyberneticist prelegeri>series/course of lectures|<~ de
cicatrice:scar productie>production cycle|<~ epic
cicatriza:to cicatrize|to heal (up)|to skin/scar lit.>epic cycle|<~ lunar>lunar/Metonic
over cycle
cicatrizare:cicatrization|healing|closing (up) cicoare:succory (Cichorium)
(of a wound) cicoare(surogat de cafea):chicory|<~ de
cica(contras din se zice ca):they/people say gradina>endive (Cichorium endivia)|<~ de
cica(contras din se zice ca):it is (being) said vara>wild succory/chicory (Cichorium
intybus)
cica(contras din se zice ca):the story goes
that cidru:cider
cica(chipurile):as it were cifra(a numerota):to number
cica(contras din el zice ca):he says cifra(a pagina):to page
cica(se preface ca):he pretends (that) cifra(a scrie cu caractere secrete):to cipher
cica(nici mai mult nici mai putin):neither cifra(a scrie cu caractere secrete):to write in
more nor less cipher
cica(inchipuieste-ti):fancy (that)|<~ era cifra(a scrie cu caractere secrete):to code
odata ...>once upon a time there was cifra:to be numbered|<a se ~ la ...>to
cicaleala(repros plictisitor):teasing amount/total up/come to ...|<a se ~ la ...>to
figure/run up to ...|<a se ~ la ...>to run into
cicaleala(repros plictisitor):< nagging
...
cicaleala(constant):fault-finding
cifrat:in cipher/code|code ...|<cuvint ~>code
cicaleala(siciiala):vexing word|<scriere ~a>cipher|<scriere
cicaleala(siciiala):annoying ~a>writing in cipher
cicali:to tease|to nag|to bicker|to pester|to cifra:figure|number|numeral
nagnag cifra(intre 0 si 9):digit
cicalitor:nagging|fault-finding cifra(total):amount
cicalitor(siciitor):annoying cifra(total):total|<cifre arabe>Arabic
cicalitor:nagger|grumbler|<femeie numbers/numerals|<un numar de trei
cicalitoare>shrew cifre>a number (consisting) of three digits
ciclamen:cyclamen colour cifric:numerical|(expressed) by figures
ciclamen:cyclamen-coloured cifru:cipher|code
ciclic:cyclic(al) cil:hair|<~i vibratili>cilia
ciclic:cyclically|<criza ~a>recurring ciliar:ciliary
crisis|<organizare ~a a cilindric:cylindrical
productiei>synchronization of production
cilindru:drum
ciclism:cycling
cilindru:top hat|<~ de caldare>boiler
ciclist:cyclist cylinder|<~ de pompa>body of a pump|<~
ciclocros:cros-country|race|steeple chase uscator>drying cylinder

222
cimbrisor:shepherd's/wild thyme (Thymus cincizeci:fifty
ser cincizecilea:the fiftieth
cimbru:bean tressel (Satureia hortensis) cine:who?
ciment:cement cine(cu sens de care, selectiv):which?|who
cimenta:to cement cine(acela care):(he) who
cimenta(otel etc.):to case-harden cine(oricine):whoever|<~ ..., ~ ...>some ...,
cimenta(substante)(substante):to some ...|<cu ~ (?)>with whom (?)|<pe ~
glue/stick/piece together (?)>whom (?)|<~ altul decit el?>who but
cimenta(a intari)(a intari):to cement he?|<~ e acolo?>who is there?|<~ e
cimenta(a intari)(a intari):to strengthen acolo?>who goes there?|<~ e tatal
copilului?>whose (child) is it?|<~ e tatal
cimenta(a intari)(a intari):to consolidate
copilului?>who has a bun in the oven?|<
cimenta(a intari):to fortify
cineast:cinema worker/man
cimenta:to be cemented etc.
cinefil:film fan|picturegoer
cimenta:to strengthen
cinegetic:hunting|cynegetic
cimentare:cementation etc.
cinegetica:cynegetics
cimilitura:riddle|<a dezlega cimilituri>to
cinel-cinel:riddle-me-ree!
read/solve riddles
cinemascop:cinemascope
cimisir:box (tree) (Buxus sempervirens)
cinematica:kinematics
cimitir:cemetery|burial place|God's Acre
cinematograf:cinema|(motion) pictures
cimitir(in curtea bisericii, in
Anglia:churchyard cinematograf:silver screen
cimpanzeu:chimp (Simia troglodytes) cinematograf(cladirea):picture palace
cimpoi:bagpipes cinematograf(cladirea)(cladirea):movie
theater
cimpoier:(bag)piper
cinematograf:picturedrome|<~ in relief>3-d
cina:to take/have supper
cinemascope|<~ sonor>sound films|<~
cinabru:mercuric sulphide sonor>talkies
cina:supper|<dupa ~>after supper cinematografia:to film
cinci:five|<~ degete>five-finger(grass)|<~ cinematografia:to cinematograph
degete>cinquefoil (Potentilla)|<~
cinematografic:film ...|cinematographic
foi>sanicle (Sanicula Europaea)|<~
gemeni>quintuplets|<~ sute>five cinematografie:cinematography|filming
hundred|<~ si jumatate>five and a half|<cu cinerar:cinerary|funeral|<urna
~ degete>with five fingers|<cu ~ ~a>cinerary/funeral urn
degete>quinquedigitate|<de ~ ori>five cinetic:motive
times|<douaz cinetica:kinetics
cincilea:the fifth|<a cincea parte>a fifth cineva:somebody|someone
(part)|<al ~ capitol>the fifth chapter|<al ~ cineva(in prop. interog. si neg.):anyone
capitol>chapter five|<al ~ capitol>chapter
cineva(in prop. interog. si neg.):anybody|<~
the fifth|<Henric al ~>Henry V
important>somebody important|<~
cincime:fifth (part)|<trei cincimi>three important>some (great) swell|<e ~>he is (a)
fifths somebody|<e ~>he is a man of name|<e ~
cincinal:of five years|<plan ~>five-year acolo?>is anybody there?|<e ~ cu el>there
plan is someone with him|<imi spunea ~ mai
cincisprezece:fifteen deunazi>somebody or other was telling me
cincisprezecelea:the fifteenth the other day|<

223
cingatoare:girdle|belt cinsti(a aduce omagiu):to do/render homage
cinic:cynic(al) to
cinic(nerusinat):shameless cinsti(a darui) (cu):to present ... (with)
cinic(sfruntat):bare-faced cinsti(a da un bacsis):to tip
cinic(d. indecenta):brazen cinsti(a trata):to treat
cinic:cynically|shamelessly|brazenly|unblus cinsti(a bea):to drink
hingly cinsti(a da pe git):to swig off
cinic:cynic|shameless/brazen person cinsti(a bea):to drink
cinism:cynicism|shamelessness|effrontery cinsti(a bea):to booze
cinocefal:cynocephalus (Cynocephalus) cinsti(a bea):to lush up
cinste:honesty|probity|integrity|uprightness cinstire:honouring etc.
cinste(credinta):faithfulness|loyalty|fealty cinstire(tratatie):treat
cinste(virtute):virtue cinstit(onest):honest
cinste(castitate):chastity cinstit(onest):upright
cinste(castitate):maidenhood cinstit(onest):straightforward
cinste(pretuire):appreciation cinstit(in comert, la jocuri):fair(-dealing)
cinste(respect):respect cinstit(de incredere):reliable
cinste(respect):esteem cinstit(credincios):TRUE
cinste(respect):consideration cinstit(credincios):loyal
cinste(vaza):repute cinstit(sincer):TRUE
cinste(vaza):credit cinstit(sincer):honest-minded
cinste(vaza):(fair) fame|good name cinstit(sincer):sincere
cinste(onoare):honour cinstit(virtuos):virtuous
cinste(glorie):glory cinstit(cast):chaste
cinste(onoare):honour cinstit(onorabil):honourable
cinste(favoare):favour cinstit(venerat):venerable
cinste(pompa):pomp cinstit(care se bucura de
cinste(pompa):ceremony respect):respectable
cinste(pompa):display cinstit:honestly|sincerely|in all sincerity
cinste(cadou):gift cintez:chaffinch (Fringilla coelebs)
cinste(cadou):present cinteza:chaffinch (Fringilla coelebs)
cinste(ospatare, cinstire):treat cintezoi:chaffinch (Fringilla coelebs)
cinste(bautura):drink|<~ si onoare lui>hats cinzeaca:liquid measure (=0.16 l)|a quarter
off to him!|<cu ~>creditably|<cu of a pint
~>honourably|<cuvint de ~>word of cioara:rook (Corvus frugilegus)|<ce ciorile
honour|<in ~a dumitale! (la ridicarea ...?>what the deuce/devil ...?|<cit cioara in
paharului)>(to) your health!|<om de ~>man par>a jiffy|<cum ciorile ...?>how the deuce
of honour|<om de ~>honest-minded ...?|<a sta infipt ca cioara in par>to get
fellow|<pe ~>mighty fine|<pe ~>swell|<pe on/ride the high horse|<a sta infipt ca cioara
~a mea!>upon my in par>to be stuck-up|<fire-ai al ciorilor
cinstet:sage (Salvia) cioareci:tight peasant trousers
cinsti(a onora):to honour cioarsa:jagged/dull knife sau scythe etc.
cinsti(a respecta):to esteem ciob(hirb):shiver
cinsti(a respecta):to respect ciob(hirb):crock

224
ciob(bucata):piece cioc(minciuna)(minciuna):shave
ciob(bucata):fragment|<ride ~ de oala cioc(minciuna):crammer|<~-boc! ~a-
sparta>the pot calls the kettle black boca!>bang!|<~ul berzei>stork's bill|<~ul
ciobaca:(trough-shaped) boat berzei>cranesbill (Geranium pratense)|<a
cioban:shepherd|<Ciobanul cu pune ~ cuiva (a insela)>to dupe smb.|<a
oile>Lyra|<steaua ~ului>evening pune ~ cuiva (a insela)>to take smb. in|<a
star|<steaua ~ului>(the planet) pune ~ cuiva (a insela)>to sell smb.|<(a
Venus|<traista ~ului>shepherd's purse escroca)>to do smb. (brown)|<(a juca
(Capsella bursa pastoris) ciocan:hammer
ciobanas(baiat):shepherd boy ciocan(de lemn):mallet
ciobanas:Corydon ciocan:hammer|street-door knocker
ciobanesc:shepherd's ciocan(de rachiu):(long-necked) small glass
...|shepherdish|shepherd- ciocan:hammer/balance fish (Zygaena
like|pastoral|bucolic|<ciine ~>shepherd('s) mall|<~ cu aburi>steam hammer|<~ cu
dog|<cintec ~>shepherd's/pastoral coada>helve hammer|<~ dalta>chisel
song|<coliba ciobaneasca>shepherd's hammer|<~ de cizmar>shoemaker's
hut|<fluier ~>shepherd's flute/pipe hammer|<~ de dogar>cooper's driver|<~ de
ciobaneste:like a shepherd fierar>smith's hammer|<~ de fierar>|<
ciobani:to be a shepherd sledge/forge hammer|<~ de lipit>soldering
gun|<~ de m
ciobani:to become a shepherd
ciocani:to hammer
ciobanie:shepherd's/pastoral life
ciocani(cu ciocul):to peck
ciobanit:shepherd's/pastoral life
ciocani(cu ciocul):to pick
ciobanita:shepherdess|shepherd's wife
ciocani:to pelt
ciobi:to break into pieces
ciocani:to hammer
cioc(ca bataie la usa):knock!
ciocani(la usa):to knock
cioc(ca lovitura rasunatoare):bang!
ciocani(cu ciocul):to peck
cioc(d. moara):click-clack!
ciocani:to work
cioc(d. moara):click-click!
ciocanit:hammering etc.
cioc(cu picioarele):pit-a-pat!
ciocanitoare:wood-pecker (Picus)
cioc:rostrum
ciocanitura(la usa etc.):knock
cioc(de ceainic etc.):spout
ciocanitura(cu ciocanul):hammer
cioc(la o corabie):rostrum
stroke/blow
cioc(prova):prow
ciochina:pommel (of the saddle)
cioc(prova):cutwater
ciocirlan:crested/tufted lark (Galerida cri|<a
cioc(tacalie):imperial prinde ~ul de coada>to be half seas over|<a
cioc(tacalie):goatee prinde ~ul de coada>|< to feel flushed with
cioc(gura):kissing/potato trap liquor
cioc(fleanca):jaw ciocirlie:(sky)lark (Alauda)|Rumanian folk
cioc(sarutare):buss song and dance|<~
cioc(sarutare):lip salve mica/fluieratoare>wooldlark (Alauda
arborea)
cioc(sarutare):smouch
cioclu:sexton|grave digger
cioc(inghititura):drink
ciocnet:knock|clashing together
cioc(inghititura):< sip
ciocni(de):to push/strike/knock (against)
cioc(minciuna):fib
ciocni(pahare):to touch/to clink (together)

225
ciocni(cu ciocul):to pick cioflingar(vagabond):vagabond
ciocni(cu ciocul):to peck cioflingar(vagabond):straggler
ciocni(a sparge):to break cioflingar(om de nimic):good-for-nothing
ciocni:to knock/strike/dash/rush against (fellow)
ciocni(d. trenuri etc.):to run into each other cioflingar(om de nimic):ne'er-do-well
ciocni(d. trenuri etc.):to colide cioflingar(om de nimic):scamp
ciocni(d. trenuri etc.):to come into collision cioflingar(om de nimic):black sheep
ciocni:to be conflicting ciolan(os):bone|marrow bone
ciocni:to clink glasses|<a ~ paharele>to ciolan(madular):limb
touch/clink glasses|<a ~ paharele>to ciolan:pork barrel
hobnob ciolan(situatie buna):nice berth
ciocnire:concussion|knocking etc. ciolan(afacere banoasa):lucrative
ciocnire(de trenuri):collision (of trains) business|<a da cuiva un ~ de ros>to find a
ciocnire(de trenuri):smash(-up) nice berth for smb.|<a-i rupe/muia cuiva
ciocnire:conflict|contradiction ~ele>to sandbag smb.|<a-i rupe/muia cuiva
~ele>to tan smb.'s hide|<a-i rupe/muia
ciocnit(spart):broken
cuiva ~ele>to beat smb. black and blue|<a-i
ciocnit(crapat):split trece ~ prin ~>to be fagged out|<a umbla
ciocnitura:chink (of glasses) ciolanos:bony|raw-boned
ciocoaica:wife of a boyar ciomag(bita):cudgel
etc.|exploiter|extortioner
ciomag(bita):club
ciocoaica:fleecer
ciomag(cu plumb la capat):bludgeon
ciocoi(boier)(boier):boyar
ciomag(bat):stick
ciocoi(nobil):noble(man)
ciomag(lovitura cu ~ul):blow
ciocoi(exploatator):exploiter
ciomag(lovitura cu ~ul):whack (with a
ciocoi(exploatator):extortioner cudgel etc.)
ciocoi(exploatator):fleecer ciomagar:swash buckler|bully|brawler
ciocoi(parvenit):upstart ciomageala:sound
ciocoi(parvenit):parvenu cudgelling/thrashing/beatin|good hiding
ciocoi(parvenit):mushroom ciomagi:to cudgel|to sandbag|to pommel
ciocoi(lingau):flunkey|toad eater|toadie ciondaneala:scolding|chiding|blowing up
ciocoiesc(de ciocoi):boyar's ... etc. ciondaneala(cicalire):bickering
ciocoiesc(slugarnic):sneaking ciondaneala(cicalire):nagging
ciocoiesc(slugarnic):cow-towing ciondaneala(cearta):jangle
ciocoiesc(slugarnic):cringing and fawning ciondaneala(cearta):< row
ciocoime:boyars etc. ciondaneala(cearta):blow-up|high/hot/hard
ciocoism:state/condition of a boyar etc. words
ciocoism(servilism):flunkeyism ciondani:to scold|to chide|to blow up
ciocoism(servilism):servility ciondani(a cicali):to nag
ciocolata(si ca bautura):chocolate|<~ cu ciondani(cicalitor):to bicker
lapte>milk chocolate|<arbore de ciondani(cicalitor):to nag
~>chocolate/cacao tree (Theobroma ciondani(cicalitor):to nagnag
cacao)|<tort de ~>chocolate cake|<de
ciondani(a se certa):to wrangle
culoarea ciocolatei>chocolate
cioflingar(vagabond):tramp

226
ciondani(a se certa):to quarrel|to come/get stockings sau socks|<a pune bani la ~>to
to (high) words save money|<a pune bani la ~>to save (up)
ciopirti:to cut/hack into pieces/bits/mors ciorapar(vinzator):hosier
ciopirti(cu satirul):to chop up ciorapar(vinzator):haberdasher
ciopirti(a dezmembra):to dismember cioraparie(ca marfa):hosiery
ciopirti(a mutila):to mutilate cioraparie(fabricare):manufacture/making
ciopirti:to mutilate of stockings
ciopirtila:the Mangler cioraparie(magazin):small-ware shop
ciopirtire:cutting to pieces etc. cioraparie(ca raion):hosiery counter
ciopli(figuri, in lemn):to crave/cut ...in ciorba:julienne (soup)
wood ciorba(bors):borsch
ciopli(lemn):to cut even ciorba(bors):bortsch
ciopli(lemn):to smooth ciorba(supa):soup|<~ de cartofi>potato
ciopli(lemn):to dress soup|<~ de fasole>bean soup|<~ de
ciopli(a da la rindea):to plane gaina>chicken broth|<~ de
legume>vegetable soup|<~ lunga>watery
ciopli(piatra):to cut
soup|<~ lunga>slop|<~ lunga>skilly|<~
ciopli(a cizela):to chisel lunga (vorbarie)>twaddle|<~ lunga
ciopli:to fashion (vorbarie)>gas|<~ lunga
ciopli:to be carved etc.|to become refined|to (vorbarie)>froth|<(flecar)>gabbler|<(flecar)
polish >c
cioplire:carving in wood etc. ciorchine:bunch of grapes
cioplit:carving in wood etc. ciorchine:cluster
cioplitor(in lemn):carver in wood ciordeala:pinching|scrounging|boning
cioplitor(in piatra):stone ciordi(a fura):to scrounge
cutter/dresser/mason ciordi(a fura):to nick
cioplitor(de sare):salt hewer ciordi(a fura):to sneak
cioplitor:jack plane ciordi(a fura):to pinch
cioplitura(aschii):shavings ciordi:to make
cioplitura(aschii):chippings cioresc:crow('s)...|corvine
ciopor(cireada):herd ciorna:rough copy|(rough)
ciopor(turma, stol):flock draft/sketch/outline
ciopor(multime):crowd cioroi:crow (Corvus)
ciopor(multime):multitude ciortan(scale):carp (weighing 1-2 kg)
ciopor(ceata):troop ciot(nod in lemn):knot (in wood)
ciopor(ceata):group ciot(nod in lemn):knag
ciorap(lung, mai ales de dama):stocking ciot(nod in lemn):gnarl
ciorap:hose ciot(nod in lemn):snag
ciorap(soseta):sock ciot(nod in lemn):boss
ciorap:tube|<fabrica de ~i>stocking ciot(trunchi ramas dupa taiere):stump
manufactory|<negustor de ciot(trunchi ramas dupa taiere):stub
~i>hosier|<negustor de ~i>haberdasher|<o ciot(parte ramasa dupa ciuntire):stump
pereche de ~i>a pair of stockings sau
ciot(stirpitura):runt
socks|<a-si pune ~ii>to put on one's
ciot(pitic):dwarf

227
ciot(pitic):midget circulant:circulating
cioturos(noduros):knotted circular:circular|<bilet ~>tourist
cioturos(noduros):gnarled ticket|<miscare ~a>circular motion
cioturos(noduros):knobby circulara:circular (letter)
cioturos(noduros):knaggy circulara(administrative):memorandum
ciovica:sparrow owl (Glaucidium passerinu circulator:<aparatul/sistemul~>the
ciozvirta:quarter (of a slaughtered animal) circulatory system
ciozvirta(halca):hunk circulatie(circulare):circulation
ciozvirta(halca):chunk circulatie(pe o strada):(street) traffic
cipici(papuci):slippers circulatie(a aerului, singelui
etc.):circulation
cipilica:kiss-me-quick
circulatie(raspindire):diffusion
cirac(discipol):disciple
circulatie(folosinta):use|<circulatia singelui
cirac(discipol):apprentice
fiziol.>circulation of the blood|<~ in sens
cirac(aderent):hanger-on unic>one-way traffic|<de mare ~>widely
cirac(aderent):adherent circulated/used|<intreruperea
cirac(aderent):follower ~i>interruption of traffic|<intreruperea
cirac:lackey ~i>traffic block|<serviciul de ~>traffic
cirac(sicofant):sycophant management|<a da in ~>to open ... (for tr
cirac(sicofant):toady circumferinta:circumference
cirac(favorit):favourite circumferinta(suprafata exterioara):outer
surface
circ:circus
circumferinta(a unui pom):girth
circ:basin|amphitheatre (of mountains)
circumferinta(a unui oras):perimeter
circa(cam):about
circumferinta(a unui oras):boundaries
circa(cam):approximately
circumflex:circumflex
circa(cam):... or so
circumlocutie:circumlocution
circa:militia station/office
circumnaviga:to circumnavigate|to sail
circuit:(channel of) circulation
round
circuit(fiduciar):money
circumnavigatie:circumnavigation
circulation|turnover|<~ inchis>close
circuit|<~ul marfurilor>commodity circumscrie:to describe a circle round
circulation|<scurt ~>short circuit circumscrie(a limita):to circumscribe
circula(d. fiinte, vehicule):to circulate circumscrie(a limita):to limit
circula(d. fiinte, vehicule):to move about circumscrie(a limita):to bound
circula(d. autobuze etc.):to ply circumscriere:circumscription|circumscribin
circula(d. autobuze etc.):to run g
circula(d. autobuze etc.):to flow circumscriptie(administrativa):district
circula:to circulate circumscriptie(administrativa):division
circula(d. bani):to be in circulation circumscriptie(administrativa):area|<~ de
militie>militia office/station|<~
circula(d. zvonuri):to be afloat/going about electorala>constituency|<~
circula(d. noutati):to go the round (of the electorala>electoral district/ward|<~
town) orasaneasca>urban district|<~
circula(d. noutati):to be bruited rurala>country district
about|<~ti!>move on!|<~ti!>keep circumscris:circumscribed
moving!|<~ti!>pass along!

228
circumscris(restrins):limited cisterna:cistern|tank|reservoir|<vagon
circumscris(restrins):restricted|<cerc ~ la un ~>tank car
poliigon>circle circumscribed to/about a cistic:cystic
polygon cisticere:bladder worm
circumspect:circumspect|cautious|prudent cistita:cystitis
circumspectie:circumspection|caution|warin cistoscop:cystoscope
ess cistoscopie:cystoscopy
circumstanta(imprejurare):circumstance cismea(instalatie):pump
circumstanta(imprejurare):case cismea(instalatie):drinking fountain
circumstanta(imprejurare):occasion cismea(hidrant):hydrant
circumstanta(imprejurare):event|<circumsta cismea(izvor):spring
nte agravante>aggravating
cismea(izvor):fountain
circumstances|<circumstante
atenuante>extenuating circumstances|<de cit:cotton (print)
~>occasional|<de ~>improvized|<de ~>for cita:to cite
the occasion|<de ~>as befits the cita(martori):to subpoena
occasion|<de ~>temporary cita(un autor etc.):to quote
circumstantial:circumstantial|<complement cita(cifre etc.):to cite
~ de loc gram.>adverbial of cita(a mentiona):to mention
place|<complement ~ de mod
gram.>adverbial of manner cita:to be quoted|to be mentioned|<a ~ pe
cineva pe ordinea de zi>to mention smb. in
circumvoluti(une):circumvolution dispatches
circumvolutiune:<e~ cerebrala>convolution citadela:citadel
of the cerebrum
citadin:urban|town ...
cireada:herd/drove (of cattle)
citadin:townsman
cireasa:sweet cherry|<~ amara>wild cherry
citadina:townswoman
cires:sweet cherry (tree)|<~
amar/salbatic/de padure>wild cherry citare:summoning etc.|<semnele
(tree)|<~ amar/salbatic/de padure>gean citarii>quotation marks
(Prunus avium)|<~ dulce/negru>St. Julian's citat:quotation|quoted passage
(tree) (Prunus Juliana)|<~ pietros>sweet citati(un)e:summons
cherry (tree) (Prunus duracina)|<~ citet:legible
pitic>ground cherry (tree) (Prunus citet:legibly
Chamaec
citi:to read
ciresar:June
citi(cu grija):to peruse
ciresiu:cherry-coloured|cerise
citi(cu greutate, silabisind):to spell
cirip(-cirip):whit!
citi(superficial):to skim over
ciripi:to twitter|to chirp
citi(pina la capat):to read through/out
ciripi(a cinta):to warble
citi(dintr-o data):to read off
ciripi(a cinta):to carol
citi(a descifra):to decipher
ciripi:to warble
citi(ginduri etc.)(ginduri etc.):to read
ciripit:twitter(ing) etc.
citi(a studia):to read up
ciripitor:twittering|chirping|warbling
citi(a studia):to study
ciroza:cirrhosis
citi(a studia):to learn
cisalpin:Cisalpine
citi:to be read

229
citi(d. o carte etc.):to read ciubucar:moulding/cornice plane
citi:to read ciubucarie(cistiguri):gains
citi(cu grija):to peruse ciubucarie(cistiguri):profits
citi(cu greutate, silabisind):to spell|<a ~ cu ciubucarie:moulding
voce tare>to read out aloud|<a ~ din nou>to ciuciulete(cocolos):ball
re-read|<a ~ din nou>to read again|<a ~ ciuciulete:(wet) to the skin/bone
gresit>to read wrong(ly)|<a ~ gresit>to
ciucure:tassel|<ciucuri de gheata>icicles
misread|<a ~ incet>to read in a low
voice|<a ~ incet>to read softly|<(fara ciudat(straniu):strange
graba)>to read slowly|<a ~ in stele>to read ciudat(straniu):curious
in ciudat(neobisnuit):singular
citire:reading ciudat(neobisnuit):unusual
citire(descifrare):deciphering|<~ cu ciudat(aparte):peculiar
glas/voce tare>loud reading|<carte de ciudat(aparte):singular
~>reading book|<carte de ~>reader ciudat(aparte):quaint
citit:read ciudat(bizar):odd
citit(avind multa lectura):well-read ciudat(bizar):queer
citit(avind multa lectura):< of wide reading ciudat(bizar):rum
cititor:reader|<~ in stele>star gazer|<~ in ciudat(caraghios):droll
stele>astrologer
ciudat(excentric):eccentric
citrat:citrate
ciudat(excentric):whimsical
citric:citric|<acid ~>citric/lemon acid
ciudat:strangely etc.|<gasesc ca e ~ din
citrice:citric/cedrate fruits partea lui sa ...>I think it strange of him to
citronada:lemonade|<n>* ...
ciubar:(two-handled) tub ciuda(pica):spite
ciubotar:shoemaker ciuda(pica):grudge
ciubota:(high) boot ciuda(pica):malice
ciubotaresc:shoemaker's ... ciuda(ranchiuna):rancour
ciubotarie(meserie):shoemaker's trade ciuda(ranchiuna):resentment
ciubotarie(atelier):shoemaker's (workshop) ciuda(invidie):envy
ciubotica(gheata):boot(ee)|<ciubotica ciuda(minie):rage
cucului>primrose|<ciubotica ciuda(minie):fury|<cu ~>annoyed|<cu
cucului>cowslip (Primula officinalis) ~>vexed|<cu ~>irritated|<in ciuda (cu
ciubuc:chibouk|hookah gen.)>in spite of ...|<in ciuda (cu
ciubuc:cornice gen.)>despite ...|<(cu toate)>for all
ciubuc(cistig):gain ...|<(infruntind)>in the teeth of ...|<in ciuda
ciubuc(cistig):profit cuiva>in defiance/spite of smb.|<in
~>in/from
ciubuc(bacsis):tip
spite|<(dinadins)>purposely|<(dinadi
ciubuc(spert):boodle
ciudatenie:singular/strange/curious thing
ciubuc(spert):grease oil
ciudatenie(raritate):curio
ciubucar:pipe
ciudatenie(purtare ciudata):strange etc.
maker|scrounger|profiteer|racketeer
ciudatenie(purtare ciudata):behaviour
ciubucar(persoana care umbla dupa bacs:tip
hunter ciudatenie(intimplare ciudata):strange
occurrence
ciubucar(spertar):bribe taker

230
ciudatenie(aspect neobisnuit):singularity ciufut(capricios):capricious
ciudatenie(aspect neobisnuit):peculiarity ciufut(capricios):whimsical
ciudatenie(aspect straniu):strangeness ciufut(prost dispus):low-spirited
ciudatenie(aspect straniu):oddity ciufut(zgircit):miser
ciudatenie(excentricitate):eccentricity ciufut(zgircit):skinflint
ciudatenie(excentricitate):whimsicality ciufut(zgircit):screw
ciudatenie(capriciu):whim ciufut(zgircit):save-all
ciudatenie(capriciu):freak ciuguleala:pecking etc.
ciudatenie(capriciu):caprice ciuguli(d. pasari):to peck
ciudos(suparat):angry ciuguli(d. pasari):to pick
ciudos(furios):furious ciuguli(din mincare):to pick at
ciudos(plin de ciuda):spiteful ciuguli(din mincare):to toy with
ciuf:mop head ciuguli(a musca din):to nibble (at)
ciuf(barbat neingrijit):sloven ciuguli:to bill and coo
ciuf(smoc de par):tuft (of hair) ciuguli(a se saruta):to bill
ciuf(smoc de par):shock ciugulire:pecking etc.
ciuf(care atirna):bob ciugulit:pecking etc.
ciuf(la pasari):aigret(te) ciulama:chicken|mushrooms cooked in
ciuf(la pasari):crest (white) sauce
ciuf(parul capului):hair (of the head) ciuleandra:Kindof Rumanian dance
ciufuli(parul):to tousle ciuli:to prick up one's ears
ciufuli(parul):to rumple ciulin:thistle (Carduus)|water caltrop/nut
ciufuli(parul):to dishevel (Trapa nutans)|wild teasel|wood broom
(Dipsacus
ciufuli(parul):to ruffle
silvestris)|Scotch/cotton/thistle|musk thistle
ciufuli(a trage de par):to seize by the hair (Carduus nutans)
ciufuli:to snap one's fingers at ciumat:plague-stricken|infected with the
ciufuli(d. par):to be/get dishevelled plague
ciufuli(d. par):to straggle ciumat:plague-stricken person
ciufuli(reciproc):to have a set-to ciuma(femeie rea)(femeie rea):fury
ciufulit(d. par):dishevelled ciuma(femeie rea)(femeie rea):dragon
ciufulit(d. par):ruffled ciuma(femeie rea)(femeie rea):shrew
ciufulit(d. par):rumpled ciuma(femeie rea)(femeie rea):wixen
ciufulit(d. par):tousled ciuma(femeie rea)(femeie rea):termagant
ciufulit(d. pene):ruffled ciuma(femeie urita):fright
ciufulit(d. oameni):dishevelled ciuma(femeie urita):scarecrow
ciufulit(d. oameni):with dishevelled/tousled ciuma(femeie batrina si rea):old
hair hag/crone|<~ bubonica>bubonic
ciufulit(d. oameni):with a shock of plague|<epidemie de ~>plague|<epidemie
dishevelled/tousl de ~>plaguy/pestilential
ciufut(zgircit)(zgircit):niggardly epidemic|<radacina ciumei>pestilence
ciufut(zgircit)(zgircit):mean weed/wort (Petasites)
ciufut(zgircit)(zgircit):tight-fisted ciumafaie:stramony (Datura stramonium)
ciufut(zgircit)(zgircit):skinny ciung(cu un brat):one-armed/-handed

231
ciung(schilod):crippled ciunti(un creion):to blunt off
ciung(schilod):mutilated ciunti(taisul):to take the edge(s) off
ciung(d. pomi, fara craci):branchless ciunti(a schilodi):to cripple
ciung(caruia i s-au taiat cracile):lopped ciunti(a schilodi):to mutilate
ciung(caruia i s-au taiat cracile):pruned ciunti(a schilodi):to maim
ciung:one-armed/-handed person ciunti:to be/get cut short etc.
ciung(arbore pitic):dwarf ciunti(a se toci):to grow blunt
ciung(arbore pitic):dwarfish tree ciuntire:cutting short etc.
ciung(pom fara craci):branchless tree ciupeala(furt mic):pilferage
ciung(arbore caruia i s-au taiat ciupeala(furt mic):filching
cr:lopped/pruned tree ciupeala(furt mic):crib
ciungi(a face ciung):to deprive of an arm ciupeala(plagiat):crib
ciungi(a face ciung):to cut smb.'s arm ciupeala(mita):boodle
ciungi(a schilodi):to cripple ciuperca:fungus
ciungi(a schilodi):to maim ciuperca(cu palarie):mushroom
ciungi(pomi):to lop off ciuperca(mai mare, mai ales
ciungi(pomi):to prune veninoasa):toadstool
ciunt(ciung i, 1):ine-armed ciuperca(pt. tesut ciorapi):darner
ciunt(cu un corn):single-horned ciuperca(pt. tesut ciorapi):darning ball/egg
ciunt(cu un corn):unicornous ciuperca(palarie):topper
ciunt(d. urechi):crop-eared ciuperca(palarie):chimney pot
ciunt(d. coada):docked ciuperca(palarie)(palarie):tile
ciunt(cu coada taiata):dock-tailed ciuperca(palarie):roof|<ciuperca
ciunti(a amputa):to amputate mustelor>fly agaric (Agaricus
ciunti(a scurta):to cut short muscarius)|<~ de gunoi>champignon|<~ de
gunoi>field agaric (Agaricus
ciunti(a amputa):to cut off
campestris)|<~ de pivnita>dry-rot fungus
ciunti(a scurta):to curtail (Merulius lacrimans)|<atita paguba/jaf in
ciunti(urechile):to crop ciuperci! (nu face nimic)>no matter! never
ciunti(a reduce)(a reduce):to cut down mind!|<(nu-mi pasa)>
ciunti(coada):to dock ciupi(a fura cite putin):to crib
ciunti(a reduce)(a reduce):to reduce ciupi(a pisca):to pinch
ciunti(aripile):to clip ciupi(a pisca):to nip
ciunti(un discurs):to truncate ciupi(dintr-o suma):to dock smb. off a sum
ciunti(pomii):to prune ciupi(a pisca):to tweak
ciunti(un discurs):to mutilate ciupi(bani):to screw money out of smb.
ciunti(pomii):to lop ciupi(a musca):to nibble
ciunti(un discurs):to mangle ciupi(de fund):to goose
ciunti(un text):to curtail ciupi(d. pureci):to sting
ciunti(virful unui pom):to top ciupi:to pinch/nip off
ciunti(un text):to cut down ciupi(a fura cite putin):to pilfer
ciunti(virful unui pom):to poll ciupi(a fura cite putin):to filch
ciunti(a strica):to spoil ciupi(a se imbata):to have had a cup too
ciunti(mustata, barba):to trim much

232
ciupi(a se imbata):to have been bitten by a ciuruit(~ de gloante):riddled with bullets
barn mou ciuruit(ciupit de varsat):pock-marked
ciupire:pinching etc. ciusca:chil(i) (Capsicum frutescens)
ciupit:pinched etc.|<~ de varsat>pock- ciut(fara coarne):hornless
marked ciut(fara coarne):poll
ciupitura(piscatura):pinch ciut(cu un corn):single-horned
ciupitura(furtisag):crib ciuta:female hart|<iarba ciutei>houseleek
ciupitura(furtisag):petty pilfering (Sempervium tectorum)|<iarba
ciupitura(invectiva):cut ciutei>leopard's bane (Doronicum)|<parul
ciupitura(invectiva):hit ciutei>buckthorn|<parul ciutei>waythorn
ciupitura(invectiva):dig|<~ de varsat>pock (Rhamnus)|<pui de ~>fawn|<pui de
mark ~>young deer
ciur(sita):sieve ciutura:well/dip bucket|<a ploua cu
ciutura>to be raining in bucketfuls|<a ploua
ciur(sita):tammy
cu ciutura>to rain cats and dogs
ciur(mai mare):riddle
ciuvas:Chuvash
ciur(pt. nisip, carbuni):screen
civic(d. virtuti, garda etc.):civic
ciur(pt. zahar etc.):sifter
civic(d. drepturi etc.):civil|<indatoriri
ciur(pt. faina):bolter ~e>civic duties|<virtute ~a>civic
ciur(pt. lichide):strainer virtue/excellence
ciur:honeycomb (stomach)|<a da/trece prin civil(ant. militar):civilian
~ (a cerne)>to sift|<a da/trece prin ~ (a civil(ant. criminal:civil
cerne)>to (pass trough a) sieve|<(carbuni,
civil:civilian|<act de stare ~a>certificate of
nisip si)>to screen|<(faina)>to bolt|<fig.>to
birth|<act de stare ~a>marriage
pick to pieces|<a trecut prin ~ si dirmon>he
etc.|<actiune ~a>civil action|<casatorie
has been through the mill|<a trecut prin ~ si
~a>civil marriage|<cod ~>civil code|<curte
d
~a>civil court|<drept ~>common
ciurar:sieve maker law|<drepturi ~e>civic rights|<haine
ciuruc(fiinta netrebnica):good-for-nothing ~e>plain clothes|<haine ~e>civ(v)ies|<in
(fellow) civilie:civil life
ciuruc(fiinta netrebnica):scamp civiliza:to civilize
ciuruc(fiinta netrebnica):wretch civiliza:to polish up
ciuruc(fiinta netrebnica):< regular rip civiliza:to become civilized
ciuruc(ramasite):rubbish civiliza:to lose one's loutish manners
ciuruc(ramasite):refuse civilizat:civilized
ciurui(a da prin ciur):to (pass through a) civilizat(politicos):polite
sieve
civilizat:in a civilized way
ciurui(carbuni si):to screen
civilizator:civilizing
ciurui(faina):to bolt
civilizatie:civilization|<~ laten/La tene>La
ciurui(a gauri peste tot):to pierce through Tene culture/civilization
ciurui(cu gloante):to riddle cizela(aur etc.):to chase
ciurui(a tisni):to bubble forth cizela(aur etc.):to engrave
ciurui(a se scurge):to drip cizela(lemn):to chisel
ciurui(a siroi):to stream cizela(lemn):to carve
ciurui(a siroi):to gush cizela(a slefui):to polish

233
cizela:to brush ciineste(rau)(rau):currishly
cizela:to be chased etc. ciineste(rau)(rau):meanly
cizela:to polish|<y>* ciineste(fara mila):pitilessly
cizelare:chasing etc. ciineste(fara mila):ruthlessly
cizelat:chased etc. ciinie:hard-heartedness|callousness
cizelator:chaser|engraver ciinie(rautate):wickedness
cizmar:shoemaker|bootmaker ciinisor:little/puppy dog|doggie
cizmar(cirpaci):cobbler ciinos:wicked|heinous|cruel|hard-
cizma:(high) boot hearted|callous
cizma(rasfrinta):top boot cilti:tow
cizma(mai inalta de genunchi):jack boot cilti(din fringhie desfacuta):oakum
cizma(de dama):lady's boot ciltos:tow-like
cizma(de dama):bootee|<prost ca o ~>(as) cimp:field
dull as ditch water|<prost ca o ~>(as) silly cimp(ses):plain
as a goose cimp(ses):leve (country)
cizmaresc:shoemaker's ... cimp:field
cizmarie:shoemaker's trade|bootmaking cimp(fond):ground
cizmarie(ca atelier):shoemaker's (shop) cimp(margine):margin
cizmulita(de dama):lady's boot cimp:field|sphere|domain|range|scope|<a
cizmulita(de dama):bootee bate ~ii>to talk wildly|<a bate ~ii>to
ciine:dog rave|<(a spune prostii)>to talk through one's
ciine(mai ales de vinatoare):hound hat/neck|<(a spune prostii)>to wander|<(a
spune prostii)>to digress|<(a spune
ciine(mic, tinar):little/puppy dog
prostii)>to drift away from a subject|<a
ciine(mic, tinar):whelp lua/apuca ~ii>to go/ru
ciine(mic, tinar):doggie cimpean:lowlander
ciine(javra):cur cimpean(taran):countryman
ciine(in limbajul copiilor):bow-bow cimpean(taran):rustic
ciine(in limbajul copiilor):wow-wow cimpeanca:countrywoman etc.
ciine:brute|<~ ciobanesc>sheep-dog|<~ cimpenesc(de ses):field ...
ciobanesc>shepherd's dog|<~
cimpenesc(de ses):plain ...
ciobanesc>shepherd dog|<~ danez>coach
dog|<~ de curte>house/watch dog|<~ de cimpenesc(de ses):of the field/plain
terranova>Newfoundland dog|<~ de cimpenesc(rural):rural
vinatoare>hound|<~ de cimpenesc(rural):country ...
vinatoare>sporting/gun dog|<~ fara cimpenesc(rural):rustic|<serbare
stapin>wild/stray dog|<~ flocos>shag d cimpenesca>picnic
ciinesc(de ciine):doggish cimpie:plain|level (country)
ciinesc(de ciine):currish cimpie(tara de jos):lowland
ciinesc(de ciine):caniue cind:when
ciinesc(aspru):dog's ... cind(in timp ce):while
ciinesc(aspru):harsh cind(in timp ce):as
ciinesc(aspru):beastly|<dinte ~>canine/eye cind(in timp ce):vhen
tooth|<vreme ciineasca>wretched weather cind(oricind):whenever
ciineste:like a dog cind(deodata):suddenly

234
cind(deodata):all of sudden|<~ aici, ~ roman>steelyard|<a da lipsa la ~>to give
acolo>here one day|<~ aici, ~ acolo>there short weight|<a pierde la ~>to lose (in the)
the next|<~ asa, ~ asa>sometimes this weig
way|<~ asa, ~ asa>sometimes that|<~ asa, ~ cintare:singing etc.
asa>now one way|<~ asa, ~ asa>now the cintare(cintec):song
other|<~ ..., ~ ...>now ... then|<~ sa
cintare(de lauda):song of praise
...>when I was about to ...|<~ si ~,
cintare:hymn
cindva(vreodata):ever
cintat:singing etc.
cindva(pe vremuri):formerly
cintareata:singer|chanteuse|vocalist
cindva(pe vremuri):once
cintareata(de opera):prima-donna
cindva(neprecizat):at some time or other
cintareata(de opera):diva
cinepar:linnet (Carduelis cannabina)
cintaret:singing
cinepa:neck weed (Cannabis
sativa)|<cinepa codrului>hemp agrimony cintaret:singer|vocalist
(Eupatorium cannabium)|<de cintaret(de opera):opera singer
~>hempen|<funie de ~>hemp(en) cintaret(profesional):professional singer
rope|<saminta de ~>hemp seed|<ulei de cintaret(corist):chorister
~>hemp-seed oil cintaret(sentimental):crooner
cinepiste:hemp field/plot cintaret(dascal):(psalm) reader
cinepiu:hemp-seed-coloured cintaret:minstrel
cint(cintec 1):song cintaret(d. pasare):songster
cint:canto cintari:to weigh|to put on the scales
cinta(a vorbi despre):to drivel (about) cintari(a cumpani)(a cumpani):to
cinta(din gura):to sing weigh/balance (in one's mind)
cinta(incet si solemn):to chant cintari(a chibzui):to consider
cinta(la un instrument):to play cintari(a chibzui):to ponder (over)
cinta(d. pasari):to warble cintari(a reflecta):to reflect/deliberate upon
cinta(d. pasari):to sing cintari(a examina):to examine
cinta(d. pasari):to trill cintari(a aprecia):to estimate
cinta(d. pasari):to carol cintari(a aprecia):to value
cinta(a slavi)(a slavi):to sing cintari(a aprecia):to appraise
cinta(a vorbi despre):to talk about|<a ~ cintari(a aprecia):to appreciate
faptele cuiva>to sing/chant smb.'s deeds|<a cintari:to have a weight of
~ faptele cuiva>to praise smb.'s deeds in
song|<a ~ o melodie>to play sau sing an cintari:to weigh
air|<a ~ o melodie>to play sau sing a cintari:to weigh oneself
tune|<a ~ din cimpoi>to pipe|<a ~ din cintari:to be weighed etc.|<a ~ pe cineva din
cimpoi>to fife|<a ~ din flaut>to blow th ochi>to take/get smb.'s number|<a ~ pe
cintar:balance|beam and scales|pair of cineva din ochi>to eye smb. up and
scales down|<a ~ din ochi situatia>to take stick of
cintar(pt. greutati mari):weighing machine the situation|<l-am ~t eu>I've got/had him
taped
cintar(cintarire):weighing|<~
analitic>chemical/analytical balance|<~ cu cintarire:weighing etc.
arcuri>household scale|<~ cu arcuri>spring cintarit:weighing etc.
balance|<~ decimal>centesimal balance|<~ cintator:singing
de precizie>precision balance|<~ cintator(cintaret):singer

235
cintator(cocos):cock circiumareasa:zinnia (Zinnia elegans)
cintator(cocos):rooster circotas:captious|cavilling|pettifogging|fault
cintator(in fabule):chanticleer|<pasare -finding
cintatoare>singing bird|<pe la ~i>at circotas(nemultumit):grumbling
daybreak|<pe la ~i>at break/dawn of day circotas(nemultumit):cantankerous
cintec(cint):song circotas(nemultumit):grumpy
cintec:chant circota(neintelegere):discord
cintec(melodie):air circota(neintelegere):strife
cintec(melodie):tune circota(neintelegere):ill-blood
cintec(melodie):melody circota(cearta):squabble
cintec(pe mai multe voci):part song circota(cearta):dispute
cintec(pe mai multe voci):glee circota(cearta):wrangle|<a se pune in ~ cu
cintec(festiv):carol cineva>to quarrel/wrangle with smb.
cintec(bisericesc):chant circoti:to quarrel|to wrangle
cintec(bisericesc):hymn cird(turma):flock (of sheep)
cintec(canto):canto cird(stol):flock
cintec(inteles):meaning|<~ cird(stol):bevy
batrinesc>folk/popular ballad|<~ de cird(cireada):herd
betie>drinking song|<~ de jale>mourning cird(de pesti):shoal
song|<~ de jale>dirge|<~ de lume>love
cird(grup):group
poem sau song|<~ de stea>Christmas
carol|<~ popular>folk/popular song|<~ cird(ceata):troop
razboinic>war song|<carte de ~e>song cird(ceata):band
book|<povestea/vorba ~ului>as cird(ceata):gang
cir(pt. a alunga pasarile):shoo! cird(multime):crowd|<~uri, ~uri>in
cir(d. ciori):caw! groups|<~uri, ~uri>in
cir(d. corbi):croak!|<ca-i ~, ca-i mir>shilly- crowds/bands/troops|<de un ~ de ani>for
shally(ing)|<ca-i ~, ca-i mir>humming abd several years|<de un ~ de vreme>for some
hawing time past|<a se pune in ~ cu cineva (a se
certa)>to fall out/quarrel with smb.|<a se
circ:aa|<a nu zice nici ~>to keep mum|<cit
pune in ~ cu cineva (a se asocia)>to
ai zice ~>before you could say|<cit ai zice
associate|<a s
~>in no time
cirdasie:collusion|coterie|conspiracy
circa:<in ~>on the back|<a duce pe cineva
in ~>to carry smb pickaback|<a se tine de cirdasie(clica):clique
circa cuiva>to importune smb|<(cu cirdasie(clica):gang|<in ~ cu ...>in compact
cereri)>to ply smb with requests|<(a bate la with ...|<in ~ cu ...>in collusion with ...
cap)>to pester smb|<(a cicali)>to nag smb cirii(d. ciori):to caw
circel:tisk (Ixodes ricinus) cirii(d. corbi):to croak
circiumar:publican|innkeeper cirii:to croak
circiuma:ale/beer house|public cirii(a cicali):to nag(nag)
house|bar|inn|tavern|pot house ciriiala:croaking etc.
circiuma(pe sosea):half-way house ciriiala(cearta):quarrel
circiuma(de sat):country inn|<a sta vesnic la ciriit:croaking etc.|croak|chuck
~>to be for ever hanging about pubs/bars|<a cirja(pt. infirmi etc.):crutch
sta vesnic la ~>always to haunt pot houses
cirja(baston):walking stick
circiumareasa:inn keeper's/publican's wife

236
cirja(baston):staff cladi(un pod):to lay
cirja:support cladi(un pod):to construct
cirlan(miel):one-year-old lamb cladi(a ridica):to set up
cirlan(miel):yearling cladi(a ridica):to erect
cirlan(cal):horse (up to three years' old) cladi(a intemeia)(a intemeia):to base
cirlig:hook cladi(a intemeia)(a intemeia):to found
cirlig(de rufe):peg cladi(a intemeia)(a intemeia):to ground
cirlig(pt. impletit):crochet hook cladi(a aseza in gramezi):to stack/pile up
cirlig(undita):fishing line cladi(in straturi):to range in layers
cirlig:slip|<a avea ~ la cineva>to have a cladi:to be built etc.
crush on smb.|<a se face ~>to roll oneself cladi:to build|<a ~ pe nisip>to build on
into a ball|<a se face ~ de durere>to be sand|<a-si ~ ...>to have ... built
writhing/bent double with pain cladire:building etc.
cirligas:small hook|hooklet cladire(constructie):building
cirligat:hooked cladire(mai ales pt. locuit):structure
cirligatura:bend|curvature cladire(edificiu):edifice
cirligel:small hook|hooklet cladit:built etc.|<bine ~>well-shaped/-
cirliont:lock|curl|ringlet proportioned/-built
cirlionta:to curl clampani(cu clanta usii):to shake the
cirlionta:to curl door/handle/latch
cirliontat:curled clampani(d. barza etc.):to clatter
cirliontat(ondulat):waved clampani(a flecari):to chatter
cirliontat(marunt):frizzled clampani(a flecari):to clatter
cirliontat(marunt):crimped clampani(a flecari):to mag
cirmaci:man at the wheel clampani(a flecari):to jabber
cirmaci(cu titlu):mate clampani:to click|to bang|<a ~ ca barza>to
cirmaci:coxswain|<fara ~>coxless chatter like a magpie
cirma:helm clampanit:clattering etc.
cirma(sub apa):rudder clantani(cu dintii):to chatter (with) one's
cirma(eche):tiller teeth
cirma(guvernare):helm clantani(a tremura):to tremble
clabuci(a face clabuci):to lather clantani(cu un obiect de fier):to clink
clabuci(a face spuma):to foam clantani(cu un obiect de fier):to clank
clabuci(a face spuma):to froth clantani(cu un obiect de fier):to rattle
clabuci(a forma rotocoale de fum):to clantani:to click|to bang
wreathe clantani:to quarrel
clabuci:to lather clantanit:chattering etc.
clacas:* clantau(flecar):rattle (box)
clacasi:to do corvee clantau(om rau de gura):nagger
cladi(o casa, un vas etc.):to build clantau(scandalagiu):rowdy
cladi(o casa, un vas etc.):to construct clantau(avocat)(avocat):pettifogger
cladi(un pod):to throw clantau:demagogue
cladi(un pod):to form clapaug(d. urechi):flagging
clapaug(d. oameni):flap-eared

237
clapaug(bleg):thick-headed cleios(lipicios):gluey|viscous|viscid
clati(gura, rufele, vasele):to rinse cleios:clammy
clati(gitul):to gargle cleios(nestiutor):know-nothing
clati(a spala):to wash (out) cleios(d. piine):slack-/half-baked
clati(cu un curent puternic de apa):to flush clematita:clematis (Clematis)
clati(in gura):to rinse one's mouth clema:connector
clatina:to shake (about) clement:clement|merciful
clatina(violent):to toss (about)|to convulse clementa:clemency|mercy
clatina(usor si repede):to whisk clempus:staple (of a latch)
clatina(a legana):to rock clenci(cirlig):hook
clatina(a misca incoace si incolo):to move clenci(ghimpe):thorn
to and fro clenci(bold):pin
clatina:to shake clenci(de catarama):belt hook
clatina(d. dinti):to be loose clenci(motiv de cearta)(motiv de
clatina(a se legana):to rock cearta):bone of contention
clatinare:shaking etc.|<~a capului>shakig of clenci(cearta):quarrel
the head clenci(cearta):dispute
clatinator:shaking clenci(tertip)(tertip):dodge
clatinator(tremurator):trembling clenci(tertip)(tertip):artifice
clatinatura:shake|shaking etc. clenci(tertip)(tertip):double
clatire:rinsing etc. clenci(tertip)(tertip):crook
clatita:fritter clenci(tilc)(tilc):hidden meaning
clatita(cu marmelada):sweet omelet clenci(lipici):sharm(s)|sex appeal
clean:chub (Leuciscus squalius) clepsidra:clepsydra|sand glass|horn glass
clefai(in timpul mincarii):to chew with a cleptoman:kleptomaniac
smackhing noise cleptomanie:kleptomania
clefai(in timpul mincarii):to smack one's cler:clergy|priesthood|clerical tribe
lips (in eating)
cleric:clerk (in holy orders)|clergyman
clefai(a molfai):to champ
clerical:clerical
clefait:smacking one's lips|champing
clerical:clerical partisan|churchman
clei:glue
clericalism:clericalism
clei(din faina):paste
clestar:crystal|<curat/limpede ca
clei(de peste):isinglass ~ul>crystal-clear
clei(vegetal):vegetal glue cleste:(pair of) tongs
clei(animal, pt. hirtie de scris):animal sizing cleste(cu buze late):(pair of) pliers
clei:resin (-ous substance) cleste(mai mic):(pair of) pincers/nippers
clei(la pasari):bird lime cleste(de par):curling irons
clei(cerumen):ear wax cleste(pt. zahar):sugar tongs
clei(cerumen):cerumen|<a fi ~ (a nu sti cleste(de chirurg):forceps
nimic)>not to know B from a bull's foot/a
cleste(pt. soba):fire tongs/irons
battledore/a broomstic|<a fi ~ (a fi beat)>to
be fly-blown/muckibus/tangle-footed cleste(pt. spart nuci):nut cracker
cleios(lipicios):adhesive cleste(de perforat):punch
cleios(lipicios):sticky cleste(de perforat):clippers

238
cleste:forcipate(d) claw/jaw clima(regiune):climate
cleste(de rac):claw|<a stringe in ~>to clima(regiune):region
tong|<a stringe in ~>to drive smb. to the clima:clime
last extremity|<a stringe in ~>to put an clin(de stofa):gore
extreme pressure on smb.
clin(de stofa):gusset
cleveti(a defaima):to defame
clin(de pamint):triangle-shaped plot of
cleveti(a defaima):to revile land|<a nu avea nici in ~, nici in mineca
cleveti(a defaima):to decry|to speak ill of|to (cu)>to have nothing in common
bring into bad repute (with)|<ce-ai spus tu n-are nici in ~ nici in
cleveti(a birfi):to slander mineca>that is neither here nor there
cleveti(a calomnia):to calumniate clina(povirnis):slope
cleveti(a ponegri):to backbite clincher:clinker
cleveti(a ponegri):to traduce clinchet(de pahare):clink(ing)
cleveti(a ponegri):to abuse clinchet(de clopotei):tinkling (of bells)
cleveti(a ponegri):to cry/run down clinic:clinical|<lectie ~a>clinical/hospital
cleveti:to slander|to calumniate|to lecture|<lectie ~a>bedside instruction
backbite|to gossip|to talk scandal clinica:clinic|policlinic
clevetire:slander(ing)|defamation|abuse etc. clinician:clinician
clevetitor:slanderous|calumniatory|calumni clinorombic:clinorhombic
ous|defamatory clinti(a misca):to (re)move
clevetitor:slanderer|calumniator|defamer|ba clinti(a misca):to shift
ckbiter|traducer clinti(in prop. neg.):to budge
clica:clique|set|faction|cabal|gang|<toata clinti(a atinge):to touch
clica>the whole kit/set/pack/shoot
clinti:to stir
client:lawyer's client
clinti(in prop. neg.):to budge
client(musteriu):customer
clinti(a se misca):to move
client:patient
clinti(a se misca):to stir
client(individ):customer
clinti(a se misca):to budge
client(individ):fellow
clinti(a se abate)(a se abate):to swerve
clientela:clientage
clinti(a se abate):to flinch|<omul nu se
clientela(musterii):custom(ers) ~>the man did not stir/budge
clientela(musterii):connection clipa:moment|instant|jiffy|mo|half a mo|<o
clientela(a doctorilor):practice ~!>just a moment!|<o ~!>half a mo!|<acum
clientela(a doctorilor):patients o ~>just now|<din clipa
clientela:practice aceasta>henceforth|<din clipa aceasta>from
climacteriu:menopause|<de now on|<in clipa cind ...>at the (very)
~>menopause|<de ~>climacteric instant when ...|<in clipele sale de
luciditate>in his lucid intervals|<in fi
climat:atmosphere
clipeala:<in toata clipeala>every minute
climateric:climatic|<statiune ~a>health
resort clipi(din ochi):to blink
climatic:climatic clipi(a face cu ochiul):to wink (with's eyes)
climatologic:climatological clipi:to nict(it)ate
climatologie:climatology clipi(a licari):to twinkle|<cit clipesti/ai ~
(din ochi)>in a twinkling (of the eye)|<cit
clima(climat):climate
clipesti/ai ~ (din ochi)>in the turn(ing) of a

239
hand|<cit clipesti/ai ~ (din ochi)>in a cloci(d. pasari):to brood
trice/jiffy|<cit clipesti/ai ~ (din ochi)>in no cloci(d. pasari):to sit on/cover eggs
time|<cit clipesti/ai ~ (din ochi)>like cloci(a trindavi)(a trindavi):to idle
winking|<fa
cloci(a trindavi)(a trindavi):to loaf
clipire:blinking etc.
cloci(a sta acasa):to poke at home
clipit(sclipire):glitter
cloci(a sta acasa):to be a regular stay-at-
clipit(sclipire):sheen home
clipoci(de somn):to nod/doze off cloci(a iesi din ou):to hatch
clipoci(a susura):to purl cloci(a se strica):to become stale
clipoci(a susura):to murmur cloci(d. apa):to be fresh any longer
clipoci(a susura):to ripple cloci(d. apa):to be foul
clipocire:nodding|dozing clocit(d. oua):rotten
clipocit:purl(ing)|murmur(ing)|rippling clocit(d. oua):bad
cliring:clearing clocit(d. alimente):bad
clisa(argila):clay clocit(d. apa):foul
clisa(argila cleioasa):greasy clay clocit:hatching etc.
clisa(noroi gros):slime clocitoare:brooding
clisa(piine nedospita):unleavened bread clocitoare:hatching apparatus|incubator
clisa(masa cleioasa):sticky/gluey mass clocot(al unui lichid):bubbling (up)
clisma:enema|clyster|<a face o ~ cuiva>to clocot(al unui lichid):ebullition etc.
clyster|<a face o ~ cuiva>to
clocot(virtej):whirl
apply/asminister smb. an enema
clocot(virtej):eddy
clisos(argilos):clayey
clocot(zbucium):excitement
clisos(argilos):argillaceous
clocot(zbucium):agitation
clisos(noroios):slimey
clocot(zbucium):ebullition
clisos(cleios):sticky
clocot(zbucium):perturbation|<a da in ~>to
clisos(cleios):gluey
begin to boil
clisos(viscos):viscous
clocoti(a fierbe):to boil to seethe
clistir(instrument)(instrument):syringe
clocoti(a fierbe):to bubble up/forth
clistir(instrument):enema
clocoti:to effervesce
cliseu:hackneyed expression
clocoti(d. mare):to roar
cliva:to cleave|to split
clocoti(d. mare):to surge
clivaj:cleavage
clocoti(a face virtejuri):to whirl
cloaca:sewer|drain|cesspool|sink
clocoti(a face virtejuri):to eddy
cloaca(la unele animale):cloaca
clocoti(a rasuna):to ring
cloaca:(moral) sewer
clocoti(a rasuna):to resound
cloanta(baba):old hag
clocoti(a mugi):to roar
cloanta(gura):potato trap
clocoti(a fi in plina desfasurare):to be in full
cloanta(gura):jaw|<taca-ti cloanta!>hold swing
your jaw!
clocoti(de furie):to fret and fume
cloci(d. pasari):to hatch
clocoti(de furie):to boil with rage
cloci(artificial):to incubate
clocoti(d. un sentiment):to boil
cloci(a pune la cale):to hatch
clocoti(d. un sentiment):to seethe
cloci(a medita):to brood over

240
clocoti(d. o multime etc.):to seethe cirn(d. nas):turned-up
clocotici:yellow rattle (Rhinanthus crista cirn(d. nas):pug
clocotire:boiling etc. cirn(d. persoane):snub-nosed
clocotit(care fierbe):boiling cirn(strimb):wry
clocotit(care a fiert):boiled cirn(strimb):crooked
clocotit(fierbinte):hot cirnat:sausage|bag of mystery
cirma(guvernare):lead|<cirma statului>the cirnat(din carne de porc):pork sausage
helm of the state|<a fi la ~>to be at the cirnat(din carne de vita):beef sausage
helm|<a fi la ~>to steer (the boat)|<a fi la cirnat(in singe):black/blood pudding
~>to be at the head of affairs|<a fi la ~>to
cirnat(fiert):boiled sausage
carry on the government
cirnatar:sausage maker|sausage dealer
cirmeala(intorsatura):turn
cirnatarie:sausages
cirmeala(ezitare)(ezitare):hesitation
cirneleaga:last but one week of Advent fast
cirmeala(ezitare)(ezitare):wavering
cirni:i|<a ~ din nas>to cut faces|<a ~ din
cirmeala(ezitare)(ezitare):dawdling
nas>to mump|<a ~ din nas>to make a mug
cirmeala(eschivare):shuffling
cirpaci(cizmar):cobbler
cirmeala(eschivare):prevarication
cirpaci:vamper
cirmi:to veer/bring round|to turn
cirpaci(lucrator prost):bungler
(about/round)
cirpaci(lucrator prost):botcher
cirmi(a se eschiva)(a se eschiva):to shuffle
cirpaci(lucrator prost):blunderer|<lucru de
cirmi(a se eschiva):to prevaricate
~>bungling (work)|<lucru de
cirmire:veering etc. ~>botching|<lucru de
cirmiz(vopsea):cochineal ~>blunder(ing)|<lucru de ~>scamped work
cirmiz:cochineal (Coccus) cirpa(zdreanta):rag
cirmiziu:carmine|crimson(-hued) cirpa(pt. sters):cloth/rag for
cirmui(d. cirmaci)(d. cirmaci):to steer wiping/cleaning
cirmui(d. pilot):to pilot cirpa(de bucatarie):dish/tea cloth
cirmui:to govern cirpa(pt. podea):house flannel
cirmui(a domni):to reign cirpa(pt. praf):duster
cirmui:to steer cirpa(scutece)(scutece):swaddling clothes
cirmui(ca pilot):to pilot cirpa(om moale)(om moale):weakling
cirmui:to govern cirpa(om moale)(om moale):milksop
cirmui(a domni peste):to reign over cirpa(om moale):molly(coddle)|<a fi ~>to
cirmui(a indruma):to direct have no backbone/grit|<a fi ~>to be
cirmui(a indruma):to guide spineless
cirmuire:steering etc. cirpaceala:bungling
(work)|botching|scamped work
cirmuire(guvern):government
cirpaceala(construire prosta):jerrybuilding
cirmuire(indrumare):direction
cirpaci:to botch|to bungle
cirmuire(indrumare):guidance
cirpeala:mending etc.
cirmuire(conducere):rule
cirpi(a repara):to mend
cirmuitor:ruling|leading
cirpi(a repara):to repair
cirmuitor(conducator):ruler|leader
cirpi(prost):to botch
cirmuitor:guide
cirn(d. nas):snub

241
cirpi(a coase la un loc):to piece/sew cistig(prin munca):earnings
together cistig(venit):income
cirpi(mai ales incaltaminte):to cobble cistig(la loterie):prize
cirpi(mai ales incaltaminte):to vamp cistig(la loterie):luck draw
cirpi(ciorapi):to darn cistig(folos):use
cirpi(haine):to patch up cistig(beneficiu):benefit
cirpi(a lucra prost):to bungle cistig(profit):profit
cirpi(a lucra prost):to botch cistig(profit):advantage
cirpi(a strica):to spoil cistig(neasteptat):windfall
cirpi(a strica):to scamp cistig(neasteptat):godsend
cirpi(a insela):to diddle cistig(parte):share|<~ net>neat gain clear
cirpi(a insela):to take in profit(s)|<~ si pierdere>profit and
cirpi:to be mended etc. loss|<lacom de ~>greedy of gain|<lacom de
cirpi(a se imbata):to have a brick in the hat ~>thirsting after lucre|<lacom de
~>covetous|<lista de ~uri (la loterie)>list of
cirpi(a se imbata):to take a hair of the dog
prizes|<lista de ~uri (la loterie)>list of
that bi|<a ~ o minciuna>to tell a
drawn numbers|<sete de ~>greed/
crammer|<a ~ cuiva o palma>to give smb. a
blow/cut/slap in the face cistiga:to gain
cirpit:mending etc. cistiga(prin munca):to earn
cirpituralucru de cirpaci):clumsy/bungling cistiga(mai ales datorita intimplarii:to win
work cistiga(a obtine):to obtain
cirpitura(zdreanta):rag cistiga(a dobindi):to acquire
cirpitura(petec):patch cistiga(de partea sa):to win over
cirpitura(minciuna):fib cistiga(a converti):to convert
cirpitura(minciuna):crammer cistiga:to be gained etc.
cirstei:landrail (Crax pratensis) cistiga:to win|to carry the day|to earn etc.|to
cirteala:murmur|murmurs|grumbling|<fara *
~>without a murmur cistiga(d. un tablou etc.):to show to good
cirti(impotriva):to cavil (at/about) advantage|<a ~ de pe urma (cu gen.)>to
profit/gain by ...|<a ~ la sigur>to have a
cirti(impotriva):to murmur
dead cert|<a ~ bine>to coin money|<a ~
cirti(impotriva):to grumble bine>to make heaps of money|<a nu ~
cirti(a critica):to criticize destul>to be behindhand in one's
cirti(a critica):to find fault with circumstances|<a ~ usor sport>to win
cirti(a birfi):to slander easily|<a ~ usor s
cirti(a cicali):to nag cistigare:winning etc.
cirti(a certa):to scold cistigat:profited|enjoying an advantage|with
cirtire:murmuring|grumbling a gain
cirtitor:grumbling|murmuring cistigator:winning
cirtitor:grumbler|growler cistigator:winner
cirtita:mole (Talpa) cistigator(al unui premiu):prize winner
cis:shoo! cistigator(al unui
premiu):prizeman|<numere
cislegi:carnival
cistigatoare>winning numbers
cistig:gain
cit(cum):how
cistig:return(s)

242
cit(~ de mult):how much citiva(mai multi):several
cit(temporal):how long clac:gibus|crush/opera hat
cit(in ce masura):to what extent claca:to fail|to peg out|to go phut
cit(temporal) (cit timp):as/so long as claca:bee
cit(indata ce):as soon as claca(prestatie ocazionala):occasional work
cit(modal):as quickly etc. as claca:chirrupers
cit(concesiv):though claie(de fin):haystack
cit(concesiv):although|however great claie(de fin):hayrick
etc.|great ... etc. as. claie(de griu):corn stack
cit(adversativ):but claie(gramada):heap
cit(cei care)(cei care):those/they who/that claie(gramada):pile
cit(toti cei care):all those who/that claie(de oameni):crowd
cit(interog.,completiv):how much (?) claie(de oameni):< throng
cit:how many (?) claie(de par):shaggy shock of unkempt hair
cit(exclamativ):how (much/pl. many ...! claie:in heaps|<~ peste gramada>higgledy-
cit(exclamativ):what (a) ...! piggledy
cit(ca):as|like clama:hook|fastener
cit(decit):than clama(pt. hirtie):paper clip
cit:quotient|<~ despre/pentru ...>as to/for clan:clan
...|<~ despre/pentru ...>as far as ... is clan(in irlanda, odin.):sept
concerned|<atit ... ~ si ...>both ... and ...|<~a clan(coterie):set
frunza (si iarba)>as the sand of the sea|<~a
clan(coterie):clique
rabdare!>what a patience!|<~e citi>how
many at a time?|<~e si mai ~e, ~e in luna si clandestin:clandestine|secret|surreptitious|ill
icit
citava:some|a little|<de ~ vreme>for some
time clandestin:clandestinely|in a secret
manner|secretly|surreptitiously
cite(cu numerale):all
clant(cioc):beak
cite(distributiv):by|<~ patru in rind>four
abreast|<unul ~ unul>one by one|<primi clant:click!
fiecare ~ trei carti>each of them received clanta(de usa):door handle
three books clanta(de usa):latch
citeodata:sometimes|at times|now and clanta(de usa):catch of a door
then/again|occasionally clanta(gura):chops
citesi:all ... (of them)|<~ trei>all three of clanta(gura):jaw|<o ~ de femeie>a
them scold|<tine-ti clanta!>hold your gab!|<tine-
citeva:some|a few ti clanta!>stash it!|<tine-ti clanta!>shut
citeva(mai multe):several|<~ lucruri>a few up!|<a se lua la ~>to spar (with smb.)
things|<~ lucruri>some few matters clap:bang!|crash!|flop!
citime:amount|number|quantity clapa(de pian)(de pian):key
citusi:<~ de putin>not in the least|<~ de clapa(la instrumentele de suflat):key
putin>not a bit/jot (of it) clapa(la instrumentele de suflat):stop
citva:some|a little clapa(la instrumentele de suflat):piston
citva:a little|<~ timp>some/a little time clapa(de orga):stopple
cit:boo! clapa:flap
citiva:some|a few clapa(la o pompa):clack

243
clapa(la o masina de scris):key claritate(a stilului):lucidity
clapa(ventil):valve claritate(lumina):light
clapa(capac):lid clarobscur:light and shade
clapa:nipper clarvazator:clear-sighted|far-sighted/-
clapa(pt. urechi):cover for the ears seeing|clairvoyant|sagacious
clapa:ear lap clarviziune:clear-sightedness|far-
clapa(de buzunar):flap|<a trage clapa sightedness
cuiva>to take smb. in|<a trage clapa clasa(a clasifica):to classify
cuiva>to diddle smb. clasa(scrisori):to docket
clapon:capon clasa(articole):to sort out
claponi:to capon|to castrate clasa(documente):to file
clar(limpede)(limpede):clear|obvious clasa:to stop
clar(deslusit):distinct clasa:to be classified etc.|<a se ~ pe locul
clar(care se intelege):intelligible i>to come first|<a se ~ pe locul i>to take the
clar(evident):evident first place
clar(evident):manifest clasament:classification
clar(simplu):plain clasare:classification etc.
clar(transparent):clear clasat:classified etc.|<afacere ~a>case
definitely filed and disposed of
clar(transparent):transparent
clasa(diviziune):class
clar(transparent):limpid
clasa(diviziune):division
clar(pur):pure
clasa(diviziune):category
clar(d. stil):lucid
clasa(diviziune):order
clar(luminos):clear
clasa(grup social):class
clar(luminos):bright
clasa(incapere)(incapere):classroom
clar(luminos):elevated
clasa(incapere)(incapere):schoolroom
clar(luminos):serene
clasa(de elevi):class
clar:clearly etc.|<~ de luna>moonlight|<~
de luna>moonshine clasa(de elevi):form
clarifica:to clear (up)|to clarify clasa:grade
clarifica(a explica):to explain clasa(in scolile elementare):standard
clarifica:to become clear|<a ~ o clasa:annual contingent
chestiune>to elucidate/clear up/throw light clasa(rang social):class
upon a question|<a ~ un mister>to clasa(rang social):rank
solve/clear up a mystery|<totul a fost clasa(rang social):grade
~t>everything has been (fully) cleared clasa:class|<clasa star sport>the Star
up/explained class|<clase
clarificare:clearing up etc. antagoniste>antagonistic/oppising
clarificator:clarifying|elucidating classes|<clasele avute>the moneyed
clarinet:clari(o)net classes|<clasa dominanta/conducatoare>the
clarinetist:clari(o)net player ruling class|<clasa muncitoare>the working
class|<clasele de jos>the lower
claritate:clearness|clarity
classes/ranks/grades|<clasele
claritate(transparenta):limpidity
clasic:classic
claritate(transparenta):transparency
clasic(ant. romantic):classical
claritate(caracter deslusit):distinctness
clasic(recunoscut):standard

244
clasic(recunoscut):recognized the mouth|<a face ~i la gura>to foam (with
clasic:Gr(a)eco-Roman rage)
clasic:classically clabuci:to lather
clasic:classic (writer or author)|standard clocotitor(care fierbe:si fig.)boiling
author clocotitor(care fierbe:si fig.)seething
clasic(ant. romantic sau clocotitor(fierbinte):hot
modern):classicist|<un exemplu ~>a clocotitor(involburat):whirling
classical example|<muzica ~a>classical clocotitor(involburat):eddying
music|<~ii marxism-leninismului>the
clocotitor(inspumat):foaming
classics of Marxism-Leninism
clocotitor(rasunator):ringing
clasicism:classicism
clocotitor(rasunator):resounding
clasicist:classicist
clocotitor(mugind):roaring
clasicizant:classic-like|favouring
classicism|academic clocotitor(d. activitate etc.):tireless
clasicizant:supporter of clocotitor(d. activitate etc.):tumultuous
classicism|academician clonc:cluck!
clasifica:to classify|to arrange in classes cloncan(corb):raven (Corvus)
clasificare:classification cloncani(d. closti):to cluck
clasificare:ratings cloncani(d. closti):to chuck
clasificator:classifying cloncani(a croncani):to croak
clasificator:classifier|systematizer cloncani(a flecari):to jabber
clasor(sertar):filling drawer cloncanit:clucking etc.
clasor(dulap):filing cabinet clondir:(short-necked) bottle
clasor(mapa):index file clont(cioc):beak
clatina(a se impletici):to totter clont(barbie):potato trap
clatina(a se impletici):to reel clont(barbie):jaw
clatina(a se impletici):to stagger clontan(stinca ascutita):crag
clatina(din cap):to shake one's head clontan(sobolan):rat
clatina(afirmativ):to nod clontat(cu dinti mari):large-toothed
claustra:to seclude oneself clontat(cu dinti prost crescuti):straggle-
clauza:stipulation|<~ penala>penal clause toothed
clavecin:harpsichord clontos(cu ciocul gros):thick-billed
claviatura:keys clontos(cu ciocul ascutit):with a pointed bill
clavicular:clavicular clontos:quick-tongued
clavicula:collar/key bone clontos(gilcevitor):snappy
claxon:hooter clontos(gilcevitor):snappish
claxona:to klaxon clontos(gilcevitor):cantankerous
clabuc(de sapun):soap suds clontos(gilcevitor):currish
clabuc(de sapun):lather clontos(cicalitor):nagging
clabuc(spuma):foam clop:cloche (hat)
clabuc(sudoare):lather clopot:bell
clabuc(saliva):saliva clopot:bell glass/jar|<~ de
alarma/dandana>alarm bell|<~ de
clabuc:puffs/wreaths of smoke|<a face
inmormintare>knell|<~ scufundator>diving
~i>to foam|<a face ~i la gura>to foam at
bell|<sunet de ~e>sound/ring/peal of

245
bells|<trasul ~elor>ringing of closca:clucking/brood hen
bells|<tragator de ~e>bell ringer|<tragator closca(om inactiv):idler
de ~e>sexton|<turnatorie de ~e>bell closca(om inactiv):loafer
foundry|<sub ~ de sti
closca:the seven stars|<a sedea ~>to sit
clopotar(turnator de clopote):bell founder tight|<fura closca de pe oua/ouale de sub
clopotar(la o biserica):bell ringer closca>he is a prig star/prince
clopotar(la o biserica):sexton clovn:clown
clopotar(berbecul din fruntea turmei):bell clovn(bufon):buffoon
wether clovnerie:clownish trick|piece of clownery
clopotar(curtezan):flirt club(asociatie):club
clopotar(curtezan):masher club(local):club house
clopotarie:bell foundry club(local):premises of a club
clopoti:to ring|to peal clucer:Lord Steward
clopotit:ringing|pealing clupa:slide gauge
clopotnita(separata):belfry cneaz:prince
clopotnita(turnul bisericii):steeple cnezat:principality
clopotel:(small) bell|hand bell cnut:knout|whip
clopotel:lily-of-the-valley (Convallaria co-acuzat:co-defendant
clor:chlorine coabita:to cohabit|to live together
clorat:chlorate|<~ de potasiu>potassium coacaz:gooseberry bush (Ribes
chlorate|<~ de sodiu>sodium chlorate grossulari|<~ negru>black currant (Ribes
clorhidrat:hydrochlorate nigrum)
clorhidric:<acid ~>hydrochloric acid|<acid coacaza:gooseberry
~>spirits of (sea-)salts coace(in cuptor):to bake
cloric:<acid ~>chloric acid coace(a frige):to roast
clorofila:chlorophyl(l) coace(pe foc):to broil
clorofilian:chlorophyllian coace(a usca):to dry
cloroform:chloroform coace(d. actiunea soarelui):to ripen
cloroform(iz)a:to (put under) chloroform coace(d. actiunea soarelui):to mature
cloroformizare:chloroforming coace(a chinui)(a chinui):to burn
cloros:chlorous coace(a chinui)(a chinui):to torture
clorotic:chlorotic coace(a urzi)(a urzi):to hatch
cloroza:green sickness coace(a urzi):to plot
clorura:chloride|<~ de calciu>calcic coace(a fi in curs de coacere):to be baking
chloride|<~ de calciu>chloride of etc.
calcium|<~ de potasiu>chloride of
coace(a fi copt):to be baked etc.
potassium|<~ de sodiu>sodic chloride|<~ de
sodiu>common salt coace(d. fructe, planuri etc.):to ripen
closet:privy|backhouse|water coace(d. fructe, planuri etc.):to mature
closet|W.C.|lavatory|toilet|latrine|men's coace(d. fructe, planuri etc.):to grow ripe
(little) boys'/littliest ro|ladies' room|<~ coace(d. bube):to gather
public>(public) chalet|<~ public>public coace(d. bube):to grow mellow
convenience coace(a se maturiza):to attain the age of
clos:bell-shaped|loose|<palarie ~>cloche manhood
(hat)

246
coace(a-i fi cald):to faint with heat|to bake coafura:head dress/gear|hairdo|<~
(in the sun) garson>Eton crop|<~ paj>page-boy style
coace(d. bube):to gather|<aici te coci>it's coagula:to coagulate
swelting hot here coagula(lapte):to curdle
coacere:baking etc. coagula:to coagulate
coada:* coagula(d. lapte etc.):to curdle
coada:tail coagula(d. lapte etc.):to turn (to curds)
coada(de vulpe):brush coagula(d. singe):to clot
coada(de cerb, de iepure):scut coagulant:coagulant
coada(de cometa, zmeu etc.):tail coagulare:coagulation|curdling|clotting
coada(de meteor):trail coagulat:coagulated|curdled|clotted
coada(de par):pigtail coaja(scoarta):bark
coada(de par):queue coaja(scoarta):rind
coada(de fruct, de floare):stalk coaja(de piine, prajituri etc.):crust
coada(miner):handle coaja(de brinza):rind
coada(a unei unelte):fang coaja(a unui fruct):skin
coada(a unei unelte):tang coaja(a unui fruct):peel
coada(a unei unelte):shank coaja(a unui fruct):rind
coada(trena):train coaja(a semintelor):hull
coada(la o nota)(la o nota):flag coaja(a semintelor):husk
coada(parte din urma):tail end coaja(de nuca):shell
coada(parte din urma):fag end|rear coaja(de ou):shell
coada(capat):end coaja:crust|<~ de nuca>nut shell|<~ de
coada(sfirsit):end piine>bread crust|<~ de tei>bast of the lime
coada(la magazine etc.):queue tree|<a prinde ~>to form a crust|<a prinde
coada(la magazine etc.):file ~>to make one's pile|<a o lua pe ~>to get a
(good) hiding/drubbing
coada:line (of people)|<coada boului>high
taper|<coada boului>mullein coala:sheet of paper
(Verbascum)|<coada calului>horse/paddock coala(~ de tipar):printed sheet
pipe|<coada calului>horse tail coalitie:coalition|union|league
(Equisetum)|<coada cocosului>Solomon's coaliza:to confederate|to unite in a coalition
seal|<coada cocosului>whitwort coaliza:to form a coalition|to coalesce|to
(Convallaria polygonatum)|<coada confederate
mesei>the lower end/f
coalizare:coalition|union
coafa(pe cineva):to dress smb.'s hair
coama(de cal, de leu):mane
coafa(parul):to dress
coama(par):(good) head of hair
coafa:to do/dress one's hair
coama(par):mob
coafa(la coafor):to have one's hair done
coama(par):umbrella
coafat(d. persoane):having one's hair done
coama(culme):ridge
coafat(d. par):dressed
coama(frunzis):foliage
coafat(d. par):done
coama(frunzis):leaves
coafat:hairdressing
coama(de acoperis):ridge
coafeza:hairdresser|coiffeuse
coama(de zid):coping
coafor:hairdresser|coiffeur

247
coama(de zid):crest|<~ de coif>plume/crest coasta:gradient
of aa helmet coasta(tarmul marii):(sea) coast
coapsa:haunch coasta(tarmul marii):(sea) shore
coarba:crank|(winch) handle coasta(nisipoasa):(sandy) beach
coarda:string|c(h)ord coasta:flank
coarda(de pian):wire coasta(aripa):wing|<e slab de-i numeri
coarda:sinew|catgut coastele>he is bare-boned/-ripped|<e slab
coarda(vina):vein de-i numeri coastele>he is as thin as a
coarda(arc)(arc):spring lark/lath|<a pune cuiva sula in coaste>to put
extreme pressure upon smb.|<i-au atacat pe
coarda(cu care se joaca copiii):skipping
turci in ~>they attacked the Turks in the
rope
flank|<mi se lipesc c
coarda(fringhie):rope
coate-goale:ragamuffin|tatterdema lion
coarda(fringhie):line
coautor:joint author|co-author
coarda(de arc):bow spring
coautor:accomplice
coarda:chord of a segment
cobai:guinea pig (Covia cobaya)
coarda(pt. cai):lunge
cobalt:cobalt
coarda(pt. cai):longe|<coarda
cobe(tifna):pip
simtitoare>weakest/tender spot|<~ de
vita>tendril of a vine|<~ de vita>vine cobe(rau augur):ill omen
shoot|<coardele vocale>vocal cobe(rau augur):portent
cords/ligaments|<~ cobe(pasare cobitoare):bird of ill omen
stearpa>unproductive/barren cobe(corb):evil-boding raven
rock|<instrumente cu coarde>string cobe(corb):croaker
instruments|<instrumente cu
cobe:calamity howler
coarde>strings|<orchestra de coar
cobe(plisc):bill
coarna:Cornelian cherry|variety of grapes
cobe(plisc):beak
coasa(unealta):scythe
cobi:to forebode evil|to be a prophet of
coasa(cosit):mowing
evil|to croak|to be for ever croaking
coasa(cosit):hay making
cobi:to forebode
coasa(ca timp):mowing time|<a ascuti o
cobilita:yoke
~>to sharpen a scythe
cobilita:Cassiopeia
coase:to sew
cobitor:evil-boding|croaking
coase(a tigheli):to stitch
cobori(a da jos):to take down
coase(a insaila):to baste
cobori(a trage jos):to let down
coase(peste margine):to overcast
cobori(a misca in jos):to move
coase:to stitch
down(wards)
coase:to be sewn etc.|<a ~ nasturi>to sew
cobori(a aduce jos):to bring/ carry down
on buttons
cobori(preturi):to reduce
coasociat:copartner|joint partner
cobori(preturi):to abate
coasta:costa
cobori(preturi):to cut
coasta(latura):side
cobori(a degrada):to degrade
coasta(flanc):flank
cobori(a degrada):to debase
coasta(povirnis):slope
cobori(a deprecia):to depreciate
coasta(povirnis):declivity
cobori(a deprecia):to disparage
coasta(a unei coline):side

248
cobori(a deprecia):to run down coc:loop (of hair)
cobori(a modera):to moderate cocaina:cocaine
cobori(a se injosi):to cocainoman:cocaine addict
degrade/debase/demean oneself cocarda:cockade rosette
cobori(a se da jos):to go/get down coca:baby
cobori(a se da jos):to descend coca(aluat):dough|babe
cobori(a veni jos):to come down coca(aluat):paste
cobori(a veni jos):to descend coca(clei):paste
cobori(a se lasa in jos):to let oneself down coca:hull|<a se face ~ (a se imbata)>to be
cobori(a se misca in jos):to move pickled
down(wards) cocazar:rhododendron (Rhododendron)
cobori(in graba):to hurry down coccis:coccyx
cobori(pe trepte, repede):to fly/rush cocean(tulpina):stalk
downstairs cocean(tulpina porumbului):maize stalk
cobori(a luneca in jos):to glide down cocean(stiulete):corn cob
cobori(din tren etc.):to get out/off cocean(de varza):cabbage head
cobori(din tren etc.):to alight cochet(care cauta sa placa):coquettish
cobori(de pe cal):to dismount cochet(care cauta sa placa):arch
cobori(a asfinti):to set/go down cochet(care cauta sa placa):prim
cobori(d. preturi):to go down cochet(care cauta sa placa):demure
cobori(d. preturi):to have a fall cochet(elegant):smart
cobori(d. preturi):to drop cochet(elegant):stylish
cobori(d. preturi):to give away cochet(frumusel):pretty
cobori(d. preturi):to recede cochet:smartly|daintily
cobori(d. preturi):to ease off cochet(ca atitudine):archly
cobori:to fall (from a higher position) cochet(ca atitudine):primly
cobori(a descinde din):to descend cochet(ca atitudine):demurely
(from)|<a-si ~ pretentiile>to abate one's
cocheta(cu):to coquet(te)/flirt (with)|to play
claims/pretentions|<a-si ~ vocea>to lower
the coquet(te)|to put on affected airs|to put
one's voice
on fine graces
coborire:descent|coming down etc.
cocheta(cu):to coquet(te) toy/dally/trife (wi
coborire:downhill/rundown race
cocheta:coquette|flirt
coboris(povirnis):slope
cochetarie:coquetry|archness|primness|dem
coboritor(din):descending (from) ureness
coboritor:descendant cochetarie(afectare):coyness
cobra:cobra (Naja tripudians) cochetarie(afectare):affectation
cobur:holster|pistol case cochetarie(eleganta):smartness
cobzar:kobsa player cochetarie(eleganta):spruceness
cobza:kobsa|<a lega ~>to tie/bind hand and cochetarie(eleganta):tidiness
foot|<a duce cu cobza (a insela)>to take
cochetarie(eleganta):neatness
smb. in|<a duce cu cobza (a insela)>to
diddle smb.|<a duce cu cobza (a insela)>to cochetarie(eleganta):elegance
use the pepper tox|<a duce cu cobza (a cochilie:shell
insela)>to do Taffy cochilie:chill/ingot mould

249
coci:cocci cocolos(de zahar):snowball
cocina:hogsty cocolos(de pamint):clod
cocioaba:hovel|hut|shanty cocolos(de hirtie, piine etc.):pellet
cociorva:fire hook|(furnace) rake cocolos(brinza cu mamaliga):(baked)
cocirja:to crook|to bend pudding of cheese and hom
cocirjat(girbovit):bent cocolos(umflatura):growth
cocirjat(d. nas):crooked cocolos(umflatura):excrescence|<a (se) face
coclauri:steep/scarped region ~>to ball
coclauri(strunga):gorge cocolosi(a face cocolos):to ball
coclauri(strunga):ravine|hollow cocolosi(a mototoli):to (c)rumple
coclauri(pustietate):wilderness|remote place cocolosi(a musamaliza):to hush up
cocleala(rugina de arama):verdigris cocolosi(a musamaliza):to keep snug/dark
cocleala(rugina de arama):copper rust cocolosi(a se face cocolos):to ball
cocleala(gust):foul/dry mouth|bitter taste cocolosi(a se face ghem):to shrivel
cocli(d. arama):to become coated with cocolosi(a se face ghem):to shrink
verdigris|to become oxidized cocolosire:balling etc.
cocli(a rugini):to rust cocon:cocoon
cocli(a avea gust de cocleala):to taste of coconar:nut/stone pine (Pinus Pinea)
verdigris coconar(ca fruct):pine kernel
coclire:verdigrising etc. coconei:snowdrop (Galanthus nivalis)
coclit(acoperit de cocleala):verdigrised cocor:crane (Grus cinerea)|<pliscul
coclit(~ de batrin):decrepit ~ului>stork's bill (Erodium cicutarium)
coclit(~ de batrin):week-minded cocos(nuca de ~):coco(a)nut
cocoara:<pliscul cocoarei>stork's cocostirc:heron (Ardea)
bill|<pliscul cocoarei>cranesbill cocostirc(lungan):lamp post
(Geranium)|<pliscul cocoarei>stork's bill cocostirc(lungan):hobbledehoy
(Erodium cicutarium) cocos:cock (Gallus domesticus)|rooster
cocoasa(la om):hump(back) cocos(in fabule):chanticleer
cocoasa(la om):hunch(back) cocos(tinar):cockerel
cocoasa(la camila):camel's hump/hunch cocos(la o arma de foc):cock
cocoasa:clog cocos:hand lever|<~ de cimp>blackgame
cocoli(a infofoli)(a infofoli):to molly- (Tetrao tetrix)|<~ salbatic/de
coddle munte>mountain cock|<~ salbatic/de
cocoli(a infofoli)(a infofoli):to muffle munte>capercailie|<~ salbatic/de
cocoli(a infofoli)(a infofoli):to wrap up munte>capercailzie (Tetrao
cocoli(a rasfata):to spoil urogallus)|<coada ~ului>Solomon's seal
(Polygonatum)|<creasta ~ului>yellow rattle
cocoli(a ingriji exagerat):to molly-coddle
(Rhinanthus crista g
cocoli(a ingriji exagerat):to pamper
cocosa(in batai):to pound smb. into a jelly
cocoli(a ingriji exagerat):to cosher
cocosa(in batai):to tan smb.'s hide
cocoli(a ingriji exagerat):to tiddle
cocosa:to become bent/round-shouldered
cocoli(a ingriji exagerat):to cocker
cocosar:mistle thrush (Turdus viscivorus)
cocolire:muffling etc.
cocosat(batut):sandbagged
cocolit:moly-coddle
cocosat(cu cocoasa):hunched
cocolos(bulgare):ball

250
cocosat(batut):beaten into a jelly codas(din coada):lagging/dragging behind
cocosat(cu cocoasa):hunch-/hump-backed codas(inapoiat):backward
cocosat:hunchback(ed person)|humpback codas:slacker|lagger|laggard|loiterer
cocosel(cocos tinar):young cock codat:pedunculate(d)
cocosel(cocos tinar):cockerel codat(d. ochi):almond-shaped
cocosel(iubit):sweety codeala:hesitation|wavering
cocosel(iubit):lovey codebitor:joint debtor
cocosel(iubit):sweetheart codeina:codein(e)
cocosel(floricele):pop corn codetentor:joint holder
cocosesc:cock ...|cock's ...|of a cock codex:code
cocoseste:like a cock codi:to hesitate|to waver|to vacillate|to dily-
cocosneata:Blowzalinda dally|to blow hot and cold|<a se ~ sa faca
cocota:cocotte|demimondaine|demirep|light ceva>to hesitate (before) doing smth.|<a se
woman|tart ~ sa faca ceva>to dilly-dally about smth.
cocotier:coco(a)nut tree (Cocos nucifera) codice:manuscript containing old texts
cocota(a pune sus):to put on the top codicil:codicil
cocota(a se catara):to mount (up) codifica:to encode|to cipher
cocota(a se catara):to climb/clamber (up) codifica:to codify
cocota(pe o craca):to perch codifica:to be codified
cocota(pe o craca):to alight codificare:codification
cocota:to obtain quick promotion codirisca:whip handle
cocs:coke codiriste:whip handle
cocsagiz:Kok-sag(h)yz (Taraxacum Kok- codism:khvostism
sag(h codist:khvostist
cocserie:coke works|coking plant codita:short tail
cocsifica:to coke codita(semn grafic):cedilla
cocsificabil:coking codita(cusur)(cusur):defect
cocsificare:coking|<baterie de ~>coking codita(cusur)(cusur):shortcoming
plant/oven codita(unealta)(unealta):tool
coctail:cocktail codita(sicofant):sycophant
coctail(receptie):cocktail (party) codita:flourish
cod:code codita(la fructe):stalk
cod(lege):law|<~ al muncii>labour code|<~ codirla(de caruta):boot
civil>civil code|<~ de comert>commercial codirla(de caruta):basket
law|<~ de procedura penala>code of codirla(parte din spate):rear
criminal procedure|<~ penal>penal/criminal
codirla(capat):end
code|<~ telegrafic>telegraphic code
codirla(coada):tail
codalb(cu coada alba):white-tailed
codobatura:wagtail (Motacilla)
codalb(cu parul blond):fair-haired
codos(proxenet):procurer
codan:long-tailed
codos(proxenet):pander
codana:flapper|backfish|bobbysoxer|bread-
and-butter miss codos(proxenet):pimp
codana(fata):girl codos(piritor):informer
codas(din urma):last codos(piritor):telltale

251
codos(piritor):sneak cognoscibilitate:cognoscibility
codosca:procuress cohorta:host
codosi:to pimp|to pander|to procure|to be a coif:casque
whore monger coincide(cu):to coincide (with)
codros:fire tail (Rubicilla phoenicura) coincide(cu):to concur (with)
codru:forest|<un ~ de piine>a round of coincide(cu):to happen at the same moment
bread|<hot de ~>highwayman|<hot de coincide(a se potrivi):to tally
~>brigand|<a fura ca in ~>to steal
coincide(a se potrivi):to dovetail
shamelessly|<a lua calea ~lui>to take to the
woods|<(a deveni haiduc)>to become an coincident:coincident(al)|coinciding
outlaw coincident(simultan):simultaneous
coechipier:fellow member (of a team) coincidenta:coincidence|concurrence
coeficient:coefficient coincidenta(simultaneitate):simultaneousne
coercibil:compressible ss|<o ~ fericita>a happy coincidence|<o
simpla ~>an entirely coincidental
coercitiv:coercive|<mijloc ~>means of
occurrence
coercion|<mijloc ~>coercive measure
cointeresa:to give smb. a joint interest in|<a
coercitie:coercion
~ in ...>to draw in ...
coerent:coherent
cointeresare:drawing in
coerent:coherently
cointeresare:personal interest|<~
coerenta:coherence materiala>(providing) material incentive
coexista:to coexist cointeresat:having/sharing a joint interest i
coexistenta:coexistence|<~ coji(pomi):to bark
pasnica>peaceful coexistence
coji(pomi):to peel off
coeziune:unity
coji(fructe):to shell
cofa:wooden pail|<a pune/baga pe cineva in
coji(fructe):to husk
~ (a insela)>to take smb. in|<a pune/baga pe
cineva in ~ (a insela)>to sell smb.|<(a lasa coji(cartofi si legume):to peel
mai prejos)>to get the better of smb.|<(a coji(cartofi si legume):to skin
lasa mai prejos)>to have smb.|<(a lasa mai coji(pielea):to strip off
prejos)>to have (got) smb. (stone-)cold coji(piinea):to cut/take the crust off
cofetar:confectioner coji(d. pomi):to shed the bark
cofetar(patisier):pastry cook coji(d. piele):to peel (off)
cofetarie(magazin):confectioner's coji(d. piele):to scale
cofetarie(magazin):pastry-cook's shop coji(d. piele):to come off
cofetarie(magazin):sweetshop coji:to desquamate
cofetarie(luxoasa):Italian/Swiss cafe coji(a se desprinde):to come off
cofeturi:confectionery|sweet-meats|sweets cojire:barking etc.
cofra:to case cojit:barked etc.
cofraj:shuttering (for concrete work) cojoc:sheepskin (waist)coat|<iarna cu sapte
cofraj~ glisant:sliding form/shuttering cojoace>very cold winter|<a intoarce ~ul pe
cofrare:shuttering|casing dos (a-si schimba gindul)>to change one's
cofret:electric switch box mind|<(a schimba tonul)>to change one's
tone/tune|<(a se infuria)>to fly into a
cogeamite(a):huge|(as) large as life
rage|<(a se infuria)>to fly off the handle|<a-
cognoscibil:cognoscible|cognizable|knowab si pazi/te
le|<lumea este ~a>the world is knowable

252
cojocar:furrier|skinner colateral:collateral
cojocaresc:furrier's ... colateral:collaterally
cojocarie:furrier's trade|furrier's colateral:collateral relative
shop/establishment colationa:to collate|to compare (one copy
cojocel(cojoc fara mineci):sleeveless with another
sheepskin (waist)coat colatiune:(cold) collation|light meal/repast
col:col colacar:best man
colabora:to co-operate in a work|to take colb:dust
part/assist in a work|to collaborate|to be colbai:to cover with dust|to make dusty
fellow-labourer/co-worker|<a ~ la un
colbai:to be covered with dust|to become
ziar>to contribute to a paper
dusty
colaborare:collaboration|co-operation
colbait:dusty|dusted|covered with dust
colaborare(la un ziar):contribution|<in
colbar(a)ie:dust
strinsa ~ (cu)>in close co-operation (with)
colcai(de):to swarm (with)
colaborator:fellow labourer|co-
worker|assistant|collaborator colcai(de):to teem (with)
colaborator(la un ziar):contributor colea(colo):over there
colaborationist:quisling colea(nu departe):near by
colaborationism:collaborationism colea(nu departe):not far from here|<ba ici,
ba ~>now here|<ba ici, ba ~>now there|<ba
colac:kind of fancy bread|knot-shaped
ici, ba ~>everywhere|<cit ~>rather far|<cit
bread|round object
~>over there|<ici ~, pe ici(pe) ~>here and
colac(inel):ring there|<stii ~>tip-top|<stii ~>all there|<stii
colac(cerc):circle ~>out-and-out
colac(de put):brim colecta:to collect
colac(de put):kerb colecta(d. rana etc.):to gather
colac(la moara):felloe colectant:collector
colac(pe cap, pt. greutati):ring-shaped head colectare:collecting
rest colectare(a produselor):state purchases
colac(rotocol de fum):puff colectare(a produselor):purveyance
colac(de closet):hinged seat|<~ de colectare:procurement
salvare/scapare>ring-shaped life-
colecta:collection|subscription|<a face o
buoy|<(centura)>life-belt|<~ peste
~>to make a collection|<a face o ~>to raise
pupaza>on top of it all|<~ peste pupaza>to
a subscription/collection
add the last straw|<~ peste pupaza>to
crown all|<a umbla dupa ~i calzi (a-i placea colectiv:collective|joint
lucrurile bune)>to have a sweet mouth|<(a colectiv:collectively
umbla d colectiv:collective (body)
colaj:cohabitation|living tally|living in sin community|group|staff|personnel|associatio
colan(salba):necklace n|<munca ~a>collective labour|<proprietate
~a asupra mijloacelor de
colan(cingatoare):girdle
productie>collective ownership of the
colan(cingatoare):zone means of production|<societate in nume ~
colan(al unei decoratii):collar (of an order) com., in ec. cap.>joint-stock
colant:clinging company|<substantiv
colaps:collapse colectivism:collectivism
colastra:beest(ings)|biestings

253
colectivist(adept al colegiu(organizatie):board
colectivismului):collectivist colegiu(scoala):college
colectivist:collectivist colegiu(scoala):school|<~
colectivitate:community|collectivity electoral>electoral body|<~
colectiviza:to collectivize electoral>constituency|<~l avocatilor>the
colectivizare:collectivization College of Barristers|<~l avocatilor>the Bar
(Association)|<~l doctorilor>the College of
colector:collector ...|collecting
Physicians|<~l Ministerului de Externe>the
colector:government purveyor|official in Foreign Ministry College
charge of purveyances
coleoptere:coleoptera
colector:collector|<canal ~>main
coleric:choleric|bilious
canal/sewer|<inel ~>collector(ring)|<inel
~>commutator|<~ de abur>steam dome|<~ colesterina:cholesterin
de unde electromagnetice radio>aerial|<~ colet:parcel|<a expedia un ~>to post a
principal>main sewer parcel
colectura:purchase/supply office|lottery and coletarie:parcel post/delivery
betting agency colhoz:kolkhoz|collective farm
colectie:collection colhoznic:kolkhoz ...
colectie(compilatie):compilation colhoznic:kolkhoznik|collective farmer
colectie(antologie):anthology colibacil:colon bacillus (Escherichia)
colectie(antologie):selection colibaciloza:colibacillosis
colectie(de insecte etc.):cabinet|<~ de coliba:cabin|hut|hovel|shack
volume vechi>back volumes|<~ de coliba(de scinduri):booth
ziare>newspaper file colibri:humming bird (Trochilus)
colectiona:to collect colici:grips
colectiona(plante, adesea):to herborize colier:necklace
colectiona(plante, adesea):to botanize colier:girdle|<~ de perle>pearl necklace
colectionar:collector colilie:feather grass (Stipa pennata)
colectionar(pasionat):hobbyist coliliu:snow-white
colectionar(pasionat):faddist|<~ de colimator:collimator
antichitati>antiquary|<~ de timbre>stamp
colina:hillock
collector|<~ de timbre>philatelist
colina(deal):hill
colectionare:collecting
colina(ridicatura de pamint):elevation
coledoc:choledoch
colina(ridicatura de pamint):eminence
coleg:mate|colleague|fellow worker|fellow
practitioner etc.|brother teacher etc.|<~ de colinda(a cutreiera):to go/walk/stroll all
camera>room mate|<~ de over|to wander from ... to ...
clasa>classmate|<~ de clasa>classfellow|<~ colinda:to go from house to house singing
de facultate>fellow student|<~ de colindat:going form house to house to sing
scoala>schoolmate colindat(cutreierare):wandering
colegatar:fellow/joint heir colindat(cutreierare):roving
colegial:collegial|colleague-/fellow-like colinda:Christmas carol|<>colindAtor
colegial(tovarasesc):comradely colindator:waits
colegial:colleague-like|as befits colleagues colindator(cutreierator):wanderer
colegialitate:good/true fellowship colir:eye wash
colegiu(organizatie):body colita:colitis

254
colita(filatelic):strip colonada(a unui templu):peridrome
coliva(pomana):alms|<a mirosi a ~, a-i bate colonat:Romei colonate
coliva in piept>to have one foot in the colonel:minion
grave|<a mirosi a ~, a-i bate coliva in colonial:colonial|<asuprire ~a>colonial
piept>to be on the brink of the grave oppression|<politica ~a>colonial
colivie:cage|<a pune/inchide in ~>to (put in policy|<politica ~a>policy in the
a) cage colonies|<popoare ~e>peoples of the
colizi(un)e:collision colonies|<posesiuni ~e>colonial
colmatare:silting|warping possessions|<problema ~a>the colonial
colnic(colina):hillok question/problem|<problema ~a>the
question/problem of col
colnic(deal):hill
coloniale:colonial goods/produce
colnic(luminis):glade
colonialism:colonialism
colnic(poteca):path (in a wood) over a hill
colonialist:colonialist
colo(spatial):over there
colonie:colony|eau-de-Cologne
colo(temporal):later (on)|<~ afara>out
there|<cind ~ (de fapt)>in (point of) colonie(asezare):colony
fact|<cit de ~ (de departe)>from a colonie(asezare):settlement
distance|<(limpede)>clearly|<cind ~ (de colonie(de vara):summer camp|<~ de
fapt)>as a matter of fact|<(in loc de munca>labour settlement
aceasta)>instead (of colonist:colonist|settler
it)|<(limpede)>obviously|<cit ~>far colonist(cultivator):planter
away|<de ~ pina ~>to and fro|<c
colonist(cultivator):owner of a plantation
coloana:column
coloniza:to colonize
coloana(sir):column
colonizare:colonization
coloana(caravana):caravan
colonizator:colonizing
coloana:mast|<coloana a cincea>fifth
colonizator:colonizer
column|<~ barometrica>barometric
column|<~ de apa>water spout|<~ de colontitlu:running title
atac>storming column|<~ de colora:to colour|to stain|to tint|to tinge
distributie>switch column|<~ hidraulica colora(a vopsi):to dye
c.f.>water column/crane|<~ ionica>pilar of colora(a rumeni):to bring colour to the
the Ionic order|<~ sonora>sound track|<~ cheeks
vertebrala>vert colora(a da culoare):to lend colour to ...
colocatar:inmate|joint tenant|co-tenant colora(a inflori)(a inflori):to colour|to
colocatie:collocation exaggerate
colocviu:prelim(inary colora:to ornament with flourishes
examination)|oral/collocutional/viva-voce colora:to colour|to assume a colour
exam
colora(la fata):to colour (up)
colodiu:collodion
colora(la fata):to blush|<a se ~ in ...>to turn
colofoniu:colophony|rosin ...
cologaritm:antilogarithm colorant:colouring
coloid:gel colorant:dyestuff|colouring matter
coloidal:colloidal colorare:colouring matter|dyeing|colouring
colon:colonist colorat:coloured
colon:colon colorat(vopsit):dyed
colonada:colonade

255
colorat(d. ten):ruddy colt(locsor):(snug) corner|(quiet) nook
colorat(d. ten):florid colt(capat):end
colorat(d. stil):full of colour colt(ungher):corner|<~ de pe
coloratura:coloratura|<soprana de frunte>forelock|<~ de pe frunte>curl on the
~>coloratura soprano forehead|<(la fete si)>kiss-me-quick|<~ul
colorimetric:colorimetric babei>caltrap|<~ul babei>caltrop (Tribus
terrestris)|<a-si arata ~ii (a rinji)>to grin|<a-
colorimetrie:colorimetry
si arata ~ii (d. ciini)>to flash one's
colorimetru:colorimeter ivories|<a se lua la ~(i)>to wr
colorist:colourist coltar(dulapior):corner cupboard
coloristic:colour ... coltar(al zidarului):square
coloristica:colour(s)|colouring coltar(al zidarului):triangle
colorit:colour(ing)|hue coltar:quoin
colorit:brilliance/richness/vividness coltar(cui):hobnail
colos:giant coltat(cu colturi):cornered
colosal:colossal|gigantic|enormous|huge|cap coltat(cu dinti mari):large-toothed
ital|grand
coltat(crestat):indented
colosal:colossally|enormously|capitally
coltat(cu limba ascutita)(cu limba
colporta(marfuri)(marfuri):to hawk ascutita):sharp-tongued
colporta(marfuri)(marfuri):to peddle coltat(cu limba ascutita)(cu limba
colporta(stiri):to retail ascutita):quick-tongued
colporta(stiri):to spread (about) coltat(gilcevitor):quarrelsome
colporta(stiri):to circulate coltat(gilcevitor):peevish
colportaj:hawking etc. coltat(gilcevitor):cantankerous
colportare:hawking etc. coltisor:toothwort (Dentaria bulbifera)
colportor(de stiri)(de stiri):newsmonger coltun(ciorap barbatesc)(ciorap
colportor(de birfeli):scandalmonger|<~ de barbatesc):sock
carti>itinerant bookseller coltun(de dama):stocking|<~ii
coltuc(perinita):small cushion popii>hedge/wood violet (Viola silvestris)
coltuc(pt. ace):pin cushion coltunasi:kind of curd|fruit dumplings
coltuc(de piine):crust colturos:angular|angulous
colt(dinte):tooth colturos(d. o stinca etc.):rugged
colt(canin):canine colturos(d. o stinca etc.):ragged
colt(canin):eye tooth colturos(in zigzaguri):jagged
colt(la animale):fang colturos(osos):bony
colt(de masea):stump columbaca:<musca ~>columbatz fly
colt(de fierastrau):saw tooth (Simulia columbacsensis)
colt:shoot columbar:columbarium
colt(virf de stinca):rocky ridge columna:column
colt(virf de stinca):cliff comanda(a avea comanda)(a avea
colt(cui):hobnail comanda):to command
colt(bucla):lock comanda(a avea comanda)(a avea
comanda):to lead
colt(unghi):angle
comanda(a avea comanda)(a avea
colt(margine, tais):edge
comanda):to be in command of

256
comanda(a da ordin):to give the order to comandita:to sleeping partner
comanda(a da ordin):to order comanditar:sleeping partner
comanda:to order comanditat:active partner
comanda(la un restaurant):to order comandita(asociatie)(asociatie):sleeping/li
comanda(locuri):to engage mited partnership
comanda(locuri):to secure comandita(bani):capital invested by a
comanda(locuri):to book sleeping pa|<societate in ~>company (of
shareholders) with limited
comanda:to be in command
liability|<societate in ~>limited (liability)
comanda(la restaurant):to give one's order company
comanda:to order people about|<cine comandor:colonel
comanda aici?>who is (lord and) master
comandor(al unui ordin):commander
here?|<cine comanda aici?>who gives
orders here?|<n-o sa-mi comande el>I won't comarnic(de uscat brinza):cheese crate/rack
be ordered about by him|<n-o sa-mi comarnic(coliba de pastor):shepherd's hut
comande el>I won't be dictated to by comasa:to merge|to fuse
him|<a ~ o armata mare>to command/lead a comasa(terenuri, gospodarii agricole:to
comandament(organe de amalgamate
conducere):command comasare:merging|fusion
comandament:rule|<~ suprem>General comasare(de terenuri, de gospodarii
Head Quarters|<~ suprem>High Command ma:amalgamation
comandant:commandant coma:coma
comandant(de batalion,de comanac:kame laukion
escadron):major|<~al pietii odin.>town combaina:combine
major|<~al flotei>Commander-in-chief of
combainer:combine operator
the Fleet|<~de armata>Army
Commander|<~de batalion>batalion combainist:combine operator
commander|<~de batalion>major|<~de combatant:fighting
companie>company commander|<~de combatant:fighting man|combatant|<fosti
corp>corps commander|<~de front>Army combatanti>ex-service men
Group Commander|<~de pluton>pl combate:to combat|to fight/struggle
comandare:commanding etc. against|to battle/combat with
comandatura:high command combate:to control
comanda(ordin)(ordin):order combatere:fighting etc.
comanda(ordin)(ordin):instruction combatere:control|<~ a daunatorilor>pest
comanda(locul de comandant)(locul de control
comandant):command combativ:combative|pugnacious|militant|<s
comanda(ce urmeaza a fi executata):(word pirit ~>fighting spirit
of) command combativitate:fighting efficiency/ability
comanda:bridge deck combativitate:combativity|militancy
comanda:sham|false|<~ combina:to combine
automata>automatic drive|<~ la combina(cifre, idei etc.):to arrange
distanta>remote control|<~ suprema>chief combina(cifre, idei etc.):to group
command|<de ~>(made) to order|<lacrimi
la ~>crocodile tears|<de ~>made-to- combina(a pune la cale):to contrive
measure|<tablou de ~>switch board|<de/la combina(a pune la cale):to devise
~>sham|<facut la ~>made to order|<haine combina(a pune la cale):to concoct
de ~>clothes to measure

257
combina:to combine|to enter into comedie(farsa):buffoon ery
combination (with comedie(farsa):drollery
combinare:combination etc. comedie(gluma):jest
combinat:aggregate works|combine group comedie(gluma):joke|<~
of enterprises bufa>comedietta|<~ bufa>light comedy|<~
combinator:combinator de moravuri>comedy of manners|<~ de
combinatie:scheme moravuri>social comedy|<~ de situatie, ~
combinatie(calcul):calculation ieftina>slapstick (comedy)|<autor de
comedii>comedy writer|<ei ~!>bother
combinatie(uneltire):manoeuvre|<a strica
it!|<ei ~!>botheration!|<ei ~!>the devil (a
combinatiile cuiva>to upset smb.'s plans|<a
bit)!|<mare ~!>that b
intra in ~ cu cineva>to enter into
partnership with smb. comedioara:farce|comediette|light comedy
combina:combine comemora:to commemorate
combiner:combine operator comemorabil:memorable
combinezon(de dama):chemise comemorare:commemoration
combinezon(de dama):petticoat comemorativ:commemorative|memorial|<di
scurs ~>commemorative
combinezon(de dama):combinations
speech/address|<medalie
combinezon(salopeta):overalls ~a>commemorative medal|<piatra
comburant:combustive ~a>memorial stone|<placa
comburant:comburent ~a>commemorative tablet
combustibil:combustible|inflammable comenduire:commandant's office
combustibil:fuel|combustible (matter) comensurabil:commensurable
combustibilitate:combustibility|inflammabil comenta:to comment upon
ity comenta(a adnota):to annotate
combustie:combustion|burning|<~ comenta(a critica):to criticize
lenta>slow combustion comenta:to be commented upon etc.
comediant:comedian comentare:commenting etc.
comediant(actor de circ):circus actor comentariu(literar, politic):commentary
comediant(actor prost):third-rate actor comentariu(adnotare):annotation(s)
comediant:jay comentariu:comment|remarks|<text de
comediant(scamator):juggler comentarii>annotated text|<a face un ~ cu
comediant:hypocrite privire la ... (un text)>to comment upon
comediant(sarlatan):mountebank ...|<a face un ~ cu privire la ... (un text)>to
comediant(sarlatan):Cheap Jack make/pass remarks upon ...
comedie:comedy comentator:commentator|expositor|annotato
r
comedie(spectacol de bilci)(spectacol de
bilci):(side) show comercial:commercial|trading|trade
...|business ...
comedie(local):comedy house
comercial(mercantil):mercantile
comedie(masinarie):device
comercial:commercially|<acord ~>trade
comedie(masinarie):contrivance
agreement|<activitate ~a>activity in
comedie:farce|sham business|<afacere ~a>business
comedie(truc):trick|make-believe matter|<afacere ~a>commercial
comedie(strengarie):prank transaction|<agent ~>commercial
comedie(farsa):farce agent|<atasat ~>commercial

258
attache|<balanta ~a>balance of committee|<~ de cenzori>audit(ing)
trade|<corespondenta ~a>commercial committee|<~ de
corresponden comision:allowance
comercializa:to commercialize|to market comision(insarcinare):message
comercializare:commercialization|marketin comision(insarcinare):errand
g comision(serviciu):service|<agentie/casa de
comerciant:tradesman|merchant ~>commission agency|<in ~>in
comert:trade consignment/ trust|<in ~>on commission
comert(cu strainatatea):foreign trade comisionar(persoana care face diferite
comert(cu strainatatea):commerce s(persoana care face diferite
comert(interior):home trade|<~ angro/cu s:commissionaire
ridicata/cu toptanul>wholesale trade|<~ comisionar(baiat):errand boy
cooperatist>co-operative trade|<~ cu comisura:commisure
amanuntul>retail trade|<~ de stat>State comitat:county|comitat
trade|<~ ilicit>illicit trade|<~ comite:to commit|to perpetrate|to make
maritim>shipping business/trade|<~
comite:to be committed etc.|<s-a comis!>all
maritim>ocean/oversea/maritime trade|<~
right!|<s-a comis!>done!|<a ~ o crima>to
particular>pri
commit/perpetrate a crime|<a ~ o eroare>to
comesean:table companion|messmate make an error|<a ~ o nedreptate>to do
comestibil:eatable|fit to wrong|<a ~ o nedreptate>to commit an
eat|edible|esculent|<ciuperci injustice|<a comis o mare prostie>he
~e>esculent/edible mushrooms committed a great folly|<a co
cometa:comet comitere:perpetration etc.
comic:comic(al)|funny|ludicrous comitet:committee|board|<~
comic:comically|ludicrously central>Central Committee|<~
comic:comic actor consultativ>advisory board/commission|<~
comic:low comedian de conducere>executive committee|<~ de
initiativa>steering committee|<~ de lectura
comic(unei situatii)(unei situatii):the funny
teatru>reading/selection committee|<~ de
part
partid>Party Committee|<~ de
comic(unei situatii)(unei situatii):the joke sprijin>sponsoring
comic(generic)(generic):comicality comitii:Romei comitia
comic(generic):comicalness|<opera commandant:commandant
~a>comic opera|<persoana
commandant(de batalion, de
~a>comical/droll/queer fellow
escadron):major|<~ al pietii>town major|<~
cominatoriu:comminatory al flotei>Commander-in Chief of the
comis:bookkeeper|<~ voiajor>commercial Fleet|<~ de armata>Army Commander|<~
(traveller)|<~ voiajor>salesman de batalion>battalion commander|<~ de
comisar:inspector/commissioner of police batalion>major|<~ de companie>company
comisariat:police station commander|<~ de corp>corps
comisie:committee|board commander|<~ de front>Army Group
Commander|<~ de pluto
comisie:commission|<~ bugetara>budget
committee|<~ de examen>board of comoara:treasure|treasury
examiners|<~ de ancheta>committee of comoara(avutii)(avutii):riches
inquiry|<~ de litigii>conflict/dispute comoara(avutii):wealth|<comoara mea!>my
committee|<~ de ancheta>investigation darling!|<comoara mea!>my love!|<e o
committee|<~ de mandate>credentials adevarata ~>she is a real gem

259
comod(usor de minuit):handy ambulanta>Rep|<in compania lui>in his
comod(usor de minuit):easily handled company/presence
comod(d. casa):comfortable companion(insotitor):companion
comod(d. casa):convenient companion(tovaras):mate
comod(d. haina):confortable companion(tovaras):companion
comod(d. haina):easy-fitting companion(tovaras):fellow
comod(d. un vehicul):roomy companion(asociat):associate
comod(d. un vehicul):commodious compara(a face o apropiere) (intre):to
comod(potrivit):convenient compare
comod(potrivit):suitable compara(notiuni similare):to with|to draw a
parallel between
comod(d. persoane):indolent
compara(a asemana):to liken to
comod(d. persoane):easy-going
compara(in sens activ):to compare oneself
comod(d. persoane):< lazy
compara(in sens pasiv):to compare|<nu se
comod(d. persoane):slothful
compara!>not a patch on it!|<ce, te compari
comod:comfortably|indolently etc.|<e foarte tu cu el?>can you hold a candle to him?
~>he won't bestir himself|<e foarte ~>he
comparabil:comparable
won't put himself (much) out|<e prea ~
pentru a ...>he is too easy-going to ...|<fa-te comparare:comparing etc.
~>take your ease|<fa-te ~>make yourself comparat:comparative|<gramatica
quite at home|<haina sta ~>the coat fits ~a>comparative grammar
well/conforta comparativ:comparative
comoda:chest of drawers comparativ:by (way of)
comoditate:comfort(ableness)|snugness|ease comparison|comparatively (speaking)
comoditate(indolenta):indolence comparativ:comparative
comoditate(indolenta):< laziness (degree)|<propozitie ~a>comparative clause
comoditate(indolenta):sloth comparatie:comparison
comoti(un)e:commotion|disturbance comparatie(analogie):analogy|<grade de
~>degrees of comparison|<in afara de orice
comoti(un)e(soc):commotion
~>beyond comparison/compare|<in ~ cu
comoti(un)e(soc):shell-shock ...>in/by comparison with ...|<in ~ cu ...>as
comoti(un)e(soc):concussion|<~ cerebrala against ...|<in ~ cu ...>as compared to
med.>mental shock|<~ electrica>electric ...|<nu e nimic in ~ cu ...>that's nothing in
shock comparison with ...|<prin ~>by
compact:compact|close|dense compartiment:compartment|division
compact:compactly|densely|<caracter compartiment(sectiune):section
~>compactness|<multime ~a>dense crowd compartiment:department|<~ pentru
companie(tovarasie):company fumatori>smoking compartment
companie:company compartimenta:to divide|to partition
companie(tovarasie):companionship compartimentar:partition(ing)|division|brea
companie(prezenta):presence king up
companie(grup):group compas:(pair of) compasses
companie(grup):party compas(de impartit si masurat
companie:company|<~ teatrala>theatrical distan:divider
company|<~ teatrala compas:(mariner's) compass|<intinde
ambulanta>itinerant/strolling players|<~ ~ul!>put/get a move on!|<intinde
teatrala ambulanta>rep|<~ teatrala

260
~ul!>stretch your legs!|<a masura cu ~ul>to compila:to compile|to patch (together)|to
measure off with compasses hash up the work of others
compatibil(cu):compatible (with) compilare:compiling etc.
compatibil(cu):consistent (with) compilator:compiler
compatibilitate:compatibility|consistence compilatie:compilation|(literary)
compatriot:fellow countryman patchwork|hash-up
compatriota:fellow countrywoman complace:<a se ~ in ...>to indulge/delight in
comparea:to appear (before the judge) ...|<a se ~ in ...>to take pleasure in ...|<(a se
multumi cu)>to be content/satisfied with ...
compatimi:to pity|to commiserate|to take
pity/compassion on|to sympathize with complectamente:absolutely|thoroughly|com
pletely
compatimire:compassion|pity|commiseratio
n complement:complement|complement|<~
circumstantial>adverbial|<~ circumstantial
compatimire(simpatie):sympathy
de loc.>adverbial of place|<~ circumstantial
compatimitor:compassionate|full of de mod>adverbial of manner|<~
pity|pitiful|tender-hearted|sympathetic circumstantial de timp>adverbial of time|<~
compatimitor:compassionately|with drept/direct>direct object|<~
compassion|pitifully|sympathetically indirect/nedrept>indirect object|<~ul unui u
compendiu:abstract|compendium complementar:complementary|<clase
compensa:to compensate (for)|to make up ~e>continuation classes|<scoala
for|to make amends for|to counterbalance|to ~a>continuation school|<unghiuri
set off ~e>complementary angles
compensa(o pierdere):to make good/up complet:complete|thorough|utter
compensa:to be compensated complet(intreg):whole
compensare:compensation etc. complet(intreg):entire
compensator:compensatory complet(plin):full
compensator:compensator complet(plin):plenary
compensatie:compensation|indemnification| complet(total):total
<a cere compensatii>to claim recover complet(cuprinzator):comprehensive
damages|<a plati compensatii pentru o complet(ocupat):(quite) full
paguba>to pay compensation for damage
complet(ocupat):full up|<opere
comper:entertainer ~e>complete works|<~ de judecata>panel
competent:competent of judges|<~ de judecata>Bench|<~ de
competent(judicios):judicious judecata>Court
competent(versat):conversant|<~ in materie completa:to (make) complete|to supplement
de fizica>conversant with physics completa(o suma):to make up
competenta:jurisdiction|competence|ability| completa:to bring up to the full number
proficiency|<asta nu e de competenta lui>he completa(spatii):to fill in
is not competent to judge of that|<asta nu e
completa:to be completed etc.
de competenta lui>that does not come
within his provice|<asta nu e de competenta completare:completion etc.
lui>it is out of his beat completare(supliment):supplement
competitiv:competitive completiv:*|<propozitie ~a>object
competitor:competitor clause|<propozitie ~a>adverbial clause
competitie:competition complex:complex
competitie:contest complex(complicat):complicated
complex(greu de rezolvat):intricate

261
complex:complex complinitor:completing
complex:pile|<numere ~e>compound complot:plot|scheme|conspiracy|<a urzi un
numbers|<~ de imprejurari>concurrence of ~>to plot|<a urzi un ~>to lay/hatch a plot|<a
circumstances|<~ de urzi un ~>to conspire (together)
inferioritate>inferiority complex|<~ complota:to conspire (with others)|to form a
sportiv>sports grounds/centre|<mecanizare conspiracy|to (hatch a) plot
~a a proceselor de productie>all-round complotare:conspiring etc.
mechaization of production
complotist:plotter|conspirator
complexitate:complexity
component:component|constitutive|constitu
complezent:kind|obliging|amiable ent|<parti ~e>component/constituent parts
complezenta:kindness|complaisance|obligin componenta:composition
gness|<din ~>out of kindness/complaisance
componenta(alcatuire):structure
complica:to complicate
componistic:composition ...
complica:to become complicated
comporta(a atrage):to entail
complicare:complication
comporta(a cere):to require
complicat:complicated|intricate|elaborate
comporta(a fi legat de):to be associated
complicat(d. stil):tangled with
complicat(d. stil):involved comporta:to behave|to conduct oneself|<nu
complicat(dificil):difficult stiu cum sa ma comport in aceasta
complicatie:complication chestiune>I don't know how (I am) to act in
complicatie(med. uneori):involvement this matter
complicatie(complexitate):complexity comportament:behaviour|conduct
complice:accomplice|accessory/party (to a comportare:behaviour|conduct
crime)|abetter compost:compost
complicitate:complicity composta:to date|to obliterate
complicitate:aidinng and abetting compostare:dating|obliteration
compliment(cuvint magulitor):compliment compostor:numbering machine|dating
compliment(salutari)(salutari):compliments stamp|dater
compliment(salutari)(salutari):regards compot:stewed/preserved fruit|compote|<~
compliment(salutari)(salutari):greetings de prune>stewed plums
compliment(salutari)(salutari):respects compozee:compositae
compliment(intim):love compozit:composite
compliment(cadou):present compozit:composite order
compliment(cadou):gift|<a face ~e cuiva>to compozitor:comp|<~ inaintas>early
compliment smb.|<a face ~e cuiva>to pay composer|<~ inaintas>forerunner
compliments to smb.|<transmite-i ~e lui compozitie:composition
George>give George my kind(est) compozitie(alcatuire):structure
regards|<transmite-i ~e lui George compozitie(alcatuire):make-up
(formal)>give George my best compozitie(alcatuire):lay-out
respects|<transmite-i ~e lui George
compozitie:genre/subject painting|<teatru
(intim)>give George my
rol de ~>intricate/complex role
complimenta:to compliment|to pay smb. a
compozitional:composition ...|lay-out
compliment
...|make-up ...
complini:to complete
comprehensibil:comprehensible
complinire:completion

262
comprehensiune:(power of) compune(a scrie):to write
comprehension|mental capacity compune:to set
comprehensiune(intelegere):understanding compune:to be composed
comprehensiv:comprehensive compune:to compose|to be a composer|<a
compresa:compress se ~ din ...>to be composed of ...|<a se ~ din
compresibil:compressible ...>to consist of ...|<a se ~ din ...>to be
compresibilitate:compressibility made up of ...
compresiune:compression compunere:composition
compresor:supercharger compunere(alcatuire):structure
comprima:to press together|to compress compus:compound
comprima(gaze):to condense compus:compound|<perfectul ~>Present
Perfect
comprima(a innabusi)(a innabusi):to repress
comun(apartinind tuturor):common
comprima(a innabusi)(a innabusi):to curb
comun(obisnuit):ordinary
comprima(a reduce)(a reduce):to hold
comun(obisnuit):usual
comprima(a reduce)(a reduce):to reduce
comun(obisnuit):everyday ...
comprima(a da afara):to dismiss
comun(frecvent):frequent
comprima(a da afara):to fire
comun(general):general
comprima(a da afara):to sack
comun(universal):universal
comprima:to lay off
comun(banal):commonplace
comprima:to be pressed together etc.
comun(de rind):commonplace
comprimabil:compressible
comun(de rind):mediocre|vulgar
comprimare:compression etc.
comun(josnic):mean
comprimat:compressed etc.
comun(josnic):low
comprimat:(compressed) tablet
comun(josnic):base
compromis:discredited|disgraced
comun(dat in comun etc.):joint|<cauza
compromis:compromise
~a>common cause|<drept ~>common
compromis:arrangement|<a ajunge la un law|<factor ~>common factor|<fractie
~>to make a compromise|<a ajunge la un ~a>vulgar fraction|<interese ~e>interests in
~>to meet half-way|<a ajunge la un ~>to common|<proprietate ~a>common
come to terms property|<substantiv ~>common noun|<a
compromite:to compromise face cauza ~a (cu)>to make common cause
compromite(a discredita):to discredit (with)|<a face cauza ~a (cu)
compromite(a discredita):to disgrace comunal:communal|<consiliu ~>communal
compromite(autoritatea):to impair council|<gospodarie ~a>communal sau
compromite:to compromise oneself municipal economy
compromitere:compromising etc. comunard:FranTei Communard (of 1871)
compromitator:compromising comuna(diviziune teritoriala):commune
compune(o lucrare):to compose comuna:parish
compune(un document):to draft comuna(sat):village
compune(un document):to draw up comuna:FranTei
compune(o scrisoare):to indite comuna(oras liber):free town
compune(a face):to do|to make comuna(guvern revolutionar):the/la
Commune|<Comuna din Paris>the Paris
compune(a forma):to form
Commune|<comuna primitiva>the

263
primitive commune|<~ comunicatie(legatura):connection
agricola>agricultural commune|<~ comunicatie(legatura):intercourse|<cai de
rurala>village|<~ urbana>town|<orinduirea ~>ways of communication|<mijloace de
comunei primitive>the primitive communal ~>means of communication
system comunism:communism
comunica(a transmite):to communicate comunist:communist
comunica(a transmite):to convey comunist:communist|<societate
comunica(a transmite):to let smb. partake ~a>communist society
of comunitate:community of goods|common
comunica(a face cunoscut):to ownership
inform/acquaint/apprise smb.of comunitate(societate):community
comunica(a face cunoscut):to advise smb. comunitate(religioasa):congregation|<~ de
of interese>community of interests
comunica(oficial):to notify comuniune:communion
comunica(secret):to impart smth. to smb. comuta(in):to commute (into)
comunica(a spune):to tell comutabil:commutable
comunica:to|to be communicated etc. comutabilitate:commutability
comunica:to be in communication|to have comutare:commutation
intercourse (with smb.)|to associate (with
comutator:(pole-changing)
smb.)|to be connected (with smth.)|to be in
switch|commutator
touch/contact with smb.|to|to with
smth.|<miscarea se comunica rotilor>the con:cone
motion passes on to the wheels|<miscarea con(mic):conicle
se comunica rotilor>th con(de arbore):taper
comunicant(d. vase, camere con:cone|<~ de apa>water cone|<~ de
etc.):communicating brad>fir cone|<~ de lumina>light ray
comunicant(d. artere etc.):communicant cone|<~ de penumbra>penumbra cone|<~
comunicare:communication|communication oblic>oblique cone|<~ trunchiat>conical
etc. frustrum|<~ trunchiat>truncated cone|<~
vulcanic>volcanic cone|<trunchi de
comunicare(stire):piece of news
~>frustrum of a cone
comunicare(legatura):intercourse
conabiu:dark/deep red
comunicare(legatura):connection
conac(casa boiereasca)(casa
comunicare(relatie):relation boiereasca):lordly house
comunicare(stiintifica):paper conac(casa boiereasca)(casa
comunicare(stiintifica):essay boiereasca):hall
comunicare(stiintifica):dissertation|<e>* conac(resedinta):(private) residence
comunicat:official statement (to the conac(resedinta):mansion
press)|official news conac(han)(han):inn
comunicat:communique conac(loc de popas):place of accomodation
comunicativ(d. oameni):communicative conac(loc de popas):halting place
comunicativ(d. oameni):talkative conac(popas):halt
comunicativ(d. cascat etc.):catching conational:conational
comunicativ(d. cascat etc.):infectious concasa:to crush|to break
comunicativitate:communicative character concasor:grinder
comunicatie:communication concasor(de piatra):stone breaker

264
concav:concave|<lentila ~a>concave concentrat(d. stil):concentrated
lens|<oglinda ~a>concave mirror concentrat(d. stil):concise
concavitate:concavity concentrat(d. stil):terse
concede:to concede|to grant|to yield|to concentrat:concentrate
allow concentrat(alimentar):food concentrate
concedia(a indeparta):to send away (with a concentrat:called-up reservist
fly in one's
concentratie:concentration
concedia(a indeparta):to send about one's
concentric:concentric
business
concepe(a zamisli):to conceive
concedia(a indeparta):to give the mitten
concepe(a zamisli):to become pregnant
concedia(un pretendent):to discard
with
concedia(a destitui):to dismiss
concepe(a imagina):to conceive
concedia(a destitui):to discharge
concepe(a nascoci):to devise
concedia(a destitui):to sack
concepe(a nascoci):to imagine
concedia(a destitui):to give smb. the
concepe(a formula):to formulate
kick/mitten/sack
concepe(a formula):to word
concedia(a destitui)(a destitui):to lay off
concepe(a schita):to sketch
concedia(a lasa sa plece):to let go|to take
leave of concepe(a schita):to draft
concediere:dismissing concepe(a schita):to (rough)draw
etc.|discharge|dismissal|mitten|kick|walking concepe(a compune):to compose
papers/orders concepe(a scrie):to write
concediere:lay off concepe:to be conceived etc.
concediu:leave (of absence) concepe:to be pregnant|to conceive
concediu(vacanta):holiday(s) concepere:conception|conceiving etc.
concediu:vacation|<~ de boala>sick concept:first/rough draft/copy
leave|<~ de nastere/maternitate>maternity concept:general notion|<hirtie de
leave|<~ fara plata>holiday without pay|<~ ~>common writing paper|<hirtie de
platit>paid leave|<cerere de ~>application ~>scribbling paper
for a holiday|<cerere de ~>application for conceptual:conceptual
leave of absence|<cerere de ~>application
for furlough|<in ~>on l conceptie(ansamblu de idei):conception
concentra:to compress (into a narrow conceptie(ansamblu de idei):view
space)|to condense conceptie(ansamblu de idei):outlook
concentra(sirop, caldura etc.):to concentrate conceptie(ansamblu de idei):idea(s)
concentra(raze, atentie etc.):to focus conceptie(zamislire):conception
concentra:to call up|to concentrate conceptie(zamislire):conceiving|<conceptia
concentra(trupe):to mass (together) Marxist-Leninista despre lume>the
Marxist-Leninist outlook|<~ despre
concentra:to become concentrated etc. lume>world outlook|<~ despre
concentra(asupra):to concentrate (on)|to lume>ideology|<~ despre lume>attitude|<~
centre|to focus one's attention despre lume>Weltanschauung
concentrare:concentration etc. concern:concern
concentrat:concentrated concert:concert
concentrat(asupra):intent (on) concert(piesa muzicala):concerto
concentrat(in sine):wrapped up in oneself concert(cor)(cor):chours

265
concert(cor):chorus|<a da un ~>to give a conciliere(impacare):conciliation
concert|<a frecventa ~ele>to go to the concis:concise|brief(ly worded)|terse
concerts|<a frecventa ~ele>to be a concert concis(laconic):laconical
goer
concizie:concision|conciseness|terseness|bre
concerta:to give concerts sau a concert|to vity
play in concerts sau in a conc|to concertize
conclav:conclave
concertanta:concertante
concludent(d. un argument):conclusive
concertist:concert performer
concludent(d. un argument):clinching
concesie(in diferite sensuri):concession
concludent(d. un motiv):weighty|valid
concesie(acordare):granting
concludent(d. o dovada):convincing
concesie(cedare):yielding|<a face o ~>to
concludent(d. o dovada):cogent
make a concession|<a face o ~>to bate an
ace|<(a face o favoare)>to do a favour concludent(edificator):edifying
concesiona:to grant|to license|to patent concluzie:conclusion|inference
concesionar:concession(n)aire|patentee|lice concluzie:finding|<a trage o ~>to draw a
nsee|grantee conclusion/an inference|<a ajunge la
concluzia ca ...>to come to the conclusion
concesionare:granting etc.
that ...|<(pripit)>to jump to the conclusion
concesiune:concession that ...
concesiune(drept de vinzare):license concomitent:concomitant|attendant|accomp
concesiune(privilegiu):patent anying|accessory
concesiune(asupra pamintului):grant concomitent(simultan):simultaneous
concesiv:concessive|<propozitie concomitent(cu):concomitantly (with)
~a>concessive clause concomitent(cu):simultaneously
concetatean(din acelasi oras):fellow citizen (with)|concurrently (with)|at the same time
concetatean(din acelasi oras):townsman (as)
concetatean(din aceeasi tara):(fellow) concomitenta:concomitance
countryman concorda(cu):to harmonize (with)
conchide:<a ~ ca ...>to draw the conclusion concorda(cu):to tally (with)
that ...|<a ~ ca ...>to conclude that ...|<a ~ concorda(cu):to be in keeping (with)
ca ...>to infer that ...|<(a deduce)>to deduce
concorda(d. pareri etc.):to be in accord with
that ...|<(din ceva spus)>to gather that ...
concorda(a corespunde):to correspond (to)
conchistador:conquistador
concorda:to concord
conci:loop (of hair)
concordant:concordant|harmonious
concilia:to reconcile|to concilitate
concordanta:concordance|agreement|confor
concilia:to be reconciled
mity|harmony|consistency|<concordanta
concilia(a se potrivi):to harmonize timpurilor>sequence of tenses|<a pune in ~
concilia(a se potrivi):to tally cu ...>to bring in(to) unison with ...|<a pune
conciliabil:reconcilable in ~ cu ...>to make agree to ...
conciliabul:secret meeting/assembly concordat:composition
conciliant:conciliating|conciliatory|conciliat concordie:concord|harmony|agreement|acco
ive rd
conciliant(iertator):forgiving concrescenta:concrescence
conciliant(de compromis):compromising concret:concrete
conciliator:conciliatory|compromising concret(real):real
conciliator:conciliator concret(real):actual

266
concret(material):material concurs(ajutor, sprijin):help
concret(precis):definite concurs(participare):participation
concret(precis):precise concurs(intrecere):competition
concret:concretely|<exemplu ~>concrete concurs:contest
example|<numar ~>concrete concurs(examen):competition
number|<substantiv ~>concrete noun concurs(examen):competitive
concretiza:to concretize|to put in a concrete examination|<~ de
form|to materialize imprejurari>juncture|<(fericit)>happy
concretiza(a realiza):to effect coincidence|<~ muzical>musical
concretiza(a realiza):to carry out contest|<admis la ~>admitted by
concretiza:to be effected etc. competitive examination|<cu ~ul (cu
gen)>through the instrumentality of ...|<(cu
concretizare:concretization|materialization
ajutorul)>with the aid of ...|<a-si asigura
etc.
~ul c
concretie:concretion
condac:(short) hymn
concubinaj:concubinage|<a trai in ~ cu
condamna:to sentence
cineva>to live in concubinage
condamna(la amenda):to fine
concubina:concubine
condamna(la moarte):to pass a death
concura(cu) (a coopera):to co-operate
sentence upon
(with)
condamna(la moarte):to send to the gallows
concura(a se lua la intrecere):to vie (with)
condamna(la moarte):to block etc.
concura(a se lua la intrecere):to compete
(with) condamna(a blama)(a blama):to blame
concura(a se lua la intrecere):to emulate condamna(a blama)(a blama):to reprove
(with) condamna(a blama)(a blama):to censure
concura:to compete (with) condamna(a osindi):to condemn
concura:to compete with condamna:to doom
concura:to compete with each other condamna(un bolnav):to give up
concurent(cooperind):co-operative condamna(o usa etc.):to fill in
concurent(rival):competitive condamna(o usa etc.):to block up
concurent(rival):rival condamnabil:blamable|blameworthy|objecti
concurent(rival):competing onable|reprehensible
concurent(candidat):candidate condamnabil(rau):wicked
concurent(rival):rival condamnabil(rau):< abominable
concurent(participant la o intrecere condamnabil(rau):detestable
et:competitor condamnare:conviction etc.
concurent(participant la o condamnare:judgment
intrecere):contestant|<forte ~e>concurrent condamnare(la moarte):death sentence
forces condamnare(la moarte):sentence of death
concurenta:competition|rivalry|<pina la condamnare(blam):reproof
concurenta sumei de ...>up to the condamnare(blam):blame
sum/amount of ...|<a face ~ cuiva>to vie
condamnare(blam):censure|<~ pe viata>life
with smb.
sentence
concurs(colaborare):co-operation
condamnat:convict
concurs(colaborare):concurrence
condei(toc):pen(holder)
concurs(ajutor, sprijin):assistance

267
condei(de gisca):quill (pen) conditie(rang):rank
condei(caligrafie):hand(writing) conditie(imprejurari)(imprejurari):conditios
condei(scris)(scris):art of writing conditie(imprejurari):circumstances|<~
condei(scris)(scris):pen esentiala>prerequisite|<~ preliminara>pre-
condei(mina):hand|<~ de piatra>slate condition|<conditii de locuit>housing
pencil|<~ de plumb>lead pencil|<un ~ conditions|<conditii de
frumos>a good hand|<ca din ~>as fine as lucru/munca>work(ing)
five pence|<ca din ~>as neat as ninepence/a conditions|<conditii de
bandbox/a new pin/wax|<ca din studiu/invatatura>study(ing)
~>neat|<dintr-un ~>at one/a stretch|<om al conditions|<conditii de trai>living
~ului>man of the pen|<om al conditions|<conditiile unui c
~ului>writer|<tras conditiona(aerul etc.):to condition
condensa:to condense conditiona(alimente etc.):to put into good
condensa(prin presiune):to compress condition
condensa:to boil down conditiona(lemnul):to season
condensa(a concentra):to concentrate conditiona(a trata):to treat
condensa:to become condensed conditiona(a lega de conditii):to condition
condensabil:condensable conditiona:to be conditioned etc.
condensare:condensation conditiona:to condition each other
condensare(prin presiune):compression conditional:conditional
condensare(concentrare):concentration conditional:conditionally
condensat:condensed etc.|<lapte conditional:conditional mood|<propozitie
~>condensed/evaporated milk ~a>conditional clause/sentence
condensator(electric):condenser|<~ variabil conditionare:conditioning etc.
electr.>variable (electric) condenser conditionat:conditioned|<aer ~>conditioned
condensor:condensing lens air|<cu aer ~>air-conditioned|<reflex
~>conditioned reflex
condescendent:condescending
condoleante:condolence (sg.)|<~le
condescendenta:condescension
mele!>accept my heartfelt
condescinde:to condescend sympathy!|<scrisoare de ~>letter of
condica:book of entry|register condolence|<vizita de ~>visit of
condica:roll|<~ de prezenta>attendance condolence|<a exprima ~ cuiva>to condole
book|<~ de reclamatii>book of with smb.
complaints|<a trece in ~>to register condominiu:condominium
condiment:spice|seasoning|condiment condor:condor (Sarcorhamphus gryphus)
condimenta:to season condotier:condottiere
conditie(clauza):condition conducator:leading|ruling
conditie(clauza):stipulation conducator:transmitting
conditie:terms conducator:leader|conductor
conditie(stare):state conducator(indrumator):guide
conditie(stare):condition conducator(instructor):instructor
conditie(situatie):situation conducator(comandant, sef):head
conditie(rang):(social) position conducator(comandant, sef):chief
conditie(rang):station conducator(comandant, sef):commander
conditie(rang):status conducator(guvernant):ruler

268
conducator:conductor|<clasa command/lead an army|<a ~ conversatia>to
conducatoare>ruling class|<forta lead the conversation|<con
conducatoare>guiding force|<principiu conducere:leading
~>guiding principle|<rau ~>non- etc.|leadership|management
conducting|<rol ~>leading role|<~ de conducere(guvern):government|<~
caldura>conductor of heat|<~ de colectiva>collective leadership|<~ de
electricitate>conductor of electricity partid>party leaders|<~ unica>one-man
conduce(spre un tel):to conduct management|<sub ~a ... (cu gen.)>under the
conduce(spre un tel):to guide leadership/guidance of ...|<de sub ~a (cu
conduce(a indrepta):to direct gen.)>headed/led by ...
conduce(a pilota):to pilot conducta:pipe(line)|<~ de apa>water
conduce(a cirmi):to steer pipe|<~ de gaz>gas pipe
conduce(automobile):to drive conductibil:conductive
conduce(a administra, a supraveghea):to conductibilitate:conductivity
direct conductor:conductor
conduce(a administra, a supraveghea):to conductor:conductor|<~ de lucrari>works
control foreman|<~ de sosele>surveyor of roads|<~
conduce(a administra, a supraveghea):to de sosele>road surveyor|<~ de
manage caldura>conductor of heat|<~ de
electricitate>conductor of electricity
conduce(a guverna):to rule
conduita:conduct|manner of life
conduce(a fi in fruntea):to be at the head of
conduita(intr-o
conduce(a fi in fruntea)(a fi in fruntea):to
imprejurare):behoviour|<linie de ~>line of
lead
conduct policy
conduce(a fi in fruntea)(a fi in fruntea):to
condur:<~ul doamnei>Indian cress
command
(Tropaeolum majus)
conduce(a stapini):to master
conecta:to connect
conduce(a stapini):to rule
conectare:connecting
conduce(a insoti):to accompany|to walk
conector:connecting
(out etc.)
conector:connector
conduce(la usa):to see to the door
conex:connected
conduce(la gara, aeroport etc.):to see off
conexa:to connect
conduce(a pofti inauntru):to show in
conexare:connecting
conduce(a escorta):to escort
conexiune:connection|connexion
conduce(a mina, auto etc.):to drive
confectie:ready-made clothes|store-
conduce:to be conducted etc.
clothes|reach-me-downs|<magazin de
conduce(ca presedinte):to preside confectii>ready-made (clothes) shop
conduce(ca presedinte):to be in the chair confectiona(a fabrica):to manufacture
conduce(a fi primul)(a fi primul):to be confectiona(o rochie):to make (up)
leading/first
confectiona:to be manufactured etc.
conduce(a fi primul)(a fi primul):to be in
confectionare:manufacturing etc.
the lead|to lead the way/van/field
confederatie:confederation (of
conduce:to drive|<a se ~ dupa ... (a se
states)|confederacy
calauzi)>to be guided by ...|<(a urma)>to
follow ...|<a ~ o adunare>to preside over/to confederatie:alliance
chair a meeting|<a ~ o ancheta>to confederatie(de
hold/conduct an inquiry|<a ~ o armata>to organizatii):federation|<Conferinta

269
elvetica>the Swiss confidenta(secret):(disclosure of a)
Confederation|<Confederatia Generala a secret|<a face o ~ cuiva>to trust smb. with a
Muncii>General Federation of Labour secret|<a face o ~ cuiva>to confide to smb.
conferentia:to lecture confidential:confidential
conferentiar:reader|lecturer confidential(secret):secret
conferentiar(vorbitor):speaker confidential:confidentially|privately|in
conferi(posturi, privilegii,titluri,d:to confer (strict) confidence
(on) configuratie:configuration
conferi(posturi, privilegii,titluri):to bestow confirma(a statornici):to confirm
(on) confirma(a statornici):to establish
conferi(drepturi):to grant (to) confirma(a intari):to confirm
conferi(drepturi):to concede confirma(a intari):to strengthen
conferi(drepturi):to vouchsafe confirma(a adeveri):to confirm
conferi(asupra):to confer/consult together confirma(a adeveri):to corroborate
(upon) confirma(o numire etc.):to confirm
conferi(asupra):to deliberate (upon) confirma:to be confirmed etc.
conferinta(discurs):lecture confirma(d. stiri etc.):to prove to be true
conferinta(discurs):speech confirma(d. stiri etc.):to hold good|<a ~
conferinta(adunare):conference|meeting|con primirea unei scrisori>to acknowledge the
gress receipt of a letter|<a ~ o stire>to confirm a
conferinta(scolara):teachers'/masters' piece of news
meeting confirmare:confirmation etc.
conferinta:lectureship confisca:to confiscate|to seize
conferinta(convorbire):conference|<~ de confiscabil:confiscable|seizable|forfeitable
presa>press conference|<sala de confiscare:seizure|confiscation
conferinte>lecture hall/room|<sala de
conflagratie:conflagration
conferinte>masters' room|<a tine o ~>to
give/deliver a lecture conflict:conflict|strife
conferire:conferring etc. conflict(razboi):war
confesional:confessional|denominational conflict(lupta):struggle|<in
~>conflicting|<in ~ (cu)>at strife (with)|<in
confesiune(marturisire):avowal
~ (cu)>at variance (with)|<in ~ (cu)>at
confesiune(marturisire):confession loggerheads (with)|<in ~ (cu)>at sixes and
confesiune(marturisire):admission sevens (with)|<a veni in ~ cu>to come
confesiune(marturisire):acknowledgement in(to) conflict with to clash/conflict with
confesiune(spovedanie)(spovedanie):confes confluent:confluent
sion confluenta:confluence|junction
confesiune(religie)(religie):denomination conform(cu):conformable (to)|true
confesiune(religie)(religie):faith (to)|according (to)|corresponding (to)
confesiune(religie):religion conform(in armonie):consonant (with)
confesor:(father) confessor conform(identic):identical (with)
confet(t)i:confetti conform:congruent
confident:confidant|confidential/intimate conform(de acord cu):according to ...
friend conform(de acord cu):in
confidenta:confidante accordance/keeping/agreement
confidenta:confidence conform(ca urmare a):in consequence of ...

270
conform(datorita):owing to ...|<~ cu confruntare:confrontation
originalul>corresponding to the confunda:to confound|to confuse|to mistake
original|<~(cu dat. sau cu) (in virtutea)>by confunda(in sens concret):to merge into one
virtue off...|<~(cu dat. sau cu) (in another|to be mingled
virtutea)>on the strenght of...|<~
confunda(in sens abstract):to be mixed
naturii>according to nature|<~ ordinelor
dv.>in conformity/compliance with your confunda(cu):to be apt to be confused
orders (with)
conforma(cu dat.):to conform/adapt oneself confunda(a fi identic) (cu):to be identical
(to) (with)
conforma(a da urmare):to comply (with) confundare:merging etc.
conforma(a da urmare):to follow|<a se ~ confuz(amestecat, de-a valma):confused
dorintelor cuiva>to comply with smb.'s confuz(amestecat, de-a valma):mixed
wishes|<a se ~ dorintelor cuiva>to meet confuz(amestecat, de-a valma):chaotic
smb.'s wishes|<a se ~ unui ordin>to comply confuz(nedeslusit):blurred
with/follow an instruction confuz(nedeslusit):confused
conformare:conformation|compliance confuz(nedeslusit):vague
conformatie:conformation|structure confuz(nedeslusit):indistinct
conformism:time serving|conformism confuz(rusinat):confused
conformism:conformity confuz(rusinat):abashed
conformist:time-serving confuz(rusinat):embarrassed
conformist:conformable confuz(uimit):bewildered
conformist:time server/pleaser confuz(uimit):perplexed
conformist:conformist confuz:confusedly etc.|<idei
conformitate:conformity|conformability ~e>confused/hazy/muddled ideas
conformitate(asemanare):resemblance confuzie:confusion
conformitate(concordanta):concordance confuzie(dezordine):confusion
conformitate(concordanta):agreement|<in ~ confuzie(dezordine):disorder
cu ...>conformably to ...|<in ~ cu ...>in confuzie(a spiritului):distraction
accordance with ...|<pentru ~>certify this a
true copy confuzie(a spiritului):bewilderment
confort:comfort(s)|<cu tot ~ul>with all confuzie(a spiritului):perplexity
(modern) conveniences congela:to congeal|to rreeze
confortabil:comfortable|cosy|snug|comfy congelare:congelation|congealment|freezing
confortabil:comfortably|in comfort|<a trai congelat:congealed|frozen|<carne
~>to lead an easy/a comfortable life ~a>chilled/frozen meat
confrate:colleague|confrere|fellow congelator:freezing apparatus|freezer
(member)|brother writer etc. congenital:congenital
confrate(scriitor):brother of the quill congestie:congestion|<~
confrate(pictor):brother of the brush cerebrala>stroke|<~ pulmonara>pneumonia
confrate(ziar):contemporary congestiona:to congest
confrunta:to confront|to put face to face congestiona:to become congested
confrunta(a contrasta):to contrast congestiona(a se inrosi):to turn
confrunta(a compara):to compare purple/black|<a se ~ la fata>to turn
purple/black in the face
confrunta(manusrise):to collate
congestionare:congestion
confruntare:confronting etc.

271
congestionat:flushed/red (in the face) conjunctie:conjunction|<~
congestionat(d. ochi):bloodshot copulativa>copulaative conjunction
congestionat(d. trafic):crowded conjura(a ruga):to entreat
congestionat(d. trafic):jammed conjura(a ruga):to beseech
conglomerare:conglomeration conjura(a invoca):to call up
conglomerat:mixture conjura(a invoca):to evoke
congres:congress conjura(a invoca):to raise
congres(conferinta):conference conjura:to plot
congres(al unui conjurat:conspirator
partid):convention|<Congresul sUa>The conjuratie:conspiracy|plot
United States Congress conlocuire:co(in)habitation|living together
congresist:participant in a congress conlocuitor:co(in)habiting|<nationalitati
congresist(in s U a):congressman conlocuitoare>coinhabiting nationalities
congruent:congruent conlucra(colabora):to co-operate
congruenta(acord):agreement conlucra(colabora):to collaborate
congruenta(acord):concord conlucra(a contribui) (la):to contribute (to)
congruenta:congruence conlucra(a contribui) (la):to concur (in)
coniac:cognac conlucra:to co-operate
conic:cone-shaped|conical|coniform conlucrare:co-operation|collaboration
conic:tapering|<roata ~a>cone conopida:cauliflower (Brassica oleracea)
wheel|<sectiuni ~e>conic sections|<sectiuni conosament:bill of lading
~e>conics|<supapa ~a>mitre conovat:horse lines
valve|<suprafata ~a>conical surface
consacra(a dedica) (cu dat.):to devote (to)
conifer:coniferous cone-bearing
consacra(a dedica) (cu dat.):to dedicate (to)
conifer:coniferae
consacra(a destina):to assign
coniventa:<de ~ cu ...>in
consacra(a consfinti):to sanction
complicity/collusion with ...
consacra(a consfinti):to establish
conjectura:conjecture|guess(work)|surmise|
<de ~>conjectural|<de ~>suppositional consacra:to *|<a se ~ (cu dat.)>to give
oneself up to ...|<cit timp imi puteti ~?>how
conjuga:to conjugate
much time can you spare me?
conjuga:to be conjugated
consacrare:devotion etc.
conjugal:conjugal|<viata ~a>married life
consacrat:devoted etc.
conjugare:conjugation
consacrat(consfintit):sanctioned
conjugat:conjugate
consacrat(consfintit):established
conjunctiv:subjunctive
consacrat(recunoscut):acknowledged
conjunctiv:subjunctive (mood)|<tesut
consacrat(recunoscut):recognized
~>conjunctive tissue
consacrat(bine cunoscut):well-
conjunctiva:conjuctiva
known|<expresie ~a>accepted/recognized
conjunctivita:conjunctivitis|<~ expression|<expresie ~a>stock phrase
granuloasa>trachoma|<~
consanguin:consanguinean|consanguineous
granuloasa>granular lids
consatean:man living in the same village
conjunctor:make-and-break
consateana:woman living in the same
conjunctura:conjuncture|concurrence|combi
village
nation of circumstances|<~
politica>political situation consecinta:consequence

272
consecinta(rezultat):outcome conservare:conserving|conservation
consecinta(rezultat):result etc.|<~a carnii>preservation of
consecinta(rezultat):sequel|<in ~>in meat|<instinct de ~>instinct of
consequence|<in ~>consequently|<in selfpreservation
~>accordingly|<(prin urmare)>therefore|<a conservat:preserved|conserved|tinned|canne
trage/suporta consecintele>to suffer the d|bottled
consequences|<a avea drept consecinte conservat(in buna stare):in a good state
...>to result in ...|<a avea drept consecinte conservatism:conservatism
...>to bring about ... conservator:conservative
consecutiv:consecutive|running conservator:conservatory
consecutiv:consecutively|on end|in conservator:Conservative
succession|<propozitie
conservator(in Anglia si):Tory|<partid
~a>consecutive/result clause
~>conservative party
consecutie:<consecutia timpurilor
conserve:preserves|preserved food|tinned
gram.>sequence of tenses
food|bottled food
consecvent:consistent
conserve:canned food
consecvent:consistently
conserve(cutii de ~):tins
consecventa:consistency
consfatui:to confer|to take counsel with
consemn(dispozitie)(dispozitie):direction others
consemn(dispozitie)(dispozitie):instruction consfatui(a delibera):to deliberate
consemn(ordin):order consfatuire(conferinta):conference
consemn(interdictie de a iesi):confinement consfatuire(intrunire):meeting
consemn(parola):password consfatuire(deliberare):deliberation
consemn(parola):watchword consfatuire(dezbatere):debate|<~ de
consemna(banit):to deposit productie>production meeting|<~ de
consemna(a inregistra):to register productie>conference on production
consemna(a inregistra):to write down consfinti:to sanction
consemna(a inregistra):to record consfinti(a legifera):to legalize
consemna:to gate consfinti(a legifera):to legitimate
consemna:to be deposited etc. consfinti(a confirma):to confirm
consemnare:registering etc. consfinti(a consacra):to
consemnatiune:<casa de depuneri si consecrate|<drepturi ~te prin
consemnatiuni>loan bank constitutie>rights laid down in/sanctioned
consens:consensus (of opinion etc.) by the Constitution
consens(acord):accord consfintire:sanctioning|legalization etc.
consens(acord):agreement considera(a cerceta atent):to consider
conserva(fructe):to preserve considera(a cumpani):to weigh/balance (in
one's mind)
conserva(fructe):to conserve
considera(a avea in vedere):to consider
conserva(a pastra):to keep
considera(a avea in vedere):to ponder
conserva(a pastra):to preserve
(over)
conserva(a avea grija de):to take care of
considera(a examina):to examine
conserva:to be preserved etc.
considera(a socoti):to think
conserva(d. marfuri, a tine):to keep
considera(a socoti):to consider

273
considera(a scocoti):to judge|to deem|to consilier(sfatuitor):consultant|councillor|me
hold mber of a council
considera(a privi):to look upon consilier:judge of appeal|<~
considera(a privi):to regard comunal>parish/town councillor|<~
considera:to be considered etc. juridic>legal adviser|<~ tehnic>technical
adviser
considera(a se socoti):to consider/hold
oneself|<consider ca e just sa consiliu(organ):council board
...>judge/deem it right/proper to consiliu(organ):committee
...|<consideram ca e o greseala sa ...>we consiliu(corporatie):corporation
think/consider it a mistake to consiliu(sedinta unui ~):meeting of a
...|<considerind ca ...>taking into council/board
account/consideration that ...|<considerind consiliu:consultation|<~ comunal>parish
ca ...>in view of the f sau town council|<~ de administratie>board
considerabil:considerable|sensible|significa of directors|<~ de familie>family
nt council|<Consiliu de Ministri>Council of
considerabil(substantial):material Ministers|<Consiliu de Ministri>Cabinet
considerabil(important):important Council|<(cabinet)>Cabinet|<~ de
considerabil(mare):large razboi>war council|<Consiliu de securita
considerabil(intins):extensive consimtamint:assent|consent
considerabil(d. cheltuieli, pierderi consimtamint(aderare):adhesion
etc.):heavy consimtamint(aprobare):approval
considerabil:(very) considerably|very consimtamint(aprobare):acquiescence
much|materially consimtamint(aprobare):sanction
considerare:consideration etc. consimti(la):to consent (to)
consideratie(cercetare atenta):consideration consimti(la):to give one's consent (to)
consideratie(cercetare atenta):inspection consimti(la):to assent (to)
consideratie(examinare):examination consimti(a fi de acord):to agree (to)
consideratie(luare in seama):consideration consimti(a fi de acord):to approve (of)
consideratie(luare in seama):attention consimti:to *|<a ~ sa ...>to consent to ...
consideratie(respect):(high) esteem consimtire:consenting etc.
consideratie(respect):(deep) respect consista:<a ~ din>to consist of ...|<a ~
consideratie(respect):high(est) din>to be composed of ...
regard|<demn de (luat in) ~>worthy of consistent(solid):firm solid
consideration|<a lua in ~>to take into consistent(dens):dense thick
consideration/account|<primiti asigurarea consistent(hranitor):nourishing
deosebitei mele consideratiuni>I am yours
consistenta:consistency|consistence
very truly
consistenta(soliditate):firmness
considerent(motiv):reason
consistenta(soliditate):solidity
considerent(motiv):ground
consistenta(stabilitate,
considerent(motiv):motive
statornicie):constancy
consignatie:consignment (of
consistenta(stabilitate, statornicie):stability
goods)|<marfuri in ~>goods on
consignment consistenta(stabilitate,
statornicie):steadiness|<fara ~>without
consilier(sfatuitor):counsellor
foundation
consilier(sfatuitor):adviser

274
consoana:consonant|<~ conspira(contra):to form a conspiracy
muta>voiceless/breathed consonant|<~ (against)
sonora>voiced/vocal consonant conspira(contra):to hatch a plot (against)
consoarta(sotie):consort conspirativ:conspiring|conspirational|secret
consoarta(sotie):spouse conspirativ(ilegal):illegal
consoarta(sotie):rib conspirativ(ilegal):clandestine|subversive
consoarta(sotie):better half conspirativ:secretly|illegally
consola:to solace|to console|to comfort|to conspirator:conspirator|plotter
give comfort to conspiratie:conspiracy|plot|<a urzi o ~>to
consola(cu):to console oneself (with)|to hatch/form a plot
cheer up|<a se ~ cu sperante desarte>to consta:to *|<a ~ din ...>to consist/be
buoy oneself up with vain hopes composed of ...|<a ~ in ...>to consist/lie in
consolare:solace|consolation|comfort|relief| constant(statornic):steadfast
<a gasi ~ in ...>to draw consolation from
constant(statornic):constant
...|<a gasi ~ in ...>to derive comfort from
...|<e o ~ pentru mine ca ...>it is a constant(neschimbator):constant
comfort/relief to me (to think) that ... constant(neschimbator):unchanging
consolator:solacing|consoling|consolatory|c constant(neschimbator):invariable
omforting constant(neschimbator):firm|<cantitate ~a
consolator:comforter mat.>constant (value)
consola:bracket constanta:constant (value)
consola(ca mobila):pier table constanta(statornicie):constancy
consola(a sobei):mantelpiece constanta(statornicie):steadfastness
consolida:to strengthen constanta(perseverenta):perseverance
consolida(un zid):to brace constanta(perseverenta):firmness
consolida(a pune pe un fundament solid):to constata(a afla):to find
put on a solid basis constata(a stabili):to establish
consolida(o datorie):to fund constata(a stabili):to ascertain
consolida:to be consolidated etc. constata(a nota):to note
consolida(a se intari):to grow firm constata(a vedea):to see
consolidare:consolidation etc. constata(a inregistra):to record
consonant:consonant constata(a inregistra):to state
consonantic:consonantal constata:to be found etc.|<se constata ca
consonantism:consonantal system ...>it has been ascertained/found that ...
consonanta:agreement constatare:establishment|finding
consort:consort etc.|ascertained fact|<constatarile unei
anchete>findings of an enquiry
consortiu:corporation
constelatie:constellation
conspect(rezumat):summary
consterna:to consternate|to perplex|to upset
conspect(rezumat):synopsis
consternare:consternation|perplexity|dismay
conspect(rezumat):abstract
consternat(cuprins de consternare):horrified
conspect(privire generala):general survey
consternat(cuprins de
conspect(privire generala):bird's eye view
consternare):dismayed
conspecta:to make an abstract of|to sum up
consternat(uluit):amazed
conspira(contra):to conspire (with others)
consternat(uluit):astounded
(agains

275
consternat(uluit):dumbfounded constitutie:organic law (of a
consternat(uluit):flummoxed country)|build|frame|<are o ~ puternica>he
consternat(uluit):flabbergasted has a strong constitution/build|<are o ~
puternica>he is strongly constituted/built
consternat(perplex):perplexed
constitutional:constitutional
constipa:to constipate|to make costive
constitutional:constitutionality
constipa:to bind the bowels
constitutional:constitutionalist
constipa:to be(come) costive
constitutional:constitutionalism
constipant:constipating|binding
constitutional:constitutionally|<monarhie
constipat:constipated|costive
~a>constitutional monarchy|<partid
constipat(ursuz)(ursuz):sullen ~>constitutional party
constipat(ursuz)(ursuz):morose constrictiv:constrictive
constipat(acru):tart constrictor:*|<muschi ~>sphincter
constipat(acru):crabbed (muscle)|<muschi ~>contractor
constipat(acru):sour(-tempered) constrictiune:constriction
constipat(cu vederi inguste):narrow-minded constringe(a sili):to constrain
constipatie:constipation|hardness of the constringe(a sili):to oblige
bowels|costiveness|<a suferi de ~>to be constringe(a forta):to compel
costive
constringe(a forta):to force
constituant:constituent|<adunare
constringe(a forta):to do violence to
~a>Constituent Assembly
constringe:to coerce
constitui:to constitute
constringere:compulsion
constitui(a forma):to form
constringere(morala):constraint
constitui(a forma):to make up
constringere(morala):restraint
constitui(a fi):to be
constringere(morala):check
constitui(a reprezenta):to represent
constringere(pe cale de lege):coercion
constitui(a fi considerat ca):to be
considered as constringere(obligatie):obligation
constitui(a fi considerat ca):to be looked constringere(restrictie):restriction|<sub
upon as ~>under compulsion
constitui(a organiza):to organize constructiv:constructive
constitui(a organiza):to set up constructor:builder|constructor
constitui(a organiza):to establish constructie(construire):building
constitui(a institui):to institute constructie(construire):construction
constitui(a institui):to set up constructie(cladire):building
constitui:to be formed etc.|<a se ~ parte constructie(cladire):construction
civila>to institute a civil action (in a constructie(cladire):structure
criminal case) constructie(neterminata):premises in course
constituire:constitution etc. of erection/co
constituit:constituted|<a fi bine ~>to be constructie(edificiu):edifice
well-built constructie(edificiu):pile
constitutiv(component):constituent constructie:working
constitutiv(component):integral constructie(a corpurilor organice):organism
constitutiv:constitutive constructie(a corpurilor organice):frame
constitutie:constitution constructie(tesatura)(tesatura):fabric

276
constructie(stil):style consultant(persoana care da sfaturi):person
constructie(structura):design consulted
constructie(structura):framework|<~ consultant(persoana care cere
capitala>capital construction|<~ de sfaturi):person consulting smb.
avioane>aircraft construction|<~ de consultant(persoana care cere
masini>mechanical engineering|<~ de sfaturi):consulter|<avocat ~>consulting
masini-unelte>machine-tool barrister|<avocat ~>chamber
construction|<~ socialista>socialist counsel|<medic ~>consulting
construction|<constructii civile>civil physician|<medic ~>consultant
engineering|<constructii navale>ship consultare:consultation
construi(a face):to make consultativ:consultative|advisory|<a avea
construi(o casa, un vas, o strada etc.:to vot ~>to be present in an advisory
build capacity|<a avea vot ~>to have advisory
construi(o casa, un vas, o strada etc.:to vote|<a avea vot ~>to have voice but no
construct vote
construi(a ridica un monument etc.):to consultatie:(medical) advice
erect|to raise consultatie(sfat):advice
construi(un oras):to found consultatie(legal):opinion|<ore de
construi(un drum):to lay out ~>consultation hours|<sala de
construi(masini):to design consultatii>consulting room|<sala de
consultatii>surgery
construi:to construct
consum(in diferite sensuri):consumption
construi(fraze):to construct
consum(cheltuiala):expenditure|<~ de
construi(fraze):to frame
combustibil>fuel consumption|<~ de
construi(a desena):to draw electricitate>expenditure of (electric)
construi:to build up current|<~ specific>specific consumption
construi(a forma):to form consuma(mincare):to consume
construi:to be made etc. consuma(mincare):to eat up
construi:to build|<a ~ socialismul>to build consuma(a minca):to eat
up socialism consuma(a devora):to devour
construire:building|construction etc. consuma(a bea):to drink
consul:consul consuma(a slei):to exhaust
consular:consular|<agent ~>consular agent consuma(a slei):to wear out
consulat:Consulate consuma(a slei):to drain (of power etc.)
consult:consultation consuma(a preface in cenusa):to consume
consulta:to consult|to take the advice of consuma(a preface in cenusa):to burn up
consulta(a intreba):to ask consuma(a distruge):to destroy
consulta(o lucrare etc.):to consult consuma(d. rugina etc., a minca):to eat
consulta:to (take) counsel with smb.|<s-au away
~t>they have laid put their heads consuma(d. rugina etc., a minca):to corrode
together|<a ~ un avocat>to take advice|<a ~
consuma(d. rugina etc., a minca):to
un dictionar>to consult a dictionary|<a ~ un
consume
doctor>to take medical advice|<a ~ un
doctor>to see a doctor consuma(a folosi):to use
consultant:consulting consuma(a risipi):to waste
consultant(persoana care da sfaturi):adviser consuma(energie):to consume
consuma(energie):to use up

277
consuma:to waste/pine away conta(a avea importanta):to matter
consuma(a fi necajit):to worry conta(a avea importanta):to count|<a ~ pe ...
consumare:consumption etc. (a se bizui)>to depend/rely/reckon on ...|<a
consumator:consumer ~ pe ... (a se bizui)>to lay (one's) account
for ...|<a ~ pe ... (a spera in)>to have
consumator(musteriu):customer
sanguine hopes of ...|<a ~ pe ... (a spera
consumatie(consum):consumption in)>to be sanguine of ...|<nu conteaza!>it
consumatie(gustare):snack doesn't matter!
consumatie(plata la restaurant):bill contabil:bookkeeping
consumatie(plata la restaurant):reckoning contabil:bookkeeper|accountant|<~
consumatie(plata la restaurant):score sef>chief accountant
consumatie(plata la contabilitate:bookkeeping|accountancy|<~
restaurant):account|<local de ~>public dubla>double-entry bookkeeping|<~
house|<local de ~>restaurant|<a plati simpla>single-entry bookkeeping|<a tine
consumatia (pentru toti)>to pay the bill|<a ~a>to keep the books
plati consumatia (pentru toti)>to pay for contact:contact|touch
all|<a plati consumatia (pentru toti)>to contact(legatura):connection|intercourse|rel
stand treat (all round)|<a plati consumatia ations
(pentru toti)>to stand S
contact:contact|<punct de ~>point of
constient(de):conscious (of) contact|<a face ~ cu pamintul>to make
constient:consciously (contact with the) earth|<a intrerupe ~ul>to
constient:the conscious mind|<~ de break contact|<a intrerupe ~ul>to switch
importanta (cu gen.)>fully aware of the off|<a intrerupe ~ul>to break relations|<a
importance of ...|<fiinta ~a>sentient being lua ~ cu ...>to come in(to) contact with
constiincios:conscientious ...|<a lua ~ cu ...>to k
constiincios(scrupulos):scrupulous contagia:to infect
constiincios:conscientiously|scrupulously contagia:to be infected|to take/get the
constiinciozitate:conscientiousness infection
constiinciozitate(scrupulozitate):scrupulous contagios:contagious|infectious|catching
ness contagiune:contagiousness
constiinta:conscience contamina:to infect
constiinta(stare contamina(apa etc.):to pollute
constienta):consciousness|<~ a contamina(apa etc.):to contaminate
datoriei>sense of duty|<~ curata>clear/good contamina:to contaminate
conscience|<~ de clasa>class contamina:to take the infection|to catch a
consciousness|<~ de sine>self- disease
awareness|<~ revolutionara>revolutionary
contamina:to be contamined|<s-a ~t de
consciousness|<caz de ~>point of
gripa>he caught the flu
conscience|<cu mina pe ~>on my
conscience|<cu mina pe ~>in all sin contaminabil:contaminable
cont:account|<~ curent>account current|<~ contaminare:contamination|pollution|contag
curent>a/c|<~ personal com.>personal ion
account|<in ~>on credit|<in ~ul cuiva>on contaminare:contamination|<~
smb.'s account|<pe ~ propriu>on one's own radioactiva>radioactive
account|<a cere cuiva ~ de ceva>to call contamination/pollution
smb. to account/book for smth.|<a da ~ de conte:earl
ceva>to give/render an conte(in afara Angliei):count

278
contempla:to contemplate|to behold|to view continua:to continue|to go on (with)|to carry
contempla(a observa):to observe on|to keep on (with)
contemplare:contemplation continua(a relua):to resume
contemplativ:contemplative|meditative continuaa continua sa citesc:to read on
contemplativ:contemplatively continua(a continua sa cinte):to sing
contemporan(din zilele away/on
noastre):contemporary continua:to be continued|to continue etc.
contemporan(d. conceptii etc.):late-day ... continua:to continue|to go on
contemporan(din acelasi timp) continua(a dura):to last|<a-si ~ calatoria>to
(cu):contemporaneous (with) proceed on one's journey|<a ~ o
contemporan(din acelasi timp) (cu):of the conversatie>to keep up a conversation|<a ~
same date (as) sa cladeasca>to build on|<a ~ sa
cladeasca>to go on building|<a ~ sa
contemporan:contemporary
existe>to continue (to exist)|<a ~ sa
contemporaneitate:contemporaneousness|pr existe>to be still in existence|<a ~ sa
esent times|contemporary period/epoch infloreas
contencios:disputed claims office|solicitor's continuare(a unui drum etc.):continuation
office/job
continuare(a unei povestiri):sequel
conteni(a inceta):to cease
continuare(ca indicatie):continued
contenire(incetare):cessation
continuare(a unei activitati):carrying on
contenire(incetare):ceasing
continuator:continuer
contenire(sfirsit):end|<fara
continuator(succesor):successor
~>incessantly|<fara ~>continually|<fara
~>without intermission/stopping continuitate:continuity
contesa:countess continuu(permanent):permanent
contesta:to contest|to dispute continuu(permanent):continuous
contestabil:contestable|questionable|disputa continuu(permanent):ceaseless
ble continuu(permanent):unceasing
contestatie:legal contest/dispute|<a face continuu(permanent):uninterrupted
~>to appeal (to a higher court) continuu(repetat):continual
context:context continuu:continually etc.
contiguitate:contiguity contondent:contusive|blunt|<argumente ~e
contiguu:contiguous (glumet)>sockdologers|<argumente ~e
continent:continent (glumet)>decisive blows
continent(in opozitie cu insulele):mainland contopi:to (s)melt|to fuse
... contopi:to amalgamate
continental:continental|mainland ... contopi(institutii etc.):to merge
contingent(contributie):contingent contopi:to merge/melt into each other
contingent(contributie):contribution contopi:to amalgamate
contingent(contributie):quota contopi(a fi una):to become one
contingent(numar):number contopire:fusion etc.
contingent(cantitate):quantity contopire(de societati etc.):merger
contingent(cantitate):amount contor:meter|counter|<~ electric>electric
contingent:conscription meter
contingenta:contingency contorsionat:contorted
contorsiune(a muschilor etc.):contortion

279
contorsiune(strimbatura):wry face social>the social contract/compact|<a
contra(impotriva):in opposition to incheia un ~>to enter into an agreement|<a
contra(impotriva):contrary to inche
contra(impotriva):against contracta(o casatorie, un imprumut etc.:to
contract
contra:versus
contracta(o datorie):to contract
contra(in schimbul):(in exchange) for|<~
chitanta>on receipt|<~ dorintei contracta(o datorie):to incur
sale>contrary/in opposition to his contracta(o obligatie):to lay oneself under
wish(es)|<~ ratiunii>contrary to reason|<~ contracta(un obicei):to contract
vintului>in the teeth of the gale|<~ voinetei contracta(un obicei):to develop
mele>against my wish|<~ voinetei mele>in contracta(un obicei):to acquire
defiance/spite of me|<cu opt voturi ~ cinci
contracta(un obicei):to
contraamiral:Rear-Admiral
contracta(un obicei):to fall into
contraatac:counter-attack
contracta(o boala):to catch
contraataca:to counter-attack
contracta:to contract
contrabalansa:to counterbalance|to
contracta(muschii etc.):to contract
counterpoise|to set off
contracta(muschii etc.):to draw together
contrabalansa:to counterbalance one
another contracta:to contract
contrabanda(ca actiune):smuggling contracta:to be contracted etc.
contrabanda(ca actiune):contraband (trade) contracta(d. muschii etc.):to contract
contrabanda(de bauturi contractant:contracting
spirtoase):bootlegging contractant:contractor|contracting
contrabanda(de arme):gun running party|<parti ~e>contracting parties
contrabanda(ca contractare:contraction etc.
marfa):contraband/smuggled goods|<de contracti(bi)l:contractility
~>contraband ...|<de ~>false|<de ~>sham contractual:stipulated by contract
...|<prin ~>illegally|<prin contractie:contraction|distortion
~>surreptitiously|<a face ~>to smuggle|<a contradictoriu:contradictory|inconsistent
face ~>to carry/run contraband (goods)
contradictoriu(d. stiri etc.):conflicting
contrabandist:smuggler|contrabandist
contradictoriu(d. zvonuri):discrepant|<in
contrabandist(de alcool):bootlegger ~>contradictorily
contrabas:contrabass contradictie:contradiction|gainsaying|<contr
contrabasist:contrabassist adictii de clasa>class
contracandidat:contestant contradictions|<contradictiile
contracandidat(fara sorti de succes):runner capitalismului>the contradictions of
up capitalism|<spirit de ~>of
contracara(un efect etc.):to counteract contradiction|<spirit de ~>defiance|<a fi in
~ cu ...>to be contradictory to ...|<a fi in ~
contracara(a zadarnici):to cross
cu ...>to be incons
contracara(a zadarnici):to thwart
contraexpertiza:re-survey|counter-valuation
contract:deed
contraface:to counterfeit|to forge
contract:deed|<~ bilateral>bilateral
contraface(a imita):to imitate|<a ~
contract|<~ colectiv>collective
semnatura cuiva>to forge smb.'s signature
agreement|<~ de casatorie>marriage
settlement|<~ de casatorie>antenuptial contrafacere:counterfeit
contract|<~ de munca>labour contract|<~ul contrafacere(imitare):imitation

280
contrafagot:contrabassoon ~>contrary/adverse/foul wind|<sint de
contrafacut:counterfeit(ed)|forged|spurious parere ~>I am of the contrary opinion|<sint
contrafort:abutment de parere ~
contrage:to contract contrareforma:counter-reformation
contrage:to be contracted contrarevolutie:counter-revolutionary
contragreutate:counter-weight|counterpoise contrarevolutie:counter-revolution
contraindicat:contra-indicated contrarevolutie:counter-revolutionary/-
revolution
contraindicati:contra-/counter-indication
contraria:to upset|to vex|to annoy|to put out
contralovitura:counter-blow/-stroke|reaction
contrariat:upset|vexed|annoyed
contralto:contralto
contrarietate:vexation|annoyance
contramaistru(sef de echipa):foreman
contrariu:*|<lupta
contramaistru(supraveghetor):overseer
contrariilor>struggle/conflict of
contramaistru(supraveghetor):gauger opposites|<unitatea contrariilor>unity of
contramaistru:boatswain's mate opposites
contramanda:to countermand|to counter- contras:contracted
order contrasemna:to countersing
contramandare:contermand(ing) contrasemnatura:counter-signature
contramarca:counter-ticket|check contraspionaj:counter-espionage
contramars:countermarch contrast:contrast|<in ~ cu ...>in contrast
contraofensiva:counter-offensive with ...|<in ~ cu ...>as contrasted with ...|<in
contraordin:counter- ~ cu ...>unlike ...|<in ~ cu ...>in
order|countermand|countermandate contradiction/opposition to ...
contrapagina:opposite page|left-hand page contrasta(cu):to contrast (with)
contrapanta:reverse slope|counter-slope contrasta(cu):to put/set in contrast (with)
contrapondere:counter-weight contrasta(cu):to contrast (with)
contraproiect:counter-project contrasta(cu):to stand in contrast (with)
contrapropunere:counter-proposal contrasta(cu):to form a contrast (with)
contrapunct:counterpoint contratimp:syncopation|contra
contrar:contrary tempo|countretemps|<in ~>contra
contrar(opus):opposite teempo|<in ~>at the wrong moment|<in
~>unseasonably
contrar(potrivnic):adverse
contratorpilor:(torpedo boat) destroyer
contrar(deosebit):different
contravaloare:equivalent value
contrar(invers):reverse
contraveni:<a ~ (la sau cu dat.)>to
contrar(vatamator):injurious
contravene|<a ~ (la sau cu dat.)>to
contrar(vatamator):bad infringe|<a ~ (la sau cu dat.)>to offend
contrar~ul:the contrary against|<a ~ (la sau cu dat.)>to act contrary
contrar(cu gen.):contrary to to|<a ~ (la sau cu dat.)>to run counter to|<a
contrar(impotriva):against ~ (la sau cu dat.)>to (come in) conflict with
contrar(in ciuda):despite contravenient:contravening
contrar(in ciuda):in spite of|<in caz contravenient:offender|contravener|tresspas
~>otherwise|<in caz ~>or|<(daca nu)>if ser|infringer
not|<in ordine ~a>un the reverse order|<in contraventie:infringement
sens ~>in the opposite direction|<notiuni contravizita:evening visit
~e>contrary notions|<vint contrazice(cu vorbe):to contradict

281
contrazice(cu vorbe):to gainsay cunostintelor>examination|<aparat de
contrazice(in fapt):to run counter to ~>controlling apparatus|<bilet de
contrazice(in fapt):to (come in) conflict ~>check|<birou de ~>office of
with control/supervision|<cifre de
~>planned/scheduled figures|<comisie
contrazice:to confute
controla(o activitate etc.):to supervise
contrazice:to contradict oneself
controla(o activitate etc.):to inspect
contrazice:to contradict each other
controla(bilete etc.):to check
contrazice(a se afla in raporturi de con:to be
contradictory/conflicting controla(conturi):to check
contrazicere:contradiction|gainsaying controla(conturi):to audit
contribuabil:liable to pay duties controla(a examina):to examine
contribuabil:tax/rate payer controla(a verifica):to verify
contribui:to contribute|<a ~ la ...>to controla(a verifica):to check (up)
contribute to/towards ...|<a ~ la ...>to controla(a supune, a domina):to control
conduce/tend to ...|<a ~ la ...>to promote controla(a supune, a domina):to master
...|<a ~ la ...>to forward ... controla:to be supervised etc.
contributie:contribution controlabil:verifiable|that may be checked
contributie(rol):role|part controlabil(manevrabil):controllable
contributie(parte):portion controlor(al unei activitati etc.):inspector
contributie(baneasca):share controlor(al unei activitati etc.):examiner
contributie(baneasca):quota controlor(al unei activitati etc.):supervisor
contributie(participare):participation controlor(la teatru):attendant
contributie(impozit):tax controlor(la teatru):boxkeeper
contributie(impozit):rate|duty|<~ controlor(la teatru):check taker
indirecta>indirect taxation|<~ controlor:ticket collector
voluntara>voluntary contribution/aid|<a
controlor(in autobuz etc.):ticket inspector
pune ceva la ~>to make use of smth.|<a
pune ceva la ~>to put smth. into controlor(de conturi):auditor
requisition|<a-si pune mintea la ~>to use controlor:controlling device
one's brains controversat:controversial|controvertible|liti
control:control gious|disputed|at issue
control(verificare):checking controversa:controversy|disputation
control(verificare):check-up controversa(chestiune controversata):matter
control(verificare):verification in dispute|vexed question
control(inspectie):inspection contumacie:<in ~>in smb.'s absence
control(examinare):examination contur:outline|contour
control(supraveghere):supervision contur(linii):lines
control(supraveghere):control contur(margine):edge
control(al gestiunilor etc.):control contur(forma):form
control(cenzura):censorship contura:to outline|to sketch
control(punct de ~):checking point/station contura:to skeletonize
control(la aur, argint):hall mark contura(a aparea):to appear
control:army lists|<~ nominal>nominal contura(a aparea):to be visible
roll|<~ul conturilor contura(neclar):to loom
fin.>checking/overhauling of accounts|<~ul contura(clar, pe un fond):to stand out

282
conturba(a tulbura):to disturb conveni(a cadea de acord) (asupra, cu:to
contuzie:contusion|bruise agree (on, about)
contuziona:to contuse|to bruise conveni(a cadea de acord) (asupra, cu:to
contine:to contain|to comprise come to an understanding (abou|to suit|to
fit|to be suitable/convenient etc.|<am ~t>we
contine(numai in sens concret):to hold
have come to an agreement|<imi
contine(a fi alcatuit din):to be composed of convine>that suits me|<imi convine>that
contine(a fi alcatuit din):to be made up of will do for me|<daca iti convine>if that is
continut(al unui recipient etc.):content(s) agreeable to you|<daca iti convine>if that
continut(capacitate):capacity suits your
continut(material continut):matter convenienta:convenience|suitability
contained convenienta(buna cuviinta):decency
continut(volum):volume convenienta(buna cuviinta):seemliness
continut(fond):contents convenienta(buna cuviinta):decorum
continut(fond):matter convenienta(buna cuviinta):propriety
continut(fond):substance convenienta:social
continut(fond):essence conventions|etiquette|proprieties|Mrs.
continut(subiect):subject matter Grundy|<casatorie de ~>marriage of
convenience/propriety
continut(subiect):tenor
conventie(in diferite sensuri):convention
continut(semnificatie):significance
conventie(intelegere):agreement
continut(semnificatie):purport
conventie:(extraordinary) assembly
continut(tabla de materii):table of
content(s)|<~ si forma>content(s) and form conventional:conventional
contopist(scrib)(scrib):clerk conventional(artificial):artificial
contopist:quill driver conventional(ipocrit):sham
convalescent:convalescent conventional(ipocrit):hypocritical
convalescenta:convalescence|<a fi in ~>to conventional:conventionally
be convalescent|<a intra in ~>to become conventionalism:conventionality
convalescent|<a merge spre ~>to be on the converge:to converge
road to convalescence|<a merge spre ~>to convergent:convergent|converging
be beginning to mend convergent(d. tir):concentrated
convenabil(potrivit):convenient convergenta:convergence|convergency
convenabil(potrivit):suitable convergenta(concentrare):concentration
convenabil(potrivit):fit conversa(cu):to talk (with)
convenabil(potrivit):fitting conversa(cu):to converse (with)
convenabil(potrivit):becoming conversatie:talk|conversation|chat
convenabil(potrivit):appropriate conversatie:colloquy|<subiect de ~>topic of
convenabil(rezonabil):reasonable conversation|<ton de
convenabil(acceptabil):acceptable ~>colloquial/conversational tone|<a avea o
convenabil(admisibil):admissible ~ cu cineva>to carry on a conversation with
convenabil(admisibil):passable smb.|<a avea o ~ cu cineva>to have a talk
with smb.|<a intrerupe o ~>to break off a
convenabil(ieftin):cheap
conversation|<a intretine o ~>to kee
convenabil(ieftin):reasonable
conversiune:conversion
convenabil(ieftin):fair
converti(a preface):to convert
convenabil:conveniently etc.

283
converti(a preface):to change convins(sigur):full of convictions
converti(a preface):to transform convins(categoric):categorical
converti(la)(la):to convert (to) convins(inveterat):out-and-out
converti(a reduce la vederile sale):to convins(inveterat):die-hard
bring/win over (to one's opini convoca(o sedinta etc.):to call together
converti:to become converted convoca(o sedinta etc.):to convene
convertibil(in):convertible (into) convoca(o adunare):to convoke
convertire:conversion convoca(o adunare):to summon
convertizor:roller mill convocare:convocation|summons
convex:convex convocare(a unei adunari etc.):calling
convexitate:convexity together
convexo-concav:convexo-concave convocare(a unei adunari etc.):convening
convietui:to live together|to keep house convoi:train|convoy
together convoi:merchant fleet under escort
convietui(d. barbat si femeie):to cohabit convoi(de vehicule):vehicles under escort
convietuire:living together|companionship convoi(caravana):caravan
convietuire(intre sexe):cohabitation convoi:file/line of carriages
convietuire(pe baza de convoi(procesiune):procession|<~ de
casatorie):married/wedded life prizonieri mil.>convoy of prisoners|<~
convigator:convincing funebru>funeral procession
convigator(clocludent):conclusive convorbire(conversatie):conversation
convinge(mai ales prin mijloace logice:to convorbire(conversatie):talk|<~telefonica>t
convince elephone conversation
convinge(mai ales afectiv):to persuade convulsie:fit
convinge:to convince/satisfy oneself|to convulsie(spasm):spasm
make sure|<a se ~ de ceva cu propriii convulsie(intr-un
ochi>to make sure of smth. by seeign it stat):upheaval|convulsion|jerking|convulsiv
with one's own eyes|<~-te singur!>go and e action/movement/fit
judge for yourself!|<l-am convins ca e convulsiv:convulsive|spasmodic|<tuse
adevarat>I convinced him that it was ~a>convulsive cough
true|<l-am convins sa plece>I pe
coopera(la):to co-operate (in)
convingere(ca actiune):persuasion
coopera(a contribui):to contribute (to)
convingere(credinta):belief
coopera(a participa):to participate (in)
convingere(ferma):firm belief
cooperare:co-
convingere(ferma):conviction operation|concurrence|participation|assistan
convingere(certitudine):certitude ce
convingere:principles|<cu ~>with cooperatist:co-operative farmer
conviction|<(ferm)>firmly|<(cu cooperatist:co-operative|co-operation
entuziasm)>with enthusiasm|<(cu ...|<comert ~>co-operative trade|<miscarea
entuziasm)>enthusiastically|<fara ~ ~a>the co-operative movement
(vag)>vaguely|<(fara tragere de
cooperativa(asociatie):co-operative society
inima)>without enthusiasm|<prin ~, pe
calea convingerii>by means of cooperativa(magazin):co-operative
persuasion|<a avea curajul convingerilor stores|<~ agricola de productie>co-
operative farm|<~ de consum>consumers'
convins:convinced|persuaded

284
co-operative society|<~ de duce pe ~>to go to the dogs to go to pot|<a
productie>producing co-operative prinde cu copca>to hook (on)
cooperativizare:co-operativization copeica:copeck|kopeck
cooperator:co-operating coperta(de carte):cover
cooperator:co-operator coperta(plic):envelope
cooperatie(cooperare):co-operation|co- copia(a transcrie):to write out
operative societies|co-operative system|<~ copia(a transcrie):to copy out
de productie>producing co-operative copia(a transcrie):to transcribe
system
copia(pe curat):to make a clean/fair copy of
coopta:to co-opt
copia(a imita):to copy
cooptare:co-optation
copia(a imita):to imitate
coordona(cu):to co-ordinate (with)
copia(a reproduce):to reproduce
coordonare:co-ordination
copia(a mima):to mimic
coordonat:co-ordinated
copia(a plagia):to plagiarize
coordonat:co-ordinate
copia(a contraface):to forge
coordonat:co-ordinately
copia(a contraface):to counterfeit
coordonata:co-ordinate|<axa
copia:to crib
coordonatelor>the axis of co-ordinates
copia:to crib|to pony
coordonator:co-ordinating|<conjuctii
coordonatoare>co-ordinating conjunction copiat:writing out etc.
copac:tree copie(reproducere exacta etc.):copy
copac:arbor copie(transcriere):transcript
copaie(albie):trough copie(reproducere):reproduction
copaier:copaiba (Copaifera officinalis) copie(facsimil):facsimile
copal:copal copie(imitatie):imitation
copastie:gunnel copie:copy|<prima ~ (la masina)>top
copy|<a face o ~>to make a copy|<e copia
copacei:balsam(ine) (Impatiens balsamina)
fidela a lui taica-sau>he's the very image of
copacel(copac mic):small tree his father
copacel(tinar):young sapling/shoot copier:copying book
copacel(arbust):shrub copil:child
copacel(arbust):bush copil(de usa):door heing
copacel(arbust):arbuscle|<~, ~!>gently!|<~, copil:infant
~!>don't hurry!|<~, ~!>not so fast!|<(nu te
copil(baiat):boy
infierbinta)>don't flurry yourself!|<(nu te
infierbinta)>take it easy!|<a merge/umbla ~ copil(fata):girl
(d. copii)>to begin to walk upright copil:bairn
copartas:sharer|participator|party copil(mic):baby
copca(gaura):hole copil(mic):babe
copca(sponca):clasp copil:kids
copca(in gheata):ice hole copil(urmas):descendant
copca(sponca):hook copil(urmas):offspring
copca(catarama):buckle copil(pici):brat
copca:wound clip|<~ de cingatoare>belt copil(pici):urchin
buckle|<a prinde cu copca>to clasp|<a se copil(fiu):son

285
copil(fiu):boy copita:hoof|<cu copita despicata>cloven-
copil(fiica):daughter footed/-hoofed|<cu copita despicata>with a
copil(fiica):girl cloven hoof|<lovitura de ~>kick from a
(horse's) hoof|<lovitura de ~>horse's
copil:child|<~ de casa>page|<~ de
kick|<urma de ~>hoof mark|<a lovi cu
suflet>adopted/foster child|<~ de
copita>to kick (out)
trupa>soldier's son|<~ de trupa>orphan
(educated in barracks)|<~ de tita>baby|<~ coplesi:to overwhelm|to overpower|to
de tita>infant in overcome|<l-a ~t somnul>he's overcome
arms|<(sugaci)>suckling|<~ with sleep|<a ~ cu atentii>to overwhelm
dificil>problem child|<~ din flori de with attentions
lele>love child|<~ din flori de lele>a coplesire:overwhelming etc.
copilandra:young girl|flapper coplesit:overwhelmed|overcome|<~ de
copilandru:juvenile datorii>overloaded with debt|<~ de
datorii>over head and ears in debt|<~ de
copilandru(tinar):youth
griji>care-worn/-laden|<~ de
copilas:baby|babe|kiddy treburi>overwhelmed/overburdened with
copila:child business
copila(fata):girl coplesitor:overwhelming
copila(fetita):little girl copoi:tufter
copila(fiica):daughter copoi(prepelicar):pointer
copilaresc(de copil):child's copoi(prepelicar):setter
copilaresc(de copil):children's copoi(prepelicar):retriever
copilaresc(propriu copilului):childish copoi:police spy
copilaresc(infantil):infantile copoi(politist):bobby
copilaresc(nevinovat):childike copoi(politist):copper
copilaresc(naiv):naive childish copoi(politist):cop
copilareste:like a child coprina:poet's narcissus (Narcissus
copilareste:childishly poeti|daffodil (Narcissus pseudo-narcis
copilari:to spend one's childhood coprolit:coprolite
copilari:to play the child coproprietar:co-proprietor|joint
copilarie(virsta de copil:si fig.)childhood proprietor/owner
copilarie(virsta de copil:si fig.)infancy coproprietate:co-proprietorship|joint
copilarie(apucatura de copil):childish possession/property
nonsense/trifling copt:ripe|mature
copilarie(apucatura de copil):childishness copt(d. fructe si):mellow
copilarie(prostie):nonsense|<a doua copt(pe deplin dezvoltat):fully
~>second childhood|<anii developed/grown
~i>childish/youthful days|<prima copt(la foc):baked
~>babyhood|<prima ~>babyship copt(uscat):dry
copilaros:childish|babyish|babified|<batrin copt(d. bube):ripe
~>childish old man|<batrin ~>old dotard copt(d. bube):come to a head
copilet:maize runner/tiller copt:ripe a judgement
copios:copious|sumptuous|plenteous|rich|sq copt:ripening etc.|<mort ~>by hook or (by)
uare crook|<mort ~>neck or nothing|<pe
copios:copiously etc. jumatate ~>half-ripe|<a da in ~>to (begin
copist:copyist|transcriber

286
to) ripen|<a da in ~>to grow ripe|<(d. o ca ~ul/pana corbului>raven-black|<negru ca
rana)>to gather/draw to a head ~ul/pana corbului>(a
coptura(d. buba cu puroi)(d. buba cu corbiu:raven-black
puroi):abscess corci:to cross breeds|to interbreed
coptura(d. buba cu puroi)(d. buba cu corci:to cross|to interbreed
puroi):boil corcire:crossing|interbreeding
coptura(puroi):purulent/festering/supurative corcit:crossed|hybrid
mat
corcitura:cross
coptura(puroi):pus
corcitura(d. animale, oameni):mongrel
copulativ:copulative
corcodel:fumitory (Fumaria)
copulatie:copulation
corcodus:mirobolam/mirobolam tree wax
copula:link verb cher
cor:choir corcodusa:mirobolam
cor(mai ales bisericesc):quire cord:heart|<boala de ~>heart
cor(cintec in cor):chorus (singing) disease/complaint
cor(refren):chorus cordaj:gear
cor(refren):burden cordar(de ferastrau):tongue
cor:chancel|<in ~>in chorus|<(toti)>all cordar(de ferastrau):gag
together cordar:tailpiece
corabie:> craft|<Corabia lui Noe>Noah's cordea(panglica):ribbon
ark|<(parca) i s-au inecat corabiile>he looks
cordea:taenia (Taenia solium)
down in the mouth
cordial(pornind din inima):cordial
coral:choral
cordial(pornind din inima):hearty
coral(margean):coral
cordial(pornind din inima):heart-felt
coral:hymn|<societate ~a>choral
society|<de ~>coralline|<de ~>coral- cordial(pornind din inima):whole-hearted
red|<recif de ~i>coral reef cordial(sincer):sincere
coralier:corallium cordial(sincer):TRUE
coralina:coral moss (Corallina) cordial(intaritor):stimulating
coran:Koran cordial:cordially|with all one's heart|(whole-
coraport:co-report )heartedly
coraport(conferinta):co-lecture cordial:restorative|<primire
~a>cordial/hearty warm welcome
coraportor:co-reporter
cordialitate:cordiality|heartiness
coraportor(conferentiar):co-lecturer
cordon(cingatoare):girdle
corasan:<saminta de~>wormseed|<saminta
de ~>semencine|<saminta de ~>santonica cordon(cingatoare):belt
(Semen cinae) cordon:zone
corabier:sailor cordon(snur):string
corabier(proprietar de corabie):ship owner cordon(panglica a unui ordin):ribbon of an
corb:rapacious person|variety of grapes|<~ order
albastru>roller (Coracies garrula)|<~ de cordon(al unei monede):rim
mare>cormorant|<~ de mare>sea raven cordon(al unei monede):milled edge
(Phalacrocorax carbo)|<~ de noapte>night cordon:line of posts
heron/crow (Nycticorax europaeus)|<negru cordon(sir):row

287
cordon(sir):line|<~ litoral>offshore bar|<~ coree:St. Vitus's dance
ombilical>umbilical cord|<~ coreean:Korean
orizontal>horizontal cordon coregraf:choreographer|ballet-master
corect(lipsit de greseli):correct coregrafic:choreographic
corect(lipsit de greseli):faultless coregrafie:choreography
corect(lipsit de greseli):flawless corelat:correlated
corect(asa cum trebuie sa fie):proper corelativ:correlative
corect(exact):accurate|exact|precise corelatie:correlation
corect(cinstit):honest coreligionar:coreligionist
corect(cinstit):fair corepetitor:assistant (music) master|chorus
corect(cinstit):just master
corect:correctly etc. coresponda:to exchange letters|to write to
corecta:to correct|to (a)mend each other|<a ~ cu cineva>to correspond/be
corecta(a rectifica):to rectify in correspondence with smb.
corecta(a perfectiona):to perfect corespondent:friend acting in loco
corecta(a perfectiona):to improve parentis|<membru ~>corresponding
member|<unghiuri ~e>corresponding
corecta:to look over (the proofs)
angles|<~ al unui ziar>(newspaper)
corecta(a doua oara):to revise correspondent|<~ special>special
corecta:to grow better|to improve correspondent
corecta(in comportare):to mend (one's corespondenta:correspondence
ways) corespondenta(posta):mail
corecta(in comportare):to turn over a new corespondenta(conformitate):correspondenc
leaf e
corecta(in vorbire):to correct oneself corespondenta(conformitate):agreement of
corectare:correction|correcting etc. tastes
corectitudine:correctness corespondenta(legatura)(legatura):connecti
corectitudine(cinste):honesty on
corectiv:corrective|reserve corespondenta(bilet):transfer
corector:press corrector ticket|<invatamint prin ~>tuition by
corectura:proof (sheet) correspondence|<prin ~>by
correspondence|<a deschide
corectura(pentru a 2-a revizie):revise|<a corespondenta>to open the mail|<a-si face
face corecturi>to read/correct the proofs|<a corespondenta>to do the correspondence|<a
face corecturi>to see a book etc.|<a face fi in ~ cu cineva>to correspond with
corecturi>through the press smb.|<a fi in ~ cu cineva>to be in corre
corectie:correction|corporal corespunde(cu dat.):to correspond (to)
punishment|thrashing|hiding|<casa de
~>house of correction|<casa de corespunde(cu dat.):to agree (with)
~>reformatory corespunde(cu dat.):to tally (with)|to meet
corectional:relative to the case
misdemeanours|<delict ~>minor corespunde(a comunica) (cu):to
offence|<inchisoare ~a>penalty of less than communicate (with)
five years' imprisonment|<pedeapsa corespunzator(cu sau cu
~a>penalty of more than five days' dat.):corresponding (to)
imprisonment|<tribunal ~>court of corespunzator(potrivit):proper
summary jurisdiction corespunzator(potrivit):adequate

288
corespunzator(potrivit):suitable (Claviceps purpurea)|<~ul
corespunzator:according to|in abundentei>cornucopia|<~ul
accordance/keeping with|<in mod abundentei>the horn of plenty|<animal cu
~>adequately|<(in coarne lungi>longhorn|<cu
conformitate)>accordingly coarne>horned|<cu coarne>corniferous|<cu
coriandru:coriander (Coriandrum nativum) coarne>whopping|<fara c
coridor:corridor|passage|hall cornac:cornac
coridor:corridor cornaci:long-horned
corifeu:master mind cornaci:water calterop/nut (Trapa natans)
corigent:who has to go in for a second exa cornee:corneous tunic
corigent:pupil who has to go in for a seco cornet(pilnie de hirtie):cornet (bag)
corigenta:second examination (after a cornet(pilnie de hirtie):screw of paper
nonpa|<a da un examen de ~>to go in for a cornet(de patiserie):pastry horn|<~
second examination acustic>ear/hearing trumpet|<~
corigibil:corrigible acustic>hearing/acoustic tube|<~
piston>cornet-a-piston|<~ piston>key(ed)
corimb:corymb(us)
bugle
corindon:corundum
cornist:corn player|bugler
corintic:Corinthian|<ordin/stil ~>Corinthian
cornist(gornist):trumpeter
order (of columns)
cornisa:cornice
corist:chorister|member of a chorus
cornisor:clubmoss (Lycopodium)
corist(la opera):chorus singer
cornita:variety of grapes
coriza:coryza
cornite:hornlets
corla:gallinula (Gallinula chloropus)
cornos:horn-like|horny
cormana:mould/earth board
cornos(tare ca cornul):(as) hard as corn
cormoran:cormorant (Phalacrocorax)
cornulet(prajitura):horn-shaped cookie
corn:cornel tree (Cornus mascula)
cornut:horned
corn(la animale, insecte etc.):horn
cornut(cu coarne lungi):long-horned|<vite
corn(la animale, insecte etc.):antenna
~e>horned cattle
corn(materie osoasa):horn(y substance)
cornut:mouse ear (Cerastium arvense)
corn(de plug):plough tail/neck/handle
coroana(cununa):wreath
corn:(French) horn
coroana(cununa):crown
corn(englez):English horn
coroana(cununa):garland|king's crown
corn(englez):corno inglese
coroana(ducala etc.):coronet
corn(englez):cor anglais
coroana(putere monarhica):crown
corn(englez):tenor oboe
coroana(moneda):crown
corn(de vinatoare):bugle
coroana:rim
corn(de vinatoare):hunting horn
coroana(dentara):crown
corn(pt. praful de pusca):powder/priming
coroana(la copita calului):coronet
horn
coroana:corona
corn(al lunei):horn|crescent
coroana(a unui pom):top/crown of a tree|<~
corn:sickle moon
australa>corona australis|<~
corn(franzeluta):horn-shaped roll boreala>corona borealis|<~
corn:crescent|<coarne de cerb>antlers/horns engleza>English crown
of a stag|<~ de secara>St. John's bread corobora:to corroborate|to confirm

289
coroiat:<nas ~>aquiline/hoked nose corporatie:(trade) guild
corolar:corollary corpus:corpus
corola:corolla corpuscul:corpuscle|small body|particle
coronament:crowning corpuscular:corpuscular
coroniste:crown vetch (Coronila varia) corsaj:bodice|body (of a dress)
coronita:coronet corsar(pirat)(pirat):sea rover
coropisnita:mole cricket (Gryllotalpa corsar(pirat)(pirat):pirate
vulgari corsar(pirat)(pirat):corsair
corosiv:corrosive|caustic corsar(pirat)(pirat):sea rover
corosiv:cutting corsar(pirat)(pirat):pirate
corosiv:corrosive|<sublimat ~>corrosive corsar(pirat)(pirat):corsair
sublimate (of mercury) corsar(pirat)(pirat):buccaneer
coroziune:corrosion corsar(vas):pirate
corp(trup):body corsar(vas):corsair
corp(trup):frame corsar(vas):pirateer
corp(cadavru):(dead) body corset:(pair of) stays|corset|<~
corp(cadavru):corpse ortopedic>orthop(a)edic corset
corp(de animal):carcass corsican:Corsican
corp:element cort:tent
corp(parte principala):main part cort(in forma de clopot):bell tent
corp(parte principala):body cort(mai mare):pavilion
corp:size of type cort(mai mare):marquee|<a ridica un ~>to
corp(grupare, corporatie):(corporate) body pitch a tent|<a injura ca la usa ~ului>to
corp(grupare, corporatie):corporation|<~ swear like a trooper/bargee
ceresc>heavenly body|<~ cortegiu:suite|retinue|train
compus>compound (body)|<~ de cortegiu(procesiune):procession
balet>corps de ballet|<~ de casa>house|<~ cortegiu:train|concomitants|<~
de case>block of houses|<~ de garda>guard funebru>burial procession|<~
room/house|<~ delict>corpus delicti|<~ funebru>funeral|<~ nuptial/de nunta>bridal
delict>tangible proof for the evidence|<~ procession
delict>material evidence|<~ did
cortical:bark-like|cortical
corpolent:stout|fat|burly|portly|corpulent
cortina:curtain
corpolenta:stoutness|burliness|portliness|cor
cortina(care se lasa in jos):drop curtain|<a
pulence|corpulency
lasa cortina>to drop the curtain|<a ridica
corporal(trupesc):bodily cortina>to raise the curtain|<cortina era
corporal(d. o pedeapsa etc.):corporal trasa>the curtains were drawn
corporal(material):substantial aside|<cortina se lasa>the curtain
corporal(material):material|<defect drops/falls|<cortina se ridica>the curtain
~>bodily/corporal defect|<pedeapsa rises
~a>corporal punishment corupator:corrupt(ing)
corporatism:corporatism corupator:corrupter
corporatist:corporatist|corporational corupator(seducator):seducer
corporatist:corporationer corupator(de martori):suborner
corporativ:corporate|corporative corupator(mituitor):briber
corporatie:corporation corupe(moralitatea):to corrupt

290
corupe(a mitui):to bribe cositorie:tinning (over)|tin
corupe(a seduce):to seduce coating/casing/lining
corupe(martori):to suborn cositorit:tinning (over)|tin
corupe(a deprava):to deprave coating/casing/lining
corupe(a perveti):to pervert cositura(cosit):mowing
corupe(a vicia):to defile cositura(iarba cosita):mown grass
corupe(a vicia):to vitiale cositura(nutret):fodder
corupe(a vicia):to taint cositura(cimp cosit):mown field
corupe:to be(come) corrupted etc. cositura(rana):sore place on a horse's leg.
corupere:corruption etc. cosita:(long) plait/tress of hair
corupt(d. persoane, moralitate):corrupt cosita:tare (Vicio)|<a impleti ~ alba>to lead
apes in hell
corupt(d. persoane, moralitate):depraved
cositel:water parsnip (Sium latifolium)
corupt(d. un text etc.):corrupt
cosmetic:cosmetic
coruptibil:corruptible
cosmetica:cosmetics
coruptibil(care poate fi mituit):bribable
cosmetician:cosmetician
coruptibilitate:corruptibility
cosmic:cosmic(al)|space ...|<raze
coruptie:corruption|corruptness|<~ a
~e>cosmic rays
moravurilor>corruption of
manners/morals|<~ a cosmogonic:cosmogonic(al)
moravurilor>depravity cosmogonie:cosmogony
corvada:drudgery cosmograf:cosmographer
corveta:corvette cosmografie:cosmographical
cosac:bream (Abramis ballerus) cosmografie:cosmography
cosas:mower|reaper|harvester|scytheman|ha cosmologic:cosmological
ymaker cosmologie:cosmology
cosas:grig (Locusta viridissima) cosmonaut:spaceman|cosmonaut
cosecanta:cosecant cosmopolit:cosmopolitical|cosmopolitan
cosi:to mow|to cut (with a scythe)|to reap cosmopolit:cosmopolite|citizen/denizen of
cosi:to mow the world
cosi(a distruge):to destroy cosmopolitism:cosmopolit(an)ism
cosi(a omori):to kill cosmos:cosmos|(outer) space
cosi:to be mown etc. cosmos(univers):universe
cosi(d. cai):to overreach cosor:hook|hedging bill/knife|pruning knife
cosi(d. cai):to hitch cosor:morass weed (Ceratophyllum)
cosi(a se uza):to get frayed cost:cost
cosinus:cosine cost(pret):price
cosit:mowing|<~ul cost(valoare):value|<~ul vietii>the cost of
finului>haymaking|<vremea ~ului>hay- living|<pret de ~>cost price|<pret de
harvest|<vremea ~ului>haymaking ~>prime cost|<a vinde in ~>to sell at par/at
season|<vremea ~ului>mowing time cost price
cositoare:mower|mowing/haymaking costa:to cost
machine costa(a face):to be worth|<ce-l costa?>that's
cositor:tin nothing to him|<cit costa?>what is the price
cositori:to (cca with) tin of it?|<cit costa?>how much is it?|<cit

291
costa?>what is it?|<cit costa?>what's the cos(furnal):funnel|<~ de albine>conical
figure/cipher?|<coste cit o ~!>cost what it strainer|<~ de fabrica>factory chimney|<~
may!|<coste cit o ~!>whatever it may de nava>ship funnel|<~ vulcanic>volcanic
cost!|<nu-l costa nimi funnel
costeliv:skinny|scraggy|emaciated|meagre|g cosar:chimney sweeper|sweep
aunt cosar(hambar):barn
costisitor:dear|expensive|costly cosar(pt. vite):stall
costisa:slope|declivity cosar:hut
costisa(versant):side cosciug:coffin
costita:chop cosciug(simplu sau provizoriu):shell
costum(imbracaminte):dress coscovi(d. tencuiala):to come off
costum(imbracaminte):costume coscovi(a se scoroji):to shrink
costum(barbatesc):suit (of clothes) coscovi(a se umfla):to swell (out)
costum(de dama):lady's tailor-made coscovi(a se coji):to peel off
suit/costume|coat and skirt|<~ de coscovit(cojit):peeled off
baie>swimsuit|<(chiloti)>bathing
coscovit(scorojit):shrunk
trunks|<(chiloti)>swimbriefs|<~ de
cosmonaut>space suit|<~ de coscovit(umflat):swollen (out)
golf>tweeds|<~ national>national costume cosenila:shield louse (Coccus)
costuma:to dress up cosmar:incubus
costuma:to dress oneself up|to put on a cosnita(cos pt. tirguieli):market basket
fancy dress cosnita(stup):bee hive|<bani de ~>money to
costumat:<bal ~>fancy-dress ball go to market with
costumier:wardrobe keeper cot:cubit|ell
cos:basket cot(cotitura):bend
cos(bubulita):pimple cot:elbow|jab
cos(neagra):blackhead cot(cotitura):curvature|poke (with the
cos(pt. de-ale mincarii):hamper elbow)
cos(acnee):acne cot(cotitura):curve
cos(pt. peste):creel cot(cotitura):turn
cos(pt. rufe):washing basket cot(ghiont):nudge
cos(pt. copii mici):cradle basket cot(cotitura):winding
cos(continutul unui ~):basketful cot(de riu):meander
cos(pt. hirtii):waste-paper basket cot(de riu):bend
cos(acoperit):silent butler cot:elbow|<~ la ~>side by side|<~ la
~>close together|<rupt in coate>out of
cos(pt. pescuit):bow net
elbows|<a da coate cuiva>to nudge
cos:basket smb.|<a-si da coate (cu cineva)>to row in
cos(al morii):mill hopper one boat|<a indoi ~ul>to crook/bend the
cos(de trasura):top/outside of a coach elbow|<a intoarce cuiva ~ul>to give smb.
cos(poclit):tilt the cold shoulder|<a simti ~ul>t
cos(al pieptului):chest cota:to quote
cos(al pieptului):thorax cota:to be quoted|<a fi ~t drept ...>to be
cos(horn):chimney considered as ...|<(a trece drept)>to pass for
...
cos(de locomotiva etc.):smoke stack
cotangenta:cot

292
cotare:quotation etc. cotigar(carucior):dumpinng cart
cotarla:cur|brute of a dog cotigar(de plug):forepart of a plough
cota(parte):quota cotiledon:cotyledon
cota(parte):share cotiledonat:Cot. cotyledonous
cota(parte):portion cotilion:cotillion
cota(parte):quotation cotis:in zigzag|tortuously
cota(contributie):contribution cotit:tortuous|sinuous
cota:quotation cotit(d. riuri):meandering
cota(dimensiuni):dimensions cotit(in zigzag):zigzaggy
cota(suma):sum cotitura:turn(ing)
cota(de clasificare):mark cotitura(de riu):bend
cota(de clasificare):letter cotitura(de riu):curve
cota(de clasificare):figure cotitura(de riu):meander
cota:height from datum line cotitura:turning point
cota(altitudine):height cotitura(schimbare):change
cota(altitudine):altitude cotitura(schimbare brusca):sudden change
cota(altitudine):elevation|<cota cotitura(criza):crisis
preturilor>list of prices|<cota cotiza:to subscribe
preturilor>price current|<~-parte>quota|<~- cotiza(ca membru):to pay one's
parte>share membership dues
cotcodac:cluck! (cluck!) cotizatie:due
cotcodaci:to cackle cotizatie(la un club):subscription
cotcodaci:to chatter cotizatie(parte):quota
cotcodacit:cackling|chattering cotizatie(parte):share
cotei:dachshund|whelp|<departe ~ul de cotlet(de porc, de berbec):chop
iepure>as like as chalk and cheese|<(e cu
cotlet(de vitel):cutlet
totul altceva)>that's quite another pair of
shoes/breeches cotlet(favoriti):pair of side whiskers
coterie:coterie|clique cotlon(ascunzatoare):hiding place
cotet(pt. gaini):hen coop/house cotlon(ascunzatoare):recess
cotet(pt. porci):pigsty cotlon(ungher):corner
cotet(pt. porci):hogsty cotlon(birlog):den
cotet(pt. porci):hog pen cotlon(birlog):lair
cotet(pt. ciini):dog kennel/hutch cotlon(pt. cazan):chimney of the boiler
cotet(pt. porumbei):dovecot cotlon(scorbura):hollow
cotet(pt. prinsul pestelui):wicker weir cotlon(cavitate):cavity
coti:to turn|to go out of one's way cotlon(firida):niche
coti(d. riuri):to meander|<a ~ la stinga>to cotlon:bay|<a sta pe ~>to lollop
turn to the left cotnar:Cotnar wine
cotidian:daily|everyday's|of daily cotoi:male cat|tomcat|tommy
occurrence cotoi:ram cat
cotidian:daily paper|daily cotoi(batrin):gib cat
cotidian:every day|daily cotoi(batrin):grimalkin|<Cotoiul
cotigar(carucior):(tipping) cart incaltat>Puss in boots

293
cotonog(schiop):lame covata(copaie):trough
cotonog(schiop):limping covata:vat
cotonog(schiop):hobbling covata(la moara):flour/meal chest
cotonog(paralitic):paralized covaseala(lapte covasit)(lapte
cotonog(paralitic):palsied covasit):curdled milk
cotonog(infirm):crippled (in the arm etc.) covaseala(drojdie):leaven
cotonogeala(bataie):thrashing covasi:to curdle
cotonogeala(bataie):cudgelling covasi:to curdle|to turn (to curds)
cotonogi:to thrash/pound into a jelly|to beat covasit:<lapte ~>curdled milk|<lapte
black and blue ~>curds
cotor:caulis covercot:covercoat
cotor(coada, bat):stick coverga(frunzar)(frunzar):arbour
cotor(miner):handle coverga(acoperamint):shed
cotor(miner):haft coverta:upper deck
cotor(miner):helve coviltir:tilt|awning
cotor(ciot):stub coviltir(gudronat):tarpaulin
cotor(de carte):back covirsi(a intrece):to surpass
cotor(de chitantier etc.):counterfoil covirsi(a intrece):to exceed
cotoroanta:(dirty) old woman/hag/witch|old covirsi(a coplesi):to overwhelm
crock/jade covirsi(a coplesi):to overpower
cotosman(cotoi):grimalkin covirsi(a birui):to overcome
cotrobai(prin):to rummage (in sau about) covirsi(a birui):to defeat
cotrobai(prin):to fumble (in sau about) covirsi(a birui):to get the better of
cotrobai:to rummage|to ransack covirsitor(coplesitor):overwhelming|<major
cotropi(a invada):to invade itate covirsitoare>overwhelming majority
cotropi(a invada):to overun covor:carpet
cotropi(a ocupa):to occupy covor(mic):rug
cotropi(a ocupa):to take possession of covor(tapet):tapestry|<~ul fermecat>the
cotropi(a cuceri):to conquer magic carpet|<a bate/scutura covoarele>to
beat (out) the carpets
cotropi(a acoperi)(a acoperi):to cover
covrig:cracknel|bretzel|pretzel|ring-shaped
cotropi(a infasura):to wrap up
biscuit|<a se face ~>to roll/coil oneself
cotropi(a inunda):to flood right-up|<a iesi/ajunge la ~i>to come upon
cotropi:to be invaded etc. the parish|<a iesi/ajunge la ~i>to go to the
cotropire:invasion etc. dogs|<a scoate la ~i>to reduce to
cotropitor:invading etc. beggary/destitution
cotropitor:invader covrigar:baker sau seller of
cotropitor(cuceritor):conqueror cracknels/pre|bretzels
coturn:stage coxalgie:hip disease/trouble
cotcar:cheat|swindler|knave cozonac:pound cake
cotcar:rogue cozoroc(cap):peak
cotcarie:swindle|imposture|cheating crab:(common) crab (Carcinus moenas)
cotofana:magpie (Pica caudata) cracimit. zg. unui ob. care crapa:crack!
crash!|bang!
coulomb:coulomb
crac(picior)(picior):leg

294
crac:prop crampon(scoaba):cramp(iron)
crac(gamba):shin crampon(cirlig):hook
crac(gamba):shank crampon(la bocanci):calk
crac(brat de riu):arm crampon(pt. fotbal):stud
crac(de compas):foot crampona(de):to cling (to)
crac(al unei conducte etc.):branching crampona(de):to hang on (to)
crac(de furca etc.):arm cranian:cranial|<cutie ~a>skull|<cutie
crac(de munte etc.):branch ~a>brain pan
cracaj:cracking craniologie:craniology|phrenology
cracare:cracking craniu:cranium
craca:branch|bough|<a-si taia craca de sub crap:carp (Cyprinus carpio)
picioare>to saw off the bough on which one cras:crass|gross|<ignoranta ~a>crass/gross
is sitting ignorance
cracoviana(dans):Cracovienne crater:crater
crah:failure cratima:hyphen
crai(rege)(rege):king cratita:pan
crai(imparat):emperor cratita(acoperita):stew pan
crai(la jocul de carti):king cratita(pt. prajit):frying pan
crai(berbant):Don Juan cratar:conveyor belt
crai(berbant):wanton craul:crawl
crai(berbant):philanderer craun:<a umbla ~>to idle about
crai(berbant):jilt cravasa:to horsewhip
crai(berbant):rake cravasa:riding whip|horsewhip
crai(berbant):masher|<~ de curtea veche cravata:(neck)tie
(desfrinat)>debauchee|<~ de curtea veche cravata:cravat|<~ de pionier>red scarf/tie
(desfrinat)>profligate|<~ de curtea veche cracan(furca):(pitch) fork
(desfrinat)>libertine|<~ de curtea veche (om
cracan(trepied):tripod
care nu e bun de nimic)>good for
nothing|<~ de curtea veche (om care nu e cracan(trepied):trivet
bun de nimic)>loafer|<~ de curte cracan(capra):saw horse|variety of grapes
craidon:v. crai cracan(picior):leg
crailic:philandering|adventures|<in ~ cracan(picior)(picior):pin
fam.>on the gad cracan(picior)(picior):peg
crainic:herald cracan(picior):prop
crainic(spicher):radio announcer cracana:v. cracan
crainic(spicher):broadcaster cracana:to sprawl/straddle one's legs|to
crainic:newscaster stand with one's legs apart
craitui:to stamp|to punch out cracana:to sprawl|to straddle|to spread wide
crama:press house cracanat:sprawling etc. v. crAcAna
crama(pivnita):wine cellar cracanat(cu picioare strimbe):bow-/bandy-
crampe:convulsions|<a avea ~>to go (off) legged|<picioare ~e>bow/bandy legs
into convulsions|<a avea ~>to have (an craci:v. cracana
attack of) spasms craciun:Christmas
crampon(scoaba):crampon craciun:X-mas

295
craciun(timpul ~ului):Christmas time/tide crapatura(in piele):chap
craciun(timpul ~ului):Yule tide|<Mos crapatura(in metal):flaw
~>(old) Father Christmas|<Mos ~>Santa crapatura(in zid si):cranny
Claus|<pom de ~>Christmas tree crapatura(prin care se scurge apa):leak
craiasa(regina)(regina):queen crapatura(a unui automat etc.):slot
craiasa(imparateasa):empress crapatura(lunguiata, ca o taietura):slit
craiesc:royal|princely crapatura(a usii):chink
craieste:royally crapatura(deschizatura ingusta):narrow
craisor:prince opening
craisor:salmon (Salmus salar) crapatura:flaw
craita:marigold (Tagetes erecta) crea:to create|to bring into life/existence
craita(la jocul de carti):queen crea(a produce):to bring forth
crantani:to crunch|to crackle crea(a produce):to produce
crapa(a despica):to split crea(a produce):to make
crapa(a despica):to cleave crea(a nascoci):to invent
crapa(lemne):to chop crea(a nascoci):to devise
crapa(a intredeschide):to open slightly crea(a infiinta):to create
crapa(a intredeschide):to half-open crea(a infiinta):to found
crapa(usa si):to open ajar crea(a infiinta):to set up
crapa(a minca)(a minca):to guzzle crea:to give rise to
crapa(a minca)(a minca):to crack crea:to be created etc.
crapa(a minca)(a minca):to gorge crea:to create
crapa(a minca):to wolf (down) creanga(craca):branch
crapa(a se despica):to cleave creanga(craca):bough
crapa(a se despica):to split creanga(parte dintr-o craca):twig
crapa(a se sparge):to crack creanta:claim
crapa(a se sparge):to break creanta(datorie):debt
crapa(a se sparge):to burst creare:creation etc. v. crea
crapa(a muri)(a muri):to croak creasta(la pasari):crest
crapa(a muri)(a muri):to peg out creasta(la pasari):comb
crapa(a minca):to (stuff and) gorge|<a ~ de creasta(mot):aigrette
ciuda/necaz>to burst with envy|<a ~ de creasta(mot):tuft
ciuda/necaz>anger etc.|<a ~ de ris fam.>to
creasta(de munte):crest
split (one's sides) with laughter|<a-i ~
obrazul de rusine>to die with shame|<pielea creasta(de munte):ridge
crapa la frig>the skin gets chapped with the creasta(de munte):top
cold|<e un frig de creasta(de zid):battlement
crapat:split|cleft|chopped|broken|cracked creasta(de val):crest|<creasta cocosului
etc. v. crApa bot.>cock's comb|<creasta cocosului
crapat:splitting etc. v. crApa|<miini bot.>cockscomb (Celosia cristata)|<creasta
~e>chapped hands cocosului bot.>yellow rattle (Rhinatus
crapatura:crack|split|rift crista galli)|<creasta cocosului>(common)
motherwort (Leonurus cardiaca)|<creasta
crapatura(in pamint):cleft
cocosului bot.>club|<creasta cocosu
crapatura(in pamint):fissure
creator:creative

296
creator:creator credincios:believer|faithful one
creator(fondator):founder credinta(religioasa):faith|creed|persuasion|b
creator(autor):author elief
creator(autor):originator|<~i de bunuri credinta(confesiune):denomination
materiale>wealth producers credinta(faptul de a crede in ceva):belief
creatura(persoana)(persoana):person credinta(convingere):conviction
creatura(persoana)(persoana):individual credinta(parere):opinion|view
creatura(fiinta):being credinta(punct de vedere):point of view
creati(un)e:creation credinta(punct de vedere):standpoint
crede(a da crezamint):to believe (in) credinta(incredere):trust
crede(ceva auzit, relatat):to credit credinta(incredere):faith
crede(ceva auzit, relatat):to give credence to credinta(incredere):confidence
crede(a considera):to think credinta(speranta):hope
crede(a considera):to consider|to be of credinta(loialitate):loyalty
opinion that ... credinta(loialitate):fidelity
crede(a accepta):to accept as true credinta(loialitate):faithfulness|<~
crede(a accepta):to take for true conjugala>conjugal fidelity|<buna ~>good
crede(a-si inchipui):to imagine faith|<cu rea ~>falsely hypocritically|<de
crede(a-si inchipui):to think rea ~>ill-meaning/-intentioned|<de rea
~>mala fide|<oameni de buna ~>honest-
crede(a se considera):to
minded people|<oameni de buna ~>people
consider/think/fancy oneself
of good faith/will|<oameni de toate
crede(a avea o parere exagerata):to be credintele
conceited/full of conceit
credit:credit|loan
crede(a avea o parere exagerata):to presume
credit(in registre):credit(or) side|(sum voted
(too much)
for) supply
crede(a avea o parere exagerata):to think no
credit:repute
small beer of oneself
credit(prestigiu):prestige|<~ in
crede(in):to believe (in)
alb/deschis>blank credit|<~e
crede(in):to have faith (in)|<a ~ ferm in suplimentare>supplementary estimates|<~
ceva>to be firmly convinced of smth.|<cine pe termen lung>long(-term)
ar fi crezut?>who would have credit|<scrisoare de ~ com.>letter of
believed/credited/thought it?|<mai ca nu-ti credit|<a avea ~ la cineva>to have credit
vine sa crezi>it is hardly credible|<nu-mi with smb.|<a deschide cuiva un ~>to open a
vine a ~, nu-mi vine sa cred>I can credit/an account with smb
scarcely/hardly believe|<nu-mi v
credita:to credit|to place a sum to the credit
credincios(care are o credinta):believing of|to carry a sum to the credit of|to put a
credincios(care are o credinta):faithful sum to the credit of
credincios(care are o credinta):having faith creditor:having credit|credit ...
credincios(pios):pious creditor:creditor|<cont ~>credit account
credincios(fidel):faithful credo:credo|creed
credincios(fidel):TRUE credul:credulous|easy of belief|easy gullible
credincios(loial):loyal credulitate:credulity|credulousness|gullibilit
credincios(devotat):devoted y
credincios(de nadejde):reliable creier:cerebrum
credincios(cinstit):honest creier(ca mincare):(dish of) brains

297
creier(minte)(minte):brains creol:Creole(an)
creier(minte)(minte):intelligence creol:Creole
creier(intelect):intellect creolina:creolin
creier(ratiune):reason creozot:creosote
creier(judecata):judgement crep(cauciuc):crepe rubber
creier(miez):core|<~ul mic crep:crepe
anat.>little/hinder brain|<~ul mic crep(de doliu):crape
anat.>cerebellum|<in ~ii muntilor>in the crepitatie:crepitation
heart of the mountains|<n-are pic de ~ (in
crepon:crepon
cap)>he has no brains|<n-are pic de ~ (in
cap)>he is empty-headed/fam. addle- creponat:<hirtie ~a>corrugated paper
pated|<a-si framinta ~ii>to rack/cudgel crepuscul:twilight|dusk|crepusc(u)le
one's brai crepuscular:crepuscular|twilight ...
creieras:cerebellum crescator:growing etc. v. creSte
creion(pt. scris):pencil crescator:breeder
creion(betisor):stick|<~ chimic>copying crescatorie:stockfarm|farm|<~ de
ink/indelible pencil|<~ colorat>coloured pasari>poultry farm|<~ de porci>pig/swine
pencil|<~ cu mina de plumb>lead pencil|<~ breeding farm
de sprincene>eyebrow pencil|<~ crescendo:crescendo
pastel>crayon|<desen in ~>pencil crescind:growing|rising|increasing
drawing|<in ~>in pencil|<a ascuti un ~>to
sharpen/point a pencil|<a scrie cu ~ul>to crescut:grown etc. v. creSte|<bine ~>well-
(write w bred
creiona(a desena cu creionul):to (draw in) creson:garden/town cress(es)
pencil cresta:to notch|to make incisions on|to dent
creiona(a nota cu creionul):to make a pencil cresta(a taia):to cut
note of cresta(a rani):to wound
creiona:to outline cresta:to be notched etc.
creitar:kreu(t)zer cresta(a se taia):to cut oneself|to cut one's
creitar(ban, gologan):penny face etc.|<a ~ pe raboj si fig.>to score
creitar(ban, gologan):farthing crestatura:cut|notch
crem:cream-coloured crestomatie:reader|chrestomathy
crematoriu:crematorium|crematory cresa:creche
crematiune:cremation creste(copii):to educate
crema:pick|<~ de ghete>shoe polish|<~ de creste(copii):to bring up
ghete>shoe/boot cream|<~ de fata>cold creste(a pregati):to train
cream|<~ de legume>thick soup|<~ de creste(animale):to breed
ras/barbierit>shaving cream creste(animale):to rear
cremene:flint creste(plante):to grow
cremene:quartz|<tara lui Cremene>the Land creste(plante):to cultivate
of Cockaigene|<cit ai da in ~ fam.>in no
creste:to be educated etc.
time|<cit ai da in ~ fam.>in a jiffy
creste:to grow
crenel:crenel(le)
creste(d. copii):to grow up
crenel:battlements
creste(a spori):to increase
crenelat:embattled|crenel(l)ated|castellated
creste(a progresa):to advance
crenvurst:Praguer (sausage)

298
creste(a se maturiza):to mature cret(d. par):crimp
creste(a se dezvolta):to develop cret(d. par):frizzy
creste(a se cuminti):to grow wiser cret(d. cineva):curly-haired/-headed
crestea se ridica, d. aluat, apa etc:to rise cret(d. frunze etc.):crisp
creste(a se umfla):to swell|<imi ~ inima de cret(d. frunze etc.):crinkled
bucurie>my heart is swelling with joy cret(cu cute):pleated
crestere:growth cret(cirliont):lock
crestere(sporire):increase cret(par cret)(par cret):curly hair
crestere(dezvoltare):development|rise|growi cret(fald):pleat
ng etc. v. creSte cret(cuta):crease
crestere(educatie):education cret(zbircitura):wrinkle
crestere(educatie):upbringing cretesc:<mar ~>rennet (apple)
crestere(educatie):bringing up|<~a cretui:v. craitui
bunastarii poporului>rise in the living
creuzet:crucible
standards of the people|<~a
productiei>expansion of/rise in creuzet:melting pot
production|<buna ~>good creveta:shrimp (Crangon vulgaris)
manners/breeding|<in ~>growing|<in ~>on crez:creed
the increase crezare:credit|credence|<a da ~ ... cuiva>to
crestet(al capului):crown believe smb.|<a da ~ ... cuiva>to give smb.
crestet(capatii):head credence|<a da ~ ... cuiva (unui lucru)>to
crestet(pisc):summit credit smth.|<a da ~ ... cuiva (unui lucru)>to
give credit to (smth.)
crestet(pisc):top|<din ~ pina-n talpi>from
top to toe crezamint:v. crezare
crestin:Christian cri:chirp!
crestin:Christian cric:windlass
crestin:(Christian) soul crichet:cricket
crestin(om):man crima:crime|offence
crestin(om):fellow crima:felony|<~ de drept comun>criminal
offence|<a comite o ~>to commit/perpetrate
crestina:to christianize
a crime
crestina:to become (a) Christian
criminal:criminal
crestinare:christianization
criminal:criminally
crestinatate:christendom
criminal:criminal|offender
crestinesc:Christian
criminal:felon|<~ de razboi>war criminal
crestineste:Christianly|in a Christian
criminalist:criminal jurist|criminologist
manner|like a Christian
criminalistica:criminology
crestinism:Christianity
criminalitate:criminality
cretaceu:cretaceous
criminologie:criminology
cretacic:cretaceous system
crin:lily (Lilium candidum)
creta:chalk
crinolina:hoop skirt
cretin:cretin|idiot|numskull|dolt|hopeless ass
cripta:crypt|vault
cretinism:cretinism
criptogama:cryptogam
creton:cretonne
criptografic:cryptographic
cret(d. par):curly
criptografie:cryptography

299
criptograma:cryptogram crita:very|<a fi beat ~>to be dead drunk|<a
crisalida:pupa fi beat ~ fam.>to be as tight as a drum
crispa:to cramp|to contract crivat:(icy) north wind
crispa(fata):to screw up crizantema:chrysanthemum
crispa(miinile):to clench criza:crisis
crispa:to contract criza:fit|<criza generala a
crispa(d. fata):to pucker up capitalismului>the general crisis of
capitalism|<~ de ...>shortage of ...|<~ de
crispare:contraction etc. v. crispa
guvern>cabinet/government crisis|<~ de
crispat:cramped etc. inima>heart attack|<~ de nervi>fit of
cristal:crystal hysterics|<~ de
cristal(sticla):crystal (glass) supraproductie>overproduction crisis|<~
cristalin:(as) clear as crystal ... economica>economic crisis|<
cristalin:crystalline lens (of the eye) cricni:<a nu ~>not to say a word|<a nu
cristaliza:to materialize ~>not to dare utter a word|<a nu ~ fam.>to
keep mum
cristalizare:crystallization
crimpei:fragment
cristalizor:crystallizing apparatus
crimpei(bucata):piece
cristalografie:crystallography
crincen:terrible|terrific|awful|dreadful
cristaloid:crystalloid
crincen(aprig):fiery
cristei:corn crake (Crex crex/pratensis)
crincen(feroce):ferocious
cristelnita:font
crincen:terribly etc.
criteriu:criterion
cring:grove
criteriu(norma):norm
cring(desis):thicket
critic:critical
croat:Croatian
critic(hotaritor):decisive
croat:Croat(ian)
critic(hotaritor):crucial
croaziera:cruise
critic(periculos):dangerous
crochet:croquet
critic(periculos):ticklish
crochiu:sketch
critic:critically
crocodil:crocodile (Crocodilus vulgaris)
critic:critic|<moment ~>critical/crucial
moment|<virsta ~a>critical age croi:to cut (out)
critica:to criticize croi(a planui):to plain
critica:to find fault with croi(a pune la cale):to devise
critica(a defaima):to defame croi(un drum etc.):to build
criticabil:criticizable|open/liable to criticism croi(un drum etc.):to construct
criticastru:criticaster croi(intr-o padure etc.):to break (a trail)
critica:criticism croi(a bate):to whip
critica(ca un gen lit.):critique croi(a bate):to lash
critica(criticii):the critics|<mai presus de croi(a lovi):to strike
orice ~>above criticism|<sub orice croi(cu palma):to slap|<a o ~ la fuga
~>beneath criticism|<~ fam.>to pack off|<a o ~ la fuga fam.>to
ascutita>sharp/telling criticism|<~ de scuttle away|<a o ~ la fuga sl.>to
jos>criticism from below|<~ de text>textual stump/walk one's chalks
criticism|<~ si autocritica>criticism and croiala:cut of a coat etc.
self-criticism croiala:make

300
croit:cutting (out) cronometrie:chronometry
croitor:tailor cronometror(in industrie etc.):time clerk
croitor(de dame):lady's tailor cronometror:time keeper
croitor:capricorn beetle (Cerambyx) cronometru:chronometer|<cursa contra ~lui
croitoreasa:dressmaker sport>time trial
croitorie:tailor's cros:cross country race sau running
croitorie(ca meserie):tailoring crosa:(hockey) stick|golf club
crom:chromium croseta:to crochet
croma:to chrome croseta:crochet|hooked needle
cromaj:chromium plate crotal:crotalus (Crotalus adamantus)
cromare:chroming cruce:cross
cromat:chromate cruce(crestinism):Christianity
cromatic:chromatic|<gama ~a>chromatic cruce(raspintie):cross road
scale cruce(raspintie):crossing|<~a
cromatica:chromatics noptii>midnight|<~ pamintului
cromatism:chromatism bot.>acanthus (Heracleum
sphondylium)|<Crucea Rosie>the Red
cromofotografie:chromophotography
Cross|<~ cardanica tehn.>universal joint|<~
cromolitografie(ca cardanica tehn.>Hooke's coupling|<~ de
tablou):chromo(lithograph) voinic>Hercules|<~ de voinic>athlete|<in
cromosfera:chrom(at)osphere ~>crosswise|<a face ~>to cross|<a-si
cromozom:chromosome cruci:to cross oneself|to make the sign of
croncani:to caw the cross|to be wonder-struck/dumbfounded
croncanit:croak(ing) cruciada:crusade
croncanitor:croaking crucial:crucial|decisive
croncanitura:croak cruciat:crusader
cronic:chronic|lasting crucifere:cruciferae
cronic:chronically crucifica:to crucify
cronicar:chronicler crucifix:crucifix
cronicar(de ziar):columnist crucis:crosswise
cronicar(de ziar):commentator crucis(oblic):slantwise
cronica:chronicle crucis(oblic):aslant
cronica(de ziar):news crucis(d. ochi):squinting
cronica(de ziar):reports crucis(d. cineva):squint
cronica(de ziar):commentary|<~ crucis(d. cineva)(d. cineva):boos-eyed
dramatica>notice|<~ literara>book crucis:hostile
review|<~ literara>literary intelligence|<~ crucis(d. drumuri):cross ...
muzicala>musical chronicle
crucis(d. drumuri):crossing|<cu miinile ~
cronograf:chronograph fig.>with folded arms|<in ~ si curmezis>far
cronologic:chronological and wide|<a se pune (in) ~ si curmezis>to
cronologic:chronologically move heaven and earth|<a se uita ~>to
cronologie:chronology squint|<a se uita ~>to be squint|<a se uita ~
cronometra:to time pop.>boss-eyed|<a se uita ~>to have a cast
in one's eye|<a se uita ~
cronometrare:timing|time keeping
crucisator:cruiser
cronometric:chronometric(al)

301
crud(neprelucrat, nefiert etc.):raw cuanta:quantum|<teoria cuantelor>the
crud(necopt):green quantum theory
crud(tinar):young cuantic:quantum|<mecanica ~a>quantum
crud(tinar):green|cruel|brutal|violent mechanics
crud(salbatic):savage cuart:quartz
crud:cruelly|brutally|violently|savagely cuaternar:Quaternary
crunt(insetat de singe):blood-thirsty cub:cube
crunt(crud):cruel cub(de copii):(toy) bricks
crunt(crud):brutal cub:cubic|<metru ~>cubic metre
crunt(crud):violent cubaj:cubing
crunt(inuman):inhuman cubic:cubic(al)|<radacina ~a mat.>cubic
root|<zahar ~>cube/lump sugar
crunt(grozav):dreadful
cubilou:cupola (furnace)
crunt(grozav):terrible
cubism:cubism
crunt(grozav):horrible
cubist:cubist
crunt(grozav):awful
cubitus:ulna
crunt(singeros):bloody
cuc(singur ~):quite alone|<ceas cu
crunt:cruelly etc.
~>cuckoo clock|<lapte de ~ fam.>pigeon's
crupa:croup(e)|crupper milk
crupon:butt cuceri(o tara etc.):to conquer
crustaceu:shell fish cuceri(a supune):to subdue
crusta:crust cuceri(un desert etc.):to subjugate
crusatea:winter cress (Barbarea vulgaris) cuceri:to captivate
crusin:waythorn (Rhamnus frangula) cuceri(pe cineva si):to make a conquest of
cruta:to spare cuceri(pe cineva si):to gain smb.'s
cruta(a ierta):to pardon sympathy
cruta(a ierta):to forgive cuceri(a cistiga):to win
cruta(sanatatea):to take care of cuceri(a cistiga):to gain
cruta:to take care of one's health|to take cuceri(a dobindi):to obtain
care of oneself|not to overtask oneself cuceri(inima cuiva):to win
crutare:sparing etc. v. cruTa cuceri(de partea sa):to win over
crutare(mila):mercy cuceri(a obtine):to win
crutare(mila):pity|<fara ~>mercilessly|<fara cuceri(a obtine):to gain
~>pitilessly
cucerire:conquering etc. v. cuceri
cruzime:cruelty|brutality
cucerire(ca act):conquest
ctitor:founder|henefactor
cucerire(realizare):achievement|<a face o ~
ctitori:to found fig.>to make a conquest
ctitorie:foundation cuceritor:conquering etc. v. cuceri
cu:with|<~ lunile etc.>for months etc.|<~ cuceritor(d. aer):swaggering
timpul>little by little|<~ timpul>in (the)
cuceritor:victoriously|triumphantly
course of time|<~ tot ..., ~ toata ...>for all
..., despite ...|<~ tot ..., ~ toata ...>in spite of cuceritor:conqueror|victor
...|<~ totii ...>all (of us etc.)|<~ ziua>by the cucernic:devout|pious
day|<an ~ an>year by/after yea cucernic:devoutly|piously
cucernicie:devotion|piety

302
cucoana(doamna):madam cugeta(la):to reflect (on, upon)|to brood
cucoana(doamna):ma'am (on)|to meditate (on, upon)
cucoana(sotie):wife cugetare:thinking|meditation
cuconet:ladies cugetare(gind):thought
cucu:cuckoo! cugetare(idee):idea
cucu-bau:bo-peep! cugetator:thinker|<liber ~>free-thinker
cucui:bump cui:nail|clasp nail
cucuiat(d. pasari):crested|v. cocota cui(de lemn):peg
cucurbitacee:cucurbitaceae cui(de sirma):wire tack|<a bate un ~ in
cucurigu:cock-a-doodle-doo ...>to drive/hammer a nail into ...|<a face ~e
fam.>to tremble with cold|<a bate in ~e>to
cucurigu:gods
nail|<a bate in ~e>to fasten with nails|<a
cucurigu(mansarda):gable pune/atirna in ~>to hang on a peg|<~ pe/cu
cucurigu(mansarda):attic ~ se scoate>one fire drives out another
cucuta:(poison) hemlock
cucuvaie:little owl (Athene noctua) cuib:nest
cufar:trunk|chest|box cuib(de pasari rapitoare):aerie
cufunda(in):to sink (into) cuib(spelunca):den
cufunda(in):to plunge (into) cuib(centru):centre
cufunda(in):to immerse (into) cuib(focar de infectie):nidus
cufunda:to immerse cuib(camin):home
cufunda(in):to sink (into) cuib(resedinta):residence
cufunda(in):to plunge (into) cuib:hole
cufunda(d. submarine etc.):to submerge cuib(patrat):check-row
cufunda(d. submarine etc.):to dive cuib:nest (of a machine gun)
cufunda(d. vase):to sink cuibar:v. cuib
cufunda(d. vase):to settle down|<a fi ~t in cuibari:to nestle
...>to be plunged/absorbed/lost/buried in cuier:peg|rack|stand
...|<a fi ~t in... (somn)>to subside into ...|<a cuier(ca mobila):hallstand
fi ~t in... (intuneric)>to be plunged in ...
cuirasat:armoured|armour-plated
cufundar:ice loon (Colymbus
cuirasat:ironclad battleship
arcticus)|crested diver
cuirasa:armour
cufundare:sinking etc. v. cufunda
cuisoare:clove (Eugenia aromatica)
cuget(gindire):thinking
cujba:pot hanger
cuget(gind):thought
culant:liberal|accommodating
cuget(minte):mind
culca(in pat):to put to bed
cuget(intentie):intention
culca(a aseza jos):to lay down|to put down
cuget(intentie):plan
horizontally
cuget(intentie):scheme
culca(a aseza):to lay
cuget(intentie):project
culca(a aseza):to put
cuget(constiinta):conscience|<mustrare de
culca(a aseza):to recline
~>remorse|<a-l mustra ~ul>to have qualms
of conscience culca(a dobori):to knock down
cugeta(la):to think (of) culca(arbori):to fell
culca(arbori):to hew down

303
culca(a ucide):to kill culme:highest
culca(a ucide):to do for point|climax|culmination|acme|summit|zenit
culca(ca sa doarma):to go to bed h|<~a obrazniciei>the frozen limit|<~a
perfectiunii>the acme of perfection|<a
culca(ca sa doarma):to turn in|to retire for
ajunge la ~>to reach a climax|<asta-i
the night
culmea>that's the limit|<asta-i culmea>that
culca(a se intinde):to lie down|<ploaia a ~t crowns (it) all|<asta-i culmea fam.>that
griul>the rain has beaten down/laid the beats all
corn|<l-am ~t la pamint cu un pumn>I
culmina:to reach a climax/the high. point
felled him with a blow
culminant:climactic|<punct ~>culmination
culcare:going to bed|retiring for the night|<a
se duce la ~>to go to bed|<a se duce la ~ (d. culminare:culmination
copii)>to go to bye-bye|<a trimite copiii la culminatie:culmination
~>to send/fam. pack the children off to bed culoar:passage (way)|corridor
culcat:lying|recumbent culoar:lane
culcus:bed|couch culoare:colour|tint|hue
culcus(adapost):shelter culoare(vopsea):paint
culcus(strat):layer culoare(vopsea):dye
culee:abutment culoare:colour
culegar:composing stick culoare(nuanta):shade
culegator(de):collector (of) culoare(nuanta):hue
culegator:setter culoare(de carti):suit
culege(a aduna):to gather culoare(la pocher):flush|<~ locala>local
culege(a aduna):to collect colour|<culori complementare
culege(fructe, flori):to gather opt.>complementary colours|<culori
vii>lively colours|<de ~>coloured|<fara
culege(fructe, flori):to pick
~>colourless|<fara ~>pale|<in culori
culege(fructe, flori):to cull favorabile>in a favourable light|<la ~>to
culege(recolta):to gather in match|<a avea ~>to have quite a colour|<a
culege(recolta):to reap avea ~>to have a
culege(informatii):to collect culpabil:guilty
culege(informatii):to cull culpabilitate:guilt(iness)|culpability
culege(informatii):to glean culpa:guilt
culege(a colectiona):to collect cult:(well-
culege(a ridica):to pick up )educated|cultured|cultivated|well-informed
culege:to be gathered etc. cult:cult|creed|form of worship
culegere:gathering etc. v. culege cult(religie):religion
culegere(colectie):collection cult:worship|<~ul personalitatii>the cult of
cules:harvest|<~ul ceaiului>tea personality|<libertatea ~ului/~elor>freedom
picking|<~ul strugurilor>vintage of worship|<libertatea ~ului/~elor>religious
freedom|<a avea un ~ pentru cineva>to
culinar:culinary
worship smb.
culisa:side scenes
cultiva(pamintul):to cultivate
culisa(la trombon):slide|<in culise
cultiva(pamintul):to farm
fig.>behind the scenes
cultiva(pamintul):to till
culme:summit|top|peak
cultiva(planta etc.):to cultivate
cultiva(cereale):to cultivate

304
cultiva(cereale):to grow cum(ce-ai spus?):what did you say?
cultiva(cereale):to raise cum(politicos):I beg your pardon
cultiva:to cultivate cum(de ce?):why?
cultiva(a dezvolta):to develop cum(cit?):how much?
cultiva(mintea):to improve cum(raspunsul fiind un adjectiv):what (is it
cultiva(prietenia):to cultivate etc.) like?
cultiva(o legatura):to nurse cum(exclamativ):how much
cultiva(o legatura):to cultivate cum(exclamativ):how beautifully etc.
cultiva:to improve one's mind|to educate cum(introduce completive modale):how
oneself|to acquire knowledge cum(precum):as
cultivabil:cultivable cum(ca si cum):as if/though
cultivabil(d. pamint):arable cum(deoarece):as
cultivare:cultivation etc. v. cultiva cum(deoarece):since
cultivat:cultivated etc. v. cultiva|v. cum(deoarece):because
cult|<suprafata ~a agr.>area under cum(desi):though
crops|<suprafata ~a agr.>crop area|<teren cum(desi):although
~>land under crop
cum(in masura in care):as (far as)
cultivator:grower|farmer
cum(pe cind):as
cultivator:cultivator
cum(pe cind):while
cultural:cultural|<centru ~>cultural
cum:what?|<~ s-ar zice>that is|<~ s-ar
centre|<munca ~-educativa>cultural and
zice>namely|<~ ... si ...>no sooner ... than
educational work|<revolutie ~a>cultural
...|<ca si ~ ...>as if/though ...|<dupa ~ ...>as
revolution
...|<~ asa?>how is that?|<~ de nu! ironic
culturaliza:to enlighten fam.>not likely!|<~ de nu! ironic
culturalizare:enlightenment|<munca de fam.>nothing of the sort!|<~ si in ce
~>cultural and educational work fel>how, in what wa
cultura:culture cuman:Cuman(ian)
cultura:culture cumatra:godmother of smb.'s child
cultura(crestere):culture cumatra(femeie flecara):gossip
cultura(crestere):breeding cumatru:connexions
cultura(crestere):rearing cumetrie:sponsorship|godfathership|godmot
cultura(cultivare):cultivation etc. v. hership|baptism feast|christening
cultiva|<cultura bumbacului>cotton dinner/party
growing|<~ de bacili>culture of bacilli|<~ cumineca:to give smb. the eucharist
fizica>physical culture|<~ generala>general cumineca:to receive the eucharist
education/information|<culturi
cuminecare:communion
cerealiere>cereal crops|<culturi
furajere>forage crops|<culturi cuminecatura:eucharist|the sacrament
tehnice>technical crops|< cuminte(ascultator):obedient
cum(interogativ) (in ce mod?):how? cuminte(ascultator):dutiful
cum(se poate?):is it possible? cuminte(cu minte):sensible
cum(zau):really? cuminte(bun):good
cum(ce-ai spus?):what! cuminte(linistit):quiet
cum(ce-ai spus?):haw! cuminte(serios):serious
cum(ce-ai spus?):what was that? cuminte(cu judecata):reasonable

305
cuminte(cu judecata):sensible cumpani(a se decide):to make up one's
cuminte(intelept):wise mind
cuminte(destept):clever cumpanire:balancing etc. v. cumpAni
cuminte(prevazator):foreseeing cumpanire(echilibru):balance
cuminte(prevazator):provident cumpanire(echilibru):equilibrium
cuminte(prudent):prudent cumpanire(echilibru):(equi)poise
cuminte:obediently etc.|<fii ~!>behave cumpanit(d. cineva):cool
yourself! cumpanit(d. cineva):level-headed
cumintenie(ratiune):reason|sense|wisdom|di cumpanit(d. minte etc.):well-balanced
scretion|reasonableness cumpara:to buy|to purchase
cumintenie(prudenta):prudence cumpara:to bribe
cumintenie(desteptaciune):cleverness cumpara:to be bought etc.
cumintenie(seriozitate):seriousness cumparare:buying etc. v. cumpAra|<putere
cumintenie(purtare buna):good conduct de ~>purchasing power/capacity|<vinzare-
cuminti:to settle/steady down ~>sale and purchase
cuminti(a-i veni mintea la cap):to come to cumparator:buyer|purchaser
reason|<s-a ~t>he has steadied/sobered cumparator(client):customer
down|<s-a ~t fam.>he has sown his wild cumparatura:purchase
oats cumparatura(in sens abstract):shopping|<a
cumis:koumiss face/se duce dupa cumparaturi>to go
cumnat:brother-in-law shopping
cumnata:sister-in-law cumpat:balance|equilibrium|poise|<a-si
cumpana(de fintina):(well) sweeg pierde ~ul>to lose one's balance
cumpana(de fintina):shadoof|balance|scales cumpatare:moderation|sobriety
cumpana:bubble level cumpatat:moderate|temperate
cumpana(pt. galeti):yoke cumplit(crunt):ferocious
cumpana(moderatie)(moderatie):moderation cumplit(crunt):cruel
cumpana(moderatie)(moderatie):limit cumplit(crunt):terrible
cumpana:balance cumplit:ferociously etc.
cumpana(incercare):ordeal cumsecade(d. oameni):honest
cumpana(masura):measure cumsecade(d. oameni):decent
cumpana(sovaiala):hesitation|<cumpana cumsecade(d. oameni):kind-hearted
apelor>watershed|<cumpana apelor cumsecade(d. oameni):amiable
amer.>divide|<cumpana noptii>midnight|<a cumsecade(d. oameni):serviceable
fi in ~>to hang in the balance|<a pune in cumsecade(d. lucruri):proper
~>to weigh|<a pune in ~>to compare|<a
cumsecade(d. lucruri):suitable
sta/fi in ~>to waver|<a sta/fi in ~>to
hesitate|<a tine in ~ fig.>to keep in cumsecade(d. lucruri):fit
suspense cumsecade:properly
cumpani(a cintari):to weigh cumul:holding more than one office|holding
cumpani(a balansa):to balance more than one appointment|plurality of
offices
cumpani:to consider
cumula:to hold a plurality of offices
cumpani:to swing|to sway|to rock|to dangle
cumula(dovezi etc.):to cumulate
cumpani(a sovai):to waver
cumula(a stringe):to accumulate
cumpani(a sovai):to hesitate

306
cumulard:holder of more than one office cunoscut:known
cumulard:twicer cunoscut(bine ~):wellknown
cumulare:holding more than one office cunoscut(renumit):renowned|acquainted
etc.|v. cumula cunoscut(d. o figura etc.):familiar
cumulativ:cumulative cunoscut:acquaintance
cumulus:cumulus|cloud rack cunostinta(cunoastere):knowledge
cumva(oricum):somehow cunostinta(si ca pl.):cognizance
cumva(neglijent):anyhow cunostinta(cunoscut):acquaintance|<fara
cumva(poate):perhaps ~>unconscious|<fara ~>in a dead faint|<a
cumva(poate):maybe avea ~ de>to know ...|<a avea ~ de>to be
cumva(din intimplare):by aware of ...|<a avea ~ de>to be acquainted
chance/accident|<(sa) nu (care) ~ sa with ...|<a nu avea ~ de ...>to be
...>mind you don't ...|<(sa) nu (care) ~ sa unacquainted with ...|<a dobindi
...>be sure not to ... take care not to ...|<stie cunostinte>to acquire/store knowledge|<da-
el ~ asta?>does he know this? mi voie
cuneiform:cuneiform cununa:to marry
cunoaste:to know cununa:wreath|garland
cunoaste(a-si da seama de):to be aware of cununa(coroana):crown|coronet
cunoaste(a-si da seama de):to be conscious of cununie:wedding|marriage ceremony
cunoaste(a fi familiarizat cu):to be cununie(concret):bride's sau bridegroom's
acquainted/familiar with|to have a wreath|<a lua cu ~>to marry|<a lua cu ~>to
knowledge of wed|<a lua cu ~>to take in marriage
cunoaste(pe cineva):to be acquainted with cupa:goblet
cunoaste(a fi versat in):to be versed in cupa(la carti):hearts|bowl|cup
cunoaste(temeinic):to be conversant with cupa(mare):tumbler
cunoaste(o limba, temeinic):to have a cupa(plina):brimmer
thorough command of cupa:crown
cunoaste(a recunoaste):to recognize cupeu:brougham
cunoaste(a se bucura de):to see|to witness cupeu(in vagon)(in vagon):coupe
cunoaste:to be acquainted cupeu(in vagon):compartment
cunoaste(a se baga de seama):to be cupiditate:cupidity
noticeable/sensible|<v-ati cunoscut?>have cupla:to couple
you met before?|<cunosc toate cupla:to be coupled
amanuntele>I am aware of all the cuplaj:coupling
circumstances|<nu ~ lumea>he is ignorant
cuplare:coupling
of the world|<a ~ masura>to know when to
stop|<a nu ~ odihna>to know no rest|<a ~ cupla:coupling
din vedere>to know by sigh cuplet:verse|couplet|satirical song|calypso
cunoastere:knowledge|being familiar with etc. cuplu:couple
cunoastere:knowledge|<teoria cuplu(pereche):pair
cunoasterii>theory of knowledge|<teoria cupola:cupola
cunoasterii>epistemology cupola:dome
cunoscator(in):versed (in) cupon:coupon
cunoscator(in):experienced (in) cupon(de stofa):remnant
cunoscator:expert|connoisseur cupon(dintr-un bilet etc.):coupon

307
cupon(separat si):check cuptor:oven
cuprinde:to take in|to comprise|to include|to cuptor:furnace
cover|to involve|to wrap up|to embrace cuptor(pt. ars):kiln
cuprinde:to comprehend cuptor(cantitate de piine etc.):batch
cuprinde(a socoti):to reckon cuptor(iulie):July|<~ de caramizi>brick
cuprinde(a contine):to contain kiln|<~ inalt>blast furnace|<a sta pe ~, a se
cuprinde(a imbratisa):to embrace muta de pe vatra pe ~ fam.>to rest upon
cuprinde(cu privirea):to take in one's oars|<a sta pe ~, a se muta de pe vatra
pe ~ fam.>to let the grass grow under one's
cuprinde(a vedea):to see
feet
cuprinde(d. simtiri):to seize
cuptorar:furnace
cuprinde(d. simtiri):to grip maker|kilnman|oven(s)man|furnace feeder
cuprinde(d. somn etc.):to overcome curaj:courage|valour|nerve|pluck
cuprinde(d. somn etc.):to overpower curaj:chins up!|<a avea ~ul convingerilor
cuprinde(a ocupa):to occupy sale>to have the courage of one's
cuprinde(a umple):to fill convictions|<a da ~ cuiva>to cheer smb.
cuprinde(a cuceri):to conquer|<a se ~ in ... up|<a pierde ~ul>to lose courage/heart|<a
(a intra in)>to enter into|<a se ~ in ... prinde ~>to take courage/heart
pas.>to be comprised in etc.|<explicatia nu curajos:courageous|brave|plucky
~ toate faptele>the explanation does not curajos:courageously etc.
cover all the facts curat:clean
cuprins:comprised etc. v. cuprinde curat(ingrijit):tidy
cuprins(instarit):well-off curat(ingrijit):neat
cuprins(instarit):well-to-do curat(fara amestec):pure
cuprins(continut):contents curat(nediluat):straight
cuprins(tabla de materii si):summary curat(nediluat):neat
cuprins(suprafata):surface curat(senin, clar):clear
cuprins(suprafata):area curat(proaspat):fresh
cuprins(intindere):extent curat(veritabil):genuine
cuprins(intindere):stretch curat(net):net
cuprins(al apelor etc.):expanse curat(pur etc.):pure
cuprins(regiune):part(s) curat(cinstit):honest
cuprins(regiune):region|<~ de ...>seized curat(cinstit):fair
with ...|<in ~ul (cu gen.)>within ...|<in ~ul
curat(neprihanit):immaculate
(cu gen.)>in ...|<pe tot ~ul tarii>throughout
the country curat(fara greseala):faultless
cuprinzator:comprehensive curat:sincere
cuprinzator(larg):wide curat(simplu):mere
cuprinzator(larg):broad curat(simplu):pure
cuprinzator(larg):ample curat(d. prostie etc.):sheer
cuprinzator(larg):extensive curat(d. prostie etc.):downright
cuprinzator(plin de miez):pithy|<scurt si curat(deschis)(deschis):open
~>to put it in a nutshell|<(pe curat(lamurit):distinct
scurt)>briefly|<(pe scurt)>to put it bluntly curat:clearly|neatly|purely|openly|frankly|<a
cupru:copper er ~>pure/clear air|<aur ~>pure gold|<miini
~e>clean hands|<pagina ~a>clean page|<nu

308
e lucru ~>I smell a rat|<a scrie ceva pe ~>to curatenie(lipsa de murdarie):cleanliness
make a clear/fair copy of smth.|<a scrie curatenie(ingrijire):neatness
ceva pe ~>to write smth. out fair curatenie(lipsa de amestec):purity
curatela:guardianship curatenie(a aerului):clearness
curativ:curative curatenie(a aerului):clarity
cura:(course of) treatment|cure|<~ de curatenie(a aerului):purity
slabire>reducing (cure)|<~ de
curatenie(ca actiune):cleaning
slabire>antifat treatment|<~ de slabire
glum.>banting curatenie:purity
curata:to clean curatenie(castitate):chastity
curata(a spala si):to scour|to wash|to rinse curatenie:purgative|v. si curat
curata(cu peria):to brush curati:v. curata
curata(a freca):to scrub curatitor:cleaning|purifying
curata(a draga):to dredge curb:curved
curata(a lustrui):to furbish curba:to curve|to bend
curata(pantofii etc.):to clean curba:curve|<~ de nivel>contour line
curata(a vacsui):to black curbiliniu:curviliniar
curata(dintii):to clean curbura:curvature
curata(dintii):to brush curbura(curba):curve
curata(vesela):to scrub curcan:cop(per)
curata(vesela):to scour curca:turkey hen|<ca o ~ plouata fam.>like
a dying duck in a thunderstorm|<ca o ~
curata(un cal):to rub down
plouata fam.>down in the chops|<o sa te
curata(de coaja):to peel rida si curcile fam.>you will be everybody's
curata(stomacul):to open laughing stock
curata(stomacul):to evacuate (the bowels) curcubeu:rainbow
curata(o sticla):to wash out curea:strap|thong
curata(a destupa):to clear curea(pt. incins):belt
curata(pomi):to prune|to trim curea(pt. pusca):rifle sling|<~ de
curata(peste):to gip transmisie>driving belt|<a-si stringe ~ua>to
curata(a elibera):to clear tighten one's belt|<a-si stringe ~ua>to go on
curata(de dusmani)(de dusmani):to mop up short commons|<cit il tine ~ua fam.>as
much/long as he can afford
curata(a rafina):to refine
curechi:v. varza
curata(a rafina)(a rafina):to purify
curelar:strap/harness maker|leather
curata(a rafina)(a rafina):to rectify
cutter|belt maker
curata(de bani):to do out
curelarie:strap maker's trade
curata(de bani):to skin
curelarie(ca atelier):saddler's
curata(a omori):to do for
curelusa:small strap
curata:to clean/brush oneself
curelusa(pt. ceas):wristlet
curata:to be cleaned etc.
curent(d. vorbire):fluent
curata(de bani):to be cleaned out|<a se ~ de
curent(d. an etc.):present
... (a se debarasa de)>to get rid of ...|<a ~ de
omizi>to clear caterpillars curent(d. an etc.):current
curatat:cleaning etc. v. curATa curent(d. luna):instant
curatel:tidy|neat|decent curent(zilnic):daily

309
curent(d. preturi):current curge:to rain
curent(d. moneda):legal curgere:running etc. v. curge
curent(d. cheltuieli):running curier:messenger|courier|express|<~
curent(d. expresii):in current use diplomatic>diplomatic courier/messenger
curent(obisnuit):usual curios:curious|inquisitive
curent:easily|readily curios(straniu):curious
curent(a citi, a vorbi):fluently curios(straniu):strange
curent(obisnuit):generally curios(straniu):odd
curent(obisnuit):usually curios(straniu):peculiar
curent:current curios(neobisnuit):uncommon
curent(tendinta):trend curios(rar):rare
curent(curs):course curios(original):original
curent:current|stream|flow curios:curiously etc.
curent(in casa):draught curios:curious person|curiosity-
curent:spirit|<apa ~a>running water|<in monger|quiz|peeping Tom|<a fi foarte ~>to
ziua de 6 a lunii curente>on the 6th inst|<~ have long ears|<parte curioasa a chestiunii e
alternativ electr.>alternative current|<~ ca ...>the odd part of the business it that ...
continuu>direct/continuons current|<~ de curiozitate:curiosity
aer meteor.>air current|<~ de aer curiozitate(caracter
metal.>blast|<~ electric>electric current|<~ ciudat):curiosity|inquisitiveness
electric>(electric) po curiozitate(caracter ciudat):oddity
curenta:to shock|to produce an electrical curiozitate(caracter ciudat):peculiarity
shock in curiozitate(ciudatenie):curiosity
curenta:to get a shock curiozitate(ciudatenie):oddity|<din ~>out
curgator(d. apa):flowing of/from curiosity|<a arde de ~>to be
curgator(d. apa)):running burning with curiosity|<a arde de ~>to be
curgator(d. vorbire etc.):fluent on tiptoe with curiosity|<a satisface ~a
curgator(d. vorbire etc.):flowing cuiva>to satisfy/gratify smb.'s curiosity|<a
trezi ~a cuiva>to excite/raise smb.'s
curgator:fluently
curiosity|<a trezi ~a cuiva>to set smb.
curge:to flow|to run
curind:soon|before long
curge(d. lacrimi si):to course down
curind(indata):at once
curge(a pluti):to float
curind(indata):immediately
curge(a picura):to drip
curind(repede):quickly|<cit mai ~>as soon
curged. un recipient, stilouri etc.:to leak as possible|<de ~ adj.>recent|<de ~ adv.>of
curge(d. nas):to run late|<de ~ adv.>recently|<de ~
curge(d. sunete etc.):to flow adv.>lately|<mai ~>earlier|<mai ~
curge(d. timp):to pass (by) fig.>sooner|<mai ~ fig.>rather|<mai ~ sau
curge(d. timp):to elapse mai tirziu>sooner or later|<pina de ~>until
recently
curge(repede):to fly
curma:to interrupt|to break off
curge(a-si urma cursul):to take its course
curma(a inceta):to cease
curge(a atirna):to hang
curma(a sfirsi):to end
curge(d. o multime):to pour forth/down
curma(a opri):to put a stop to
curge(d. urechi etc.):to run
curma(a opri):to stop
curge(d. urechi etc.):to suppurate

310
curma(a fringe):to break cursa:cruise
curma:to come to an end|to stop|to cease|to cursa(de soareci):mouse trap
break|<a-si ~ viata/zilele>to put an end to cursa:voyage
one's life|<a-si ~ viata/zilele>to commit cursa(cu trasura):journey
suicide|<a ~ tacerea>to break the silence
cursa:snare
curmal:date palm/tree
cursa(cu trasura):run
curmala:date
cursa:trap|pitfall
curmare:interruption etc. v. curma
cursa(drum, alergatura):run
curmatura:gorge|ravine
cursa(ca insarcinare):errand
curmei:(piece of) rope
cursa:run
curmei(de tei):bast/bark rope|<a lega ~>to
cursa(a pistonului):stroke
bind fast|<a lega teie de ~>to use
shifts/subterfuges cursa:way train|<~ cu obstacole
sport>obstacle race|<cursa inarmarilor>the
curmezis:across|crosswise
arms drive/race|<cursa
curmezis(piezis):aslant|<in/de-a ~ul (cu inarmarilor>armament(s) race|<~ contra
gen.)>across|<a se pune in ~>to set one's cronometrului>time trial|<~ cu obstacole
face against smth. sport>steeple chase|<~ cu obstacole
curpen:tendril sport>hurdle race|<~ de fond sport>long-
curpen(lujer):stem distance race
curpen(nuia):switch cursist:student
curs(de riu):flow cursiv(d. scriere):cursive
curs(manual):textbook cursiv(d. scriere):running
curs(prelegere):lecture cursiv(d. vorbire):fluent
curs(de riu):course cursiv:italic
curs(serie de lectii):course cursiv:cursively|fluently
curs(curent):current cursive:italics
curs(curent):stream cursive(la ziar):column
curs(al gindurilor):train cursivitate:cursive character|fluency
curs(al gindurilor):trend cursor:slider|cursor
curs(scurgere a timpului):lapse curta:to court|to pay court to
curs(durata):duration curtaj:brokerage
curs(desfasurare):course curte:court|yard|courtyard
curs(al monedei):rate of exchange curte(palat de resedinta):court
curs(al monedei):currency circulation|<~ de curte:tribunal
apa>river/water course|<~ seral>evening curte(facuta unei femei):attention(s)
classes|<~ de apa>waterway|<~ul curte(facuta unei femei):addresses
oficial>official table of prices|<~ul
curte(facuta unei femei):courtship(s)
evenimentelor>the course of events|<~ul
pietii>the market prices/rates|<anul in curte(facuta unei femei):lovemaking|<~a
~>the current/present year|<in ~ de...>in... scolii>school playground|<~ boiereasca
odin.>manor|<~ boiereasca odin.>country-
cursant:v. cursist
squire's house/residence|<Curte de
cursa:trap apel>Court of Appeal|<Curte de
cursa(a unui vehicul):drive|snare Casatie>Court of Cassation|<Curte
cursa(a unui vehicul):ride suprema>Supreme Court|<a face ~ (unei
cursa(groapa):pitfall femei)>to court ...|<a face ~

311
curtean:courtier cutezator:daring|bold
curtenie:v. curtoazie cutezator:daringly|boldly
curtenitor:courteous cuticula:cuticule|epidermis
curtenitor(politicos):polite cutie:box
curtenitor:courteously|politely cutie(sertar):drawer|<~ craniana
curtezan:courter|suitor|beau anat.>cranium|<~ de chibrituri>box of
curtezana:courtesan|wanton|tart matches|<~ de scrisori>letter box|<~ de
viteze tehn.>gear box|<(scos) ca din ~
curtier:broker
fam.>as if coming out of the
curtoazie:courtesy|courteousness bandbox|<(scos) ca din ~ fam.>spick and
cusatoreasa:seamstress|needlewoman span|<(scos) ca din ~>(as) bright as a
cusatura(cusut):sewing button/a new penn
cusatura(la haina etc.):seam cutra:double-dealer|weather cock
cusatura:seam cutreiera:to travel all over|to knock about
cuscra:mother of a son-in-law|daughter-in-law cutreiera(o padure etc.):to scour
cuscru:father of a son-in-law|daughter-in-law cutremur:earthquake
custode:custodian|caretaker|keeper (of a cutremur:shaking|thrill(ing)
library)|librarian cutremur(groaza):fright
custodie:custody cutremur(groaza):terror
cusur:imperfection|defect|shortcoming|flaw| cutremura:to shake
<fara ~>ideal|<fara ~>perfect|<fara cutremura:to quake
~>faultless|<fara ~>flawless|<a gasi ~ (cu
cutremura(a tremura):to tremble
dat.)>to find fault with ...|<nu are nici un
~>there's nothing wrong with ... cutremura(a tremura):to shiver
cusurgiu:fault-finder cutremura(a tremura):to shudder
cusut:sewing cutremurator:awful|terrible
cusca:box cutremurator(miscator):touching
cusca(pt. animale):cage cutremurator(miscator):moving
cusca(pt. oratanii):coop cutit:knife
cusca(pt. iepuri de casa):rabbit hutch cutit(cu doua lame):two-bladed knife
cusca(pt. ciini):(dog) kennel cutit(cu mai multe lame):many-bladed knife
cusca(a suflerului):prompter's box cutit(cu teaca):sheath knife
cuscus:kouskous cutit(pt. peste):fish knife
cusma:v. caciula cutit(pt. peste):fish carver
cutanat:cutaneous cutit(de masa):table knife
cutare:so-and-so|Mr. This or Mr. That cutit(briceag):penknife
cutare:such (and such) (a) cutit(de bucatarie):kitchen knife
cutat:pleated cutit(de cizmar):shoemaker's knife
cuta(cret):fold cutit(de gradinar):gardener's knife
cuta(cret):plait cutit(de legator de carti):bookbinder's knife
cuta(zbircitura):wrinkle cutit(bisturiu):bistoury
cute:whetstone cutit(bisturiu):lancet
cuter:cutter cutit:knife|<la ~e>by the ears|<parca mi-a dat
cu un ~ prin inima>it cut me to the
cuteza:to dare
quick|<parca mi-a dat cu un ~ prin inima>it
cutezanta:boldness

312
went to my (very) heart|<a fi cu ~ul la git cuvint(promisiune):promise
fig.>to have the knife at one's throat|<a fi la cuvint(parere):opinion
~e>to be at daggers drawn|<a fi la ~e>to be at cuvint(parere):view
cutitar:throat cutter cuvint(punct de vedere):point of view
cutitas(briceag):penknife cuvint(cearta):quarrel
cutitas(briceag):pocket knife cuvint(motiv):reason
cutitarie:cutler's (work)shop cuvint(motiv):motive|<cuvinte
cutitarie:cutlery (ware) incrucisate>crosswords|<~ bun>king
cutitoaie:drawing knife word|<~ cu ~>word for word|<~ de
cutitoaie(a dulgherilor):planisher mingiiere>kind word|<~ de mingiiere>word
cutovlah:Kutso-Vlach of consolation|<~ de mingiiere
pl.>endearing words|<~ de
cutu:come on!
incheiere>concluding remarks|<~ de
cutu:doggie|doggy|<sa-mi zici ~ daca ... ordine>countersign|<~ de ordine
fam.>I'll eat my boots/hat/head if ... fig.>watchwor
cuva:tub|vat cuvinta(a spune):to say
cuveni:<se cuvine sa ...>it is fitting that cuvinta(a rosti):to utter
...|<se cuvine sa ...>it is (meet and) proper
cuvinta(a vorbi):to speak
to/that ...|<a i se ~>to be one's due|<a i se ~
(a merita)>to deserve|<asa se cuvine>it is cuvintare:speech
right to be so|<asa se cuvine (acesta e cuvintare(alocutiune):address
obiceiul)>it is the custom|<cit mi se cuvintare(solemna):oration
cuvine?> cuvintare(solemna):harangue|<a tine o ~>to
cuvenit:proper|adequate make/deliver a speech
cuvertura:coverlet|counterpane|bed spread cuvintator:speaking
cuviincios:decent cuzinet:bush(ing)
cuviincios(cum se cuvine):proper cvadragenar:quadragenarian
cuviincios(cum se cuvine):becoming cvadrant:quadrant
cuviincios(politicos):polite cvadrat:quadrat
cuviincios(d. vorbe etc.):decorous cvadratura:quadrature|<cvadratura
cuviincios:decently etc. cercului>squaring of the circle
cuviinta:decency|decorum|propriety cvadruman:quadrumanous|four-handed
cuviinta(politeta):politeness|<dupa ~>v. cvadruplu:quadruple|fourfold
cum se cuvine|<cele de ~>all due cvarta:fourth
respects/homage|<a gasi/crede/socoti de cvarta(la scrima):quart
~>to think/deem fit/right cvartet:quartet(te)
cuvios:pious|devout cvas:kvass
cuvios:piously|devoutly cvasi:quasi ...
cuviosie(evlavie):piety cvinta:quint
cuviosie(evlavie):devotion|v. omenie cvintet:quintet(te)
cuvint:word
cuvint(cuvintare):speech
cuvint(cuvintare):address
cuvint(invatatura):teaching
cuvint(sfat):advice
cuvint(dispozitie):order

313
314
da:v. dar daca(de indata ce):as soon as
da(a darui):to present smb. with daca:Dacian (woman)|Dacian, the Dacian
da(a pune):to place language|<~ va fi prins, va fi pedepsit
da(a oferi):to offer elev.>be caught|<~ va fi prins, va fi
pedepsit>he will be punished|<~
da(cartile de joc):to deal
cumva...>if by chance...|<~ insa...>but
da(a acorda):to bestow/confer upon smb. if...|<~ nu...>if not|<~ nu...>unless...|<~ nu
da(a arunca):to throw cumva...>if indeed..., provid
da(a acorda):to grant dacian:Dacian
da(a furniza):to afford dacic:Dacian
da(inapoi):to give back dacita:dacite
da(inapoi):to return daco-roman:daco-roman|daco-rumanian
da(ceva furat):to restore dactil:dactyl
da(a livra):to deliver dactilic:dactylic
da(a inmina):to hand (over) dactilografa:typist
da(a vinde):to sell dactilografia:to type
da(a produce):to produce dactilografie:typewriting
da(a produce):to yield dactilografier:typing
da(a pune):to put|to give dactilologie:dactilology
da:yes dactilopter:flying fish
da:oh so ? really ? dactiloscopie:finger-print
da:to yield identification|dactiloscopy
da(a bate):to beat dadaism:dadaism
da(d. zapada, a cadea):to fall dadaist:dadaist
da(a lovi):to strike dafin:bay (tree) (Laurus nobilis)|<foi de
da(a veni):to come|<a ~ de...>to come ~>laurel (leaves)
upon/across...|<a ~ de...>to run across...|<a dagaja:to evolve
~ de... (a gasi)>to find...|<a ~ de... (a dagher(e)otipie:daguerreotypy
intilni)>to meet (with)...|<a ~ de... (a daiboji:P|<pe ~ argou sl.>at peppercorn rent
intilni)>to look out on...|<a ~ cu matura>to
dairea:tamburine
give a sweep|<a ~ (cu dat.) cu piciorul>to
bick (cu ac.)|<a dalac:one-berry
dac:dacian dalai-lama:Dalai Lama
dacapo:da capo dala:flag(stone) plate, slab
daca(in propozitii conditionale):if dalb(alb)(alb):(lily-)white
daca(in propozitii conditionale):in case dalb(dragut):lovely
daca(admitind ca):supposing (that) dalb(dragut):sweet
daca(admitind ca):granted (that) dalb(fermecator):charming
daca(admitind ca):in case/the event of dalb(placut):pleasing
daca(numai in cazul cind):provided (that) dalie:georgine
daca(in propozitii completive):whether dalmat(in):dalmatian
daca(in propozitii completive):if dalta:chisel
daca(cind):when dalta(lata):flat chisel
daca(dupa):after dalta(zimtata):jagger
daca(dupa):when daltonism:colour blindness|daltonism

315
daltonist:colour-blind dandoaselea:<a incepe ceva ~>to start smth.
person|daltonist|daltonian at the wrong end|<a imbraca ~>to put on
damasc:damask|<de ~>(of) damask|<fata de awry
masa de ~>damask tabling/table-linen dandy:dandy|(dressed up) swell|masher
dama(doamna)(doamna):lady danez:danish
dama(cocota):tart danez:dane
dama(cocota):demirep daneza:dane|danish woman|danish|the
dama(cocota):demimondaine danish language
dama:broad dang:ding (dong)
dama(prostituata):whore danga:brand|ear mark
dama(prostituata):street walker dangat:ringing of bells
dama(prostituata):prostitute dangat(al mai multor clopote
dama(la sah):queen deodata:peal/set of bells
dama(la dame):king dangat(al mai multor clopote
deodata:chime(s)
dama(joc):draughts|<dama de pica>the
queen of spades|<~ de onoare>maid of dangat(de inmormintare):(funeral) knell
honour|<a juca dame>to play (at) draughts danie(dar):present
dambla:paralysis danie(dar):gift
dambla(toana):crank danie(prin testament):legacy
dambla(marota):hobby danie(prin testament):bequest
dambla(marota):fad danie(donatie):donation
dambla(marota):fancy dans:dance
dambla(pofta):mind dans(ca actiune):dancing
dambla(pofta):fancy|<a-l apuca/lovi ~ua dans(cearta):quarrel
med. pop.>to palsy dans(cearta):brawling|hop|<muzica de
damblagi:to palsy ~>dance music|<partener de/la ~>partner at
damblagiu:crank a dance|<pantof de ~>dance shoe,
pump|<profesoara de ~>dance
damf:reek|smell of liquor
mistress|<profesor de ~>dancing
damigeana:wicker/osier bottle|demijohn master|<sala de ~>dancing room|<faci un ~
damnat:damned cu mine ?>will you dance with me ?
damnatiune:damnation|(everlasting) dansa:to dance|to hop|to foot it|to mop the
perdition/doom floor|to toe and heel it|to spin/whirl round
danaida:danaide dansa:to shake a leg
dana:wharf dansa:to dance|<a ~ pe fringhie>to
danci:gypsy child dance/walk on the rope|<corabia danseaza
dancing:dancing hall pe valuri>the ship is rocked on the
dandana(taraboi):shindy waves|<polca se danseaza bine>the polka is
nice to dance|<se danseaza bine aici>it is
dandana(taraboi):hubbub nice dancing here|<a ~ un vals>to dance a
dandana(taraboi):racket waltz
dandana(belea):mess dansant:dancing|<ceai ~>dance tea|<ceai
dandana(belea):scrape ~>the dansant|<serata ~a>dancing
dandana(belea):(fine) pickle|<ce ~ !>a party|<serata ~a>dance|<serata ~a (numai
fine/pretty kettle of fish ! pina la 12 p.m.)>cinderella dance
dandaratele:back(wards) dansatoare:dancer|ballerina

316
dansatoare(de varieteu):chorus girl darac(scarmanatoare):ripple
dansator:dancer daravera(afacere):business
dansator(baletist):ballet dancer daravera(chestiune):affair
dantelat:laced daravera(chestiune):matter
dantelat(crestat):(in)dented daravera(belea):mess
dantela:lace daravera(belea):scrape
dantelarie:lace dara:v. dar
dantesc:dantesque daramite:more than that|besides|in
dantura:set of teeth|<~ falsa>false teeth|<~ addition|to say nothing of...|let alone...
falsa>dentures dare:giving
danubian:danubian dare(impozit):tax
dar:but dare(impozit):impost
dar(iar):and dare(prin evaluare):assessment
dar(totusi):yet dare(ingaduita de parlament):grant
dar(totusi):still dare(ingaduita de parlament):supply
dar(totusi):however dare(indirecta):duty|v. da|<~ de mina
dar(cadou):present (situatie)>position|<~ de mina
dar(cadou):gift (bogatie)>wealth|<~ de mina
(bani)>money|<~ de seama (catre un
dar(daruire, talent):gift
superior)>report|<~ de seama
dar:sacrament (statistica)>(official) returns|<~ de seama
dar(deprindere):habit (protocol)>minutes|<~ de seama
dar(viciu):vice (relatare)>account|<~ de seama (relatare)>
dar(putere):power darie:lousewort
dar(asadar):then darnic(fata de, cu):open-handed (towards)
dar(asadar):therefore darnic(fata de, cu):liberal (towards)
dar(asadar):consequently darnic(generos):generous (towards)|<e prea
dar(asadar):hence ~ cu banii lui>he lavishes his money|<e
dar(da)(da):yes prea ~ cu banii lui>he is too lavish with his
money|<e prea ~ cu banii lui>he spends too
dar(desigur)(desigur):of course freely
dar(desigur):certainly|<~ cum ?>but how darvinism:darwinism
?|<~ de ce ?>but why ?|<~ inca/mi-te...>to
say nothing of...|<~ inca/mi-te...>much darvinist:darwinian
more sau less...|<~ inca/mi-te...>let darvinist:darwinist
alone...|<~ul vorbirii>gift of speech|<~ul dascal(profesor):teacher
vorbirii>gift of the gab|<in ~>as a dascal(profesor):master
present|<a avea ~ul betiei>to be fon dascal(invatat):scholar
dara:tare|<(e) mai mare ~ua decit dascal:teacher
ocaua>great boast|<(e) mai mare ~ua decit
dascal(de biserica):(psalm) reader
ocaua>little roast|<(e) mai mare ~ua decit
ocaua>the game is not worth the candle dat:given etc. v. da
darabana:drum|<a bate darabana cu dat:giving etc. v. da
degetele pe masa>to drum one's fingers on dat(obicei):custom
the table dat(obicei):tradition
darac(carda):woolcard dat(al unei probleme):datum|<~
darac(carda):carding tool/comb dracului/naibii>cute|<~ fiind ca...>as...|<~

317
fiind ca...>considering...|<~ fiind datorie:assets
ca...>seeing that...|<~ uitarii>forgotten|<~ datorie(bani datorati):money owed/due by
uitarii>forsaken|<la un moment ~>at a smb.
given time|<intr-un caz ~>in a given datorie(morala, indatorire):duty
case|<~ul cartilor>deal(ing of cards)|<asa e
datorie(bani datorati):smb.'s
~ul pop.>
liabilities/indebtedness
data:to date|<e un obicei care dateaza de
datorie(obligatie):obligation
mult>it is a custom of old standing
datorie(obligatie):liability
datare:dating
datorie:outstanding debts
datat(si de scrisori):dated
datorie(raspundere):responsibility
data(timp precis):date
datorie(credit):credit|<a-si face datoria pina
data(zi):day
la capat>to do one's duty to the
data(oara):time last/utmost|<a-si indeplini datoria>to fulfil
data(notiune fundamentala):datum one's duties|<nu considera de datoria lui
data:information|<pe ~>at once|<pe sa...>he does not think it his duty to...|<~ de
~>presently|<pe ~ (brusc)>suddenly|<ce ~ e cetatean>civic/citizen's duty|<~
astazi ?>what day of the month is it ?|<ce ~ morala>moral obligation|<ca
e astazi ?>what date is it today ?|<din ce ~ e datorita(cu dat) (negativ,din pricina):owing
scrisoarea ?>of what date is the letter ?|<e to...
pentru prima ~ cind...>it is for the first time datorita(cu dat) (negativ,din pricina):on
tha account of...
datina:custom|tradition datorita(neutru, dat fiind):because of...
dativ:dative (case) datorita(pozitiv, multumita):thanks to
dator(cu dat.):indebted (to) datornic(debitor):debtor
dator(cu dat.):owing money datornic(debitor):person (involved) in debt
dator(cu dat.):(involved) in debt datornic(creditor):creditor
dator(angajat) (fata de)(angajat) (fata dauna(paguba):damage
de):under an obligation (to)
dauna(prin pustiire):ravages
dator(angajat) (fata de)(angajat) (fata
dauna(prin pustiire):havoc
de):obliged (to)
dauna(prejudiciu):prejudice
dator(indatorat) (cu dat.):indebted (to)|<a fi
~>to be in debt|<a nu-i mai fi ~ cuiva>to be dauna(prejudiciu):harm
quits/square with smb.|<cit iti sint ~ ?>how dauna:tort|<daune interese
much do I owe you ?|<cit iti sint ~ ?>how jur.>indemnification|<daune interese
much am I in your debt ?|<cum sint ~ s-o jur.>compensation|<daune interese jur.
fac>as I ought to (do)|<cum sint ~ s-o (banesti)>damages|<in dauna mea>to my
fac>as I am in duty bound|<e detriment|<in dauna mea>at my cost
datora:to owe|<a se ~ (cu dat.) vb. unip.>to dadaca:(children's) nurse|dry nurse|maid
be due to...|<a se ~ (cu dat.) vb. unip.>to dadaca(apelativ):nannie
result from...|<lui ii datorez fericirea>it is to dadaca(apelativ):nursie
him that I owe my happiness|<toate acestea dadaca(ca guvernanta):nursery governess
i se datoreaza lui vb. unip.>all this is due to
him dadaca:dutch uncle
datorat(d. bani etc.):owed dadaceala:nagging
datorat(cuvenit):due dadaci:to nurse|to tend|to take care of
datori:v. datora dadaci(a dascali):to lecture
datorie(baneasca etc.):debt dadaci(a cocolosi):to molly-coddle

318
dainui:to last|to endure darimatura(resturi):waste (materials)|v.
dainui(a continua):to continue darapanatura
dainui(a continua):to hold out darimatura(vreascuri):brushwood
dainui(a continua):to go on darnicie:open-
daltui:to (work with the) chisel|to carve handedness|liberality|generosity
(out) darnicie(abundenta):plenty
daltui:to fashion darnicie(abundenta):abundance
daltuire:chiselling etc. v. dAltui darui(cu dat.):to devote oneself to
daltuitor:engraver|carver darui(cu dat.):to offer oneself to
dangani:to ring|to chime|to knell darui(cu dat.):to make smb. a prezent of
daraci:to comb darui(cu dat.):to prezent smb. with
daracire:combing darui(cu dat.):to bestow (as a gift) on
daracit:v. daracire darui(a dona):to donate to
daracitor:carder darui(a inzestra):to gift
darapana:to deteriorate|to dilapidate|to get darui(a dedica):to devote|<a ~ libertatea
shattered|to go to ruin cuiva>to bestow freedom upon smb.|<a ~
darapana(d. sanatate):to be impaired libertatea cuiva>to give smb. his liberty|<a
~ libertatea cuiva>to set smb. free|<a ~
darapanare:deterioration|dilapidation|decay|
viata cuiva>to grant smb. his life|<a ~ viata
ruin
cuiva>to spare smb.'s life
darapanat:shattered|dilapidated|out of
daruire:presenting etc. v. dArui
repair|ruined|rundown
daruire(abnegatie):(self-)abnegation
darapanatura:ramshackle/tumble-
down|ruinous old house daruire(abnegatie):self-denial/-sacrifice
darima(cladiri):to pull down daruire(abnegatie):self-abandonment
darima(cladiri):to demolish daruire(abnegatie):self-denial
darima(cladiri)(cladiri):to raze dascaleala(cicaleala):teasing
darima(cladiri)(cladiri):to dismantle dascaleala(cicaleala):nagging
darima(un pod etc.):to break down dascaleala(dadaceala):lecturing
darima(un deal etc.):to level dascalesc:school...|teacher's...
darima(prin forta sau agenti fizici):to crush dascalesc:pedantic
darima(prin forta sau agenti fizici):to dascali:to teach
overpower dascali(a cicali):to tease|to instruct
darima(sperante)(sperante):to upset dascali(a cicali):to nag|to coach (up) in a
darima(sperante)(sperante):to destroy subject
darima(sperante)(sperante):to shatter dascali(a cicali)(a cicali):to nagnag
darima(sperante)(sperante):to frustrate dascali(a certa):to reprimand
darima(sperante)(sperante):to blight dascali(cu rabdare, temeinic):to drill smth.
into smb.
darima(a distruge):to destroy
dascali(a certa):to sermonize
darima(a anihila):to annihilate
dascali:to lecture
darimare:pulling down etc. v. dArIma
dascali(a certa):to lecture
darimat:pulled down
dascali(a certa):to take to task
darimat(extenuat)(extenuat):run down
dascali(a certa):to give smb. a good
darimat(extenuat):in a frazzle
blowing up
darimatura:wreckage|ruins|debris

319
dascali(a certa):to call/haul de(arata cauza):from
dascali(a certa):to call/bring smb. over the de(si):and
coals de(daca):if
dascalime(corp profesoral):teaching staff de(chiar daca):even if
dascalime:professorate de(chiar daca):though
dascalime(profesorii in genere):teachers de(incit):(so) that
dascalime(dascali):(psalm) readers de(ca sa):to
dascalire:teaching etc. v. dAscAli de(deoarece):because
dascalita(profesoara):(woman) teacher de(deoarece):as
dascalita(profesoara):schoolmarm de(deoarece):since
dascalita(sotie de dascal):(psalm) reader's de(deoarece):for
wife de(daca):whether
datator:giving de(daca):if
datator:giver|<~ de moarte>death- de(de catre):by
producing|<~ de moarte>deadly|<~ de
de(despre):of
moarte elev.>lethal|<~ de viata>life-
giving|<~ de legi>law giver de(despre):about
dauna(cu dat.):to be detrimental/prejudicial de(despre):concerning
(to de(despre):regarding
dauna(cu dat.):to be detrimental/injurious de(despre):respecting
(to) de(de la, temporal):from
dauna(cu dat.):to prejudice... de(pentru):for
dauna(cu dat.):to harm... de(care)(care):who
dauna(cu ac.):to damage de(care)(care):that
dauna(cu ac.):to injure de(care):which|<vino ~ ma saruta>come
daunator(cu dat.):injurious (to) and kiss me|<du-te ~ te culca>go to
daunator(d. otravuri):noxious (to) sleep|<~ slab ce era nu putea sa umble>he
was so weak that he could not walk|<~
daunator(stinjenitor):prejudicial (to)
aceea>that is why|<~ aceea>therefore|<~
daunator(stinjenitor):detrimental (to) acum inainte>from now on|<~ acum
daunator:pest|<~ sanatatii>injurious to inainte>from this (very) moment
health|<~ sanatatii>unwholesome onwards|<~
de(deh):now then de:v. de
de(pai):well deabinelea(complet):completely
de(pai):why deabinelea(complet):entirely
de(asa de):so deabinelea(complet):fully
de:from|so well deabinelea(pt. totdeauna):for good (and all)
de(inaintea unui suspin):to, for deabusile(a):on all fours
de(arata desprinderea):from deacurmezisul:traversely|crossways
de(arata originea):of deacurmezisul:across
de(decit):than deacurmezisul:across, aslant
de(arata cauza):with deadreptul:v. drept
de(arata cauza):for deal:hill
de(arata cauza):through deal(inaltime):elevation|eminence
de(arata cauza):out of deal(inaltime):height

320
deal(podgorie):vineyard|<ce mai la ~ la debarcader:unloading dock
vale>the short and the long of the matter debarcare:unshipping etc. v. debarca
is...|<ce mai la ~ la vale>to make a long debil(d. copii):weakly
story short|<ce mai la ~ la vale>to put it
debil(bolnavicios):sickly
bluntly|<ce mai la ~ la vale>in short|<la
~>uphill|<la ~ (in amonte)>upstream|<mai debil(slab):feeble
la ~ (de)>a little futher debil(plapind):delicate
dealungul:along debil(plapind):frail|<~ mintal>mentally
deapururea:for ever (and ever) defective|<~ mintal>non compos mentis
deasemenea:v. deasemeni debilita:to debilitate|to weaken
deasemeni:also|too|as well debilita:to weaken|to grow weak etc. v.
debil
deasemeni(totodata):at the same time
debilitate:debility|weakly
deasupra(mai ales static):above
condition|frailty|delicate state of health
deasupra(~ capului):overhead
debit(vinzare-desfacere):(sale by) retail
deasupra(peste):over
debit(tutungerie):tobacco shop
deasupra(mai ales static):above
debit(tutungerie):tobacconist's
deasupra(pe ~):over|<pe ~ (in
debit(de ziare):news stall/stand
plus)>besides|<pe ~ (spatial)>over|<pe ~
(in plus)>moreover|<pe ~ (in plus)>in debit(mai ales la gara):bookstall
addition|<pe ~ (in plus)>into the debit:flow capacity
bargain|<pe ~ (in plus)>at that|<pe ~ debit(de curs de apa):flow
inv.>to boot|<pe ~ debit(de curs de apa):discharge
(superficial)>superficially debit(de circulatie):output
deasurda:in vain|to no end debit:intensity
deasurda(prosteste):foolishy debit(al unui motor):power
deavalma:topsy-turvy|helter-skelter|hurry- debit(al unui motor):output
scurry|in a heap
debit:utterance
deavalma(la intimplare):at/by haphazard
debit(vorbire):speech|<~ de bauturi
debandada:disorder|confusion|helter- spirtoase>wine shop|<~ de foc mil.>rate of
skelter|hurry-scurry fire|<~ de bauturi spirtoase>pub
debandada:rout debita(a rosti)(a rosti):to pronounce
debara:lumber box/room debita(a rosti)(a rosti):to utter
debarasa(de):to relieve/rid (of) debita(a recita)(a recita):to recite
debarasa(de):to get rid/clear (of) debita:to pour forth
debarasa(de):to extricate oneself (from) debitant(vinzator):seller
debarasa(de):to rid oneself (of) debitant(vinzator):dealer
debarca(marfuri):to unship debitant(care vinde cu amanuntul):retailer
debarca(marfuri):to unload debitant(care vinde cu amanuntul):retail
debarca(marfuri):to discharge dealer
debarca(pasageri):to land debitant(tutungiu):tobacconist
debarca(pasageri):to disembark debitant(de ziare):news agent|<~ de
debarca(pasageri):to set/put ashore tutun>tobacconist|<~ de bauturi
debarca(din autobuz, pasageri):to set down spirtoase>licenced victualler
debarca:to give smb. the sack debitare:debiting etc. v. debita
debarca:to land|to disembark debitor:debit...

321
debitor:debtor decalcifi(c)a:to decalcify
debleu:cut(ting) decalcifi(c)a:to become decalcified
debloca(a curata):to clear (away) decalitru:decalitre
debloca:to discharge decalog:decalogue
deblocare:clearing (away) etc. v. debloca decalog:the Ten Commandments
deborda(d. ape):to overflow the banks decametru:decametre
deborda(a vomita):to vomit decan:dean|senior...
deborda(a vomita):to bring/throw up decan(al corpului diplomatic):doyen
food|<a ~ de...>to be full of... to burst decan(al corpului diplomatic):dean
with...|<a ~ de bucurie>to be exultant with decan:president of the Bar Association
joy
decanat(demnitate):deanery
debordant:overflowing|gushing
decanat(demnitate):deanship
debreia:to change gear
decanat(birou):dean's office
debuseu:market
decanta:to decant
debut(inceput):beginning
decantare:decantation
debut(in lume, pe scena):first appearance
decantor:decantation apparatus
debut(in lume, pe scena):debut|<de
decapa:to level
~>maiden
decapita:to behead|to decapitate|to chop off
debuta(a incepe):to begin
smb's head
debuta(a incepe):to start
decapitare:beheading|decapitation
debuta(in lume):to make one's first
decapode:decapoda
appearance
decapotabil:convertible
debuta(in lume):to come out
decar(la carti):ten
debuta(teatru):to act for the first time
decarbura:to decarburize
debutant:beginner|debutant|deb
decasilab:decasyllabic verse
debutanta:beginner|debutante|deb
decasilabic:decasyllabic
decada:(period of) ten days|ten-
days'period|decade|(period of) ten years decaster:decastere
decadent:decadent|declining decatlon:decathlon
decadent:decadent decava:to beggar at play|to clean out
decadent:decadent decava:to be cleaned out|to be drained|to be
on the rocks
decadentism:decadentism
decavat:cleaned out|drained|in low water
decadenta:decline|decay|crumbling (away)
decadea(d. lucruri):to (fall into) decay
decadenta:decadence
decadea(d.lucruri):to come to ruin
decaedru:decahedron
decadea(d. lucruri):to decline
decagon:ten-sided figure
decadea(d. cladiri):to go/get out of repair
decagonal:decagonal
decadea(d cladiri):to deteriorate
decagram:decagram(me)
decadea(d. cineva):to be (low) down (in the
decalaj:difference
world)
decalaj(avans):lead
decadea(d. cineva):to be ruined/in reduced
decalaj(avans):advance circumsta
decalaj(raminere in urma):lag(ging) decadere:decay|decline
decalaj(raminere in urma):gap decadere(rusine):shame
decalaj:discrepancy

322
decazut:degenerate|debased decimare:decimation
decazut(corupt):corrupt decima:tenth
deceda:to die|to decease decimetru:decimetre
decedat:deceased|defunct decis:decided|determined|resolute
decembrie:december decisiv:decisive|final|ultimate
decembrist:decembrist decizie(hotarire):decision
decemvir:decemvir decizie(hotarire):resolution
decenal:decennial decizie(hotarire):determination
deceniu:ten-year period|decade|<~l al iV- decizie:award
lea>the 'thirties decizie(a juratilor):verdict given/returned
decent:decent|decorous by the jur
decent:decently|decorously decit:than|but
decenta:decency|decorum|propriety decit:than
deceptie:disappointment|set-back|let-down decit:only|<~ sa>rather than|<~ sa (in loc
deceptiona:to disappoint de)>instead of|<n-ai ~>I don't care|<n-ai
deceptionat:disappointed ~>I couldn't care less|<n-ai ~>it's your own
business|<n-ai ~>it's not my funeral|<n-ai ~
decerna(un premiu)(un premiu):to award
sa faci ce vrei>for all I care you can do
(to)
what you like|<cine altul ~ el ?>who else
decerna(un titlu):to confer (on) but he ?|<
decernare:awarding of prizes declama:to recite|to speack with great
deces:decease|death emphasis|to speak with great pathos
deces:demise declama:to recite|<declama>to deliver/utter
deci:consequently|accordingly|therefore|the with rhetorical effect
n|hence declamator:declamatory|rhetorical
decibel:decibel declamator:reciter
decide(timpul):to fix declamator:spouter
decide(timpul):to appoint declamatie:declamation
decide(pretul):to fix declans(at)or:releaser
decide(pretul):to state declansa(un aparat)(un aparat):to start
decide(a indupleca):to determine declansa(a deschide focul etc.):to open
decide(a indupleca):to make declansa(un atac etc.):to launch
decide(a indupleca):to cause declansa(un razboi):to unleash
decide(a indupleca):to induce declansa:to be released etc.
decide:to decide|to determine|to resolve|to declansare:release|starting etc. v. declanSa
make up one's mind declara(a face cunoscut):to declare
decigram:decigram declara(la vama si):to enter (at the custom
decilitru:decilitre house)
decima:to decimate|to thin out|to make/take declara(marfuri):to declare
one's tithe of|to sweep off declara(a face cunoscut):to make known
decima:to plough down declara(a face public):to declare
decimal:decimal declara(d. o boala):to declare oneself
decimal:decimal balance|<fractie declara(d. o boala):to break out|to declare
~a>decimal fraction|<masura ~a>decimal (oneself)
measure|<sistem ~>decimal system

323
declara(a se recunoaste):to acknowledge declivitate(panta si):fall
oneself decofra:to strike
declara:to be stated etc.|<a se ~ decola:to take off
impotriva...>to declare oneself against...|<a decolare:take-off
~ ceva nul si neavenit>to declare smth. null
decolora:to discolo(u)r|to decolo(u)r(ize)|to
and void|<a ~ ceva nul si neavenit>to
decolorate
invalidate/annul smth.|<l-au ~t vinovat>he
was pronounced/found guilty|<a ~ decolora:to lose colour
razboi>to declare war|<aveti decolora(a pali):to grow pale/livid
declarat:declared|avowed|open|professed decolora(d. par si):to turn grey/white
declaratie:declaration decolorant:decolo(u)rizing|bleaching
declaratie(proclamatie):proclamation decolorant:decolo(u)rant|bleaching agent
declaratie(proclamatie):announcement decolorare:discolo(u)ring
declaratie(oficiala etc.):statement decolorare:bleaching|change/loss of colour
declaratie(de botez etc.):notification decolorare(paliditate):pallor
declaratie(sub juramint):affidavit|<~ de decolorare(paliditate):paleness
dragoste>declaration of love|<~ de decolorat:discoloured
impunere>return of income|<~ de decolorat:drab
razboi>declaration of war|<~ decolta:to cut the neck of a dress
falsa>misrepresentation|<~ falsa>wilful
misstatement|<~ vamala>customs decoltat(d. o femeie):bare-shouldered
declaration|<dupa propriile sale decoltat(d. o femeie):in low necked dress
declaratii>according to his own decoltat(d. o rochie):low-necked
statement|<a f decoltat(d. o rochie):decollete
declasa:to lower the social position of decoltat(indecent)(indecent):improper
declasa:to penalize decoltat(indecent)(indecent):indecorous
declasat:declasse decoltat(d. limbaj)(d. limbaj):free
declasata:declassee decoltat(d. limbaj):licentious
declic:releasing gear/mechanism decolteu:neck opening/line of a
declin:decline|falling-off|<in ~>on the dress|decolletage
wane|<in ~ul vietii>in one's declining deconcerta:to disconcert|to put out of
years|<a fi in ~>to (be on the) decline|<a fi countenance
in ~>to run low|<a fi in ~>to be in a bad deconcertant:disconcerting
way
deconcertat:out of
declina:to decline countenance|disconcerted|confused|abashed
declina(a refuza):to decline deconecta:to disconnect
declina(a refuza):to refuse decongela:to thaw
declina:to be declined decont:to be paid
declina:to decline|<a-si ~ numele>to deconta:to discount
give/state one's name
decontare:discount
declinabil:declinable
decor:scenery
declinare:declining etc. v. declina
decor(mai ales la opera, balet):decor
declinare:declension
decor(ornament):ornament
declinatie:declination
decor(ornament):decoration
declivitate(unghi):declivity
decor:setting
declivitate(panta si):slope

324
decor(infrumusetare):embellishment deda:<a se ~ (cu dat. sau la) (a se deprinde
decor:background cu)>to get accustomed/used to...|<a se ~ (cu
decor(tablou):picture dat. sau la) (a se dedica)>to devote/addict
oneself to...|<a se ~ (cu dat. sau la) (a se
decor(peisaj):landscape|scenery
apuca de)>to set about to...|<a se ~ (cu dat.
decora:to decorate sau la) (a se apuca de)>to take to...
decora(a impodobi):to decorate dedesubt(partea de jos):bottom
decora(a impodobi):to adorn dedesubt:shady side
decorare:decoration dedesubt:below|under
decorativ:decorative dedesubt(la parter):downstairs|<a cunoaste
decorator:house decorator ~urile unei afaceri>to have (had) a look
decorator:stage designer behind the scenes>to know all the ins and
decoratie:decoration|medal|award outs of an affair
decortica:to decorticate dedesubtul(cu gen.):under...
decortica(orez, orz):to hull, to husk dedesubtul(cu gen.):below...
decovil:narrow-gauge railwai dedetei:pasque flower(anemone pulsatilla)
decrepitudine:decrepitude|decrepitness|senil dedica(o carte) (cu dat.):to dedicate (to)
ity|senile decay dedica(o carte) (cu dat.):to inscribe (to)|<a
decret:decree|order|fiat se ~ (cu dat.)>to devote/dedicate oneself
decret(proclamatie):proclamation to...|<a ~ (cu dat.) (energia etc.)>to devote
to...|<a-si ~ timpul (cu dat.)>to devote one's
decreta:to decree
time to...|<a-si ~ viata cercetarilor
decreta(a hotari):to decide|to enact istorice>to devote one's life to historical
decreta(solemn):to ordain research
decreta(a institui):to establish dedicatie:dedication
decreta(a institui):to institute deditei:v. dedetei
decrosa:to fall out of step dedubla:to halve|to divide (into two)
decrosa:to unhook dedubla:to duplicate|to be halved|to divide
decupa:to cut up (into two)
decupa:to be cut up|<a ~ un articol dintr-un dedublare:halving|division (into two)|<~a
ziar>to cut an article out of a newspaper personalitatii>dual personality
decupaj:cutting up (of paper) deduce(un rezultat):to infer
decupaj:shooting/director's script deduce(un rezultat):to deduce
decupla(vagoane etc.):to uncouple deduce(a conchide):to conclude
decupla:to decouple deduce:to deduct
decupla:to be uncoupled sau decupled deduce:to be inferred etc.
decuplare:uncoupling|decoupling deducere:deduction
decurge(a urma) (din):to follow/result deductiv:deductive
(from) deductie:deduction|conclusion|inference|<pr
decurge(a se desfasura):to develop in ~>by way of inference|<prin
decurs(durata):duration ~>inferentially|<prin ~>deductively
decurs(curs):course defalca(dintr-un intreg):to deduct
decurs(interval):interval|<in ~ul... (cu defalca(un teren etc.):to parcel (out)
gen.)>in the course of...|<in ~ul defalca(un plan etc.):to lay out
vremii/timpului>in (the) course of time defalca:to be deducted
defalcare:deduction etc. v. defalca

325
defavoare:<e in ~a lui>that tells against defectiune:desertion
him|<e in ~a lui>it does not speak in his defensiv:defensive|<alianta ~a>defensive
favour alliance|<arma ~a>defensive weapon|<arma
defavorabil:disadvantageous|detrimental|un ~a>weapon of defence|<masuri
favourable ~e>defensive measures|<mijloace
defavorabil(sanatatii etc.):injurious (to) ~e>means of defence|<razboi ~>defensive
defavorabil(sanatatii etc.):detrimental war
(to)|<a avea o influienta ~a asupra cuiva>to defensiva:defensive|<a fi/sta/se tine in ~
have an unfavourable influence on smb. mil.>to be/stand on the defensive
defazaj:phase difference deferent:deferential|respectful|dutiful
defaima:to defame|to slander|to libel deferenta:deference|regard|respect|reverenc
defaimare:defamation|slander e
defaimator:defamatory|slanderous|libellous deferi(un caz)(un caz):to refer
defaimator:defamer|slanderer deferi(un caz):to submit (to a court)
defeca(a limpezi)(a limpezi):to defecate defetism:defeatism
defeca(a limpezi)(a limpezi):to clarify defetist:defeatist|pessimistic
defeca:to evacuate defetist:defeatist|scuttler
defect:out of order|defective|out of repair|in defibra(alcaliceluloza):to scutch
disrepair defibra(lemnul):to grind
defect:defect defibra(trestia de zahar):to disintegrate
defect(lipsa):absence defibrator:scutching machine
defect(lipsa):lack defibrator(al lemnului):continual grinder
defect(lipsa):want deficient:deficient
defect(lipsa):deficiency deficienta:deficiency
defect(imperfectie):imperfection deficienta(lipsa):drawback
defect(neajuns):drawback deficienta(lipsa):shortcoming
defect(neajuns):shortcoming deficit:deficit|shortage
defect(d. diamant etc.):flaw|<~ de deficit(la cintar):short (ness of) weight|<a
fabricatie>fault of fabrication|<~ de acoperi un ~>to cover/make good/supply a
vorbire>defect of speech|<~ deficit|<a fi in ~>to have a deficit
fizic>physical/bodily deficitar:showing a deficit
defect/imperfection|<~ fizic>deformity|<~ deficitar(d. un an agricol):lean
fizic>infirmity|<~ organic deficitar(d. buget):adverse
med.>constitutional ailment|<are multe
deficitar(d. recolta):short crops
~e>he has a lot of shortcomings|<a
descoperi ~ele cuiva deficitar(d. marfuri):scarce
defecta:to spoil deficitar:critical
defecta:to deteriorate|to go bad|<s-a ~t defila:to march off in a line|<a ~ prin fata
liftul>the lift is out of order|<s-a ~t (cu gen.)>to march past...
liftul>something went wrong with the lift defilare:defiling etc.
defectiv:defective defilare(parada):parade
defectuos:faulty|defective|deficient|imperfe defileu:(narrow) pass/strait
ct defileu:defile
defectuos:faultily|defectively defini(cuvinte, notiuni):to define
defectuozitate:defectiveness|faultiness|impe defini:to recognize
rfection

326
defini(latitudine):to ascertain defrauda:to defraud|to embezzle|to defalcate
defini(latitudine):to find defrauda:to peculate
definire:defining etc. v. defini defraudator:defrauder|embezzler|defaulter
definit:definite|clearly defraudator:peculator
definit(precis):exact|defined|<articolul ~ defrisa:to reclaim
gram.>the definite article|<idee ~a>definite defrisa(o padure):to clear
notion|<pentru un scop bine ~>for a defrisa(o padure):to break up
set/well-defined purpose
defrisare:reclamation
definitiv:definitive|final|ultimate|conclusive|
defunct:defunct
v. decisiv
degaja(miros etc.):to emit
definitiv:definitely|definitively
degaja(miros etc.):to give off
definitiv(pt. totdeauna):for good (and
all)|irrevocably|<in ~>after all|<profesor degaja(caldura):to give out
~>professor in ordinary|<a da o hotarire degaja(trupe):to extricate
~a>to give a final decision|<a da o hotarire degaja(trupe):to disentangle
~a jur.>to pronounce the final verdict(from degaja(un oras):to relieve
which there is no app degaja(un drum, un spatiu):to clear
definitiva(a desavirsi):to finalize degaja(un drum, un spatiu):to relieve the
definitiva(a desavirsi):to definitize congestion in
definitiva(a desavirsi):to finish off/up degaja:to kick over the touch-line
definitiva(a desavirsi):to give/put the degaja(a elibera):to disengage
finishing touches degaja(a elibera):to relieve
definitiva(a permanetiza):to make final degaja(caldura):to liberate
definitiva(intr-un post):to make permanetly degaja(caldura):to emit
appointed
degaja:to be emitted
definitivare:finishing
off|definitization|finishing/final touches degaja(a se elibera):to extricate/disengage
oneself
definitoriu:defining|characteristic
degaja(a se retrage):to withdraw
definitie:definition
degaja(box)(box):to break away
definitie(la cuvinte incrucisate):clue|<a da
o ~ (cu dat.)>to define...|<a da o ~ (cu degaja:to clear
dat.)>to give the definition to.... degajare:disengagement|escape|release|emis
deflagratie:deflagration|combustion sion|clearance|clearing etc. v. degaja
deflector:baffle plate degajat(d. miscari):free
deflexiune:deflection degajat(d. miscari):untrammelled
deflora:to deflower|to seduce degajat(d. ton, comportare):free (and easy)
pert
deforma:to deform|to deface|to disfigure
degajat(d. aer):casual
deforma:to distort
degajat(d. aer):off-hand
deforma:to get out of shape|to become
deformed degajat(cu un aer degajat):airily
deformant:deforming|distorting degajat(cu un aer degajat):perkily
deformare:deformation|disfigurement|distor degajat(cu un aer degajat):casually
tion|<deformatie profesionala>deformation degazare:gas removal|degasing
professionnelle degeaba(gratis):for nothing
deformatie:v. deformare degeaba(gratis):gratis

327
degeaba(gratis):gratuitously middle finger|<grosimea ~ului>finger's
degeaba:for the mere asking thickness|<in form
degeaba(zadarnic):in vain degetar:thimble
degeaba(zadarnic):to no purpose degetar:fox glove
degeaba(fara motiv):for no reason degetarita:v. degetel rosu
(whatever)|<nu ~...>for good reason...|<a degetel:lady's glove
cumpara aproape pe ~>to buy for almost deghiza:to disguise|to mask
nothing|<a cumpara aproape pe ~>to buy deghiza(a ascunde):to conceal
for a mere song|<n-a facut-o ~>he had
deghiza:to disguise oneself|to put on a
some reason/design in doing it
mask|to get oneself up
degenera(in):to degenerate (into)|to
deghizare:disguising|disguise
deteriorate
deghizare:make-up
degenerare:degeneration|degeneracy|deterio
ration|decadence deglutitie:deglutition
degenerat:degenerate degraba(repede):quickly
degera(a muri de frig):to die of cold degraba(curind):soon
degera(a muri de frig):to be frozen to death degraba(curind):before long
degera(a fi inghetat):to be quite (be)numbed degraba(pe data):at once|<mai
(with cold ~>sooner|<mai ~>rather|<mai ~>for a
change|<mai ~ m-as culca>I'd rather/sooner
degera(a fi inghetat):to be thoroughly
go to bed
frozen
degrada:to degrade
degera(a tremura de frig):to tremble with
cold degrada(a trece la trupa):to reduce to the
ranks
degera(a fi lovit de ger):to be nipped/killed
by the frost|<mi-au ~t miinile>my hands are degrada(a injosi):to lower|to degrate|to
frost-bitten|<pomii au ~t>the frost has debase
killed/nipped the trees degrada(prin judecata noastra):to depreciate
degerat(d. fiinte):(be)numbed degrada(prin judecata noastra):to run down
degerat(mort de frig):frozen to death degrada:to degrate oneself
degerat(d. plante):nipped degrada(a se injosi):to abase oneself
degeratura:chilblain degrada(a se deteriora):to dilapidate
deget:finger degrada(a se deteriora):to fall into disrepair
deget(la mina):finger degradant:degrading|lowering
deget:digit degradare:weathering|<~a apelor
deget(la picior):toe hidr.>water pollution|<~ civica jur.>loss of
civic rights
deget:toe
degresa(a curata):to clean
deget(de cauciuc):finger stall
degresa(pielea etc.):to degrease
deget(de manusa):finger
degresa(pielea etc.):to defat
deget(masura de lungime 24,58 mm):inch
(25,40 mm) degresant:degreasing substance
deget:pin|<~ul aratator>forefinger|<~ul degreva:to relieve smb. of a tax etc.|to
aratator>index|<~ul inelar>ring finger|<~ul reduce the rates on building
mare>thumb|<~ul mare (de la picior)>the degrevant:tax-relieving
big toe|<~ul mic>the little finger|<~ul mic degrevare:reduction|abatement of a tax etc.
(la picior)>the little toe|<~ul mijlociu>the degrosisor:gravel filter plant

328
degusta:to taste|to degust delapidare:peculation
degusta(a savura):to relish delapidator:dilapidator|waster|embezzler
dehiscent:dehiscent delapidator:peculator
deifica:to deify delator:delator|informer
deifica:to worship delatiune:delation|denouncement
deificare:deification delasa:to neglect
deism:deism delasare:neglect
deist:deist deleatur:delete (mark)
deistic:deistic(al) delecta(a desfata):to delight
deimpartit:divident delecta(a amuza):to divert
deinmultit:multiplicand delecta(a amuza):to entertain
deja:already|<~ in...>as far back as... delecta(ochii):to please
dejalena:fine poplin delecta(simturile):to flatter
dejectie:evacuation delecta(a bucura):to gladden
dejectie(apa murdara):waste water delecta(a bucura):to make glad
dejuca(uneltiri etc.):to defeant delecta:to enjoy oneself
dejuca(uneltiri etc.):to discomfit delectare(desfatare):delight
dejuca(planuri etc.):to frustrate delectare(desfatare):pleasure
dejuca(planuri etc.):to baffle delectare(desfatare):enjoyment
dejuca(planuri etc.):to thwart delectare(amuzament):diversion
dejuca(planuri etc.):to foil delectare(amuzament):entertainment
dejuca(planuri etc.):to balk delectare(amuzament):amusement
dejuca(sperante etc.):to shatter delectare(amuzament):fun
dejuca(sperante etc.):to disappoint delega:to delegate|to depute
dejucare:frustation|defeat|discomfiture|baffl delega:to commission
ing etc. v. dejuca delega(a autoriza):to authorize
dejuga(boi):to unyoke delegare:delegation
dejuga:to unyoke the oxen delegat(imputernicit):mandatory
dejuga(a se stabili):to settle down delegat(la un congres etc.):delegate (to)
dejun(mic):breakfast delegat(loctiitor):deputy
dejun(al doilea):lunch(eon) delegat(reprezentant):representative
dejun(ca timp):breakfast time delegatie(mandat):commission
dejun(ca timp):lunch(eon) time|<a lua delegatie(mandat):autorization
~ul>to (eat one's) breakfast sau lunch delegatie(mandat):mandate
dejuna:to (eat one's) breakfast delegatie(mandat):delegation
dejuna(a prinzi):to lunch delegatie(misiune):mission
dejuna(a prinzi):to have dinner delegatie(grup):delegation
dejurna:on duty|<a fi ~>to be on duty delegatie(document):certificate|<document
delapida:to delapidate|to waste public >certificate (issued to people sent on an
finances|to misappropriate funds|to official mission
embezzle|to defalcate delfin:Delphinus
delapida:to peculate deli(n)cvent:offender|delinquent|culprit|cri
delapidare:dilapidation|waste|embezzlement minal|evildoer|malefactor
|defalcation

329
deli(n)cvent:felon delicatese:dainties|delicacies|niceties
delibera(asupra):to deliberate (on)|to confer delicatete(gingasie):delicacy
with others (on) delicatete(gingasie):gentleness
delibera(in secret):to be in secret delicatete(gingasie):tenderness
conference delicatete(finete):fineness
deliberare:deliberation|conference delicatete(moliciune):softness
deliberativ:deliberative|<vot ~>deliberative delicatete(a gustului):nicety
vote|<a avea vot ~>to be entitled to speak
delicatete(a gustului):refinement
and vote|<a avea vot ~>to have voice and
vote delicatete(subtirime):thinness
delicat(d. o floare,un copil,trasatur:delicate delicatete(a culorilor):softness
delicat(d. sanatate):weak delicatete(tact):tactfulness
delicat(d. sanatate):frail delicios(d. mincari):delicious
delicat(d. sanatate):delicate delicios(d. mincari):savoury
delicat(fragil):fragile delicios(d. mincari):nice
delicat(gingas):gentle delicios(d. mincari):palatable
delicat(gingas):tender delicios(d. mincari):delicate
delicat(fin):fine delicios(d. mincari):dainty
delicat(fin):slender delicios(fermecator):charming
delicat(fin):thin deliciu:great joy|delight|extreme pleasure
delicat(fin):slim delict:offence|trespass(ing)
delicat(d. piele):soft delict:misdemeanour|<prins in flagrant
~>caught in the act/fact|<prins in flagrant
delicat(d. piele):delicate
~>caught red-handed
delicat(d. culori etc.):soft
delictuos:subject/liable to penalty
delicat(d. culori etc.):delicate
delicvescent:deliquescent
delicat(d. culori etc.):subdued
delimita:to mark/define the frontier of|to
delicat:mellow settle the boundaries of|to mark the limits
delicat(d. mincare):dainty of|to delimit
delicat(d. mincare):delicate delimita(puterile):to define
delicat(d. mincare):nice (to eat) delimitare:delimitation
delicat(d. o chestiune):delicate delir:delirium|frenzy|ecstasy|rapture
delicat(d. o chestiune):knotty delir(ratacire a mintii):raving
delicat(d. o chestiune):ticklish delir(entuziasm):enthusiasm
delicat(greu de multumit) (la):fastidious delira:to talk incoherently/irrationaly|to talk
(about) irrationally|to rave|to be delirious|to wander
delicat(greu de multumit) (la):particular (in one's mind)
(about) delira(de minie):to be beside oneself
delicat(greu de multumit) (la):(over-)nice delira(de minie):to be out of one's mind
delicat(greu de multumit) (la):fussy delira(de minie):to be frantic
delicat(greu de multumit) (la):finicky delira(de minie):to be raving mad
delicat(greu de multumit) (la):difficult to delirant:raving|delirious|out of one's
please mind/sense|beside oneself|frantic
delicat(plin de tact):tactful delirant(d. imaginatie):frenzied
delicat:delicately delta:delta

330
delta:delta demineralizare:demineralization
deltoid:deltoid demisie:resignation
deltoid:deltoid (muscle) demisiona:to resign|to send in/hand in
deluros:hilly demisiona:to vacate one's seat|to send
delusor:hillock in/tenter one's resignati
delusor(rotund):knoll demisionar:resigning|who has resigned
demagnetiza:to demagnetize demisionar(d. cabinet):outgoing
demagog:demagogue demisionar:resigner
demagogic:demagogic(al) demisol:semi-basement
demagogie:demagogy demite:to dismiss/remove (from office)|to
demara:to start (off)|to move off dismiss/discharge(from office)
demaraj:start(ing) demitere:dismissal
demaraj:unmooring demiu:half-season overcoat|in-
betweenseason garment
demarca:to mark by a line of demarcation|to
delimit demiurg:demiurge
demarcatie:demarcation|delimitation|<linie demincare:food
de ~>dividing line|<linie de ~>line of demincare(merinde):victuals
demarcation demn:dignified|respectable|haughty
demaror:starter demn:worthily|with dignity|<~ de...>worthy
demasca:to expose|to lay bare/open of...|<~ de...>deserving...|<~ de
demasca(pe cineva):to unmask lauda>praiseworthy|<nu e ~ de asta>he is
not worthy of it
demasca(pe cineva):to show up
demnitar:dignitary|high official|big gun
demasca(pe cineva):to call smb.'s bluff
demnitate:dignity
demasca:to drop the mask|to let one's mask
fall|to show oneself in one's true col demnitate(in comportare):noble
bearing/demeanour
demascare:exposure|laying bare etc. v.
demasca demnitate(mindrie):pride|dignity
dematerializat:dematerialized demnitate(post):office
dement:insane|demented|mentally demnitate(post):post (of honour)|<cred ca
diseased/deranged|out of one's (right) nu e de ~a mea>I think it beneath me|<cred
mind|mad|crazy ca nu e de ~a mea>I would not stoop to it
dement:insane person|lunatic|madman demobiliza:to discourage
dementa:insanity|madness|lunacy demobilizare:demobilization|<~
generala>general release
dementa:mental|<~ precoce>dementia
precox demobilizat:ex-service man
demers:step|measure|<a face ~uri pe linga demobilizator:disheartening|discouraging|d
cineva>to approach smb.|<a face ~uri pe efeatist
linga cineva>to apply to smb.|<a face ~urile democrat:democratic(al)
necesare>to take the necessary steps democrat:democrat
demilitariza:to demilitarize democratic:democratic(al)
demilitarizare:demilitarization democratic:democratically
demilitarizat:demilitarized democratism:democratism
demimondena:demi-mondaine|demirep democratiza:to democratize
demineraliza:to demineralize democratiza:to become democratized

331
democratizare:democratization demonstrativ(ilustrativ):graphic
democratie:democracy|<~ interna (de demonstrativ(ilustrativ):eloquent
partid)>inner (party) democracy|<~ demonstrativ(ilustrativ):telling
populara>People's democracy|<~ demonstrativ(ostentativ):demonstrative
socialista>socialist democracy|<tarile de ~
demonstrativ(ostentativ):ostentatious|demo
populara>the people's democracies
nstrative|<pronume ~
demoda:to go out of fashion|to become old- gram.>demonstrative/distinguishing
fashioned pronoun
demodat:old-fashioned|antiquated demonstratie:v. demonstrare
demodat:obsolete|<a fi ~>to be out of demonstratie(manifestatie):demonstration
fashion
demonstratie(dovada):proof
demograf:demographer
demonstratie(dovada):demonstration
demografic:demographic
demonstratie(dovada):evidence|<~ de 1
demografie:demography Mai>may-day demonstration
demola:to demolish|to pull down demonta:to take down
demolare:demolition demonta(un mecanism):to strip
demon:genius demonta(un mecanism):to disassemble
demon(diavol):demon demonta(un mecanism):to take to pieces
demon(diavol):devil demonta(o uzina):to dismantle
demonetiza(lira etc.)(lira etc.):to devaluate demonta(un tun):to dismount
demonetiza:to discredit demonta(o baterie electrica):to break up
demonetiza(a se banaliza)(a se banaliza):to demonta(a descuraja)(a descuraja):to
be hackneyed discourage
demonetiza(a se banaliza):to become demonta(a tulbura):to discomfit
trite/commonplace
demonta(a tulbura):to discountenance
demoni(a)c:demoniac(al)|diabolical
demonta(a tulbura):to put out of
demonstra:to demonstrate countenance
demonstra(a arata):to show demonta:to be taken down
demonstra(a fi o marturie a):to evince demontabil:that can be taken to pieces
demonstra(a fi o marturie a):to betoken demontabil(d. o barca):collapsible
demonstra(o afirmatie):to make good demontabil:dismountable
demonstra(o afirmatie):to substantiate demontare:taking to pieces|v. demonta
demonstra(a stabili):to establish demoraliza:to demoralize
demonstra(a dovedi):to prove|<ceea ce era demoraliza(a descuraja):to discourage
de ~t>Q.E.D.|<asta nu demonstreaza
demoraliza(a descuraja):to dishearten
nimic>that's no proof|<asta ramine de
~t>that remains to be proved|<ceea ce era demoraliza(a submina moralul):to
de ~t>which was to be proved undermine the discipline of
demonstrabil:demonstrable demoralizant:demoralizing|disheartening
demonstrant:participant in a demoralizare:despondency|discouragement|
demonstration|demonstrator demoralization
demonstrare:demonstration demult:long ago
demonstrativ:demonstrative|expansive demult(de multa vreme):for a long time
demonstrativ(ilustrativ):illustrative
demonstrativ(ilustrativ):demonstrative

332
demult(de multa vreme):for ages|<de ~>of dentist:dentist
long ago|<de ~>former|<mai ~>formerly, dentist(chirurg):dental surgeon
once dentistica:(surgical) dentistry|dental surgery
denatura:to misrepresent dentitie:dentition
denatura(a interpreta fals):to misinterpret denuclearizat:atom-/nuclear-free...
denatura(a reda incorect):to misstate denudatie:denudation
denatura(a falsifica):to falsify denumi:to name, to denominate|to
denatura(a perverti):to pervert designate, to give a name to|to term, to call
denatura(adevarul etc.):to distort denumire:naming etc. v. denumi|name,
denatura(substante):to denature|<a ~ denomination
faptele>to pervert/misrepresent/distort the denumit:named, called, termed
facts denunt:denunciation|information (against
denaturare:misrepresentation|v. denatura smb.)
denaturat(d. un parinte etc.):unnatural|<spirt denunt:squeal
~>methylated spirits|<spirt ~>denaturated denunta(un tratat etc.):to denounce
alcohol
denunta(a piri):to denounce, to inform
denazifica:to denazify against
denazificare:denazification denunta(a piri):to give away
dendrita:dendrite denunta(a piri):to turn informer against
dendritic:dendritic denunta(a piri):to squeal on smb.
dendrologie:dendrology denuntare:denunciation etc. v. denunTa
denicotiniza:to denicotinize denuntator:denouncer, informer, spy
denigra(a ponegri):to disparage, to denuntator(al complicilor):approver
denigrate
denuntator:sneak
denigra(a calomnia):to slander
denutritie:denutrition
denigrare:disparagement
deoarece:because, since, as, for
denigrator:depreciator, denigrator
deocamdata:for the moment/present|for the
denii:vigils time being|in the meantime, meanwhile|in
denivela:to make uneven the interim|<~ tine asta>take this to start
denivela:to become uneven, to sink with
denominativ:denominative deochea:to cast the/an evil eye on|to
denota:to denote, to show, to indicate|to overlook|to bewitch by the evil eye
evince deochea:to be overlooken|to be bewitched
dens:dense, thick by the evil eye
dens:impervious deochea(a se strica)(a se strica):to go bad
dens:densely, thickly deochea(d. vreme):to turn out bad
densitate:density deocheat:overlooked|bewitched by the evil
densitate(a populatiei si):denseness eye
dental:tooth..., dental deocheat(piperat)(piperat):smutty
dentala:dental (consonant) deocheat(cu proasta reputatie)(cu proasta
reputatie):ill-famed
dentar:tooth..., dental, dentary|<carie
~a>dental caries deocheat(exagerat)(exagerat):exaggerated
dentifrice:dentifrice (powder)|tooth powder deocheat(mare):big, high|<minciuna
~a>whopping lie, whopper
dentina:dentine

333
deochi:the evil eye|<sa nu-i fie de ~ deosebit(variat):varied
aprox.>touch wood deosebit(special):special
deodata(brusc):all of a sudden, suddenly deosebit(specific):specific, particular
deodata(brusc):all at once deosebit(neobisnuit):uncommon
deodata(in mod neasteptat):unexpectedly deosebit(separat):separate
deodata(prin surprindere):unawares deosebit(ciudat):singular, peculiar, strange,
deodata(in acelasi timp):at a time, odd
simultaneously deosebit(ales):choice, select
deodata(in acelasi timp):at the same time, deosebit(excelent):excellent,
all at once exquisite|<nimic ~>nothing much|<nu are
deodor(iz)ant:deodorizer nici un talent ~>his abilities are very
deoparte:aside, by commonplace/ordinary|<nu e nimic ~>it's
deopotriva:alike nothing special, it's nothing out of the
common|<~ de... (extrem
deopotriva(pe acelasi picior cu):on the same
de)>particularly...|<~ de... (neobisnuit
footing (as)
de)>uncommonly...|<~ d
deopotriva(pe acelasi picior cu):on an equal
deosebitor:distinctive,
footing (with)
characteristic|particular
deopotriva(in acelasi timp):at the same time
depana:to repair, to mend|to put in good
deopotriva:alike, equal order
deosebi(a distinge):to distinguish depanare(serviciu)(serviciu):emergency
deosebi(prin perspicacitate):to discern, to repairs
discriminate depanare(serviciu):break-down service
deosebi(stiintific):to differentiate depanator:break-down mechanic
deosebi(dupa anumite indicii):to specialize deparazita:to disinfest
deosebi(a separa):to separate, to put apart deparazitare:disinfestation, delousing
deosebi:to differ|to be different(from one departament:department
another)
departamental:departmental
deosebi(a se distinge):to distinguish
departe:for (off/away)|a long way off, at a
oneself|<e greu sa-i deosebesti>it is
distance
difficult to tell one from the other|<e greu
sa-i deosebesti>it is difficult to tell which is departe(prea ~):out of hail|<~ de...>far
which from...|<~ de mine...>far (be it) from
me...|<~ de mine...>Heaven forbid|<de ~
deosebire:difference
adv.>from afar/a distance|<de ~ adv. (ca
deosebire(distingere, distinctie):distinction aluzie)>by way of a hint/suggestion|<de ~
deosebire(separare):separation, severance, adv. (incontestabil)>easily|<de ~
partition|<~ de adj.>distant|<inrudit de ~>distantly rel
vederi>divergence/difference of opinion|<~ depana:to wind, to reel on/up
dintre sat si oras>distinction between town
depana(o poveste)(o poveste):to spin a yarn
and countryside|<fara
~>indiscriminately|<fara ~ de depana(o distanta):to cover
virsta>irrespective/regardless of age|<spre depana:to be reeled
~ de...>unlike..., in contrast with/ depanare:winding etc. v. depAna
deosebit(diferit):different, differing depanat:v. depanare|<masina de ~
deosebit(neasemanator):dissimilar, unlike, text.>winder, reeling machine|<a lua pe
diverse cineva la ~>to take smb. to task, to give
deosebit(distinct):distinct smb. a good dressing down

334
depanatoare:v. virtelnita depasire(a planului):overfulfilment, topping
depanator:yarn winder, reeler depasire:overtaking|<~a planului cu 25\
departa(spatial):to move away/to a distance depasit(d. un plan):overfulfilled
departa(obstacole):to remove, to clear away depasit(invechit):obsolete,
departa(dificultati etc.):to brush aside, to obsolescent|superannuate(d),
smooth over anachronical|backward, retrograte
departa(a pune deoparte):to put away/aside depasit(demodat):out of fashion
departa(a lua):to take off dependent(de):dependent (on)
departa(a elimina):to eliminate dependenta(de):dependence (upon)
departa(din serviciu):to remove dependenta(de):depending (upon)
departa(ginduri):to turn, to divert dependenta(a unei tari):dependency (of)
departa(a se abate) (de la):to deviate (from) dependenta(subordonare):subordination (to)
v. IndepArta dependinte:outhouses, annexes,
departare(distanta):distance, outbuildings
remoteness|<de la mare ~>from a depesa:telegraphic message|telegram, wire,
long/great distance|<din ~>from afar/a cable, dispatch
distance|<in ~>at a distance|<la o ~ de 4 depila:to depilate|to remove the hair from
km. de...>at 4 kilometers' distance depilator:depilator, depilatory
from...|<la doi km. ~>two kilometers
depinde:to depend|<~!>that depends! we
off/away|<la mare ~>a long way off|<la (o)
shall see!|<a ~ de...>to depend/hang on..., to
oarecare ~ de...>some
be dependent on...|<a ~ de... (a sta in
departat(spatial):far off, far between, distant miinile)>to lie in the hands of..., to be in
departat(spatial):remote, a long/great way smb.'s power|<a ~ de... (a tine de)>to
off belong to...|<a ~ de... (a fi supus)>to be
departat(temporal):far off, distant, remote subordinate/s
departat(d. degete etc.):spread depista:to hunt/ferret out
departisor:rather far depista(a descoperi):to find out, to discover
depasi(a trece de):to pass/go beyond depista(a gasi urmele):to trace
depasi(pe cineva):to get ahead of, to depistare:hunting out etc. v. depista
outdistance deplasa:to shift, to displace|to change the
depasi(intr-o cursa):to outrun, to overtake place of|to remove
depasi(intr-o cursa):to outstrip deplasa:to change one's place, to shift|to get
depasi(in inaltime):to (over)top out of place
depasi(a se ridica deasupra):to rise above deplasa(a calatori):to travel
depasi:to excel|to surpass deplasa(a pleca) (spre):to leave (for)
depasi(un plan etc.):to exceed deplasa(a se duce):to go
depasi(o suma etc.):to top deplasa:to be displaced
depasi(concediul etc.):to overstay|<a se ~ deplasament:displacement
pe sine>to surpass|<a se ~ pe sine>to deplasare:shifting etc. v. deplasa|<~ de
surpass oneself|<a-si ~ autoritatea>to forte>reshuffle of forces|<~ magnetica
exceed one's authority|<a ~ fiz.>magnetic displacement
limitele/marginile fig.>to overstep the deplasat:out-of-place, misplaced
bounds, to carry things too far|<a ~ deplasat(d. o remarca):improper,
limitele/marginile fig.>to overdo it|<a ~ unwarranted
normele>to exce
deplasat(d. o remarca):uncalledfor
depasire:exceeding etc. v. depASi

335
deplin:complete depozit(in gari):repository, storage (room)
deplin(intreg):whole, entire depozit:bailment (of goods)
deplin(plin):full, plenary depozit(sediment):deposit, sediment
deplin(total):total depozit:accumulation of matter|<~ de
deplin(pe ~):wholly, entirely, completely carbuni>coal yard/depot|<~ de carti>book
deplin(pe ~):downright, quite|<~e stacks|<~ de lemne>timber yard|<~ de
puteri>full authority, full power(s)|<~e marfuri>warehouse|<~ de munitii
puteri (neconditionate)>full discretion, mil.>shell park, ammunition
carte blanche|<siguranta ~a>absolute/dead dump/depot|<~ legal>depot legal
certainty|<liniste ~a>perfect calm|<pe ~ depozita:to deposit, to lodge
convins>fully/thoroughly convinced, depozita:to settle, to form a deposit
convinced all along|<pe ~ treaz>wide depozita:to be deposited
deplinatate:completeness, depozitar(pazitor):keeper, guardian
entireness|entirety, ful(l)ness, integrity depozitar(de marfuri):depositary, person in
deplinge(a compatimi):to pity, to charge
commiserate depozitare:depositing etc. v. depozita
deplinge(soarta cuiva):to bemoan, to bewail depozitie:testimony, affidavit|<a face o
deplinge(a deplora):to deplore ~>to give/make evidence|<a face o ~>to
deplins:<de ~ (d. persoane)>(much) to be make a deposition/one's testimony
pitied|<de ~ (d. lucruri)>lamentable, deprava:to deprave, to corrupt|to debauch,
deplorable, pitiable to pervert
deplora(a deplinge):to deplore deprava:to become depraved
deplorabil:lamentable, deplorable, pitiable depravare:depravation,
deplorabil:lamentably depravity|corruption, debauchery
depolariza:to depolarize depravat:depraved, debauched, dissolute
depolariza:to be depolarized deprecia:to depreciate, to debase|to reduce
depolarizare:depolarization in value
deponent:deponent deprecia(a subevalua):to undervalue, to
deponent:depositor underrate
depopula:to depopulate, to unpeople|to thin deprecia(a subevalua):to run down, to
out the population of disparage
deporta:to deport deprecia(a subevalua):to belittle
deporta(raufacatori):to transport deprecia(moneda):to demonetize, to
devaluate
deportare:deportation, transportation|<~ pe
viata jur.>transportation for life deprecia(timbre):to deface, to cancel
deportat:deported (person)|transported deprecia(d. valori):to depreciate
(convict) deprecia(d. marfuri):to depreciate, to fall in
deposeda(de):to dispossess (of) value
deposeda(de):to deprive (of), to oust (from) deprecia(d. persoane):to make oneself
cheap
deposedare:dispossession
depreciativ:depreciatory, disparaging
depou:depot|<~ de locomotive
ferov.>roundhouse|<~ de depreciere:depreciation,
tramvaie>tramway shed|<~ de tramvaie debasement|undervaluing,
amer.>barn underrating|disparagement,
demonetization|devaluation, defacement|fall
depozit(in gari):warehouse, storehouse
in value

336
depresiune(de teren):depression, hollow depune(un rege):to dethrone, to depose
(ground) depune(sedimente):to deposit, to form
depresiune(in alte sensuri):depression depune(d. precipitatii atmosferice):to fall
depresiune(sufleteasca):depression, low depune:to be laid down|<a ~ armele>to lay
spirits down (one's) arms|<a ~ armele fig.>to give
depresiune(sufleteasca):dejection, it up, to acknowledge one's defeat|<a ~
despondency banii la banca>to put/deposit money in the
depresiune(sufleteasca):blues, dumps|<~a bank|<a ~ banii la banca>to lodge money at
orizontului>dip of the horizon|<~ the bank|<a ~ o cerere>to hand in an
barometrica>barometric depression application|<a ~ e
deprima(d. un gind):to oppress the mind of, depunere:laying down etc. v. depune
to grieve depunere(sediment):precipitate,
deprima(a scadea moralul):to lower the sediment|<casa de depuneri>savings bank
morale of deputat:deputy
deprima(a descuraja):to discourage, to deputat(in Anglia):member of Parliament,
dishearten M. P.|<~ul de B. (in Anglia)>the
deprima(a intrista):to sadden Honourable Member for B.|<Camera
deprimant:depressing Deputatilor odin.>the Chamber of
Deputies|<Camera Deputatilor (in
deprimant(trist):sad
Anglia)>the House of Commons
deprimare:low spirits, depression|dejection,
deputatie:mandate of a deputy|deputation,
despondency
delegation|body of representatives
deprimat:depressed, dejected cast
deraia:to run off the rails|to leave the
down|low-spirited
track|to jump the metals
deprinde:v. obisnui
deraia(a vorbi aiurea)(a vorbi aiurea):to talk
deprindere:habituation, habituating|v. nonsense/rubbish
obisnui
deraia:to be right off it
deprindere(obicei):habit, mode of life|wont,
deraiere:derailment
practice
deranj(dezordine):disorder, disarrangement
deprindere(dexteritate):dexterity
deranj:trouble, disturbance|<a
deprindere(indeminare):skill
cauza/pricinui un ~ cuiva>to give smb.
deprindere(usurinta):ease, facility trouble, to disturb smb.|<a cauza/pricinui un
deprindere(maniere):manners|<din ~>from ~ cuiva>to put smb. to inconvenience|<nu e
habit|<a capata o ~>to contract/acquire a nici un ~!>no trouble at all!
habit deranja(a stingheri):to disturb, to trouble
deprins(experimentat):experienced|v. deranja(a stingheri):to inconvenience
obisnuit
deranja(a pune in neorinduiala):to derange,
depunator:depositor to upset
depune(a pune jos):to lay/put/set down deranja(a pune in neorinduiala):to throw
depune(bani):to deposit into disorder/confusion
depune(a arunca):to throw away deranja(a intrerupe):to interrupt
depune(a intemnita):to put to prison deranja(a se baga in):to interfere with
depune(a intemnita):to put into jail deranja(o masina etc.):to throw out of gear
depune(a destitui):to remove (from smb.'s deranja(carti etc.):to disarrange
post) deranja(a strica):to spoil
depune(a destitui):to dismiss deranja(parul):to ruffle, to tangle

337
deranja:to disturb (oneself)|to trouble derivativ:derivative
(oneself)|to take the trouble|to bother, to derivatie:derivation
move, to budge|to put (oneself) out of the derivatie:branch
way
deriva:allowance for lateral deviation
deranja:to be out of order|<nu te ~!>don't
derizoriu:ridiculous, laughable|<pe un pret
trouble/move/budge!|<nu va ~ti pentru
~>dirt-cheap|<pe un pret ~ fam.>for a
mine>don't let me disturb you, don't put
song|<pret ~>ridiculously low price
yourself out for me|<a ~ odihna cuiva>to
disturb smb.'s rest|<sper ca nu va deridere:derision, scoff(ing), mocking|<a
deranjez>I trust I am not inconveniencing lua pe cineva in ~>to hold smb. up to
you|<sper ca nu va deranje ridicule|<a lua pe cineva in ~>to mock/scoff
at smb., to turn smb. into derision
deranjament:fault
dermatita:dermatitis
deranjament(mintal):mental derangement
dermatolog:dermatologist
deranjament(stomacal):stomach trouble
dermatologie:dermatologic(al)
deranjare:disturbance, troubling v. deranja
dermatologie:dermatology
deranjat:disturbed
dermatoza:dermat(on)osis, skin disease
deranjat(in dezordine):in disorder
derma:derm, cutis
deranjat(defect):out of order
dermic:dermic, dermal
derapa:to skid, to side-slip
deroga:<a ~ de la... jur.>to depart from... (a
derapare:skid(ding), side-slip(ping)
law)
deratiza:to clear of rats
derogare:<~ de la...
deratizare:deratization jur.>derogation/impairment of (a law)
derbedeu:ne'er-do-well, loafer|loiterer, derogatoriu:derogatory
scamp
derula(o harta etc.):to unroll, to spread out
derbedeu:scal(l)awag|moocher|inspector of
derula(un cablu):to unwind, to unreel, to
the pavement
uncoil
derbedeu(vagabond):tramp, vagabond
derula(o banda):to unwind
derdelus:sleighing, sleighroad|toboggan
deruta:to mislead, to lead astray|to throw
slide
out of the right way|to lead out of the right
deretica:to do a room, to tidy up a room way|to put off
deretica:to tidy up deruta(a induce in eroare, voit):to confuse,
deriva:to derive to baffle
deriva:to shunt, to switch derutant:misleading, baffling
deriva(din)(din):to be derived (from) derutat(incurcat):puzzled|confused
deriva(a cobori):to descend (from) deruta:rout, disorderly retreat
deriva(a izvori):to spring (from), to arise deruta(zapaceala):confusion
(from) dervis:dervish
deriva:to drift des(compact):compact
derivare:derivation, diversion|tapping etc. v. des(dens):dense
deriva|<~ regresiva lingv.>back formation
des(gros):thick
derivat(d. inteles):secondary
des(numeros):numerous, copious, abundant
derivat:derivat(iv)e|<curent ~
des(repetat):repeated, frequent, usual
electr.>shunt(ed) current
des(repede):quick
derivata:differential, coefficient|<~
continua>derivative des(adesea):often(times), frequently

338
des(adesea):repeatedly descaleca(a intemeia)(a intemeia):to set up,
des:oft to found a state
des(dens):densely, thickly|<iarba descaleca(a coloniza):to colonize
deasa>thick grass|<padure deasa>dense descaleca(a se da jos de pe cal):to get off (a
forest|<par ~>thick hair|<populatie horse)
deasa>dense population|<rinduri ~e descaleca(a se da jos de pe cal):to
mil.>(closely) serried ranks|<sprincene dismount, to alight
~e>thick/bushy eyebrows|<vizite descaleca(a se stabili):to settle down
~e>frequent visits|<a scrie ~>to write
descalecare(intemeiere)(intemeiere):foundat
closely together|<
ion (of a state)
desaga:wallet, knapsack
descalecare(intemeiere)(intemeiere):settling
desaga(de cersetor):(beggar's) down
wallet/pouch/scrip
descalecare(intemeiere):colonization|dismo
desara:to clear of salt unting
desarare:clearing of salt, descalta:to take off smb.'s shoes etc.
desalting|desalinization
descalta:to take off one's shoes etc.
desarcina(din):to release (from)
descaltat:barefoot(ed)
desarcina(a concedia):to dismiss, to remove
descarca(o greutate):to unload
desarcina(de ceva suparator):to exempt
descarca(pamint si):to shoot, to tip, to dump
(from)
down
desarcinare:release, dismissal|v. desarcina
descarca(a goli):to empty
desavirsi(a perfectiona):to perfect, to
descarca:to lighten, to unload
improve
descarca(a debarca):to land
desavirsi(a termina):to finish
descarca:to discharge, to fire (off)
desavirsi(a inchide):to terminate, to bring to
a close descarca(a goli de gloante):to unload
desavirsi(a complecta):to complete descarca(pe cineva) (de):to dispense (from)
desavirsi(a duce la sfirsit):to achieve, to descarca(pe cineva) (de):to absolve (from)
consummate descarca(pe cineva) (de)(pe cineva) (de):to
desavirsi(a dezvolta):to develop exonerate (from)
desavirsi:to be perfected|to perfect oneself, descarca(de o sarcina):to let off
to improve descarca(inima etc.):to unburden
desavirsire:perfection, descarca:to be unloaded
improvement|finishing, descarca(de o pusca):to go off
termination|completion|<cu ~>wholly, descarca(d. o furtuna):to break out
entirely, thoroughly, quite, completely|<cu descarca(a-si usura inima)(a-si usura
~>totally, altogether, utterly inima):to relieve one's feelings
desavirsit:perfect, consummate, thorough descarca(a-si usura inima)(a-si usura
desavirsit(absolut):absolute inima):to get smth. off one's chest
desavirsit:perfectly descarca(d. minie etc.)(d. minie etc.):to
descalifica:to disqualify|to deprive of a title discharge/vent/clear oneself
etc. descarca:to run down, to discharge|<a ~
descalifica:to disqualify balastul dintr-un vas>to unballast a ship|<a
descalifica:to be disqualified ~ marfuri>to unload goods|<a-si ~ minia
descalificare:desqualification asupra cuiva>to vent/give vent to one's
passion/rage on smb.|<a-si ~ stomacul>to
descalcat:v. descalecare

339
clear/evacuate one's bowels, to relieve deschide:to open
nature|<a-si ~ suflet deschide(a scoate dopul):to uncork
descarcare:discharge, unloading|v. deschide(ceva sigilat):to unseal
descarca|<~ atmosferica>atmospheric deschide(cu cheia):to unlock
discharge|<~ electrica>electric
deschide(prin sfredelire):to bore open
discharge|<linie de ~ ferov.>unloading
siding|<loc de ~>place for unloading, deschide(cu cheie falsa):to pick
goodsyard deschide(cu un cutit):to cut open
descarcator:unloader deschide(cu dintii):to bide open
descarcator:discharging rod, discharger deschide(un butoi):to stave in|to broach
descarcatura:v. descarcare|unloaded goods deschide(a inaugura):to open (up)
descarna:to strip the flesh off|to emacinate deschide(a inaugura):to inaugurate
descarna:to lose flesh, to waste away deschide(discutii):to open, to start, to begin
descarnat(d. oase etc.):fleshless deschide(o intreprindere)(o
descarnat(d. corp):lank|emaciated intreprindere):to open, to start
descarnat(d. membre):scraggy, skinny, deschide(o intreprindere):to commence, to
bony establish
descatarama:to unbuckle deschide:to open, to be opened
descatarama:to come unbuckled deschide(brusc):to burst open
descatusa:to unchain, to unfetter|<descatusa deschide(d. bube):to break open
si fig.>to break loose (from one's fetters) deschide(d. flori):to spring forth, to (burst)
descatusare:unchaining, unfettering open
descazut:minuend deschide(d. flori):to unfold
descendent:descending deschide(d. o prapastie):to open out, to
yawn
descendent:descendant
deschide(a incepe):to open, to begin, to
descendent:offspring, issue|<linie
start
~a>descending line
deschide(d. vreme):to be clearing up
descendenta(origine):origin, extraction
deschide(d. vreme):to be getting brighter
descendenta(descendenti):offspring, issue,
progeny deschide(d. persoane):to open out, to open
one's heart
descendenta(posteritate):posterity
deschide:to open|<li se deschid perspective
descentra:to put out of centre|to decentre
bune>they have good prospects (opening up
descentra:to be decentred to them)|<asta iti ~ pofta de mincare>it will
descentraliza:to decentralize give you an appetite|<a ~ un abces med.>to
descentraliza:to be decentralized lance an abscess|<a ~ balul si fig.>to open
descentralizare:decentralization the ball|<a ~ o carte>to open a book|<a ~ un
descentrat:decentred, out of centre cont
descheia(camasa etc.):to unbutton deschidere:opening etc. v. deschide
descheia(nasturii):to undo, to unfasten deschidere(inaugurare):inauguration
descheia:to unbutton oneself deschidere(inceput):beginning|commencem
ent
descheia:to come undone|<a se ~ la
haina>to undo/unfasten one's coat deschidere:opening, aperture
deschiaburi:to dispossess the kulaks deschidere(la un pod etc.):span, width
deschiaburire:dispossession of (the) kulaks deschidere(intrare):entrance
diabolic:diabolically

340
diabolo:diabolo diamant(perla):pearl|<~ brut>rough
diac(scriitor de cancelarie)(scriitor de diamond|<ca ~ul>diamond-like|<ca
cancelarie):clerk ~ul>adamantine|<cimp de ~e>diamond
diac(carturar):scholar field|<de/din ~>diamond...|<de/din
~>(made) of diamonds|<de/din
diacon:deacon
~>adamant|<inel de ~>diamond ring|<mina
diaconeasa:deaconess|sister of de ~>diamond mine|<nunta de ~>diamond
charity|deacon's wife wedding
diaconesc:deacon's... diamantifer:diamantiferous
diaconie:deaconry diamantin:diamantine|adamantine
diacritic:diacritic(al)|<semn ~>diacritical diametral:diametrical|transverse
mark/sign
diametral:diametr(ic)ally|<linie ~a
diadema:diadem geom.>line of intersection|<~ opus (cu
diafan:diaphanous|translucent dat.)>diametrically opposed (to)|<~ opus
diafan:white (cu dat.)>exactly opposite (to)
diafilm:film strip diametru:diameter|<~ interior (al unei tevi
diafragma:diaphragm etc.)>bore|<cu un ~ de...>... in diameter
diagnostic:diagnosis|<a stabili ~ul (cu diapazon(instrument)(instrument):tuning
gen.)>to diagnose a case (as)|<a stabili ~ul fork
(cu gen.)>to determine the diagnosis (of) diapazon(intinderera sunetelor)(intinderera
diagnostica:to diagnose|to diagnosticate sunetelor):diapason
diagnoza:diagnosis diapazon(intinderera sunetelor)(intinderera
diagonal:diagonal sunetelor):pitch
diagonal:diagonally diapazon(al vocii)(al vocii):compass
diagonala:diagonal (line) diapazon(al vocii)(al vocii):range (of voice)
diagrama:diagram diapazon:range
dialect:dialect|<~ de clasa>jargon diapozitiv:(lantern) slide
dialectal:dialectal|<grai ~>dialect diaree:looseness of the bowels
dialectic:dialectic(al)|<materialism diastaza:diastase
~>dialectical materialism|<metoda diastola:diastole
~a>dialectical method diatermie:diathermy
dialectica:dialectics|<dialectica diateza:diathesis|<~ pasiva gram.>passive
naturii>dialectics of nature voice
dialectician:dialectician diatonic:diatonic
dialectolog:dialectologist diatriba:diatribe
dialectologic:dialectological diavol:devil
dialectologie:dialectology diavol(spirit rau):demon
dializa:dialysis diavol(spirit rau):fiend
dialog:dialogue diavoldiavolul:the Evil one
dialoga:to dialogize|to dialogue diavoldiavolul:Old Nick/Blazes/gooseberry
dialogat:dialogued|expressed in dialogue diavol(copil neastimparat)(copil
diamagneic:diamagnetic neastimparat):imp
diamant:adamant diavol(copil neastimparat)(copil
diamant(de taiat sticla):diamond neastimparat):young devil
diavol(copil neastimparat)(copil
neastimparat):pickle

341
diavol(laudativ):brick of a fellow|<~ de dichis(la mincari):dressing
femeie>she-devil|<~ de femeie>devil of a dichis(mirodenii):spice(ry)|<gatit cu tot
woman ~ul>in full dress|<gatit cu tot ~ul>dressed
diavolesc:devilish|diabolical up to the nines
diavoleste:devilishly|diabolically dichisi(a gati):to trick up
diavolita:she-devil|devil of a woman dichisi(a gati):to trim
diavoloaica:v. diavolita dichisi(a gati):to adorn
dibaci(fiziceste):skilled dichisi(a gati):to deck out
dibaci(fiziceste):apt dichisi(a gati):to tog up
dibaci(fiziceste):dexterous dichisi(a imbraca):to dress up
dibaci(mai ales cu miinile):handy dichisi(a aranja):to fit/fix up
dibaci(spiritualiceste):clever dichisi(a aranja):to arrange
dibaci(spiritualiceste):adroit dichisi(a aranja):to tidy (up)
dibaci(spiritualiceste):ingenious dichisi:to adorn oneself|to tidy oneself
dibaci(siret):sly (up)|to tog oneself up|to deck oneself out|to
dibaci(siret):cunning dress oneself up
dibaci(rafinat):refined dichisi(a se pregati):to get ready
dibaci(a nimeri):to hit dichisi(a se pregati):to prepare
dibaci(a cauta):to look for dichisit:trimmed|dapper|spick and
span|spruce|as if stepping out of a
dibaci(a da de):to come across/upon
bandbox|as if coming out of a bandbox|v.
dibaci(a gasi):to find (out) dichisi
dibacie:skill dicotiledonat:dycotyledonous
dibacie(dexteritate):dexterity dicta:to dictate
dibacie(spirituala):cleverness dicta(a inspira):to inspire|<a i se ~ fig.>to
dibacie(spirituala):adroitness be dictated|<nu inteleg sa mi se dicteze>I
dibacie(spirituala):ingenuity won't be ordered about|<nu inteleg sa mi se
dibacie(siretenie):cunning dicteze>I won't be dictated to|<legile pe
dibla:fiddle care ni le-a ~t natura>the rules which nature
has laid down for us|<scriam dupa cum imi
dibui(a pipai):to fumble/grope for
~>I wrote as
dibui(a gasi):to find (out)
dictafon:dictaphone
dibui(a nimeri):to hit
dictando:<caiet de ~>lined exercise book
dibui:to grope/fumble about|to feel one's
dictare:dictation|<a scrie dupa ~>to write
way (in the dark)
from/under dictation|<a scrie dupa ~>to
dibuiala:fumbling etc. v. dibui write to smb.'s dictation
dibuire:v. dibuiala dictat:dictate|<politica de ~>policy of
dibuite:<pe ~>groping(ly)|<pe dictation
~>fumblibgly dictator:dictator
dichis(mobila):furniture dictatorial:dictatorial
dichis(tot ce e de trebuinta):convenience(s) dictatorial:dictatorially
dichis(ordine):order dictatura:dictatorship|<dictatura
dichis(gateli)(gateli):finery proletariatului>dictatorship of the
dichis(gateli)(gateli):fine clothes proletariat(e)
dichis(accesorii)(accesorii):accesories dicton:saying|by-
word|adage|maxim|saw|proverb

342
dictionar:dictionary diferit(de):different (from)
dictionar(vocabular):vocabulary|<~ de diferit(de):differing (from)
buzunar>pocket dictionary|<~ ambulant diferit(neasemanator):dissimilar
fig.>walking encyclopaedia|<~ diferit(neasemanator):unlike
liliput>jejune dictionary
diferit(distinct):distinct
dictiune:diction|articulation|enunciation|<pr
diferit(feluriti)(feluriti):varied
oasta ~>poor/bad articulation
diferit(feluriti)(feluriti):various
didactic:didactic|<corp ~>teaching
staff|<poema ~a>didactic poem|<corp ~ diferit(feluriti)(feluriti):sundry
univ.>professorate|<gen ~>didactic style diferit(feluriti):different
didactica:didactics diferit:differently|<de ~e feluri>of
didacticism:didacticism different/sundry/several/various kinds|<in
~e rinduri>at different times|<in ~e
didacticism:priggishness
rinduri>on various occasions|<de ~e
didacticist:priggish marimi>of all sizes|<de ~e marimi>of every
diedru:di(h)edral (possible) size
diedru:dihedron dificil:difficult|hard|tough
dielectric:dielectric|insulating dificil(greu de multumit):fastidious
dielectric:dielectric dificil(greu de multumit):finicky
diereza:diaresis dificil(greu de multumit):difficult/hard to
diesel:Diesel engine please|choosy
dieta:regimen dificil(d. o pozitie):precarious
dietetic:dietetic(al)|dietary dificil(care nu cedeaza usor):unyielding
dietetica:dietetics dificil(care se acomodeaza
diez:diesis|<do ~>C sharp greu):unaccomodating
diferend:difference|disagreement|argument| dificil(incurcat):intricate
dispute dificil(incurcat):puzzling
diferenta:difference dificultate:difficulty|hardness|precariousnes
diferenta(distinctie):distinction|<a face ~ s|intricacy
intre...>to make a difference between...|<a dificultate(piedica):obstacle
face ~ intre...>to differentiate/discriminate dificultate(piedica):hindrance|<fara nici o
between...|<nu e nici o ~>it's all the ~>without any trouble/friction|<nu fara
same|<nu e nici o ~>it comes/boils down to ~>not without some trouble/friction|<a face
the same (thing)|<nu e nici o ~>it makes no dificultati>to make difficulties|<a face
difference|<nu e nici dificultati>to create obstacles|<a face
diferentia:to differentiate dificultati>to raise objections|<a intimpina
diferentia:to differentiate|to become dificultati>to meet with/en
differentiated diform:deformed|misshapen|shapeless|mons
diferential(d. calcul etc.):differential trous|out of
diferential(d. tarife etc.):discriminating shape|disproportionate|enormous
diferential:differential diforma:v. deforma
diferentiala:differential diformitate:disfigurement|deformity|malfor
mation
diferentiere:differentiation
diformitate(defect):defect
diferentiere:stratification
difractie:diffraction
diferi(de):to differ (from)
difteric:diphtheri(ti)c|<anghina
diferi(de):to vary
~a>diphtheria

343
difterie:diphtheria dihonie(cearta):feud
diftina:velveteen dihor:fitch(ew) (Mustela
diftong:diphthong putorius)|common/beach marten
diftonga:to diphthong(ize) dijmas:share cropper
diftongare:diphthongization dijma(in bani)(in bani):quitrent
difuz(d. lumina):diffused dijma(in natura, in parte)(in natura, in
difuz(d. un corp):diffuse parte):metayage
difuz(vag):vague dijma(in grine)(in grine):terrage
difuza:to diffuse|to spread|to disseminate dijma(in grine)(in grine):rent paid in corn
difuza:to broadcast dijma:tithe|<a lucra in ~>to sharecrop
difuza:to be diffused/spread/rad.broadca dijmui:to tithe
difuzare:diffusion|spreading dilata:to dilate|to expand
difuzare(a unei boli):spread dilata(stomacul):to distend
difuzare:broadcast dilata(d. pupila):to dilate
difuziune:diffusion dilata(d. aer):to expand
difuzor:loudspeaker dilata(a se umfla):to swell
dig:dam|dike|embankment dilata(d. stomac):to be(come) distended
dig(la mare):jetty dilatabil:dilatable|expansible
dig(la mare):seawall dilatare:dilatation|expansion|<~ a
inimii>dilatation of the heart
dig(la mare):breakwater
dilatat:dilated|swollen etc. v. dilata
dig:barrier
deschidere:size/span of a jaw|<~a unui
digera:to digest
cont>opening/statement of an account|<~a
digera:to be digested unui obiectiv opt.>opening of an
digerabil:digestible objective|<~a unui
digerare:digestion testament>opening/reading of a
digestie:digestion will|<cuvint de ~>opening/inaugural
digestiv:digestive|<aparat ~ anat.>digestive speech/address|<lucrari de ~ min.>opening
apparatus|<tub ~ anat.>alimentary canal work|<zi de ~>opening fete, d
digital:digital|<nerv ~>digital deschis:open
nerve|<amprenta ~a>finger print deschis:open-minded/-hearted, frank
digitalina:digitaline deschis(sincer):sincere
digitat:digited deschis(candid):candid, ingenuous
digitat:digitated deschis(clar)(clar):obvious, evident
digitatie:fingering deschis(public)(public):public, notorious
digresiune:digression|<a face o ~>to make a deschis(d. culori):light
digression|<a face o ~>to digress|<a face o deschis(d. o colectie):open, on view
~>to wander from the point|<a face o ~>to deschis:openly
fall into a digression deschis(cu cartile pe masa):openly, above
dihai:<mai ~>(far) better sau more sau board|<albastru ~>light blue|<cu usile
stronger ~e>with open doors|<fire ~a>frank/open
dihanie(animal salbatic):wild beast nature|<larg ~>wide open|<mare ~a>open
dihanie(monstru):monster sea|<oras ~>open/unfortified town|<par de
dihonie:discord culoare ~a>light/fair hair|<rana ~a>gaping
dihonie(cearta):quarrel

344
wound|<sedinta ~a>public meeting|<un om descintec(impotriva bolii
~>an op etc.):disenchantment
deschizator:<~ de drumuri>pathfinder, desclei(a):to unpaste, to unglue
pioneer desclesta(pumnul):to unclench, to undo, to
deschizatura:opening, aperture open
deschizatura(orificiu):mouth, orifice desclesta(miinile):to unclasp
deschizatura(gaura):hole desclesta(falcile):to open (one's mouth)
deschizatura(crapatura):chink, gap, crack desclesta:to be unclenched
deschizatura(taietura in lungime):slit desclesta(d. cineva):to break loose
deschizatura(a cutiei de scrisori):slot desclesta(a scapa):to escape
deschizatura:v. deschidere desclestare:unclenching etc. v. descleSta
descifra(ceva scris):to decipher, to descoase(cusatura):to undo, to unstitch
puzzle/make out descoase(pe cineva)(pe cineva):to sound, to
descifra:to clear up, to unravel pump
descifrabil(d. o inscriptie):decipherable descoase(pe cineva)(pe cineva):to worm a
descifrabil(citet):legible, readable secret out of
descifrare:deciphering etc. v. descifra descoase(o chestiune):to search/pry into
descinde(a se da jos):to descend, to alight descoase(o chestiune):to examine (closely)
descinde(de pe cal):to dismount|<a ~ din... descoase:to be undone
(a se da jos din)>to descend/alight descoji(de coaja):to remove the skin/bark
from...|<a ~ din... (a se trage din)>to from
descent from...|<a ~ la...>to put up at... descoji(de coaja):to bark
descindere(coborire) si fig.:descent|putting descoji(mazare etc.):to shell, to husk
up at a place descoji(fructe, cartofi):to peel, to skin
descindere(ancheta):search descoji(boabe de cafea):to pulp
descindere(inspectie):inspection descoji(orz):to peel
descindere:domiciliary visit descoji(d. pomi):to shed the bark
descinge:to ungird, to unbelt descoji(d. piele):to peel (off), to come off
descinge(a descatarama):to unbuckle descoji:to be barked
descinge:to ungird/unbelt oneself descolaci:to uncoil
descilci(o jurubita):to disentangle, to descompleta:to render incomplete|to spoil,
unravel to break up (a set)
descilci(o problema):to puzzle out descompleta:to be spoilt
descilci:to disembroil descompune:to decompose|to break up, to
descilci(a clarifica):to clear disintegrate
descilci(a pune in ordine):to arrange, to descompune(materie organica):to rot, to
settle decay, to decompose
descinta(pe cineva):to cast a spell over descompune(a analiza):to analyse
descinta(o boala):to charm away (by magic descompune(a dizolva):to dissolve
words) descompune:to decompose, to
descintec(farmece):(magic) charm disintegrate|to crumble
descintec(farmece):exorcism descompune(a se dizolva):to dissolve
descintec(formula):magic formula/spell descompune(d. materie organica):to rot, to
descintec(in sens rau):evil spell, devilment decay, to decompose

345
descompune:to decay descoperi(a se dezgoli):to denude/divest
descompune(d. trasaturile fetei):to be oneself
distorted descoperi:to be discovered|<a ~t
descompune:to be decomposed america>the Dutch have taken Holland
descompunere:decomposition descoperire:ferreting out etc. v.
descompunere(putrezire):rotting, decay, descoperi|discovery
decomposition descoperire(inventie):invention
descompunere(a trasaturilor):distortion of descoperire(revelatie):revelation
features descoperire(detectare):detection
descompunere:disintegration|<descompuner descoperit(deschis):open
e>breaking up into constituent parts|<in descoperit(liber):free
~>crumbling, disintegrating descoperit(cu capul gol):bare-headed
descompus:decomposed etc. v. descoperitor:discoverer, explorer
descompunere
descotorosi(de):to rid (of)
descompus(d. trasaturile fetei):distorted
descotorosi(de):to rid oneself (of)
desconcentra:to disband (troops)|to
descotorosi(de):to get rit (of)
demobilize
descreierat:hare-brained, scatter-
desconcentra:to be disbanded/demobilized
brained|crazy, mad
desconsidera:to slight, to disregard|to treat
descreierat:harum-scarum, scatter-brain
with contempt/disdain|to think little/nothing
of|to despise descreste:to diminish, to decrease
desconsidera(a nu da ascultare):to disobey descreste(tot mai mult):to grow less and
less
desconsidera(a nu tine seama de):to
neglect|to pay no heed to...|to ignore, not to descreste(a se scurta):to grow shorter
heed descreste(a disparea):to decline, to dwindle
desconsiderare:disregard, disdain, neglect descreste(a disparea):to fall away
descoperi(un fapt, o tara):to discover descreste(d. flux):to recede
descoperi(a zari pamint etc.):to descry descreste(d. iuteala):to slow down/up, to
descoperi(adevarul etc.):to ferret/find out slacken
descoperi(o eroare, o crima):to detect descreste(d. o tumoare):to go down
descoperi(un mister):to unravel, to descreste(a se subtia):to grow thin
(un)fathom descreste(d. putere):to decrease
descoperi(a revela):to reveal, to disclose descreste(d. luna):to be on the wane
descoperi(a demasca):to lay bare, to expose descreste(d. cereri)(d. cereri):to fall off
descoperi(a demasca):to show up descreste(d. zile):to draw in
descoperi(o taina):to disclose, to unveil descreste(d. vint):to abate, to drop
descoperi(a lua invelisul):to uncover descreste(d. vint):to calm/go down
descoperi(a scoate valul de pe):to unveil descreste(d. temperatura):to abate
descoperi(a inventa):to invent descrestere:diminution etc. v. descreSte
descoperi(a gasi):to find descreti:to smooth out
descoperi(a se face cunoscut):to make descreti:to be smoothed out
oneself known descreti(d. fructe):to smooth down
descoperi(a-si scoate palaria):to descrie:to describe|to describe, to depict|to
uncover/bare one's head sketch
descrie(exact):to hit off

346
descrie(a portretiza):to portray|<a ~ se ~ in...>to make head or tail of...|<a se ~
amanuntit...>to give a minute description in... (a se pricepe la)>to be a good hand
of...|<a ~ amanuntit...>to give full details at/in...
of... descurcaret:resourceful, cute,
descriere:description, detailed resilient|shifty, tricky|<e ~ fam.>he's got his
narrative|sketch, picture|graphic account wits about him|<e ~>he can fend for
descriere(schitare):delineation himself
descriptiv:descriptive|<geometrie descusut:unripped, ripped open
~a>descriptive geometry deseara:to-night, this evening
descuama:to exfoliate desecare:draining
descuama:to exfoliate desemn:v. desen
descuia:to unlock desemna:to designate
descuia(a deschide):to open desemna(a numi):to appoint
descuia:to be unlocked/opened desemnare:designation, appointment
descuiat:unlocked desen(tablou desenat):drawing, sketch,
descuiat(deschis):open draft, design
descuiat:broad-minded desen(arta):(art of) drawing
descult:bare-footed/-legged desen:draught, plan
descult:barefoot desen(contur):outline
descult:tramp, vagabond desen(pe stofe):design, pattern|<~
descumpani:to unbalance, to upset|to artistic>art drawing|<~ cu creionul>pencil
disconcert drawing|<~ de executie>working
drawing|<~e animate>animated cartoons|<~
descumpanit:unbalanced, disconcerted|out
in cerneala>ink drawing|<~ in tus>China
of one's depth
ink drawing|<~ liber>free-hand drawing|<~
descuraja:to discourage, to dishearten|to linear>linear drawing|<~
damp smb.'s courage|to take the heart out of tehnic>mechanical dra
descuraja:to lose courage/heart|to get desena:to draw, to sketch
discouraged
desena(in cerneala):to draw in ink
descurajare:discouragement
desena(dupa natura):to draw from nature
descurajator:discouraging, disheartening
desena:to stand out, to show up|to take
descurca(o jurubita):to disentangle, to shape
unravel
desenator:drawer, sketcher
descurca(un mister)(un mister):to unravel
desentina:tithe
descurca(o problema)(o problema):to
deseori:v. adesea
puzzle out, to solve
desert:last course
descurca(a clarifica)(a clarifica):to clear up,
to make clear desert(fructe):dessert
descurca(a scoate din incurcatura)(a scoate desert(prajituri etc.):sweets
din incurcatura):to disembroil desert:dessert
descurca(a scoate din incurcatura):to set deservi:to attend (to), to serve|to be
free from difficulties detrimental to
descurca:to be disentangled deservi(d. obiecte):to serve|<deservi>to do
descurca(dintr-o chestiune dificila):to smb. a disservice/an ill turn
extricate oneself (from)|to manage|to find deservire:service, facilities|<~ medico-
one's way out/about|to shift for oneself|<a sanitara>medical
service/attendance|<personal de

347
~>service/attenting staff/personnel, desfasura(o activitate):to carry on
attendants, assistants desfasura(a dezvolta):to develop
desface(de):to disengage oneself (from) desfasura:to unfold, to be unfolded
desface(de):to emancipate oneself desfasura(a decurge):to be getting/going on
desface(a se elibera):to make oneself free desfasura(d. intrecere):to grow apace
desface(a se elibera):to get loose, to come desfasura(a avea loc):to take place
apart desfasura(d. o priveliste, peisaj):to open up,
desface(a se dezlega):to come untied to unfold (oneself)|<a ~ intrecerea
desface(d. par, sireturi etc.):to come undone socialista>to develop socialist emulation
desface(a se dizolva):to melt desfasurare:development|display etc. v.
desface(d. flori):to (burst) open desfASura|<~ de forte>display of forces
desface(d. un nasture):to come/tear off desfasurat:unfolded etc. v.
desface:to be detached desfASura|<construirea ~a a
socialismului>all-out construction of
desface:to detach
socialism
desface(a dezlega):to undo, to unbind, to
desfata:to please, to gladden|to give
untie
pleasure to, to delight
desface(a dezlega):to loosen, to make free
desfata(cu):to enjoy oneself
desface(a separa):to sever, to undo
desfata(cu):to be (highly) delighted
desface(a separa):to take apart/to pieces
desfata:to please the eye|to flatter the
desface(pinzele etc.):to unfold, to unfurl senses|<a-si ~ ochii cu...>to feast one's eyes
desface(masinarii):to take to pieces, to strip on...
desface(masinarii):to disassemble desfatare:delight, pleasure|enjoyment
desface(sireturi):to unlace desfatare(veselie):merriment, mirth
desface(a vinde):to sell (off), to market desfatare(bucurie):joy, glee
desface(un contract):to cancel, to annul desfatare(manifestare a
desface(vraji):to disenchant bucuriei):rejoicing|<~ ochilor>smth. to
desface(a deschide):to open feast one's eyes upon, delightful sight|<e o
desface(o haina):to undo, to unfasten|<a ~ o ~ sa-l vezi>it is quite delightful to see
casatorie>to dissolve a marriage, to untie him|<e o ~ sa-l vezi>it does one's heart
the matrimonial knot|<a ~ un contract>to good to see him
set aside/cancel a contract|<a ~ minerul>to desfatator:delightful, delicious, blissful
take off the handle|<a ~ un nod>to desfatui(de):to dissuate (from)
undo/untie a knot|<a ~ o tovarasie>to desfereca:to unfetter
dissolve partnership desfibrator:cotton-scutching machine
desfacere:detachment etc. v. desface desfide:to defy, to provoke
desfacere(vinzare):sale desfide(a chema la lupta):to challenge (to
desfacut:detached|open etc. v. desface mortal combat)
desfasa:to unwrap (a baby) desfide(a brava):to dare, to defy|<te desfid
desfasa:to get unswaddled s-o faci>I defy/dare you to do it|<te desfid
desfasura(un ziar, o batista etc.):to unfold, s-o faci fam.>I bet you can't do it
to open/spread out desfigura:to desfigure
desfasura(un steag):to unfurl, to display desfigura(a poci):to desface, to deform
desfasura(aripile):to spread desfigura(a mutila):to maim, to mutilate
desfasura(a etala):to show, to display desfigura:to desfigure oneself

348
desfigurare:desfigurement, deshidratare:dehydration
defacement|mutilation deshidrator:dehydrator
desfigurat:disfigured, defaced|mutilated deshuma:to exhume, to disinter
desfiinta:to abolish, to suppress deshumare:exhumation, disinterment
desfiinta(a anula):to cancel, to annul designa:to designate, to indicate
desfiinta(a abroga):to repeal, to rescind desigur:certainly, naturally|sure(ly), of
desfiinta(a abroga):to abrogate course
desfiinta(a face sa inceteze):to dissolve, to desime:thickness, denseness|density
break up desime(desis):thicket
desfiinta(o functie, o sarbatoare):to do away desinenta:inflexion
with desis:thicket
desfiinta(un abuz):to suppress, to put down deslusi(a explica):to explain
desfiinta(a distruge):to destroy deslusi(a elucida):to elucidate, to illustrate
desfiinta:to be annulled deslusi(a elucida):to clear up
desfiintare:abolition|suppression, deslusi(a interpreta):to interpret
abrogation|v. desfiinta
deslusi(a recunoaste):to recognize
desfoia:to strip/denude of leaves|to defoliate
deslusi(a observa):to discern, to perceive
desfoia:to shed the leaves
deslusi(a observa):to notice
desfoia(d. boboci):to blossom forth
deslusi(a descoperi):to discover
desfrinare:v. desfriu
deslusi(a distinge):to distinguish
desfrinat:unrestrained, licentious|unruly
deslusi:to be explained|to become
desfrinat:rake, libertine|dissolute/debauched distinct/visible|to heave in sight, to loom
fellow
deslusit(usor de distins):distinct, marked
desfriu:dissoluteness,
deslusit(clar):clear, intelligible, plain
debauchery|licentiousness, dissipation
deslusit(evident):evident
desfrunzi:to strip/denude of leaves|to
defoliate deslusit(citet):legible
desfrunzi:to shed the leaves deslusit:distinctly
desfrunzit:leafless, defoliate(d) desolidariza:to go one's own way
desfunda:to clear/free of obstructions desolidariza(de):to dissociate oneself
(from)|<desolidariza>to break (one's ties)
desfunda(a curata):to clean
with one's colleagues
desfunda(a deschide):to open
desolidarizare:dissociation
desfunda(un butoi):to stave (in), to broach
despacheta(a deschide):to open
desfunda(un drum):to wash away, to erode
despacheta(marfuri):to uncase, to unbale
desfunda(a-l curata):to clear, v. Si destupa
despacheta(un geamantan):to unpack
desfunda:to be cleaned etc. v. Si destupa
despachetare:opening etc. v. despacheta
desfundare:cleaning etc. v. desfunda
despaduchea:to delouse, to clear of lice|to
desfundat(fara fund):bottomless desinfest
desfundat(d. un drum):broken, despaduri:to deforest, to disafforest|to clear
bumpy|impassable, impracticable of woods
deshama:to unharness|<deshama>to take despadurire:deforestation, disafforestation
the horses out of the shafts
despadurit:deforested, disafforested
deshamare:unharnessing
despagubi:to indemnify|to compensate for a
deshidrata:to dehydrate loss|to reimburse (for money spent)

349
despagubi:to make up a loss|to cover a despera:to drive to despair
loss|<despagubi>to make amends to (for an desperare:despair,
injury or insult)|<despagubi>to remunerate desperation|despondency|<la ~>in
(for services rendered) despair|<a duce/aduce/impinge la ~>to
despagubire:indemnification|(damage) drive to despair
compensation|reimbursement, desperat(d. persoane):desperate, in despair
amends|remuneration desperat(d. o situatie etc.):desperate,
despagubire(dauna):damage|<a cere hopeless
despagubiri jur.>to claim/recover damages desperat:desperately
desparti(d. drumuri):to branch off desperechea(ciini)(ciini):to unleash
desparti(a se desolidariza):to dissociate desperechea(a descompleta):to break up
oneself
desperechea(a descompleta):to break/spoil a
desparti:to separate, to sever set of
desparti(a detasa):to detach|to put asunder desperechea(a descompleta):to render
desparti(ceva legat sau unit):to disconnect, incomplete
to disjoin desperecheat:odd, not paired|not one of a
desparti(a dezuni):to disunite pair|incomplete
desparti(a dizolva):to dissolve desperechere:uncoupling etc. v.
desparti(a selecta):to select, to sift desperechea
desparti(a divide):to divide despica:to split, to cleave
desparti(a izola):to isolate despica(lemne):to chop
desparti(sot si sotie):to separate, to divorce despica(a face taietura in):to slit
desparti(a deosebi):to distinguish despica:to split, to cleave, to slit
desparti(unul de altul):to part (company) despica(d. cristale):to cleave
desparti(a se separa):to separate, to sever despica(a se bifurca):to bifurcate, to branch
desparti(d. asociati):to dissolve out
partnership|<unde se despart drumurile>at despica:to be split|<a ~ firul in patru fig.>to
the parting of the ways|<desparti (ceva legat split hairs, to draw it fine
sau unit)>to break up the connection despicare:splitting etc. v. despica
between despicatura(tandara):splinter
despartire:separation, isolation|seclusion despicatura(bucata de lemn):piece of
etc. v. despArTi chopped wood, billet
despartitor:dividing etc. v. despiedica(un cal):to untrammel, to unbind
despArTi|<perete ~>party/partition wall
despiedica(o roata de trasura):to take off the
despartitura(diviziune):division drag from
despartitura(clasa):class despleti(parul):to unplait, to unbraid
despartitura(grupa):group despleti(parul):to undo, to let down
despartitura(compartiment):partition, despleti(o funie):to untwine
compartment
despleti(pe cineva):to unplait smb.'s hair
despartitura(spatiu inchis):locker, closet
despleti:to come undone, un be untwined
despartitura(camaruta):box room, boudoir
despleti(d. persoane):to undo/unplait one's
despartitura(ingraditura):enclosure hair
despaturi:to unfold|to open/spread out despleti(d. persoane):to let down one's hair
despera:to despair, to despond|to lose despletit(d. par):let down, undone,
hope|to give up expectation dishevelled

350
despletit(d. cineva):dishevelled desprinde(de o carte etc.):to tear oneself
despodobi:to take decorations off...|to strip away (from)
of ornaments desprinde(a se auzi):to be heard|<a se ~
despopula:v. depopula din...>to result/appear from...
despot:despot, tyrant desprindere:detachment etc. v. deprindere
despotcovi:to lose one's (horse)shoes despriponi:to untether
despotcovi:to unshoe despuia:to strip, to denude, to divest|to
despotic:despotic(al), tyrannical undress, to disrobe
despotic:despotically, tyrannically|with a despuia(d. piele):to skin, to flay
heavy/high hand despuia(a jefui):to strip to the skin
despotism:despotism, tyranny, despuia(un pom):to strip/denude of leaves
absolutism|heavy/iron hand despuia(un pom):to despoil, to defoliate
despotmoli:to refloat despuia(de frunze):to shed the leaves
despotmoli(o caruta):to drag out of mud despuia(a se dezbraca):to strip (oneself)
despovara:to discharge despuia(a se dezbraca):to undress (oneself)
despre:about, of despuia(a se dezbraca):to take off one's
despre(asupra):on clothes|<a ~ scrutinul pol.>to count the
despre(in legatura cu):in votes
connection/conjuction with despuiat:(stark) naked, undressed|in buff
despre(in ceea ce priveste):as for, despuiat:in nature's garb
respecting, in respect of despuiat(d. un pom):bare
despre(catre):towards|<~ aceasta>about despuiat(fara pene):without plumage,
it/that|<~ care (relativ)>whereof, about unfledged
which sau whom|<~ ce e vorba aici?>what despuiere:denudation etc. v. despuia|<~a
is here involved?|<cit ~...>as to...|<cit ~ scrutinului>returning operations, counting
mine>as far as I am concerned, as to of the votes
myself, for all I care|<cit ~ mine (eu destainui:to reveal, to disclose
unul)>I for one
destainui(a divulga):to divulge
destainui(a divulga):to blab/let out
despresura:to relieve a besieged town etc.
destainui(o taina):to unfold, to disclose, to
despresurare:relieving of a besieged town
unveil
etc.
destainui:to be revealed|to open one's
despresurat:relieved
heart|<a se ~ cuiva>to make a confidant of
desprimavara:<se ~ etc. unip.>spring was smb., to open one's heart to smb.
coming
destainuire:confidence
desprinde(a lua):to take (down, out etc.)
destainuire(marturisire):confession
desprinde(dintr-un cirlig):to unhook
destin:destiny, fate
desprinde(a desface):to undo, to detach
destin(inevitabil):fatality
desprinde(a rupe):to tear off
destin(ursita):lot
desprinde(din jug):to unyoke
destin(sansa, noroc):chance
desprinde(a decupla):to uncouple
destin:Fate
desprinde(a detasa):to unloose, to unbind
destina:to destine, to intend|to mean, to
desprinde(a detasa):to unfasten dedicate|<destina>to be
desprinde(d. un nasture):to come/tear off destined/meant/intended/dedicated
desprinde(a pierde contactul):to lose touch destinat(cu dat.):destined (to), meant (to)

351
destinat(cu dat.):intended (to), dedicated destramare:teasing etc. v. destrAma
(to) destramator:cotton picker
destinat(cu dat.):fated (to) destul:sufficient|enough
destinatar:addressee, recipient destul:enough|sufficiently|<destui
destinatie:(place of) destination bani>enough money|<~ de bun>good
destinde:to extend, to stretch (out)|to enough|<~ !>let it suffice ! no more of this !
expand that will do !|<~ !>enough ! stop ! have
destinde(degete):to distend done !|<e ~ de bun>it's good enough|<ne e
~>we want no more of it|<nu e ~ ca nu stie
destinde(aripile):to spread out
lectia, dar...>not only do
destinde(a trage inapoi):to draw back
destupa(a curata):to clear
destinde(a face mai larg):to distend, to
destupa(a curata):to clear obstructions from
widen out
destupa(a deschide):to open
destinde(a face mai larg):to enlarge
destupa(o sticla):to uncork
destinde(a lungi):to lengthen
destupa(o sticla):to unstop(per)
destinde(a se relaxa):to relax
destupa:to be cleared|<a-si ~ urechile>to
destinde:to be unbent
open one's ears
destindere:relaxion etc. v. destinde|<~a
desteleni:to fallow|to turn up
incordarii internationale>international
detente|<~a incordarii destelenire:fallowing|upturning
internationale>relaxation in/easing of destepeni:to stretch oneself|<destepeni>to
world/international tension recover elasticity/motion|<destepeni>to str
destitui:to dismiss smb. from his post|to desuet:antiquated|out-of-date|obsolete
turn (out of office) desuetudine:desuetude|disuse|<a cadea in
destitui(temporar):to suspend ~>to fall into desuetude/disuse|<a cadea in
destituire:dismissal, suspension ~>to become obsolete
destoinic:competent, (cap)able, efficient desuuri:underwear
destoinic(vrednic):worthy deszapezi:to clear of snow
destoinicie:competence|(cap)ability|efficien deszavori:to unbolt
cy deszice:v. dezice
destrabala:to grow/become depraved|to fall desantat(dezordonat):disorderly
into dissolute ways|to go astray/to the bad desantat(dezordonat):untidy
destrabalare:debauchery|profligacy desantat(dezordonat):careless
destrabalat:dissipated|debauched|dissolute|p desantat(dezordonat):negligent
rofligate desantat(dezordonat):slatternly
destrabalat:dissolute/debauched desantat(fortat):far-fetched
fellow|rake|libertine|profligate desantat(nelalocul lui):improper
destrama(ceva tesut):to unweave desantat(ciudat):strange
destrama(ceva tesut):to tease desantat(ciudat):odd
destrama(ceva tesut):to unravel desantat(rusinos):shameful
destrama(a descilci):to unravel desantat(rusinos):brazen
destrama(a purta, a toci):to fray desela(a speti):to break the neck of
destrama(a rupe):to tear desela(a speti):to knock up
destrama(a dizolva):to dissolve desela(a speti):to harrass
destrama:to ravel/fray out desela(a speti):to work to death
destrama:to disintegrate

352
desela(a bate):to beat till one is lame desertat:emptied|empty|cleared etc. v.
desela(a bate):to beat black and blue deSerta
desela:to overtire oneself|to work oneself to desertaciune:vanity|vain-
death|to work like a slave|to break one's gloriousness|futility|bubble and squeak
back deseua:to unsaddle
deselat(cu salele frinte):lame in the hips deseuri:waste (material)
broken-broken desi:albeit|(al)though|<~ nu stie
deselat(obosit):fagged out nimic>(al)though he knows nothing|<~ nu
deselat(obosit):knocked up stie nimic>(al)though he may know
deselat(obosit):down(-)and(-)out|<deselat anything|<~ nu stie nimic>ignorant as he
(cu salele frinte)>lame in the haunches is|<~ nu stie nimic>though he (may) be
broken-backed ignorant
desert(ant. plin):empty desira(d. margele):to come off
desert(d. staruinta):futile desira:to unwind|to unravel
desert(d. un loc):deserted desira(margele etc.):to unstring
desert(necultivat):uncultivated desira:to spin (out)
desert(neocupat):vacant desira(a se destrama)(a se destrama):to
ravel/fray out
desert(vanitos):conceited
desira(d. ciorapi)(d. ciorapi):to ladder
desert(neocupat):unoccupied
desira(a se intinde)(a se intinde):to stretch
desert(van):vain
desira:to be unwound
desert(vanitos):vainglorious
desirat:unwound etc. v. deSira
desert(d. teren):waste
desirat(lung):lean (and lanky)
desert(d. vorbire):idle
desirat(lung):thin
desert(netemeinic):unfounded
desirat(uscativ):scraggy
desert(d. o regiune):desert
desirat(dezlinat)(dezlinat):loose
desert(d. o regiune):desolate
desirat(dezlinat)(dezlinat):prolix
desert(pustiu):desert
desirat(dezlinat):long-winded
desert(pustiu):waste (land)
destept(treaz):awake
desert(pustiu):desolate region
destept(activ):active
desert(pustiu):wilderness
destept(activ):lively
desert(de ape)(de ape):watery waste
destept:cute
desert(desertaciune):vanity
destept:clever man
desert(nimicnicie):nothingness
destept:a wise man of Gotham
desert:side
destept:cleverly
desert(gol, vid):vacuum
destepta(din somn):to (a)waken
desert(gol, vid):void|<credinta desarta>idle
belief|<credinta desarta>superstition|<cu destepta(din somn):to wake
miinile desarte>empty-handed|<in ~>in destepta(din somn):to rouse (out of smb.'s
vain|<in ~>to no end|<a lua in ~>to take in sleep)
vain destepta(dimineata):to call up in the
deserta(cutia cu scrisori, soba etc.):to clear morning
deserta:to empty oneself|<a-si ~ inima>to destepta(sunind):to ring up
unbosom one's heart destepta(batind in usa):to knock up
destepta(a inviora)(a inviora):to cheer up

353
destepta(a inviora):to enliven detasa:to unfasten
destepta:to (a)wake detasa(un vagon):to uncouple
destepta(brusc):to start up (from one's detasa(a separa):to disjoin
sleep) detasa(a separa):to separate
destepta:to wake (up)|<a ~ banuieli>to detasa(o bucata din ceva):to detach
incur/excite suspicion|<a ~ pofta>to detasa(o bucata din ceva):to cut off
sharpen/whet the appetite
detasa(o bucata din ceva):to pull off
desteptare:awaking etc. v. deStepta
detasa(un cec etc.):to tear out
desteptare:rouse
detasa(a instraina):to alienate
desteptaciune:cleverness|intelligence
detasa:to detach|to detach|to unloose|to
desteptaciune(prostie)(prostie):silly thing unbind
desteptaciune(prostie)(prostie):nonsense detasa(a se desprinde):to come off
desteptaciune(prostie)(prostie):rubbish detasa(a se separa) (de):to separate (from)
desteptaciune(prostie):stupidity detasa(a se separa) (de):to become alienated
desteptator:awakening etc. v. deStepta (from)
desteptator(ceas):alarm (clock) detasa(a se separa) (de):to detach oneself
desteptator(ceas):alarum (from)
desucheat(smintit):crazy detasa(pe un fond):to stand out (against/in
desucheat(smintit):cracked relief)|<detasa (d. un functionar)>to be
desucheat(smintit):batty attached temporarily to another
department|<detasa (un functionar)>to
desucheat(destrabalat):profligate
attach smb. temporarily to another
desucheat(destrabalat):dissolute departament etc.
desucheat(destrabalat):gay detasabil:detachable
desucheat(smintit):rumad eggbrain detasament:draft
desucheat(smintit):madcap detasament(echipa):team
desucheat(destrabalat):fast liver detasament(echipa):group
desucheat(destrabalat):gay dog detasament(echipa):party
desuruba:to unscrew detasare(ca actiune):detaching etc. v. detaSa
desuruba:to unscrew|to get unscrewed detasare(a unui functionar):transfer (to
desurubat:unscrewed another job)
detaila:v. detalia detasare(a unui functionar):drafting off
detailist:small trader detasare(a unui functionar):assignment of a
detalia:to detail|to relate in detail|to describe mission
in detail detasare(a unui functionar):sending out on a
detalia:to appear|to stand out mission
detaliat:detailed|minute detasare(a unui ofiter):detachment
detaliat:in detail, minutely detasat:detached etc. v. detaSa
detaliu(amanunt):detail detasat:by far|clearly|beyond question
detaliu(amanunt):particular detectare:detecting
detaliu(vinzare in ~) com.:retail business detectiv:detective|tec|plain-clothes man
detaliu(vinzare in ~) com.:small trade|<in ~ detector:detecting
com.>by the piece|<in ~ com.>in detail, detector:spark indicator
minutely|<a vinde in ~ com.>to sell by the detectie:detection
piece|<a vinde in ~ com.>to retail

354
detenti(un)e:detention|imprisonment|<~ detrona:to dethrone|to depose|to overthrow
individuala>solitary confinement detronare:dethronement
deteriora:to deteriorate|to impair|to debase detuna(a exploda):to detonate
deteriora:to deteriorate detuna(a exploda):to explode
deteriorare:deterioration detuna(a trasni):to strike down (by
determina(a hotari):to determine lightning)
determina(a hotari):to move detuna(a distruge)(a distruge):to destroy
determina(a convinge):to persuade detuna(a distruge)(a distruge):to annihilate
determina(a convinge):to convince detuna(a zdrobi):to crush
determina(a cauza, a face):to make detuna(a exploda):to detonate
determina(a cauza, a face):to induce detuna(a exploda):to explode
determina(a cauza, a face):to cause detuna(a exploda):to go off (with a bang)
determina(a cauza, a face):to bring about detuna(cu flacari):to fulminate
determina(a fixa):to fix detuna(a bubui):to peal
determina(a fixa):to appoint detuna:to fulminate
determina:to measure detunator:detonating|explosive|pealing
determina(latitudinea):to ascertain detunator(d. voce):stentorian|<praf
determina(latitudinea):to find ~>friction powder
determinabil:determinable detunatura(de tun):thunder
determinant:determining detunatura(de tun):roar
determinant(hotaritor):decisive detunatura(de arma):report
determinant:determinative detunatura:pop
determinare:determination|fixing etc. v. detunatura(a unei case care se naruie):crash
determina detunatura(de tunet):thunder clap
determinativ:determinative detunatura(de tunet):clap (of thunder)
determinism:determinism detunatura(de tunet):peal (of thunder)
determinist:determinist detunatura(explozie):explosion
detesta(a uri):to hate detunatura(explozie):burst-up
detesta(a uri):to detest deturna:to defalcate|to embezzle|to
detesta(a uri):to abhor misappropriate
detesta(cu scirba):to loathe deturnare:defalcation|embezzlement
detestabil:hateful|detestable|execrable|odiou detinator:holder
s|loathsome detine:to hold
detonant:detonating|explosive detine(a avea):to have
detonant:explosive detine(a avea):to possess
detonator:detonator detine(a avea):to own
detonatie:detonation detine(a avea):to hold
detracat:deranged|unbalanced|corrupt detine(o pozitie, o situatie etc.):to hold
detractor:detractor|disparager detine(un oras):to occupy
detriment:<in ~ul cuiva>to smb.'s detine(in inchisoare):to detain (in prison)
detriment|<in ~ul cuiva>to the/in prejudice detinere:holding etc. v. deTine
of smb. detinut:prisoner|convict|detainee|jailbird|<~
detritic:detrital politic>political prisoner
detritus:debris|detritus

355
deunazi:the other day deviator:deviationist
deunazi(de curind):recently deviatie:deviation
deunazi(de curind):lately deviere:deviation|<~ de dreapta pol.>right-
deunazi(de curind):of late wing deviation|<~ de stinga pol.>left-wing
deunazi(acum citeva zile):a few days deviation
ago|<de mai ~>recent deviz:estimate (of work to be done)
devale:further down deviz(lista):list
devaliza:to rob|to strip|to ransack|to deviza:device|motto
rummage deviza(lozinca):slogan
devaliza(o casa):to rifle deviza(cuvint de ordine):watchword
devalizare:robbing etc. v. devaliza devize:foreign bills
devaloriza(dolarul etc.)(dolarul etc.):to devla:noddle|pate|knowledge box|(coco)-
devaluate nut
devaloriza(marfuri):to mark down devora(a minca lacom):to devour
devaloriza:to be devalorized devora(a minca lacom):to eat greedily
devaloriza(marfuri):to mark down devora(a minca lacom):to gobble up
devaloriza:to cheapen devora(a minca lacom):to wolf
devalorizare:devalorization etc. v. devora(a inghiti):to swallow(up)
devaloriza devora(cu ochii)(cu ochii):to devour with
devansa:to outrun|to outdistance|to one's eyes
outstrip|to outgo|to get ahead of devora(d. flacari)(d. flacari):to consume
devansare:outrunning etc. v. devansa devora(d. flacari):to destroy
devasta:to lay waste|to ravage|to devastate devorant:ravenous
devasta(un oras):to sack devorant:devouring
devasta(a jefui):to rob devota(cu dat.):to devote oneself (to)
devasta(a jefui):to pillage devota(cu dat.):to give oneself up (for)
devasta(a jefui):to rummage devotament:devotion|devotedness|(loyal)
devastare:devastation etc. v. devasta attachment|blind devotion|self-sacrifice
devastator:devastating devotat:devoted|staunch|loyal|<al dvs. ~ (in
devastator:devastator scrisori)>yours obediently/faithfully/very
devalmas:joint proprietor truly
devalmasie:joint property sau devotiune:devotion|piety
ownership|<in ~>in common|<in ~>jointly devreme:early|<~ ce>since, as|<cit mai ~
developa:to develop posibil>as early as possible
developare:development (of an image) dexteritate:dexterity|skill|light hand
deveni:to become|to grow|to turn|to get|<ce dextrina:starchgum
a ~t ?>what has become of him ? dezabuzat:life-
devenire:becoming|evolution weary|disilusioned|undeceived
devenire:formation|<in ~>in the making dezacord:disharmony
dever(vinzare):sale (effected) dezacord(lipsa de unitate):disagreement,
discord, disunion
deversor:spillway
dezacord(diviziune):division
devia(a se abate) (de la):to deviate (from)
dezacord(diviziune):split
devia(a se abate) (de la):to swerve (from)
dezacord(disensiune):dissension
devia(a se abate) (de la):to diverge

356
dezacorda:to put... out of tune dezavantaj(neajuns):shortcoming
dezacorda:to get out of tune dezavantaja:to disadvantage|to harm|to
dezacordat:out of tune affect unfavourably
dezagreabil(cu dat.):disagreeable (to) dezavantajos(cu dat.,
dezagreabil(cu dat.):unpleasant (to) pentru):disadvantageous (to)
dezagrega:to disintegrate|to disaggregate dezavantajos(cu dat., pentru):unfavourable
(to)
dezagrega(o roca):to weather
dezavua:to repudiate|to disapprove of|to
dezagrega:to break up|to disintegrate
disavow
dezagrega(d. o roca):to weather
dezavuare:repudiation|disavowal
dezagregare:disintegration|weathering
dezaxa:to set over
dezamagi:to disappoint|to disillusion
dezaxa:to be(come) unbalanced
dezamagire:disappointment|disillusionment
dezaxat(d. o roata)(d. o roata):dished
dezaproba:to disapprove (of)|to
dezaxat(d. o roata):splayed
discountenance|to deprecate
dezbate:to make out
dezaproba(a comanda):to condemn
dezbate(un cui):to drive out etc.
dezaproba(a aduce obiectii):to object to
dezbate:v. afina
dezaproba(a respinge):to reject
dezbate(a discuta):to deliberate upon, to
dezaprobare(cu gen.):disapproval (of)
discuss
dezaprobare(cu gen.):disapprobation (of)
dezbate(temeinic):to thrash out
dezaprobare(cu gen.):objection (to)
dezbate(a recenza):to review
dezaprobare(cu gen.):rejection (of)
dezbate(a recenza):to criticize
dezaprobare(cu gen.):deprecation
dezbate(a recenza):to coment one
dezaprobator:disapproving|deprecating
dezbate:to parley
dezaprobator:disapprovingly|deprecatingly
dezbate(a discuta):to debate (upon)
dezarma:to disarm
dezbate(a discuta):to argue
dezarma(a demobiliza):to demobilize
dezbate:to be driven out
dezarmare(demobilizare):demobilization|<~
dezbate(a se rupe):to break
generala>universal
disarmament|<conferinta pentru dezbate(a cadea):to fall
~>disarmament conference dezbate(a cadea):to drop
dezarmat:disarmed dezbate(a se desprinde):to come off
dezarmat(lipsit de aparare):unarmed dezbatere(discutie):discussion
dezarmat(lipsit de aparare):defenceless dezbatere(discutie):debate|<inchiderea
dezarmat(lipsit de aparare):undefended dezbaterilor>the closure of the debates|<a
deschide dezbaterile>to open the debates
dezarticula:to disjoint|to put out of joint|to
dislocate dezbara:<a se ~ de...>to get rid of...|<a se ~
de... (de un obicei)>to break oneself of...|<a
dezarticula:to be disjoindet
se ~ de... (de un obicei)>to give up
dezarticulat:out of joint etc. v. dezarticula
dezbara:<a ~ pe cineva de...>to break smb.
dezarticulat(teapan):stiff of (a habit)|<a ~ pe cineva de...>to cure
dezastru:disaster|calamity smb. of...|<a ~ pe cineva de...>to wean smb.
dezastruos:disastrous|calamitous from...
dezastruos:disastrously dezbina(a dezuni):to disunite
dezavantaj:disadvantage dezbina(a dezuni):to divde
dezavantaj(neajuns):drawback dezbina(a dezuni):to set at variance

357
dezbina(a dezuni):to set by the ears dezechilibru:want/lack of balance
dezbina(a instraina):to estrange dezechipa:to take the equipment off
dezbina(a separa):to separate dezechipa:to take off/remove one's
dezbina(a separa):to sever equipmen
dezbina(a separa):to part dezechipare:undressing
dezbina(a diviza):to disconect dezerta:to desert|<a ~ de la datorie>to
dezbina(a diviza):to disjoin abondon/quit one's post
dezbina:to fall out with one another dezertare:desertion
dezbina(a se separa):to separate dezertor:traitor
dezbina(a se separa):to sever dezesperant:heart-breaking|hopeless
dezbina(a se separa):to part dezghet:thaw|break in the weather|<la ~ul
zapezii>(at the time) when snow
dezbina:to dissolve partnership
thaws/melts
dezbina(d. drumuri):to branch off
dezgheta:to thaw|to (cause to) melt
dezbinare:disunion
dezgheta(a inviora):to enliven
dezbinare(separare):separation
dezgheta(d. riuri, vreme etc.):to thaw
dezbinare(separare):severance
dezgheta(a lasa rusinea)(a lasa rusinea):to
dezbinare(separare):partition grow warm
dezbinare(separare):disconnexion|discord|di dezgheta(a lasa rusinea)(a lasa rusinea):to
sagreement lay aside one's reserve
dezbinat:divided|disunited dezgheta(a deveni vioi):to brighten up
dezbinat:separately dezghetat(destept)(destept):clever
dezbobina:to unreel|to unwind dezghetat(destept):bright
dezbraca(o haina):to take off dezghioca(porumb):to husk
dezbraca(pe cineva):to undress dezghioca(fasole):to hull
dezbraca(incaltaminte):to pull off dezghioca(fasole):to pod
dezbraca(pe cineva):to disrobe dezghioca(fasole):to shell
dezbraca(pe cineva):to strip dezghioca:to be husked
dezbraca(de)(de):to divest (of) dezgoli:to denude|to divest
dezbraca(de):to denude (of) dezgoli(capul):to bare
dezbraca:to undres/strip dezgoli(capul):to uncover
(oneself)|<dezbraca>to take off one's
dezgoli:to denude/divest oneself|to
clothes/garments|<a ~ pe cineva pina la
uncover/bare one's head
piele>to strip smb. naked/bare|<a ~ pe
cineva pina la piele fig.>to dezgolire:denudation|divestment
fleece/strip/despoil smb. dezgolit:denuded etc. v. dezgoli
dezbracare:undressing etc. v. dezbrAca dezgolit(gol):naked
dezbracat:undressed dezgropa:to dig out/up|to unearth
dezbracat(gol):naked dezgropa(cadavre):to exhume
dezdoi:to unbend|to straighten dezgropa(cadavre):to disinter
dezechilibra:to unbalance|to throw out of dezgropare:digging out/up
balance dezgropare(de cadavre):exhumation
dezechilibra:to lose one's balance dezgropare(de cadavre):disinterment
dezechilibrat:out of balance|unbalanced dezgust(greata):sickly feeling
dezechilibrat:unhinged dezgust(greata):nausea

358
dezgust(scirba) (de):disgust (at, for, dezintegrare:disintegration
towards) dezinteres:lack of interest|unconcern
dezgust(scirba) (de):aversion (to, for) dezinteresa(de):to take no (further) interest
dezgust(scirba) (de):dislike (for, of, to) (in
dezgust(scirba) (de):repugnance|<cu dezinteresa(de):to not care (about)
~>disgusted|<cu ~>in disgust|<pina la ~>ad dezinteresare:lack of
nauseam interest|disinterestedness|unselfishness
dezgusta:to disgust dezinteresat:disinterested|unselfish
dezgusta(a ingretosa):to render dead sick of dezintoxica:to desintoxicate
dezgusta(a ingretosa):to sicken|<ma dezintoxicare:disintoxication
dezgusta>I feel a loathing for it|<ma dezinvolt(d. mers):easy
dezgusta>I feel an aversion to it|<ma
dezinvolt(d. mers):free
dezgusta>it sickens me|<ma dezgusta>I
have a dislike to it|<ma dezgusta>I am sick dezinvolt(d. maniere):detached
of it|<ma dezgusta>I am fed up with it dezinvolt(d. maniere):unselfconscious
dezgustat(de):weary (of) dezinvolt(d. maniere):unembarrassed
dezgustat(de):sick (of) dezinvoltura:unconstraint|ease|airy/offhand/
dezgustat(de):tired (of) free(and easy)manner
dezgustat(de):disgusted (at/with) dezlantui(a desface lantul):to unchain
dezgustat(de):fed up (with) dezlantui(a da drumul):to release
dezgustator:nasty|disgusting|loathsome|naus dezlantui(a da drumul):to set free
eous dezlantui:to unbridle
dezgustator(d. miros):offensive dezlantui(d. vint etc.)(d. vint etc.):to rage
dezgustator(d. lauda):fulsome dezlantui(d. vint etc.)(d. vint etc.):to sweep
dezgustator(care repugna):repugnant along
dezgustator(care respinge):repulsive dezlantui(d. o molima)(d. o molima):to rage
dezice:to deny dezlantui(d. o molima)(d. o molima):to play
havoc/destruction
dezice(a retracta):to retract
dezlantui(d. o molima):to get unbridled|<a
dezice:to go back on one's word
~ un razboi>to unleash a war|<a ~ un razboi
dezicere:denial etc. v. dezice elev.>to unleash the dogs of war
deziderat:desideratum dezlantuire(de nebunie):fit of madness
deziderat(doleanta):grievance dezlantuire(a unui vulcan):eruption
deziderat(dorinta):wish dezlantuire(a unei rascoale,a unui
deziluzie:disillusionment razboi:outbreak
deziluzie(deceptie):disappointment dezlantuire(a unei patimi):(out)burst
deziluziona:to disillusion dezlantuit:broken loose
deziluziona(a dezamagi):to disappoint dezlega:to untie
deziluzionat:disillusioned|disappointed dezlega(a ierta):to forgive|to unbind
dezinfecta:to disinfect dezlega:to absolve|to uncord
dezinfectare:disinfection dezlega(a scuti):to dispense|to unfasten
dezinfectat:disinfecting dezlega(a scuti):to absolve
dezinfectat:disinfectant dezlega(a emancipa):to emancipate
dezinfectie:v. dezinfectare dezlega:to unfurl
dezintegra:to disintegrate dezlega(a desface, a slabi):to unloosen

359
dezlega(a rezolva):to solve dezmembra:to anatomize
dezlega(nodul):to undo dezmembra(un stat):to divide up
dezlega(o sarada etc.):to read, a riddle dezmembra:to break up
dezlega(a elibera):to free dezmembrare:dismemberment
dezlega(a elucida, a clarifica):to clear up dezmembrare:anatomy
dezlega(a elibera):to deliver dezmetici:to bring back to smb.'s senses
dezlega(de o vina):to exonerate dezmetici:to recover one's senses|to come to
dezlega(de o vina):to exempt reason|to regain (one's) consciousness
dezlega:to get/come undone/untied dezmierda(a mingiia):to caress
dezlega(a se desface):to unloosen dezmierda(a mingiia):to fondle
dezlega(a se desface):to disentangle dezmierda(a rasfata):to pet
dezlega(a se desface):to unravel dezmierda(a rasfata):to pamper
dezlega(a se desparti):to separate dezmierda(a desfata):to delight
dezlega(a se desparti):to sever dezmierda(a desfata):to divert
dezlega(a se elibera):to make oneself dezmierda(ochiul):to please
free|<a ~ pe cineva de un juramint>to dezmierda(simturile):to flatter
release smb. from an oath|<a ~ sireturile de dezmierda(a se desfata):to enjoy oneself|v.
la pantofi>to unlace the shoes alinta
dezlegare:untying etc. v. dezlega|<a da ~ dezmierdare:caressing etc. v. dezmierda
de...>to dispense/absolve from... dezmierdare(farmec):charm
dezlipi:to unpaste|to unglue|to unstick dezmierdare(voluptate):voluptuousness
dezlipi(a se desparti)(a se desparti):to dezmierdare(mingiiere):caress
separate
dezmierdare(cuvinte de ~)(cuvinte de
dezlipi(a se desparti)(a se desparti):to sever ~):fond/sweet/tender/loving words
dezlipi(a detasa):to detach dezmierdare(cuvinte de ~):caresses
dezlipi:to come unstuck/undone dezmierdator:caressing
dezlipi(a se desprinde):to come off dezmierdator(afectuos):fond
dezlipi(a cadea):to fall dezmierdator(afectuos):affectionate
dezlipi(a cadea):to drop|<a se ~ de... (a se dezmierdator(d. cuvinte):loving
desparti de)>to separate/sever from...|<a se
dezmierdator(d. cuvinte):gentle
~ de... (de o carte etc.)>to tear oneself away
from...|<nu-si putea ~ ochii de la...>he dezmierdator(d. cuvinte):fond
could not take/tear his eyes off... dezmierdator(d. cuvinte):sweet
dezlinat:teased|unravelled dezmierdator(d. cuvinte):tender
dezlinat(d. o povestire si):lame dezmierdator(desfatator):delightful
dezlinat:loosely dezmierdator(fermecator):charming
dezmat:debauchery|dissipation dezminti:to give the lie to|to belie
dezmat:revel dezminti(a tagadui):to deny
dezmatat(destrabalat):profligate dezminti(a tagadui):to contest
dezmatat(nerusinat):shameless fellow dezminti(a tagadui):to disavow
dezmatat(destrabalat):profligate dezminti(a se contrazice):to contradict
dezmatat(destrabalat):loose liver oneself/one's own w
dezmatat(destrabalat):gay dog dezminti(d. politete etc.):to fall/drop off
dezmembra:to dismember dezmintire:denial|refutation|<~
categorica>flat denial|<a da o ~ (cu dat.)>to

360
deny (cu ac.)|<a da o ~ (cu dat.)>to deznodamint(rezultat final):upshot
contradict (cu ac.)|<a da o ~ (cu dat.)>to dezobisnui:to break smb. of a habit|to wean
give the lie to smb. from
dezmiristi:to stubble-turn dezobisnui(voit):to break oneself of (a
dezmiristire:stubble-turning habit)|<a se ~ de...>to grow/fall out of...
dezmorti:to remove stiffness/numbness dezodorant:deodorizer|deodorant
from|to take the numbness out of|to dezola:to desolate|to grieve|to afflict
revive(by warmth,movement etc) dezolant:sad|distressing
dezmorti(palmele):to chafe dezolare:desolation|grief|sorrow
dezmorti:to lose one's numb/stiff feeling dezolat:grieved|disconsolate
dezmorti(a se incalzi):to become warm|to dezonoare:dishonour|disgrace
grow smarter/more alert
dezonora:to dishonour|to disgrace
dezmorti(a se incalzi):to cheer/liven up|<ies
dezonora(o fata):to bring shame upon
putin la aer ca sa-mi mai dezmortesc
picioarele>I am going out to stretch my legs dezonorant:dishonouring
a bit dezordine:disorder|confusion
dezmortire:removal of numbness dezordine(revolte)(revolte):disturbances
dezmortire(reinviere):revival dezordine(revolte):riots
dezmortit:recalled to life dezordonat:disorderly
dezmosteni:to disinherit|to cut off with a dezordonat(d. viata si):ill-regulated
farthing dezordonat(neregulat):irregular
dezmosteni:to disown dezordonat(murdar):untidy
dezmostenit:disinherited|<dezmostenitii dezorganiza:to disorganize
soartei>the poor|<dezmostenitii soartei>the dezorganiza:to get disorganized
oppressed dezorganizare:disorganization
deznationaliza:denationalization dezorienta:to make smb. lose his bearings|to
deznationaliza:to denationalize disorientate
deznadajdui:to despair|to be desperate/in dezorienta:to perplex
despair|to grow desperate|to fall/sink into dezorientare:disorientation|bewilderment
despair
dezorientare(sovaiala):hesitation
deznadajdui:to drive to despair
dezorientare(ignoranta):ignorance
deznadajduit:desperate|despairing
dezorientat:bewildered|puzzled|at a loss
deznadajduit(fara speranta):hopeless
dezoxida:to deoxidate|to deoxidize
deznadejde:despair|desperation|despondenc
y dezoxidant:deoxidizing
deznoda(un nod):to undo dezoxidant:deoxidizer
deznoda(de nod):to unknot dezradacina:to uproot|to tear/pull up by the
roots
deznoda(a rezolva):to solve
dezradacina(un rau)(un rau):to stamp out
deznoda(a clarifica):to clear up
dezradacina(un rau)(un rau):to put down
deznoda(a desela):to break the neck of
dezradacina(un popor)(un popor):to
deznoda(a desela):to knock up exterminate
deznodat(desirat):lank dezradacina(un popor):to wipe out
deznodat(d. idei etc.):loose dezradacinare:uprooting etc. v.
deznodamint:denouement dezrAdAcina
deznodamint(rezultat final):issue, event

361
dezradacinat:torn from one's usual dezvata(pe cineva) (de):to wean (from)
surrounding dezvata:to leave off a habit|to leave off
dezrobi(sclavi):to emancipate doing smth.|to become unfamiliar with
dezrobi(sclavi):to release smth.
dezrobi(sclavi):to manumit dezveli(a descoperi):to uncover
dezrobi(a pune in libertate):to (set) free dezveli(a descoperi):to remove the cover
dezrobi(a pune in libertate):to libertate from
dezrobi(a pune in libertate):to let off dezveli(corpul):to uncover
dezrobi:to gain one's freedom|to dezveli(corpul):to expose
free/liberate oneself dezveli(corpul):to lay bare
dezrobire:emancipation etc. v. dezrobi dezveli(un acoperis):to untile
dezrobitor:liberating etc. v. dezrobi dezveli(un pat):to strip
dezrobitor:liberator|emancipator|deliverer dezveli(capul):to uncover
dezumaniza:to dehumanize dezveli(capul):to bare
dezumanizare:dehumanization dezveli(a expune, si mil.):to expose
dezumfla:to deflate|to let the air out from|to dezveli(un monument):to unveil|v. dezvalui
bring down|to reduce dezveli:to uncover oneself
dezumfla:to let smb. down a peg or two dezveli:to be uncovered
dezumfla(d. un balon etc.):to collapse dezvelire:uncovering etc. v. dezveli
dezumfla(d. un balon etc.):to go flat dezvinovati(de):to disculpate (from)
dezumfla(d. o umflatura):to subside dezvinovati(de):to exonerate (from)
dezumfla(d. o umflatura):to go down dezvinovati(de):to clear oneself/one's
dezumfla:to sing small character
dezumflare:deflation etc. v. dezumfla dezvinovati(de):to exculpate oneself (from)
dezuni:to disunite|to divide|to split|to set at dezvinovatire:exculpation
variance dezvolta:to develop
dezuni:to become disunited|to fall out (with dezvolta(a mari):to enhance
one another) dezvolta(talentele cuiva etc.):to form
dezunire:disunion|dissension|variance dezvolta(talentele cuiva etc.):to cultivate
dezvalui:to reveal|to disclose dezvolta(a imbunatati):to improve
dezvalui(a descoperi):to uncover dezvolta(un subiect):to enlarge upon
dezvalui(a ridica valul):to unveil dezvolta(prietenia etc.):to foster
dezvalui(a arata):to show dezvolta(prietenia etc.):to promote
dezvalui(a divulga):to divulge dezvolta(proiecte, gaze etc.):to evolve
dezvalui(a aparea):to appear dezvolta(caldura etc.):to emit
dezvalui(neclar):to loom dezvolta(caldura etc.):to disengage
dezvalui(d. un peisaj):to unfold (oneself) dezvolta:to develop oneself
dezvaluire:revelation etc. v. dezvAlui dezvolta(d. gaze):to evolve
dezvat:breaking smb. of a habit|leaving off dezvolta(d. gaze):to disengage
a habit|loss of a habit dezvolta(a creste):to grow
dezvata(ceea ce ai invatat):to unlearn dezvolta(a se forma):to form oneself|<a se ~
dezvata(ceea ce ai invatat):to forget in...>to grow/develop into...|<a se ~ in...>to
dezvata(pe cineva) (de):to break (of) be transformed into...|<a se ~ in...>to
dezvata(pe cineva) (de):to get out of a habit

362
become...|<a ~ legaturile culturale>to dimineata(zori):dawn (of day)|<azi ~>this
promote cultural relations morning|<buna dimineata>good
dezvoltare:development etc. v. dezvolta morning|<buna dimineata bot.>three-
dezvoltare(crestere):growth|<~a coloured bindweed|<de (cu) ~>(early) in
industriala>the development/growth of the morning|<de (cu) ~>at daybreak|<de ~
industry pina seara>from morn(ing) till night|<dis de
~>quite early|<dis de ~>at break of
dezvoltat:developed etc. v. dezvolta
day|<dis de
dezvoltat(detaliat):detalied
diminua:to decrease
dezvoltat(amplu):ample|<propozitie ~a
diminuare:diminution
gram.>extended sentence
diminutiv:hypocoristic word/form
diabet:glucosuris|<suferind de
~>diabetic(al) diminutival:diminutive
diabetic:diabetic(al) dimorf:dimorphous
diabolic:diabolical|devilish dimorfism:dimorphism
dilatatie:v. dilatare dimpotriva:on the contrary
dilatometru:dilatometer dimpotriva(opus):opposite
dilatoriu:dilatory dimprejur:about
dilema:dilemma|<a fi in ~>to be in a dimprejur:around
dilemma|<a fi in ~>to be on/between the dimprejurul:(a)round|about
horns of a dilemma dimpreuna:together
diletant:amateur|dilettante din(arata cauza):out
diletantism:amateurishness|dilettant(e)ism din(arata instrumentul):upon
dilua:to dilute|to weaken din(arata punctul de plecare):from
dilua(cu apa):to mix with water din(arata cauza):by
dilua(culori):to temper din(arata extractia):out of
dilua(culori):to wash din(arata instrumentul):with
dilua:to attenuate din(in):in
dilua:to becom diluted din(arata cauza):from
diluare:dilution din(arata cauza):through
diluat:diluted|<solutie ~a>diluted/weak din(arata instrumentul):on
solution din(cu inteles partitiv):of
diluvian:diluvian din(in preajma):about
diluviu(potop):(great) flood din(cu):with
diluviu(potop):deluge din(arata cauza):for
diluviu:diluvium din(arata instrumentul):on|<~ acest
dimensiona:to dimension|to size motiv>for this reason|<~ afara>from the
dimensiune:dimension outside|<~ aur>(made) of gold|<~ cauza (cu
dimensiune(marime):size gen.)>on acount of...|<~ cauza (cu
gen.)>because of...|<~ ce in ce mai...>more
dimensiune(proportie):proportion
and more... (sau un comparativ + and +
dimie:rough homespun comparativ)|<~ copilarie>from a child|<~
dimineata:in the morning curiozit
dimineata:morning dinadins:intentionally|on purpose|of set
dimineata:morn purpose|designedly|deliberately|<cu
dimineata(zori):daybreak ~ul>especially|<cu tot ~ul (cu orice

363
pret)>by all means|<cu tot ~ul (cu orice dinapoi(in spate, in fund):in the rear
pret)>at all cost(s)|<cu tot ~ul (cu dinapoi(in spate, in fund):at the back, in the
adevarat)>really, actually background
dinafara:outside dinapoi:aft|<de ~ (din spate)>from
dinafara:from (the) outside|from behind/the back|<parte de ~>hind/back
without|without|out|out of doors|abroad|<pe part|<parte de ~>back|<parte de ~ (a unei
~>by heart/rote|<pe ~ si pe case)>back/rear (of a house)|<partea de ~ (a
dinauntru>without and within|<pe ~ si pe unui vas)>afterbody|<parte de ~ (a unui
dinauntru>both inward(ly) and vas)>quarter|<parte de ~
outward(ly)|<a ramine pe ~>to stay (pupa)>stern|<parte de ~ (a unui
out(side) (away) vehicul)>bac
dinainte(in fata):in front dinapoia:behind|at the back of
dinainte(in fata):in the forepart dinar:dinar
dinainte(anticipat):beforehand dinastic:dynastic(al)
dinainte(anticipat):in advance/anticipation dinastie:dynasty
dinainte(inainte de timp):by anticipation dina:dyne
dinainte(inainte de timp):before the time dinauntru(din interior):from within
dinainte:fore...|front..., anterior dinauntru(inauntru):inside
dinainte(primul):first dinauntru(inauntru):within
dinainte(primul):foremost|<de ~ dinauntru(inauntru):in the interior
(anterior)>anterior, preceding|<de ~ dinauntru(in casa):indoors
(anterior)>former|<partea de ~>front dinauntru:inner, inward|<pe ~>inside,
part|<partea de ~>forepart|<partea de ~ (a within
unui vas)>prow|<picioarele de
dinauntrul(din interiorul):from within
~>forefeet|<picioarele de ~>forelegs
dinauntrul(inauntrul):inside, within
dinaintea(inaintea):before
dinauntrul(inauntrul):in the interior of
dinaintea(mai ales presupunind un front:in
front of dincoace(de partea aceasta):on this side
dinaintea(in fata):in the face/eyes of dincoace(aici):here|<~ de...>(on) this side
of...|<de ~>from here, on this side, on sur
dinaintea(in fata):before
side|<pe ~ (pe aici)>this way
dinaintea(in prezenta):before
dincolo:on the other side|on the further side
dinaintea(in prezenta):in the presence of
dincolo:yonder
dinam:dynamo
dincolo(mai departe):further on
dinamic:dynamic(al)|<frina ~a>dynamo
dincolo(colo):over there|<~
brake test
de...>beyond...|<~ de...>on the other/further
dinamica:progress side of...|<~ de... (peste)>across...|<~ de...
dinamism:vitality (vizavi)>opposite...|<~ de alpi>beyond the
dinamita:to dynamite Alps|<~ de atlantic>across the Atlantic|<de
dinamita:dynamite ~>from there, on that side|<de ~ (de
dinamiza:to stimulate|to stir up|to rouse|to colo)>over there|<pe ~ (pe acol
galvanize dincotro:(from) whence|from where|what
dinamometric:dynamometric(al) place
dinamometru:dynamometer dindarat:v. dinapoi
dinapoi:back(wards) dindaratul:v. dinapoia
dinapoi(in urma):behind dineu:dinner
dineu(masa de gala):dinner party

364
dinlauntru(l):v. dinauntru(l) dionisiace:Dionysia
dinozaur:dinosaur(ian) dioptrica:dioptrics
dinspre:from dioptrie:dioptric
dinte:tooth diorama:diorama
dinte(colt):fang, holder diorit:diorite
dinte(de fildes):tusk dipetal:dipetalous
dinte(de ferastrau):tooth diplegie:diplegia
dinte(de pieptene):cog diplomat(cu dimploma):certificated
dinte(de furca):prong, tine diplomat(diplomatic):diplomatic
dinte(de catarama):tongue (of a buckle)|<~ diplomat:diplomatic
artificial/fals>false/artificial tooth, ivory|<~ diplomatic:non-committal
artificial/fals pl.>store teeth, denture|<~ de diplomatic:diplomatically
aur>gold filling|<~ de lapte>milk
diplomatie:diplomacy
tooth|<~le dracului bot.>water pepper
(Polygonum hydropiper)|<~ pentru ~>tooth diploma:diploma
for tooth, like for like|<c diploma(a unei scoli inferioare
dintii:first|greatest engle:parchment|<~ de doctor>doctor's
diploma|<lucrare de ~>diploma/graduation
dintii:at first|at the beginning
paper|<lucrare de ~>diploma work|<proiect
dintotdeauna:always|ever de ~>graduation/diploma design
dintr-o:(all) at once dipol:dipole
dintre:of dipter:dipterous
dintre(intre doi):between dipter:dipter(an)
dintre:'twixt direct:direct|straight|through
dintre(intre mai multi):among direct(neascuns):plain
dintru(locul):from direct(neascuns):open
dintru(locul):of direct(neascuns):outspoken, sincere
dintru(de la, temporal):since direct(formal):formal
dintru(de la, temporal):from|<~ direct(deschis):straightforward(ly)
inceput>from the|<~ inceput>from the
direct(nemijlocit):straightway
beginning
direct(nemijlocit):straightforwardly
dinta:to provide with teeth sau cogs|to cog
direct(nemijlocit):directly
dintat(crestat):notched
direct(fara ceremonie):without (much)
dintat(crestat):(in)dented
ceremony/ado
dintat(crestat):jagged
direct(fara ceremonie):candidly
dintat(d. dinti):toothed
direct(fara ceremonie):frankly
dintat:dentate(d)
direct(fara ceremonie):bluntly
dintat(d. frunze si):crenate
direct(fara ceremonie):in plain English
dintat(d. roti):cogged
direct(diametral):diametrically|<complemen
dintisor:little/small tooth t ~ gram.>direct
dintisor:denticle object|<comunicatie/legatura
dioc:knapweed (Centaurea) ~a>direct/through communication|<impozit
dioda:diode ~>direct tax|<in linie ~a>in a straight
dioic:dioecious line|<in linie ~a>in a bee-line|<in linie
~a>as the crow flies|<linie ~a>straight
dionisiac:Dionysiac|Dionysian|Bacchic
line|<linie ~a (ca genealogie

365
directa:straight line diriginte(de posta):postmaster
directa(la box):straight|<~ de dreapta dirigui:v. dirija
box.>straightright diriguitor:guiding|leading
directiva:norm dirija(a conduce):to lead
directiva:directions dirija(a conduce):to conduct
directoare(intr-o scoala):head mistress dirija(a ghida):to guide
directoareintr-un teatru:lady manager dirija(pe drumul bun):to direct
directoarea unei soc.com:manageress dirija(pe drumul bun):to put right/in the
directoare(administratoare):administratix v. right way
SI director dirija(a sfatui):to advise
directoare:directrix dirija(a administra, a conduce):to direct
director:guiding|leading|directing dirija(a administra, a conduce):to control
director(al unei scoli):headmaster dirija(a administra, a conduce):to manage
director(al unei scoli):principal dirija(a guverna):to rule
director(al unui teatru, soc./intrep.):head dirija:to direct
manager dirija:to be led
director(al unui teatru, dirija:to conduct
soc./intrep.):(managing) director
dirijabil:dirigible
director(al unei banci nationale)(al unei
dirijabil:(dirigible) airship
banci nationale):governor
dirijare:directing etc. v. dirija
director(administrator):administrator
dirijat:controlled|directed
director(al unui muzeu):warden
dirijor(de fanfara):bandmaster
director(de inchisoare):warden
dis-de-dimineata:early in the morning|at
director(de inchisoare):governor|<linie
daybreak
directoare geom.>directrix|<linie directoare
geol.>fold axis|<roti directoare>steering disc:disc
wheels|<~ adjunct>deputy/assistant disc(de patefon):record|disk
director|<~ adjunct (indeplinind functia de disc(de patefon):disc|plate
director)>acting director|<~ artistic>art disc:discus
director/editor|<~ de scena>stage man disc(al milelor):contribution plate
directorat:directorship disc:disk|<~ de roata>wheel disc|<~ de
directorat:Directory tampon ferov.>buffer head/disc|<aruncarea
directi(un)e(biroul directorului):manager's ~ului sport.>discus throwing
office discernamint:(power of)
directi(un)e:headmaster's office discernment|judg(e)ment
directi(un)e(conducere):management discernamint(discriminare):discrimination
directi(un)e(directoriu):board of directors discerne(a discrimina):to discern
directi(un)e(conducere):leadership discerne(a discrimina):to discriminate
directi(un)e(sens):direction discerne(a distinge):to distinguish|<a ~
directi(un)e(sens):course binele de rau>to tell right from wrong
directi(un)e:trend|<ce ~ a luat ?>which way disciplina:to (accustom to good) discipline
did he go ?|<a-si schimba directia>to disciplinar:disciplinary
change one's direction|<a-si schimba disciplinar:disciplinary|by way of
directia>to alter one's course disciplinary correction|<pedeapsa
diriginte:class teacher/master|form master ~a>disciplinary punishment

366
disciplinat:disciplined|well-schooled discredita:to fall into disrepute
disciplina:discipline discreditare:discrediting etc. v. discredita
disciplina(ramura de studiu):discipline discrepanta:discrepancy
disciplina(ramura de studiu):branch of discret:discreet
knowledge/instruction discret(d. tonuri etc.):subdued|unobtrusive
disciplina(ramura de studiu):subject discret(tainic):private|reserved
(matter) discret(tainic):secret|circumspect
disciplina(ramura de studiu):branch of discret(tacut):silent
science|<disciplina muncii>labour
discret(d. o conversatie):hushed
discipline|<~ de partid>party discipline
discret(d. o conversatie):subdued
discipol:disciple|follower
discret:discreetly etc.
discipol:pupil
discretie:discretion
discont:bank rate
discretie(moderatie):moderation
discontinuitate:discontinuity
discretie(rezerva):reserve|<la ~>at
discontinuu:discontinous
discretion|<la ~>as much as one pleases|<la
discontinuu:discontinuously ~ (din belsug)>in abundance|<a fi la
discordant(d. sunete):discordant discretia cuiva>to be at smb.'s mercy|<a fi
discordant(d. sunete):dissonant la discretia cuiva>to be at smb.'s beck and
discordant(mai ales d. un zgomot):grating call|<las asta la discretia ta>I leave that to
discordant(mai ales d. un zgomot):jarring you/to your discretion/judg
discordant(d. culori):clashing discretionar:discretionary|<puteri
~e>discretionary powers
discordant(d. pareri etc.):conflicting|<nota
~a muz.>false/wrong note|<nota ~a discriminare:discrimination|differentiation|
muz.>jarring sound|<nota ~a <~ rasiala>racial discrimination|<~ rasiala
muz.>jangle|<nota ~a fig.>conflicting|<nota amer. si>Jim crow
~a fig.>disagreeing|<nota ~a discriminatoriu:discriminating
fig.>diverging|<nota ~a disculpa:to exculpate|to exonerate
fig.>jarring|<straturi ~e disculpa:to exculpate oneself
geol.>unconformable strata discurs:speech
discordanta:discordance discurs(cuvint):address
discordanta(a culorilor):clashing discurs(solemn):oration
discordanta(nepotrivire):disagreement discurs(solemn):harangue
discordanta:unconformability discurs(demascator):diatribe|<a tine un
discordie:discord|difference ~>to make/deliver a speech
discordie(nepotrivire):disagreement discursiv:discursive
discordie(cearta):quarrel discuta:to discuss|to talk over|to debate
discordie(cearta):ill-blood|<marul ~i>apple discuta(a pune la indoiala):to question
of discord|<marul ~i>bone of contention|<a discuta(a pune la indoiala):to dispute
semana ~>to sow (the seeds of)
discuta(a pune la indoiala):to call into
discord/dissension
question
discoteca:library of gramophone records
discuta(a pune la indoiala):to argue
discredit:discredit|disfavour
discuta(a pune la indoiala):to moot
discredita:to discredit|to bring into
discuta(controversat):to argue about
disrepute|to give smb. a back cap|to bring
into ill-repute discuta:be discussed etc.

367
discuta:to discuss|to talk|to argue disloca:to take to pieces
discutabil:contestable|disputable|debatable| disloca:to break up
moot dislocare:dislocation etc. v. disloca
discutabil(indoielnic):doubtful dislocare:displacement of strata
discutabil(indoielnic):questionable disocia:to dissociate
discutat:(much) disociativ:dissociating
discussed/debated|disputed|controversial disociere:dissociation
discutie:discussion|debate disonant:dissonant|discordant
discutie(schimb de cuvinte):discussion disonanta:dissonance
discutie(schimb de cuvinte):exchange of disparat:disparate|dissimilar|heterogenous|di
words sconnested|ill-assorted
discutie(cearta):altercation dispare:v. disparea
discutie(cearta):dispute|<fara disparitate:disparity|dissimilitude
~>indisputably|<fara ~
disparitie:disappearance
(categoric)>categorically|<fara ~
(categoric)>without doubt|<fara ~ disparitie(pierdere):loss
(categoric)>beyond question|<a pune in ~ disparea(din vedere):to disappear
(o problema)>to pose|<a pune in ~ (o disparea(din vedere):to vanish
problema)>to bring forward/raise for disparea(din vedere):to be lost to sight
discussion|<a pune in ~ (a se indoi de)>t disparea(a pieri):to pass away
diseara:to-night disparea(a pieri):to dissolve
diseca:to dissect disparea(treptat):to fade away
disectie:dissection disparut:missing
diseminare:dissemination disparut(stins):extinct
disensiune:dissension disparut(d. orase etc. ):lost
disenterie:dysentery disparut:the departed|<marele ~ sg.>the
disertatie:dissertation late...|<marele ~ sg.>the dear departed
disident:dissenting|dissident|dissentient dispecer:<dispecer>controller (of
disident:dissentient movement of transport)
disident(de alta credinta):person of a dispensa(de):to dispense (from)
different faith dispensa(de):to exempt (from)|<a se ~
disident(care nu e protestant de...>to dispense with...|<a se ~ de...>to
anglican:Dissenter give up (cu ac.)|<a se ~ de...>to renounce
disident(care nu e protestant (cu ac.)|<a se ~ de...>to do without...
anglican:Nonconformist dispensar:health centre
disidenta:dissidence dispensa(de):exemption (from)
disilabic:dis(s)yllabic dispensa(de):dispensation (from)
disimetrie:dissymetry dispensa(speciala):licence
disimila:to be dissimilated dispensa(certificat):certificate of
disimilare:dissimilation exemption|<~ de casatorie>marriage
disimilatie:dissimilation licence|<~ de virsta>waiving of age limit
disimula:to dissemble|to dissimulate dispepsie:indigestion
disjunctiv:disjunctive dispera:v. despera
disjunctor:automatic circuit breaker dispersa:to disperse|to scatter|to spread
disjunge:to disjoin(t)|to separate dispersare:dispersion|dispersal

368
dispersare(a luminii):dispersion for smth. to be done|<a fi in buna ~>to be
dispersare(a luminii):decomposition high-spirited/in high spirits|<a fi in bu
dispersi(un)e:dispersion dispret:scorn|contempt|disdain|contumely|di
displace(cu dat.):to displease (to)|to fail to sregard|<cu ~>disdainfully|<cu
please (cu ac.)|to be displeasing (to) ~>scornfully|<a arata ~ fata de cineva>to
show contempt for smb.|<a trata cu ~>to
displacea:v. displace
treat contemptuously/with contempt|<a
dispnee:dyspnoea vorbi cu ~ despre...>to slight...|<a vorbi cu
disponibil(la dispozitia cuiva):at smb.'s ~ despre...>to disparage...
disposal/command dispretui:to despise|to scorn|to hold in
disponibil(la indemina):available contempt|to look down upon|to sneeze at
disponibil:disposable dispretui:to contemn
disponibil(vacant):vacant dispretui(a nu lua in seama):to disdain
disponibil(liber):free dispretui(a brava):to brave|<de
disponibil:available funds|available/liquid ~t>contemptible|<de ~t>despicable|<de ~t
assets|<a pune in cadru ~ (a concedia)>to (abject)>abject|<de ~t (abject)>vile|<de ~t
dismiss|<a pune in cadru ~ (cu posibilitati (abject)>base|<de ~t (abject)>mean
de revenire)>to pass/put in the reserve dispretuitor:scornful|contemptuous|disdainf
disponibilitate:availability ul
disponibilitate(rezerva):reserve|<a pune in dispretuitor:scornfully etc.
~>to discharge|<a pune in ~ (ca pedeapsa disproportie:disproportion|want of
etc.)>to cashier proportion
dispozitiv:disposition|<~ de comanda disproportie(nepotrivire):disparity
tehn.>driving gear|<~ de lupta>combat disproportie(nepotrivire):incongruity
disposition
disproportionat:disproportionate|out of
dispozitie(prevedere:provision proportion
dispozitie(prevedere):condition dispune(a ordona):to order
dispozitie(prevedere):disposition dispune(a ordona):to dispose
dispozitie(prevedere):stipulation dispune(a decide):to decide
dispozitie(hotarire):order dispune(a prevedea, d. o lege):to enjoin
dispozitie:arrangements|disposal dispune(a prevedea, d. o lege):to prescribe
dispozitie(ordine):order dispune(a aranja):to dispose
dispozitie(asezare):disposition dispune(a aranja):to arrange
dispozitie(asezare):arrangement dispune(a aranja):to set out
dispozitie(asezare):distribution dispune(a aseza):to place
dispozitie(ordine):order dispune(a aseza):to put
dispozitie(masura):measure dispune(a aseza):to set
dispozitie(masura):step dispune(a inveseli):to cheer up
dispozitie(stare sufleteasca):state/frame of dispune:to cheer up
mind
dispune:to dispose|<a ~ de...>to dispose
dispozitie(stare sufleteasca):mood of...|<a ~ de...>to have... at one's
dispozitie(stare sufleteasca):humour|<~ de disposal/command|<a ~ de... (a avea)>to
plata>order|<~ de plata>direction|<la ~>in have...|<a ~ de... (a avea)>to enjoy...|<a ~
hand|<pina la noi dispozitii>till further de... sport>to defeat|<a ~ de... sport>to
notice|<a lua dispozitii ca sa se faca outplay|<dreptul popoarelor de a ~ de ele
ceva>to make the necessary arrangements insele>the right of pe

369
dispunere:disposing etc. v. dispune distila:to distil
dispus(gata) (sa):willing (to) distila(petroluri etc.):to crack
dispus(gata) (sa):ready (to) distila:to be distilled sau cracked|to distil
dispus(gata) (sa):inclined (to) (over)
dispus(orinduit):disposed distilare:distillation|distilling
dispus(orinduit):arranged|v. bine|<bine ~>in distilat:distilled
a good humour/temper|<bine ~>in full distilat:distillate|<apa ~a>distilled water
feather|<prost ~>in a bad humour/temper|<a distilator:distiller|still
fi bine ~>to be in high spirits/in a good distilerie:distillery
humour|<a fi bine ~ fig.>to be a bit on|<esti
distinct(clar):distinct
~ sa ma conduci ?>do you care to
accompany me ?|<nu sint ~ sa-l a distinct(clar):clear
disputa:to contend (with smb.) for distinct(marcat):marked
disputa(a pretinde):to claim distinct(d. un contur):unblurred
disputa(a contesta):to dispute distinct(lizibil):legible
disputa(a contesta):to contest distinct(deosebit):separate
disputa(d. un meci)(d. un meci):to be distinct:distinctly
played distinctiv:distinctive|characteristic
disputa(d. un meci de box):to be fought distinctie(deosebire):distinction
disputa:dispute|controversy distinctie(deosebire):difference
disputa:contest distinctie(eminenta):distinction
distant:distant|stand-offish distinctie(eminenta):eminence
distanta(a lasa in urma):to outstrip distinctie(eleganta):elegance
distanta(a lasa in urma):to outrun distinctie(cinste):distinction
distanta(a lasa in urma):to outdistance distinctie(cinste):honour
distanta(a lasa in urma):to get ahead of distinctie(decoratie):decoration
distanta(a lasa in urma):to leave behind distinge(dintr-o multime etc.):to distinguish
distanta(a rari):to place etc. at greater distinge(dintr-o multime etc. ):to mark out
interval distinge(a cinsti):to distinguish
distanta(a rari):to space (out) distinge(a cinsti):to honour
distanta(a se departa):to move off distinge(a zari):to distinguish
distanta(a o lua inainte):to get ahead|<a se ~ distinge(a zari):to perceive
de...>to outstrip etc. distinge(a zari):to discern
distanta(departare):distance distinge(cu greu):to make out
distanta(mare):remoteness distinge:to be distinguished etc.
distanta(deosebire):difference distinge(prin talente etc.):to distinguish
distanta(rastimp):interval|<la o ~ de 3 oneself
km.>three kilometers away|<la o ~ de 3 distinge(a iesi in evidenta):to stand out
km.>three kilometers distant|<din ~ in ~>at distinge(a iesi in evidenta):to be
intervals|<a urma de la ~>to follow smb. at conspicuous/noticeable
a distance|<a tine la ~>to keep smb. at a
distance|<a se tine la ~>to keep aloof|<a se distinge(a iesi in evidenta):to be
tine la ~>to keep one's d conspicuous/distinguishable
distantier:distance piece distinge(a iesi in evidenta):to be
noticeable/distinguishable|<a ~ intre...>to
distih:distich distinguish between...

370
distins:distinguished|eminent|noted distribui:to be distributed etc.|<a ~ intr-un
distins(rafinat):refined rol>to cast in a part/role|<a ~ prost>to
distins(fin):fine|<cu ~e salutari (in miscast
scrisori)>believe me yours very truly distribuire:distribution etc. v. distribui
distona:to disagree distribuitor:distributor|bestower|dispenser
distona(d. culori):to clash distribuitor:feed device
distonant:discordant|dissonant distributiv:distributive
distonant(d. culori):clashing distributie:v. distribuire
distra(a amuza):to divert distributie:cast
distra(a amuza):to amuse district:district
distra(a amuza):to entertain district(regiune):region
distra:to amuse oneself|<cum te-ai ~t district(regiune):area
?>how did you enjoy yourself ?|<s-au ~t districtual:district...
bine>they greatly enjoyed themselves|<s-au distructiv:destructive
~t bine>they had enjoyable time|<s-au ~t distrugator:destructive|devastating
bine>they had a good/fine/high time|<s-au
distrugator:destroyer|exterminator
~t bine>they had lots of fun|<s-au ~t
bine>they made a time of distrugator:destroyer
distractiv:amusing|entertaining distruge:to destroy
distractiv(comic):funny distruge(a ruina):to ruin
distractie(amuzament):amusement distruge(cladiri, a darima):to demolish
distractie(amuzament):diversion distruge(cladiri, a darima):to pull down
distractie(amuzament):entertainment distruge(a preface in ruina):to wreck
distractie(amuzament):pastime distruge(a pustii):to lay waste
distractie(absenta):absence of mind distruge(a pustii):to ravage
distrage(atentie):to divert distruge(a pustii):to devaste
distrage(atentie):to turn off distruge(a extermina):to exterminate
distrage(pe cineva) (de la):to divert smb.'s distruge(a extermina):to extirpate
attention (from) distruge(a nimici):to annihilate
distrage(de la lucru):to take smb. off one's distruge(a nimici):to reduce
work distruge(a nimici):to nought
distrat:absent-minded|wool-gathering|pie- distruge(a desfiinta):to abolish
eyed distruge(a rasturna):to overthrow
distrat(neatent):inattentive distruge(sperante):to destroy
distrat(neatent):listless distruge(sperante):to blast
distrat:absent-mindedly distruge(sperante):to dash
distribui(premii etc.):to distribute distruge(fericirea):to ruin
distribui(premii etc.):to deal/give out distruge:to be destroyed etc.
distribui(a imparti):to divide distrugere:destruction|demolition etc. v.
distribui(roluri):to assign distruge
distribui(provizii):to issue distrus:destroyed etc. v. distruge
distribui(provizii):to serve out distrus:broken-hearted
distribui(scrisori etc.):to deliver ditai:v. coscogea
ditiramb:dithyramb(us)

371
diuretic:diuretic divin(ceresc):celestial|<serviciu ~>divine
diurn:diurnal service
diurna:daily fee/allowance divinatie:divination
diurnist:person getting a daily fee|person divinitate:divinity|deity
getting a daily allowance diviniza:to divinize|to deify
divaga:to digress|to wander away from the diviniza:to worship
point|to depart from the subject|to be all divinizare:deification etc. v. diviniza
abroad|to depart from the question diviza:to divide
divagatie:digression diviza:to be divided
divan(canapea):divan divizare:division
divan(cu perne):ottoman divizibil:divisible
divandivandivan:Divan divizibilitate:divisibility
divan(sala unde se intrunea Divanul:council divizie:division|<divizia a sport>Division A
room League
diva:diva|star|primadonna divizion:artillery battalion
divergent:diverging|<lentila ~a>divergent divizionar:divisional|<moneda ~a>small
lens coinage
divers:diverse|different|varied diviziune:division|partition
divers(obisnuit):common diviziune(separare):separation
divers(obisnuit):of common occurrence diviziune(parte):portion
divers(felurit):various diviziune(parte):part|<~a muncii>division
divers(felurit):sundry|<fapte ~e (in of labour
ziare)>news items|<cheltuieli ~e>sundry divizor:divisor|<~ comun>common
expenses measure|<cel mai mare ~ comun>the
diverse(rubrica de ziar):miscellaneous highest common factor|<cel mai mare ~
column comun>the greatest common measure
diverse(rubrica de ziar):news items divort:divorce
diverse(cheltuieli diverse):sundry expenses divort(judicial):separation|<motiv de
diverse(cheltuieli diverse):sundries ~>ground (on which to sue) for a
diversifica:to diversify|to vary divorce|<proces de ~>divorce
diversionism:red-herring policy suit/proceedings|<a da ~>to (sue for a)
divorce
diversionist:saboteur|wrecker
divorta:to divorce
diversitate:diversity|variety
divorta:to divorce|to be divorced
diversiune:distraction
divulga(pe cineva):to give away
diversiune(sabotaj):sabotage
divulga(un secret):to divulge
diversiune:red herring|<a crea o ~>to
create/cause a diversion|<a crea o ~>to divulga(un secret):to let out
draw a red herring across the track/path dizenterie:dysentery
divertisment:amusement|diversion dizertatie:v. disertatie
divertisment:divertissement dizeur:entertainer|bar singer
divide:to divide dizeuza:v. dizeur
divide:to be divided dizgratie:disgrace|disfavour|<a cadea in
dividend:divvy ~>to fall out of favour, to fall into
disfavour/disgrace|<a fi in ~>to be in
divin:divine
disgrace, to be out of smb.'s favour|<a fi in

372
~>to be in smb.'s bad/black books|<a-si dirdii(de teama):to tremble
atrage dizgratia cuiva>to incur smb.'s dirdii(de teama):to quake
displeasure|<a-si atrage dirdii(de teama):to shake (in one's shoes)
dizgratios(urit):disgraceful, ungainly, dirdii(de teama):to shake and tremble
unshapely
dirdii(de neliniste):to flurry
dizgratios(urit):unsightly
dirdii(de neliniste):to flutter
dizgratios(neplacut):displeasing, unpleasant
dirdii(d. dinti):to chatter
dizgratios(neplacut):disagreeable,
dirdii(a flecari)(a flecari):to chat(ter)
offensive, shocking|<e de-a dreptul ~>he's
an eyesore dirdii(a flecari):to prattle|<dirdiie rau de
tot>he trembles all over (his body)|<dirdiie
dizident:v. disident
rau de tot>he trembles in every
dizidenta:difference|disacord|misunderstand limb|<dirdiie rau de tot>he's all of a tremble
ing
dirdiiala:trembling
dizidenta:faction
dirdiila:v. dirdii
dizolva(o substanta):to dissolve
dirdora(zel):eagerness
dizolva(o substanta):to melt (in a liquid)
dirdora(zel):ardour
dizolva(parlamentul):to dissolve
dirdora(zel):fervour
dizolva(o tovarasie):to break
dirdora(toi):heat
dizolva(o tovarasie):to dissolve
dirdora(al luptei):brunt
dizolva(a se topi):to dissolve
dirdora(belea):mess
dizolva(a se topi):to melt
dirdora(belea):fix
dizolva(d. o adunare):to break up
dirdora(spaima):fright
dizolvant:(dis)solvent
dirloaga(mirtoaga):worn-out/broken down
dizolvare:dissolving etc. v. dizolva hack
dizolvare:dissolution dirloaga(mirtoaga):jade
dimb:elevation (of the dirloaga(mirtoaga):old crock
ground)|eminence|rising ground|hill
dirloaga:knacker|<a ajunge sluga la ~>to be
dinsa:she ordered about by a worthless fellow
dinsele:they dirlog:(bridle) rein
dinsele:v. iele dirmon:riddle|screen|<a trece prin ciur/sita
dinsul:he si ~>to have been through the mill|<a trece
dinsii:they prin ciur/sita si ~>to know a thing or two|<a
dira(urma):trace trece prin ciur/sita si ~>to be up to a thing
dira(urma):trail or two|<a trece prin ciur/sita si ~>to know
beans|<a trece prin ciur/sita si ~>to kno
dira(de picior):footprint
dirmotin:thorny rest harrow
dira(de picior):footmark
dirmoz:wayfaring tree
dira(a unei corabii):wake
dirsta:fulling mill
dira:track
dirvala(corvoada):drudgery|<cal de ~
dira(semn):mark
fig.>drudge, slave|<cal de ~>working
dira(de roata):rut horse|<haine de ~>clothes for wear and
dira:trace|<~ de lumina>streak of light|<~ tear|<lucru de ~>scamped work|<a face
de singe>track of blood ceva de ~>to scamp/botch smth.
dirdii(de frig):to tremble with cold dirz(ferm):firm
dirdii(de frig):to shiver (with cold) dirz(ferm):unflinching

373
dirz(ferm):steadfast doar(cu siguranta):surely
dirz(incapatinat):stiff-necked doar(stii):you see/know|<fara ~ si
dirz(incapatinat):stubborn poate>without doubt|<fara ~ si
dirz(incapatinat):obstinate poate>beyond all doubt|<ca ~ nu e copil>he
is not a child, is he ?|<ca ~ ti-a spus>but he
dirz(neinduplecat):obdurate
told you|<este ~ expert>he's an expert|<este
dirz(neinduplecat):adamant ~ expert>you know
dirz(indraznet):bold doara:v. doar|<intr-o ~>at random|<intr-o
dirz(indraznet):audacious ~>by the way
dirz(indraznet):daring dobitoc(animal):animal
dirz(obraznic):pert dobitoc(animal):beast
dirz(obraznic):impudent dobitoc(timpit):blockhead
dirz(obraznic):cheeky dobitoc(timpit):numskull
dirz(obraznic):saucy dobitoc(timpit):nincompoop
dirzenie(fermitate):firmness dobitoc(timpit):addle-brain/pate
dirzenie(fermitate):steadfastness dobitocesc(animalic):beastly
dirzenie(incapatanare):stubborness dobitocesc(animalic):brutish
dirzenie(indrazneala):boldness dobitocesc(timpit):brutish
dirzenie(indrazneala):daring dobitocesc(timpit):stupid
dirzenie(nerusinare):impudence dobitocesc(timpit):idiotic
dirzenie(nerusinare):cheek dobitocie(fire animalica):brutish nature
dirzenie(nerusinare):sauciness dobitocie(timpenie):dullness
do:do|<~ major>c major|<cheia (de) ~>c dobitocie(timpenie):stupidity
clef dobitocie(timpenie):imbecility
doaga:stave|<ii lipseste o ~>he has a screw dobitocie(ca act izolat):foolish action
loose|<ii lipseste o ~>he is wrong in the
dobitocie(ca act izolat):stupid act
upper story|<ii lipseste o ~>he is a button
short dobitocie(absurditate):nonsense
doamna:woman|lady dobitocie(ca vorbire):rot
doamna(ca adresare):madam dobinda:interest
doamna(profesoara, stapina):mistress dobinda(cistig):gain
doamna(femeie batrina):old/aged woman dobinda(cistig):profit|<~
camatareasca>usury|<~
doamna(mai politicos):(worthy) matron
compusa>compound interest|<~
doamna(regina)(regina):queen simpla>simple interest|<cu ~>at
doamna(principesa):princess interest|<cu ~ de doi la suta>bearing
doar(numai):only interest at the rate of two per
doar(numai):just cent|<imprumut cu ~>loan bearing interest
doar(numai):but dobindi(a capata):to obtain
doar(poate):perhaps dobindi(a capata):to get
doar(poate):maybe dobindi(a capata):to acquire
doar(probabil):probably dobindi(a cistiga):to gain
doar(probabil):likely dobindi(a-si asigura):to secure
doar(tocmai):just dobindi(a procura):to procure
doar(la urma urmelor):after all dobindi(a gasi):to find
dobindi:to be obtained

374
dobindire:obtaining etc. v. dobIndi doctoral:pompously|priggishly
dobori(a da jos):to throw down doctorand:cand date for a doctor's degree
dobori(a culca la pamint):to knock down doctoras(doctor de mina a doua)
dobori(a culca la pamint):to knock/bowl aprox.:medico
over doctorat(titlu de doctor):doctor's title
dobori(a culca la pamint):to ground doctorat(titlu de doctor):doctorate
dobori(copaci):to fell doctorat(examen):examination for a
dobori(a coplesi):to overwhelm doctor's degree
dobori(a birui):to defeat doctorat(gradul de doctor):doctor's
dobori(a rasturna, si fig.):to overthrow degree|<a-si da ~ul>to pass one's
examination for a doctor's degree
doborire:throwing down etc. v. doborI
doctorie:drug
dobrogean:Dobrudja|of the Dobrudja
doctorita(femeie doctor):female/lady doctor
dobrogean:inhabitant of the Dobrudja
doctorita(femeie doctor):doctoress
doc(siloz)(siloz):dock warehouse
doctorita(sotie de doctor):doctor's wife
doc:canvas|<~ plutitor>floating dock|<~
uscat>dry/graving dock doctrinar:doctrinary
docar:dog cart doctrinar:doctrinarian
docent:reader doctrina:doctrine
docher:wharfie document(act):document
docil(ascultator):tractable document(act):deed
docil(ascultator):docile document(oficial):act and deed
docil(ascultator):manageable document(legal):instrument
docil(care poate fi invatat):docile document(act vechi):record|document
docil(care poate fi invatat):teachable documenta:to gather documentary evidence
docilitate:tractableness|docility documenta(pt. o lucrare):to accumulate
material
doct:learned
documentar:documentary
doctor(medic):doctor
documentar:documentary
doctor(medic):medical man
documentare:documentation etc. v.
doctor(mai ales pentru boli
documenta
interne):physician
documentat(d. cineva):well-informed
doctor(chirurg):surgeon
documentat(d. cineva):conversant
doctor:doctor
documentat(d. un roman etc.):well
doctor(expert):don|<~ in drept>Doctor of/in
documented
Laws|<~ in filozofie>Doctor of
Philosophy|<~ in filozofie (in documentatie:documentation|reference
Anglia)>Master of Arts|<~ in latina>a great material
don at Latin|<~ in litere>Doctor of dodecaedru:dodecahedron
Literature|<~ in medicina>Doctor of/in dodecafonic:dodecaphonic|twelvenote...
Medicine|<~ in stiinte>Doctor of science dodecafonie:dodecaphony|the twelve-note
doctoral:doctoral system
doctoral:heavy dodecafonism:dodecaphonism
doctoral(didactic):didactic dodecagon:dodecagon
doctoral:pompous dodecagonal:dodecagonal
doctoral(d. ton):grandiloquent

375
dodii:P|<a vorbi in ~>to talk dogori(d. soare):to scorch
nonsense/rot/twaddle/through one's hat|<a dogori(d. soare):to be burning hot
vorbi in ~>to twaddle dogori(d. foc):to glow
dogar:cooper dogori:to glow
dogari(la soare):to be baking/scorching in dogori(la soare):to be baking/roasting in the
the sun sun|<dogori (la soare)>to be
dogarie(meserie):cooperage roasting/scorching in the sun
dogarie(pravalie):cooper's shop dogoritor(d. soare):scorching
doge:doge dogoritor(d. soare):fiery
dogi:to stave (in) dogoritor(zapusitor):sultry
dogi(d. putini):to be staved doi:two|<~ cite ~>two by/and two|<~ cite
dogi(d. putini):to stave ~>in pairs|<o carte, doua>one or two
dogi(d. putini):to break up books|<cei ~>the two|<noi ~>the two of
dogi(d. voce):to get hoarse/broken/cracked us|<cu ~ ochi>two-eyed|<cu doua
etaje>two-storied|<de doua ori>twice|<din
dogi(d. cap):to be addled/cracked
doua-n doua luni>every second month|<din
dogi(d. cap):to grow barmy doua-n doua luni>every two months|<n
dogit(d. butoaie):stove doica:(wet) nurse
dogit(plesnit):cracked doilea:the second|<a doua oara>for the
dogit(d. sunet):hollow second time|<a doua zi>the next/following
dogit(d. voce):hoarse day|<al ~ adv.>secondly|<al ~ adv.>in the
dogit(d. voce):broken second place|<de mina a doua>second-
dogit(d. voce):cracked hand...
dogmatic:dogmatic(al) doime:minim
dogmatic:dogmatically doina:doina
dogmatism:dogmatism doini:to sing sau play the doina
dogmatist:dogmatist doini:to sing|to play
dogmatiza:to dogmatize doinitor:singing sau playing the doina
dogma:article of faith doinitor(tinguios):mournful
dogoare(a focului):red heat doinitor(tinguios):sad
dogoare(a focului):glow doinitor(melodios):melodious
dogoare(a soarelui):(blazing) heat doisprezece:twelve
dogoare(a soarelui):glow doisprezecelea:the twelfth
dogoare(a inimii)(a inimii):ardour dojana:reproof|reprimand|set-down
dogoare(a inimii)(a inimii):fervour dojana:rebuke
dogoare(a inimii)(a inimii):glow dojana(repros):reproach
dogoare(a inimii):fire dojeni:to reprimand|to scold|to blame
dogori(a arde):to burn dojeni:to rebuke
dogori(a arde):to scorch dojenitor:reproachful|chiding
dogori(a coace):to ripen dolar:dollar
dogori(a coace):to mellow doldora:crammed
dogori(a inrosi):to redden doldora(d. punga):well-lined
dogori(fata):to flush doldora(plin de bani):overflowing whit
money
dogori(a arde):to burn
doldora(d. uger):swelling

376
doleanta:complaint|grievance domesticit(care nu mai e salbatic):tamed
dolicocefal:dolicocephalic|dolicocephalous domesticit(care nu mai e salbatic):not wild
dolicocefal:dolicocephal domicilia:to reside|to live|to dwell
dolina:doline|dolina domiciliar:domiciliary
doliu:mourning domiciliu:(fixed) abode|residence
doliu(haine de ~):mourning (garb) domiciliu(nu neaparat fix):dwelling place
doliu(de vaduva):widow's weeds domiciliu(nu neaparat fix):place of
doliu(timp de ~):mourning|<a pune ~(l)>to residence
go into mourning|<a-si scoate ~l>to go out domiciliu:domicile
of mourning|<a fi in ~ dupa...>to be in domina(d. cineva):to dominate
mourning for... domina(d. cineva):to have domination over
dolmen:dolmen domina(d. un viciu etc.):to rule
dolofan:plump|pudgy domina(d. un viciu etc.):to sway
dolofan(d. fata):chubby domina(d. un viciu etc.):to dominate
dolofan(d. fata):plump domina(d. un viciu etc.):to govern
dolomita:dolomite domina(d. voce):to overpower
dom(catedrala):dome domina(d. voce):to rise above
dom(catedrala):cathedral (church) domina(d. o inaltime):to command
dom(cupola):dome domina(d. o inaltime):to overlook
dom(cupola):cupola domina(d. o inaltime):to rise above
dom:dome domina(d. o inaltime):to tower above
domeniu:domain domina(d. un turn):to command
domeniu(mosie):estate domina(d. o statuie etc.):to tower over
domeniu(mosie):landed property domina:to command oneself|to control one's
domeniu(al stiintei)(al stiintei):field feelings
domeniu(al stiintei)(al stiintei):scope domina(a stapini):to rule
domeniu(al literaturii)(al literaturii):domain domina(a stapini):to hold sway
domeniu(al literaturii):department|<nu tine domina(a predomina):to prevail
de/nu e ~l meu>that is beyond my domina(a predomina):to predominate
province|<nu tine de/nu e ~l meu>that is
domina(a predomina):to be prevalent
out of my range|<e un ~ vast>it is a vast
field domina(a predomina):to be predominant
domestic:domestic domina(a predomina):to have the upper
hand
domestic(ce tine de casa):domestic
domina:to have the best of the game
domestic(ce tine de casa):household...
dominant:dominant|ruling|prevailing|predo
domestic(d. animale):domestic
minant
domestic(intern):home...
dominant(caracteristic):characteristic|<clasa
domestici:to domesticate|to tame ~a>ruling class|<trasatura
domestici(a dresa):to break in ~a>outstanding/dominant/prevalent feature
domestici:to tame dominanta:dominant (note)
domestici:to be tamed etc. dominator:dominant|dominating|ruling
domestici(a deveni domestic):to grow tame dominator:domineering
domesticire:taming|domestication dominatie(asupra):domin(at)ion (aver)
domesticit:tame|domesticated dominatie(asupra):rule (over)

377
dominatie(asupra):sway (over)|<~ domnisoara:miss
mondiala>world supremacy domnisoara(apelativ urmat de nume):young
dominion:dominion lady
domino(costum):domino domnisoara(fata):girl
domino(joc):dominoes|<a juca ~>to play domnisoara(peior., d. o fata de
(at) dominoes scoala):bread-and-butter miss|<~
domn:man|gentleman batrina>spinster|<~ batrina>old maid|<~ de
domn:Mr... onoare (a miresei)>bridesmaid|<~ de
onoare (insotitoare)>maid of honour
domn(profesor):master
domnisor(fiul stapinului):young master
domn(stapin):master
domnisor(tafandache):dandy
domn(stapin):lord
domnisor(tafandache):fop
domn(stapinitor):ruler
domnisor(tafandache):masher
domn(proprietar):owner
domnisor:v. pitigoi
domn(proprietar):proprietor
domnitor:reigning
domn(persoana importanta):a great person
domnitor:ruler
domn(persoana importanta):a lord
domnita:sweetheart
domn(persoana importanta):a great
swell/gun domol(incet, rar):slow
domn:sir|<doamne dumnezeule !>Good domol(gingas):gentle
gracious ! Lord !|<~ilor Brown si Cuthbert domol(gingas):soft
com.>Messrs B. & C.|<~ule general domol(linistit):quiet
odin.>General|<~ule general domol(linistit):calm
odin.>Sir|<~ule Presedinte (in adunari)>Mr. domol(d. sunete):low
Chairman|<~ule Presedinte (in Camera
domol(d. clima etc.):mild
Comunelor)>Mr. Speaker|<doamnelor si
~ilor>la domol(treptat):gradually
domnesc(de domnitor sau print)(de domol(treptat):by degrees
domnitor sau print):princely domol(usor, incet):gently
domnesc(de stapin):lordly|<pasare domol(usor, incet):softly
domneasca ornit.>bullfinch (Pyrrhula) domol(nu apasat):lightly
domni:to rule|to reign domol(incet):slowly|<~ !>gently !|<~
domni:to reign|<~ peste...>to reign/rule !>don't hurry !|<~ !>not so fast !|<~ ! (nu te
over...|<~ peste... (a domina)>to command infierbinta)>don't flurry yourself|<a o lasa
(cu ac.) mai ~>to take it easy
domnie(a unui suveran):reign domoli:to quiet
domnie(calitate de domn)(calitate de domoli(a calma):to calm down|to reassure
domn):princely dignity domoli(a calma):to set at ease
domnie(curtea domneasca)(curtea domoli(a mingiia):to comfort
domneasca):court of a prince domoli(a pacifica):to pacify
domnie(domnitor):prince|<domniei sale domoli(minia, foamea):to appease
domnului John Brown (pe plic)>John domoli(setea):to quench
Brown, Esq. (presc. din Esquire)|<domnia
ei (presc. d-ei)>she|<domnia sa (presc. d- domoli(setea):to allay
sa), domnia lui (presc. d-lui)>he|<domnia ta domoli(furtuna):to calm
(presc. d-ta)>you|<domniile lor (presc. d- domoli(furtuna):to lull
lor)>they|<domnia voastra (presc. domoli(a alina):to assuage

378
domoli(a alina):to soothe duce ~ul (cu gen.)>to grieve hanker/pine
domoli(a alina):to soften (down) after...|<a duce ~ul p
domoli:to quiet/reassure oneself dori(a voi):to want
domoli(a se mingiia):to take comfort dori(a voi):to desire
domoli(a se calma):to calm down dori(a voi):to wish for
domoli(a se calma):to be at ease dori(a voi):to long
domoli:to be calmed|<domoleste-te !>be dori(a intentiona):to intend
calm !|<domoleste-te !>compose yourself ! dori(a rivni):to covet
dona:to donate dori(a ura):to wish
dona(a da):to give dori(a pretinde):to request|<de
dona(a face cadou):to present smb. with ~t>desirable|<ce doresti ?>what don you
donare:donation want ?|<ce doresti ? (ce cauti aici ?)>what
is your business ?|<mai ~ti ceva ?>do you
donator:giver
wish anything more ?|<mai ~ti ceva ? (in
donator:donor|<~ de singe>blood donor magazin)>can I show you anything else
donatie:donation ?|<mai ~ti ceva ? (in magazin)>anything
donchisotism:quixotism doric:Doric
dondani(a bodogani):to mutter (to oneself) dorinta(de):wish (for)
dondani(a palavragi):to chatter dorinta(de):desire (of/for)
donita(cofa):wooden pail dorinta(aspiratie):striving (for/after)
donita(pt. muls):milk(ing) pail dorinta(aspiratie):aspiration (for/after)
donjon:keep|stronghold of a dorinta(erotica):desire|<dupa ~>according
castle|donjon|dungeon to one's (heart's) desire|<dupa ~>as one
donjuan(crai):Don Juan wishes|<la dorinta cuiva>at smb.'s
dop(de pluta):cork desire/request|<a-si exprima o ~>to express
dop(de sticla):stopper a desire|<a-si exprima o ~>to utter a
wish|<a implini dorinta cuiva>to comply
dop(de lemn, opritoare):plug|<~ de
with smb.'s wish|<a implini dorinta cu
butoi>bung|<~ de saca>(regular) dumpling
dorire(urare):wish
dor(de):(great) longing (for)
dorit:wished for etc. v. dori
dor(de):yearning (for/after)
doritor(de):desirous (of)
dor(de tara, de casa):homesickness
doritor(de):eager (for/after/about)
dor(de tara):nostalgia
doritor(dragastos):loving|<~
dor(dorinta):ardent desire (of/for)
de...>longing/pining for...|<~ de
dor(pofta):appetite (for) carte>eager to learn|<~ de carte>studious
dor(nazuinta):striving (for/after) dormeza:couch
dor(dorul inimii):heart's desire dormeza(sofa):sofa
dor(dorul inimii):torment of love dormi:to sleep|to be asleep
dor(jale):grief dormi:to do the downy
dor(jale):sorrow dormi(usor):to doze
dor(jale):woe|<~ de dormi(usor):to snooze
duca>wanderlust|<cintec de ~>love
dormi(usor):to have/take one's forty winks
song|<in ~ul lelii>at random|<in ~ul
lelii>nineteen to the dozen|<plin de ~ dormi(adinc):to be fast/dead asleep
dupa...>longing/yearning/hankering dormi(adinc):to lie in a deep sleep
after...|<plin de ~ dupa...>dying for...|<a dormi(bine):to sleep soundly

379
dormi(a se odihni):to take one's rest ~>behind|<in ~ (in fund)>in the rear|<in ~
dormi(d. lucruri)(d. lucruri):to lie dormant (in fund)>at the back|<in ~ (i
dormi(a minea):to put up (for the night) dosar(teanc de acte):deeds
dormi(a fi neatent etc.):to nod (over dosar(teanc de acte):(legal) documents
smth.)|<a ~ bustean/tun/butuc>to sleep like dosar(teanc de acte):dossier|(trial) brief
a top|<a ~ bustean/tun/butuc>to sleep as dosar(coperta):file
fast as a church|<a ~ dupa betie>to sleep dosar(coperta):roll|<dupa cercetarea
oneself sober|<a ~ dupa betie>to sleep off ~ului>after searching/examining the
the effects of drink|<a ~ dupa masa>to deeds|<a trece la ~>to register
have/take a nap|<a ~ in aer liber>to s
dosi(a ascunde):to conceal
dormit:sleep(ing) etc. v. dormi
dosi(a ascunde):to hide
dormita:to doze|to have a gentle nap|to take
dosi(a ascunde):to dissemble
one's forty winks|to (have a) snooze
dosi(a fura):to steal
dormita:to nod
dosi(a fura):to nick
dormitor:bedroom|sleeping room
dosi(a se ascunde):to hide/conceal oneself
dormitor(comun):dormitory
dosit:concealed|hidden etc. v. dosi
dorn:fishing tap
dosit(dosnic):isolated
dornic(de):eager (for/after/about)
dosnic(izolat):secluded
dornic(de):with a passionate longing (after)
dosnic(izolat):isolated
dornic(de):with a passionate desire (for)
dosnic(ascuns):hidden
dornic(insetat):thirsting (for/after)
dosnic(departat):remote|<cai ~e>lonely
dornic(rivnitor):covetous (of)|<sint ~ sa
roads|<strada ~a>by-street
aflu...>I am anxious/longing to hear...
dosnica:<~ galbena bot.>carpesium
dorobant(jandarm):gendarme
(Carpesium cernuum)|<~ vinata bot.>lady's
dorsal:dorsal|<aripioara ~a>dorsal bower|<~ vinata bot.>clematis (Clematis
fin|<muschi ~>dorsal muscle integrifolia)
dos(spate)(spate):back dospeala:v. dospire, leaven|yeast|barm
dos(spate)(spate):dorsum dospeala:idleness
dos(al unei monede):reverse dospi:to leaven
dos(al unei monede):tail dospi(a fermenta):to ferment
dos(parte din spate):hind(er) part dospi(d. aluat):to rise
dos(parte din spate):back dospi(d. aluat):to work
dos(parte opusa):back dospi(d. aluat):to yeast
dos(parte opusa):wrong side dospi:to be in a state of ferment(ation
dos(parte opusa):reverse dospire:fermentation etc. v. dospi
dos(parte opusa):other side dost:wild marjoram (Origanum vulgare)
dos(sezut):bottom dota(o institutie etc.):to endow
dos(sezut):behind dota(a echipa, a inzestra):to equip
dos(sezut)(sezut):bum dota(a echipa, a inzestra):to supply
dos(la animale):buttock dota(o mireasa):to dower
dos(crupa):croup|<~ la fata !>pack off|<~ul dota:to bestow upon
miinii>back of the hand|<camera din
dotal:dotal
~>back room|<casa din ~>the house at the
back|<din ~>from behind|<din ~>from the dotare:endowment etc. v. dota
back|<din ~ mil., mar.>from the rear|<in dotat:gifted

380
dotatie:endowment doveditor:conclusive|convincing
dota:marriage portion|dowry|<fara dovleac:pumpkin (Curcubita pepo)
~>portionless dovleac(cap):pate
doua:two v. doi|<a face pe din ~>to go dovleac(cap):nut
halves dovleac:thinking mug
douasprezece:twelve dovlecel:vegetable marrow
douazeci:twenty|a score doxa:gumption|brains|brain-stuff|grey
douazecilea:the twentieth matter|<n-are ~ la cap>his head is
dovada:proof empty|<n-are ~ la cap>he has no gumption
dovada:evidence doza(a masura)(a masura):to measure
dovada(argument):argument doza(a distribui)(a distribui):to distribute
dovada(semn):sign doza(cu zgircenie):to dole (out)
dovada(semn):manifestation dozaj:dosing|dosage
dovada(semn):mark dozare:dosing etc. v. doza
dovada(semn):token of evidence doza:dose
dovada(exemplu):example doza(de patefon):soundbox
dovada(exemplu):illustration doza(electromagnetica):electromagnetic
dovada(adeverinta):certificate|<~ sound box
concludenta>conclusive/striking proof|<~ doza:admixture
concludenta>forcible/incontestable doza(electromagnetica):pick-up cartrige
argument|<~ in plus>added/further proof|<o drac:devil
~ miscatoare de dragoste din partea lui>a
drac(spirit rau):demon fiend
touching instance of his love|<ca ~>as a
proof|<a da ~ de...>to give proof/evidence drac:the Old Gentleman (himself)
dovedi:to prove drac(~ de baiat):young devil
dovedi(a demonstra):to demonstrate drac(~ si jumatate) (in sens rau):sad dog
dovedi(a arata):to show drac(~ si jumatate) (in sens rau):devil of a
boy/fellow
dovedi(ca autentic):to authenticate
drac(magulitor):brick/trump of a boy/fellow
dovedi(a atesta):to prove
drac(cutezator):dare-devil
dovedi(a atesta):to attest
drac(~ de baiat):imp
dovedi(a confirma):to confirm
drac(~ de baiat):pickle|<~e !>the deuce
dovedi(a invinge dificultati):to conquer
!|<al ~ului>as hell|<al ~ului>as old
dovedi(a invinge dificultati):to overcome boots|<al ~ului>bally|<la ~u !>what a
dovedi(a termina):to accomplish damned nuisance ! hang/drat it !|<la ~u cu
dovedi:to be proved etc. el !>let him go to hell/Jericho !|<la ~u cu
dovedi(a se arata):to prove oneself toate astea !>confound/damn it (all) !|<la
dovedi(a se arata):to turn out (to be)|<a se ~ ~ul in praznic>at the back of bey
adevarat>to prove/come true|<s-a ~t ca...>it dracila:barberry (berberis vulgaris)
has been proved that...|<a se ~ (a fi) un draconic:Draconian|Draconic
prieten adevarat>to prove a true friend|<s-a drag:dear
~t a fi un vechi coleg de scoala de-al drag(iubit):beloved
meu>he turned out to be one of my old
drag(iubit):cherished
schoolfellows|<a ~ un
drag(favorit):favourite
dovedire:demonstration (of a truth)|v.
dovedi drag(d. animale):pet

381
drag:love dramatism:dramatic
drag(consideratie):sake character|thrill|stageworthiness
drag:love|lover|<~a doamne>as it were|<~a dramatiza:to adapt for the stage
doamne>allegedly|<~a doamne (ca sa dramatiza:to dramatize
zicem asa)>so to speak|<~a prietene>dear dramatizare:dramatizing
friend|<~a prietene>old dramaturg:dramatist|playwright
fellow/bear/chap/man|<cu ~a inima>with
dramaturgie:dramaturgy
all one's heart|<cu ~a inima>with heart and
soul|<cu ~a inima (bucuros)>gladly|<cu ~a drama(ca gen):drama
i drama(piesa):play
draga:to dredge drama(piesa):drama
dragaj:dredging drama:tragedy|catastrophe|<~
draga:(lady) love|dredging pasionala>love crime
machine/engine|sweetheart dranita:shingle|wooden tile
draga(de pescuit):fishing dredger|<draga de drapa:to cover with cloth
ea>the darling, the dear girl|<~ !>(my) dear drapa(mobila, stofa etc.):to drape
!|<~ !>(my) darling ! honey ! drapel:flag|banner|standard|colours
draglina:dragline (excavator) drapel:streamer|<a cobori ~ul>to lower the
dragoman:dragoman colours|<a flutura ~ul>to wave the
dragon:dragoon colours|<a inalta ~ul>to set up the flag|<a
dragon:sword knot/tassel inalta ~ul>to hoist the standard|<a fi sub
~>to be with the colours|<a fi sub ~>to be
dragoste:love|affection
in the army|<a chema sub ~>to call to the
dragoste(caritate):charity colours
dragoste(persoana iubita):love|<casatorie draperie:drapery
din ~>love match|<din ~ pentru...>for
draperie(perdele):curtains
love/the sake of...|<a face ~ cu cineva>to be
in love with smb.|<a face ~ cu cineva>to draperie(perdele):hangings
have sexual intercourse with smb.|<a face ~ drastic:drastic
cu cineva>to make love with smb.|<a nu drastic:drastically
mai putea de ~, a fi nebun de ~>to dracesc:devilish|diabolical|infernal|<zgomot
drahma:drachm(a) ~>devilish row|<zgomot ~>devil of a row
draibar:drill (borer)|wimble draceste:devilishly|diabolically
drajeu:sugar/chocolate almond/hazelnut dracie:devilry
drajeu:dragee dracie(vrajitorie):witchcraft|devilish
dram:shadow|<un ~ de adevar>a trickery
crumb/grain/shadow of truth|<un ~ de dracie(farmece):charms|devilish/diabolical
minte>an ounce of (mother) wit|<un ~ de trick|devilish work|(piece of)
noroc>a spot of luck|<un ~ de noroc>one roguery|rouguish trick|<se tine numai de
good break|<nici un ~ de...>not an atom/a dracii>he keeps playing pranks|<se tine
trace of... numai de dracii>he does no end of
dramatic:stageworthy freaks/tricks|<ei ~ ! sau (ei) dracia dracului
dramatic:dramatically|<arta !>the deuce !hang/drat it !
~a>dramatic/histrionic art|<arta dracoaica:she-devil, devil of a woman|scold
~a>histrionics|<autor ~>dramatic dracos:devilish
author|<autor ~>playwright|<autor dracos:knavish
~>dramatist|<gen ~>drama|<gen dracovenie:v. dracie
~>dramatic|<gen ~>poetry

382
dracui:to send to the devil|to wish smb. at dramui(a cintari cu precizie):to ascertain the
the devil weight of
dracui(a ocari):to call smb. names dramui(a imparti cu zgircenie)(a imparti cu
dracui:to (curse and) swear zgircenie):to dole
dracusor:devilkin v. Si drac dramui(a cumpani)(a cumpani):to think
dragaica(sarbatoare):Midsummer (Day) over
dragaica(tirg):Midsummer fair|Rumanian dramui(a cumpani):to weigh
folk dance dramui:to be weighed etc.
dragaica:v. iele dreapta:the right-wing (parties)
dragalas:lovely|graceful|sweet dreapta(mina):right hand|<capul la dreapta
dragalas(gingas):gentle mil.>eyes right!|<de dreapta pol.>right-
wing...|<in/pe dreapta>on the right
dragalasenie(farmec):charm
hand/side|<in/pe dreapta>to/on the right|<la
dragalasenie(farmec):loveliness sweetness dreapta mil.>right turn!|<prima strada la
dragalasenie(gratie):grace(fulness) dreapta>first turning/amer. block right|<tine
dragalasenie(gratie):comeliness dreapta>keep to the rig
dragalasenie:caresses dregator(functionar inalt)(functionar
dragastos(amoros):loving inalt):high official
dragastos(amoros):affectionate dregator(conducator):ruler
dragastos(atragator):charming dregatorie:high office/dignity
dragastos(atragator):attractive drege(ceva stricat):to mend
dragastos(atragator):sweet drege(ceva stricat):to repair
dragastos:lovingly|with love|affectionately drege(ceva stricat):to put/set to rights
dragosti:to fondle|to caress drege(a reinnoi):to renew
dragostire:fondling drege(a reinnoi):to renovate
dragostire(dragoste):love drege(a restabili):to restore
dragulita:love|darling|sweet one|duckie|<~ drege:to cure
Doamne>as it were|<~ Doamne>allegedly drege(ciorapi):to darn
dragut:charming|lovely|sweet drege(opere de arta):to restore
dragut(cu exterior placut):pretty drege(haine):to patch up
dragut(cu exterior placut):comely drege(incaltaminte):to cobble
dragut(cu exterior placut):nice-looking drege(incaltaminte):to vamp
dragut(cu exterior placut):good-looking drege(picturi):to retouch
dragut(atragator):attractive drege(picturi):to touch up
dragut(binevoitor):kind drege(o palarie):to trim up
dragut(simpatic):nice drege(o greseala):to repair
dragut:sweetheart|beloved (one) drege(a corecta):to correct
dragut:her best boy|<e ~ din partea lui>it's drege(o nedreptate):to make restitution for
kind/nice/decent of him|<~ul de el, ~a de ea (a wrong)
!>the little love !|<esti foarte ~ ! si drege(a face):to do
peior.>you are a nice fellow! you are drege(a aseza in ordine):to set in order
awfully nice!|<esti foarte ~ ca ai venit>it's
drege(a aranja):to arrange|to fit/fix up
very nice of you to have come
drege(mincarea):to season
draguta:sweetheart|beloved (one)
drege(mincarea):to dress
draguta:his best girl

383
drege(mincarea):to flavour drept(in picioare):upright
drege(a ruja):to rouge|to paint drept(adevarat):TRUE
drege(a ferchezui):to trim up drept(adevarat):real
drege(vinul):to doctor drept:direct
drege(a pune la cale):to arrange drept(abrupt):steep
drege(a urzi):to plot drept(de fapt):in (point of) fact
drege(a urzi):to hatch drept(potrivit):proper
drege(a alina):to soothe drept(potrivit):suitable
drege:to be mended drept(cum trebuie sa fie):as it should be
drege(d. vreme):to clear (up) drept(direct, spatial):in a straight line
drege(d. vreme):to improve drept(in mijloc):right
drege(d. vreme):to turn fair drept(exact):right
drege(a se imbunatati):to mend drept(exact):exactly
drege(a se imbunatati):to improve drept(just):justly
drege(a se imbata):to have had a cup too drept(de fapt):as a matter of fact
much drept(de fapt):indeed
drege(a se imbata):to have a brick in the drept(fatis):openly
hat|<nu stia ce sa faca, ce sa dreaga>he was drept(fatis):without mincing the matter
at a loss what to do|<nu stia ce sa faca, ce sa
drept(fatis):straight (from the heart)
dreaga>he didn't know how to manage
things|<ce face, ce ~ ca pina la urma...>he drept(dintr-o data):at one pull
always manages to...|<a-si ~ glasul>to clear drept(dintr-o data):at a stretch
one's throat, ra drept(ca):as
dren:drain(pipe) drept:right
drena:to drain drept(privilegiu):privilege
drenaj:drainage|draining drept(competenta):competence
drenare:drainage|draining drept(jurisprudenta)(jurisprudenta):jurispru
drepnea:(black)swift dence
drept(ant. sting):right drept(facultate de ~)(facultate de ~):faculty
drept(legal):lawful of law
drept(cinstit):honest drept(dreptate)(dreptate):justice
drept:straight drept(permisiune):permission
drept(cinstit):just drept(piciorul drept):right leg sau foot
drept(just):right drept(om drept):just man
drept(ca insusire morala):just drept(om drept):fair-thinking person
drept:righteous drept(dreptii)(dreptii):the just
drept(ca insusire morala):righteous drept(dreptii):the righteous|<caracter
~>straightforward character|<cauza
drept(corect):correct
dreapta>right(eous) cause|<cerere
drept(ant. fals):straightforward dreapta>legitimate/well-established
drept(echitabil):fair claim|<complement ~ gram.>direct
drept(echitabil):equitable object|<cu ~ cuvint>with good reason,
drept(direct, neocolit):straight justly|<judecator ~>fair-minded/impartial
drept(direct, d. drumuri):direct judge|<in lupta dr
drept(in picioare):erect dreptar(coltar):jointing rule|straight edge

384
dreptar:v. indreptar dric(toi):thick
dreptate:justice dric(toi):depth
dreptate(echitabilitate):fairness dric(mijloc):middle
dreptate(echitabilitate):equitableness dricar:undertaker|funeral furnisher
dreptate(echitabilitate):fair-mindedness dricar:mortician
dreptate(nepartinire):impartiality|<pe buna dril(damasc aspru):huckaback
~>with good reason|<a avea ~>to be drisca:mason's float
right|<a nu avea ~>to be (in the) wrong|<a driscui:to float
da ~ (cu. dat.)>to render justice to|<a da ~
drimba:jew's harp
(a admite ca)>to admit that...|<a face ~
cuiva>to do smb. justice|<a-si face singur droaie:great/large number|multitude
~>to take the law into one's own droaie(multime):crowd
dreptunghi:oblong droaie(multime):host
dreptunghi:rectangle|oblong droaie(multime):swarm
dreptunghiular:rectangular droaie(gramada):heap
dres:paint (for the face) droaie:a fine/pretty lot
dres(rosu):rouge drob(bloc):block
dres(mijloc de infrumusetare):cosmetic drob(bloc):shiver
dres(pt. bucate):spice(ry) drob:dyer's broom (Genista tinctoria)
dres(pt. bucate):ingredients|<a-si da cu drob(de miel):kell
~uri>to paint one's face|<a-si da cu ~uri>to drob(de miel):caul
get/make oneself up drob(de miel):omentum of a lamb
dresa(animale):to train drob(cutia teascului de vin):wine-press
dresa(cai):to break in bucket|<~ de sare>salt block
dresa(ciini de vinatoare):to enter drobisor:v. drobita|v. drobusor
dresa(persoane) (sa):to drill (in) drobita:weld (Reseda luteola)
dresa(persoane) (sa):to coach (into) drobusor:dyer's woad (Isatis tinctoria)
dresa:to be drawn drog:drug
dresa:to be trained|<a ~ un proces-verbal>to droga:to drug|to physic|to doctor
draw up a report|<a ~ un proces-verbal>to droga:to physic/doctor oneself
draw up a statement of the case|<a ~ un drogherie:druggist's
proces-verbal>to record/take the minutes
droghist:druggist
dresaj:training|v. dresa
drojdie:feculence
dresat:trained|v. dresa
drojdie(de bere):(beer) yeast
dresor:trainer (of animals)
drojdie(de cafea):grounds
dresor(de cai):horse breaker
drojdie(sediment):dregs
dresor(de cai):rough rider
drojdie(sediment):lees
drezina:rail car
drojdie(alcoolica):yeast
driada:dryad
drojdie(alcoolica):barm
dribla:to dribble
drojdie(de trestie de zahar):dunder
dric(al unui car taranesc):fore frame of a
carriage drojdie(a societatii)(a societatii):scum
dric(car mortuar):hearse drojdie(a societatii):dregs|<drojdie
(bautura)>sort of alcoholic drink made of
dric(car mortuar):funeral carriage
dric:gun carriage

385
wine yeast|<a fi pe ~>to be in low water|<a drumet(trecator):passer-by
fi pe ~>to be hard up|<a fi pe ~>to be broke drumui:to traverse
dromader:dromedary (Camelus drumulet(carare):path v. Si drumeag
dromedarius) drupa:stonefruit
dropica:hydropsy|<bolnav de ~>dropsical dual:dual (number)
dropie:bustard (Otis tarda) dualism:dualism
drot(arc):spring dualistic:dualistic
drug:bar|<~ de aur>bar/ingot of gold|<~ de dualistic:dualist
fier>iron bar|<~ de teasc>beam of a wine
dualitate:duality
press|<a se tine ~ de...>to stick like a bur(r)
to... duba:(police) van|black Maria|(delivery)
van|furniture van
druid:druid
dubi:to curry
druidic:druidic|<monument
~>cromlech|<monument dubi:to be tanned etc.
~>cairn|<monument ~>dolmen dubios:doubtful|dubious
drum(in sens concret):road dubios(problematic):questionable
drum(strada):street dubios(problematic):problematic(al)
drum(sosea):highway dubios(nesigur):uncertain
drum(artera):thoroughfare dubios(suspect):suspicious
drum(in sens abstract):way dubios:doubtfully etc.
drum(in sens abstract):course dubitativ:dubitative
drum(in sens abstract):path dubiu:doubt
drum(in sens abstract):track, uneori road dubiu(nesiguranta):uncertainty
drum(ruta):route dubiu(ezitare):hesitation
drum(mai scurta):(short) cut dubiu(ezitare):wavering|<nu e nici un
drum(trecere):passage ~>there is no doubt about it
drum(cariera):career dubla:to double
drum(al stelelor)(al stelelor):course dubla(zelul):to redouble
drum(al plantelor)(al plantelor):orbit dubla(pasul):to quicken
drum(al unei comete)(al unei comete):track dubla(un rol):to understudy
drum(al unei comete)(al unei comete):path dubla(un film):to dub
drum(al unui proiectil):path dubla:to double
drum(al unui glonte):trajectory dublaj:dubbing
drum(curs):course dublare:doubling etc. v. dubla
drum(calatorie):journey dubla:<dubla>Wallachian dry measure,
aprox. bushel
drum(pe mare):voyage|<a-si vedea/cauta de
~>to go one's way|<~ bun!>I wish you a duble:doublet
good/safe journey!|<~ bun, cale dublet:duplicate|double (specimen)
batuta!>good riddance!|<~ de fier>railway dublet:doublet
(line) line|<~ de fier amer.>railroad|<~ dublu:double|twofold
deschis>clear path|<~ deschis>open dublu:doubly|twice|<~ cicero tipogr.>two-
road|<~ de tara/care>country road|<~ de line pica|<~ decalitru 2o l>dry measure (2o
tara/ l)|<~ decimetru 2o cm>linear measure (2o
drumeag:narrow road/track cm)|<~ fund mar.>false/double
drumet(calator):traveller bottom|<contabilitate dubla>bookkeeping

386
by double entry|<cu fund ~>double- duce(a se trece):to passaway
bottomed|<cuvint cu sens ~>ambiguous duce(a muri):to die
dublura:stand-in duce(a esua):to fail
ducal:ducal duce(a rezista):to resist|<a ~ la...>to lead
ducat(moneda) odin.:ducat to...|<asta nu ~ la nimic>that leads to
ducat(teritoriu):duchy nothing|<asta nu ~ la nimic>it leads
ducat(demnitate):dukedom|<mare ~>grand nowhere|<unde ~ asta ?>what will be the
duchy/dukedom result of it ?|<unde ~ asta ? (ce sens are
?)>what is the use of it ?|<mare ~>grand
duca(plecare):departure
duke|<du-te vino>comings and go
duca(plecare):leaving
ducere:going etc. v. duce
duca(mers):going
ducere(plecare):departure
duca(calatorie):travelling|<a fi pe (picior
ducere(plecare):leaving|<bilet de ducere si
de) ~>to be ready to start|<a fi pe (picior
intoarcere>return ticket|<la ducere>on
de) ~>to be on the point of
leaving
leaving/departure|<a fi pe (picior de) ~
fig.>to run out|<a fi pe (picior de) ~ fig.>to ducesa:duchess|<mare ~>grand duchess
be on the decline|<a fi pe (picior de) ~ ductil:ductile
fig.>to draw to an end|<a fi pe ductilitate:ductility
duca-se pe dud:mulberry (tree) (Morus alba)
pustii(epilepsie)(epilepsie):falling sickness duda:mulberry
duca-se pe pustii(dracul)(dracul):the Evil dudau:v. cucuta
one dudau(buruieni):weeds
duca-se pe pustii(dracul):Old Nick/Harry duduca:v. domnisoara
duce:duke duduca(stapina):mistress
duce(a conduce):to lead dudui:to roar
duce(spre o tinta):to guide dudui(de foc, soba):to roar
duce(a mina):to drive dudui(de masini):to drone
duce(a purta):to bear dudui(de masini):to whirr
duce(a cara, a avea la sine):to carry dudui(a se cutremura):to quake
duce(a transporta):to convey duduie:young lady
duce(ceva usor):to take (along) duduie(neurmat de nume):madam
duce(pe cineva, intr-un loc):to take duduit:roaring etc. v. dudui
duce(a suporta):to bear duel:single combat|duel|<a provoca la ~>to
duce(a rezista):to resist challenge to a duel
duce(a rezista):to support duela:to fight a duel
duce(o politica etc.):to carry on duela:to wield|to fence
duce(o viata):to lead duela(cu):to fight a duel (with)|<a ~ cu
duce(o viata):to live cuvintele>to fence|<a ~ cu cuvintele>to be
duce(a insela)(a insela):to take in a good fencer in conversation
duce(cu zaharelul)(cu zaharelul):to fool duelist:duellist|combatant
duce(cu zaharelul):to make a fool of duet:duet
duce(a merge):to go dughie:Italian millet (Setaria italica)
duce(a pleca):to leave duh(suflet):soul
duce(a se raspindi):to spread duh(spirit):ghost

387
duh(spirit):spirit dulap(pt. portelanuri):china cupboard
duh(naluca):ghost dulap(pt. tacimuri):sideboard
duh(geniu):genius dulap(pt. haine):wardrobe
duh(inteligenta):wit dulap(pt. haine):clothes press
duh(rasuflare):breath|<~ bun>kind dulap(pt. haine):cupboard for clothes
genius|<~ rau>evil spirit|<cei saraci cu ~ul dulap(pt. obiecte de arta):cabinet
rel.>the poor in spirit|<cu ~ul dulap(pt. relicve):shrine|swingboat
blindetei>good-humouredly|<cu ~ul
dulap(scrinciob):swing
blindetei>gently|<cu ~ul
blindetei>gingerly|<cu ~ul blindetei>with dulap(scindura):plank
kindness|<cu ~ul blindetei>under easy dulap(scindura):board
sail|<intr-un ~>all in one b dulapior:locker|cubicle
duhni(a puti):to reek dulapior(noptiera):bedside/night table
duhni(a puti):to stink dulapior(noptiera):night commode
duhni(d. vint) (a bate):to blow|<duhneste a dulau:shepherd's/shepherd dog
vin>he reeks of wine dulce(ant. acru, amar) si fig.:sweet
duhoare:stink|stench|foul smell dulce(scump, drag):lovable
duhovnic:father confessor dulce(ca zaharul) si fig.:sugared
duhovnicesc(pastoresc):pastoral dulce(magulitor):flattering
duhovnicesc(clerical):clerical dulce(ca zaharul) si fig.:honeyed
duios(plin de iubire):loving dulce(fermecator):charming
duios(plin de iubire):endearing dulce(fermecator):winning
duios(plin de iubire):fond dulce(scump, drag):dear
duios(plin de iubire):affectionate dulce:amorously|lovingly
duios(blind):soft dulce(desert):dessert
duios(gingas):tender dulce(desert):sweets
duios(jalnic):woeful dulce(desert):last course
duios(jalnic):sorrowful dulce:sweets
duios(jalnic):doleful dulce(zile de frupt):meat days|<~ ca
duios(trist):sad mierea>honey-sweet|<apa ~>fresh
duios:lovingly etc. water|<cuvinte dulci>wheedling
duiosie(gingasie):gentleness words|<cuvinte dulci>butter|<iarba ~
bot.>glyceria (Glyceria)|<lemn ~
duiosie(afectiune):affection
bot.>liquorice (Glycyrrhiza
duiosie(iubire):love glabra)|<migdale dulci>sweet
duiosie(iubire):fondness almonds|<odihna ~>sweet repose|<panta
duiosie(melancolie):melancholy ~>gentle slope|<vers
duiosie(tristete):sadness dulceag:sweetish|mellifluous|mellow
duium(multime):great/large number dulceag:soppy
duium(multime):host|<cu ~ul>in dulceag(care scirbeste):nauseous
heaps/clusters|<cu ~ul>in dulceag(de lingusiri):fulsome
crowds/multitudes|<cu ~ul (d. animale)>in dulceag(fad):insipid
flocks/herds
dulceag(fad):flavourless
dulama:(furred) cloth mantle
dulceag(fad):tepid
dulap:cupboard|press|case
dulceag(fad):lukewarm

388
dulceata(ca insusire):sweetness dumica:to crumble away/to pieces|<dumica
dulceata(a climei etc.):mildness (cu cutitul)>to cut into (little)
dulceata(a sunetului):softness pieces/bits/morsels
dulceata(blindete):meekness (of dumicat:mouthful
disposition) dumicat(gustos):tit-bit
dulceata(placere):pleasure dumicat(gustos):(dainty) morsel
dulceata(bunatati)(bunatati):sweets duminical:Sunday...|<repaos ~>Sabbath
dulceata(bunatati)(bunatati):sweet things (rest)
dulceata(bunatati)(bunatati):dainties duminica:Sunday
dulceata(voluptate):voluptuousness duminica:Sabbath|<duminica>on
Sunday|<Duminica Floriilor>Palm
dulceata(conserva):jam
Sunday|<Duminica mare>Whit
dulceata(conserva):marmalade|<~ de Sunday|<duminicile si sarbatorile>on
zmeura>raspberry jam Sundays and holidays|<haine de ~>Sunday
dulcegarie:mawkishness|sentimentality|chea clothes|<a se imbraca de ~>to put on one's
p display of emotion Sunday clothes/best|<e duminica lui
dulcisor:sweetish libera>it is his Sunday o
dulcisor:cockshead (Hedysarum obcurum) dumiri:to clear up|to enlighten
dulgher:joiner|carpenter dumiri(a convinge):to convince
dulgherie(meserie):joiner's trade dumiri(a intelege):to understand
dulgherie(meserie):joinery dumiri(a intelege):to see
dulgherie(atelier):joiner's shop dumiri(a deveni clar):to become clear (to
dulie:cartridge case smb.)
duluta:<a se duce ~>to make off|<a se duce dumitale:(to) you v. dumneata
~>to clear out dumitale:your|<al ~ pron. pos.>yours
duma:duma dumneaei:(to) her
dumbet:germander (Teucrium chamaedrys) dumneaei:her|<al ~ pron. pos.>hers|<pe
dumbrava(padure de stejar):old oak forest ~>her
dumbrava(padurice):grove dumnealor:(to) them
dumbrava(padurice):coppice dumnealor:their|<al ~ pron. pos.>theirs|<pe
dumbrava(padurice):copse ~>them
dumbravnic:hemp agrimony dumnealui:(to) him
dumbraveanca:roller (Coracias garrula) dumnealui:his|<al ~ pron. pos.>his|<pe
~>him
dum-dum:<glont ~>dumdum bullet
dumneata:yourself|<pe ~>you
dumeri:v. dumiri
dumneavoastra:(to) you
dumica(piine):to crumb
dumneavoastra:your|<al ~ pron.
dumica(a farimita):to crumble (to pieces)
pos.>yours|<pe ~>you
dumica(a dezmembra):to dismember
dumnezeiesc:divine
dumica(cu cutitul):to chop up
dumnezeiesc(splendid):heavenly|godlike
dumica(fin):to mince
dumnezeiesc(splendid):wonderful
dumica(a imparti):to divide (up)
dumnezeieste:divinely
dumica(a nimici):to destroy
dumnezeire:divinity|godhead
dumica(a nimici):to ruin
dumnezeu:God|the Supreme Being|the Holy
One

389
dumnezeu(idol) si fig.:god, aceea (apoi)>then|<~ aceea
idol|<~le!>good/great Heavens !|<~le (apoi)>subsequently|<~ aceea (mai
!>good Lord !|<~le !>dear me !|<~le tirziu)>later on|<~
!>Holy smoke !|<~le ! amer.>son of a gun alfabet>alphabetically|<~ aparente>from
!|<biciul lui ~>the scourge of God|<omul appearances/the outside|<~ ce...>after ...|<~
lui ~>pious soul/man|<omul lui ~>God- ce...>when...|<~ greutate>by
fearing man|<pacat de ~!>it is a great duplicat:duplicate|identical copy
pity!|<pacat de ~!>it is a duplicitate:duplicity|double dealing
dumping:dumping dur(ant. moale) si fig.:hard
duna:dune|sand hill dur(aspru):callous
dunarean:Danubian|<cimpia ~a>Danubian dur(aspru):harsh
plain/lowland
dur(sever):rigid
duneta:poop (deck)
dur(sever):stern
dungat:striped
dur(sever):strict
dunga(linie):(narrow) stripe
dur(nemilos):unfeeling
dunga(linie):streak
dur(nemilos):pitiless
dunga(cuta):fold
dur(dificil):hard
dunga(pe frunte etc.):wrinkle
dur(dificil):difficult
dunga(brazda):furrow
dur(obositor):troublesome
dunga(tais bont):blunt edge
dur(obositor):laborious
dunga(de cutit etc.):back (of a knife etc.)
dur(apasator):oppressive
dunga(margine):edge
dura:to last
dunga(margine):border|<~ a
dura(a cladi):to build
pantalonului>the crease of the trousers|<in
dungi>striped|<a fi intr-o ~>to have bats in dura(a cladi):to construct
the belfry dura(a face):to make
dungatea:winged pea (Tetragonolobus) dura(a alcatui):to build up
duo:duo dura(a intreprinde):to start
duodecimal:duodecimal dura(focul):to kindle
duodecima:duodecimo dura(focul):to light|<de-a ~>head over
duoden:duodenum heels|<a se da de-a ~>to roll head over
heels|<a se da de-a ~>to turn somersaults
duodenal:duodenal
durabil:durable|lasting
dupa(temporal):after
durabilitate:durability|durableness|lastingne
dupa:subsequent to
ss
dupa(in spatele):behind
durabilitate(soliditate):solidity
dupa(pentru):for
duraluminiu:duralumin
dupa(conform cu):according to
duramen:duramen
dupa(conform cu):in
durata:duration|length of time|<de ~>of
accordance/conformity with
long standing|<de ~>lasting many
dupa(conform cu):agreably to years|<pentru o ~ de 10 ani>for a term of
dupa(in jurul):(a)round 10 years
dupa(in jurul):about durativ:durative
dupa(de pe)(de pe):from dura:pulley
dupa(de pe):off|<~ aceasta>after this|<~ durduca:to roll (head over heels)
aceea>after that|<~ aceea>afterwards|<~

390
durduliu:plump dus:led etc. v. duce
durea:to pain|to give/cause pain to|to make dus:he who is gone
suffer dus:going|departure|<~ de acasa>out|<~ de
durea(sufleteste):to smart acasa>away from home|<~ de
durea(sufleteste):to distress acasa>abroad|<~ de mina>led by the
durea(sufleteste):to afflict hand|<~ de nas fig.>fooled|<~ de pe
lume>dead|<~ pe
durea(sufleteste):to grieve
ginduri>lost/engrossed/absorbed/buried in
durea(numai trupeste):to ache thought|<~ pe ginduri>in a brown study|<cu
durea(numai trupeste):to hurt ochii dusi>staring|<a dormi
durea(a regreta):to regret dus:shower|shower bath
durea(a regreta):to feel sorry|<a atinge pe dus:cold douche/water|<a face/lua un ~>to
cineva unde-l doare>to hit smb. where it take a shower bath
hurts|<ma doare buba>the boil/blister hurts dusca:draught|gulp
(me)|<ma doare burta>I have a pain in my
dusca(mai mica):sip
belly/in the Netherlands|<ma doare
capul>my head aches|<ma doare capul (de dusca(mai mica):toothful
bautura)>I have a head|<ma doare dusca(mai mica):thimbleful|<intr-o ~>at
durere(numai fizica):ache one gulp|<trase o ~ din sticla>he took a
draught/pull at the bottle|<a bea de ~, a-i da
durere(numai fizica):pain
dusca, a da de-a dusca>to drink off at one
durere(numai fizica):smart-(ing pain) draught/gulp|<a bea de ~, a-i da dusca, a da
durere(suferinta):suffering de-a dusca sl.>to kiss the baby
durere(sufleteasca):sorrow dusman:enemy|foe
durere(sufleteasca):grief dusman(adversar):adversary
durere(sufleteasca):woe dusman(adversar):opponent|<~ de
durere(chin):torture|<~ de clasa>class enemy|<~ de moarte>deadly
dinti/masele>toothache|<dureri dupa enemy/foe|<~
facere>after-pains|<durerile inversunat>professed/inveterate enemy|<~
facerii>throes/pains of childbirth|<cu ~ inversunat>bitter(est) enemy|<a ataca pe
(trist)>sadly|<cu ~ (cu parere de rau)>with ~>to attack the enemy|<a-si face un ~
regret|<operatie fara durere>painless din...>to make an enemy of...|<a urmari pe
operation|<senzatie de ~>feeling of ~>to pursue the enemy
pain|<strigat de ~>cry p dusman(c)a:enemy
dureros(fiziceste):painful dusmanesc:hostile|inimical
dureros(sufleteste):afflicting dusmaneste:hostilely|in a hostile manner
dureros(sufleteste):distressing dusmani:to show enmity/ill-will to
dureros(sufleteste):grievous dusmani:to be at a feud with one
dureros(trist):sad|<loc ~ (pe corp)>sore another|<dusmani>to carry on a feud with
place|<loc ~ (pe corp)>tender/sensitive/raw one another
spot dusmanie:enmity|animosity|hostility
duritate(a unei substante):hardness dusmanie(ranchiuna):rancour
duritate(a caracterului):harshness dusmanie(ranchiuna):grudge
duritate(a caracterului):callousness dusmanie(ranchiuna):ill-feeling|<a trai in ~
duritate(a caracterului):sternness cu cineva>to be at daggers drawn/enmity
duritate(a caracterului):asperity with smb.
duritate(a caracterului):inflexibility dusmanos(fata de/cu):inimical (to)

391
dusmanos(fata de/cu):hostile (to)
dusmanos(fata de/cu):opposed (to)
dusmanos(fata de/cu):unfriendly (to)
dusmanos:hostilely|in a hostile manner|with
enmity
dusumea:floor
dusumea(de scinduri):boarded floor (-ing)
duumvir:duumvir
duumvirat:duumvirate
duza:bean
duzina:dozen|<o ~ de pahare>a dozen (rar
of) glasses|<un om de ~>a very ordinary
man|<un om de ~>an everyday kind of
man|<un poet de ~>a poetaster|<un poet de
~>a sorry rhymester
Dunare:the Danuble|<a fi ~ turbata/de
minie>to boil/bubble over with rage|<>

392
393
e:come!|now! echilibru:relative strength of great states|<~
ea:she de forte>equilibrium of forces|<~ de forte
eben:v. abanos fig.>balance of power|<~
nestabil>unsteady/mobile equilibrium|<~
ebonita:ebonite
stabil>stable equilibrium|<~
ebosa:to roll sufletesc>mental equilibrium|<a-si pastra ~l
ebosa:rough si fig.>to keep one's balance|<a-si pierde
ebraic:Hebrew|<limba ~a>the Hebrew echimoza:ecchymosis
language, Hebrew echinoctiu:equinox|<~ de primavara>vernal
ebrietate:ebriety|drunkenness|intoxication|< equinox|<~ de toamna>autumnal equinox
in stare de ~>intoxicated|<in stare de ~>the echinoderm:echinoderm
worse for drink
echinoxial:equinoctial
ebuliometru:ebulliometer
echipa:to equip
ebulitie:ebullition
echipa(a gati):to trim/dress up
ecarisaj:flaying house|flayer's pit|knacker's
echipa:to equip oneself
yard
echipa(a se gati):to fit/rig oneself out
ecarisaj(serviciu de ~):knacker's
trade|hunting and flaying of stray dogs echipa(a se gati):to dress up|<a ~ o
corabie>to fit out a ship|<a ~ un soldat>to
ecarisare:log squaring
equip a soldier
ecartament:gauge|<~ de cale ferata>rail
echipaj:(air) crew
gauge|<~ ingust>narrow gauge
echipajlucru necesar unei
ecarte(u):(game of) ecarte
operatiuni:equipage
eche:tillow
echipajlucru necesar unei
echer:(set) square|<~ de trasare>tracing operatiuni:equipment|<sef de ~>boatswain
square|<~ mobil>bevel (rule)
echipament:equipment|outfit
echidistant:equidistant
echipament(masini):machinery
echidistanta:equidistance
echipament:outfit|<~ de
echilateral:equilateral|<tringhi ~>equilateral protectie>protective clothing/outfit
triangle
echipare:equipping|fitting out etc. v. echipa
echilibra(a cumpani):to equilibrate
echipa:team
echilibra(a cumpani):to (equi)poise
echipa(grup):team
echilibra(a cumpani):to balance
echipa(grup):group|set|gang|squad
echilibra(bugetul):to balance
echipa(schimb):shift|<~ de
echilibra:to countervail fotbal>football/soccer team|<~ de
echilibra:to balance|to come into fotbal>eleven|<~ de rugby>rugby team|<~
equilibrium de rugby>fifteen|<sef de
echilibra:to be equilibrated|<a ~ cheltuielile ~>foreman|<oamenii lucreaza in echipe
si veniturile>to make up the balance care se schimba la 8 ore>the men are
between the takings and expenses working in three eighthour shifts
echilibrat:in equilibrium|balanced echipier:one of the set of workers
echilibrat:even-tempered echipier:member of a team
echilibrist:acrobat|equilibrist|rope walker echipotential:equipotential
echilibristica:rope walking echitabil:equitable|just
echilibru:equilibrium|(equi)poise echitabil(impartial):fair
echilibru(stabilitate):stability echitabil(impartial):impartial
echitabil:equitably etc.

394
echitate:equity|uprightness|impartiality eclipsa(a intrece):to surpass
echitate(dreptate):justice eclipsa(a disparea)(a disparea):to disappear
echitatie:equitation|horsemanship|<scoala eclipsa(a disparea)(a disparea):to vanish
de ~>riding school eclipsa(a disparea)(a disparea):to make off
echivala:to equate|to equalize|to validate|to eclipsa(a disparea):to make oneself scarce
confirm eclipsa:eclipse|eclipse|darkness|obscuration|
echivala:to be equated etc.|<a ~ cu ...>to be <~ de luna>eclipse of the moon|<~ de
equivalent/tantamount to ...|<a ~ cu ...>to be luna>lunar eclipse|<~ de soare>eclipse of
as good as ... the sun|<~ de soare>solar eclipse|<~
echivalare:equalization|equation|validation| inelara>annular eclipse|<~ partiala>partial
confirmation eclipse|<~ totala>total eclipse
echivalent(cu):equivalent (to) ecliptica:ecliptic
echivalent(cu):of the same value (as) eclisa:ribs
echivalent:equivalently ecluza:lock|sluice
echivalent:equivalent ecluza(maritima):harbour lock
echivalent(sinonim):synonym|<expresii econom:thrifty|sparing|saving|economical|fr
~e>convertible terms|<suma ~a>equivalent ugal|parsimonious
sum econom(al unei case)(al unei
echivalenta:equivalence|equivalency case):housekeeper
echivoc:equivocal|ambiguous|of double econom(al unei case)(al unei case):steward
meaning econom(intr-o institutie):treasurer
echivoc(indoielnic):doubtful econom(intr-o institutie):bursar
echivoc(indoielnic):suspicious econom(al unei mosii):agent
echivoc:ambiguity economic(ce tine de economie):economic
echivoc(indoiala):doubt economic(ant. risipitor etc.):economical
eclampsie:eclampsia economic(ant. risipitor etc.):thrifty
eclator:spark gap economic(rentabil):profitable
eclectic:eclectic(al) economic(rentabil):cheap
eclectic:eclectically economic:economically etc.|<an
eclectic:eclectic ~>economic year|<geografie ~a>economic
eclectism:eclecticism geography|<mijloc ~ de
ecler:eclair fabricare>economic method of
manufacturing smth.|<organ ~>economic
ecleziarh:ecclesiarch
organization|<politica ~a>economic
ecleziast:Ecclesiastes policy|<regiune ~a>economic region
ecleziastic:ecclesiastic(al) economicos:v. economic
ecleziastic(clerical):clerical economie:economy
ecleziastic:ecclesiastic|clergyman economie(rurala):husbandry
eclimetru:clinometer economie(ca stiinta):economics
eclipsa:to eclipse economie(ant. risipa):economy
eclipsa(a intuneca):to eclipse economie(ant. risipa):thrift
eclipsa(a intuneca):to throw into the shade economie(ant. risipa):frugality
eclipsa(a intuneca):to overshadow economie:savings
eclipsa(a intrece):to outshine economie(organizare):organization|<~
eclipsa(a intrece):to eclipse casnica>domestic economy|<~

395
casnica>husbandry|<~ cerealiera agr.>grain gradul al doilea>quadratic equation|<~
growing|<~ de timp>saving/economy of diferentiala>differential equation|<~
time|<~ nationala>national economy|<~ simpla>simple equation|<termenii unei
planificata>planned economy|<~ ecuatii>the sides of an equation|<a rezolva
politica>political economy|<~ rurala>rural o ~ cu o singura necunoscuta>to solv
economy|<~ socialista>socia ecumenic:(o)ecumenical
economisi(bani):to save ecvestru:equestrian|<statuie
economisi(bani):to economize ecvestra>equestrian statue
economisi(bani):to lay/put by eczema:eczema
economisi(a cruta):to spare edec:hawser
economisi(a cruta):to be sparing of edec(ca obiect):lumber
economisi(a administra):to manage edec(ca obiect):white elephant
economisi(a administra):to administer edec:outhouses|<a trage la ~>to tow (along)
economisi(a administra):to supervise edem:oedema
economisire:saving|economization etc. v. eden:Eden
economisi eden:delightful place
economism:economism edict:edict|decree
economist(political):economist edifica(a cladi):to build
economizator:economizer edifica(a cladi):to erect
ecosez:checked|<stofa ~>plaid edifica(a crea):to build up
(stuff)|<stofa ~>check material|<stofa edifica(a stabili):to establish
~>tartan cloth
edifica(a lamuri):to enlighten
ecoseza:Scotch dance sau tune
edifica(a lamuri):to instruct
ecou:echo|<a se face ~l (cu gen.)>to
edifica:to be enlightened
echo...|<a se face ~l (cu gen.)>to repeat...|<a
se face ~l (cu gen.)>to act as spokesman edificat:enlightened|clear|convinced|persuad
for...|<a se face ~l (cu gen.)>to voice... ed
ecran:screen edificator:edifying|self-
evident|telling|graphic
ecran(cinema):cinema
edificiu(cladire):edifice
ecran:screen|<~ lat>large screen
edificiu(cladire):large building
ecraniza:to screen|to cinem(at)ize to film|<a
~ un roman>to film a novel|<a ~ un edificiu(cladire):structure
roman>to make a film version of a novel edificiu:fabric|<~ social>social edifice
ecranizare:filming|picturization|screening edil:municipal administration
ecruisaj:cold-hammering edilitar:municipal, urbanistic|town...
ectoderm:ectoderm edilitate:aedileship|municipal
ectoplasma:ectoplasm administration
ecuator:equator|<~ magnetic>aclinic edita:to publish|to bring out|to undertake the
line|<~ ceresc>celestial equator publication of
ecuatorial:equatorial edita(un text, cu note):to edit
ecuatorial:equatorial (telescope)|<calm edita(a tipari):to print
~>equatorial doldrums|<clima edita(o revista etc.):to run
~a>equatorial climate|<linie ~a>equinoctial edita:to be published etc.
line|<linie ~a>equator editare:publication etc. v. edita
ecuatie:equation|<~ cu mai multe editor:publisher
necunoscute>simultaneous equation|<~ de

396
editor(care supravegheaza tiparirea):editor com.>protested bills|<~e publice>public
editorial:editorial funds|<~e publice>government
editorial(d. un articol si):leading stock|<cauza si ~>cause and effect|<de
~>effective|<lipsa de ~>inefficacy|<lipsa de
editorial(de editura):publishing house
~>ineffectualness|<legea n-
editorial:editorial|leading article|leader
efectiv:effective|actual|real
editura(casa de ~):publishing house
efectiv:balance in cash
editie:edition|issue
efectiv:actually|really
editie(de ziar):issue
efectua:to effect(uate)|to accomplish|to
editie(versiune):version|<~ perform|to fulfil|to carry into effect|to bring
bibliofila>collectors'/bibliophile/limited about
edition|<~ de lux>fine (paper) edition|<~ de
efectua(a intreprinde):to carry out
lux>de luxe edition|<~ speciala>special
(edition) efectua:to make
educa:to educate|to bring up efectua:to be effected etc.
educa:to be educated|to be brought up efectua(a avea loc):to take place|<a ~ o
operatie mat.>to effectuate/perform an
educare:education|bringing up
operation|<a ~ o plata com.>to make/effect
educat:educated a payment|<a ~ un zbor>to carry out a flight
educativ:educative|instructive efectuare:effectuation etc. v. efectua
educator:educational|educative efedrina:ephedrine
educator:educator|educationist|instructor|pe efemer:ephemeral|diurnal
dagogue|teacher
efemer:short-lived
educatie:education
efemera:ephemeridae
educatie(a unui copil):upbringing
efemeride:v. efemera
educatie(pregatire):training
efeminat:effeminate|unmanly|womanish|girl
educatie(maniere):manners y-girly
educatie(buna):(good) breeding|<~ efervescent:effervescent
comunista>communist education|<~
efervescent:(per)fervid
fizica>physical training|<~
profesionala>vocational education efervescenta:tumult
efeb:ephebe eficace(d. un remediu, mijloc):effective
efect:effect|result eficace(d. un remediu, mijloc):efficacious
efect(urmare):consequence eficace(d. un sprijin):effectual
efect:application eficace(operant):operative
efect(actiune):effect eficacitate:effectiveness|efficacy|efficacious
ness
efect(actiune):act
eficacitate(a legii):operation
efect(actiune):deed
eficient(d. metoda, munca):efficient|<cauza
efect(realizare):effect
~a>efficient cause
efect(realizare):performance
eficienta:efficiency
efect(realizare):execution
efigie:effigy
efect(realizare):accomplishment
eflorescent:flowering
efect(haine)(haine):clothes
eflorescenta:efflorescence
efect:power (of a machine)|<~ de
efluviu:effluvium
lumina>effect of light|<~
dinamic>output|<~e protestate efluviu(emanatie):effluvium
efluviu(emanatie):efflux(ion)

397
efluviu(emanatie):effluence egala(a face egal) (cu):to (make) equal (to)
efluviu(emanatie):emanation egala(a face egal) (cu):to equalize
efluviu(fluid):fluid|<efluvii de gaz>choke egala(a face egal) (cu):to make even
damp|<efluvii otravitoare>effluvia|<efluvii egala(a face egal) (cu):to level
otravitoare>noxious vapours|<efluvii egala:to match
otravitoare>foul gases
egala:to be/become equal etc.
efor:ephor|guardian|sponsor
egala:to draw the match
eforie:ephors|guardians|sponsors
egalare:equalization etc. v. egala
efort:effort|exertion|endeavour
egalitar:levelling
efort:effort|<a depune un ~>to make an
egalitarism:equalitarianism
effort|<a depune toate ~urile>to do one's
utmost|<a depune toate ~urile>to spare no egalitate:equality
effort|<a depune toate ~urile>to make one's egalitate(uniformitate):conformity
utmost efforts|<a face ~uri>to make efforts egalitate(uniformitate):uniformity
efractie:breach of close egalitate(paritate):parity
efractie(noaptea):burglary egalitate(identitate):identity
efractie(noaptea):house breaking egalitate(identitate):sameness
efuziune:effusion egalitate(asemanare):likeness
efuziune:gush|<~ de singe>effusion of egalitate(asemanare):similarity
blood egalitate(asemanare):resemblance
egal(la fel):(a)like egalitate(sport, la vot):tie
egal(uniform):even egalitate:equation
egal(uniform):uniform egalitate(regularitate):regularity|<~ deplina
egal(uniform):regular in drepturi>complete equality of rights|<~
egal(uniform):equable deplina in drepturi>fully equal rights|<~ de
egal(identic):identical virsta>parity of age|<~ inaintea
legii>equality in the eyes of the law|<~ in
egal(identic):the same
drepturi>equality (of right)|<joc la ~
egal(ca inteles, mat.) (cu):equal (to/with) sport>tie|<joc la ~ sport>draw|<joc
egal(cu aceleasi drepturi):equal, enjoying egaliza:to equalize
the same rights
egaliza(a nivela):to level
egal(invariabil):invariable
egalizare:equalization
egal(invariabil):unchangeable
egalizator:equalizing|levelling
egal(proportional):proportionate
egida:aegis|<sub egida (cu gen.)>under the
egal(proportional):commensurate care/aegis of...
egal(indiferent):indifferent egiptean:Egyptian
egal(indiferent):all the same egiptean:Egyptian|<limba ~a>the Egyptian
egal(indiferent):all one language|<limba ~a>Egyptian
egal(cu fire blinda):even-tempered egipteanca:Egyptian (woman sau girl)
egal:equal|peer|fellow|match|<~ in egiptolog:Egyptologist
drepturi>equal in rights|<~ in egiptologie:Egyptology
drepturi>enjoying/possessing equal
egloga:eclogue|pastoral poem
rights|<~ in grad>equal (in rank)|<caracter
~>equal/even/equable/unruffled temper|<de egocentrism:egocentrism|self-centredness
virsta ~a>of the same age|<la distanta egoism:selfishness|self-seeking|egoism
~a>equidistant|<la inaltime ~a>on the sa egoist:selfish|self-seeking|egoistical

398
egoist:selfish person|egoist elan:moose (deer)
egotism:egotism elan(al spiritului):sally
egrena:to gin elan(caldura):ardour
egrenare:ginning|<statie de ~>cotton elan(caldura):warmth
gin(ning) mill elan(al imaginatiei):soaring
egrenat:ginning|<statie de ~>cotton elan(foc poetic):poetic fire
gin(ning) mill elan(al imaginatiei):flight
egreta:egret|aigret(te) elan(vioiciune):briskness
egreta:egret (Egretta garzetta) elan(al spiritului):buoyancy
egumen:Father Superior (of a monastery) elan(vioiciune):stir
egumena:Lady Superior (of a nunnery) elan(impuls):impulse
eh:why ! well !|<~, ce sa fac ?>well/why, elan(al spiritului):sally
what can I do ?
elan(avint):impetus
ehei:v. hei
elan(entuziasm):enthusiasm
ei(asculta):heigh ! I say ! halloa !
elan(entuziasm):elan|upsurge
ei(spune-i-o lui mutu):tell it to the marines!
elastic:elastic
ei(nu e nimeni ?):(a)hoy ! nobody there ?
elastic(care sare):springy
ei(in pravalie):shop !
elastic(care sare):rebounding
ei(ai vazut ?):well ?
elastic:resilient
ei(concesiv etc.):well
elastic:elastically
ei(cum ?):eh ? what do you mean ?|v. hei
elastic:elastic|<minge ~a>Indian rubber
ei(dinsei):(to) her ball|<tesut ~ anat.>yellow fibrous
ei:they tissue|<constiinta ~a>elastic/flexible
ei(dinsei):(to) it conscience|<forta ~a>elastic power|<guma
ei:her|its|<al ~ pron. pos.>hers|<~ as !>you ~a>gum elastic|<tesut ~ anat.>elastic tissue
don't say so ! you don't mean it ! certainly elasticitate:elasticity|springiness
not !|<~, baiete>look here, my boy !|<~ ele:they|<pe ~>them
bine>well|<~ bine, fie !>well, then ! that's electiv:elective
settled !|<~, ~>come, come ! gently !|<~, ~
elector:elector|elector|voter
(ajunge)>that will do !|<~, lasa (acum)
!>now electoral:electoral|elective|<discurs ~
fam.>stump speech|<campanie ~a>election
eider:eider (Somateria)
campaign|<circumscriptie
ejacula:to ejaculate ~a>electoral/election
ejector:ejector district/area|<circumscriptie
el:he|it|<~ insusi>he himself|<pe ~>him|<pe ~a>constituency|<corp ~>electoral
~>it body|<discurs ~ odin.>election|<drept
elabora:to work out ~>elective franchise|<drept ~>electoral ri
elabora(un plan, un program):to draw up electric:electric(al)
elabora(un plan, un program):to think out electric:electrically|<aparat ~>electric
elabora(un plan, un program):to prepare|to appliance|<aprindere ~a>electric
compile (an anthology) ignition|<baterie ~a>electric battery|<bec
~>electric bulb|<buton ~>electric
elabora:to be elaborated etc.
push|<cale ferata ~a>electric highspeed
elaborare:elaboration etc. v. elabora railway|<capsa ~a min.>electric cap|<ceas
elaborat:elaborate|studied|belaboured ~>electric clock|<centrala ~a>electric

399
electrician:electrician|electrical electrostatica:electrostatics
fitter|<inginer ~>electrical engineer electrotehnic:electro-technical|<articole
electricitate:electricity|<~ ~e>electrical household
dinamica>dynamic electricity|<~ appliances|<industrie ~a>electric(al)
negativa>resinous/negative electricity|<~ industry|<inginer ~>electrotechnical
pozitiva>vitreous/positive electricity|<~ engineer
statica>statical/frictional electricity electrotehnica:electrotechnics|electrical
electrifica:to electrify engineering
electrificare:electrification electroterapie:electrotherapeutics|electrothe
electriza:to thrill rapy|electropathy
electriza:to be electrified elefant:elephant (Elephas)|<pui de
electrizitare:electrification|electrization ~>elephant calf
electroanaliza:electroanalysis elegant:elegant|stylish|fashionable|smart|sw
ell
electrocardiogrfie:electrocardiography
elegant(bine imbracat):well-dressed
electrochimic:electro-chemical
elegant(gratios):graceful
electrocuta:to electrocute|to execute/kill by
electricity elegant:elegant|neat
electrocutare:electrocution elegant:elegantly etc.
electrod:electrode eleganta:elegance|fashionableness|smartnes
s|swellishness|<cu ~>with elegance|<cu
electrodinamic:electro-dynamic
~>elegantly
electrodinamic:electro-dynamics
elegiac:elegiac
electrofor:electrophorus
elegiac:doleful
electrogen:electrogenic
elegiac:elegi(a)st|elegiac poet|<versuri
electrolit:electrolyte ~e>elegiacs|<versuri ~e>elegiac verses
electrolitic:electrolytic elegie:elegy
electroliza:electrolytic effect elegie(cintec de jale):plaintive/mournful
electromagnet:electromagnet song|dirge
electromagnetic:electromagnetic|<cimp elei(asculta):I say ! listen !
~>electromagnetic field|<unde elei(ce spui ?):certainly not! you don't mean
~e>electromagnetic waves it!
electromagnetism:electro-magnetism element:element
electromecanic:electromechanics element(principii)(principii):elements
electrometru:electrometer element(principii)(principii):rudiments
electromotor:electro-motive element:the elements|<~ chimic>chemical
electromotor:electromotor|electric motor element|<~e progresiste ale
electron:electron societatii>progressive members of
electronegativ:electro-negative society|<tabloul periodic al ~elor fiz.>the
electronic:electronic|<fizica ~a>electronic periodic system of elements|<a fi in ~ul
physics|<lampa ~a>electronic sau>to be in one's element|<a nu fi in ~ul
lamp|<masina de calculat ~a>electronic sau>to be like a fish out of water|<a
computor|<microscop ~ opt.>electron- elementar:elementary
microscope elementar(de baza):elementary
electronica:electronics elementar(de baza):elemental
electropozitiv:electro-positive elementar(de baza):rudimentary
electroscop:electroscope elementar(de baza):rudimental

400
elementar(de baza):initial|<clasele ~e elicoid:helicoid
scol.>lower forms|<cunostinte elicoidal:v. elicoid
~e>elements|<cunostinte elicopter:helicopter|lifting screw machine
~e>rudiments|<scoala ~a>elementary
elida:to elide
school|<tratat ~>elementary treatise
elidare:elision
elen:Greek|Hellenic|Grecian|Hellenian
eligibil:eligible
elen:Greek|Hellene
eligibilitate:eligibility|eligibleness
elenism(grecism):Hellenism
elimina(a indeparta):to remove
elenism(grecism):Grecism
elimina(a indeparta):to clear away
elenism(cultura):Hellenism
elimina(a indeparta):to strike out
elenistic:Hellenistic(al)
elimina(banuieli):to clear up
eleron:aileron
elimina(obstacole):to remove
elesteu:(small) pond
elimina(obstacole):to smooth away
elev:pupil
elimina(obstacole):to do away with
elev(al unei scoli si):scholar
elimina(o ipoteza):to rule out
elev(al unei scoli si):schoolboy
elimina(a sterge):to erase
elev(al unui colegiu):collegian
elimina:to eliminate
elev(mai virstnic):student
elimina(de la scoala):to expel
elev(discipol):disciple
elimina:to isolate
elev(discipol):follower
elimina:to be removed etc.|<a ~ o
elev(novice):novice
necunoscuta mat.>to eliminate an unknown
elev(novice):tyro
eliminare:elimination etc. v. elimina
elevator:elevator|lift|hoist|<~ cu
eliminatoriu:eliminatory
cupe>bucket/scoop elevator|<~ cu
lant>chain elevator|<~ pe senile>caterpillar elin:v. elen
elevator|<~ plutitor>floating elevator elineste:in (old) Greek|Greek
elevatie:elevation elipsa:ellipsis
eleva:schoolgirl v. Si elev elipsoid:ellipsoid
elf:elf|fairy|goblin elipsoidal:ellipsoidal
elibera:to liberate|to free|to deliver eliptic:elliptic(al)
elibera(din inchisoare):to set free/at liberty elisabetan:Elizabethan
elibera(din inchisoare):to release elita:elite|choice|chosen
elibera(a da):to give part|flower|pick|<elita unei armate>the
pick/flower of an army|<personal de
elibera(a remite):to remit
~>picked personnel|<regiment de ~>crack
elibera(a remite):to deliver regiment|<un suflet de ~>a noble
eliberare:liberation etc. v. elibera|<~ soul|<trupe de ~>choice troops
conditionata jur.>parole elitra:elytrum
eliberator:liberating|delivering elixir:elixir
eliberator:liberator|deliverer elixir:balm
elice:helix elizeu:Elysium
elice(de avion):airscrew eliziune:elision
elice(de avion):prop(eller) elocvent:eloquent
elice:screw elocvent(graitor):telling|graphic|illustrative
elicoid:helicoid|helical|spiral elocventa:eloquence

401
elogia:to eulogize emblema:emblem
elogia(a lauda):to praise (to the sky) emblema:sign|type
elogia(a lauda):to sing the praises of embolie:embolism
elogia(a lauda):to be loud in smb.'s praise embriologie:embryology
elogia(a lauda):to speak highly of embrion:embryo(n)
elogia(a lauda):to extol(l) embrion:bud|<in ~>in embryo|<in ~>in the
elogiere:eulogizing|praising|extol(l)ment bud
elogios:eulogic(al)|eulogistic|encomiastic|la embrionar:embryonic|embryonal
udatory|commendatory embrionar:in the earliest/first stage|<in stare
elogiu(ca discurs):eulogium ~a>in embryo
elogiu(ca discurs):eulogy emerit:merited|honoured
elogiu(ca discurs):panegyric emerit(versat):conversant|skilled|<artist ~ al
elogiu(lauda):eulogy R.s.R.>Merited/Honoured Artist of the
S.R.R.|<maestru ~ al sportului>Honoured
elogiu(lauda):praise
Master of Sports
elogiu(lauda):commendation
emersiune:emersion
elogiu(lauda):encomium
emetic:vomitive
elongatie:elongation
emfatic(pompos):pompous
elucida:to elucidate|to make clear|to clear
emfatic(bombastic):bombastic
up
emfatic(bombastic):turgid
elucubratie:fallacy|aberration
emfaza:magniloquence|pomposity|pompous
eluda:to elude|to evade
ness|bombast
elvetian:Swiss
emfizem:emphysema
elvetianca:Swiss (woman sau girl)
emigra(d. oameni):to emigrate
email:enamel
emigra(d. pasari):to migrate
emaila:to enamel
emigrant:emigrant|emigre
emana:to emanate|to issue|to flow
emigrare:emigration|migration
emana(de la)(de la):to emanate (from)
emigrat(political):exile
emana(de la):to proceed (from)
emigrat(political):refugee
emana:to secrete|to discharge
emigratie:emigration|emigrants
emana(da raspindi):to spread
eminamente:eminently|in/to a high
emana(a produce):to produce degree|to a degree
emanatie:emanation eminent(prin):eminent (for)
emancipa:to emancipate eminent(distins):conspicuous
emancipa:to become emancipated eminent(distins):prominent
emancipare:emancipation eminent(distins):remarkable
emancipat:emancipate(d)|full-fledged eminent(distins):distinguished
emancipator:emancipator eminent(minunat):excellent
embargo:embargo|<a pune un ~ asupra>to eminent(f. priceput):proficient
lay an embargo upon|<a ridica ~ul>to take
eminenta:Eminence
off/raise the embargo
emir:emir|emeer
embatic:long lease|copyhold
emisar:emissary
embaticar:tenant of a long lease|copyholder
emisar:outlet
emblematic:emblematic(al)|figurative

402
emisfera:hemisphere|<~ australa>Southern emotionant(miscator):moving
hemisphere|<~ boreala>Northern emotionant(miscator):touching
hemisphere emotionat:excited etc. v. emoTiona
emisferic:hemispheric(al)|semispheric(al) empiric:empiric(al)
emisiune(emitere):emission empiric:empirically
emisiune:broadcast(ing)|<~ empiriocritic:empiriocritical
radiofonica>broadcast(ing)|<~
empiriocriticism:empiriocriticism
radiofonica>transmission|<~a
luminii>emission of light|<~ de empirism(metoda experimentala)(metoda
bancnote>emission of paper money|<banca experimentala):empiricism
de ~ fin.>emission bank empirism(sarlatanie):empiricism
emistih:hemistich empirism(sarlatanie):quackery
emite:to issue empirist:empiricist
emite(bani falsi):to utter emplastru:plaster
emite(sunete):to utter emul:rival|emulator|competitor
emite(idei):to give out emulatie:emulation|rivalry
emite(a da):to give emulsie:emulsion
emite(a exprima):to express emulsiona:to emulsify
emite(o teorie etc.):to suggest emulsor:emulsifier
emite(o teorie etc.):to put forward encefal:encephalon
emitent:issuing encefalita:encephalitis
emitere:emission etc. v. emite enciclica:encyclical letter
emitator:issuing|transmitting|broadcasting enciclopedic(tinind de
emitator:transmitter|<post ~>transmitting enciclopedie):encyclop(a)edic
station|<post ~>transmitter enciclopedic(imbratisind toate
emolient:emollient stiintele):encyclopaedian|<dictionar
~>encyclopaedic dictionary, encyclopaedia
emotiv:emotive
enciclopedie:(en)cyclop(a)edia
emotivitate:emotivity|emotiveness
enciclopedist:encyclop(a)edist
emotie(sentiment):emotion
enclava:enclave
emotie(sentiment):excitement
enclitic:enclitic
emotie(tulburare):excitement
endecagon:undecagon
emotie(tulburare):agitation (of mind)
endecagonal:hendecagonal
emotie(vilva):stir(ring)
endecasilabic:hendecasyllabic
emotie(vilva):agitation|<ii plac emotiile
tari>he likes to be given a thrill endemic:endemic(al)
emotiona:to excite|to thrill|to affect|to endemie:endemic/local complaint/malady
agitate|to alarm|to stir endivie:endive (Cichorium endivia)
emotiona(a misca):to move endocard:endocardium
emotiona(a misca):to touch endocardita:endocarditis
emotiona(a se nelinisti):to get endocarp:endocarp
excited/alarmed/upset endocrin:ductless
emotiona(a fi miscat):to be touched/moved endocrinolog:endocrinologist
emotional:emotional endocrinologie:endocrinology
emotionant:exciting|thrilling endoderm:endoderm

403
endogen:endogenetic enervant:irritating|nerve-racking
endosmoza:endosmosis enervare:irritation etc. v. enerva
endotermic:endothermic enervat:excited etc. v. enerva
Ene:<mos ~ fam.>the sandman|<mos ~ englez:English
fam.>the dustman|<a venit mos ~ pe la gene englez:Englishman
fam.>the sandman/the dustman is englez:the English (people)|<limba
coming|<a-l fura mos ~ fam.>to go to the ~a>English|<limba ~a>the English
land of nod language|<doi ~i>two Englishmen
energetic:power... engleza:English|the English language
energetica:energetics englezesc:English|<plasture ~>court plaster
energic(d. cineva):energetic englezeste:like an Englishman|<a o sterge ~
energic(d. cineva):full of grit fam.>to take French leave|<a vorbi ~>to
energic(d. cineva):having plenty/lots of go speak English
energic(d. masuri):drastic englezoaica:Englishwoman|English girl
energic(d. masuri):strong enibahar:v. ienibahar
energic(d. limbaj):forcible enigmatic:puzzling|enigmatical
energic(d. gesturi):emphatic enigmatic(de neinteles):unintelligible
energic(d. medicamente):powerful enigmatic(de neinteles):mysterious
energic(d. un remediu, fig.):drastic enigmatic(ambiguu):ambiguous
energic(d. un remediu, fig.):kill or cure... enigmatic:enigmatically etc.
energic:beans enigma:riddle|puzzle
energic:energetically|vigorously etc. enigma(greu de dezlegat):enigma
energie(de actiune):of action enigma(cu scop
energie:energy|force|vigour|strength distractiv):conundrum|<omul asta e o ~
energie(vioiciune):liveliness pentru mine>this man puzzles me|<omul
asta e o ~ pentru mine>I find this man hard
energie(vioiciune):push
to understand
energie(vioiciune):go
enologie:oenology
energie(vlaga):pith(iness)
enorias:parishioner
energie(virtute):virtue
enorie:parish
energie(putere de expresie):energy
enorm(urias):enormous
energie(putere de expresie):strength of
enorm(urias):colossal
expression
enorm(urias):huge
energie:energy|<~ acustica>sound
energy|<~ atomica>atomic energy|<~ enorm(monstruos):prodigious
cinetica>kinetic power|<~ de enorm(imens):immense
radiatie/radianta>radiant energy|<~ enorm(imens):vast
electrica>electric power|<~ enorm(uimitor):astonishing
hidraulica>water power|<~ enorm(uimitor):tremendous
luminoasa>luminous energy|<~
enorm(ingrozitor):awful
nucleara>nuclear power|<~
potentiala>potential energy|<~ enorm(ingrozitor):dreadful
enerva:to irritate|to make nervous|to get on enorm(urias):thundering
smb.'s nerves|to unstring|to give smb. the enorm(monstruos):monstrous
fidgets/jumps|to aggravate enorm:monstrously etc.|<greseala
enerva:to get excited|to chafe ~a>grievous/colossal fault/mistake

404
enormitate(a unei crime):enormity eolitic:eolithic
enormitate(monstruozitate):monstrosity eolitic:eolith|celt
enormitate(monstruozitate):dreadful eparhial:diocesan
deed|<a spune/debita enormitati>to say eparhie:diocese
shocking things epata:to astound|to amaze|to dumbfound|to
enterita:inflammation of the bowels flabbergast
enterocolita:entero-colitis epava:human wreck
entimema:enthymeme epentetic:epenthetic
entitate:entity epenteza:epenthesis
entomolog:entomologist epic:epic|<poem ~>epic (poem)
entomologic:entomologic(al) epicarp:epicarp
entomologie:entomology epicen:epicene
entorsa:sprain|wrench|twist epicentru:epicentrum
entozoar:entozoon epicherema:epicherema
entuziasm:enthusiasm|elation|elan|<~ epiciclu:epicycle
poetic>poetic ecstasy/frenzy/rapture|<cu epicurian:epicurean
~>with enthusiasm|<cu
epicurian:sensual
~>enthusiastically|<cu ~>(with) heart and
hand epicurian:epicurean
entuziasma:to fill with enthusiasm|to epicurian:voluptuary
enrapture|to throw into raptures epicurism:epicurism
entuziasma(ascultatori):to electrify epidemic:epidemic(al)
entuziasma(ascultatori):to enthuse epidemie:outbreak of an infectious disease
entuziasma:to be full of enthusiasm|to epidemiologie:epidemiology
become enthusiastic epiderma:epidermis
entuziasmant:elating|enthusing|soul- epidermic:epidermic(al)
lifting|thrilling epidiascop:epidiascope
entuziasmat:full of enthusiasm epifit:epiphytal
entuziast:enthusiastic|gushing epifit:epiphyte
entuziast:enthusiast|enthusiastic admirer epifiza:epiphysis
enumera:to enumerate|to reckon up epigastric:epigrastric
singly|to count/tell number by number epigastru:epigastrium
enumera(statistic):to return epiglota:epiglottis
enumerare:enumeration epigoni:epigones|descendants (of old
enunt:enunciation worthies)
enunta:to state|to set forth epigonic:epigonic
enuntare:enunciation epigonism:epigonism
enuntare:proposition epigraf:epigraph
enuntiativ:<propozitie ~a gram.>declarative epigrafie:epigraphy|epigraphics
sentence epigramatic:epigrammatic(al)
enzima:enzym(e) epigrama:epigram
eocen:eocene epigrama(vorba intepatoare):epigram
eolian:(A)eolian epigrama(vorba intepatoare):witty sting
eolian(de vint):wind ...|<eroziune ~a>wind epigrama(vorba intepatoare):quib
erosion|<harpa ~a>(A)eolian harp

405
epilepsie:falling sickness|<atac de Age|<epoca pietrei noi>the NeW Stone
~>epileptic attack/fit Age|<epoca secerisului>the time of
epileptic:epileptic(al) harvest|<a face ~>to mark an epoch/era|<a
epileptic:epileptic face ~>to form an era
epilog:epilog(ue) epoda:epode
episcop:bishop epolet:epaulet(te)
episcopal:episcopal eponj:spongy cloth
episcopat(demnitate):episcopate epopee:epic|epos|epopee
episcopat(demnitate):episcopal epos:v. epopee
office/dignity eprubeta:test tube/glass
episcopat(durata):episcopacy epuiza(a se istovi):to exhaust oneself
episcopie(eparhie):bishopric epuiza(a se istovi):to wear oneself out
episcopie(eparhie):diocese epuiza(a se istovi):to spend one's strength
episcopie(demnitate):episcopate epuiza(d. carti):to be out of print
episcopie(demnitate):episcopal epuiza(a seca):to exhaust
office/dignity epuiza(a seca):to drain
episod:episode epuiza(a seca):to empty
episod(incident):incident epuiza(a obosi):to exhaust
episod(intimplare):occurrence epuiza(a obosi):to wear/tire out
episod(intimplare):event epuiza(a obosi):to overfatigue
episodic:episodic(al)|incidental epuiza(a nu mai lasa nimic):to exhaust
episodic:episodically|<intr-un rol ~ epuiza(a nu mai lasa nimic):to consume
teatru>in an episodic part epuiza(a nu mai lasa nimic):to spend
epistolar:epistolary epuiza(a folosi la maximum):to use/work
epistola:letter up
epistola:epistle epuiza(a risipi):to waste
epitaf:epitaph epuiza:to be exhausted etc.
epitalam:epithalamium epuizare:exhaustion etc. v. epuiza
epiteliu:epithelium epuizare(sfirseala)(sfirseala):lassitude
epitet:epithet epuizare(sfirseala):weariness
epitet(porecla):surname|nickname epuizat:exhausted etc. v. epuiza
epitrop:guardian epuizat(d. carti):out of print
epitropie:guardianship|trusteeship epuizat(d. baterii):flat
epiu:groyn(e) epura:to purify|to filter
epizoar:epizoon epura:to purge
epizootie:epizooty epuratie:purge
epocal:epoch-making|memorable|epochal epura:draught
epoca:epoch erata:errata, erratum
epoca(perioada):period eratic:erratic|<blocuri ~e geol.>erratic
epoca(perioada):age blocks
epoca(era):era era(perioada):period|era|<era
epoca(timp):time|<epoca de bronz>the cvarternara>the quaternary period|<era
Bronze Age|<epoca de fier/fierului>the Iron cvarternara>the Quaternary|<era
Age|<epoca de piatra>the Stone primara>the primary period|<era

406
secundara>the secondary period|<era eroic(de erou):heroic(al)
tertiara>the tertiary period|<in anul 754 al eroic(vitejesc):heroic
erei noastre>A.D. 754|<in anul 54 inaintea eroic(vitejesc):intrepid
erei noastre>54 B.
eroic(vitejesc):courageous
erbaceu:herbaceous
eroic:heroic|epic
erbivor:herbivorous|graminivorous
eroic(drastic):drastic
erbivor:herbivore|herbivorous animal
eroic(drastic):strong
erboriza:to herborize
eroic:heroically etc.|<poem ~>heroic poem
erborizator:herborizer|herbalist|herbarian
eroicomic:mock-heroic
erectie:erection
eroina:heroine
ereditar:hereditary
eroism:heroism
ereditate:inheritance
eroism(curaj):courage
eres:heterodoxy
eroism(curaj):intrepidity|<~ in
eres(superstitie):superstition munca>labour heroism
eres(absurditate):fallacy eronat:erroneous
erete:sparrow hawk eronat(inexact):inexact
eretic:heretical eronat(inexact):incorrect
eretic:heretic eronat(d. cineva):mistaken
erezie:fallacy eronat(indus in eroare):misled
erg:ergon erotic:erotic|<poezie ~a>erotic
ergotina:ergotine (poem)|<poezie ~a>love poem
ergotism:ergotism erotism:eroticism
erija:<a se ~ in...>to pose as...|<a se ~ erotism:erotism
in...>to set (oneself) up for (being)...|<a se ~ erou:hero
in...>to erect oneself into...
erou(luptator pt. o cauza):champion (of a
erizipel:St. Anthony's fire cause)
ermetic:tight(-closed)|hermetically eroziune:erosion|denudation|<~a
closed|air-tight solului>soil erosion
ermetic:hermetic|water-tight eroziv:erosive
ermetic:hermetically erudit:learned|erudite
ermetism:hermetism erudit:scholar|learned man
ermina:v. hermina eruditie:erudition|learning|scholarship
ermit:hermit erupe:to erupt|to burst forth|to be in
ermit:eremite eruption
ermitaj:hermitage erupe:to break out
eroare:error erupe:to throw out
eroare(greseala):mistake eruptiv:eruptive
eroare(scapare din vedere):oversight eruptie:eruption of a volcano
eroare(neintelegere):misunderstanding|<~ eruptie:rash
de calcul>error in calculation|<~ de erzat:v. surogat
nume>misnomer|<~ de persoana>mistake
escadra:squadron
in the person|<a cadea intr-o ~>to fall into
an error|<a induce in ~>to mislead escadrila:flight (of planes)
erodiu:heron escadron:(cavalry) troop
escalada:to scale|to climb (over)

407
escalator:escalator esential(important):essential
escala(loc)(loc):port sau place of call esential(important):(very) important
escala(loc)(loc):supply esential(important):material
escala(loc)(loc):stopover esential(de baza):essential
escala(oprire):call|<zbor fara ~>non-stop esential(de baza):fundamental
flight esential(de baza):constituent
escamota:to conjure away|to cause to esentialesentialul:the great thing
disappear esentialesentialul:the main/chief point
escamota(a falsifica):to distort eseu:essay
escamota(a falsifica):to falsify esofag:oesophagus
escamotabil:retractable esoteric:esoteric|recondite|abstruse
escapada:escapade espadrila:canvas shoe
eschimos:Esquimau|Eskimo esperanto:Esperanto
eschiva(a se retrage):to slip away/off/out esplanada:esplanade
eschiva(a se retrage):to make oneself est:East|Orient
scarce|<a se ~ de la...>to evade...|<a se ~ de
estpoetic:morning|<~-nord-~>East-North-
la...>to dodge...
East|<de ~>eastern|<de ~>East|<de
escorta:to escort ~>easterly|<de ~>Oriental|<la ~ de
escorta(a insoti):to accompany Franta>(to the) East of France|<vint de
escorta:to convoy ~>east(erly) wind
escorta(ceata inarmata):escort estacada(pt. acostare)(pt. acostare):pier
escorta(suita):escort estacada(pod provizoriu):trestle(work)
escorta(suita):train bridge
escorta(suita):retinue estacada(platforma):scaffold
escorta:convoy|<sub ~>escorted|<vas de estacada:stockade
~>convoy-ship ester:ester
escroc:rogue|swindler|shark|cheat|blackleg estet:aesthete
escroca:to cheat|to swindle|to take in|to estetic:aesthetic(al)
gull|to fleece|to do|to rook estetic:aesthetically
escrocherie:swindle|piece of roguery estetica:aesthetics
eseist:essayist|essay writer estetician:aesthetician
esenta:essence|being estetism:aestheticism|art for art's sake
esenta(natura):essence estetizant:art for art's sake...
esenta(natura):nature estic:eastern|easterly|Oriental|<longitudine
esenta(natura):substance ~a>East Longitude|<longitudine ~a>E.L.
esenta(de brad etc.):essence estima:to estimate|to value|to appraise
esenta(parfum)(parfum):parfume estimativ:estimated
esenta:nature|<~ de lamiie>oil of citron|<~ estimatie:estimation|estimate|valuation|appr
de trandafir>oil/otto/attar of rose|<in ~>in eciation
essence|<in ~>essentially estival:aestival|summer...|summery
esential(tinind de esenta):essential estompa:to make indistinct|to blur
esential(indispensabil):essential estompa:to grow blurred/indistinct
esential(indispensabil):indispensable eston(ian):Estonian
esential(indispensabil):necessary

408
estrada:stage|dais|platform|rostrum|<concert etan:ethane
de ~>promenade concert|<teatru de etans:tight|impervious
~>music hall|<teatru de ~ (ca arta)>variety etansa:to make water-tight/air-tight
art
etanseitate:tightness|imperviousness
estropia:to cripple|to lame|to maim
etapa:stage (of a journey)
estuar:estuary
etapa(stadiu):stage
esafod:scaffold
etapa:stage
esafodaj:scaffolding
etate:age
esafodaj:structure
etate(virsta inaintata):old/great age|<in
esalon:echelon ~>aged|<in ~>advanced in years|<in
esalona:to space out|to place at intervals ~>elderly|<in ~ fam.>well on in years|<e in
esalona:to dispose troops in depth|to ~ de 50 ani>he is fifty (years old/of age)
echelon etatiza:to nationalize
esantion:sample|pattern etatizare:nationalization
esapament:escapement|exhaust|<teava de etc(etera):etcetera|etc.|and so on|and so
~>exhaust pipe forth
esarfa:scarf eter:ether
esarfa(sal):shawl eter(aer):air
esarfa(fular):comforter eter(cer):sky
esarfa(ca semn de distinctie):shoulder sash eter(cer):ether|<~ sulfuric>sulphuric ether
esarfa:arm sling eteric:airy|<uleiuri
esec:failure|check|defeat|<a suferi un ~>to ~e>essential/volatile/ethereal oils
fail|<a suferi un ~>to meet with a check|<a eterie:hetaeria
suferi un ~>to end in smoke etern(fara inceput si fara sfirsit):eternal
esua:to run aground etern(fara sfirsit):everlasting
etaj(privit din interior):floor etern(fara sfirsit):endless
etaj(privit din afara):stor(e)y etern(perpetuu):perpetual
etaj:stratum|<la ~ul al doilea>on the second etern(nemuritor):immortal
floor|<la ~ul al doilea>two sflights up|<la
etern:for ever(more)|to the end of
~ul al doilea amer.>on the third story|<casa
time|eternally
cu ~>two-storied house|<casa fara
~>cottage, bungalow|<casa fara ~>one- etern:the eternal|<~ feminin>the eternal
story house|<locuiesc la al 4-lea ~ al unei feminine
case cu 5 ~e>I l eternitate:eternity
etaja:to range... in tiers eterniza:to eternize|to make endless
etajera:bookstand eterniza(a perpetua):to perpetuate
etajera(pt. diverse):what-not eterniza(a taragana):to carry smth.
etala:to parade eterniza(a taragana):to an unusual length
etala(carti de joc):to lay down eterniza(a imortaliza, memoria etc.):to
etala:to show (oneself) off immortalize
etalarte:exhibition etc. v. etala eterniza:to be eternized|to last for ever
etalon:standard|<~ aur>gold standard eterniza(a nu mai pleca):to stay an endless
time
etalona:to standardize|to calibrate
eteroclit:heteroclitic(al)|heteroclite|heterocli
etambou:sternpost
tous
etamina:coarse muslin

409
eterodox:heterodox eucalipt:gum tree|<ulei de ~>eucalyptus oil
eterogen:heterogeneous|heterogene(al)|dissi eufemism:euphemism
milar|different eufemistic:euphemistic(al)
eterogenitate:heterogeneousness|dissimilarit eufonic:euphonic(al)
y|disparity eufonie:euphony
eteziene:P|<vinturi ~>Etesian winds euforb:milk weed (Euphorbia)
etiaj:low-water mark euforic:elated|euphoric
etic:ethic(al) euforie:euphoria|elation
etica:ethics eugenie:eugeny
eticheta:to label|to attach a label to euharistie:Eucharist|Lord's Supper
eticheta(manuscrise):to docket eunuc:eunuch
eticheta(marfuri):to ticket euritmic:eurhythmic
eticheta:to label euritmie:eurhythmy
eticheta:label european:European
eticheta(pe un manuscris):docket europenesc:European
eticheta(pe marfuri):ticket europeneste:like a European
eticheta(ceremonial):etiquette europeniza:to Europeanize
eticheta(ceremonial):ceremony|<lasa ev(secol):century
eticheta>don't stand on ceremony
ev(perioada):period
etil:ethyl
ev(perioada):age|<~ul mediu>the Middle
etilena:ethylene Ages
etilic:ethylic evacua:to quit|to withdraw from
etimologic:etymologic(al) evacua(trupe):to remove
etimologie:etymology evacua:to evacuate
etimologist:etymologist evacua(aburul):to exhaust
etiologic:(a)etiological evacua(apa):to bale/bail out
etiologie:(a)etiology evacua(un loc):to evacuate
etiopian:Ethiopian evacua(un loc):to clear
etmoid:ethmoid(al) evacua(un loc):to quit
etmoid:ethmoid bone evacua(un loc):to leave
etnic:ethnic(al) evacua(un loc):to remove from
etnograf:ethnographer evacua(un apartament):to vacate
etnografic:ethnographic(al) evacua(locatari):to eject
etnografie:ethnography evacua(locatari):to evict
etnolog:ethnologist evacua(locatari):to clear out
etnologic:ethnologic(al) evacua:to throw out|<~ti sala !>clear the
etnologie:ethnology room !
etrava:stem evacuare:evacuation etc. v. evacua
etrusc:Etruscan evacuat:evacuee
etuva:drying closet evada(din/de la):to evade (cu ac.)
eu:number one|I|<~l>(the) I, the ego|<~ evada(din/de la):to (make one's) escape
insumi>(I) myself|<~ insumi>my own (from)|<a ~ din inchisoare>to escape from
self/person|<~ sa fac asta ? fam.>catch me jail|<a ~ din inchisoare>to break out of jail
(doing that) !

410
evadare:escape|flight|<~ din realitate eventual:eventually|possibly
lit.>escapism|<~ din realitate lit.>flight eventual(daca e cazul):if so
from reality eventual(daca e cazul):if such be the case
evadat:escaped|prisoner|fugitive eventual(daca e nevoie):if need be
evalua:to estimate eventual(daca e nevoie):in case of need
evalua(mobila):to appraise eventualitate:contingency|event(uality)|<pe
evalua(casa, pamint):to value ntru orice ~>for all contingencies|<pentru
evalua(pagube):to assess orice ~ fam.>on the off chance
evaluare:estimate|valuation evictiune:eviction
evangheliar:Gospel evident:visible|evident|obvious|clear|manife
evanghelic(privitor la st|patent
evanghelie):evangelic(al) evident:evidently etc.
evanghelic(privitor la evanghelie):Gospel... evidenta(claritate):visibility
evanghelic(protestant):Evangelic evidenta(claritate):(self-)evidence
evanghelic(protestant):Protestant evidenta(claritate):obviousless
evanghelie:Gospel|evangel evidenta(realitate):evidence
evanghelie:gospel|<ca si cum ar fi litera de evidenta(realitate):reality
~>as if it were gospel truth/the gospel|<nu- evidenta(situatie)(situatie):situation
ti pune capul sanatos sub ~ fam.>don't ask evidenta(documente):accounts|<~
for it|<nu-ti pune capul sanatos sub ~ contabila>book keeping|<a nega
fam.>never meet trouble half-way evidenta>to fly in the face of facts|<a fi in
evanghelist:evangelist ~>to be conspicuous/patent|<a pune in ~>to
evantai:fan make/render evident/obvious/manifest|<a se
evapora:to evaporate pune in ~>to make oneself conspicuous|<a
evapora:to make oneself scarce se pune in ~>to put oneself forward|<a
scoate
evaporare:evaporation
evidentia:to make/render evident
evazionist:escapist
evidentia(a sublinia):to point out
evazionist(fiscal):tax dodger
evidentia(a sublinia):to emphasize
evaziune:evasion|<~ fiscala>tax dodging
evidentia(pe cineva):to distinguish
evaziv:evasive
evidentia:to make oneself conspicuous
evaziv:evasively
evidentia(a fi ~t):to be distinguished
eveniment:event
evidentiat:excellent worker
eveniment(intimplare):occurrence
evidentiere:making evident etc. v.
eveniment(intimplare):happening
evidenTia
eveniment(intimplare):incident|developmen
evita:to avoid, to shun|to obviate
t
evita(a eluda):to elude
eveniment(accident):accident|<plin de
~e>eventful|<ultimele ~e>the latest evita(a eluda):to evade
developments evita(a eluda):to escape
eventual:eventual|possible evita(cu grija):to give a wide berth to
eventual(intimplator):contingent evita(cu grija):to keep/stay/steer clear of
eventual(intimplator):uncertain evita(o lovitura):to evade
eventual(intimplator):casual evita(o lovitura):to dodge|<nu se poate ~>it
eventual(intimplator):accidental is unavoidable|<nu se poate ~>it cannot be
helped

411
evitabil:avoidable exact:exactly
evitare:avoidance|evasion exact(chiar, tocmai):just
evlavie:devotion exact(chiar, tocmai):right
evlavie(respect):piety exact(chiar, tocmai):exactly
evlavie(respect):reverence exact(strict):strictly
evlavie(respect):respect|<cu ~>piously|<cu exact(punctual):punctually
~>with piety/reverence exact(cu acuratete):accurately
evlavios:pious|godly exact(la fel):just
evlavios(bigot):bigoted exact(la fel):the same
evoca:to evoke|to call forth/up exact(amanuntit):minutely
evoca(amintirea etc.):to call to mind exact:thats (perfectly) right
evoca(amintirea etc.):to call up exact(asta e):that's it|<calcul ~>nice/close
evoca(amintirea etc.):to recall calculation|<copie ~a>close
evocare:evocation etc. v. evoca copy|<traducere ~a>faithful translation|<~
evocator:evocative (of...) ca si...>just like...|<~ ca si...>just as much
as...|<e ora 6 ~>it's six (o'clock)
evolua:to develop
sharp/precisely|<e ora 6 ~>it's exactly six
evolua(a creste):to grow (o'clock)|<a se potrivi ~>to fit
evoluat:advanced|developed exactitate(acuratete):exactness
evolutiv:evolutive|progressive|progressional exactitate(precizie):precision
evolutie:development exactitate(precizie):punctuality
evolutionism:evolutionism exactitate(precizie):strictness
evolutionist:evolutionist exactitate(precizie):rigour
evreica:Jewess exactitate(grija):carefulness
evreiesc:Jewish exagera:to exaggerate|to overdo|to
evreieste:like a Jew magnify|to overdraw|to pile on
evreieste(ca limba):Jewish exagera(adevarul):to overstate
evreu:Jew exagera(calitati):to overrate
evrica:eureka exagera(calitati):to over-estimate
ex:former|<~-ministru>ex-minister exagera:to exaggerate|to fling the hatchet|to
exacerba:to exacerbate draw the long bow
exacerbare:exacerbation exagerare:exaggeration
exact:exact|accurate exagerat:exaggerated
exact(punctual):punctual exagerat(d. cineva):given to exaggeration
exact(punctual):precise exala:to exhale|to stend out/forth
exact(adevarat):true (to fact) exala:to breathe out/forth
exact(strict):strict exala:to be exhaled
exact(strict):rigorous exalare:exhalation
exact(minutios):careful exalatie:exhalation
exact(corect):correct exalta(a ridica in slavi):to exalt
exact(corect):accurate exalta(a ridica in slavi):to extol
exact(corect):precise exalta(a ridica in slavi):to magnify
exact(fidel):faithful exalta(a ridica in slavi):to glorify
exact(pe masura):(closely) fitting exalta(a inflacara):to excite

412
exalta(a inflacara):to kindle exasperare:exasperation etc. v. exaspera
exalta(intr-un sens rau):to work up exasperat:<~ de ...>mad with/at...
exalta:to be exalted excava:to excavate|to hollow
exalta(reciproc):to exalt one another excavator:excavator|steam navvy/slovel|<~
exaltare:exaltation etc. v. exalta cu brat>boom excavator|<~ cu cupa>bucket
exaltat:enthusiastic excavator|<~ pe senile>track-
type/caterpillar excavator|<~
exaltat:self-intoxicated
pasitor>walking excavator|<~ pe sine>rail
exaltat:enthusiastically etc. excavator
exaltat:wild enthusiast|hot-headed fellow excavatie:excavation
examen(cercetare):examination excedent:surplus|overplus
examen(cercetare):inquiry excedent:excess|<~ bugetar fin.>budget
examen(cercetare):scrutiny excess/surplus
examen(cercetare):probation excela(in):to excel (in)
examen(cercetare):investigation excelent:excellent
examen(verificare):verification excelent(splendid):splendid
examen:exam|<~ de absolvire>final(s)|<~ excelent(splendid):capital
de absolvire>school-leaving excelent:excellently
examination|<~ de
excelent:(that's) capital/grand !
admitere/intrare>entrance examination|<~
de constiinta>self-examination|<~ de fine excelenta:excellency|(great)
de an>end-of-year examination|<~ superiority|superior/first-rate
oral>viva-voce/oral examination|<~ quality|eminence
pregatitor>preliminary examinat excelenta(ca titlu):Excellency|<prin ~>pre-
examina:to examine eminently|<prin ~>excellently|<prin ~ (mai
presus de orice)>above all|<prin ~ (in
examina(a judeca):to weigh
sensul adevarat al cuvintului)>in the true
examina(a cerceta):to search sense/acceptation of the word
examina(a judeca):to consider excentric:queer
examina(a cerceta):to investigate excentric(nebun):mad
examina(a inspecta):to inspect excentric(nebun):crazy
examina(a cerceta):to scrutinize excentric:eccentric|odd/strange fellow
examina(a inspecta)(a inspecta):to examine excentric:eccentric
examina:to analyse excentricitate:singularity
examina(a explora):to explore excepta:to except|to exclude
examina:to make a judicial inquiry into exceptie:exception|<facind ~
examinare:examination etc. v. examina de...>excepting...|<cu exceptia (cu
examinator:examining gen.)>except(ing)...|<cu exceptia (cu
examinator:examiner|investigator gen.)>with the exception of...|<cu exceptia
exantematic:exanthematic (cu gen.)>save for...|<cu exceptia (cu gen.)
poetic>save...|<fara ~>without
exantema:eruption exception|<toti fara ~>all to a man|<a face
exarh:exarch ~>to
exaspera:to exasperate|to irritate|to exceptional:exceptional
aggravate|to drive mad|to drive smb. out of exceptional(extraordinar):exceptional
his senses
exceptional(extraordinar):extraordinary
exasperant:exasperating|aggravating
exceptional(neobisnuit):uncommon

413
exceptional:exceptionally excitator:exciting
exceptional(minunat):wonderfully excitator:excitator
exceptional(minunat):rarely excitatie:excitation
exceptional(prin exceptie):by way of exclama:to exclaim|to cry out|to shout
exception|<~ de ...>exceedingly...|<in mod exclamare:exclamation|<semnul
~>by way of exception exclamarii>exclamation mark|<semnul
excerpte:excerpts exclamarii>note of exclamation
exces:excess|profusion exclamative:exclamatory
exces(depasire in sens rau):transgression exclamative:exclamatively
exces(depasire in sens rau):infraction exclamatie:exclamation|shout|asseveration
exces(necumpatare):excess exclude:to exclude|to shut out
exces(la mincare):gluttony exclude(dintr-o societate):to expel
exces(la bautura):intemperance exclude(dintr-o societate):to bar
exces(sexual):debauchery exclude(din barou):to disbar
exces(sexual):licentiousness exclude(din biserica):to excommunicate
exces(superfluitate):superfluity exclude(a impiedica):to bar
exces(violenta):violence|abuse|outrage|<pin exclude(a impiedica):to preclude
a la ~ (excesiv)>to excess|<a face ~ de exclude(a nu se potrivi):to exclude
...>to abuse...|<a face ~ de zel>to be over- exclude(a nu se potrivi):to be
zealous|<a face ~e>to commit excesses|<a incongruous/unsuitable
se deda la ~e>to proceed to acts of violence
exclude:to exclude oneself
excesiv:excessive|exorbitant
exclude:to be excluded
excesiv(extrem):extreme
exclude(reciproc):to exclude each
excesiv(enorm):enormous other|<una nu o ~ pe cealalta>the one does
excesiv(enorm):monstrous not preclude/bar the other|<alte posibilitati
excesiv(nemoderat):immoderate sint excluse>other possibilities are out of
excesiv:excessively|beyond measure|to the question
excess/a fault|out of proportion|<a lucra excludere:exclusion|<cu ~a (cu
~>to work too hard gen.)>exclusive of...|<cu ~a (cu gen.)>with
excita(a stimula):to stimulate the exclusion of...
excita(a atita):to stir up exclus:excluted etc. v. exclude
excita(a atita):to awaken exclus(imposibil):impossible
excita(a atita):to rouse exclus(in afara de discutie):out of the
excita(a provoca):to provoke question
excita:to summon up exclusiv:exclusive
excita(a stirni):to work up exclusiv:exclusively
excita(a stirni):to rouse exclusivism(spirit exclusiv):exclusivity
excita(a stirni):to fire exclusivism(obiceiul de a
exclude):exclusivism
excita(pofta de mincare):to sharpen
exclusivist:exclusivist
excita(pofta de mincare):to whet
exclusivist:exclusive
excita:to get excited etc.
exclusivitate:exclusiveness
excitabil:irritable|irascible|excitable
excomunica:to expel
excitant:exciting|stimulating
excomunicare:expulsion
excitant:excitant|stimulant

414
excremente:excrements|faeces|dejecta executiv:executory|<comitet ~>executive
excrescenta:excrescence|outgrowth committee|<putere ~a>executive power
excreta:to excrete executor:performer|accomplisher etc. v.
excretor:excretory|excretive executa
excretie:secretion executor:executor
excretie(eliminare):elimination executor(calau):executioner
excretie(eliminare):separation executor(calau):hangman|<~
testamentar>executor
excursie:trip|excursion|outing|run|jaunt
executoriu:executory
excursie:digression|<a face o ~ la...>to
make an excursion to...|<a face o ~ la...>to executie:execution etc. v. executa
take a (short) trip to... executie(a unei ipoteci):foreclosure|<pluton
excursionist:excursionist|tourist|holiday de ~>firing squad|<a pune in ~>to put into
maker|tripper execution
execrabil:execrable|hateful|abominable exeget:exegetist|exegete
execrabil:execrably etc. exegeza:exegesis
executa(a indeplini):to carry out/through exemplar:exemplary|worthy of imitation
executa(a indeplini):to carry into effect exemplar(model):sample
executa(a indeplini):to fulfil exemplar(model):pattern
executa(a indeplini):to execute exemplar(vrednic de urmat):model
executa(a face):to perform exemplar(vrednic de urmat):exemplar
executa(a face):to do exemplar(de carte etc.):copy
executa(a face):to accomplish|to put into exemplar(numar):number
execution exemplar:exemplarily|in an exemplary
executa(o bucata mai mare)(o bucata mai manner|<pedeapsa ~a>exemplary
mare):to recite punishment|<purtare ~a>exemplary
behaviour
executa(o bucata mai mare)(o bucata mai
mare):to perform exemplifica:to exemplify
executa(o bucata mai mare)(o bucata mai exemplificare:exemplification
mare):to execute exemplu(pilda):example
executa:to levy a distress upon a debtor exemplu(caz, exemplificare):instance
executa(o ipoteca):to foreclose exemplu(model):sample
executa(un criminal etc.):to execute exemplu(model):pattern
executa(un criminal etc.):to put to death exemplu:example
executa(a se supune):to submit exemplu(comparatie):comparison|<ca de
executa(a se supune):to iyeld ~>as for instance|<ca de ~>such as|<de
~>for example/instance|<de ~>by way of
executa(a se supune):to comply (with)
example|<dupa ~l (cu gen.)>after/following
executa:to be executed etc. v. executa|<a ~ the example of...|<dupa ~l (cu gen.)>in
un plan>to carry out a plan|<a ~ porunca imitation of...|<eu, de ~>I for one|<fara
cuiva>to execute smb.'s order|<a ~ un ~>unprecedented|<fara ~>unmatched|<fara
proiect>to execute a design ~>
executant:doer etc. v. executa exercita(a practica):to exercise
executare:execution etc. v. executa exercita(a practica):to practise
executiv:executive exercita(o profesie etc.):to practise
exercita(o profesie etc.):to pursue

415
exercita(o profesie etc.):to follow exigibil:exigible|demandable
exercita(o influenta):to exert exil:banishment|exile
exercita(o influenta):to exercise exil(loc):(place of) exile
exercita(o influenta):to bring... to bear exila:to banish
exercita(a intrebuinta):to use exila:to ostracize
exercita(a intrebuinta):to perform exila(a proscrie):to outlaw
exercita(a intrebuinta):to practise exila(a proscrie):to proscribe
exercita(a intrebuinta):to give play to exila(a alunga):to expel
exercita(forta):to exert exila:to exile oneself
exercita(forta):to make use of exila(a se izola):to withdraw
exercita(puterea):to wield exila(a se izola):to seclude oneself
exercita:to be exercised etc.|to exercise exilare:banishment etc. v. exila
(oneself)|to practise|<a-si ~ corpul>to exista(a fiinta):to exist
exercise the body|<a-si ~ dreptul>to exista(a fiinta):to be in existence
exercise one's right|<a ~ o meserie>to carry
exista(a se afla):to be (extant)
on/ply a trade|<a ~ presiuni asupra cuiva>to
put pressure on smb.|<a ~ presiuni asupra exista(a fi disponibil):to be available
cuiva>to bring pr exista(a dainui):to endure
exercitare:exercise|practising etc. v. exista(a dainui):to last
exercita exista(a dainui):to exist
exercitiu(practica):practice exista(a trai):to live
exercitiu:manoeuvre exista(a trai):to have life|<exista oameni
exercitiu(de gimnastica):exercise acolo>there are men there|<exista un om
exercitiu(tema acasa)(tema acasa):home care...>there is a man who...
task existent(care exista):existing
exercitiu(tema acasa)(tema existent(care exista):existent
acasa):homework existent(aflator):extant
exercitiu(al functiilor):exercise existenta:existence|being
exercitiu(al functiilor):discharge existenta(viata):life
exercitiu:budgetary year|<a-si pierde ~l>to existenta(trai):living
be out of practice|<in ~l functiunii>in the existenta(realitate):reality|<mijloace de
exercise/discharge of one's duties|<teren de ~>means of subsistence|<a-si cistiga
exercitii mil.>drill ground|<a face un ~>to existenta>to earn one's living|<a duce o ~
do an exercise|<a face exercitii la pian>to de...>to lead a(n)... existence|<existenta
play exercises/to practise on the piano determina constiinta>being determines
exersa(la):to practise (cu ac.) (one's) consciousness
exersa:to practise existentialism:existentialism
exhaustiv:exhaustive existentialist:existentialist(ic)
exhibitie:exhibition existentialist:existentialist
exhibitionism:exhibitionism exmatricula:to expel
exhuma:to exhume|to disinter|to dig up exmatriculare:expulsion
exhumare:exhumation|disinterment|digging exod:exodus
up exod(al unui popor):emigration
exigent:exacting|over-particular exod:exode
exigenta:exactingness|exigence|exigency exoftalmie:exophthalmia

416
exonera:to exonerate expediere:dispatch etc. v. expedia
exonera:to exonerate oneself expeditiv:prompt|quick|expeditious|efficient
exorbitant:exorbitant|excessive|unreasonabl expeditiv:expeditively
e expeditor(al unei scrisori etc.):sender
exordiu:beginning expeditor(adresant):addresser
exosmoza:exosmose expeditor(de marfuri):forwarding agent
exoteric:exoteric expeditor(de marfuri):forwarder
exotermic:exothermic expeditie:dispatch(ing)
exotic:exotic(al)|<planta ~a>exotic (plant) expeditie(serviciu de ~):dispatch
exotism:exot(ic)ism office|expedition
expansibil:expansible expeditie:(warlike) expedition
expansionism:expansionism expeditionar:expeditionary
expansionist:expansion...|of expansion experienta(incercare):experiment
expansionist:expansionist experienta(incercare):trial
expansiune(largire)(largire):expansion experienta(cunoastere):experience
expansiune(largire)(largire):spread experienta(cunoastere):practical/empirical
expansiune(revarsare)(revarsare):expansion knowledge
expansiune(revarsare):overflow experienta(rutina):practical routine
expansiv:effusive experienta(rutina):skill
expansivitate:expansiveness (of disposition) experienta(proba):experiment
expatria:to expatriate|to banish experienta(proba):test|<experiente cu arma
expatria:to leave one's own country atomica>A-bomb tests|<din ~>from
experience|<schimb de ~>exchange of
expatriat:exile
experience|<a avea ~ (in)>to be
expatriere:expatriation experienced (in)|<a avea ~ (in)>to be an old
expectativa:expectation|prospect|<a fi/sta in hand (at)|<a face o ~>to make/try an
~>to bide one's time|<a fi/sta in ~>to be in experiment|<a face o ~>to carry out an
abeyance experiment|<a f
expectora:to expectorate experimenta:to experiment|to try|to test
expectorant:expectorant experimenta(a face experiente cu):to try
expectoratie:expectoration experiments (upon/with)
expedia(a trimite):to send away/off experimenta:to experience
expedia(a trimite):to expedite experimenta:to experiment(alize)|to try an
expedia(cu viteza):to dispatch experiment
expedia(marfuri):to forward experimental:experimental
expedia(cu vaporul):to ship experimental:experimentally|<fizica
expedia(bani):to remit ~a>experimental physics
expedia(scrisori):to post|<a ~ pe cineva experimentare:experimentation|experiment(
fam.>to send smb. about his business|<a ~ aliz)ing|experiencing
pe cineva fam.>to give smb. a set-down|<a experimentat:experienced
~ pe cineva fam.>to get rid of smb.|<a ~ pe experimentat(in arte):expert
cineva pe lumea cealalta fam.>to do smb. experimentat(in arte):skilled
in|<a ~ pe cineva pe lumea cealalta fam.>to experimentat(in ale lumii):shrewd
do for smb.|<a ~ o scris
experimentat(in ale lumii):practical
expedient:shift|expedient|resource
experimentat(versat) (in):well versed (in)

417
experimentator:experimenter|experimentalis explicatie(cauza):cause
t explicatie(justificare):justification
expert:expert|specialist|authority|connoisseu explicatie(interpretare):exegesis|<fara alte
r|adept explicatii>without further explanation|<a
expertiza:examination|survey avea o ~ cu cineva>to have an explanation
expertiza:expert appraisement with smb.|<a avea o ~ cu cineva>to have it
expertiza(raport):expert's report out with smb.|<a cere explicatii cuiva>to
bring/call smb. to account
expira:to expire|to breathe out
explicit:explicit
expira(a muri):to expire
explicit:explicitly
expira(a muri):to die
exploata(ceva):to exploit
expira(a lua sfirsit):to expire
exploata(o mina):to work
expira(a lua sfirsit):to end
exploata(carbune):to get
expira(a lua sfirsit)(a lua sfirsit):to fall/
become due exploata(carbune):to win
expira(a lua sfirsit)(a lua sfirsit):to lapse exploata(a cultiva):to cultivate|to exploit|to
turn to one's account/profit
expira(aerul):to expire
exploata(intr-un sens rau):to exploit
expira(aerul):to breathe out
exploata(muncitorii):to exploit
expirator:expiratory
exploata(muncitorii):to sweat
expiratie:expiration
exploata(a profita de pe urma):to take
expletiv:expletive
advantage of
explica:to explain
exploata(a profita de pe urma):to profit
explica(a defini):to define illegitimately by
explica(a gasi o explicatie pentru):to exploata(a insela):to impose upon
account for
exploata(a insela):to swindle
explica(a justifica):to justify
exploata(ignoranta cuiva):to trade upon
explica(a clarifica):to elucidate
exploata(a nedreptati):to wrong
explica(a justifica):to vindicate
exploata(un succes etc.):to take advantage
explica(a clarifica):to illustrate of
explica(a clarifica):to clear up exploata(un succes etc.):to make the best of
explica(a comenta):to comment upon exploata:to be exploited etc.
explica(a comenta):to expound exploatare:exploitation etc. v. exploata
explica(a interpreta):to interpret exploatare(a muncitorilor etc.):exploitation
explica:to be explained etc. exploatare(a unei intreprinderi
explica(a vorbi deslusit):to explain oneself etc.):exploitation
explica(a vorbi deslusit):to speak plain exploatare(a unei intreprinderi
explica(a da o explicatie):to explain etc.):operation
explica(a da o explicatie):to give an exploatare(a unei intreprinderi etc.):running
explanation exploatare(mina etc.):mine
explica(a fi clar):to be clear/manifest exploatare(mina etc.):working
explicabil:explainable|explicable|accountabl exploatare(mina etc.):winning|<~a omului
e de catre om>exploitation of man by man|<~
explicare:explanation etc. v. explica a padurilor>forestry operation|<~
explicativ:explanatory aurifera>goldfield|<~ aurifera>gold-
explicatie:explanation mine|<~ capitalista>capitalist

418
exploitation|<~ piscicola>fishery|<cheltuieli exporta:to export|to sell abroad
de ~>operation expenses|<dare in ~>putting exportabil:exportable
into operat exportator:exporting
exploatat:exploited etc. v. exploata exportator:exporter
exploatat:exploited person expozant:exhibitor
exploatat:the exploited expozeu:(detailed)
exploatator:exploiting statement|exposition|expose
exploatator(al muncitorilor):exploiter expozitiv:expositive
exploatator(al muncitorilor):sweater of expozitie:exhibition|show
labour expozitie:exposition
exploatator(de mine etc.):exploiter expozitie(sala de ~):show room|<~ de
exploatatie:exploitation|mining|working etc. pictura>exhibition of paintings|<~
v. exploata|<~ forestiera>lumber station personala>one-man exhibition
exploda:to detonate expres:express
explora:to explore expres(voit):express
explora(a sonda):to fathom expres(voit):intentional
explora(a sonda):to probe expres(voit):deliberate
explora(a patrunde in):to penetrate expres(clar):clear
explora(a patrunde in):to dive into expres(clar):plain
explora(a patrunde in):to go to the bottom expres(clar):manifest
of expres(clar):explicit
explora:to reconnoitre expres:deliberately|intentionally|on
explorare:exploration|probing|probe etc. v. purpose|of set purpose|designedly
explora expres:express (train)|<ordin ~>express
explorator:explorer|investigator command|<ordin ~>strict order|<a plecat ~
explozibil:explosive acolo>he made a point of going there
explozie:detonation expresie(in diferite sensuri):expression
explozie(a unui cazan):explosion expresie(locutiune):phrase
explozie(a unui cazan):bursting expresie(termen):term
explozie:outburst expresie(manifestare):show
exploziv:plosive expresie(manifestare):manifestation|<dupa
exploziv:explosive (matter) expresia (cu gen.)>in the words/phrase
exponat:exhibit of...|<redus la cea mai simpla ~>reduced to
the lowest terms|<a da ~ (cu dat.)>to give
exponent:exponent|spokesman|mouthpiece
expression/voice to...|<a da ~ (cu dat.)>to
exponent(reprezentant):representative put... into words|<a da ~ (cu dat.)>to
exponential:exponential voice...
export(de marfa etc.):export(s) expresionism:expressionism
export(ca actiune):exportation|<articol de expresionist:expressionist
~>article of export|<articol de ~ pl.>goods expresiv:expressive|suggestive
for export(ation)|<articol de ~ pl.>export
expresiv(graitor):eloquent
goods|<articol de ~ pl.>exports|<casa de
~>export house|<comert de expresiv(plastic):graphical
~>export/outward trade|<permis de expresiv:expressively etc.
~>declaration (of outward goods)|<permis expresivitate:expressiveness
de ~>perm exprima:to express

419
exprima(a arata):to show expune(o teza etc.):to expose
exprima(a arata):to manifest expune(o teza etc.):to explain
exprima(a reprezenta):to represent expune(o teza etc.):to expound
exprima(a da glas):to voice expune(motive):to set forth/out
exprima(a declara):to state expune(motive):to unfold
exprima(a declara):to declare expune(o situatie):to state
exprima(oral):to utter expune(o situatie):to set forth/in
exprima(oral):to set forth in words expune(o situatie):to lay before
exprima(in scris):to write expune(un mort etc.):to lay out
exprima(in scris):to couch expune:to be exhibited etc.
exprima(in scris):to put down expune(cu dat.):to expose oneself (to)
exprima:to express oneself expune(a-si primejdui viata):to put oneself
exprima:to be expressed etc.|<a se ~ clar>to in danger
speak well|<a se ~ clar fig.>to speak expune(a risca):to run a risk|<n-o sa ma mai
plainly|<a se ~ curgator>to be an easy/a expun altadata>I shall keep out of this
ready speaker|<a se ~ curgator>to have a another time|<a se ~ primejdiei>to
good flow of language|<a se ~ curgator incur/court danger|<a ~ la foc>to expose to
(intr-o limba straina)>to speak fluently|<a the fire|<a ~ o doctrina>to expound a
se ~ vulgar>to use s doctrine|<a ~ punctul de vedere al...>to
exprimabil:expressible state the case for...|<le-am expu
exprimare:expression|utterance expunere:exposition|exposing etc. v.
exprimare(dictiune):diction|<mod de expune
~>mode of expression/utterance|<mod de ~ expunere(povestire):account
(stil)>style|<mod de ~ (stil)>language expunere(povestire):narration
expropria:to expropriate|to take over expunere(explicatie):explanation
expropriator:expropriator expunere:exposition
expropriere:expropriation|taking over expunere(discurs):speech
expulza(din tara):to expel|to banish|to exile expus:in an exposed position|in danger/peril
expulza:to eject extatic:ecstatic
expulza(a da afara):to expel|to exclude extatic:ecstatically
expulzare:expulsion extaz:rapture|ecstasy
expulzare:evacuation extaz(transa):trance
expulzat:expelled etc. person v. expulza extaz(entuziasm):enthusiasm
expune(marfuri):to exhibit extaz:ecstasy
expune(marfuri):to show extazia(ca stare):to be enraptured/in
expune(marfuri):to display ecstasies
expune(la muzeu etc.):to exhibit extazia(ca actiune):to go into
expune(vederii):to put out/forth ecstasies/raptures
expune(vederii):to expose (to view) extemporal:extempore (exercise)
expune(a pune in pericol):to expose extensibil:extensi(b)le|extendible
expune(a pune in pericol):to endanger extensibilitate:extensibility
expune(a pune in pericol):to put in danger extensiune:extension
expune(batjocurii etc.):to expose to extensiune(marire):enlargement
expune(batjocurii etc.):to lay out to extensiune(in latime):widening

420
extensiune(in lungime):lengthening extermina(un popor):to wipe out
extensiune:expansion extern:external|outside|outer
extensiune(marime):extent extern:exterior
extensiune(marime):size|<prin ~>by extern:dresser at a hospital|<cauze
extension of the sense ~e>external causes|<elev ~>day
extensiv:extensive pupil|<unghi ~>exterior angle|<extern
extensiv(larg):wide med.>non-resident medical student acting
as assistant
extensiv(larg):broad
externat:day school|<externat med.>non-
extensiv(de extindere):extending
resident medical studentship
extensiv(de extindere):of extension
externe:P|<ministerul de ~>Ministry of
extensiv(larg):comprehensive|<agricultura Foreign Affairs|<ministerul de ~ (in
~a>extensive agriculture Anglia)>Foreign Office|<ministerul de ~ (in
extensor:extensor S.U.A.)>State department|<ministru de
extensor:extensor ~>Minister for Foreign Affairs|<ministru de
extensor(aparat de gimnastica):chest ~ (in Anglia)>Foreign Secretary|<ministru
expander de ~ (in S.U.A.)>Secreta
extensor(aparat de gimnastica):developer extinctor:extinguishing
extensor(aparat de gimnastica):exerciser extinctor:fire extinguisher/sprinkler
extensor:(rubber) shock-absorber|<muschi extinde:to extend
~>extensor extindere:extension
extenua:to wear out extirpa:to extirpate
extenua(trupul):to waste extirpa:to root out
extenua:to work oneself to death extirpator:extirpator
extenuant:exhausting extra:superior|extrafine|superfine|of special
extenuat:worn/tired quality
out|exhausted|jaded|spent|done up extrabugetar:outside the budget
exterior:outward|external|outer extraconjugal:extra-conjugal
exterior:exterior extract:abstract
exterior:outside|exterior|<comert ~>foreign extract(pasaj):passage
trade|<ornamente exterioare>outside extract(certificat):certificate|<~ de
ornaments|<suprafata exterioara>external carne>extract of meat|<de
surface|<in ~ (strainatate)>foreign casatorie>certificate of marriage|<~ de
countries|<in ~ (infatisare)>(outside) deces>certificate of death|<~ de
appearance/look|<in ~ nastere>certificate of birth
(infatisare)>manners, bearing|<in ~ extractiv:extractive|<industrie
(aparenta)>(mer ~a>extractive industry
exterioriza:to exteriorize extractor:extracting
exteritorial:exterritorial extractor:extraction apparatus
exteritorialitate:exterritoriality extractor(de miere):extractor
extermina(a extirpa):to root out extractie:extraction|digging out|production
extermina(a extirpa):to extirpate extractie(extragere):extraction
extermina(a extirpa):to eradicate extractie(extragere):drawing out
extermina(un rau):to stamp out extractie(origine):extraction
extermina(un rau):to put down extractie(origine):origin|<~ a unei
extermina(un popor):to exterminate masele>extraction/drawing of a tooth

421
extrafin:extrafine|superfine extraurban:extra-urban
extrage:to extract|to draw out extrauterin:extra-uterine
extrage:to derive extravagant:extravagant|eccentric|queer
extrage(a alege):to extract extravagant(exagerat):exaggerated
extrage(a alege):to select extravagant(contrar bunului simt):wild
extrage:to dig out|<a ~ aur dintr-o mina>to extravagant(contrar bunului
extract gold from a mine|<a ~ un dinte>to simt):unreasonable
pull out a tooth|<a-si ~ un dinte>to have a extravagant(nebun):crazy
tooth (taken) out|<a-si ~ un dinte>to have a extravagant(nebun):cracked
tooth drawn/extracted|<a ~ glontele>to
extravagant:extravagant (person)|wild
extract the bullet|<a ~ zahar din sfecla>to
person
extract su
extravaganta:extravagance|extravagancy
extragere:extraction|drawing out etc. v.
extrage extravaganta(ca actiune):extravagant act
extraordinar(neobisnuit):extraordinary extravaganta(ca actiune):wild thing
extraordinar(neobisnuit):out of the common extravaganta(ca actiune):piece of folly
extraordinar(special):special extrada:to extradite|to give up|to hand over
extraordinar(rar, minunat):rare extradare:extradition
extraordinar(rar, minunat):wonderful extrem:extreme|utmost|outermost
extraordinar(rar, minunat):uncommon extrem(in gradul cel mai
inalt):most|greatest|highest
extraordinar(rar, minunat):remarkable
extrem(excesiv):excessive
extraordinar(rar, minunat):astonishing
extrem(cel mai departat):remotest
extraordinar(rar, minunat):amazing
extrem(cel mai departat):farthest
extraordinar(rar, minunat):prodigious
extrem(cel mai departat):furthest
extraordinar(enorm):enormous
extrem(ultim):last
extraordinar(in plus):extra
extrem:extremely|exceedingly|<~ de
extraordinar:extraordinarily etc.|<~
...>exceedingly...|<~ de ...>extremely...|<~
de...>exceedingly|<~
de ...>highly... to the last/highest degree|<~
de...>extremely|<adunare ~a>extraordinary
de ... fam.>to a degree|<de ~a
meeting|<o intimplare ~a>an extraordinary
importanta>of the utmost/highest
event|<masuri ~e>extraordinary
importance|<intr-un caz ~>in case of
measures|<trimis ~>envoy extraordinary
necessity/urgency|<intr-un caz ~>if the
extraparlament:extra-parliamentary
extrema(limita):extreme|extremity
extrareglement:extra-regular|out of the rules
extrema(punct extrem):extreme/farthest
extras:extract|abstract point
extras(pasaj):passage extrema(opus):extreme
extras(pasaj):excerpt extrema(opus):contrary
extrastatal:extrastate extrema(opus):opposite
extrascolar:out-of-school|extra- extrema(caz extrem):extreme (case)
scholastic|non-scholastic|<activitate
extrema:outside (forward)|<~
~a>out-of-school/extra-curricular
dreapta>extreme right|<~ stinga>extreme
activities|<activitate ~a>extra-class
left|<~ stinga>radicals|<~ stinga sport>left
work|<invatamint ~>extra-scholastic/non-
outside (forward)|<a cadea dintr-o ~ intr-
scholastic/adult education
alta>to fall out of one extreme into
extraterestru:extra-terrestrial another|<a juca (pe) ~ sport>to play outside

422
extremism:extremism
extremist:extremist
extremitate(virf):tip
extremitate(virf):end
extremitate(capat):extremity
extremitate(capat):outermost part
extremitate(capat):extreme
extremitate(capat):end
extremitate(capat):termination
extremitate(culme):extremity
extremitate(culme):climax
extremitate(culme):highest degree
extremitate(exces):extremity
extremitate(exces):extreme
extremitate(exces):excess
extremitate(strimtoare):extreme (case)
extremitate(strimtoare):extremity
extremitate(ultimele clipe ale vietii):last
moment/gasp
extremitate(cea mai mare nevoie):extremity
extremitate(cea mai mare nevoie):extreme
distress/straits
extremitate(cea mai mare nevoie):extreme
difficulties|<extremitatile unei linii>the
extremities/ends of a line
extrinsec:extrinsic(al)
exuberant:exuberant|overabundant|copious|l
uxurious
exuberanta:exuberance|exuberancy|luxurian
ce
exuberanta(bogatie):richness
ezita:to hesitate|to waver|to vacillate|to hem
and haw
ezitant:hesitating|wavering|shilly-shally
ezitare:hesitation|wavering

423
424
fa:F., fa|<cheie de ~>bass clef face(a crea):to make
fabrica:to manufacture|to make|to produce face(a crea):to create
fabrica(bani):to coin face(a naste):to make
fabrica(bere):to brew face(a naste):to give birth to
fabrica(a falsifica):to forge face:to bear
fabrica:to invent face(a rodi):to make
fabrica(o istorie etc.):to fabricate face(a rodi):to bear
fabrica(o istorie etc.):to concoct face(a rodi):to yield
fabrica(o istorie etc.):to make up face(a rodi):to produce
fabrica:to be manufactured etc. face(a gati):to make
fabricant:owner/proprietor of a face(a gati):to cook
manufactory|manufacturer|millowner|factor face(a pregati):to prepare
y owner|maker face(a construi):to make
fabricare:manufacture|fabrication etc. v. face(a construi):to build
fabrica
face(a forma):to build up
fabricat:finished/manufactured product|<~e
face(a forma):to form
textile>textile fabrics
face(a compune):to compose
fabricatie:v. fabricare
face(a compune):to write
fabricatie(marca etc.):make
face(a desena):to draw
fabrica:(manu)factory
face(a schimba in):to change into
fabrica(mai mare):works
face(a numi):to call
fabrica(mai mare):plant
face(a porecli):to nickname
fabrica(mai ales de textile):mill|<~ de
caramizi>brickworks|<~ de face(a numi intr-o functie):to make
caramizi>brickyard|<~ de chibrituri>match face(a numi intr-o functie):to appoint
factory|<~ de hirtie>paper mill|<~ de face(a se ocupa cu):to be engaged in
incaltaminte>shoe factory|<~ de face(a agonisi):to earn
mobil>furniture factory|<~ de produse face(a inmagazina):to store
finite>finished products factory|<~ de
ulei>oil mill/presss|<~ de textile>te face(a invata):to learn
fabula:fable|fiction|legend face(a incheia un tratat etc.):to conclude
fabulos:fabulous|mythical face(a avea importanta):to matter
fabulos:enormous face(a zice):to say
fabulos(de necrezut):incredible face:to be made etc.
face(mai ales in sensul concret):to make face(a deveni):to become
face(mai ales in sens abstract):to do face(a deveni):to grow
face(a savirsi, a faptui):to do face(a deveni):to turn
face(a comite):to commit face(a se preface):to pretend
face(a executa):to perform face(a se preface):to feign
face(a executa):to effect face(a i se parea):to seam
face(a fabrica):to make face(a se intimpla):to be
face(a fabrica):to manufacture face(a se intimpla):to happen
face(a reda):to make face(a se intimpla):to come about
face(a reda):to render face(a se apropia):to (draw) near
face(a merita):to be worth

425
face(a costa):to cost medicin>medical faculty/department|<~ de
face(a face in total):to be in all stiinte>faculty of sc
face(a face in total):to amount to|<a ~ facultativ:optional|facultative
la/spre...>to make for...|<5 ori 4 fac 20>5 facultativ:optionally|<materie ~a
times 4 is 20|<cum ~ ciinele ?>what does univ.>optional subject|<materie ~a
the dog say ?|<dinte ~ la plural dinti>tooth univ.>elective course
makes teeth in the plural|<20 silingi fac o fad(fara gust):insipid
lir>twenty shillings make a pound|<asa ~ fad(fara gust):tasteless
el>that's
fad(fara gust):sodden
facere:making etc. v. face
fad(fara gust):vapid
facere(nastere):confinement
fad(fara gust):flat
facere(nastere):child bed/birth|<~ de
fad(plicticos):dull
bine>good/kind action(s)|<~ de
rau>misdeed|<~ de rau>offence fad(plicticos):flat
fachir:fakir fad(plicticos):silly
facial:facial|<unghi ~>facial angle|<nervi faeton:phaeton
~i>facial nerves fag:beech (Fagus)
facil:easy fag(lemn):beech wood
facil:facile|superficial|shallow fagocit:phagocyte
facilita:to facilitate|to make easy sau easier fagocitoza:phagocytosis
facilitate:facility|ease fagot:bassoon
facla:torch fagotist:bassoon (player)|bassoonist
facla:star fagur(e):honey comb
facsimil:facsimile|faithful copy|<a face un ~ fai:poult-de-soie
dupa...>to make a facsimile of... faianta:faience|pottery
factice:factitious|artificial|unnatural faima:fame|renown
factitiv:factitive faima(reputatie):reputation|<a-si cistiga
factor(postal):postman ~>to gain/acquire fame|<a-si cistiga ~>to
factor(postal):letter carrier rise into public notice|<a-si cistiga ~>to
make one's name|<i-a mers faima de om
factor:element|<~ul de retinere a
zgircit>everybody gives him the character
agresiunii>the great deterrent
of a miser
factotum:factotum|do-all|Jack-of-all-trades
faimos:noted|famous|celebrated|illustrious
factura:to invoice|to make an invoice of
faimos(renumit):renowned
factura:style|<pret de ~>invoiced
fain:prime|jolly|grand|capital
price|<pret de ~>prime cost|<registru de
facturi>invoice book fain:O.K. !
facturier:sales book falanga:phalanx
factiune:faction|grouplet|splinter falanga:si phalange
party|clique falanster:phalanstery
facultate:faculty|aptitude|gift|talent fala:glory|pride
facultate:department|<~a de a fala(faima):celebrity
gindi>thinking/brain power|<~ de fala(laudarosenie):boast
drept>faculty/department of law|<~ de fala(laudarosenie):vaunt
filologie>philological faculty|<~ de fala(fudulie):haughtiness
litere>faculty of letters/arts|<~ de
medicin>faculty of medicine|<~ de fala(fudulie):great pride

426
fala(fudulie):arrogance fals(d. monede):counterfeit
fala(fudulie):pomposity fals(d. monede):bad
fala(fudulie):bumptiousness fals(d. monede):base
fala(de savant):priggishness fals(artificial, neveritabil):artificial
fala(pompa):pomp|<~ goala, traista fals(artificial, neveritabil):imitation...
usoar>great boast|<~ goala, traista fals(prefacut):FALSE
usoar>little roast fals(prefacut):treacherous
falca:jaw|<cu o ~ in cer si cu alta in fals(prefacut):feigned
pamint>breathing rage|<cu o ~ in cer si cu
fals(prefacut):sham
alta in pamint>mad with rage|<cu o ~ in cer
si cu alta in pamint>in high dudgeon|<cu o fals(prefacut):counterfeit
~ in cer si cu alta in pamint>like a bull at a fals(nesincer):insincere
gate|<cu o ~ in cer si cu alta in pamint>with fals:false(ly)|wrongfully|erroneously
one fals:false|falsehood|error|fake
faleza:cliff|sea-wall fals(inselaciune):cheating deception
falic:phallic fals(inselaciune):fraud
falie:fault|<~ longitudinal>strike fault|<~ fals(document ~)(document ~):forged/false
transversal>transversal fault document
faliment:ruin|<in stare de ~>bankrupt|<in fals(document ~):fake|imitation|<bijuterii
stare de ~>insolvent|<in stare de ~e>pinchback|<bijuterii ~e>paste
~>broken|<in stare de ~>gone to smash|<a jewelry|<dinti falsi>false teeth|<sub (un)
da ~>to go bankrupt|<a da ~>to fail (in nume ~>under a fictitious/false name|<sub
business)|<a da ~>to shut up shop|<a da ~ (un) nume ~ (d. scriitori)>under an adopted
fig.>to go to the wall|<a declara pe cineva name|<sub (un) nume ~ (d. scriitori)>under
in stare de ~>to adjudge smb. a pseudonym|<a fi pe un drum ~
falimentar:bankrupt falset:falsette
falit:smashed up falsifica:to falsify
falit:defaulter|broken merchant|lame duck falsifica(carti):to mark
falnic:stately|lofty|splendid|gorgeous|glorio falsifica(alimente):to adulterate
us|remarkable|memorable falsifica(bani):to counterfeit
falnic(trufas):haughty falsifica(bani):to debase
falnic:proudly falsifica(bani):to forge
fals(inselator):FALSE falsifica(un text):to alter
fals(inselator):spurious falsifica(vinul):to falsify
fals(inselator):phon(e)y falsifica(vinul):to doctor
fals(inselator):deceitful falsifica(a denatura):to distort
fals(inselator):fake(d) falsificare:falsification etc. v. falsifica
fals(fatarnic):double-dealing falsificator:falsifier
fals(gresit):wrong falsificator(de bani):forger
fals(gresit):mistaken falsificator(de bani):counterfeiter
fals(eronat):erroneous falsificator(de bani):coiner (of false money)
fals(d. o nota, un acord muz.):FALSE falsificator(de alimente):adulterator|<~ de
fals(d. o bancnota, un document):forged acte publice>forger of documents
fals(d. monede):spurious falsitate:falseness|falsity|perfidiousness|dec
fals(d. monede):FALSE eit(fulness)|duplicity|double-dealing

427
falsitate(viclenie):artfulness cu...>to be conversant with...|<a fi ~
falsitate(viclenie):cunning cu...>to be versed in...|<a fi ~ cu...>to be at
falsitate(viclenie):depth home in/on/with...
falsitate(neadevar):falsehood familie:family|<o ~ numeroas>a large
family|<consiliu de ~>domestic/family
falsitate(neadevar):untruth
council|<cu toata familia (si rude)>with his
falsitate(neadevar):untrue assertion whole kith and kin|<cu toata familia (si
fals:v. fals... rude)>with all his people/relations|<in
falt(scobitura):groove sinul/cercul ~i sale>in the bosom/midst of
falt(scobitura):rebate his family|<legaturi de
falt(scobitura):rabbet familist:family man
falt(cuta):fold fana:to wither|to wilt
famelic:famished fanariot:Phanariot
familial:family...|domestic|<din motive fanatic:fanatical
~e>for family reasons|<greutati fanatic:fanatically
~e>domestic difficulties fanatic:fanatic|zealot
familiar:familiar|intimate|unceremonious fanatism:fanaticism
familiar(obisnuit):familiar fanda(in scrima etc.):to lunge
familiar(obisnuit):common fanda(in scrima etc.):to thrust
familiar(obisnuit):usual fanda(in gimnastica):to lunge
familiar:familiarly|unceremoniously|<limba fandare(in scrima):lunge
j ~>colloquial/everyday language|<limbaj fandare(in scrima):thrust
~>familiar talk|<stil ~>familiar style|<a
fandare(in gimnastica):lunge
avea maniere prea ~e>to make oneself too
familiar|<a fi ~ cu cineva>to be in with fandoseala(fudulie):bumptiousness
smb.|<a fi ~ cu cineva>to be intimate/on fandoseala(fudulie):haughtiness
terms of intimacy wit fandoseala(fudulie):pride
familiarism:familiarism fandoseala(fudulie):presumption
familiaritate:familiarity|intimacy|affability|u fandoseala(afectare):affectation
nceremoniousness|freedom from ceremony fandoseala(afectare):finicalness
familiaritate(in sens rau):liberties fandoseala(afectare):airs and graces
familiaritate(in sens rau):familiar manners fandoseala(afectare):coy manner
familiariza:<a se ~ cu...>to get fandoseala(a unei cochete):flirtation
accustomed/used to...|<a se ~ cu... (a incepe fandoseala(ceremonie):ceremony
sa cunoasca)>to make oneself conversant
fandoseala(ceremonie):fuss
with...|<a se ~ cu... (a incepe sa
cunoasca)>to familiarize oneself with...|<a fandoseala(ceremonie):to-do
se ~ cu... (a incepe sa cunoasca)>to make a fandosi:to swagger|to mince|to put on
thorough study of... airs/frills|to put it on|to cut a dash/shine|to
familiariza:<a ~ cu... (a obisnui)>to give oneself airs and graces|to attitudinize
habituate to...|<a ~ cu...>to familiarize fandosit(infumurat):conceited
with...|<a ~ cu...>to make familiar with...|<a fandosit(infumurat):stuck-up
~ cu... (a obisnui)>to familiarize with...|<a fandosit(laudaros):full of brag
~ cu... (a obisnui)>to accustom to...|<a ~ fandosit(laudaros):talking big
cu... (cu frigul, caldura)>to inure to
fandosit(afectat):affected
familiarizat:familiar|<a fi ~ cu...>to be
(intimately) acquainted with...|<a fi ~ fandosit(afectat):finical

428
fandosit(afectat):foppish fantezie:reverie|<din simpla ~>from mere
fandosit(infumurat):bumptious/stuck-up fancy|<plin de ~>imaginative|<plin de
fellow ~>inventive
fandosit(fanfaron):blusterer fantezist:fanciful|fantastic(al)
fandosit(afectat):poser fantezist(ciudat):odd
fandosit(afectat):prig fantezist(ciudat):whimsical
fanerogame:phanerogamia fantezist(ciudat):strange
fanfara:brass band|fanfare fantezist(capricios):fanciful
fanfaron:vainglorious|boastful fantezist(capricios):capricious
fanfaron:blusterer|braggart|swaggerer|windb fantezist(capricios):whimsical
ag fantezist(inventat):invented
fanfaronada:boast(ing)|brag(ging)|swaggeri fantezist:fancifully etc.
ng|bluster|fanfaronade|braggadocio fantomatic:phantom-like|ghostlike
fanion:flag fantomatic(vag):vague
fanion:pennant fantoma(stafie):spectre
fanon:whalebone fantoma(stafie):ghost
fantasc:odd|whimsical fantoma(aparitie):(ghostly) apparition
fantasmagoric:phantasmagoric fantoma(himera):phantom
fantasmagorie:phantasmagoria fantoma(himera):chimera
fantasma:airy vision|delusive fantosa:puppet
picture|phantom fapt(fapta):action
fantast:fantastic(al) fapt(fapta):deed
person|fantastic|dreamer|visionary
fapt(realitate):matter of fact
fantastic:fantastic(al)|fanciful
fapt(realitate):reality
fantastic(ciudat):fantastic(al)
fapt(intimplare):event
fantastic(ciudat):queer
fapt(chestiune):point
fantastic(ciudat):odd
fapt(chestiune):question
fantastic(ciudat):romantic
fapt(chestiune):matter
fantastic(strasnic):tremendous
fapt(chestiune):affair
fantastic:fantastically etc.
fapt(chestiune):case
fantastic:fantasticalness|fabulosity|fabulous
fapt(inceput):beginning
ness
fapt(farmec):charm|<~
fanta:slit
autentic/stabilit>established fact|<~
fante(la jocul de carti):knave autentic/stabilit>certainty|<~e
fante(filfizon):masher diverse>news in brief|<~e
fantezie:fantasy|fancy goale>bare/naked facts|<~ implinit>fait
fantezie(imaginatie):(power of) imagination accompli|<~ implinit>accomplished
fantezie(imaginatie):imaginative/inventive fact|<de ~>in (point of) fact|<de ~>as a
faculty matter of fact|<de ~>actually|<de ~ (in defi
fantezie(reverie):reverie|fiction fapta:deed|action
fantezie(capriciu):fancy fapta:doing
fantezie(capriciu):freak fapta(eroica):exploit
fantezie(minciuni)(minciuni):lies fapta(de arme):feat

429
fapta(realizare):achievement|<~ bun>good farmacie(dulap):medicine chest
deed|<~ rea>evil deed|<~ rea>bad farmacie(ca facultate):pharmacy|<student in
action|<cu vorba si cu fapta>by word and ~>student of pharmacy
deed|<dupa ~ si rasplat>as the work, so the farmacist:chemist|druggist
pay|<faptele vorbesc>actions speak louder
farmacist:apothecary
than words
farmacist(cu examen):pharmaceutical
faptic:factual|real|actual
chemist
far:lighthouse
farmacologie:pharmacology|materia medica
far(luminator):luminary|beacon
farmacopee:pharmacopoeia
far:beacon|<~ fix mar.>fixed
farmec:charm|spell
beacon/light|<~ plutitor mar.>lightship
farmec(ca efect):magic effect
farad:farad
farmec(desfatare):delight|<ca prin ~>as if
faraon:Pharaoh
by magic|<a face ~e>to practise magic|<a
faraon(joc de carti):faro face ~e cuiva>to practise magic on smb.|<a
fard:paint (for the face) face ~e cuiva>to cast a spell upon smb.
fard(ruj de obraz):rouge farsa:burlesque
fard(ruj de obraz):make-up farsa(festa):practical joke
farda:to paint|to make up farsa(festa):trick
farda:to paint (one's face)|to rouge farsa(festa):prank
(oneself)|to get/make oneself up farsa(festa):hoax
farda:to make up farsa(festa):lark
farfara:windbag farsa(inselaciune):humbug|<~
farfurie:plate rautacioas>mischievous act|<~
farfurie(de lemn):trencher|<~ rautacioas>mad freak|<e o simpla ~>it's all
adinc>soup/deep plate|<~ intins>dinner humbug|<a-i juca o ~ cuiva>to play/serve
plate|<~ intinsa (mica)>bread plate|<o ~ smb. a (nasty) trick|<a-i juca o ~ cuiva>to
plina de...>a plateful of...|<a minca o ~ de play a practical joke upon smb.|<totul nu
sup>to eat a plate(ful) of soup era decit o ~>it was all sham
farfurioara:saucer farsor(ghidus):jester
faringe:swallow farsor(ghidus):joker
faringian:pharyngeal farsor(inselator):swindler
faringita:pharyngitis farsor(inselator):humbug(ging person)
fariseic:Pharisaical|hypocritical|selfrighteon farsor(inselator):cheat
s farsor(inselator):impostor
fariseic:Pharisaically|hypocritically fascicul(de raze):pencil (of rays)
fariseu:hypocrite|saint fascicul:pencil (of planes)
farmaceutic:pharmaceutical|<produse fascicul(manunchi):fascicle
~e>drugs fascicul(manunchi):bunch
farmaceutica:pharmaceutics fascicul(manunchi):bundle
farmacie(magazin):chemist's (shop) fasciculat:fascicular
farmacie(magazin)(magazin):drug store fascicula:fascicle|number|(serial) instalment
farmacie(intr-un spital):dispensary fascie:fascis|fagot
farmacie(ca meserie):pharmacy fascina:to fascinate
farmacie(ca stiinta):pharmaceutics fascina:to charm|<a fi ~t de...>to be thrilled
farmacie(ca stiinta):pharmacy by...

430
fascinant:fascinating|bewitching fast:splendour|pomp|fine show|gorgeous
fascinatie:fascination|spell display|ostentation
fascina:v. fasin fast(lux):luxury
fascism:fascism fastuos:pompous|showy|magnificent|gorgeo
fascist:fascist us
fasciza:to fascisti(ci)ze|to impose fascist fasung:lamp holder/socket
methods on fasa(bandaj):bandage
fascizare:fascistization|imposition of fascist fasa(bandaj):dressing
methods|fascist drive fasa(bandaj):roller
fasole(dinti)(dinti):dentals fasa(de copil):swaddling band
fasole:china store|<~ boabe>bean seeds|<~ fasa(de copil):swaddling clothes|<copil in
de arac bot.>climbing/pole bean|<~ de arac ~>baby in long clothes|<copil in ~>child in
bot.>runner (Phaseolus vulgaris)|<~ mare swaddling clothes|<a innabusi in ~>to nip
bot.>French bean|<~ mare bot.>scarlet in the bud
runner (Phaseolus multiflorus)|<~ oloaga fasina:fag(g)ot
bot.>dwarf bean (Phaseolus nanus)|<~ fata:<Fata Morgana>Fata Morgana|<Fata
verde>long pod beans|<~ ver Morgana (miraj)>mirage
fasoli:v. fandosi fatal:fatal|inevitable|necessary
fason:fashion|cut|make fatal(destinat):fatal
fason(moda):fashion fatal(destinat):destined
fason(forma):form fatal(cu urmari nenorocite):fatal
fason(forma):shape fatal(cu urmari nenorocite):deadly
fason(forma)(forma):form fatal(cu urmari nenorocite):mortal
fason(forma)(forma):ceremony fatal(cu urmari
fason(forma)(forma):etiquette nenorocite):calamitous|<lovitura
fason(forma)(forma):fuss ~>fatal/deadly blow
fason(forma)(forma):usage fatalism:fatalism
fason(forma)(forma):tradition fatalist:fatalistic
fason(forma)(forma):conventionality fatalist:fatalist
fason(mod)(mod):manner fatalitate:fatality|fatalness|invincible
fason(mod)(mod):way necessity
fason(mod)(mod):sort fatalitate(imprejurare nenorocita):fatality
fason(mod)(mod):kind fatalitate(imprejurare nenorocita):unlucky
fason(mod):method|<a face fasoane>to event
make (much) fuss|<a face fasoane>to mince fatalitate(soarta):fate
fasona:to fashion|to shape|to form fatalitate(soarta):destiny
fasona(dupa un model):to mould fatalmente:inevitably
fasona(piinea):to shape fata:girl
fasona(piinea):to make fata:maid(en)
fasona(o palarie):to block fata(domnisoara):miss
fasona(fetrul):to dress fata(domnisoara):young lady
fasona(a daltui):to chisel fata(domnisoara):young damsel
fasona:to fashion fata:lass
fasona:to be fashioned etc. fata(fecioara):virgin

431
fata(fecioara):maiden fata(prim plan):foreground|<a se schimba la
fata(persoana nemaritata):spinster (lady) ~>to pull quite a different face|<fata
fata(fiica):daughter|<~ batrin>old maid|<~ casei>the front part of a house|<fata
batrin>elderly spinster|<~ pamintului>face of the earth|<~ de (o
batrin>unappropriated blessing|<~ in situatie etc.)>given (the situation etc.)|<~ de
casa/la toate>maid-of-all-work|<~ mare (de (o situatie etc.)>confronted by...|<~ de
maritat)>marriageable girl/daughter|<~ mas>table cloth|<~ de pern>p
mare (de maritat)>virgin|<~ mare (de fateta:side
maritat)>maiden|<o comoara de ~>a fateta(de piatra pretioasa):facet
treasure/peach fateta:bevel
fatidic:fatidical|predictive|prophetic faun:satyr
fatada:facade fauna:fauna
fata(ten):complexion faur:ironsmith
fata:face faustian:faustian
fata(exterior):outside faustic:faustian
fata:phiz favoare:favour|kindness (shown to
fata(exterior):exterior smb.)|boon|<bilet de ~>free ticket|<bilet de
fata:mug|face ~>guest/complimentary seat/ticket|<dovada
fata(persoana):person|countenance de ~>mark of favour|<in ~a cuiva>in smb.'s
favour|<in ~a cuiva>for smb.'s benefit|<a
fata(aspect)(aspect):aspect
cere o ~ de la cineva>to beg/ask a favour of
fata(aspect)(aspect):appearance smb.|<a cersi ~a c
fata:visage favorabil:favourable|propitious
fata(aer):mien favorabil(avantajos):advantageous
fata(culoare):colour favorabil(convenabil):convenient
fata(aer):air favorabil(convenabil):auspicious
fata(suprafata):surface favorabil(d.vint):fair
fata(de cristal):face favorabil(bun):good|kind(ly inclined)
fata(privire):face favorabil:favourably etc.|<in cazul cel mai
fata(a unei pietre lustruite):facet ~>at (the) best|<in cazul cel mai ~>under
fata(privire):look the most favourable circumstances|<a
fata(infatisare):aspect astepta momentul ~>to wait for the
fata(a apei):sheet favourable moment|<a astepta momentul
~>to watch one's opportunity|<daca vremea
fata(infatisare):look e ~>if the weather permits|<daca
fata(a oceanului):expanse favorit:favourite|pet|darling
fata(infatisare):appearance favorit:favourite|pet|darling
fata(a miinii):palm favorit:minion|<ciine ~>pet dog|<fiu
fata(pagina):page ~>favourite/darling son|<ocupatie
fata(parte din ~):front (side) ~>favourite occupation
fata(parte din ~):front (part) favoritism:favouritism
fata:facade favoriti:(side) whiskers|mutton chops
fata(a unei monede):obverse favoriza:to favour
fata(a unei monede):head favoriza(a promova):to promote
fata(prezenta):presence favoriza(a promova):to forward
favoriza(a sprijini):to support

432
favoriza(a sprijini):to patronize fagaduiala:promise|solemn
favoriza(a incuraja):to encourage promise|vow|pledge|<a se tine de ~>to keep
favoriza(a incuraja):to abet one's promise
favoriza(a incuraja):to connive at|<~t de faget:beech forest
imprejurari>favoured by circumstances|<~t fainare:mildew
de imprejurari>by the favour of faina:meal
circumstance faina(fina, mai ales de griu):flour
fazan(tinar):pheasant pout (Phasianus) faina(pudra):powder|<~ alb>pure wheaten
fazanerie:pheasant preserve flour|<~ alb>white(s)|<~ de cartofi>potato
faza:stage|turn|phase|period starch|<~ de griu>wheaten flour|<~ de
faza:phase|<~ final>final stage|<~ oase>bone meal|<~ de orez>ground rice|<~
initial>initial stage|<fazele lunii astr.>the de porumb>Indian meal|<~ neagr>whole
phases of the moon meal|<cu un ochi la ~ si cu altul la
slanin>boss-/squint-eyed|<sac de ~>flour
fa:heigh, i say ! you lass/wench !
fainoase:farinaceous foods/products
facalet:stirring/pot stick
fainos:floury|flour-
facalui:to stir round/up
like|farinaceous|mealy|meal-like
facalui(cartofi):to mash
falcea(la sanie):sledge runner
facalui(in piulita):to pound
falcea:split trail
facalui(in piulita):to bray
falcos:heavy-jawed|lantern-jawed
facalui(a burdusi)(a burdusi):to tan/drub
fali(cu):to boast (of)
soundly
fali(cu):to pride oneself (on)
facalui(a burdusi):to sandbag
fali(cu):to talk proudly (of)
facator:making|working
fali(cu vorba):to talk big
facator:maker|creator|author|doer|monger|<
~ de bine>benefactor|<~ de minuni>miracle fali(a face pe grozavul):to swagger|<fara sa
worker|<~ de rele>evil-doer|<~ de ma falesc>without boasting|<fara sa ma
rele>malefactor falesc>though i say it myself
faclie:torch falos(fudul):haughty
faclie:beacon falos(fudul):proud
faclier:torch bearer falos(fudul):bumptious
facut:v. facere faltui(hirtie):to sheet
facut(artificial):artificial faltui(o scindura):to rabbet
facut(artificial):made up faltui(o scindura):to groove
facut(artificial):recherche faltui(piele):to pare
facut(beat):tipsy faltuit:sheeting etc. v. faltui|<cleste de
~>pliers used in folding|<cutit de ~>paper
facut(beat):lit up|<parca e un ~>as chance
cutter|<masina de ~ tipogr.>folder|<masina
would have it
de ~ tipogr.>folding machine|<rindea de
fagas(urma de roata):track ~>rabbet/grooving plane|<rindea de
fagas(urma de roata):rut ~>filister (plane)|<scindura de ~>folding
fagas:trend|<a parasi vechiul ~>to get out of board
one's groove|<a parasi vechiul ~>to quit the faltuitor:folder
old routine/ways faltuitor:rabbet/grooving plane
fagadui:to pledge|to promise|to vow faptas:doer|performer
fagadui:to bind/pledge oneself faptas(autor):author

433
faptas(al unei crime):perpetrator farima(a sfarima):to knock/break/dash
faptas(raufacator):evil-doer smithereens
faptas(raufacator):culprit farima:to be crumbled etc. v. sfarima
faptui(a face):to do farima:small piece|morsel|bit|fragment|scrap
faptui(a face):to make farima:jot|<o ~ de adevar>a grain of
faptui(o crima, un delict):to commit truth|<o ~ de drum>a little way|<o ~ de
piine>a crumb of bread|<o ~ de piine>bread
faptui(o crima, un delict):to perpetrate
crumb|<o ~ de speran>a gleam of hope|<a
faptui(o nedreptate):to do face farime>to knock/smash (in)to
faptui(o nedreptate):to commit smithereens|<a face farime>to shiver|<a
faptuitor:v. fapta face farime>to break into shivers|<a
faptura(creatura):creature farimicios:breakable|easily
faptura(fiinta):being crumbled|crumbling away
faptura(statura):build farimicios(d. sticla):brittle
faptura(statura):stature farimicios(d. marfuri):fragile
faptura(statura):form farimitura:crumb
faptura(statura):figure farimita:to crumb(le)
faptura(forma):shape farimita:a little bit
faptura(structura):structure fat:f(o)etus
faptura(structura):make fat(fiu)(fiu):son
faptura(structura):build fat(baiat):boy
faptura(natura):nature fat(copil):child|<Fat Frumos>Prince
faras:fire shovel charming|<~ul meu !>my son !
faras(de praf):dustman's shovel fata:to drop|to bring forth
faras(mai mic):dust pan fata(d. lupoaica etc.):to cub
fara:without|minus|not fata(d. catea, ursoaica etc.):to whelp
included|save|except|besides fata(d. scroafa):to farrow
fara:without (prep)|<~ ca...>without...|<~ ca fata(d. iapa):to foal
cineva sa observe>without anyone fata(d. vaca):to calve
perceiving it|<am plecat ~ sa fiu vazut>I fata:to cub|to whelp|to farrow|to foal|to
left without being seen|<~ sfirsit calve
adv.>endlessly|<~ bani>penniless|<~ sfirsit fatalau(baba):a regular woman|<fatalau
adj.>endless|<~ (de) veste>unawares|<~ pop.>a boy who always seeks the society of
(de) veste>suddenly|<~ (de) women
faradelege:ill deed|crime|offence fatarnic:hypocritical|dissembling
faradelege(contraventie):trespass fatarnic(fals):FALSE
faradelege(contraventie):contravention fatarnic(fals):treacherous
faradelege(incalcare):infringement fatarnic:hypocrite|double dealer
faradelege(ultraj):outrage fatarnicie:hypocrisy|dissimulation|pretence
faradelege(hula):blasphemy fatis(deschis):outspoken
faradelege(hula):sacrilege fatis(drept):downright
farima(a sfarima):to crumble (to pieces) fatis(sincer):frank
farima(a sfarima):to knock/break/dash to fatis(sincer):sincere
pieces
fatis(sincer):plain
fatis(obraznic):bold

434
fatis:outspokenly etc.|in smb.'s beard|to fecal:faecal|<materii
smb.'s face|in smb.'s teeth|<insulta ~e>excrements|<materii ~e>discharge of
~>downright insult|<recunoastere the bowels|<materii ~e>f(a)eces
~>frank/full admission|<a vorbi ~>to speak fecale:v. materii fecale
plainly|<a vorbi ~>to speak without reserve fecioara:virgin|maiden
fatui(a netezi):to smooth fecioara(fata batrina):old maid
fatui(a netezi):to sleek fecioara(fata batrina):elderly spinster
fatui(cu rindeaua):to plane fecioara(fata batrina):unappropriated
fatui(a polei):to polish blessing|Virgin (Mary)
fatui(a polei):to glaze fecioara(zodiac):Virgo|<fecioara cu
fatui(a polei):to finish cobilitele astr.>the swan|<fecioara cu
fatui(stofa):to calender cobilitele astr.>Cygnus|<(ca) de
fatui(a palmui):to slap ~>maidenlike|<(ca) de ~>maidenly|<(ca) de
~>virginal|<(ca) de ~>immaculate|<iarba
fatuiala:smoothing etc. v. fatui
fecioarei bot.>rupture wort (Herniaria
fatuire:smoothing etc. v. fatui glabra)
fatuitoare:polishing/sleeking stick|polisher fecior(fiu):son
fatuitor:smoothing plane fecior(baiat):boy
faurar(fierar)(fierar):smith fecior(flacau):lad
faurar:v. fauritor fecior(de casa):valet|<~ de domn>prince|<~
fauri:to (make at a) forge de domn>king's son|<~ de lele
fauri(a crea)(a crea):to create pop.>bastard|<~ de lele pop.>child born
fauri(a crea)(a crea):to set up under the rose
fauri(a face):to make feciorelnic(rusinos):bashful
fauri(a planui):to frame feciorelnic(rusinos):coy
fauri(a planui):to devise feciorelnic(de fecioara):virginal
fauri(a planui):to plan feciorelnic(de fecioara):immaculate
fauri(a planui):to scheme feciorelnic(de fecioara):maidenlike
fauri(a nascoci):to concoct feciorelnic(de fecioara):maidenly
fauri(a nascoci):to invent|<a ~ destinul feciorelnic:bashfully|virginally
(cuiva)>to shape the destiny (of smb.) fecioresc:v.feciorelnic
fauritor:author|founder|creator|maker|contri fecioresc(de baiat):boyish
ver|deviser fecioresc(de baiat):boylike
febra:fever|<~ intermitent>ague|<~ fecioresc(pt.baieti):boy's
tifoid>typhoid (fever)|<atac de ~>attack of fecioresc(pt.baieti):boys'
fever|<stare de ~>feverishness|<stare de
fecioresc(de fata):girlish
~>feverish state|<a avea ~>to be feverish|<a
avea ~>to be in a (burning) fever fecioresc(de fata):girl-like
febrifug:antifebrile fecioresc(de fata):maidenly
febrifug:febrifuge fecioresc(pt.fete):girl's
febril:ardent fecioresc(pt.fete):girls'
febril:feverishly fecioresc(tineresc):youthful
febrilitate:feverishness fecioreste:maiden-like
februar(ie):February feciorica:rupture wort (Herniaria glabra)
feciorie:virginity|maidenhood|purity|chastit
y|maidenly modesty

435
feciorie:purity fel(soi):kind
feciorie(tinerete):youth fel(soi):sort
feciorie(tinerete):early years of life fel(soi):description
feciorie(tinerete):teens fel(de mincare):dish
fecula:starch flour|fecula fel(ca ordine):course
fecund(prolific):fertile fel:disposition
fecund(prolific):fecund fel(obicei):custom
fecund(prolific):prolific fel(obicei):tradition|<~ de ~ de...>all
fecund(fertil):fertile kinds/sorts of...|<~ de ~ de oameni>all sorts
fecund(productiv):fertile and conditions of men|<ce ~ ?>how ?|<de
multe ~uri>of many sorts/kinds|<ce ~ ?>in
fecund(productiv):rich
what way/manner ?|<de multe
fecund(productiv):productive ~uri>manifold|<ce ~ ?>how is that ?|<de tot
fecund(productiv):fruitful ~ul>of every description|<ce ~ de c
fecund:fruitful|<imaginatie ~>fruitful felah:fellah|Egyptian peasant
imagination|<pamint ~>fertile land felcer:surgeon's sau doctor's assistant
fecunda:to fecundate|to make feldmaresal:field marshall
fecund/fruitful|to fertilize
feldspat:feldspath
fecunda(solul):to enrich
felicita(pentru):to congratulate (on)|to wish
fecunda:to fecundate smb. joy (of)|to compliment (on)
fecundatie:fecundation felicita:to congratulate oneself|to shake
fecunditate:fecundity|fruitfulness|fertility|pr hands with oneself
oductiveness felicita(reciproc):to congratulate each
fedeles:small cask/barrel|keg|<a lega pe other|<felicita>to offer smb. one's
cineva ~>to bind smb. fast/tight congratulations
feder:spring felicitare:congratulation
federal:federal felie(de piine, mar, carne):slice
federalism:federalism felie(subtire,de slanina sau sunca):rasher
federaliza:to federalize felie(de carne de vaca):steak
federalizare:federalization felie(de friptura):cut off the joint
federativ:federative felie(de piine prajita):(piece of) toast|<o ~
federatie:federation|<Federatia Democrata de piine cu unt>a slice/piece of bread and
internationala a Femeilor>Women's butter|<o ~ de piine cu unt>sandwich
international Democratic felin:feline
Federation|<Federatia Mondiala a felin(gratios):graceful
tineretului Democrat>the World Federation
felinar:lantern
of Democratic Youth|<Federatia sindicala
Mondial>World Federation of trade Unions felinar(de strada):street lamp
feding:fading felinar:headlight
feeric:fairy...|fairy-like felioara:little/slight cut|small/thin slice
feeric:enchanting feliuta:little/slight cut|small/thin slice
feeric(minunat):wonderful felurime:variety|<~ de lucruri>all
sorts/kinds of things
feerie:fairy scene|fairy play
felurit:various|varied|different|sundry
fel(mod):manner
femeie:woman|female
fel(chip):way|species|order|tribe|race|class
femeie:the fine/gentle sex

436
femeie(din casa):womanfolk fenta:feint
femeie(sotie)(sotie):wife ferat:ferrate|<cale ~>railway|<cale ~a
femeie(sotie)(sotie):spouse amer.>railroad
femeie(sotie):better half|<~ batrin>old/aged ferastrau:saw|<~ circular>circular saw|<~
woman|<~ cu experien>woman with a cu band>band saw|<~ cu cadru>pit/long
past|<~ de moravuri usoare>loose/light saw|<~ de mina/cu ram>turning saw|<~ de
woman|<~ de moravuri traforaj>inlaying saw|<~ pentru
usoare>prostitute|<~ de moravuri lemn>(wood) saw|<dinte de ~>tooth of a
usoare>demirep|<~ maritat>married saw|<pilitura de ~>sawdust|<pinza de
woman|<~ rea>shrew|<~ rea>termagant|<~ ~>web (of a saw)|<scaun de ~>sawing
rea>vixen|<~ usoar>v. ~ de moravu jack/trest
femeiesc:women's...|feminine|womanly|wo ferches:spruce|trim|neat|dapper|swell|dresse
manlike|female|feminine|<port ~>women's d up to the knocker
dress/garb ferchezui:to dress/smarten up|to tog up
femeieste:like a woman|in a feminine ferchezui(a rade):to shave
way|womanlike ferchezui:to dress/smarten oneself up|to tog
femeiusca:a (little) bit of fluff|v.femel oneself
femela:female ferchezui(a se rade):to shave (oneself)
feminin:feminine fereala(grija):guard
feminin:feminine gender|<genul ~ fereala(grija):care
gram.>feminine gender|<rima fereala(evitare):dodge
~>double/female/feminine fereala(precautie):precaution
rhyme|<substantiv ~ gram.>feminine noun
fereala(precautie):wariness
feminitate:feminity|femininity|womanliness|
fereala(adapost):shelter
womanhood
fereastra:window
feminitate(la un barbat):effeminacy
fereastra(bovindou):bay/bow/window
feminitate(la un barbat):womanishness
fereastra(mare):French window
femur:femur
fereastra(geam):window pane
fenic:<acid ~ chim.>phen(yl)ic/carbolic
acid|<acid ~ chim.>phenol fereastra(vitrina):shop window/front
fenician:Phoenician fereastra:gap|<~ basculant>balance
window|<~ batant>casement window|<~
fenil:phenyl
dubl>double window|<~ ghilotin>sash
fenix:phoenix window|<~ glisant>sliding window|<~
fenol:phenol mobil>drop window|<~ simpl>simple
fenologie:phenology window|<aripa de ~>casement|<de
fenomen(fapt):fact|natural phenomenon ~>window...|<fara
fenomen:prodigy|wonderful/extraordinary ferestre>windowless|<pervaz (intepenit) de
being|smth. wonderful|smth. ~>win
unparalleled/matchless|phenomenon|<~ele fereca:to cover/overlay with metal
naturii>the phenomena of nature fereca(cu fier):to brace/tip/head with iron
fenomenal:phenomenal|prodigious|marvello fereca(cu cercuri de fier):to hoop
us|extraordinary|out of common fereca(cu cercuri de fier):to bind with iron
fenomenal:wonderfully|remarkably|astonish fereca(a pune in lanturi):to put into
ingly|exceedingly chains/fetters
fenomenalism:phenomenalism fereca(a pune in lanturi):to chain
fenomenologic:phenomenologic fereca(a pune in lanturi):to fetter

437
fereca:to fascinate de...>to keep clear of...|<a se ~ de... (de un
fereca(a incuia):to lock up|<a ~ o roat>to pericol)>to guard/provide against...|<a se ~
tire a wheel|<a ~ cu pietre pretioase>to de... (de ceva rau)>to k
set/inlay with precious stones|<a ~ cu feribot:ferryboat
ziduri>to enclose/encompass with walls|<a feric:ferric
~ in aur>to mount in gold ferice(fericit):happy|<~ de acela
fereguta:polypody (Polypodium vulgare) care...>happy he who...|<~ de omul
ferestrui:to (cut with a) saw care>happy the man who...|<~ de el
ferestrui:to indent ca...>lucky he to...|<~ de el ca...>it is
ferestruica(de mansarda):top-room/attic fortunate for him that...|<~ de tine !>you
window (are a) lucky fellow !|<~ de tine !>lucky
you !
ferestruica(ghiseu):counter
ferici:to make smb. (feel) happy|to
ferestruica(deschizatura):opening
call/consider smb. happy
ferestruica(intr-o usa sau fereastra):peep
ferici(a felicita):to congratulate
hole/window
ferici:to esteem oneself (very)fortunate
ferestruie(de mansarda):top-room/attic
window fericire:joy|bliss|happiness|felicity|blessedn
ess
ferestruie(ghiseu):counter
fericire(intimplare norocoasa):good
ferestruie(deschizatura):opening
luck/fortune
ferestruie(intr-o usa sau fereastra):peep
fericire(intimplare norocoasa):lucky
hole/window
chance|<din ~>fortunately|<din
ferfenita:<a face/rupe ~>v. ferfeniti ~>luckily|<din ~>happily|<din ~>by a
ferfeniti:to shred|to tear to/in rags and lucky chance|<din ~>as luck would have
tatters it|<din ~ pentru mine>luckily for me|<e o ~
ferfeniti:to be torn into shreds pentru el ca...>it is fortunate for him that...
ferfenitos:torn|tattered fericit:happy|blessed
feri:to step aside|to stand aside fericit(norocos):lucky
feri(prin salt lateral):to dodge fericit(norocos):fortunate
feri(prin aplecare):to duck fericit(prosper):prosperous
feri(a sari inapoi):to recoil fericit(prosper):successful
feri(a scapa, a salva):to save (from) fericit(favorabil):favourable
feri(a apara) (de):to guard (from) fericit:happily etc.
feri(a apara) (de):to shelter (from) fericit:fortunate/happy person|<un gind ~>a
feri(a tine in siguranta):to (make) secure happy thought/hit|<~ule !>you (are a) lucky
(against) fellow !|<~ule !>lucky you !
feri(a pastra):to keep feriga:v. feregu|<~ alba bot.>spiraea
feri(a apara) (de):to protect (from/against) (spiraea filipendula)
feri(a se da in laturi):to step aside ferit:safe
feri(a se da in laturi):to stand aside ferit(ascuns):hidden
feri(din calea unei carute etc.):to go out of ferit:ferrite
the way (of) ferita:v. ferit
feri(a fi atent):to be on one's ferm:firm|steadfast|unswerving
guard|<fereasca Dumnezeu, ferit-a sfintul ferm:firmly etc.
!>Heaven/God forbid ! oh dear, no, never
!|<a se ~ de...>to guard against...|<a se ~

438
ferma:farm|<~ de lapte>dairy (farm)|<~ ferocitate(salbaticie):wildness
model>model farm|<~ zootehnica/de ferocitate(lipsa de umanitate):inhumanity
crestere a animalelor>livetstock farm ferocitate(lipsa de umanitate):pitilessness
fermeca:to bewitch ferocitate(cruzime):cruelty
fermeca:to enchant ferodou:metal asbestos
fermecat:enchanted|under a spell|bewitched feromagnetic:ferromagnetic
fermecat:fascinated feromagnetism:ferromagnetism
fermecator:delightful feros:ferrous
ferment:ferment feros(d. minereu):ferriferous
fermenta:to ferment feros(d. minereu):iron
fermentatie:fermentation|effervescence feroviar:railway
fermentatie:tumult feroviar:railwayman
fermier:farmer fertil:fertile|productive
fermitate:firmness|solidity fertilitate:fertility|productiveness
fermitate(de caracter etc.):steadiness fertilitate(fecunditate):fecundity
fermitate(de caracter etc.):steadfastness fertiliza:to make fertile|to fertilize
fermitate(de caracter etc.):resoluteness feruginos:ferruginous|<apa
fermitate(a unei prietenii):staunchness feruginoas>ferruginous water
fermitate(a scopului):fixity fervent:fervent|devout|ardent
fermitate(a preturilor):fixedness fervent:fervently etc.
fermitate(a preturilor):steadiness fervoare:fervour|fervency|pious ardour
fermoar:zip/slide fastener|zipper fes:fez|<ita turtit ~ul>she has taken him
feroaliaj:ferroalloy down a peg (or two)|<ita turtit ~ul>she has
feroce:ferocious|fierce discomfited him|<interesul poarta ~ul
feroce(crud):cruel aprox.>every man wishes the water to his
own mill|<interesul poarta ~ul
feroce(nemilos):pitiless
aprox.>money makes the mare to go
feroce(nemilos):unmerciful
fesa:buttock
feroce(nemilos):merciless
festa:mischievous/illtnatured trick|practical
feroce(nemilos):ruthless joke|hoax|<ati face/juca o ~ cuiva>to play a
feroce(setos de singe):bloodthirsty (mean/nasty/shabby) trick on smb.
feroce(setos de singe):truculent festin:feast|banquet
feroce(brutal):brutal festiv:festive|holiday-like
feroce(grozav):dreadful festiv(solemn):solemn
feroce(grozav):awful festival:festival|fete|<Festivalul Mondial al
feroce(grozav):fearful tineretului>the World Youth Festival
feroce(salbatic):savage festivitate:festivity|fete
feroce(inuman):inhuman feston:festoon
feroce(inuman):barbarous festonat:festooned
feroce:ferociously|savagely|fiercely etc. festeli(a murdari):to dirty
ferocitate:ferocity|fierceness festeli(a murdari):to soil
ferocitate(sete de singe):truculency festeli(a strica):to spoil
ferocitate(sete de singe):bloodthirstiness festeli(a strica):to damage
ferocitate(salbaticie):savageness

439
festeli:to get dirty|to soil/dirty oneself|<a o feel...|<nu mi-e bine>I am rather
~>to make a hash/mess of it|<a o ~>to put unwell|<mi-e ca...>I'm afraid (that)...|<ce e
one's foot in it|<a o ~>to make a cu tine ?>what's the matter with you ?|<cit e
pretty/fine/nice kettle of fish de aici pina la...?>how far is it to...?|<e de
festila(fitil):wick ast
festila(luminare):candle fiara:wild beast
fetesc:girlish|girl-like|maidenly|girl's fiara:ferocious beast/brute
fetica:v. feti fiasco:failure
fetica:lamb's lettuce fiasco:fiasco
fetid:noisome|malodorous|fetid fibra:filament
fetie:girlhood fibra(de carne):fibre
fetie(feciorie):virginity fibra(de fasole):string
fetie(feciorie):maidenhood fibra:fibre|<~ lemnoas>wood fibre|<~
fetis:fetish textil>textile fibre|<fibre artificiale>man-
made fibres
fetiscana:girly|minx|teen-
ager|bobbysoxer|bread-and-butter fibrila:fibril(l)a
miss|flapper fibrina:fibrin(e)
fetisism:fetishism|fetish/idol worship fibrom:fibroma
fetita:little girl fibros:filamentous
fetita(fiica):daughter ficat:liver|<~ de gisca>goose liver|<~ de
fetita(d. un baiat):girl boy sulf/pucioasa chim.>liver of sulphur|<~ de
vitel>calf's liver|<boala de ~>liver
fetru:felt|<palarie de ~>felt hat
complaint/disease
fetus:f(o)etus
ficatel:liver (of a fowl)
feudal:feudal
fictiv:fictitious
feudal:feudal lord
fictiv:fictitiously
feudalism:feudalism
fictiune:fiction|fabrication
feudalitate:feudalism
ficus:ficus (Ficus elastica)
feuda:tenure of land
fidea:vermicelli|<supa de ~>vermicelli soup
fi(ca verb de legatura):to be
fideism:fideism
fi(a exista):to be
fideist:fideist
fi(a exista):to exist
fidel(devotat):devoted
fi(a trai):to live
fidel(credincios):faithful
fi(a trai):to be alive
fidel(credincios):TRUE
fi(a se afla):to be (there)
fidel(loial):loyal
fi:to lie
fidel(cinstit):honest
fi(ca auxiliar, in constructii):to be
fidel(sincer):sincere
fi(a-i apartine):to belong to
fidel:faithfully etc.|<memorie
fi(a costa):to be ~>faithful/retentive/tenacious memory|<a
fi(a costa):to cost ramine ~ principiilor sale>to remain true to
fi(a se intimpla):to happen one's principles
fi(a se intimpla):to occur fidelitate:fidelity|faithfulness
fi(a se intimpla):to take place fidelitate(loialitate):loyalty
fi:fie ! for shame ! what a shame !|<a-i ~ (a fidelitate(loialitate):sta(u)nchness
se simti)>to be...|<a-i ~ (a se simti)>to fidelitate(loialitate):attachment

440
fidelitate(exactitate a unei mare/lat>ploughshare|<~ vechi>scrap
traduceri):faithfulness iron|<de ~ fig.>made of iron|<de
fidelitate(exactitate a unei fierar:(black)smith
traduceri):exactness fierar(potcovar):farrier
fidelitate(a memoriei):retentiveness fierar(potcovar):shoeing smith
fidelitate(a memoriei):tenacity|<cu fierar(betonist):iron worker
~>faithfully|<cu ~>truly|<cu ~>loyally fierarie(ca meserie):smith's work
fider:feeder fierarie(atelierul fierarului):smithy
fiduciar:fiduciary|<circulatie ~>credit/note fierarie(atelierul fierarului):forge
circulation|<moneta ~>token money
fierarie(potcovarie):farrier's shop
fie:<~..., ~...>either... or...|<~..., ~...
fierarie(pravalie):ironmonger's (shop)
(precum si)>as well as...
fierarie:hardware
fiecare(luat in parte):each
fierbator:cooker
fiecare(implicind totalitatea):every
fierbe(apa, sapun etc.):to boil
fiecare(oricare):any
fierbe(legume, carne):to boil
fiecare(din doi):either
fierbe(legume, carne):to cook
fiecare(toti):all
fierbe(cafea, ceai):to boil
fiecare(individual):each|each one/man
fierbe(cafea, ceai):to make
fiecare(colectiv):everyone
fierbe(cafea, ceai):to heat
fiecare(colectiv):everybody
fierbe:to torment
fiecare(colectiv):all (the) people
fierbe:to be boiled etc.
fiecare(din doi):either
fierbe(d. lapte etc.):to boil
fiecare(oricine):anybody
fierbe(in clocote):to bubble up
fiecare(oricine):anyone|<de ~ dat>every
time|<in ~ duminic>every sunday|<de ~ fierbe(in clocote):to seethe
data cind il intreb>whenever i ask him|<~ fierbe(in clocote):to boil up
din noi>each of us fierbe(in clocote):to wallop
fiece:v. fiecare fierbe(incet):to simmer
fiecine:v. fiecare fierbe(d. vin, bere, a fermenta):to ferment
fief:feoff|<~ electoral odin.>traditional fierbe(d. vin, bere, a fermenta):to work
constituency fierbe(a produce efervescenta):to effervesce
fier:ferrum fierbe(d. singe)(d. singe):to be boiling/up
fier(de calcat):(flat) iron fierbe(d. mare)(d. mare):to be
fier(al croitorului):goose seething/rough/boisterous
fier(de frizat):curling iron/tongs fierbe(d. mare)(d. mare):to rage
fier(unealta de fier):iron tool/implement fierbe(d. mare)(d. mare):to roll
fier:shackles fierbe(a vui)(a vui):to roar
fier(sabie):iron fierbe(a rasuna)(a rasuna):to resound
fier(sabie):sword fierbe(d. cineva)(d. cineva):to effervesce
fier(de calcat):smoothing/pressing iron|<~ fierbe(d. cineva)(d. cineva):to fret and fume
alb>tin (plate)|<~ alb>tinned iron (plate)|<~ fierbe(d. cineva)(d. cineva):to boil (over
batut>wrought/malleable iron|<~ de with passion)
plug>ploughshare|<~ forjat>wrought fierbe(d. cineva)(d. cineva):to seethe
iron|<~ turnat>cast iron|<~ul cel
lung>co(u)lter|<~ul

441
fierbe(d. cineva):to simmer|<~ de minie>he figuranta(la balet):figurante
is boiling/mad/seething with rage figuranta:extra
fierbere:boiling etc. v. fierbe|effervescence figurat:allegoric(al)|figurative|emblematic(a
fierbere:flurry l)|metaphorical
fierbincior:rather hot figurat:figuratively etc.|<sens ~>figurative
fierbinte:hot sense
fierbinte(arzator):burning (hot) figurativ:figurative|v. figurat
fierbinte(arzator):scorching figuratie:extras|<a face ~>to act as a
fierbinte(torid):torrid figurant
fierbinte(d. pasiuni):burning figura(fata):face
fierbinte(d. pasiuni):fiery figura(mina):mien
fierbinte(d. pasiuni):consuming figura(mina):look
fierbinte(d. pasiuni):ardent figura(aspect):aspect|figure
fierbinte(d. lacrimi):bitter figura(chip):image
fierbinte(d. rugaciuni):fervent figura(pe o moneda):effigy
fierbinte(d. rugaciuni):devout|<a varsa figura(pe o carte de joc):picture on a card
lacrimi fierbinti>to shed bitter tears figura(cartea in sine):picture card
fierbinteala:heat figura(forma):shape
fierbinteala(febra):fever figura(forma):form
fierbinteala(a figura(persoana):figure
verii):intense/burning/oppressive heat figura(persoana):person
fierbinteala:fit of anger|<in fierbinteala figura(tip):type
luptei>in the heat of (the) battle figura:diagram
fiere:venom figura(de sah):piece
fiere(necazuri):troubles figura(de sah):chessman
fiere(necazuri):sorrows|<amar ca ~a>(as) figura(de dans etc.):figure|<~ de stil>figure
bitter as gall of speech|<~ geometric>geometrical
fiert:boiled etc. v. fierbe figure|<a-i face cuiva figura>to play a
fiert:down in the chops/dumps/mouth (dirty/mean) trick on/upon smb.|<a face ~
fiert:boiling etc. v. fierbe|<oua ~e>boiled bun>to make/cut a figure|<a face ~
eggs|<a o face fiart>to make a mess/hash of proast>to cut a sorry/poor figure|<sa nu-mi
smth. faci cumva figura si sa nu...>mind you
fiertura:v. fierbe figurina:statuette|figurine
fiertura(supa):soup fiica:daughter
fiertura(supa):broth fiindca:because|as|since|for
fiertura(de ovaz):porridge fiinta:to exist|to be (in existence)
figura(a aparea):to appear fiinta(a trai):to live
figura(a aparea):to occur fiinta(vietuitoare):being
figura(a fi prezent):to be present fiinta(vietuitoare):creature
figura(a se gasi):to be found fiinta(vietuitoare):thing
figura(a fi):to be fiinta(om):man
figura:to play|<a ~ ca...>to be entered as... fiinta(persoana):person
figurant:dummy fiinta(existenta):existence
figuranta:utility actress fiinta(existenta):being

442
fiinta(viata):life filiera(cale)(cale):intermedium
fiinta(fire intima):substance filiera(succesiune):succession
fiinta(fire intima):essence filiform:filiform|thread-like
fiinta(fire intima):true/inward nature|<in ~ filigran:filigree
jur.>valid|<in ~ jur.>legal|<in ~ filigranat:worked in filigree
(existent)>existing|<in ~ filimica:marigold (Calendula)
(existent)>extant|<in ~ (prezent)>present|<a
filipica:phillipic
avea ~>v. fiinta|<a da ~ (cu dat.)>to give
birth/life to...|<a lua ~>to come into filistin:Philistine
being|<a lua ~>to be set up filistinism:Philistinism
fila:to produce a steady (tone) film:(moving) picture|movie|film
fila(pe cineva):to shadow film(prost, ieftin):quickie
fila:to smoke film(pelicula):film|<~ artistic>feature
filament:filament film|<~ de actualitati>topical/news film|<~
de desene animate>(animated) cartoon
filamentos:filamentous
film|<~ de desene animate>(colour)
filantrop:philanthropist cartoon|<~ de lung metraj>full-length
filantropic:philanthropic(al) film|<~ de scurt metraj>short|<~
filantropic:philanthropically documentar>documentary (film)|<~
filantropie:philanthropy mut>silent film|<~
filarmonica:philharmonic orchestra filma:to film
filat:spinning filmare:filming
filatelic:philatelic filmoteca:film library
filatelie:philately filodendron:philodendron (Monstera
filatelist:philatelist deliciosa)
filator:spinner filodorma:smart/key money
filatura:spinning mill/works filogenetic:phylogenetic
filatura:spinnery filogenie:phylogeny
fila(de carte):leaf filolog:philologist
fila(coala):sheet (of paper)|<~ cu filologic:philological
~>minutely filologic:philologically
fildes(colt de elefant):tusk|ivory|<de ~>(of) filologie:philology
ivory filomela:nightingale
file:sirloin|fillet filon:seam
filet:small fibre filoxera:phylloxera (Phylloxera vastatrix)
fileta:to cut a screw etc. filozof:philosopher
fileu:net|hair net filozof(invatat)(invatat):learned man
fileu(pt. par lung):snood filozof(invatat):scholar
filfizon:swell filozofa:to philosophize|to be philosophical
filial:filial filozofal:<piatra ~>philosopher's stone
filiala:branch (office)|subsidiary filozofic:philosophical|<materialismul ~
filiatie:(af)filiation|descendants marxist>Marxist philosophical materialism
filiatie:filiation filozoficeste:philosophically
filiera(fagas)(fagas):channel filozofie:philosophy|<facultate de
filiera(cale)(cale):way ~>philosophical faculty|<nu e mare ~>it's

443
as easy as nothing|<nu e mare ~>it's a finala(joc):final game
(mere) child's play|<nu e mare ~>no great finala:final(s)
bother finalism:finalism
filtra:to filter|to strain|to percolate finalist:finalist
filtra:to be filtered etc. finalitate:finality
filtrabil:filt(e)rable|<virus filtrant financiar:financial|<an ~>financial/fiscal
med.>filtrable virus year|<capital ~>financial capital|<chestiune
filtrant:filt(e)rable|<virus filtrant ~>financial question|<disciplina
med.>filtrable virus ~>financial discipline|<inspector ~>revenue
filtrare:filtration|percolation inspector|<obligatie ~>financial
filtru(aparat):filter obligation|<serviciu/sectie ~>finance
filtru(aparat):strainer department|<sistem ~>financial syste
filtru(aparat):percolator finanta:to finance|to subsidize
filtru(cafea):drip coffee|<~ (de cafea)>drip finanta:to be financed|to be subsidized
coffee maker|<~ (de cafea)>percolator|<~ finante:finances
de ulei>oil filter/strainer finante(resurse):resources|<marea finan>the
filt:v. fetru high finance|<marea finanta>the
fin:fine financiers|<minister de ~>Ministry of
Finance|<minister de ~ (in Anglia)>(Board
fin(d. ata):fine
of) Exchequer|<minister de ~ (in
fin(d. ata):slender Anglia)>Lords of the Treasury|<minister de
fin(d. ata):thin ~ (in S.U.A.)>Treasury|<Ministru de
fin(d. piele):delicate ~>Minister
fin(d. forma):graceful fina:goddaughter
fin(d. forma):beautiful fine:end|<in ~ (in cele din urma)>finally|<in
fin(d. fructe):choice ~ (in cele din urma)>ultimately|<in ~ (in
fin(pur):pure cele din urma)>in the end|<in ~ (in cele din
urma)>after all|<in ~ (presupunind
fin(pur):free from admixture
intirziere)>at last|<in ~ (presupunind
fin(d. gust etc.):refined intirziere)>at length|<in ~ (in ultimul
fin(excelent):excellent moment)>at the last
fin(excelent):choice finet:flannelette
fin(excelent):first-class finete:fineness
fin(subtil):subtile finete(a executiei, a desenului):delicacy
fin:godchild|godson finete(calitate superioara):high quality
fin:finely|delicately|subtly finete(in comportare):refinement
final:ultimate finete(in comportare):polish
final(decisiv):decisive finete(subtilitate):fineness
final:finale finete(subtilitate):subtlety
final(sfirsit):end finisa:to finish
final(rezultat):result finisaj:finishing
final(moarte):end finisare:finishing
final(moarte):death|<propozitie ~a finisor:finisher
gram.>final clause|<scop ~>final aim|<scop finit(ant. infinit):finite
~>ultimate object
finit(terminat):finished|<produse
finala:final clause ~e>finished articles

444
finlandez:Finnish fire(lume):world
finlandez:Finn fire(natura launtrica):(inward) nature
finlandeza:Finn|Finnish woman sau fire(caracter):character
girl|Finnish|the Finnish language fire(temperament):disposition
fiola:phial|vial|ampoule|ampulla fire(temperament):temper
fior(placut):thrill fire(temperament):grain
fior(neplacut):shudder fire(minte):mind|<bun din ~>naturally
fior(neplacut):shiver|<~ de placere>thrill of good|<impotriva firii>against the grain|<in
pleasure|<a da ~i cuiva>to thrill smb.|<a da toata ~a>sensible|<iute la
~i cuiva>to make smb. shiver|<am simtit un ~>passionate|<iute la ~>hot-tempered|<iute
~ de groaz>I felt a chill of fear|<il trecu un la ~>irascible|<peste ~>beyond
~ rece>a cold shiver went down his back measure|<peste ~>uncommonly|<slab din
fiord:fiord|rocky bay ~>constitutionally weak|<trebuie sa-si
fiorin:florin schimbe ~a>he mu
fiorituri:grace notes firesc:natural
fioros:fierce|ferocious|truculent|horrible|dre fireste:of course|naturally|it goes without
adful|abominable|atrocious saying
fioros(salbatic):wild firet:trimming|edging|border|embroidery in
gold
fioros:horribly etc.
firida:niche|recess (in the wall)
fir(de ata, de paianjen etc.):thread
firimitura(de piine):crumb|v. farim
fir(de par):hair
firmament:firmament|sky
fir(de sirma):wire
firmament:canopy of heaven|<a aparea pe
fir(de iarba):blade
~>to come along|<a aparea pe ~>to come
fir(pai):straw on the carpet|<a aparea pe ~>to turn up
fir(tulpinita):stalk firman:firman
fir(tulpinita):haulm firma(casa de comert):(commercial) firm
fir(bob):grain firma(inscriptie):sign
fir(iota)(iota):grain firma(casa de comert):house of business
fir(iota)(iota):jot firma(inscriptie):painted board
fir(iota)(iota):bit firma(inscriptie):name of the firm
fir(iota)(iota):tittle firma(pe usa):brass/door plate
fir(iota)(iota):whit firma:mask
fir(al povestirii etc.)(al povestirii firnis:oil varnish
etc.):thread
firoscos:clever
fir:wire|<~ calauzitor/conducator>line of
firoscos:wiseacre
conduct|<~ calauzitor/conducator
(cheie)>clue|<~ cu ~>piece for piece|<~ cu fisa(de telefon):coin
~>bit by bit|<~ cu plumb tehn.>plumb fisa(la jocuri):counter
bob/line|<~ de cusut>sewing fisa(la jocuri):fish
cotton/thread|<~ rosu fig.>red thread|<~ fisc:exchequer|treasury|fisc|fisk
telegrafic>telegraph wire|<~ul vietii>the t fiscal:fiscal
firav:feeble|frail|weak|slender fiscalism:heavy taxation
firav(mai ales d. copii):puny fiscalitate:fiscality|taxation policy/system
firav(d. sanatate):delicate fisiona:to split
fire(natura externa):(external) nature

445
fisiune:fission fix(imobil):set
fistic:pistachio tree (Pistacia vera) fix(constant):steady
fistic(fruct):pistachio (nut) fix(constant):constant
fistichiu(ciudat):queer fix(constant):immutable
fistichiu(ciudat):strange fix(permanent):permanent
fistichiu(ciudat):rum fix(neschimbat):fixed
fistula:fistula fix(neschimbat):unchangeable
fisura:to fissure|to cleave fix(neschimbat):unalterable
fisura:to cleave|to crack fix(exact):precise
fisura:fissure|cleft fix(exact):exact
fisa:to card fix(exact):definite
fisa:slip (of paper)|memorandum slip fix(invariabil):invariable
fisa(de catalog):(index) card fix(anumit):certain
fisa(de catalog):record card fix(anumit):sure
fisa(la biblioteca):library/catalogue card fix:fixedly etc.|<idee ~>fixed
fisa(electrica):plug|<~ personal>record idea|<locuinta/resedinta ~>settled abode,
fiset:locker permanent residence|<pret ~>fixed
price|<privire ~>fixed/staring look|<privire
fisic(de bani):roll/rouleau of money
~a (fara tinta)>vacant look|<sarbatori
fisic(rasucit):screw ~e>set feasts|<a privi ~>to stare|<a privi
fisic(punga de hirtie):paper bag ~>to look vacantly|<la ora sase
fisier(catalog, repertoriu):card index fixa(a trasa):to trace
fisier(dulap):card index cabinet fixa(de ceva):to make fast
fit:<a trage la ~>to play the truant fixa(de ceva):to fasten (to)
fitecine:v. fiecare|v. oricare fixa(de ceva):to fix (to)
fitil(de lampa, luminare):wick fixa(de ceva):to attach (to)
fitil(de tun):slow match|<a baga un fixa(cu un cui):to nail (to)
~/~uri>to insinuate fixa(cu un ac de gamalie):to pin (to)
fiting:fitting fixa(o fringhie)(o fringhie):to belay
fitopatologie:phytopathology fixa(un cablu)(un cablu):to clinch
fitoterapie:phytotherapy fixa(a cupla)(a cupla):to couple
fite:airs and graces|frills|<a face ~>to fixa(a nitui)(a nitui):to rivet
mince|<a face ~>to put on frills|<a face
fixa(a intari):to strengthen
~>to be capricious
fixa(a intari):to make secure
fituica:slip/scrap of paper
fixa(a lega):to tie
fituica(scrisa):note
fixa(a lega):to bind
fituica(tiparita):handbill
fixa(un loc, timpul):to fix
fituica(ziar):gutter press
fixa(un loc, timpul):to appoint
fiu(fecior):son
fixa(a defini):to define
fiu(fecior):boy
fixa:to diagnose
fiu(copil):child
fixa(a determina):to determine
fiu(descendent):descendant
fixa(a determina):to recognize
fiu:son
fixa(pretul):to fix
fix(imobil):fixed
fixa(pretul):to state

446
fixa:to measure fiziologie:physiology
fixa(latitudinea):to ascertain fizionomie:physiognomy|facial
fixa(latitudinea):to find expression|countenance|phiz
fixa(a regla):to regulate fizionomie:aspect
fixa(a orindui):to settle fizionomist:physiognomist
fixa(a orindui):to establish fizioterapie:physiotherapeutics
fixa(a orindui):to arrange filfii(d. pasari):to flutter
fixa(a orindui):to regulate filfii(d. pasari):to flap one's wings
fixa(pe cineva, cu privirea):to fix one's filfii(in vint):to fly
eyes/glance upon filfii(in vint):to float
fixa(pe cineva, cu privirea):to stare at filfii(in vint):to wave
fixa(vopsea, fotografii)(vopsea, filfiire:flutter(ing) etc. v. filfii
fotografii):to fix filfiit:flutter(ing) etc. v. filfii
fixa(conditii):to lay down fin:hay|<bacilul ~ului bot.>hay
fixa(conditii):to stipulate bacillus|<caruta de ~>hay
fixa(a numi):to fix cart/wagon|<caruta de ~ (ca
fixa(a numi):to name incarcatura)>cartful of hay|<cositul
~ului>haymaking|<cositul ~ului>hay
fixa:to be fastened etc.
harvest|<cositul ~ului (ca timp)>haymaking
fixa(a se stabili):to settle (down) time|<guturai de ~ med.>hay fever|<snop
fixa(a se stabili):to take up one's de ~>truss/bottle of hay|<
abode/lodgings finat:hayfield
fixare:fastening etc. v. fixa fineata:hayfield
fixativ:fixative fintinar:well sinker/digger
fixator:fixer fintina:well|draw well
fixitate:fixity fintina(cismea):running fountain
fixitate(a privirii):steadiness fintina:origin|<~ artezian>artesian well|<~
fizic:physical cu cumpan>draw well|<a cara apa la ~>to
fizic(material):material carry coals to Newcastle
fizic(concret):concrete firnii:to speak through the nose|to (have a
fizic:natural construction|body nasal) twang|to snuffle
fizic(exterior):exterior firniit:twanging
fizic(exterior):figure firniit:twang(ing)
fizic(infatisare):appearance firniit:snuffler
fizic(infatisare):looks|<cultura ~>physical firtat:bosom friend
culture|<forta ~>physical firtat(prieten):friend
strength|<persoana ~a jur.>physical firtat(prieten):chum
person|<proprietati ~e>physical properties firtat(prieten):pal
fizica:physics|<~ aplicat>applied firtat(tovaras):comrade
physics|<~ atomica/nuclear>nuclear physics
fis:phut|<a face ~>to fizz|<a face ~ fig.>to
fiziceste:physically go phut
fizician:physicist fisii(d. apa etc.):to fizz(le)
fiziocrat:physiocrat fisii(d. apa etc.):to sing
fiziolog:physiologist fisii(d. apa etc.)(d. apa etc.):to sizzle
fiziologic:physiological fisii(d. apa etc.)(d. apa etc.):to swish

447
fisii(d. giste etc.):to hiss fitii(coada, d. ciine):to wag
fisiit:fizzle|fizzling etc. fitii(coada, d. cai):to whisk/flap with
fisticeala:disconcertedness|bewilderment|pe fitii:to fuss|to bustle|to be on the gad
rplexity fitii(nervos):to have the fidgets
fistici:to lose one's head fitii(nervos):to fidget
fistici(in vorbire):to lose the thread fitii(in pat):to toss from side to side|<a ~
fistici(in vorbire):to be put out din...>vezi ~
fistici(in vorbire):to get muddled|<fistici>to fitiiala:fuss(ing) etc. v. fitii
be/get flacara:flame
flurried/puzzled/perplexed/confused|<fistici flacara(vie):blaze
>not to know if one is stand. on one's head
flacara:heat (of passion)|<a izbucni in
or one's heels
flacari>to break out in flames|<a fi in
fisie(de stofa):band flacari>to be in flames|<a fi in flacari>to be
fisie(de stofa):strip all ablaze/on fire|<a arunca flacari pe
fisie(de hirtie):strip nari>to burn/glow with anger/rage|<a
fisie(de hirtie):slip arunca in flacari>to throw into thw flames
fisie(de hirtie):band flacon:bottle|(stoppered)
fisie(de pamint):strip flagon|decanter|phial|vial|<~ de
parfum>bottle of perfume/scent
fisie(de lumina):streak
flagel:calamity|scourge
fisii:to rustle|to whiz along
flagela:to scourge|to flog|to lash
fisii(d. vint, printre frunze):to rustle
flagrant:flagrant|glaring
fisii(d. vint, printre frunze):to
sough|<fisii>to move/glide along with a flaier:flyer
rustling noise flajeolet:flageolet
fisiit:rustle|rustling etc. v. fisiit flamand:Flemish
fisnet(vioi):lively flamand:Fleming|Flemish man|native of
fisnet(greu de stapinit):unruly Flanders
fisnet(greu de stapinit):ungovernable flamanda:Fleming|Flemish woman|native of
Flanders|Flemish|the Flemish language
fisnet(neastimparat):roguish
flamba:to sterilize (in flame)
fisnet(iute):brisk
flamingo:flamingo (Phoenicopterus)
fisnet(la lucru):quick at work
flamura:pennon|pennant|banner|flag
fisnet(la lucru):smart
flanc:flong|<atac de ~>flank(ing) attack|<in
fisnet(d. femei):coquettish
~ (cite unul)>in a(n indian) file|<invaluire
fisnet(d. femei):flirtatious din ~>outflanking|<a ataca din ~>to
fisnet(d. femei):fast attack/take on the flank
fita:quick-swimming little fish flanca:to flank
fita:v. zvirlug flanela(stofa):flannel
fita(copilas):shrimp flanela(imbracaminte):jersey
fita(copilas):little dot flanela(imbracaminte):sweater
fita(copilas):hop-o-my-thumb flanela(de bumbac):flannelette
fita(neastimparat):fidget flanela(de corp):vest
fita(femeie):bit of fluff flanela(de corp):singlet
fita(femeie):skirt flansa:flange
fita(femeie):petticoat flasc:limp|flabby|flaccid

448
flasnetar:organ man/grinder fleanca:v. fleoanc
flasneta:barrel/street organ fleandura:rag
flata:to flatter|to fawn upon|to curry favour fleasc:flip-flap ! smack ! pop ! bang !|there
with goes !
flaut:flute fleasca(palma peste obraz):slap in the face
flautist:flutist fleasca(palma peste obraz):box on the ear
flacaiandru:(growing) lad|young fleasca(moliu):weakling
fellow|stripling fleasca(moliu):milksop
flacaiandru(strengar):young rogue fleasca(moliu):mollycoddle|<ud
flacaiandru(strengar):turk ~>dripping/sopping wet
flacaraie:blaze|blazing fire|flare|Will-o-the- flebita:phlebitis
wisp|Jack-o'-lantern flec:heel piece
flacau:country lad flecar:talkative|garrulous|talky|chatty
flacau(tinar):lad flecar:(great)
flacau(tinar):youth talker|prattler|chatterbox|babbler|windbag
flacau(holtei):bachelor flecareala:idle/empty talk|babble|chit-
flacau(holtei):single man chat|gabble|gossip|tittle-tattle
flacau(~ tomnatic):(confirmed) old flecari:to chatter|to prattle|to tittle-tattle
bachelor|<~le>big boy flegmatic:calm
flamind:hungry|ravenous flegmatic:phlegmatically etc.
flamind(infometat):starving flegma:expectoration|sputum
flamind(infometat):famished flegma:indifference
flamind(de)(de):greedy (after) flegmon:phlegmon
flamind(de):desirous (of) fleica:steak cut from the ribs (of beef)|rib of
flaminzi:to famish|to starve beef
flaminzi:to be hungry/ravenous|to suffer fleoanca:potato trap|chops|jaw|<taca-ti
from hunger|to starve fleoanca !>hold your jaw !|<taca-ti fleoanca
fleac:trifle ! pop.>stop your jaw(ing) ! stash it !
fleac(bagatela):knick-knack fler(al ciinilor):scent
fleac(bagatela):trinket fler(miros):smell
fleac(nimic):trifle fler:nose
fleac(nimic):petty/trumpery stuff flesa:rise (of arch)
fleac(o nimica toata):o mere nothing flesa(a cablului):sag
fleac(o nimica toata):nil flescai:to squelch through the mud etc.
fleac(prostie):foolish/silly stuff flescai:to wilt
fleac(prostie):trash flescai:to be played out
fleac(prostie):stuff and nonsense flescait:flagged
fleac(nulitate):a (mere) nobody flexibil:flexible|pliant|pliable
fleac(nulitate):a mere cipher flexibil(d. corp):lithe
fleac(palavre)(palavre):babble flexibilitate:flexibility|suppleness|pliancy
fleac(palavre)(palavre):tittle-tattle flexibilitate(a corpului):litheness
fleac(palavre)(palavre):prattle flexionar(d. o limba):inflected
fleac(palavre)(palavre):bunkum flexiune:flexion|deflexion|bending
fleac(palavre):buncombe flexiune:inflexion

449
fligorn:Flugelhorn florarie(sera):conservatory
flinta:firelock florarie(gradina):flower garden
flirt:flirtation florentin:Florentine
flirta(cu):to flirt (with) floreta:foil
flis:flysch floricea:little flower|tiny blossom|floweret
flit:fly tox floricea(de porumb)(de porumb):pop corn
floare:flower|flowering plant floricea:high-flown phrases
floare(eflorescenta):bloom florii(si duminica ~lor):Palm sunday
floare(mai ales de arbori):blossom florilegiu:florilegium|anthology
floare(a vinului):aroma(tic flavour) florinte:v. floran
floare(a vinului):bouquet flotabil:floatable|buoyant
floare(mucegai):mildew flotabilitate:buoyancy
floare(mucegai):mould flotant:floating
floare(mucegai):must flotant(de populatie):floating
floare(a linei):softest fleece flotant:floating person
floare(parafa):paraph flotatie:flotation
floare:pick|<~a griului bot.>corn flota(de razboi):naval force|<~ aerian>air
flower|<~a griului bot.>blue bottle force/fleet|<~ fluvial>inland waters
(centaurea cyanus)|<~a patimilor transport|<~ maritim>marine|<~ maritima
bot.>passion flower|<~a soarelui militar>navy
bot.>(common) sunflower (Helianthus flotila:flotilla|small fleet|(naval)
annuus)|<~a vintului/pastelui bot.>wind squadron|<~ fluvial>river flotilla
flower (anemona nemorosa)|<~a virstei>the flotor:v. plutitor
prime (of lif
flotor:seaplane float
floc(de lina etc.):flock
fluctua:to fluctuate
floc(de par):tuft
fluctuant:fluctuating|varying
floc:jib
fluctuatie:fluctuation|(alternate) rise and fall
flocai:to pluck
fluctuatie(oscilatie):oscillation
flocoasa:caffre corn (sorghum vulgare)
fluent:fluent
flocos:hairy|shaggy|fluffy|<iarba flocoasa
fluent:fluently
bot.>cat mint/nip (Nepeta)|<ciine ~
zool.>(French) poodle fluenta:fluency
flocosica:broom/velvet grass fluid:fluid
floral:floral fluiditate:liquid/fluid state|fluidity|liquidity
florant:greenfinch (Fringilla chloris) fluier:little whistle|pipe
florar:florist fluier(de pastor):shepherd's
flute/pipe/syrinx
florar(luna mai)(luna mai):the month of
flowers fluier(fluieratura):whistle
florar(luna mai)(luna mai):May fluier:tibia
florar:French curve fluiera(o melodie):to whistle
flora:flora fluiera(o piesa etc.):to hiss (off the stage)
florareasa:florist|flower girl fluiera(o piesa etc.):to goose
florarie(magazin):flower shop fluiera(o piesa etc.):to howl/hoot at
florarie(sera):hothouse fluiera:to whistle
fluiera(d. vint):to whiz

450
fluiera(d. vint):to sing|<a ~ a paguba fluviu:(large) river|stream
aprox.>to sing sorrow|<a ~ in biseric>to fluviu:flood
swim against the stream/tide|<a fi ~t teatru flux(val)(val):wave
sl.>to get the bird
flux(val)(val):rising tide
fluierar:whistler|piper
flux(revarsare):flood|<~ si reflux>high tide
fluierar:stone curlew/plover and low tide|<~ si reflux>ebbing and
fluierat:hissing etc. v. fluiera|v. fluieratur flowing tide|<~ si reflux fig.>ebb and flow
fluieratoare:lady's seal (tamus communis) foaie(frunza):leaf
fluierator:whistling etc. v. fluiera foaie(coala):sheet (of paper)
fluieratura:whistle foaie(pagina):page
fluiera-vint:idler|dawdler foaie(ziar):journal
fluor:fluorine foaie(ziar):(news)paper
fluorescent:fluorescent foaie(de placinta):puff paste
fluorescenta:fluorescence foaie(de placinta):flaky crust
fluorhidric:hydrofluoric foaie(fusta)(fusta):skirt
fluorina:fluor spar foaie(latimea pinzei):width of cloth
fluorura:fluoride foaie(sepala):sepal
flusturatic:light- foaie(petala):petal
headed/minded|thoughtless|flippant|non- foaie(de carte):leaf|<~ de cort>tent
carish canvas/tarpaulin|<~ de drum>travelling
flusturatic(nestatornic):fickle warrant|<~ de drum>voucher|<~ de
flusturatic(nestatornic):flighty pontaj>check/time sheet|<~ volant>loose
flusturatic:giddy fellow|madcap leaf|<~ volant>fly sheet|<a intoarce foaia, a
flutura(palaria, batista):to wave o intoarce pe foaia cealalt>to sing after
another fashion
flutura(bratele):to swing (to and fro)
foaier:foyer
flutura(un bat, o lance):to brandish
foale:bellows
flutura(un bat, o lance):to flourish
foale(pt.vin):goatskin bag
flutura(un bat, o lance):to wave
foale(plamini):lungs
flutura:to flutter|to dangle (to and fro)
foale(plamini):bellows
flutura(in vint):to fly
foame:hunger|clam
flutura(in vint):to float
foame:yearning
flutura(in vint):to wave
foame(foamete):famine
flutura:to flit
foame(foamete):starvation|<a-si astimpara
fluturas(ornament):spangle
~a>to appease/satisfy one's hunger|<ii
fluturas(ornament):tinsel chioraiau matele de ~ aprox.>he felt
fluturas(de aur):gold spangle empty|<ii chioraiau matele de ~ aprox.>he
fluturas(de argint):silver spangle|<cu felt a pain in the stomach|<a muri de ~>to
~i>spangled die of hunger/starvation|<a muri de ~>to be
fluture:v. flutura starved to death|<a i se fac
fluture:throttle|<~ alb entom.>white foamete:famine|starvation
butterfly (aporia Crataegi)|<~ de noapte foarfece:scissors
entom.>moth|<~ de noapte entom.>night foarfece(mare, si tehn.):shears
butterfly/flutterer foarfece(pt. unghii):nail scissors
fluvial:fluvial|riverine|river... foarfece(de pomi):gardening shears

451
foarfece(pt. sirma):wire shears foc(nenorocire)(nenorocire):mishap
foarfece(ale racului):claws|<o pereche de foc(nenorocire)(nenorocire):mischance
~>a pair of scissors|<a taia cu ~le (iarba)>to foc(calamitate)(calamitate):calamity
clip the grass|<a taia cu ~le (iarba)>to mow foc(calamitate)(calamitate):disaster
the lawn|<a taia cu ~le (oi)>to shear|<a taia
foc(calamitate)(calamitate):hard luck/lines
cu ~le (oi)>to clip|<a taia cu ~le (gardul
viu, pomii)>to trim foc(nenorocire(nenorocire:mizerie)|distress
foarte:very foc(minie)(minie):wrath
foarte(extrem de):most foc(minie)(minie):anger
foarte(intr-un grad inalt):in a high degree foc(minie)(minie):wax
foarte(intr-un grad inalt):extremely foc(minie)(minie):ire
foarte(intr-un grad inalt):highly foc(razboi)(razboi):war
foarte(intr-un grad inalt):excessively foc(lupta):thick of the battle|<~ !>fire !|<~
bengal>Bengal light(s)/fire|<~ continuu
foarte(~ mult):very much
mil.>continuous/heavy fire|<~ de
foarte(~ mult):greatly artificii>(display of) fire-works|<~
foarte(~ mult):highly|<nici prea prea, nici ~ sacru>sacred fire|<~ viu med.>St.
~>so so|<~ multumesc>thank you very/so Anthony's fire|<~ viu med.>erysipelas|<~
much viu entom.>glow worm|<de mama
fobie:phobia ~ului>like a
foc:fire focal:focal
foc(viu, cu flacara):blaze focar:furnace
foc(de tabara):bonfire focar(de locomotiva):firebox
foc(incendiu):large fire focar:hotbed|<~ de agresiune>seat/breeding
foc(incendiu):conflagration ground of aggression|<~ de infectie>centre
foc(pus):incendiary fire of contagion|<~ de razboi>hotbed of war
foc(pus):arson foca:seal (Phoca vitulina)
foc(impuscatura):shot fochist:stoker
foc(detunatura):report fochist(pl. locomotive si):fireman
foc(tir):firing focos(d. oameni):fiery
foc(fierbinteala, si fig.):heat focos(d. oameni):ardent
foc(inflacarare)(inflacarare):fire focos(d. oameni):passionate
foc(inflacarare)(inflacarare):ardour focos(d. oameni):hot-tempered/-headed
foc(inflacarare)(inflacarare):spirit focos(navalnic):impetuous
foc(pasiune)(pasiune):glow focos(d. cai):spirited
foc(pasiune)(pasiune):fire focos(d. cai):high-mettled
foc(pasiune)(pasiune):passion focos:fuse|<~ atomic/nuclear>atomic
warhead
foc(durere)(durere):grief
fofeaza:sail of a windmill|v. fuscel
foc(suferinta)(suferinta):suffering
fofelnita:gossip
foc(mihnire)(mihnire):affliction
fofila:to slip/slink away/out
foc(grija)(grija):care
fofila:to evade a question etc.
foc(grija)(grija):sorrow
fofirlica:<a umbla cu fofirlica (a nu spune
foc(necaz)(necaz):trouble
direct)>to beat about the bush|<a umbla cu
foc(necaz)(necaz):worry fofirlica (a umbla cu smecherii)>to be up to
foc(nenorocire)(nenorocire):misfortune one's (old) tricks

452
foi(a fi plin) (de):to abound (in), to teem de pe urma (cu gen.)>to benefit by...|<a
(with) trage ~ de pe urma (cu gen.)>to derive
foi:to fuss|to bustle benefit/advantage from.
foi(nervos):to fidget folosi:to use|to utilize|to employ|to make
foi(a se codi):to hesitate use of|to avail oneself of|to make the best
of|to profit by|to take advantage of|to turn to
foileton:feuilleton|lampoon|pamphlet
good account
foileton(de ziar):column
folosi:to be used etc.
foileton:serial
folosi:to be of use|<a se ~ de...>v.
foiletonist:writer of feuilletons|lampoonist ~|<aceasta prepozitie se foloseste cu
foiletonist(de ziar):columnist dativul>this preposition governs the
foios(frunzos):leafy dative|<nu ma pot ~ de aceasta carte>I can't
foios(frunzos):with luxurious foliage use this book|<a se ~ de ocazie>to avail
foios(din mai multe foi):foliated oneself of/to embrace the opportunity|<se
foloseste de orice prilej
foios(stomac, la rumegatoare):manyplies
folosinta:use|utilization|employment|use|util
foios(stomac, la rumegatoare):omasum
ity
foisor(turn de paza):watch tower
folosinta:usufruct
foisor(terasa unei cladiri inalte):look-out
folosire:utilization|employment etc. v.
(tower)
folosi
foisor(terasa unei cladiri inalte):belvedere
folositor:useful|advantageous|profitable
foisor(terasa unei cladiri inalte):belle vue
fon:phone
foisor(balcon):balcony
fond(continut):content
foisor(chiosc, umbrar):arbour|pavilion
fond(continut):substance
foisor(turn):tower
fond(continut):matter|inner meaning
foita:thin paper|small leaf|leaflet|cigarette
fond(elemente de baza):elements
paper
fond(trasatura caracteristica):essential
folclor:folklore
feature
folclorie:folklore
fond(esenta):essence
folclorist:folklorist
fond(al unei persoane):mettle
folicular:follicular
fond(al unui tablou):background
folicula:follicle
fond:stock
foliculina:folliculin
fond(al unei stofe):foundation|<~ de
folio:folio aur>gold fund|<~ de aur>fund/stock of
foliola:leaflet gold|<~ de aur fig.>capital|<~ de aur
folos(utilitate):use fig.>most valuable possession|<~ de
folos(utilitate):utility investitie>capital investment|<~ de
folos(cistig):gain locuinte>housing resources|<~ de
rezerva>rezerve fund|<~ principal lexical
folos(cistig):profit lingv.>basic word stoc
folos(avantaj):advantage fonda:v. funda
folos(beneficiu):benefit fondant:flux|<bomboana ~a>fondant
folos(fruct):fruit fondator:founding
folos(fruct):emolument|<ce ~ ?>what was fondator:founder
the use of it ?|<cu ~>profitably|<a aduce un
~>to yield a profit|<a aduce un ~>to be fondist:long-distance runner/racer
advantageous/profitable/lucrative|<a trage ~ fonem:phone

453
fonetic:phonetic(al) forfetar(d. sume):lump...
fonetica:phonetics forfota:bustle|fuss|go
fonetician:phonetician forfoti(a foi):to bustle
fonetism:phonetism forfoti(a foi):to fuss
fonetist:phonetist forfoti(a fierbe incet):to simmer
fonf:snuffling forint:florin
fonf:snuffler forja:to forge
fonfai:to (have a nasal) twang|to snuffle|to forjabil:forgeable
speak through the nose|to cant forjar:forger
fonfait:v. fonf forjare:forging|<~ la rece>forging while
fonic:phonic cold
fonograf:phonograph forja:forge
fonograma:phonogram forjerie:forge shop
fonolog:phonologist forma(a alcatui, a intocmi):to form
fonologic:phonologic(al) forma(a alcatui, a intocmi):to build up
fonologie:phonology forma(spiritul)(spiritul):to cultivate
fontanela:fontanel(le) forma(spiritul)(spiritul):to improve
fonta:cast/pig/raw/crude iron|<~ alba>white forma(spiritul)(spiritul):to train
pig iron|<~ cenusie>gray pig iron forma(a educa)(a educa):to train (up)
for:tribunal forma(a educa)(a educa):to educate
fora:to drill forma(a dezvolta)(a dezvolta):to develop
foraibar:clamp forma(o propozitie):to make up
foraj:drilling forma(a organiza):to organize
foraminifere:foraminifera forma(a constitui):to constitute
forceps:forceps forma:to be formed etc.
forestier:forest...|of forests forma(a aparea):to arise
forestier:(forest) ranger|(game) forma(a aparea):to spring up
keeper|<economie ~a>forestry|<industrie forma(a aparea):to be founded
~a>timber/wood industry|<perdea ~a de
forma(a lua o forma):to assume/take a
protectie>protective forest belt|<tehnica
form/shape|<a ~ caracterul>to build
~a>forestry technics
up/mould the character|<Jupiter formeaza
forfeca:to cut with the scissors dativul in Jovi>the dative of Jupiter is
forfeca(a rupe):to tear Jovi|<Jupiter formeaza dativul in
forfeca(a rupe):to shred Jovi>Jupiter has/becomes Jovi in the
forfeca(a irosi)(a irosi):to make ducks and dative|<a ~ un guvern>to form a
drakes of government|<a ~ un tr
forfeca(a irosi)(a irosi):to squander (away) formal(normele procedurii, si jur.):formal
forfeca:to slate formal(normele procedurii, si jur.):in due
forfeca(a birfi):to tear smb's character to form
pieces formal(normele procedurii, si jur.):proper
forfeca(a birfi):to tear smb's character to formal(oficial):official
shreds formal(solemn):solemn
forfecuta:nail scissors formal(ceremonios):ceremonious
forfetar:contractual formal(expres):express

454
formal:in due form|formally etc.|<atitudine forma(ceremonie):(mere) form
~a>formal attitude|<atitudine ~a>lack of forma(ceremonie):ceremony
interest|<logica ~a>formal logic forma(conventionalism):conventionality|<~
formaldehida:formaldehyde de guvernamint>form of government|<~ si
formalina:formalin continut>form and content|<forme
formalism:formalism gramaticale>gramatical forms|<cu toata
formalist:formalist forma cuvenita>in due (and, proper)
form|<de ~>for form's sake|<de ~>pro
formalist:formal|precise|formal|ceremoniou
forma|<de ~>for the sake of appearance|<in
s
~ proasta spor
formalitate:formality|formal
formic:<acid ~ chim.>formic acid
procedure|form(ality)|ceremony|(rule of)
etiquette|<fara nici o alta ~ fig.>without formidabil:formidable|tremendous
further ado|<a indeplini o ~>to comply with formidabil:formidably etc.
a formality|<nu e decit o ~>it is only a formidabil:well, i never !
formality|<e o pura ~>it is a mere formality formol:formol
formaliza:to take offence formula:to formulate
formare:forming|formation etc. v. forma formula(a exprima):to express
format:formed etc. v. forma formula(a exprima):to word
format(matur):mature formula(a exprima):to couch
format(matur):full-grown formula(clar):to express distinctly
format:size formula(clar):to define
format(de carte):format formula(a intocmi un act etc.):to draw up
format:form(i)ate formula(a intocmi un act etc.):to indite
formati(un)e:formation formula:to formulize
formati(un)e(orinduire):system formular:printed form
formati(un)e:conception|<~ formulare:formulation etc. v. formula|<~
artistica>art/drama group|<~ social- exacta>exact wording
economica>social and economic structure formula:formula
forma(infatisare):form formula(mijloc):means
forma(infatisare):shape formula(solutie):solution|<dupa
forma(aspect):appearance ~>according to
forma(a hainei):fashion prescription/directions/regulations|<dupa
forma(a hainei):make ~>(as) prescribed|<dupa ~>in due
forma(a hainei):cut form|<dupa ~ mat., chim. etc.>according to
the formula
forma(a unei carti):size
forspan:trailer
forma(diateza)(diateza):voice
fort:(detached) fort
forma(pt. palarii):block
fort(mic):fortlet
forma(pt. pantofi):last
fortareata:fortress|stronghold|strong/fortifie
forma(de topit metale):mould
d place
forma(de topit metale):cast
forte:foarte|<a se face ~ sa...>to
forma:chase engage/undertake to...
forma(fel):form fortifiant:fortifying|strengthening
forma(fel):manner fortifica(un lagar)(un lagar):to entrench
forma:condition fortifica(a consolida):to strengthen

455
fortifica(a consolida):to consolidate fosa:(orchestra) pit|<~ nazala anat.>nasal
fortifica(a inviora):to invigorate fossa
fortifica(a inviora):to buck up fosfat:phosphate
fortifica:to grow strong(er)|to gain (in) fosfata:to phosphatize
strength fosfit:phosphite
fortifica:to be fortified etc. fosfor:phosphorus
fortificatie:entrenchment fosforescent:phosphorescent
fortuit:fortuitous fosforescenta:phosphorescence
fortuit(intimplator):casual fosforic:phosphoric|<acid ~>phosphoric
fortuit(intimplator):accidental acid
forta(pe cineva):to constrain fosforos:phosphorous
forta(pe cineva):to oblige fosgen:phosgene
forta(pe cineva):to force fosil:fossil
forta(pe cineva):to compel fosila:fossil
forta(pe cineva):to do violence to fosiliza:to fossilize
forta(ceva):to ravish fost:former|past|last|ex-, late
forta(ceva):to violate fost:has been|<~ul secretar etc.>the
forta(o usa):to break... open secretary that was|<~ul secretar etc.>the
former secretary etc.
forta(o inchisoare):to storm
fosnet(al vintului):rustle
forta(un riu):to force a crossing over
fosnet(al vintului):sough
forta:to force/strain oneself|to exert oneself
fosnet(al unei rochii):swish
forta(a se cazni):to endeavour|<a se ~ sa
rida>to affect a laugh|<a se ~ sa rida>to put fosnet(al unei rochii):rustle
on a forced smile fosnet(al unui izvor):murmur(s)
fortat:forced etc. v. forta|<aterizare fosnet(al unui izvor):purl(ing)
~a>forced landing|<comparatie ~a>far- fosnet(al unui izvor):swish
fetched comparison|<mars ~>forced fosnet(al unui izvor):swirl
march|<munca ~a>forced labour|<suris fosni(d. vint):to rustle
~>forced smile
fosni(d. vint):to sough
forta:force|strength
fosni(d. o rochie):to rustle
forta(putere):power
fosni(d. un izvor):to murmur
forta(putere):might
fosni(d. un izvor):to purl
forta(intensitate):intensity
fosni(d. un izvor):to swirl
forta(vigoare):vigour
fosnitor:rustling etc. v. fosni
forta(violenta):force
fota:kind of peasant's skirt
forta(violenta):violence
fotbal:association football|soccer|<echipa
forta(presiune):pressure de ~>football team|<meci de ~>football
forta:armed forces|<forta unei masini>the match|<minge de ~>football
power of an engine|<~ de atractie>attractive fotbalist:footballer|football/soccer player
force|<~ de atractie fig.>appeal|<~ de
fotocatod:photo-cathode
atractie fig.>attractiveness|<~ de inertie>vis
inertiae|<~ de munca>labour|<~ de fotochimic:photo-chemical
munca>manpower|<~ de soc>task force|<~ fotochimie:photo-chemistry
de soc>striking power|<f fotocopie:photocopy
forzat:flyleaf

456
fotoelectric:photoelectric|<celula ~a>v. fotoreporter:(newspaper, press)
fotoelement photographer
fotoelement:photo tube fotosensibil:photo-sensible
fotogen:photogenic fotosfera:photosphere
fotogenic:photogenic|<a fi ~>to photograph fotosinteza:photosynthesis
well|<a fi ~>to film well|<a fi ~>to have a fototelegrafie:phototelegraphy|picture
film face telegraphy
fotograf:photographer|cameraman|<~ fototerapie:phototherapy
amator>amateur photographer fototipie:phototypy
fotografia:to photograph|to take a fox(terier):fox-terrier|<fox sirmos>wire-
photograph of haired fox-terrier
fotografia:to have one's photograph taken|to foxtrot:fox trot
sit for one's photo(graph)
frac:evening dress|dress coat|swallow-
fotografic:photographic(al)|<album tail(ed coat)|tails|tail coat
~>photographic album|<aparat
fractura:to fracture
~>camera|<hirtie ~a>photographic
paper|<placa ~a>plate fractura:fracture|<~ a piciorului>fracture of
a leg|<~ a piciorului>broken/fractured leg
fotografie:photography|photographic art
fractie:fraction|fragment
fotografie(poza):photograph
fractie:fraction|<~ ordinara mat.
fotografie(poza):photo
chim.>proper fraction
fotografie(poza):picture|<~ aeriana>air
fractiona:to divide into fractions
photography|<~ cu magneziu>flash-light
picture|<~ instantanee>snapshot|<~ in fractionar:fractionary|<numar ~>fractional
culori>colour photography number|<numar ~ (cind numaratorul e mai
mare)>improper fraction
fotograma:photocopy
fractionism:factiousness
fotogrammetrie:photogrammetry|photograp
hic survey fractionist:factious
fotolitografie:photolithography fractiune:fragment|fraction
fotoliu:easy chair|armchair fractiune:grouplet|<~
parlamentara>parliamentary group|<~a
fotoliu(cu speteaza
parlamentara laburista>the Parliamentary
inclinata):reclining/lounging/american chair
Labour Party
fotoliu(cu speteaza inclinata):lounge
frag:common wild strawberry
fotoliu(pt. bolnavi):Bath chair
fraga:wild strawberry
fotoliu(~ pat):chairbed
fraged(d. carne, poame):tender
fotoliu(~ de orchestra):orchestra stall
fraged(d. carne, poame):soft
fotoliza:photolysis
fraged(d. flori):delicate
fotomecanica:photomechanics
fraged(moale):soft
fotometrie:photometry
fraged(necopt, d. fructe):green
fotometru:photometer
fraged(necopt, d. fructe):unripe
fotomontaj:photo-montage
fraged(plapind):frail
foton:photon
fraged(plapind):tender
fotoreportaj:picture
fraged(plapind):delicate
story|photographic/picture
report|photoreport fraged(plapind):weakly
fraged(necopt)(necopt):unripe

457
fraged(necopt)(necopt):immature franco:(carriage-)free|<~ bord>free on
fraged(d. virsta):early board
fragil(d. sticla):fragile franctiror:sniper
fragil(d. sticla):brittle franjuri:fringes
fragil(d. sticla):breakable frantuz:v. francez
fragil(d. sticla):apt/liable to break frantuz:Frenchman|parleyvoo
fragil:frail|<~ ! (ca aviz)>(handle) with care frantuzesc:French
! frantuzeste(ca limba):French|after the
fragilitate:fragility|brittleness French fashion|in the French style|<a vorbi
fragment:fragment ~>to speak French|<a vorbi ~>to parleyvoo
fragment(pasaj):passage frantuzi:to make French|to Francize|to
Frenchify
fragment(pasaj):excerpt
frantuzi:to become quite French|to take on
fragmenta:to divide into fragments|to break
French ways
up
frantuzism:Gallicism
fragmentar:fragmentary|fragmental
frantuzit:Frenchified
fragmentar:fragmentarily|in fragments
frantuzoaica:French woman sau
fragmentare:division into
girl|parleyvoo
fragments|breaking up
franzela:(long-shaped) white loaf
fraht:freight
franzela(impletita):twisted/pleated roll
franc:frank
frapa:to strike|to surprise|to shock
franc:Frankish|open|sincere
frapant:striking|surprising
franc:Frank (-ish man)
frapiera:ice/icing bucket
franc(moneda franceza):French franc
frasin:common ash (Fraxinus excelsior)
franc(elvetiana):swiss franc
frasin(lemn):ash wood
franc:v. ban
frate:pal|<~ bun>full/whole brother|<~ bun
franc:frankly etc.
si fig.>blood brother|<~ de
franca:to prepay|to stamp arme>companion/brother in arms|<~ de
franca:Frank(ish woman)|Frankish|the cruce>sworn brother|<~ de lapte>foster
Frankish language brother|<~ vitreg>step brother|<a trai ca
francez:French fratii>to live like brothers|<bine, ~, de ce nu
francez:Frenchman mi-ai spus nimica ?>well, my d
francez:the French|<limba fratern:brotherly|fraternal
~a>French|<limba ~a>the French fraternitate:fraternity|brotherhood
language|<doi ~i>two Frenchmen fraterniza:to fraternize
franceza:Frenchwoman|French|the French fratricid:fratricidal
language|parleyvoo fratricid:fratricide
franchete:frankness|candour|openness frauda:embezzlement|swindle|defalcation|fr
franciscan:Franciscan aud|<prin ~>by fraudulent means
franciscan:Franciscan friar fraudulos:fraudulent
francmason:freemason fraudulos:fraudulently
francmasonerie:freemasonry fraza:to observe the phrasing of
francmasonic:(free-)masonic|<loja frazare:phrasing
~a>freemasons'/masonic lodge fraza(cu prop. coordonate)(cu prop.
coordonate):compound sentence

458
fraza(cu prop. subordonate):complex framintare(chin):torture
sentence|<fraze goale>hollow framintare(agitatie):agitation
phrases|<fraze goale>empty framintare(preocupare):concern
talk/words|<fraze goale>claptrap
framintator:dough-kneading machine
frazeologie:phraseologic(al)
frasinel:dittany (Dictamnus albus)
frazeologie(mod de construire a
frasinet:ash grove|forest of ash trees
frazelor):phraseology
fratesc:brotherly|fraternal
frazeologie(vorbe goale):mere verbiage
frateste:like brothers|fraternally
frazeologie(vorbe goale):hollow phrases
fratie:brotherliness|brotherly
frazeologie(vorbe goale):empty talk/words
affection/tie/feeling|fraternity|brotherhood|<
frazeologie(vorbe goale):claptrap ~ de arme mil.>brotherhood/companionship
fragezi:to make tender etc. v. fraged at/in arms
fragezi:to become tender etc. v. fraged freamat(al vintului):rustling
fragezime:tenderness|softness|delicacy|frailt freamat(al vintului):sough
y|weakness|freshness freamat:howling
framinta(aluatul):to knead freamat(agitatie):stir
framinta(aluatul):to work freamat(al unei ape curgatoare):murmur(s)
framinta(lutul):to temper freamat(al unei ape curgatoare):purl(ing)
framinta(ceara):to mould freamat(al unei ape curgatoare):rush
framinta(tencuiala):to tew freamat(al unei ape curgatoare):swish
framinta(cu picioarele):to tread freamat(al valurilor):swirl
framinta(cu picioarele):to stamp freamat(al valurilor):roaring
framinta(a agita)(a agita):to stir freamat(al elementelor) (violent):uproar
framinta(a agita)(a agita):to inflame freamat(zgomote mari):loud
framinta(a chinui)(a chinui):to worry noises/clashing/crashing
framinta(a chinui)(a chinui):to torture freamat(neliniste):bustle
framinta(a chinui)(a chinui):to torment freamat(zarva):tumult
framinta(a discuta)(a discuta):to turn over freamat(zarva):row
framinta(a discuta)(a discuta):to revolte in freamat(zarva):riot(ing)
the mind freamat(murmur):murmur
framinta(a discuta):to debate freamat(fior):thrill
framinta(a se agita):to bestir oneself freamat(zgomote mari):loud banging
framinta(a se agita):to be astir/moving/alive freatic:phreatic
framinta(a se agita):to fuss freca:to rub
framinta(a se agita):to bustle freca(dusumeaua):to scrub
framinta(a se chinui):to torment oneself freca(cu spirt):to rub in(to)
framinta(a se chinui):to fret freca(cu grasime):to grease
framinta(a se chinui):to worry|<a-si ~ freca(a certa)(a certa):to take to task
capul/creierii>to rack/worry one's
freca(a certa)(a certa):to comb smb.`s hair
brains|<a-si ~ miinile>to wring one's hands
freca(a certa)(a certa):to give smb. a
framintare:kneading etc. v. framinta
rubdown
framintare(neliniste):unrest
freca(a critica sever):to criticize severely
framintare(neliniste):anxiety
freca(a critica sever):to pull to pieces
framintare(neliniste):worry
freca(a critica sever):to slate

459
freca:to be rubbed etc.|to rub oneself|<cit te- freza:to mill|<masina de ~t>milling
ai ~ la ochi>in a twinkle/jiffy|<cit te-ai ~ la machine
ochi>before one can say Jack Robinson|<a- freza:haircut
si ~ miinile>to rub one`s hands freza(unealta):cutter
frecare:friction|rubbing etc. v. freca freza(unealta):mill
frecatura:friction|rubbing etc. v. freca freza(unealta):milling cutter
frecatei:noodles freza(masina):milling machine
frectie:v. frictiune freza:milling tool
frecus:friction|rubbing|rub-down|(good) frezmasina:milling machine
dressing down
frezor:milling-machine operator
frecvent:frequent
friabil:friable|crumbly
frecvent:frequently|often
fricativ:fricative
frecventa:to frequent|to visit frequently
fricativ~a:fricative (consonant)
frecventa(un restaurant etc.)(un restaurant
frica:fear
etc.):to patronize
frica(neliniste):anxiety
frecventa(cursuri):to attend
frica(neliniste):anguish
frecventa(la
cursuri):attendance|frequency|frequent frica(spaima):fright
repetition frica(spaima):apprehension
frecventa:frequency frica(panica):panic|<cuprins de ~>seized
fredona:to hum|to croon with fear|<nici de ~ adv.>not for the
world|<fara ~ adj.>free from fear|<fara ~
fregata:frigate
adj.>fearless|<fara ~ (neinfricat)
fremata(d. vint):to rustle adj.>undaunted, dauntless, intrepid|<a
fremata(d. vint):to sough baga/viri frica in cineva>to alarm/frighten
fremata:to howl smb.|<a baga/viri frica in cineva>t
fremata(d. ape curgatoare):to murmur fricos:cowardly|fearful|craven`white-
fremata(d. ape curgatoare):to purl livered|faint-hearted|timid|apprehensive
fremata(d. ape curgatoare):to rush frictiona:to rub
fremata(d. ape curgatoare):to swish frictiona:to massage
fremata(d. valuri):to swirl frictiona:to be rubbed etc.|to rub oneself
fremata(d. valuri):to roar frictiune:friction|massage|rubdown
fremata(a murmura):to murmur frictiune:divergence
fremata(a se agita):to bustle frig:cold
fremata(a se agita):to fuss frig:coldness
fremata(a fi infiorat):to be thrilled frig(ger):frost
frenetic:phrenetic|frantic frig:fever|<~uri galbene med.>yellow
frenetic:phrenetically|frantically fever/Jack|<~uri intermitente
med.>intermittent fever, ague|<buruiana de
frenezie:frenzy
~uri bot.>spurge, milkweed
frenic:<nerv ~>phrenic nerve (Euphorbia)|<ma ia cu ~>I feel rather
frenolog:phrenologist chilly|<ma ia cu ~>the cold makes me
frenologie:phrenology shiver|<a ingheta de ~>to be frozen|<a
frente:lues tremura de ~>t
fresca:fresco friganea:sippet
frez:fraise|strawberry-coloured

460
frigare:broach|meat jack|spit (for frivol(d. limbaj):flippant
roasting)|<a pune in ~>to spit frivol(d. limbaj):unbecoming
frigaruie:joint roasted on the spit frivol(superficial):shallow
frige(pe frigare):to roast on a spit/meat-jack frivolitate:frivolity|frivolousness|wantonnes
frige(in cuptor):to bake|to roast|to broil s|thoughtlessness|fastness
frige(pe un gratar):to grill friz:border
frige(pe un gratar):to broil friza(a incirlionta):to curl
frige(in tigaie):to fry friza(a coafa):to dress
frige(a arde):to burn friza:to border/verge/trench on
frige(a insela)(a insela):to take in friza:to curl one`s hair|to dress one`s hair
frige(a insela):to diddle friza:frieze
frige(a fi inselat)(a fi inselat):to be diddled frizer:hairdresser
frige(a fi inselat):to be taken in frizer(barbier):barber
frige(d. soare):to be burning (hot) frizerie:hairdresser`s|barber`s
frige(d. cineva):to be feverish|<a-si ~ frizian:Frisian
degetele si fig.>to burn one`s fingers frizura:haircut
frige-linte(zgircit):skinflint frina:to put on/apply the brake
frigian:Phrygian|<boneta ~a>Phrygian cap frina(la carute):to put on the drag
frigid:frigid frina:to brake|to apply the brake to|to apply
frigider:refrigerator|cooler|freezer|ice box the drag to
frigiditate:frigidity frina:to be an obst. to/in the way of
frigorifer:cooling|refrigerating frinar:brakesman
frigorifer:refrigerator|<vagon ~>refrigerator frinare:braking etc. v. frina
car/waggon frina:brake
frigorific:frigorific|cold|<instalatie frina(pt. carute):drag chain
~a>refrigerating/cooling plant frina:drag|<~ automata>self-
frigorigen:refrigerating acting/automatic/continuous brake|<~ cu
friguros(d. timp):(rather) cold aer comprimat>air/atmospheric brake|<~
friguros(d. cineva):chilly hidraulica>hydraulic brake|<~
friguros(d. o camera etc.):cold mecanica>mechanical brake|<a deveni o ~
(in dezvoltare etc.)>to become a drag
friguros(d. o camera etc.):bleak
(on)/hidrance/an obstacle/impediment (to
friguros:cold subject|hothouse plant
fript:roasted etc. v. frige|<a-i face cuiva zile fringe:to break
~e>to worry smb.`s life out|<a minca ~ pe
fringe(in bucati):to break up
cineva>to do for smb.|<a minca ~ pe
cineva>to be smb.`s death fringe(in bucati):to break to pieces
fripta:hot cockles fringe(in bucati mici):to shiver (to atoms)
friptura:roast (meat)|steak|<~ de porc>roast fringe(in bucati mici):to smash (up)
pork|<~ de vaca>roast beef|<~ de fringe(in bucati mici):to break to
vitel>(joint of) roast veal|<~ la smithereens
gratar>roastjoint|<~ la gratar>grill|<sos de fringe(a fractura):to fracture
~>gravy (form the joint)|<sos de ~>juice of fringe(gitul, lancea, piciorul etc.):to break
roast meat fringe(miinile):to wring
frisca:whip cream fringe:to defeat
frivol:frivolous

461
fringe:to break|<a-si ~ gitul>to break one's fructifer:fruit
neck|<durerea i-a frint inima>grief has bearing|fruit...|fructiferous|<pom ~>fruit
broken his heart tree
fringhie:rope fructifica:to fructify|to turn to (good)
fringhie(mai ales subtire:si mar.)line account|<fructifica>to make a sum of
fringhie(otgon):cable|<~ de rufe>clothes money bring in more
line fructificare:fructification|turning to account
fringhier:rope maker/spinner fructoza:fructose
frint:broken etc. v. fringe|<linie ~a>broken fructuos:fruitful|productive|profitable|lucrati
line|<sint ~ (de oboseala)>I'm fagged ve
out|<sint ~ (de oboseala)>I'm all in|<sint ~ frugal:frugal
(de oboseala)>I'm absolutely done frugalitate:frugality
frintura:bit|piece|fragment frumos:beautiful
frintura:jot frumos:beauteous
friu:(bridle) rein|ribbon frumos(ca figura, d. barbati):handsome
friu(piedica)(piedica):curb frumos(d. femei):beautiful
friu(piedica)(piedica):check frumos(d. femei):lovely
friu(piedica)(piedica):restraint frumos(d. femei):fair
friu(conducere):reins|<a da ~ (liber) frumos(dragut, nostim):nice
calului>to give the horse free rein/the frumos(dragut, nostim):good-looking
reins|<a da ~ (liber) calului>to give the
frumos(d. lucruri):fine
horse his head|<a-si da ~ liber gindurilor>to
give full expression/play to one's frumos(d. lucruri):beautiful
thoughts|<a da ~ (liber) imaginatiei>to give frumos(nobil):generous
full/free scope to one's ima frumos(nobil):noble
fronda:rebelliousness frumos(delicat):delicate
front:front side|<~ de abataj min.>face (of frumos(ales):choice
workings)|<~ economic>economic front|<~ frumos:beautifully|fine|nicely|handsomely
ideologic>ideological front|<~ frumos(binisor, incet):slowly
popular>People's Front|<~ unic>united
front|<a face ~ mil.>to make front|<a lupta frumos~ul:the beautiful|<o fapta
pe doua ~uri>to fight on two frumoasa>a noble action|<frumoasa afacere
fronts|<Frontul Unic Muncitoresc>the !>a nice thing indeed !|<frumoasa afacere
Unite !>here's a pretty business !|<ani frumosi,
virsta frumoasa>palmy days of youth|<ani
frontal:frontal|front... frumosi, virsta frumoasa>springtime of
frontal:gable wall|<atac ~>frontal/direct life|<artele frumoase>the fin
attack|<lovitura ~a>frontal attack frumusete:beauty
frontiera:frontier frumusete(fata):beautiful girl
frontispiciu:frontispiece frumusete(femeie):handsome woman
frotiu:smear frumusete(femeie):fair lady
fruct:fruit|<~e conservate>preserve(d frumusete(femeie):fair one
fruit)|<~e zaharisite>candied fruit|<~
necopt>green/unripe fruit frumusete(femeie):beauty|<de o mare ~>of
great beauty|<de toata ~a>exceedingly
fructar:fruiterer|coster(monger) beautiful|<de toata ~a>exquisite|<de toata
fructarie:fruit shop ~a>wondrous fair|<era o ~ sa...>it was a
fructiera:fruit dish treat to...

462
frumusel:good-looking|pretty|comely|nice frunzos:leafy
frumusel(binisor, incetisor):slowly frunzulita:leaflet
frumusel(binisor, incetisor):gently frupt:meat|<zile de ~>meat days
frumusel(pur si simplu):simply frust:worn|defaced
frumusel(pur si simplu):just frust:crude
fruntar:head piece of the bridle frustra(de):to defraud (of)
fruntas:eminent|remarkable|distinguished|co ftizic:consumptive
nspicuous|of note|top... ftizic:consumptive
fruntas(in munca):frontranker ftizie:tb.
fruntas(in munca):front worker fucsie:fuchsia
fruntas:foremost people in agriculture|<~ al fucsina:fuchsine
vietii publice>public man/figure|<~ la fudul:haughty
invatatura>proficient student sau pupil|<~
fudul(inchipuit):conceited
la invatatura>excellent pupil|<~i ai
agriculturii>foremost people in fudul(mindru):proud
agriculture|<~i in productie>foremost fudul(arogant):arrogant
people in industry|<~i in producti fudul:haughtily etc.|<~ de o ureche
frunte:forehead (glumet)>hard/dull of hearing
frunte:brow fuduli:to give oneself airs
frunte(fata):face fuduli(prin vorbire):to brag
frunte(cap):head fuduli(prin vorbire):to talk big
frunte(a unei cladiri)(a unei fuduli(prin mers):to strut
cladiri):front(age) fuduli(prin mers):to stalk|<a se ~ cu...>to
frunte(a unei cladiri)(a unei cladiri):front plume oneself on...|<a se ~ cu...>to glory
side in...|<a se ~ cu...>to make a great show
frunte(a unei cladiri)(a unei cladiri):facade of/with...
frunte:flower|<~a sus !>keep your chin up fudulie:haughtiness|pride|arrogance
!|<de ~>prominent|<de ~>excellent|<de fudulie:testicles of a ram etc.
~>distinguished|<de ~>eminent|<de fuga(repede):quickly
~>first-rate/-class...|<in ~a mesei>at the fuga(repede):running
head of the table|<in ~ cu...>headed by... fuga:look sharp ! make haste !
foremost of whom...|<a se pune in ~a (cu
gen.)>to take the lead of...|< fugaci:swift-footed
frunzar:bower|arbour|leafy roof|canopy of fugar(trecator):fleeting, transient
leaves|v. frunzis fugar(grabit):hasty
frunza:leaves fugar(d. o remarca):passing, desultory
frunza(frunzis):foliage fugar(intimplator):casual
frunza(de carte):leaf fugar(refugiat):refugee
frunzari(o carte):to leaf fugar(evadat):fugitive
frunzari(o carte):to thumb (through) fugar(exilat):exile|runner, person who
frunzari(o carte):to turn over the leaves of rushes/runs
frunzari(o carte):to run over the pages of fuga:flight|course
frunzari(un ziar):to glance cursorily at fuga(scapare):escape
frunzari(un tratat):to skim fuga(a cuiva urmarit):race/run for (dear) life
frunzis:foliage|leafage fuga:rout

463
fuga(distanta):distance|<din fuga fulg(de stofa):nip|<~i de ovaz>oatmeal|<~i
calului>riding at full gallop/speed/tilt|<din de sapun>soap flakes|<usor ca ~ul>(as)
~>in passing (by)|<in fuga light as a feather|<l-am batut de i-au mers
mare>tearing/sweeping by|<in fuga mare ~ii>I have beaten/pounded him to a
(cu toata graba)>at full speed|<in jelly/pulp
~>hurriedly|<in ~>cursorily|<pe ~>in a fulger:lightning
hurry|<da fuga si vezi daca...>cut out ant fulger(lumina produsa de ~):flash of
see if...|<a s lightning
fugari:to chase|to pursue (in hot haste) fulger(din ochi):flash|<~ furcat>forked
fugari(a izgoni):to drive out/away lightning|<~ globular>fire ball|<~
fugari:to chase one another globular>globe lightning|<repede/iute ca
Flaminzila:(in Rumanian folk tales) glutton ~ul>quick as lightning|<repede/iute ca
Flaminzila:greedy guts ~ul>with lightning speed|<telegrama
~>express telegram/wire/cable|<tren
fugi(a alerga):to run
~>very fast train|<tren ~>express|<tren
fugi(repede):to career|to scud along, to ~>flier|<tren
rush|to scamper
fulgera:to lighten
fugi:to do a bunk/guy
fulgera(a sclipi):to glitter
fugi(de ceva):to run away/off, to make off
fulgera(a sclipi):to sparkle
fugi(de ceva):to hurry away
fulgera(a sclipi):to gleam
fugi(de ceva):to take to one's heels
fulgera(brusc):to flash up
fugi(de ceva):to decamp
fulgera(a trasni):to thunder
fugi(pt. a scapa):to make one's escape
fulgera(a trasni):to strike
fugi(cu iubita/iubitul):to elope
fulgera(pe cineva, la pamint):to dash to the
fugi(a disparea):to disappear, to vanish ground
fugi(a disparea):to make oneself scarce fulgera:to dumbfound|<a ~ de minie>to
fugi(a se scurge):to pass, to elapse, to go flash with anger|<a tuna si a ~>to swear till
by|<a ~ de-i iese sufletul, a ~ mincind all is blue|<a tuna si a ~>to storm the house
pamintul>to tear/sweep along, to run for down|<ii fulgera o idee prin minte>a
one's life, to run for it|<a ~ de-i iese thought flashed across his mind|<fulgera>it
sufletul, a ~ mincind pamintul sl.>to do a lightens
bunk/guy|<a ~ de scapara pietrele>to fulgerator(instantaneu):(as) quick/swift as
tear/sweep along, to run for lightning
fugitiv:v. fugar fulgerator(instantaneu):instantaneous
fuior:tow fulgerator(instantaneu):momentary
fuior(de cinepa):hemp bundle fulgerator(instantaneu):lasting but a
fuior(de in):flax bundle moment
fuior(furca de tors):distaff fulgerator(d. privire etc.):flashing
fular:muffler, scarf fulgerator(d. privire etc.):fulgurating
fular(calduros):comforter fulgerator:instantaneously|with lightning
fular:foulard speed
fulg(puf):down, fluff fulgui:to begin to snow(with tiny flakes
fulg(pana):feather fulgurant:flashing|lightning
fulg(de nea):flake (of snow) fulguratie:fulguration
fulg(puf de plante):down fulie:poet's narcissus
fulg(de lina):flock fulmicoton:pyroxylin(e)|gun cotton

464
fulminant:fulminating|fulminant functie:function|<in ~ de...>depending
fulminant:thundering on...|<in ~ de... (in conformitate cu)>in
fulminat:fulminate accordance/conformity with...|<in virtutea
~i sale>by virtue of his office|<care are
fultuitor:tamping rod
functia de adjectiv gram.>that functions as
fum:smoke an adjective|<a detine/avea o ~>to hold a
fum(canal de soba):flue situation|<a det
fum:airs and frills|<a avea un miros de ~>to functiona(d. o masina):to run
smell of smoke|<a avea un miros de ~>to functiona(d. o masina):to work
have a smoky smell|<a trage un ~>to draw
functiona(d. o masina):to act
in the smoke of a cigarette etc.|<a usca la
~>to smoke-dry|<a se alege ~ul fig.>to end functiona(d. inima):to beat
in smoke|<a se alege ~ul fig.>to come to functiona(d. un comitet etc.):to function
nothing|<ie functiona(a munci):to work|<a nu mai ~ (d.
fuma:to (have a) smoke masini)>to be out of order|<frina nu
fumar:flue|chimney functioneaza>the brake refuses to act
fumarole:fumaroles functional:functional
fumat:smoking|<~ul oprit>no smoking|<~ul functional:functionally
oprit>smoking forbidden|<~ul functionar(lucrator de birou):office worker
oprit>smoking is not allowed (here) functionar(de stat):civil servant
fumar(a)ie:dense smoke functionar(de stat):official
fumator:smoker|<compartiment pentru functionar(de stat):functionary
~i>smoking compartment|<compartiment functionar(la posta etc. si):officer
pentru ~i>smoker functionar(amploiat):employee
fumega(d. o soba, lampa):to smoke functionar(mai ales comercial):clerk
fumega(a scoate aburi):to steam functionaras:Jack-in-office
fumegos:smoking|steaming functionaresc:red tape
fumigatie:fumigation functionareste:bureaucratically
fumigen:smoke-producing functionarime:white-collar class
fumoar:smoking room functiune:v. functie|<a intra in ~>to be
fumuriu:smoky|dun|cloaked in mist/haze inaugurated|<a intra in ~>to be
funciar:landed|ground...|land... commissioned|<a intra in ~>to be set
funciar:essential|<aristocratie ~a>landed working
aristocracy|<impozit ~>land tax|<proprietar fund(parte de jos):bottom
~>landowner|<proprietar fund(al marii si):ground
~>landholder|<proprietate ~a>(property in) fund(adincime):depth
land|<proprietate ~a>landed property
fund(parte din spate):back/hinder part
functie(slujba):function
fund(fond):background
functie(slujba):job
fund(capat, margine):end
functie(post):post
fund(tava):tray
functie(post):position
fund(de lemn):trencher
functie(rol):function
fund(de lemn):wooden platter
functie(rol):role
fund(sezut):bottom
functie(rol):part
fund(sezut):buttocks|<~ de
functie(rol):destination butoi>bottom/head of a cask|<~ de
functie(inteles):meaning pantaloni>seat of a pair of trousers|<~ de

465
palarie>crown of a hat|<~ de scaun>bottom fura(a delapida):to embezzle
of a chair|<camera din ~>backroom|<fara ~ fura(a delapida):to defalcate
si fig.>bottomless|<ca ~ul ceaunului>as fura(a plagia):to plagiarize
flack as pitch|<ochi in ~ul capului>deep
fura(a lipsi de):to rob/deprive/bereave... of
set/s
fura:to steal|to thieve|<moartea i-a ~t ce a
funda:to found
avut mai scump>death has bereaved him of
fundal:background what he most loved|<i-a ~t inima>she has
fundament(al unei cladiri):foundation captivated his heart|<i-a ~t inima>she has
fundament:letter board charmed him|<a-l ~ somnul>to let the
fundamenta:to substantiate|to prove dustman get hold of one|<a ~ luleaua
scientifically neamtului>to be hal
fundamental:vital furaj:fodder
fundamentare:substantiation furajer:fodder...
fundare:foundation furat:stealing|thieving|theft
fundas:(full) back furat:plagiarism|<de ~>stolen etc. v.
fundatie(temelie:fond)foundation fura|<pe ~e>by theft|<pe ~e>by stealth
fundatie(institutie):endowed establishment furca:pitchfork
fundatie(institutie):foundation furca(de tors):distaff
funda:bow furca(de tors):rock|<furca pieptului
anat.>breastbone|<furca pieptului
fundatura:blind alley/lane|cul-de-sac
anat.>sternum|<furca
funebru(d. o ceremonie, un mars telefonului>hook|<furca
etc.):funeral telefonului>cradle|<furcile caudine>the
funebru:gloomy Caudine Forks|<dinte de ~>prong of a
funeralii:funeral pitchfork|<a avea de ~ cu...>to have (all)
funerar:funeral|funerary one's work cut out with...|<a da de ~ cui
funest:fatal|deadly|nefarious|disastrous|cala furchet:rowlock
mitous|fateful furculita:fork
fungicid:fungicide furculita(de car):shaft
funicular:cable railway/car|telpher furculita(de car):thill (of a carriage)
funie:rope furda(de lina):waste rubbish
funie(mai subtire):line furfurol:furfurol(e)
funie(mai subtire):cord furgon:fourgon|van
funie(otgon):cable|<a se apropia/stringe furgon:ammunition wagon
funia de par>to be at the end of one's furibund:mad|furious|full of fury
tether|<a se apropia/stringe funia de par>to furie:(great) rage|fury|enraged state|passion
be on one's last legs|<nu vorbi de funie in
furie(minie):violent wrath/anger
casa spinzuratului>name not a halter in his
house that hanged himself furie(ca acces):fit of bad temper
funigei:gossamer furie(ca acces):wax
funingine:soot furie(nebunie):madness
fura:to steal|to pilfer|to filch|to prig|to furie(nebunie):frenzy
nick|to crib|to bone|to snake|to wolf furie(a vintului):fury
fura(a sustrage):to purloin furie:violence
fura(a sustrage):to abstract furie(femeie rea):fury|termagant|shrew
fura(copii, femei etc.):to kidnap

466
furie:Fury|<a-si revarsa furia asupra furnica(gidilituri, intepaturi)(gidilituri,
cuiva>to vent one's passion/rage upon intepaturi):pins and needles
smb.|<a fi cuprins de furie>to fly into a furnica(gidilituri, intepaturi):tingling|<~
passion|<a fi cuprins de furie>to grow alba entom.>white ant (Termes)|<~ mare/de
furious|<a fi cuprins de furie>to get into a padure entom.>horse ant|<oua de
temper|<a fi cuprins de furie>to fly off the furnici>ant's eggs|<am furnici>I have pins
handle|<a spumega d and needles
furier:military clerk furnicatura(mincarime):itch
furios:raging|enraged|furious|full of furnicatura(intepaturi)(intepaturi):pins and
fury|mad with rage|frantic|in a wax needles
furios(d. vint):raging furnicatura(fiori):creeps
furios(d. vint):howling furnir:veneer
furios:furiously etc. furnituri(obiecte furnizate)(obiecte
furis:stealthy|furtive furnizate):supply of goods
furis(ascuns):secret furnituri(obiecte furnizate)(obiecte
furis(ascuns):hidden|<(pe) furnizate):supplies
~>stealthily|<(pe) ~>by stealth|<(pe) ~>on furnituri(obiecte furnizate)(obiecte
the sly furnizate):requisites
furisa:to creep/slip along furnituri(in croitorie)(in
furisa(a se strecura):to sneak croitorie):trimmings
furisa(a se strecura):to skulk furnituri(in croitorie):furnishings
furisa(incet):to slink (along) furniza(a livra):to deliver
furisa(in intuneric):to prowl about furniza(a procura)(a procura):to
furisa(a o sterge):to sneak/slink/steal away supply/provide smb. with
furisa(a o sterge):to take French leave|<a se furniza(a procura):to furnish smb. with
~ in...>to steal into... furnizor:purveyor|(wholesale) contractor
furlandisi:to do the swell furnizor(de alimente):provider
furnal:(blast) furnace furnizor(de alimente):caterer
furnalist:blast-furnace worker furnizor(de alimente):tradesman
furnica(a misuna):to swarm|<a ~ de...>to furnizor(de mobile):furnisher
teem with...|<a ~ de...>to abound furnizor(de articole de croitorie):outfitter
with/in...|<a ~ de...>to be furori:P|<a face ~ pl.>to make/create a
crammed/crowded with...|<a ~ de... (d. un sensation|<a face ~ pl.>to cause a stir|<a
loc plin de insecte etc.)>to be alive face ~ pl.>to create a furore
with...|<a-l ~>to itch one|<a-l ~ (a simti fursecuri:fancy cakes/biscuits
furnicaturi, intepaturi)>to have pins and
furt:theft|robbery|larceny
needles i
furt(marunt):petty larceny
furnicar:wood pecker (Picus)
furt(delapidare):embezzlement
furnicar(musuroi):ant hill
furt(delapidare):defalcation
furnicar(musuroi):formicary
furt(cu spargere):burglary
furnicar(de oameni)(de oameni):crowd
furt(cu spargere):burglarious
furnicar(de oameni)(de oameni):throng
furt(cu spargere):robbery
furnicar(de oameni)(de oameni):host
furt(literar):plagiarism|<~ calificat
furnicar(de oameni)(de oameni):troop
jur.>aggravated theft|<a comite un ~>to
furnicar(de oameni):multitude commit a theft/larceny

467
furtisag:petty theft/larceny|pilfering fuscel(de scara):step of a staircase
furtun:hose|flexible tube (pipe) fuscel:fillet, ledge
furtuna:storm fusiform:fusiform, spindle-shaped
furtuna:cyclone fustanela:fustanella, kilt
furtuna(cu trasnete):electric storm fusta(purtata sub foi):petticoat|<~
furtuna(cu trasnete):thunderstorm tiroleza>dirndl|<~ tiroleza (foi)>skirt|<a
furtuna(curent de vint):gust of wind alerga dupa toate fustele fam.>to be always
after a petticoat
furtuna(vreme de ~)(vreme de
~):stormy/dirty weather futurism:futurism
furtuna(de aplauze etc.)(de aplauze futurist:futurist
etc.):storm fuzelaj:fuselage
furtuna(zbucium)(zbucium):agitation, fuzeta:steering swivel
unrest fuzibil:fusible, liquefiable
furtuna(zbucium)(zbucium):tumult fuzibilitate:fusibility
furtuna(zbucium)(zbucium):commotion fuziona:to (s)melt, to fuse
furtuna(rascoala)(rascoala):riot fuziona:to coalesce
furtuna(rascoala):mutiny|<se fuziune:fusion, merger, merging
apropie/pregateste o puternica ~>there is a
heavy storm brewing/gathering|<furtuna se
dezlantui>the storm broke forth|<e ~>it is
stormy weather, fam. it's blowing great
guns|<cine seamana vint culege ~>he that
sows the wind reaps/shall reap the w
furtunos:stormy, tempestuous
furtunos(d. mare):rough
furtunos(d. vreme):stormy
furtunos(d. vreme)(d. vreme):dirty
furtunos(agitat)(agitat):agitated, stormy,
tempestuous
furtunos(impetuos):impetuous, passionate,
boisterous
furtunos:tempestuously etc.|<aplauze
furtunoase>stormy/tumultuous/loud
applause
furuncul:boil
furunculoza:furunculosis
fus(pt. tors):spindle
fus:shaft/trunk of a column
fus(la moara):axle, shaft
fus:anchor shank|<~ orar astr.>meantime
zone|<in forma de ~>spindle-
shaped|<subtire ca un ~>(as) thin as a lath
fusar:species of blenny, v. Tipar
fuscel:crossing/dividing rod
fuscel(de scara):rung/step of a ladder

468
469
gabara:scour galant(d. gesturi etc.):courteous
gabardina:gaberdine|gabardine galant(d. gesturi etc.):polite
gabarit(dimensiuni)(dimensiuni):size galant(cuceritor):swaggering
gabarit(dimensiuni):dimensions galant(darnic):generous
gabie:top galant(darnic):liberal
gabier:topman galant:gallantly
gabion:gabion galantar:show/shop window|shop front
gadina(fiara salbatica):wild beast galanterie(politete):gallantry
gadina(monstru):monster galanterie(politete):gallant manners
gafa:blunder galanterie(politete):courtesy
gafa:solecism|<a face o ~>to put one`s foot galanterie(pravalie,
in it|<a face o ~>to make a blunder|<a face maruntisuri):haberdasher`s
o ~>to drop a brick|<a face o ~>to crack the galanterie(pravalie, maruntisuri):hosier`s
bell galanterie(obiecte de ~):haberdashery
gagist:musician not on the strength galanterie(gde barbat):men`s haberdashery
gaibarace(picioare)(picioare):pegs galanterie(de barbat)(de barbat):notions
gaibarace(picioare)(picioare):props galanterie(de barbat):hosiery
gaibarace(picioare):pins, trotters galantom:generous|liberal
gaibe:v. gaibarace galantom:generously
gaica:strap galanton:v. galantom
gaida:bag pipe galaxie:galaxy
gaida:v. gaibarace gala(pompa):gala
gaie:(jack)daw|<iarba gaii bot.>hawk gala(pompa):pomp
weed|<a se uita cu un ochi la ~ si cu altul la
gala(pompa):state
tigaie>to look both ways for Sunday|<a se
uita cu un ochi la ~ si cu altul la tigaie>to gala(festivitate):festivity
look nine ways|<a se tine ~ de/dupa gala(festivitate):gala
cineva>to hang on smb.`s skirts|<a se tine ~ gala(festivitate):fete|<haine de ~>full
de/dupa cin dress|<haine de ~>one`s Sunday
gaita(mahalagioaica)(mahalagioaica):tell- best|<reprezentatie de ~ teatru>dress
tale performance
gaita(mahalagioaica):sieve|<~ de munte galben:yellow
ornit.>nucifrage|<~ de munte ornit.>nut galben(galbui):yellowish
cracker|<~ vinata ornit.>roller galben(batind in cafeniu):fallow
gaj:mortgage galben(datorita icterului):jaundiced
gaj(chezasie):pledge galben(palid):pale
gaj(la jocurile de societate):forfeit galben(palid):blanch(ed)
gaj:forfeits galben(palid):pallid
gal:Gaul galben(de oboseala):wan
galactic:galactic galben(blond):fair
galactometru:milk densimeter galben:ducat
galactoza:galactose galben:yellow (colour)
galalit:galalith galben(ca vopsea):yellow dye
galant(d. barbati):gallant galben(ca vopsea):yellow colouring
galant(d. barbati):attentive to women substance|<~ ca ceara/turta de

470
ceara>deadly/ashy/ghastly pale|<~ ca galion:galley
ceara/turta de ceara>pale as a galiu:gallium
ghost/sheet|<~ de frica>pale with galomanie:gallomania
fear|<friguri ~e med.>yellow
galon:braid|galloon
fever/jack|<lemn ~ bot.>barberry bush|<a se
face ~>to turn yellow|<a se face ~ (a galon(de aur):gold lace
gale:oak apples/nuts/plums/galls galon:stripes
galena:galena galonat:gallooned|laced
galenti:wooden shoes|sabots|clogs galop:gallop
galera:galley galop(dans):galop|<in ~ fig.>rapidly, fast
approaching|<in plin ~>at full gallop/tilt|<in
galerie(coridor):gallery
~>at gallop|<mers in ~>gallop(ing),
galerie(coridor):corridor gallopade
galerie(camera lunga):long room galopa:to gallop
galerie(sala pt. expunere de colectii:gallery galopant:<tuberculoza/ftizie/oftica ~a
galerie(de mina):gallery med.>galloping/rapid consumption
galerie(de mina):drift galosi:galoshes|goloshes|overshoes
galerie(de mina):level galosi:rubbers
galerie(de mina):road galvanic:galvanic|<curent ~>galvanic
galerie:paradise current|<pila ~a>galvanic pile
galerie(spectatori):audience galvanism:galvanism
galerie:lookers-on galvaniza:to activate
galerie(a unei echipe):supporters galvanocauter:galvanocautery
galerie(a unei echipe):backers galvanometric:galvanometric
galerie(spectatori de la galerie):the gallery galvanometru:galvanometer
galerie:moulding galvanoplastic:electrometallurgic
galerie(de soba):fret|fender|curb galvanoplastie:electrotyping
galerie:covered passage|<~ captanta galvanoscop:galvanoscope
hidr.>catch gallery|<~ de abataj/exploatare galvanotehnica:galvanotechnics
min.>working face drift|<~ de aeraj galvanotipie:galvanotypy
min.>air-way/gallery|<~ de aerisire hidr.
gama:gamut|<gama do major>the scale of c
etc.>air channel|<~ de explorare
major|<~ de culori>colour scale
min.>exploration drift|<~ de inaintare
min.>heading gallery|<~ de picturi>pict gamba:shank
gales(languros):languid gambeta:bowler hat
gales(languros):languorous gambit:gambit
gales(amoros):amorous gamela:dixie
gales(trist):sad gameti:gametes
gales(trist):melancholy gamma:gamma
gales:languidly|<a privi ~ la cineva>to cast gamopetal:gamopetalous
amorous glances at smb.|<a privi ~ la gamosepal:gamosepalous
cineva>to make sheep`s eyes at smb. gang(galerie):gallery
galic:Gallic, Gaulish|<acid ~>gallic acid gang(pasaj):passage
galicism:Gallicism gang(coridor):corridor
galimatic:balderdash|jumble of nonsense gang:gallery
galinacee:gallinaceae ganga:gang(ue)

471
ganglion:ganglion gara(mica, amer.):depot|<Gara de Nord>the
ganglionar:ganglionic Northern (Railway) Station|<~ de
gangrena:to gangrene|to mortify marfuri>goods station|<~ maritima>harbour
station
gangrena:to gangrene|to cause to mortify
gard:fence
gangrena:mortification
gard(mai ales viu):hedge
gangrena(a osului):necrosis
gard(zid):wall
gangrena:canker
gard(pt. pesti):creek
gangrenos:gangrenous|gangrened
gard(pt. pesti):back water
gangster:gangster
gard:hurdle|<~ de maracini>thorn/thorny
gara(un tren):to shunt on to a siding
hedge, hedge of thorns|<~ de
gara(un tren):to side-track piatra>wall|<~ de uluci>paling|<~ din
gara(o masina):to garage scinduri>wooden fence|<~ impletit/de
garafa:decanter|carafe nuiele>hurdle|<~ viu>(living/quickset)
garaj:garage|<linie de ~ ferov.>side-track, hedge|<110 metri ~uri sport>110 metres
siding hurdles|<a sari ~urile/peste ~uri>to run aft
garant:guarantor|surety|bail garda(straja):watch
garanta:to warrant|to guarantee garda(straja):guard
garanta(a asigura):to assure garda(oameni):(men on) guard
garanta:to warrant|<a ~ pentru...>to vouch garda(oameni):guardsmen
for... garda(soldati)(soldati):guardsmen
garantat:guaranteed garda:(body) guard
garantat:there`s no doubt about it ! garda(la minerul unei sabii):hilt guard
garanta:dyer`s madder garda(pozitie la scrima, box):guard
garantie(a calitatii etc.)(a calitatii garda:ground clearance of the propeller|<a
etc.):warranty face ~, a fi de ~ inv.>to be in waiting|<~
garantie(a calitatii etc.)(a calitatii civica/nationala>national guard|<~ de
etc.):guarantee onoare>guard of honour|<~
garantie(de plata)(de plata):guaranty personala>life/body guard(s)|<camera de ~
med.>emergency room|<cavalerie de ~
garantie(a executarii unui contract)(a mil.>horse guards|<cavalerie de ~ mil.
executarii unui contract):guarantee
gardenie:gardenia (Gardenia)
garantie(a executarii unui contract)(a
executarii unui contract):pledge garderob:wardrobe|clothes press
garantie(de intretinere)(de intretinere):after garderoba:v. garderob
the sales service garderoba(camera):cloakroom
garantie(concret):bail garderoba(imbracaminte):wardrobe
garantie(concret):security garderoba(imbracaminte):clothes
garantie:token|<cu ~>warranted|<cu garderobier:cloakroom attendant
~>guaranteed|<scrisoare de ~>letter of gardian(pazitor):guard(ian)
indemnity|<a da ~>to warrant|<a da pe ~>to gardian(pazitor):warder
let out on bail|<in aceasta sta garantia gardian(pazitor):watchman
succesului>this is the pledge/earnest/token
gardina:chime|chimb
of success
gardist:cop(per)
garantina:garancin(e)
garf:spare rib
gara:(railway) station
gargara:throat wash
gara(terminus):terminus

472
gargarisi:to gargle (one`s throat) gata(prompt):prompt|<~ de drum>ready to
garmond:small pica start (on a journey)|<~ de lupta>game|<~ de
garnisaj:torrent bed lining lupta mil.>ready for battle|<~ de lupta
mar.>cleared for action|<~ - ~ sa...>all
garnisi:to trim|to do up
but...|<~ - ~ sa...>within an ace of...|<bani
garnisi(o mincare):to garnish ~>ready/cash money|<fecior de bani
garnisi(pietre pretioase):to set ~>young man with an influent
garnitura(podoabe):trimming(s) gater:frame/reciprocating saw
garnitura(podoabe):decoration(s) gaura:hole
garnitura(podoabe):ornaments gaura(deschizatura):opening
garnitura(unelte):set gaura(deschizatura):gap
garnitura(unelte):tool outfit gaura(deschizatura):aperture
garnitura(grup de obiecte):set gaura(cavitate):cavity
garnitura(asortiment):assortment gaura(cavitate):cave
garnitura:garreting gaura(cavitate):hollow
garnitura(la mincare):garnish(ing) gaura(crapatura):crack
garnitura(la mincare):trimmings|<~ de gaura(crapatura):break
birou>office fittings|<~ de mobile>suite/set gaura(crapatura):chink
of furniture|<~ de pat>bedding
gaura(a animalelor salbatice):hole
garnita:can
gaura(a animalelor salbatice):den
garnita(pt. lapte):milk can
gaura(a animalelor salbatice):burrow
garnizoana:garrison
gaura(a animalelor
garoafa:pink|<garoafe salbatice/de salbatice):warren|lodge|earth|<gaura cheii,
munte>superb pink ~ de broasca>keyhole|<~ de ac>eye of a
garofita:china pink needle|<~ de explorare min.>exploration
garson:boy|waiter|<tunsa ~>with an Eten hole|<~ de fund mar.>bottom hole|<~ de
crop mina min.>blast/drill hole|<~ de
garsoniera:bachelor rooms/flat sfredel>bore/drill hole|<~ de sonda>bore
gasteropode:gasteropoda hole|<a avea gauri la ciorapi>to hav
gastralgie:stomach pains gauss:gauss
gastric:gastric|<suc ~>gastric juice gavota:gavotte
gastrita:inflammation of the stomach gaz(tesatura fina):gauze
gastroenterita:gastro-enteritis gaz(petrol lampant):kerosene
gastrointestinal:gastro-intestinal gaz(tesatura fina):gossamer
gastronom:gastronomical gaz(petrol lampant):petroleum
gastronom:gastronome(r)|gourmet gaz(petrol lampant):lamp oil
gastronomic:gastronomical gaz:wind(s)|<~ aerian>illuminating/coal
gas|<~ asfixiant>asphyxiating/poison
gastronomie:gastronomy
gas|<~ asfixiant min.>choke/black damp|<~
gasca:gang|pack|knot|kit|set|lot carbonic>carbon dioxide|<~ de
gasca(clica):clique|<spirit de ~>cliquism, cracare>cracking gas|<~ de lemn>wood
clannishness|<toata gasca>the whole kit/set gas|<~ de mina>v. grizu|<~
gata:ready ilariant>laughing gas|<~ lacrimogen>tear
gata(pregatit):prepared gas|<~ metan>m
gata(dispus):game gaza:to gas
gata(in ordine):in order gazare:gasification

473
gazbeton:gas concrete gainar(borfas):thief
gazda(amfitrion):host gainar(borfas):pickpocket
gazda(amfitrion)(amfitrion):hostess gainar:goshawk
gazda(ant. chirias):landlord gainat:bird dung|droppings
gazda(ant. chirias)(ant. chirias):landlady gaina(puica)(puica):pullet
gazda(proprietar):owner gaina(pui)(pui):chicken
gazda(locuinta):lodging(s) gaina(palarie)(palarie):roof
gazda(locuinta):diggings gaina(palarie):castor|<~ de balta
gazda(locuinta):digs|<a se aseza in ~ la ornit.>gallinule|<~ de mare ornit.>guinea
cineva>to take up one`s lodgings/quarters at fowl/hen|<~ de padure ornit.>blackgame|<~
smb.`s house|<a primi in ~ (a gazdui)>to ingrasata/indopata>fattened hen|<~
house|<a primi in ~ (a gazdui)>to lodge|<a plouata>milksop|<~ de apa ornit.>v.
primi in ~ (a gazdui)>to put... up|<a lisita|<~ plouata>chickenheart|<ca o ~
sta/sedea in ~>to lodge|<a sta/sedea in ~>to plouata>like a wet rag|<de risul
live in lodgings|<a sta/ gainilor>enough
gazel:g(h)azel gainarie(curte):poultry yard
gazela:gazelle gainarie(cotet):hen coop/house
gazetar:journalist|pressman|newspaper gainarie(hotie)(hotie):pilfering
man|newsman gainarie(hotie)(hotie):petty theft/thieving
gazetar(reporter):reporter gainarie(hotie):catch
gazeta(ziar):(news)paper gainita:star-of-bethlehem
gazeta(ziar):journal|<~ de perete>wall gainusa:the Pleiades
newspaper/gazette gaitan:v. ceapraz
gazetaras:dotter galagie:noise|hubbub|racket|din
gazetaresc:journalistic|newspaper...|<stil galagie(tipete):clamour
~>journalese galagie(agitatie):bustle
gazetarie:journalism galagie(zarva):tumult
gazifer:gas-making galagie(zarva):rioting
gazifica:to gasify galagie(zarva):row
gazogen:gas-producing galagie(cu bataie):brawling
gazolina:gasolene galagie(scandal):fuss|bluster|<a face ~>to
gazometru:gasometer make a noise/hubbub/song (about smth.)|<a
gazometru(rezervor de gaz):gas tank face ~>to kick up a row
gazon:turf|sod|sward|fine/short grass galagios:noisy|blustering|riotous
gazos:gaseous|gasiform|<apa gazoasa>soda galagios:noisy/blustering/riotous
(water)|<apa gazoasa rar.>seltzer person|brawler|rioter
water|<corp ~>gaseous body galbeaza:liverworts
gabji:to seize galbejeala:pallor|paleness|sickliness|wannes
gabui:v. gabji s
gagauta:scatterbrains|nincompoop|noodle|ni galbeji:to turn yellow
nny galbeji(a pali):to grow pale
gaina:to mute galbeji(a slabi):to waste away
gainar(vinzator de gaini):poulterer galbejit:icteric(al)
gainar(hot de gaini):stealer of poultry galbejit(palid):pale
gainar(hot de gaini):roost robber

474
galbejit(palid):livid gargaun(idei nastrusnice)(idei
galbenea:water cresses nastrusnice):maggots
galbeneala(paliditate):pallor gargaun(ginduri melancolice):blue
galbeneala(paliditate):pallidness devils|<are ~i in/la cap (are idei
nastrusnice)>he has maggots in the
galbeneala(paliditate):paleness
brain|<are ~i in/la cap (are idei nastrusnice)
galbeneala:yellow dye sl.>he`s making buttons|<are ~i in/la cap (e
galbenele:chanterelle melancolic)>he is in a brown study/in the
galbenus(de ou):yolk of an egg doldrums|<are ~i in/la cap (e
galbenus(de ou):vitellus melancolic)>he whim
galbenus:hawk`s beard gasi(a afla):to find
galbinare:icterus gasi(a afla):to find out
galbinare(paliditate):pallor gasi(a da de):to come across
galbinare:sawwort gasi(a descoperi):to discover
galbior:yellowish gasi(a socoti):to find
galbior(blond):fair gasi(a socoti):to think
galbui:yellowish gasi(a socoti):to consider
galeata(vas):pail gasi(a fi apucat de):to be seized/taken with
galeata(vas):bucket gasi(a fi situat):to lie
galeata(pt. laturi):slop pail gasi(a fi situat):to be situated
galeata(continut):pailful|bucketful gasi(a se ridica):to stand
galigan:strapper gasi(a se pomeni):to find oneself
galigan(lungan):lamp post gasi:to be found/available|<se
galusca:dumpling gasesc...>there are...|<se gasesc oameni
care...>there are people who...|<se
galusca(gogolos):ball|<~ de carne>meat
gaseste...>there is...|<care se gaseste...>to
ball|<~ de cartofi>potato ball|<a-nghiti
be found...|<nu se gaseste, nu e de ~t>it is
galusca>to swallow the pill
not/hardly available|<unde se gaseste
gaman:gluttonous|greedy|ravenous ?>where is it available ?|<a
gaman:glutton gasire:finding etc. v. gAsi
gaman:greedy guts/hog gasitor:finder
gamalie:head of a pin|pin`s head|<ac cu gata:v. gati
~>pin
gateala(toaleta):dressing
gaoace:shell
gateala(toaleta):adornment
gaoace(coaja de ou):egg shell
gateala(toaleta):toilet
gaoace(de nuca):nut shell
gateala(imbracaminte):finery
gaoace(de melc):snail shell
gateala(imbracaminte):elegant attire
gaoace(in faguri):cell
gateala(imbracaminte):stylish dress
gardinar:crozer|notcher
gateje:faggots|brushwood
gargarita:ladybug|<gargarita fructelor
gati(mincare):to cook
entom.>fruit weevil
gati(mincare):to prepare
gargaun(idei nastrusnice)(idei
nastrusnice):cranks gati(mincare):to make/get ready
gargaun(idei nastrusnice)(idei gati(a fierbe):to boil
nastrusnice):buzzes gati(a imbraca frumos):to dress up
gati(a termina):to finish

475
gati(a termina):to end gazdui:to house|to lodge
gati:to cook gazdui:to harbour
gati(a se pregati):to prepare (oneself) gazdui(mai ales un prieten):to
gati:to be cooked accommodate
gati(a se imbraca):to dress gazdui(mai ales un prieten):to put up
gati(elegant):to dress up gazdui(mai ales un prieten):to receive
gati(elegant):to smarten (oneself) up gazdui(mai ales un prieten):to take in
gati(elegant):to tog oneself up/out gazdui:to lodge|to take up one`s lodging|to
gatire:cooking|v. gati stay|to live
gatit:dressed up etc. v. gAti gazduire:housing
gatit:cooking gazduire(ospitalitate):hospitality|v. gazdui
gaunos(scorburos):hollow geaba(zadarnic)(zadarnic):in vain
gaunos(gol):empty geaba(zadarnic)(zadarnic):vainly
gaunos(afundat):sunken geaba(gratis)(gratis):for nothing
gaunos(afundat):hollow geaba(gratis):gratis
gaunos:shallow|<cap ~>empty head|<cap geala:jar
~>shallow mind|<cu obraji gealau:trying/long plane
gaunosi>hollow-cheeked|<ochi geam(de fereastra):window pane
gaunosi>hollow/sunken eyes geam(fereastra):window
gaunosi:to hollow out geam(sticla):window/table/broad glass|<~
gaunosi:to grow hollow de vitrina>show/shop window|<~
gaunositura:hollow mat>matted/clouded glass|<usa cu ~>glass
gauri:to make a hole sau holes in|to pierce door|<a se uita pe ~>to look out of the
window
gauri(a perfora):to perforate
geamandura:buoy
gauri(a perfora):to punch
geamandura(de balizare):beacon (buoy)
gauri(cu burghiul):to drill
geamandura(baliza):balize
gauri(cu burghiul):to bore
geamantan:suitcase
gauri(cu gloante):to riddle
geamantan(mare):trunk
gauri:to be pierced
geamantan(mic):valise
gauri(a se rupe):to wear through
geamantan(mic):small portmanteau|<a face
gauri(a se rupe):to tear
~ul>to pack up
gaurire:piercing etc. v. gAuri
geaman:twin...
gaurire(perforare):perforation
geaman:castor and pollux|<patru
gaurit:pierced etc. v. gAuri|full of gemeni>four children/young at a
holes|holey birth|<patru gemeni>quadruplets
gavan(scobitura):hollow geamat:moan|groan
gavan(scobitura):cavity geambas:horse dealer/jobber
gavan:eye socket geambas(hot de cai):horse stealer/thief
gavan(strachina de lemn):wooden bowl geamblac:crownblock
gavan(polonic):skimmer geamgiu:glazier
gavan(polonic):ladle geamie:mosque
gazar:petroleum seller geamlic:glass partition
gazarie:oil pump geamparale(castaniete):castanets

476
geamparale(castaniete):bones gen(mod):way
geamparale(tril):trill|lively Rumanian folk gen(stil):style
tune gen(stil):manner
geana:eyelash|<~ de lumina>streak of gen:gender
light|<cu gene ostenite gen:like|not unlike|sort of|<~ de
(somnoros)>sleepy|<cu gene ostenite viata>manner of life|<~ul masculin
(somnoros)>drowsy|<cu gene ostenite gram.>the masculine gender|<~ul
(obosit)>tired|<cu gene ostenite comic>comedy|<~ul neutru gram.>the
(obosit)>weary|<in geana zilei>at neuter gender|<~ de a scrie>style of
daybreak|<pe geana cimpului>on the writing|<~ul tragic>tragedy|<~ul
horizon/skyline|<a da ochii in ge dramatic>the drama|<~ul uman>the human
geanta(servieta):portfolio race|<~ul epic>the epi
geanta(poseta):handbag|<~ de gena:gene
vinat>hunting/game bag|<~ de genealogic:genealogic(al)|<arbore
vinat>sportsman`s bag|<a fi pe ~>to be on ~>genealogical tree|<arbore ~
one`s bones|<a fi pe ~>to be on the rocks (lung)>(long) pedigree, lineage
gel:gel genealogie:genealogy|genealogical table
gelatina:gelatine genera:to generate|to engender|to give birth
gelatina(ca mincare):jelly to
gelatinos:jelly-like|gelatinous genera(a produce):to produce
gelos(pe):jealous (of) general:general|universal
gelos(invidios) (pe) rar:envious (of) general(comun):common
gelos(invidios) (pe) rar:jealous (of) general:general
gelos(invidios) (pe) rar:yellow general:general(s)|<adunare ~a>general
gelozie:jealousy assembly|<amnistie ~a>general
gelozie(invidie) rar:envy amnesty/pardon|<bilant ~>annual
gelui:to plane balance|<cartier ~>headquarters|<consul
~>consul general|<director ~>chief
gelui(cioplind):to rough-plane
manager|<guvernator ~>governor
gelui(cioplind):to jack (down) general|<in linii ~e>roughly (speaking),
gem:jam generally, in the mai
gema:gem|<sare ~>rock/common salt generalisim:generalissimo
gemanarita:orchis generalitate:generality
geme:to moan|to groan generaliza:to generalize
geme(a suspina):to sigh generaliza:to be generalized
geme(a suferi):to suffer|<a ~ de...>to generalizare:generalization|general
teem/swarm with...|<a ~ de...>to be conclusion
crowded with...|<a ~ de...>to be littered (up) generalizator:generalizing
with...
generare:engendering etc. v. genera
geminat:twin
generatoare:generatrix
gemut:moaning|groaning
generator:generating
gen(familie)(familie):family
generator:generator|<~ acustic>sound
gen(fel):kind generator
gen(fel):sort generatie:generation|lifetime|<a transmite
gen(fel):species din ~ in ~>to hand down
gen(mod):manner

477
genere:<in ~>in general|<in ~>generally geniu(esenta):spirit
(speaking)|<in ~>as a rule geniu(esenta):essence
generic:credit lines/titles geniu(fire):nature
generic:generic geniu(om cu calitati exceptionale):genius
generos(darnic):generous geniu(om cu calitati exceptionale)(om cu
generos(darnic):liberal calitati exceptionale):geniuses
generos(darnic):munificent geniu(spirit):genius
generos(darnic):bountiful geniu(spirit)(spirit):genii|guardian spirit
generos(larg la mina):open-handed geniu:the engineer corps|<~ bun>good
generos(nobil):noble genius|<~ rau>evil genius|<trupe de ~
generos(bun):kind(-hearted) mil.>engineer troops/corps|<trupe de ~ mil.
(in Anglia)>(Royal) Engineers
generos:generously
genocid:genocide
generozitate(darnicie):generosity
genotip:genotype
generozitate(darnicie):liberality
gentil(politicos):polite
generozitate(darnicie):munificence
gentil(bun):kind
generozitate(darnicie):bounteousness
gentil(dragut):nice|gentle
generozitate(darnicie):open-handedness
gentil(indatoritor):obliging
generozitate(noblete):nobility
gentil(curtenitor):amiable
generozitate(bunatate):kindness
gentil(curtenitor):courteous
genetic:genetic
gentil:politely
genetica:genetics
gentilete(politete):politeness
geneza:genesis|origin
gentilete(caracter indatoritor):obligingness
geneza:(book of) Genesis
gentilete(curtenie):amiableness
genial:(full) of genius|inspired
gentilete(curtenie):courteousness|engaging
genial(inzestrat):gifted
manner
genial(inzestrat):ingenious
gentilic:tribal|kinship...|<grup ~>kinship
genial(mare):great group|<organizare ~a>tribal
genial(stralucit):brilliant organization|<orinduire ~a>tribal system
genial:with genius|in a brilliant gentilom:gentleman
manner|<compozitor ~>composer of gentiana:gentian
genius|<idee ~a>brilliant idea|<idee
genuflexiune:genuflexion
~a>stroke of genius|<plan ~>brilliant plan
genunchi:knee
genialitate:quality of a genius
genunchi(cot de riu etc.):bend|<cadere in
genialitate(inzestrare):giftedness
~>going down on one's knees|<cadere in
genialitate(geniu):genius ~>prostration|<in ~ !>to your knees !|<a
genist:sapper pleca/indoi genunchii>to bend (on) one's
genital:genital|<organe ~e>genital/privy knee(s)|<a cadea/se lasa/se pune in ~>to go
parts|<organe ~e>genitals down/fall on one's knees|<a cadea/se lasa/se
genitiv(cazul posesiv)(cazul pune in ~>to kneel, v. Si Ingenun
posesiv):possessive case genunchiera:knee cap
genitiv(cazul posesiv):saxon genitive genune(abis):abyss
genitival:genitival genune(abis):chasm
genitival:as a genitive genune(prapastie):precipice
geniu(dispozitie naturala):genius genune(prapastie):gulf

478
genune(adincime intr-o apa):deep Georgicele:the Georgics
genune:abysm geosfera:geosphere
geocentric:geocentric geosinclinal:geosyncline
geocentrism:geocentricism geotehnica:geotechnics
geochimie:geochemistry geotermal:geothermal
geoda:druse geotropism:geotropism
geodezic:geodetic gepizi:Gepidae
geodezie:geodesy|geodetics ger:frost(y weather)|severe cold|<era un ~
geofizic:geophysical|<anul ~ de crapau pietrele>it was freezing hard|<era
international>the International Geophysical un ~ de crapau pietrele>it was bitter cold
Year gera:<a ~ afacerile cuiva>to manage smb.'s
geofizica:geophysics affairs
geofon:geophone gerant:managing
geogenie:geogeny gerant:manager|director|gerent
geognozie:geognosy gerant(al unei companii, in
geograf:geographer ec.cap.):managing director
geografic:geographical Gerar(ianuarie)(ianuarie):January
geografic:geographically|<harta Gerar:wolf month
~a>(geographical) map Gerila(Mos ~)(Mos ~):Jack Frost|Frosty
geografie:geography|<~ Gerila:chilly mortal|cold subject|hothouse
economica>statistical geography|<~ plant
fizica>physical geography|<~ german:German|<limba ~a>German|<limba
politica>political geography|<~ ~a>the German language|<vechii ~i>the
umana>anthropogeography Germani(cs)|<vechii ~i>the ancient
geoid:geoid Germans
geolog:geologist germana:German (woman sau
geologic:geological girl)|German|the German language
geologic:geologically germanic:Germanic|Teutonic|<limbi
~e>Germanic languages
geologie:geology
germanism:Germanism|German phrase sau
geometric:geometric(al)
idiom
geometric:geometrically|<desen
germanist:Germanic scholar|Germanist
~>geometrical drawing|<progresie
~a>geometrical progression germanistica:Germanic philology
geometrie:geometry germaniu:germanium
geometrie(ca materie de scoala germen(embrion):embryo|<~ii unei
si):Euclid|<~ analitica>analytic boli>the germs of a disease|<~ii unei
geometry|<~ descriptiva>descriptive boli>the seeds of a malady|<in ~e>in the
geometry|<~ in spatiu>solid geometry|<~ in bud|<a inabusi in ~>to nip in the bud
spatiu>geometry of space|<~ plana>plane germicid:germicidal
geometry germicid:germicide
geometru:geometrician|geometer germina:to germ(inate)
geometru(inginer hotarnic):surveyor germinare:germination
geomorfologie:geomorphology germinativ:germinal
geopolitica:geopolitics germinator:germinator
georgian:Georgian germinatie:v. germinare

479
geros:frosty gheata(cimp de ~):ice field
gerui:to be freezing/frosty gheata:ice plant
geruiala:frosty weather gheata(grindina) reg.:hail|<~ de
gerundiv(in limba latina)(in limba fund>ground ice|<~ plutitoare>floating
latina):gerundive ice|<~ plutitoare>floe|<la ~>kept in ice|<la
gerundiv(in limba engleza):gerund ~>iced|<rece ca gheata>(as) cold as
ice|<rece ca gheata>icy|<rece ca
gerunzial:participial
gheata>frosty|<sloi de ~>ice floe/drift|<a
gerunziu:present participle rupe/sparge gheata fig.>to break the ice|<a
gest:gesture pune la ~>to i
gest(miscare):movement gheb(cocoasa):hump
gest(miscare):motion gheb(cocoasa):hunch
gest(violent):gesticulation gheb(ridicatura):hillock
gest:geste|<~ frumos fig.>fine gesture|<~ gheb(ridicatura):mound
frumos fig.>beau geste|<a face ~uri>to gheb(ridicatura):knoll
gesticulate|<a face un ~>to (make a)
ghebe:honey agaric
gesture|<a exprima prin ~uri>to gesture
ghebos:hunched|hunchbacked|humpbacked
gestatie:period of gestation
ghebosa(a-si indoi spatele):to bend one's
gesticula:to gesticulate|to gesture
back
gesticula:to saw the air
ghebosa(a se apleca):to stoop
gesticulatie:gesticulation
ghebosa(a deveni incovoiat):to become
gestionar:manager|administrator|official in bent/round-shouldered
charge
ghebosa(a deveni ghebos):to become
gestiune:administration hunched
get:Geta ghebosat(incovoiat):stooping
get-beget:true-born|regular|of the ghebosat(incovoiat):bent
earth|earthy
ghebosat(incovoiat):round-shouldered|v.
getic:Getic ghebos
getuli:Getulians gheena:bottomless pit
geti:Getae gheisa:geisha
gheara(la animale):claw gheizer:geyser
gheara(la animale):ungula ghem:ball (of thread)
gheara(la pasari de prada):claw ghem:third stomach of the ruminants|<a
gheara(la pasari de prada):pounce (se) face ~>v. ghemui
gheara(la pasari de prada):talon ghemotoc:v. ghem|v. cocolos
gheara:pea of the anchor|<~ de pisica ghemui:to roll/coil up
mar.>grapnel|<~ de siguranta tehn.>safety ghemui:to roll/coil oneself up
tongs|<a apuca cu ghearele>to claw|<a
ghemui(pe vine):to crouch
scapa din ghearele mortii>to be snatched
from the jaws of death|<a avea pe cineva in ghemui(pe vine):to squat
ghearele sale>to have smb. in his grip|<a ghemui(de frica):to cower
cadea in ghearele... ( ghepard:hunting leopard
gheata:high shoe|boot gherdapuri:rapids|cataracts
gheata(pantof):shoe|<ghete de lac>patent ghereta(a paznicului):lodge
leather shoes ghereta(a mecanicului):driver's cage
gheata:ice ghereta:sentry box

480
ghereta(chiosc):booth ghici:to guess|to conjecture|to divine
gherghef:loom|frame ghici(a prezice):to predict
gherghef(pt. brodat):tambour ghici(a prezice):to foretell
gherghef(pt. dantela):lace frame ghici(a prevedea):to foresee
gherghin(ca pom):may (tree) ghici(a proroci):to prophesy
gherghina:georgine ghici(a descoperi):to find out
gheridon:guerdon ghici(a descoperi):to discover
gherla(inchisoare):prison ghici(a simti):to feel
gherla(inchisoare):quod ghici:to divine|to practise divination
ghermea:wooden dowel ghici(in stele):to read (in) the starts
ghes:v. ghiont ghici:to be guessed
ghes(indemn):spur ghici(a se intrevedea):to peep (behind
ghes(indemn):impetus|<a da ~ (cu dat.)>to smth.)
spur...|<a da ~ (cu dat.)>to goad...|<a da ~ ghici(a aparea):to loom|<ghici (in carti)>to
(cu dat.)>to prompt...|<a da ~ (cu dat.)>to tell fortunes/smb.'s fortune (by cards)|<ai ~t
stimulate...|<a da ~ (cu dat.)>to give !>you guessed it/right !|<a ~ o enigma>to
impetus to...|<a da ~ (cu dat.)>to start... solve a riddle|<a ~ gindurile cuiva>to read
off|<a da ~ (cu dat.)>to urge... smb.'s thoughts|<a ~ intentiile cuiva>to
gheseft(afacere):business read through smb.'s intentions|<a ~
gheseft(afacere buna):bargain raspunsul>to hit upon
gheseft(afacere necinstita):sell ghicire:guess(ing)|guess work
gheseft(afacere necinstita):take-in ghicire(a viitorului):fortune telling
gheseft(afacere necinstita):swindling ghicire(a viitorului):prophesying|<pe
business|swindle ghicite>at random|<pe ghicite>at a
guess|<pe ghicite>by guesswork|<pe
gheseft(specula):spec
ghicite>on speculation
gheseft(specula):speculation
ghicit:v. ghicire
gheseftar(negustor necinstit):dishonest
ghicitoare:riddle|puzzle
dealer
ghicitoare(greu de dezlegat):enigma
gheseftar(speculant):windbag
ghicitoare(glumeata):conundrum
gheseftar(speculant):jackal
ghicitoare(femeie care ghiceste):fortune
ghetou:ghetto
teller
ghetre:gaiters|leggings
ghicitoare(femeie care
ghetuta:child's boot sau shoe ghiceste):soothsayer|<ghici ~a
ghetar:glacier mea>riddlemeree
ghetar:ice box|refrigerator|<~ ghicitor(cel care dezleaga o
plutitor>iceberg ghicitoar:guesser
ghetarie(cladire):ice house ghicitor(prezicator):diviner
ghetarie(odaie friguroasa):(very) cold room ghicitor(prezicator):soothsayer
ghetos:icy ghicitor(prezicator):fortune teller
ghetus:glazed/block frost ghid:guide
ghetus(concret):ice-covered/crusted ground ghid(carte):guide(book)
ghetus(patinoar):skating rink ghid(turistic):itinerary
ghetus(gheata):ice ghid(turistic):traveller's guide/handbook
ghiaur:giaour

481
ghid(turistic):tourist's ghimpe(motiv de suparare)(motiv de
vademecum/roadbook suparare):grudge
ghid(turistic):Baedeker ghimpe(necaz)(necaz):trouble
ghida:to guide|to direct|to conduct|<a se ~ ghimpe(tepusa intrata sub piele):prickle
dupa...>to be guided by...|<a se ~ dupa...>to ghimpe(tepusa intrata sub piele):splinter
take... as a guide|<a se ~ dupa...>to follow ghimpe(de arici):spine
the instructions etc. of...|<a se ~ dupa... (a fi
ghimpe(de mistret):quill
influentat de)>to be influenced by
ghimpe:butcher's broom|<a avea un ~
ghidaj:guiding
contra cuiva>to bear/owe smb. a grudge|<a
ghidon:handle bar sta ca pe ghimpi>to be on thorns|<a sta ca
ghidus:funny|merrymaking|joking pe ghimpi>to be on pins and needles
ghidus:merrymaker|wag|joker ghimpos(d. plante):thorny
ghidusar:v. ghidus ghimpos(d. plante):prickled
ghidusie(gluma):joke ghimpos(d. plante):prickly
ghidusie(farsa):farce ghimpos(d. arici etc.):spiny
ghidusie(farsa):practical joke ghimpos(ironic)(ironic):biting
ghidusie(farsa):prank ghimpos(ironic)(ironic):ironical
ghiftui:to stuff|to cram|to pamper ghimpos(aspru)(aspru):harsh
ghiftui:to stuff (oneself)|to stuff away|to ghimpos(aspru):cruel
gorge (oneself)|to gormandize|<a se ~ cu ghin(al rotarului etc.):croze(r)
prajituri>to gorge on cakes
ghin(cazma):pickaxe
ghigort:blacktail
ghin:(pick) mattock
ghileala:white
ghinda:acorn
ghileala:ceruse
ghinda(la jocul de carti):clubs
ghili(a inalbi):to bleach
ghindura(amigdala)(amigdala):tonsil
ghilimele(semnele citarii):quotation marks
ghindura(ganglion)(ganglion):ganglion
ghilimele(semnele citarii):quotes
ghindura(glandula):glandule
ghilimele(pt. subliniere):inverted
ghinion:bad/ill/hard luck|<am ~>I'm out of
commas|<a deschide ~le>to quote|<a
luck|<am ~>my luck is out|<a avea ~>to
inchide ~le>to unquote
have bad/ill/hard luck|<a avea ~>to have a
ghilotina:to guillotine run of ill luck|<a avea ~>to be an unlucky
ghilotina:guillotine fellow|<a avea ~>to be always in for it
ghimbir:zingiber ghinionist:unlucky fellow
ghimirlie(ferastrau):bow/fret saw ghinionist(la o cursa):also ran
ghimirlie(cocioaba):hovel ghint(de surub):(screw) thread
ghimirlie(cocioaba):shanty ghint(la teava unei arme):(groove of) rifling
ghimpat:<sirma ~a>barbed wire ghint(cui):clasp nail
ghimpe(spin):thorn ghintui(un cilindru):to groove
ghimpe(de conifer):needle ghintui(un surub):to thread
ghimpe(pt. cineva)(pt. cineva):eyesore ghintui(a tintui):to rivet
ghimpe(pt. cineva)(pt. cineva):thorn ghintui(a tintui):to nail
ghimpe(jignire)(jignire):offence ghintui(a tintui):to stud
ghimpe(nedreptate)(nedreptate):wrong ghintui(a tintui):to tack
ghintuit(d. o arma):rifled

482
ghintuit(d. o ghioaga etc.):nailed ghips(in sculptura si):plaster of Paris
ghintuit(d. o ghioaga etc.):studded ghips(sculptura):plaster cast
ghint:boot tree|last ghirca:hard/Algerian wheat
ghintura:yellow gential (Gentiana lutea) ghirlanda:garland|festoon|wreath
ghioaga(arma):mall ghiseu:pay desk/office
ghioaga(arma):martel ghiseu:(bookingoffice) window
ghioaga(arma):hurlbat ghiseu(teatru):box-office (window)
ghioaga(bita):club ghitara:guitar|<~ havaiana>Hawaiian
ghioaga(bita):cudgel guitar|<~ havaiana>ukulele
ghioc:cornflower (Centaurea cyanus) ghitarist:guitarist|guitar player
ghioc:cowrie (cypraea moneta) ghiu:spanker boom
ghioc(scoica):shell|<alb ca ~ul>lily- ghiuden:kind of dry mutton/beef suasage
/snowwhite|<a da in ~, a da cu ~ul>to tell ghiuj:old fog(e)y
fortunes by means of a cowry shell ghiulea:cannon ball
ghiocel:the first white hairs|<~ de gradina ghiveci:flower pot
bot.>daffodil (Narcissus ghiveci(mincare):vegetable
pseudonarcissus)|<~ de munte bot.>v. hotchpotch/hodgepodge
coprina|<~ de toamna bot.>gold lily
ghiveci(amestec):hotchpotch
(Amaryllis lutea)|<ghiocei
mari/bogati/bot.>snowflake (Leucojum ghiveci(amestec):hodgepodge
aestivum/vernum) ghiveci(amestec):farrago
ghiol(lac):lake ghiveci(amestec):olio
ghiol(balta):marsh ghiveci(amestec):potpourri
ghiol(apa adinca):(watery) gulf ghivent:thread
ghionder:raft pole ghiventui:to thread
ghionoaie:woodpecker (Picus)|<~ pestrita ghizd:casin (of a well)
ornit.>larger spotted woodpecker (Picus ghizdei:bird`s-foot trefoil
major) ghizdui:to case (a well)
ghionoi:pick gibon:gibbon (ape) (Hylobates)
ghiont:nudge|dig|poke gig:roll
ghiont(dat repede):jab (in the rib)|<a da ~uri gigant:giant|titan
(cuiva)>v. ghionti gigantic:gigantic|titanic
ghionti:to nudge|to dig|to poke/jab (in the gigantic(enorm):huge
rib)
gigantic(colosal):colossal
ghiort:glub (glub) !
gigantism:gigantism
ghiortai:v. chiorai
gigea:a duck of...
ghiosa:rose-engine tool
gigea(dragut):pretty
ghiotura(gramada):heap
gigea(dragut):sweet
ghiotura(mare numar):great numbers|lots
gigolo:gigolo|lounge lizard
ghiotura(mare numar):heaps
gimnast:gymnast
ghiotura(mare numar):hosts|<cu
ghiotura>by/in heaps|<cu ghiotura>by gimnastic:gymnastic|<exercitii
armfuls|<cu ghiotura>in clusters ~e>gymnastics|<exercitii ~e>gymnastic
exercises|<exercitii ~e (in grup)>drill|<pas
ghiozdan:satchel ~>double time
ghips:gyps(um)|plaster stone gimnastica:gymnastics|gym

483
gimnastica:drill|<~ ritmica>eurhythmics|<~ gionate(picioare):props
suedeza>Swedish gymnastics/exercises|<in gips:v. ghips
pas de ~>at the double time|<sala de gir:endorsement|<a da ~>v. gira
~>gym(nasium)|<a face ~>to do
gira:to guarantee
gymnastics/setting-up exercises
girafa:camelopard
gimnazial:gymnasium...
girant:v. gerant
gimnaziu:gymnasium
girant:endorser
gimnosperm:gymnospermous
giratoriu:gyratory|gyratiny|rotary
gimnosperme:gymnosperms
girometru:gyrometer
gimnot:electric eel (Gimnotus)
giroplan:gyroplane
gin:gin
giroscop:gyroscope
gineceu:gynaeceum
giroscopic:gyroscopic
ginecolog:gynaecologist
giugiuc(frumos):topping
ginecologic:gynaecological
giugiuc(frumos):swell
ginecologie:gynaecology
giugiuc(frumos):slap-up
ginere:son-in-law
giugiuleala:fondling|necking|cuddle|cuddlin
ginere(mire) pop.:bridegroom
g|caressing
gingas(plapind):fragile
giugiuli:to fondle|to caress|to cuddle
gingas(plapind):frail
giugiuli:to bill and coo
gingas(delicat):delicate
giulgiu(pinza fina):fine linen
gingas(delicat):dainty
giulgiu(pt. mort):shroud
gingas(d. voce etc.):gentle
giulgiu(pt. mort):cerement
gingas(dragastos):loving
giulgiu(pt. mort):winding sheet
gingas(dragastos):affectionate
giulgiu(val)(val):veil
gingas(dragastos):tender
giulgiu(val):shroud
gingas(dragastos):sweet
giumbus:farce|buffoonery|drollery|antics
gingas(nazuros):fastidious
giumbus(gluma):joke
gingas(nazuros):squeamish
giumbus(gluma):jest
gingas(nazuros):dainty
giumbus(prostie):(tom-)foolery
gingas:delicately|gingerly etc.
giumbusluc:v. giumbus
gingasie:fragility|frailty|gentleness etc. v.
giuvaer:jewel
gingaS
giuvaer(nestemata):gem
gingie:gum
giuvaer(nestemata):precious stone
gingival:gingival
giuvaer:treasure
gingivita:gingivitis
giuvaergiu:jeweller
ginistru:broom (Genista)
giuvaericale:jewel(le)ry
ginta:tribe|kin(dred)
gide:v. calau
ginta(rasa):race
gidila:to tickle|to titillate
ginta(origina):origin|<dreptul gintilor>the
law of nations gidila(a maguli):to flatter
gioarsa:tatters|rag|clout gidila:to tickle oneself|<a-l ~>to feel a
tickling in one`s throat etc.
giol:dally|dally bones
gidilatura:tickle
gionate(picioare)(picioare):pegs
gionate(picioare)(picioare):pins

484
gidilatura:flattery|<a simti o ~>to feel a gilgii(a tisni cu zgomot):to
tickling bubble/gush/flow forth
gidilicios:ticklish gilgii(a clipoci):to murmur
gidilitor:tickling|titillating gilgii(a clipoci):to purl
gifii:to pant|to gasp|to breathe with gilgii(a clipoci):to babble
difficulty|to wheeze gilgii:to gush forth
gifii(d. cai):to roar gilgiit:gurgling etc. v. gIlgIi|cackle, gaggle
gifii(d. o locomotiva):to puff gilgiitor:gurgling etc. v. gIlgIi
gifiitor:panting etc. v. gIfIi gilgiitura:babble|gurgle|bubble
gigii:to cackle gilma(dimb):hillock|v. gilca
gigii(d. giste si):to gaggle gind:thought
gigilice(fiinta mica):wee/tiny/puny creature gind(convingere):idea
gigilice(pitic):pygmy gind(intentie):mind
gigilice(lucru mic):trifle gind(convingere):conviction
gigilice(farima):crumb gind(idee):idea
gigilice(farima):manikin gind(plan):plan
gigilice(prichindel):whipper-snapper gind(idee):notion
gigilice(prichindel):hop-o-my-thumb gind(plan):scheme
gigilice(prichindel):dandiprat gind(minte):mind
gigilice(prichindel)(prichindel):dot gind(parere):opinion
gigilice(buftea):dumpling gind(minte):brains
gigilice(buftea):dumpy gind(meditare)(meditare):thinking
gil:cluck ! gind(intentie):intention
gilca(umflatura):swelling gind(meditare)(meditare):thoughts
gilca(umflatura):wen gind(intentie):thought
gilca(amigdala) pop.(amigdala) pop.:tonsil gind(meditare)(meditare):meditation
gilca(amigdalita)(amigdalita):tonsillitis gind(presimtire):presentiment
gilca(amigdalita):quinsy|<a avea gilci>to gind(presimtire):anticipation
suffer from tonsillitis|<a avea gilci fig.>to gind(griji)(griji):anxiety
speak huskily
gind(griji)(griji):apprehension
gilceava(cearta):quarrel
gind(griji)(griji):qualm
gilceava(cearta):feud
gind(dorinta):wish
gilceava(discutie aprinsa):argument
gind(dorinta):will
gilcevi:to argue|to altercate
gind(dorinta):liking
gilcevi(cu galagie):to brawl
gind(fantezie):imagination
gilcevi(cu galagie):to squabble
gind(amintire):recollection|<~
gilcevi(cu galagie):to (have a) row ascuns>mental reservation|<~
gilcevire:quarrel(lng) ascuns>deep/crooked design|<un ~ bun>a
gilcevitor:quarrelsome|contentious|nagging| bright idea|<un ~ bun>a happy
cantankerous inspiration|<~uri negre>dark thoughts|<~uri
gilcevitor:wrangler|brawler|quarrelsome negre>moping|<~uri razlete>stray
person|nagger thoughts|<cu ~ul de a...>with the intention
gilgii:to gurgle|to bubble to/of...|<dus pe ~uri>deep

485
gindac:coleopter|<~ de faina>v. morar|<~ ginditor(plin de grija):full of care
de mai>cockchafer (Melolontha ginditor(absorbit):absorbed/engrossed in
vulgaris)|<~ de matase>silkworm (Bombyx thought
mori)|<~ negru/de bucatarie/de casa>v. ginditor:thinker
svab|<~ verde/de trandafir>Spanish fly,
ginganie:(small) insect
cantharis (Lytta vecatoria)
gingav:stuttering|stammering
gindi:to think
gingav:stutterer|stammerer
gindi(a reflecta):to reflect
gingaveala:v. gingavit
gindi(a rationa):to reason
gingavi:to stutter|to stammer
gindi:to think
gingavit:v. gingav
gindi(a considera):to think
gingavit:stuttering|stammering
gindi(a considera):to consider
ginguri(d. copii):to prattle
gindi(a spera):to hope
ginguri(d. porumbei):to coo
gindi:to think
gingurit:prattling|prattle|babble|baby
gindi(a considera):to think
talk|cooing
gindi(a considera):to consider
ginj:bast rope
gindi(a socoti):to deem
ginsac:gander
gindi(a reflecta):to ponder
girbaci:whip|leather scourge
gindi(a planui):to plan
girbaci(pt. cai):horse whip
gindi(a medita):to meditate
girbov:bent
gindi(a medita):to cogitate to brood
girbov(cocosat):hunch-backed
gindi(a-si inchipui):to imagine
girbov(cocosat):round-shouldered
gindi(a-si inchipui):to fancy
girbovi:to crook|to bend
gindi(a-si inchipui):to believe
girbovi:to become bent/round-shouldered
gindi(a-si inchipui):to think
girbovit:v. girbov
gindi(a ezita):to hesitate
girla(riu mai mic):brook
gindi(a ezita):to waver in one`s
girla(riu mai mic):rivulet
resolution|<iti da de ~t>that is smth. to
think about|<iti da de ~t>it sets one girla(riu mai mic):stream (-let)
thinking|<gindeste-te ca...>bear in mind girla(apa mai mare):water
that...|<a se ~ la... (a medita asupra)>to girla(brat de riu):backwater
think of...|<a se ~ la... (a medita asupra)>to girla(adverbial):galore, no end of
consider...|<a se ~ la... (a me girla(adverbial):profusely
gindire(ca proces):thinking girla(adverbial):in profusion|<a da pe ~>to
gindire(ca sistem):thought make ducks and drakes of|<a da pe ~>to
gindire(idee):idea play ducks and drakes with|<a se duce pe
gindire(idee):thought ~>to go to blazes/hell/pot/the dogs|<a se
gindire(deliberare):deliberation duce pe ~>to go up the spout|<a se duce pe
~ sl.>to go to pigs and whistles
gindire(reflexie):consideration
girlici(intrare):entrance
gindire(reflexie):reflection
girlici(de pivnita):mouth/opening of a
gindire(reflexie):pondering
cellar|neck of a bottle
gindire(visare):reverie
giscan:gander
gindit(bine ~):(well) thought-out|<pe
giscar:gooseherd
~e>after mature consideration
giscarita:wall cress (Arabis)
ginditor:thoughtful|musing|pensive|wistful

486
gisca:oil can|<gisca fig.>silly/simple- glaf:lintel
minded woman sau girl|<~ de glagole:v. glagore
jumulit>dupe|<~ de jumulit>gull|<friptura glagolitic:<alfabet ~>Glagolitic alphabet
de ~>roast goose|<grasime de ~>goose
glagore:gray matter|<a avea ~ in cap>to be
dripping|<laba de ~>goose`s foot|<pana de
level-headed
~>goose feather/quill|<pas de ~ mit.>goose
step|<piele de ~>goose skin|<piept de ~ glaja(sticla):bottle
gisculita:little goose|gosling glanda:gland|<~ cu secretie
interna>ductless/endocrine gland|<~
gisculita:v. gisca
lacrimala>lacrimal gland|<~
git(gitlej)(gitlej):throat limfatica>limphatic gland
git(gitlej)(gitlej):windpipe glandular:glandular
git(gitlej)(gitlej):gullet glandula:glandule
git(inghititura):draught glandulos:glandulous
git(inghititura):pull glant:gloss
git(inghititura):sip glas(voce):voice
git(inghititura):drop glas(de clopot):ringing
git(al camasii):collar glas(de clopot):chimes
git(de sticla):neck of a bottle glas(sunet):sound
git:groove glas(zgomot):noise
git(strunga):gorge glas(vuiet):roar
git(strunga):ravine glas:key|<~ dulce>sweet voice|<~
git(trecatoare):pass frumos>fine/beautiful voice|<~
git(canon):canyon limpede>clear voice|<~
git:masthead|<~ de lebada tehn.>swan melodios>melodious/rich/full voice|<~
neck|<~ strimb>a crick in one`s neck|<pina placut>pleasant/lovely voice|<~
in ~>up to the neck|<pina in ~>up to the ragusit>hoarse voice|<~ slab>feeble
eyes|<a-si clati ~ul>to gargle one`s voice|<~ stins>low voice|<~ stins>feeble
throat|<a face ~ (a face galagie)>to kick up voice|<~ subtire>thin voice|<~ tare/
a row/shindy|<a face ~ (a face nazuri)>to glaspapir:emery paper
turn up one`s nose|<a glastra:(flower) vase
gitar:neck strap glastra(sferica):(flower) bowl
gitlej:gullet glasvand:French door|glass partition
gitui:to throttle|to strangle|to garrotte glaucom:glaucoma
gitui:to strangle glazura(pt. tort):icing
giza:flying) insect glazura(pt. faianta):glaze
glacial:icy|frigid glasui(a cinta):to sing
glacial:frigid glasui(a spune):to say
glacial:icily|frigidly|<zona ~a>the Frigid glasui(a vorbi):to speak
Zone glasui(a cinta):to sing
glaciar:glacial|<perioada/epoca ~a>the ice glasui(a zice, a suna):to say
age
glasui(a zice, a suna):to run
glaciologie:glaciology
glavoaca:goby (Gobius)
gladiator:gladiator
glet:polishing plaster coat
gladiola:gladiole|gladiolus (Gladiolus
glezna:ankle (bone)
gandavensis)

487
gliceric:<acid ~>glyceric acid glodi(a roade):to rub
glicerina:glycerol glodi(a intepa):to prick
glicina:wistaria (Wistaria chinensis) gloduros(noroios):muddy
glicol:glycol gloduros(cu hirtoape):bumpy
glicometru:gleuconometer gloduros(cu hirtoape):rough
glie(pamint):land glomerula:glomerule|tuft
glie(pamint):earth glont:bullet
glie(pamint natal):native land glont(imediat)(imediat):at once
glie(patrie):one`s country glont(imediat):directly|<glont
glie(patrie):homeland adverbial>before you could say Jack
glie(brazda):furrow Robinson
gliptica:glyptics glorie:glory|fame|renown|<fara/lipsit de
~>without glory|<in culmea ~i>on the crest
gliptoteca:colection of carved gems
of the wave|<titlu de ~>title to fame|<a-si
glisa:to glide face o ~ din...>to pride oneself on...|<a se
glisant:sliding acoperi de ~>to cover oneself with glory
glisiera:guide/slide bar glorifica:to glorify|to magnify|to praise|to
gloaba(mirtoaga):jade extol
gloaba(mirtoaga):crock glorifica:to be glorified etc.
gloaba(mirtoaga):nag glorificare:glorification etc. v. glorifica
gloaba(amenda)(amenda):fine glorios:glorious
gloaba(impozit):tax glorios:gloriously
gloata(multime de oameni):crowd glosar:glossary
gloata(multime de oameni)(multime de glosar(vocabular):vocabulary
oameni):mob glosator:glossator|glossist
gloata(ceata):troop glosa:gloss
gloata(ceata):band glotal:glottic
gloata(ceata):armed band glota:glottis
gloata(gramada):heap gluciniu:beryllium
gloata(gramada):pile glucoza:grape sugar
glob:globe|sphere gluga:hood
glob(pamintul):globe|<~ de lampa>lamp gluga(pt. ploaie):rain bonnet
globe|<~ ocular anat.>eye ball|<~ ocular gluga(maldar de coceni):heap of corn cobs
anat.>globe of the eye
gluma:joke|(merry) quip|prank|humorous
global:total|aggregate|gross|<productie sally
~a>gross/all-out/all-in/overall output|<suma
gluma(pe socoteala cuiva):jest
~a>lump sum|<suma ~a>sum total
gluma(pe socoteala cuiva):bit of sly humour
globular:globular
gluma(ca distractie):piece of fun
globula:cell|<~ alba>white
corpuscle/cell|<~ alba>leucocyte|<~ gluma(ca distractie):play
rosie>red cell/(blood) corpuscle gluma(ca distractie):frolic
globulina:globulin gluma(farsa):practical joke
globulos:globular|globulous gluma(farsa):farce
glod(noroi):mud gluma(farsa):gag
glod(bulgare de pamint):clod/lump of earth gluma(truc):trick

488
gluma(expresie glumeata):witticism lua la ~>to pack off|<a pune pe ~>to put to
gluma(expresie glumeata):jocular flight
expression goanga:insect
gluma(vorba de duh):wit|<~ buna>good goarna:bugle
joke|<~ grosolana>broad/coarse jest|<~ goarna(trompeta):trumpet
grosolana>horse trick|<~ grosolana goblen:Gobelin tapestry
sl.>gag|<~ nesarata>flat joke|<~
godac:gruntling|young pig|porklet
proasta>bad joke|<~ proasta>poor
jest/joke|<~ proasta>mild joke|<~ godeu:bucket
veche/rasuflata>stale/off-colour joke|<asa, godin:cylindrical (iron) stove
de ~>justfor the fun of the goeland:sea gull/mew (Larus canus)
glumet:funny goeleta:schooner
glumet(care face glume):joking gofra:to goffer
glumet(amuzant):amusing gofraj:goffering
glumet(plin de duh):witty gogilt:cluck !
glumet(umoristic):humorous gogoasa(a viermelui de matase):cocoon
glumet(vesel):jolly gogoasa:eyeball
glumet(vesel):merry gogoasa(prajitura):doughnut
glumet(vioi):lively gogoasa(minciuni)(minciuni):fibs, tall tales
glumet:wag|joker|jester gogoasa(minciuni):cock-and-bull stories|<~
glumi:to joke|to jest|to crack jokes|to trifle de ristic>oak nut/plum/apple|<a
(with)|<cu dragostea nu e de glumit>love is spune/turna/vinde/insira la gogosi>to pull
not to be trifled with|<glumesti ?>are you the long bow|<a spune/turna/vinde/insira la
serious ?|<glumesti ?>no, really ! gogosi>to tell fibs|<a
gluten:gluten spune/turna/vinde/insira la gogosi>to talk
with one`s tongue in one`s cheek|<a
gnais:gneiss
spune/turna/v
gnom:gnome
gogoman:foolish|addle-headed/-brained/-
gnomic:gnomic pated
gnoseologic:gnosiological gogoman:fool|dunce|addle
gnoseologie:gnosiology head/brain/pate|booby|ninny
gnostic:gnostic gogomanie:stupidity|silly thing sau action
gnosticism:gnosticism gogonat(umflat):swollen
goana(fugarire):pursuit gogonat(umflat):bulging
goana(fugarire):chase gogonat(rotund):round
goana(fuga):run(ning) gogonat:whopping|<minciuni ~e>whopping
goana(cursa):race lies|<ochi gogonati>bulging/goggling eyes
goana(persecutie):persecution gogonele:variety of beans
goana(vinatoare cu gonaci):battue gogonet:v. gogonat
goana(vinatoare cu gonaci):beating up gogorita:bugbear|bugaboo|bogy(man)
goana(a animalelor):coupling gogosar:fibster
goana(a animalelor):pairing gol(dezbracat):naked
goana(a animalelor):mating|<in goana gol(dezbracat):bare-bodied
calului>at a gallop|<in goana calului>in full gol(dezbracat):uncovered
gallop|<in goana mare>at full speed|<a o gol(dezbracat):stripped

489
gol(dezbracat):in buff golan:ragged
gol(dezbracat):in the altogether golan(zdrentaros):ragamuffin
gol(dezbracat)(dezbracat):nude golan(zdrentaros):ragged fellow
gol(fara vegetatie):barren golan(om care nu are nimic):have not
gol(pustiu):desert golan(om care nu are nimic):poor devil
gol(pustiu):deserted golan(nenorocit):wretch
gol(fara podoabe):naked golan(nenorocit):rip
gol(fara podoabe):plain golan(vagabond):loafer
gol(fara frunze):leafless golan(vagabond):vagabond
gol(fara frunze):bare golan(vagabond):tramp
gol(desert):empty golan(huligan):ruffian
gol(gaunos etc.):hollow golan(huligan):hooligan
gol(scos din teaca):bare golan(ticalos):rascal
gol(fara sens)(fara sens):idle golan(ticalos):knave
gol(fara sens)(fara sens):shallow golan(om de nimic):cad
gol(fara sens)(fara sens):empty golan(om de nimic):good-for-nothing
gol(absurd)(absurd):nonsensical golas(fara pene):featherless
gol(absurd)(absurd):absurd golas(lipsit de vegetatie):barren
gol(curat)(curat):pure golas(fara par):hairless
gol(veritabil)(veritabil):genuine golaveraj:goalaverage
gol(aidoma)(aidoma):like golanesc:of a ragamuffin... etc. v. golan
gol(aidoma):the very image of... golanie(purtare de golan):ruffianly
gol(spatiu gol, vid):emptiness behaviour
gol(spatiu gol, vid):void golanie(huliganism):hooliganism
gol(intr-un text):blank golanie(vagabondaj):vagabondage
gol(abis):abyss golanie(vagabondaj):vagrancy
gol(desert):desert golanime(saraci):poor people
gol(teren necultivat):barren ground golanime:rag-tag (and
gol(la fotbal):goal bobtail)|ruffians|hooligans
gol(lipsa):want goldan:bullace (Prunus insititia)
gol(lipsa):deficiency goldana:bullace
gol(deficit):deficit golf:gulf
gol(in diferite sensuri)(in diferite golf(cu deschidere larga):bay
sensuri):gap golf:golf|<costum de ~>tweeds|<pantaloni
gol(in diferite sensuri)(in diferite de ~>plus fours
sensuri):blank goli(a deserta):to empty (out)
gol(in diferite sensuri):void|<~ pusca>stark goli(a deserta):to clear (out)
naked|<~ pusca>in Adam`s guise/suit|<~ goli(a sorbi):to quaff|to toss off (at a
pusca>stripped to the buff|<cu capul draught)
~>bare-headed|<cu capul ~>uncovered|<cu goli(a evacua):to evacuate
gitul ~>bare-necked|<cu miinile goale goli(a evacua):to void
fig.>empty-handed|<cu picioarele
goli(a evacua):to vacate
goale>bare-footed/-legged|<in pielea
goala>v. ~ pusca|<pa goli:to get empty|<a ~ o camera>to
empty/clear a room|<a ~ un pahar>to

490
drink/finish off a glass|<a ~ un pahar>to gonitor:bullock
drain (off) gonococ:gonococcus
goliciune:nakedness|nudity gonoree:clap
goliciune:emptiness gordian:<nodul ~>the Gordian knot
golire:emptying etc. v. goli gorgan:barrow|tumulus
gologan:copper croin worth 3 parale gorgan(movila):hillock
gologan(moneda mica):penny gorgona:Gorgon
gologan(moneda mica):farthing gorila:gorilla (Troglodytes gorilla)
gologan(bani)(bani):money gornist:bugler
gologan(bani)(bani):dust gorun:evergreen oak (Quercus petraea)
gologan(bani)(bani):tin gorunis:grove of oaks|oak grove
gologan(bani)(bani):dough gospodar(econom):thrifty
gologan(bani)(bani):rhino gospodar(intelept):wise
gologan(bani):oof gospodar(stapin al casei):householder
golomez:couch grass (Dactylis glomerata) gospodar(stapin al casei):master of the
gonaci(cal):steed house
gonaci(cal):racehorse gospodar(om care adm. cu pricepere):good
gonaci(cal):courser manager
gonaci(bataias):beater gospodar(taran):peasant
gonada:gonad gospodar(sot):husband
gonas:v. gonaci gospodaresc(ce tine de
gondola:gondola gospodarie):household...
gondolier:gondolier gospodaresc(ce tine de
gospodarie):connected with the house
gong:gong
gospodaresc(de gospodina):housewifely
goni(a fugari):to chase
gospodaresc(de bun gospodar):a good
goni(a fugari):to pursue
manager`s...
goni(a fugari):to hunt
gospodaresc(bine gospodarit):well/wisely
goni(a mina):to drive managed
goni(a izgoni):to drive out/away gospodaresc(bine gospodarit):thrifty
goni(a izgoni):to hound out gospodaresc(bogat):rich
goni(a da afara):to cast out gospodaresc(ordonat):steady(-going)
goni(ginduri etc.):to discard gospodaresc(ordonat):orderly
goni(ginduri etc.):to banish gospodareste(intelept):wisely
goni(frica etc.):to dispel gospodareste(ca un bun gospodar):like a
goni(a fugi):to run good manager
goni(a fugi):to course gospodareste(cu economie):economically
goni(d. vite):to couple gospodareste(cu economie):thriftily
goni(d. vite):to pair gospodari(a conduce):to manage
goni(d. vite):to mate gospodari(a conduce):to administer
gonidii:gonidia gospodari(a pune in ordine):to put in order
goniometric:goniometrical gospodari:to keep house|to manage a
goniometrie:goniometry household
goniometru:goniometer gospodari:to set up house

491
gospodarie(avere imobila):farm|household grad(rang):dignity
gospodarie(menaj):housekeeping grad(rang):degree
gospodarie(menaj):menage grad(masura)(masura):extent
gospodarie(economie):husbandry grad:grade|<~e universitare>university
gospodarie(economie):housewifery degrees|<ecuatie de ~ul al doilea
gospodarie(economie):economy|<~ mat.>quadratic equation|<ecuatie de ~ul trei
(agricola) colectiva odin.>collective mat.>cubic equation|<in ~ul cel mai inalt
farm|<~ chibzuita ec. pol.>non-financing by fig.>to a high degree|<in ~ul cel mai inalt
the state|<~ chibzuita ec. pol.>self- fig.>to the highest/last degree|<in ~ul cel
management/-gouvernment/- mai inalt fig.>to
administration|<~ comunala>communal grada(un termometru etc.):to graduate
husbandry|<~ comunala>communal grada(un termometru etc.):to calibrate
services|<~ (agricola) de stat>state f grada:to raise by degrees
gospodarire:careful management|v. gradare:graduation etc. v. grada
gospodari gradat(d. un pahar etc.):graduated
gospodina:housewife|lady of the house gradat(progresiv):graded
gospodina(buna ~):housewifely woman gradat(progresiv):progressive
gospodina(buna ~):good housekeeper gradat:gradually|by degrees
got:Goth gradat:sergeant
gotcan:v. cocos salbatic gradatie:gradation|gradual process
gotca:mountain hen (Tetrao urogallus)|<~ gradatie:gradation
de padure>blackgame|<rosu ca gotca>(as)
gradel:twill cloth
red as a boiled lobster/as a turkey cock
graden:step
gotic:Gothic
grafic:graphic
graba:haste
grafic:graph|diagram
graba(iuteala):speed
grafic(orar):time table
graba(precipitatie):hurry|<fara
~>leisurely|<in ~>in haste|<in ~>in a grafic(orar):schedule
hurry|<in mare ~>(in) post haste|<mai de ~ grafica:graphic arts|black-and-white
(mai curind)>rather|<mai de ~ (mai pictures
curind)>sooner|<mai de ~ (mai grafician:sketcher|drawer|cartoonist|black-
bine)>better|<a avea ~ (mare)>to be in a and-white artist
hurry|<nu e nici o ~>there's time enough for grafie:method of writing
that|<graba strica t grafit:graffito
graben:graben grafolog:graphologist
grabnic(neintirziat):urgent grafologic:graphological
grabnic(neintirziat):pressing grafologic:graphologically
grabnic(repede):quick grafologie:graphology
grabnic(grabit):hurried grafometru:angulometer
grabnic(grabit):quick grai(voce):voice
grabnic(napraznic):sudden grai(limba):language
grabnic(napraznic):unexpected grai(facultatea de a vorbi):(faculty of)
grabnic:urgently|<insanatosire ~a !>I wish speech
you a speedy recovery ! grai(fel de a vorbi):manner of speaking
grad:degree grai(dialect):dialect
grad(rang):rank

492
grai(cuvint):word|<~ popular>national grandoman:megalomaniac
idiom|<~ popular (ant. limbaj grandomanie:megalomania|mod/morbid
savant)>vernacular|<intr-un ambition
~>unanimously|<prin viu ~>orally|<prin grangur(e):big gun/sl. bug/shot/noise/pot
viu ~>by word of mouth|<a pierde ~ul>to
granic:v. troliu
become dumb|<a prinde/da ~>to begin to
speak|<a prinde/da ~>to find one`s granit:adamant|<stinca de
tongue|<a-i pieri ~ul fig.> ~>granite/granitic rock
grajd:stable granitic:granitic|granite...
grajd:dirty hole granita:boundary (line)
gram:gram(me) granita(intre tari):frontier
gramatical:grammatical|relating to grammar granita(intre tari):border(s)
gramatical:grammatically|<analiza granita(extremitate):extremity
~a>parsing|<greseala ~a>grammatical granita(regiune de ~):confines
mistake/blunder|<reguli ~e>rules of granita:bound|<a depasi granitele (cu
grammar|<reguli ~e>grammatical gen.)>to exceed the bounds of...
rules|<face multe greseli ~e>his grammar is granula:to granulate
bad|<face multe greseli ~e>he makes many granulat:granulated
grammatical mistakes
granulator:granulator|granulating machine
gramatica:grammar
granulatie:granulation
gramatica(carte de ~):grammar book|<~
comparata>comparative grammar|<~ granula:granule|grain
formala>formal grammar|<~ granulit:granulite
generala>general/philosophical/universal granulom:granuloma
grammar|<~ istorica>historical grammar|<a granulometrie:granulometry
face o greseala de ~>to offend against granulos:granular|granulate(d)|granulous|gr
grammar|<a face o greseala de ~>to make a ainy
grammatical mistake
granulozitate:granulosity
graminee:graminaceae
grapa:harrow
gramofon:gramophone|<placi de
grapina:grapnel
~>gramophone records
gras(de natura grasimii):fat
granat:fever-few
gras(de natura grasimii):greasy
granat:carbunele
gras(de natura grasimii):oily unctuous
granata:v. grenada|v. rodie
gras(cu multa grasime):fat
grandilocvent:grandiloquent
gras(corpolent):fat
grandilocventa:grandiloquence|bombast
gras(corpolent):stout
grandios:grand|imposing
gras(corpolent):well-fed
grandios(maret):magnificent
gras(corpolent):plump
grandios(sublim):lofty
gras(corpolent):corpulent
grandios(sublim):sublime
gras(obez):obese
grandios(sublim):mighty
gras(d. o pasare):plump
grandios:grandly etc.
gras(ingrasat):fat(ted)
grandoare:greatness
gras(d. mincaruri):fat
grandoare(maretie):grandeur
gras(d. mincaruri):rich
grandoare(maretie):majesty
gras(lipicios):fat
grandoare(maretie):splendour

493
gras(lipicios):sticky gratie(farmec):gracefulness
gras(fertil):fat gratie:the Graces
gras(fertil):rich gratie(farmec):charm
gras(fertil):fertile gratie:v. nuri
gras:fat gratie(cu dat.):thanks to
gras:a great deal|<acid ~ chim.>fatty gratie(cu dat.):owing to|<lovitura de
acid|<caractere/litere ~e>fat/bold ~>finishing stroke|<a face gratii>to
type|<caractere/litere ~e>full face|<carbune attitudinize|<a intra in gratiile cuiva>to get
~>bituminous coal|<iarba ~a into favour with smb.|<a intra in gratiile
bot.>purslain|<iarba ~a bot.>purslane cuiva>to get into smb.`s good graces
(Portulaca oleracea)|<pamint ~>fat/rich gratiere:pardon(ing)
soil|<petroluri ~e>fatty oils|<e ~ ca un pep gratios:graceful|pleasing
graseia:to roll/trill one`s r`s gratios(d. suris etc.):winning
graseiat:rolled|trilled gratios(d. suris etc.):winsome
gratie(la case):lattice gratios:gracefully
gratie(la case):trellis gratiozitate:graciousness
gratie(la case)(la case):grating graur:starling (Sturnus vulgaris)
gratie(la case)(la case):lattice work grav:grave
gratie(la inchisoare etc.):bar|<fereastra cu grav(solemn):solemn
gratii>latticed window
grav(serios):serious
gratifica:to confer|to bestow
grav(critic):critical
gratifica(a rasplati):to reward
grav(sever):stern
gratificatie:bonus|bounty
grav(important):important
gratis:gratis|for nothing/love|without
grav(important):weighty
payment|free of charge
grav(infumurat):bumptious
gratuit:gratuitous|free (of
charge)|costless|chargeless|to be had for the grav:gravely etc.|<accent ~>grave
asking accent|<un aer ~>a grave/stern
countenance|<greseala ~a>a grievous
gratuit(neintemeiat):gratuitous
mistake|<rana ~a>heavy/serious wound|<e
gratuit(neintemeiat):unfounded ~ bolnav>he is seriously ill
gratuit(neprovocat):wanton grava:to engrave|to cut|to carve
gratuit(neprovacat):unprovoked grava(in lemn):to engrave on wood
gratuit(inutil):useless grava(cu apa tare):to etch
gratuit(inutil):idle grava(in relief):to emboss
gratuit:gratuitously gravida:pregnant
gratuit(fara motiv):without cause gravida:(big) with child|far gone with
gratuit(fara motiv):wantonly|<exemplar child|in the family way
~>presentation copy|<invatamint ~>free gravida:pregnant woman
education|<supliment ~ (de ziar)>(free)
graviditate:pregnancy
supplement
gravita(spre):to gravitate (towards)
gratuitate:gratuitousness
gravita(in jurul):to revolve (round)
gratia:to pardon|to reprieve|to grant a
pardon to gravitate:v. gravitatie
gratie(farmec):grace gravitate(a expresiei):gravity
gratie:grace gravitate(a expresiei):seriousness

494
gravitate(a expresiei):soberness gradinareasa(nevasta de
gravitate(a expresiei):bumptiousness gradinar):gardener`s wife
gravitate(a unei boli etc.):seriousness gradinareasa:gardener
gravitatie:gravity|<centru de ~>centre of gradinareasa(nevasta de
gravity|<legea ~i>the law of gravity gradinar):gardener`s wife
gravor:engraver gradinari:to garden
gravor(in piatra etc.):carver gradinarie:gardening
gravura:engraving gradinarit:garden...|gardener's...
gravura(pictura):picture gradinarit:v. gradinarie
gravura(in lemn):woodcut gradinita(de copii):kindergarten
gravura(in apa tare):etching gradiste:hill|hillock
grabi(a iuti):to quicken grai(a vorbi):to speak
grabi(a iuti):to hasten grai(a vorbi):to talk
grabi(a accelera):to accelerate grai(a spune):to say|<a ~ pe cineva de
grabi(indeplinirea unui plan etc.):to speed rau>to speak ill of smb.
up graitor:eloquent|convincing|telling|graphic
grabi(a precipita):to precipitate grajdar:groom|stable man
grabi(a zori):to hurry grajdar:farrier
grabi(a zori):to press gramada(de obiecte disperate):heap
grabi:to hurry|to make haste|to hasten|to gramada(masa):mass
post|to go posting|<grabeste-te>hurry gramada(de obiecte asezate simetric):pile
up|<ceasul lui se grabeste>his watch is gramada(ingramadire):cluster
fast|<vesnic se grabeste>he is always in a gramada(ingramadire):clump
hurry|<a se ~ sa prinda trenul>to be in a
gramada(ingramadire):assemblage
hurry to catch the train|<a ~ moartea
cuiva>to hasten smb.`s gramada(ingramadire):congeries
grabire:quickening etc. v. grAbi gramada(de oameni):crowd
grabire:v. graba|<cu ~>quickly|<cu gramada(multime):lot
~>urgently gramada(multime):multitude
grabit:hurried gramada(multime):host
grabit(pripit):rash gramada(multime):great number
grabit(d. pasi etc.):hasty gramada(de)(de):loads (of)
grabit:hurriedly|in a hurry|<a merge ~ (pe gramada(de)(de):heaps (of)
strada)>to hurry along (the street) gramada(de)(de):stores (of)
gradinar:gardener gramada(de)(de):umpteen
gradinar(al unei gradini de zarzavat):market gramada:aheap|<o ~ de bani>a pile/pot of
gardener money|<claie peste ~>heaps on
gradina:garden heaps|<claie peste ~>huddle upon
gradina(pomet):orchard huddle|<claie peste ~ (la intimplare)>pell-
mell|<claie peste ~ (la intimplare)>helter-
gradina(~ de zarzavat):kitchen/vegetable
skelter|<cu gramada>by/in heaps|<cu
garden|<~ botanica>botanical garden|<~ de
gramada>in clusters/groups/flocks etc.|<cu
flori>flower garden|<~ publica>public
g
garden|<o ~ de fata>a peach of a girl|<o ~
de om>a brick of a fellow gramadi:v. ingramadi
gradinareasa:gardener gramatic(scrib)(scrib):copyist

495
gramatic(scrib)(scrib):quill driver greaban:withers
gramatic(secretar)(secretar):secretary greaban(spate)(spate):back
gramatic(secretar)(secretar):clerk greaban(de deal)(de deal):crest
gramatic(contabil):bookkeeper greaban(de deal):top
granicer:frontier/border guard greaca:Greek|the Greek language
graniceresc:frontier guard(`s)... greata(senzatie de vomitare):nausea
grapa:to harrow greata(senzatie de vomitare):qualmishness
grapat:harrowing greata(scirba):disgust
grapis:creeping|crawling|worming (one`s greata(scirba):loathing
way)|<tiris ~>with the greatest trouble|<tiris greata(aversiune):aversion|dislike
~>by fits and starts|<tiris ~>rubbing along greata(aversiune):dislike
grasime:fat|grease greata(aversiune):repugnace
grasime(corpolenta):corpulence greata(aversiune):abhorrence|<a-i fi/veni
grasime(corpolenta):stoutness ~>qualmish|<a-i fi/veni ~>to feel
grasime(corpolenta):rotundity|<~ de sick(ly)|<a-i fi/veni ~ fig.>to feel disgusted
porc>lard|<~ de porc>pork dripping greblat:raking
grasuliu:fattish|plump|buxom grebla:rake
grasun:v. grasuliu grec:Greek
grasun:young pig|gruntling|porklet grec(in arhitectura)(in arhitectura):Grecian
grasun(mistret tinar):young wild boar grec:Hellene
grasun(mistret tinar):one-year-old boar grec:Greek
grasut:v. grasuliu grec(antic si):Hellene|<limba greaca>the
gratar(pt. fript):gridiron Greek language|<limba greaca>Greek
gratar(pt. fript):grill grecesc:Greek
gratar(fel de mincare):grill grecesc:Hellenic|<fo ~>Greek fire|<foc
gratar(pt. cenusa din soba):fire grate ~>Greek fire|<la calendele grecesti>at the
gratar(de sters picioarele):scraper Greek calends|<la calendele grecesti>ad
calendas graecas|<la calendele
gratar:grating|<(carne fripta la)
grecesti>wgen two Sundays come
~>grilled/broiled meat|<a frige la/pe ~>to
together|<la calendele grecesti>when two
grill, to broil
Sundays come together
graunte:grain
greceste:in the Grecian/Hellenic style
graunte(saminta):seed
greceste(ca limba):Greek
graunte:grains|<~ de adevar>grain of
grecism:Gr(a)ecism|Greek idiom|Hellenism
truth|<~ de mustar>mustard seed|<~ de
nisip>grain of sand|<~ de nisip>sand greciza:to Gr(a)ecize|to Hellenize|to give a
corn|<sac cu graunte>feed bag|<sac cu Greek turn to
graunte (pt. cai)>nose bag greciza:to become Gr(a)ecized
graunti:to reduce to grains|to corn|to greco-catolic:Greek-
granulate Catholic|Uniat(e)|eastern
grauntos:grainy|g anular|granulate(d) greco-catolic:Greek-
grea:pregnant|<a lasa ~>to leave with Catholic|Uniat(e)|Greek
child|<a lasa ~>to render/make pregnant|<a greco-latin:Greek-Latin
lasa ~>to put in the pudding club|<a ramine greco-roman:Gr(a)eco-Roman|<lupte
~>to fall in(to) the family way|<a ramine ~e>Greek-Roman wrestling|<lupte ~e
~>to find herself great with child sport>Greek-Roman wrestling

496
grecoaica:Greek woman sau girl greseala(scadere):failing
greder:grader greseala(scadere):drawback
grefa:to graft greseala(scadere):shortcoming
grefa:grafting greseala(vina):fault
grefier:clerk (of the court) greseala(eroare):error
gregar:gregarious greseala(gafa):blunder
greghetin:cranesbill (Geranium) greseala(pata):blemish
gregorian:Gregorian greseala(pata):flaw
greier:cricket|<~ de toamna>cicade greseala(scapare din vedere):oversight
(Cicada)|<ii cinta ~ii in cap>he is wrong in greseala(defect):defect
the upper story|<ii cinta ~ii in cap>he has greseala(pacat):sin
bars in the belfry|<ii cinta ~ii in cap>he has
greseala:misdemeanour|<~ boacana>glaring
bats in the belfry
mistake|<~ boacana>howler|<~ de calcul
grenada:hand grenade fig.>miscalculation|<~ de tipar>misprint|<~
grenadier:grenadier de tipar>typographical/printer's error|<din
grenadina:grenadine ~>by (a) mistake|<din ~>through
greoi(stingaci):clumsy inadvertence|<din ~>inadvertently|<fara
greoi(stingaci):unwieldy ~>without a mistake|<fara ~>fault
greoi(stingaci):stodgy gresi:to err
greoi(d. minte)(d. minte):dull gresi(a face o greseala):to make a
mistake/blunder
greoi(d. minte)(d. minte):slow
gresi(a face rau):to do wrong
greoi(d. stil etc.)(d. stil etc.):heavy
gresi(a pacatui):to sin
greoi(d. stil etc.)(d. stil etc.):obscure
gresi(a pacatui):to trespass
greoi(d. stil etc.)(d. stil etc.):involved
gresi(a pacatui):to transgress
greoi(indigest):indigestible
gresi(a fi in vina):to be (in the) wrong
greoi:clumsily
gresi(a fi in vina):to be at fault
grepfrut:grape fruit (Citrus decumana)
gresi(la tinta):to shoot wide of the mark
gresa:to grease|to oil|to lubricate
gresi(la tinta):to miss one's aim
gresaj:greasing|lubrication
gresi(la tinta):to miss the mark/bull's eye
gresie:grit stone
gresi:to mistake
gresie(cute):whetstone
gresi(a lua drept):to mistake for
gresor:lubricator|oil cup
gresi(drumul):to lose
gres(greseala)(greseala):mistake
gresi(drumul):to mistake
gres(defect)(defect):defect
gresi(tinta):to fail|<a ~ impotriva legii>to
gres(defect)(defect):shortcoming
offend/transgress against the law|<a ~
gres(nereusita)(nereusita):failure impotriva legii>to infringe the law|<a ~ la
gres(eroare):error|<fara ~>faultlessly|<fara socoteala>to make a mistake in one's
~>correctly|<fara ~ (neaparat)>by all calculation/account/accounts|<a ~ la
means|<fara ~ (neaparat)>without fail|<a da socoteala>to miscalculate|<a ~ la socoteala
~ (a nu nimeri)>to miss (in striking) a fig.>to miscalculate|<a ~ l
blow|<a da ~ (a nu reusi)>to fail|<a da ~ (la gresit(fals):mistaken
tinta)>to shoot wide of the mark|<a da ~ (la
gresit(fals):wrong
tinta)>to miss on
gresit(fals):FALSE
greseala:mistake
gresit(eronat):erroneous

497
gresit(injust):unjust greu(povara):burden, v. greutate
gresit(injust):unfair greu:heavyweight (boxer)|<~ de
gresit(ilegal):illicit inteles>difficult to grasp|<~ de inteles>hard
gresit(ilegal):unlawful to understand|<~ de
multumit>hard/difficult, to please|<~ de
gresit(incorect):incorect
multumit>fastidious|<~ de urcat>difficult to
gresit(incorect):incorrect mount|<~ de urcat>difficult of ascent|<~ de
gresit(nepotrivit):improper vindut>difficult to sell|<artilerie gre
gresit:falsely etc.|<cale ~a>wrong greulet:heavyish|rather heavy|hardish|rather
course|<fapta ~a>sinful/iniquitous hard
deed|<metoda ~a>wrong/unsuitable greusor:v. greulet
method|<socoteala ~a>miscalculation
greutate:weight
gretos:disgusting|sickening|nasty
greutate(dificultate):hardness
greu(la cintar):heavy
greutate(caracter precar):precariousness
greu(la cintar):weighty
greutate(povara):burden
greu(la cintar):ponderous
greutate(incarcatura):load
greu(greoi):clumsy
greutate(caracter complicat):arduousness
greu(greoi):heavy
greutate(caracter complicat):intricacy
greu(apasator):burdensome
greutate:encumbrance
greu(apasator):onerous
greutate(bataie de cap):trouble
greu(apasator):oppressive
greutate:charge
greu(dificil):difficult hard
greutate(bataie de cap):bother
greu(obositor):fatiguing
greutate(dificultate):difficulty
greu(obositor):wearisome
greutate(bataie de cap):nuisance
greu(obositor):difficult
greutate(bataie de cap):(great) tax
greu(care produce bataie de cap):annoying
greutate(potrivnicie):hardship
greu(care produce bataie de
greutate(influenta):influence
cap):troublesome
greutate(autoritate):authority
greu(care produce bataie de
cap):bothersome greutate:dumb bell|<~
moleculara>molecular weight|<~
greu(solid):solid
specifica>specific gravity|<greutati
greu:v. grea financiare>pecuniary
greu(precar):precarious embarrassment|<greutati
greu(aspru):heavy financiare>straitened circumstances|<cu ~
greu(aspru):severe adj. (important)>important|<cu ~
greu(greoi):heavily (influent)>influential|<om cu ~>highly
influential man|<om c
greu(serios):seriously
greva(o proprietate)(o proprietate):to entail
greu(serios):gravely
greva(cu un impozit):to saddle (with a tax)
greu(periculos):dangerously
greva(o mostenire):to burden
greu(cu greutate):with difficulty
greva:strike|work stoppage|suspension of
greu(de abia):hardly
work|turn-out|<a face ~, a se pune in ~>to
greu(de abia):scarcely (go on) strike|<greva foamei>hunger
greu(anevoie):reluctantly strike|<~ cu ocuparea atelierelor>sit-
greu(anevoie):unwillingly down/sit-in strike|<~ de
greu:weight avertisment>warning strike|<~ de

498
protest>general protest strike|<~ de grima:to make up one's face|to make up
solidarizare one`s face
grevist:striker|(work)man on strike grimasa:grimace|<a face grimase>to make
grezie:v. gresie grimaces/faces/wry faces
gri:grey|gray grimat:made-up|painted
grifa:bark blazer grima:make-up
grifon:griffin|gryphon grimeur:maker-up
grijanie:(Holy) Communion grimeur(in limbaj teatral si):make-up man
grija:care grind:top of a bank ridge
grija(neliniste):anxiety grind(deal):hill|<~uri de nisip>sand
grija(neliniste):concern (for) banks|<~uri de nisip>sands
grija(neliniste):qualm grinda:girder|<~ armata>reinforced
beam/girder|<~ armata>reinforced
grija(neliniste):alarm
beam/grinder|<~ continua>continuous
grija(necaz):trouble girder|<~ de-a curmezisul>cross beam|<~
grija(atentie):care(-ful attention) de-a curmezisul>transom|<~ de
grija(solicitudine):solicitude lemn>wooden beam|<~ principala>main
grija(scrupulozitate):scrupulousness girder/web|<a cresta in ~>to book
grija(scrupulozitate):conscientiousness|<a (down)|<a cresta in ~>to c
avea ~ ca...>to see that...|<grijile zilei>the grindei(de plug):plough beam/shaft
care/trouble of the day|<a alunga toate grindei(grinda mica):small beam
grijile>to banish all care|<a alunga toate grindei(fusul morii):axle of a water wheel
grijile>to cast all care to the winds|<a grindel:loach (Memachilus barbatulus)
alunga toate grijile>to drive away
grindina:hail
cares|<(sa) n-ai nici o ~ (in pr
grindina(piatra):hailstone
griji(a pregati)(a pregati):to prepare
grindina(furtuna cu ~):hail storm
griji:to administer Holy Communion to
grindina(furtuna cu ~):hail storm
griji(a ingriji):to take care of
grindina:volley|<o ~ de injuraturi>a volley
griji(a se ingriji) (cu):to provide
of abuse|<o ~ de pietre>a shower of
griji(a se ingriji) (cu):to provide/furnish stones|<o ~ de sageti>a shower of
griji(a se ingriji) (cu):to supply oneself arrows|<a da ~>to hail
(with) grindis:slope (of a hill)
griji(a se impartasi)(a se impartasi):to grindis:beams
receive Holy Communion
gripa:to seize (up)
griji(a se impartasi):to partake of the Lord`s
gripat:influenza'd
Supper|<a ~ prin camera>to tidy up/do the
room|<a ~ prin camera>to put the room in gripa:flu|<a avea ~>to have influenza
order gripca:drawing scraper
grijuliu:careful|attentive|heedful|mindful gris:semolina|semoule|semolella
grijuliu(precaut):wary griv:speckled
grijuliu(precaut):cautious grizu:(pit) gas
grijuliu(socotit):thoughtful grinar:granary
grijuliu(socotit):considerate grine:grain|corn
grilaj:lattice/trellis work grine(cereale):cereals
grila:lattice work obstacle griu:corn
grima:to make up|to paint griu(cereale):cereals

499
griu(cereale):cereals|<~ alb>Polish wheat grohait:grunting
(Triticum polonicum)|<~ de toamna/de grohait(ca act):grunt
iarna>winter wheat (Triticum hibernum)|<~ grohot:v. grohait|v. grohait, grohotis
gol>spelt (Triticum spelta)|<~
grohoti:to roar (while rolling down)|v.
mare/englezesc>English/duck-bill wheat
grohai
(Triticum turgidum)|<~ negru>cow wheat
(Melampyrum arvense)|<cultura grohotis:scree
~lui>wheat gro gropar:grave digger|sexton
groapa:pit gropis:place full of pits|moor
groapa(adincitura):hollow gropita(in obraji):dimple
groapa(adincitura):cavity groplan:close-up
groapa(adincitura):excavation gros:thick|big
groapa(mormint):grave|<a viri/baga pe gros(voluminos):bulky
cineva in>to lay smb. in the grave|<a gros(voluminos):voluminous
viri/baga pe cineva in ~>to lay smb. in the gros(compact):compact
grave|<e cu un picior in ~>he has one foot gros(ant.fin):coarse
in the grave|<e cu un picior in ~>he is on
the brink of the grave|<e prost de da in gros(ant. fin):stout
gropi>he is monstrously stu gros(dens):dense
groaza:fright|dread|grat gros(dens):thick
fear/alarm|terror|horror|<o ~ de>heap(s)|<o gros(mult):much
~ de>lot/(s)|<o ~ de>crowds|<o ~ de gros(mult):in a big degree
bani>heaps/lots/loads/no end of gros(mult):highly
money|<cuprins de ~>terror/horror-struck/-
gros(f. mult):very much
stricken|<cuprins de ~>horified|<cuprins de
~>seized with fright|<a baga groaza in gros(f. mult):largely
cineva> gros(amplu):amply
groaznic:awful|frightful|dreadful|horrible|ho gros(dens):densely
rrid|shocking|scary gros(din belsug):profusely
groaznic:scary gros(din belsug):abundantly
groaznic:F gros(bustean):log
awfully|awfully|terribly|horribly|<e ~>it is gros(partea cea mai mare):majority
terrible/horrible gros(partea cea mai mare):bulk
grobian:rude|uncivil|impolite gros(inchisoare):quod
grobian(primitiv):coarse|uncouth|brutal gros(inchisoare):limbo|<~ la punga>rolling
grobian(primitiv):brutal in wealth|<~ la punga>made of money|<~
grobian(necioplit):rough la punga>worth a mint of money|<carte
grobian(necioplit):unpolished groasa>thick/bulky book|<capat ~>thick
grobian(necioplit):ill-bred end|<ceata groasa>dense/thick fog/mist|<cu
buzele groase>thick-/blubber-lipped|<cu
grobian(necioplit):churlish
fibra groasa>coarse-fibred|<cu frunze
grobian:rude/coarse/ill-bred
groscior:pretty sizable
fellow|boor|churl||< bully|bully|brute|bear
grosime:thickness|bigness|bulk(iness)
grof:Hungarian count
grosime(corpolenta):corpulency
grog:grog
grosime(corpolenta):plumpness
groh:grunt !
grosime(corpolenta):stoutness
grohai:to grunt(le)
grosime(calibru):calibre

500
grosime(latime):breadth grozav(peste masura de):uncommonly
grosime(latime):width grozav(peste masura de):vastly
grosime(inaltime):height grozav(peste masura de):immensely|<~ la
grosime(adincime):depth vedere>fearful to behold|<a se crede ~>to
grosolan:rough have too good an opinion of oneself|<a se
crede ~>to think too much of oneself|<a
grosolan(nepoliticos):rude
face pe ~ul>put on airs|<a face pe ~ul>to
grosolan(vulgar):gross mount the high horse|<a face pe ~ul>to
grosolan(d. o greseala):glaring show off|<a face pe ~ul>v. si a se groza
grosolan(d. o greseala):flagrant grozavenie:v. grozavie
grosolan:coarsely|roughly grozavi:to put on airs|to carry it with a high
grosolanie(conduita hand|to mount the high horse
grosolana):rude/uncivil/brutal conduct grozavie:atrocity|terror|horror
grosolanie(conduita grosolana):rudeness grozavie(monstru):monster|<nu e cine stie
grosolanie(conduita grosolana):coarseness ce ~>it's nothing to write home about|<nu e
grosolanie(conduita grosolana):uncouthness cine stie ce ~>it's nothing out of the way
grosolanie(insolenta):insolence grui(virf de deal)(virf de deal):hill top
grosolanie(impertinenta):impertinence grui(coasta de deal)(coasta de deal):hill
grosolanie(actiune sau vorba slope
grosolana):incivility|<a spune o ~ cuiva>to grui(delusor):hillock
be rude to smb. gruie:crane
gros:groschen gruie:crane (Grus cinerea)|<~ de ancora
grota:grotto mar.>anchor crane
grotesc:grotesque|antic grumaz(git):neck
grotesc(bizar):bizarre grumaz(ceafa):nape
grotesc(bizar):odd grund:plaster rough cast
grotesc(bizar):peculiar grunz:lump|clod
grotesc:grotesque grunzuros:rough
grozama:v. drobita grup:group
grozav:terrible|dreadful|tremendous, grup(oameni/obiecte asez.
fearful|frightful alaturi):cluster|<un ~ de insule>a cluster of
grozav(ingrozitor):horrible islands|<~ parlamentar>parliamentary
group|<~ul parlamentar laburist>the
grozav(ingrozitor):horrid
Parliamentary Labour Party|<fotografie in
grozav(ingrozitor):awful ~>group photograph|<studiu in ~>group
grozav(ingrozitor):ghastly study/lessons
grozav(ingrozitor):atrocious grupa:to group (together)
grozav(formidabil):formidable grupa(a clasifica):to classify
grozav(formidabil):like billy-o grupa:to group (together)|to form groups
grozav(formidabil):as they come grupa(a se clasifica):to be classified|<a se ~
grozav(~ de) (extrem de):extremely in jurul partidului>to rally round the
grozav(~ de) (extrem de):exceedingly party|<a ~ in jurul sau>to call (a)round one
grozav(~ de) (extrem de):tremendously grupare:group(ing)
grozav(~ de) (extrem de):awfully|like billy- grupare(clasificare):classification
o|as they come grupa:group|<~ sindicala>(trade-) union
grozav(peste masura de):excessively branch/group

501
gruzin:Grusinian gumilastic|<~ guta>gum gutta|<~
guanidina:guanidin guta>gamboge|<~ lac>gum lac
guano:guano gumilastic:elastic (string)
guard:warder|<~ forestier>keeper of a gumilastic(cauciuc):rubber
forest gunguri:v. ginguri
guasa:body colour gunoi(murdarie):garbage
gubernie:province gunoi(murdarie):rubbish
gudron:tar|pitch gunoi(murdarie):refuse
gudrona:to (cover with) tar gunoi(murdarie):waste
gudrona(un vapor):to paint with pitch gunoi(murdarie):dust
gudronat:tarred|pitched gunoi(murdarie):dirt
gudura(pe linga):to fawn (upon) gunoi(murdarie):litter
gudura:to carney gunoi(murdarie):muck
gugustiuc:cushat (Columba gunoi(balegar):dung
palumbus)|pigeon|noodle|nincompoop|ninn gunoi(balegar):manure
y gunoi(balegar):muck
guit:squeak! gunoi:scum
guita:to squeak|to squeal gunoi:to manure|to dung
guitat:squeaking|squealing gunoi(a putrezi):to rot
gulas:goulash gunoi(a slabi de tot):to waste away|<carul
guler:collar cu ~>the dustman's cart|<lada cu
guler(capa):cape ~>dustbin|<a face ~>to litter
guler:collar gunoier:dustman|scavenger
guler(la bere):head|<~ de haina>collar of a gunoit:manured
coat|<~ montant>stand-up collar|<a apuca gunoit:manuring
pe cineva de ~>to collar smb.|<a apuca pe guraliv:talkative, garrulous
cineva de ~>to take smb. by the collar
guraliv(galagios):noisy
guleras(pt. doamne):collaret(te)
gura:mouth|chops
gulerat(cu guler):collared
gura(mustrare):scolding|jaw
gulerat(cu guler):provided with a collar
gura(cicalire):nagging
gulerat(dungat la git):neck-spotted
gura:potato/kissing trap
gulerat:jack-in-office
gura(buze):lips
gulie:turnip cabbage/tops
gura(copii)(copii):children
gumat:gummed
gura(copii)(copii):family
gumat:gumming|<apa ~a>gum water
gura:stoma
guma(cauciuc):rubber
gura(imbucatura):mouthful
guma(cauciuc):caoutchouc
gura(copii)(copii):mouths
guma(radiera):india rubber
gura(de arme, tehn.):muzzle
guma(radiera):eraser
gura(gust):taste
guma(rasina):rosin
gura(de arme, tehn.):mouth
guma(rasina):resin|<~ arabica>gum
gura(sarut):kiss
arabic|<~ arabica>acacia gum|<~ de
masina>type-writer eraser|<~ elastica>v. gura(de aer):vent
gura(sarut):buss

502
gura(inghititura):draught gurmand(lacom):greedy
gura(deschizatura):opening gurmand(amator de mincaruri bune):fond
gura(inghititura):sip of dainties
gura(deschizatura):aperture gurmand:glutton|gormandizer|gourmet
gura(brat):armful gust:taste
gura(orificiu):orifice gust(al unei mincari si):flavour
gura(vorbire):speech gust(placut):relish
gura(vorbarie):(idle) gossip gust(picant):piquant flavour
gura(vorbarie):scandal gust(picant):piquancy
gura(cearta):quarrel gust:taste
gura(cearta):squabble gust(dorinta):desire
gura(cearta):row gust(inclinatie):disposition
gura(strigare):call gust(inclinatie):inclination
gura(mustrare):scolding gust(gen):liking
gura(cicalire):nagging gust(gen):taste|<~ acru>sour taste|<~
gura(cicalire):pestering amar>bitter taste|<~ delicat>delicate
taste|<~ dulce>sweet taste|<~ prost>bad
gura(copii):children|<gura leului
taste|<chestiune de ~>matter of taste|<cu ~
bot.>snapdragon (Antirrhinum
adj. (facut cu ~)>tasteful|<cu ~ adj. (facut
majus)|<gura leului bot.>flaxy (grey)
cu ~)>tasty|<cu ~ adj. (gustos)>tasty|<cu ~
(Linaria)|<gura lumii>gossip of
adv.>tastefully|<de ~>for
people|<gura lumii>Mrs. Grundy|<~-
casca>Jackanapes|<~-casca>booby|<o ~ cit gusta:to taste (of)|to get a taster of
o sura>a very large/wide mouth|<~ de apa gusta(sorbind):to sip
tehn.>hydrant|<~ de broas gusta(incet, cu placere):to relish
gura-casca(persoana):gaper gusta(a incerca)(a incerca):to experience
gura-casca(persoana):loafer gusta(a incerca)(a incerca):to try
gura-casca(minunatie):gapeseed, gaping gusta(a incerca)(a incerca):to undergo
stock gusta(a incerca)(a incerca):to go through
gura-casca(minunatie):wonder gusta(a incerca)(a incerca):to get a taste of
gura-casca(minunatie):marvel gusta(a savura):to enjoy
gura-casca(minunatie):dupe|gull|easy Gustar:August
gullible person|<atitudine de ~>gullibility gustare:tasting|gustation
gures:talkative|loquacious|garrulous gustare(aperitiv):snack
gurgui(de ulcior):spout gustare(aperitiv):light meal/repast
gurgui(sfirc):nipple gustare(aperitiv):cold collation
gurgui(sfirc):pap gustare(intre micul dejun si
gurgui(sfirc):teat prinz):luncheon|<~a de
gurgui(virf de opinca):toe dimineata>breakfast|<a lua o mica ~>to
gurgui(virf de deal):hill top partake of/make a light meal|<a lua o mica
gurguiat(tuguiat):pointed ~>to have a snack|<a lua o mica ~>to eat a
little
gurguiat(incirligat):hooked
gustat:appreciated
gurita(sarutare):kiss
gustativ:gustative
gurita(sarutare):buss
gustativ(d. nervi etc.):gustatory
gurita(de turta dulce):ginger snaps
gustari(a gusta):to taste

503
gustari(pe furis):to eat on the sly guverna:to be governed etc.
gustari(pe furis):to pilfer guvernamental:government(al)|state...|<biro
gustos:savoury|relishing|appetizing|toothso uri ~e>governmental offices|<functionar
me|palatable|tasty|nice|<a pregati un prinz ~>government official|<sistem ~>system of
~>to prepare a tasty/nice/an appetizing government|<ziar
dinner|<prajitura e foarte gustoasa>the cake ~>government/ministerial paper
tastes delicious|<a fi ~>to eat well guvernant:governing|ruling
gusat:strumous, strumose, strumotic guvernant:governor
gusat:goitrous, afflicted with a wen guvernanta:governess|nurse
gusat:gotrous patient|person afflicted with a guvernare(conducere):government
wen guvernare(conducere):rule
gusa(la pasari):crop, maw, gizzard guvernare(administratie):government
gusa(med.):goitre, wen, dewlap, struma guvernare(administratie):administration|<ar
gusa(med.):bronchocele, tracheocele ta guvernarii>the art of government|<sistem
gusa(barbie dubla):double chin|<a face ~>to de ~>system of government
get a wen|<ce-i in ~ si-n capusa>he wears guvernator:governor|<~ general>Governor
his heart (up)on his sleeve General
guster:green lizard guvernamint:<forma de ~>(form of)
guster(gitlej)(gitlej):throat government
guster(omusor):uvule guvid:sea gudgeon (Gobius niger)|<coada
gutaperca:gutta percha ~ului vet.>rat tail
guta:gouty complaint, arthritis|<bolnav de guzgan:rat (Mus rattus)
~>v. gutos
gutos:arthritic(al)
gutui:quince tree (Cydonia vulgaris)
gutuie:quince|<dulceata de gutui>quince
jam
guturai:rheum|<cu ~>having a cold (in the
head)|<a avea ~>to have/suffer from a cold
(in the head)|<a capata ~>to catch (a)
cold|<a capata ~>to take cold
gutural:guttural|<sunet ~>guttural sound
guvern:government|cabinet|<~ democrat-
popular>people`s democratic
government|<~ popular>people`s
government|<~ republican>republican
government
guverna:to govern|to rule|to reign over
guverna:to govern
guverna(a stapini):to reign
guverna(a stapini):to rule
guverna(d. ministri):to govern
guverna(d. ministri):to be at the head of
affairs
guverna(d. ministri):to be at the helm (of
the state)

504
505
ha(exprima surprindere):ha(h)! haiduc:outlaw
ha(dezgust):yah! haiducesc:outlaw...|of outlawry|<balade
ha(exprima satisfactie):haha! haiducesti>ballads of outlawry
ha(intrebator):what? haiduceste:like an outlaw
ha(imita risul):ha(h)! ha(h)! haiduci:to lead an outlaw's life
habar(idee):idea haiduci:to become an outlaw
habar(idee):notion haiducie:outlawry
habar(cunostinta):knowledge haihui(zapacit):brainless
habar(grija):care|<nici sa n-ai ~>don't fret haihui(zapacit):giddy
your eyelids on that score|<nici sa n-ai haihui(zapacit):lightheaded
~>don't worry about that haihui(fara grija):careless
habotnic(bigot):bigoted haihui(fara tinta):aimlessly
habotnic(bigot):religiose haihui(incoace si-ncolo):hither and thither
habotnic(bigot):saintly haihui(nepasator):carelessly
habotnic(fanatic):fanatical haihui(zanatec):harum-scarum|<a umbla
habotnic(fanatic):gushing ~>to roam/rove/gad about|<a umbla ~>to
habotnic:bigot lounge|<a umbla ~>to idle|<(ca
habotnicie:bigotry vagabond)>to tramp about
hac:<a-i veni cuiva de ~ (a omori)>to do haimana:tramp|loafer|moocher|inspector of
smb. in|<a-i veni cuiva de ~>to get the the pavement|<a umbla ~>v. a umbla haihui
better of smb.|<a-i veni cuiva de ~>to find a haimanalic:tramping|loafing|mooching
needle for the devil's skin hain(rau):wicked
hachite(toane):freaks hain(rau):malicious
hachite(toane):whims hain(cu intentii rele):ill-inclined
hachite(toane):humours|<cind ii vin hain(cu intentii rele):malevolent
~le>when the fit takes her hain(crud):cruel
hagiograf:hagiographer hain(crud):merciless
hagiografe:hagiographa hain(crud):pitiless
hagiografie:hagiography hain(dusmanos):ill-disposed
hahalera:ne'er-do-well|blighter|gadabout hain(dusmanos):hostile
haham:Jewish (kosher) butcher hain(dusmanos):averse
hai(haide):come (on)! come along! up! hain(dusmanos):vicious
hai(asa sa facem):let's! hain(perfid):perfidious
hai(lasa):come hain:cruelly etc.
hai(haide):go ahead!|<~, ~>little by haina(barbateasca):coat
little|<~, ~>leisurely haina(de dama):costume
haidamac(vagabond):loafer haina(jacheta):jacket
haidamac(vagabond):gadabout haina(palton):coat
haidamac(vagabond):tramp haina(imbracaminte):clothes
haidamac(lungan):long and lanky fellow haina(imbracaminte):clothing
haidamac(lungan):lamp post haina(imbracaminte):(wearing) apparel
haidau:cowherd haina:attire|toggery|togs|<haine de
haidau:cowboy|v. haidamac gata>clothes off the peg|<~ de blana>(long)
haide:v. hai fur coat|<~ de lucru>(working) overall|<~

506
de seara>evening suit/dress|<~ you joy of it!|<~ sa-ti fie! si peior.>you've
impermeabila>waterproof coat|<~ been (and gone) and done it|<~ sa-i fie!
ponosita>shabby coat|<haine peior.>much good may it do him!|<~ sa-i
civile>civilian's clothes|<haine fie! peior.>for shame to him!
civile>civvies|<haine c halat(de casa):dressing gown
haini(a se inrai):to become halat(de dama:lady's wrapper
wicked/cruel/callous halat(de baie):bath gown
hainie(rautate):wickedness halat(de doctor):doctor's smock
hainie(cruzime):cruelty halat(de chirurg):surgical coat
hainie(dusmanie):enmity halat(de lucru):overall
hainie(ciuda):spite hala:hall|<~ de peste>fish market|<~ de
hainie(ciuda):malice vechituri>second-hand market|<~ de
hainie(ciuda):viciousness vechituri>rag fair
hainie(perfidie):perfidy halba:mug
hait(exprima surpriza):well I never! halba(cu capac):tankard
hait(neplacuta):hoity-toity! fiddledee! halca(de carne):joint
hait(exprima un indemn puternic):now halca(de piine etc.):hunch
then! halca(de piine etc.):hunk
hait(exprima ordinul de a pleca):be/clear halca(de piine etc.):chunk
off! halca(de pamint):plot
hait(exprima ordinul de a pleca):sling your halda:waste/dump heap|waste dump
hook!
haleala(mincare)(mincare):grub
hait(exprima ordinul de a pleca):out you
haleala(mincare)(mincare):belly timber
get!
haleala(faptul de a hali):wolfing
hait(exprima ordinul de a pleca)(exprima
ordinul de a pleca):hop it! halebarda:halbert
hait(s-a zis!):it's all over! halebardier:halbert
haita(de ciini, de lupi):pack half:half (back)
haita(catea:si fig.)bitch hali:to hally
haita(ciine rau):cur hali(la oina):to strike
haita(ceata):pack hali(la oina):to bat
haita(ceata):gang hali:to grub
haiti:v. hait halima:the Arabian Nights
haitic:pack of wolves halima(istorie):long story
haitis:overreached halima(istorie):a pretty kettle of fish
hal(stare proasta):sad/sorry plight halima(intimplare ciudata):funny/strange
event
hal(stare):predicament
halma(joc):halma
hal(stare):state
halma(joc):hoppity
hal(stare):condition|<a fi intr-un ~ fara de
~>to make a sorry appearance|<a fi intr-un halo:halo
~ fara de ~>to look wretched|<in ce ~ halogen:halogen
esti!>what a plight you are in! haloid:haloid
halaj:towage halt:stop! halt!
halal:<~ sa-ti fie! (bravo)>that's well done! halta:small/flag station
good for you!|<~ sa-ti fie! si peior.>I wish halta(oprire):halt

507
halta(loc de oprire):halting place|<~ de hangioaica(sotie de hangiu):innkeeper's
ajustare>bait|<a face o ~>to make a halt wife
haltere:bar bells hangita:v. hangioaica
haltere(de exercitiu):dumb bells hangiu:innkeeper|host|landlord
haltere(ca sport):weight lifting haos:confusion
halterofil:weight lifter haotic:chaotic
halterofilie:weight-lifting haotic:chaotically
halucina:to hallucinate hap:snap!
halucinant:hallucinating hap:pill|<a inghiti ~ul>to swallow the
halucinatie:hallucination pill|<e un ~ amar>that's a bitter pill (to
halva:khalva|halva(h)|halavah swallow)
ham:bow-wow! hapca:<cu hapca>by violence|<cu hapca>at
one fell swoop|<a lua cu hapca>to take by
ham:harness|horse furniture|<cal de
violence|<a lua cu hapca>to swoop up
~>draught horse
hapciu:at-chee!|at-cha!|tisho!|tish-ho!
hamac:hammock
haplea(prost):simpleton
hamal:waterside worker
haplea(prost):ninny
hamalaustr.:wharfie|<a munci ca un ~>to
work like a nigger haplea(prost):blockhead
hamalic:drudgery haplea(prost):duffer
hambar(magazie pt. grine):barn haplea(prost):booby
hambar(magazie pt. grine):granary haplologie:haplology
hambar(magazie pt. grine):corn loft hapsin(crud):cruel
hambar(magazie pt. grine):store room hapsin(rau):wicked
hambar(lada pt. faina):flour/meal chest hapsin(aprig):fierce
hambar:v. cala hapsin(lacom):covetous
hamei:hop (plant) (Humulus lupulus) hapsin(lacom):greedy
hamsie:anchovy hapsin(lacom):ravenous
han:khan hapsin(lacom):grabbing
han:inn|roadside inn har:grace
hanat:khanate har(talent):talent
handbal:handball har(talent):gift
handicap:hindrance har(farmec):charm
handicapa:to hamper haraba:rack waggon
handralau(pierde vara):good-for-nothing harababura:confusion|pell-
(fellow) mell|mush|jumble
handralau(pierde vara):gadabout harababura(scandal):row|fuss|hubbub
handralau(pierde vara):idler harabagiu:carter|carman
handralau(flacau) peior.:lad harachiri:hara-kiri|happy dispatch
hang:subordinate part|<a tine ~ul cuiva haram(mirtoaga):jade
muz.>to accompany smb.|<a tine ~ul cuiva haram(mirtoaga):nag
fig.>to be smb.'s yes-man haram(mirtoaga):crock
hangar:shed haram(blestemat):cursed
hanger:handjar haram(blestemat):damned
hangioaica:innkeeper|hostess haram(blestemat):confounded

508
haram(blestemat):deuced hasis:bhang|hashish
haram(blestemat):blessed|<de ~ vine, de ~ hasura:to hatch|to hachure
se duce>lightly come, lightly go|<de ~ vine, hasuri:hatchings
de ~ se duce>easy come, easy go|<de ~ hat(intre ogoare):boundary path
vine, de ~ se duce>so got, so gone|<de ~
hat(intre ogoare):field way
vine, de ~ se duce>ill gotten, ill spent|<~ ca
...>it's a pity that ...|<un ~ de om>a good- hat(telina):fallow soil/ground
for-nothing|<un ~ de hatir(favoare):favour
harapnic:scourge|whip hatir(protectie):protection
harcea-parcea:<a face ~>to hack|<a face hatir(bunavointa):kindness
~>to make a hash of|<a face ~>to hatir(concesie):concession
destroy|<a face ~>to bring to smithereens hatir(plac):pleasure|<de/pentru ~ul
hardughie(sandrama):old ruins cuiva>for smb.'s sake|<fa-mi ~ul si...>do
hardughie(sandrama):(big) tumbledown me the favour to...|<a strica ~ul cuiva>to
building mar smb.'s pleasure|<am venit de ~ul tau>I
hardughie(sandrama):(big) ramshackle came for your sake
building hatman:leader of Cossacks
harem:haram hatman(in Moldova):minister of war
harfa:v. harpa hatman(in Muntenia):inspector of police
harlechin:v. arlechin hat:snap!
harnasament:harness hau:bow-wow!
harnic:diligent|industrious|hardworking|bus hava:to (under)hole
y havaiana:unkulele
harnic:diligently|industriously|busily|<~ ca havana:Havana
o albina>as busy as a bee haveza:(mechanical) coal cutter
harpagon:skinflint|harpagon havuz(bazin):basin
harpa:harp|<a cinta la ~>to play (on) the havuz(fintina tisnitoare):(flowing) fountain
harp haz(veselie):fun
harpie:fury haz(veselie):sport
harpist:harp player haz(veselie):frolic
harpon:harpoon haz(veselie):lark
harpsicord:harpsichord haz(gluma):joke
harta:map|<~ a globului>map of the haz(gratie):grace(fulness)
world|<~ astronomica>celestial chart|<~
aviatica>air map|<~ haz(farmec):charm
geografica>geographical map|<~ legata in haz(miez):point|<stii ca ai ~? peior.>you're
pinza/pinzata>a map mounted on cloth|<~ a nice one/fellow to talk like that|<stii ca ai
marina>sea chart ~? peior.>that's a nice way to talk|<are ~ (e
harta(incaierare):affray fermecatoare)>she is charming|<are ~ (are
duh)>she is witty|<are ~ (asta-i
harta(incaierare):hand-to-hand fight buna)!>here's a pretty mess!|<n-are nici un
harta(incaierare):skirmish ~>it has n
harta(incaierare):scarp hazard:hazard|chance
harta(cearta):quarrel|<a se lua la ~>to hazard(risc):risk|<jocuri de ~>games of
quarrel (with smb.) hazard/chance
hasmatuchi:true/garden chervil hazarda:to jeopardize|to expose to hazard|to
haspel:winch risk|to (ad)venture

509
hazarda:to take (too many) risks haladui(a trai retras):to live/lead a secluded
hazardat:hazardous|risky life
hazardat:hazardously haladui(a umbla de colo pina colo):to go to
hazliu(distractiv):entertaining and fro
hazliu(distractiv):amusing haladui(a umbla de colo pina colo):to rove
hazliu(vesel):merry haladui(a umbla de colo pina colo):to
ramble
hazliu(vesel):jocular
halalaie:hubbub|fuss|uproar|row|shindy
hazliu(nostim):amusing
haldan:female hemp (Cannabis sativa)
hazliu(nostim):funny
hamai:to bark|to bay
hazliu(nostim):droll
hamai(d. catei):to yelp
hazliu(comic):humorous
hamai(d. catei):to yap
hazliu(comic):comical
hamait:barking|yelping
hazliu(comic):waggish
hameseala:canine appetite|rabid
hazliu(simpatic):nice
hunger|sharpness of the stomach
hazna(cloaca):cesspit
hamesi:to be awfully/ravenously hungry|to
hazna(cloaca):cesspool have a wolf in one's stomach
hazna(cloaca):dung hole/pit hamesit:hungered|famished|sharp-set|having
hazna(vistierie) inv.:treasury a wolf in one's stomach
habauc(zapacit):brainless hamesit(lacom):greedy
habauc(timpit):foolish hapai:to gulp down|to devour|to gobble
habauc(timpit):thick-/muddle-headed up|to stuff down
habauc(zapacit):confused head/brain harazi(a darui):to present smb. with
habauc(zapacit):crazy/muddle-headed harazi(a da):to give
felow harazi(a acorda):to grant
habauc(timpit):fool harazi(a dedica):to dedicate
habauc(timpit):blockhead harazi(a dedica):to consecrate
hacui:to hack harazi(a meni):to destine
hadarag:cudgel harazi(a meni):to ordain|<i-a fost ~t sa...>it
hai(la vite):hoy! was his lot/fate to...
hai(la vite):heigh! hi! harmalaie:fearful uproar|hullabaloo|shindy
hai(asculta):I say! harnicie(sirguinta):diligence
hai(hei):ho there! harnicie(sirguinta):industry
hais(a):haw!|<unul zice ~, altul cea>they harnicie(destoinicie):worth
are not pulling together hartani:to hack|to lacerate|to tear to
haitas:beater pieces|to mangle
haitui:to beat up hartani(a reteza):to cut (off)
haitui(a mina):to drive hartani:to wear out
haitui:to hunt hartui:to tease|to nag|to chip (at)
haituiala:hue and cry hartui(dusmanul):to harass|to skirmish with
halaciuga(tufis):bush hartui:to squabble|to wrangle
halaciuga(par zbirlit):dishevelled hair hartuiala:attrition|brawl|wrangle|squable|<ra
haladui(a trai):to live (in a place) zboi de ~>war of attrition
haladui(a trai):to dwell hat:quite|<~ departe>far off/away

510
hatmanesc:hetman's... helesteu:pond|fish pond
hatmanie:hetmanship helge:weasel (Putoris vulgaris)
hat:bridle helicon:helicon
hat(mai ales la caii de calarie)(mai ales la heliograf:heliograph
caii de calarie):driving reins heliografic:heliographic
hat(mai ales la caii de calarie):ribbons|<a heliografie:heliography
tine ~urile in mina fig.>to hold the reins|<a heliogravura:photogravure
tine ~urile in mina fig.>to keep a tight rein
heliometru:heliometer
on/over smb.|<a duce de ~>to lead by the
bridle helioscop:helioscope
hatas(carare prin padure):forest path heliostat:heliostate
hatas(drum ripos):steep road/path helioterapie:heliotherapy
hatis:thicket heliotipie:heliotypy
hatis:welter heliotrop:heliotrope
hatui:to bridle heliotropic:heliotropic
hau(prapastie fara fund):chasm heliotropism:heliotropism
hau(prapastie fara fund):gulf heliu:helium
hau(abis):abyss|<cit e ~l>never|<cit e ~l>to hematie:red cell
the end of time hematina:h(a)ematin
haui:to (re)sound|to echo|to be echoed hematit:h(a)ematite
hauli:to v. chiui, v. hAui hematom:h(a)ematoma
hazos:v. hazliu hematoza:h(a)ematosis
he:v. hei hematozoar:malaria parasite
hebdomadar:weekly|hebdomadal|hebdomad hemiciclu:hemicycle
ary hemiplegie:hemiplegia
hebdomadar:weekly hemipter:hemipter(an)
hecatomba:hecatomb hemisfer...:v. emisfer...
hecatomba:great slaughter|massacre hemistih:hemistich
hectar:hectare hemofilie:haemophily
hectograf:hectograph hemoglobina:h(a)emoglobin
hectogram:hectogram(me) hemograma:blood count/test
hectolitru:hectolitre hemoptizie:haemoptysis
hectometru:hectometre hemoragie:bleeding|<~ cerebrala>cerebral
hedonism:hedonism h(a)emorrhage
hedonist:hedonist hemoroidal:h(a)emorrhoidal
hegemon:predominant/hegemonic power hemoroizi:piles
hegemon:hegemon(ist)ic hemostatic:styptic
hegemonie:hegemony hemostaza:haemostasis
hei(exprima o chemare):hey! heigh! ho(a)! hemoterapie:hemotherapeutics
hi! hallo! hends:hands
hei(nu e nimeni acolo?):nobody there? I hepatic:hepatic
say! holla! hepatic:liver...
hei(exprima bucurie):heyday! huzza! hepatita:hepatitis
hei(exprima regret):v. ehei heptagon:heptagon

511
heraldic:heraldic hidrant:hydrant|fire/water plug
heraldica:heraldry hidrat:hydrate|<~ de sodiu>sodium
herb:(coat of) arms hydroxide/hydrate
herbar:v. ierbar hidrata:to hydrate
herboriza:to herborize|to botanize hidratare:hydration
herculean:Herculean hidraulic:hydraulic|<forta
herghelie:herd of horses ~a>hydraulic/water power|<turbina
~a>hydraulic turbine|<uzina ~a>water
herghelie(crescatorie):stud (farm)
works
hering:herring (Clupea harengus)
hidraulica:hydraulics
hermafrodit:hermaphrodite
hidrazida:hydrazide
hermetic:v. ermetic
hidrazina:hydrazine
hermina:ermine
hidra:hydra
hermina(blana de ~):ermine
hidroaviatie:marine aviation
hernie:bubonocele|<~
hidroavion:sea plane
abdominala>abdominal rupture
hidrocarbonat:hydrocarbonate
herpes:serpigo
hidrocarbura:hydrocarbon
hertian:<unde/raze hertiene electr.>Hertzian
waves hidrocefal:hydrocephalous
heruvic:hymn book hidrocefalie:water on the brain
heruvim:cherub hidroceluloza:hydro-cellulose
heteroclit:heteroclite|unusual|abnormal hidrocentrala:hydro-electric (power)
plant|hydro-electric (power) station
heteroclit(bizar):odd
hidrodinamic:hydrodynamic(al)
heteroclit(bizar):queer
hidrodinamica:hydrodynamics
hexaedru:hexahedron
hidroelectric:hydroelectric|<centrala ~a>v.
hexagon:hexagon
hidrocentrala
hexagonal:hexagonal
hidrofil:hydrophilic|absorbent
hexametric:hexametric
hidrofob:hydrophobic
hexametru:hexameter
hidrofobie(la ciini):rabies
hexapod:hexapod(ous)
hidrofor:hydrophore
hexapod:hexapod
hidrofug:waterproof
hi:hoy! hi! jee-up! whup!
hidrogen:hydrogen|<~
hiacint:hyacinth sulfurat>sulphuretted hydrogen
hiat:hiatus hidroglisor:hydroglisseur
hiberna:to hibernate hidrograf:hydrographer
hibernare:hibernation hidrografic:hydrographic(al)
hibrid:hybrid hidrografie:hydrography
hibridare:cross breeding hidrolitic:hydrolytic
hicori:hickory (Hicoria ovata) hidroliza:hydrolysis
hidalgo:hidalgo hidrolog:hydrologist
hidos:hideous hidrologic:hydrological
hidos(dezgustator):repulsive hidrologie:hydrology
hidos:hideously hidromecanic:hydromechanical
hidosenie:hideousness hidromecanica:hydromechanics|hydraulics

512
hidromel:hydromel hiperaciditate:hyperacidity
hidrometric:hydrometric hiperbola:exaggeration
hidrometrie:hydrometry hiperbolageom.:hyperbole
hidrometru:hydrometer hiperbolic:hyperbolic
hidropic:dropsical hiperborean:hyperborean
hidropizie:(hy)dropsy hipercritic:hypercritical
hidroplan:sea-plane hiperemie:hyperemia
hidrosfera:hydrosphere hipersensibil:hypersensitive|supersensitive
hidrostatic:hydrostatic(al) hipersensibili:hypersensitiveness|hypersensi
hidrostatica:hydrostatics tivity
hidrotehnic:hydrotechnical hipertensiune:high blood pressure|<~
hidrotehnica:hydraulic engineering|hydro- arteriala>arterial hypertension
technics hipertensiv:hypertensive
hidroterapie:hydrotherapy hipertiroidism:hiperthyroid state
hidrotermal:hydrothermal hipertrofia:to hypertrophy
hidroxid:hydroxide hipertrofic:hypertrophic
hidroxil:hydroxil hipertrofie:hypertrophy
hiena:hyena hiperurbanism:hyperurbanism
hieratic:hieratic hipic:equine|horse...|<concurs ~>horse
hieroglifa:hieroglyph race/competition
hieroglific:illegible hipism:horse racing
higiena:v. igiena hipnotic:hypnotic
higienic:v. igienic hipnotic:fascinating
higienist:v. igienist hipnotism:hypnotism|mesmerism
higrometric:hygrometric hipnotiza:to hypnotize|to mesmerize
higrometrie:hygrometry hipnotiza:fascinate
higrometru:hygrometer hipnotizator:hypnotist|mesmerist
higroscop:hygroscope hipnoza:hypnosis|mesmerism
higroscopic:hygroscopic hipocentaur:hippocentaur
hil:hile hipocentru:hypocentre
hilar:hilar hipocondru:hypochondrium
himen:maidenhead hipodermic:hypodermic
himenoptere:hymenoptera hipodrom:racecourse|turf
himera:a bird in the bush hipodrom:racetrack
himera(iluzie):ilusion hipofiza:hypophysis
himeric:chimeric(al) hipogastric:hypogastric
himeric(fanstatic):fantastic hipogastru:hypogastrium
himeric(absurd):absurd hipologie:hippology
hindus:Hindoo hipopotam:river horse
hindusa:Hindoo (woman sau girl)|Hindi|the hipostaza:hypostasis
Hindi language hipotensiune:hypotension
hingher:flayer hipotensiv:hypotensive
hinterland:hinterland|base hipotractiune:horse traction

513
hipotrofie:hypotrophy hirii(ca respiratie):to wheeze
hirotoni(si):to ordain hirii(a sforai):to snore
hirotoni(si):to take holy orders hirii(a sforai):to drive one's pigs to market
hirsut:hirsute|hairy|shaggy hirii(a mirii):to growl
hirsut(badaran)(badaran):rough hirii(a mirii):to snarl
hirsut(badaran)(badaran):boorish hirii(a mirii):to v. horcAi
hirsut(posac):sullen hirii(d. masini etc.):to grate
histologie:histology hirii(a scirtii):to creak
histrion:histrion hirii:v. certa
hitit:Hittite hiriiala:wheezing etc. v. hIrIi
hitlerism:Hitlerism hiriiala(tuse):cough
hitlerist:Hitlerite hiriit:wheezing etc. v. hIrIi|v. hodorogit
hic:huh! hiriit:wheezing etc. v. hIrIi|wheeze
hid(urit):ugly hiriit(miriit):growl
hid(urit):unsightly hiriit(miriit):snarl
hid(respingator):repulsive hiriitoare:rattle
hid(respingator):hideous hiriitura:v. hiriit
hir:gr-gr-r!|<ca ~, ca mir>v. ca-i cir, ca-i hirjoana:gambolling etc. v. hIrjoni
mir hirjoneala:gambolling etc. v. hIrjoni
hirb:shiver|crock hirjoni:to play pranks
hirb:potsherd|fragment|piece hirjoni(a se amuza):to skylark
hirb(vas spart):broken pot hirjoni(a zburda):to gambol
hirb(vas):pot hirjoni(a zburda):to frolic
hirb(de pamint):crock hirjoni(a zburda):to sport
hirb:wreck|<ride ~(ul) de oala sparta>(it's hirjoni:to tease each other
like) the pot calling the kettle black hirlet:spade
hirbar:stray hirsii:to scrape|to grate
hirbui:to break/knock/dash to pieces|to hirsii(cu penita etc.):to scratch
destroy|to wreck|to smash (up)
hirsti:slap!|smack!
hirbui(o casa):to demolish
hirtie:paper
hirbui:to be/get broken|to break/go to
hirtie(foaie de ~):sheet of paper
pieces|<a Hirbui fig.>to beat within an inch
of smb.'s life hirtie(bucata de ~):piece/bit of paper
hirca(craniu):skull hirtie(fituica):slip (of paper)
hirca(craniu):brain pan hirtie(act):paper
hirca(baba):dirty hag hirtie(legitimatie):proof of identity
hirca(baba):old crock/jade hirtie(bancnota):note|<~ cerata>greased
paper|<~ colorata>coloured paper|<~ de
hirca(cap):noddle
afumat>fumigating paper|<~ de aruncat la
hirca(cap):pate cos>waste paper|<~ de copiat>carbon
hirca(cap):nut paper|<~ de impachetat>packing/wrapping
hirciog:hamster|German marmot (Cricetus paper|<~ de muste>fly paper|<~ de
cricetus) muste>catch'em-alive|<~ de note>music
hirdau:tub|bucket paper|<~ de s
hirii(d. cineva):to speak in the throat hirtioara:slip of paper

514
hirtiuta:slip of paper hodoroaga(trasura veche,
hirtop:hollow|groove|rut on a road|pothole hodorogita):rattletrap
hirtoage:old papers hodoroaga(idem, masina):jal(l)opy
hirzob(funie groasa):cable|fish basket|<a hodoroaga(baba):shaky old woman
cadea cu ~ul din cer>to drop from the hodorog:bank!|crash!
clouds|<parc-ar fi coborit cu ~ul din cer>he hodorog:(old) dodderer
thinks no small beer/potatoes of himself hodorogeala:(loud) rumbling/rattling etc.
his:shoo! hodorogi:to rumble|to rattle
hisii:to shoo hodorogi(a trancani):to babble
hitru(viclean)(viclean):sly hodorogi(a se strica):to deteriorate
hitru(viclean)(viclean):cunning hodorogi(a se strica):to go bad
hitru(istet)(istet):clever hodorogi(d. mobila):to get/become rickety
hitru(istet)(istet):cute hodorogi(d. cineva):to grow decrepit
hitru(glumet)(glumet):droll hodorogit:rumbling etc. v. hodorogi
hitru(glumet):waggish hodorogit(stricat):broken
hitru:sly/cunning man etc.|sly dog hodorogit(d. voce):hoarse
hitru(destept):clever man hodorogit(d. voce):croaking
hitru(mucalit):wag hodoronc-tronc(brusc):all of a sudden
hit:snap! hodoronc-tronc(din senin):quite/just out of
hitina:to shake (up) the blue
hitina(a legana):to rock hodoronc-tronc(fara motiv):for no reason at
hitina(a legana):to swing all
hitina:to rock (to and fro)|to swing hodoronc-tronc(fara motiv):without rhyme
hitina(cu corpul):to sway or reason
hitina(cu corpul):to waddle hodoronc-tronc(facind o gafa):dropping a
hlamida:mantle brick
hlizi:to tittle|to giggle hoge:mullah|moolah
hlizi(a se zgii):to stare hohot(de ris):roar/peal of laughter
hm:humph! hem! hohot(nepoliticos):guffaw
ho:v. aho hohot(de plins):sobbing|<a plinge cu ~e>to
sob|<a ride cu ~e>to laugh out(right)|<a
ho(ajunge!):enough!
ride cu ~e>to roar with laughter|<a ride cu
ho(cum de nu!):of course! ~e>to haw-haw|<a ride cu ~e>to split one's
hoanghina:hag|witch|old crock/jade sides with laughter|<a ride cu ~e>to
hoarda:horde guffaw|<a izbucni intr-un ~ de plins>to
hoban:bracing wire burst out sobbing
hochei:hockey|<~ pe gheata>ice hockey|<~ hohoti:to roar
pe iarba>field hockey|<n>* hohoti(a ride cu hohote):to roar with
hocheist:hockey player laughter
hocus-pocus:hocus-pocus hohoti(a ride cu hohote):to guffaw
hodoroaga(lucru vechi, stricat):lumber hohoti(a plinge cu hohote):to sob
hodoroaga(lucru vechi, stricat):rubbish hohotit:roaring etc. v. hohoti
hodoroaga(lucru vechi, stricat):junk hohotitor:roaring etc. v. hohoti
hodoroaga(trasura veche, hoinar:loitering|vagrant|roving|wandering|st
hodorogita):rumbling old coach rolling

515
hoinar:loiterer|rover|vagabond|vagrant|tram hop(excl. insotind o saritura):hop! jump!
p|moocher go!
hoinareala:lounging/sauntering/loafing hop(copacel):up-a-daisy!
about|loitering about hop(deodata):pop!
hoinari:to stroll/lounge/tramp about hop(insotind o cadere):bang!
hoit(les):dead body hop:pits and bumps
hoit(de animal):carcass hop(salt):hop
hoit:Fat Jack of the Bone house hop:rub|<cind, deodata, ~! si mosul>when,
hol:hall pop! comes the old man|<nu zi ~! pin' nu-i
holba(la):to stare (at) sari>don't cry halloo till you are out of the
holba(la):to goggle|<a ~ ochii>to stare wood|<nu zi ~! pin' nu-i sari>don't pat
(one's eyes out)|<a ~ ochii>to goggle (one's yourself on the back too soon
eyes) hora:Romanian round dance|reel|music
holbat(d. ochi):staring accompanying the hora
holbat(d. ochi):bulging hora:shindy|<a se gati ca de ~>to put on
one's Sundday best|<a se prinde in/la ~>to
holbat(d. ochi):starting
join the hora|<daca ai intrat in ~ trebuie sa
holbat(d. cineva):pop-eyed joci>you can't say A without saying B
holda:cornfield horbota(dantela)(dantela):ribbon
holendru:wine filter|<~ de horbota(dantela):lace
inalbit>bleaching vat|<~ de
horcai(a sforai):to snort
rafinare>beater|<~ de rafinare>finisher
horcai(d. un muribund):to rattle in one's
holera:perfect sight/fright/guy
throat
holera(monstru):monster
horcait(sforait de om):snore
holeric:choleraic
horcait(sforait de om):snoring
holerina:cholerine
horcait(de cal):snort(ing)
holmiu:holmium
horcait(al muribunzilor):death rattle
holocaust:holocaust
hori:to dance the hora|to sing sau to play the
holocen:holocene hora
holoturi:holothurians hormon:hormone
holtei:to live single|to be unmarried/a hormonal:hormonic
bachelor
horn:chimney|flue|smoke stack|funnel
holtei:bachelor
hornar:chimney sweep(er)
holteie:bachelorhood
hornblenda:hornblende
homar:lobster (Homarus)
horoscop:horoscope
homeopat:homoeopath(ist)
horst:horst
homeopatic:homoeopathic
hortativ:hortative
homeopatie:homoeopathy
hortensie:hydrangea (Hydrangea hortensia)
homeric:Homeric|<ris ~>Homeric/loud
horticol:horticultural|gardening...
laughter|<ris ~>roar of laughter
horticultura:horticulture|gardening
homosexual:homosexual|queer
hotar:boundary
homosexual:nancy|pansy|sissy|queer|fag|ho
mo hotar(frontiera):frontier
homosexualitate:homosexuality|sodomy hotar(frontiera):border line
hotar(regiune de granita):bounds

516
hotar(regiune de granita):confines hotarire(ca atitudine):decision
hotar(extremitate):extremity hotarire(ca atitudine):resolution
hotar(margine):edge hotarire(ca atitudine):determination
hotar(margine):verge hotarire(ca atitudine):peremptoriness
hotar:limit|<fara ~>boundless|<fara hotarire(fermitate):firmness
~>without hotarire(caracter
limit(s)|<(infinit)>infinite|<(imens)>immen hotarit):peremptoriness|<cu ~ (cu
se, immensurable, immeasurable|<(fara fermitate)>unhesitatingly|<conform
capat)>endless|<(excesiv)>excessive|<(exce hotaririi sale>by his decision|<cu ~ (cu
siv)>unbounded|<piatra de ~ si fermitate)>firmly|<cu ~ (cu
fig.>boundary/border stone|<piatra de ~ si fermitate)>unflinchingly|<cu ~ (fara
fig.>landmark indoiala)>certainly|<cu ~ (fara
hotarnic:frontier... indoiala)>sure(ly)|<a lua o ~>to make/take
hotarnic:surveyor|<inginer ~>surveyor a decision|<a lua o ~
hotari(sa/de a):to decide (to) hotarit:decided|determined|resolute|having
hotari(sa/de a):to make up one's mind (to) plenty of guts
hotari(sa/de a):to resolve (to)|to prevail hotarit(categoric):categorical
upon (to)|to determine (to) hotarit(ferm):firm
hotari(a convinge):to convince (to)|to hotarit(sigur):certain
persuade (to) hotarit(sigur):sure
hotari(a fixa):to fix hotarit(precis):precise
hotari(a fixa):to appoint hotarit(categoric):definitely
hotari(a aranja):to settle hotarit(categoric):positively
hotari(a aranja):to order hotarit(categoric):certainly
hotari(a aranja):to decide hotarit(categoric):surely
hotari(a numi):to name hotarit(categoric):decidedly
hotari(a stipula):to stipulate hotarit(categoric):and no mistake
hotari(a destina):to destine hotarit(precis):precisely
hotari:to decide|to make up one's mind hotarit(exact):exactly
hotari:to be decided etc. hotarit(cu hotarire):firmly
hotari(a destina):to ordain hotarit(cu hotarire):unhesitatingly
hotari:to decide|to decide|<a ~ asupra (cu hotarit(cu hotarire):unflinchingly|<~ lucru
gen.)>to pass/pronounce a judgement v. ~ II, 1>v. ~ II|<articolul ~>the definite
upon...|<a ~ asupra (cu gen.)>to article|<la ora ~a>at the appointed hour|<un
pass/pronounce a judgment upon...|<a se - om ~>a resolute man|<ordin ~>peremptory
sa...>to decide to..., to make one's mind order|<raspuns ~>straightforward/decided
to...|<a se - sa...>to bring oneself to...|<a se answer|<refuz ~>positive/distinct
~ sa...>to decide to refusal|<ton ~>firm/peremptory/au
hotarire(decizie):decision hotaritor:decisive|conclusive|final|<vot
hotarire(ordin):order ~>casting vote|<in momentul ~>at the
hotarire(decret):decree critical moment
hotarire:(final) judgement hotarnici:to mark/define the frontier|to mark
the boundary-line/limits
hotarire(final):sentence
hotarnici(cu):to border (upon)
hotarire(final)(final):award
hotarnici(cu):to be conterminous (with)
hotarire(a juratilor):verdict
hotarnici(cu):to be contiguous (to)

517
hotel:hotel hrana(mijloc de intretinere):means of
hotelier:hotel keeper/proprietor subsistence
hot:thief|prig(ger) hrana(mijloc de intretinere):daily bread
hot:cross cove|buzzer|napper hrana(intretinere):maintenance
hot(tilhar):robber hrana(intretinere):support
hot(spargator):burglar hrana(intretinere):sustenance
hotsl.:cracksman hrana(intretinere):keep
hot(de buzunare):pickpocket hrana:food|<hrana vacii bot.>spurry|<hrana
hot:rogue|<~ de drumul vitelor>fodder|<hrana
mare>highwayman|<~ de drumul vitelor>forage|<hrana vitelor>provender|<a
mare>footpad|<~ de mare>sea rover|<~ de da ~ (cu dat.)>to feed...|<a da ~ (cu dat.)>to
mare>pirate|<~ de mare>corsair|<opriti ~ul! nourish...
puneti mina pe ~!>stop thief! hrani:to feed|to provide with food|to
hotesc:thievish nourish|to keep in food
hotescfig.:furtive hrani(a da sa suga):to suckle
hotesc:stealthy hrani(a da sa suga):to nurse
hoteste:thievishly|by (way of) theft|like a hrani:to cherish
thief hrani:to feed oneself
hoteste(pe furis):stealthily hrani(a minca):to eat|<a se ~ cu...>to feed
hoteste(pe furis):by stealth on...|<(a trai din...)>to live on...|<a se ~ cu
iluzii>to be/labour under delusions|<a-si ~
hoteste(pe furis):on the sly
familia>to maintain one's family|<a-si ~
hoteste(pe furis):on tiptoe familia>to provide for one's family|<a ~
hoti:to thieve|to lead a thief's life vite>to feed cattle|<a ~ vite>to give cattle
hoti:to thieve food|<a ~ vite
hotie:stealing|stealth hranire:feeding etc v. hrAni
hotie(ca meserie):thief's/thieves trade hranit:nourished|<bine ~>well
hotie(ca act):theft fed/nourished
hotie(cu spargere):burglary hranitor:nourishing|nutritive|nutritious|<min
hotie(cu spargere):(burglarious) robbery care hranitoare>substantial
fare/meal|<mincare
hotie:larceny
hranitoare>strengthening food|<mincare
hotoaica:v. hot hranitoare>rich diet
hotoman(hot):incorrigible/awful thief hraparet:grasping|grabbing|clutching|seizing
hotoman(strengar):rogue |predatory
hotoman(strengar):rascal hrean:horse radish
hotoman(pisicher)(pisicher):sharper hrenita:water cress/cresses|garden/pepper
hotoman(pisicher):blackleg cress
hram(patron al bisericii):patron of a church hrib:edible boletus
hram(ca sarbatoare):dedication day hrisolit:olivine
hram(ca sarbatoare):parish fair hrisov:charter
hram(ca sarbatoare):annual fete hrisca:buckwheat (Fagopyrum sagittatum)
hram(ca sarbatoare):country wake hronic:v. cronica
hram(biserica):church hruba:underground cave
hrana:food|nourishment|diet huceag:thicket|bush
hughenot:Huguenot

518
huhurez:eagle owl (Strix bubo) humor...:v. umor...
hui:v. vui humus:humus
huideo:boo(ing)|hoot(ing) hun:Hun
huideo:boo!|<a da cu ~ cuiva>to shout/hoot hunic:Hunnish
after smb.|<teatru>to boo/hoot smb. off the huo:v. huideo
stage hurduca:to jolt|to jerk
huidui:to boo|to hoot (after) hurducatura:jolt|jerk
huidui:to hoot/boo off the stage hurie:houri
huiduiala:hooting|booing hurmuz:snow berry
huiduma:v. namila hurmuz:glass bead
huiet:v. vuiet hurta:<cu hurta>in a lump|<cu hurta>in the
huila:pitcoal|<~ de cocs>coking coal|<~ bulk|<a cumpara cu hurta>to buy in the
grasa>fat/bituminous coal lump/bulk|<a cumpara cu hurta>to purchase
hula:hula-hoop wholesale|<a cumpara cu hurta>to buy (in)
hula:blasphemy the lot
hula:swell hurui:to rattle|to make a rattling noise
hula(blestem):curse hurui(d. tunet):to roar
hula:hollow sea hurui(d. tunet):to roll|to v. hIrIi
hula(blestem):imprecation huruiala:rattle|rattling|roar(ing)
hula(ocara):calumny huruit:rattle|rattling|roar(ing)
hula(ocara):slander husar:hussar
hula(ocara):defamation husa(pt. mobile):slip cover
hula(ocara):backbiting husa(sac):bag
hula(nume rau):ill fame husa:cover|<~ de motor auto>radiator cover
huli:to blaspheme|to utter blasphemy husaresc:hussar's...
against husit:Hussite
huli(a blestema):to curse huste:bran
huli(a blestema):to swear at husti:v. tusti
huli(a ocari):to abuse huta:<a se da ~>to rock|<a se da ~>to swing
huli(a ocari):to run down hutan:Guzul, Hutsulian
huligan:hooligan|ruffian|rowdy huzur:ease|comfort
huliganic:hooligan... huzur(tihna):leisure
huliganism:hooliganism|ruffianly huzuri(a trai bine):to lead an easy life
behaviour|discorderly conduct huzuri(a trai bine):to jog along comfortably
hulpav(lacom):greedy huzuri(a se simti bine):to feel at ease
hulpav(lacom):ravenous huzuri(a se simti bine):to be at leisure
hulpav:greedily|ravenously huzuri(a trai bine):to lead a comfortable life
huluba:shaft|thill
huluba:(pair of) shafts/thills
hulubarie:dovecot
huma:clay
humeral:humeral
humerus:humerus
humoreasca:humoresque

519
520
i:ah ! oh ! iamb:iamb(us)
i(lui)(lui):(to) him iambic:iambic|<metru ~>iambic metre
i(lui)(lui):(to) her ianuarie:January
i(lui)(lui):(to) it iapa:mare|<~ de prasila>brood mare|<lapte
i(pe ei):them de ~>mare's milk|<unde a dus mutul iapa
i:is, 's|<a pune punctul pe i>to dot the i's fam.>at Jericho|<unde a dus mutul iapa
and cross the t's fam.>at the bottom of the sea|<unde a dus
mutul iapa fam.>at the back of beyond
ia:now, now then
iar(dar):but
ia(haide):come
iar(in timp ce):while
ia(introduce un raspuns):well
iar(si):and
ia(introduce un raspuns):why
iar:again|anew|afresh
ia(cu sens de conjunctie) (daca):if
iar(inca o data):once more/again
ia(cu sens de adverb) (doar):but
iar(~ si ~) (mereu):ever
ia(cu sens de adverb) (doar):only
iar(~ si ~) (mereu):continually
ia(cu sens de adverb) (doar):just
iar(~ si ~) (mereu):over and over again
ia(nu mai mult decit):no more than
iar(de asemenea):also
ia(nu mai mult decit):a matter of|<~
asa>just for fun|<~ te uita la el ! fam.>there iar(de asemenea):too
he goes ! iar(de asemenea):as well
iac:yak (Poephagus grunniens) iarasi:v. iar
iaca(pai):well iarba(medicinale)(medicinale):simples
iaca(pai):why iarba(~ de pusca):gun powder|<iarba
iaca(acum):now broastei bot.>frogbit (Hydrocharis Morsus
ranae)|<iarba ciutei bot.>leopard's bane
iaca(adverbial, - deodata):(all) of a
(Doronicum)|<iarba cimpului bot.>bent
sudden|v. iata|<~ asa (ia asa)>just for
grass (Agrostis alba)|<iarba dracului
fun|<~ asa (asta e tot)>and that's all|<ei, ~
fam.>tabacco|<iarba fiarelor bot.>dog's
!>and why not ?
bane (Vincetoxicum officinale)|<iarba sarp
iacobin:Jacobin
iarmaroc:fair
iacut:Yakut
iarna:winter|<iarna>in winter|<iarna
iad:hell asta>this winter|<asta ~>last winter|<de
iada:kid(ling) ~>winter...|<la>next winter
iades:wishbone|merry thought of fowl|kind iaroviza:to yarovize
of wager iarovizare:yarovization
iahnie:kind of ragout with vegetables|fish or iasca:tinder|touchwood|(s)punk|amadou
meat|stewed potatoes etc.
iasomie:jessamine (Iasminum officinale)
iaht:yacht
iatac:bedroom|alcove
iala:cylinder lock
iatac:bower
iale:cylinder lock
iatagan:yataghan
iama:<a da ~ (a se napusti)>to rush|<a da ~
iata:look!
(a se napusti)>to make a dash/a bolt|<a da ~
(a se arunca)>to throw oneself|<a da ~ iata:lo! behold!
(inainte)>to spring forward|<a da ~ prin... iata(cu valoare verbala):there is
fam.>to make ducks and drakes of...|<a da iata(cu valoare verbala):there are
~ prin... fam.>to play ducks and drakes iata(cu valoare verbala):here is
with...|<a

521
iata(cu valoare verbala):here are etc.|<~ icosaedru:icosahedron
ca...>and so...|<~ ca...>but...|<~ ca...>and icre:(hard) roe
yet...|<~-l>there he is|<~-l pe C.>there is icre(dupa fecundare):spawn
C|<~-l pe c. venind>there is C. coming|<~-l
icre(ca mincare):caviar(e)
pe c. venind>there comes C.
icre(de vinete etc.):eggfruit etc.) paste
iaurgiu:yog(h)urt maker sau seller
icter:jaundice
iaurt:yog(h)urt
icteric:jaundiced
iavas(incet):slowly
icteric:sufferer from jaundice
iavas(incet):easily
ide:ides
iavas(incet):gently
ideal:ideal
iavas(fara zgomot):noiselessly
ideal:ideal
iavas(fara zgomot):silently
ideal(perfect):perfect
iavas(pe furis):on the sly
ideal(exelent):excellent
iavasa:twitch
ideal:ideally
iaz:pond
idealism:idealism
iaz(lac):lake
idealist:idealist
iaz(zagaz):dam
idealist:idealistic
iazma:ghost|phantom
idealiza:to idealize
iazma:perfect fright/guy
idealizare:idealization
iberic:Iberian
ideatie:ideation
ibidem:ibidem|ibid
idee:idea
ibis:ibis
idee(notiune):notion
ibovnic:leman
idee(notiune):mental conception
ibovnica:paramour
idee(parere):view
ibric(pt. cafea):coffee pot
idee(parere):opinion
ibric(ceainic):tea kettle
idee(gind):thought
ibric(ulcior):jar
idee(intentie):intention
ibrisin:thrown silk
idee(plan):plan
ici:v. aici
idee(plan):project
icni(a geme):to groan
idee(plan):scheme
icni(a geme):to moan
idee(pic):idea
icni(a sughita):to hiccup
idee(pic):thought
icni(a sughita):to hiccough
idee(pic):bit
icoana:icon|(sacred) image
idee(pic):shade|<~ fixa>obsession|<~
icoana(tablou):image
fixa>monomania|<~ fixa>fixed
icoana(tablou):picture idea/notion|<~ fixa fam.>crotchet|<~
iconar:painter of icons geniala>brilliant idea|<~
iconita:holy medal principala>leading/main idea|<buna ~!>a
iconoclast:iconoclast good/capital idea!|<buna ~!>a happy
iconograf:iconographer thought!|<ce ~!>the idea!|<ce ~!>who put
that into your head?|<firul i
iconografie:iconography
idem:idem|id
iconoscop:iconoscope
identic(cu):identical (with)
iconostas:iconostasis
identic:identically

522
identifica:to identify ie:embroidered peasant shirt/blouse
identifica(cu):to identify oneself (with) ied:kid
identificare:identification iedera:ivy (Hedera)
identitate:identity|<buletin de ~>identity ieftin:cheap
card ieftin(d. pret):fair
ideografic:ideographic(al) ieftin(d. pret):moderate
ideografie:ideography ieftin(d. pret):resonable
ideograma:ideogram|ideograph ieftin:cheap
ideolog:ideologist ieftin(banal):commonplace
ideologic:ideological ieftin(banal):trite
ideologic:ideologically|<front ieftin(fara valoare):worthless
~>ideological front ieftin:at a moderate price|cheap|<~ ca
ideologie:ideology braga>dirt-cheap|<a scapa ~ fam.>to come
idila:idyll off with a small loss|<a scapa ~ fam.>to
idilic(pastoral):pastoral|idyllic come/get off cheap|<a scapa ~ fam.>to have
idilism:idyllicism a narrow escape
idiliza:to idealize ieftinatate:cheapness
idilizant:idealizing|idyllic ieftini:to reduce/diminish the prince of|to
cheapen
idilizare:idealization|idyllicism
ieftini:to fall in price
idiom:language
ieftini:to cheapen
idiom(dialect):dialect
ieftinire:deduction in price
idiom(dialect):idiom
iele:(wicked) fairies
idiomatic:idiomatic|dialectal|<expresie
~a>idiom ienibahar:juniper berry|allspice|pimento
(Myrtus pimenta)
idiosincrasie:idiosyncrasy
ienicer:janizary
idiot:idiot|idiotic|absurd
ieniceresc:janissary...
idiot(d. o gluma etc.):senseless
ienupar:juniper (tree)
idiot:idiotically
iepuras:leveret|young hare|young rabbit
idiot:imbecile|idiot|fool|silly ass
iepure:puss(y)
idiotism:idiom|idiomatic phrase/expression
iepure(tinar):leveret
idiotenie(ca atitudine):rank stupidity
iepure(tinar):young hare|<~ de
idiotenie(ca actiune):piece of rank stupidity
casa>rabbit|<~ de casa>cony|<~ de casa
idiotie:imbecility|v. idiotenie fam.>bunny (Lepus cuniculus)|<~ de casa
idis:Yiddish (mic)>young rabbit|<~ de casa (mic)>rabbit
idol:idol|image sucker|<fricos ca un
idol:idol|<a-si face un ~ din cineva>to ~>chickenhearted|<cine alearga dupa doi
idolize smb. iepuri nu prinde nici unul>he that hunts two
idolatrie:idolatry hares loses both
idolatrie:worship iepureste:<a dormi ~>to sleep a dog's sleep
idolatriza:to worship|to idolatrize|to iepuroaica:doe/female hare
idolize|to heroize iepuroi:male hare
idolatriza(a adora):to adore ierarh:hierarch
idolatru:idolatrous ierarh(episcop):bishop
idolatru:idolater ierarh(mitropolit):metropolitan

523
ierarhic:hierarchical contradicting you|<doamne iarta-ma!>God
ierarhic:hierarchically|through the usual forgive me!|<ba sa ma ierti!>I beg your
channels pardon!
ierarhie:hierarchy iertare:forgiving etc. v. ierta|forgiveness
ierarhiza:<ierarhiza>to form etc. on the iertare(scuza):excuse
hierarchical system iertare(scuza):pardon
ierbar:herbarium iertare(gratiere):pardon(ing)
ierbarie:weeds iertare(a pacatelor):remission
ierbicid:weed-killer|herbicide iertare(a pacatelor):remitment
ierbicid:herbicide iertare(a pacatelor):absolution
ierbivor:herbivorous iertare(scutire):exemption|<sa avem ~!
ierbos:grassy|herbaceous peior.>I beg your pardon!|<cer ~!>(I am)
ieremiada:Jeremiad sorry!|<a cere ~ de la cineva>to beg/ask
smb.'pardon|<va cer ~>I beg your
ieri:yesterday
pardon|<va cer ~>excuse me|<va cer ~>I
ieri(in ajun):on the eve apologize
ieri(in trecut):formerly iertator:forgiving
ieri(in trecut):once|<de ~, de ierunca:hazel hen/grouse
alaltaieri>recent|<de ~, de alaltaieri>newly-
iesle:manger
made|<de ~, de alaltaieri>green|<mai ~
(alaltaieri)>the other day|<a cauta ziua de iesi(dintr-un loc):to go/come/turn out
~>to run a wild goose chase iesi(dintr-un loc):to come forth
ierna:to winter|to pass/spend the winter iesi(dintr-un loc)(dintr-un loc):to issue
ierna(a hiberna):to hibernate iesi(din casa etc.):to go out of doors of the
iernat:wintering|hibernation|winter stay house
iernatic:wintry|wintery|winter-like|hibernal iesi(la plimbare):to take a walk/a turn/an
airing
iernatic:old
iesi(dintr-o padure, din apa etc.):to emerge
iernatic:v. iernat
iesi(a aparea):to appear
iernatic(hrana):winter feed/fodder
iesi(a aparea):to emerge
iernatic:wintering harbour
iesi(a deveni):to become
iernator:wintering pond
iesi(a avea ca rezultat):to come out
ierta:to forgive|to pardon
iesi(a avea ca rezultat):to have such and
ierta(a scuza):to excuse
such a result
ierta(a trece cu vederea):to overlook
iesi(a avea ca rezultat):to result
ierta(pacate):to remit
iesi(d. culori):to run
ierta(de pacate):to absolve
iesi(a se decolora):to fade
ierta(a gratia):to pardon
iesi(a se decolora):to lose colour|<a ~ de pe
ierta(a ingadui):to permit scena>to go off the stage, to have/make
ierta(a ingadui):to allow one's exit|<ce-o sa iasa din asta? fam.>what
ierta(a scuti) (de):to exempt (from) will come of it all?|<ce-o sa iasa din asta?
ierta(a cruta):to spare fam.>what will be the upshot?|<a ~ din
ierta:to be forgiven etc. albie>to break out|<a ~ din albie>to
overflow one's banks|<a ~ d
ierta:to forgive|<iertati-ma!>excuse
me!|<de neiertat>unpardonable|<iarta-ma iesind:prominence
ca te contrazic>pardon/excuse my iesire:going out etc. v. ieSi

524
iesire(ca spatiu):exit igrasie:dampness
iesire(ca spatiu):egress igrasios:damp
iesire(ca spatiu):way out ihneumon:ichneumon (fly)
iesire(ca spatiu):issue ihtiofag:ichthyophagist
iesire(ca spatiu):outlet ihtiologic:ichthyologic(al)
iesire(ca spatiu):passage ihtiologie:ichthyology
iesire(manifestare negativa):outburst ihtiozaur:ichthyosaurus
iesire(manifestare negativa):tirade ilariant:mirth-provoking|laughable|<gaz
iesire:sortie ~>laughing gas
iesire(solutie):way out ilaritate:hilarity|mirth|laughter|<a provoca
iesire(solutie):solution ~>to raise a general laugh
iesitura:prominence ilegal:illegal|unlawful
iezatura:wicker dam ilegal:underground
iezer:mountain lake ilegal:illegally|unlawfully
iezi:to dam (up)|to pond back/up ilegal:underground
iezuit:Jesuitic(al) ilegalist:underground communist
fighter|member of a secret organization
iezuit:Jesuit
ilegalitate(caracter ilegal):illegality
iezuitism:Jesuitism|Jesuitry
ilegalitate(caracter ilegal):unlawfulness
ififliu:penniless|broke
ilegalitate(ca act):unlawful
ifose:airs
act|secret/underground work/activity|<a
ifose(infumurare):haughtiness|<a-si da ~>to activa in ~>to do secret/underground
put on airs|<a-si da ~>to give oneself work/activity|<a arunca in ~>to drive
airs|<a-si da ~ fam.>to mount/ride the high underground|<a intra in ~>to go
horse|<a-si da ~ fam.>to putt it on underground|<a luptat in ~>he worked
igiena:hygiene underground
igienic:hygienic ileon:ileum
igienic(d. masuri si):sanitary|<hirtie iliac:iliac
~a>toilet paper iliac:hip bone
igienist:hygienist|sanitarian ilicit:illicit|unlawful
iglita:crotchet ilicit:illicitly
ignar:ignorant|unskilled ilion:ilium
Ignat:(St.) Ignatius (December 20) ilizibil:illebigle|unreadable
ignifug:fireproof|fire-resisting ilogic:illogical
ignifug:fireproof(ing) material ilot:helot
ignobil:ignoble|base ilumina(a proiecta lumina pe):to shine upon
ignora:not to know|to be ignorant of ilumina(a proiecta lumina pe):to light up
ignora(a nu tine cont de):to ignore ilumina(a proiecta lumina pe):to make
ignora(a trece cu vederea):to overlook bright
ignora(pe cineva):to cut smb. (dead) ilumina(la o serbare):to illuminate
ignorant:ignorant|illiterate ilumina(fata etc.):to light up
ignorant:ignoramus|dunce|cipher ilumina(mintea):to illumin(at)e
ignoranta:ignorance|<din ~>through ilumina(la fata):to brighten up|to light up
ignorance|<din ~>out of ignorance
ignorare:ignoring|ignorance

525
iluminare:illumination|lighting, etc. v. imagina:to envision|<a-si ~>to imagine|<a-
ilumina si ~>to fancy|<a-si ~>to picture|<a-si ~
iluminare(inspiratie):inspiration ca...>to think/fancy/suppose that...|<a-si ~
iluminat:lit up etc. v. ilumina ca... (a face greseala sa)>to delude oneself
with the thought/fancy that...|<a-si ~ ca... (a
iluminat:lighting
face greseala sa)>to indulge in the illusion
iluminat:illuminee th
iluminatie:illumination|lights imaginabil:imaginable|thinkable
iluminism:enlightenment imaginar:imaginary
iluminist:supporter of the enlightenment imaginar(fantezist):fancied
ilustra(o carte etc.):to illustrate imaginativ:imaginative
ilustra(litere, un manuscris)(litere, un imaginatie:imagination|mind's eye
manuscris):to illuminate
imaginatie(fantezie):fancy
ilustra(a exemplifica):to illustrate
imaginatie(fantezie):invention|<printr-un
ilustra(a exemplifica):to exemplify efort al ~i>by a stretch of imagination|<e
ilustra(a arunca lumina asupra):to throw pura ~>it is only fancy
light upon imagine:image
ilustra(a face sa se distinga):to shed lustre imagine(reflectare):reflection
upon
imagine(reprezentare):representation
ilustra:to be illustrated etc.
imagine(tablou):picture
ilustra(a se distinge):to become famous
imagine(asemanare):likeness
ilustra(a se distinge):to win fame
imagine:simbol
ilustrare:illustration
imagistic:imagistic
ilustrat:illustrated|<carte postala ~a>picture
imagistica:imagery|imagism
postcard
imam:ima(u)m
ilustrata:v. ilustrat
imanent:immanent|inherent|indwelling
ilustrativ:illustrative
imanenta:immanence|indwelling
ilustrator:illustrator
imas:common (grazing ground)
ilustratie:illustration|picture
imaterial:immaterial|unsubstantial
ilustru:illustrious
imaterialitate:immateriality
ilustru(celebru):celebrated
imatur:unfledged|unripe|immature, callow
iluzie:empty dream
imaturitate:immaturity, unripeness
iluzie(inselare):delusion|<~ optica>optical
illusion|<a-si face iluzii>to cherish imbecil:imbecile|soft-headed
illusions|<a-si face iluzii>to deceive oneself imbecil:imbecile|idiot|fool
iluzionism:(practice of) illusion imbecilitate:imbecility|silliness|stupidity
iluzionism:illusionism imbeciliza:to stupefy|to stultify|to brutify
iluzionist:illusionist|conjurer imbeciliza:to become stupefied/besotted|to
iluzoriu:illusory become sottish
iluzoriu(inselator):illusive imberb:beardless
imaculat:immaculate|spotless|stainless imberb:unfledged
imagina:to imagine imberb:raw/callow youth
imagina(a nascoci):to invent imbold:impulse|impulsion|impetus
imagina(a nascoci):to devise imbold(stimulent):stimulus
imagina(a concepe):to conceive imbold(sugestie):suggestion

526
imbold(sugestie):prompting|<a da ~ (cu imitatie(contrafacere):forgery
dat.)>to stimulate (cu ac.) imitatie(contrafacere):counterfeit
imediat:immediate imixtiune:interference
imediat(urgent):urgent imn:hymn
imediat:immediately|directly|at once|in a imn(national):anthem
crack/jiffy|<imediat fam.>before you could imobil(imobiliar):real
say Jack Robinson
imobil(nemiscat):motionless
imemorial:immemorial|out of mind|<din
imobil(nemiscat):still
timpuri ~e>(from) time out of mind
imobil(fix):fixed
imens:immense
imobil(ferm):firm
imens(nemasurat):immeasurable
imobil(ferm):steadfast
imens(fara hotar):boundless
imobil:house
imens(vast):vast
imobil(cladire):building
imens(enorm):huge
imobiliar:v. imobil
imens(colosal):colossal
imobilitate:immobility|motionlessness
imens(colosal):tremendous
imobiliza:to immobilize
imens(profund):profound
imobilizare:immobilization
imens(profund):deep
imobilizat:immobilized
imens:immensely etc.
imobilizat(nefolosit):unused
imensitate:immensity
imoral:immoral
imensitate(infinitate):infinity
imoralitate:immorality
imensitate(vastitate):vastness
imoralitate(ca act):piece of immorality
imensitate(nemarginire):boundlessness
imortaliza:to immortalize
imensitate(marime):colossal/huge size
impacienta:to lose patience|to grow
imersiune:immersion|dipping
impatient
imersiune(a unui submarin):submergence
impalpabil:impalpable
imersiune:occultation
impar:odd|uneven
imigra:to immigrate
imparisilabic:imparisyllabic
imigrant:immigrant
impartial:unbiassed|impartial
imigrare:immmigration
impartial(corect):fair-minded
imigratie:immigration
impartial(d. o parere):candid
iminent:impending|imminent
impartial(obiectiv):objective
iminenta:imminence
impartial:impartially
imita:to imitate
impartialitate:impartiality|fair-mindedness
imita(a copia):to copy
impas:deadlock
imita(a mima):to mimic
impas(dilema):dilemma|<a iesi dintr-un
imita(a mima):to ape ~>to break a deadlock
imita(a mima):to take off impasibil:impassive|unmoved
imita(o semnatura):to forge impecabil:impeccable|faultless
imita:to imitate|to copy|to mimic|to forge impecabil:impeccably, faultlessly
imitativ:imitative impediment:impediment|obstacle|hindrance
imitator:imitator impenetrabil(d. o padure etc.):impenetrable
imitatie:imitation impenetrabil(inscrutabil):inscrutable

527
impenetrabil(d. un mister impiegat:minor civil servant|clerk
etc.):unfathomable impiegat:service official
impenetrabil(complicat):intricate impieta:<a ~ asupra (cu gen.)>to cast a
imperativ:imperative imperious|peremptory slur/aspersion on...|<a ~ asupra (cu gen.)>to
imperativ:imperative reflect on...|<a ~ asupra (cu gen.) (a aduce
imperceptibil:imperceptible|very slight daune)>to harm...|<a ~ asupra (cu gen.) (a
aduce daune)>to damage...|<a ~ asupra (cu
impercetibil:imperceptibly
gen.) (a aduce daune)>to infringe upon...
imperfect:imperfect|incomplete
impietate:impiety
imperfect(cu defecte):faulty
impietate(nelegiuire):lawlessness
imperfect:imperfect
impietate(ca act):ungodly act
imperfect:imperfect (tense)
implacabil:implacable|relentless|inexorable
imperfectiv:imperfective
implacabil:implacably|relentlessly|inexorabl
imperfectiune:imperfection y
imperfectiune(defect):defect implica(a amesteca):to implicate
imperfectiune(defect):flaw implica(a amesteca):to involve
imperial:imperial implica(a atrage dupa sine):to entail
imperiala(la autobuz):top implica(a avea ca implicatie):to imply
imperiala(la autobuz):imperial implicatie:implication
imperiala(la autobuz):outside implicit:implicit
imperialism:imperialism implicit:implicitly
imperialist:imperialist(ic) implora:to implore|to entreat|to beseech|to
imperialist:imperialist|<lagarul ~>the conjure
imperialist camp|<razboi ~>imperialist war implorare:imploring|imploration etc. v.
imperios:imperious|urgent|imperative implora
imperios(d. ton):peremptory implorator:imploring
imperios:imperatively|urgently impluviu:impluvium
imperiu:empire impolitete:impoliteness|unmannerliness|rud
imperiu:rule|<~l (cu gen.)>being actuated eness
by... impolitete(ca act):discourtesy
impermeabil:impervious|impermeable impolitete(ca act):incivility
impermeabil:waterproof|raincoat|mackintos impolitete(ca act):piece of impoliteness
h|mack imponderabil:imponderable
impermeabilita:imperviousness|impermeabi imponderabil:imponderable factor
lity
imponderabilit:imponderability
impermeabiliza:to waterproof
import:import
impersonal:impersonal
import(actiunea):importation|<din
impertinent:impertinent|rude|pert ~>imported
impertinenta:impertinence|rudeness|pertnes importa:to matter|to be of importance
s
importa:to bring over|<nu importa!>no
imperturbabil:imperturbable|unruffled matter!|<nu importa!>never mind!|<prea
imperturbabil:imperturbably putin importa daca...>it matters little
impetuos:impetuous|tumultuous whether...
impetuos:impetuously|tumultuously important:important
impetuozitate:impetuosity important(foarte ~):momentous

528
important(semnificativ):significant impotenta:helplessness|impotence|impotenc
important(mare):large y
important(mare):considerable impozabil:taxable
important(d. cineva):of impozabil(d. o proprietate):ratable
importance/consequence|<putin impozabil(d. o proprietate):assessable
~>unimportant|<putin ~>immaterial|<a face impozant:v. impunator
pe ~ul fam.>to give oneself airs|<a face pe impozit:tax|duty|<~ direct>direct tax|<~
~ul fam.>to be bumptious|<a face pe ~ul fiscal>stamp duty|<~ indirect>indirect
fam.>to put it on tax|<~ pe cifra de afaceri>tax on
importanta:importance|moment|consequenc turnover|<~ pe lux>luxury tax|<~ pe
e venit>income tax
importanta(greutate):weight impracticabil:impassable
importanta(semnificatie):significance imprecatie:imprecation|curse
importanta(marime):extent|<de mica ~>of imprecis:vague|unprecise
small account|<de prima ~>of the first imprecis(d. un termen etc.):indefinite
importance|<de putina ~>of small
imprecizie:lack of precision
account|<fara ~>unimportant|<fara ~>of no
consequence|<plin de imprecizie(a unei declaratii):vagueness
~>consequential|<plin de ~>self- imprecizie(a unui termen):looseness
important|<a avea ~>to be important/of impregna(cu)(cu):to impregnate (with)
importance|<a avea ~ (a conta)>to m impregna(lemn etc.):to permeate
importare:importation impregna(cu):to become saturated (with)|<a
importator:importer se ~ cu... fig.>to become imbued with...
importun:importunate|obtrusive|troublesom impregnare:impregnation|permeation
e impresar:impresario|business manager
imposibil:impossible|out of the question imprescriptibil:imprescriptible
imposibil(care nu s poate face):unfeasible impresie:impression|<a avea impresia
imposibil(nesuferit):unbearable ca...>to have an impression that...|<a da o ~
imposibil(d. o toaleta etc.):extravagant de...>to give an impression of...|<a face
imposibil(d. o toaleta etc.):absurd ~>to make an impression|<ce impresie ti-a
facut?>how did he impress you?|<ce
imposibil(d. o toaleta etc.):unearthly
impresie ti-a facut?>how does he strike
imposibil:impossible! out of the question! you?
imposibil:one's utmost/best/damnedest|<~ impresiona:to impress|to move|to affect
de facut>impossible of execution|<mi-e ~>I
impresiona(retina):to act on
cannot possibly|<a-i face cuiva viata ~a>to
make smb.'s life a burden to him|<a-i face impresiona(hirtia):to produce an image on
cuiva viata ~a fam.>to lead smb. the devil impresiona:to be strongly affected|to be
of a life|<a face ~ul>to use every easily upset
endeavour|<a face ~ul impresionabil:impressionable
imposibilitate:impossibility impresionabilitate:impressionability
impostor:impostor|humbug|cheat impresionant:impressive
impostura:imposture|imposition impresionant(miscator):moving
impotent:helpless impresionism:impressionism
impotent(sexual):impotent impresionist:impressionistic
impotent:impotent impresionist:impressionist
imprevizibil:unforeseeable

529
imprima(o miscare):to impart impuls:v. imbold|impulse|<sub ~ul
imprima(o miscare):to transmit momentului>on the spur of the
imprima(urme etc.):to stamp moment|<sub ~ul momentului>under the
impulse of the moment
imprima(urme etc.):to (im)print
impulsie:impulsion|impulse
imprima(stofe):to (im)print
impulsiv:impulsive
imprima:to print
impulsivitate:impulsiveness|impulsivity
imprima(respect):to inspire
impunator:imposing|commanding
imprima(a da):to give
impunator(maret):stately
imprima(a da):to lend
impunator(maret):grandiose
imprima(pe banda etc.):to record
impunator(maret):tremendous
imprima(pe banda etc.):to register
impune(a prescrie):to impose
imprima:to be imparted etc.
impune(conditii):to impose
imprimare:recording, etc. v. imprima
impune(o regula):to enforce
imprimare:rendition
impune(o regula):to lay down
imprimat:printed etc. v. imprima
impune(o sarcina):to get
imprimat(formular):form
impune(o sarcina):to assign
imprimat:books
impune(tacere):to enjoin
imprimat(de posta):printed matter
impune(o parere, prin tertipuri):to thrust
imprimerie:printing office/works/house
impune(o parere, prin tertipuri):to foist
imprimerie:printery
impune(fel de a vedea):to carry
imprimeuri:prints
impune(cuiva, respect):to inspire... (whit
improbabil:improbable|unlikely
respect)
impropriu:wrong|incorrect|inadequate|impro
impune(a cere, a reclama):to call for
per
impune(a cere, a reclama):to necessitate
improviza:to improvise
impune(fiscal):to tax
improviza(un discurs):to make an
extempore speech impune(un imobil):to levy a rate on
improviza:to speak extempore impune(a prescrie):to prescribe
improviza:to extemporize impune:to be imposed etc.
improvizat:improvised impune(d. cineva):to assert oneself
improvizat(d. un discurs):extemporaneous impune(d. cineva):to compel recognition
improvizat(d. un discurs):off-hand impune(a fi indispensabil):to be
indispensable
improvizat(d. un dans):impromptu
impune(a fi indispensabil):to be
improvizatie:extempore speech|impromptu
imperative/essential
poem
impune(a fi de dorit):to be called for|<se ~
improvizatie:improvisation
sa...>it is necessary/essential|<a-si ~...>to
imprudent:imprudent|rash|unwise undertake...|<a-si ~...>to set oneself...|<a-si
imprudent:imprudently etc. ~... (sa faca ceva)>to make it a duty to...
imprudenta:imprudence|rashness impunere:imposing etc. v. impune
imprudenta(ca act):imprudent act|<ce ~ impunere(constringere):constraint
!>how imprudent (of you etc.) !|<a comite o impunere(fiscala):taxation
~>to be guilty of an imprudence
impur:impure|foul
impudic:immodest|indecent
impur:impure

530
impuritate:impurity|foulness inadecvat:inadequate
impuritate:impurities inadmisibil:inadmissible
imputa(cu dat.):to impute (to) inadmisibil(de neconceput):inconceivable
imputa(cu dat.):to ascribe (to) inadvertenta:inadvertence
imputa(bani etc.):to deduct... (from) inadvertenta(greseala):mistake|inadvertency
imputa(bani etc.):to charge inadvertenta(lapsus):lpse of memory
imputa:to be imputed etc.|<a i se ~ ceva>to inadvertenta(scapare):oversight
be charged with smth.|<a ~ cuiva o vina>to inalienabil:inalienable
lay the blame at smb.'s door inalienabil(d. drepturi):indefeasible
imputabil:imputable inalterabil:inalterable
imputare:imputation etc v. imputa inalterabil:unflinching
imputare(repros):reproach inamic:hostile
imputare(vina):blame inamic(dusman):enemy
imputare(in bani etc.):charge inamic(dusman):foe
imuabil:immutable|unchanging inamovibil:irremovable
imun(contra):immune (from) inamovibil(d. cineva):holding an
imund:foul|filthy appointment for life
imunitate:immunity inamovibil(d. un post):held for life
imuniza:to immunize inamovibilitate:irremovability
imuniza:to be immunized inanitie:inanition|starvation
in(saminta)(saminta):linseed inaplicabil:inapplicable
in(saminta):flax seed|<de ~>flaxen|<de inapt:inapt|unapt|<~ pentru>unfit for...|<~
~>linen|<ulei de ~>linseed oil pentru>unsuited for/to...
inabordabil(d. persoane, inaptitudine:inaptitude, inaptness
tarm):unapproachable inatacabil(d. o fortareata etc.):unassailable
inabordabil(d. persoane, tarm):inaccessible inatacabil(d. un drept etc.):unimpugnable
inabordabil(d. un pret):prohibitive inatacabil(indiscutabil):unquestionable
inabordabil(d. un punct strategic inatacabil(indiscutabil):indisputable
etc.):unattackable
inaugura:to inaugurate
inacceptabil:unacceptable
inaugura(a dezveli):to unveil
inaccesibil:inaccessible|unapproachable
inaugura(a deschide):to open (to traffic,
inactiv:inactive etc.)
inactiv(lenes):idle inaugura:to be inaugurated|to open (to
inactiv:inert traffic, etc.)
inactivitate:inactivity inaugural:inaugural|maiden
inactivitate:inertness|<in ~ (d. cineva)>out inaugurare:inauguration etc. v. inaugura
of work, idle incalculabil:incalculable|countless|inestima
inactual:out of ble
season|unseasonable|untimely|inopportune incalificabil:unqualifiable|unspeakable
inactual(invechit):out-of-date incandescent:incandescent|glowing|red-hot
inactual(invechit):obsolete incandescenta:incandescence|glow|white
inadaptabil:maladjusted|inadaptable heat|<lampa cu ~>incandescent/glow lamp
inadaptabilitate:maladjustment|maladaptatio incapabil(de):incapable (of)|unfit
n incapabil:under a disability

531
incapacitate:incapacity|incapability|incomp incidenta:incidence|<unghi de ~ opt.>angle
etency of incidence
incapacitate:disablement|<~ temporara de incinera:to cremate
munca>temporary invalidity/disablement incinera:to incinerate
incarna:to embody incinerare:cremation
incarnare:embodiment incinta:precincts
incarnat:embodied incinta(spatiu ingradit):enclosure
incarnat:diehard incinta(sala):hall
incarnat(pasionat):passionate|<unghie incinta(public):audience
~a>ingrowing nail incipient:incipient
incasabil:unbreakable|non-breakable incisiv:biting|<dinte ~>incisor (tooth)
incendia:to set on fire|to set fire to incita:to incite, to urge
incendia:to set ablaze incizie:incision|cut
incendiar:incendiary include:to include|to comprise|to contain
incendiar(d. un discurs)(d. un include(intr-un plic):to enclose
discurs):incendiary
include(a insera):to insert
incendiar(d. un discurs)(d. un
include:to be included etc.
discurs):inflammatory
includere:inclusion etc. v. include
incendiar(rosu)(rosu):red
inclusiv:inclusively|<de vineri pina luni
incendiar(purpuriu):purple
~>from Friday to Monday inclusive
incendiator:incendiary
incluziune:inclusion
incendiator:instigator
incoativ:inchoative
incendiere:setting on fire etc. v.
incoercibil:incoercible
incendia|arson
incoerent:incoherent|rambling
incendiu:fire
incoerenta:incoherence|incoherency
incendiu(pus):arson|<pompa de ~>fire
engine incognito:incognito|incog
incert:uncertain|doubtful incognoscibil:unknowable
incertitudine:uncertainty|incertitude incolor:colourless
incertitudine(indoiala):doubt incomensurabil:immeasurable|huge|vast
incest:incest incomensurabil:incommensurable
incestuos:incestuous incomod:inconvenient
inchizitor:inquisitor incomod(d. o camera etc.):incommodious
inchizitorial:inquisitorial incomod(d. un scaun etc.):uncomfortable
inchizitie:inquisition incomod(d. un instrument etc.):unhandy
incident:incident incomod(d. un instrument etc.):clumsy
incident:incident incomod(d. cineva):troublesome
incident(intimplare):occurrence incomod(d. cineva):disagreeable|too hot to
handle
incident(intimplare):happening
incomoda:to inconvenience|to
incident:point of law|<raza ~a opt.>incident
incommode|to disturb|<va incomodeaza
ray
daca fumez?>do you mind my smoking?
incidental:incidental
incomparabil:incomparable|matchless|peerl
incidental:incidentally ess|unrivalled
incidental(din intimplare):by chance

532
incomparabil:incomparably|beyond incredul:incredulous
compare incrimina:to (in)criminate|to accuse|to
incompatibil(cu):incompatible (with) charge
incompatibil(cu):inconsistent (with) incriminare:incrimination
incompatibilite:incompatibility incrusta:to inlay
incompetent:incompetent incrusta:to imprint
incompetent:incompetent|not qualified incrusta:to be encrusted
incompetenta:incompetence|incompetency incrustatie:inlaid work
incomplet:incomplete|unfinished incrustatie:inlay
incomprehensibil:incomprehensible incubator:incubator
inconciliabil:irreconcilable incubatie:incubation|<perioada de
incongruent:incongruous ~>incubation period
incongruenta:incongruity inculca(cu dat.):to inculcate (upon)
inconsecvent:inconsistent inculpa:to indict|to charge|to inculpate
inconsecvent(d. comportare):inconsequent inculpat:person indicted|defendant
inconsecvent(d. persoane):inconsistent inculpat:the accused, the defendant
inconsecvent(d. persoane):scatter-brained incult:uneducated|unlearned
inconsecvent(d. persoane):inconsequent incult(analfabet):illiterate
inconsecventa:inconsistency|inconsequence incultura:lack of education
inconsistent:soft|yielding|flabby|loose incumba:<a ~ cuiva...>to devolve upon
inconsistent:unsubstantial smb., to be incumbent on smb.
inconsistenta:softness|flabiness|looseness incunabul:incunabulum
inconsistenta:unsubstantiality incurabil:incurable
inconstant:inconstant|fickle incurie:negligence|carelessness
inconstanta:inconstancy|fickleness incursiune:inroad|foray|raid|incursion
inconstient:unconscious incursiune:excursion
inconstient:irresponsible in-cvarto:in-quarto
inconstient:unconsciously indecent:indecent|improper|offensive
inconstient:the unconscious (mind) indecenta:indecency|immodesty
inconstienta:unconsciousness|inconscience indecis(nehotarit):irresolute
inconstienta:desperation indeclinabil:indeclinable
incontestabil:incontestable|indisputable|inco indefinibil:indefinable|undefinable
ntestably|undeniably indefinit:indefinite
incontinenta:incontinence indefinit(vag):vague
inconvenient:drawback|disadvantage indelicatete:indelicacy|tactlessness
incorect:incorrect|inaccurate|wrong indelicatete(ca act):indelicate/tactless action
incorect(necinstit):dishonest indemnizatie:indemnity
incorectitudine:incorrectness|inaccuracy indemnizatie(despagubire):compensation|<
incorectitudine(ca act):incorrect act ~ de concediu>holiday pay|<~ de
drum>travelling expenses/allowance|<~ de
incorigibil:incorrigible|past praying
drum jur.>conduct money|<~
for|hopeless
parlamentara>emoluments
incoruptibil:incorruptible|unbribable
independent:independent (of)
incoruptibilitate:incorruptibility|integrity
independent(liber):free (of)

533
independent:independently indiciu:indication|sign|clue
independent:independent|<~ indiferent:indifferent
de...>irrespective of... indiferent(netulburat):unaffected
independenta:independence indiferent(apatic):apathetic
independenta(libertate):freedom indiferent(fara importanta):immaterial
indescifrabil:undecipherable|indecipherable indiferent(fara importanta):unimportant
indescifrabil(necitet):illegible indiferent:indifferently|<mi-e ~>it's all the
indescriptibil:indescribable|beggaring same to me|<mi-e absolut ~>it's quite
description immaterial to me
indestructibil:indestructible indiferenta:indifference
index:index|<a pune la ~ (o carte)>to put on indiferenta(apatie):apathy
the index|<a pune la ~ fig.>to put on the indiferenta(lipsa de interes):lack of interest
prohibited/black list|<a pune la ~ (pe indigen:indigenous|native
cineva)>to black-list|<a pune la ~ fig.>to
indigen:native|aboriginal
put on the shelf|<a pune la ~ fig.>to shelve
smb. indigest:indigestible|stodgy
indezirabil:undesirable indigest:confused
indian:Indian indigestie:indigestion|<a avea o ~>to have
an attack of indigestion
indian:cotton print
indigna:to rouse smb.'s indignation|to make
indiana(prajitura):chocolate glazed cream
indignant|<indigna (de)>to be sau to
cake
become indignant (at, with)
indiana(inot):side stroke
indignare:indignation
indica:to indicate|to point to/out
indignat(de):indignant (at)
indica(a marca):to mark
indigo:indigo
indica(a arata):to show
indigo(hirtie carbon):carbon/copying paper
indica(a prescrie):to prescribe
indirect:indirect
indica(a prescrie):to lay down
indirect:circumstantial
indicare:indication etc. v. indica
indirect:indirectly|<complement ~
indicat:indicated etc. v. indica gram.>indirect object|<vorbire ~a
indicat:adequate gram.>indirect speech
indicativ:indicative indisciplina:indiscipline
indicativ:indicative (mood) indiscret:indiscreet
indicator:indicatory indiscret(d. o intrebare
indicator:indicator etc.):tactless|inquisitive|pushing
indicator:gauge|<~ al strazilor>street indiscret:nosy
directory|<~ de acceleratie indiscretie:indiscretion|indiscreetness
av.>accelerometer|<~ de cale indiscretie(ca act):act of indiscretion
ferov.>railway indicator pole|<~ de nivel
indiscutabil:indisputable|unquestionable
tehn.>level indicator/gauge|<~ de presiune
tehn.>pressure indicator|<~ de viteza ferov. indiscutabil:beyond a doubt
etc.>speedometer|<~ optic tehn.>optical indisolubil:indissoluble|indestructible
indic indisolubil:indissolubly|indestructibly
indicatie:indication|injunction|directive indispensabil(cu dat.):indispensable
indice:value|<~ de preturi>price index (to/for)|esential (to)
indicibil:unspeakable

534
indispensabil(d. un obiect):not to be indo-eurpoean:Indo-European
dispensed with indolent:indolent|slothful
indispensabili(scurti):pants indolenta:indolence|sloth
indispensabili(si lungi):drawers indrusaim:sweet pea (Lathyrus odoratus)
indisponibil:unavailable indubitabil:indubitable|beyond doubt
indisponibil:inalienable induce:to induce|<a ~ pe cineva in
indispozitie(boala usoara):ailment eroare>to mislead/delude smb.
indispozitie(boala usoara):indisposition inductiv:inductive
indispozitie(proasta dispozitie):ill humour inductor:inductive
indispozitie(proasta dispozitie):low spirits inductor:inductor
indispune:to put out (of humour) inductie:induction|<~ electrica>electrical
indispune:to become depressed|to pe put induction|<~ magnetica>magnetical
out|to be upset induction
indispus(usor bolnav):ailing indulgent:indulgent, lenient
indispus(usor bolnav):indisposed indulgent(bun):kind
indispus(usor bolnav):poorly indulgent:indulgently etc.
indispus(usor bolnav):unwell indulgenta:indulgence|lenience
indispus(usor bolnav):out of sorts indulgenta(bunatate):kindness
indispus(prost dispus):low-spirited indulgenta:indulgence
indispus(prost dispus):put out industrial:industrial|industry...
indispus(prost dispus):off the hinges industrializa:to industrialize
indispus(prost dispus):hipped industrializa:to become industrialized
indispus(prost dispus):under a cloud|<cam industrializare:industrialization
~ (cam prost dispus) fam.>a cup too low industrias:manufacturer|industrialist
indistinct:indistinct|hazy|blurred industrie:industry|<industria
indistinct(d. o inscriptie):faint autovehiculelor>the automotive industry|<~
indistinct:indistinctly constructoare de masini>mechanical
engineering/machine building (industry)|<~
indiu:indium
casnica>domestic/cottage industry|<~
individ:cove extractiva>extractive industry|<~
individual:individual chimica>chemical industry|<~ grea>heavy
individual(particular):private industry
individual(personal):personal inedit:unpublished
individual:individually etc. inedit(nou):novel
individualism:individualism inedit(nou):new
individualist:individualistic inedit(original):original
individualist:individualist inedit:novelty
individualitate:individuality inefabil:ineffable|unutterable
individualitate(personalitate):personality ineficace(d. o masura):ineffective
individualiza:to individualize ineficace(d. o masura):ineffectual
individualizare:individualization ineficace(d. un remediu):inefficacious
indivizibil:indivisible ineficacitate:ineffectiveness|ineffectualness|
indivizibilitate:indivisibility inefficacy
indiviziune:severalty inegal:unequal

535
inegal(neregulat):irregular inexactitate(greseala):mistake
inegal(d. caracter):uneven inexistent:non-existent|inexistent
inegal(d. caracter):unequable inexistenta:non-existence|absence|want|lack
inegal:unequally|irregularly inexorabil:inexorable|unrlenting
inegalabil:matchless|peerless inexplicabil:inexplicable|unaccountable
inegalitate:inequality inexpresiv(d. fata):expressionless
inel(in diferite sensuri):ring inexpresiv(d. un cuvint etc.):inexpressive
inel(veriga):link inexprimabil:inexpressible|unutterable
inel:grain inexpugnabil:impugnable|storm-proof
inel(bucla):ringlet infailibil:infallible|unerring
inel(bucla):curl infailibil(sigur):certain
inel:rings|<~ de logodna>wedding infailibil(sigur):unfailing
ring|<tras (ca) prin ~>slender|<tras (ca) prin infailibilitate:infallibility
~>slim|<tras (ca) prin ~>willowy infam:infamous|horrible
inelar:annular|ring/shaped infam:infamously|horribly
inelar(circular):circular infamant:discreditable|disreputable
inelar:ring finger infamie:infamy|disgrace
inelar:annulary caterpillar infamie(ca act):infamous action
inelat:curly|<viermi inelati zool.>annelids infamie(ca act):vile deed
ineleganta:inelegance|inelegancy infanterie:foot
ineluctabil:ineluctable|implacable|unavoida infanterist:foot soldier
ble
infanticid:infanticide
inept:inept|stupid
infantil:infantile
ineptie:ineptitude|nonsense
infarct:infarct
inepuizabil:inexhaustible|never-failing
infatuare:conceit(endness)|self-
inerent:inherent conceit|vanity|self-sufficiency
inerent:inherently infatuat:(self-)conceited|self-satisfied|over-
inert:inert|limp|sluggish|dull weening
inert:actionless infect(d. miros):noisome
inertie:inertia infect(rau mirositor):stinking
inertie:sluggishness, inertness infect(respingator):loathsome
inerva:to innervate infect(respingator):foul
inervatie:innervation infect(mirsav):vile
inestetic:unaesthetic infect(mizerabil):wretched
inestetic:unaesthetically infecta:to infect
inestimabil:inestimable|invaluable infecta:to corrupt
inevitabil:unavoidable infecta:to be infected etc.
inevitabil(d. un rezultat):inevitable infecta(d. o rana):to rankle
inevitabil:unavoidably|inevitably infecta(d. o rana):to fester
inevitabilitate:inevitability infectie:infection
inexact:inexact|inaccurate infectie(miros urit):stink
inexact:inaccurately|incorrectly infectie(miros urit):stench
inexactitate:inaccuracy|inexactitude infectios:infectious|catching

536
inferior:inferior|lower infirmerie:sick room
inferior:subordinate|<~ (cu dat.)>below... infirmier:hospital attendant|male nurse
inferioritate:inferiority infirmiera:(hospital) nurse|sick nurse
infern:underworld infirmitate:infirmity
infern(iad):hell infix:infix
infern(al lui Dante):Inferno inflama:to become inflamed|to swell
infernal:infernal|hellish inflama(d. o rana):to fester
infernal:diabolical inflama(d. o rana):to rankle
infernal:infernally etc.|<masina ~a>infernal inflamabil:inflammable
machine inflamabil:easily excited/kindled
infidel:unfaithful|false|faithless inflamare:inflammation
infidel(d. memorie):untrustworthy inflamatie:inflammation|swell|boil
infidel(d. o traducere):unfaithful inflatie:inflation
infidel(d. o traducere):inaccurate inflationist:inflationary
infiltra:to infiltrate|to seep|to percolate inflexibil:unyielding|unbending
infiltra(d. idei etc.)(d. idei etc.):to inflexibilitat:inflexibility|unyieldingness
soak/trickle in inflexiune:modulation
infiltra(a se furisa):to creep inflorescenta:inflorescence
infiltra(a se furisa):to slink influent:influential
infiltra(d. trupe):to advance by infiltration influenta:to influence|to sway
infiltrare:infiltration etc. v.infiltra influentabil:liable/susceptible to influence
infiltratie:infiltration influenta:influence
infim:tiny|minute influenta(ascendent):ascendancy
infim(d. o majoritate):infinitesimal influenta(greutate):weight
infinit:infinite influenta(autoritate):authority|<a
infinit(nemarginit):boundless avea/exercita o ~ asupra (cu gen.)>to
infinit:infinitely exercise an influence/an ascendancy
infinit:infinite|<la ~>to infinity|<la ~>ad over...|<a avea/exercita o ~ asupra (cu gen.)
infinitum|<la ~>for ever (unui rezultat)>to affect...
infinitate:infinity|<o ~ de...>no end of...|<o in-folio:(in)folio...
~ de...>endless...|<o ~ de...>a whole lot of... inform:formless|shapeless|amorphous
infinitezimal:infinitesimal inform(diform):ill-formed
infinitiv:infinitive inform(diform):unshapely
infinitiv:infinitive (mood) inform(diform):ungainly
infinitival:infinitival inform(d. un monstru etc.):mis-shapen
infirm:infirm informa(de/despre):to inform (of)
infirm(schilod):crippled informa(de/despre):to apprize (of)
infirm(care nu mai e valid):disabled informa(de/despre):to let know
infirm:infirm person|cripple informa(a incunostinta):to acquaint (with)
infirma:to refute|to reveal the weakness of informa(autoritatile):to give notice to
infirma(dovezi etc.):to weaken (about)
infirma(dovezi etc.):to invalidate informa:to make inquiries|<a se ~
infirmare:refulation|invalidation despre...>to inquire for...|<a se ~ despre...
(d. o problema)>to inquire into...

537
informare:informing|report ingrat(neplacut):unpleasing
informat:informed ingrat(neplacut):disagreeable
informat(versat):versed in smth. ingratitudine:ingratitude|ungratefulness
informat(versat):conversant with smth. ingredient:ingredient
informativ:informative inhala:to inhale
informator:informer inhalare:inhalation|inhaling
informatie:information|intelligence|piece of inhalator:inhalator
information inhalatie:inhalation
informatie(stire):piece of news inhiba:to inhibit
informatie(stire)(stire):news inhibitor:inhibitory|inhibitive
informatie(date):information inhibitie:inhibition
informatie(cunostinte):knowledge|<agentie inimaginabil:unimaginable|inconceivable|in
de informatii>news agency|<serviciu de calculable|inestimable
informatii>intelligence service inima:heart
infractor:delinquent|offender|infringer of inima(stomac)(stomac):stomach
the law
inima(burta):belly
infractiune:offence|breaking/infringement
inima(la cartile de joc):hearts
of the law
inima:heart
infrarosu:infra-red
inima(suflet):soul
infrastructura:understructure
inima(minte):mind
infrasunet:infra-sound
inima(constiinta):conscience
infructuos:fruitless|bootless
inima(caracter):character
infructuos(fara succes):unsuccessful
inima(caracter):nature
infructuos(inutil):unseless
inima(fiinta)(fiinta):being
infuzie:infusion
inima(om)(om):man
infuzor:infusorian
inima(mijloc):heart
infuzor:infusion vessel
inima(mijloc):core
ingenios:ingenious|clever
inima(mijloc):middle
ingenios:ingeniously|cleverly
inima(centru):centre|<cu draga ~, din toata
ingeniozitate:ingenuity|ingeniousness
inima>with one's whole heart|<inima
ingenua:artless girl codrului>the thick/heart of the forest|<~
ingenuitate:ingenuousness|artlessness albastra (trista)>heavy heart|<~ albastra
ingerinta:encroachment|unwarrantable (tristete)>sadness|<~ albastra
interference (tristete)>melancholy|<~ albastra
inginer:engineer|<~ agronom>agricultural (tristete)>the blues|<~ albastra (furie)>fury
expert|<~ agronom>agronomist|<~ inimitabil:inimitable|matchless
constructor>civil engineer|<~ de inimos(curajos):brave
mine>mining engineer|<~ de poduri si inimos(curajos):courageous
sosele>government civil engineer|<~ de
inimos(bun):kind(-hearted)
sunet>monitor man|<~
electrician>electrical engineer|<~ inimos(pasionat):passionate
mecanic>mechanical engineer|<~ si inimos(marinimos):generous
ingineresc:engineer... ininteligibil:unintelligible
inginerie:engineering ininteligibil:unintelligibly
ingrat:ungrateful initia(in):to initiate

538
initia(a incepe):to start inocenta:simple-mindedness
initia(a incepe):to begin in-octavo:octavo
initia:to be initiated etc. inocula:to inoculate/imbue smb. with
initial:initial inoculare:inoculation
initial:initially|at the beginning inodor:inodorous|odourless
initiala:initial (letter) inofensiv:inoffensive|harmless
initiat:initiated inoperant:inoperative|inocuous
initiat:initiate|adept inopinat:sudden|unforeseen
initiat:person in the know inoportun:unseasonable|ill-timed
initiativa:initiative|<din proprie ~>of one's inoportun(suparator):inopportune
own accord|<din proprie ~>on one's own inorog:unicorn
initiative|<din proprie ~ fam.>off one's own inospitalier:inhospitable
bat|<plin de ~>full of spirit|<plin de
inova:to innovate
~>having lots of go|<a lua initiativa de
a...>to take the initiative in... inovator:innovating
initiator:initiator inovator:innovator|inventor
initiere:initiation inovatie:innovation
injecta:to inject inoxidabil:unoxidable|rustless
injecta:to be injected ins:v. individ
injecta(d. ochi):to become insalubritate:insalubrity
bloodshot/injected insalubru(d. o casa):insanitary
injectat(d. ochi):bloodshot insalubru(d. o casa):dilapidated
injectat(d. ochi):injected insalubru(d. clima):insalubrious
injector(la motoare):injector insatiabil:insatiable
injector(pt. combustibil):burner inscriptie:inscription
injectie:injection inscriptie(nota):notice
injurie:insulting word sau remark|insult, insectar:insectarium
vituperation insecta:insect
injurios:insulting|abusing|injurious|vituperat insecticid:insecticide
ive insensibil:insensible
injust:unjust|unfair insensibil(nepasator):indifferent
injust:unjustly, unfairly insensibil(la impresii etc.):insensitive
inobservabil:inobservable|unseen|unnoticed insensibil:callous
inocent:innocent insensibilitate:insensibility
inocent(nevinovat):guiltless insensibiliza:to insensibilize
inocent(curat):pure inseparabil:inseparable
inocent(curat):blameless inseparabil:inseparably
inocent:green insera:to insert
inocent(curat):guileless insera(a pune):to put
inocenta:innocence insera(a introduce):to introduce
inocenta(nevinovatie):guiltlessness insertie:insertion
inocenta(curatenie):purity insesizabil:that cannot be
inocenta(curatenie):chastity grasped|imperceptible|subtle
inocenta(curatenie):guilelessness insidios:insidious

539
insigna:badge inspector:inspector
insignifiant:insignificant|unimportant inspectorat:inspectorate
insinua:to insinuate|to hint at inspectie:inspection|<~ la fata locului>on-
insinua:to penetrate|to creep in|<a se ~ pe spot inspection
sub pielea cuiva>to ingratiate oneself with inspira(aer etc.):to inspire
smb. inspira(aer etc.):to breathe in
insinuant:insinuating|ingratiating|<a fi ~>to inspira:to breathe smth. into smb.
lather inspira(un proiect etc.):to mastermind|<a se
insinuare:insinuation ~ din...>to take/draw one's inspiration
insinuare(aluzie):hint from...|<a se ~ din...>to draw on...
insinuare(rautacioasa):innuendo inspirare:inspiring etc. v. inspira
insipid:insipid inspirat:inspired
insipid(fara gust):tasteless inspirator:inspiratory
insipid(d. conversatie etc.):dull inspirator:inspirer
insipid(d. conversatie etc.):flat inspiratie:inspiration
insipid(d. conversatie etc.):wishy-washy inspiratie(de moment):brain wave
insista(asupra):to insist (on, upon)|<a ~ inspiratie(de moment):flash of
asupra... (a pune accentul pe)>to dwell inspiration|<sursa de ~>source of
(up)on...|<a ~ asupra... (a pune accentul inspiration|<sursa de ~ fig.>mastermind
pe)>to lay stress on... instabil:unstable
insistent:insistent|urgent instabilitate:instability
insistent:insistently|urgently instala(intr-un post):to install
insistenta(asupra):insistence (on)|<cu instala(o masina etc.):to set up
~>earnestly|<cu ~>insistently|<cu instala(a fixa):to fix
~>urgently
instala(a pune):to set
insolatie:insolation|(touch of) sunstroke
instala(a pune):to place
insolent:insolent|impertinent|cheeky|fresh
instala(a pune):to put
insolent:insolently etc.
instala(a aranja):to arrange
insolenta:insolence|impertinence|cheek
instala(pe cineva, intr-o casa etc.):to
insolit:unusual|unwonted|unprecedented establish
insolubil(d. substante):insoluble instala(pe cineva, intr-o casa etc.):to settle
insolubil(d. probleme etc.):insoluble instala:to be set up etc.|to install oneself
insolubil(d. probleme etc.):unsolvable instala(a se stabili):to settle (down)|to take
insolubil(d. probleme etc.):insolvable up/make one's abode
insolvabil:insolvent instalare:installation etc. v. instala
insolvabilitate:insolvency instalator:fitter
insomnie:sleeplessnes|wakefulness|insomni instalator(de apa):plumber
a instalator(de electricitate):electrician
insondabil:unsoundable instalatie:v. instalare
insondabil:unfathomable|fathomless instalatie:outfit
inspecta:to inspect instalatie(ansamblu de constructii
inspecta(a examina):to examine etc.):plant
inspecta(a verifica):to check (up) instalatie(ansamblu de constructii
inspectare:inspection etc. v. inspecta etc.):installation|<~ de apa>plumbing|<~

540
(interioara) de canalizare>inner canalization instructie:preliminary investigation
plant|<~ de iluminat>illumination plant|<~ instructiune:instruction|direction|order
electrica>electric plant|<~ instrui(a invata):to teach
hidraulica>hydraulic plant|<~
instrui(a invata):to educate
sanitara>sanitary installation
instrui(a invata):to instruct
instantaneu:instantaneous
instrui:to investigate
instantaneu(brusc):sudden
instrui:to acquire knowledge|to educate
instantaneu:instantaneously|suddenly
oneself
instantaneu:snap
instruit:educated|learned
instanta:instance|<in ultima ~>in the last
instruit(citit):well-read
analysis|<in ultima ~>at last, finally|<in
ultima ~ fam.>when all is told instruit:trained
instaura:to set up instrument:instrument
instaura(a stabili):to establish instrument(unealta):tool
instaura(a initia):to initiate instrument(unealta):implement
instaura:to be set up etc. instrument:(musical) instrument|<~
gramatical>form word
instaura(a se incuiba):to strike root
instrumenta:to orchestrate
instaurare:setting up etc. v. instaura
instrumental:instrumental
instiga:to instigate|to incite|to prompt|to
provoke instrumentatie:scoring
instigare:instigation|incitement instrumentist:instrumentalist
instigator:instigator insucces:failure|lack of success|hard cheese
instinct:instinct|<~ de conservare>instinct insuficient:insufficient
of self-preservation insuficient(d. mijloace):inadequate
instinctiv:instinctive insuficient(d. nutritie etc.):low
instinctiv:instinctively insuficient:insufficiently|inadequately
institui:to institute|to set up|to establish insuficienta:insufficiency
institui:to be instituted etc. insuficienta(lipsa):deficiency
instituire:setting up insuficienta(lipsa):shortage
institut:institute|(educational etc.) insufla:to insufflate
establishment insufla:to inspire smb. with
institutor:(school)teacher|(elementary) insular:insular
schoolmaster insular:islander
institutie:institution|<~ de insula:island
binefacere>charity/benevolent/philanthropi insula(determin. de subst.
c institute propriu):isle|<insula Wight>the Isle of
instructaj:instructing|briefing (up) Wight|<~ plutitoare>floating island
instructiv:instructive insulina:insulin
instructor:instructor insulta:to insult|to affront|to revile|to abuse
instructie(invatatura):instruction insulta:to insult/abuse etc. each other
instructie(invatatura):education insulta:insult
instructie(invatatura):tuition insultator:insulting|offensive
instructie(invatatura):schooling insuportabil(d. durere etc.):unbearablei
instructie:training insuportabil(d. durere etc.):unendurable
instructie(individuala):drill

541
insuportabil(d. cineva):insufferable inteligent:intelligent|clever|sharp|brainy
insuportabil(d. cineva):trying inteligent:intelligently|<e ~ fam.>he has
insuportabil(d. cineva):aggravating brains|<e ~ fam.>he's all there
insuportabil(d. conduita etc.):intolerable inteligenta:understanding|comprehension|in
insuportabil:unbearably|beyond/past all telligence
bearing inteligenta(intelect):intellect
insurectie:insurrection|rising inteligenta(intelect):wit
insurectional:insurrectional inteligenta(intelect):brain power
insurgent:insurgent|rebel inteligenta(minte):mind
insurmontabil:insuperable|insurmountable inteligenta(duh):wit
intact:intact|untouched inteligibil:intelligible
intact(d. reputatie etc.):unsullied inteligibil(clar):clear|understandable
intact(d. reputatie etc.):unblemished inteligibil(clar):distinct
intangibil:intangible inteligibil:intelligibly etc.
intangibil(sacru):sacred intemperie:bad weather
intangibil(sacru):taboo intempestiv:ill-timed
intangibil(sacru):tabu intempestiv(neasteptat):unexpected
integra:to integrate (with others) intempestiv(neasteptat):stormy
integra:to integrate|<a se ~ in...>to join...|<a intempestiv(neasteptat):tempestuous
se ~ in...>to identify oneself with...|<a se ~ intendent:intendant|steward|bailiff
in... (a face parte din)>to form part of...|<a intendent(administrator):manager
se ~ in... (a apartine)>to belong to... intens:intense
integrabil:integrable intens(d. frig, durere etc.):severe
integral:integral|complete|entire intens(d. culori):deep
integral:integral intens(d. tir):heavy
integral:wholly|entirely|completely|<calcul intens(puternic):powerful
~ mat.>integral calculus|<faina ~a>whole
intens(puternic):strong
meal|<piine ~a>whole-meal bread
intens:intensely etc.
integrala:integral
intensifica:to intensify
integrant:<parte ~a>integral/integrant
part|<parte ~a din...>part and parcel of... intensificare:intensification
integrare:integration intensitate:intensity
integritate:integrity|entirety|completeness intensitate(a luminii):brilliancy
integritate:honesty intensitate(a sunetului):loudness
integru:upright|righteous|just intensitate(a vintului):force
intelect:intellect|understanding intensitate(a culorilor):depth
intelectual:intellectual|brain... intensiv:intensive
intelectual:intellectual|brain worker|high intenta:<a ~ un proces cuiva>to bring/enter
brow an action against smb.|<a ~ un proces
cuiva>to sue smb. at law|<a ~ un proces
intelectual(carturar):scholar
cuiva>to institute proceedings against smb.
intelectualice:intellectually
intentie:intention
intelectualism:intellectualism
intentie(tel):purpose
intelectualist:intellectualist
intentie(tel):aim
intelectualitate:intellectuals|intelligentsia
intentie(tel):design

542
intentie:intent interesa:to interest
intentie(dorinta):will interesa(a privi):to affect
intentie(dorinta):wish|<cu cea mai buna interesa(a privi):to concern
~>with the best of intentions|<cu intentia interesa(a privi):to bear on
sa/de a...>with an/the intention of...|<cu interesa(a implica):to implicate
intentia sa/de a...>with a view to...|<cu
interesa(a fi interesant pentru):to be
~>deliberately|<fara (nici o) ~>without
interesting to
intention|<fara (nici o)
~>unintentionally|<fara (nici o) interesa:to matter|<nu intereseaza>it doesn't
~>undesigned matter|<a se ~ de... (a arata interes
pentru)>to be interested in... to take an
intentiona:to intend|to mean
interest in...|<a se ~ de... (a se informa cu
intentiona(a planui):to plan privire la)>to inquire for...|<a se ~ de... (a se
intentionat:deliberate|premeditated ocupa cu)>to concern oneself with...|<a se ~
intentionat:prepense|<bine-~>well- d
disposed/-meaning|<rau-~>ill-disposed/- interesant:interesting
meaning interesant(amuzant):amusing
interactiune:interaction interesant(atragator):attractive
interastral:interstellar interesant(ciudat):strange
interbelic:inter-war interesat:interested
intercala:to interpolate|to insert interesat(egoist):selfish
intercala:to be inserted/interpolated interesat(egoist):selfseeking
intercalare:insertion|interpolation interfera:to interfere
intercalatie:intercalation interferenta:interference
intercelular:intercellular interimar:temporary|provisional
intercepta:to intercept interimat:interim|duties of ad interim
interceptare:interception interior(d. o parte):internal
intercontinental:intercontinental interior(d. un spatiu etc.):interior
intercostal:intercostal interior(d. un spatiu etc.):inner
interdepartamental:interdepartmental interior(launtric):inner
interdependent:interdependent interior(launtric):inward
interdependenta:interdependence interior:interior|inside
interdictie:interdiction|forbiddance|ban interior(locuinta):dwelling
interdictie:interdict(ion)|<de ~>vetative|<a interior(casa):house
pune sub ~>to lay under an interdict(ion)
interior(al unui stat):inland
interes:interest
interior(al unui stat):interior
interes(beneficiu):benefit
interior(tara):home
interes(avantaj):advantage
interior:interieur|<comert ~>home/inland
interes(importanta):importance trade|<in ~ul (cu gen.)>inside...|<in ~ul (cu
interes(importanta):significance|<~ul lui gen.)>within...
fata de...>his interest in...|<de ~ public>of interjectie:interjection
public interest|<in ~ul (cu gen.)>in the
interlocutor:interlocutor|collocutor
interest(s) of...|<ce ~ am? fam.>why should
I?|<isi cunoaste ~ul>he knows where his interlocutor(vorbitor):speaker
advantage lies|<isi cunoaste ~ul fam.>he interlop:shady|suspect|dubious|<lumea
knows on which side his br ~a>the underworld

543
interludiu:interlude internationalist:internationalist|<pozitii
intermediar:interjacent|intermediate|interme ~e>internationalist positions|<~
diary proletar>proletarian internationalism
intermediar:agent|intermediary|go- internationalism:internationalism
between|wangler internist:expert in internal medicine
intermediar:pander|pimp internist:physician (for internal diseases)
intermediu:<prin ~l (cu gen.)>through (the interoga:to examine (orally)
instrumentality of)...|<prin ~l (cu interogare:oral test
gen.)>by/through the agency of... interogativ:interrogative|<pronume
intermezzo:intermezzo ~>interrogative pronoun
interminabil:interminable|endless|never- interogatoriu:(cross-) examination
ending interpela:to interpellate
interministerial:interdepartmental interpelare:interpellation
intermitent:intermittent interpelator:interpellator
intermitent(neregulat):irregular interpenetratie:interpenetration
intermitent:intermittently interplanetar:interplanetary
intermitenta:intermittence|intermittency|<cu interpola:to interpolate|to insert
~>intermittently
interpolare:interpolation|insert(ion)
intermolecular:intermolecular
interpret:interpreter
intern:internal
interpret(traducator):translator
intern(launtric):inward
interpret:exponent
intern(launtric):inner
interpreta:to interpret
intern:resident medical student|house
interpreta(a explica):to explain
physician sau surgeon|<afaceri
~e>home/domestic/internal affairs|<cauze interpreta(a explica):to expound
~e>intrinsic causes|<elev ~>boarder|<piata interpreta:to interpret|<a ~ gresit>to
~a>home market|<unghi ~ geom.>interior misinterpret, to misconstrue
angle interpretare:interpretation etc. v. interpreta
interna:to intern interpretare:rendition
interna(in spital):to put in hospital interpretativ:interpretative
interna(in spital):to hospitalize interpune:to interpose|to intervene
interna(in spital):to get admitted to hospital interpune(a se amesteca):to interfere
interna(a inchide un dement etc.):to confine interpune(a se amesteca):to meddle
interna(a inchide un dement etc.):to shut up interraional:inter-district...
interna:to go to hospital interregn:interregnum
internare:internment etc. v. interna intersecta:to intersect
internat:interned etc. v. interna intersectie:intersection|crossing|crossroad
internat(elevi interni)(elevi intersectie:turn
interni):boarders interspatiu:interspace
internat:resident medical studentship interstatal:interstate
international:international interstitiu:interstice
international(mondial):world... interscolar:inter-school...
internationala:the Internationale intertip:intertype

544
interurban:interurban|<convorbire entry|<trecerea ~a>no thoroughfare|<zona
telefonica ~a>trunk call|<serviciul ~>long- ~a>prohibited area
distance|<serviciul ~>Western Union intestin:gut
interval:interval intestin:intestine|<~ul gros>the large
interval(distanta):distance intestine|<~ul subtire>the small intestine
interval(spatiu):space intestinal:intestinal
interval(loc gol):gap intim:intimate
interval(perioada):period intim(d. o convingere etc.):deepseated
interval(culoar):aisle intim(d. o convingere etc.):inward
interval(culoar):interval intim(d. un inteles):inner
interveni:to intervene intim(cel mai launtric):innermost
interveni(a se interpune):to interpose intim(strins, apropiat):close
interveni(a se interpune):to step in intim(familiar):familiar
interveni(intr-o conversatie):to break in on intim(prietenos):friendly
a conversation intim(cordial):cordial
interveni(intr-o conversatie):to cut/chip/butt intim(cordial):hearty
in intim:intimately etc.|cheek by jowl|<prieten
interveni(a se baga):to interfere ~>particular/intimate/close/bosom
interveni(a se intimpla):to happen friend|<prinz ~>homely/quiet dinner
interveni(a se intimpla):to occur intimida:to intimidate|to frighten|to cow|to
interveni(a se intimpla):to arise|<a ~ pentru browbeat|to bully
cineva>to intercede for smb.|<a ~ pentru intimida(a ameninta):to threaten
cineva>to wangle intimida:to turn shy|to become self-
interventie:intervention conscious|to get nervous|to be browbeaten
interventie(pt. cineva):intercession intimidare:intimidation etc. v. intimida
interventie(pt. cineva):wangle intimitate:intimacy
interventie(cerere):petition intimitate(a caminului):privacy
interventie(cerere):application|<~ intimitate(a unei legaturi):closeness
armata>military intervention intimitate:private/personal matters
interventionist:interventionist intitula:to entitle|to give a title to
interventionism:interventionism intitula:to be entitled|to call oneself|to give
interverti:to invert|to transpose oneself out for
intervertire:inversion|transposition intitulat:entitled|headed
interviu:interview intolerabil:intolerable|unbearable
intervocalic:intervocalic intolerabil:intolerably|unbearably
interzice:to forbid|to interdict|to prohibit|to intolerant:intolerant
ban intoleranta:intolerance
interzice:to be forbidden etc. intoleranta:inability to tolerate a remedy
interzicere:interdiction etc. v. interzice|<~a intona:to strike up|to break into|to begin to
armelor atomice>prohibition of atomic sing sau to play
weapons intonatie:intonation
interzis:forbidden etc. v. interzice intoxica:to poison|to intoxicate
interzis:convict under judicial intoxica:to be poisoned/intoxicated
disability|<fumatul ~>no smoking|<intrarea
intoxicatie:poisoning|intoxication
~a>no admittance|<sens ~>no

545
intra:to enter|to go in|to step in|to walk in intrind:inlet|recess
intra(pe furis):to steal in introduce:to introduce
intra(a fi admis):to be admitted|<a ~ in... introduce(a insera):to insert
(concret)>to enter...|<a ~ in... (concret)>to introduce(a pune):to put
go into...|<a ~ in... (concret)>to step introduce(marfuri, idei noi etc.):to bring in
into...|<a ~ in... (concret)>to walk into...|<a
introduce(a lasa sa intre):to admit
~ in... (pe furis)>to steal into...|<a ~ in... (d.
un ghimpe)>to go into...|<a ~ in... (d. un introduce(a lasa sa intre):to let in
ghimpe) introduce(un strain):to present
intracelular:intracellular introduce(un strain):to show/usher in
intractabil:unmanageable introduce(a interpola):to interpolate
intraductibil:untranslat(e)able introduce(a stabili):to establish
intramuscular:intramuscular introduce:to find one's way|to enter|to get in
intransigent:intransigent|relentless introduce:to be introduced etc.
intransigent(d. ton):peremptory introducere:introduction etc. v. introduce
intransigenta:intransigence|intransigency|rel introducere:introduction|introductory
entlessness chapter
intranzitiv:intransitive introducere(prefata):preface
intrare:entering|entrance introducere(prefata):foreword
intrare(acces):admittance etc. v. intra introducere(la o scrisoare):salutation
intrare(loc):entrance introductiv:introductory
intrare(hol):(entrance) hall introdus(cunoscator) (in):conversant (with)
intrare(ulita):by-street introspectiv:introspective
intrare(ingusta):lane introspectie:introspection
intrare(ingusta):alley intrus:intruder|interloper|gate crasher
intrare(fundatura):blind alley|<~ de intruziune:intrusive rock
serviciu, ~ a furnizorilor>goods/tradesmen's intui:to intuit
entrance|<~ in functie>assumption of an intuire:intuition
office|<~ in scena>(actor's) enterance (on intuitiv:intuitive
the stage)|<~ in vacanta scolara>break(ing)
up|<~ in vigoare>coming into intuitiv:intuitively
force/effect|<cu ~ separata>self-contain intuitie:intuition
intravenos:intravenous inuman(care nu e uman):inhuman
intrepid:intrepid|dauntless inuman(crud etc.):inhumane
intriga:to puzzle|to intrigue|to rouse the inunda:to flood|to inundate
curiosity of inunda(piata)(piata):to glut
intrigant:intriguer|schemer|wire-puller inunda(piata)(piata):to flood
intrigant:intriguing|designing inunda(piata)(piata):to dump goods on
intrigat:puzzled|mystified inunda(d. lumina):to flood
intrigat(curios):curious inunda(a coplesi):to overwhelm
intriga:intrigue|plot|scheme inundabil:liable to inundation|easily flooded
intriga:plot|<~ amoroasa>love affair|<~ inundatie:inundation|flood(s)
amoroasa>intrigue inutil(d. munca etc.):unseless
intrinsec:intrinsic inutil(d. munca etc.):unavailing
intrinsec:intrinsically inutil(fara profit):unprofitable

546
inutil(d. eforturi):vain inventar:inventory
inutil(d. eforturi):bootless inventar(lista):list
inutil(d. cheltuieli):wasteful inventar(catalog):catalogue|<~
inutil:uselessly etc.|<~ sa mai spun agricol>agricultural implements|<~
ca...>needless to say that... viu>live stock|<a face un ~>to take stock
inutilitate:inutility|uselessness|futility inventaria:to inventory|to take an account of
inutilitate(lipsa de necesitate):needlessness inventaria:to be inventoried
inutilizabil:unserviceable|unusable inventator:inventor|discoverer
inutilizabil(care nu e bun de inventiv:inventive
nimic):worthless inventivitate:inventiveness|resourcefulness
inutilizabil(d. cineva):unemployable inventie:invention
inuzitat:not in common use inventie(descoperire):discovery
invada(o tara etc.):to invade inventie:forgery
invada(o tara etc.):to overrun invers:inverse|inverted|reverse|opposite|cont
invada(o sala):to break into rary
invada(o sala):to invade invers:conversely|inversely
invada(d. buruieni):to overrun invers(cu partea inversa):the wrong side out
invada(d. apa):to flood invers(cu partea inversa):inside out
invada(a incalca):to encroach upon invers(cu spatele in fata):back to front
invada(a acoperi):to cover invers(pe dos, vice versa):the wrong/other
invada:to invade way (round)|<ordine ~a>reverse
order|<raport ~>inverse ratio|<sens
invadator:invader
~>opposite direction
invalid:invalid|infirm
inversa:to invert|to reverse the order etc. of
invalid(d. un soldat etc.):disabled
inversa:to be inverted
invalid:invalid|disabled soldier
inversare:inversion|reversal
invalida:to invalidate
inversiune:inversion
invalidare:invalidation
inversor:change-over switch
invaliditate:infirmity|disablement|invalidity
invertit:invert
invariabil:invariable|unchanging
investi:to invest
invariabil:invariably
investigatie:investigation|inquiry
invariabilitate:invariableness|invariability
investire:investment (of a capital)
invazie:invasion|introad
investitie:investment|<investitii
invectiva:invective capitale>capital investments
invectiva:abuse inveterat:inveterate|confirmed|irreclaimable|
inventa:to invent die-hard
inventa(a descoperi):to discover invidia:to be envious/jealous of
inventa(a descoperi):to find out invidia(pe cineva):to envy
inventa(o masina, o scuza):to devise invidia(a rivni):to covet|<nu-l invidiez>I
inventa(o poveste, minciuna):to make up wouldn`t be in his place
inventa(o poveste, minciuna):to concoct invidie:envy
inventa(o poveste, minciuna):to fabricate invidios(pe):envious (of)
inventa(o poveste, minciuna):to get/trump invidios:enviously
up invincibil:invincible

547
invincibilitate:invincibility iodura:iodide
inviolabil:inviolable iola:yawl
inviolabil(sacru):sacred ion:ion
inviolabilitate:inviolability ionian:Ionian
inviolabilitate(caracter sacru):sacredness ionic:ionic
invita(la):to invite (to) ionizare:ionization
invita(la):to ask (to) ionosfera:ionosphere
invita(a convoca):to summon iordan:Epiphany|<a se tine de ~e (a spune
invita(a ispiti):to tempt vorbe goale) fam.>to talk through one's
invita(a ispiti):to urge|<a ~ pe cineva hat|<a se tine de ~e (a se tine de prostii)
sa...>to request smb. to... fam.>to play the giddy goat
invitat:guest iotacism:iotacism
invitatie(la):invitation (to)|<la invitatia... iota:<(nici) o ~ fam.>not a jot/whit
(cu gen.)>at/on the invitation of... iperita:mustard gas
invizibil:invisible|unseen ipocrit:hypocritical|double-dealing/-
invoca:to appeal to|to call upon|to invoke tongued/-faced|false|deceitful
(the aid of)|to call forth|to refer to ipocrit:hypocrite|double-
invoca(a cita):to cite dealer|Pharisee|jesuit|Tartu(f)fe|dissembler|J
oseph Surface
invoca(a cita):to quote
ipocrizie:hypocrisy|cant|double-
invoca(un motiv):to set forth
dealing|humbug|fake
invoca(un motiv):to put forward
ipohondrie:hypochondria|the blue|the blue
invoca(boala etc.):to plead devils
invoca(o scuza):to make (an excuse) ipohondru:hypochondric(al)|hipped|hippish
invoca:to be appealed to etc. ipostaza:hypostasis
invocare:invocation ipostaza(aspect):aspect
involucru:involucre ipostaza(stare):state
involuntar:involuntary|undesigned ipoteca:to mortgage
involuntar(d. un spectator):unwilling ipotecare:mortgaging
involuntar(d. un spectator):accidental ipoteca:mortgage
involuntar:involuntarily etc. ipotenuza:hypotenuse
involutie:involution ipotetic:hypothetic(al)|assumed
invulnerabil:invulnerable ipotetic:hypothetically
invulnerabilite:invulnerability ipoteza:hypothesis|conjecture|assumption|th
iobag:serf eory
iobagie:serfage ipsos:plaster
ioc:not a whit/jot/an atom iradia:to (ir)radiate
ioc(nimic):nothing iradiant:irradiative
iod:iodine iradiatie:irradiation|<boala de ~
iodat:iodate med.>radiation sickness
iodic:<acid ~>iodic acid iradiere:irradiation
iodizare:yodization|<iodizare irascibil:irascible|testy|petulant|peppery
fon.>pronunciation of initial e as y irascibilitate:irascibility|hot
iodoform:iodoform temper|testiness|petulance

548
irational:irrational iris:iris
irational:irrationally irita(pe cineva):to irritate
irationalism:irrationalism irita(pe cineva):to provoke
ireal:unreal irita(pe cineva):to annoy
irealitate:non-reality irita(pe cineva):to aggravate
irealizabil:unattainable|unrealizable irita(nervii):to irritate
ireconciliabil:irreconcilable irita(nervii):to get on
iredentist:irredentist irita(o rana):to inflame
ireductibil:irreducible irita:to fret
ireductibil:indomitable irita(a se supara):to grow angry
irelevant:irrelevant|unimportant... irita(d. o rana):to become irritated
iremediabil:irremediable iritabil:irritable
iremediabil(d. boala):incurable iritabilitate:irritability
iremediabil(d. un rau):irreparable iritant:irritating|exasperating|aggracvating
iremediabil:irremediably|irreparably|beyond iritant:irritant
/past retrieve iritare:irritation
ireparabil:irreparable iritare:inflammation
ireparabil(d. pierderi, greseli):irretrievable iritat(de):irritated (at)|angry (with/at)
ireprosabil:irreproachable iritat:inflamed
ireprosabil(d. haine etc.):faultless iritatie:v. iritare
ireprosabil:irreproachably|faultlessly iriza:to make iridescent
irespirabil:unbreathable irizatie:iridescence|irisation
iresponsabil:irresponsible irlandez:Irish
iresponsabilitate:irresponsibility irlandez:Irishman
ireverentios:irreverent irod:mountebank
ireverentios:irreverently ironic:ironic(al)
ireversibil:irreversible|implacable ironic:ironically
ireversibilitate:irreversibility ironie:irony|<ironia soartei>the
irevocabil:irrevocable irony|<ironia soartei>of fate
irevocabil:irrevocably ironiza:to banter|to chaff
irezistibil:irresistible irosi:to squander|to waste|to fritter away|to
irezistibil:irresistibly play ducks and drakes with
iridiu:iridium isca:to bring about|to cause
iriga:to irrigate isca(a incepe):to begin
iriga:to be irrigated isca(a incepe):to start
irigabil:irrigable isca:to appear
irigare:irrigation isca(a incepe):to begin
irigator:enema|douche isca(a incepe):to start
irigator(pt. rani):irrigator iscali:to sign
irigatie:irrigation iscali:to be signed
irigatie:douching iscalitura:signature
irimic:pollard ischion:ischium
iris:flag (Iris) iscoada:spy

549
iscodi:to pry into ispiti(rabdarea):to tax
iscodi(a examina):to examine (closely) ispiti(a experimenta):to experience
iscodi(a spiona):to spy ispiti(a experimenta):to feel
iscodi(a descoperi):to find out ispiti(a examina):to examine
iscodi(a incerca sa afle):to try to find out ispiti(a descoase):to sound
iscodi(a observa):to observe ispiti(a descoase):to pump
iscodi(a descoase):to sound ispiti(a chinui):to torture
iscodi(a descoase):to pump ispitire:temptation etc. v. ispiti
iscodi(a imagina):to imagine ispitire(incercare grea):ordeal
iscodi(a imagina):to invent ispitire(incercare grea):hard lines
iscodi(a scorni):to fabricate ispititor:tempting
iscodi:to inquire ispititor(ademenitor):luring
iscoditor:prying ispititor(ademenitor):enticing
iscoditor(banuitor):suspicious ispititor(atragator):attractive
iscoditor:pryingly|suspiciously|<om ~ ispol:scoop|bail
fam.>Paul Pry isprava(fapta):deed
iscusinta:skill|ability isprava(fapta eroica):feat
iscusinta(talent):talent isprava(aventura):adventure
iscusinta(arta):art isprava:job
iscusit:skilful|adroit|deft isprava(izbinda):success
iscusit(destept):cute isprava(pozna):trick|<de ~
iscusit(destept):clever (vrednic)>worthy|<de ~
iscusit(invatat):learned (vrednic)>reliable|<de ~
iscusit:skilfully etc. (vrednic)>efficient|<de ~
(capabil)>capable|<de ~
islam:Islam
(cinstit)>honest|<de ~ (bun)>kind(-
islamism:Islamism hearted)|<fara nici o ~>without a
islaz:common(s) result|<frumoasa ~ ai facut ! fam.>you`ve
ison:subordinate part|accompaniment|<a been (and gone) and done it
tine cuiva ~ul>v. a tine cuiva hangul (sub ispravnic:subprefect
hang)|<a tine ~ul (cu corul)>to bear a bob ispravi:to end|to finish
isopod:isopod ispravi(o cuvintare etc.):to bring to an end/a
isoscel:isosceles close
Ispas:Ascension ispravi(o lucrare):to complete
ispasi:to expiate|to atone for ispravi(a pune capat):to put an end to
ispasire:expiation|atonement ispravi(a nu mai avea):to run out/short of
ispasitor:expiating|expiatory|<tap ispravi:to end|to come to an end|<s-a ~t cu
~>scapegoat ...>it is all over with...
ispita:temptation isteric:hysteric(al)
ispita(incercare grea):ordeal isteric:hysterically
ispita(incercare grea):severe trial isteric:hysterical person
ispiti:to tempt isteric:hysteric(al)
ispiti(a ademeni):to lure istericale:hysterical
ispiti(a incerca):to try fits|temper|passion|tantrums

550
isterie:hysteria itinerar(indicator):itinerary
istet:clever|sharp|cute itari:homespun peasant trousers
istetime:cleverness|sharpness|cuteness ita:spider`s thread|<a descurca itele>to
istm:isthmus unravel smth.|<a descurca itele>to puzzle
istoric(privitor la istorie):historical smth. out|<a incurca itele>to embroil a
business|<a incurca itele fam.>to make a
istoric(de importanta istorica):historic
muddle of a business|<a incurca itele
istoric:historian (cuiva) fam.>to upset smb.`s applecart|<a se
istoriceste:historically incurca itele fam
istoricitate:historicity iti:to appear for a moment|to gleam|to flash
istorie:history iti(a se uita pe furis):to cast a furtive glance
istorie(povestire):story iti(a se uita pe furis):to peep
istorie(povestire):narrative iti(a se uita pe furis):to peek
istorie(minciuna):fib iu(de bucurie):heigh-ho !
istorie(minciuna):story iu(de spaima):ho !
istorioara:(children`s) story iubi:to love
istorioara(anecdota):anecdote iubia fi indragostit de cineva si:to be in love
istoriograf:historiographer with
istoriografie:historiography iubi(a-i placea):to like
istorisi:to narrate iubi(a-i placea):to be fond of
istorisire:narration|narrative iubi(a-i placea):to care for
istorism:histor(ic)ism iubi:to be in love (with each other)
istov:<de ~ pop.>quite|<de ~ iubi:to love|<a se face ~t de cineva>to win
pop.>completely smb.`s affection|<a ~ la nebunie>to love do
istovi(a epuiza):to exhaust distraction
istovi(a slei):to wear out|to fag out|v. ispravi iubire(dragoste):love
istovi(a se slei):to become exhausted iubire(dragoste):affection
istovi(a se slei):to wear oneself out iubit:loved|beloved
istovi(a se epuiza):to be exhausted iubit(drag):dear
istovit:exhausted|tired/worn/fagged out iubit(favorit):favourite
istovitor:exhausting|fagging iubit:lover
istroroman:Istro-Romanian iubita:sweetheart|(lady) love|my|(best) girl
italian:Italian iubitor:loving|affectionate
italiana:Italian|the Italian language iubitor:lovingly|affectionately
italianca:Italian (woman sau girl) iuft:yuft|Russia leather
italic:Italic iugoslav:Yugoslav|Yugo-Slav
italice:italics iulian:Julian
italienesc:Italian iulie:July
italieneste:like an Italian|in the Italian iuncher(cadet):cadet
fashion iunie:June
italieneste(ca limba):Italian iures(asalt):assault
italienism:Italian word sau idiom iures(asalt):storm
iterativ:frequentative iures(atac):attack
itinerar:itinerary|route|way iures(goana):chase

551
iures(goana):race|<a da ~>to rush ivi(a-si face aparitia):to make one`s
iuta:jute appearance
iute(vioi, sprinten):quick ivi(a se arata):to show oneself
iute(vioi, sprinten):nimble ivi(neclar):to loom
iute(vioi, sprinten):brisk ivi(a veni brusc):to pop
iute(d. actiuni):rapid ivire:appearance etc. v. ivi
iute(in miscare, termina repede):fast ivoriu:ivory
iute(in miscare, termina repede):expeditious ivrit:Ivrit
iute(implicind rapiditatea):swift iz:smack
iute(implicind o durata redusa):quick iz:reek
iute(pripit):hasty izba:Russian peasant house
iute(violent):violent izbavi:to save|to deliver
iute(irascibil):irascible izbavi:to be saved|<a se ~ de...>to get rid
iute(irascibil):testy of...
iute(irascibil):hot-tempered izbavire:salvation
iute(picant):hot izbavitor:saviour|deliverer
iute(picant):piquant izbeliste:<de ~>(God-)forsaken|<a lasa de
~>to abandon|<a lasa de ~>to forsake|<a fi
iute(piparat):peppered
in ~a (cu gen.)>to be at the mercy of...
iute(piparat):peppery
izbi:to hit|to strike
iute(d. brinza):strong
izbi(cu pumnul):to punch
iute(alterat):tainted
izbi(la pamint):to knock (down)
iute(alterat):spoiled
izbi(a azvirli):to throw
iute:quickly etc.|<~ de picior>fleet/swift of
izbi(a azvirli):to hurl
foot
izbi(a azvirli):to fling
iuteala:quickness etc. v. iute|<cu iuteala
fulgerului>with lightning speed izbi:to strike
iuti:to quicken|to speed up|to accelerate izbi:to spring|to leap|to throw oneself
iuti(a grabi):to hasten izbi:to strike|to hit|<a se ~ de...>to hit...|<a
se ~ de...>to strike (against)...
iuti:to stimulate
izbire:hit(ting) etc. v. izbi
iuti:to quicken|to become quicker etc. v.
iute izbitor:striking
iuti(a se minia):to get into a temper izbitura:blow
iuti(a se minia):to fly off the handle izbinda(succes):success
iuti(d. alimente):to spoil izbinda(victorie):victory
iuti(d. alimente):to go bad izbinda(triumf):triumph
iuxta:v. juxta izbindi(in):to succeed (in)
ivar:v. zavor|v. clanta izbindi(in):to be successful (in)|<a ~ asupra
(cu gen.)>to defeat...|<a ~ sa...>to succeed
iveala:<a iesi la ~>to appear|<a iesi la ~ (a
in... (cu forme In -ing)
se infatisa)>to turn up|<a iesi la ~ (la
lumina)>to come to light|<a da la ~ (a izbucni(d. incendii, razboi, furtuna):to
arata)>to show|<a da la ~ (a revela)>to break out
disclose|<a da la ~ (a revela)>reveal izbucni(d. flacari):to burst/blaze out
ivi:to appear izbucni(d. foc):to flash up/out

552
izbucni:to burst/break out|<a ~ in izometric:isometric(al)
lacrimi>to burst into tears|<a ~ in (hohote izomorf:isomorphous|isomorphic
de) ris>to burst out laughing izomorfism:isomorphism
izbucnire:breaking out etc. v. izoterm:isothermal
izbucni|outbreak
izoterma:isotherm
izbuti(in):to succeed (in)|<a ~ sa...>to
izotop:isotope|<~ radioactiv>radioactive
succeed in... (cu forme In -ing)
isotope
izbutit:successful|remarkable
izotrop:isotropic
izgoni:to drive away/out
izotropie:isotropy
izgoni(a surghiuni):to banish
izraelit:Hebrew|Jewish
izgonire:driving away etc. v. izgoni
izraelit(din statul Israel):Israeli
izma:horsemint (Mentha silvestris)|<izma
izraelit:Israelite|Hebrew|Jew
broastei>brook mint (Mentha aquatica)|<~
buna>peppermint (Mentha piperata)|<~ izvor:spring
creata>curled mint (Mentha crispa) izvor:source|<~ mineral>mineral spring
izmene:drawers izvori:to spring
izmeneala:mincing manners|finicality izvori(a tisni):to gush out
izmeni:to mince izvori(a curge):to flow
izmenit:mincing|finical|finicking izvori(a rasari)(a rasari):to rise
iznoava:fib|story izvori(a aparea):to appear|<a ~ din...>to
iznoava(inventie):invention spring from...|<a ~ din...>to derive
from...|<a ~ din...>to result from...
izobara:isobar|isobaric curve
izocron:isochronous|isochronic
izola(de):to isolate (from)
izola:to insulate
izola:to become isolated|to separate/seclude
oneself|to live apart
izola:to be insulated
izolant:isolating
izolant:insulating
izolant:insulator
izolare:isolation
izolare(singuratate):loneliness
izolare:insulation
izolat:isolated
izolat(d. o casa etc.):detached
izolat(singuratic):lonely
izolat(retras):remote
izolat:insulated
izolator:insulating
izolator:insulator
izolatie:layer of insulating material
izomer:isomerous
izomer:isomer

553
554
imbarca(persoane)(persoane):to embark imbia(a ademeni):to lure
imbarca(marfuri):to ship imbia(a indemna):to urge
imbarca(marfuri):to take aboard imbia:to invite each other
imbarca(in tren)(in tren):to entrain imbiba(cu):to imbue (with)
imbarca:to make troops etc. enplane imbiba(cu):to impregnate (with)
imbarca:to embark|to ship imbiba(cu):to steep (into)
imbarca:to be embarked imbiba(cu):to imbibe (with)
imbarcare:embarkation|shipment|shipping imbiba(cu):to become saturated/soaked
imbaia:to give smb. a bath (with)
imbaia:to take a bath imbibare:soaking
imbala:to slobber imbibare:imbibition
imbalat:slobbery imbietor:inviting
imbalsama(aerul):to embalm imbietor(ademenitor):luring
imbalsama(aerul):to scent imbietor(ademenitor):enticing
imbalsama(aerul):to perfume imbina:to join|to unite
imbalsama(un cadavru):to embalm imbina(a combina):to combine
imbalsamat:embalmed etc. v. ImbAlsAma imbina(a lega):to connect
imbarbata:to cheer up|to encourage imbina(a lega):to tie
imbarbatare:cheering up|encouraging imbina(a potrivi):to arrange
imbata:to make smb. drunk/tipsy|to imbina:to join|to unite|to combine|to be
intoxicate connected/tied|to be arranged
imbata:to intoxicate imbinare:joining etc. v. Imbina
imbata:to get drunk/intoxicated/screwed|to imbinare:fixed joining
get tight|to have a guest in the attic|to let the imbicseala:stuffiness
finger ride the thumb|to freshen the nip imbicsi:to cram
imbatare:intoxication imbicsi(a umple):to fill (up)|to stuff
imbatat:<~ de... fig.>intoxicated with... imbicsit:crammed etc. v. ImbIcsi
imbatator:intoxicating|ravishing|entrancing imbicsit(prafuit):dusty
imbatrini:to grow/get old imbicsit(murdar):dirty
imbatrini(la chip):to look older imbicsit(d. aer):close
imbatrini:to make old sau older|to make imbicsit(d. aer):stuffy
smb. look older|<a ~ cu zece ani>to put on imbicsit(d. aer):stale
ten years
imbirliga:to coil up
imbatrinire:ageing
imblaciu:flail
imbatrinit:grown old
imblani:to cover/coat/line with fur
imbelsugare:plenty, abundance
imblanit:fur-lined
imbelsugat:abundant|plentiful
imblati:to (thresh with a) flail|to pommel|to
imbelsugat(bogat):rich whack|to sandbag
imbelsugat(roditor):fruitful imblinzi(a domestici):to tame
imbia:to invite imblinzi(a domestici):to domesticate
imbia(a atrage):to attract imblinzi(a dresa):to train
imbia(a atrage):to draw imblinzi:to subdue
imbia(a ispiti):to prompt imblinzi(un copil):to make tractable
imbia(a ademeni):to entice

555
imblinzi(a infrina):to curb imbratisa(a invalui)(a invalui):to wrap
imblinzi(a linisti):to calm imbratisa(idei etc.)(idei etc.):to embrace
imblinzi(a linisti):to pacify imbratisa(o profesie etc.):to take up
imblinzi(a linisti):to placate imbratisa:to hug one another
imblinzi(a face sociabil):to make more imbratisare:embracing
sociable imbratisare(concret):embrace
imblinzi:to grow/become tame|to become imbratisare(concret):hug
tractable imbrinceala:pushing
imblinzi:to become more sociable imbrinci:to push|to give a push
imblinzire:taming etc. v. ImblInzi imbrinci:to push one another/each other
imblinzitor:tamer imbrinci:to jostle one another/each other
imboboci(a face boboci):to bud imbrincitura:v. brinci
imboboci(a face boboci):to shoot imbrobodi:to put a headkerchief (up)on|to
imboboci:to blossom wrap up smb.'s head
imbogati:to enrich|to make rich sau wealthy imbrobodi(a insela)(a insela):to take in
imbogati:to coin/make money imbrobodi(a insela):to hoodwink
imbogatire:enrichment|enriching|money- imbrobodi:to wrap up one`s head|to put on
making a headkerchief
imboldi(animale):to goad (on) imbuca(a minca):to eat|to take
imboldi(animale):to drive on imbuca(a minca):to have
imboldi:to hurry imbuca(repede):to eat quickly
imboldi(a stimula):to goad imbuca(repede):to gobble up
imboldi(a stimula):to stimulate imbuca(a inghiti):to swallow
imboldi(a stimula):to spur imbuca:to tongue
imboldi:to push one another imbuca(d. roti):to catch
imbolnavi:to make sick|to sicken imbuca(d. roti):to mesh
imbolnavi:to fall/grow ill|to be taken ill|to imbuca(d. roti):to take
be laid up imbuca(a se imbina):to join|<a ~ ceva>to
imbolnavi:to take sick take a bite/snack|<a ~ ceva>to pick a
imbolnavire:being taken ill etc. v. mouthful
ImbolnAvi imbucatati:to cut into pieces
imbraca(haina etc.):to put on imbucatati(a marunti):to mince
imbraca(pe cineva):to dress imbucatati(a parcela):to parcel out
imbraca(pe cineva):to clothe|to provide imbucatati(a imparti):to divide
with clothes imbucatura:mouthful
imbraca(a acoperi):to cover imbucatura(loc de imbucare):joint
imbraca(a inveli):to wrap (up) imbucatura(loc de imbucare):fitment
imbraca:to dress (oneself) imbucurator:gladdening
imbracaminte:clothes|clothing imbucurator(d. stiri):glad
imbracaminte:lining imbucurator(d. stiri):happy
imbratisa:to embrace|to hug|to press to imbucurator(placut):pleasant
one's bosom
imbucurator(placut):gratifying
imbratisa(a cuprinde)(a cuprinde):to
imbucurator(bun):good
embrace

556
imbufna:to sulk|to be sulky|to be in the impaca(a cadea de acord):to an agreement
pouts/sulks|to pout impaca(a se intelege):to agree/live/get on
imbufnat:sulky|pouting well togethe|<a se ~ cu>to make it up
imbuiba:to gorge|to stuff with|<a se ~ cu>to agree/live/get on well
imbuiba:to cram/stuff oneself with food|to with|<a se ~ cu>to agree with|<a se ~ cu>to
tuck in|to gorge chime in with|<a se ~ cu>to
accustom/habituate oneself to|<a se ~ cu>to
imbuibare:gorging
get accustomed/used/inured to|<a se ~
imbujora:to blush|to flush bine/d
imbujorare:blushing impacare:reconciliation
imbujorat:blushing|flush|glowing impaciuire:(re)conciliation, appeasment
imbujorat(rosu):red|hectic impaciuitor:conciliatory|pacificatory|placat
imbulzeala:cram|crush ory|propitiatory|of appeasement
imbulzi(a se ingramadi):to crowd impaciuitorism:spirit of compromise
imbulzi(a se ingramadi):to throng impaciuitorist:appeasing
imbulzi(a se impinge):to jostle/push one impaciuitorist:conciliator
another impaduri:to afforest|to put a region under
imbuna(a imblinzi):to tame timber
imbuna(a imblinzi):to subdue impadurire:afforestation
imbuna(a linisti):to pacify impaia:to stuff (a dead animal)
imbuna(a linisti):to calm impaiat:stuffed
imbuna(a linisti):to placate impaienjeni:to grow dim/hazy/blurred
imbuna(a impaca):to reconcile impaienjeni(a se injecta):to become
imbuna(a impaca):to conciliate injected/bloodshot
imbuna:to calm/quiet down impaminteni:to become naturalized|to
imbunatati:to improve|to better naturalize
imbunatati:to improve impaminteni(a se adapta):to
imbunatatire:improvement|improving adapt/adjust/accommodate onese
impacheta:to pack up impana(cu slanina):to lard
impacheta(a infasura):to wrap/do up impana(cu slanina):to interlard
impachetare:packing up impana(a ticsi):to cram
impaca(persoane):to conciliate|to reconcile impana(a umple):to fill
impaca(persoane):to heal the breach impana:to interlard|<a impana>to put
between strips/pieces of fat etc. /garlic cloves into
impaca(un diferend):to adjust imparat:emperor
impaca(un diferend):to settle imparat(rege):king
impaca(a satisface):to satisfy imparateasa:empress
impaca(a consola):to comfort imparateasa(regina):queen
impaca(redeveni prieteni):to become imparatesc:imperial
friends again imparatesc(regesc):kingly
impaca(redeveni prieteni):to make it up imparatesc(regesc):royal
impaca(a redeveni prieteni):to bury the imparatesc:magnificent
hatchet imparateste:royally|in a kingly manner
impaca(a cadea de acord):to agree imparatie:empire
impaca(a cadea de acord):to come imparatie(regat):kingdom

557
impartasanie:the sacrament imperechea:to pair|to match
impartasi(a comunica):to impart imperechea(animale etc.):to couple|to mate
impartasi(pareri,bucurii,soarta,masa):to imperechea:to pair|to mate
share imperechere:pairing etc.
impartasi:to the eucharist impestrita:to mottle|to speckle
impartasi:to receive the eucharist|<a se ~ impiedica(un cal):to hobble
din...>to share... impiedica(a frina):to brake
imparteala:division|allotment impiedica:to shackle
imparti(la)(la):to divide (by) impiedica(de)(de):to stumble (over)
imparti(intre):to partition impiedica(de):to hitch|<a ~ de la/sa...>to
imparti(intre):to divide (amongbetween) prevent from (cu forme In -ing)
imparti(prada etc.):to share out impiedicat:hobbled etc.
imparti(o proprietate etc.):to parcel out impiedicat(la vorba):stuttering
imparti(o proprietate etc.):to apportion impiegat:v. impiegat
imparti(d. un hotar):to divide impietri(a se preface in piatra):to turn into
imparti(profituri etc.):to share stone
imparti(a impartasi):to share impietri(a deveni insensibil)(a deveni
imparti(a distribui):to distribute insensibil):to become callous
imparti(a aloca):to allot impietri(d. inima):to harden
imparti(premii etc.):to deal/give out impietri(a incremeni)(a incremeni):to be
imparti(scrisori):to deliver dumbfounded
imparti(cartile de joc):to deal out impietri(a incremeni):to be taken aback
imparti(roluri):to assign impietrire:hardening|callousness
imparti(roluri):to cast impietrit:turned into stone etc.
imparti(pomana):to dole impietrit(nesimtitor):callous
imparti:to divide|<a ~ in>to divide into|<a impietrit(nesimtitor):insensible
nu avea ce ~ , a nu avea nimic de ~>to have impila:to oppress
nothing in common|<a ~ dreptate>to impilare:oppression
administer justice|<a-si ~ timpul>to impilator:oppressive
order/regulate one`s time impinge:to push|to shove
impartire:division etc. v. ImpArTi impinge:to drive
impartire:division impinge(a imboldi):to goad
impartitor:divisor impinge:to jostle/push one another
impatri:to quadruple|to quadruplicate impingere:push(ing) etc.
impatri:to be quadrupled impinsatura:push
impatrit:fourfold impinzi:to stud
impaturi:to fold (up) impinzi(a acoperi):to cover
impaturi(a face sul):to roll up impinzi(a umple):to fill|to pervade
impaturi(a inveli):to wrap up impinzi(a raspindi):to spread
impauna:to swagger|to ride the high impinzi(a raspindi):to scatter
horse|<a se ~ cu>to boast of/about
impinzi(a presara peste):to strew smth. over
impelitat:(ac)cursed|devilish
impinzi(ochii):to dim
impelitat(neastimparat):naughty
impinzit(de):studded(with) etc. v. ImpInzi
impelitat:the devil, Old Scratch

558
impisli:to overpass|to overspread implinta(in):to thrust (into)
impisli:to full impodobi:to adorn|to embellish|to
impleti:to be knitted etc. beautify|to decorate|to ornament|to deck|to
impleti:to knit array
impleti(un cos):to weave impodobi:to be adorned etc.
impleti(o cununa):to make impodobi(d. cineva):to dress up
impleti(o cununa):to wreathe impodobi(d. cineva):to smarten (oneself) up
impleti(parul):to braid impodobire:adornment|adorning etc. v.
Impodobi
impleti(parul):to plait
impopotona:to deck/trick out|to bedizen
impleti:to blend
impopotona:to trick oneself out
impletici(la mers):to stagger
impopotonat:(as) gaudy as a
impletici(la mers):to totter
peacock|decked/tricked out|meretric ous
impletici(la mers):to be unsteady (on one`s
impotmoli:to stick in the mud
legs)
impotmoli(d. o roata):to get stuck
impletici(la vorba):to mumble
impotmoli:to flounder
impletici(la vorba):to speak thickly|<i se
impleticeste limba>he speaks thickly|<i se impotriva:against|counter to
impleticeste limba>he mumbles|<i se impotriva(in ciuda):despite
impleticeste limba (e beat mort)>he`s dead impotriva(in ciuda):in spite of
drunk|<i se impleticesc picioarele>he impotriva:versus
stumbles at every step impotriva:against|counter
impleticit:staggering etc. impotrivi(cu dat):to oppose (cu ac.)
impletitura:knitting impotrivi(cu ac.):to resist|to object (to)
impletitura(concret):knit|knitted work impotrivire:opposition|resistance|objections|
implini(o virsta):to o reach the age of objecting
implini(o virsta):to be... (years old) impovara(cu):to load (with)
implini(o virsta):to have turned twenty etc. impovara(cu):to burden (with)
implini(un gol):to fill impovara(a coplesi):to overwhelm (with)
implini(a completa):to fill in|to complete imprastia:to diffuse|to spread
implini(a indeplini):to carry out|to imprastia(a risipi):to scatter
achieve|to accomplish imprastia(o multime):to disperse
implini(a face):to perform imprastia(dusmani):to drive away
implini(a satisface):to satisfy imprastia(a raspindi pe o scara intinsa:to
implini(a satisface):to fulfil disseminate
implini(a satisface):to meet imprastia(a izgoni):to dispel
implini(a se scurge):to pass imprastia:to scatte|to disperse
implini(a se scurge):to go by imprastia(d.nori,temeri etc):to dissipate
implini(a se scurge):to elapse|to be imprastia(d.ceata):to lift
implini:to be carried out etc. imprastia(d.ceata):to clear away
implini(a se adeveri):to come true imprastia(a disparea):to vanish
implini(a se ingrasa):to gain weight imprastiat(d.populatie):sparse
implini(a se ingrasa):to put on weight imprastiat(d.populatie):scattered
implinire:filling|fulfilment etc. v. Implini imprastiat(d.case):straggling
implinta(in):to stick (into) imprastiat(d.ginduri):disconnected

559
imprastiat(d.ginduri):incoherent improprietarire:allotment|appropriation|assi
imprastiat(distrat):absent-minded gnment|land reform
imprastiat(dezordonat):disorderly improspata:to refresh
imprastiat(zapacit):giddy improspatare:refreshing
imprastiat(zapacit):confused improsca(cu):to splash (with)
imprejmui:to enclose|to fence in improsca(cu):to spatter (with)
imprejmui(a inconjura):to surround improsca(cu pietre etc.):to shower/rain
imprejmuitor:enclosing|surrounding stones etc. upon
imprejur:(a)round|<stinga ~ ! mil.>left improsca(cu)(cu):to give smb.
about! face about! about face! improsca(a insulta):to insult
imprejurare:circumstance improsca(a insulta):to offend
imprejurare(fapt):fact improsca(cu):to give smb. a broadside
imprejurare(intimplare):occurrence (of)|<a ~ pe cineva cu noroi>to fling mud at
smb
imprejurimi:outskirts|<a locui in ~ le
Bucurestiului>to live in the imprumut:loan
vicinity/outskirts of Bucharest|<a locui in ~ imprumut(de la cineva):to borrow money
le Bucurestiului>to live near Bucharest of/from smb.|<a face un ~ com.>to
imprejurul:(a)round raise/conclude/make a loan|<a face un ~
com. (de la cineva)>to borrow money
imprejurul(in preajma):about
of/from smb.|<a da cu ~>to lend
impresura(a incercui):to encircle
imprumuta(cuiva)(cuiva):to lend (to)
impresura(a incercui):to round up
imprumuta(de la cineva):to borrow (from)
impresura(a asedia):to besiege
imprumuta(a imita):to imitate
impreuna:to unite|to join
imprumuta(la):to borrow smth. (from)
impreuna(miinile):to put together
impuia:to|<a ~ capul/urechile cuiva cu
impreuna(a imperechea):to pair ceva>to din smth. into smb.`s ears
impreuna(a imperechea):to couple impunge(cu acul etc.):to prick
impreuna(a imperechea):to copulate impunge(cu acul, la cusut):to stitch
impreuna(a se stringe):to gather impunge(cu spada etc.):to thrust
impreuna(a se uni):to unite impunge(un animal):to goad
impreuna(a se imperechea):to couple impunge(un animal):to prod
impreuna(a se imperechea):to copulate impunge(d. un animal):to toss
impreunare:joining impunge:to pique
impreuna:together|<~ cu...>(together) impunge:to prick oneself
with...
impunsatura:prick
impricinat:party|suitor|plaintiff sau
impunsatura:dig
accused|defendant|charged
impusca:to shoot (down)
imprieteni(cu):to make friends (with)
impusca(a omori):to shoot dead
imprieteni(cu):to become friends|<a se ~ cu
cineva>to strike up/form a friendship with impusca(a executa):to execute
smb.,|<a se ~ cu cineva>to pal up with smb impusca:to shoot oneself
imprimavara:<s-a ~t>spring has come impusca(a-si zbura creierii):to blow out
improprietari:to put in possession of land|to one`s brains
appropriate (land) to impusca:to shoot|to fire
impuscatura:shot

560
impuscatura(ca sunet):report inainta(a trimite):to send
imputernici:to authorize|to empower inainta(un functionar etc.):to advance
imputernici(a delega):to depute inainta(un functionar etc.):to promote
imputernicire:power|commission|mandate inainta(un functionar etc.):to prefer
imputernicit:commissioner|authorized agent inaintare:advance|promotion|preferment
imputernicit(reprezentant):representative inaintas:early
imputi:to infect|to make stink inaintas:precursor|predecessor|forerunner
imputi:to become foul/offensive inaintas:pioneer
imputina:to diminish|to lessen|to decrease inaintas:pioneer
imputinare:diminution|decrease|lessening inaintat:advanced
imputit:stinking|fetid|putrid inaintat(progresist):progressive
imputit(lenes):F bone-lazy inainte:forward
imputit(rau,ticalos):f bloody inainte(mai departe):on|before
imputit(rau,ticalos):bleeding inainte(in fata):in front
imputit(rau,ticalos):rotten inainte(in fata):ahead
imputit(rau,ticalos):stinking inainte(temporal):before|<~
imputit:skunk|stinkard|stinkarog de...>before...|<~ de...>prior
in(spatial, cu verbe de stare):in to...|<poetic>ere...|<~ vreme>formerly|<de
azi ~>from now on|<de azi
in(cu verbe care arata patrunder:into
~>henceforward|<de mai ~>former|<de mai
in(cu verbe care arata patrunder:in ~>earlier|<mai ~>before|<(mai
in(printre,intre):among devreme)>earlier|<(mai demult)>formerly
in(la):at inaintea(spatial):before
in(pt. localitati mari):in inaintea:in front of
in(pentru celelalte):at inaintea(temporal):before
in(temporal,aratind durata, spat:in inaintea(temporal):prior to
in(in decursul):within inaintea(spatial):in front of|<~
in(in legatura cu ziua etc.):on ochilor>before one`s eyes|<a o lua ~ (cu
in(dupa):in gen.)>to be in advance of...
in(dupa):after inaltde ,,care:high
in(aratind diferite relatii):in inalt(mai ales in comparatie cu alt:tall
in(aratind diferite relatii):by|<~ inalt(si impunator):lofty
Bucuresti>in Bucharest|<~ cazul inalt:sovereign
cind...>if...,in case...|<~ cerc>in a circle|<~ inalt:high|<~ de...>high|<~ de...>in
cinstea...(cu gen.)>in honour of...|<~ height|<- ul cerului>the heavenly vault
creion>in pencil|<~ departare>in the inapoi:back
distance|<~ lanturi>in chains|<~ locul
inapoi(ca directie si):backwards|<a da ~ (a
tau>in your place|<~ lungime>in length|<~
se retrage)>to move back, to fall, to retreat,
mai>in May|<~ negru>i
to recoil|<a da ~ (a se retrage)>to shrink
inadins:purposely|on purpose|deliberately (from smth.)|<a da ~ fig.>to decline, to
inainta:to advance retrogress|<a da ~>to give back, to return
inainta(a fi in ofensiva):to be on the inapoia:to restore
offensive inapoia:to retrocede|to hand back/over
inainta(o cerere):to forward|to submit inapoia(bani):to return
inainta(o plingere):to lodge inapoia(bani):to refund

561
inapoia:behind|at the back of inalbi(rufe):to bleach
inapoia:to come back|to return inalbit:whitening|bleaching
inapoiat:backward inalta(a ridica):to raise
inapoiere:restoring inalta(a se ridica):to rise
inapoiere:backward state inaltare(ridicare):raising
inaripa:to wing inaltare:Ascension
inaripat:winged inaltator:elevating|soul-/uplifting
inaripat(insufletit):inspired inaltator:backsight
inaripat(insufletit):enthusiastic inaltime:height
inarma:to arm inaltime(loc inalt):eminence
inarma:to fortify inaltime(loc inalt):ridge
inarma:to arm|to prepare for war inaltime(loc inalt):hill
inarma(d. cineva):to arm oneself inaltime(loc inalt):elevation
inarma:to brace oneself|<a se ~ cu... fig.>to inaltime(virf):top
arm/provide/furnish oneself with...|<a se ~ inaltime(virf):summit
cu... fig.>to summon up all one`s inaltime(altitudine):altitude
courage|<a se ~ cu rabdare>to arm oneself
inaltime(grad):high rank
with patience|<a se ~ cu rabdare>to be
patient|<a se ~ cu rabdare>to have patience inaltime(superioritate):superiority
inarmare:arming inaltime(maretie):loftiness
inarmat:armed inaltime(maretie):elevation
inarmat:equipped|<~ pina-n dinti>armed to inaltime(ca titlu):Highness
the teeth inaltime:pitch|<a fi la ~>to be up to the
inavuti:to enrich oneself mark|<a fi la ~>to be at one`s best|<a fi la
~>to be up to scratch
inabusi:to suffocate|to stifle|to smother
inaspri:to harden
inabusi(d. tuse etc.):to choke
inaspri(a inrautati):to worsen
inabusi(d. tuse etc.):to suffocate
inaspri(a inrai):to embitter
inabusi(un sunet etc.):to muffle
inaspri(a agrava):to aggravate
inabusi(un sunet etc.):to deaden
inaspri(a intensifica):to intensify
inabusi(d. buruieni):to grow over
inaspri(a ascuti):to sharpen
inabusi(a reprima):to suppress
inaspri:to harden
inabusi(a reprima):to stifle
inaspri(a se inrautati):to worsen
inabusi(a reprima):to smother
inaspri(a se inrai):to become embittered
inabusi:to be suffocated
inaspri(a se agrava):to aggravate
inabusi(d. cineva):to choke
inaspri(a se intensifica):to intensify
inabusi(d. cineva):to suffocate|to gasp (for
breath) inaspri(a se ascuti):to sharpen
inabusitor:stifling inauntru:in|within|inside
inacrit(d. cineva):tart inauntrul:in|within|inside
inacrit(d. cineva):crabbed incadra(un tablou etc.):to frame
inacrit(d. cineva):sour(-tempered) incadra(d. par):to enframe
inacrit(d. cineva):morose incadra(a imprejmui):to enclose
inacrit(d. cineva):ill-humoured incadra(a margini):to border
inalbi:to whiten incadra(intr-un cerc):to encircle

562
incadra(a fi pus intre):to be placed inca(pina acum):so far
between|to make part and parcel of inca(pina acum):until now
incadra(a inconjura):to surround inca(numai):only
incadra(intr-un post):to take smb. on the inca(mai mult):(some) more
staff inca(de asemenea):also
incadra(a numi):to appoint inca(chiar):even|<~ de copil>from a
incadra(d. artilerie)(d. artilerie):to straddle child|<~ din...>as far back as in... etc.|<~
incadra(d. artilerie):to bracket doi>two more|<~ nu>not yet|<~ o
incadra(intr-un colectiv):to identify data>once more/again|<~ pe atit>as much
oneself/to combine again|<~ pe atit>as many again|<ba/si ~>in
incadra(intr-un colectiv):to harmonize addition|<nu ~>not yet|<si ~ cum!>I should
(with)|<a se ~ in...>to join...|<a se ~ in...>to think so! you bet!|<frunzele sint ~ ve
affiliate oneself with|<a se ~ in...>to incaiera:to come to grips|to come to close
integrate oneself with|<a se ~ in...>to take qarters|to have a set-to
part in... incaiera(a incepe lupta):to start fighting
incadrare:framing incaierare:scuffle|tussle|rough-and-
incadrare(a cuiva):appointment of smb. to a tumble|scramble
post. incalca(un teritoriu):to invade
incaltea:at least incalca(un teritoriu):to overrun
incarcera:to incarcerate incalca(pamintul cuiva etc.):to encroach
incasa(un cec):to cash upon
incasa(a primi):to receive incalca(pamintul cuiva etc.):to trespass
incasa(a primi):to get incalca(drepturi):to violate
incasa(impozite):to raise incalca(legea):to infrInge
incasa(datorii):to cash up incalca:to defy
incasa(datorii):to recover incalcare:infringement|violation|encroachm
incasa(a colecta):to call in ent|invasion|inroad
incasa(a colecta):to collect|to get|<a o ~>to incaleca:to mount
get beans|<a o ~>to get/catch it (hot) incaleca:to subjugate|to subdue|to overlap
incasare:cashing incaleca(a se suprapune):to be superposed
incasare(concret):receipt incaleca(si a ~ pe):to mount (cu ac.)
incasare:gate money incalecare:mounting
incasator:collector incalecare(suprapunere):superposition|v.
incastra:to embed incaleca
incastra(grinzi etc.):to fix incalta:to put on
incastra(grinzi etc.):to impact incalta:to take in
incazarma:to quarter in barracks|to barrack incalta:to put on one`s shoes
incazarma(ca pedeapsa):to keep indoors incaltaminte:footwear
inca:still incaltatoare:shoe horn
inca(in prop. negative):yet incaltator:v. incaltatoare
inca(inca un):another incalzi:to take the chill off|to warm|to heat
inca(in plus):in addition incalzi(mincare etc.):to warm/heat up
inca(din nou):again incalzi(d. un cojoc etc.):to keep smb. warm
inca(inca odata):once more/again incalzi(miinile):to warm

563
incalzi:to warm incarca(la plata)(la plata):to overcharge
incalzi(a insufleti):to animate incarca(a inzorzona):to bedizen
incalzi(d. cineva):to warm oneself incarca:to load|to undertake too much
incalzi(la soare):to bask in the sun incarca:to load
incalzi(la soare):to sun oneself incarcare:loading etc. v. IncArca
incalzi(a-i fi cald):to get heated incarcat:loaded etc. v. IncArca
incalzi:to get excited incarcat(d. aer):close
incalzi(d. un conferentiar etc.):to warm up incarcat:strained
incalzi(d. o masina)(d. o masina):to run hot incarcat:v. incarcare
incalzi(d. un cablu etc.)(d. un cablu etc.):to incarcator:loader
chafe incarcator:magazine
incalzi(d. atmosfera etc.)(d. atmosfera incarcatura:load
etc.):to become animated incarcatura:(electric) charge|<~
incalzi(d. o discutie etc.)(d. o discutie utila>payload
etc.):to wax hot incarunti:to go/grow/turn grey
incalzi(d. vreme):to be warm|to be getting incarunti(d. par si):to be touched with grey
warm|<asta nu ma incalzeste!>much good
incarunti(d. par si):to grizzle
does it do me!
incarunti(a imbatrini):to age|<incarunti>to
incalzire:heating|v. incalzi|<~
make smb. sau smb.'s hair go/grow/turn
centrala>central heating
grey
incalzit:heating
incaruntit:grizzled|(turned)
incalzitor:heater grey/silvery/hoary
incapator:spacious|roomy incatarama:to clasp|to buckle
incapator(mare):large incatarama:to be clasped/buckled
incapator(mare):big incatusa:to put into irons|to shackle
incapatina:to be obstinate incatusa(in lanturi):to chain
incapatina(a starui) (in):to persist (in) incatusa(in lanturi):to put into chains
incapatinare:obstinacy|stubbornness incatusa:to bind
incapatinat:obstinate|stubborn|refractory incepator:beginning|tyro
incapatinat:stubborn person/beggar incepator:beginner
incapea:to find room incepator(novice):novice|f|A
incapea(d. lucruri):to go in incepator(novice):tyro
incapea:to comprise|to take in|to incepe:to begin|to start
accommodate|<a ~ pe/in mina (cu gen.)>to
incepe(un razboi etc.):to commence
fall into the hands of...|<in sala incap 500
persoane>the hall can accommodate/hold incepe(a se apuca de):to take to|to set to
500 people|<nu incape nici o indoiala>there incepere:beginning|<cu ~ de
is no doubt (whatever) about it|<(mai) la/din...>leading off with|<cu ~ de
incape vorba!>it goes wi la/din...>from...|<cu ~ de
incapere:room la/din...>beginning with/on...
incarca(si pusca etc.):to load inceput:beginning|outset
incarca(peste masura):to overload inceput:commencement|start
incarca(a umple):to fill inceput(origine):origin
incarca(a impovara):to burden inceput(origine):source|<(chiar) de la
~>from the (very) outset|<de la bun ~>from
incarca(a exagera)(a exagera):to exaggerate

564
the first|<de la bun ~>right from the incercuire:encircling|encirclement
start|<de la ~ pina la sfirsit>from the incet:slow
beginning to the end|<de la ~ pina la incet(zabovitor,sovaitor):lingering
sfirsit>from start to finish|<fara ~>without
incet(zabovitor,sovaitor):lagging
a beginning|<la ~>at first|<la ~>at/
incet(comod):leisurely
incerca:to try|to attempt|to essay
incet(comod):soft
incerca(a se sforta):to endeavour
incet(comod):easy
incerca(a proba):to test
incet(comod):dawdling
incerca(a gusta):to taste
incet(care intirzie):tardy
incerca(a pipai):to feel
incet(care intirzie):dilatory
incerca(o senzatie etc.):to feel
incet(adormit):slow
incerca(o senzatie etc.):to experience
incet(adormit):dull
incerca(o haina):to try on
incet(adormit):leaden-heeled
incerca(pe altul):to fit
incet(adormit):deadalive
incerca(a suferi)(a suferi):to undergo
incet(adormit):slack
incerca(a ispiti):to tempt
incet(adormit):sluggish
incerca(a pune la incercare):to put to the
test incet(lenes):dull
incerca:to be tried incet(lenes):lazy
incercare:trial|attempt incet(lenes):time-taking
incercare(efort):effort incet(prost):silly
incercare(efort):endeavour|trial incet(prost):dull-headed
incercare(proba):test incet(d. sunete):low
incercare(experienta):experiment incet(slab):faint
incercare(ispitire):tempting incet(slab):weak
incercare(ispitire):ordeal incet(slab):hardly audible
incercare(suferinta):suffering incet(linistit):still
incercare(greutate):hardship incet(blind,molatic):soft
incercare(eseu):essay|<~ incet(blind,molatic):gentle
zadarnica>fruitless/vain attempt|<cu titlu de incet(usor):light
~>tentatively|<de ~>for a trial|<de ~>by incet:easy|slowly|<~ ul cu ~ ul>little by
way of experiment|<de ~>tentative|<a pune little|<~ ul cu ~>step by step|<~ ul cu
la ~>to put to the test ~>gradually
incercat:tried inceta:to cease
incercat(experimentat):experienced inceta(deodata):to stop
incercat(priceput):skilled inceta:to cease|to discontinue|to stop
incercat(priceput):skilful inceta(a pune capat):to put an end to
incercat(calit):hardened inceta(a suspenda):to suspend
incercat:trying|test(-ing) inceta(lucrul):to cease
incercanat:ringed inceta(lucrul):to leave off
incercui:to encircle inceta(prietenia etc.):to break (off)
incercui(a inconjura):to surround incetare:ceasing|cessation|<~ din
incercui:to round up viata>decease|<~ din viata>demise|<~ din
incercui(a impresura):to besiege viata>death|<fara ~>ceaselessly

565
incetateni:to implant incheia(a se sfirsi):to end
incetateni:to be introduced incheia(a se sfirsi):to close|to come to an
incetateni(a se inradacina):to take/strike end
root incheia:to be fixed
incetatenire:naturalization incheiat:buttoned (up)|ended
incetineala:slowness incheiat(d. ore etc.):full
incetineala:sluggishness|backwardness incheiat(d. ore etc.):solid
incetini:to slow down incheiat(d. ore etc.):running
incetini(a intirzia):to retard incheiere:buttoning up
incetini(a intirzia):to delay incheiere(parte finala):final part
incetini:to decelerate incheiere(sfirsit):close
incetini(ritmul):to slacken incheiere(sfirsit):end
incetini(viteza):to reduce incheiere(a unui tratat etc.):conclusion
incetini(viteza):to slow down incheiere(a unui tratat etc.):settlement
incetini:to slow down incheietura:joint
incetinire:slowing down inchiaburi:to become a kulak|to grow rich
incetinitor:slow motion inchiaburire:becoming a kulak|growing rich
incetosa:to grow foggy inchide(a cuprinde):to comprise
incetosa:to grow dim inchide(ceva ce a fost deschis):to close
incetosat:foggy inchide(o fereastra, o usa):to close
incetosat:dim inchide(a cuprinde):to contain
inchega(d.singe):to clog inchide(o fereastra, o usa):to fasten
inchega:to curdle|to coagulate inchide(strins):to shut (up/down)
inchega(a condensa):to condense inchide(a cuprinde):to include
inchega(a ingrosa):to thicken inchide(cu zavorul):to bolt
inchega(a organiza):to knit together inchide(ochii):to close
inchegat(a incepe):to begin inchide(cu zavorul):to bar
incheia(cu nasturi):to button/do up inchide(lumina):to switch off
incheia(a fixa):to fix inchide(ochii):to shut
incheia(a imbina):to combine inchide(apa):to turn off
incheia(a sfirsi):to finish inchide(o fereastra, o usa):to shut
incheia(o cuvintare):to close inchide(pe jumatate):to half-shut
incheia(o cuvintare):to wind up inchide(pe jumatate):to leave ajar
incheia(un imprumut):to contract inchide(radio):to turn/click off
incheia(un tratat):to conclude inchide(cu cheia):to lock
incheia(o alianta):to conclude inchide:to close
incheia(o alianta):to enter into inchide(pravalia):to shut up
incheia(un tirg):to strike inchide(circuitul):to close
incheia(un tirg):to contract inchide(a pune sub cheie):to put under lock
incheia(pace):to conclude and key
incheia(o casatorie):to contract inchide(intr-o lada):to chest
incheia(a redacta):to indite inchide(granita):to close
incheia(la haina):to button oneself up inchide(pe cineva):to confine

566
inchide(a intemnita):to imprison inchipui(a reprezenta):to symbolize
inchide(a intemnita):to put into prison inchipui(a forma):to form
inchide(oile,in tarc):to fold inchipui:to imagine/fancy oneself|<a-si ~
inchide(a imprejmui):to enclose ca...>to imagine/think/fancy that...
inchide(cu un gard):to fence in inchipuire:imagining|imagination
inchide(a bara):to block inchipuire(imaginatie):imagination
inchide(scoli,uzine etc.):to close/shut down inchipuire(fanteziei):fancy
inchide:to be closed inchipuire(iluzie):illusion
inchide(a se sfirsi):to be over inchipuire(himera):chimera
inchide(a se retrage):to seclude oneself inchipuire(idee):idea
inchide(a se retrage):to lock oneself up inchipuire(gind):thought
inchide(d. culori,cer etc.):to darken inchipuire(parere):opinion
inchide(d. o rana):to heal|<a se ~ in sine>to inchipuit:imaginary|unreal|fictitious|false
shrink into oneself|<a se ~ in sine>to shut inchipuit(infumurat):conceited
oneself up in one`s own cell|<a ~ ochii inchipuit:conceited person
la...>to condone...,|<a ~ ochii la...>to inchiria(a da cu chirie):to hire out
compound...
inchiria(a da cu chirie):to let
inchidere:closing
inchiria(camere si):to rent
inchina(a dedica):to devote
inchiria(a lua cu chirie):to hire
inchina(a dedica):to dedicate
inchiria:to be hired (out)
inchina(a preda):to surrender
inchiriat:<case de ~>houses to let
inchina(a preda):to yield
inchis:closed|shut
inchina(a supune):to subdue
inchis(d. cineva)(d. cineva):reserved
inchina(a supune):to subjugate
inchis(d. cineva)(d. cineva):close
inchina(paharul):to raise
inchis(d. cineva)(d. cineva):buttoned up
inchina(a-si face cruce):to cross oneself
inchis(d. aer,vreme):close
inchina(a se ruga):to pray
inchis(d. cer):cloudy
inchina(ca salut etc.):to bow (down)
inchis(d. cer):dull
inchina(a se prosterna):to prostrate oneself
inchis(d. culori):dark
inchina(a se supune):to submit
inchis(d. voce):dull
inchina:to raise the glass|to propose a
inchis(d. silabe):closed
toast|to drink smb`s health|<a se ~ la...>to
worship inchis(de un club etc.):exclusive
inchinaciune:praying inchisa:to isolate/seclude oneself
inchinaciune(rugaciune):prayer inchisoare:prison|quod|limbo|(stone) jug|<a
baga la ~>to put into prison/F
inchinator:worshipper
inchista:to isolate/seclude oneself
inchinga:to girth (a horse)
inchistare:seclusion
inchipui:to imagine|to fancy
inchizatoare:contrivance for shutting
inchipui(a nascoci):to invent
inchizatoare(la fereastra etc.):fastener
inchipui(a nascoci):to fabricate
inchizator(de pusca,mitraliera)(de
inchipui(a nascoci):to concoct
pusca,mitraliera):bolt
inchipui(a proiecta):to plan
inchizator(de tun):breech block
inchipui(a proiecta):to scheme
inchipui(a reprezenta):to represent

567
incinci:to quintuple|to increase|to multiply incilcit(d. o problema)(d. o
by five problema):knotty
incinci:to quintuple|to increase fivefold|to incilcit(d. o problema)(d. o
multiply by five problema):intricate
incinge:to girdle incilcit(greu)(greu):difficult
incinge(a inconjura):to surround incilcit(necitet):illegible
incinge(d. foc):to envelop incinta:to carry away|to delight|to ravish
incinge(a aprinde):to (en)kindle incinta(a fermeca):to charm
incinge(a cuprinde, d. sentimente etc:to incinta(a insela):to delude
seize incinta(a insela):to deceive
incinge(cu o cingatoare):to gird oneself incinta(a insela):to take in
incinge(d. foc):to catch incinta(a seduce):to seduce
incinge(d. foc):to take incintare:delight|charm
incinge(d. foc):to flame up incintat:delighted|<~
incinge(d. soba):to heat (red-hot) de...>delighted/charmed at/with...|<~ de
incinge(d. masini):to run hot cunostinta!>glad to meet you!|<a fi ~>to
incinge(a-i fi cald):to be hot gloat(inwardly)|<a fi ~>to rejoice
incinge:to be animated incintator:delightful|charming|ravishing
incinge(a se infierbinta):to take fire incintator:delightfully
incinge(a se infierbinta):to become incirliga:to hook
inflamed incirligat:bent|hooked
incinge(d. sentimente):to run high incit(so):that
incinge(d. sentimente)(d. sentimente):to incleia:to glue together|to paste together
flare up incleia:to stick together|to be glued|to
incinge(a incepe)(a incepe):to begin pasted together
incinge(a incepe o discutie):to break out inclesta(dintii,pumnii):to clench
incinge(d. o cearta):to flare up inclesta(d. dinti,pumni):to clench
incinge(d. fata)(d. fata):to flush (crimson) inclesta(d. lupta):to become hotter and
incinge(d. cer):to glow hotter
incinge(d. cereale):to mildew inclestare:clenching
incinge(d. cereale):to go mouldy inclestare(strinsoare):grip
incins:girded inclestare(contractie):contraction
incins(fierbinte)(fierbinte):hot inclestare(lupta):fight
incins(aprig):fiery inclestare(incaierare):scuffle
inciuda:to make spiteful/malicious|to vex|to inclina:to incline|to tilt
anger inclina(capul etc.):to bend
inciuda:to be spiteful/malicious|to be inclina(capul etc.):to bow
irritated|to be in a bad temper inclina(a povirni):to slant
inciudat:spiteful|angry|F nettled inclina(a povirni):to slope
incilceala:confusion|muddle|jumble inclina(a se povirni):to slant
incilci(fire etc.):to tangle inclina(a se povirni):to slope
incilci:to confuse|to muddle up inclina:to bank
incilci:to get entangled inclina(d. un tarm):to shelve
incilcit:tangled inclina(a se apleca):to bend

568
inclina(ca salut etc.):to bow (down) alone!|<du-te ~>go to hell/the deuce!|<du-te
inclina(a ceda):to yield ~ (pleaca)>go away|<fugi ~ !>really?|<fugi
inclina(a ceda):to bow|<a ~ sa...>to be/feel ~ !>you don`t mean it!
inclined to...|<a ~ spre...>to incline incolona:to form a/in column|to fall into a
to/towards...|<a ~ spre...>to set one`s heart column
upon... incolti(d. seminte)(d. seminte):to spring
inclinare:inclination incolti(d. seminte)(d. seminte):to sprout
inclinare:bent|propensity incolti(a rasari):to shoot
inclinare(vocatie):vocation incolti:to arise
inclinat:inclined|sloping|atilt|<~ incolti(d. o indoiala):to germinate
spre/sa...>inclined/disposed to...|<~ incolti(d. o indoiala):to spring up
spre/sa...>in the humour for... incolti(a musca):to bite
inclinatie:inclination incolti(a ataca):to attack
incoace:here incolti(cu coltii):to thrust one`s fangs into
incoace:hither|<~ si incolo>to and fro|<~ si incolti:to (drive into a ) corner
incolo>up and down|<~ si incolo>back and
incondeia:to dye
forth|<ce mai ~ si incolo>to put it
bluntly|<ce mai ~ si incolo>the long and the incondeia:to run down|to slander|to
short of the matter (is)|<de la o vreme calumniate
~>foe some time past|<mai ~>nearer|<a se inconjur:roundabout way|detour|<fara
da mai ~>to draw near( ~>plainly|<fara ~>in plain terms|<a face ~
incolaci(picioarele):to cross ul>to go round
incolaci(o fringhie):to wind inconjura:to surround
incolaci:to curl/roll up inconjura(a incercui):to encircle
incolaci(d. sarpe):to coil up inconjura(a merge in jurul):to go round
incolaci(a se face ghem:to roll oneself up inconjura(a imprejmui):to enclose
into a ball inconjura(a impresura):to besiege
incolaci(d. o fringhie):to coil inconjura(a strabate):to go sau walk|to over
incolaci(d. o fringhie):to wind inconjura(a ocoli):to go round
incolaci(d. viermi):to wriggle inconjura:to surround oneself
incolaci(d. viermi):to turn inconjura:to be surrounded
incolaci(d. plante):to wind|to wind inconjurator:surrounding
incolaci(d. un riu si):to meander|<a-si ~ incopcia:to claps
bratele in jurul gitului cuiva>to throw one`s incopcia(hirtii):to staple
arms round smb`s neck incorda:to strain
incolo:away incorda(relatiile):to strain
incolo(la o parte):aside incorda(relatiile):to worsen
incolo(in directia aceea):in that direction incorda:to tighten
incolo(in directia aceea):that way incorda:to strain/exert oneself|<a-si ~ toate
incolo:thither puterile>to strain every nerve
incolo(altfel):otherwise incordare:straining|tension|strain
incolo(totusi):though incordare(efort):effort
incolo(totusi):nevertheless|<de acum incordat:strained
~>from now on|<mai ~>further on|<mai ~ incordat:concentrated
(temporal)>later on|<mai da-l ~>leave him incordat(febril):feverish

569
incordat(d. relatii etc.):tense incredinta(de):to make sure (of)
incordat:strenuously|hard|feverishly incredinta(pe cineva) (de):to assure (of)
incornora:to cuckold|to give horns|to incredinta(cuiva):to entrust (to)
wear|to be unfaithful to|to seduce the wife incredinta(a preda):to commit (to)
of incredinta(a preda):to deliver (to)
incornora(a exagera):to paint with a big incredinta(a da):to give (to)
brush
incredinta(de):to ascertain (cu ac.)
incornorat(d. animale etc.):horned
incredinta(de):to to make sure (of)|<a se ~
incornorat(d. soti)(d. soti):cuckolded ca...>to ascertain that...|<a se ~ ca...>to
incornorat(d. o minciuna):whopping make sure that...
incornorat:cuckold incredintare:entrusting
incorona:to crown incredintare(convingere):conviction
incorona:to be crowned incredintat:<~
incoronare:crowning ca...>convinced/persuaded/sure that...
incoronare(a unui rege):coronation incremeni(a sta):to stand stone-still
incoronat:crowned|<capete ~ e>royalty incremeni(a fi uluit):to be
incorpora:to be incorporated dumbfounded/flabbergasted
incorpora(in):to incorporate (with,into,in) incremenit:stone-
incorpora:to bring men on to the strength still|dumbfounded|flabbergasted
incorporare:incorporation|conscription increngatura:subkingdom
incorporare:draft increti(parul):to wave
incorsetat:corseted increti(parul):to curl
incorsetat:stiff increti(apa):to ripple
incotosmana:to wrap/muffle up increti(apa):to ruffle
incotosmana:to muffle/wrap oneself up|to increti(o rochie):to pleat
wrap up increti(o rochie):to fold
incotro:where|which way increti(fata,fruntea):to wrinkle
incotro:whither|<ori ~>anywhere|<a nu increti(fata,fruntea):to line
avea ~>to be driven to the wall|<a nu avea increti(pielea):to shrivel
~>to be driven hard|<n-am avut ~>I increti(d. frunte):to become lined/wrinkled
couldn`t help it increti(d. apa):to ripple
incotrova:somewhere increti(d. par):to wave
incovoia:to bend increti(d. par):to curl|<a ~ din sprincene>to
incovoiat:bent knit one`s brows|<a ~ din sprincene>to
incovriga:v. incolaci frown|<i se ~ carnea (pe trup)>it made his
increde:<a se ~ in...>to trust...|<a se ~ flesh creep
in...>to confide in...|<a se ~ in... (a se baza incretit:rippled etc. v. IncreTi|wavy|curly
pe)>to rely on... incretitura:wave|wrinkle
incredere:confidence|trust|<~ in sine>self- increzator(in):confident (in)
confidence|<om de ~>confidential increzator(credul):credulous
person|<persoana de ~>reliable person|<vot
increzator(credul):easy of belief
de ~>vote of confidence|<a acorda ~
cuiva>to repose/place confidence in increzut:(self-)conceited|self-
smb.|<a avea ~ in>to swear by|<a se bucura important|presuming|arrogant|high and
de ~ a cuiva>to enjoy smb`s confidenc

570
mighty|<a fi ~>to give oneself airs|<a fi incuietoare(de usa):door bolt
~>to think no small beer of oneself incuietoare:stunt
incrincena:to shudder incumeta(sa):to dare
incrincena(a se contracta):to contract incumeta(sa) (inf. cu sau fara to):to venture
incrincena(a se contracta):to shrink (to)
incropi:to make tepid/lukewarm incunostinta:to inform
incropi(a incalzi):to warm incunostinta(oficial):to notify
incropi:to scrape up/together (a fortune) incunostintare:informing|notification
incropit:tepid|lukewarm incununa:to crown
incrucisa(in diferite sensuri):to cross incununa:to be crowned
incrucisa(sabiile si):to measure incuraja:to encourage
incrucisa:Si to interbreed incuraja(a inviora):to cheer up
incrucisa(bratele si):to fold incuraja(a sprijini):to support
incrucisa(d. limbi)(d. limbi):to cross incuraja(a stimula):to stimulate
incrucisa(a se intilni)(a se intilni):to meet incuraja(a imboldi):to urge
incrucisa:to clash incuraja:to encourage one another
incrucisa:to cruise incurajare:encouraging|encouragement
incrucisare:crossing incurajator:encouraging|heartening
incrucisat:crossing incurca(fire etc.):to tangle
incrucisat(d. ochi):squint(ing) incurca:to confuse
incrucisat(d. cineva):squint-/cross-eyed incurca(hirtiile etc.):to mix up
incrucisat:crossed|<a sta cu bratele~ e>to incurca(hirtiile etc.)(hirtiile etc.):to muddle
keep hands in pockets incurca(impiedica)(impiedica):to hamper
incrunta(sprincene):to knit incurca(impiedica)(impiedica):to
incrunta:to frown|to scowl|to knit one`s (en)cumber
brows incurca(impiedica)(impiedica):to hinder
incruntat:frowning incurca(a complica)(a complica):to
incruntat(ursuz):sullen complicate
incruntat(ursuz):morose incurca(a deranja)(a deranja):to trouble
incruntatura:frown(ing look) incurca(a deranja)(a deranja):inconvenience
incuia:to lock(up) incurca(a jena)(a jena):to confuse
incuia(a inchide):to shut incurca(a jena)(a jena):to put to the blush
incuia:to stunt incurca(a nedumeri)(a nedumeri):to perplex
incuia:to lock|to be locked incurca(a nedumeri)(a nedumeri):to nonplus
incuia(d. cineva):to lock oneself up incurca(a nedumeri)(a nedumeri):to puzzle
incuia(a se constipa):to grow costive incurca(o chestiune):to get an affair into a
incuiat:locked(up) muddle
incuiat(marginit)(marginit):narrow-minded incurca(d. ata etc.):to get (en)tangled
incuiat(necomunicativ):reserved incurca(despre doua persoane):to fall in
incuiat:stickler|stick-in-the-mud love with each other
incuiba:to strike/take root incurca(d. ata etc.):to get into a tangle
incuiba(a se stabili,d. boli etc.):to settle incurca(a se prinde)(in):to be caught(in)
incuietoare:bolt

571
incurca(d. cineva):to entangle oneself|to get incuviintare:agreement etc. v. IncuviinTa
muddled/confused|to lose the thread of indata:immediately|directly|instantly|at once
one`s ideas indata:(I`m) coming!|<~ ce...>as soon
incurca(la vorba,la examen):to flounder as...|<de ~ ce>as soon as...|<(ori de cite
incurca(a-si pierde capul):to lose one`s head ori)>whenever
incurca(a da de bucluc):to get into a muddle indatora(in diferite sensuri):to oblige
incurca(d. o chestiune):to be getting indatora(a face datorii):to get/run into debt
intricate indatora(fata de):to be obliged (to)
incurca(despre doua persoane):to start an indatorire:duty|obligation
affair|<a se ~ in datorii>to be over head and indatoritor:obliging|kind
ears in debt|<i se incurca limba>he speaks
indarat(inapoi):back
thickly|<i se incurca limba>he mumbles
indaratnic:stubborn|obstinate
incurcat:tangled etc. v. Incurca
indaratnic:stubbornly|obstinately
incurcat(d. drumuri):winding
indaratnici:to be obstinate/stubborn|<a se ~
incurcat(d. drumuri):tortuous
in...>to persist in...
incurcat(d. o chestiune)(d. o
indaratnicie:stubbornness|obstinacy
chestiune):knotty
indaratul:behind|at the back of
incurcat(d. o chestiune)(d. o
chestiune):intricate indatinat:customary|common|usual
incurcat(greu):difficult|<a o lasa ~ a>to indeajuns:enough|suffciently|<a ~
leave it at that de...>enough|<a ~ de...>sufficiently
incurca-lume:fumbler|muddle-headed indeaproape:closely
person|muddler indeaproape(amanuntit):thoroughly
incurcatura:confusion indelete:<pe ~>leisurely|<pe ~
incurcatura(jena):abashment|muddle|mess|ta (treptat)>gradualy|<pe ~ (treptat)>little by
ngle little
incurcatura(harababura):jumble indeletnici:<a se ~ cu...>to be engaged
in...|<a se ~ cu...>to be occupied with|<(cu
incurcatura(harababura):mishmash
pasiune)>to indulge in...
incurcatura(bucluc):trouble
indeletnicire:occupation|pursuit
incurcatura(bucluc):mess
indeletnicire(lucru):employment
incurcatura(bucluc):scrape
indeletnicire(lucru):work
incurcatura(bucluc):fix
indeletnicire(lucru):business
incurcatura(dificultate):difficulty
indelung:(for) a long time
incurcatura(jena):confusion|<a pune pe
indelungat:long
cineva in ~>to cause smb.
embarrassment|<a pune pe cineva in ~>to indeminare(abilitate):skill
put smb. in a fix|<a iesi dintr-o ~>to get out indeminare(abilitate):ability
of a difficulty|<a scoate pe cineva din ~>to indeminare(abilitate):dexterousness
extricate smb. from an awkward position|<a indeminatic(abil):adroit
scoate pe cineva din ~>to help smb. o indeminatic(abil):dexterous
incuscri(cu):to become sau be related (with) indeminatic(abil):deft
incuviinta(a fi de acord cu):to agree to indeminatic(dibaci):skilful
incuviinta(a consimti):to consent to indeminatic(destept):clever
incuviinta(a permite):to allow indeminatic(maiestrit):masterly
incuviinta(a permite):to permit indeminatic:adroitly

572
indemina:<la ~>at hand indeplini(a realiza):to realize
indemn:stimulus|incentive|impulse|goad|spu indeplini:to be carried out|<a-si ~
r datoria>to discharge/do one`s duty|<a ~
indemn(pornire):motive dorintele cuiva>to carry out/fulfil smb.`s
indemn(pornire):inducement wishes|<a-si ~ obligatiile>to discharge
one`s duties|<a-si ~ obligatiile>to perform
indemn(sfat):advice|<din/la ~
one`s functions|<a ~ un ordin>to carry
ul...>prompted by...|<din/la ~ ul...(la
out/obey/execute/fulfil an
chemare)>at the call of...|<din/la ~ ul...(in
sens negativ)>at/on smb`s instigation indeplinire:carrying out etc.|<a aduce la
~>to carry out|<a aduce la ~>to execute|<a
indemna:to urge(on)|to stimulate|to goad|to
aduce la ~>to fulfil
spur
indesa(cu):to stuff (with)
indemna(in sens rau):to instigate
indesa(cu):to pack (with)
indemna(in sens rau):to incite
indesa(a umple):to fill (with)
indemna(a sfatui):to advise
indesa(apasind):to press in
indemna:to stimulate each other etc.v.~I
indesa(a infige):to thrust
indeobste:as a rule|generally
(speaking)|usually|universally|<~ indesa(palaria etc.):to pull over (one`s eyes)
cunoscut>well known|<~ indesa:to huddle together|to flock|to
recunoscut>universally recognized cluster|<a se ~ in...>to press against...|<(a se
indeosebi:particulary|especially lipi de)>to snuggle up to...|<(a se lipi de)>to
cling close to...
indeparta:to move off/away
indesat(plin):full
indeparta(a face sa plece):to make leave
indesat(plin):well packed
indeparta(a face sa plece):to send away
indesat(plin):stuffed
indeparta(dintr-o sala etc.):to remove
indesat(de lume):crowded
indeparta(a inlatura):to remove
indesat(de lume):congested
indeparta(a concedia):to dismiss
indesat(compact):compact
indeparta(de):to estrange (from)
indesat(compact):massive
indeparta:to move off/away
indesat(apasat):heavy
indeparta(a pleca):to take oneself off
indesat(d. cineva):podgy
indeparta(a se retrage):to retire|to withdraw
indesat(d. cineva):stodgy
indeparta(de):to estrange oneself (from)|<a
se ~ de la subiect>to wander from the indesat(d. cineva):thickset
subject indesat(d. cineva):squat
indepartare:moving off indesat(d. cineva):dumpy
indepartat:far (off)|distant|remote indesat(d. cineva):stocky
indepartat(temporal):far off indesat(d. cineva):tubby
indepartat(temporal):distant indesi:to make denser sau thicker|to
indepartat(temporal):remote thicken|to make more frequent|to increase
the frequency of
indepartat:remote
indesi:to become denser sau thicker|to
indepartat(d. rude):distant
become more frequent
indepartat(d.calatorii):long
indestula(cu):to provide (with)
indeplini:to carry out|to execute
indestula(cu merinde):to victual
indeplini(planul, o promisiune etc.):to fulfil
indestula(a satura):to satisfy
indeplini(a realiza):to accomplish

573
indestula(cu):to take/lay in a stock/supply indoiala(sovaiala):hesitation
(of indoiala(sovaiala):wavering
indestula(a se multumi)(cu):to be indoiala(sovaiala):vacillation|<fara
content/satisfied (with) ~>undoubtedly|<fara ~>without/beyond
indestulare:providing|plenty doubt|<a avea indoieli>to have
indestulare(belsug):plenty (one`s)doubts|<a cadea la ~>to begin to
indestulare(belsug):abundance|<cu ~>in doubt|<a sta la ~>to hesitate|<a sta la ~>to
plenty|<cu ~>plentifully waver|<a sta la ~>to vacillate|<nu incape ~
ca>there is no doubt about/that...
indestulator:plentiful|ample
indoielnic:doubtful
indestulator(de ajums):sufficient
indoielnic(echivoc):ambiguous
indestulator(de ajums):enough
indoielnic(suspect):suspicios
indestulator:plentifully
indoielnic(suspect):doubtful
indigui:to embank|to dam (up)
indoit:bent
indirji:to irritate|to embitter
indoit:wavering
indirji(a face sa se incapatineze):to make
stubborn/obstinate indoit:doubly
indirji:to become hardened/embittered indoitura:bent
indirji(a se incapatina):to be indoitura(fald):fold
stubborn/obstinate indoitura:flexion
indirji(a deveni inflexibil):to stiffen indolia:to make mourn
indirjire:irritation indolia:to grieve
indirjit:bitter|fierce|hardened indoliat:mourning
indirjit(incapatinat):stubborn indopa(giste etc.):to fatten
indirjit(incapatinat):pertinaceous indopa(pe cineva):to cram
indirjit(staruitor):persistent indopa(pe cineva):to stuff
indirjit(staruitor):persevering indopa(o pipa):to fill
indobitoci:to (make) dull|to render stupid indopa:to guzzle|to have a good tuck-in
indobitoci:to get/grow dull/stupid indraci:to become furious|to break into a
indobitocit:stupefied|stultified|brutified frenzy|to fret and fume|to become vicious
indoctrina:to indoctrinate indracit:possessed (of the devil)
indoctrinare:indoctrination indracit(furios):furios
indoi:to bend|to curve indracit(furios):frenzied
indoi(in doua):to bend double indracit(d. curaj):devil-may-care
indoi(a impaturi):to fold indracit(d. muzica):wild
indoi(o pagina):to turn down the corner of indracit(d. muzica):frenzied
indoi(o pagina):to dog's-ear indracit(al dracului):devilish
indoi(a dubla):to double indracit(afurist) (ac):cursed
indoi:to be folded sau doubled indracit:furiously
indoi:to bend|to bow|to stoop indragi:to come to love|to grow fond of
indoi(a se impaturi):to fold indragi(a se indragosti de):to fall in love
with
indoi(a se dubla):to double
indragi(a se indragosti de):to take a liking
indoi(a avea indoiala) (de):to doubt (cu ac.
to
sau as to)
indoiala:doubt

574
indragi(a se indragosti de):to be infatuated indrepta(moraliceste):to turn over a new
with leaf
indragi:to fall in love with each other indrepta(a se insanatosi):to recover
indragosti:to fall in love indrepta(a arata mai bine):to look better
indragosti(reciproc):to fall in love with each indrepta(a se ingrasa cite putin):to gather
other|<a se ~ de>to fall in love with one`s crumbs|<a se ~ spre...>to make
indragostit(de):in love (with) for...|<a se ~ spre...>to make one`s way
indragostit(de):enamoured (of) to/towards...|<a se ~ spre...>to direct one`s
steps to/towards...|<a se ~ spre...>to wend
indragostit(de):infatuated (with)
one`s way to...
indragostit:lover
indreptar:handbook|guide|directory
indrazneala:boldness|courage|daring|audacit
indreptati:to justify|to entitle
y
indruga:<ce tot indrugi>sell your ass|<ce tot
indrazneala(obraznicie):boldness|impudenc
indrugi>what are you talking about?
e
indruma:to guide|to lead|<a se ~ spre>v.
indrazneala(obraznicie):insolence
indrepta
indrazneala(obraznicie):F-cheek
indrumare:guidance
indraznet:bold|courageous|daring|audacious
indrumare(povata):advice
indraznet(obraznic):bold
indrumator:guiding
indraznet(obraznic):impudent
indrumator:guide
indraznet(obraznic):insolent|cheeky
induiosa:to move|to touch
indraznet:boldly
induiosa:to be moved/touched
indrazni(sa):to dare (inf.cu sau fArA to)
induiosare:emotion|tender
indrepta:to straighten|to make straight
induiosator:touching|moving|pathetic
indrepta(a imbunatati):to improve
induiosator:touchingly|movingly|patheticall
indrepta(a repara):to mend y
indrepta(a corija):to correct indulci:to sweeten|to make sweet sau
indrepta(a corija):to set to rights sweeter
indrepta(a corija):to reform indulci(a multumi):to satisfy
indrepta(a dirija):to direct indulci(a desfata):to delight
indrepta(a trimite):to send indulci(a inmuia):to soften
indrepta:to aim indulci(a micsora):to diminish
indrepta(tunul):to lay indulci(a micsora):to lessen
indrepta(tunul):to train indulci(a potoli):to alleviate
indrepta(tunul):to point indulci(a imblinzi):to tame
indrepta(a arata drumul):to show smb. the indulci:to become/be sweet
way indulci(d.voce):to grow softer
indrepta(a arata drumul):to guide indulci(d.voce):to soften
indrepta(d. lucruri):to straighten oneself indulci(d. vreme):to grow milder
indrepta(d. lucruri):to become straight indulci(d. vreme):to soften
indrepta(d. oameni):to stand erect indulci(d. ger):to yield
indrepta(d. oameni):to draw oneself up indulci(d. ger):to break
indrepta(a se imbunatati):to improve indulci(a se micsora):to grow less
indrepta(moraliceste):to reform indulci(a se micsora):to lessen

575
indulci(a se micsora):to diminish ineca(a inghiti gresit):to swallow the wrong
indulci(a se domoli):to calm down way
indumnezei:to deify inecat:drowned
indupleca:to determine|to make|to cause inecat:drowned person
indupleca(a convinge):to persuade inecacios:choking|stifling
indupleca:to give in|to yield|to cede|to infaptui(a indeplini):to carry out
relent infaptui(a se indeplini):to be carried out
indura:to bear|to endure|to suffer|to infaptuire:carrying out
experience infaptuitor:accomplisher
indura(a-i fi mila) (de):to take pity (on)|<a infasa:to swaddle
nu se ~sa...>not to have the heart to...|<nu infasura:to wrap up
ma mai ~ m sa plec i>simply could not tear
infasura:to cover/wrap/muffle oneself up
myself away|<indura-te!>have a heart!
infasurator:roll
indurare(mila):pity
infata:to change (the pillow cases)
indurare(mila):compassion
infatisa:to present
indurare(crutare):mercy
infatisa(a arata):to show
indurator(milostiv):gracious
infatisa(a reprezenta):to represent
indurator(milostiv):charitable|capable of
great endurance infatisa(a descrie):to describe
indurator(rabdator):patient infatisa( zugravi):to depict
indurera:to grieve|to pain infatisa(a aduce):to bring
indurera:to grieve|to be pained infatisa:to present oneself
indurerat:grieved infatisa(a veni):to come
indurerat(trist):sad infatisa(inaintea):to appear (before)|<a-si
~...>to imagine...
inec:drowning
infatisare:presentation
inec(inundatie):flood
infatisare:aspect|looks
ineca:to drown
infeuda:to enfeoff
ineca(un vas):to sink
infeudare:enfeoffment|infeudation
ineca(a inunda):to flood
infia:to adopt (a child)
ineca(a inunda):to swamp
infiat:adopted
ineca(a inunda):to inundate
infiera:to stigmatize
ineca(a inunda):to deluge
infierbinta:to heat|to make hot
ineca:to drown
infierbinta:to provoke
ineca(lacrimi):to suffuse
infierbinta:to get heated|to become/get
ineca(a coplesi):to overwhelm
overheated
ineca(a inabusi):to suffocate
infierbinta(din cauza vinului etc.):to get
ineca(a inabusi):to stifle flushed
ineca(voit):to drown oneself infierbinta(d. masini):to run hot
ineca(intimplator):to get drowned infierbinta(a se infuria):to get into a temper
ineca(d. un vas):to sink infierbintat:heated
ineca:to ruin oneself infierbintat:hectic
ineca(lucruri):to go/fall to ruin infiere:adoption (of a child)
ineca(a se inabusi):to choke infigaret:pushful|pushing|insinuating|intrudi
ng

576
infige(a baga):to thrust inflori(mai ales d. pomi):to blossom
infige(a se baga):to interfere inflori(mai ales d. pomi):to be in blossom
infige(a se baga):to push inflori(mai ales d. flori):to bloom
infige(a se baga):to insinuate oneself inflori(a prospera)(a prospera):to flourish
infiinta:to set up|to establish inflori(a prospera)(a prospera):to thrive
infiinta(a fonda):to found inflori(a prospera):to prosper
infiinta(a organiza):to organize inflorire:flowering
infiinta(a crea):to create inflorire:prosperity
infiinta(a face):to make inflorit:blooming
infiinta(a alcatui):to form inflorit(d. stil):florid
infiinta(a se infatisa):to appear infloritor:blooming
infiintare:setting up infloritor:prosperous
infinge(a baga):to thrust infloritura:ornament
infinge(a se baga):to interfere infloritura(de stil etc.):flourish
infinge(a se baga):to push infocare:ardour|passion|enthusiasm
infinge(a se baga):to insinuate oneself infocat(fierbinte):hot
infiora:to thrill infocat(fierbinte):heated
infiora(a speria):to frighten infocat(fierbinte):fiery
infiora(a face sa tremure):to shake infocat(fierbinte):red-hot|incandescent
infiora:to thrill|to be thrilled infocat(scinteietor):bright
infiora(a tremura):to tremble infocat:enthusiastic
infiora(a tremura):to shudder infofoli:to wrap/muffle up
infiora(a tremura):to shiver infofoli:to wrap/muffle oneself up
infiorare:thrill(ing) infoia(a umfla):to swell
infiorator:terrible|awful|dreadful infoia(obrajii etc.):to blow out
infiorator:terribly|awfully|dreadfully|<~ infoia:to swell|to be blown
de...>terribly...|<~ de...>awfully...|<~ infoia:to give oneself airs
de...>dreadfully... infometa:to starve
infipt:unflinching|stiff|rigid infometat:starved
infipt(indraznet):F bold infometat(flamind):hungry
infipt(indraznet):pushing infrati:to unite like brothers|to establish a
infipt(direct):straight close friedship be
infipt(direct):direct infrati:to fraternize|to form a close
infiripa(a se intrema):to recover friendship|to become good/close friends
inflacara:to fire|to inflame|to inspire/fill infratire:union
with entusiasm infricat:fearful
inflacara:to take fire|to become inflamed|to infricat(speriat):frightened
be animated|to be inspired/filled with infricosa:to frighten|to scare|to terrify|to
enthus awe|to horrify
inflacarare:enthusiasm infricosa:to be frightened
inflacarat(fierbinte):hot|fiery|red-hot infricosat:frightened
inflacarat:fiery infricosator:frightening|terrifying|herrilying|
inflora:to adorn/embellish with flowers horrible|awful|dreadful
inflori:to flower

577
infrigurare:excitement|feverishness infumurat:(self-
infrigurat:(trembling with) cold )conceited|haughy|arrogant|bumptious|self-
infrigurat:anxious|eager sufficient/satisfied
infrina(un cal):to bridle infunda(un butoi):to put a bottom to
infrina(a imblinzi):to tame infunda(un butoi):to bottom (up)
infrina:to control infunda(un butoi):to head
infrina:to restrain/control oneself infunda(o deschizatura):to stop up
infrinare:bridling infunda(o deschizatura):to plug
infrinare:restraint infunda(a baga):to shove
infrinare(abtinere):abstention infunda(a baga):to stick
infrinare(abtinere):abstinence infunda(la examen)(la examen):to pluck
infringe:to defeat|to vanquish infunda(la examen):to plough
infringe(a inabusi)(a inabusi):to stifle infunda(d. tevi etc.):to be/become
obstructed
infringe(a infrina):to curb
infunda(in noroi etc.):to stick|<a se ~
infringe(o lege):to infringe
in...>to be engrossed in...|<(a se ingropa
infringere:defeat(ing)etc.|defeat in)>to bury oneself in...|<a i se ~>F to be
infringere(a legii):infringement driven into a corner|<(a da de bucluc)>F to
infrumuseta:to adorn|to embellish|to get into a scrape/a (nice) fix|<(a da de
beautify|to decorate bucluc)>to go the bad
infrumuseta(a gati):to trim up infundat:bottomed
infrumusetare:adornment|cosmetology|beau infundat(d.zgomote):stifled
tification infundat(ascuns):hidden
infrunta:to face|to brave infundat(izolat):secluded
infrunta(a sfida):to defy infundat(izolat):isolated
infruntare:facing infundat(cufundat):sunk
infruntare(lupta):fight infundat(d. o strada):by...
infruntare(lupta):conflict infundat(d. o strada):blind|<pe ~
infrunzi:to leaf(out)|to come into leaf|to e>quietly|<pe ~ e>on the sly|<(a ride)>in
cover with leaves/foliage one`s sleeve
infrunzi:to embower infundatura:hollow
infrupta(din):to regale oneself (on) infundatura(colt):nook
infrupta(din):to treat oneself (to) infundatura(colt):recess
infrupta(a minca):to eat (cu ac.) infuria:to anger|to lose one`s shirt|to make
infrupta(lacom):to gluttonize angry|to exasperate|to infuriate|to goad smb.
infrupta(a minca de dulce):to break one`s into fury|to get smb.`s dander/back up
fast infuria:to become/grow/get angry|to grow
infrupta(din):to taste (of) furious|to fly into a rage/passion|to fly off
the handle|to cut up rough/rusty|to lose
infuleca:to wolf|to swallow (down)|to one's shirt
bolt|to slummock
infuriat:infuriated|furious|in a rage/passion
infuleca:to swallow food|to bolt
ingadui:to allow|to permit
infumura:to give oneself airs|to ride the
high horse|to be (self-) conceited ingadui(a tolera):to tolerate
ingadui(a admite):to admit (of)
ingadui(a aproba):to approve (of)

578
ingadui:to be allowed inghetata(populara):hokey pokey
ingadui:to wait inghimpa:to prick
ingaduinta(voie):permission inghimpa:to goad
ingaduinta(voie):leave inghimpa:to prick oneself
ingaduinta(aprobare):approval inghionti:to push|to shove|to give smb. a
ingaduinta(indulgenta):indulgence push/shove
ingaduinta(indulgenta):tolerance inghionti(cu cotul):to nudge
ingaduinta(indulgenta):leniency inghionti:to jostle one another
ingaduitor:indulgent|lenient inghirlandat:garlanded
ingaduitor(bun):kind inghiti:to swallow
ingaduitor(rabdator):patient inghiti(repede):to bolt
ingaduitor(rabdator):tolerant inghiti(lacom):to gulp down
ingaima:v. biigui inghiti(repede si cu zgomot):to gobble
ingalbeni:to make yellow inghiti(a aspira):to breathe in
ingalbeni:to turn yellow inghiti(a absorbi)(a absorbi):to absorb
ingalbeni(de)(de):to turn/grow pale (with) inghiti(a absorbi)(a absorbi):to suck in
ingalbeni(de)(de):to blanch (with) inghiti(o carte etc.)(o carte etc.):to devour
ingalbeni(a pali) (in fata):to pale (before) inghiti(o minciuna,hapul etc.):to swallow
ingalbenit:(turned) yellow inghiti(un afront etc.):to pocket
ingalbenit(vested):withered inghiti:to be swallowed|<nu se pot ~>F they
ingemana:to twin|to join|to combine can`t abide one another|<nu se pot ~ nu se
inghite!>F the cat won`t jump! that cock
ingemana(strins):to blend
won`t fight!|<a~si ~>to check|<a~si ~>to
ingemanare:joining curb|<a~si~ (minia etc.)>to swallow
ingenunchea:to subjugate|to subdue down|<a~si~ (minia etc.)>F to bottle up|<a
ingenunchea:to kneel (down) o ~ F>to swallow the
ingenunchere:subjugation inghititura(de apa etc.):drink
inger:angel|<slab de ~>flabby|<slab de inghititura(de apa etc.):mouthful
~>weak-willed|<slab de ~ inghititura(mica):sip
(fricos)>cowardly|<slab de ~ tare de inghititura(de hrana):swallow
~>sta(u)nch|<slab de ~
inghititura(de hrana):gulp
(curajos)>courageous|<slab de ~
(curajos)>brave inghititura(de hrana):mouthful|<dintr-o
~>at a draught|<dintr-o ~>at one gulp|<a
ingeresc:angelic(al)
lua o ~>to take a sip/ mouthful/gulp
ingereste:angelically|like an angel
ingimfa:to give oneself airs|to put on airs|to
inghesui:to press|to crowd|to pack ride the high horse
inghesui:to crowd ingimfare:haughtiness|arrogance|superciliou
inghesui(a se inghionti):to jostle each other sness|swelled head
inghesuiala:crush|squash ingimfat:conceited|haughty|arrogant|superci
inghet:frost|hard frost lious|overweening|presumptuous|F
ingheta(de):to freeze(with) bumptious|high and mighty
inghetare:freezing|freeze|<~ a ingimfat:haughtily
salariilor>(the) wage freeze ingimfat:coxcomb|fop|conceited/haughty
inghetata:ice(-cream) ingina:to imitate|to mimic
inghetata(populara):halfpenny lick ingina(a fredona):to hum

579
ingina(a murmura):to murmur ingramadi(d. oameni):to throng
ingina(a insoti):to accompany ingramadi(d. marfuri):to accumulate
ingina:to imitate/mimic one another ingramadi(d. marfuri):to pile up
ingina(a se imbina):to combine ingramadi(a se presa):to press
ingina(a se imbina):to blend ingramadire:piling/heaping up
ingina(a se amesteca):to mix up ingrasa:to fatten
ingina(a se impleti):to interweave ingrasa(pamintul):to fertilize
ingina(a se amagi):to delude oneself|<cind ingrasa:to put on weight|to gain weight|to
se-ngina ziua cu noaptea>at daybreak/dawn run to fat|to fill out|to burst one`s buttons
ingindura:to make smb. fall to thinking|to ingrasa:to be fertilized
give/cause smb. anxiety ingrasare:fattening|fertilization
ingindurare:musing|anxiety ingrasamint:fertilizer
ingindurat:pensive|musing|uneasy|melancho ingretosa:to provoke disgust in|to disgust
ly|plunged in deep thought ingretosa(de):to be nauseated/disgusted (at).
ingindurat:pensively|musingly ingretosare:nausea|disgust|aversion
ingloba:to include ingreuia:to make heavy sau heavier
ingloba:to be included ingreuia(a impovara):to burden
inglobare:inclusion ingreuia:to make/render difficult sau more
ingloda:to stick (in the mud)|<a se ~ in ingreuia(a agrava):to aggravate
datorii>to be involved in debts|<a se ~ in
ingreuia:to be/become heavy sau heavier
datorii>to be in debt over head and ears
ingreuia:to be/become difficult sau more d
ingradi:to enclose|to shut in|to fence in|to
wall in ingreuna:v. ingreuia
ingradi(a bara):to bar ingriji:to look after|to see to|to take care
of|to tend
ingradi(a bara):to block up
ingriji(un bolnav etc.):to nurse
ingradi(a bara):to obstruct
ingriji:to take care of oneself|<a se ~
ingradi:to restrict(smb. in his rights)
de...>to provide oneself with...|<a se ~
ingradire:enclosing de>to secure|<a se ~ de (a procura)>to
ingradire(concret):enclosure provide smb. with...|<a se ~ de (a fi
ingradire(gard):fence ingrijorat de)>to trouble about|<a se ~ de (a
ingradire(zid):wall fi ingrijorat de)>to be/feel anxious about...
ingradire(obstacol):obstacle ingrijire:looking after
ingradire(limita):limit ingrijire(grija):care
ingraditura:enclosure ingrijire(grija):solicitude
ingramadeala(masa):mass ingrijire(supraveghere):supervision
ingramadeala(masa):cluster ingrijire(atentie):attention
ingramadeala(masa):aggregation ingrijire(precautie):caution
ingramadi:to pile/heap up ingrijire(acuratete):accuracy|<sub ~ a (cu
ingramadi(a aduna):to assemble gen)>under the care/control of|<sub ~ a (cu
gen)>edited by...
ingramadi(a aduna):to gather
ingrijit(atent):careful
ingramadi(a presa):to press
ingrijit(minutios):elaborate
ingramadi(a presa):to squeeze
ingrijit(corect):correct
ingramadi(d. oameni):to gather
ingrijit(exact):exact
ingramadi(d. oameni):to crowd

580
ingrijit(frumos):beautiful ingrozi:to take fright|to be seized with
ingrijit(frumos):fine horror
ingrijit(d. infatisare):trim ingrozi(a se cutremura):to shudder
ingrijit(d. infatisare):wellgroomed ingrozit:frightened|horrified|terrified
ingrijit(d. imbracaminte):neat ingrozitor:dreadful|awful|terrible|horrible
ingrijit(d. mustata):neat ingrozitor(si ~ de):dreadfully etc.
ingrijit(d. mustata):trim ingust:narrow
ingrijit(curat):clean ingust(subtire):thin
ingrijit(d. o lucrare):accurate ingust(zvelt):slim
ingrijit:carefully ingust(zvelt):slender
ingrijitoare(infirmiera etc.):nurse ingust(strimt):tight
ingrijitoare(infirmiera etc.):housekeeper ingust:hide-bound
ingrijitoare(servitoare):servant ingusta:to narrow
ingrijitoare(la scoala):(school) attendant ingusta(a strimta):to tighten
ingrijitor(intendent):intendant ingusta:to narrow|to get/grow narrow sau
ingrijitor(servitor):(man-)servant narrower
ingrijora:to worry|to disquiet|to make ingusta(catre virf):to taper
anxious/uneasy ingusta:to shrink
ingrijora:to worry|to be anxious/uneasy ingustare:narrowing|shrinking
ingrijorare:worry|anxiety|uneasiness ingustime(~ de vederi)(~ de vederi):narrow-
ingrijorare(teama):fear mindedness
ingrijorare(teama):alarm ingustime(~ de vederi):parochialism
ingrijorat:auxious|alarmed inhaita:to gang|to band|<a se ~ cu>to
associate with low (fellows)
ingrijorat(d. privire etc.):troubled
inhama:to harness|to harness|<a se~la...>to
ingrijorator:disquieting|alarming|upsetting
settle down to...|<a se~la...>to embark
ingrijorator(grav):serious upon...
ingropa(pe cineva):to put to bed with a inhata:to seize
shovel
inhata(de guler):to collar
ingropa:to live in seclusion|<a se ~ in...>to
inhata(a lua):to take
be absorbed/lost/buried in...|<a se ~ in
datorii>v.ingloda inhorbotat:laced|decorated with lace
ingropare:burying inhuma:to bury|to inhume
ingropare(inmormintare):burial inhumare:burial|inhumation
ingropaciune:burial injgheba(a aduna):to gather
ingrosa:to thicken|to make thick sau thicker injgheba(a aduna):to collect
ingrosa(a mari):to increase injgheba(a aduna):to assemble
ingrosa:to exaggerate|<se-ngroase injgheba(o suma etc.):to raise
gluma/treaba>F things are getting hot|<se- injgheba(a incropi):to scrape together
ngroase gluma/treaba>things are beginning injgheba(a forma):to set up
to hum injgheba(a forma):to form|to knock
ingrosare:thickening together|to organize
ingrosator:thickener injgheba(a intemeia):to found
ingrozi:to frighten|to terrify|to horrify injgheba:to to be gathered
injghebare:gathering

581
injghebare(constructie):building inlatura(a concedia):to dismiss
injghebare(asezare):settlement inlatura:to to be removed
injghebare(colonie):colony inlemni:to be dumbfounded
injosi:to humble|to humiliate|to abase inlemnit:dumbfounded
injosi:to abase oneself inlesni:to facilitate|to make easier|to enable
injosi(pina la):to stoop (to) inlesnire:facilitation
injosire:humbling|humiliation inlesnire(ajutor):help
injositor:humiliating|degrading inlesnire(ajutor):aid
injuga:to yoke inlesnire(ajutor):succour|<inlesniri de
injuga:to yoke|<a se ~ la...>to settle down plata>facilities of payment
to... inlocui(cu):to replace (by)
injumatati:to divide into halves|to halve inlocui(cu):to use...
injumatati(a micsora):to diminish inlocui(cu):to instead of
injumatati:to be reduced to a half inlocui(cu):to substitute...for|to do duty for
injumatati(a se micsora):to diminish inlocui(a lua locul):to take the place of|to
injunghia:to stab step into smb.`s shoes
injunghia(animale):to kill inlocui(pe cineva):to act for|to act as a
injunghia:to stab oneself|<ma injunghie in substitute for|to deputize for
piept>I have a stitch in my chest inlocui:to be substituted for one another
injunghietura:v.junghi inlocuire:replacement|substitution
injura:to abuse|to call smb. names inlocuitor:substitute|deputy
injura:to abuse one another inlocuitor(al unui doctor etc.):locum tenens
injura:to swear inmagazina:to acumulate
injura(teribil etc.):to make/turn the air inmagazina:to be stored
blue|<a~ ca un birjar/birjareste/ca la usa inmatricula:to enrol|to enter|to matriculate
cortului>to swear like a trooper/bargee inmanunchea:to lay/put together
injuratura:oath|abuse|curse inmanunchea(a aduna):to gather
inlacrimat:(all) in tears inmanunchea(a concentra):to concentrate
inlantui:to put one`s arms round|to inmanunchea(a imbina):to combine
clasp/take/fold in one`s arms inmanunchea(a lega):to link
inlantui(idei etc.):to link/connect (up) inmanunchea(a lega):to connect
inlantui(a captiva):to captivate inmanunchea:to assemble
inlantui(a captiva):to fascinate inmanusat:gloved|in gloves
inlantui:to hang together|to be linked with inmarmuri:to be taken aback|to be
one another|to be interdependent|to dumbfounded/astounded
concatenate
inmarmurit:dumbfounded|astounded|<rama
inlantui(a se insirui):to come after one se ~>it took his breath away
another
inmii:to increase a thousandfold|to multiply
inlantuire:concatenation by a thousand
inlatura(in diferite sensuri):to remove inmiit:thousandfold
inlatura(a elimina):to eliminate inmiresmat:perfumed|scented
inlatura(obstacole,erori):to obviate inmina(cu dat):to hand (over)(to)|to deliver
inlatura(obstacole,erori):to stave off (to)
inlatura(obstacole,erori):to avert inmina:to be handed (over)|to be delivered

582
inminare:handing (over) innegura(a se posomori):to grow gloomy|to
inmorminta:to entomb darken
inmormintare:burial innegurat:covered with mist|foggy misty
inmuguri:to burgeon|to put forth buds|to innegurat:dark
bud (forth/out/up)|to burst into buds innobila:to ennoble|to raise to the nobility
inmugurire:burgeoning innobila:to ennoble
inmugurire:beginning innobila(spiritul etc.):to uplift
inmuietor:steeping vat innobila(spiritul etc.):to elevate
inmulti(cu)(cu):to multiply (by)|to multiply innobila:to be ennobled
inmulti(a spori):to increase innoda:to knot
inmulti(a mari):to augument innoda:to knot
inmulti(a imbogati):to enrich innodatura(nod):knot
inmulti:to be multiplied innoi:to renovate
inmulti(a fi in crestere):to be on the innoi(a improspata):to refresh
increase innoi(a face ca nou):to make as good as
inmulti:to multiply new
inmultire:multiplication innoi:to be/get renewed
inmultitor:factor innoi:to put on smth. for the first tim
innadi:to patch up innoire:renovation
innadi(a lungi):to lengthen|<a se ~ innoitor:innovating
la...(despre pesti)>to get wont/accustomed innopta:to pass/spend the night|to put up for
to...|<a se ~ la...(despre pesti)>to acquire the night
the habit of... innopta(a dormi):to sleep
innaditura:patch|extension (piece) innopta(a fi surprins de noapte):to be
innamoli:to stick in the mud. overtaken by the night|<(se)
innascut:innate|inborn|native innopteaza>night is falling
innebuni:to madden innoptare:passing the night
innebuni:to go mad/crazy|to go off one`s innoptare(caderea noptii):nightfall
chump/bean|to go nuts|<a ~ dupa...> to be innoptat:overtaken by the night
mad/nuts on|<a ~ dupa...>to be crazy/daft innoptat(d. un calator etc.):benighted
about...A|<nu ma ~ !> you don`t say
innoptat:dark
so!|<nu ma ~ !>you don`t mean it!|<nu ma
~ !>good gracious! innora:to cloud over
innebunit(de):maddened (with) innora:to cloud|to darken|<se innoreaza>the
sky is clouding over
innebunit(de):mad (with)
innorat:clouded|cloudy|overcast
innebunit(de):off one`s head (with)
innorat:dark
innegri:to blacken
inot:swimming|<a trece ~>to swim across
innegri:to blacken|to grow/turn/become
black inota:to swim
innegura:to cover with mist|to involve in a inota(a pluti):to float|<ochii ii ~ u in
fog lacrimi>his eyes were swimming|<a ~ in
bani>to have heaps of money|<a ~ in
innegura:to eclipse
bani>to live in clover
innegura:to become/grow misty|to become
inotatoare:fin
enveloped in mist
inotator:swimming
innegura:to dim

583
inotator:swimmer inrosi(a se coace):to ripen
inradacina:to take/strike root inroura:to be covered with dew
inradacinare:striking root inrourat:dewy
inradacinat:rooted|<adinc ~>deeply rooted inrudi(cu)(cu):to be related (to)
inrai:to embitter|to exasperate inrudi(cu):to become related (to)
inrai:to become wicked inrudire:relationship|kindred|kinship
inrait:wicked inrudire:affinity|similarity
inrait(d. un inrudit:related|kindred
betiv):confirmed|inveterate|irreclaimable| inrudit:kindred|allied
hopeless inrudit(d. popoare):kindred
inrama:to (set in a) frame inrudit(d. limbi):cognate
inrautati:to worsen|to make worse|to inrudit(d. stiinte):allied
deteriorate
inrudit(d. stiinte):kindred
inrautati:to become/grow worse|to
insa:but
deteriorate|to take a turn for the worse
insa(totusi):however
inrautatit:worsened|worse
insa(totusi):yet
inregimenta:<a se ~ in>to join|<a se ~ in>to
become a member of insa(totusi):nevertheless
inregimentare:joining (a party etc.) insa(totusi):all the same
inregistra:to register|to record insa(totusi):nonetheless
inregistra(o comanda):to book|to enter up insa(pe de alta parte):on the other hand
inregistra(pe discuri):to record insaila:to tack|to stitch
inregistra(bagaj):to book insaila:to improvise
inregistra(bagaj):to register insaila(a imagina):to imagine
inregistra:to note insaila(a imagina):to fancy
inregistra(un gol,succese):to score insailat:tacked|stitched
inregistra:to be registered insailat:sketchy
inregistrare:registering insaminta:to sow|to impregnate
inregistrator:recording|registering insamintare:sowing|impregnation|inseminat
ion|<~ artificiala>artificial
inregistrator:recorder|recording apparatus
impregnation/insemination
sau instrumen
insamintat:sown
inriuri:to influence
insamintat:sowing
inriuri(a actiona asupra):to act (up)on
insanatosi:to cure
inriurire:influence
insanatosi(a tamadui):to heal
inrobi:to enslave|to enthral(l)
insanatosi:to make healthier
inrobitor:enslaving
insanatosi(atmosfera):to cleanse
inrola:to enrol (l) oneself
insanatosi(atmosfera):to purify
inrola:to enrol (l)|to recruit|<a se ~ in...>to
join... insanatosi(literatura etc.):to purge
inrosi:to redden|to make red sau redder insanatosi:to recover|to be cured
inrosi(buzele etc.):to paint insanatosi:to be made healthier
inrosi(buzele etc.):to rouge insanatosire:curing
inrosi:to redden|to grow/become red insanatosire(a cuiva):recovery
inrosi(de emotie etc.):to blush insarcina(cu):to charge (with)

584
insarcina(cu):to commission (with) la...>to enter one`s name in|<a se ~
insarcina(a incredinta cuiva):to entrust smb. la...(universitate)>to enrol(l) for|<a se ~
with smth la...(universit
insarcina(a da instructiuni):to instruct|<a se inscriere:noting
~ cu...>to undertake...|<a se ~ cu...>to take inscris:act|document|transaction|certificate
it upon oneself to... insele:themselves
insarcinare:charging|errand|commission insemna:to note|to put/write down
insarcinare(sarcina):task insemna(repede):to jot down
insarcinare(indatorire):duty insemna(a inregistra):to record
insarcinare(misiune):mission insemna(a marca):to mark
insarcinat:<~ cu afaceri>charge d`affaires insemna:to be noted
insarcinata:pregnant|in the family way insemna:to mean|to signify
insarcinata(big):with child|<femeie insemna(a arata):to how
~>expectant mother insemna(a reprezenta):to represent to stand
insasi:herself for
insasi(neutru):itself insemna(a fi):to be|<ce inseamna toate astea
insasi(masc.):himself ?>what does all this mean ?|<stii tu ce
insati:yourself inseamna sa>do you know how it feels to?
inscauna:to (en) throne insemnare:noting
inscauna:to establish insemnare(nota):note
inscauna:to be (en-) throned|to insemnare(semn):sign
mount/ascend the throne insemnare(semn):mark
inscauna:to ensconce oneself insemnat:important|of
inscaunare:enthroning|enthronement consequence|significant
inscena:to stage insemnat(de vaza):of note
inscena:to feign insemnat(faimos):noted
inscena(un proces):to frame up insemnat(faimos):famous
inscenare:staging|frame-up|put-up affair insemnat(mare):large
inscrie(a nota):to write/put/take down insemnat(considerabil):considerable
inscrie(a nota):to note insemnat(remarcabil):remarkable
inscrie(a inregistra):to register insemnat(remarcabil):noted|<putin
inscrie(intr-un proces-verbal):to put down ~>unimportant|<putin ~>immaterial
inscrie(intr-un proces-verbal):to register insemnatate:importance|consequence|signifi
cance
inscrie:to inscribe
insemnatate(valoare):value
inscrie(pe un epitaf etc.):to inscribe
insemnatate(semnificatie):significance
inscrie(pe un epitaf etc.):to engrave
insenina(pe cineva):to cheer up
inscrie(pe cineva, pe o lista etc.):to enter
smb.`s name insenina(fata):to brighten
inscrie(pe cineva, pe o lista etc.):to book insenina(d. vreme):to clear (up/away)
inscrie(la un curs etc.):to enrol(l) insenina(d. fata cuiva):to brighten/light up
inscrie:to register/enter one`s name|to insenina(d. cineva):to cheer (up)
enrol(l) for a course|<a se ~ in...>to join|<a inseninare:cheering (up)
se ~ la...(universitate)>to be admitted to the insera(d. cineva):to be overtaken by the
membership of (a university)|<a se ~ night

585
insera(a-si petrece seara):to spend the inspaimintator:frightful|dreadful|terrible|hor
evening|<se insereaza>it is getting dark|<se rible|appalling
insereaza>evening is setting in|<se inspicat:full of ears|with grey hairs
insereaza>the day draws to a close|<se inspicat(incaruntit):grey
insereaza>night is falling
inspicat(pestrit):speckled
inserare:nightfall
inspre:towards
inserare(amurg):twilight
inspuma:to froth
inserare(amurg):dusk
inspumat:frothy|foamy
inserat(in amurg):in the twilight
instari:to grow rich|to make a fortune
inserat(in amurg):at dusk
instarit:well-to-do|well-off
inserat(seara):in the evening|<pe ~ (e)>at
instarit(bogat):rich
nightfall
instarit(bogat):wealthy
inseta:to be thirsty
instelat:starry|starlit
insetat:hirsty|<~
de...>thirsty/thirsting/craving for...|<~ instelat:studded with stars
de...>eager to... instraina(de):to become estranged (from)
insiloza:to silo|to ensile instraina(de):to become a stranger (to)
insilozare:siloing|(en) silage instraina:to alienate
insingura:to seclude oneself(from society) instraina:to transfer
insinger:to stain with blood instraina(bani):to defalcate
insinger:to rodden instraina(bani):to embezzle
insingerat:stained with blood instraina:to estrange
insingerat:red instrainare:alienation
insorit:sunny|sun-lit instruna:to tune (up)
insoti:to accompany instruna(calul):to curb
insoti(la usa etc.):to show off insufleti:to animate|to quicken
insoti(a escorta):to escort insufleti(a pune in miscare):to actuate
insoti(a anexa):to annex insufleti(o conversatie):to quicken
insoti(a anexa):to enclose insufleti(o conversatie):to enliven
insoti(cu):to associate (with) insufleti(a stimula):to incite
insoti(cu):to consort (with) insufleti(a stimula):to urge on
insoti(a se casatori)(a se casatori):to marry insufleti:to become animated/excited/lively
insoti(d. animale):to copulate|<spune-mi cu insufletire(avint):impetus
cine te-nsotesti ca sa-ti spun cine esti>a insufletire(avint):enthusiasm
man is known by the company he keeps insufletire(avint):zeal
insotitor:accompanying|attendant|concomita insufletire(avint):fervour
nt insufletire(animatie):animation
insotitor(tovaras de drum):companion insufletire(animatie):liveliness
insotitor(turistic):conductor insufletire(animatie):briskness
inspaiminta(a ingrozi):to scare insufletit(viu):living
inspaiminta(a ingrozi):to frighten insufletit(animat):animated
inspaiminta(a se ingrozi):to be frightened insufletit(animat):lively
inspaimintat:scared|frightened|terrified insufletit(animat):spirited
inspaimintator:frightfully insufletit:forcibly

586
insufletitor:inspiring|animating|quickening insela:to be deceived|to make a mistake|to
insuma:to totalize|to total be mistaken
insuma(a cuprinde):to include insela(a nu avea dreptate):to be (in the)
insuma(a cuprinde):to comprise wrong
insumi:myself insela(la joc):to cheat|<a ~ la cintar>to give
short weight
insura(cu):to marry (to)
inselaciune:cheat|fraud|hoax|humbug
insura(cu):to marry (cu ac)
inselaciune(minciuna):lie
insura(cu):to get married (to)
inselaciune(minciuna):deception
insurat:married|espoused
inselator:deceptive|delusive
insuratoare:marriage
inseua:to saddle
insuratoare:double harness
inseuat:saddled
insuratel:newly-married man
insine:ourselves
insuratel:newly-married couple
insira(pe o ata etc.):to string
insusi:himself
insira(pe o ata etc.):to thread
insusi(neutru):itself
insira(a alinia):to align
insusi(a stapini):to get the hang of
insira(a alinia):to draw up
insusi(cunostinte):to assimilate
insira(a pune):to put
insusi(a stapini):to adopt
insira(a pune):to lay
insusi(cunostinte):to master...
insira(a enumera):to enumerate
insusi(a-si asuma):to assume...|<a-si ~...>to
appropriate...|<a-si ~...>to take insira(a debita)(a debita):to deliver
hold/possession of...|<a-si ~...>to possess insira(minciuni etc.)(minciuni etc.):to utter
oneself of... insira(a spune)(a spune):to tell
insusire:appropriation insira(povesti fig)(povesti fig):to spin
insusire(calitate):quality (yarns)
insusire(trasatura):feature insira(a raspindi)(a raspindi):to spread
insusire(trasatura):trait insira(a raspindi):to retail
insutit:hundredfold insira:to be strung etc. v. I, 1-3|to come
insuti:yourself after one another|to follow
insuti:to increase a hundredfold|to multiply insirare:stringing etc. v. InSira
by a hundred|to centuple insirare(succedare):succession
insela:to deceive|to cheat insirare(succedare):sequence
insela(a escroca):to swindle insirui:to -- v. InSira...
insela(a trage pe sfoara):to take in insisi:themselves
insela(a trage pe sfoara):to diddle insiva:yourselves
insela(a trage pe sfoara):to put the doctor on instiinta(despre):to let smb. know (of)
insela(a minti pe cineva):to tell smb. lies instiinta(despre):to inform (of)|<a ~
insela(a trada):to betray despre... (din politete sau datorie)>to
acquaint with...|<a ~ despre... (pe scurt, mai
insela(a trada):to be false to
ales com.)>to advise of...
insela(in casnicie):to be unfaithful to
instiintare:information|advice|notice|adverti
insela(in casnicie):to betray sement|intelligence
insela(asteptarile):to disappoint insuruba:to screw up
insela(increderea):to betray intari:to strenghthen|to reinforce

587
intari(autoritatea, situatia):to consolidate intemnita:to jail|to gaol|to imprison|to put
intari:to fortify in(to) prison|to put in(to) quod
intari(a confirma):to confirm intemnita:to jug
intari(a confirma):to sanction intemnitat:imprisoned
intari(a legaliza):to legalize intemnitat:prisoner
intari(a fortifica):to fortify inteti:to intensify|to grow strong/stronger|to
intari(d. aer):to brace kindle
intari(d. aer):to invigorate intetire:intensification
intari(sanatatea):to build up intina:to stain|to defile|to desecrate
intari(a corobora):to corroborate intinare:staining etc. v. Intina
intari(a sublinia):to stress intinde(a trage):to pull
intari(a face mai dur):to harden intinde(a trage):to draw
intari:to temper intinde(un elastic etc.):to stretch
intari:to become stronger|to consolidate intinde(a lungi):to lengthen
intari(a se invirtosa:si fig)to harden intinde(a dilata):to dilate
intari(a se invirtosa:si fig)to grow hard|to intinde(a dilata):to expand
intensify|to grow stronger|to gain strength intinde(mina etc.):to hold/reach/stretch out
intarire:strengthening etc. v. IntAri intinde(mina etc.):to extend
intaritor:fortifying etc. v. IntAri intinde(a oferi):to offer
intaritor:physic|cordial|pick-me-up intinde(un ziar etc.):to hold out
intaritura:fortification (work) intinde(un ziar etc.):to offer
intaritura:reinforcement intinde(din loc in loc):to spread (out)
intarita(a instiga):to incite intinde(a pune):to lay
intarita:to excite|to irritate intinde(a pune):to put
intarita(a supara):to to vex intinde(a aranja):to arrange
intarita(a supara):to vex intinde(rufe etc.):to hang
intarita(a supara):to to anger intinde(a lungi)(a lungi):to prolong
intarita(a instiga):to instigate intinde(a lungi):to drag out
intarita(ciini):to to set intinde(a se dilata):to expand
intarita(a stimula):to stimulate intinde(a se culca):stretch oneself
intarita(a stimula):to groad on intinde(a se extinde):to stretch
intarita:to get excited|to get worked up intinde(a se extinde):to extend
intaritat:excited|worked up|irritated|furious intinde(a se lungi):to lengthen out
intemeia:to found|to set up intinde(a se dilata):to to dilate
intemeia(a crea):to create intinde(a se culca):to to lie down|<sesul se
intemeia(pe):to base (on)|<a se ~ pe... (d. ~ pe o distanta de...>the plain stretches
ceva)>to be based/founded/grounded for...|<a o ~>to pack off|<a o ~>to scuttle
on...|<a se ~ pe... (d. cineva)>to take one's away|<a ~ mina dupa...>to reach for...|<a ~
stand on... mina dupa...>to stretch/reach out one's hand
for...|<a ~ o mina de ajutor>to give/lend a
intemeiat:well founded/-grounded
helping hand
intemeiere:founding|foundation etc. v.
intindere:stretching etc. v.
Intemeia
Intinde|extent|stretch
intemeietor:founder
intindere(suprafata):surface

588
intindere(suprafata):area|<pe o ~ de...>for intilnire:date
the space of... intilnire(neasteptata):encounter
intineri:to grow young again intilnire(de dragoste):rendez-vous
intineri:to rejuvenate|to make look younger intilnire(de dragoste):tryst
intinerire:rejuvenation intilnire(tainica sau de dragoste):assignation
intins:stretched etc. v. Intinde|extensive|vast intilnire(lupta):encounter
intins(neted):smooth intilnire(lupta):fight
intins:straight|direct intilnire(sportiva etc.):meet
intinsoare:extent intilnire(sportiva etc.):encounter
intinzator:stretcher intilnire(sportiva etc.):contest|<a-si da/a
intipari(in):to imprint/stamp/impress fixa o ~>to make/fix an appointment|<a-si
oneself da/a fixa o ~ (amer)>to (make a) date
intipari(in)(in):to imprint (upon) intimpina(a intilni):to meet (with)
intipari(in):to stamp (upon) intimpina(a saluta):to greet|to welcome
intiparire:imprinting etc. v. IntipAri intimpina(a da de):to come upon/across
intiparire(concret):imprint intimpina(a se izbi de):to come up against
intiparire(concret):impress intimpina(a gasi):to find
intiparire(concret):stamp intimpinare:meeting etc. v.
intitula:to ... v. intitula... IntImpina|contestation|objection
intii:(the) first intimpla:to happen|to come to pass|to come
intii(capitolul, lectia etc. si):one about|to occur
intii:at first|firstly intimpla(d. ceva rau etc.):to befall|<s-a ~t
ca...>it happened that...|<s-a ~t ca...>it came
intii(mai ~):first time
to pass that...|<ce s-a ~t?>what has
intii(la inceput):in the beginning happened?|<ce s-a ~t?>what's up?|<ce s-a
intii(pentru ~a oara):for the first ~t?>whose mare is dead?|<ce s-a ~t
time|<pentru ~a oara>for the first time|<~ si cu...?>what's happened to...?|<ce s-a ~t
~>first and foremost|<~ si ~>above all|<~ si cu...?>what's the matter with...?|<ce s-a
~>in the first place intimplare:event|incident|occurence|happeni
intiiasi:<~ data>for the first time ng
intiietate:priority intimplare(nenorocire):accident
intiietate(preferinta):preference intimplare(nenorocire):misfortune|chance|h
intiietate(suprematie):supremacy|<a ~ (cu azard
dat.)>to show preference to...|<a ~ (cu intimplare(soarta):fate|<din ~>by
dat.)>to give smb. preference chance/accident|<din ~>accidentally|<la
intilni:to meet ~>at random|<la ~>hit and/or miss|<eram
intilni(a da de):to come across/upon acolo din ~>I happened to be there
intilni(dificultati etc.):to meet with intimplator:accidental|casual|fortuitous
intilni(dificultati etc.):to come up against chance...
intilni(a se ciocni de):to encounter intimplator(d. cistiguri):odd
intilni(a se ciocni de):to run into intimplator:by
chance/accident|accidentally|<~ il cunosc>I
intilni(a gasi):to find happen to know him
intilni:to encounter intirzia(la):to be late (for)
intilni(cu):to meet (with sau cu ac.) intirzia(d. tren):to be overdue
intilnire:meeting|appointment intirzia(a veni tirziu):to come late

589
intirzia(a zabovi):to stay too long intocmai(da):yes
intirzia(a zabovi):to linger intocmai:to be drawn up|to v. ~ I.|<~
intirzia(cu):to be behindhand (with) ca...>just like...|<~ ca...>just as...
intirzia:to retard|to delay|<a ~t 5 minute>he intocmi(a elabora):to draw up
is five minutes late intocmi(a elabora):to indite
intirziat:late|tardy intocmi(a scrie):to write
intirziat(inapoiat):backward intocmi(a compune):to compose
intirziat(inapoiat):slow-witted intocmi(a pregati):to prepare
intirziere:being/coming late|lateness (in intocmi(a pregati):to make ready
coming) intocmi(a organiza):to organize
intirziere(retinere):delay intocmi(a organiza):to set up
intirziere(retinere):retardation|<fara intocmi(a aranja):to arrange
~>immediately|<fara ~>at once|<a fi in ~ intocmire:drawing up|v. intocmai
(cu)>to be behindhand (with)
intocmire(organizare):organization
intoarce:to v. Inapoia
intocmire(organizare):order
intoarce(a replica):to retort
intocmire(organizare):system
intoarce(a invirti):to turn
intors:returned|v. intoarce
intoarce(ceasul):to wind up
intors(d. cineva):odd
intoarce(a ara din nou):to turn up (for the
intors(d. cineva):queer
second time)
intors(d. cineva):not himself
intoarce(pe dos):to turn
intors(inapoiere):return
intoarce(pe dos):to reverse
intors(al finului):tossing (up)|<bilet dus si
intoarce(pe dos):to invert
~>return ticket
intoarce(o haina):to turn
intorsatura:turn|curve|bent|meander
intoarce(o haina):to have...turned
intorsatura:turn
intoarce(finul):to toss (up)
intortochea:to wind|to twist
intoarce:to v. Inapoia II.
intortochea(a incurca):to muddle
intoarce(a se rasuci):to turn
intortocheat:winding|sinuous|tortuous|mean
intoarce(a se rasuci):to swing dering
intoarce(imprejur):to turn round intortocheat(neclar):confused
intoarce(a se razgindi):to change one's intortocheat(neclar):obscure
mind|to strike out in another directio|<a se ~
intortocheat(d. stil):involved
spre...>to turn to...|<a se ~ spre...>to turn
one's face towards...|<a se ~ de la...>to intortocheat(d. stil):intricate
return from...|<a se ~ de la...>to turn away intotdeauna:v. totdeauna
from...|<a se ~ de la...>to withdraw one's intovarasi(a insoti):to accompany
affection(s) from... intovarasi:to v. InsoTi II.
intoarcere:turning|v. intoarce intovarasi:to form an agricultural associati
intoarcere(inapoiere):return intovarasire:accompanying|association
intocmai:exactly|precisely intovarasire:joint tilling association
intocmai(chiar asa):just so intracoace:hither
intocmai(la fel):(just) the same intrajutorare:mutual aid/assistance
intocmai(desigur):certainly intraripat:winged
intocmai(desigur):naturally intre:between

590
intre:betwixt intreg(intact):intact
intre(printre):among|<~ noi>between intreg(intact):safe
ourselves|<~ noi>between you and me (and intreg:whole number|<numere ~i
the gate post) mat.>whole numbers|<o ora intreaga>a
intreba:to ask|to question whole hour
intreba(a examina):to examine intregi:to make whole/complete|to
intreba:to wonder|to ask oneself|<a ~ complete|to supplement
de...>to ask about...|<(a se interesa de intregi:to be completed|to be supplemented
ceva)>to inquire about/after/for...|<(a se intregime:<in ~>wholly|<in ~>entirely|<in
interesa de cineva)>to inquire ~>completely
of...|<(sanatatea cuiva)>to inquire after intregire:completing|completion
smb's health|<(a vrea sa vada)>to ask
intregitor:completing|additional|supplement
for...|<(a vrea sa vada)>to want to
ary
intrebare:question
intrei:treble
intrebare(problema):matter
intreit:threefold
intrebare(problema):question
intrema:to recover|to be well again|to pick
intrebare(problema):problem up again
intrebator:inquiring|questioning intremare:recovery
intrebator:inquiringly|questioningly intremat:better|quite oneself again
intrebuinta(a folosi):to use intremat(sanatos):well
intrebuinta(a se folosi):to be used intremat(sanatos):in good health
intrebuintare:use|utilization intremator:strengthening|invigorating
intrebuintat:used intremator(d. aer):bracing
intrebuintat(uzat):used up intremator(d. un medicament):tonic
intrebuintat(vechi):old intrepatrunde:to interpenetrate|to be
intrece:to outstrip interdependent
intrece(a lasa in urma):to leave behind intrepatrunder:interpenetration
intrece(a lasa in urma):to be in advance of intreprinde:to undertake|to venture
intrece(a fi superior cuiva):to excel intreprinde(a organiza):to organize
intrece(a depasi):to exceed intreprinde(o ofensiva):to take
intrece(a depasi):to surpass intreprinde(un studiu):to enter upon
intrece:to compete|to vie intreprinde(o afacere):to embark upon
intrecere:competition|emulation intreprinde(o lucrare):to address oneself to
intrecere:contest|<~ socialista>socialist intreprinde(a incepe):to begin
competition/emulation|<a chema la ~>to intreprindere:entreprise
challenge to competition/emulation|<a fi in
intreprindere(industriala):industry
~ (cu)>to compete (with)
intreprindere(industriala):industrial unit
intredeschide:to half-open
intreprindere(industriala):factory
intredeschide(o usa):to set ajar
intreprindere:undertaking|<~
intredeschis:half-open
bancara>bank|<~ bancara>brokerage
intredeschis(d. usi si):ajar firm|<~ comerciala>shop|<~
intredeschis(d. usi si):on the jar comerciala>store|<~ de stat>state
intreg:whole|entire enterprise|<~ particulara>private enterprise
intreg(complet):complete intreprinzator:enterprising

591
intrerupator:switch intretine(conversatia):to keep alive
intrerupe:to interrupt|to discontinue intretine(agitatia):to foster
intrerupe(a opri brusc):to break off intretine(a alimenta):to feed
intrerupe(calatoria, tacerea):to break intretine:to support/maintain oneself|to
intrerupe(conversatie):to break in upon gain/get a livelihood
intrerupe(circulatia):to stop intretine(cu cineva):to converse with smb.
intrerupe(circulatia):to suspend intretine(cu cineva):to have a talk with smb.
intrerupe(curentul electric):to break intretinere:maintenance|upkeep|v. intretine
intrerupe(curentul electric):to cut/switch off intretinere(a cuiva):support
intrerupe:to be interruped|to v. I.|to break intretinere(a cuiva):maintenance
off|to stop intretinut:fancy man
intrerupere:interruption|v. intretinuta:fancy woman|(kept)
intrerupe|interruption mistress|gold digger
intrerupere(incetare):stoppage intrevedea:to catch sight/a glimpse of
intrerupere(incetare):cessation intrevedea(a prevedea):to foresee
intrerupere(incetare):break intrevedea(a prevedea):to contemplate
intrerupere(a negocierilor):breaking off intrevedea(a prevedea):to visualize
intretaia:to cross|to intersect intrevedea(a prevedea):to envision
intretaia(d. linii, raze):to cut intrevedea:to be outlined
intretaia(a intrerupe):to interrupt intrevedea(a se zari):to loom
intretaia:to intersect intrevedea(a se astepta):to be expected
intretaiat:crossed|v. intretaia intrevedea(a fi in perspectiva):to be in
intretaiat(d. voce):broken prospect|<se intrevede...>...can be seen|<se
intretaiere:crossing|intersection intrevede...>...is expected
intretaiere(d. drumuri):crossroad intrevedere:meeting
intretaiere(d. drumuri):crossing intrezari:to v. Intrevedea
intretese(cu):to interweave (with) intrista:to grieve|to sadden
intretese(cu):to intertwine (with) intrista:to grieve|to be sad|to give way to
grief/sorrow
intretese(a amesteca):to (inter)mix (with)
intristare:grief|sorrow|sadness
intretese(a amesteca):to blend (with)
intristat:sad|grieved|downcast
intretese(a amesteca):to mingle (with)
intristator:saddening
intretese(a presara):to intersperse (with)
introna:to (en)throne
intretese(o cuvintare, cu citate):to interlard
(with) introna:to establish
intretese:to interlace|to interweave introna:to be (en)throned
intretine(pe cineva, o familie):to maintain intru:in
intretine(pe cineva, o familie):to support intru(cu verbe de miscare):into|<intr-
aceea>at that time|<inv.>thereupon|<intr-
intretine(pe cineva, o familie):to keep
una>continually|<intr-una>incessantly
intretine(a pastra):to keep
intruchipa:to embody
intretine(in buna stare):to keep in repair
intruchipa(a reprezenta):to represent
intretine(strazile):to keep/maintain in good
intruchipa(a personifica):to personify|to v.
conditio
Injgheba I.
intretine(corespondenta):to keep up
intruchipa:to be embodied

592
intruchipare:embodiment|embodiment intarca(de):to wean (from)
etc.v. Intruchipa intarca:to run dry
intrucit:as|since|because|for intelegator:gentle|kind
intrucit(in masura in care):as far as intelegator(ingaduitor):lenient
intrucitva:somehow|to a certain extent intelegator(compatimitor):sympathetic
intrucitva(inaintea unui adjectiv):somewhat intelegator:gently
intrucitva(destul de):rather intelege:to grasp|to understand
intruni:to combine intelege(a sesiza):to COMPREHEND
intruni(a cuprinde):to comprise intelege(a sesiza):to twig|to take the hint
intruni(conditii etc.):to meet intelege(a-si da seama de):to be
intruni(conditii):to meet aware/conscious of
intruni(conditii etc.):to correspond to intelege(a vedea):to see
intruni(conditii):to correspond to intelege(a se pricepe la):to bea good jugde
intruni(a obtine):to get in
intruni:to gather|to assemble intelege:to understand each other
intrunire:meeting intelege(a ajunge la o integlegere):to come
intrupa:to v. Intruchipa|to v.Intruchipa|<a se to an agreement/an unders
~ din...>to arise out of...|<a se ~ din...>to intelege(a fi deee acord):to agree
take shape from... intelege(a fi in termeni buni):to get on well
intrupare:v. intruchipare intelege(a fi in termeni buni):to get on
intuneca:to darken (together)
intuneca(a innora):to cloud intelege(a complota):to plot
intuneca(mintea):to dull intelege(a complota):to scheme
intuneca:to become darkened/clouded intelege(a fi clar):to be clear
intuneca(a se insera etc.):to be getting dark intelege(a fi citet):to be legible
intuneca(a se insera):to be getting dark intelege:to understand|<a nu ~ de...>not to
intuneca(d. minte):to dull mind...|<a nu ~ de...>to take no
account/heed of...|<nu ~ de gluma>he can't
intuneca(d.minte):to dull
take a joke|<sa ne ~m!>let us clearly
intunecare:darkening|dusk understand each other!|<ne-am
intunecare(a minti):dul(l)ness inteles!>agreed!|<ne-am inteles!>F down
intunecare(intuneric):dark(ness) with you!|<ne-am inteles!>it's a go!|<se ~
intunecare:sombreness intelegere:understanding
intunecat:dark intelegere(invoiala):agreement
intunecat(posomorit):gloomy intelegere(invoiala):understanding
intunecat(posomorit):gloomv intelegere(invoiala):convention|sympathy
intunecime:dark(ness)|gloom(iness)|dusk|ob intelegere(bunavointa):kindness
scurity intelegere(bunavointa):goodwill
intunecos:v. intunecat inteleni:to v. Inlemni
intuneric:dark inteleni:to v. intepeni
intuneric:darkness intelenire:v. intepenire
inturna:to v. Inapoia II.|to v. Intoarce I. intelenit:v. intepenit
inturnare:return|coming|coming back intelepciune:wisdom
intarca:to wean intelepciune(prudenta):discretion

593
intelept:wise intepenit(rigid):rigid
intelept:wisely intesa:to pack|to crowd
intelepteste:wisely intesat(de):packed (with)
inteles:meaning|sense|<cu ~ i. intesat(de):crowded (with)
adj.>meaning|<cu ~ i. adj.>significant|<cu intoli:to tog (up)
~ II adv.>significantly|<de intoli(a gati):to rig out
~>compliant|<de ~>tractable|<de
intoli:to tog (up)
~>complaisant|<a da cuiva de ~ ca...>to
give smb. to understand that...|<e de la sine intoli(a se gati):to rig oneself out
~ ca...>it stands to reason that...|<e de la intoli:to v. ajunge II
sine ~ invalatuci:to roll up
intepa(cu acul etc.):to prick invalmasag:v. valmasag
intepa(d. albine etc.):to sting invalmaseala:bustle|turmoil|stir|jumble
intepa(d. purici etc.):to bite invalmaseala(multime):crowd|throng
intepa:to pique invalmaseala(zarva):hubbub
intepa:to prick/sting oneself invalmaseala(incaierare):scuffle
intepa:to nettle one another invalmasi:to throw into disorder/confusion
intepa:to prick|to sting|to bite invalmasi(a amesteca):to mix up
intepat:pricked etc.v. InTepa invalmasi(a amesteca):to jumble
intepat(ingimfat)(ingimfat):haughty up/together
intepat(ingimfat)(ingimfat):supercilious invalmasi(a pune pe fuga):to (put to) rout
intepat(ingimfat)(ingimfat):stuck-up invalmasit:confused|mixed up
intepat(ursuz)(ursuz):sullen etc.v.InvAlmASi
intepat(ursuz)(ursuz):sulky invalmasit(d. cineva):bewildered
intepat(rigid):stiff invalmasit(d. cineva):perplexed|confused
intepator:pricking etc.v.InTepa invalui:to envelop|to cover
intepator:cutting invalui(a infasura):to wrap (up)
intepator(picant):piquant invalui(a inconjura):to surround
intepator(d. miros):pungent invalui(a incercui):to encircle
intepatura:prick|sting invalui:to outflank
intepatura(injectie):injection invaluire:convering etc.v. InvAlui
intepatura:furnicAturA invalura:to wave
intepeni(a fixa):to fix invapaia:to blaze/fire up
intepeni(a fixa):to fasten invapaia(de minie):to fire/flare up
intepeni(d. roti etc.):to stick invapaiat:inflamed|flaming
intepeni(d. roti etc.):to get stuck invapaiat(inferbintat):hot
intepeni(d. cineva):to plant oneself invapaiat(arzator):ardent
intepeni(d. cineva):to stand squarely invapaiat(scinteietor):bright
intepeni:to v ~ II,1|to be/become stiff(with invapaiat(aprig):fiery
cold etc. invapaiere:v. vapaie|v.inflacarare
intepeni(de uimire etc.):to be invat:habit
stupefied/paralysed (with) invata(pe cineva, a preda):to teach
intepenit:fixed etc. v. InTepeni invata(singur):to learn
intepenit(rigid):stiff invata:to learn|to study

594
invata(cu):to be/get imured/accustomed (to) invechit(d. un fumator etc.):claimable
invata(cu):to get into the habit (of)|<a se ~ invechit(d. un fumator etc.):inveterate
minte>to know better|<a se ~ minte>to take invechit:old|out of
the lesson/hint use|antiquated|obsolete|outlived|superannua
invatare:teaching|learning ted|out of fashion
invatat:learned invechit(d. un fumator etc.):confirmed
invatat(instruit):educated invecina(a fi vecini):to be neighbours
invatat(cult):cultivated invecina(a fi aproape) (de):to be near (cu
invatat:scholar|<~ cu...>accustomed/udes ac.)
to... invecina(cu ac.):to be adjacent(to)
invatatorime:teachers invecina(d. tari etc. ) (cu):to border (upon)
invatacel(elev):pupil invecina(d. tari etc. ) (cu):to be
invatacel(discipol):disciple conterminous/contiguous|<a se ~ cu...>v. ~
invatamint:education 2|<fig.>to border on/upon...|<fig.>to verge
on...
invatamint(lectie):lesson
invecinat:neighbouring
invatamint(morala):moral|<~
elementar>primary/eementary education|<~ invecinat(alaturat):next
mediu>decondary education|<~ invecinat(alaturat):adjacent
profesional>vocational education|<~ invecinat(d. tari):neighbour
superior>higher education|<~ invedera:to prove|to demonstrate|to
superior>university education|<~ evince|to make|to make clear/obvious
tehnic>tehnical education invedera:to be proved etc.v. ~ I
invatatoare:teacher|schoolmistress invederat:clear|obvious|manifest|evident
invatator:Sool) inveli(a acoperi):to cover
teacher|schoolmaster|schoolman
inveli(a infasura):to wrap (up)
invatator:teacher
inveli(o casa):to roof
invatatura:learning|studies
inveli:to wrap oneself up
invatatura(ucenicie):apprenticeship
invelis:cover
invatatura(politica etc.):teaching
invelitoare:cover
invatatura(politica etc.):teaching
invelitoare(fata de masa):table cloth
invatatura(politica etc.):doctrine
invenina:to poison|to envenom|to embitter
invatatura(cunostinte):knowledge
inveninare:poisoning
invatatura(cultura):culture
inveninat(otravitor):venomous
invatatura(cultura):education
inveninat(otravitor):poisonous
invatatura(lectie):lesson
inveninat(otravit):poisoned
invatatura(sfat):advice
inveninat:embittered
invatatura(morala):moral|<sa-ti fie de/spre
inversuna:to become/get furious/bitter|to
~!>let this be a lesson/warning to you!|<sa-
warm up
ti fie de/spre ~!>serve you right!
inversunare:fury|rage|scarlet fury|frenzy
invechi:to become
old/antiquated/obsolete|to to go/fall/drop inversunare(incapatinare):obstinacy
out of use inversunare(incapatinare):stubbornness
invechi(d. haine):to wear out inversunat:furious|frenzied
invechi:to be played out inversunat(aprig):fiery
invechire:antiquation inversunat(aprig):rabid

595
inversunat(incapatinat):stubborn invinovati(de):to charge (with)
inversunat(incapatinat):obstinate invinovati(de):to blame (for)
inversunat(d. lupta):stubborn invinovati:to accuse oneself
inversunat(d. lupta):hot invinovati:to accuse each other
inversunat(d. lupta):fierce invinovatire:accusing etc. v. InvinovATi
inverzi:to make green invinovatire(o acuzatie):accusation
inverzi(a vopsi in verde):to paint green invinovatire(o acuzatie):charge
inverzi:to grow/turn green invins:defeated|vanquished
inverzi(a infrunzi):to leaf (out) invins:vanquished person
inverzit:green invins(invinsii):the vanquished
inveseli:to make merry|to cheer up invinui:v. invinovati
inveseli(a inviora):to enliven inviora(a incuraja):refresh
inveseli(a distra):to amuse inviora(culorile etc.):to brighten up
inveseli(a distra):to divert inviora(conversatia):to quicken
inveseli(a bucura):to gladden inviora(conversatia):enliven
inveseli:to cheer up|to brighten inviora:to enliven
inveselitor:funny|exhilarating|mirth- inviora(a incuraja):to cheer up
provoking inviora(d. cineva):to hearten up
investi(cu):to invest (with) inviora(d. cineva):to take heart
investitura:investiture inviora(a se anima):to become animated
invesminta(in):to (in)vest (in/with) inviorator:animating|inspiriting|enlivening
invesminta(in):to robe (in) inviorator(d. aer):bracing|invigorating
invesminta:to clothe inviorator(improspatator):refreshing
invesminta:to robe invirteala:shady affairs
invesminta:to clothe invirteala(cistig):sl. make|<a umbla dupa
invia:to rise again|to rise from the dead invirteli sl.>to be on the make
invia:to revive invirteji:to whirl
invia:to raise from the dead|to resurrect invirti:to whirl|to spin|to wheel round
invia(a inviora):to reanimate invirti(a rasuci):to twist
inviere:resurrection invirti(o tigara etc.):to roll
inviere(noua nastere):rebirth invirti(cheia):to turn about
invineti:to (make) blue|to make livid invirti(a dansa):to dance
invineti:to turn/grow blue|to become livid invirti(a minui):to wield
invinetit:blue|livid|black and blue invirti(arme):to brandish
invingator:victorious|triumphant invirti(arme):to flourish
invingator:conqueror|vanquisher invirti:to carry on
invingator:victor invirti:to whirl|to spin|to go round
invinge:to defeat|to vanquish invirti(d. corpurile ceresti):to revolve
invinge(obstacole etc.):to overcome invirti(d. corpurile ceresti)(d. corpurile
invinge(sentimente etc.):to vanquish ceresti):to roll
invinge:to win|to be victorious|to win/carry invirti(a nu avea astimpar):to fidget
the day|to come off victorious invirti(a se capatui):to come up/rise in the
invinovati(de):to accuse (of) world

596
invirti(a se capatui):to fall into a good/nice invrednici(a reusi):to succeed (in)|<a se ~
berth|<mi se invirteste capul>am/feel sa...(a binevoi sa)>to deign to...|<(a avea
giddy|<a se ~ fara rost (prin casa)>potter/ norocul sa)>to have the good fortune
patter about|<a ~ pe cineva pe to...|<n-o ~ cu un raspuns>he vouchsafed
degete>turn/twist/wind smb. round one`s her no answer|<n-o ~ cu un raspuns>he
(little) finger didn`t deign to answer her
invirtire:whirling etc. v. InvIrti inzapezi:to cover with snow|to bury in snow
invirtit:whirled etc. v. InvIrti inzapezi:to get convered/obstructed/blocke
invirtit:racketeer|upstart|newly rich person inzapezit:snowed up|snow-bound|buried in
invirtit:Cuthbert snow
invirtita:kind of gay Rumanian dance inzdraveni(a se intrema):to recover
invirtitura(intorsatura):turn inzdravenire:recovery
invirtitura(intorsatura):bent inzeci:to increase tenfold|to decuple
invirtitura:trick inzecit:tenfold
invirtosa:to harden inzestra(o fata):to dower
invoi:to give smb. leave inzestra(o institutie etc.):to endow
invoi(a permite):to permit inzestra(a echipa):to equip
invoi(a permite):to allow inzestrare:dowering etc. v. Inzestra
invoi:to come to an agreement|to v. tocmai inzestrare(natural)(natural):gifts
II inzestrare(talente)(talente):accomplishments
invoi(a consimti):to consent inzestrare(talente):talents
invoi(a consimti):to give one`s consent inzestrat:gifted
invoi(de la serviciu etc.):to take leave of inzorzona:to deck out|smarten up|to
absence dress/get up
invoiala:agreement|contract inzorzona:to embroider
invoire:leave inzorzona:to get oneself up|to bedeck
invoire(permisiune):permission|v. invoiala oneself|to bolster oneself out
involbura:to whirl inzorzonat:decked out etc. v. Inzorzona
involburare:whirling ira(exprimind ciuda):by jingo!
involburat:whirling ira(exprimind ciuda):by Jove!
involt:luxuriant ira(exprimind ciuda):botheration!
involt(bogat):rich ira(exprimind ciuda):dash it all!
involt(bogat):exuberant ira(exprimind ciuda):dash my buttons!
involt(bogat):plenteous ira(exprimind uimire):oh (my)!
involt(bogat):abundant ira(exprimind uimire):(Great) Scott!
involt(des):thick
invrajbi:to quarrel|to be at loggerheads|to
have a feud
invrajbire:quarrel(ling)|ill-blood|feud
invrajbit:at loggerheads|divided
invrajbit(potrivnic):hostile
invrednici:to favour|to honour|to vouchsafe
invrednici(a fi in stare) (sa):to be able (to)

597
598
jaba(la oi)(la oi):sheep pox mila)>pitifully|<(cu
jaba(la ciini):distemper mila)>compassionately|<de ~>(much) to be
jabie:golden maidenhair pitied|<(d. lucruri)>lamentabl
jabou:frill jales:woundwort (Stachys)
jacard:Jacquard loom jalnic(trist):sad
jacheta(barbateasca):jacket jalnic(trist):mournful
jacheta(scurta):pea jacket jalnic(trist):heart-rending
jacheta(de lina):jersey jalnic(trist):sorrowful
jacheta(de lina):sweater jalnic(trist):distressing
jacheta(purtata dedesubt):(under-)vest jalnic(indoliat):mourning
jacheta(purtata dedesubt):guernsey jalnic(d. voce):plaintive
jacheta(de dama):(costume) jacket jalnic(d. lucruri):pitiable
jacheta(de blana):fur jacket jalnic(d. lucruri):deplorable
jad:nephrite stone jalnic(d. lucruri):lamentable
jaf:plunder|sacking|pillage jalnic(in mizerie sau nenorocire):wretched
jaf(tilharie):robbery jalnic:sadly etc.
jaguar:American tiger (Felis onca) jalon:beacon|<a pune jaloane fig.>to show
the way|<a pune jaloane>to blaze a trail
jalba(cerere)(cerere):petition
jalona:to place landmarks in
jalba(catre o autoritate):memorial
jaluzea:(window) blind
jalba(reclamatie):petition
jambiere:gaiters
jalba(orala):request
jambiere(scurte):spats
jalba(orala):demand
jambiere(de piele):leggings
jalba(smerita):supplication
jambiere(de piele):uppers
jalba(staruitoare):entreaty
jambon:ham
jalba(plingere):complaint|<a veni cu jalba
in protap>to complain loudly about smth. jambon(de la picioarele din spate):gammon
of bacon
jale(tristete):grif
jambon(de la glezna):hock of bacon|<~
jale(tristete):sorrow
afumat>smoked ham
jale(tristete):gloom
jandarm:tartar
jale(disperare):despair
jandarm(femeie):virago
jale(disperare):dejection
jandarm(femeie):(she-)dragoon
jale(nenorocire):misfortune
jandarm(femeie):termagant
jale(mizerie):extreme misery/distress
jandarm:gendarme
jale(mizerie):sore distress
jandarmerie:military police force
jale(durere):woe
jandarmerie(sediu):military police
jale(doliu):mourning
jandarmerie(rurala):country police
jale(bocete):wailing
janghinos(murdar)(murdar):filthy
jale(gemete):moaning
janghinos(paduchios):lousy
jale(gemete):groans
janghinos(riios):scabbed
jale:v. jales|<~ adinca>deep
janghinos(riios):mangy
sorrow/mourning/woe|<cintec de
~>mourning song|<cintec de ~>(funeral) janghinos(jigarit):weedy
dirge|<cintec de ~>sad song|<cu ~ janghinos:scrawny
(trist)>sadly|<cu ~ (trist)>mournfully|<(cu

599
janghinos:tatterdemalion|ragamuffin|lousy/f jaratic(ultimii carbuni rosii):embers|<(ca)
ilthy/scurvy fellow/knave pe ~>(like a cat) on hot bricks|<(ca) pe
janilie:chenille ~>on thorns|<a sta ca pe ~>to be on tenter-
janta:rim hoks
jant:cheese butter jder:marten (Mustela)
jap:smack ! jecmani:v. jefui
japca:<a lua cu japca>to seize by force|<a jefui:to rob|to plunder
lua cu japca (a inhata)>to snatch away|<a jefui(un calator):to rob
lua cu japca (a inhata)>to snap up jefui(un calator):to strip
japonez:Japanese jefui(un calator):to rifle the pockets of
japoneza:Japanese (woman sau jefui:to bleed
girl)|Japanese|the Japanese language jefuire:robbing etc.
japoneza(chifla):a kind of roll jefuire(jaf):robbery|pillage
japsa:backwater jefuire:bleeding|v. jefui
jar:embers v. Si jAratic jefuitor:robbing|plundering
jar(dogoare):glow jefuitor:robber|plunderer
jar(dogoare):heat jeg:dirt|filth (on the skin)
jar:fervour|glow|fire|passion jegos:dirty|filthy|soiled
jardiniera:flower stand|ornamental flower jejun:jejunum
pot jeleu:jelly
jargon:jargon jeli:to mourn for|to lament over|to grieve
jargon(al unui anumit grup social):cant sorely over
jargon(al unui anumit grup jeli(soarta cuiva):to bewail
social):patter|slang jeli(soarta cuiva):to bemoan
jargon(limbaj neinteles):gibberish|<~ jeli(a compatimi):to pity
gazetaresc>journalese|<~
jeli(a compatimi):to commiserate
medical>medicalese|<~
oficial>officialese|<~ jeli(a compatimi):to sympathize with
oficial>gobbledygook|<~ jeli(a se tingui):to lament|to wail|to moan|to
pedagogic>pedageese|<~ul groan
hotilor>thieves`cant jeli(a purta doliu) (dupa):to be in mourning
jart:smack! (for)
jartiera:garter|<ordinul jartierei>the Order jelire:lamentation|commiseration|mourning
of the Garter etc.|v. jeli
jasp:jasper jelitoare:hired mourner|woman hired to
javra(ciine urit):cur lament over a dead
javra(ciine care latra intr-una):yelper jelui:v. jeli
javra(ciine care latra intr-una):yelping jelui:to lament|to wail|to moan
dog/cur jelui(a se plinge) (de):to complain (of)
javra:cur jelui(cu voce tare) (impotriva):to cry out
jaz:jazz (against)
jazband:jazzband jelui(a adresa o plingere):to lodge a
complaint
jacmani:v. jefui
jeluire:lamenting etc.
jaratic:red-hot/live coals
jeluire(plingere):complaint

600
jeluire(reclamatie):petition|v. jelui jena(sfiala):shyness
jena:to impede jena(sfiala):timidity
jena(a incomoda):to incommode jena(sfiala):reserve
jena(a incomoda):to hinder jena(sfiala):bashfulness
jena(a stringe):to be too tight for jena(financiara):want
jena(a stringe):to pinch jena(financiara):straitened
jena:to embarrass circumstances|<fara ~
jena(a sta in calea):to be in the way of (necrutator)>unsparingly|<(cu
curaj)>without the least fear|<(fara
jena(a incomoda):to trouble
ceremonie)>without any ceremony|<lipsit
jena(a incomoda):to incommode de ~>not standing on ceremony|<lipsit de
jena(a incomoda):to inconvenience ~>unceremonious|<lipsit de ~>making no
jena(a incomoda):to disturb bones|<(nerusinat)>impudent|<(nerusinat)>
jena:to stand upon ceremony|to make c
ceremony|to be timid/bashful jep:dwarf mountain fir
jena(a avea scrupule):to scruple|<a nu se ~ jerba(manunchi):cluster
sa faca ceva>not to mind doing a thing|<a jerba(snop):sheaf|<~ de apa>wheat-sheaf
nu se ~ sa faca ceva>to make no bones jet|<~ de flori>festoon|<~ de flori>garland
about doing a thing|<se jeneaza sa-i (of flowers)|<~ de foc>sheet of fire|<~ de
vorbeasca>he is too timid to speak to foc>fire sheaf
her|<nu te ~!>don`t stand on ceremony!|<nu jerfi:to sacrifice|to offer as a victim|to
te ~!>make yourself at home!|<nu te ~!>d immolate
jenant(stinjenitor):embarrassing jerfi(a omori):to kill
jenant(incomod):inconvenient jerfi:to sacrifice oneself|to offer oneself as a
jenant(incomod):incommodious victim|to immolate oneself|<a-si ~ viata
jenant(plictisitor):tedious pentru patrie>to lay down one's life for
jenant(care da bataie de cap):irksome one's country|<a-si ~ viata pentru patrie>to
jenant(care da bataie de cap):annoying give/to sacrifice one`s life for one`s
country|<a-si ~ viata pentru patrie (a se
jenant(neplacut):unpleasant devota
jenant(delicat):delicate jerpeli:to tear to rags/tatters
jenant(delicat):ticklish jerpeli:to wear out|to become
jenant(penibil):painful threadbare/shabby|to become
jenant(stinjenitor):troublesome|<e o tattered/ragged
chestiune ~a>it is a delicate/knotty/ticklish jerpelit(d. cineva):shabby (-looking)
affair|<e o situatie ~a>it is a delicate jerpelit(d. cineva):in rags (and tatters)
situation|<(lucrurile stau prost)>it is an
awkward plight|<(lucrurile stau prost)>it is jerpelit(d.haina):threadbare
a nasty fix jerpelit(d.haina):tattered (and torn)
jenat:embarrassed|ill at ease jerpelit(d.haina):shabby(-looking)
jena(incurcatura):embarrassment jerpelit(d.cineva):out at elbows
jena(stinghereala):discomfort jerpelit:ragamuffin|tatterdemalion
jena(incurcatura):perplexity jerseu:jersey
jena(stinghereala):uneasiness jerseu(ca material):fine machine-knitted
jena(incurcatura):dilemma jerseu(ca material):woven material|<~ de
jena(stinghereala):uncomfortableness lina>woolen stockinet
jena(incurcatura):trouble jertfa:offering|sacrifice|immolation|oblation

601
jertfa(victima):victim jignire(ofensa):insult|affront
jertfa(martir):martyr jignire(nedreptate):wrong
jertfa(prada):prey jignitor:offensive|cutting|insulting|scathing|
jertfa:sacrifice|<a aduce o ~>to make a stinging
sacrifice jigodie:mange
jeton:counter|<~ de prezenta>token|<~ de jigodie(javra):cur
prezenta>tally jigodie:mutt|v. jivina
jet:easy/arm chair jigou:leg of mutton
jgheab(teava):conduct jilavi:to moisten|to damp
jgheab(teava):pipe jilavi(a uda):to wet
jgheab(renura):groove jilavi(a stropi):to sprinkle
jgheab(canal pentru apa):gully jilavi:to be(come) moist|to be/get damp
jgheab(canal pentru apa):sewer jiletca:waistcoat|vest
jgheab(de acoperis):gutter jilip:chute
jgheab(streasina):eaves jilt:easy/arm chair
jgheab(burlan):drain jimbla:white (wheaten) loaf of bread
jgheab(burlan):gutter pipe jind:desire|longing|wish||<
jgheab(pt. adapat):trougn yearning|craving|hankering|ardent/keen
jgheab(la moara):mill race desire
jgheab(la moara):pentrougn leat jind(invidie):envy|<a se uita cu ~ la ceva>to
jgheab(in munte):footpath in the look at smth. with eager longing|<a se uita
mountains|canon cu ~ la ceva>to regard smth. with
envious/covetous eyes
jgheab(pt. pusca):rifle|<~ de sare>big block
of salt|<~urile cerului>floodgates jindui(a dori intens):to wish for
jiclor:nozzle jindui(a dori intens):to hanker after
jiganie(monstru):monster jindui(a dori intens):to crave for
jiganie(monstru):monstrous/awful creature jindui(a rivni):to covet
jiganie(monstru):prodigy jindui(a tinji dupa):to long/yearn for
jiganie(monstru):fright jindui(a invidia):to envy
jiganie(mai ales pt. a speria copii):bugbear jindui(a invidia):to regard with envious
eyes
jiganie(mai ales pt. a speria
copii):bugaboo|v. jivina jinduitor:covetous|hankering etc.|v. jindui
jigari:to lose flesh|to fall away|to grow lean jintita:whey mixed up with urda
jigarit:lean|skinny|weedy|scrawny|scraggy jintuiala:cheese butter
jigarit:bag of bones jir:beech mast/nut|<a mina/duce porcii la
~>to drive one`s pigs to market
jigni(a ofensa):to offend
jirebie:narrow plot of tilled land
jigni(a ofensa):to give offence to|to insult|to
hurt/injure (smb.`s feelings) jitnicer:provisioner
jigni(a nedreptati):to wrong|<a ~ jiu-jitsu:judo|ju jutsu|jiu-jitsu/jutsu
bunacuviinta>to offend against (the rules jivina:wild beast
of) decency|<a ~ bunacuviinta>to shock jivina:hideous/awful creature|animal
people`s feelings jivinafig.:monster
jignire(ofensa):offence jneapan:juniper (tree) (Juniperus)
jignire(ofensa):hurt joaca:play

602
joaca(in aer liber):(outdoor) sport (putin)>(for) a short time|<de ~ pina mai
joaca(partida):play apoi (putin)>for a season|<de ~ pina mai
joaca(partida):game apoi (la nesfirsit)>endlessly|<din ~ i
joaca(distractie):pastime joian:name an ox born on a Thursday
joaca(distractie):recreation|<de ~>for joian:earth nut (Oenanthe)
fun|<din ~>just for the fun of it|<din ~>as a joiana:a Rumanian popular dance|name a
joke|<din ~>in jest|<a strica joaca>to spoil cow born on a Thursday
the fun joimarita:an imaginary monster in the shape
joagar(instalatie):sawmill joimarita:ape leader
joagar(beschie):two-handed crosscut saw joimarita(hirca):hag
joanta:joint (of rails) joimarita:(night) owl (Strix)
joarda:switch|rod jonca:(Chinese) junk
joarda(lovitura de ~):stroke/cut with a rod jonctiune:junction|<a face ~a mil.>to join
joben:(high) silk hat|top hat|topper hands
joben:chimney pot jongla:to juggle|to play tricks by sleight of
joc:play(ing) hand|<a ~ cu cuvintele>to play on words|<a
~ cu rimele>to juggle wirth hymes
joc(de noroc sau abilitate):game
jongler:juggler
joc(in aer liber):(outdoor) sport
jongler:cheat
joc(distractie):pastime
jonglerie:juggle|juggling|sleight of hand
joc(distractie):recreation
jonglerie(sarlatanie):trickery
joc(ceea ce slujeste pt. joc):set
jonglerie(sarlatanie):deceit
joc(ceea ce slujeste pt. joc):pack
jonglerie(sarlatanie):imposture
joc(la carti):pack of cards
jos:low
joc(la dame):draughts
jos(josnic):base
joc(la popice):set of ninepins
jos(josnic):vulgar
joc(la sah):set of chessmen
jos(josnic):mean
joc(la sah):chessboard
jos:down
joc(un fleac):a push-pin
jos(dedesubt):below
joc(un fleac):a mere child`s play
jos:underneath
joc(dans):dance
jos(pe pamint):(down) on the ground
joc(dans):dancing
jos:on this earth
joc:style
jos(cu verbe de miscare):to the ground
joc(al unei masini):working|<teren de ~ (la
tenis)>court|<~ cinstit>fair play|<~ de jos(la parter):on the ground floor
apa>play of water works|<~ de jos(la parter):downstairs
bursa>stock-jobbing/-exchange jos(in vale):in the valley/plain
speculations|<un ~ de carti>a card jos(la fund):at the bottom
party|<un ~ de carti>a game at cards|<~ de jos(la poalele dealului etc.):at the foot of
cuvinte>pun|<~ de cuvinte the hill etc.
incrucisate>crossword puzzle|<~ de
jos(la subsolul unei pagini):below
jocheu:jockey
jos(la subsolul unei pagini):at the
joi:Thursday|<Joia mare>Maundy foot/bottom of the page
Thursday|<Joia mare (la catolici)>Holy
jos:down !
Thursday|<~ dupa pasti>when two Sundays
come together|<de ~ pina mai apoi jos(coboara):come down !

603
jos:lowest part|<o casa joasa>a low juca(la sah, a face o miscare):to move
house|<cu o voce joasa>in a low juca(a risca):to play for
tone/voice|<cu o voce joasa>in a juca(a risca):to stake
whisper|<de ~ (inferior)>lower|<o masa
juca(a risca):to hazard
joasa>a low table|<de ~ (pe sol)>(down) on
the ground|<un om de statura joasa>a man juca:to represent
of low stature|<de ~ (pe sol) fig.>here be juca(a dansa):to dance
josnic:base|mean|abject|vile juca:to play
josnic:basely etc. juca(a-si petrece timpul):to amuse oneself
josnicie:vileness|baseness|infamy juca(a glumi):to sport
josnicie(act josnic):villainous/meam act juca(a glumi):to wanton
josnicie(act josnic):villainy juca:to be played etc.|<cine joaca?>whose
joule:joule turn is it to play ?|<dumneta joci ?>do you
play ?|<dumneta joci ?>will you make one
jovial:jovial|cheerful|jolly
of us ?|<a ~ a la baisse fin.>to bear|<a ~ a la
jovial:jovially baisse fin.>to speculate on falls|<a ~ a la
jovialitate:joviality|jovialness|cheerfulness|j hausse fin.>to speculate on a rise|<a ~ a la
ollity ha
jubila:to jubilate|to chuckle|to tread on air jucarie:plaything|toy
jubilare:jubilation etc. v. jubila jucarie(lucru usor)(lucru usor):easy thing
jubileu:jubilee jucarie(lucru usor)(lucru usor):mere
jubiliar:jubilee|<an ~>jubilee year|<cintec play(work)
~>jubilee song/hymn/chant|<sarbatoare ~a jucarie(lucru usor)(lucru usor):trifle
(dupa 25, 50 sau 60 jucarie(lucru usor)(lucru usor):trifling
ani)>jubilee|<sarbatoare ~a (dupa 100 matter
ani)>centenary (celebration)
jucarie(papusa)(papusa):tool
juca:to play
jucarie(papusa):puppet|sport|<e o (simpla) ~
juca(a se distra):to sport in mina ei>he is a (mere) puppet/tool in her
juca(a se distra):to wanton hands
juca(a se distra):to frolic jucator:player
juca(a se distra):to frisk jucator(prost):rabbit
juca(a se distra):to gambol jucator(la jocurile de noroc):gamester
juca(in gluma):to play jucator(la jocurile de noroc):gambler
juca(in gluma):to sport jucator(de carti):card player
juca(in gluma):to trifle jucator(la bursa):stock-jobbler
juca(a juca jocuri):to game jucator(dansator):dancer
juca(a juca jocuri):to play a game off jucator(pe funii):rope dancer
juca(pt. bani):to gam(bl)e jucator(pe funii):funambulist
juca:to be/tread on the boards jucaus:fond of dancing
juca(a dansa):to dance jucaus(caruia ii place sa se joace):playful
juca(a dansa):to foot it jucaus(caruia ii place sa se
juca:to work loose joace):frolicsome
juca(a flutura):to flutter jucaus(d. ochi):rolling
juca(la sah etc.):to move jucaus(d. ochi):quick
juca:to play (at) jucaus:dancer

604
judeca:to pass a judgment on apoi>doomsday|<~
judeca(a critica):to censure falsa/gresita>wrong/erroneous opinion|<~
judeca(a critica):to criticize falsa/gresita>misconception|<~
publica>public opinion|<~ sanatoasa>sound
judeca(a condamna):to condemn
judgment|<~ sanatoasa>nous|<cheltuieli de
judeca(a condamna):to find fault with ~>(law) costs|<cheltuieli d
judeca(a condamna):to slate judecator:judge|magistrate|justice
judeca:to doom judecator(arbitru):arbitrator
judeca(a socoti):to think judecator:judge(r)|connoisseur|<~ de
judeca(cu cineva):to carry on a lawsuit with instructie>examining magistrate|<~ de
smb. pace/ocol>justice of the peace|<~
judeca(pe sine):to judge oneself suprem>supreme judge
judeca(d. un proces):to be tried judecatoresc(de judecator):of a judge
judeca(reciproc):to judge one another judecatoresc(de judecator):judicial
judeca(a hotari asupra):to decide (upon) judecatoresc(judiciar):judiciary|<corp
judeca(a face o judecata):to judge ~>body/conclave of judges|<functie
judeca(a face o judecata):to mete out judecatoreasca>judge`s office|<functie
justice|<a ~ dupa ...>to judge by ...|<a ~ judecatoreasca>judicature|<scaun
dupa aparente>to judge by appearances|<a ~>judge`s seat/chair|<sentinta
~ dupa aparente>to judge according to the judecatoreasca>sentence|<sentinta
label|<procesul nu se judeca azi>the case is judecatoreasca>judgment|<vacanta
not tried today|<nu-i ~ pe altii dupa judecatoreasca>recess|<vacanta judecatore
tine>don`t judge of others by yourself judecatorie(functie):judge`s office
judecare(criticare)(criticare):censure judecatorie(functie):judicature
judecare(criticare)(criticare):criticism judecatorie(sediu):law court
judecare(condamnare):condemnation judecatorie(mai mica):country court
judecare(apreciere)(apreciere):appreciation judecatorie(mai mica):session house
judecare(apreciere):estimation judecatorie(in Londra):(the) Law Courts|<~
judecata:act of judging de ocol/pace aprox.>country court
judecata(proces):trial judet:district
judecata(hotarire judecatoreasca):(judge`s) judetean:district ...
decision judiciar:judicial
judecata(hotarire judecatoreasca):sentence judiciar(judecatoresc):judiciary
judecata(hotarire judecatoreasca):verdict judiciar(potrivit formei judiciare):juridical
judecata(opinie):judgment judiciar:judicially|<ancheta ~a>judicial
judecata(opinie):opinion inquiry|<crima ~a>judicial murder|<cronica
~a>law reports|<medicina ~a>forensic
judecata(opinie):view|idea
medicine|<medicina ~a>medical
judecata:reason jurisprudence|<procedeu ~>judicial
judecata(intelegere):understanding proceedings|<vinzare ~a>sale by order of
judecata(intelegere):intellect the court
judecata(intelegere):intelligence|judgment|d judicios:sensible|judicious
iscernment judicios:sensibly|judiciously
judecata(bun simt):common/good sense judo:v. jiu-jitsu
judecata:judgment|<judecata de apoi>(last) jug:trimmer|v. jujeu|<boi de ~>draught
day of judgment|<judecata de oxen|<a pune la ~>to (put to the) yoke|<a

605
trage impreuna la ~>to draw the yoke june(baiat):youngster|<~ prim>jeune
together premier|<~ prim teatr.>juvenile/male lead
jugan:gelding|castrated horse jungher(pumnal):dagger
jugastru:common maple (Acer campestre) junghi:shooting
jugani:to castrate junghietura(ceafa):nape
jugani:to doctor junghietura(ceafa):back of the neck|v.
juganit:castrated etc.|v. jugani junghi
jugula:to strangle jungla:jungle
jugular:jugular|<artera ~a anat.>jugular Junimea:the Junimea literary circle
artery|<vina ~a anat.>jugular vein junimist:member of the Junimea literary
jujeu:(triangular) cog|yoke|poke juninca:heifer
juli:to scratch|to gall|to chafe|to graze junta:junta
juli:to scratch/graze oneself/one`s sk jupin(boier)(boier):boyar(d)
julitura:scratch jupin(stapin):master
jumari:(pork) scraps jupin(domn):mister ...
jumari(oua):scrambled eggs jupin(patron):patron
jumatate:half|moiety jupin(patron):boss
jumatate(sotie):better half jupin(patron):governor
jumatate:minim jupin(d. copii):master
jumatate(stare incompleta):halfness|<pe ~ jupin:sirrah
copt>baked|<o ~ de an>six months|<o ~ de jupineasa(menajera):housekeeper
an>half year|<o ~ de coroana>half (a) jupineasa:titled lady
crown|<o ~ de mila>half a mile|<o ~ de om
jupineasa(fata in casa):housemaid
(in basme)>man eater|<o ~ de ora>half an
hour|<o ~ de piine>half a loaf|<o ~ de jupineasa:a boyar`s wife
sticla>half a bottle|<o ~ de ton jupineasa(servitoare):servant
muz.>semitone|<o jupineasa(sotie):wife
jumuleala:plucking jupineasa(oraseanca):townswoman
jumuleala:bleeding jupineasa(sotie):consort
jumuli(pasari):to pluck jupineasa(de negustor):merchant`s wife
jumuli:to fleece jupinita:young titled lady
jumuli(de frunze):to strip/denude of leaves jupon:half/waist petticoat|underskirt
jumuli(de frunze):to defoliate jupui(pielea):to skin
jumuli(a-i lua hainele):to disrobe jupui(pielea):to flay
jumuli(a-i lua hainele):to strip jupui(pielea):to excoriate
juna:(young) lass|(young) damsel|flapper jupui(scoarta):to bark
junc:young bullock jupui(scoarta):to remove the bark from
juncan:steer|bullock jupui(a juli):to scratch
junca:heifer jupui(a juli):to gall
june:young|green|raw jupui(a juli):to graze
june:young man|youth jupui(a rani):to wound
june(ceva mai tinar):lad jupui:to rob
june(ceva mai tinar):stripling jupui(d. piele):to peel (off)
june(baiat):(young) boy jupui(d. piele):to scale

606
jupui(d. piele):to come off juridic:juristic|legal|<act ~>juristic
jupui(d. pomi):to shed the bark|<o sa-l jupoi act|<actiune ~a>action|<actiune
de viu !>I`ll make mince meat of him ! ~a>lawsuit|<consilier ~>legal
jupuiala:skinning|excoriation adviser|<procedura ~a>legal proceedings
jupuiala(de bani):robbing juridiceste:legally
jupuiala(de bani):fleecing|v. jupuitura jurisconsult:jurisprudent
jupuitura(julitura):scratch jurisdictie:jurisdiction|jurisdiction (of a
court)|(judge`s) circuit/venue
jupuitura:desquamation
jurisprudenta:legal maxim
jur:<~ de fereastra>window frame|<de ~
imprejur, in ~>round about|<de ~ imprejur, jurist:jurist
in ~>right round|<de ~ imprejur, in ~>all juriu:panel
around|<de ~ imprejur, in ~>in a circle|<de jurnal:(news)paper|journal|public print
~ imprejur, in ~ (de toate partile)>on all jurnal(local):sheet
sides|<de ~ imprejur, in ~ (de toate jurnal(oficial, monitor):gazette
partile)>from e
jurnal(cotidian):daily paper
jura:to swear
jurnal(cotidian)(cotidian):dailies
jura:to vow
jurnal(de moda):fashion journal
jura:to swear|to pledge oneself|to cross
jurnal(de moda):ladies` magazine
one`s heart
jurnal(zilnic, de insemnari):diary
jura:to swear
jurnal:newsreel|<~ sonor
jura:to vow|<n-as putea sa jur>I could not
(rad.)>newsreel|<dupa ultimul ~>according
take an oath upon it|<a ~ fals/strimb>to
to the latest fashion|<dupa ultimul ~>up to
perjure|<a ~ fals/strimb>to commit
date|<radio ~>news (bulletin)
perjury|<a ~ fals/strimb>to forswear
oneself|<a ~ fals/strimb>to swear jurnalist:journalist|pressman|newspaperman
false|<poti ~/sa juri ?>will you swear (to) it jurnalist(reporter):reporter
?|<a pune pe cineva sa jure>t jurnalist(vinzator de ziare):newspaper
jurasic:Jurassic carrier/man/boy
jurat:sworn jurnalist(vinzator de ziare):paper/news boy
jurat(blestemat):(ac)cursed jurnalistica:journalism
jurat(blestemat):damned jurubita:skein|hank
jurat:jury(men)|<dusman ~>sworn/mortal just(echitabil):just
enemy|<martor ~>sworn witness|<prieten just(echitabil):fair
~>friend for life just(echitabil):equitable
juramint:oath just(echitabil):right|exact|accurate
juramint:vow just(potrivit):suitable
juramint(exclamatie):asseveration|<~ de just(legitim):legitimate
credinta/supunere>oath of allegiance|<~ de just(legitim):lawful|reasonable
intrare in serviciu>oath of office|<~ de
loialitate/lealitate>loyalty oath|<~ just(drept):just
strimb>perjury|<calcare de ~>oath just(drept):righteous
breaking|<calcare de ~>perjury|<formula de just(corect):right
~>form/wording of an oath|<legat prin just(corect):correct
~>bound just:justly|with justice|uprightly|properly
juri:P|<curte cu ~>court of assizes|<curte cu just(e ~ ! ):right !
~>(court of) judge and jury
just(e ~ ! ):that`s the thing !

607
just(e ~ ! ):just so !|<o cauza ~a>a juxtalinear:juxtalinear|<traducere
right(eous) cause|<o pedeapsa ~a>a ~a>interlinear translation
just/condign/well-deserved punishment|<o juxtapune:to place side by side|to juxtaposit
prententie ~a>a legitimate/well- juxtapune:to be juxtaposited
established/well-founded claim
juxtapunere:juxtaposition
justete(dreptate):justice
juxtapus:juxtaposited|in juxtaposition
justete(dreptate):righteousness
juxta:pony|<a se servi de/a traduce cu ~>to
justete(caracter echitabil):fairness pony
justete(caracter echitabil):equitableness
justete(caracter echitabil):fairmindedness
justete(caracter echitabil):impartiality
justete(exactitate):justness|exactness|accura
cy|precision|strictness|rigour
justifica:to justify|to warrant|to show to be
just
justifica(a apara):to defend
justifica(a apara):to vindicate
justifica:to exculpate
justifica:to exculpate oneself|to clear
oneself/one`s character
justifica:to be justified etc.
justificabil:amenable|justifiable|justiciable
justificare:justification
justificare(aparare):defence
justificare(aparare):vindication
justificare(exculpare):exculpation
justificare(dovada):proof
justificare(dovada):evidence
justificativ:justificative|justificatory|<piese
~e jur.>documents in proof|<piese ~e
com.>vouchers
justitiar:redeeming|reparative
justitie(dreptate):justice
justitie(dreptate):righteousness
justitie(ca personificare):(even-handed)
Justice
justitie:law|<Ministerul Justitiei>Ministry
of Justice|<palatul ~i>Law Courts|<a chema
pe cineva inaintea ~i>to go to law with
smb.|<a deferi pe cineva ~i>to institute
legal proceedings against smb.
juvat:noose
juvelnic:fish pond
juvenil:youthful|juvenile
juvete:fry

608
609
kaki(u):khaki
kaliu:potassium
kantian:Kantian
kantianism:Kanti(ani)sm
katiusa:jet mortar
kilo:kilo|kilogram(me)
kilocalorie:kilocalorie
kilogram:kilogram(me)
kilogram(litru):litre
kilogrammetru:kilogrammetre
kilolitru:kilolitre|one thousand litres
kilometra:to mark off with kilometre|(sau)
hectometre stones
kilometraj:measuring in kilometres|distance
in kilometres
kilometraj:mileage recorder
kilometraj(pt. viteza):tachometer
kilometric:kilometric(al)
kilometric:interminable
kilometru:kilometre (0,624 mile)
kilowatt:kilowatt|<~-ora>kilowatt-hour
kirghiz:Kirghiz
kiselgur:infusorial earth
kola:Kola
kripton:krypton

610
611
l-:v. -l labio-dental:labio-dental
la:la labirint:maze|labyrinth
la:to wash smb.`s head labirint:labyrinth
la(spatial):at laborant:laboratory assistant
la(spatial):in laborator:laboratory
la(deplasarea):to laborios:arduous
la(uneori, coabitarea):with laborios(d. cineva):laborious|hard
la(in directia):towards laborios(d. cineva):hard-working|toilsome
la(temporal):at laborios:laboriously
la(in urmatorul...):next lac:lake|varnish|lacquer
la(in timpul):during lac(in scotia):loch
la(aratind diverse relatii):on lac(helesteu):pond
la(aratind diverse relatii):at lac(japonez):japan
la(aratind diverse relatii):about lac(piele):patent leather|<~ de
la(aratind diverse relatii):over etc. sudoare>thoroughly wet with
la(intr-un regn, intr-o rasa):in perspiration|<~ sarat>salt lake|<pantofi de
~>patent-leather shoes|<a cadea din ~ in
la(intr-o categorie):with
put>to fall from the frying pan into the
la:to wash (oneself)|to wash one`s head|<la- fire|<a da cu ~>to varnish|<a da cu ~>to
/la-ma-mama>duffer|<la-/la-ma- lacquer
mama>ninny|<~ 23 august>on the 23rd of
lacat:podlock|<sub ~>under lock and
August|<~ 23 august>on August 23rd|<~
key|<a inchide cu ~ul>to lock (up)|<a-si
aceeasi ora>at the same hour|<~ aceste
pune ~ la gura>to keep one`s tongue within
cuvinte>at these words|<~ un an o
one`s teeth
data>once in a year|<~ animale>in animal
lacherda:bluefish (Sarda Sarda)
laba:paw
lacheu:lackey
laba(de ciine, vulpe etc.):pad
lacheu:flunkey|footman
laba(a piciorului):foot
lacom:greedy|avid
laba(a piciorului):sole
lacom(rivnitor):covetous
laba(a piciorului):thenar
lacom(nesatul):insatiable
laba(mina):paw
lacom(vorace):voracious
laba(mina):claw
lacom(vorace):ravenous
laba(mina):fin
lacom(de)(de):greedy (of/for)
laba(mina):bunch of fives|<laba-gistei
bot.>crane`s bill (Geranium)|<laba-ursului lacom(de):covetous (of)
bot.>bear`s breech (Acanthus)|<in patru lacom:greedily etc.
labe>on all fours|<bate laba!>that`s a laconie:laconic
bargain!|<bate laba! sl.>tip us your fin!|<a laconie:laconically
pune laba pe cineva>to get smb. in one`s laconism:lacon(ic)ism|brevity
clutches|<a cadea in laba
lacrimal:<canal ~ anat.>tear duct|<glanda
labial:labial ~a anat.>tear gland
labiala:lip consonant lacrima:tear (drop)
labializare:labialization lacrima(strop):drop
labiat:lipped lacrima:crying|weeping|<lacrimi de
labiate:labiatae crocodil>crocodile tears|<pina la
labil:labile lacrimi>till the tears come|<a avea lacrimi

612
in ochi>to have tears in one`s eyes|<a varsa lama:llama (Auchenia lama)
lacrimi>to shed tears|<a plinge cu lacrimi lama(de metal etc.):thin plate, lamina|<~ de
amare>to weep bitterly|<a ride cu otel>steel blade|<~ de ras>razor blade
lacrimi>to laugh till the tears c lambar:<lambar tehn.>rabbet(ting)-
lacrimogen:tear-exciting|<gaz ~>tear gas /grooving-fillister/plane
lactat:lacteous|milky lamba(la caruta):tether
lactate:dairy produce lamba:tongue
lactatie:suckling|nursing lambrechin:lambrequin
lactee:<Calea ~ astr.>the Milky Way lamelar:lamellar, lamellate
lactic:<acid ~ chim.>lactic acid lamelat:lamellate(d)
lactobar:milk bar lamela:lamella
lactometru:milk gauge lamela(de fier etc.):thin sheet/plate
lacto-vegetarian:lacto-vegetarian lamelibranhiat:lamellibranchiate
lactoza:lactose lamelibranhiat:lamellibranch
lacunar:lacunose lamenta:to lament, to wail
lacuna:gap|blank lamentabil:lamentable
lacuna(intr-un text):lacuna lamentabil(d. o greseala):woeful
lacuna(intr-un text):gap lamentabil:lamentably, woefully
lacustru(d. o locuinta):lacustrian lamina:to laminate, to roll
lacustru(d. un animal etc.):lacustrine laminate:rolled goods
lada(cutie):box laminator:roller
lada(cu capac):chest laminor(de tabla):flatting mill
lada(cufar):trunk lampadar:lamp post
lada(pt. bani etc.):coffer|<~ cu lampagiu:lamp lighter
zestre>bottom drawer|<~ cu zestre lampant:<petrol ~>lamp/illuminating
amer.>hope chest|<~ de camion>body|<~ oil|<petrol ~ amer.>kerosene
de gunoi>dustbin|<la lada de gunoi a
lampas:stripe (on officer's trousers)
istoriei>on(to) the rubbish heap of history
lampa:lamp
lagar:bearing|<~ cu bile>ball bearing
lampa(bec):bulb
laguna:lagoon
lampa(bec)(bec):valve
laibar:short|close-fitting|sleeveless
jacket|bolero lampa(bec):tube|<~ cu
petrol/gaz>oil/paraffin lamp|<~ cu
laic:laic
spirt>spirit lamp|<~ de masa>table lamp|<~
laic(d. haine etc.):lay de sudat/lipit>brazing lamp
laic(d. educatie etc.):secular lampion:fairy light (for iluminations)
laiciza:to laicize|to secularize lamura:flower|pick|cream
laicizare:laicization|secularization lan:field (under cultivation)
laie:Gipsy camp lance:spear
laie(ceata):band lanceolat:spear-shaped
laie(ceata):troop landa:sandy moor
laitmotiv:burden, tenor landa(pirloaga):heath
lalea:tulip (Tulipa) landou:landau
lama:(Buddhist) lama landou(carucior):pram
lama(de cutit etc.):blade landou(carucior):perambulator

613
languros:languishing|languorous lant:bands
languros:languorously lant:in succession|one after another|<~ de
langusta:crayfish (Palinurus vulgaris) tragatori mil.>line of skirmishers|<reactie in
lanolina:lanoline ~ chim.>chain reaction|<a forma un ~ (de
oameni)>to form a chain|<a rupe ~urile
lansa(un plan, un vas etc.):to launch
fig.>to burst one`s fetters asunder|<a pune
lansa(o torpila):to launch in ~>to chain up|<a pune in ~uri>to put in
lansa(o torpila):to fire chains|<a
lansa(bombe din avion):to drop lanteta:lancet
lansa(un balon):to send up laolalta:together|rolled into one
lansa(a arunca):to throw laparotomie:laparotomy
lansa(a arunca):to hurl lapida:to lapidate|to stone
lansa(a arunca):to fling lapidar:lapidary
lansa(un atac)(un atac):to launch lapidar(d. stil si):conise
lansa(un atac)(un atac):to deliver lapis(lazuli):lapis lazuli
lansa(a raspindi):to diffuse lapon:Lappish|Lapp
lansa(a face sa circule):to circulate lapon:Lapp|Laplander
lansa(un film):to release lapona:Lapponic (language)
lansa(o teorie etc.):to put forward lapovita:sleet
lansa(un imprumut):to issue lapsus:slip
lansa(o subscriptie):to start lapsus(al memoriei):blank|<~ calami>slip
lansa(o moda):to set of the pen|<~ linguae>slip/lapse of the
lansa(o moda):to initiate tongue
lansa(pe cineva):to give smb. a start lapte:milk|<~ acidulat>acidophilous
lansa(o actrita etc.):to bring out milk|<~ acru>sour milk|<~ batut>butter
milk|<~ brinzit>cloddy milk|<~
lansa(a se arunca):to rush
condensat>condensed milk|<~
lansa(a se arunca):to dash covasit>curdled milk|<~ covasit>curds|<~
lansa(in politica etc.) (in):to launch out (in) de capra>goat`s milk|<~ de
lansare:launching|v. lansa ciment>grout|<~ de cocos>coco-nut
lanterna:lantern milk|<~ de pasare>snow eggs|<~ de v
lanterna:skylight turret|<~ de lapti:milt|soft roe
buzunar>pocket lamp|<~ de larg:wide
buzunar>flash/torch light|<~ magica>magic larg(mare):large
lantern|<~ veneatiana>Chinese lantern larg(intins):extensive
lanternou:(smail) lantern larg(lat):broad
lant:cable larg(lat):wide
lant(muntos):chain larg(vast):vast
lant(muntos):range larg(spatios):spacious
lant(sir)(sir):chain larg(spatios):roomy
lant(sir)(sir):range larg(cuprinzator):comprehensive
lant(sir)(sir):series larg(d. haine):loose-fitting
lant(sir)(sir):string larg(d. haine):too wide/full
lant(sir)(sir):train larg(spatiu):space
lant(sir):succession larg(spatiu):spaciousness

614
larg(libertate de miscare):elbow room lateral:side
larg:open sea|v. largime|<cu un gest ~>with lateral:sidewise|laterally
a broad/sweeping gesture|<cu mina latifundiar:big/great
~a>liberally|<cu mina ~a>generously|<cu landowner/landlord|large-acred man
mina ~a>freely|<cu umerii ~i>broad- latifundiu:great landed property
shouldered|<intr-un sens ~>in a broad
latin:Latin
sense|<pe ~>at lenght|<pe ~>at large|<pe
~>circumstantially|<pe ~>minutely|<pe latina:Latin|the Latin language|<~
vulgara>low/vulgar Latin
larghete:liberality|open-handedness
latinesc:Latin
largo:largo
latineste:Latin
lari:Lares
latinism:Latinism|Latin idiom
laringal:laryngeal
latinism:Latinism
laringe:larynx
latinist:Latinizing
laringial:laryngeal
latinist:Latinist|Latin scholar
laringita:laryngitis
latinist:adept of Latinism
laringoscop:laryngoscope
latinitate:Latinity
larma:uproar|din|row|racket
latiniza:to Latinize
larma(zgomot):noise|<a face ~>to make a
noise|<a face ~>to kick up a latinizant:Latinizing
row/rocket/rumpus/shindy latitudine:latitude
larvar:larval latitudine:freedom|<la 20 grade ~
larva(de insecta):grub nordica>in latitude 20 grade North|<la 20
grade ~ nordica>in the latitude of 20 grade
lasciv:lascivious|lewd|wanton|lustful|randy
North|<a avea deplina ~ de a...>to have free
las:cowardly|faint-hearted scope/full discretion to...|<ai toata ~a>you
las:in a cowardly manner are allowed all latitude|<a lasa la ~a cuiva
las:coward|dastard sa...>to leave
lasitate:cowardice|cowardliness latrina:latrine|privy|closet
lasitate(ca act):piece of cowardice latura:side
lat(pt. a accent. distanta):wide latura:aspect|<in laturi>aside|<in laturi
lat(implicind toata intinderea):broad interjectional>make way/room!|<pe de
lat(intins):wide laturi>the wrong way|<pe de
laturi>extra|<pe de laturi>indirectly|<pe de
lat(mare):large
laturi>beating about the bush|<a se da in
lat(d. farfurii):flat laturi>to step aside|<a se da in laturi>to
lat(d. farfurii):shallow make way|<a nu se da in laturi de
lat:broad|v. latime|<~ in piept>broad- lat:loop|noose
chested|<~ in spate>broad- lat(pt. pasari):gin
shouldered|<vorbe mari si ~e>pompous
lat(pt. pasari):net
words|<a o face ~a (a petrece)>to be/go on
the spree|<a o face ~a (a petrece)>to have lat(pt. pasari):(bird) trap
one`s fling|<a o face ~a (a petrece)>to be on lat:snare|<a intinde cuiva un ~>to lay a
the drink|<a o face ~a (a o fest snare for smb.|<a cadea in ~ fig.>to fall into
latent:latent the trap|<a prinde in ~>to gin|<a prinde in
~>to net|<a prinde in ~>to trap|<a prinde in
latent(ascuns):hidden
~ fig.>to (en-) trap|<a prinde in ~ fig.>to
latent:latently|<caldura ~a fiz.>latent (en)snare
heat|<stare ~a>latency
late(de lina):tuff

615
late(de lina):fluff labartat(desfacut):loose
late(la om):matted/tangled/shaggy hair labartat(d. scris):scrawling
laudanum:laudanum labartat(d. stil):swollen
lauda:praise|commendation labartat(d. stil):bombastic
lauda(elogiu):eulogy labartat(d. cineva):sprawling
lauda:compliments lacas:v. locas
lauda(slava):glory|<demn/vrednic de lacarie:pool
~>praiseworthy|<demn/vrednic de lacarit:bailing
~>laudable|<demn/vrednic de lacatus:locksmith
~>commendable
lacatusarie(ca meserie):locksmith`s trade
laur:stramony (Datura stramonium)
lacatusarie(ca atelier):locksmith`s (shop)
laur:laurels|<cununa de ~i>(crown of)
lacomi:to be greedy|<a se ~ la...>to
laurels|<cununa de ~i>bays|<incununat cu
covet...|<a se ~ la...>to hanker after...
~i>laurelled|<incununat cu
~i>wreathed/crowned with laurels|<a lacomie(la mincare):gluttony
culege ~i>to reap/win laurels|<a se culca pe lacomie(jinduire):covetousness|<cu
~i fig.>to rest on one`s laurels ~>greedily
laureat:laureate|<Laureat al Premiului de lacrima:to shed a few tears
stat>State Prize Laureate lacrima(a plinge):to weep
lavabil:washable lacrima(a plinge):to shed tears
lavabou(in scoli etc.):lavatory lacrima(d. ochi):to water
lavabou(ca mobila):washstand lacrima(d. ochi):to run with tears
lavaliera:lavalliere|four-in-hand (tie) lacrimar:larmier
lavanda:lavender water lacrimioare:May/wood lily
lavanda:v. levantica lacui:to varnish|to lacquer
lava:lava lacusta:grasshopper (Locusta viridissima)
lavina:snow slip lafai:to sprawl|v. huzuri
lavina(avalansa):avalanche laicer:(strip of) carpet
lavita:(sort of) bench laiet:wandering Gypsy
laviu:wash(ed) drawing lalai:to troll out/off a song
lavoar:washstand laliu:clumsy|lubberly|lumbering
laxativ:laxative|aperient lambui:to rabbet
lazaret:lazaret(to) lambuitor:v. lambar
lazulit:v. lapislazuli lamii:citron (tree) (Citrus limonium)
labarta(a se deforma):to get out of shape lamiie:lemon|citron|<zeama de ~>lemon
labarta(a se largi):to stretch juice
labarta(a atirna):to hang loosely lamiioara:thyme (Thymus vulgaris)
labarta(a atirna):to bag lamiita:thyme (Thymus vulgaris)
labarta(a atirna):to droop lamparie:lamp room
labarta(a atirna):to flag lamuri(a explica):to explain
labarta(d. cineva):to lie sprawling lamuri(a explica):to make clear
labarta(d. picioare):to spraddle lamuri(a explica):to lighten
labartat(care si-a stricat forma):out of shape lamuri(un mister etc.):to clear up
labartat(care atirna):hanging loosely lamuri(a interpreta):to interpret

616
lamuri(a elucida):to elucidate largi(a amplifica):to amplify
lamuri(a rezolva):to solve largi(a mari):to enlarge
lamuri(a arunca lumina asupra):to throw largi(cunostintele etc.):to enlarge
light on largi(cunostintele etc.):to extend
lamuri(pe cineva):to enlighten largi(orizonturile etc.):to broaden
lamuri(a intelege):to understand largi(sfera ideilor etc.):to extend
lamuri(a ajunge la intelegere):to come to an largi:to widen|to extend|to expand|to
agreement dilate|to broaden
lamuri:to be explained etc.|<te-ai ~t?>is largime:breadth|<~ de vedere>breadth of
everything clear to you? views|<avind o ~ de...>... in breadth/width
lamurire:explaining etc. v. lAmuri largit:widened etc. v. lArgi
lamurire(explicatie):explanation|<munca de largit(d. o sedinta):broadened
~>explanatory work lasa:to let
lamurit:explained etc. v. lAmuri lasa(a da drumul):to let loose
lamurit(clar):clear lasa(a produce):to produce
lamurit(distinct):distinct lasa(a da drumul):to let go off
lamurit(precis):precise lasa(a face):to make
lamurit(usor de inteles):easy to understand lasa(a cobori):to lower
lamurit(d. cineva):enlightened lasa(a ~ sa cada):to drop
lamurit:(do) you understand? lasa(a ~ liber):to (set) free
lamurit:clearly|distinctly|v. raspicat lasa(lampa):to turn down
lamuritor:explanatory lasa(a elibera):to liberate
lancier(ulan):uhlan lasa(perdeaua):to draw down
lapai:to lap lasa(a pune jos):to lay/set down
laptar:milkman|dairyman lasa(transperantul):to pull down|to let
laptareasa:milkwoman|dairywoman|milkma lasa(a renunta la):to give up
id|dairymaid
lasa(a da voie):to allow
laptarie(magazin):milkshop
lasa(a renunta la):to renounce
laptarie(ferma):dairy
lasa(a da voie):to permit
laptarie:dairy produce
lasa(o slujba):to throw up
laptisor:royal jelly
lasa(a da voie):to suffer
laptoc:mill race
lasa(a nesocoti):to overlook
laptos(cu lapte):milchy
lasa(a omite):to omit
laptos(cu lapte):milch...
lasa(a parasi):to leave
laptos(cu lapte):milky
lasa(a abandona):to abandon
laptos(ca laptele):milky
lasa(a omite):to leave out
laptuca:lettuce (Lactuca sativa)
lasa(a intrerupe):to leave
largi:to be widened etc.
lasa(a omite):to skip over
largi(un drum etc.):to widen
lasa(a intrerupe):to interrupt
largi(o haina etc.):to let out
lasa(a intrerupe):to break
largi(pantofi etc.):to stretch
lasa(a inceta):to cease
largi(o gaura):to enlarge
lasa(a inceta):to stop
largi(o teava):to expand
lasa(a inceta):to discontinue
largi(a dilata):to dilate

617
lasa(a inceta):to leave (off) latra(subtire):to yelp
lasa(a cauza):to cause latra:to yelp
lasa(d. persoane):to suffer oneself (to be latrat:bark(ing)
offended latratura:bark
lasa(a cobori):to go down laturalnic:side...|lateral|roundabout...
lasa(din zbor):to alight laturalnic(izolat):isolated
lasa(in jos, a se prabusi):to sink laturalnic(ocolit)(ocolit):roundabout...
lasa(d. o casa, pamint etc.):to settle laturalnic(ascuns)(ascuns):hidden
lasa(d. o casa, pamint etc.):to subside laturalnic(tainic)(tainic):secret
lasa(a cadea):to fall laturalnic(necinstit):dishonest|<cai ~e
lasa(a se aseza):to sit down fig.>by-ways|<cai ~e fig.>roundabout
lasa(a se culca):to lie down ways|<drum ~>by-way|<drum ~>round
lasa(a slabi):to weaken about way|<strada ~a>by-street|<strada
~a>back-street
lasa(a descreste):to decrease
laturas:side...
lasa(a ceda):to give way
laturas:outrunner|side horse
lasa(a scadea):to diminish
laturi:slops
lasa(a veni):to come
laturi:hogwash
lasa(a veni):to set in
lati:to widen
lasa(d. voce):to lower
lati(a dilata):to dilate
lasa:to be left etc.
lati(a raspindi, si fig.):to spread
lasa:to abate the price|<lasa! (nu te
deranja)>please, do not trouble!|<lasa! (ai lati:to widen
sa vezi)>we shall still see the end of it!|<ei, lati(a se dilata):to dilate
lasa!>never mind!|<lasa ca...>wait a little, lati(a creste):to grow
and...|<lasa de dorit>it leaves much to be lati(a se extinde):to extend
desired|<a se ~ invins>to yield, to lati(a se raspindi, si fig.):to spread
surrender|<
latime:breadth|widtl
lasat:<lasatul/lasata secului>Shrovetide
latos:shaggy
lasata:v. lasat
latos(nepieptanat):dishevelled
lasator(neglijent):negligent
latos(paros):hairy
lasator(neglijent):careless
latos(cu parul lung):long-haired
lasator(fara vointa):weak-willed
latos(nepieptanat):tousled
lasator(fara vointa):flabby
lauda:to praise (up)|to speak highly of|to
lascaie:farthing|<a nu avea nici o ~>to be commend|to laud|to cry/crock up
penniless|<a nu avea nici o ~>not to have a
lauda(in sens rau):to butter up
penny to bless oneself with
lauda(de forma):to give lip-service to
lastar:offshoot|twig|young shoot
lauda(a maguli):to flatter
lastar:brushwood|young
trees|undergrowth|underbrush|coppice|copse lauda:to boast|to brag|to shout the odds|to
talk horse
lastari:to sprout|to shoot
lauda(a se felicita):to congratulate
lastaris:young wood
oneself|<cum te mai lauzi?>how are you
lastun:(house) martin (Apus apus) (getting on)?|<cum te mai lauzi?>how`s the
latra:to bark world using/treating you?|<cum te mai
latra(furios, mult):to bay

618
lauzi?>how does the world use you?|<fara leasa(pt. pesti):kiddle
sa ma laud>without boasting leasa(pt. pesti):keep
laudabil:praiseworthy|laudable leasa(desis):thicket
laudabil:laudably|commendably leat(recrut):recruit
laudaros:boastful|boasting|bragging leat(an):year|<a fi ~ cu cineva>to be of the
laudaros:braggart|boaster same age
laudaros:blow-hard leat:lath|plank
laudarosenie:bragging|boastfulness|braggad lebada:the Swan, Cygnus|<cintecul
ocio|boast|piece of bounce/bluff lebedei>swan song
launtric:inner|inward lebarvurst:liver sausage|white pudding
launtric:inwardly lectica:litter|palanquin
laut:washing lector:lecturer
lautar:musician|fiddler lectorat:lectureship|lecturer`s office
lauta:string instrument lectura:reading|<sala de ~>reading hall|<a
lautaresc:musician`s...|fiddler`s... face ~>to read|<a face ~>to do some
lauza:woman lately confined reading
lauza:childwife lectie:lesson
lauzie:childbed|confinement lectie(ora scolara):class
leac:remedy|cure lectie(tema):task
leac(medicament):medicine|<~ lectie:lesson|<~ de romana (ca
universal>panaceum|<~ ora)>Rumanian class|<~ particulara>private
universal>universal remedy|<~uri lesson|<~ practica>object lesson|<a da
babesti>kitchen physics|<de ~ cuiva o ~ fig.>to teach smb. a lesson|<a da
adj.>medicinal|<de ~ adj.>officinal|<de ~ lectii (particulare)>to go in for tutoring|<a
adv. (nici de ~)>not at all|<de ~ adv. (nici da lectii (particulare)>to be a private
un pic)>not a bit|<de ~ adv. (nici un coach|<a-si face lectiile
pic)>not a jot|<fara ~ (de nevindecat)>in lecui:to cure|to heal
leafa:salary lecui:to heal|to be healed
leafa(saptaminala sau chenzinala):wages lecui(a se insanatosi):to recover
leagan(pt. copii):cradle lecui(de)(de):to cure oneself (of)
leagan(cuib)(cuib):nest lecui(a se satura) (de)(a se satura) (de):to
leagan(scrinciob):swing get sick/weary (of)
leagan(cresa):creche|<cintec de lecui(a se satura) (de):to be fed up (with)
~>lullaby|<cintec de ~>cradle song|<din ~ lefegiu:hireling
(pina la mormint)>from the cradle (to the lefter:penniless|broke|hard up|<a lasa ~ pe
grave)|<a se da in ~>to swing|<a se da in cineva>to fleece smb.|<a lasa ~ pe cineva
~>to rock sl.>to clean smb. out
leal:honest|straightforward|fair|loyal|true lefteri:to fleece
leal:honestly etc. lefteri:to clean out
lealitate:honesty|straightforwardness|fairnes lefteri:to be hard up (for money)
s lega(mai ales de ceva) (de):to tie (to)
leandru:rose bay (Nerium oleander) lega(mai ales impreuna):to bind
leasa:hurdle work lega(a prinde, a fixa):to fasten (to)
leasa(pt. pesti):wear lega(a atasa):to attach (to)
leasa(pt. pesti):weir lega(a conexa):to connect (with)

619
lega(a conexa):to link (to) legaliza(un act etc.):to certify
lega(a uni):to unite legaliza(un act etc.):to authenticate
lega(a inlantui):to chain legaliza(o situatie etc.):to legalize
lega(a incatusa):to fetter legaliza:to be attested etc.
lega(a incatusa):to shackle legalizare:authentication etc.
lega(a priponi):to tether legare:binding etc. v. lega
lega(a inveli):to cover legat:bound etc. v. lega
lega(a pansa):to dress legat:coherent
lega(cu sirma):to wire legat:legate
lega(cu fringhie):to cord legat:legacy
lega(cu o curea):to gird legat:coherently|<bine ~>strong|<bine
lega(cu o curea):to encircle ~>strongly-built|<bine ~>sturdy
lega(a innoda):to knot legatar:heir
lega(carti):to bind legato:legato
lega(a stabili):to establish legatie:legation
lega(a casatori):to marry legamint(solemn):promise
lega(a casatori):to unite in wedlock legamint(juramint):oath
lega(a vraji):to charm legamint(intelegere):agreement
lega(a vraji):to enchant legamint(conventie):convention
lega(a incepe):to start legana:to rock|to swing
lega(a incepe):to begin legana(a balansa):to balance
lega(idei etc.):to connect legana(a ondula):to wave
lega(a obliga):to oblige legana(a ondula):to undulate
lega(a exprima):to express legana:to rock|to swing
lega:to bequeath legana(a se clatina):to reel
lega(a se obliga):to bind/engage oneself legana(a se clatina):to stagger
lega(a promite):to promise leganat:swinging etc. v. legAna|<mers
lega(d. dulceturi etc.):to thicken ~>swinging/rocking gait
lega(a se coagula):to coagulate legatoare(basma de cap)(basma de
cap):headkerchief
lega:to be tied etc.
legatoare(cravata)(cravata):tie
lega(d. fructe):to set
legatoare(fular)(fular):comforter
lega(d. fructe):to knit|<a se ~ de...>to be
connected with...|<a se ~ de... (a se tine scai legatoare(masina):(self-)binder
de)>to stick/cling to...|<a se ~ de... (a bate legator(de carti):bookbinder
la cap)>to bother...|<a se ~ de... (a nu lasa legator:sheafer
in pace)>not to leave... alone|<a se ~ de... (a legatorie(atelier):bookbindery
se atasa de)>to attach oneself to...|<a se legatorie(meserie):bookbinding
legal:legal|lawful legatura(banda):band
legal(legitim):legitimate legatura(de lemne etc.):bundle
legal:legally etc. legatura(de vreascuri):faggot
legalitate:legality|lawfulness|<a fi in ~>to legatura(de fin):bundle
keep within the law|<a fi in ~>to abide the
legatura(de fin):truss
law
legatura(de chei):bunch
legaliza(un act etc.):to attest

620
legatura(snop):sheaf legist:v. jurist|<medic ~>forensic/medical
legatura(basma):kerchief expert
legatura(de cap):headkerchief legitim:legitimate
legatura(de carte):binding legitim(legal):legal
legatura(coperta):book cover legitim(justificat)(justificat):justified
legatura(relatie)(relatie):relation legitim(just)(just):just
legatura(contact)(contact):contact legitim(drept):right
legatura(contact)(contact):touch legitima:to identify|to prove smb.'s identity
legatura(armonie)(armonie):harmony legitima(un copil):to legitimate
legatura(unitate)(unitate):unity legitima(a justifica):to justify
legatura:liaison|<in ~ cu...>in legitimatie:identity/identification card
connection/conjunction with...|<in ~ cu... legitimitate:lawfulness|legitimacy
(de coniventa cu)>in complicity/collusion legiuit:v. legal
with...|<nu e nici o ~ intre...>there is no legiuitor:legislative
connection between...|<nu e nici o ~
legiuitor:legislator|lawgiver|<corpurile
intre...>... have nothing in common
legiuitoare>legislative bodies
lege:law
legiune:legion
lege(regula):rule|religion
leguma:vegetable
lege(datina):tradition
legumicol:vegetable...
lege(obicei):custom|v. legalitate|<~a
legumicultor:vegetable gardener|market
gravitatii>the law of gravity|<~
gardener
electorala>election law|<~
nescrisa>custom|<~ legumicultor:truck gardener
nescrisa>tradition|<legile dezvoltarii legumicultura:vegetable growing|market
societatii>the laws of social gardening
development|<legile jocului>the rules of the legumicultura:truck gardening
game|<articol de ~>article of law|<dupa ~, leguminoase:leguminous plants
legendar:legendary leguminos:leguminous
legendar(mitic):mythical lehamite:disgust|dislike|<a-i fi ~ de ceva>to
legenda:legend be sick of smth.|<a-i fi ~ de ceva>to be fed
legenda(mit):myth up with smth.
legenda(pe o harta):(list of) conventional lehuz...:v. lauz...
signs leit(aidoma):to a T
legenda(pe o diagrama):key (to diagram) leit(aidoma):all over
legenda(pe o moneda):legend leit(turnat):perfectly fitted|<a fi ~...>to be
legenda(textul unei ilustratii):caption the very image of...|<a fi ~...>to be the dead
leghe:league spit of...
legifera:to legislate lejer:light
legionar:iron-guardist lejer:lightly
legislativ:legislative|<organ ~>legislative lele(sora)(sora):sister
body|<putere ~a>the legislature lele(matusa)(matusa):aunt
legislatura:legislature|<legislatura>period lele(femeie tinara)(femeie tinara):young
during which a legislative body functions woman
legislatie:legislation lele(fata)(fata):girl
lele(iubita)(iubita):love

621
lele(iubita)(iubita):sweetheart|profligate|libe lenevie:v. lene
rtine lenevos:v. lenes
lele(tirfa):whore|<fecior/pui/fiu de lengana:v. legana
~>bastard|<fecior/pui/fiu de ~ leninism:Leninism
(smecher)>sly/dry boots|<fecior/pui/fiu de
leninist:Leninist
~ (smecher) sl.>downy cove|<fecior/pui/fiu
de ~ (ticalos)>scoundrel|<fecior/oui/fiu de lenitiv:lenitive
~ (ticalos) sl.>bounder lenjereasa:seamstress
lelita:v. lele lenjerie:body linen|underwear
lemn:wood lenjerie(de pat):bedclothes|underlinen
lemn(bucata de ~):piece of wood lenjerie:undies
lemn(bat):stick lenjuri:v. lenjerie
lemn(bucata de ~ de foc):log lent:slow
lemn(bucata de ~ de foc):billet lent:slowly
lemn:wood|<~ ciinesc bot.>privet lenticular:lenticular
(Ligustrum vulgare)|<~ dulce bot.>liquorice lentila:lens
(Glycyrrhiza glabra)|<~e de lentila(lupa):magnifying glass
foc>firewood|<~e de foc>fuel|<~ul leoaica:lioness
Domnului bot.>(Artemisia abrotanum)|<a
se face de ~ (a amorti)>to be benumbed|<a leoarba:gab|(potato) trap|<taca-ti
se face de ~ (a ramine mut)>to be leoarba!>hold your jaw!|<taca-ti
dumbfounded|< leoarba!>shut up!|<taca-ti leoarba! sl.>stash
it!
lemnar(dulgher):carpenter
leoarca(si ud ~):dripping wet
lemnar(taietor de lemne):woodcutter
leonin:leonine|lion-like|<contract ~
lemnarie(lemne):wood jur.>leonine convention
lemnarie(cherestea):timber leopard:leopards
lemnarie(depozit):wood yard lepada(a arunca):to hurl
lemnarie(meseria lemnarului):carpentry lepada(a lasa sa cada):to let fall/drop
lemnarie(meseria lemnarului):woodcutting lepada(a arunca):to fling
lemnarie(material):wood material lepada(a arunca):to throw
lemnos:wooden lepada(a arunca la o parte):to throw away
lemnos:ligneous lepada(a pierde):to lose
lenaj:woollen material lepada(a pierde):to shed
lenaj:woollens lepada(blana):to cast
lene:idleness|laziness|sloth lepada(parul):to shed
lenes:lazy|slothful lepada(pielea, penele):to shed
lenes(inactiv):idle lepada(pielea, penele):to cast (off)
lenes(indolent):indolent lepada(d. pomi):to shed
lenes(inert):inert lepada(d. pomi):to cast off
lenes:lazily etc. lepada(haina etc.):to take off
lenes:lazy person|sluggard|lazybones lepada(a avorta):to bring forth prematurely
lenes:sloth (Bradypus) lepada(d. animale):to slink
lenevi:to (be) idle|to slug|to lounge|to lepada(d. animale):to cast
laze|to dawdle
lepada(d. animale):to slip
lenevi:to lollop

622
lepada(a parasi):to leave lesne(usor):easily|<~ crezator>credulous|<~
lepada(a parasi):to abandon crezator>easy/light of belief
lepada(a parasi):to relinquish lesnicios(usor):easy
lepada(a renunta la):to give up lesnicios:easily
lepada(a renunta la):to renounce lespede:plate|slab|flag
lepada(un obicei etc.):to throw off lespede(de trotuar):flagstone
lepada(un obicei etc.):to break (off) lespede(de mormint):gravestone|tombstone
lepada(un obicei etc.):to leave off lest:deadweight
lepada(a abjura):to abjure les:corpse|dead body
lepada(a abjura):to forswear les(de animal):carcass
lepada(a lasa undeva):to leave lesie:lye wash
lepada(a avorta):to miscarry lesie(in spalatorii):buck
lepada(a avorta):to have a miscarriage lesie(in spalatorii):steep
lepada(d. animale):to slink lesie(solutie alcalina):alkaline solution
lepada(d. animale):to cast young|<a se ~ lesietic:alkaline
de... (un obicei)>to leave off...|<a se ~ de... lesietic(cenusiu):grey
(un obicei)>to break (off)...|<a se ~ de... (un lesietic(mohorit):gloomy
prieten etc.)>to disown|<a se ~ de... (un lesietic(salciu):brackish
prieten etc.)>to disavow|<a se ~ de... (a
lesin:swoon|fainting fit|v. sfirseala|<a cadea
tagadui)>to deny|<a ~ masca fig.>to throw
intr-un ~>v. lesina
off/drop the mas
lesina:to faint (away)|to swoon|<a ~ de
lepadare:letting fall etc. v. lepAda|<~ de
ris>to split/burst one`s sides with laughing
sine>self-denial
lesinat:seized with faintness|in a swoon|in a
lepadatura(avorton):child of untimely birth
dead faint
lepadatura(monstru):abortion
lesinat(slabit)(slabit):faint
lepadatura(monstru):monster
lesinat(de dragoste):love-sich|<~ de
lepadatura(monstru):freak foame>faint with hunger|<~ de
lepadatura(ticalos)(ticalos):villain oboseala>dropping with fatigue
lepadatura(ticalos)(ticalos):scoundrel letargic:lethargic(al)
lepadatura(om de nimic)(om de letargie:lethargy
nimic):nonentity letargie:death trance
lepadatura(om de nimic)(om de nimic):a leton:Lett(ic)|Lettonian|Lettish
nobody
leton:Latvian
lepadatura(degenerat):degenerate
letona(limba ~):Lettic
lepidodendron:lepidodendron
letona(limba ~):Lettish
lepidoptere:lepidoptera
letopiset:chronicle
lepra(d. cineva)(d. cineva):dirty dog
letopiset(anale):annals
lepra(ticalos)(ticalos):villain
leu:Rumanian coin and monetary
lepra(ticalos):scoundrel v. Si lepAdaturA unit.|<partea ~lui>the lion`s share
lepros:leprous leuca:support for the sides|stud stave|<lovit
lepros:leper cu leuca (ticnit)>off one`s nut/chump|<lovit
leprozerie:leper hospital cu leuca (ticnit)>potty|<lovit cu leuca
lesbiana:Lesbian (ticnit)>dotty|<lovit cu leuca (beat)>half-
seas-over|<lovit cu leuca (beat)>three
sheets in the wind

623
leucemie:leucocythaemia liber(gratuit):gratis
leucocita:white cell/corpuscle liber(gratuit):free of charge
leucocitoza:leucocytosis liber(disponibil):available
leucom:albugo liber(d. timp, ore):leisure
leucoree:whites liber(d. zi):off
leustean:lovage (Levisticum) liber(d. drum):clear
leva:leva|Bulgarian monetary unit liber(d. drum):open
levantin:Levantine liber(neocupat):vacant
levata:trick liber(neocupat):unengaged
levantica:lavender (Lavandula) liber(d. taxi):for hire
leviatan:Leviathan liber(gol):empty
levier:lever liber(d. persoane):free
leviga:to leach liber(d. persoane):disengaged
levigare:leaching liber(care nu are serviciu):off duty
levuloza:fructose liber(natural):natural
lexic:vocabulary liber(natural):free
lexical:lexical|word...|<fondul principal liber(desfacut):free
~>basic word stock liber(desfacut):loose
lexicograf:lexicographer liber(neimpiedicat):free
lexicografic:lexicographical liber(neimpiedicat):unhampered
lexicografie:lexicography liber(neimpiedicat):unhindered
lexicolog:lexicologist liber(spontan):spontaneous
lexicologic:lexicological liber:go-as-you-please
lexicologie:lexicology liber(gratios):free
lexicon:lexicon liber(gratios):gracious
lexicon(dictionar):dictionary liber(gratios):smooth
leza(a nedreptati):to wrong liber:uncombined
leza(a rani):to wound liber:bast
leza(a rani):to injure liber:freely etc.
leza(interesele etc.):to prove injurious to liber(a vorbi):extempore
leza(interesele etc.):to endanger liber(a vorbi):offhand|<liber profesionist
leziune:injury|hurt|lesion pl.>the professions|<~ arbitru>free will|<~
leziune(rana):wound schimbist>free trader|<~ cugetator>free
lezmajestate(crima de ~):lese-majesty thinker|<~ de...>free from...|<~ de
prejudecati>free from prepossession|<~
liana:(tropical) creeper
profesionist>professional man|<arma ~a
liant:binding material sport>sighting rifle|<cu ochiul ~>wit
libarca:black beetle (Blatta orientalis) libera:to transfer to the reserve
libatie:libation|drink offering libera(mina etc.):to disengage|v. elibera
libelula:libellula (Libellula) libera:to be transferred to the reserve
liber:free liberal:liberal
liber(independent):independent liberal:liberally
liber(autonom):autonomous liberalism:liberalism
liber(suveran):sovereign liberalitate:liberality|generosity

624
libert:affranchised Roman slave poetica>poetic licence|<a-si lua licenta>to
libertate(absenta constringerii):freedom take one`s degree
libertate(mai ales abstract):liberty licentia:to dismiss|to sack|to lay off
libertate(mai ales ca abuz):license licentiat:licentiate|<~ in drept
libertate(de a alege):choice aprox.>bachelor of laws|<~ in litere
aprox.>bachelor of arts|<~ in litere
libertate(de a dispune):leave|<~a
aprox.>B.A.|<~ in stiinte aprox.>bachelor
cuvintului>freedom of speech|<~a de
of science|<~ in stiinte aprox.>B.Sc.
constiinta>liberty of conscience|<~a de
constiinta>religious liberty|<~a licentios:licentious|ribald
intrunirilor>freedom of assembly|<~a liceu:secondary school|lycee
presei>freedom of the press|<~ lichea(lingau):flunkey
individuala>personal liberty|<in ~>at lichea(lingau):toady
large|<in ~ (liber)>free|<a da cuiva ~ lichea(lingau):toad-eater
libertin:licentious|dissolute lichea(netrebnic):dirty/shabby fellow
libertin:libertine|rake lichea(netrebnic):scurvy knave
libertinaj:libertinage|libertinism lichefia:to liquefy
libidinos:libidinous|lewd lichefiere:liquefaction
librar:bookseller lichelism(servilism):flunkeyism
librarie(ca magazin):bookshop lichelism(servilism):toadyism
librarie(ca magazin):bookseller`s lichelism(ticalosie):rascaldom
librarie(ca ocupatie):book trade lichen:lichen
librarie(ca ocupatie):bookselling lichid:liquid
libret:book lichid(d.orice substanta care curge):fluid
libretist:librettist lichid(d. bani):ready
licar:sparkle|glitter lichid:liquid|fluid
licar(scinteie):spark lichid(bautura):drink
licari(implicind intermitenta):to sparkle lichida(in diferite sensuri):to liquidate
licari(implicind si reflectarea):to glitter|to lichida(in diferite sensuri):to abolish
shimmer|to gleam
lichida(in diferite sensuri):to end
licari(implicind o lumina slaba):to
lichida(o afacere):to wind up
glimmer|to glance
lichida(o socoteala):to clear
licari(a straluci):to shine
lichida(o socoteala):to settle
licari(a straluci brusc):to flash
lichida(a sterge, a uita):to wipe out
licari(d. stele):to twinkle
lichida(a termina cu):to do away with
licari:to gleam
lichida(a ucide)(a ucide):to do for
licarire:sparkling etc. v. licAri|v. licar
lichida(a ucide):to do in
liceal:secondary-school...
lichida:to be liquidated etc.
licean:<licean>pupil at a secondary
school/at a lycee lichida:to go into liquidation
licenta:(licentiate`s) degree|licence|abuse of lichidare:liquidation etc. v. lichida
liberty|licentiousness lichidator:liquidator
licenta(brevet):license lichior:liqueur
licenta(brevet):licence|<~ in drept>degree licit:lawful
in law|<~ in litere>degree in arts|<~ licita:to bid (at an auction)
licita:to (sell by) auction

625
licitant:auctioneer|bidder liliachiu:liliac (-coloured)
licitatie:(sale by) auction liliputan:Lilliputian
licoare:nectar|delicious beverage liman(tarm):bank
licoare(bautura):liquid liman(coasta):coast
lictor:lictor liman(port)(port):port
licurici:glow worm (Lampyris noctiluca) liman(port):harbour
lider:leader liman(laguna):lagoon
lied:lied liman(estuar):estuary
lift:lift liman:haven
lift:elevator limb:limb
lift(la bucatarie):rising cupboard limbaj:language
lift(la bucatarie):dumb waiter limbaj(vorbire):speech
lifta(venetic)(venetic):alien limbaj(mod de a vorbi):way/manner of
lifta(pagin):heathen speaking
lifta(ticalos):vile creature limbaret:v. limbut
lifta(ticalos):wretch limba:tongue
lifta(ticalos):dirty rotter limba(vorbire):speech
lifta(ticalos):skunk limba(vorba):word
liftier:lift attendant|lift boy limba(glas):voice
ligament:ligament limba(popor)(popor):people
ligatura:ligature limba(popor)(popor):nation
ligatura:ligature limba(de clopot):(bell) clapper
liga:league|confederacy limba(de clopot):tongue of a bell
liga(alianta):alliance limba(de ceasornic):hand
lighean:basin limba(pendul):pendulum
lighioana(animal):animal limba(de pantof):tongue
lighioana(insecta):insect limba(de incaltat pantofii):shoe horn
lighioana(animal):beast limba(lama):blade
lighioana:brute limba(de catarama):tongue
lighioana(animal salbatic):wild beast limba(de balanta):arm
lighioana:beast limba(de balanta):hand
lighioana(monstru):monster limba(fisie):strip
lighioana:fowls|poultry limba(de foc):tongue
lignificare:lignification limba(flacara):flame|<limba broastei
lignina:lignin bot.>water plantain (Alisma
plantago)|<limba
lignit:brown coal
romana>Rumanian|<limba marii
lihni:<a i se ~ de...>to be ready to faint bot.>candytuft (Iberis)|<limba romana>the
with... Rumanian language|<limba sarpelui
lihnit(de):ready to faint (with) bot.>adder`s tongue
lihnit(de):starveling (Ophioglossum)|<limba mielului
lihnit(de):starving bot.>(shop) borage (Borrago)|<limba va
liliac:flittermouse (Vespertilio) limbric:belly/round worm
liliacee:liliaceae limbut:talkative|garrulous

626
limbut:gabby limpede(inocent):innocent
limbut:chatterbox|prater limpede(d. voce):clear
limbutie:chattering|prating|chitchat limpede(d. voce):crystal...
limfatic:lymphatic limpede(usor de inteles):clear
limfatism:lymphatism limpede(usor de inteles):easily
limfa:lymph understood|<a avea o idee ~ despre...>to
limfocita:lymphocyte have a clear idea of...
limita:to limit|to restrict limpezi(rufele):to swill
limita(la):to limit oneself (to) limpezi(a face mai clar):to make clear
limitare:limitation|restriction limpezi(un mister etc.):to clear up
limitare:parochialism limpezi(a filtra):to filter
limitat:limited|restricted limpezi(a filtra):to strain
limitat(redus):scanty limpezi(a curata):to purify
limitat:hidebound limpezi(un lichid):to clarify
limitativ:limitary|limiting|limitative|restricti limpezi(rufele):to rinse
ng limpezi(d. un lichid):to clarify
limita(mai ales in timp)(mai ales in limpezi(d. un lichid):to settle
timp):(dead) line limpezi(d. vreme etc.):to clear up
limita:limiting value|<~ de virsta>age limpezi(a deveni clar):to become clear
limit|<fara ~>limitless|<fara limpezi(a deveni clar):to clarify|v. lamuri
~>unbounded|<in limita posibilitatilor>as limpeziciune:clearness
far as possible|<la ~>just on the line|<a
limpezime:v. limpeziciune
depasi orice ~>to pass all bounds|<a
pune/fixa o ~ (cu dat.)>to set a limit to... limuzina:saloon car|sedan|limousine (car)
limitrof(cu):limitrophe (to) lin(linistit):quiet
limitrof(cu):adjacent (to) lin(linistit):calm
limnologie:limnology lin(incet):slow
limonada:lemonade lin(d. panta etc.):gentle
limonit:limonite lin(d. panta etc.):gently-sloping
limpede:clear lin(blind):gentle
limpede(d. stil etc.):lucid lin(blind):mild
limpede(deslusit):distinct lin(dulce):sweet
limpede(fara nori):serene lin(neted):smooth
limpede(transparent):transparent lin(neted):even
limpede(transparent):limpid lin:tench (Tinca vulgaris)
limpede(curat):pure lin:quietly etc.
limpede(stralucitor):bright linarita:wild/toad flax (Linaria vulgaris)
limpede(vadit):clear lindina:nit
limpede(vadit):obvious lineal:comb strip
limpede(vadit):evident lineal(la masina de cusut):guiding rule
limpede(vadit):manifest lingau(mincau):glutton
limpede(sigur):sure lingau:boot-licker
limpede(cinstit):honest linge:to lick
limpede(curat):pure linge(o mincare):to lick up

627
linge:to toady liniat:ruled|<hirtie ~a>ruled paper
linge:to beslobber each other|<a se ~ pe linie(in diferite sensuri):line
bot>to be too late in the field|<a se ~ pe linie(serie):series
bot>to go (and) whistle for it|<te-ai lins pe linie(directie):direction
bot!>you may whistle for it!|<te-ai lins pe
linie(chip, mod):manner
bot!>nothing doing!|<~ blide>sponger|<a-si
~ buzele>to lick one`s lips|<a-si ~ linie(contur):outline
degetele>to l linie(rigla):ruler|<~ aeriana>air line|<~
lingoare:typhoid (fever) curba>curved line|<~ de autobuz>bus
line/service|<~ de cale ferata>railway
lingotiera:ingot mould
line|<~ de conduita>line of conduct|<~ de
lingou:ingot conduita>policy|<~ de fund tenis>base
lingual:lingual line|<~ de forta fiz.>line of force|<~ de
lingurar:spoon maker forta pl. fig.>outlines|<~ de forta pl
lingurar(tigan):Gypsy liniere:ruling of copybooks etc.
lingura:spoon linioara(cratima):hyphen
lingura(de masa):table spoon liniste(abs. zgomotului si miscarii):stillness
lingura(polonic):ladle liniste(abs. zgomotului si miscarii):poetic
lingura(continutul):spoonful still
lingura:spoon|<lingura pieptului liniste(idem accent. abs.
anat.>collar bone|<lingura pieptului framintarii:quiet(ness)
anat.>clavicle liniste(tacere):silence
lingurea:v. lingura pieptului liniste(calm):calm
lingurica:v. lingurea liniste(pace):peace
lingurita(de ceai):(tea) spoon liniste(nu vorbiti):stop talking!|<in ~>in
lingurita(de desert):dessert spoon silence|<in ~>calmly|<in ~>quietly
linguroi:ladle linisti:to calm
lingusi:to flatter|to fawn upon|to cringe to linisti(durerea):to assuage
lingusi(pe linga):to fawn (upon) linisti(a mingiia):to comfort
lingusi(pe linga):to cringe (to) linisti(sa nu se nelinisteasca):to reassure
lingusi(pe linga):to bootlick (smb.) linisti(sa nu se nelinisteasca):to set at
lingusire:flattering etc. v. linguSi rest/ease
lingusire(ca act):flattery linisti(un copil):to quieten
lingusire(ca act):cringing linisti(un copil):to soothe
lingusire(ca act):fawning linisti(constiinta):to soothe
lingusitor:flattering etc. v. linguSi linisti(constiinta):to salve
lingusitor:flatterer|flunkey|toady linisti(a se calma):to calm/settle/quiet down
lingvist:linguist linisti(d. cineva care e nelinistit):to
compose oneself
lingvistic:linguistic
linisti(d. cineva care e nelinistit):to make
lingvistica:linguistics
one`s mind easy
linia:to rule|to mark with lines
linisti(a se odihni):to (have a) rest
liniar:linear
linisti(a inceta):to cease
liniar(drept):straight
linisti(d. vint):to abate
liniar:straight|<desen ~>geometrical
linisti:to be calmed etc.|<linisteste-
drawing|<masuri ~e>measures of lenght
te!>compose yourself!|<savantul nu se va ~

628
pina cind...>the scholar will never know lipi(un afis etc.):to hang
rest until... lipi(a fixa):to fix
linistit(fara zgomot si miscare):still lipi(a atasa):to attach
linistit(idem, plus netulburat):quiet lipi(o casa etc.):to coat
linistit(fara zgomot, implicind lipi(a suda):to solder
misc.):noiseless lipi(autogen):to weld
linistit(calm):calm lipi(d. ochi):to close
linistit(senin):serene lipi(d. ochi):to stick
linistit(pasnic):peaceful lipi(a fi lipicios):to be sticky/clammy
linistit(tacut):silent lipi:to be glued etc.|<a se ~ de... (cineva,
linistit(netulburat):untroubled ceva)>to stick to...|<a se ~ de... (cineva,
linistit(netulburat):unruffled ceva)>to adhere to...|<a se ~ de... (a
linistit(incet):slow acosta)>to accost|<a se ~ de... (a bate la
linistit(blind):gentle cap)>to importune...|<a se ~ de... (a bate la
cap)>to worry...|<a se ~ de... (a bate la
linistit:quietly etc.
cap)>
linistitor:reassuring etc. v. liniSti
lipici(nuri)(nuri):grace
liniuta:line|dash|<~ de unire>hyphen
lipici(nuri)(nuri):charm
linograf:linograph
lipici(clei):glue
linogravura:woodcut
lipici(clei):paste|<cu ~>taking|<cu
linoleum:linoleum ~>fetching
linoleum(imprimat):oilcloth lipicios:sticky
linotip:linotype (machine) lipicios(viscos):viscous|v. cu lipici
linotipist:linotyper lipie:flat loaf of bread
lins:liched etc. v. linge lipit:stuck etc. v. lipi|<sarac ~>(as) poor as
lins(d. par):sleek a churchmouse
lins(d. par):smoothed lipitoare:parasite
linsa:to lynch lipitor:<~ de afise>bill sticker/poster
linsaj:lynching lipitura:rough cast
linte:lentil (Lens esculenta) lipom:lipoma
lintita:frog foot (Lemna minor) lipovan:v. lipovenesc
lintoliu:v. giulgiu lipovenesc:Lippovan
linx:lynx (Lynx lynx) lipsa(absenta):absence
liota:v. droaie lipsa(absenta sau insuficienta):lack
lipan:v. brusture lipsa(absenta sau insuficienta):want
lipaza:lipase lipsa(neprezentare):failure to appear
lipai:to scrape/shuffle one`s feet lipsa(neprezentare):shortcoming
lipca:<a sta ~>to stick like a burr lipsa(imperfectiune):imperfection
lipi(cu clei):to glue lipsa(defect):defect
lipi(cu faina si apa):to paste lipsa(neajuns):drawback
lipi(cu guma arabica):to gum lipsa(greseala):mistake
lipi(unul de altul):to glue together lipsa(greseala):error
lipi(unul de altul):to paste together lipsa(greseala):fault
lipi(un afis etc.):to stick lipsa(nevoie):need

629
lipsa(jena materiala):straitened electorala>register (of votes)|<a intocmi o
circumstances ~>to draw up a list
lipsa(saracie):poverty lisita:moor hen (Fulica atra)
lipsa(privatiune):privation|<~ de litanie:litany|rigmarole|rambling story
bani>scarcity of money|<~ de bani (a litarga:litharge
cuiva)>straits|<~ de bani (a literal:literal
cuiva)>pecuniary embarrassment|<~ de
literalmente:literally
drepturi>lack of rights|<~ de
grija>carelessness|<~ de grija>light- literar:literary
hearted-ness|<~ de ploaie>absence of literar:literarily
rainfall|<~ de raspundere>irresponsibil literat:man of letters|literary man
lipsi(a fi absent):to be absent/missing literatura:literature
lipsi(a fi absent)(a fi absent):to make literatura(bibliografie):bibliography
default literatura(bibliografie):reference
lipsi(a nu se gasi):not to be found/available material|<~ comparata>comparative
lipsi(a nu se gasi/a fi insuficient:to fail literature|<~ de anticipatie>science
lipsi(a nu se gasi/a fi insuficient:to fall short fiction|<~ stiintifico-fantastica>science
fiction
lipsi(d. ceva esential):to lack
litera:letter
lipsi(a fi nevoie):to be wanted/needed
litera(caracter):character
lipsi(de):to deprive (of)
litera:letters|literature|<litera legii>the letter
lipsi(a refuza):to refuse
of the law|<~ cu ~>to the letter|<~
lipsi(a renunta):to renounce|<a-i ~...>to cursiva>italic|<~ mare>capital (letter)|<~
want...|<a-i ~...>to lack...|<a-i ~... (a avea mica>small letter|<om de litere>man of
nevoie de)>to need...|<a-i ~... (a avea letters|<a ramine ~ moarta>to remain dead
nevoie de)>to stand/be in need of...|<a-i ~... letter
(a nu-i ajunge)>to be short of...|<a-i ~ ...
litiaza:lithiasis
(cineva, a duce dorul cuiva)>to miss...|<asta
mai lipsea litiera:v. lectica
lipsit:destitute|needy litigios:litigious
lipsit(sarac):poor|<~ de inima>heartless|<~ litigiu:litigation
de inima>callous|<~ de litiu:lithium
minte>unreasonable|<~ de minte>unwise litograf:lithographer
lira:lyre-shaped group of lines litografia:to lithograph
lira(moneda):lira litografic:lithographic
lira(sterlina):pound|<pasarea ~ ornit.>lyre litografie:lithography
bird litografiere:lithographing
liric:lyric(al) litoral:coastline|littoral|seaside|<pe ~>at the
liric:sentimental seaside
lirica:lyricism|lyrical poetry litosfera:lithosphere
lirism:lyricism litota:litotes
lisa:rail rod litra:quarter of a litre|quarter of a
liseza:smoothing machine kilogramme
lista:list litru:litre
lista(catalog):catalogue|<~ de lituana:Lithuanian (language)
candidati>panel of candidates|<~ lituanian:Lithuanian
liturghie:liturgy|mass

630
liturghier:missal|ordinal linga(in comparatie cu):in comparison
liturgic:liturgical with|<pe ~ (din apropierea)>about...|<pe ~
lita:stranded wire (din apropierea)>around...|<pe ~ (la)>at|<pe
~ (la)>with|<pe ~ (in afara de)>besides|<pe
livada:orchard
~ (in afara de)>in addition to...|<pe ~
livada(pajiste):lawn ca...>besides...|<de ~>near...|<de ~
livada(pajiste):meadow (implicind deplasarea)>from (one`s side)
livada(pajiste):lea linos:woolly|fleecy
livid:ghastly (pale)|livid lob:lobe
lividitate:lividity|lividness lob(al urechii, si):flap
livra:to deliver lobat:lobate
livra(a furniza):to furnish loboda:notch/pig weed (Atriplex)
livrabil:ready for delivery lobul:lobelet
livrare:delivery|furnishing loc:place|spot
livra:pound loc(pozitie):position
livrea:livery loc(spatiu):room
livresc:book... loc(la teatru etc.):seat
livresc(d. spirit etc.):bookish loc(portiune):lot
livret:<~ de economii>savings-bank loc(portiune):portion
book|<~ militar>(soldier`s) record|<~ loc(de pamint):plot
militar (de rezervist)>(reservist`s) small
loc(cimp):field
book
loc(mosie):estate
lizibil:legible
loc(tinut:tara)country
liziera(de tesatura):selvage
loc(regiune):region
liziera(margine de padure):skirt
loc(regiune):part
liziera(de tesatura):list
loc(localitate):place
lina:wool
loc(localitate):locality
lina(artificiala):lanital|<lina broastei>v.
matasea broastei|<lina de aur mit.>the loc(scena):scene
Golden Fleece|<~ de lemn>wood loc(pasaj):passage
wool/fibre|<~ in ~>all wool|<~ tunsa/de loc(serviciu):job
tuns>worsted|<~ vegetala>vegetable loc(serviciu):post
wool|<de ~>wool...|<de ~>wool(l)en loc(serviciu):berth
linarie:wool-spinning mill loc(serviciu):billet
linarita:v. bumbacarita loc(prilej):opportunity|<de pe
linced:weak|feeble ~>standing|<din ~ in ~>here aud there|<~
linced(ofilit):withered de casa>house lot|<de pe ~>without
lincezeala:weakness|languor moving|<din ~ in ~ (incoace si incolo)>to
lincezeala(toropeala):torpor and fro|<~ comun>commonplace|<din
~>from the place|<din ~ in ~ (incoace si
lincezeala(apatie):apathy
incolo)>up and down|<~ de
lincezeala:flatness intilnire>(appointed) me
lincezi:to languish|to pine|to waste away local:local
lincezi:to stagnate local(cladire):building
linga:near (to)|beside|by the side of|close to local(restaurant):restaurant
linga(nu departe de):not far from local(restaurant):public house

631
local(restaurant):pub locuinta(casa):house|<a se stabili cu
local(de dans):dancing saloon/amer. locuinta la...>to take up one`s lodgings at...
hall.|<anestezie ~a med.>local anaesthesia locuit:inhabited
localitate:locality|place locuitor:inhabitant
localiza:to localize|to limit locutiune:phrase
localiza(un incendiu):to bring under control loden:shag|shag overcoat
localiza:to (be)come localized sau limited loess:loess
localnic:native logaritm:logarithm|<tabla/tabela de ~i>table
locas:dwelling of logarithms
locas(casa):house logaritmic:logarithmic
locas:slot logic:logical
locatar:lodger logic:logically
locatar(chirias):tenant logica:logic
locativ:living|tenant`s... logician:logician
locativ(d. valoare):rental logistica:logistics
locativ:locative (case) logodi:to betroth
locatie:tenancy logodi:to affiance
locatie:demurring logodi(cu):to become engaged (to)
loco:loco logodna:betrothal|engagement|<inel de
locomobil:locomotive ~>engagement ring
locomobila:transportable steam engine logodnic:fiance|one`s intended
locomotiva:locomotive logodnic:betrothed
locomotiva(cu aburi):steam locomotive logodnica:fiancee etc. v. Si logodnic
locomotiva(electrica):electric logofat:chancellor v. vAtaf|<~ de
locomotive|engine obiceiuri>master of ceremonies
locomotor:locomotor(y) logogrif:logogriph
locomotie:locomotion logogrif:puzzle
locotenent:v. loctiitor|<~ colonel logoree:garrulousness|loquacity
mil.>lieutenant colonel|<~ major logos:logos
mil.>senior lieutenant logos(discurs):speech
locotenenta:<~ domneasca ist.>deputies of logos(morala):lecture
the hospodar|<~ domneasca ist.>ad-interim logos(morala):jaw
rulers loial(fidel):loyal
locotractor:light railway motor tractor loial(fidel):faithful, true
locsor:a little bit of a place loial(cinstit):honest
loctiitor:deputy|locum tenens|caretaker|<~ loial(cinstit):fair
politic>political instructor
loial(sincer):sincere
locui:to live|to reside|to dwell|<a ~ in...>to
loial:loyally etc.
live/dwell in...|<a ~ in... (o casa si)>to
inhabit... loialitate:loyalty|fidelity
locuibil:habitable loialitate(cinste):uprightness
locuinta:dwelling (place)|residence|abode loialitate(cinste):fairness
locuinta:tenement loialitate(sinceritate):sincerity
loitra:waggon ladder

632
loja:box lot(de marfuri):batch
loja(mic compartiment):cabin lot(de marfuri):parcel
loja(mic compartiment):lodge lotca:(long) boat
loja(~ masonica):(freemasons`) lodge loterie:lottery
loja:cell loterie:matter of chance
lombar:lumbar loto:lotto
lombard:Lombard loan loto(concret):lotto set
londonez:London... loto(loterie):lottery
londonez:cockney lotus:lotus (Nymphaea lotus)
londonez:Londoner lotiune:shampoo(ing)
londonez:cockney lotiune:lotion
longevitate:longevity|long life lovi:to strike|to smite
longitudinal:longitudinal lovi(a izbi):to hit
longitudine:longitude|<la 5 grade ~ lovi(cu palma):to slap
estica>in (the) longitude (of) 5 gr. east lovi(a bate):to beat
lopata:shovel lovi(violent si cu zgomot):to slam
lopata(hirlet):spade lovi(iute si cu zgomot):to clap
lopata(visla):oar lovi(a da un ghiont) (cu cotul):to nudge
lopata:lunary (Lunaria)|<cu lopata (din lovi(a da un ghiont) (cu cotul):to buffet
belsug)>in abundance|<cu lopata (cu lovi(a da un ghiont) (cu cotul):to thump
toptanul)>by heaps/armfuls|<sapa si
lovi(a da un ghiont) (cu cotul)(a da un
lopata>death|<a da la ~>to winnow|<a da la
ghiont) (cu cotul):to walk into
~>to fan
lovi(usor):to pat
lopata:to row
lovi(usor):to tap
lopatar:rower|oarsman
lovi(usor):to dab
lopatar(barcagiu):boatman
lovi(cu ceva lat):to spank
lopatar:spoon bill (Platalea leucorodia)
lovi(cu pumnul, pe cineva):to cuff
lor:their
lovi(a ciocani):to hammer
lor:(to) them|<a, al, ale, ai ~ pron.
pos.>theirs lovi(cu cureaua):to leather
lord:lord lovi(a biciui):to whip
lorn(i)eta:opera glasses lovi(a biciui):to lash
lornion:pince nez|eyeglasses lovi(cu ceva lat sau greu):to whack
lornion(monoclu):monocle lovi(puternic):to swinge
lostrita:huck (Salmo hucho) lovi(cu bastonul):to cane
lot(portiune):lot lovi(cu piciorul):to kick
lot(portiune):portion lovi(a atinge):to touch
lot(parte):share lovi(d. fulger):to strike
lot(parte):part lovi(a nimeri):to hit
lot(de pamint):plot lovi(a ajunge pina la):to reach
lot(mic):strip lovi(a ataca):to attack
lot(de oameni):group lovi(a asalta):to assail
lot(de oameni):batch lovi(d. o nenorocire etc.):to strik
lot(de marfuri):lot lovi(d. o nenorocire etc.):to overtake

633
lovi(d. o nenorocire etc.):to befall lovitura(actiune reprobabila):go
lovi(a apuca):to seize lovitura:drive
lovi(a jigni):to hurt lovitura(cu capul):heading|<~ de
lovi(a jigni):to injure gratie>finishing stroke|<~ de pedeapsa
lovi(a ofensa):to offend sport>penalty (shot/kick)|<~ de stat>coup
d`etat|<~ de trasnet si fig.>thunderbolt|<~
lovi(a rani):to wound
libera fotbal>free kick|<~
lovi(a nedreptati):to wrong mortala/fatala>death blow|<~
lovi(a face rau):to harm norocoasa>fluke|<~ principala pol.,
lovi(a prejudicia):to prejudice mil.>spearhead|<~ sub centura>d
lovi(a compromite):to compromise loz:lottery ticket
lovi(a se potrivi)(a se potrivi):to suit lozie:osier (Salix cinerea)
lovi(a se potrivi)(a se potrivi):to be lozinca:slogan
convenient lua:to take
lovi(d. cineva):to hurt oneself lua(a pune mina pe):to take up
lovi(d. cineva):to get hurt lua(a pune mina pe):to take hold of
lovi:to strike|<lovi refl. reciproc>to lua(a pune mina pe):to lay hold of
knock/strike against each other|<a se ~ lua(a ajunge la):to get at
de...>to come up/knock against...|<a se ~
lua(brusc):to snatch
de...>to bang against...|<a se ~ de... (a se
ciocni de)>to run (slap) into...|<a se ~ de... lua(brusc):to catch up
(d. cineva)>to barge into...|<a se ~ de... (a lua(in brate, intre miini):to clasp
da de lua(jos):to take down
lovire:striking etc. v. lovi lua(a prelua):to take over
lovitura:blow lua(a rapi, a fura):to rob smb. of
lovitura(la usa):knock lua(a priva de):to deprive of
lovitura(bataie):beat lua(a apuca):to seize
lovitura(bataie):beating lua(a apuca):to grasp
lovitura(cu biciul):lash lua(a captura):to capture
lovitura(cu biciul):slash lua(a captura):to seize
lovitura(cu piciorul):kick lua(d. tren, pasageri):to take up
lovitura(cu pumnul):cuff lua(d. vase):to take in
lovitura(cu cotul):poke with the elbow lua(bilete):to take
lovitura(cu cotul):nudge lua(bilete):to book
lovitura(cu capul):butt lua(a dobindi):to acquire
lovitura(cu batul):blow lua(a dezbraca):to take off
lovitura(cu batul):shack lua(a minca):to eat
lovitura(de pumnal):stab lua(a bea):to drink
lovitura(cu toporul):stroke lua(a inghiti):to swallow
lovitura(cu toporul):chop lua(masa):to have
lovitura(napasta)(napasta):calamity lua(masa):to take
lovitura(ghinion)(ghinion):piece of ill luck lua(a imbraca):to put on
lovitura(atac):attack lua(a inlatura):to take away
lovitura(spargere):burglary lua(a capata):to get
lovitura(actiune reprobabila):try lua(a primi):to receive

634
lua(a lua in posesie):to take possession of luci(de bucurie):to beam (with joy)
lua(a gasi):to find luci(a izbucni):to break out
lua(a cumpara):to take lucid:lucid|clear
lua(a confisca):to confiscate lucid:lucidly|clearly
lua(a cuceri):to conquer luciditate:lucidity|clearness
lua(a contracta):to contract lucios:shiny|glossy
lua(pe cineva) (a stapini)(pe cineva) (a lucios(stralucitor, luminos):bright
stapini):to manage lucire:shining etc. v. luci
lua(a duce)(a duce):to cajole lucire(stralucire):radiance
lua(a incepe)(a incepe):to start lucire(luciu):gloss
lua(a incepe)(a incepe):to begin lucire(lumina):brightness
lua(a asuma)(a asuma):to assume lucitor:shining|sparkling, v. luci
lua(a asuma)(a asuma):to take on lucitor(stralucitor, luminos):bright
lua(a angaja)(a angaja):to engage lucitor(expresiv):expressive
lua(a inchiria)(a inchiria):to hire luciu(alunecos):slippery
lua(o boala)(o boala):to take luciu(neted):smooth
lua(o boala):to catch luciu(neted):even|v. lucios si lucitor|v.
lua(a se casatori):to marry lustruit
lua:to be taken etc.|<a se ~ de... (a luciu:brilliancy
incepe)>to begin...|<a se ~ de... (a se agata luciu(a otelului):glitter
de)>to catch at...|<a se ~ de... (a incepe)>to luciu(splendoare):magnificence
start...|<a se ~ de... (de mina)>to join...|<a
luciu(splendoare):splendour
se ~ de... (a incepe)>to set about...|<a se ~
dupa... (a merge dupa)>to go after...|<a luciu(glorie):glory|<saracie lucie>dire
poverty
luare:taking etc. v. lua|<~-
aminte>attention|<~-aminte>heed|<~- lucra:to work|to labour
aminte (grija)>care|<~ in lucra(a trudi):to toil
considerare>taking into lucra(a trudi):to toil hard
account/consideration|<cu ~- lucra(d.o masina):to work
aminte>attentively|<cu ~- lucra(d.o masina):to run
aminte>closely|<cu ~-aminte>carefully
lucra(d. o biblioteca):to be open
lubric:lustful|lewd
lucra(a avea efect) (asupra):to have an
lubricitate:lubricity|lust effect (upon)
lubrifiant:lubricating lucra(a avea efect) (asupra):to act (on)
lubrifiant:lubricant lucra(a functiona):to function
lucarna:skylight|light lucra(pamintul):to cultivate
luceafar:paragon lucra(pamintul):to till
luceafar(barbat frumos):Adonis|<~ul de lucra(pamintul):to dress
dimineata>morning star|<~ul de
seara>evening star lucra(a se ocupa cu):to deal with
lucerna:Spanish trefoil (Medicago sativa) lucra(a practica):to practise
luci:to shine|to gleam lucra(a cladi):to build
luci:to sheen lucra(a perfectiona):to improve
luci(a scinteia):to sparkle lucra(a prelucra):to work out
luci(a licari):to glisten lucra(pe cineva)(pe cineva):to sap

635
lucra(a urzi impotriva):to lucru(chestiune):matter
plot/scheme/machinate against lucru(chestiune):question
lucra:to be tilled etc.|<a ~ la...>to work lucru(chestiune):problem
at/on...|<masina nu lucreaza>the machine is lucru(situatie):situation
out of order|<a ~ noaptea>to work at
lucru(fapt):fact
night|<a ~ noaptea (citind etc.)>to burn the
midnight oil|<a ~ cu ziua>to work by the lucru(intimplare):occurrence
day lucru(intimplare):happening
lucrare:working lucru(efecte personale):chattels
lucrare(scriere):work lucru(efecte personale):things
lucrare(scriere):writing lucru(efecte personale):belongings
lucrare(realizare):realization lucru(efecte personale):luggage
lucrare(realizare):achievement lucru(efecte personale):traps
lucrare(fapta):deed|<~a pamintului>tilling lucru(mobila):furniture|<~ cu
of the ground|<~ de control>control bucata>piecework|<~ cu ziua>day
paper|<~ de diploma/de work|<un ~ de la sine inteles>a foregone
stat>graduation/diploma paper|<~ conclusion|<~ de mina>needlework|<~ de
literara>literary work|<lucrarile mina>fancy work|<un ~ de nimic fig.>a
conferintei>the debates/work/proceedings trifle|<un ~ de nimic fig.>a trifling
of the conference|<lucrari publice>public matter|<~ din topor>clumsy work|<~
works manual>handwork|<~ mare
lucrat:elaborate ludion:Cartesian devil
lucrativ:lucrative|paying|profitable lufar:blue fish (Pomatomus saltatrix)
lucratoare:(woman) worker lufa:loofah (Luffa egiptiaca)
lucrator:working|work... lugubru:lugubrious|dismal
lucrator(activ):active lugubru(d. o priveliste):baleful
lucrator(harnic):diligent lugubru(d. o prevestire):dire
lucrator(harnic):industrious lugubru:lugubriously etc.
lucrator(d. zile):working lui:his|its
lucrator:worker|workman|<~ cu lui:(to) him|(to) it|<al, a, ai, ale ~ pron.
ziua/zilier>day labourer pos.>his
lucratura:execution lujer:(thin) stem
lucratura(fason):fashion lulea:(tobacco) pipe|<beat ~ pop.
lucratura(arta):workmanship fam.>three sheets in the wind, v. Si
beat|<indragostit ~ fam.>over head and ears
lucratura:schemes
in love|<a lua/fura ~ua neamtului (a se
lucru:thing imbata) fam.>to get fuddled
lucru(obiect):object lumbago:lumbago
lucru(munca):work lume:world
lucru(activitate):activity lume(univers):universe
lucru(actiune):action lume(univers):cosmos
lucru(fapta):deed lume(sistem solar):solar system|world
lucru(fapta):act lume(pamint):earth|world
lucru(treaba):business lume(omenire):humanity
lucru(ocupatie):employment lume(omenire):mankind
lucru:thing lume(societate omeneasca):human society

636
lume(societate):society luminat(d. cineva):well-informed
lume(oameni):people luminat:illumination etc. v. lumina
lume(viata):life lumina:light
lume(viata):existence lumina(foc):fire
lume(regn):kingdom lumina:light
lume(regn):realm|<~a alba>this world|<~a lumina(invatatura):learning
celor mici>the young people|<~a lumina(cultura):culture
cinematografului/filmului>picturedom|<~a lumina(educatie):education
cinematografului/filmului>filmdom|<~a
lumina(intelepciune):wisdom
literelor>the world of letters|<~a mare>high
society|<~a mare fam.>the upper ten|<~a lumina:opening|v. pupila|<lumina
neagra>underworld|<~a noua>the New W lunii>moonlight|<lumina
soarelui>sunlight|<lumina zilei>daylight|<~
lumen:lumen
de emisiune tehn.>exhaust port|<~
lumesc:worldly|earthly|mundane polarizata>polarized light|<~ solara>solar
lumesc(laic):secular light|<~ zodiacala>zodiacal light|<luminile
lumesc(laic):lay rampei>footlights|<luminile
lumesc(vesel):merry rampei>flats|<luminil
lumesc(trupesc):bodily luminator:luminary
lumesc(de dragoste):love ... luminatie:<luminatia sa etc. inv.>His sau
lumina:to light|to illuminate|to give light to Her Highness
lumina(un punct obscur):to shed/throw (a) luminiscent:luminescent
light on luminiscenta:luminescence
lumina(a lamuri)(a lamuri):to enlighten luminis:(forest) glade|clearing
lumina(a explica):to explain luminos(stralucitor):bright
lumina(a interpreta):to interpret luminos(luminat):light
lumina(a face clar):to make clear luminos(senin)(senin):serene
lumina(a clarifica):to clarify luminos(senin)(senin):bright
lumina(a clarifica):to clear up luminos(fericit):happy
lumina(a instrui):to instruct luminos(glorios):glorious
lumina(a educa):to educate luminos(clar):clear
lumina(a invata):to teach luminozitate:luminosity|luminousness
lumina(si d. fata):to light/brighten up luminare:candle
lumina(d. vreme):to clear up luminare(aprinsa, si):light
lumina(d. minte etc.):to clear up luminare(subtire):taper
lumina(d. minte etc.):to become clear luminare(de ceara):wax candle
lumina(a intelege):to understand luminare(de seu):tallow candle
lumina(a intelege):to comprehend luminare:guide post|<~ fumigena
lumina:to give light mil.>smoke candle|<drept ca ~a>(as)
straight as an arrow/a taper|<a cauta cearta
lumina(a straluci):to shine
cu ~a fam.>to seize the first opportunity for
lumina(a aparea):to appear|<se lumineaza picking a quarrel|<a cauta ceva cu ~a
(de ziua)>it is dawning|<se lumineaza (de fam.>to drag smth. in (by the head and
ziua)>day is breaking shoulders)
luminat:lit|lighted etc. v. lumina luminarar:chandler
luminat(d. cineva):enlightened

637
luminarica:mullein lung(prelungit):prolonged
(Verbascum)|<luminarica lung(prelungit):protracted
pamintului>swallow wort gentian (Gentiana lung(d. supa etc.):thin
asclepiadea)
lung:long|(for) a long time
lumpenproletar:lumpen (proletariate)
lung(lungime):length|<~ de 2 metri>2
lunar(ca luna etc.):lunar metres long|<nu-si cunoaste ~ul nasului
lunar(de fiecare luna):monthly fam.>he doesn't know his place|<a se uita ~
lunar:monthly la cineva>to stare at smb.
lunatic:somnambulistic lungan:lamp post
lunatic:sleep walker|somnambulist lungan:long drink of water
lunatie:lunation lungi:to lengthen|to draw out|to make
luna:moon longer
luna(lumina de ~):moonlight lungi(a prelungi):to prolong
luna(calendaristica):month|<luna lui lungi(a dilata):to dilate
mai>the month of May|<luna trecuta>last lungi(a intinde):to stretch
month|<~ de miere>honey moon|<~ lungi(a intinde):to extend
noua>new moon|<cite-n ~ si in soare/stele lungi(supa etc.):to water down
fam.>cock-and-bull story|<cu luna>by the
lungi(a dilua):to dilute
month|<cu lunile>for months
(together)|<noapte cu ~>moonlight lungi:to lengthen|to become longer|to
night|<in luna mai a lui 1963> become prolonged
lunca:waterside|water meadow|river lungi(d. cineva):to stretch oneself
meadow|flood plain|everglade lungi(a se culca):to lie down
luneca:to slip|to slide lungime:length
luneca(pe gheata):to slide lungime(durata):duration
luneca(pe gheata):to sled lungime(durata):length|<~ de
luneca(pe apa etc.):to glide unda>wavelength|<in ~>lengthwise|<are 1
m ~>it is one metre long
luneca(eventual cazind):to slip
lungis:<in ~>lengthwise|<in ~ si-n
luneca(eventual cazind):to miss one's
curmezis>far and wide
footing
lunguiet:somewhat long|longish
luneca(d. gheata etc.):to be slippery
luni:Monday|<lunea>on
luneca:to let glide/slide/slip|to slip|to slide
Mondays|<lunea>every Monday
luneca(mina):to draw/pass one's hand
luntras:boatman|ferryman
gently
luntre(barca):boat|<a se face ~ si punte>to
lunecos:slippery|v. gales
set every spring in motion|<a se face ~ si
lunecus:glazed/slippery frost|glazed punte>to leave no stone unturned|<a se face
ice|slipperiness ~ si punte amer.>to crack on all hands
lunecus(ghetus):ice-covered ground lup:wolf|<lupul-baltii iht.>v. stiuca|<~
lunecus(pt. patinat):skating rink batator text.>willow|<~ batator
luneta:field glass|telescope text.>willey|<~ de mare fig.>sea wolf|<~ de
luneta:stay|<~ de arma mil.>gun sighting mare fig.>sea dog|<~ de mare fig.>old
telescope salt|<~ in piele de oaie>a wolf in a sheep's
lung:long clothing|<~ul moralist>it's like Satan
reproving sin|<lupul-vrabiil
lung(intins):extensive
lupanar:brothel
lung(vast):vast
lupa:magnifying glass

638
lupa:loop lut:clay
lupesc:wolfish|wolf's lut(trup neinsufletit):(dead) body|<~
luping:looping argilos>argilaceous earth
lupoaica:she-wolf lutarie:loam/clay pit
lupoaie:broom rape (Orobanche) luteina:lutein
lupta(a se razboi):to war (with/against) luteran:Lutheran
lupta:to combat luteranism:Lutheranism|protestantism
lupta:fight lutetiu:lutecium
lupta(mai ales fig.):struggle lutisor:ochre
lupta(mai ales fig.):battle lutos:clayey
lupta(mai ales fig.):warfare lutra:otter (Lutra vulgaris)
lupta(intre doua persoane):contest lutru:sealskin
lupta(razboi):war lux:lux
lupta(eforturi):efforts|<lupta pentru lux:luxury
existenta>the struggle for life|<lupta pentru lux(belsug):abundance|<~ de
pace>the fight/struggle for peace|<~ de amanunte>profusion of details|<articole de
clasa>class struggle|<~ de cocosi>cock- ~>articles of luxury|<editie de ~>de luxe
fight|<~ de cocosi sl.>birdie|<~ de edition|<a trai in ~>to live in luxury
strada>street fight|<~ dreapta>in- luxa:to sprain|to luxate|to dislocate
fighting|<~ dreapta>close combat|<lupte luxatie:luxation|dislocation
greco-
luxmetru:luxmeter
luptator:champion
luxos:luxurious
luptator(razboinic):warrior
luxos(d. o haina):rich
luptator:wrestler
luxos:luxuriously
lupus:lupus
luxuriant:luxuriant
lustragiu:shoeblack|blackboots
lustrin:(silk) lustrine|cotton lustre
lustru:lustre|polish|gloss
lustru:lustre
lustru(superficialitate):shallowness
lustru(candelabru):(ornamented)
chandelier|<a da ~ (cu dat.)>v. lustrui|<a
scoate ~l>to take the lustre/sheen/gloss off
lustrui:to gloss|to polish
lustrui(o haina etc.):to make shiny with
wear|to glaze
lustrui:to polish one's manners|<a ~ pantofii
(a curata)>to clean one's shoes|<a ~ pantofii
(cu vacs)>to black one's shoes
lustruit:glazed etc. v. lustrui
lustruit:artificial
lustruitor:polisher
lusa:to squint
lut:clay|loam
lut(pamint)(pamint):earth

639
640
mac:quack! machiere:making up
mac:poppy (Papaver)|white/opium poppy machior:maker-up, make-up man
(Papaver somniferum)|<~ de macla:macle
cimp/rosu/salbatic>field/corn poppy macrameu:macrame
(Papaver rhoeas
macra:lean
macabru:macabre|gruesome|grim|lugubrious
macrobiotic:macrobiotic, long-lived
macac:macaque (Macacus)
macrobiotica:macrobiotics
macadam:macadam
macrocefal:macrocephalic
macadamiza:to macadamize
macrocefalie:macrocephaly
macagiu:pointsman|switchman
macrocosm:macrocosm
macara:crane
macromolecula:macromolecule
macara:single block|<~ grea>titan crane|<~
macroscopic:macroscopic
plutitoare>floating crane|<~
turn>derrick/tower crane macrostructura:macrostructure
macaragiu:craner maculator:rough notebook
macaroane:macaroni maculatura:waste, spoilt/waste sheets
macat:quilt maculatura:pulp literature, pulps
macaz:switch, points|<~ aerian>trolley wire macula:spot, stain
swith|<a schimba ~ul ferov.>to turn the madam:madam
points|<a schimba ~ul fig.>to sing another madam(urmat de nume):Mrs. ...
tune madama(guvernanta)(guvernanta):governess
macedo-rom²n:Macedo-Romanic madama(econoama):housekeeper|(hotel)
macedo-rom²n:Macedoroman madame|procuress
macedo-rom²na:Macedo-Rumanian madama:madam
(language) madona:Madonna
macedonean:Macedonian madrepor:madrepore
macedoneanca:Macedonian (woman/girl) madrigal:madrigal
macera:to macerate, to steep, to soak madrilen:Madrilenian
macferlan:Inverness (cape) maestru:master
macheta:model maestru(expert):expert, adept (at/in smth.)
macheta(a unei carti):dummy maestru:ledger|<Maestru al
macheta(de aeroplan etc.):mock-up sportului>master of sport(s)|<~ de
macheta(in sculptura):clay model dans>dancing master|<Maestru Emerit al
macheta(in urbanistica):scale model artei>Honoured/Merited Master in Art|<~
in...>a crack/good/great hand at...
machi:maquis, French guerilla/partisan
mag:magus
machi:brushwood-covered heath
mag(astrolog):astrologer
machia:to paint
mag(vrajitor):wizard|<cei trei ~i>the three
machia:to make up
Magi, the three Wise Men
machiaj:making up
magazie:storehouse
machiaj(grima):make-up
magazie:depot
machiaj(pt. ochi):eye shadow
magazie(de marfuri):warehouse, shed
machiavelic:Machiavel(l)ian
magazie(pt. lemne):wood shed
machiavelic:cunningly, craftily
magazie(pt. trasura):coach house
machiavelism:Machiavellism
magazie(la pusca):powder magazine

641
magazin:shop magnetic:magnetic pole|<ac ~>magnetic
magazin:store needle
magazin(mare):emporium magnetism:magnetism|<~ terestru>terestrial
magazin(revista):magazine, periodical magnetism
magazin:matrix magazine|<~ cu magnetit:magnetite
sucursale>multiple shop, chainstore|<~ de magnetita:lodestone
manufactura>draper's|<~de manufactura magnetiza(a hipnotiza):to mesmerize
amer.>dry-goods (shop)|<~ magnetiza(a hipnotiza):to hypnotize
universal>emporium, department store, magnetiza:to charm
general shop|<~ universal amer.>stores
magnetofon:tape recorder|<banda de
magazinaj:warehousing, storing (of goods) ~>recording tape
magazinaj(plata):storage (charges) magnetograf:magnetograph
magazioner:warehouseman, storekeeper magnetometru:magnetometer
maghernita:hovel, hut, hole magnetou:magneto
maghiar:Magyar, Hungarian|<Regiunea magnezic:magnesic
Mures-Autonoma Maghiara>The Mures-
magnezie:magnesium oxide
Magyar Autonomous Region
magnezit:magnesite
maghiran:marjoram
magnezita:magnesite
magic(atributiv):magic
magneziu:magnesium
magic(predicativ):magical
magnific:magnificent|splendid|grandiose
magic:magically|<bagheta ~a>magic
wand|<lanterna ~a>magic lantern magnolie(Magnolia):magnolia
magician:magician mahala:suburb|outskirts|outlying part of a
town
magician(vrajitor):wizard
mahala(cartier):quarter
magie:magic, witchcraft, wizardry
mahala(cartier):district|neighbourhood
magie:witchery, magic
mahala:gutter|<de ~>suburban|<~
magistral:masterly
peior.>vulgar|<~ peior.>common
magistral:in masterly manner
mahalagioaica:suburbanite|woman living in
magistrala(sosea):highway a suburb
magistrala(in oras):thoroughfare mahalagioaica:vulgar-/foul-mouthed
magistrala:water main woman
magistrala(conducta de gaz):main (gas) mahalagioaica(birfitoare):gossip
pipe line mahalagioaica(birfitoare):busybody
magistrat:magistrate, judge mahalagism:billingsgate
magistratura:magistrature, bench mahalagism(birfeala):scandal
magistratura(judecatorii):the judges, the mahalagism(birfeala):gossip
bench
mahalagism(birfeala):tittle-tattle
magistru:master
mahalagiu:suburbanite|person living in a
magiun:plum jam, jam suburb
magmatism:magmatism mahalagiu:vulgar-/foul-mouthead fellow
magma:magma mahalagiu(barfitor):gossip
magnat:baron mahalagiu(barfitor):busybody
magnet:magnet|<~ natural>natural magnet maharadjah:maharaja(h)
magnetic:magnetic mahar:big bug/gun

642
mahmur:seedy after drinking more|<~ ales/cu>especially|<cit mai>as... as
mahmur:with a hangover possible|<~ apoi>after(wards)|<cu atit
mahmur(buimac):sleepy mai...>all the more...|<~ bine>better|<nu
mai... (cantitativ sau temporal)>no
mahmur(buimac):drowsy
more...|<~ d
mahmur(buimac):prostrate
maia(pt. aluat):leaven
mahmur(buimac):dizzy
maica(mama):mother
mahmur(indispus):seedy
maica(calugarita):nun
mahmur(indispus):sullen
maica(la vocativ):dear|<Maica
mahmur(indispus):morose Domnului/Precista>the Holy/Blessed
mahmur(indispus):moody|<a scoate ~ul din Virgin
cineva>to nag(nag) smb. maidan:waste/vacant land/ground/lot
mahmureala:seediness after drinking|the maiestate:majesty
morning after night before|hangover
maiestatefig.:stateliness
mahomedan:Mohammedan
maiestate:majesty
mahomedan:Mahometan
maiestuas:majestic
mahomedanism:Mohammedanism|Mahome
maiestuos:dignified|majestic|stately
tanism|Moslemism
maiestuos:majestically
mahon:mahogany (tree)
maimuta:monkey
mahon(ca lemn):mahogany
maimuta(mai ales fara coada):ape
mahon(ca lemn):acajou
maimuta:Jackanape
mahorca:shag
maimuta(filfizon):coxcomb
mahorca(tutun):tobacco
maimuta(filfizon):affected/finical creature
mai:May
maimuta(imitator):ape(r)
mai:rammer
maimuta(om asemanator cu o ~):missing
mai(la formarea comparativelor):more, -er
link
mai(aproape):almost
maimuta(filfizon):conceited creature
mai(aproape):nearly
maimutareala(imitatie):monkey-like
mai(aproximativ):approximativ imitation
mai(aproximativ):about maimutareala(grimasa):grimace
mai(cit pe ce):about maimutareala(grimasa):apish antic
mai(cit pe ce):on the point of maimutareala(grimasa):monkey trick
mai(inca):still maimutareala(afectare):affected airs
mai(iarasi):again maimutari:to mimic|to ape
mai(inca o data):once more maimutari:to mince|to act/play the ape
mai(inca o data):once again maimutoi(imitator):ape(r)
mai(dupa aceea):after(wards) maimutoi(om urit):fright
mai(si):and maioneza:mayonnaise
mai(in plus):besides maior:major
mai(in plus):in addition maioreasa:major's wife
mai(pe linga un pron. nehot.):else maiou:undervest
mai(inca un/o):another maiou:undershirt
mai(pt. a intari ideea din fraza):ex. What a maiou(de balerin):tights
man!|<1 Mai>May Day|<cel mai>the
maistru:master
most|<~ ales/cu>particularly|<(din doi)>the

643
maistru(in industrie):foreman|<maistru de (ca tiganul) la mal aprox.>it's the last straw
lumini>chief electrician|<mare maistru that breaks t
fig.>past master mala:trowel/mortar board
major:major|of (full) age malac(om voluminos)(om
major(mai mare):major voluminos):strapping fellow
major(mai mare):greater malac(om voluminos)(om
major(important):important voluminos):strapper
major(de prima importanta):of first malac(om voluminos)(om voluminos):beef
importance malac:whopper
major:major malac(prost):duffer
major:v. plutonier major|<caz de forta malac(prost):dolt
~a>case of absolute necessity|<a deveni malacof:crinoline
~>to come of age maladie:malady
majora:to increase|to raise|to put maladiv:sickly|puny|ailing
up/increase the price of
maladiv:morbid
majorare:increase in price
malahit:mountain green
majorat:(full) age
malaiez:Malay(an)|Malaysian
majorat:coming of age|<a ajunge la ~>to
malar:malar
come of age
malar:malar/cheek bone
majordom:major-domo|butler|steward
malaric:malarial|malarious
majoritar:of a majority
malaric:person suffering from malaria
majoritate:majority|most cases|<~
absoluta>absolute majority|<~a celor malarie:ague (fever)
prezenti>most of those present|<~a malaxa:to mix
prietenilor sai>most/the majority of his malaxa(aluatul):to knead
friends|<~ covirsitoare>overwhelming malaxor:malaxator|malaxating machine
majority|<~ de doua treimi>two-thirds' malaxor(pt. ciment):cement mixer
majority|<~ de voturi>majority of votes|<~
de vot maldar:heap|pile
majuscula:capital letter maldar(snop):sheaf
mal(de lac):lakeside maldar(manunchi):bundle
mal(de lac):border maleabil:soft|pliable|malleable
mal(de lac):shore maleabil:tractable
mal(de mare):coast maleabilitate:malleability|pliability
mal(de mare):shore malefic:harmful|malefic|baleful|(ob)noxious
|wicked|mischievous
mal(plaja):beach
malign:malignant
mal(mai ales de riu):bank
malitios:malicious|spiteful
mal(margine):edge
malitios:maliciously|spitefully
malmai ales poeic:brink
malitiozitate:malice|maliciousness
malmai ales poetic:brink
malm:white Jura
mal(suparat):with one's monkey/dander
up|<cit ~ul>v. matahalos|<a ajunge la ~>to maltaza:maltase
get to the smooth water|<a ajunge la ~>to maltoza:maltose
bring smth. to a happy issue|<a se ineca (ca maltrata:to ill-treat|to ill-use|to maltreat|to
tiganul) la ~>to lose by a neck|<a se ineca handle roughly
maltratare:ill-usage|maltreating

644
malt:malt mandolina:mandolin(e)
mamar:mammary mandragora:mandrake
mama:mother|mamma|ma|mummy mandra:circular crawl
mama:dam|<o ~ de bataie>drubbing|<o ~ mandril:mandrill
de bataie>good licking|<~ draga>dear mandrin:mandrel
mother|<(dragul meu)>my dear mandrina:to chuck (on the lathe)
(boy)|<mama soacra>mother-in-law|<~
mandrina:chuck|<~ de strung>lathe chuck
vitrega>step mother|<de mama
focului>awfully|<de mama manechin(in croitorie):dummy
focului>mighty|<de ~>a mother's..|<de manechin(in croitorie):dummy
~>maternal|<la mama dracului>at Jerich manechin(femeie):(lady) mannequin
mamelar:mammary manechin(femeie):cover girl
mamela:breast manechin(arte):lay figure
mamelon:rounded hillock manechin(mere):lay figure
mameluc:mameluke manej:riding school|manege
mameluc:old rotter/fogey manej(acoperit):riding house/hall
mamifer:mammalian manej:horsedriven mill
mamifer:mammal manela:capstan bar
mamon:Mammon maneta:hand lever
mamos:obstetrician manevra:to manipulate|to handle
mamut:mammoth manevra(o masina):to operate
manager:manager manevra(o masina):to run
mana:manna manevra(pinzele):to work
mana:blessing manevra(pinzele):to handle
mana(belsug):plenty|<~ cereasca>manna|<~ manevra(vagoane):to shunt
de ape bot.>manna grass manevra(vagoane):to marshal
manciurian:Manchurian manevra(un vas):to manoeuvre
manco:want manevra(un vas):to handle
mandarin:mandarin manevra(bani):to handle
mandarina:tangerine manevra(bani):to manipulate
mandat(procura):mandate|commission manevra:to plot
mandat:warrant|<~ de aducere jur.>order to manevrabil:manageable|workable
offender|<~ de aducere jur.>witness to manevra(fringhie)(fringhie):rope
appear|<~ de arestare jur.>warrant for
arrest|<~ de deputat>member's (electoral) manevra:intrigue|<~ electorala>vote-
mandate|<~ postal>money order|<~ catching/electioneering manoeuvre
postal>Post-Office order|<teritoriu sub mangafa(prost):blockhead
~>mandated territory mangafa(prost):duffer
mandata:to pass for payment|to sanction an mangafa(prost):dolt
expenditure mangal:charcoal
mandatar(al alegatorilor):mandatory mangal(vas):brazier
mandatar(reprezentant):proxy mangalita:Mangalitza swine
mandatar(reprezentant):representative mangan:manganese
mandatar:authorized agent manganat:manganate
mandibula:mandible manganic:manganic

645
manganit:manganite manipula:to manipulate|to handle
mangusta(Herpestes nyula)(Herpestes manipulant:manipulator
nyula):mongoose manipulant(al banilor):handler
mangusta(Herpestes nyula):mungoose manipulant(la tramvai):tram driver
maniabil:manageable|easy to handle manipulator:manipulator
maniac:(mono)maniac|<~ manipulator:v. manipulant|<~
atomic>atomaniac telegrafic>key
manichiura:manicure manivela:crank
manichiurista:manicurist manometric:manometric(al)
manie:mania|craze|hobby|mannerism manometru:pressure gauge
manierat:well-mannered manopera:manual labour
manierat(curtenitor):courteous manopera:v. manevra
manierat:finical mansardat:mansard-roofed
manierat(d. ton):genteel mansarda:attic|garret
manierat(d. ton):mincing|courteously manta:mantle|cloak|wrap
maniera:manners mantamil.:great-coat
maniera(fel):manner manta:casing
maniera(fel):way manta(val):veil|<~ de vreme rea>Jack-at-a-
maniera:manner|<de asa ~ ca ...>in such a pinch|<~ de ploaie>rain coat|<~ de
manner/way that...|<de asa ~ (ca nu cumva ploaie>mack(intosh)|<~ de
sa)>lest... ploaie>waterproof
manierism:mannerism mantie:cloak|mantle
manierism(afectare):affectedness mantie(roba):robe
manifest:manifest|evident|obvious|clear mantie:mantle
manifest(program):manifesto mantie(val):veil
manifest(program):proclamation mantila:mantila
manifest(aruncat, distribuit):leaflet mantisa:mantissa
manifest:manifestly|<Manifestul mantou:(lady's) cloak
Comunist>the Communist Manifesto manual:manual|hand...
manifesta:to manifest manual(scolar):textbook
manifesta(a arata):to show manual(ghid:indicator)handbook
manifesta(a da glas):to voice manual(ghid:indicator)manual
manifesta(a exprima):to express manual(ghid:indicator)guide
manifesta(bucuria etc.):to give vent to manual(elementar):primer
manifesta(bucuria etc.):to show manual:manually|<lucru ~>manual training
manifesta:to appear manufactura:to manufacture
manifesta(a se arata):to show oneself manufactura:manufacture
manifesta:to demonstrate|to make a public manufactura(fabrica):manufactory
demonstration|to manifest manufactura(textile):textiles
manifestant:demonstrant manufactura(textile):drapery|<magazin de
manifestare:manifestation ~>draper's|<magazin de ~ amer.>dry goods
manifestatie:demonstration (store)
manila:Manil(l)a hemp manufacturier:manufacturing...
manioc(Menihot utilissima):cassava manuscript:manuscript

646
manuscris:manuscript, MS marca(a cistiga):to score
manutanta:bakery marca(un punct):to score
manutanta(magazie):storehouse marca:be marked
mapamond:map of the world in two marca:to score
hemispher marcaj:v. marca|mark
mapa:paper case marcant:of mark/note|outstanding
mapa(servieta):folio case marcasit:marcasite
mapa(servieta):portfolio marcat:marked
marabu(Leptoptilus argala):marabou(t) marcat(pronuntat):marked
(stork)|marabout marcat(pronuntat):pronounced
marafet(formalism):fuss marcat(pronuntat):distinct
marafet(chichita):trick marcator:marker
marafet(chichita):artifice marcator:marker
marafet:whims|caprices marca:mark
marafet(afectare):airs and graces marca(semn):sign
marafet(afectare):formal/prim ways marca(tip, model):brand
marafet(zorzoane):trappings marca(fabricatie):made
marafet(fleacuri):trifles marca(postala):(postage) stamp
marafet(mijloc):means marca:(coat of) arms
marama:(very thin raw silk) headkerchief marca(fisa):mark
maramuresean:of/from Maramures marca:electorate|<marca fabricii>trade-
marangoz:ship carpenter mark|<marca inregistrata>registered/trade
marasm:depression mark|<~ de siguranta>ferov. v. ~|<~
marasm(decadere):decay noua>new brand
maraton:long-distance race marchetarie:inlaid work
marca:to mark|to put a mark on marchiz:marquis|marquess
marca(a bifa):to (mark with a) check marchiza(in Anglia):marchioness
marca(o lada):to stencil marchiza(in Franta):marquise
marca(un loc intr-o sala):to leave one's hat marchiza:driver's cab
on marchizet:marquisette
marca(un obiect de metal pretios):to hall- marcotaj:layering
mark marcota:layer
marca(a stigmatiza):to brand mardeala(bataie) argou:drubbing
marca(a nota):to note mardeala(bataie) argou:good licking
marca(a nota):to make a note of mardi(a bate) argou:to drub
marca(a inregistra):to register mardi(a bate) argou:to lick soundly
marca(a inregistra):to record mare(ca durata, grad, insemnatate):great
marca(d. orologiu):to say mare(ca intindere, continut):large
marca(d. orologiu):to point to|to mark mare(ca volum, abstract):big
marca(a arata):to show mare(inalt si lung fata de latime):tall
marca(a arata):to indicate mare(adinc):deep
marca(a dovedi):to prove mare(amplu):ample
marca(a sublinia):to underline mare(enorm):huge

647
mare(enorm):enormous maree(flux si reflux):ebb and flow
mare(gras):fat maree(flux):flow
mare(gros):thick maree(reflux):ebb
mare(infinit):infinite maregraf:registering tide gauge
mare(infinit):boundless maresal:marshal|<~ al palatului>marshal of
mare(inalt):high the royal household
mare(incapator):roomy marfa:goods|wares|commodities|merchandis
mare(incapator):spacious e|<a-si lauda marfa>to puff one's wares|<a-
si lauda marfa>to make the most of oneself
mare(larg):wide
margareta:moon flower
mare(lat):broad
margarina:margarine
mare(masiv):massy
marghiloman:Turkish coffe
mare(maret):grand
marginal:marginal
mare(numeros):rich
marginalia:marginalia
mare(numeros):numerous
margine:edge
mare(vast):vast
margine(a unui recipient):brim
mare(vast):immense
margine(a trotuarului):curb|kerb
mare(voluminos, corpolent):bulky
margine(a cimpului):edge
mare(puternic):powerful
margine(mal):border
mare(puternic):mighty
margine(mal):bank
mare(adult):adult
margine(mal):coast
mare(adult):grown-up
margine(granita):border
mare(adult):old
margine(granita):frontier (line)
mare(violent):violent
margine(extremitate):end
mare(aspru):hard
margine(extremitate):extremity
mare(aspru):severe
margine(periferie):periphery
mare(vestit):famous
margine(a orasului):outskirts
mare(vestit):renowned
margine(in scrieri):margin
mare(vestit):illustrious
margine(limita):limit
mare(marcant):outstanding
margine(limita):bounds|<chiar pe ~a...>on
mare(important):great
the very brink of...|<de ~>peripheral|<de
mare(important):important ~>peripheric|<fara
mare(hotaritor):decisive margini>boundless|<fara
mare(uimitor):stupendous margini>limitless|<fara
mare:sea margini>infinite|<pe ~a...>about...|<pe
mare:main ~a...>on...|<pe ~a...>concerning...|<pe
~a...>in connection with|<pe ~a
mare(ocean):ocean
prapastiei>on the
mare:sea|<~ comedie!>a pretty kettle of
margraf:margrave
fish!|<~ comedie!>quite a sight!|<avere
~>large fortune|<baiat ~>big boy|<caldura mariaj:marriage|match
~>strong/powerful/intense heat|<cheltuiele marin:marine|sea...|<pictura ~a>marine
mari>great/big/heavy expense(s)|<cistiguri (painting)|<pictura ~a>sea piece|<pictura
mari>large profits|<cistiguri ~a>seascape
mari>considerable gain|<copii marina:to pickle
maree:tide marinar:sailor|seaman

648
marinar:mariner marsrut:route
marinat:pickled marsrut(itinerar):itinerary
marinata:marinade marsrut:marchrout
marina:sea service|<~ calareata>horse martelat:hammer-wrought
marines|<~ comerciala>merchant martie:March
service|<~ comerciala>mercantile martingala(in diferite sensuri):martingale
marine|<~ de razboi>Navy|<~ de
martir:martyr
razboi>naval forces
martiraj:martyrdom
marinaresc:sailor's...
martiriu:martyrdom
marioneta:marionette|puppet
martiriza:to torment
marioneta:tool|<teatru de marionete>puppet
show|<teatru de martor:witness
marionete>marionettes|<teatru de martor(spectator):onlooker|<~ ocular>eye
marionete>fantoccini witness|<a lua pe cineva de ~>to call/take
marital:conjugal smb. to witness|<Dumnezeu mi-e ~
ca...>God is my witness that...
marital:maritally
mart:gammon|double (game)
maritim:maritime|<comert ~>sea-borne
trade|<drept ~>law|<drept ~>maritime mart:to get the upper hand over smb.|<a
law|<putere ~a>maritime power face ~ pe cineva>to backgammon smb.
marmelada:jam|candied fruit jelly martafoi:waster|rotter|bad
lot|fop|coxcomb|dude
marmelada(magiun):plum jam
marti:Tuesday
marmita:camp kettle
marti:on Tuesday
marmora:to marble
martimartea:every Tuesday
marmorean:marmorean|marmoreal
martial:martial|soldierlike|<lege ~a>martial
marmota:marmot
law|<curte ~a>court martial
marmura:marble
martian:Martian|inhabitant of Mars
marna:diorite sand
marxism:Marxism|<~ creator>creative
maro:chestnut(-colour)|maroon Marxism
maro(cafeniu):brown marxism-leninism:Marxism-Leninism
marochin:Morocco (leather) marxist:Marxian|Marxist
marochinarie:Morocco (leather) goods marxist-leninist:Marxist-Leninist|Marx-
marota:(a court fool's) bauble|hobby Lenin...|<teoria ~a>Marxist-Leninist theory
marota:pigeon mas:spending/passing the night|putting up
marsuin:sea hog (Phocaena communis) for the night
marsupial:marsupial masa(a face masaj):to massage|to shampoo
marsupiu:pouch masa(a stringe):to mass
mars:march!|away!|get away!|get out (of masa:to mass|to gather in masses
here)! masacra:to massacre|to slaughter|to butcher
mars:march|<inainte ~!>forward masacra:to spoil|to bungle|to make a hash
(march)!|<inainte ~!>march on!|<~ of
fortat>forced march|<~ funebru>funeral masacra(muzica):to murder
march|<~ nuptial>wedding/bridal march
masacru:massacre|slaughter|butchery
marsarier:reverse|<in ~>on the reverse|<a
masaj:massage|shampoo
pune in ~>to go into reverse
masa:table
marsa:polder

649
masa(multime):mass masca(fata care nu exprima nimic):straight
masa:mass face
masa(bucatarie):cooking masca(persoana in masca):masker
masa(bucatarie):cuisine masca(persoana in masca):masquerader|<~
masa(cina):dinner mortuara>death mask|<sub masca
virtutii>under the mask/cloak of virtue|<a
masa(cina):supper
lepada/arunca masca>to throw off the
masa(intretinere):board mask|<a lepada/arunca masca>to throw of
masa(mincare):meal all disguise|<a smulge masca cuiva>to
masa(ospat):feast unmask smb.
masa(prinz):lunch mascota:mascot|charm
masa(prinz):dinner|<Masa Rotunda>the mascota(amuleta):amulet
Round Table|<masele largi populare>the mascul:male
broad/vast masses of the people|<~ de masculin:male
aer>air mass|<Masa Rotunda>ist. the Table
masculin:masculine
Round|<~ electrica>electric mass|<~
buna>good appetite!|<~ plastica>plastic masculin:masculine (gender)|<genul ~>the
mass|<~ cu patru picioare>four-legged tab masculine gender
masca:to mask|to put a mask on mascur:boar
masca(a ascunde)(a ascunde):to hide mascur(castrat):gelded boar
masca(a ascunde)(a ascunde):to conceal masea:molar (tooth)
masca(a ascunde)(a ascunde):to screen maseter:masseter|<muschi ~>masseter
muscle
masca(o fereastra):to blind
maseza:masseuse
masca(o baterie):to conceal
masicot:massicot
masca(a disimula):to disguise
masiv:massive|bulky
masca(a disimula):to dissimulate
masiv:massy
mascarada:masquerade|mask
masiv(solid):solid
mascarada:masquerade
masiv(greu):heavy
mascaron:mascaron
masiv(trupes):stout
mascat:masked
masiv(trupes):fat
masca:mask
masiv(trupes):burly
masca:masque
masiv(trupes):portly
masca(machiaj):make-up
masiv(plin):full
masca:gas mask
masiv(voluminos):bulky
masca(pt. a proteja respiratia):breathing
protection mask masiv(voluminos):voluminous
masca:mask masiv(substantial):substantial
masca(contra ridurilor):face pack masiv(substantial):bulky
masca:cloak masiv:massively
masca(paravan):screen masiv:main group of mountains
masca(prefacatorie):disguise masiv(morman):heap
masca(expresie)(expresie):mask masiv(morman):pile
masca(expresie)(expresie):face masivitate:massiveness
masca(expresie)(expresie):countenance maslu:extreme unction
mason:freemason

650
masonerie:freemasonry mat(d. culori):flat
masonic:masonic mat(d. culori):dull
masor:masseur mat(d. culori):dead
mast:mast mat(d. sunete):dull
mastic:mastic resin mat(d. sunete):dead
masticator:masticatory mat(d. sticla):mat(ted)
masticatie:mastication mat(d. sticla):frosted
mastica:kind of alcoholic drink prepared mat(d. piele):mat
mastita:mastitis mat:(check)mate|<a face pe cineva ~ si
mastodont:mastodon fig.>to checkmate smb.|<a face ~ in trei
mastoida:mastoid|<apofiza mastoida miscari>to mate in three
med.>mastoid (projection) mata:you
mastoidita:mastoid disease matador:matador
mascat(mare)(mare):big matador:bigwig
mascat(cu bobul mare):coarse-grained matahala(colos):colossus
masinal:mechanical|involuntary|unconsciou matahala(colos):giant
s matahala(monstru):monster
masinal:mechanically matahala(sperietoare):bugbear
masinatie:machination|scheme|intrigue matahala(sperietoare):bogy
masina:machine matahala(sperietoare):bugaboo
masina(locomotiva):locomotive|engine matahala(ceva urias):huge thing
masina(batoza):threshing machine matca(de riu):bed
masina(automobil):car matca(de riu):bottom
masina(locomotiva):engine matca(izvor) rar:source
masina(camion):lorry matca(a albinelor):queen
masina:machinery|<~ cu abur>steam matca:womb|v. cotor
engine|<~ de tocat carne>meat grinder|<~ matelot:sailor|seaman
de adunat>adding/tabulating machine|<~ de matematic:mathematical
tors>spinning machine|<~ de
matematic:exact
amestecat>mixing machine|<~ de
tors>frame|<~ de asamblat>assembling matematic:mathematically etc.|v. ~ i
machine|<~ de tricotat>knitting machine|<~ matematica:mathematics
de casa com.>c matematician:mathematician
masinarie:machinery material:material
masinarie(masina):machine material(fizic):physical
masinarie:machinery material(real):real
masinism:mechanization material(real):palpable
masinist:machinist|mechanic|mechanician|e material(senzual):sensual
ngine driver material(banesc):pecuniary
masinist:stage hand material(economic):economic
master:v. vitreg material(economic):financial
mat(d. un metal):mat material:material|stuff
mat(d. un metal):dull material(tesatura):material
mat(d. un metal):lustreless material(tesatura):tissue

651
material(tesatura):fabric matinalelev.:matutinal
material(de lina):stuff|<ajutor ~>pecuniary matinal(devreme):early
aid|<baza ~ a>material matineu:matinee|afternoon performance
resources|<cointeresare ~a>material matisa:to splice
incentive|<greutati ~e>difficulties|<greutati
matlasa:to pad|to stuff
~e>straitened circumstances|<lumea ~a>the
material world|<lumea ~a>the world of matlasat:quilted|padded
matter|<situatie matosi:to v. ImbAta II
~a>material/economic/financial con matostat:v. jasp
materialiceste:materially matrapazlic:fraud|swindle
materialism:materialism|<~ matriarhat:matriarchate
dialectic>dialectial materialism|<~ matrice:matrix
filozofic>philosophical materialism|<~ matricol:registration...|<foaie
istoric>historical materialism ~a>registration certificate|<foaie ~a>v. si
materialist:materialist matricola|<numar ~>(military sau
materialist(impropriu):materialistic administrative) number
materialist:materialist matricola:roll|register|list (of members etc.)
materialist(impropriu):materialist|<~ matricola:regimental roll|v. si foaie
dialectic>dialectical materialistic matricola
materialitate:materiality|<~ a lumii>the matrimonial:matrimonial
materiality of the world matrita:type mould
materializa:to materialize matroana:matron
materializa(a infaptui):to carry out matroz:sailor|seaman
materializa:to materialize|to be materialized matur(d. persoane):grown-up
materializare:materialization matur(d. persoane):adult
materie:matter|substance matur(d. virsta, gindire etc.):mature
materie(material):material matur(copt):ripe
materie(stofa):stuff|fabric maturatie:maturation|ripening
materiescol.:subject matter maturitate:maturity
materie(domeniu):domain maturitate:ripeness
materie(domeniu):province maturiza:to (make) mature|to ripen
materie(domeniu):sphere|<~ cenusie maturiza:to come to maturity|to ripen
anat.>grey matter|<~ prima>raw maturizare:maturation|ripening
material|<in ~ de>in matters of...,
in...matters...|<in ~ de>in ...|<in ~ de>as far mat:bowel, gut|<~e fripte/goale>starveling,
as... is/are concerned|<tabla de needy wretch
materii>(table of) contents|<versat intr-o maur:Moorish
~>well up in a subject|<a intra in ~>to maur:Moresque
broach the s maur:Moor
matern:a mother's... mauresc:Moresque
matern(d. grija etc.):motherly|<limba mausoleu:mausoleum
~a>mother tongue|<limba ~a>maternal maxilar:maxillary
language/tongue
maxilar:jaw bone
maternitate:maternity|motherhood|maternity
maxilar(falca):jaw
/lying hospital
maxila:maxilla
matinal:morning...
maxim:maximum...|utmost, highest

652
maxim:maximum magarincapatinatincapatinat:ass, mule,
ma:v. mai donkey
mac(i)es:wild rose/brier|eglantine|hip magar:scum|<nici cal nici ~>neither fish
rose/tree (Rosa canina) nor flesh (nor good red herring)
macar(cel putin):at least magaresc:ass('s)...|donkey('s)...
macar(chiar):even magaresc:asinine|asslike|<tuse
macar(nici chiar):not even|not so much magareasca>(w)hooping cough
as|<~ ca...>(al)though...|<~ cit>it doesn't magareste:like an ass|like a swine
matter how much|<~ daca/de...>if only...|<~ magarie:swinishness|swinish trick
daca/de...>at least if... magarita:she-ass
macai:to quack magarus:little donkey/ass|neddy
macait:quacking maghiran:v. maghiran
macaleandru:robin (redbreast) maguleala:flattery
maceasa:hip(berry)|haw|roseberry maguli:to flatter
macel:slaughter|massacre|butchery maguli:to flatter/delude oneself
macelar:butcher maguli:to imagine
macelari:to slaughter|to massacre magulire:flattering
macelarie:butcher's (shop) magulire:flattery
macina(griu etc.):to grind|to mill magulitor:flattering
macina(cafea):to grind magura:hill
macina(a farimita):to crush|to splinter magura(movila):hillock
macina(ziduri):to cause to crumble mai(hei):(you)!
macina:to be ground mai(hei):heh!
macina(d. stinci):to weather mai(asculta):I say!
macinat:ground etc. v. mAcina mai(asculta):look here!
macinat:grinding etc. v. mAcina. mai(si ~, ~) (exprima uimire):(oh) my!
macinatura(faina etc.):meal mai(si ~, ~) (exprima uimire):hey!
macinis:grist mai(si ~, ~) (exprima uimire):oh(o)!
maciuca:club|bludgeon mai(si ~, ~) (exprima uimire):o(h)o! really!
maciuca(lovitura de ~):bludgeon mai(si ~,~) (exprima uimire):o(h)o! really!
stroke|<lovitura de ~>v. ~ mai(idem, neplacuta):I say!
2|<fig.>staggering blow|<mi se facu parul
mai(prostii):rubbish!
~>my hair stood on end
mai(exprima neincrede):no!
maciulie(de baston):knob
mai(exprima neincrede):oh!
maciulie(de palos):pommel
mai(inaintea subst. la vocativ):you
maciulie(de cui, de ac atc.):head
mai(adesea nu se traduce):you|<~
macris:sharp/sour dock (Rumex
obraznicule>you cheeky boy|<hei, ~>hey
acetosa)|<~ul calului>v. stevie|<~ul
you!
iepurelui>wood sorrel|<~ spinos>barberry
bush (Berberis vulgaris) maiculeana:mother, mammy
madular:limb maiculita:v. maiculeana
maduva:marrow|pith|core|essence|<maduva maicuta:v. maiculeana
spinarii>spinal marrow|<maduva maiestrie:craftsmanship|mastership|masterli
spinarii>spinal marrow|<pina in/la maduva ness
oaselor>to the backbone

653
maiestrie:skill|<artistica (de manastire(de calugari):convent for monks,
scriitor)>literary craftsmanship friary
maiestrit:masterly manastiresc:cloistral|conventual|monastery
maiestrit:skilfully manos:fruitful, fertile
maiestru(maiestrit):masterly manos(bogat):rich
maiestru(artistic):artistic manos:yielding profits
maiestru(indeminatic):skiful|miraculous|sup manunchi:bundle|bunch|handful
ernatural manunchi(miner):handle
malai(faina de porumb):maize manusar:glover
malai(faina de porumb):(Indian-)corn flour manusa:glove
malai(preparat):maizena manusa(odin.: azi, de sofer etc.)gauntlet
malai(faina):meal, flour manusa(cu un deget):mitt(en)|<manusi de
malai(turta):maize cake box>boxing gloves|<manusi de
malai(turta):hominy calarie>riding gloves|<manusi de lac>kid
malai(turta):tortilla gloves|<a arunca cuiva manusa>to throw
down the gauntlet to smb|<a arunca cuiva
malai(turta):cake of (Indian-)corn flour
manusa>to throw down the gauntlet to
malai(turta):pinole smb.|<a umbla/a se purta cu manusi cu
malaiet:tender|soft cineva>to handl
malaiet(rascopt):mellow mar:apple (tree)
malaiet(moliu)(moliu):spineless mar:apple|<de florile ~ului>to no
malaiet(moliu):lifeless purpose|<de florile ~ului>to no purpose
malaiet(moliu):soft|soft (pop.) no go|<~ al discordiei>bone of
malaiet(moliu):flabby contention|<~ cretesc>Borsdorf pippin|<~
domnesc>prince's apple|<~ul lui
malaiet(prost):doltish
adam>Adam's apple|<~ paduret>crab
malin:bird cherry (tree) (apple) tree, crab (apple)|<~ul lupului>four-
malina:bird cherry l
malura:smut marar:dill (seed)
malura(a griului, si):brand maracinar:whinchacker
malurici:wood pea/vetch (orobus variegatus maracine:bramble|brier|briar|brake
maluros:blighted maracine:v. maracinis|<a sta (ca) pe
mamaliga:atole|maize porridge|hominy maracini>to sit on thorns
mamaliga:spineless creature|<a o pune de maracinis:brambles|briers|patch of ground
~>to be in a sorry plight|<a o pune de ~>to covered with bram
be in the soup/in a fine mess/in a pickle maracinos:briery|full of brambles
mamaligos:spineless mare:behold!
mamica:mum, ma, mummy mare(exprima mirarea):oh!
mamitica:v. mamica maret:grand|magnificently|imposing|grandi
mana:to be blighted ose|stately|magnificent|splendind
manastire(de calugari):monastery maret:magnificently
manastire:monastery|cloister maretie:grandeur
manastire(accentul pe traiul in maretie(maiestate):majesty
comun):convent maretie(splendoare):splendour
manastire(de calugarite):nunnery marfar:freight train
manastire(de calugarite):convent (for nuns) margarit:v. margaritar

654
margarit:v. margaritar mari(a se inmulti):to multiply
margaritar:pearl mari(a creste):to grow
margaritar:loranth marie:majesty|highness|<maria sa>His
margaritar(pietris):gravel Majesty|<maria sa>His Highness
margea:(glass) bead|glass pearl marime:size
margea(la curcan)(la curcan):wattle marime(volum):volume
margea:pearl grass|<salba de marime(dimensiuni):dimensions
margele>(glass) pearl necklace marime(proportii):proportions
margean:coral marime(intindere):extent
margelusa:millet|pearl plant marime:dignitaries
marginas(invecinat):neighbouring marimepeior.:big guns/bugs/noises/shots
marginas(limitrof):limitrophe|adjacent marinimie:magnanimity|generosity
marginas(de margine):peripheral|border... marinimos:magnanimous
marginas(departat):remote marinimos(darnic):generous
margini:to bound|to mark the bounds of marinimos(darnic):liberal
margini(a ingradi):to enclose marinimos:magnanimously
margini:to limit|to set bounds/limits to|<a se marire:aggrandizement
~ cu...>to border upon...|<a se ~ cu...>to be marire:grandeur
contiguous to...|<a se ~ cu...>to border marire(autoritate):authority
upon...|<a se ~ cu...>to confine with...|<a se
marire(autoritate):sway
~ la...>to confine oneself to...|<a se ~
la...>to content oneself with... marit:glorious
marginire:limitation marita:to marry off|to give (away) in
marriage|to find a husband for
marginire:narrowmindedness
marita(a vinde ieftin)(a vinde ieftin):to sell
marginit:limited|restricted
cheaply
marginit:limited|narrow-minded|illiberal
marita(a se debarasa):to get rid of
mari:to make greater|to aggrandize
marita(cu):to marry
mari(a spori):to increase
marita(cu ac.):to get married (to)
mari(a face sa para mai mare):to make
marita:to wed (cu ac.)|to get spliced
appear larger
maritat:v. maritis|<de ~>marriageable
mari(a face sa para mai mare):to magnify
maritata:married
mari(a ridica):to raise
maritis:marriage
mari(a intensifica):to intensify
marsalui:to march
mari(a largi):to widen
marturie:testimony|evidence
mari(a largi):to broaden
marturie(dovada):proof
mari(a largi):to extend
marturie(martor):witness|<ca ~ a... (cu
mari(pretul, valoarea etc.):to enhance
gen.)>as a mark/token of...|<~ falsa>false
mari(a dilata):to expand witness/evidence, perjury|<a purta ~>to
mari(a dilata):to dilate bear witness
mari(o gaura):to enlarge marturisi(a admite):to admit
mari(o gaura):to open out marturisi(a afirma):to affirm
mari(un portret):to enlarge marturisi(a afirma):to assert
mari:to grow large|to become greather marturisi(a declara):to declare
mari(a spori):to increase marturisi(a recunoaste):to confess

655
marturisi(a recunoaste):to confess tooth violet|<durere de
marturisi(a recunoaste):to own masele>toothache|<nici pe o ~>next to
marturisi(a recunoaste):to avow nothing|<nici pe o ~>a drop in the
bucket|<nici pe o ~>a sip, a sup|<a trage/lua
marturisi(a sustine):to maintain
la ~>to tipple|<a trage/lua la ~>to booze|<a
marturisi:to confess one's sins trage/lua la ~>t
marturisi:to confess maselarita:hog's bean
marturisire:avowal|admission maslin:olive (tree)|<ramura de ~>olive
marturisire:confession branch
martisor(martie):March maslina:olive|<ulei/untdelemn de
martisor:mountain bennet masline>olive/sweet oil
martisor:trinket worn in honour of March 1 masliniu:olive-coloured
marunt(mic):small maslui(cartile):to mark (for a foul play)
marunt(fin):fine maslui(alegerile):to gerrymander
marunt(micut):tiny maslui(a falsifica):to falsify
marunt(micut):little maslui(a falsifica):to counterfeit
marunt(neinsemnat):trifling masluitor(la carti):(card) sharper
marunt(d. cheltuieli):petty masluitor:falsifier
marunt(d. bani):(small) change masura:to measure
marunt(scund):low masura(griul etc.):to measure out
marunt:small fine|<multe si ~e>all sorts of masura(haine):to measure off
things/stuff masura(pamintul):to measure up
maruntaie:viscera|entrails|intestines|bowels masura(pamintul):to survey
maruntaie(de vita):pluck masura(a cintari cuvintele):to weigh
maruntaie:depths masura(a evalua):to estimate
maruntel:tiny masura(a infrina):to curb
maruntel(mic):mean masura(a proportiona):to proportion
maruntel(prapadit):scrubby masura(a strabate)(a strabate):to cross
marunti:to break up|to make small pieces of masura(cu privirea)(cu privirea):to look/eye
maruntis:trifles up and down
maruntis(bani marunti):(small) change masura(a bate)(a bate):to lick
maruntis(bani marunti):odd money masura(a bate):to drub
maruntis(marfuri)(marfuri):small goods masura:to be measured
maruntis(marfuri):petty/small masura(cu cineva):to try one's strength
ware(s)|<negustor de aginst smb.
~uri>haberdasher|<raionul de masura(reciproc/cu privirea):to look each
~uri>haberdashery department|<raionul de other up and down
~uri amer.>notion counter masura:to be... long, wide etc.
mascari:ribaldry|bawdry|smut|filth|dirty masurabil:measurable|mensurable
jokes
masurat:measured
mascarici:fool|clown
masurat(limitat):limited
masea:molar (tooth), grinder
masurat(moderat):moderate
masea(dinte):tooth
masurat(moderat):temperate
masea(la roata morii):(wheel) paddle|<~ de
masurat(moderat):reasonable
minte>wisdom tooth|<~ua ciutei>dog's

656
masurat(d. pasi):steady, moderate matasos(catifelat):velvety
masura:measure matraguna:belladonna, (deadly) night-shade
masura(cantitate):amount matrasi(a da afara):to kick out
masura(limita):limit matrasi(a da afara):to kick out
masura(masurare):measurement matrasi(a da afara):to give smb. the mitten
masura(intindere):extent matrasi(a da afara):to give one's walking
masura(cantitate):quantity orders
masura:steps matrasi(a omori)(a omori):to do for
masura(valoare):value matrasi(a irosi):to squander
masura(valoare):measure matrasi(a irosi):to play ducks and drakes
masura(forta):force with
masura(limita):limit matreata:dandruff|dandriff|scurf
masura(a calcula)(a calcula):to calculate matura:to sweep
masura(a calcula):to judge matura(camera):to sweep out
masura(a se lupta):to fight|<~ de matura(murdaria):to sweep up
capacitate>dry measure|<~ de matura:to make a clean sweep of|<coada de
capacitate>liquid measure|<~ de ~>broomstick
lungime>measure of length|<masuri de matura:broom
precautie>precautions|<masuri de matura(de pene):feather broom
precauttie>precautionary measure|<masuri matura:sorghum
disciplinare>disciplinary measure|<masuri
maturatoare:sweeper
drastice>drastic measures|<masur
maturatoare(masina):sweeping machine
masurabil:measurable
maturator:sweeper
masuratoare:measurement|measuring
maturator(~ de strada):street
masuratoare(cadastrala):survey
sweeper/arderly
matanie:genuflexion
maturator(~ de strada):scavenger
matanie:rosary|<a bate matanii>to genuflect
maturele:blue-bottle
matase:silk, pl. silks
maturoi:v. tirn
matase(a porumbului):silk|<~a
matusa:aunt|my old woman|aunt
broastei>crow silk, water weed
matusica:auntie
mataciune:dragon's head
mazarat:coarse-grained
matahalos(greoi):heavy
mazarat(mare):big
matahalos(greoi):hulking
mazariche:lathyrus|frozen pellets of snow
matahalos(stingaci):clumsy
mazariche(lapovita):sleet
matahalos(stingaci):clumsy
mazariche:vetch, tare
matahalos(stingaci):awkward
mea:my|<a ~>mine
matahalos(stingaci):lubberly
meandru:meander|bend
matahalos(stingaci):gawky
meandru:meander
matahalos(voluminos):bulky
mecanic:mechanical|machine-like
matahalos(diform):mis-shapen
mecanic:machanically
matahalos(diform):deformed
mecanic:mechanic
matasar(tesator):silk weaver
mecanic:engine driver
matasar:chatterer
mecanica:mechanics|mehanics
matasos:silky

657
mecanicist:mechanistic medical:medically|<ajutor ~>medical
mecanism:mechanism|machinery aid|<ajutor ~>medical service|<ajutor
mecanism(tehnica):technique ~>service|<certificat ~>medical
certificate|<certificat ~ mil.>hurt certificate
mecanism:machinery
medicament:medicament|drug
mecaniza:to mechanize
medicamentos:medicinal|drug...
mecaniza:be mechanized
medicatie:medication|medical treatment
mecanizare:mechanization
medicinal:medicinal|<planta ~a>medicinal
mecanizat:mechanized|<agricultura
herb|<planta ~a>simple
~a>mechanized agriculture
medicina:medicine|<~ legala>forensic/legal
mecanizator:machine operator
medicine|<~ legala>jurisprudence|<~
mecanotehnica:mechanics veterinara>veterinary medicine|<doctor in
mecanoterapie:mechanotherapy ~>doctor of medicine|<student in
meci:match|<~ amical>sparing match|<~ de ~>medical student|<a practica medicina>to
fotbal>football match|<~ in practise medicine
nocturna>floodlit match|<~ nul>tie|<~ medicinist:medical student
nul>draw|<~ nul>love all medico-farmaceutic:medico-pharmaceutical
medalie:medal|<Medalia Muncii>Medal for medico-legal:medico-legal
Distinction in Labour|<~ de aur>gold
medico-militar:medico-military
medal|<reversul ~i>the reverse of the
medal|<reversul ~i fig.>the other side of the medico-sanitar:medico-sanitary
picture medie:average|medium
medalier:collection of medals medie:mean|<~ aritmetica>arithmetical
medalier(ca mobila):medal cabinet mean|<~ geometrica>geometrical mean|<in
~>on an average
medalion:medallion
medieval:medi(a)eval
medalion(ca agrafa):locket
medievist:medi(a)evalist
medalion(in ziare):inset|inset portrait
mediocritate:mediocrity
media:to mediate
mediocritate(d. cineva si):second-rater
medial:medial|<consoana ~a>medial
consonant mediocru:mediocre|middling
median:median|<linie ~a>median line mediocru(d. o lucrare):indifferent
mediana:median (line) mediocru(d. posibilitati):moderate
medianta:mediant mediocru(d. posibilitati):second-rate...
mediatoare:perpend. on the middle of mediocru(d. vinuri):poor
segment medita(la, asupra):to meditate (on/upon)
mediator:mediating|mediatory medita(la, asupra):to muse (on/upon)
mediator:mediator|intermediate medita(la, asupra):to ponder (over)
mediatie:mediation medita(a se gindi):to think (of)
medic:physician|medical man|doctor|<~ medita(un elev):to prepare
chirurg>surgeon|<~ consultant>consulting medita(un elev):to coach
physician|<~ legist>medical/forensic meditativ:meditating|meditative
expert|<~ legist>medical examiner|<~ meditativ:meditatively|musingly
sef>house surgeon|<~ veterinar>veterinary
meditator:private tutor|coach
surgeon|<~ veterinar>veterinarian|<~
veterinar>veterinarian, vet meditatie:meditation
meditatie(a unui elev):coaching

658
meditatie(lectie):lesson meleu:melee
mediteranian:Mediterranean melifer:melliferous|honey-bearing
mediu:average|medium... melisa:balm
mediu:medium|surroundings|environment melita:to brake|to scutch|to swingle
mediu(societate):society|<scoala melita:to lick soundly
medie>middle school|<termen ~ melita:to jabber|to prate|to chatter nineteen
log.>middle term|<~ social>social to the dozen
environment/milieu/background melita:brake|swingle|scutcher
medjilis:majlis melita:chatterbox|<a da cu melita>to
medular:medullary clack|<a da cu melita>to twaddle|<a da cu
meduza:medusa melita>to chatter nineteen to the dozen
mefistofelic:Mephistophelian|Mephistophel melodic:melodically
ean melodica:melodics
mefitic:mephitic|foul|noxious melodie:melody|tune
megafon:loud speaker|megaphone melodios:melodious|musical|tuneful
megagraf:megagraph melodios:melodiously|tunefully
megalit:megalith melodramatic:melodramatic
megalitic:megalithic melodramatic:melodramatically
megaloman:megalomaniac melodrama:melodrama
megalomanie:megalomania meloman:melomaniac|lover of music|music
megateriu:megatherium fan|concertgoer
megatona:mega-ton melomanie:melomania
meglenorom²n:Megleno-Rumanian melon:bowler (hat)|pot hat
megohm:megohm melopee:chanting
mehenghi(smecher):old fox melopee(recitativ):recitative
mehenghi(smecher):crafty person melopee(cintec):song
mei:my membrana:diaphragm
mei:millet|<ai ~>mine|<~ pasaresc>bristle membranos:membraneous
grass membru:member
meisor:millet grass membru(al unei soc. stiintifice):fellow
melancolic:melancholy membru:limb
melancolic(d. peisaje):gloomy membru(barbatesc):membrum
melancolic:melancholically virile|member|constituent part
melancolie:melancholy membru:side|<~ activ>active member|<~ al
melancolie:melancholia Partidului Comunist Roman>member of the
melanina:melanine Rumanian Communist Party|<~ al unui
sindicat>member of a trade union|<~
melanj:mixture
corespondent>corresponding member|<~ de
melasa:molasses|treacle partid>Party member|<~ onorific>honorary
melc:creeper member|<a fi ~ al comitetului>to b
melc(prajitura):Chelsea bun|<ca ~ul>(as) memento:memento|reminder
slow as a snail memento(carte):synopsis
mele:my|<ale ~>mine memento(carte):vade-mecum
meleag:part|region memora:to remember
melena:mel(a)ena

659
memorabil:memorable|noteworthy meningococ:meningococcus
memorabil:memorably menire:mission
memorandum:memorandum menire(sarcina):task
memorator:vade-mecum menire(sarcina):task
memorialist:memoirist menire(soarta):fate
memorialistica:memoirs|memoirism meniu:menu|bill of fare|<~ fix>ordinary
memorie:memory menopauza:menopause
memorie(amintire):remembrance|<din menoragie:menorrhagia
~>from memory|<din ~>without book|<in menstrual:menstrual
memoria... (cu gen.)>in memory of...|<in menstruatie:catamenia
memoria... (cu gen.)>to the memory of...
mensual:monthly
memoriu:memorial|(written) statement
mensevic:Menshevist
memoriu:memoirs
mensevic:Menshevik
memoriu(ale unei societati):memorials
mensevism:Menshevism
memoriu(ale unei societati):transactions
mental:v. mintal
memoriza:to memorize
mentalitate:mentality|turn of
memorizare:memorization|memorizing mind|outlook|conception
menaj:housekeeping|housewifery|household menta:v. minta
|family|family life|<a face ~ul>to do the
mentol:menthol
chores
mentor:mentor
menaja:to spare|to deal gently/tactfully
with|to handle with kid gloves mentine:to maintain
menaja:to spare oneself mentine(o hotarire):to abide by
menajament(atentie):care mentine:to continue
menajament(considerattie):consideration mentine(a ramine):to remain
menajament(precautie):caution mentine(d. preturi):to keep up
menajament(precautie):circumspection|<far mentine(a nu ceda):to hold out
a ~e>bluntly mentine(in post):to keep one's job
menajer:domestic|connected with the house mentiona:to mention|to make mention
menajera:housewife|housekeeper mentiona(a specifica):to specify
menajerie:menagerie mentiune:mention
mendre:fling|<a-si face ~le>to take one's mentiune(pe plic):endorsement
fling|<a-si face ~le>to please one's humour mentiune:certif. of good work and conduct
menestrel:minstrel mentiune(la un concurs):(honourable)
menestrel(cintaret):singer mention
menghina:(screw) vice menuet:minuet(to)
menhir:menhir mercantil:mercantile|commercial|<spirit
meni(a destina):to destine ~>mercenary spirit
meni(a predestina):to predestinate mercantilism:mercantilism|money grabbing
meni(a predestina):to foredoom mercenar:hireling|mercenary
meni(a prezice):to foretell mercenar:mercenary|mercantile|greedy|mon
ey-grabbing
meni(a blestema):to curse
merceolog:expert in science of
meninge:meninx
commodities
meningita:brain fever
merceologie:science of commodities

660
mercerie:small wares|haberdashery meridian:meridian|<~ ceresc>celestial
mercerie:notions meridian|<~ magnetic>magnetic
mercerie(pravalie):small-ware shop meridian|<primul ~>the zero meridian
mercerie(pravalie):notion counter meridiana:meridian line
merceriza:to mercerize meridional:meridional|southern
mercur:quicksilver meridional:meridional|southerner
mercurial:mercurial merinana:sandwort
mercurial:market price-list merinde:victuals
mercuric:mercuric merinde(hrana):food
mercuros:mercurous merinde(hrana):grub
mereu:always|permanently|continuously|co merinos:merino|<oaie ~>merino (sheep)
nstantly merisor:red bilberry
mereu(tot timpul):all the time merit:merit|desert|worth
mereu(neincetat):ceaselessly merit(talent):talent
mereu(vesnic):for ever merit(pricepere):skill|<de ~>of talent/ability
merge(in diferite sensuri):to go merita:to deserve|to merit|to be worth
merge(pe jos):to walk merita:to be worth while/the candle|<asa
merge(a pasi):to step merita!>it serves him right!|<asa
merita!>serve him right!|<merita s-o
merge(in mars):to march
citesti>it is worth reading
merge(a se indrepta):to repair
meritoriu:praiseworthy|meritorious|deservin
merge(a se misca):to move g
merge(a se misca):to stir merituos:deserving
merge(a trece):to pass merituos(valoros):valuable
merge(cu un vehicul):to drive merituos(valoros):rewarding
merge(cu un vehicul):to ride merlon:merlon
merge(calare):to ride mers:going|walking
merge(d. lucruri):to go mers(fel de a merge):gait
merge(d. lucruri):to work mers:march|<~ inainte>progress|<~
merge(d. lucruri):to act inainte>progress|<~ inainte>advance|<~
merge(d. puls):to beat inainte>march|<~ inapoi tehn.>backing|<~
merge(d. monede):to be current inapoi tehn.>reverse|<~ inapoi
merge(d. afaceri):to go on (well) tehn.>backward motion|<~ incet tehn.>slow
speed|<~ in gol tehn.>idling|<~ul bolii>the
merge(a se duce):to go progress of the illness/disease|<~ul tr
merge(a pleca):to leave mersi:(many) thanks!|thanks!
merge(a pleca):to set out mesa:<a baga (pe cineva) ~>to push smb. to
merge(a se vinde):to be on demand the wall|<a baga (pe cineva) ~>to get smb.
merge(a fi nevoie):to be necessary in wrong|<a intra/cadea ~>to get into a
merge:to go|<a ~ cu...>to go with...|<(a mess/scrape/muddle/a nice fix|<a
insoti)>to accompany|<(cu un vehicul)>to intra/cadea ~>to get into a
go by...|<(a se potrivi cu)>to suit...|<(a se mess/scrape/muddle/a nice fix
potrivi cu)>to belong with...|<a ~ pe (10 mesager:harbinger
ani)>to be nearly... years old|<a ~ pe (10 mesagerie(birou):parcels office|<serviciu de
ani)>to be rising/coming (twenty)|<a ~ pina mesagerii>parcel post/delivery
la...>to go mesaj:message

661
mesaj(chemare):call mester(expert):expert
mesaj(chemare):appeal|<~ regal>king's mester:skil(l)ful|<~ zidar>master mason
speech|<~ul tronului>speech from the mesteri:to work
throne mesteri(a aranja):to arrange
meschin(d. caracter):paltry mesteri(a aranja):to fix
meschin(d. caracter):petty mesteri(a drege):to set to rights
meschin(d. actiuni):mean mestesug(meserie):trade
meschin(d. actiuni):base mestesug(profesie):profession
meschin(d. actiuni):niggardly mestesug(ocupatie):occupation
meschin(d. actiuni):stingy mestesug(pricepere):skill
meschin:meanly|basely|niggardly|stingily mestesug(talent):talent
meschinarie:meanness|pettiness|paltriness mestesug(arta):art
meschinarie(ca act):piece of meanness mestesug(metoda):method
mesean:table companion mestesug(mijloc):means, device,
mesean(invitat):guest (at table) contrivance
meserias:artisan|handicraftsman mestesug(viclenie):cunning
meserie:trade|handicraft mestesugar:v. meserias
meserie(profesie):profession|<scoala de mestesugaresc:artisan's... hand-
meserii>industrial trade/vocational made...|<industrie
school|<a invata o ~>to learn a trade mestesugareasca>domestic/cottage
mesianic:Messianic industry|<productie
mesmerism:mesmerism mestesugareaca>handicraft wares, hand-
mesteacan:birch (tree) made goods
mesteca:to chew|to masticate mestesugi:to execute artistically
mesteca(d. vite):to ruminate mestesugi(a unelti):to plot, to scheme
mesteca(a minca):to eat mestesugi(a aranja):to arrange
mesteca(a pune la cale)(a pune la cale):to mestesugit:executed artistically
ruminate mestesugit(maiestrit):masterly
mesteca(a pune la cale)(a pune la cale):to mestesugit(ingenios):ingenious
plot mestesugit(priceput):skil(l)ful
mesteca(a pune la cale)(a pune la cale):to mestesugit:artistically|in a masterly
scheme way|ingeniously|skil(l)fully
mesteca(lichide):to stir metabolic:metabolic
mesteca:to chew metabolism:metabolism
mestecanis:birch grove metacarp:metacarpus
mesa:lock (of hair) metacarpian:metacarpal
mesa:tent|<~ alba>meche blanche metacentru:metacentre
mesina:sheepskin|roan|basil|basan metafizian:metaphysician
Mesia:Messiah metafizica:metaphysics
mester:master metafizician:metaphysician
mester(meserias):artisan metafonic:vowel mutation, metaphony
mester(muncitor calificat):qualifield worker metafora:metaphor
mester:master metaforic:metaphorical
mester(artist):artist metaforic(figurat):figurative, tropical

662
metaforic:metaphorically figuratively meteahna(slabiciune):weakness
metal:metal|<~ alb>white metal|<~ meteahna(pasiune):passion
dur>hard metal|<~e neferoase>non-ferrous metempsihoza:metempsychosis
metals|<~ feros>ferrous metal|<~ meteor:meteor ,atmospheric
nobil>noble metal|<~ pretios>precious phenomenon|meteor, atmospheric
metal|<~ fin>fine metal phenomenon|v. meteorit
metalazbest:metal asbestos meteorit:meteorite
metalepsa:metalepsis meteorograf:meteorograph
metalic:metallic|<sunet ~>metallic sound meteorolog:meteorologist
metalifer:metalliferous, metal-bearing meteorologic:meteorology
metaliza:to (cover with) metal meteorologie:meteorological|<buletin
metaloceramica:powder metallurgy ~>weather report/forecast|<statiune
metalochimie:chemistry of metals ~a>meteorological station
metalografie:metallography meterezinv.:v. fortificatie|v. crenel
metaloid:metalloid meticulos:meticulous, punctilious
metalotehnica:metal engineering/processing meticulos:meticulously, punctiliously
metalurgic:metallurgic(al)|<uzina meticulozitate:meticulosity, punctiliousness
~a>tronworks metil:methyl
metalurgie:metallurgy metilen:methylene
metalurgie(ca metilic:methylic|<alcool ~>methyl(ic)
tehnica):smelting|<metalurgia alcohol
neferoaselor>nonferrous metallurgy, metis:half-breed, metis
metallurgy of non-ferrous metals|<~
metoc:succursal monastery
feroasa>ferrous metallurgy, metallurgy of
ferrous metals metoda:method system
metamorfic:metamorphic, metamorphous metoda(mod):way|<~ analitica>analytical
method|<~ dialectica>dialectical
metamorfism:metamorphism
method|<cu ~>methodically,
metamorfoza:to metamorphose|to change systematically|<fara ~>without method, at
completely/altogether random, in a haphazard way|<lipsa de
metamorfoza:metamorphosis ~>lack of method
metamorfoza(transformare):transformation metodic:methodically, systematically|by
metamorfoza(schimbare):change line (and level)
metamorfoza:metamorphosis metodica:method(s)
metanchim.:methane (gas), marsh gas metodism:methodism
metaplasma:metaplasm metodist:methodologist
metastaza:metastasis metodist:methodist
metatars:metatarsus metodologic:methodological
metateza:metathesis metodologie:methodology
metazoar:metazoon metonimie:metonymy
meteahna(defect):defect, fault, shortcoming metopa:metope
meteahna(defect):imperfection metraj:metric length metric area
meteahna(pacat):sin metraj(de tesaturi):metres, yards
meteahna(boala):disease, illness metraj(cinema):footage, length|<film de
meteahna(suparare):trouble lung ~>full-length (feature) film|<film de
scurt ~>short-reel film

663
metresa:(kept) mistress mi:(the note) E, mi
metresa:paramour, wench mi:v. imi
metric:metric miasma:miasma
metric:metric(al)|<sistem ~>metric system miasma(miros rau):stink, stench
metrica:prosody, metrics miau:mew!, miaou!
metrita:metritis miazanoapte:north
metro:v. metropolitan|<~ aerian>flyover, miazazi:south
amer. subway in the sky mic(fara a implica comparatia):little
metrologie:metrology mic(implicind comparatia):small
metronom:metronome mic(mititel, minuscul):minute, diminutive,
metropola:metropolis tiny
metropola(capitala):capital mic(ca statura:scurt)short
metropola(tara):parent state, mother mic(si neinsemnat):exiguous
country mic(pitic):dwarf(y), dwarfish, pigmy
metropolitan:metropolitan mic(pitic):Lilliputian
metropolitan:underground, mic(si indesat):dumpy, podgy
metropolitan|tube mic(si slab):chitty
metropolitanrar:metro mic(in crestere):undergrown, stunted
metropolitan(amer.):subway mic(imperceptibil):imperceptible
metru:metre mic(d. haine:strimt)tight
metru:metre|(metre) rule|<~ cub>cubic mic(putin adinc):shallow
metre|<~ patrat>square metre
mic(scund, jos):low
meu:my|<al ~ meu>mine
mic(slab):weak, feeble
mexican:Mexican
mic(d. lumina):dim
mezalianta:misalliance
mic(tinar):young
mezaliantaelev.:mesalliance
mic:little, small
mezanin:mezzanine (storey)
mic(neinsemnat):insignificant, trifling
mezat(licitatie):auction|<a scoate la ~>to
mic(usor de suportat etc.):light, slight
put smth., up to/for auction
mic(de dispretuit):contemptible
mezelarie:sausage factory
mic(limitat):limited
mezelarie(magazin):ham-and-beef shop
mic(meschin):mean
mezelarie(magazin):pork-butcher's shop
mic:v. mititei|<~a gospodarie>the
mezelic:snack|(cold) collation|hors
small/petty farming|<~a gospodarie
d'oeuvres
taraneasca producatoare de marfuri>the
mezeluri:salami and sausages petty goods/peasant economy|<~a
mezenter:mezentery burghezie>petty bourgeoisie|<~a
mezenteric:mesenteric taraneasca>small peasant farm|<~a
mezin:youngest child gospodarie taraneasca>small peasant
mezocarp:mesocarp farm|<~a productie de
mezoderm:mesoderm micasist:mica-schist
mezolitic:mesolithic mica:mica
mezozoic:mesozoic|<era ~a>mesozoic micela:micella
era/period miceliu:mycelium
mezzo-soprana:mezzo-soprano (voice) michiduta(drac):little imp, flibbertigibbet

664
michiduta(drac):urchin microtom:microtome
miciman:midshipman microzoare:microzoa
micime:smallness, littleness microzona:microzone
micime:meanness, pettiness, paltriness micsandra:white stock,
micologie:myc(et)ology gilliflower|gilliflower, gillyflower|wall
micoza:mycosis flower|<~ salbatica>treacle mustard
microb:microbe, germ micsora:to make smaller|to reduce,to
decrease,to diminish|to lessen
microbalanta:micrometer balance
micsora(meritul cuiva etc.):to belittle, to
microbian:microbial, microbic
detract from
microbiolog:microbiologist
micsora(puterea cuiva etc.):to to curtail
microbiologic:microbiological
micsora(a scurta):to shorten
microbiologie:microbiology
micsora:to become/grow smaller|to
microbus:baby/touring bus, minibus decrease,to diminish
microcefalie:microcephaly micsorare:reduction, decrease etc.
micrococ:micrococcus micsunea:v. toporas|rocket|<micsunele
microcosm:microcosm ruginite, ~ galbena>wall flower/gillyflower
microfarad:microfarad midie:(common edible) mussel/muscle
microfilm:microfilm midineta:midinette, shopgirl, work girl
microfon:microphone, mike. mie:thousand
microfotografie:microphotography mie:(to) me|<o ~ si una de nopti>the
microfotografie(concret):photomicrograph Arabian Nights|<mii de oameni>(many)
microfotografie(concret):microphotograph thousands of people|<mii de scuze!>a
microfotoradiografie:X-ray thousand apologies|<de mii de ori>a
microphotograph thousand times|<unul la o ~>one in a
thousand|<unde merge mia, merge si
microgram:microgram(me)
suta>in for a penny, in for a pound
microlit:microlith
mied:mead, vinous hydromel
micrometric:micrometric(al)
miel:lamb
micrometru:micrometer
mielarea:chaste/hemp tree
micron:micron, micromilimeter
mielina:myelin(e)
microorganism:micro-organism
mielita:myelitis
microporos:microcellular|<incaltaminte cu
miercuri:Wednesday|wednesday
talpa de cauciuc ~>foot-wear with
microcellular soles miercuri:on Wednesday|every Wednesday
microraion:self-contained district miere:honey|<~a ursului bot.>lungwort,
pulmonary, bugloss cowslip|<dulce ca
microrila:v. microsi(ll)on
~a>honeysweet|<luna de ~>honeymoon
microscop:microscope|<~
mierla:blackbird, ouzel
electronic>electron microscope
mierloi:blackbird
microscopic:microscopic(al)
mieros:honeyed, sugary
microscopie:microscopy
mieros(d. cineva):soapy, mealy-mouthed,
microseism:microseism
unctuous
microsi(ll)on:micro-groove (record)
mieros(d. zimbet):bland, unctuous
microspor:microspore
mieros:blandly, sugarily|with honeyed
microstructura:microstructure words

665
mieuna:to mew, to miaow, to miaou|to miji(ochii mici):to blink
miaul, to (cater)waul miji(d. plante):to appear|<mijea de
mieunat:mew(ing) (cater)wauling mew ziua>daybreak was at hand, it was dawning
mieunatura:v. mieunat mijire:appearance etc. v. miji
miez(mijloc):middle mijloc:middle
miez:core, kernel, heart, essence mijloc(centru):centre
miez(inima):heart mijloc(talie):waist, figure
miez(al unui fruct):core, pulp mijloc(abdomen):abdomen, belly
miez(de piine):crumb (of a loaf) mijloc(mod de actiune):means
miez(de nuca etc.):kernel mijloc(metoda):method
miezfig. (toi):depth thick|<~ul mijloc(cale):way
noptii>midnight|<~ul noptii poetic>the mijloc(instrument):instrument
witching hour|<~ul zilei>noon, midday|<cu mijloc(resursa):resource
~>substantial|<cu ~ (cu
mijloc(posibilitate):possibility
tilc)>significant|<fara ~>coreless, fig.
empty idle futile|<in ~ de vara>in mijloc(vehicul):vehicle, medium
midsummer|<a intra in ~ul lucrurilor>to mijloc:means, fortune, wealth,
come to the point resources|<mijloace de productie>means of
migala:scrupilousness,scrupilousness|scrup production|<mijloace de trai>means of
ulousness, scrupulousness|scrupulosity subsistence, livelihood|<mijloace de
transport>means of conveyance|<mijloace
migali:to fiddle/finick over
locale>local resources|<cale/drum de
migali:to kinick, to fiddle-faddle ~>middle course|<clasele de ~>the middle
migalos:scrupulous mijlocas:v. ~ i|<cal ~>centre leader|<jucator
migalos:finical, finicking ~ fotbal>half(-back)|<taran ~>middle
migalos:scrupulously etc. v. ~ I peasant
migdal:almond (tree) mijloci(a media):to intervene in
migdalat:almoud-shaped mijloci(a media):to
migdala:almond mediate/interpose/interceddddd
migra:to migrate mijloci(a media):to
migrator:migratory mediate/interpose/intercede|to act as go-
between in
migrati(un)e:migration
mijloci(a contribui la):to contribute to
migrena:headache
mijlocitor:mediator, intermediary
mihalt:burbot
mijlocitor(si in sens rau):go-between
mihoti:to neigh, to whinny
mijlocitor(numai in sens rau):pander, pimp,
mihoti(d. oameni):to guffaw
procurer
miime:thousandth
mijlociu:middle...
mija:<de-a ~>blind man's-buff
mijlociu(d. calitate etc.):medium...
miji(a aparea):to appear
mijlociu(d. capacitate etc.):middling...
miji(la suprafata sau brusc):to crop up
mijlociu(moderat):moderate
miji(in departare):to loom
mijlociu(intermediar):intermediate
miji(a licari):to gleam
mijlociu(d. preturi, viteza, nivel):average,
miji(a rasari):to rise mean
miji(d. plante):to come up/out, to sprout mijlociu(mediocru):mediocre, indifferent
miji(d. muguri):to shoot (out) mijlociu(de mina a doua):second-rate...

666
mijlociu(d. fii):second-born milita(pentru):to militate (in favour of)
mijlociu:second-born (child)|<degetul militant:militant
~>the middle finger militant:militant, activist, cadre
milanez:Milanese militant(luptator):fighter (for)
milanez:milanese (silk)|<camasa militant(luptator):champion (of)
~a>milanese silk shirt militar:military
mila:mile|pity, compassion militar(de soldat):soldierly
mila(caritate):charity militar(ca de soldat):soldier-like
mila(bunatate):kindness militar:military man, soldier
mila(dragoste):love militarmilitarii:the military|<serviciu
mila(bunavointa):goodwill ~>military service
mila:grace militarism:militarism
mila(pomana):alms militarist:militaristic
mila(mizerie):misery, wretchedness militarist:militarist
mila(saracie):poverty militariza:to militarize
mila(jale):grief militaresc:soldierly
mila:pitilessly, mercilessly|ruthlessly militaresc(ca de soldat):soldier-like
milamai mare mila!:it is militaresc(ca de soldat):soldierlike
pitiful/lamentable!|<fara ~ adv.>ruthlessly, militareste:soldier-like manner|<a saluta
pitilessly, mercilessly|<~ marina>sea ~>to give the military salute
mile|<cu ~>compassionately|<de ~ de
militarie:military service sau
sila>willy-nilly|<din ~>out of pity, for
life|soldiering|<a se duce la ~>to go into the
pity's sake|<fara ~ adj.>pitiless, merciless,
army|<a se duce la ~>to enlist, to enrol(l)
ruthless|<a i se face ~ de..., a-i fi ~ de...>to
militaros:soldierly
milenar:millenial,
millenary|millenial,millenary militian:militiaman
mileniu:1,000 years, millenary, chiliad militie:militia
mileniu:millenium militie:military service army
miliampermetru:milliampermeter milivolt:millivolt
miliar:milliary|marking a kilometre milog:beggar, cadger
miliar:milestones milogeala:begging
miliard:a thousand million(s) milogi:to beg
miliard:billion milos:compassionate|oozy
miliardar:multi-millionaire milos(caritabil):charitable
milieu:doily, doy milostenie(pomana):alms, charity|v. danie
miligram:milligram(me) milostiv:merciful
mililitru:millilitre milostiv(bun):kind
milimetric:millimetre...|<hirtie ~a>scale milostiv(iertator):forgiving
paper milostiv(darnic):bountiful|generous, liberal
milimetru:millimetre milostivi(de):to take pity/compassion(on)
milion:million milostivi(a binevoi):to deign, to condescend
milionar:millionaire milostivire:v. mila 1-4
milionara:millionairess milostivire(darnicie):bounty, generosity
milionime:millionth milui:to give alms to

667
milui(a se arata mila):to take miner:miner, pitman, mine worker|<Ziua
pity/compassion on ~ului>Miner's Day
milui(a se cruta):to spare mineral:mineral|<apa ~a>mineral water(s),
mim:mime table/spa water|<izvor ~>mineral
mima:to mime spring|<ulei ~>mineral oil
mima(a imita):to mimic, to ape mineraliza:to be mineralized
mima:mime, mimicry, mineralog:mineralogist
dumbshow|pantomime mineralogic:mineralogical
mimetism:mimesis, mimicry mineralogie:mineralogy
mimic:mimic minereu:ore|<~ de fier>iron ore
mimica:mimic art, mimicry minerit:mining
mimoza:mimosa|<~ senzitiva>mimosa, minge:ball|<~ de baschet>basketball|<~ de
sensitive plant fotbal>football
mina:to mine miniatural:miniature...
mina:to undermine miniatura:miniature|<in ~>in miniature
minaret:minaret miniaturist:miniaturist|miniature painter
mina(in diferite sensuri, si fig.):mine minier:mining, mine...|<industrie
mina(infatisare):mien, looks ~a>mining industry
mina(expresie):look, appearance, minim:minimum
countenance minimaliza:to minimize, to disparage
mina(put):mine, pit minimum:minimum
mina(cariera):quarry minister:ministry
mina(de creion):lead|<~-clopot>bell minister(mai ales in Anglia):office|board
mine|<~ de carbuni>coal mine/pit|<~ minister(in
marina>sea mine|<~ parasita>abandoned S.U.A.):departament|cabinet|government|<
mine|<a avea ~ buna>to look well, to have Ministerul Afacerilor Externe/de
a good mien|<a avea o ~ mirata>to look Externe>Ministry of External Affairs (in
surprised|<a face o ~ suparata>to look Anglia) Foreign Office|<Ministerul
furious Afacerilor Interne>(in S.U.A.) Departament
mincinos(d. cineva):lying, mendacious of the Interior|<Ministerul Afacerilor
mincinos(desert):vain, illusory Externe/de Externe>(in S.U.A.) St
mincinos(fals):untrue, false ministerial:ministerial|<comisie
~a>departmental committee|<hirtie
mincinos:liar, fibber, fibster|storry teller
~a>petition paper
minciuna:lie, untruth, falsehood,
ministru(Cabinet):Minister
fib|cram(mer), stretcher
ministru(in Anglia):Secretary of State|<~
minciuna(nascocire):fabrication, fable
adjunct>deputy minister|<~ adjunct>(in
minciuna(faptul de a minti):lying Anglia) Under-Secretary|<~ fara
minciuna(prajitura):cruller|<~ portofoliu>Minister without
gogonata>whopping lie, whopper, portofolio|<Ministrul Afacerilor
bumper|<~ gogonata amer.>eighteen-carat Externe>Minister for Foreign
lie|<~ grosolana>thumping lie|<~ Affairs|<Ministrul Afacerilor
nevinovata>white lie|<a spune minciuni>to Externe>Foreign Secretary|<Ministrul
lie, to tell lies|<a umbla cu minciuni>to deal Afacerilo
in lies|<a da pe cineva de ~>to give smb. miniu:minium
the lie|<a ram
minor:minor, lesser
mindir:straw, mattress|palliasse, paillasee

668
minor:minor minuna(a se intreba):to wonder
minorsi jur.:under age minunat(incintator):charming, delightful,
minor:minor splendid
minor:infant|<termen ~ log.>minor minunat(f. bun):very good
premise|<terta ~a muz.>minor third minunat(f. frumos):very beautiful
minoritate:minority|<~ nationala>national minunat(exceptional):exceptional
minority|<in ~>in the/a minority|<a pune in minunat(desavirsit):perfect, consummate
~>(In Anglia, pol.) to defeat minunat(fara pereche):matchless, peerless
minotaur:Minotaur minunat(in basme):supernatural
mintal:mental minunat(facator de minuni):wonder-
mintal:mentally working
minta:mint|<~ creata>curled minunat(ciudat):strange, odd, queer
mint|<bomboana de ~>peppermint minunat:charmingly etc.
minte:mind minunat:capital! splendid!
minte(ratiune):reason, brains, brain stuff minunatie(minune):marvel, wonder
minte(judecata):judgment minunatie(lucru minunat):wonderfull thing,
minte(cugetare):thinking prodigy
minte:wits, senses minune(miracol):miracle
minte(intelepciune):wisdom minune(lucru uimitor):wonder, marvel
minte(prudenta):prudence, discretion minune(lucru uimitor):wonderful thing,
minte(judecata sanatoasa):sound common prodigy|<o ~ de...>an excellent..., a
sense, good sense matchless..., a paragon of...|<(d. o fata)>a
minte(memorie):memory peach of a girl|<(d. un baiat etc.)>a brick of
minte(imaginatie):imagination|<cu ~>v. a boy etc.|<... ~ mare>very...,
cuminte|<cu ~a intreaga>on one's right exceedingly...|<ca prin ~>miraculously, by
mind|<fara (de) ~>unwise|<(nesabuit)>rash, some miracle|<de ~>excellently|<(d. o
reckless|<(prost)>silly, foolish|<(fara minus:minus
cap)>addle-brained|<(fara cap)>feather- minus:minus
headed|<(usurat)>light-minted|<masea de minus(deficit):deficit
~>wisdom tooth|<slab de ~>soft in the hea minuscul:small, tiny, minute
mintean:kind of country jacket minut(in diferite sensuri):minute|<intr-un
mintos:reasonable, wise ~>in a minute/trice/jiffy, in no time
mintos(destept):clever, cute minutar:minute hand
minti:to lie, to tell a lie sau lies|to thump, to minuta:record (of a judgment)
cram|to tell an untruth/a falsehood minuta(a unei sedinte):minute(s)
minti(pt. a insela):to sham minuta:draft map
minti:to tell smb. a lie sau lies minutios(d. cineva):scupulously careful,
minti(a insela):to deceive, to cheat|<minte punctilious
de stinge/de ingheata apele>he lies like minutios(d. o cercetare):close, minute,
truth/a jockey/a trooper/a gas- thorough
meter/hell|<minte de stinge/de ingheata
minutios:minutely, thoroughly,scrupulously
apele>he lies as fast as a horse can trot
minutiozitate:scupulousness
minuna:to astonish, to amaze, to astound|to
fill with wonder/admiration mioara:ewe lamb
minuna(de):to marvel (at), to be amazed mioara(oaie):sheep, ewe
(at) miocard:myocardium

669
miocardita:myocarditis mirodenie:spice|v. mireasma
miocen:miocene mirodenie:night smelling rocket
miop:near-/short-sighted mironosita:sanctimonious woman,
miop:myope, short-sighed person prude|<facea pe mironosita>butter wouldn`t
miopie:short-sightedness|myopia melt in her mouth
miorita:v. mioara miros:smell, odour
miorlai:to caterwaul miros(parfurm):perfume
miorlai(d. oameni):to whine, to whimper miros(al florilor):fragrance
miorlai(d. oameni):whine, to whimper miros(al florilor):sweet smell, scent
miorlait:caterwauling etc., v .a miros(neplacut):reek, stench, stink
miorlAi|caterwauling etc., v. a miorlAi miros:condiments, spices|<~de
miozotis:v. nu-ma-uita transpiratie>body odour, Bo
mir:unction mirosi:to smell (of)
mir(untdelemn sfintit):chrism, holy oil|<a mirosi(urit):to reek/stink (of)
lovi pe cineva la ~>to crack smb. on the mirosi:to smack/savour (of)
bean/crumpet mirosi(a adulmeca):to scent, to smell
mira(a surprinde):to surprise, to astonish mirosi:to be aware/conscious of|to smell
mira(a uimi):to amaze mirosi(a adulmeca):to scent
mira(a ului):to astound mirosi:to scent|<a ~ bine>to smell good|<ii
mira:to wonder|<ma ~m eu sa...>I was miroase gura>his breath smells/is bad/foul,
sure...not...|<te miri ce>next to he has foul breath
nothing|<(lucru marunt)>trifle|<te miri mirositor:smelling
cine>anybody|<(un nimic)>non-entity|<te mirositor(placut ~):odorous, sweet-smelling
miri unde>anywhere mirositor(d. flori):fragrant
miracol:miracle mirositor(urit):stinking, fetid
miraculos:miraculous, marvellous mirt:myrtle (Myrtus communis)
miraj:mirage, Fata Morgana mirui:to anoint
miraj(farmec):charm mirui:to punch smb.`s head
mirare:wonder mirui:to be anointed
mirare(surprindere):surprise, misionar:missionary
astonishment|<de ~
misit:broker
(uimitor)>astonishing|<de ~
(admirabil)>admirable, wonderful misit(mijlocitor):intermediary
mirat:astonished, amazed, astounded misit(mijlocitor):go-between
mire:bridegroom misitie:broking, brokerage
mire:bride and bridegroom misitie(plata):brokerage
mirean:v. laic misiune:mission
mireasa:bride misiune(rol):role, part
mireasma:parfume misiune(delegatie):delegation, deputation,
mission
mireasma(a florilor):fragrance, scent, sweet
smell misiva:missive
miriapod:myriapod misogin:misogynist, woman hater
mirific:wonderful, mirific mister:mystery
miriste:stubble (field) mister(taina):secret
mister:mystery

670
misterios:mysterious misca(a stirni):to stir, to rouse
misterios(tainic):secret misca:to move
misterios(ascuns):hidden misca(a fi miscare):to be in motion
misterios(enigmatic):enigmatical misca(a se clinti):to budge, to stir
misterios:mysteriously, misca(inainte):to advance, to move on
secretly|enigmatically misca(incoace si incolo):to move to and fro,
mistic:mystic(al) to fidget
mistic(tainic):secret misca(repede):to whirl, to whip, to
mistic(ascuns):hidden whisk|<a ~ din...>to
mistic(neinteles):intricate move...|<misca!>bustle!|<misca!>get a
move on! come on! now then! look
mistic:mystically
lively!|<(pleaca)>go away!|<a ~ din
mistic:mystic coada>to wag one`s tail|<nu misca in fata
misticism:mysticism lui>they don`t budge in his presence|<nu se
mistifica:to mystify ~ din loc>he did not bud
mistifica(a insela):to hoax, to fool miscare(ca stare, ant. rest):motion
mistifica(a falsifica):to falsify miscare(mai ales ca actiune
mistificare:mystification, hoax separata):movement
mistificator:mystifier, hoaxer miscare(gest):gesture
mistral:mistral miscare(schimbare):change
mistret:wild, wood... miscare(activitate):activity
mistret:v. ~ i|<porc ~ zool.>wild boar (Sus miscare(plimbare):walk(ing), exercise
scrofa) miscare(circulatie):circulation
mistrie:(mason`s) trowel|brick trowel miscare(forfota):bustle, stir, agitation
mistui:to digest miscare(la sah etc.):move
mistui(a suporta):to bear, to stand miscare(sociala):movement
mistui(d. foc)(d. foc):to consume, to burn miscare(actiune
up revolutionara):revolutionary action
mistui(a risipi):to squander miscare(agitatie):agitation
mistui:to be digested etc. miscare(rascoala):revolt, upheaval, uprising
mistui(d. cineva):to waste/pine away (with miscare:traffic management|<in doi timpi si
grief) trei miscari>before you could say Jack
mistuitor:consuming, devouring Robinson|<~ de eliberare nationla>national
misca:to move, to stir, to budge liberation movement|<~ de mase>mass
movement|<~ de rotatie>rotation
misca(a trai):to live, to breathe
(motion)|<~ de tineret>youth movement|<~
misca(a se stradui):to endeavour de translatie>translation|<~a mun
misca(a se descurca):to shift for oneself miscator:moving|mobile
misca(a prospera):to thrive, to prosper miscator:moving, touching, stirring
misca:to move misel(ticalos):rascally, knavish
misca(a deplasa):to remove, to displace, to misel(las):cowardly, faint-hearted,dastardly
shift|to change the place of
misel(ticalos):rascal, scoundrel, villain
misca(a impinge):to push
misel(las):dastard, coward
misca(a pune in miscare):to set in motion
miselesc(josnic):mean, low, vile
misca:to move, to excite
miselesc(tradator):treacherous
misca(a atinge):to touch

671
miselesc(ticalos):dastardly mitropolit:metropolitan (bishop)
miselesc(las):cowardly mitropolitan:metropolitan
miseleste:meanly etc. v.miSelesc mitui:to bribe|to oil/grease/tickle smb.`s
miselie:meanness, baseness palm|to buy smb.
miselie(ca act):mean/low-down action mituitor:bribe giver, amer. grafter
miselie(ca act):dastardly trick mita:wool of a lamb
mismas:v. sprit mitos:fleecy, fluffy
mismas(amestecura)(amestecura):mishmas mitos(cu par lung):long-haired
h, medley, pell-mell mixt:mixed, joint|<comisie ~a>joint
mismas(amestecura):all sorts of things/stuff commission|<cor ~>mixed chorus|<dublu ~
misuna(de):to swarm (with) sport>mixed doubles|<numar ~>mixed
number|<scoala ~>mixed school|<tren
misuna(de):to teem (with)
~>composite train
misuna(de):to be infested (with)
mixtura(in diferite sensuri):mixture
mit:myth
miza(pe):to stake (on)|<a ~ pe... fig.>to
mit(legenda):legend speculate/bank/stake on...|<(a se bizui
mita:bribery pe)>to rely on...
mita:graft mizantrop:misanthropist, man hater
mita(concret):bribe mizantropic:misanthropic(al)
mita(pt. a face pe cineva sa taca):hush- mizantropie:misanthropy
money|<a da ~ cuiva>to bribe smb., to miza:stake
grease smb.`s palm
mizer:miserable, wretched
mite(chiar):even|<dar ~ ...>to say nothing
mizerabil(d.cineva):despicable, mean,
of...
knavish|v. mizer
mitic:mythical
mizerabil(d. o cladire etc.):wretched, abject,
miting:meeting sorry
miting:rally|<~ de mizerabil(d. o fapta etc.):despicable, mean,
protest>protest/indignation meeting low
mititei:highly seasoned forcemeat balls mizerabil(d. cineva):villainous
mitocan:cad, boor, churl, lout|clodhopper, mizerabil:despicably etc.
chaw-bacon
mizericordie:mercy, mercifulness
mitocanesc:boorish, loutish, caddish
mizericordios:merciful
mitocanie:boorishness,
mizerie:misery, squalor
caddishness|churlishness
mizerie(saracie):poverty, extreme poverty
mitocanie(ca act):boorish/churlish action
etc. mizeriepoetic:chill penury
mitologic:mythological mizerie(lipsa):want
mitologie:mythology mizerie(necazuri)(necazuri):troubles
mitralia:to machine-gun|to rake with mizerie(murdarie):dirt, squalor|<de ~>of
machine-gun fire misery, miserable|<in ~>poverty-
stricken|<sl.>in Queer Street|<a face mizerii
mitraliera:machine gun, sl. ta-ta
cuiva>to tease smb. unmercifully|<a face
mitralii:case shot mizerii cuiva>to lead smb. the devil of a
mitralior:machine gunner life/a dog`s life
mitra:mitre mihni:to grieve, to afflict
mitropolie:metropolitan church mihni(a intrista):to sadden|to distress

672
mihni:to grieve eat/dine out/in town|<a-l ~>to itch|<ma
mihni(a fi trist):to be sad maninca nasul>my nose is itching
mihnire:grief, sorrow mincare:eating
mihnire(tristete):sadness mincare(de-ale mincarii):food
mihnit:sad, mournful, wistful mincare(merinde):victuals
miine:to-morrow mincare(fel de mincare):dish
miine(cindva):some time mincare(de peste zi):meal
miine(in viitor):in the future|<~ seara>to- mincare(fel):kind, sort|<asta-i alta ~ (de
morrow evening|<ca ~>very soon, shortly, peste)>that`s another pair of breeches|<asta-
one fine morning|<de ~>to-morrow`s..., of i alta ~ (de peste)>that`s another cup of tea
to-morrow|<de ~ intr-o saptamina>to- mincacios:gluttonous, voracious
morrow week|<a nu se ingriji in privinta mincacios(mincau):glutton
zilei de ~>not to worry about to-morrow mincarime:itching|<a avea ~ la limba>to
mil:silt, ooze have smth. on the tip of one`s tongue|<(a fi
milc:creep-mouse, as mum as mice|mum|<a vorbaret)>to prate like a parrot, to chatter
tacea ~>to be (as) still as a mouse etc. nineteen to the dozen
mina:to drive mincator:eater
mina(calul):to urge on mincator(mincau):glutton|<~ de
mina(a duce):to carry oameni>man eater
mina(a impinge):to push mincatorie(hotie):theft
mina:to drive on, to urge, to goad mincatorie(risipa):waste
mina:bunch of fives mincatorie(delapidare):defalcation|sapping
mina(pumn):fist mincatorie(intriga):intrigue
mina:hand mincatorie(birfeala):slander
mina(scris):hand(writing) mincatura:erosion|v. rosatura
mina(directie):hand, direction mincau:gobbler, trencher man
mina(parte):side|<a-si freca miinile>to rub mincau:greedy-guts glutton
one's hands|<o ~ de ajutor>a helping hand, mindra(femeie frumoasa):beauty, fair one
a lift|<o ~ grea>a heavy hand|<~ in ~>hand mindra(iubita):sweetheart
in hand|<cu mina pe inima>with one`s hand mindra(la vocativ):my beauty/dovey!
upon one`s heart|<cu mina pe inima>in all
mindrete:beauty, splendour
conscience|<cu mina sa propie>with one`s
own hand|<cu miini mindri(cu):to be proud (of)
minatarca:mushroom, edible boletus mindri(a se fali):to boast (of/about)
minca:to eat mindri(a se fuduli):to be haughty
minca(a servi):to have, to take mindrie:pride
minca(a pisca):to sting mindrie(orgoliu):vaingloriousness,
bumptiousness
minca(a roade)(a roade):to eat up/away, to
corrode mindrie(trufie):haughtiness, arrogance,
vanity
minca(a mistui)(a mistui):to consume, to
devour mindru:proud
minca(a chinui):to torment, to torture mindru(increzut):conceited
minca:to sap/undermine each other mindru(trufas):haughty, arrogant
minca:to eat,to have one`s meals|to mindru(frumos):handsome
have/take dinner etc.|<a ~ in oras>to mindru(minunat):wonderful, wondrous

673
mindru(falnic):stately minia:to anger, to make angry|to infuriate|to
mindru(splendid):splendid fly off the handle
mindru(iubit):lover minia:to cut up rough|to grab for altitude
mindru(dragul meu):my dear(est) minia:to get angry
minea:to take shelter for the night miniat:v. minios
minea(a petrece noaptea):to spend the night minie:rage
minea(a petrece noaptea):to stay all/over minie(furie):fury
the night minie(suparare):anger
minea(a se opri la un hotel etc.):to put up minie(urgie):wrath|<iute la ~>easily
minecare:butcher-s sleeves angered, testy, peppery
minecat:<de/la/pe/cu ~ pop.>early in the minios:furious, enraged, in a rage
morning, at daybreak minios(suparat):angry
mineca:sleeve|<a-si sufleca minecile si minios:furiously, in a rage|in high dudgeon
fig.>to roll/turn up one`s sleeve|<a trage pe angrily|<~ pe ...>angry with...
cineva de ~>to pluck smb.`s sleeve|<a trage minji:to soil, to dirty
pe cineva de ~>to give smb. the lie, to minji:to sully, to tarnish
debunk smb.|<a o baga pe mineca>to go
minji:to soil oneself, to become dirty
down one`s boots, to cry craven
minjit:dirty, soiled
miner:handle
mintui:to save, to redeem
miner(de sabie etc.):hilt
mintui(a elibera):to free, to liberate
miner(de pumnal):haft
mintui(a termina):to finish, to end
mingiia:to stroke
mintui:to be saved, to be redeemed|to come
mingiia(a dezmierda):to caress, to fondle
to an end, to end
mingiia(ochii etc.)(ochii etc.):to caress
mintuiala:perfunctorily|in a sloppy/slipshod
mingiia(a linisti)(a linisti):to comfort, to way|<de ~ i. adj.>sloppy, perfunctory,
console slipshod|<lucru de ~>scamped work|<a face
mingiia(a desfata):to delight ceva de ~>to scamp one`s work, to shamble
mingiia:to console oneself|<a se ~ cu...>to through one`s task
take comfort in..., to seek consolation mintuire:salvation
in...|<a se ~ cu...>to be comforted/consoled mintuire(elibarare):liberation
by...|<a se ~ cu... (cu speranta etc.)>to
mintuire(terminare):ending
flatter oneself with...
mintuitor:liberating
mingiiere:stroking etc.
mintuitor:liberator
mingiiere(consolare):consolation
mintuitor:Saviour
mingiiere(satisfactie):satisfaction
minui:to handle, to manipulate
mingiiere(placere):pleasure
minui(condeiul, spada etc.):to wield
mingiiere(sprijin):support
minui(bani):to handle
mingiiere(multumire):contentment
gratification minz:foal, colt
mingiietor:comforting, consoling minz:colt
mingiios:v. mingiietor minzat:weaned calf, weanling
mingiios(blind):gentle, soft minzeste:<a ride ~>to laugh on the wrong
side of one`s mouth
mingiios(placut):pleasant
mirii:to snarl
mingiios(incintator):delightful
mirii(d. un ciine mare sau un urs):to growl
minia:to lose one's temper

674
mirii:to grumble, to growl mladios(d. trup):lithe, lissom(e), supple,
miriit:snarl(ing) etc. v.mIrIi agile
mirlan:boor, churl, clown mladios(adaptabil):adaptable
mirli:to tup mladios(d. sunete):melodious, harmonious
mirsav:v. ticalos mladita:offspring, scion
mirsav:v. ticalos mlastinos:marshy, boggy, swampy
mirsavie:v. ticalosie mnemotehnica:mnemotechny, mnemonics
mirtoaga:jade, old crock moaca(falca)(falca):jaw
mit:kitten moaca(cap):nut,pate
mita(pisica):cat moale(ant. tare):soft
mita:safety brake|<~ blinda fig.>demure moale(proaspat):fresh
person|<~ blinda fig.>sneak, sly-boots|<a moale(d. mina etc.):flabby, flaccid
trage mita de coada>v. coada|<a se uita ca moale(d. voce etc.):soft
mita in calendar>v. calendar|<a prinde pe moale(incet):low, gentle
cineva cu mita-n sac>to catch smb. with the
moale(catifelat):velvety
goods|<mita blinda zgirie rau aprox.>dumb
dogs are da moale(matasos):silky
mitisori:catkins moale(placut):pleasant
mizga:slime moale(d. lumina):soft
mizga(seva):sap moale(flexibil):flexible
mizgali:to daub, to smear moale(fara intensitate):dim
mizgali(fata etc.):to smear, to dirty moale(slab legat etc.):loose
mizgali(hirtia):to blot, to soil moale(d. oua):soft-boiled
mizgali:to scribble (off), to scrawl moale(palid):pale
mizgali:to soil oneself moale(d. vreme):soft, close, muggy
mizgalitura:scrawl(ing), scribbling, scribble moale(d. dezghet):thawy
mlaja:basket osier|osier (willow) moale(d. pasi etc.):light, gentle
mlastina:swamp, bog, marsh, fen moale(d. cineva):weak, lifeless, soft,
languid
mlastina(baltoaca):pool, quagmire
moale(d. cineva):flabby, spiritless,
mlastina:mire, clough, morass
spineless
mladia(vocea):to modulate
moale(apatic):apathetic
mladia(trupul):to twist
moale(indolent):slack, indolent
mladia(a indoi):to bend, to twist
moale(lax):lax
mladia(d. voce):to modulate|to twist, to
moale:leniently, indulgently|<~le capului
bend
anat.>fontanel(le)|<a trai pe ~>to be/live in
mladia(a deveni mladios, d. trup):to become clover, to live in the lap of luxury|<nu-i e
lithe/lissom(e) ~>he is not lying on a bed of roses|<nu-i e
mladia(a deveni flexibil):to become flexible ~>it is not all honey with him|<(a patit-
mladia(a undui):to undulate o)>he`s got into a hobble, he`s got into hot
mladia:to become supple|<a se ~ dupa...>to w
adapt/adjust oneself to ... moar:moire
mladios:flexibil moara:mill|v. tintar|<~ de apa>water
mladios:supple mill|<~ de vint>wind mill|<~
mladios(care cedeaza usor):pliable, pliant sparta/sticata/hodorogita>chatterbox,
labberer, clacker|<ca la ~>in a string, one

675
after another|<ii merge gura ca o ~ mobilizabil:mobilizable
stricata>her clack goes thirteen to the mobilizator:mobilizing, stimulative
dozen|<ii merge gura ca o ~ stricata>her mobolizare:mobilization, call to arms
moare:sauerkraut brine mocan:shepherd
moarte:death mocan:boor, cad, churl
moarte(deces):decease mocasini:moccassins
moarte(disparitie):disappearance mocai:to dawdle, to potter about
moarte(omor):murder mocait:dawdlingslow
moarte(macel):slaughter, massacre|<de ~ mocait:dawdler, slowcoach
adj.>death..., mortal, deadly|<de ~ adj.
mocanesc:sherherd(`s)...
(teribil)>terribly|<dusmani de
~>mortal/deadly enemies|<frica de ~>fear mocheta:moquette
of death|<frica de ~>mortal fright, mocirla:v. mlastina
deadly/mortal fear|<in ghearele mortii>in mocirla:moras, gutter
the jaws of death|<patul mortii>deathbed, d mocirlos:v. mlastinos
moasa:midwife mocirtan:country bumpkin, land boor, churl
moaste:relics mocni:to v. lIncezi
mobil:mobile, movable mocnit(arzind ~):smouldering
mobil(nestabil):unstable, inconstant mocnit(d. sentimente)(d.
mobil(schimbator):changeable sentimente):smouldering
mobil(detasabil):detachable mocnit(d. cineva)(d. cineva):reserved
mobil(d. o tinta etc.):moving, shifting mocnit(d. cineva)(d. cineva):reticent
mobil(d. trasaturi etc.):mobile mocnit(tacut)(tacut):taciturn
mobil(vioi):lively mocnit(intunecat)(intunecat):dark
mobil(motiv):motive mocnit(intunecat)(intunecat):gloomy
mobil(corp in miscare):moving body, body mocnit(inactiv)(inactiv):inactive
in motion|<bunuri ~e, avere ~a>personal mocnit(inactiv):slack
property/estate, personalty, chattels, mocofan:blockhead|dolt
movables
mocosi:to dawle|to be slow in
mobila:to furnish movements|to take a long time in doing
mobila:to be furnished smth|to potter about
mobila:furniture mod:mode|manner|way|style
mobila(ca articol separat):piece of mod:mood|<~ de intrebuintare>usage|<~ de
furniture|<garnitura de ~>set of furniture productie>mode of production|<~ de
mobiliar:movable, personal|<bunuri ~e>v. viata>way of life|<~ major muz.>major
bunuri mobile mode/mod|<~ul indicativ gram.>the
mobilier:furniture indicative (mood)
mobilitate:mobility|hangeableness|instabilit modal:modal
y modalitate:possibility
mobiliza:to mobilize modalitate(metoda):method
mobiliza(rezervisti):to call up/out modalitate:form of scale
mobiliza:to rally (to the struggle)|<a ~ moda:fashion
eforturile... (cu gen.)>to moda(obicei):custom
mobilize/rally/muster the efforts of...|<a ~ moda(individual):habit|<dupa moda ... (cu
la lupta>to mobilize for the struggle gen)>after the manner/style of

676
...|<jurnal/revista de mode>fashion moderniza:to modernize (oneseself)|to
magazine|<magazin de mode>milliner's stream line (oneself)
shop|<ultimul strigat al modei>all the go|<a moderniza:v. moderniza vb tr
fi la ~>to be in fashion modernizare:modernization
model:model|pattern|(artist's) model modest:modest
model(exemplu):model modest(d. un prinz etc.):frugal
model(exemplu):example modest(fara pretentii):unassuming
model:model|exemplary|<dupa ~ul... (cu modest(fara pretentii):unpretentious
gen)>on the model of...|<a lua ~ de la
modest(d. haine):simple
cineva>to take smb. as a model/pattern|<a
lua ~ de la cineva>to imitate smb.|<a modest(sarac):poor
servi/sluji ca/drept ~>to be an example modest(ieftin):cheap
modela:to model|to fashion modest:modestly etc.
modela(argila etc.):to mould modest(a trai ~):in a small way
modela:to fashion modestie:modesty|<falsa ~>false modesty
modela(a adapta):to adapt modic:slender|modest|(s)light
modela(a adapta):to adapt modifica:to modify
modela:to influence modifica(a revizui, a imbunatati):to amend
modela:to be modelled etc.|<a se ~ modifica(a schimba):to change
dupa...>to take... as a pattern modifica(a schimba):to alter
modelaj:modelling etc. v. modela modifica:to change|to alter
modelator:modeller modificabil:modifiable
modelator:sculpturing chisel modificare:modification|alteration
modelor:pattern maker|modeller modificare(schimbare):change
modera:to moderate|to temper modificator:modifying
modera(a micsora):to lessen modista:milliner|modiste
modera(a micsora):to diminish modul:modulus
modera(a reduce):to reduce modula:to modulate
modera(a infrina):to curb modulator:modulator
moderat:reduced v. modera|moderate modulatie:modulation|<~ de
moderat(d. cineva):temperate frecventa>radio frequency modulation|<~
moderat(d. preturi):reasonable de grila radio>grid modulation
moderat(d. pas):steady mofeta:mofette
moderat(d. pas):moderate mofluz:bankrupt|blase|cloyed|discontent|sul
len|sulky
moderator:speed governor
mofluz:bankrupt|discontented chap|<a
moderatie:moderation
ramine ~>to break|<a ramine ~>to fail|<a
modern:modern ramine ~>to become bankrupt|<a ramine
modern(contemporan):contemporary ~>to go (and) whistle for it
modern(la zi):up-to-date|<istoria moft:trifle
~a>modern history|<sectie ~a scol.>modern moft(fleac):trifle|<mofturi !>(stuff and)
side nonsense !|<~uri>fiddlesticks !|<n-are
modernism:modernism importanta !>never mind !|<mofturi>trifles
modernist:modernist !
moftangiu:trifler

677
moftangiu(mincinos):humbug molatic(d. cineva):soft
moftangiu(mincinos):teller of tall tales molatic(d. cineva):spineless
moftangiu(flecar):cackler molatic(lenes):idle
moftangiu(flecar):gabbler molatic(slab):weak
mofturos:fastidious|finical|finicking molatic(greoi):heavy
mofturos(la mincare):squeamish molatic:slowly etc.
mofturos(la mincare):dainty molcom(incet):slow
mofturos(la mincare):fastidious (over) molcom(linistit):still
mogildeata:midget|small-sized molcom(linistit):quiet
person|indistinct form molcom(in surdina):low
mohor:bristle grass molcom(gingas):gentle
mohori:to darken molcom(gingas):soft
mohori:to cast a cloud over molcom(blind):mild|<a sta/sedea ~>to keep
mohori(a mihni):to grieve very quiet|<a tacea ~>not/never to say a
mohori:to become dark/gloomy word|<a tacea ~>not to open one's lips
mohori(d. fata):to cloud over moldovean:Moldavian
mohori:to become gloomy/sad moldoveanca:Moldavian woman sau girl
mohorit:dark, gloomy moldovenesc:Moldavian
mohorit:gloomy moldovenesc(din R.S.S.
mohorit(trist):sad Moldoveneasca):Moldovian
mohorit(abatut):downcast moldovenism:Moldavian word/idiom
mohorit(d. vreme):dull molecular:molecular
mohorit(d. vreme):overcast molecula:molecule
mohorit(d. vreme):gloomy molesta:to molest
moina:thaw moleseala:torpor
moina:fallow (land) moleseala(lipsa de vigoare):lack of vigour
mojar:(grinding) mortar moleseala(lipsa de vigoare):slackness
mojdrean:manna/flowering ash moleseala(lipsa de vigoare):flabbiness
mojic:boor|churl|lout|cad|rough moleseala(lipsa de vigoare):lifelessness
mojicesc:rude|coarse|boorish|loutish|churlis molesi:to enervate|to weaken
h molesi:to become enervated|to become
mojiceste:rudely etc v. mojicesc weak|to lose one's vigour
mojicie:uncouthness|rudeness molesit:dull|soft|flabby
mojicie(ca act):incivility molesit(slab):weak
mojicie(numai ca vorbire):gross abuse molesit(obosit):tired
mojicie(numai ca vorbire):abusive words molesit(fara viata):lifeless
mol:mole|pier molesit(fara viata):drooping
molar:m|<dinte ~>molar (tooth)|<dinte molesitor:enervating|enervating
~>grinder moletiera:puttee
molasa:sandstone molfai:to munch|to mumble
molatic(incet):slow molfai(tigara):to chew
molatic(d. caracter etc.):soft molfai:to mutter
molatic(d. caracter etc.):flabby molibden:molybdenum

678
moliciune:want of monahie:nun
vigour|softness|flabbiness|lifessness monahism:monachism|monasticism
moliciune(lene):idleness monarh:monarch
moliciune(lene):frivolous life monarh(suveran):sovereign
molid:spruce fir monarh(rege):king
molie:moth monarhic:monarchic(al)|monarchal
molift:v. molid monarhie:monarchy|<~ absoluta>absolute
molima:epidemie (disease) monarchy|<~ constitutionala>constitutional
molipsi:to contaminate monarchy
molipsi:to be infected|<a se ~ de...>to be monarhist:monarchist
infected by...|<a se ~ de...>to catch...|<a se monastic:monastic
~ de...>to be honeycombed by... monden:worldly|of
molipsire:infection|contagion society|society...|fashionable
molipsitor:infectious|catching|<boala mondial:world...|world-wide|<congres
molipsitoare>infectious/catching/contagiou ~>world congress|<de insemnatate istorica
s disease|<ris ~>infectious laughter mondiala>of world-wide/world historic
molitva:(special) prayer importance/significance|<primul razboi
molitvelnic:prayer book ~>the first world war|<primul razboi
~>World War I
moliu:soft|flabby|lubberly|spiritless|spineles
s moneda(piesa):coin
moloh:Moloch moneda(curenta):currency|<~ cu curs
fortat>fiat money|<~
moloz:debris|(plaster) rubbish
divizionara>change|<a-i plati cuiva cu
molura:fennel aceeasi moneda>to pay smb. in his own
molusca:mollusc coin|<a-i plati cuiva cu aceeasi moneda>to
molusca:mollusca give as good as one gets
momeala:bait|lure monetar:monetary|currency...|<reforma
momeala:enticement ~a>currency/monetary reform|<sistem
moment:moment|<de ~>momentary|<de ~ ~>coinage
(provizoriu)>provisional|<de ~ monetarie:mint
(temporar)>temporary|<din ~ mongol:Mongol(ian)
ce...>since...|<din ~ ce...>as...|<din ~ in monism:monism
~>any minute|<dintr-un ~ intr-altul>any monist:monist
minute|<din primul ~>from the first
monitor:monitor
moment|<din momentul in care...>from the
moment when... monitor:monitor
momentan:momentary monitor:monitor|<Monitorul
Oficial>Official Gazette
momentan:just now
monobazic:monobasic
momi:to lure|to allure|to entice|to decoy
monobloc:cast/made in one piece
momi:to cozen
monobloc:block
momi(a ispiti):to tempt
monobrazdar:single-bottom plough
momiie:scarecrow
monocelular:unicellular
momiie:man of straw
monoclinic:monoclinic
monada:monad
monoclu:monocle|(single) eye glass
monah:monk|hermit
monocord:single-string
monahal:monac(h)al|monastic

679
monocord:monochord monoton:monotonously|all in the same key
monocotiledonat:monocotyledonous monotonie:monotony
monocotiledonat:monocotyledon monovalent:monovalent
monocrom:monochromic|monochrome monsenior:his Eminence
monocromatic:monochromatic monstru:monster|abortion
monocromie:monochrome monstru(om foarte urit):fright
monocultura:one-crop/single-crop system monstru:monster
monodie:monody monstru:monstrous|huge|colossal
monofazat:monophasic monstruos:monstrous
monofobie:monophobia monstruos(urias):huge
monoftong:monophtong monstruos(urias):colosal
monogamie:monogamy monstruos(ingrozitor):awful
monogeneza:monogenesis monstruos(ingrozitor):shocking
monografic:monographic monstruozitate:monstrosity
monografie:monograph (on a subject) monstruozitate(a unei crime
monograma:monogram|cipher etc.):monstrousness
monoic:monoecious monta(pietre pretioase etc.):to mount
monolit:monolithic monta(pietre pretioase etc.):to set
monolit:solid monta(o fotografie, un tun etc.):to mount
monolit:monolith monta(un cauciuc):to put on
monolitic:massive monta(un aparat):to set/fit up
monolog:monologue monta(un aparat):to erect
monolog(interior):soliloquy monta(o usa):to hang
monologa:to soliloqyize|to talk to oneself monta(un decor):to set
monom:single term monta(un atelier):to fit out
monomanie:monomania|monomania monta(un atelier):to equip
monometalism:monometallism monta(impotriva)(impotriva):to set
monopetal:monopetalous (against/at)
monoplan:monoplane monta(impotriva)(impotriva):to provoke
(against)
monopol:monopoly|<pret de
monopol>monopoly/exclusive price|<renta monta(impotriva):to wind up
de monopol>exclusive rent monta:to warm up
monopolist:monopolistic|monopoly montaj:v. montare
monopolist:monopolist|<capital montaj:editing
~>monopolistic capital montant:upright|high
monopoliza:to monopolize montant:pole|post|upright
monorima:monorhyme beam|beam|<guler ~>stand-up collar
monosilabic:one-syllabled|monosyllabic montare:assembling|assembly|mounting|ere
monoteism:monotheism ction|installing etc. v. monta
monoteist:monotheist montare:setting|<hala de ~>assembly
hall|<linie de ~>assembly line
monotip:monotype (machine)
montator:mounter|fitter
monotipist:monotype operator
monta:covering (of a mare)
monoton:monotonous|humdrum
montor:v. montator

680
montor:editor (of a film) morb:(mono)mania|<~ul lui Pott
montura:setting of a precious stone|frame med.>Pott's disease
monument:monument morbid:morbid
monument(si fig.):memorial|<~ morbiditate:morbidity|morbidness
funerar>monument (over a tomb) morcov:yellow parsnip
monumental:monumental mordant:mordant
monumental(enorm)(enorm):huge mordant:mordent
monumental(enorm):colosal morena:moraine
mops:pug(dog) moresc:Moorish|Moresque
moral:moral morfem:morphene
moral(d. filozofie etc.):ethical morfina:morphia|morphine|dope
moral(intelectual):intellectual morfinoman:morphinomaniac|drug/dope
moral(intelectual):mental fiend/addict
moral:morale|moral condition morfinoman:junkey
moral(curaj):courage morfinomanie:morphinomania|drug habit
moral(curaj):spirits morfoli:v. molfai|v. ferfeniti
moral(dispozitie):mood|<a ridica ~ul morfologic:morphological
cuiva>to raise smb.'s spirits morfologic:morphologically
morala:morals morfologie:morphology
morala(etica):ethics morganatic:morganatic|left-handed
morala(a unei fabule):moral morga:morgue|mortuary|standoffishness|ha
morala:blow-up|<a face ~>to improve the ughtiness|left-
occasion|<a face ~ cuiva>to read smb. handed|arrogance|conceit(edness)
lecture|<a face ~ cuiva>to lecture smb.|<a morisca(moara):mill
face ~ cuiva>to lecture smb. morisca(de mina):handmill
moralist:moralist(ic) morisca(de cafea):coffee mill
moralist:moralist morisca:windmill|<~ de vint>weather
moralitate:morality|moral conduct cock|<~ hidraulica>hydrometric
moraliza:to moralize propeller|<are o ~, vorbeste ca o ~>he has
moraliza:to sermonize|to lecture the gift of the gab|<are o ~, vorbeste ca o
~>he rattles like a machine gun
moralizator:moralizing
morman:heap|pile
morar:miller
mormai:to speak in one's beard
morar:flour/meal beetle
mormai:to grumble|to mutter
moratoriu:moratory
mormait:muttered
moratoriu:moratorium
mormait:growl
moravuri:customs|morals and
manners|manners mormait:muttering
moravuri(individuale):habits mormint(locul unde e ingropat
cineva):grave
morareasa:v. morarita
mormint(mai ales ca monument):tomb
moraresc:mill...|miller's...
mormint:sepulchre|<~ul eroului/ostasului
morarit:grist|miller's trade
necunoscut>the grave of the unknown
morarit:impost/tax on mills warrior|<dincolo de ~>beyond the grave|<a
morarita:miller's wife baga pe cineva in ~>to be the death of
morb:disease smb.|<a duce pe cineva la ~>to attend

681
smb.'s funeral|<a duce pe cineva la ~>to mortis:stoutly|with tooth and nail|<tinea ~
carry smb. to the ground sa vina cu noi>he was all for coming along
mormintal:funeral morun:isinglass fish (Acipenser huso)
mormintal(lugubru):lugubrious mosc:moschus
mormoloc:tadpole mosc:musk|<guzgan de ~ zool.>musk rat
mormoloc(copilas)(copilas):mite moscat:musky|moschate|<bou ~
mormoloc(copilas)(copilas):kiddie zool.>musk ox
mormoloc:v. moliu moschee:mosque|mosk
mormon:Mormon|latter-day saint moscovit:Moscow...
morocanos:sullen moscovit:Muscovite
morocanos(bombanitor):grumbling mosor:reel|bobbin
morocanos(bombanitor):grumbly mostra:sample
moroi:ghost|phantom mostra:foretaste
moroi:hedgehog mos:old/gray-headed man|old
morsa:morse (Trichechus rosmarus) bird|grayhead|graybeard|patriarch
morse:Morse apparatus|<alfabetul ~>Morse mos(stramos):forefather
alphabet mos(stramos):ancestor
mort:dead mos:Fun Fair|<Mos Ene>the
mort:up the flue sandman|<Mos Ene>the sandman|<Mos
Ene>the dustman|<Mos Martin>bruin|<din
mort(decedat):deceased
mosi-stramosi>of old|<din mosi-
mort(defunct):defunct stramosi>from time immemorial
mort(fara viata):lifeless mosi:to deliver a woman of a child|to attend
mort:dead person to a woman as a midwife|...on
mort:the departed|<~ copt>by all means|<~ accouchement
copt>at all costs|<~ copt>by hook and and mosi:to mess/potter about|to dawle
by crook|<~ de oboseala>dead tired|<~ de mosie:estate
oboseala>all in|<beat ~>dead drunk|<cap de
mosie(patrie):one's own country
~>death's head|<frunza moarta>dead
leaf|<inventar ~>dead stock|<limba mosier:landowner|landlord|latifundiary
moarta>dead language|<mai mult ~ mosier:landed gentry
mortal:mortal|deadly|lethal|fatal mosiereasa:landowner|landowner's wife
mortal:mortally|fatally mosieresc:landowner('s)...
mortalitate:death rate|mortality|<~ mosierime:landowners|landed gentry
infantila>child death rate|<~ mosit:midwifery|obstetrics|tocology|tokolog
infantila>infant mortalitY y
mortar:mortar mosmindi:v. mosmoli
mortaciune:carrion mosmoana:medlar
mortaciune(les):dead body mosmoana:open tail
mortaciune(les):corpse mosmoane:charms
mortaciune:bag of bones mosmoli:to mess/potter about|to dawle
morteza:slotting machine mosmon:medlar (tree)
mortier:mortar mosmondi:v. mosmoli
mortifica:to mortify mosneag:v. mos
mortuar:mortuary|death ...|of death mosnean:freeholder

682
mosnegesc:old man's... motonava:motor ship/vessel
mosteni:to inherit motoplug:motor plough
mosteni:to be inherited motor:motive|driving|propulsive
mostenire:inheritance|legacy|heritage|legacy motor:motor
mostenire(intrare in posesie):succession motor:mover
mostenire(patrimoniu):patrimony motor(imbold):stimulus|<nerv ~>motory
mostenire:heritage|<prin ~>by nerve|<~ cu abur>steam engine|<~ cu
inheritance|<prin ~>hereditalily|<prin ~>by ardere interna>internal combustion
right of succession|<a lasa ~>to bequeath|<a engine|<~ cu benzina>petrol/gasoline
primi o ~>to come into an inheritance engine|<~ cu carburator>carburettor
mostenit:inherited engine|<~ cu explozie>explosion
motor/engine|<~ cu gaze>gas engine|<~ cu
mostenitoare:heiress
mai multi cilindri>mu
mostenitor:heir
motoreta:motor bicycle
mostenitor(succesor):successor
motorina:gas/Diesel oil
motan:tomcat|he-cat|tommy
motoriza:to fit with a motor|to motorize
motan:ram cat
motorizat:motorized
motan(batrin):gib cat
motorizate:motorized force
motan(batrin):grimalkin
mototol:nerveless
motan:oyster|<~ul incaltat>Puss-in-Boots
mototol(lenes):idle|slack
motet:motet
mototol(lenes):lazy|sluggish
motiv:motive|reason|incentive|cause|ground
mototol(adormit):sleepy
motiv:motif|<fara ~>gratuitously|<fara
mototol(adormit):drowsy
~>without cause/reason|<fara
~>groundlessly|<fara nici un ~>without any mototol:ball|clew
reason|<are ~(e) s-o faca>he has reason to mototol(de pamint etc.):pellet
do it|<are ~(e) s-o faca>he does it for good mototol:mollycoddle|milksop|<a face ~>to
reasons|<a da cuiva ~ sa...>to give smb. crumple|<a se face ~>to roll oneself up into
occasion to... a ball
motiva:to state the reason for mototoli:to (c)rumple
motiva(a justifica):to justify motrice:v. motor|<forta ~>motive
motiva(a intemeia):to base power|<forta ~>propelling force
motiva(o actiune etc.):to motiv(at)e motto:v. moto
motiva(a intemeia):to ground mot:from the region of the Apuseni M.
moto:motto mot(la pasari):topknot
motocicleta:motor cycle|motor mot(la pasari):crest
bike|<motocicleta cu atas>motor cycle and mot(la pasari):corona
side-car mot(suvita in fata):forelock
motociclism:motor cyclism mot(suvita (in fata):kiss-me-quick
motociclist:motor cyclist mot:papillotes
motocompresor:motor air-compressor mot(ciucure):tassel|<cu ~>crested|<cu
motocros:motor cross ~>tufted|<fig. (obraznic)>cheeky|<fig.
motocultura:power agriculture|motorized (destept)>cute
agriculture/farming motat:v. cu mot
motomecanizare:mechanization motai:to doze|to nod|<a ~ din cap>to nod|<a
motomecanizat:mechanized ~ din cap>to wag one's head

683
motaiala:doze|dozing etc. v. moTAi muci:run at the nose
motiune:inflection of a noun to denote mucilaginos:mucilaginous
motiune(propunere):motion|...the gender mucilagiu:mucilage|gum
mov:mauve|lavender mucles:mum's the word|keep mum
movila:knoll mucoasa:mucous membrane
movila(morman):pile|hillock mucos:snotty
movila(morman):heap mucos(mucilaginos):mucous
mozaic:Mosaic mucos(mucilaginos):mucilaginous
mozaic:mosaic|inlay mucos:unfledged
mozaism:Mosaism mucos:greenhorn|Johnny Raw
mranita:manure mucos:tenderfoot
mreaja:net trap mucozitate:mucosity
mreaja:toils|<a prinde in mreje>to muezin:muezzin
enmesh|<a prinde in mreje>to entice|<a mufa:coupling
prinde in mreje>to ensnare|<a prinde in mufa(pt. fixarea capsei):muff
mreje>to entrap
mufla:muffle
mreana:barbel (Barbus)
muftiu:mufti
muc:wick
muget:low(ing)
muc(capat de luminare):candle end
muget(de vaca, si):moo
muc(de tigara):cigarette end/butt
muget(de bou, si):bellowing
muc(de trabuc):cigar stub/stump
muget(al marii etc.):roar
mucalit:funny|droll
mugi:to low
mucalit:wag
mugi(d. vaca, si):to moo
mucava:cardboard
mugi(d. bou, si):to bellow
muced:(blue-)mouldy|musty|fusty|mildewy
mugi(d. mare etc.):to roar
muced(d. piine etc.):mouldy
mugi(d. vint etc.):to howl
muced(d. piine etc.):mildewed
mugur:bud|burgeon
mucegai:mould(iness)|must(iness)
mugur(d. frunza si):gemma
mucegai:to get/grow/go mouldy|to get
mugur:offspring
musty
mugur(copil):child
mucegait:v. muced
muia:to dip|to soak
mucegait:antiquated
muia(a uda):to wet
mucenic:the Forty Martyrs|<(sfintii)
patruzeci de ~i>the Saints' Day muia(inul, cinepa):to ret
mucenicie:martyrdom muia(a baga in apa):to dip
mucezeala:moulding etc.|v. mucezi muia(a baga in apa):to douse
mucezi:to mould|to get/grow/go mouldy muia(a scalda):to bathe
mucezi:v. lincezi muia(a face mai moale):to soften
muchie:edge muia(a incetini):to slow down|v. indupleca
muchie(crestet):top muia:to palatalize
muchie(crestet):summit|<a fi pe ~ de muia(a deveni ud):to become/get wet
cutit>to be within a hair's breadth of death muia(a se patrunde de un lichid):to to get
etc.|<a fi pe ~ de cutit>to be in great danger soaked
muchier:rabbet plane muia(d. vreme):to thaw

684
muia(a se incalzi):to get warm/milder|v. mult:many people|a lof of them|<~e
molesi carti>many books|<~ nisip>much sand|<cei
muia(a se calma):to calm down mai multi...>most (of the)...|<de ~e ori, in
muia(a deveni mai intelegator):to soften ~e rinduri>often|<de ~e ori, in ~e
down rinduri>frequently|<de ~e ori, in ~e
rinduri>time and again|<de mai ~e
muia(a deveni mai intelegator):to relent|<a
ori>several times|<mai multi (comparati
~ oasele cuiva>to beat smb. to a mummy|<a
~ oasele cuiva>to pommel smb.|<a ~ oasele multicolor:multi-coloured|many-colour
cuiva>to sandbag smb. multilateral:many-sided|multilateral
muieratic(efeminat):effeminate multimilionar:multi-millionaire
muieratic(efeminat):womanly multinational:multinational
muieratic(efeminat):v. afemeiat multiplica:to multiply
muiere:woman|female multiplicare:multiplication
muiere(sotie):wife multiplicativ:multiplicative
muiere(sotie):better half multiplicator:multiplier
muieresc:woman's...|womanly multiplicitate:multiplicity
muiereste:like a woman|in a feminine way multiplu:multiple|<cel mai mic ~
mujdei:garlic sauce comun>the least common multiple
mula:to mould|to cast multisecular:century-old
mula(d. o rochie etc.):to fit tightly multime:multitude|crowd|throng|host|mass|
<o multime de...>a great number of...|<o
mula:to be moulded/cast
multime de...>lots of...
mulaj:moulding|casting
multumi:to thank
mulaj(concret):(thing) cast
multumi:to have enough
mulare:moulding|casting
multumi:to thank
mulatru:mulatto
multumi(a rasplati):to reward
mulgatoare:milch...
multumi(a rasplati):to recompense
mulgatoare:milkmaid|milking machine
multumi(a satisface):to satisfy
mulgator:milker|<~ul caprelor ornit.>goat-
multumi(a satisface):to content
sucker|<~ul caprelor ornit.>whippoor-will
multumi(a satisface):to gratify|<a se ~
mulge:to milk
cu/sa...>to be content/satisfied with...|<a se
mulge:to drain ~ cu/sa...>to make shift with...|<(a se limita
mulge(a exploata):to exploit la)>to confine oneself to|<(a se limita la)>to
mulge:to be milked etc. content oneself with...
mulgere:milking multumire:content(ment)|contentedness
muls:milking multumire(satisfactie):satisfaction
mulsoare:milking multumire(placere):pleasure
mult:much multumire(bucurie):joy
mult(departe):far multumire(rasplatire):reward
mult(multa vreme):long multumire(rasplatire):recompense
mult:much|a great deal of|a lot of multumire(recunostinta):gratitude
mult(multi):(a great) many multumire:thanks
mult:a lot of multumit(de):contented (with)
mult(d. timp):long multumit(de):satisfied (with)
mult:much|a great deal multumit(incintat):pleased (with)

685
multumita:gratitude munci(a se chinui):to torment oneself
multumita(rasplata):recompense munci(a se necaji):to worry
multumita(rasplata):reward|v. multumire muncit(obosit):tired
multumitor:satisfactory muncit(obosit):worn out
multumitor:satisfactorily muncit(fortat):forced
mulura:moulding muncitor:working
muma:v. mama|<pentru unii ~ pentru altii muncitor(harnic):hard-working
ciuma>one man's meat is another man's muncitor(harnic):active
poison muncitor(harnic):industrious
mumie:mummy muncitor:worker|workman|<clasa
mumie:bag of bones muncitoare>the working class|<~
mumifica:to mummify|to become agricol>agricultural worker|<~
mummified agricol>farm hand|<~ agricol>labourer|<~
munca:work calificat>skilled worker|<~ cu ziua>day
munca(ocupatie):job|labour labourer|<~ de fabrica>factory worker|<~
feroviar>railwayman|<~ feroviar>railway
munca(ocupatie):work
worker|<muncitor
munca(anevoioasa):pains
muncitoresc:working|labour...|worker's...|w
munca:tortures orkers'...|working-class...|<miscare
muncabataie de cap, eforturi, etc.:trouble muncitoreasca>working-class
munca(greutate):difficulty movement|<partid muncitoresc>workers'
munca(eforturi):efforts party
munca(activitate):activity|work|<munca muncitorime:workers
fortata>forced labour|<munca municipal:municipal|<consiliu ~>town
cimpului>field work|<~ abstracta ec. council
pol.>abstract labour/work|<~ grea>hard municipalitate:municipality
work|<~ concreta>concrete labour/work|<~ municipiu:town
intelectuala>mental/brain work|<~
munificenta:munificence|bounty
constructiva>constructive labour|<~
manuala>manual labour|<~ c munitie:ammunition
muncel:eminence|hillock munte:mountain|hill|mountain
region|mountains
munci:to work
munte:pile|<~ de gheata>iceberg|<un ~ de
munci(a trudi):to toil
om>a big fellow|<~ de pietate>pawn
munci(a trudi):to labour shop/broker|<~ de pietate>mont-de-
munci(pamintul):to till piete|<aer de ~>mountain air|<lant de
munci:to rack munti>mountain range
munci(a munci):to toil muntean:mountain...
munci(a munci):to labour muntean:mountaineer|Muntenian|Wallachia
munci(a se stradui):to endeavour n
munci(a se stradui):to endeavour muntenesc:mountain...|mountainous|Munte
munci(a depune eforturi):to make efforts nian|Wallachian
munci(a-si framinta creierii):to rack one's muntenism:Wallachian word sau idiom
brains muntos:full of mountains|mountainous
munci(a se osteni):to take pains mur:blackberry bush
munci(a suferi):to suffer mura:to pickle|to wet|to soak
mura:to pickled etc.

686
mural:mural|<harta ~a>wall map|<pictura muri(a suferi):to suffer
~a>mural painting muri:to join the majority
mura:blackberry|brambleberry|<asteapta sa- muri(a se chinui):to torment oneself
i pice ~-n gura>he thinks ravens will feed muri(a-si da duhul):to give up the/one's
him|<asteapta sa-i pice ~-n gura>he thinks ghost
fortune will come a-wooing to him
muri(a se ofili):to wither away
muratura:pickle
muri(de sentimente etc.):to die
murdar:dirty down/off/away|to go to one's account|<a ~
murdar(d. cineva):mean|filthy de ...>to die of...|<(teama etc.)>to go mad
murdar(d. cineva):base on ...|<(teama etc.)>to be keen on...|<a ~
murdar(plin de noroi):muddy pentru>to die for...|<a ~ de batrinete>to die
murdar(plin de noroi):miry of old age|<a ~ de boala>to die of a
disease/of illness|<a ~ de foame>to die of
murdar(d. miini etc., si):grimy
muribund:person at the point of death|dying
murdar(d. pahar si):thick
man etc.
murdar(d. munca):slovenly
muritor:mortal
murdar(d. munca):untidy
murmur(de protest etc.):murmur
murdar:foul
murmur(al unui piriu):purl(ing)
murdar(d. afacere):dirty
murmur(al unui piriu):babble
murdar(d. afacere):unsavoury
murmur(al unui piriu):babbling
murdar(obscen):obscene
murmura:to murmur
murdar(obscen):bawdy
murmura(d. cineva, a sopti):to whisper
murdar(indecent):indecent|meanly|basely|in
murmura(a mormai):to mutter
decently|<rufe ~e>washing
murmura(a mormai):to mumble
murdari:to soil|to dirty
murmura(a bombani):to grumble
murdari(a face gunoi in):to litter
murmura(a bombani):to growl
murdari(a pata):to stain
murmura(d. un izvor etc.):to purl
murdari(apa):to pollute
murmura(d. un izvor etc.):to babble
murdari:to stain
murmura:v. ~ i
murdari:to soil oneself|to make oneself
dirty musaca:dish of vegetables and minced|meat
fried in grease, then stewed
murdari(d. lucruri):to become dirty etc.
musafir:guest|visitor
murdarie:filth
musai:by all means|at all events|must needs
murdarie(coruptie):corruption
muscat:muscat(el)
murg:dark bay
musca(albina) pop.(albina) pop.:bee
murg:dark-bay horse
musca:bull's eye|<~ albastra (de
muri:to die|to pass away|to depart|to pass
carne)>bluebottle|<~ albastra (de
away|to be called|to depart|to be dead|to hop
carne)>blow fly (Musca vomitoria)|<musca
the twig/perch|to pop off|to kick the
calului entom.>forest/horse fly
bucket|to pop off|to kick the bucket
(Hippobosca equina)|<aparatoare de
muri:to make efforts|to go for a Burton muste>fly flap/brush|<rau de ~ (d.
muri(a-si framinta creierii):to rack one's cal)>vicious|<rau de ~ (d.
brains cineva)>lustful|<a muri ca mus
muri(a se osteni):to take pains muscarie:swarm of flies
muri:he's had it muscel:hillock

687
muscheta:musket musulman:Moslem|Mussulman
muscular:muscular|muscle... musama:oil cloth|<a face ~>to hush up
musculatura:musculature musamaliza:to hush up
musculos:muscular|brawny musca:to bite|to bite off
musculos(d. cineva):beefy musca(d. albine etc.):to sting
muselina:muslin musca(cu bucatica):to nibble
musiu:monsieur musca:to bite|<a-si unghiile>to bite one's
muson:monsoon nails|<a-si ~ buzele>to bite one's lips
must:must (of grapes)|unfermented wine muscata:pelargonium (pelargonium)
must(zeama):juice muscator:sarcastic
mustata:moustache muscatura:bite
mustata(la griu etc.)(la griu etc.):awns muscatura(rana):wound
mustata:whiskers|<a-si rasuci mustata>to muschetar:musketeer
twist/turn up one's moustache|<a trage/duce muschi:moss (Bryophyta)
la ~>to booze|<a trage/duce la ~>to muschi(carne):sirloin
guzzle|<a trage/duce la ~>to tipple|<a ride muschi(carne):fillet|<~ de munte>Iceland
pe sub ~>to laugh up/in one's sleeve|<a-i moss (Cetraria islandica)
zimbi cuiva mustata>to glow with pride sau
musetel:German/wild camomile
satisfaction
musita:(swarm of) flies|heap of fly larvae
mustacios:moustached|wearing a heavy
moustache mustar:mustard
mustarie:place where must is made sau sold mustar:white mustard (Sinapis alba)|<a-i
sari (cuiva) ~ul>to fly off the handle|<a-i
musti(d. lichide):to spread
sari (cuiva) ~ul>to get the breeze up
musti(d. lichide):to filter
musteriu:customer
musti(d. lichide):to infiltrate
mustiuc:mouthpiece
musti(in interior):to soak
mustrului:to discipline|to drill
musti(cu picatura):to trikle (through)
mustrului(a mustra):to lick into shape
musti(la exterior):to ooze
mustruluiala:drilling|v. mustrare
musti(la exterior):to leak
mustruluiala(bataie):licking
musti(de):to be imbided (with)
mustruluiala(bataie):drubbing
musti(de):to ooze (with)
musuroi:hill|heap|cast
mustos:juicy
musuroi:to earth/mould up
mustra:to reprove|to reprimand|to sold|to
musuroi:to crowd|<~ de cirtita>mole
take to task|<a-l mustra constiinta>to be
hill/heap/cast|<~ de furnici>anthill
tortured by remorse|<a-l mustra
constiinta>to be conscience-stricken|<a-l musuroitor:beataxe
mustra constiinta>to have qualms of mut:dumb
conscience|<a-l mustra constiinta>to feel mut:deathly still
searchings of the heart mut(d. un sentiment etc.):mute
mustrare:reprimand|reproof|wigging|talking mut(fara grai):speechless
to|<mustrari de constiinta/cuget>qualms of mut(inmarmurit):struck dumb
conscience|<mustrari de
constiinta/cuget>searchings of the heart mut:mutely|silently
mustrator:blaming|reproachful mut:dumb person|mute|<consoana
~a>voiceless consonant|<film ~>silent
mustrator:reproachfully film|<h ~>mute H

688
muta:to move|to remove|to displace|to shift muzical:musically|<ureche ~a>musical
muta(a schimba):to change ear|<ureche ~a>an ear for music
muta(la):to move (to) muzicalitate:musicalness|musicality
mutabil:changeable|mutable muzicant:musician
mutabilitate:mutability|instability muzica:music
mutare:moving etc. v. muta muzica(orchestra):band|<~ clasica>classical
mutare(concret):removal music|<~ corala>choral music|<~ de
camera>chamber music|<~
mutare(concret):moving house/out
grea>symphonic music|<~
mutare(la sah etc.):move instrumentala>instrumental music|<~
mutat:v. mutare militara>military/martial music|<~
mutator:reversible rectifier militara>military band|<~ populara>folk
mutatie:mutation music|<~ simfonica>symphony/symphonic
mutatie(deplasare):shifting music
mutatie(deplasare):mutation muzician:musician
mutatie(schimbare):change muzicolog:music(al) expert|musicologist
mutatie(schimbare):alteration muzicologie:musicology|musical science
mutatie:transfer of property muzicuta:harmonica|mouth organ
mutalau(om tacut):oyster muzicuta(gura):jaw
mutalau(prost):blockhead muzicuta(gura):potato trap
mutatoare:bryony (Bryonia dioica) muzicuta(vorbire):gab
mutila:to maim|to cripple
mutilat:maimed|crippled
mutilat:mutilated/maimed person
mutism:v. mutenie
mutism:stubborn silence
mutra(fata):face
mutra(figura):phiz(z) mug
mutra(obraz):cheek|<a face mutre>v. a face
nazuri
mutual:mutual
mutual:mutually|reciprocally|<asistenta
~a>mutual aid/assistance
mutulica:v. mutalau
mutenie:dumbness
mutenie:muteness
mutunache:puppet
mutunache:la-di-da
muza:muse
muzeu:museum|<~ de
arta>museum/gallery|<de ~>rare|<de
~>valuable|<de ~>precious|<de ~
(vechi)>antiquated
muzical:musical

689
690
n-:v. nu naiv:unsophisticated person|simpleton|<a
na(iata):here ! face pe ~ul>to affect naivety
na(poftim):here you are naivitate:naivete|naivety|artlessness|simplici
na(ia lucrul acesta):here ty|ingenuousness|sincerity|credulousness|cre
dulity|simple-mindedness
na(ia lucrul acesta):take it
nalbar:hedge butterfly (Papilio crataegi
na(exprima nemultumire):well I never !
nalba:round dock (malva silvestris)
na(la naiba):the deuce !
nalba(si ~ de gradina):hollyhock
na(la naiba):botheration !
nalba(si ~ de gradina):rose mallow (althea
na(exprima surprindere):ho !
rosea)
na(exprima surprindere):ah !
nalba(si ~ mare):(marsh) mallow (althea
na(exprima surprindere):(oh) my ! officinali
na(exprima surprindere):my aunt/hat ! namiaza:noon|midday|<ziua namiaza
na(insotind bataia):take your change out of mare>in broad daylight
that ! namila:monster|prodigy|dragon|jumbo|hipp
nabab:nabob opotamus|colossus
nabab:man of great wealth nanchin:nankeen
nacela:gondola nani:lullaby|hush-a-by|bye-bye|<a face ~>to
nacrit:nacrite do bye-bye|<a se duce sa faca ~>to go to
nada:bait|lure bye-bye
nada:enticement naos:nave
nadir:nadir nap:underground kohlrabi|<~
naftalina:moth balls|<a pune la ~>to porcesc>Jerusalem artichoke(Helianthus
shelve|<a pune la ~ (lucruri)>to put on the tuberosus)
shelf napoleon:napoleon
naftenic:<acid ~>naphthenic acid nara:to narrate|to tell
naftol:naphthol narativ:narrative
nagit:bastard plover narator:narrator
nai:reed pipe narati(un)e:narrative
naiada:water nymph narati(un)e(povestire):story
naiba:the Old Gentleman|Old nara:nose hole
Nick/scratch|<la ~ !>the deuce !|<la ~-n nara(a calului):narine
praznic>at the back of beyond|<al naibii nara(a balenei):blow hole
(grozav de)>as anything|<al naibii nara:hawse hole
(grozav)>as old boots|<al naibii
narcis:narcissus
(grozav)>bally|<sa fiu al naibii daca...>I'm
a Dutchman if... narcisa:narcissus (Narcissus)
nailon:nylon narcisism:narcissism
naingiu:reed pipe player narcotic:narcotic
naiv:naive|ingenuous|artless narcotic:narcotic|dope
naiv(sincer):sincere narcotiza:to narcotize|to drug|to dope
naiv(credul):credulous narcoza:anaesthesis|<sub ~>narcotized
naiv(sarac cu duhul):simple-minded nard:nard
naiv:naively etc. narghilea:nargileh|hookah|hubble-dubble
narodnic:narodnik

691
narodnic:narodnik Russian populist marime ~a>life-size...|<in marime ~a>full-
narodnicism:populism lenght...|<stiinte ~e>natural sciences
nartex:narthex naturalete:naturalness|unaffectedness
narval:narwhal(e)(Monodon monoceros) naturalism:naturalism
nas:nose|<a strimba din ~>to turn up one's naturalist:naturalist(ic)
nose|<~ in ~>nose to nose|<de sub ~>from naturalist:naturalist
under smb.'s nose|<are un ~ fin (fig.)>he is naturaliza:to naturalize
fine-nosed|<a-si baga ~ul peste tot>to poke natura(in diferite sensuri):nature
one's into every corner|<nu-ti baga nasul
natura(fel):kind
unde nu-ti fierbe oala !>don't poke your
nose ev natura(fel):character
nasicorn:rhinoceros beetle natura(temperament):disposition|<~
moarta/statica>still life (painting)|<~
nasture:button
moarta/statica (pl.)>still lifes|<de ~ sa
nas:godfather|sponsor|v. nun|<a-si gasi ...>liable to ...|<de ~ sa...>of a nature to
~ul>to fiind one's match ...|<dupa ~>from nature/life|<fenomene ale
nasa:godmother|sponsor|v. nun naturii>natural phenomena|<impozit in ~
naste:to give birth to|to be delivered of (odin.)>tax in kind|<lege a naturii>
naste:to give rise/birth to natie:v.natiune
naste:to be born national:naTional|<minoritate ~a>naTional
naste:to come into being|to rise minority|<politica ~a>national
naste(a aparea):to appear|<se ~ policy|<problema ~a>national
intrebarea...>the question arises... problem|<problema ~a>problem of
nationalities
nastere:birth|<casa de ~>maternity
home/hospital|<casa de ~>lying-in nationalism:nationalism
home/hospital|<locul nasterii>birthplace|<zi nationalist:nationalistic|jingoistic|chauvinist
de ~>birthday|<a da ~ (cu dat.)>to give ic
birth to...|<a da ~ (cu dat.)>fig. to give nationalist:nationalist|chauvinist|jingoist
rise/birth to...|<a lua ~>to arise|<a lua ~>to nationalitate:nationality|<de ce ~ este
come into being|<(a incepe) ?>what is his nationality ?
natal:native nationaliza:to nationalize
natalitate:birth rate nationalizare:nationalization
natatie:swimming|natation natiune:nation
nativ:native natiune(popor):people|<~
natra:warp socialista>socialist nation|<Natiunile
natriu:sodium Unite>the United Nations
natural:natural naufragia:to be (ship)wrecked|to suffer
natural(simplu):simple shipwreck
natural(innascut):innate naufragiat:(ship)wrecked
natural(d.matase):real naufragiat:shipwrecked person
natural(d.matase):pure naufragiu:(ship)wreck
natural(veritabil):genuine nautic:nautical
natural(veritabil):unsophisticated nautic(d.sporturi):aquatic
natural:naturally nautil:nautilus(Nautilus)
natural:naturaly !|of course !|certainly naval:naval|nautical|sea ...|<baza ~a>naval
!|<economie ~a>natural economy|<in base|<constructii ~e>ship building|<lupta
~a>sea fight|<lupta ~a>naval

692
engagement|<razboi ~>naval nabusi:v.innabusi
warfare|<razboi ~>sea war|<santier ~>ship- naclai:to clod
building yard|<scoala ~a>Naval naclait(cleios):adhesive
College|<scoala ~a>nautical school
naclait(cleios):stocky
nava:nave|<~ aeriana>airship|<~
naclait(unsuros):greasy
auxiliara>sypply ship|<~ atelier>repair
ship|<~ cosmica>spaceship|<~ nadajdui:to hope
cosmica>space-craft|<~ de nadajdui(ceva):to hope for
razboi>warship|<~ de razboi>man-of- nadejde(speranta):hope|<cu
war|<~ port-avioane>aircraft carrier|<~ ~>diligently|<cu ~>vigorously|<cu
scoala>training ship|<~ spital>hospital ship ~>forcibly|<de ~>reliable|<a-si lua ~a>to
naveta:V. suveicA give up all hope(s)|<a-si pune toata ~a in
naveta:down-and-up-train|<a face naveta>to ...>to found one's hope on ...|<a-si pune
run to and fro|<a face naveta>to ply|<a face toata ~a in ...>to pin one's faith on ...|<a
naveta>to run shuttle service trage ~>to entertain hopes|<a trage ~>to
hope|<a
naviga:to sail|to navigate
nadragi:breeches
navigabil:navigable|<canal ~>shipping
canal|<riu ~>navigable river naduf(astma)(astma):asthma
navigabilitate:navigability naduf(sufocare)(sufocare):asphyxia
navigator:navigator naduf(respiratie gifiitoare)(respiratie
gifiitoare):short breath/wind
navigatie:navigation|sailing|<~
aeriana>aerial navigation|<~ de naduf(ciuda)(ciuda):spite
costa>coastal navigation|<~ naduf(suparare)(suparare):anger
fluviala>river/inland navigation|<~ naduf(furie):fury
maritima>sea navigation naduseala:perspiration|sweat|<a-l trece
navlosit:to freight (toate) naduselile (a transpira)>to perspire
navlu:freight all over|<a-l trece (toate) naduselile (a
nazal:nasal transpira)>to be all in/of a sweat/lather|<(de
frica)>to sweat with fear
nazala:nasal
nadusi:to perspire|to sweat
nazalitate:nasality
nadusi(a sufoca):to suffocate
nazaliza:to (utter with a) twang
nadusi(a sufoca):to stifle
nazaliza:to be nasalized
nadusi(bucate):to stew
nazaliza:to (speak with a) twang
nadusitor:suffocating|stifling
nazuri:caprices|<a face ~>to be
fastidious/squeamish|<a face ~>to be hard naframa:kerchief
to please|<a face ~>to turn up one's nose at naframa(batista):handkerchief
everything etc. nagara:feather grass (Stipa)
nabadai:P|<a-l apuca/a-l gasi pe cineva naimi:to hire
toate ~le>to get into a bad temper|<a baga naimi(a angaja):to engage
pe cineva in ~>to frighten smb. out of his naluca:apparition|ghost|spectre
wits
naluca(iluzie):illusion
nabadaios(iute la minie):peppery
naluca(himera):chimera
nabadaios(capricios):capricious
naluci:to V. nAzAri
nabadaios(d. animale):vicious
nalucire:v. naluca
nabuc:newbuck
nalucire(halucinatie):hallucination
nabuseala:v. zapuseala
namete:snow drift

693
namiaza:v. namiaza naprasnic(neasteptat):unexpected
namol:mud naprasnic(violent):violent
namol:multitude naprasnic(violent):vehement
namolos:muddy naprasnic(navalnic):impetuous
napasta:calamity|plague naprasnic(aprig):fiery
napasta(dezastru):disaster naprasnic(grozav):terrible
napasta(calomnie):calumny naprasnic(grozav):awful
napasta(calomnie):slander naprasnic(grozav):tremendous
napasta(nedreptate):injustice naprasnic(uluitor):amazing
napasta(nedreptate):wrong naprasnic:suddenly|all of a sudden
napasta(nedreptate):iniquity naprasnica:bird`s eye (Geranium
napadi(a umple):to fill robertianum)
napadi(a acoperi):to cover napusti(asupra):to rush (at/upon)
napadi(a inunda):to flood napusti(asupra):to rush (at/upon)
napadi(d. buruieni):to overgrow napusti(asupra):to dart (at/upon)
napadi(a coplesi):to overwhelm napusti(asupra):to make a dash (upon)
napadi(a birui):to defeat napusti(asupra):to pounce (upon)
napadi(d.lichide):to gush out narav(obicei rau):bad habit
napadi(a se revarsa):to overflow|<a ~ narav(viciu):vice
asupra/peste ...(a ataca)>to pounce upon narav(patima):passion
...|<a ~ asupra/peste ... (a invada)>to invade narav(al calului):vicious tricks
...|<a ataca>to attack ...|<a invada>to assail narav(al calului):jadery
napadire(cotropire):invasion narav(moravuri):manners|<a se invata cu
napadire(a apelor):overflow ~>to contract a (bad) habit
napadire(a apelor):flood naravas:vicious|balky|restive|randy
napastui(a asupri):to oppress naravi:to grow vicious
napastui(a persecuta):to prosecute naravit:inveterate
napastui(a fi o pacoste pentru):to pester naravit(d. cai):vicious
napastui(a fi o pacoste pentru):to plague narui:to crumble|to come down|to
napastui(a ponegri):to denigrate collapse|to tumble down
napastui(a calomnia):to calumniate narui(d. o stinca):to slip
napastui(a calomnia):to backbite narui:to end in smoke
napastui(a birfi):to slander nasalie:bier (for the coffin)
napastuit:oppressed nascare:birth
napastuitii:the oppressed nascind:nascent
napirca:skunk nascind(d. zi etc.):dawning
napirli(d. animale):to shed/cast one`s coat nascind(d. dragoste):budding
napirli(d. animale):to shed hair nascoci(a inventa):to invent
napirli(d. pasari):to moult nascoci(a descoperi):to discover
napirli(d. serpi):to slough nascoci(a planui):to plan
napirstoc:hop-o`my-thumb|a child knee- nascoci(a imagina):to imagine
high to a grasshoppe nascoci(minciuni etc.):to fabricate
naprasnic(brusc):sudden nascoci(minciuni etc.):to concoct

694
nascocire(ca actiune):invention nauc(zapacit):bewildered
nascocire(descoperire):discovery nauc(zapacit):perplexed
nascocire(inventie):invention nauc(uluit):dumbfounded
nascocire(minciuna):lie nauc:blockhead|dunderhead
nascocire(minciuna):fib nauci:to confuse smb.`s mind|to muddle
nascocire(poveste):story smb.`s brains
nascocire(poveste):tale nauci(a pune in incurcatura):to confuse
nascocire(poveste):yarn nauci(a pune in incurcatura):to puzzle
nascocitor:inventive nauci(a pune in incurcatura):to bewilder
nascut:<intiiul ~>first-born|<nou ~>new- nauci(a lasa perplex):to perplex
born child nauci(a ului):to amaze
nasos(cu nasul lung):long-nosed nauci(a ului):to dumbfound
nasos(cu nasul mare):great-/big-nosed naut:chick/grey pea(Cicer arietinum)
nasos(cu nasul mare):nos(e)y navala(invazie):invasion
nasos(cu nasul mare):conky navala(agresiune):aggression
nastrusnic:extraordinary navala(atac):attack
nastrusnic(strasnic):terrible navala(atac):onslaught
nastrusnic(uimitor):amazing navala(atac):onset
nastrusnic(ciudat):strange navala(atac):onrush
nastrusnic(ciudat):queer navala(asalt):assault
nastrusnic(ciudat):odd|<idee ~a>wild-goose navalnic:impetuous
chase|<planuri ~e>wild-cat schemes navalnic(furtunos):stormy
nasturel:(common) watercress navalnic:impetuously
nasi:to stand godfather|to godmother navalnic:hart`s tongue
nasie:sponsorship navadi:to draw
nataflet(prost):silly navali(asupra):to rush (at)
nataflet(prost):foolish navali(asupra):to pounce (upon)
nataflet(prost):blockhead navali(a ataca):to attack
nataflet(prost):duffer navali(a invada):to invade
nating(prost):silly navali(a se revarsa):to overflow
nating(prost):foolish navali(a coplesi):to overwhelm|<multimea
nating(stingaci):awkward ~ in sala>the crowd bloke into/invaded the
nating(stingaci):clumsy hall|<a ~ intr-o tara>to overrun a country
nating(indaratnic):stubborn navalire(ca actiune):rushing
nating(indaratnic):obstinate navalire(invazie):invasion
nating(prost):duffer navalire(atac):attack
nating(prost):blockhead navalitor:invader
nauc(nebun):crazy navod:trawl|seine|sweep net|trammel
nauc(zapacit):giddy navodar:trawler
nauc(prost):silly navodi:to (fish with a) trawl
nauc(zapacit):as mad as a March hare nazari:<a i se ~ (ca) (a crede)>to think
nauc(prost):foolish (that)|<(a-si inchipui)>to fancy (that)|<(a-si
inchipui)>to imagine (that)|<(a-si
nauc(zapacit):flurried
reprezenta)>to picture|<(a fi halucinat)>to

695
be hallucinated|<(a-i veni o idee etc.)>to neabatut:firm|steadfast|unflinching|unflaggi
cross one`s mind|<(a-i veni o idee etc.)>to ng|unshaken|unshak(e)able
dawn upon one neaccentuat:unstressed
nazbitie:prank|trick|mischief neacoperit:uncovered
nazbitie(farsa):farce neacoperit(expus):exposed
nazbitie(gluma):joke neacoperit(neaparat):unprotected
nazbitie(gluma):quip neadevar:untruth|falsehood
nazbitie(gluma):jest neadevar(minciuna):lie
nazbitie(prostie):mad action/prank|<a face neadevarat:untrue|false
nazbitii (prostii)>to commit neadormit(atent)(atent):attentive
absurdities|<(fapte nebunesti)>to play mad
neadormit(vigilent):vigilant
pranks
neadormit(vigilent):alert
nazdravan(supranatural):supernatural
neadormit(vigilent):watchful
nazdravan(magic):magic
neadormit(activ):active
nazdravan(facator de
minuni):wonderworking neadormit(neobosit):tireless
nazdravan(de basm):fairy neaga(incapatinat)(incapatinat):stubborn
person
nazdravan(extraordinar):matchless
neaga(om rau):wicked creature
nazdravan(extraordinar):peerless
neaga(cobe):croaker
nazdravan(glumet):funny
neagresiune:non-aggression|<pact de
nazdravan(glumet):droll
~>non-aggression pact/treaty
nazdravan:magician
neajuns(necaz):trouble
nazdravan(vrajitor):wizard
neajuns(dificultate):difficulty
nazdravanie(lucru minunat):wonderful
neajuns(lipsa):shortcoming
thing
neajuns(lipsa):drawback
nazdravanie(lucru minunat):marvel
neajuns(defect):defect
nazdravanie(lucru minunat):prodigy
neajutat(neputincios):helpless
nazdravanie(gluma):joke
neajutat(stingaci):awkward
nazdravanie(gluma):quip
neajutat(stingaci):clumsy
nazdravanie(gluma):jest
neajutorat(sarac):poor
nazdravanie(prostie):mad action/prank
neajutorat(nevoias):needy
nazdravanie(viclesug):cunning
neajutorat(stingaci):helpless
nazui(spre/catre):to aspire (to/after)
neajutorat(stingaci):awkward
nazui(spre/catre):to strive (for)
neajutorat(stingaci):clumsy
nazuinta(spre/catre):aspiration (for/after)
neam(popor):people
nazuinta(spre/catre):striving (for)
neam(popor):nation
nazuros:self-willed|capricious
neam:persuasion
nazuros(la mincare):dainty
neam(familie):family
nazuros(la mincare):fastidious
neam(origine):origin
nazuros(la mincare):squeamish
neam(origine):extraction
nazuros(la mincare):overnice
neam(origine):descent
nea(zapada)(zapada):snow
neam(origine):lineage
nea:white
neam(ruda):relative
nea(unchi):uncle

696
neam(ruda):relation neastimpar(neliniste):disquietude
neam:kin neastimparat:agitated|bustling|fretting
neam(specie):species neastimparat(d. copii):naughty
neam(varietate):variety neastimparat(vioi):lively
neam(fel):kind neastimparat(vioi):vivid|v. si nebunatic
neam(fel):sort neasteptat:unexpected
neam:tribe|<~ de ...>... by origin|<~ de ~ul neasteptat(brusc):sudden|<pe
meu n-a ...>none of my family has ...|<de ~ ~e>unexpectedly|<pe ~e>suddenly|<pe
(mare)>of noble descent|<de ~ prost>of ~e>(all) of a sudden|<pe ~e>(at) unawares
humble origin/descent|<de ~ neatent:inattentive
prost>boorish|<de tot ~ul>of different neatent:inattentively
nationalities|<(de tot felul)>of all kinds|<a-
neatentie:inattention|absence of mind
si trage ~ul din ...>to de
neatins:untouched|intact
neamestec:non-interference|non-
intervention neatirnare:independence|autonomy
neamt:German neatirnat:independent|autonomous
neangajare:non-alignment neauzit:unheard
neangajat:non-aligned neauzit:unheard of|extraordinary
neant:nothingness|naught|nought neavenit:<nul si ~ fig.>null and void
neant(nefiinta):non-being nebagare:<~ de seama>negligence|<~ de
seama>unobservance|<~ de
neantagonic:<contradictii ~e>non-
seama>oversight|<~ in seama>slight|<~ in
antagonistic|<contraindicatii ~e>non-
seama>scorn|<~ in seama>disdain|<din ~
antagonistic contradictions
de seama>through an oversight
neaos:native
nebegilerant:non-belligerent (country)
neaos(d. cineva):true-born
nebiruit:not defeated|invincible
neaos(autentic):genuine
nebuloasa:nebula
neaos(autentic):pure
nebulos:nebulous|obscure
neaparat:indispensable|absolute
nebulos:nebulously|obscurely
neaparat:without fail|certainly|necessarily
nebulozitate:nebulousness|obscurity|hazines
neaparat(cu orice pret):by all means s
neaparat(cu orice pret):at any price nebun:mad|insane|demented|crazy
neaparat(absolut):absolutely|<a fi de ~a nebun(de durere etc.)(de durere etc.):mad
trebuinta>to be absolutely necessary|<vino
nebun(de durere etc.)(de durere etc.):frantic
~ !>don`t fail to come !|<vino ~ !>be sure
and come !|<vino ~ !>you must needs come nebun(de durere etc.)(de durere etc.):beside
! oneself
nearticulat:inarticulate nebun(d. iluzii):wild
nearticulat:without an article nebun(prostesc):foolish
nearticulat:inarticulately nebun(prostesc):extravagant
neascultare:disobedience nebun(nesabuit):reckless
neascultator:disobedient nebun(nestapinit):unruly
neascultator(greu de stapinit):unruly nebun(teribil):mighty
neasemuit:incomparable|matchless|peerless| nebun(rau):bad
unexampled nebun:madman|lunatic
neastimpar:agitation|bustle|fret nebun(prost):fool

697
nebun(bufon):fool necaji(a jigni):to tease
nebun(la sah):bishop|<~ de bucurie>beside necaji(a irita):to irritate
oneself with joy|<era ~ de durere>he was necaji(a deprima):to depress
mad/frantic with pain|<e ~a dupa nepoata- necaji(a deprima):to dishearten
sa>she dotes on her niece|<a fi ~ dupa
necaji(a se supara):to be/grow angry
cineva>to be nuts on/crazy about smb.|<a fi
~ dupa cineva>to dote on smb.|<esti ~ necaji(a se amari):to be pained
!>you`re mad/crazy|<~ furios>r necaji(a se amari):to grieve
nebunarita:v. maselarita necaji(a-si da osteneala):to endeavour
nebunatic:playful|frolicsome|sporty|frisky necaji(a-si da osteneala):to take pains
nebunesc:foolish necajit:worried
nebunesc(de nebun):madman`s ... necajit(abatut):downcast
nebunesc(de nebun):mad necajit(abatut):depressed
nebunesc(nesabuit):reckless necajit(trist):sad
nebuneste:foolishly|exceedingly|excessively necajit(suparat):angry
|to excess|v. nebunesc necajit(chinuit):tormented
nebunie:madness|insanity necajit(nenorocit):miserable
nebunie:act/piece of folly necalcat:not ironed/pressed
nebunie(nazdravanie):mad trick necalcat(botit):crumpled
nebunie(manie):mania necasatorit:unmarried|single
nebunie(manie):hobby|<a face nebunii>to necercetat:unexplored
commit acts of extravagance|<a iubi pe necesar:necessary|needful
cineva la ~>to love smb. to distraction|<a necesar(d. o informatie etc.):requisite
iubi pe cineva la ~>to be madly in love with
smb.|<e o ~ (curata) sa ...>it is sheer necesar(cerut):required
folly/madness to ... necesar(indispensabil):indispensable
necalificat:unqualified|unskilled|<munca necesar(indispensabil):essential
~a>unskilled labour|<muncitor ~>unskilled necesar:outfit|<in mod ~>necessarily|<in
worker mod ~>of necessity|<strictul ~>no more
necaz:trouble than is necessary
necaz(amaraciune):sorrow necesita:to necessitate|to require
necaz(suferinta):suffering necesitate:necessity|need
necaz(bataie de cap):nuisance necesitate(nevoie):need
necaz(bataie de cap):annoyance necesitate(nevoie):want|<cu ~>of
necaz(impas):deadlock necessity|<cu ~>inevitably|<de prima
~>indispensable|<de prima ~>essential|<a-
necaz(ciuda):spite si face necesitatile>to relieve nature
necaz(ciuda):grudge nechemat(nepoftit):unbidden
necaz(ciuda):resentment|<in ~ul cuiva>in nechemat(nepoftit):uninvited
spite/defiance of smb.|<in ~ul cuiva>in/to
smb. `s teeth|<in ~ul cuiva>to spite smb.|<a nechemat(nepoftit):uncalled for
avea ~ pe cineva>to have a grudge/spite nechemat(inoportun):inopportune
against smb.|<a avea ~ pe cineva>to bear nechemat(nestiutor)(nestiutor):ignorant
malice/ill-will against smb.|<a-i fi ~ pe nechemat(incompetent):incompetent
cineva>to have a grud nechemat(nepriceput):unskilful
necaji(a supara):to anger necheza:to neigh
necaji(a jigni):to vex nechezat:neigh(ing)

698
nechibzuinta:thoughtlessness|recklessness|r neconditionat:unstipulated|without
ashness stipulation
nechibzuinta(ca act):thoughtless action neconditionat(d. capitulare
nechibzuit:thoughtless|reckless|rash|unreaso etc.):unconditional
nable|unwise neconditionat:unconditionally
necicatrizat:not healed/cicatrized neconsolat:unconsoled|uncomforted
necinste:disgrace|dishonour neconstitution:unconstitutional
necinste(rusine):shame necontenit:continual|ceaseless|unceasing|ne
necinste(insulta):insult ver-ending
necinsti:to disgrace|to dishonour|to bring necontenit:continuously|without cessation/a
dishonour on break
necinsti(a profana):to profane necontestat:unquestionable|indisputable|self
necinsti(o femeie):to rape -evident|manifest
necinsti(o femeie):to violate neconvenabil:inconvenient
necinsti(o femeie):to ravish necopt:raw|unripe|green
necinsti(o femeie):to outrage necopt(d. o placinta si fig.):half-baked
necinstit:dishonest|unfair necopt:callow
necinstit:dishonestly necorespunzator:inadequate|incongruous
necioplit:boorish necorespunzator:inadequately
necitet:illegible|unreadable necredincios:unfaithful|faithless|disloyal|un
believing|irreligious
necitet:illegibly|<scris ~>illegible/blind
hand necredincios:disbeliever
neclar(vag):vague necredinta:unfaithfulness|faithlessness|dislo
yalty
neclar(vag):indefinite
necredinta:lack of faith
neclar(cetos):hazy
necrezut:<de ~>unbelievable|<de
neclar(obscur):obscure
~>extraordinary|<de ~>terrible|<de
neclar(greu):difficult ~>tremendous
neclar(incilcit):intricate necrofag:necrophagous
neclar:vaguely necrofor:necrophore(Necrophorus
neclaritate:vagueness|indefinite germanicus
character|haziness|obscurity|difficulty|intric necrolog:obituary (notice)|necrology
acy
necromant:necromancer
neclintire:immobility|fixity
necromantie:necromancy
neclintit:motionless|still|fixed
necropola:necropole
neclintit:unflinching
necroza:necrosis
neclintit(ferm):firm|<de ~>firm|<de
necrutator:merciless|ruthless|relentless
~>stable|<de ~>immovable|<vointa
~a>inflexible will nectar:nectar
necolorat:uncoloured necton:nekton
necombatant:non-combatant (...) necugetat:thoughtless|reckless|rash|imprude
nt
neconceput:<de ~>inconceivable|<de
~>unimaginable necugetat:thoughtlessly
neconcludent:unconvincing necultivat:untilled|uncultivated|waste
necultivat:uneducated

699
necum:all the less|so much the less necuvintator:dumb
necumpatare:intemperance nedecis(care nu a fost decis):undecided
necumpatat(d. cineva):intemperate nedecis(d. cineva):undecided
necumpatat(d. cineva):incontinent nedecis(d. cineva):irresolute
necumpatat(d. lucruri):immoderate nedecis(d. o problema etc.):undecided
necumpatat(d. lucruri):excessive nedecis(d. o problema etc.):undetermined
necunoastere:ignorance nedecis(care nu a fost decis):not settled
necunoscut:unknown|unfamiliar nedecorticat:rough
necunoscut:stranger nedefinit:indefinite
necunoscut(necunoscutul):the unknown|<de nedefinit(vag):vague
origina ~a>origin unknown|<insula nedelicat:indelicate|tactless
~a>unknown island nedelicat:indelicately|tactlessly
necunoscuta(factor):unknown nedelicatete:indelicacy|tactlessness
necuprins:vast|boundless nedelicatete(ca act):indelicate/tactless
necuprins:boundlessness action
necurat:unclean nedemn(de):unworthy (of)
necurat(blestemat):(ac)cursed nedemn(rusinos):shameful|<fapta ~a>mean
necurat(diavolesc):devilish action
necurat(necinstit):dishonest nedeprins(cu):unaccustomed (to)
necurat(necinstit):dishonourable nedeprins(cu):unused (to)
necurat(dubios):dubious nedesavirsire:imperfection
necurat(dubios):shady nedescris:<de ~>indescribable|<de
necurat(dubios):suspicious ~>unspeakable
necurat(d. o afacere):funny nedeslusit:v. neclar
necurat(d. o afacere):dark nedesmintit:firm|steadfast|never-failing
necuratul:the Evil one|the devil nedesmintit(consecvent):consistent
necuratenie:dirtiness nedespartit:inseparable
necuratenie:rubbish|litter nedeterminare:indetermination
necuviincios(deplasat):indecorous nedezlegat:unguessed|unsolved
necuviincios(nerespectuos):disrespectful nedezlipit:inseparable
necuviincios(deplasat):indecent nedibaci:unskilful|awkward|clumsy
necuviincios(obraznic):cheeky nedibaci:unskilfully
necuviincios(deplasat):unseemly nedisciplinat:undisciplined
necuviincios(obraznic):brazen nedorit:undesireble|unexpected|<oaspete
necuviincios(obraznic):insolent ~>uninvited guest
necuviincios(deplasat):misplaced nedormit:who has not slep enough|sleepless
necuviincios(deplasat):out of place nedovedit:unproved
necuviincios:disrespectfully nedrept(incorect):incorrect
necuviinta:impropriety|indecency|unseemli nedrept(ilegal):illegal
ness nedrept(injust):unjust
necuviinta(ca act):improper act nedrept(gresit):wrong|<pe ~>unjustly|<pe ~
necuviinta(ca act):utterance (nemeritat)>undeservedly|<pe ~
(samavolnic)>arbitrarily
necuviinta(ca act):breach of manners
nedreptate:injustice|wrongness

700
nedreptate(rau):wrong nega:to traverse
nedreptate(rau):iniquity|<a face cuiva o nega:to deny a charge
~>to do smb. an injustice|<a face cuiva o negare:denial|denying
~>to wrong smb. negativ:negative
nedreptati:to wrong|to do smb. an injustice negativ:negatively
nedumerire:bewilderment|perplexity negativ:negative
nedumerit:puzzled negativism:negativism
neechivalent:non-equivalent negativist:negativist
neegal:v. inegal ... negatie:negation
neexecutare:non-execution|non- negel:wart
performance
neghina:corn cockle|<a alege neghina din
neexploatat:unexploited griu>to sift the chaff from the wheat
neexploatat(d. o mina):unworked neghiob(prost):silly|stupid|foolish
neexplorat:unexplored neghiob(neindeminatic):clumsy
nefast(d. o zi):black-letter... neghiob(prost):blockhead
nefast(d. o zi):ill-fated neghiobie(prostie):foolish/stupid thing
nefast(d. o zi):evil negindit:unwittingly|<pe
nefast(d. influenta):baneful ~e>unexpectedly|<pe ~e>(all) of a sudden
nefast(d. influenta):baleful neglija:to take no care of
nefast(rau):bad neglija(indatoririle etc.):to be neglectful of
nefast(rau):evil neglija(pe cineva):to neglect
nefavorabil:unfavourable|inauspicious neglija(pe cineva):to slight
nefericire:misfortune|<din neglija(pe cineva):to ignore
~>unfortunately|<din ~>unhappily neglija(a lasa nefacut):to leave undone
nefericit:unhappy neglijabil:negligible|<e o cantitate ~a>he is
nefericit(fara noroc):unlucky a negligible quantity
nefericit(nenorocit):miserable|v. nefast neglijare:neglect|slighting|omission
nefericit:wretch neglijent:negligent|careless|slipshod|remiss|
neferos:non-ferrous neglectful
nefiert:underboiled neglijent(indiferent):indifferent
nefiert(crud):raw neglijent(indiferent):casual
nefiinta:non-existence neglijent(indolent):indolent
nefiresc:unnatural|artificial|affected neglijent(indolent):slothful
nefolositor:useless neglijent:negligently etc.|<stil
nefondat:groundless|ungrounded|indefeasibl ~>loose/slipshod style
e neglijenta:negligence|<din ~>through an
nefrit:nephrite oversight
nefrita:Bright`s disease negocia:to negotiate
nefumator:non-smoking negociabil:negotiable
nefumator:non-smoker|<compartiment negociator:negotiator
pentru ~i>non-smoker|<vagon pentru negociere:negotiation|negotiating
~i>non-smoking carriage negociere:negotiations|<a duce negocieri>to
neg:wart carry on negotiations|<a duce negocieri>to
nega:to deny negotiate

701
negot:trade|commerce|<a face ~ cu ...>to negru(doliu):black
deal in smth.|<a face ~ cu ...>to trade in negru(murdarie):dirtiness
smth. with smb.|<a se ocupa cu ~ul>to be negru(doliu):mourning
engaged in commerce
negru:Negro|<~ ca
negrait:indescribable|unspeakable|<~ de taciunele/smoala>coal/inky/jet black|<bursa
...>unspeakably ... neagra>black market|<rochie neagra>black
negreala:blackness dress|<Marea Neagra>the Black
negreala(intuneric):dark(ness) Sea|<mizerie neagra>dire poverty|<piine
negreala(vacs):shoe polish neagra>brown bread|<rasa neagra>negro
negreala:mould facing race|<a-i face cuiva zile negre>to embitter
smb.`s life|<~
negreata:black colour|v. negreala
negrusca:fennel flower(Nigella arvensis)
negresa:Negro woman|Negro girl
negura:fog
negresit(neaparat):by all means
negura(bezna)(bezna):dark(ness)
negresit(neaparat):at all costs
negura(noapte):night
negresit(sigur):of course
negura(multime)(multime):multitude
negresit(sigur):certainly|<du-te ~>don`t
faill to go|<du-te ~>you must needs go negura(multime):host
negricios:blackish|darkish neguros:foggy
negricios(oaches):dark-haired neguros(intunecos):dark
negricios(oaches):dark-skinned neguros(posomorit):gloomy
negricios(d. ten):dusky negustor:merchant
negricios(d. ten):dark negustor(care are
pravalie):shopkeeper|dealer
negroid:negroid
negustor(ambulant):pedlar|<~ de ...>dealer
negru:black
in ...|<~ de grine>corn dealer
negru(d. o fapta etc.)(d. o fapta etc.):foul
negustoresc:merchant`s ...|commercial
negru(rau):wicked
negustorie:trade|commerce|shopkeepers
negru:sable(-coloured)
negustorie(afacere):business
negru(d. piele):dark
negustorime:merchants
negru(misterios):mysterious
negutator:v. negustor
negru(ascuns):hidden
nehotarire:hesitation
negru(d. piele):swarthy
nehotarit:undecided|irresolute
negru(inegrit):blackened
nehotarit(sovaitor):hesitating
negru(d. ginduri):gloomy
nehotarit(vag):vague
negru(ars de soare):tawny
nehotarit:indefinite
negru(privitor la negri):Negro ...
neica(frate):brother
negru(ars de soare):sun-burnt
neica(unchiule)(unchiule):uncle
negru(ca cerneala):inky
neica(prietene):old man/chap
negru(cafeniu,brun):brown
neica(prietene):my boy
negru(murdar):dirty
neiertat:<de ~>unpardonable|<de
negru(murdar):grimy ~>inexcusable
negru(murdar):black neiertator:unforgiving|ruthless
negru(fara lumina):dark neigienic:unhygienic
negru(obscur):obscure neimitabil:inimitable
negru:black (colour)

702
neimitabil(fara pereche):matchless neinarmat:unarmed
neimportant:unimportant neincapator(d. spatiu):cramped
neimpozabil:tax free|not liable to taxation neincapator(ingust):narrow
neinterventie:non-intervention|non- neincapator(mic):small
interference|<politica de ~>a policy of non- neinceput:intact|whole|entire|unbroken
interference|<politica de ~>hands-off policy neinceput(virgin):virgin
neinvitat:uninvited neincetat:ceaseless|incessant|unceasing
neispravit:unfinished continual|endless|never-ending
neispravit(infinit):endless neincetat:ceaselessly|continually
neispravit(infinit):infinite neinchipuit:<~ de ...>unspeakably ...|<~ de
neispravit(incapabil):incapable ...>inconceivably ...|<(extrem
neispravit(incapabil):inefficient de)>extremely ...|<(extrem de)>exceedingly
neispravit(prost):silly ...|<de ~>unthinkable|<de ~>inconceivable
neispravit(necopt):callow neincredere:distrust|mistrust
neispravit:blockhead|dunderhead|dolt|dunce neincredere(banuiala):suspicion|<cu
~>distrustfully|<cu ~>suspiciously
neistovit:never-failing
neincrezator(in):distrustful (of)
neistovit(neobosit):tireless
neincrezator(in):mistrustful (of)
neistovit(intens):intense
neincrezator(banuitor):suspicious (of)
neistovit(continuu):continuous
neincrezator:distrustfully|suspiciously
neizbinda:failure
neindeminare:clumsiness|want of
neizbinda(infringere):defeat
skill|awkwardness
neizbinda(ghinion):ill-luck
neindeminatic:awkward|clumsy|gawky|butt
neizbutit:unsuccessful|lame|<incercare er-fingered
~a>lame attempt
neindeminatic~ule !:butter fingers !
neimblinzit(salbatic)(salbatic):wild
neindeminatic:awkwardly|clumsily|v. si
neimblinzit(salbatic)(salbatic):savage stingaci|<un om ~>a bull in a china shop
neimblinzit(salbatic)(salbatic):unbroken neindeplinire:non-fulfilment|failure to
neimblinzit(cumplit):terrible execute/to carry out|<~a planului>non-
neimblinzit(crud):cruel fulfilment of the plan
neimblinzit(crud):pitiless neindeplinit:unfulfilled
neimpacat(nemultumit):dissatisfied neindeplinit:to comply with
neimpacat(nemultumit):discontented neindestulare:deficiency|shortage|scarcity
neimpacat(aprig):fierce neindestulare(lipsuri):want
neimpacat(aprig):irreconcilable neindestulare(saracie):poverty
neimpacat(aprig):unopposable neindestulator:insufficient|inadequate|scarc
neimpacat(aprig):implacable|<contradictii e
de~>irreconcilable contradictions|<lupta neindestulator(sarac):poor
~a>uncompromising struggle|<lupta neindestulator(redus):small
~a>war to the knife neindestulator(redus):reduced
neimpartasit(d. dragoste):unrequited neindoios:sure|certain|positive
neimplinit:unfulfilled neindoios(limpede):clear
neimplinit(crud):raw neindoios(limpede):obvious
neimplinit(crud):immature neindoios(limpede):(self-)evident
neimplinit(neterminat):unfinished

703
neindoios:sure(ly) neinteles(obscur):obscure|<de
neinduplecat:inflexible|unyielding|rigid ~>incomprehensible|<(inexplicabil)>unacc
neindurator:pitiless|ruthless|merciless ountable|<(ciudat)>strange
neindurator:pitilessly neinvins:unvanquished
neinfricat:undaunted|fearless|intrepid|foursq nejustificat:unjustified|unreasonable
uare nelamurire:obscure point
neinfricat:fearlessly nelamurit:vague
neinfrint:unvanquished|unconquered|unsub nelamurit(nedefinit):indefinite
dued|<de ~>invincible|<de nelamurit(d. cineva):unenlightened
~>unconquerable nelamurit(obscur):obscure
neingaduit:forbidden|prohibited|banned nelamurit(obscur):not clear
neingrijit:neglected nelamurit(obscur):not cleared up
neingrijit(d. o gradina):neclected nelamurit(obscur):uncertain
neingrijit(d. o gradina):overgrown nelamurit:vaguely
neingrijit(d. o gradina):weed-grown|v. nelegitim:illegitimate
neglijent nelegiuire:unlawfulness
neinlaturat:<de ~>unavoidable|<de nelegiuire(ca act):unlawful action
~>inevitable
nelegiuire(impietate):impiety
neinsemnat:insignificant|unimportant|of no
nelegiuire(nedreptate):iniguity
importance/significance
nelegiuire(crima):crime
neinsemnat(d. o pierdere etc.):trivial
nelegiuit:infamous|foul
neinsemnat(d. o pierdere etc.):trifling
nelegiuit(ticalos):villainous|wicked
neinsufletit:inanimate|lifeless
nelegiuit:scoundrel|villain
neinsurat:unmarried|single
nelimitat:unlimited|boundless|unbounded
neintemeiat:groundless|unfounded|ungroun
ded neliniste:disquiet
neintirziat:immediately|at once|without neliniste(neodihna):restlessness
delay neliniste(grija):anxiety
neintors:unmoved neliniste(grija):uneasiness
neintors(d. berbeci etc.):ungelded|<a dormi neliniste(agitatie):agitation
~>to sleep like a top/log nelinistit:unquiet
neintrecut:unsurpassed nelinistit(fara astimpar):restless
neintrecut(fara pereche):matchless|peerless nelinistit(fara astimpar):fidgety
neintrerupt:uninterrupted|unbroken nelinistit(ingrijorat):upset
neintrerupt:uninterruptedly nelinistit(ingrijorat):anxious
neintelegere(intre nelinistit(ingrijorat):uneasy
persoane):misunderstanding nelinistit(ingrijorat):worried
neintelegere(intre persoane):disagreement nelinistit(d. somn):troubled
neintelegere(a unui lucru):lack of nelinistit(d. somn):broken
understanding nelinistit(agitat):agitated
neinteles(d. cineva):misunderstood nelinistit:uneasily|unquietly|anxiously
neinteles(tainic):secret nelinistitor:upsetting|disquieting|alarming
neinteles(misterios):mysterious nelipsit:never-failing
nelipsit(obisnuit):habitual

704
nelipsit(obisnuit):customary nemilos:v. neindurator
nelocuit:uninhabited|<de nemiluita:<cu ~>plentifully|<cu
~>uninhabitable|<insula ~a>desert island ~>abundently|<cu ~>in profusion|<cu
nelogic:illogical ~>galore
nelogic:illogically nemistuit:undigested
nelucrator:non-working|<zi nemiscare:immobility|motionlessness|fixity
nelucratoare>off-day|<zi nelucratoare>non- nemiscat:still|motionless
working day nemiscat(fix):fixed|<a sta ~>to stand
nemaiauzit:unheard-of motionless
nemaipomenit:unprecedented|unparalleled|u nemincat:hungry
nheard-of|<~ de ...>inconceivably ...|<~ de nemincat:starving man
...>extremely ...|<~ de ...>exceedingly ... nemincat(sarac):poor man|<pe ~e>on an
nemaivazut:unprecedented|unwitnessed|unp empty stomach
aralleled|without a parallel nemingiiat:v. neconsolat
nemarginire:infinite|boundlessness nemotivat:groundless|unfounded|<absenta
nemarginit:infinite|unlimited|boundless|unb ~a>absence without leave
ounded nemtesc:German
nemarginit:infinite|<intindere nemtesc:townsman`s ...|<haine nemtesti
~a>immeasurable space (pop.)>town clothes
nemaritata:unmarried|<femeie ~>unmarried nemteste:after the German manner
woman|<femeie ~>spinster|<femeie
nemteste(ca limba):German
~>single lady
nemtisor:larkspur (Delphinium)
nemasurat:unmeasured|beyond measure
nemtoaica:German(woman)|German(girl)
nemasurat(enorm):huge
nemtoaica(guvernanta):governess
nemasurat(enorm):enormous
nemultumi:to dissatisfy|to displease|to
nemasurat(exagerat):exaggerated
annoy
nemeritat:undeserved
nemultumire:dissatisfaction|disspleasure|dis
nemernic:knavish content(ment)
nemernic(josnic):mean nemultumire(necaz):trouble
nemernic(josnic):base nemultumit(de):discontented (with)
nemernic(infam):infamous nemultumit(de):displeased (with)
nemernic(infam):foul nemultumit(de):dissatisfied (with)
nemernic(jalnic):miserable nemultumit:with displeasure
nemernic(jalnic):wretched nemultumit:malcontent
nemernic:scoundrel|villain|rascal nemultumitor(nerecunoscator):ungrateful
nemernicie:knavery nemultumitor(nesatisfacator):unsatisfying
nemernicie(josnicie):meanness nemultumitor(nesatisfacator):unsatisfactory
nemernicie(josnicie):baseness nemultumitor:unsatisfactorily
nemernicie(infamie):infamy nemurire:immortality
nemernicie(ca act):mean/low-down action nemuritor:undying
nemernicie(mizerie):misery nemuritor(vesnic):eternal
nemernicie(mizerie):wretchedness nenatural:unnatural
nemijlocit:immediate|direct nenatural(afectat):affected
nemijlocit:directly nenascut:unborn

705
nene(unchi):uncle neobosit(harnic):hard-working
nene(proxenet):pimp neobosit(sustinut):sustained
nene(proxenet):pander neobosit(sustinut):continual
nene(proxenet):fancy man neobosit:tirelessly
nenisorule:my boy neobrazare(nerusinare):boldness
nenoroc:ill-luck neobrazare(nerusinare):impudence
nenoroc(necaz):trouble neobrazare(nerusinare):cheek|<ce ~ !>it is
nenoroc(nefericire):unhappiness the height of impudence !
nenoroci(a face nefericit):to make unhappy neobrazat:bold|impudent|cheeky
nenoroci(a distruge):to destroy neobservat:unobserved|unnoticed
nenoroci(a distruge):to ruin neoclasic:neo-classical
nenoroci(a schilodi):to cripple neoclasicism:neo-classicism
nenoroci(a schilodi):to maim neocupat:unoccupied
nenoroci(a fi o pacoste pentru):to pester neodihna:restlessness
nenoroci(a fi o pacoste pentru):to plague neodihna(oboseala):tiredness
nenorocire:misfortune neodihnit(obosit):tired
nenorocire(accident):accident neodihnit:v. neobosit
nenorocire(dezastru):disaster neofalina:neophaline
nenorocire(napasta):calamity|<din neoficial:unofficial|informal
~>unfortunately|<o ~ nu vine niciodata neoficial(d. discutii):off the record
singura>an evil chance seldom comes neofit:neophyte
alone|<o ~ nu vine niciodata singura>it neofit(incepator):beginner
never rains but it pours
neofit(incepator):tyro
nenorocit:miserable
neogrec:neo-Greek
nenorocit(nefericit):unhappy
neolatin:neo-Latin
nenorocit(nefericit):unfortunate
neolitic:neolithic
nenorocit(dureros):grievous
neologism:neologism
nenorocit(trist):sad
neom:monster|inane person|non-entity
nenorocit:wretch
neomenesc:inhuman
nenorocos:unfortunate|unlucky|luckless|ill-
neomenesc(crud):unfeelin
fated|ill-starred
neomenesc(crud):cruel
nenorocos(d. o zi):ill-omened|v. si nefast
neomeneste:inhumanly
nenumarat:innumerable|numberless|countle
ss|incalculable neomenie:inhumanity|brutality
neo-tomism:neo-Thomism neomenos:inhuman|brutal
neobisnuinta(de a):unaccustomedness (to) neon:neon|<lampa cu ~>neon (glow-)lamp
neobisnuinta(de a):want of habit|<din ~>for neoplasm:neoplasm
want of habit neoplatonism:neo-Platonism
neobisnuit:unaccustomed|unused|unusual|un neopozitivism:neopositivism
usual|outstanding|remarkable|exceptional|<l neopozitivist:neopositivist
a o ora ~a>at an unusual hour|<talent neorinduiala:disorder|confusion
~>outstanding/remarkable talent neostoit:tireless|untired
neobosit:indefatigable|tireless neozoic:neozoic
neobosit(harnic):active nepamintean:unea th(l)y

706
nepamintesc:unea th(l)y nepotism:nepotism
nepartinire:impartiality|fair mindedness nepotolit:unabated, unquenched
nepartinitor:impartial|unbias(s)ed|fair- nepotolot:unextinguishable
minded|unprejudiced nepotrivire:discrepancy
nepartinitor:impartially nepotrivire(dezacord):disagreement
nepasare:indifference nepotrivire(contrast):contrast
nepasare(lene):idleness nepotrivire(contradictie):contradiction
nepasare(apatie):apathy|carelessness|<cu nepotrivire(neasemanare):dissimilarity
~>carelessly|<cu ~>indifferently nepotrivit:discordant, dissonant
nepasator:indifferent|careless nepotrivit(inegal):unequal
nepasator(apatic):apathetic nepotrivit(neconvenabil):incovenient
nepasator:indifferently etc. nepotrivit(impropriu):unfit, unsuited,
nepatat:stainless inadequate
nepatat:untainted nepotrivit(deplasat):out of place
nepatruns:impenetrable nepotrivit(d. o remarca):unwarranted,
nepatruns:mysterious uncalled-for
nepatruns(ascuns):hidden nepractic:unpractical
nepatruns(ascuns):abstruse nepregatit:unprepared
nepedepsit:unpunished nepretuit:inestimable, invaluable|priceless
nepereche:odd, uneven neprevazator:improvident
nepermis:forbidden, unlawful, illicit neprevazut:unforeseen, unlooked-for
nepieptanat:uncombed neprevazut(neasteptat):unexpected
nepieritor:unfading, everlasting neprevazut:contingency, emergency
neplata:non-payment neprevedere:improvidence
neplatnic:insolvent nepricepere(nestiinta):ignorance
neplacere(sila):displeasure nepricepere(lipsa de
neplacere(scirba):disgust, repugnance intelegere):incomprehension
neplacere(necaz):trouble, nuisance, nepricepere(incapacitate):incapacity,
annoyance inability
nepoata(de unchi):niece nepriceput:ignorant, incapable
nepoata(de bunic):granddaughter nepriceput(prost):silly, stupid
nepoftit(neinvitat):uninvited, umbidden nepriceput:blockhead, dolt|<~ la/in ...>a bad
nepoftit(neinvitat):uninvited, unbidden hand at ...
nepoftit(inoportun):inopportune neprielnic:unfavourable
nepoftit(nechemat):uncalled for neprieten(dusman)-inv.:foe
nepoftit(nedorit):unwished, undesirable neprietenesc:unfriendly
nepoftit:intruder neprietenos:unfriendly
nepolitic:impolitic, unwise, tactless neprietenos(ostil):hostile
nepopular:unpopular, -at a discount neprietenos:in an unfriendly|manner,
hostilely
nepot(de unchi):nephew
neprihanit:immaculate, stainless
nepot(de bunic):grandson
neprihanit(cast):chaste
nepot(urmas):descendant
neproductiv:unproductive|<munca
nepot(la vocativ) pop.:(my) boy !
~a>wasted work

707
nepublicat:unpublished nerod(inutil):useless
neputincios:powerless, helpless nerod(absurd):nonsensical
neputincios(impotent):impotent nerod(prost):blockhead, dolt
neputinta:powerlessness, helplessness neroditor:unfruitful
neputinta(impotenta):impotence, neroditor(sterp):barren, sterile
impotency|<cu ~>impossible nerozie(prostie):stupidity
nerabdare:impatience nerozie(ca act):foolish action
nerabdare(neliniste):anxiety nerusinare:shamelessness,
nerabdare(ardoare):eagerness|<cu impudence|insolence, effrontery|sance,
~>impatiently|<ardea de ~ sa ...>he was cheek|<a avut ~a sa ...>he had the
agog to ... impudence/front sheek to ...|<asta este
nerabdator:impatient culmea nerusinarii !>it is the height of
nerabdator(doritor):eager, desirous impudence !
nerasuflat:<pe ~e>at one go|<pe ~e>all in nerusinat:impudent, insolent, bold-faced
one breath nerusinat:imputend fellow|<minciuna
nerealizabil:unrealizable, unattainable ~a>outrageous/blatant lie
nerealizare:unfulfilment|failure (to fulfil nerv:fit of nerves, tantrums
smth.) nerv(isterie):hysterics
nerealizat:unfulfilled|<de ~>v. nerealizabil nerv:vim, energy, vigour, force|<~i de
nerecunoastere:failure to recognize smb.sau otel>iron nerves, nerves of steel|<~
smth optic>optic nerve|<a avea ~i>to be
nervous|<a avea nervi la stomac>to have
nerecunoastere(repudiere):repudiation
upset stomach|<a face cuiva ~i>to give
nerecunoastere(a unei conventii etc.):non- smb. the fidgets|<a fi bolnav de ~i>to have
recognition a nervous disease|<a fi in ~i>t
nerecunoscator:ungrateful nervatura:nervature
nerecunostinta:ingratitude, ungratefulness nervatie:v. nervatura
neregularitate:irregularity nervos:nervous, nerve ...
neregulat:irregular nervos(d. stil):vigorous, virile
neregulat(d. plus):erratic, queer nervos(d. cineva):nervous, excitable, highly
neregulat(d. somn):broken strung
neregulat(d. viata):disorderly, irregular, nervos(d. cineva):nervy, on edge
loose nervos(agitat):fidgety, mumpy
neregula:disorder nervos(d. ris):hysterical
nereida:nereid, sea nymph nervos(iritat):irritated
nerelevant:irrelevant, insignificant nervos:irritably, impatiently|nervily|<sistem
nerespectare:non-observance, inobservance ~ fiziol.>nervous system
nereusit:unsuccessful, lame|<incercare nervozitate:nervousness, irritability|state of
~a>lame attempt nerves|fidgets, jumpiness
nereusita:failure, ill success, set-back nervura:rib
nerezolvat:unsolved, unsettled, nesaturat:unsaturated
undecided|<de ~>insoluble, nesat:appetite
umsolvable|<probleme
nesat(lacomie):greed|<cu ~>greedily
~e>insettled/outstanding questions
nesabuinta:recklessness
neritic:<zona ~a geol.>neritic zone
nesabuinta(prostie):foolish action
nerod(prost):silly, foolish

708
nesabuinta(prostie):stupidity nesimtit(pe furis):stealthily
nesabuinta(ca act):reckless action nesimtit:thick-skinned fellow|<pe
nesabuit:reckless, rash ~e>imperceptibly
nesabuit(nebunesc):foolish nesimtitor(insensibil):unfeeling, callous
nesabuit:recklessly, foolishly nesimtitor(nepasator):indifferent, careless
nesanatos(d. clima):insalubrious, unhealthy nesimtitor(insensibil):insensible, insensive,
nesanatos(d. hrana):unwholesome dead|v. nesimtit
nesanatos(d. literatura etc.):unwholesome, nesincer:insincere
pernicious nesincer:insincerely|from the lips outwards
nesanatos(d. o nesociabil:unsociable, insociable
locuinta):insanitary|<atmosfera nesocoti:to overlook
nesanatoasa>unhealthy atmosphere nesocoti(a nu tine seama de):not to take into
nesarat:unsalted account
nesarat:insipid, dull, flat nesocoti(a omite):to omit
nesatul:hungry nesocoti(a desconsidera):to disregard
nesatul(nesatios):insatiable nesocoti(a dispretui):to scorn, to slight
nesatios:insatiable nesocoti(a brava):to defy
nesatios:greedy, grasping nesocoti(a ignora):to ignore
neschimbat:unchanged|unaltered nesocoti(a nu tine seama de):not to take into
neschimbat(fix):fixed, permanent consideration
neschimbator:unchanging, nesocotinta:v. nechibzuinta
invariable|unalterable nesocotire:overlooking etc. v. nesocoti
nescris:unwritten|<lege ~a>unwritten law nesocotit:v. nechibzuit
nesecat:inexhaustible nesocotit(ignorat):ignored
nesecat(d. un izvor):perennial nesocotit(dispretuit):scorned, disdained|v. si
nesecat(d. umor):unfailing nesocoti
nesfirsit:endless, infinite nesomn:sleeplessness,
nesfirsit:infinite|<la ~>endlessly, without wakefulness|insomnia
end nespalat:unwashed
nesigur:uncertain, unsafe, insecure|<mers nespalat(murdar):dirty
~>uneven/unsteady/faltering gait|<mina nespalat:caddish, boorish
~a>unsteady hand nespalat:cad, boor
nesiguranta:uncertainty, incertitude nespornic:profitless, fruitless
nesiguranta(indoiala):doubt nesportiv:unsportsmanlike
nesilit:unconstrained, free nespus:inexpressible, beyond
nesilit:of one`s own will|of one`s own expression|unutterable|beyond words|<~ de
accord ...>inexpressibly ...|<(extrem de)>extremely
nesimtire(lesin):fainting fit, swoon ..., exceedingly ...
nesimtire(lipsa de nestabil:unstable
sensibilitate):insensitiveness nestabil(pe care nu te poti bizui):unreliable
nesimtire:callousness|<a cadea in ~>to faint nestabilitate:instability
away, to go off in a swoon nestatornic:inconstant
nesimtit:case-hardened, thick- nestatornic(pe care nu te poti
skinned|calous bizui):unreliable

709
nestatornicie:inconstancy, fickleness nestiut(ascuns):hidden|<pe
nestatornicie(a caracterului):flightiness ~e>stealthily|<pe ~e>unbeknowust
nestapinit:unrestrained, unruly,|lacking self- nestiutor:ignorant|<~ de carte>illiterate
control net:net
nestavilit:irresistible net(clar):clear
nestavilit(navalnic):impetuous|<ris net(d. o deosebire):clear-cut
~>irrepressible laughter net(d. un raspuns):plain
nestemata:Ff|<piatra ~>gem, precious stone net:plainly, flatly, point-black
nestins:unextinguished net(distinct):distinctly
nestins:inextinguishable, net(marturisit):avowedly|<refuz ~>flat
unquenchable|<var ~>quick lime refusal|<a refuza ~>to refuse point-
nestrabatut:unbeaten blanck/flatly
nestrabatut(necunoscut):unknown netagaduit(si de ~):indubitable
nestrabatut(virgin):virgin|<de netagaduit(si de ~):undeniable,
~>impassable|<(d. o incontestable
padure)>impenetrable|<(d. un netagaduit:incontestably, undeniably
riu)>unfordable neted:smooth
nestramutat:unshak(e)able neted(d. drumuri):even
nestramutat(d. curaj etc.):unflinching, neted(d. piele etc. si):sleek
unwavering
neted(d. piele etc. si):sleek
nestramutat(neabatut):unswerving
neted(clar)(clar):clear, obvious
nestramutat(care nu cedeaza):unyielding
neted(precis):precise
nestramutat(hotarit):resolute
neted:smoothly
nestramutat(ferm):firm
netemeinicie:groundlessness
nestricat:unbroken
neterminat:unfinished
nestricat(intreg):whole
netezi:to make smooth sau even|to smooth
nesuferit(si de ~):unbearable, intolerable out/down
nesuferit:unbearable person|<a fi ~>to be netezi(drumul):to level
the limit
netezi(cu fierul):to press, to iron
nesupunere:insubordonation
netezi(a aranja):to arrange
nesupus:disobedient, unsubmissive|unruly
netezi(a mingiia):to stroke|<a ~
nesansa:ill-luck calea/drumul spre ...>to pave the way for ...
nesifonabil:non-crease ... netezitoare:smoother
nesters:ineffaceable, indelible|<de netezitor:smoother
~>indelible, unforgettable
netiparit:unprinted
nestiinta:ignorance
neto:net
nestirbit:untouched, whole, intact
netot:v. neghiob
nestire(inconstient):unconsciously
netrebnic(bun de nimic):worthless, good for
nestire(cu gramada):by/in heaps nothing
nestire(din abundenta):in netrebnic(inutil):useless
profusion/abundance
netrebnic(ticalos):knavish, rascally
nestiut:un(be)known
netrebnic(nenorocit):miserable, wretched
nestiut(tainic):secret
netrebnic:rascal, knave, villain, reprobate
netrebuitor:useless, unnecessary

710
neturburat:untroubled nevazut:unseen, invisible|<pe ~e>blindly|<a
neturburat(linistit):tranquil se face ~>to vanish, to disappear, to make
neturburat(linistit):quiet oneself scarce|<a se face ~>to flick out of
sight
neturburat(imperturbabil):unruffled,
imperturbable, cool neverosimil:improbable, unlikely
netarmurit:boundless, unlimited, nevertebrat:invertebrate
unbounded nevindecat:unhealed, not cured
neuitat:unforgotten, not forgotten|<de nevinovat:innocent
~>unforgettable, never to be nevinovat(cast):chaste
forgotten|<impresie de ~>indelible/lasting nevinovat(naiv):naive
impression nevinovat(simplu):simple
neuma:neum(e) nevinovat(neprihanit):immaculate
neumblat:unbeaten nevinovat(d. o gluma):harmless
neumblat(neexplorat):unexplored nevinovat(curat):pure
neumblat:inexperience nevinovat:innocent
neural:neural nevinovatie:innocence, chastity,
neuroastenic:neurasthenic naivete|simplicity, artlessness|harmlessness
neuroastenie:neurasthenia nevisat:undreamt-of
neurochirurgie:neurosurgery nevirstnic:under age, unfledged
neurolog:neurologist, nerve specialist nevirstnic:minor
neurologie:neurology nevirstnic:infant
neuron:neuron nevoias:needy
neuropatologie:neuropathology nevoias(sarac):poor
neutralitate:neutrality nevoias(nenorocit):wretched, miserable|v.
neutraliza:to neutralize becisnic
neutraliza:to become neutralized nevoias:needy person|v. becisnic
neutraliza(reciproc):to neutralize one nevoie(necesitate):need, necessity
another nevoie(lipsa):need, want
neutralizare:neutralization nevoie(saracie):poverty
neutron:neutron nevoie(strimtoare):straits, straitened
neutru:neutral circumstances
neutru:neuter nevoie(necaz):trouble
neutru:neuter (gender)|<zona neutra>neutral nevoie(dificultate):difficulty
zone nevoie(strimtoare):scrape, (nice) fix.
neuzitat:unusual, not in common use nevoie:business, affairs
nevandabil:unsal(e)able nevoie(a necesita):to require... , to
nevasta:married woman neccessitate|<... ~ mare>terribly... ,
nevasta(sotie):one`s better half awfully... , mighty... with a
nevasta(femeie):woman vengeance|<de/din nevoia... (cu
gen.)>because of..., on account of...|<de
nevasta(sotie):wife, one`s good lady|<a lua
voie de ~>willy-nilly|<la ~>in case of
de ~>to take to wife, to marry
need|<zor ~>at any price, at all costs|<am
nevastuica:weasel (Putorius vulgaris) mare ~ de ajuto
nevatamat:unharmed, safe (and nevoit:obliged, bound
sound)|woundless, scatheless
nevoit(constrins):constrained, forced

711
nevolnic:incapable, v. becisnic nicotina:nicotine
nevralgic:neuralgic|<punct ~>sore point nicotinism:nicotinism
nevralgie:neuralgia|<~ nicovala:anvil
intercostala>intercostal neuralgia nihilism:nihilism
nevrednic:unworthy nihilist:nihilist(ic)
nevrednic(fara valoare):worthless nihilist:nihilist
nevrednicie:unworthiness nimb:nimbus, halo, glory
nevricale:fit of nervos, tantrums nimbus:nimbus, rain cloud
nevricos:nervy nimeni:nobody, not..., anybody|no one,
nevrita:neuritis not... anyone
nevropat:neuropathic nimeni(nici unul):none
nevropat:neuropath nimereala:<la ~>at eandon/haphazard/a
nevroza:neurosis guess, hit or/and miss
newyorkez:New York... nimeri(a lovi unde trebuie):to hit
newyorkez:New Yorker nimeri(a ghici):to guess
nezdruncinat:v. neclintit nimeri(a ghici):to guess
nibiliar:nobiliary nimeri(a reusi):to succeed
nicaieri:nowhere, not... anywhere|<de nimeri(a fi):to be
~>from nowhere nimeri(a se pomeni):to fiind oneself|unipers
nichel:nickel nimeri(a se intimpla):to happen
nichela:to nickel(-plate) nimeri(undeva):to get
nichelat:nickelled nimeri(a se pomeni):to fiind oneself
Nichipercea(dracul)(dracul):Old nimeri(a sosi):to comme|<a ~ alaturi>to
Scratch/Gooseberry miss the mark|<a ~ in... (a lovi)>to hit...|<a
Nichipercea(dracul):the Old Gentleman ~ peste...>to come across..., to run into..., to
nici(nici chiar):not even find... by chance|<a nu ~ in tinta>to miss
(the aim/mark)|<scrisoarea ~ la o alta
nici(chiar):even
adresa>the letter came to wrong
nici:nor address|<cum sa nimeresc
nici(daca exista anterior o negati:or|<~... nimerit(potrivit):adequate|fit, suitable
~...>neither... nor...|<~ mai mult, ~ mai
nimerit(convenabil):convenient
putin>neither more nor less|<~ pe o
parte>on neither side|<~ una ~ nimerit(bun):good
alta/doua>without further nimerit(izbutit):successful|<pe ~e>at
ado/ceremony|<Nu-mi place acest roman. - eandom/haphazard/a guess
Nici mie.>I don`t like this novel. Neither do nimfa:nympha, pupa, chrysalis
I.|<-N-am fost acolo. nimic:nothing, not... anything
nicicind:never nimic:trifle
nicidecum:not at all, by no means|not a bit nimic(chestiune neimportanta):trifling
of it matter
niciodata:never, never more nimic(neant)(neant):nothingness, nought
niciodata(pina la capatul vietii):never to the nimic(om fara valoare)(om fara
end of one`s days|<acum or ~>now or valoare):non-entity, cipher
never|<aproape ~>hardly/scarcely ever|<ca nimic(gateala):knick-knack|<~ alta
~>never better|<mai bine tirziu decit decit...>nothing but/only|<de
~>better late than never ~>worthless|<de ~ (d. cineva si)>not fit to

712
carry guts to a bear|<intru/cu ~>in no nit:rivet
way/respect|<mai ~>hardly anything, next nitam-nisam(fara nici un rost):without
to nothing|<om de ~>good-fornothing, rhyme or reason
never-do-well|<pe ~>for a song|<pentru ~ nitam-nisam(fara motiv):for no reason at all
!>not a
nitam-nisam(brusc):suddenly, (all) of a
nimica:v. nimic|<o ~ toata>a (mere) sudden
trifle|<o ~ toata>a trifling matter
nitam-nisam(pe neasteptate):unexpectedly
nimici:to reduce to nothing
nitrat:nitrate|<~ de argint>silver nitrate
nimici(a distruge):to annihilate, to destroy
nitric:<acid ~ chim.>nitric acid
nimici(a extermina):to exterminate
nitrobenzen:nitrobenzene
nimici(a distruge):to ruin
nitroceluloza:nitrocellulose
nimicire:annihilation etc. v. nimici
nitrogen:nitrogen
nimicitor:crushing
nitroglicerina:nitroglycerine
nimicitor(distrugator):destructive,
nitui:to rivet
destroying
nituitor:rivetter
nimicitor(d. o lovitura):shattering, crushing,
knock-out nitel:a little|<(~) cite ~ (nehot.)>little by
little
nimicitor(mortal):mortal, deadly
nivel:level
nimicnicie:nothingness
nivel:level, standard|<~ de trai>living
nimicnicie(desertaciune):vanity
standard, standard of life/living|<~
ninge(a se cerne):to sift|<i-a nins in ideologic>ideological level|<~ul marii>sea
barba>he is hoary (with age) level|<conferinta la ~ inalt>top-level
nins:covered with snow conference, conference at a high
nins:grey, white, hoar(y) level|<conferinta la ~ inalt>summit
ninsoare:snowfall talks|<curba/linie de ~>contour line|<
ninsoare(zapada):snow nivela:to level, to even up
nipon:Nippon nivela:to level down, to level up
nirvana:nirvana, nirwana nivela:to be levelled
niscai:v. niste nivela:level
niscaiva:v. niste nivela(cu apa):water level
nisetru:Black Sea sturgeon nivelment:surveying, contouring
nisip:sand nivelmetric:surveying...
nisip:gravel, urinary sand nivelmetru:v. nivel
nisip(fin):fine sand|<~uri niznai:<a face pe ~ul>to play the fool/the
miscatoare>quicksands|<a cladi pe ~>to giddy goat|<a face pe ~ul>to pretend not to
build on sand know anything
nisipar:sanding device noada:coccyx
nisiparie:much sand, sands noapte:night
nisipis:sandy ground noapte(intuneric):dark(ness)
nisipos:sandy noapte(seara):evening
nisa:niche, reccess in a wall etc. noapte(caderea noptii):nightfall
nisa:niche noapte:at/by night
niste:some noapte:in the night|<cu ~a in cap>early in
niste(in prop. interogative):any the morning|<~a de marti spre miercuri>the
night from Tuesday to Wednesday|<~

713
alba>white night|<~a trecuta>last night|<~ noime:ninth (part)
buna !>good night !|<~ cu luna>moonlight noita:nail spot, gift
night|<~ de ~>night after night, every nojita:leather lacing for peasant sandal
night|<asta ~>last night
nomad:nomadic, wandering
noastra:v. nostru
nomad:nomad
noastre:v. nostru
nomadism:nomadism
noaten(miel):hog, hogget
nomenclator:classified list|<~ de
noaten(de doi ani):two-year sheep export>export list
nobil(in diferite sensuri):noble nomenclatura:nomenclature
nobil(distins):distinguished nomenclatura(lista):list catalogue
nobil(impunator):imposing, stately, lofty nominal(d. pret etc.):nominal
nobil:nobly nominal:rated
nobil:noble(man), aristocrat nominal:nominally|<apel ~>roll call, call
nobilime:nobles, nobility, aristocracy over|<pret ~>nominal price, face
noblete:nobility value|<putere ~a tehn.>rated
noblete(ca nastere):noble birth|v. nobilime power/capacity|<valoare ~a>nominal cost
noblete:nobility, nobleness nominalism:nominalism
nociv:noxious, nocuous nominativ:nominative
nocivitate:harmfulness, (ob)noxiousness nomograma:nomogram, nomograph
noctambul:somnambulist, sleep walker nonagenar:nonagenarian
nocturn:nocturnal, night... nonsens:nonsense, absurdity
nocturna:nocturne, night piece|<meci in nopal:nopal
~>floodlit match noptatic:nocturnal
nod(de sfoara etc.):knot noptatic(intunecat):dark
nod:knot, crux, nodus|<~ de cale ferata nopticoasa:rocket (Hesperis)
ferov.>(railway) junction|<~ de noptiera:night stand|bedroom/bedside table
contradictii>knot of contradictions|<~ de commode
transmisiuni mil.>signal office/centre|<~ul nor:cloud|<~ artificial>smoke screen|<~ de
gitului anat.>Adam`s apple|<~ul fum mil.>smoke cloud|<~i cirrus>fleecy
gordian>the Gordian knot|<~ul vital clouds, cirri|<~i cumulus>cumulus|<~i de
anat.>the vital centre of medullus ob furtuna>cumulo-nimbus|<~i
nodal:crucial stratus>stratus|<cu ~i>cloudy|<fara
nodozitate:nodosity ~(i)>cloudless|<fara ~(i)
nodul:nodule, small node fig.>unclouded|<cerul se acoperea de
noduros:knotty, nodose, nodulose ~i>the sky was clou
noduros(d. parti ale corpului):skinny, nora:daughter-in-law
bony|nodulous nora(mireasa):bride
noi:we, us|<la ~>with us, in our country nord:north|<de ~>v. nordic|<la ~
noian(multime):multitude, sea de...>north of..., to the north of...,
northwards of...|<marginit la ~
noian(nemarginire):immensity, vastness
de...>bounded on the north by...
noian(hau):abyss
nord-est:north-east
noiembrie:November
nord-estic:north-east..., north-eastern
noima:sense
nord-vest:north-west
noima(scop):aim
nord-vestic:north-west..., north-western

714
nordic:northern noroc(din fericire):fortunately... , luckily...
nordic(d. vint etc.):northerly norocla joc:luck/good run at play|<~ ca...>it
nordic:northerner is a mercy sau blessing that...|<~ ca...>it is a
norma:to normalize, to standardize lucky chance (for him etc.) that...|<~
neasteptat>unexpected piece of good luck,
normal:normal
godsend|<~ orb>drunkard`s luck|<ce ~ ca...
normal(ca psihic):sane !>what a blessing that... !|<la ~>for better
normal:normally for wor
normal(obisnuit):ordinarily|<conditii noroci:to make happy
~e>normal conditions|<scoala ~a - norocos(favorizat de noroc, de
odin.>noermal scholl, teacher`s training soarta:fortunate
school|<temperatura ~a>normal
norocos(in diferite imprejurari):lucky
temperature
norocos(fericit):happy
normaliza:to normalize
norocos(prosper):thriving, prosperous
normaliza:to be(come) normalized
norocos(care reuseste):successful
normalizare:normalization
norocos(d. zile etc.):lucky
normalizare(standardizare):standardization
norod(popor):people
normare:rate setting/fixing|<~
tehnica>setting/fixing of (proper) output noroi:mud, mire, ooze, slush
rates noroi(murdarie):filth, dirt|<a improsca pe
normat:normalized, standardized cineva cu ~>to throw/fling mud at smb.|<a
tiri pe cineva in ~>to drag smb./smb.`s
normativ:normative
name through the mud/mire
normativ:norm, standard
noroios:muddy, oozy
normator:rate setter/fixer, standardizer
noros:cloudy
norma:standard, norm
noros(innorat):clouded
norma(regula):rule
noros(d. cer):overcast, dull
norma(in productie):norm, quota, rate|<~ de
noros:dark, dismal, gloomy, melancholy
conduita>norm/standard of behaviour, rule
of conduct|<~ de lucru/productie>output norvegian:Norwegian
standard, planned rate of output|<~ norvegiana:Norwegian (woman sau
experimental-statistica>experimental girl)|Norwegian|the Norwegian language
statistical rates|<~ zilnica>daily work nostalgic:nostalgic, homesick
quota|<norme de productie>production qu nostalgic(d. priviri):wistful, wishful
noroc:(good) fortune, fortunateness nostalgic:nostalgically, wistfully
noroc(intr-o imprejurare data):(good) luck, nostalgie:nostalgia
good hap nostalgie(dor):longing, yearning
noroc(reusita):hit, success nostalgie(melancolie):melancholy,
noroc(intimplare favorabila):(lucky) chance depression, anguish
noroc(caracter norocos):luckiness nostalgie(dor de tara):homesickness
noroc(hazard):hazard, chance nostim:funny
noroc(prosperitate):prosperity nostim(amuzant):amusing, droll
noroc(fericire):happiness nostim(interesant):interesting
norocinterjectional:god speed ! v. Si ITi nostim(placut):pleasant
doresc ~ ! nostim(atragator):attractive
noroc(ridicind paharul):your health ! nostim(dragut):pretty, not bad-looking,
cheerio ! lovely|<stii ca esti ~ ?>you are a beauty !

715
nostimada:drollery, jesting, fun|<de toata notiune(idee):idea
nostimada>first-rate, top-hole, slap-up notiune(concept):concept
nostrom:boatswain notiunepl.:rudiments, ABC|<a pierde ~a
nostru:our|<al ~, a noastra, ai nostri, ale timpului>to lose count of time
noastre>ours|<ai nostri>our own, our own nou:new
folk/people nou(proaspat):fresh, recent
nostri:v. nostru nou(un alt):another, a second, further
nota(a insemna):to put/jot down nou(un alt):added, additional
nota(a insemna):to note nou(cel mai recent):latest
nota(a observa):to note, to notice nou(care nu a mai fost):novel
nota(a tine seama de):to mind, to take into nou(fara experienta):inexperienced
account
nounoul:the new|<~ nascut adj.>new-
nota:to write down/out born|<~ nascut m.>new-born child|<~
nota(a insemna):to take/make a note of nout>quite new, brand-new, fire-new|<~
nota(a observa):to take notice of nout>spick-and-span(new)|<~ venit>new-
nota(a tine seama de):to take into comer|<anul ~>the new year|<din ~>again,
consideration anew, afresh|<din ~ (inca o data)>once
nota:to be put down etc. more/again|<lumea ~a>the New
World|<luna ~a
notabil:notable
noua:nine
notabilitate:notability
noualea:the nineth
notar:notary, actuary|<~ public>notary
public nouasprezece:nineteen
notare:putting down etc. v. nota nouasprezecelea:the nineteenth
notariat:notary office nouazeci:ninety
notatie:notation nouazecilea:the ninetieth
nota(insemnare scrisa):note, memorandum, noutate(ca insusire):novelty, newness
minute noutate(lucru nou):novelty
nota(adnotare):annotation noutate(inovatie):innovation
nota(sunet)(sunet):sound noutate(stire):news
nota:mark|<a forta nota (a exagera)>to noutate(stire):tidings
exaggerate|<~ buna>high mark|<~ de nova:to substitute
comanda>order|<~ de plata>bill, noveleta:novelette
account|<~ de protest>protest note|<~ din novice(in):new(to), unpractised(in), raw
josul paginii>footnote|<~
novice(in):inexperienced
diplomatica>diplomatic note|<~ la
purtare>conduct mark|<~ novice:novice, beginner, fresher|tyro, tiro
marginala>marginal note|<~ proasta s novice(intr-o profesie):probationer
notes:note book, jotter novice(ucenic):apprentice
notifica:to notify novice:novice
notificare:notification noviciat:noviciate
notite:notes noviciat(ucenicie):apprenticeship
notorietate:notoriety, notoriousness novocaina:novocaine
notoriu:well-known, of common knowledge nu(in propozitii):not
notoriu(in sens rau):notorious nu(separat, interjectional):no
notiune:notion nu:nay

716
nu(da de unde !):not at all ! by no means nud:nude
!|<~ care cumva sa...>mind you don't... nudism:nudism
etc.|<~ ca...>not that...|<~ nudist:nudist
chiar/tocmai...>not quite/exactly...|<~
nuditate:nudity
departe de...>not far from...|<~ numai... ci
si...>not only... but also...|<~ nufar(si ~ alb)(si ~ alb):white water lily
prea/tocmai>not exactly/quite|<da sau ~ nufar(si ~ alb)(si ~ alb):nenuphar
?>yes or (Nymphaea alba)
nu-ma-uita:forget-me-not (Myosotis) nufar(si ~ galben)(si ~ galben):yellow water
nuanta(culori):to blend, to shade lily
nuanta:to introduce light and shade into nufar(si ~ galben):water can (Nuphar
luteum)
nuanta(a varia):to vary
nuga:nougat
nuantat:with shades of difference
etc.|shaded|full of(delicate) light and shade nuia(ramurea):twing, switch
nuanta:shade, nuance nuia(de salcie):osier/willow twig
nuanta(numai in culori):hue nuia(vergea):rod
nuanta:touch, tinge nuia(lovitura cu ~ua):lash, cut with a
rod|<gard de nuiele>wattle|<impletitura de
nubil:nubile, marriageable
nuiele>wattle, wattling, basketwork
nuc(~ comun):walnut (tree) (Juglans regia)
nul:null
nuca:nut
nul(fara valoare):null, of no value,
nuca(comuna):walnut worthless
nuca:ball, pin|<~ de cocos>coco(a)nut|<~ nul(inexistent):non-existing
galica>(nut)gall|<~ vomica>vomit nut, nux
nul(d. meci):tie, draw|<~ si neavenit>v.
vomica|<se nimereste/potriveste ca nuca in
neavenit|<e ~ la geografie>he is a duffer at
perete>it is as fit as a shoulder of mutton
geography
for a sick horse|<se nimereste/potriveste ca
nuca in perete>it is neither here not there nula:zero, naught, nought, cipher
nucet:nut grove nula(intr-o cifra):dummy letter
nuclear:nuclear|<arme ~e>nuclear nulitate(d. cineva):nonentity, nothing,
weapons/devices|<fizica ~a>nuclear nought
physics|<procese ~e>nuclear nulitate(d. cineva):mere cipher
processes|<reactor ~>nuclear nulitate:nullity
reactor|<reactie ~a>nuclear reaction numai:only
nucleu:nucleus numai(nimic alta decit):but
nucleu:nucleus, centre numai(exclusiv):solely
nucleu(mize):core numai(nu mai mult decit):merely
nucleu(simbure):kernel|<~ atomic numai(pur si simplu):simply
fiz.>atomic nucleus numai(singur):alone|<~ el a scris tema>he
nucsoara:nutmeg was the only one to write the task|<~
nucsor:nutmeg tree (Myristica fragrans) asa>for the form's sake|<~ ca... (cu
nud(gol):naked diferenta ca)>with the only difference
nud(dezbracat):unclothed that...|<~ ca (dar)>but...|<~
cit/ce...>hardly...|<~ cu putine
nud(d. parti ale corpului):bare
exceptii>with but few exceptions|<~
nud:naked daca...>only if...,
nud(simplu):plain
nud(curat):pure

717
numaidecit:immediately, at once, directly|v. note, distinguished, famous|<dupa ~>by
negresit name|<in ~le.
numar:number numen:noumenon
numar(cifra):figure numeral:numeral, number|<~
numar:number cardinal>cardinal numeral|<~
numar(multime):multitude ordinal>ordinal numeral
numar(grup):group numerar:specie, current coin
numar(lista):list numerar(bani lichizi):cash|<in ~>in cash
numar(de ziar):issue, number numeratie:numeration
numar(la hotel):apartment, room numeric:numerical
numar(la un spectacol):act, item on the numeric:numerically
programme, turn numericeste:numerically
numar(la incaltaminte):size numeros:numerous
numar:count|<~ abstract mat.>abstract numeros(d. indatoriri etc.):multifarious,
number|<~ atomic fiz.>atomic number|<~ manifold
concret mat.>concrete number|<~ cuantic numeros(variat):varied, various
fiz.>quantum number|<~ cu sot/par numerota:to number
mat.>even number|<un ~ de...>a number numerotator:numbering machine
of...|<un ~ de... (unii)>some...|<~ de
numi:to name, to call
atractie>sensational act|<~ fara sot/imp
numi(a da un nume):to give a name to
numara:to count(up), to compute|to number,
to reckon numi(a aminti numele):to mention by name
numara(a enumera):to enumerate numi( a supranumi):to surname
numara:to count, to reckon numi(a porecli):to nickname
numara(a considera):to consider numi(intr-o functie):to appoint, to name
numara:to count numi:to commission
numara:to count|<se numara printre numi:to be called/named
prietenii mei>he counts among my friends numire(ca actiune):naming etc. v. numi
numarat:cointed etc. v. numAra numire(intr-un post):appointment
numarat(verificat):checked (up) numire(nume):name
numarat:v. numaratoare numismat:numismatist
numaratoare:counting, etc. v. numAra numismatic:numismatic
numaratoare(abac):abacus numismatica:numismatics, numismatology
numarator:numerator numit:named etc. v. numi
numarator:meter, recorder numit~ul:... the said ...
nume:name numitor:denominator|<~ comun>common
nume(~ de familie):surname, family name denominator|<a reduce la acelasi ~ mat.,
fig.>to reduce to the same denominator
nume:name
numulit:nummulite
nume(~ bun):good name
numulitic:nummulitic
nume(faima):fame, renown|<~ de fata (al
unei femei maritate)>maiden name|<~ de nun:person who gives the bride away
imprumut>assumed name|<~le si nuna:v. nun
pronumele cuiva>smb.'s full name|<~ nuneasca:wedding dance
mic/de botez>Christian/given name|<~ nuntas:wedding guest
propiu gram.>proper noun/name|<cu ~>of nuntas:wedding party

718
nunta:wedding
nunta(nuntasi):wedding party
nunta(la ceremonie):wedding festivities
nunta(ca petrecere):wedding feast|<~ de
argint>silver wedding|<~ de aur>golden
wedding|<calatorie/voiaj de
~>wedding/honeymoon trip
nuntiatura:nunciature
nuntiatura(ca resedinta):nuncio's residence
nuntiu:nuncio
nuptial:nunptial, bridal
nurca:mink (Mustela lutreola)
nurca(blana):mink (fur)
nuri:charms, sex appeal
nurliu:charming
nurliu(atragator):attractive
nut:v. canelura
nutret:forage, fodder
nutri:to feed, to nourish
nutri(ginduri)(ginduri):to harbour
nutri(sperante):to cherish, to entertain
nutri(sperante):to nourish, to indulge
nutri(a se intretine):to keep oneself
nutri:to eat
nutritiv:nourishing, nutritive
nutritiv(privind nutritia):food...
nuvela:short story, novelette
nuvelist:short-story writer, story-
teller|novelette writer
nuvelistic:short-story...
nuvelistica:short stories
nylon:v. nailon

719
720
o:one oare:(now) really
o:a oarecare(niste):some
o:a|an oarecare(anumit):certain
o(folosita ca invocatie):o ! oarecare(neinsemnat):little
o(exprimind mirare,bucurie):o ! oarecare(neinsemnat):some
o(exprimind mirare,bucurie):oh ! oarecare(neinsemnat):poor
o(exprimind mirare,bucurie):o (dear) me ! oarecare(neinsemnat):small
o(exprimind mirare,bucurie):o my ! oarecare:somebody|nobody|<un ~>a
o(vai de mine):woe me ! certain...|<intr-o ~ masura>to some
o:her (fem.)|it (neutru)|him (masc.) extent|<intr-o ~ masura>to a certain
degree/extent|<intr-un fel
o:`ll|<am vazut-o>I saw her|<am s-o fac de
~>somehow|<intr-un fel ~
indata>I shall do it at once
(oricum)>anyhov
oac:croak !
oarecit:somewhat|to a certain extent
oaches(brun):swarthy
oarecum:somehow|rather|somewhat|<a-i fi
oaches(brun):dark ~ sa...>to be ashamed/shy of... (cu forme In
oaches(incercanat):black-speckled -ing)
oaches(incercanat):black round the eyes oaspe(te):guest|visitor|<~ de onoare>chief
oaches(d. animale):spectacled guest|<bucurosi de oaspeti ?>do you
oaie:ewe (Ovis aries) welcome guests ?
oaie(carne):mutton oaste(armata):army
oaie(blana):sheepskin oaste(multime):host
oaie(blana):lambskin oaste(multime):crowd|<~ de strinsura>army
oaie:sheep|<~ ratacita fig.>stray sheep|<~ of sorts|<a lua la ~>to conscript|<a lua la
riioasa>scabby sheep|<~ riioasa fig.>black ~>to enlist|<a lua la ~>to enrol(l)|<a lua la
sheep|<blind ca oaia>sheepish|<blind ca ~ amer.>to draft
oaia>as meek as Moses/a lamb|<carne de oaza:oasis
~>mutton|<lapte de ~>ewe`s milk|<a o face ob(o)roc:bushel|<a pune lumina sub ~>to
de ~>to put one`s foot in it|<a o face de hide/put one`s light under a bushel|<a
~>to make a bloomer scoate de sub ~>to bring into the light of
oala(vas):pot day|<a tine sub ~>to hide/to keep smth.
oala(vas):crock back
oala(continutul):pot(ful) obada(la roata):felly
oala:melting pot|<~ de flori>flower pot|<~ obada(la roata):rim
de lapte>milk can|<~ de lut/pamint>earthen obada(la roata):felloe
pot|<~ de lut/pamint>pipkin|<~ de obada(la roata):jaunt
noapte>chamber pot|<~ de tuci>cast-/pig- obada:fetters|<a pune in obezi>to put in the
iron pot|<mustati ca pe ~>drooping stocks
moustaches|<a platit oalele sparte>he stood obada:to rim|to provide with a felly/rim
the racket|<a platit oalele s
obadar:jaunt/felly auger
oara:time|<de cite ori (?)>how many times
obedienta:obedience
(?)|<de cite ori (?)>how often (?)|<de doua
ori>twice|<de multe ori>many times|<de obelisc:obelisk
multe ori>often(times)|<de multe ori ober(chelner):headwaiter
(poetic)>many a time|<de trei ori>three oberli(c)ht:transom (window)|top/fan light
times|<de trei ori inv.>thrice|<ori de cite oberli(c)ht(fereastra de subsol):casement
ori...>whenever...|<pri window

721
obez:fat|corpulent|obese obiect(motiv):cause
obezitate:fatness|obesity obiect(motiv):reason
obiala(pt. picior):foot wrap obiect(scop):object
obiala(pt. picior):bed sock obiect(scop):aim
obiala(pt. picior):legging obiect(scop):end
obiala(zdreanta):rag obiect(marfa):article
obiala(zdreanta):tatter obiect(marfa):item
obicei(deprindere):habit obiect:non ego|<~ de batjocura>laughing
obicei(deprindere):wont stock
obicei(deprindere):manner obiecta(ca):to object (that)
obicei(datina):custom obiecta(impotriva):to object (against)
obicei(datina):usage obiecta(impotriva):to oppose (cu ac.)
obicei:common law|<~ bun>good obiecta:to take exception
habit|<~ul locului/pamintului>local obiectiv:realistic
custom|<~ul locului/pamintului>a custom obiectiv(nepartinitor):impartial
in/of the country|<de ~>usually|<de obiectiv(nepartinitor):fair
~>habitually|<de ~>customarily|<de
obiectiv(nepartinitor):unbiassed
~>generally|<din ~>out of habit|<ca de
~>as usual|<avea ~ul sa doarma dupa obiectiv(nepartinitor):objective
masa>he was in the obiectiv:objective (point)
obida(mihnire):grief obiectiv(scop):object
obida(mihnire):sorrow obiectiv(scop):design
obida(mihnire):affliction obiectiv:impartially|objectively|<adevar
obida(umilinta):humiliation ~>objective truth|<conditii ~e>objective
conditions|<judecata ~a jur.>fair
obida(umilinta):vexation
trial|<judecata ~a fig.>unbiassed
obidi(a asupri):to oppress judgment|<motive ~e>objective
obidi(a asupri):to persecute reasons|<realitate ~a>objective reality|<~
obidi(a asupri):to grind down industrial>industry|<~ industrial>industrial
obidi:to complain uni
obidit(amarit)(amarit):distressed obiectiva:to objectify
obidit(amarit)(amarit):distraught obiectivat:objectified|materialized
obidit(amarit)(amarit):dejected obiectivism:objectivism|sham
obidit(trist)(trist):sorrowful impartiality/fairness
obidit(trist)(trist):grieved obiectivist:objectivistic|falsely impartial
obidit(nenorocit)(nenorocit):unfortunate obiectivitate(caracter
obiectiv):objectiveness
obidit(nenorocit)(nenorocit):unlucky
obiectivitate(caracter obiectiv):objectivity
obidit(nenorocit)(nenorocit):ill-fated
obiectivitate(impartialitate):fairness
obidit(asuprit)(asuprit):oppressed
obiectivitate(impartialitate):impartiality
obidit(asuprit):down-trodden
obiecti(un)e:objection|adverse argument
obidit(obiditii):the oppressed
obiecti(un)e:exception
obidit(obiditii):the down-trodden
obisnui(a deprinde) (cu):to habituate (to)
obiect:object|thing
obisnui(a deprinde) (cu):to accustom (to)
obiect(de studiu):subject (matter)
obisnui(a deprinde) (cu):to inure (to)
obiect(al unei cercetari etc.):object

722
obisnui(a se deprinde) (cu:sa)to get obladuire(organ de
used/accustomed (to) conducere):administration
obisnui(a se practica):to be in use obladuire(organ de conducere):governing
obisnui(a se practica):to be body
customary/habitual/used|<se obisnuieste obladuire(ocrotire):protection|v.
sa...>it is customary/usual to...|<a ~ sa...>to obladui|<sub ~a ... (cu gen.)>under the
use to...|<a ~ sa...>to be in the habit of... (cu protection of...
forme In -ing)|<a ~ sa...>to be accustomed oblic(piezis):slanting
to... oblic(piezis):sloping
obisnuinta:habit(ude)|usage|<din ~>out of oblic(piezis):inclined
(mere) habit
oblic:oblique
obisnuit:usual|habitual|customary|in
oblic(d. ochi):slanting
common use
oblic:obliquely|aslant|athwart
obisnuit(comun):ordinary
oblici(a gasi)(a gasi):to find (out)
obisnuit(comun):common
oblici(a gasi)(a gasi):to discover
obisnuit:habitue
oblici(a afla)(a afla):to learn
obisnuit:usually|habitually|customarily|com
monly|<~ cu..., ~ oblici(a afla)(a afla):to gather
sa...>used/accustomed/inured to... oblici(a afla)(a afla):to understand
obirsie(punct de plecare):initial/starting oblici(a afla):to get wind of
point oblicitate:obliquity|obliqueness
obirsie(punct de plecare):source obliga(a sili):to oblige
obirsie(punct de plecare):origin obliga(a sili):to compel
obirsie(origine):origin obliga(a sili):to force
obirsie(origine):stock obliga(a sili):to coerce
obirsie(origine):descent obliga(a determina):to make
obirsie(loc de bastina):native place obliga(a determina):to determine
obirsie(izvor):source obliga(a indatora):to oblige
obirsie(izvor):spring obliga(a indatora):to make/render indebted
obladui(a cirmui):to rule obliga:to oblige/bind oneself|to pledge
obladui(a cirmui):to sway oneself
obladui(a cirmui):to govern obligat(silit):forced
obladui(a cirmui):to manage obligat(silit):compelled
obladui(a cirmui):to administer obligat(indatorat):obliged
obladui(a ocroti):to protect obligat(indatorat):indebted
obladui(a ocroti):to defend obligat(indatorat):in duty bound
obladui:to rule|to reign|to sway obligat:obligee
obladuire:ruling etc. obligativitate:obligatory
obladuire(guvernare):rule character|compulsoriness|coercitiveness
obladuire(guvernare):sway obligator(iu):compulsory|obligatory|binding
|<hotarire ~ie>compulsory
obladuire(guvernare):government
regulation|<invatamint general ~>universal
obladuire(guvernare):management compulsory education|<serviciu militar
obladuire(guvernare):administration ~>conscription|<serviciu militar
obladuire(organ de conducere):government ~>compulsory military service

723
obligatie(indatorire):indebtedness obor(tirg):cattle fair
obligatie(indatorire):obligation obor(ocol):stock yard
obligatie(indatorire):duty obor(tirg):stock market
obligatie(contract)(contract):bond obor(ocol):(cattle) pen
obligatie(contract)(contract):contract obor(ocol):enclosure
obligatie(contract)(contract):obligation oboseala:tiredness|weariness|fatigue|<a
obligatie(actiune):bond cadea/muri/nu mai putea de ~>to be worn
obligeana:sweet calamus/cane/flag/rush out/knocked up|<a cadea/muri/nu mai putea
de ~>to be done up with fatigue
oblitera(a sterge):to obliterate
obosi:to get tired|to tire|to weary
oblitera(a anula):to cancel
obosi:to tire/weary (out)|to fatigue
oblitera:to stop
obosi:to tire/fatigue oneself|to knock
oblitera(a se sterge):to be
oneself up
obliterated/effaced
obosi(a se deranja):to take the trouble
oblitera:to be stopped
obosi(a face eforturi):to make efforts
oblinc:saddle bow
obosit(de):tired (of/with)
oblojeala:poultice|cataplasm
obosit(de):weary
obloji(a pansa):to poultice
obosit(de):knocked up
obloji(a pansa):to apply smb. a cataplasm
on... obosit(slabit):faint
obloji(a ingriji)(a ingriji):to look after obosit(slabit):weak
obloji(a ingriji)(a ingriji):to take care of obosit:wearily|weakly|faintly
obloji(a ingriji):to treat obositor:tiresome|wearisome|tiring
obloji:to muffle/huddle oneself up obositor(plicticos):tedious
oblojire:poulticing obositor(plicticos):irksome
oblojit:poulticed obositor(plicticos):wearisome
oblojit:muffled up obraz:cheek|jowl
oblon:(window) shutter|<a deschide/ridica obraz(fata):cheek
obloanele>to open the shutters obraz(fata):face
oblu(drept)(drept):straight obraz(fata):countenance
oblu(neted)(neted):level obraz(indrazneala):cheek(iness)
oblu(drept)(drept):direct obraz(indrazneala):impudence
oblu(neted)(neted):even obraz(singe rece):composure
oblu(neted)(neted):plane obraz(singe rece):coolness
oblu(abrupt):steep abrupt obraz(infatisare):appearance
oblu:straight(ly) obraz(infatisare):aspect
obnubilatie:obnubilation obraz(suprafata):(sur)face|<umerii
obod:rim obrajilor>cheekbones|<a-si pune ~ul pentru
cineva>to stand bail for smb.|<a-si pune ~ul
oboi:hautboy
pentru cineva>to guarantee for smb.|<a-si
oboist:oboist scoate ~ul in lume>to go abroad|<a-si
obol(contributie):contribution scoate ~ul in lume>to go into society|<a
obol(modesta):mite|<a-si aduce/da ~ul>to iesi/scapa cu ~ curat>to come off
pay/offer one`s mite|<a-si aduce/da ~ul>to obraznic(insolent):brazen(-faced)
bring in/make one`s contribution obraznic(insolent):cheeky
obor(ocol):enclosure

724
obraznic(insolent):bold obscen:obscene|ribald|filthy|smutty
obraznic(insolent):saucy obscenitate:obscenity|indecency|licentiousn
obraznic(insolent):impudent ess|ribaldry
obraznic(insolent):pert obscenitate(ca act):dirty joke
obraznic(insolent):impertinent obscenitate(ca act):broad jest
obraznic(insolent):perky obscur:obscure
obraznic(neascultator):naughty obscur(intunecos):dark
obraznic(neascultator):bad obscur(intunecos):gloomy
obraznic(neascultator):unruly obscur(nedeslusit):dim
obraznic(neascultator):disobedient obscur(nedeslusit):dull
obraznic(neascultator):mischievous obscur(nedeslusit):indistinct
obraznic(neascultator):untoward obscur(neclar)(neclar):obscure
obraznic(neascultator):hard to manage obscur(neclar)(neclar):entangled
obraznic(rebel):rebellious obscur(neclar)(neclar):confused
obraznic:bold/brazen face|saucy fellow obscur(neclar)(neclar):obstruse
obraznic:brazenly|cheekily|boldly|<~ul obscur(neclar)(neclar):doubtful
maninca praznicul>cheek brings obscur(necunoscut)(necunoscut):obscure
success|<~ul maninca praznicul>nothing obscur(necunoscut)(necunoscut):unknown
ask|<~ul maninca praznicul>nothing obscur(necunoscut)(necunoscut):unnoticed
have|<~ul maninca praznicul>a closed
obscur(neinsemnat)(neinsemnat):mean
mouth catches no flies
obscur(neinsemnat):worthless|<camera
obraznica:hussy|minx|saucy girl
~a>dark room
obrazar:helmet
obscurantism:obscurantism
obraznicatura:brazen/bold face|cheeky
obscurantist:obscurantist
fellow
obscuritate:obscurity
obraznicatura:minx
obscuritate(intunecime):dark-(ness)
obraznici:v. obraznic
obscuritate(intunecime):gloominess
obraznici:to reprimand smb. for cheekiness
obscuritate(intunecime):murkiness
obraznici:to become/grow cheeky etc.
obscuritate(neclaritate):indistinctness
obraznicie:cheek(iness)|impudence
obscuritate(lipsa de vaza):obscurity
obraznicie:gall, etc.
obscuritate(lipsa de vaza):humble condition
obraznicie(ca act):(piece of) impudence
obscuritate(lipsa de vaza):modesty|<a trai in
obraznicie(ca act):insolence
~>to lead an obscure/a secluded/a hidden
obraznicie(pozna):blunder life
obraznicie(pozna):misdeed obseda:to obsess|to haunt|to torment
obraznicie(pozna):trespass obsedant:obsessing etc.|v. obseda
obraznicie(pozna):break observa(a baga de seama):to notice
obraznicie(neastimpar):naughtiness observa(a baga de seama):to observe
obraznicie(neastimpar):nastiness observa(a baga de seama):to mark
obraznicie(neastimpar):unruliness|v. observa(a pomeni):to observe
obraznic|<fara obraznicii !>none of your lip
observa(a pomeni):to remark
!
observa(a pomeni):to mention
obrinti:to become inflamed
observa(a cerceta):to examine
obroci:to bewitch|to charm|to cast a spell on

725
observa(a cerceta):to study ~>scouting picket|<spirit de ~>observing
observa(a privi):to watch turn of mind|<spirit de ~>perceptive
observa(a pindi):to watch faculty|<a avea spirit de ~>to be a keen
observer|<a face ~ cuiva>to
observa(a pindi):to survey
reprimand/reprove smb.|<a fi/sta/a se afla
observa(a pindi):to keep eyes on su
observa:to be noticed etc. obsesie:obsession|besetting/haunting idea
observa(pe sine):to control oneself obsesie:(mono-)mania
observa(pe sine):to study oneself obsiga:brome grass
observator(astronomic etc.):observatory obstacol(piedica):obstacle
observator:lookout|scouting picket obstacol(piedica):impediment
observator(delegat):observer obstacol(piedica):hindrance
observator(delegat):envoy obstacol:obstacle|<cursa cu/de ~e
observator(privitor):looker-on sport>steeple chase|<cursa cu/de ~e
observator(privitor):onlooker sport>obstacle race
observator(privitor):spectator obstetric(al):obstetric(al)
observator(privitor):spy obstetrica:tokology
observator(privitor):observer obstetrician:obstetrician
observator(cercetator):observer obstructiv:obstructive
observator(cercetator):student obstructie:obstruction|check|opposition
observator(comentator):observer obstructie(in parlament):obstruction
observator(comentator):correspondent obstructie:blocking
observator(comentator):envoy obstructionism:obstructionism
observatie(cercetare):observation obstructionism:filibustering
observatie(cercetare):analysis obstructionist:obstructionist
observatie(cercetare):study obstructionist:filibuster(er)
observatie(cercetare):inspection obste(colectivitate):community
observatie(remarca):remark obste(colectivitate):mass
observatie(remarca):note obste(colectivitate):people
observatie(constatare):observation obste(colectivitate):population
observatie(constatare):comment obste(consiliu):council
observatie(constatare):reflection obste(consiliu):board
observatie(obiectie):objection obste(consiliu):assembly
observatie(obiectie):critical remark obste:commune|<de ~ adj.>usual|<de ~
observatie(obiectie):observation adj.>ordinary|<(in) de ~ adv.>usually|<(in)
observatie(dojana):reprimand de ~ adv.>generally|<(in) de ~
adv.>customarily
observatie(dojana):admonition
obstesc:public|general|common|universal|co
observatie(dojana):reproof
llective|<obsteasca adunare inv.>national
observatie(dojana):remonstrance assembly|<activitate pe tarim ~>public
observatie(supraveghere):observation activities|<avut ~>public/social
observatie(supraveghere):watching property|<binele ~>commonwealth|<binele
observatie(supraveghere):survey ~>public good/welfare|<munca
obsteasca>public/social work|<organizatii
observatie:medical care/attendance|<foaie
ob
de ~>chart|<post de ~>lookout|<post de

726
obtura:to obturate|to stop up|to close ocari(a insulta):to insult
obturator:obturator ocari(a insulta):to offend
obturator:cap (of lens) ocari(a insulta):to outrage
obtuz:dense ocari(a insulta):to revile
obtuzunghi:obtuse-angled ocari(a insulta):to call smb. names
obtine:to obtain|to get ocari(a vorbi de rau):to speak ill of
obtine(a dobindi):to acquire|to secure|to ocari(a vorbi de rau):to inveigh against
have smth. granded ocari(a vorbi de rau):to censure
obtine:to be obtained etc. ocari:to rail|to inveigh|to curse
obuz:shell occident:West
obuzier:mortar occident:Occident
oca:capacity measure of 1288-1520 ml.|<a occidental:west(ern)
prinde pe cineva cu ~ua mica ist., pop.>to occidental(d. cultura si):occidental
catch smb. at it/red-handed|<mai mare
occidental:Western(er)|<Europa
daraua decit ~ua ist., pop.>the game is
Occidentala>Western Europe|<puterile
hardly/not worth the candle|<mai mare
~e>the Western Powers
daraua decit ~ua ist., pop.>great boast|<mai
mare daraua deci occipital:occipital
ocara:insult|abuse|outrage occipital:occipital bone
ocara(rusine):shame|<a ajunge/ramine/se occiput:occiput
face de ~>to be disgraced|<a ocean:ocean
ajunge/ramine/se face de ~>to bring shame ocean:flood
upon oneself|<a ajunge/ramine/se face de oceanic:oceanic
~>to become a laughing stock|<a da/face de oceanografic:oceanographic(al)
~>to (put to) shame|<a da/face de ~>to
(cover with) disgrace oceanografie:oceanography
ocheada:(sidelong)
ocarina:ocarine glance|ogle|leer|amorous glance|<a arunca
ocheade cuiva>to glance at smb.|<a arunca
ocazie(prilej):occasion ocheade cuiva>to leer at smb.|<a arunca
ocazie(prilej):opportunity ocheade cuiva>to ogle smb.|<a arunca
ocazie(prilej):juncture ocheade cuiva>to cast amorous glances at
ocazie(imprejurare):circumstance|<cu alta smb.|<a arunca ocheade cuiva>to make
~>another time|<cu alta ~>on another sheep`s e
occasion|<cu prima ~>on the first ochean:spy glass|small telescope|field glass
occasion|<de ~>occasional|<de ~>for the ocheana:v. babusca
nonce|<de ~>circumstantial|<de ~ ochelari:spectacles|glasses|goggles|barnacle
(uzat)>secondhand|<a da ~ la...>to s
occasion...|<a da ~ la...>to give a handle
for/to...|<a da ~ la ochelari(de soare):sunglasses
ocaziona:to occasion|to give occasion to ochelari(de protectie):goggles
ocazional:occasional|incidental|accidental|ci ochelari(de cal):blinkers
rcumstantial ochelari(de cal):blinders
ocari(a certa):to upbraid ochelari:parochialism|<a avea/purta ~ de
ocari(a certa):to reproach cal>to be narrow-minded/short-sighted
ocari(a certa):to blame ochelarist:(be)spectacled chap
ocari(a insulta):to abuse ochelarita:buckler`s mustard

727
ochi(a duce arma la ochi):to (take) aim ochi(grasime in supa):speck of grease
ochi(a tinti)(in):to (take) aim (at) ochi(de cer):clear spot (in a cloudy sky)
ochi(a tinti)(in):to level one`s gun (at) ochi:to take aim at|to shoot at|to train
ochi:eye|light ochi(a nimeri):to shoot (down)
ochi(vaz)(vaz):(eye)-sight ochi(a nimeri):to hit
ochi(priviri)(priviri):looks ochi(a fixa cu privirea):to watch
ochi(priviri)(priviri):glances ochi(a fixa cu privirea):to stare at
ochi(priviri)(priviri):eyes ochi(a fixa cu privirea):to have one`s eyes
ochi(fata)(fata):face glued to
ochi(fata)(fata):cheek ochi(a remarca):to notice
ochi(lat):eye ochi(a remarca):to have an eye (up)on
ochi(lat):loop ochi(a remarca):to single out
ochi(de plasa):mesh ochi(a rivni la):to covet
ochi(veriga):link ochi(a rivni la):to set one`s heart on
ochi(veriga):ring ochi(a cauta):to be in search of
ochi(mugur de cartof):eye ochi(a cauta):to look (about) for
ochi(mugur de cartof):leafbud (of a potato) ochi(a privi lung):to scan
ochi(la zaruri,domino etc.):pip ochi(a privi lung):to look intently at
ochi(la zaruri,domino etc.):spot ochi(a privi lung):to eye attentively
ochi(de geam):glass pane ochi(a zari):to perceive
ochi(de geam):bull`s eye ochi(a zari):to catch sight of
ochi(ferestruica la pod):garret/dormer ochi(a zari):to set eyes on
window ochi(a suspecta):to detect
ochi(luminis):glade ochi(a suspecta):to eye suspiciously
ochi(luminis):opening ochi(a suspecta):to suspect
ochi(luminis):clearing ochi(a suspecta):to look askance at|<a pleca
ochi(de balta):puddle ~i in jos>to cast down one`s eyes|<sa nu te
ochi(de balta):pool vad in ~ !>let me never set eyes on you
again !|<a inchide ~i fig. (a dormi) (mai
ochi(bulboana):whirlpool
ales la negativ)>to get forty winks|<i-au
ochi(bulboana):eddy iesit ~i din cap>his eyes popped out of his
ochi(bulboana):vortex started out of th
ochi(lat):loop ochi:<a pazi ca ~i din cap>to treasure as the
ochi(lat):mesh apple of one`s eye|<a da cu ~i de...>to
ochi(lat):noose set/clap eyes on...|<a deschide ~i (cuiva)>to
ochi(veriga, za):ring tip smb. the wink|<a da cu ~i de...>to catch
sight of...|<a face ~>to awake|<a dormi
ochi(veriga, za):link numai cu un ~>to sleep with one eye
ochi(la masina de gatit):burner open|<a face
ochi(la masina de gatit):ring ochiada:v. ocheada
ochi(oua)(oua):fried eggs ochire:taking aim etc.
ochi(romanesti)(romanesti):poached eggs ochire(privire):look
ochi(pe coada paunului etc.):eye ochire(privire):glance
ochi(pe coada paunului etc.):spot ochire(privire):eye
ochi(grasime in supa):eye ochire(ocheada):sidelong glance

728
ochire(ocheada):ogle ocnita(interval)(interval):clear spot
ochire(tintire):aim(ing)|v. ochi|<dintr-o ocnita(interval)(interval):interval
~>at a glance|<dintr-o ~>at first sight|<linie ocnita(interval):space
de ~>line of sight ocol(inconjur):detour
ochisor:scarlet pimpernel ocol(inconjur):roundabout way
ochitor(tintas):marksman ocol(inconjur):way round
ochitor(tintas):shot ocol(circuit):tour
ochitor(tintas):shooter ocol(circuit):circuit
ochitor(la tun etc.)(la tun etc.):trainer ocol(circumferinta):circumference
ochitor(la tun etc.):marksman ocol(circumferinta):perimeter
ochitura:v. ochire ocol(circumferinta):bounds
ocirmuire(conducere)(conducere):rule ocol(cuprins):space
ocirmuire(conducere)(conducere):sway ocol(cuprins):ground(s)
ocirmuire(conducere)(conducere):reign ocol(cotitura):turn
ocirmuire(organ de conducere)(organ de ocol(cotitura):turning (point)
conducere):government
ocol(ingraditura):enclosure
ocirmuire(organ de conducere)(organ de
ocol(imprejurimi):surrounding(s)
conducere):rule
ocol(de vite):cattle pen
ocirmuire(organ de
conducere):administration ocol(de vite):stock yard
ocluzi(un)e:occlusion|<~ intestinala ocol(de vite):enclosure
med.>obstruction/stoppage of the ocol(curte):(court)-yard
bowels|<~ intestinala med.>atresia ocol(curte):grounds
ocluziva:occlusive (consonant) ocol(circumscriptie)(circumscriptie):district
ocnas:convict|jailbird ocol(circumscriptie)(circumscriptie):ward
ocna(salina):salt-mine/-pit ocol(circumscriptie):arrondissement|<~ul
ocna(salina):saline pamintului>the tour of the world|<cu ~uri
ocna(salina):saltern fig.>beating about the bush|<cu ~uri fig.>in
a roundabout way|<fara ~>straight|<fara
ocna(temnita):salt worsk
~>without turning|<fara ~ fig.>without
ocna(temnita):convict prison beating about the bush|<fara ~
ocna(gluma)(gluma):side-splitter fig.>straightforwardly|<judecator de ~
ocna(gluma)(gluma):fine joke odin.>
ocna(gluma)(gluma):wise crack ocoli:to take a roundabout way|to make a
ocna(persoana)(persoana):(good)sport detour|to turn (round)about|to wander|to
ocna(persoana)(persoana):topper ramble
ocna(persoana):wag ocoli(a inconjura):to round
ocnita(firida)(firida):recess ocoli(a inconjura):to make the tour of
ocnita(firida)(firida):niche ocoli(a inconjura):to circumambulate
ocnita(firida)(firida):hole ocoli(a inconjura)(a inconjura):to
circumnavigate
ocnita(ca ornament)(ca ornament):niche
ocoli:to side-step
ocnita(ca ornament)(ca ornament):hole
ocoli(a imprejmui):to enclose
ocnita(hruba)(hruba):pit
ocoli(a imprejmui):to pen
ocnita(hruba)(hruba):cave
ocoli(a imprejmui):to surround with
ocnita(hruba)(hruba):hole

729
ocoli:to avoid/shun each other ocular:ocular|eye glass/piece|<martor ~>eye
ocolire:rounding|avoidance etc.|v. ocoli witness|<muschi ~ anat.>ocular muscle
ocolis:v. ocol|<fara ~(uri) oculist:oculistic
fig.>straightforwardly oculist:eye doctor|oculist|ophthalmologist
ocolit:devious ocult:occult|secret|hidden|obscure
ocolit:round about way|<pe cai ~e>by ocult(supranatural):occult
devious ways|<pe cai ~e>by ocult(supranatural):supernatural
expedients/tricks|<pe ~e>beating about the ocult(supranatural):mystic
bush|<pe ~e>indirectly
ocult(innaccesibil):occult
ocroti(a apara):to protect
ocult(innaccesibil):recondite
ocroti(a apara):to safeguard
ocult(innaccesibil):abstruse
ocroti(a apara):to preserve
ocult(innaccesibil):mysterious
ocroti(a apara):to defend
ocult(innaccesibil):incognizable
ocroti(a apara):to shield
ocultatie:occultation
ocrotire(aparare):protection
ocultism:occultism
ocrotire(aparare):(safe)guard(ing)
ocultist:occultist
ocrotire(aparare):defence
ocupa(a cuceri):to conquer
ocrotire(aparare):screening
ocupa(a cuceri):to seize
ocrotire(aparare):sheltering
ocupa(a cuceri):to occupy
ocrotire(adapost):shelter
ocupa(a cuceri):to take hold of
ocrotire(adapost):asylum|<~a mamei si a
ocupa(a umple):to fill
copilului>maternity and child protection
ocupa(a umple):to take up
ocrotitor:protective|shielding|screening
ocupa(a umple):to occupy
ocrotitor:protectively|protectingly
ocupa(mintea etc.):to absorb
ocrotitor:protector|champion
ocupa(mintea etc.):to occupy
ocru:ochre
ocupa(mintea etc.):to fill
octaedric:octahedral
ocupa(a intrebuinta):to employ
octaedru:octahedron
ocupa(a intrebuinta):to engage
octan:octane
ocupa(a intrebuinta):to busy
octant:octant
ocupa(a intrebuinta):to occupy
octava:octave
ocupa(a locui in):to reside/live in
octet:octet(te)
ocupa(a retine):to book
octoda:octode
ocupa(a lua in stapinire):to take
octogenar:octogenarian
hold/possession of
octogon:octagon
ocupa(a se indeletnici cu):to do
octogonal:octangular
ocupa(a se indeletnici cu):to busy/to be
octoih(cintec):(religious) hymn occupied (with)
octombrie:October|<Marea Revolutie ocupa(cu)(a se gindi la):to occupy oneself
socialista din Octombrie>the Great October (with)
Socialist Revolution
ocupa(cu)(a se gindi la):to think (of)
octopod:octopod(ous)
ocupa(a se indeletnici cu):to occupy oneself
octopod:octopod(an) occupied (with)|<a se ~ de...>to
ocular:ocular|visual|eye... concern/trouble oneself with...|<a se ~
de...>to take care of...|<a se ~ de...>to look

730
after...|<a se ~ de... (d. un autor etc.)>to odata(cindva in trecut):in the old days
deal with... odata(intr-o zi):one day
ocupant:occupant|occupationist|invader|occ odata(~ ca niciodata):once upon a time
upier|holder odata(in viitor):some day/time
ocupant:occupying|invading|<dreptul odata(brusc):suddenly
primului ~>the first occupier`s right
odata(brusc):all of a sudden
ocupare(cucerire):occupation
odata(brusc):abruptly
ocupare(cucerire):seizure
odata(imediat):at once
ocupare(cucerire):occupancy
odata(imediat):immediately
ocupare(luare in stapinire):occupancy
odata(imediat):in a trice/jiffy/moment
ocupare(luare in stapinire):taking hold
odata(in sfirsit):finally
ocupare(luare in stapinire):holding
odata(in sfirsit):after all
ocupat(prins in treburi):busy
odata(simultan):at the same time
ocupat(prins in treburi):employed
odata(simultan):all at once
ocupat(prins in treburi):engaged
odata(simultan):together
ocupat(cucerit):occupied
odata:genuine|real|true|<~ barbat !>a man
ocupat(cucerit):seized indeed !|<~ barbat !>there`s a real man !|<~
ocupat(cucerit):conquered cu...>together with...|<~ cu...>at the same
ocupati(un)e(indeletnicire):occupation time as...|<~ cu...>alongside...|<~
ocupati(un)e(munca):work cu...>concurrently with...amer. on|<~ cu
ocupati(un)e(munca):employment capul>not on your life|<~ cu capul>on no
account|<~ cu capul>
ocupati(un)e(munca):pursuit
oda(imn):(choral) ode|ode
ocupati(un)e(munca):business
odajdii:canonicals
ocupati(un)e(profesie):profession
odgon:cable|rope
ocupati(un)e(meserie):trade
odicolon:Eau-de-Cologne
ocupati(un)e(activitate):activity
odihna(repaus):rest
ocupati(un)e(slujba):position
odihna(repaus):repose
ocupati(un)e(slujba):situation
odihna(ragaz):leisure
ocupati(un)e(slujba):job
odihna(pauza):pause
ocupati(un)e(slujba):employment
odihna(pauza):intermission
ocupati(un)e(stapinire):occupation
odihna(tihna):calm
ocupati(un)e(stapinire):occupancy
odihna(tihna):peace
ocupati(un)e(stapinire):holding
odihna(tihna):quietness
ocupati(un)e(stapinire):tenure
odihna(tihna):ease
odagaci:cascarilla bark
odihna(tihna):comfortability
odaie(camera):room
odihna(tihna):restfulness
odaie(ferma):cattle sau dairy sau sheep
farm.|<~ de culcare>bedroom|<~ de odihna(moarte):eternal/everlasting rest
culcare>bedchamber|<~ de odihna(moarte):quietus
primire>drawing room odihna(palier):landing/resting place|<fara
odalisca:odalisque ~>restless|<fara ~>active|<fara
odata(cindva in trecut):once ~>restlessly|<fara ~
(neobosit)>tirelessly|<fara ~
odata(cindva in trecut):at one time
(neobosit)>untiringly|<fara ~
odata(cindva in trecut):of yore/old

731
(neobosit)>unwearingly|<fara ~ odor:beloved
(neobosit)>indefatigably|<fara ~ odorant:odoriferous|odorous|odorant
(neincetat)>incessantly odos:bastard oats
odihni:to rest|to give rest to|to repose|to odrasla(copil):child
give a bed to
odrasla(copil):issue
odihni:to rest|to repose|to relax|to be at
odrasla(copil):progeny
leisure
odrasla(vlastar):offspring
odihni(a dormi):to sleep
odrasla(vlastar):scion
odihni(a dormi):to be asleep
odrasla(urmas):descendant
odihni(a dormi):to slumber
odrasli(a se naste):to shoot
odihni(a dormi):to get one`s forty winks
odrasli(a se naste):to sprout
odihni(a dormi):to rest
odrasli(a se naste):to grow
odihni(a zacea):to lie
odrasli(a se naste):to spring
odihni(a se potoli):to compose/soothe
oneself odrasli(a inmuguri):to bud
odihni(a se potoli):to quiet down odrasli(a inmuguri):to shoot forth
odihni(d. lucruri, a sta):to lie odrasli(a inmuguri):to sprout
odihni(d. lucruri, a sta):to rest odrasli(a naste):to bring forth
odihni(d. lucruri, a sta):to odrasli(a naste):to give birth to
stand|<odihneasca in pace>may he rest in odrasli(a produce):to create
peace|<a ~ bucatele (glumet)>to take a odrasli(a produce):to pro uce
siesta/an afternoon nap odrasli(a produce):to give rise/birth to
odihnit:rested etc. v. odrasli(a produce):to breed
odihni|refreshed|recreated|relaxed odrasli(a produce):to beget
odihnit(linistit):composed oecologie:(o)ecology
odihnit(linistit):soothed oenologie:oenology
odihnit(linistit):quiet of:oh !|ah !|alas !|alack(-a-day) !|welladay
odihnit(linistit):tranquil|<pe !|wellaway !|lackaday !|oh dear, dear me !
~(e)>comfortably|<pe ~(e)>at ease/leisure of(oftat):sigh
odihnitor:restful|resting|relaxing|reposing|re of(oftat):groan
creating
of(oftat):moan
odihnitor(linistitor):appeasing
of(durere):grief
odihnitor(linistitor):soothing
of(durere):sorrow
odihnitor(linistitor):composing
of(durere):complaint|<a avea un ~ la
odinioara:formerly|once|of old/yore|in the inima>to have a grief/complaint
old days|in olden times
ofensa(a insulta):to offend
odios:hateful|loathsome|odious|detestable|re
pulsive ofensa(a insulta):to insult
odisee:odyssey|long adventurous journey ofensa(a insulta):to abuse
odolean:allheal (Valeriano officinalis) ofensa(a insulta):to outrage
odometru:odometer ofensa(a insulta):to affront
odor(giuvaer):jewel ofensa(a jigni):to offend
odor(giuvaer):treasure ofensa(a jigni):to wound
odor(giuvaer):gem ofensa(a jigni):to hurt
odor(giuvaer):precious thing ofensa(a jigni):to vex

732
ofensa:to take offence|to be/feel offended|to oferta(propunere):proposal
be hurt|to get/take the huff oferta(propunere):bid
ofensat:offended etc. v. ofensa oferta(propunere):tender
ofensat(ofensatii):the oppressed oferta(marfuri):supply|<oferte de
ofensat(ofensatii):the down-trodden serviciu>help/hands wanted|<cerere si
ofensator:offensive|injurious|outrageous|abu ~>demand and supply
sive oficia:to perform
ofensator:offender|insulter oficia(a celebra):to perform
ofensa:offence|insult|abuse|outrage|affront oficia(a celebra):to celebrate
ofensiv:offensive|attacking oficia(a celebra):to solemnize
ofensiv:offensively|by an attack oficia:to say mass
ofensiva(atac):offensive oficial:official|government(al)|state...|author
ofensiva(atac):attack itative
ofensiva(atac):onslaught oficial(d. documente):official
ofensiva(atac):upsurge oficial(d. documente):formal
ofensiva(atac):stroke oficial(d. discutii):on the record
ofensiva(agresiune):aggression oficial(d. discutii):official
ofensiva(agresiune):raid oficial(legal):legal
ofensiva(agresiune):foray oficial(legal):approved
ofensiva:upsurge|<a lua ofensiva, a trece la oficial(legal):authorized
~>to assume/take the offensive oficial(formal):formal
oferi(a da):to offer (up) oficial(formal):ceremonial
oferi(a da):to present oficial(formal):conventional
oferi(a da):to proffer oficial:officially|legally|on the record
oferi(a da):to hold out oficial(rece):stiffly
oferi(a pune in vinzare):to offer oficial(rece):coldly
oferi(a pune in vinzare):to exhibit oficial(rece):formally
oferi(a pune in vinzare):to put up/expose oficial(rece):conventionally
for sale oficial(rece):distantly|<monitorul ~
oferi(a plati):to offer inv.>Official Gazette|<act ~>official
oferi(a plati):to bid deed/act|<buletinul ~>Official
oferi(a plati):to propose Gazette|<comunicat ~>official
communication/information|<date
oferi(a plati):to tender
~e>official data|<terminologie ~a>official
oferi(a prezenta)(a prezenta):to offer language|<vizita ~a>duty call|<vizita
oferi(a prezenta)(a prezenta):to show ~a>formal/official visit|<vi
oferi(a prezenta)(a prezenta):to afford oficialitate:official/authoritative
oferi(a prezenta):to give character|formality
oferi(sa):to offer (oneself) (to) oficialitate:authorities
oferi(d. ocazii, a se ivi):to offer/present oficializa:to officialize|to legalize|to
itself sanction
oferi(d. ocazii, a se ivi):to come oficiant(functionar):official
ofertant:offering|bidding oficiant(functionar):officer
ofertant:offeror|bidder|offerer oficiant(la posta):post-office clerk
oferta(propunere):offer oficinal:officinal|pharmaceutical

733
oficina(laborator):laboratory ofilit(uscat):dried up
oficina:viper`s nest ofiter:military officer
oficios:officious|semi-official|informal ofiter(functionar):public officer
oficios:semi-official organ ofiter(functionar):official|<~ activ>officer
oficiu(birou):office on/in active service|<~ al starii
oficiu(birou):bureau civile>registrar of births|<~ al starii
civile>marriages and deaths|<~ de
oficiu(birou):agency
garda>officer in guard|<~ de
oficiu(indatorire):duty legatura>liaison officer|<~ de marina>naval
oficiu(indatorire):charge officer|<~ de rezerva>officer in the
oficiu(indatorire):obligation reserve|<~ de serv
oficiu(slujba):office ofitereasa:officer`s wife
oficiu(slujba):post ofiteresc:officer`s...|of on officer
oficiu(slujba):position ofitereste:like an officer
oficiu(slujba):job ofiterime:corps/body of officers
oficiu(functiune):function ofranda(dar):donation
oficiu(functiune):duty ofranda(jertfa):offer(ing)
oficiu(functiune):charge ofranda(dar):present
oficiu(mai ales pl.:ajutor)service ofranda(jertfa):oblation
oficiu(mai ales pl.:ajutor)good turn ofranda(dar):gift
oficiu(mai ales pl.:ajutor)assistance ofranda(jertfa):sacrifice
oficiu(mai ales pl.:ajutor)help|<din ~>ex ofranda(prinos):homage
officio|<din ~>official|<~ de ofranda(pomeni):(works of) charity
publicitate>advertising agency|<~ de stare ofranda(pomeni):alms
civila>register/registry of births|<~ de stare
ofranda(pomeni):pittances
civila>marriages and deaths|<~
divin>divine office/service|<~ ofranda(pomeni):offerings
divin>mass|<avocat din ~>counsel for the ofsaid:offside|<a fi/se gasi in ~>to be off
defence appointed side
oficleid:ophicleid ofset:offset
ofili:to wither|to parch|to dry ofta:to sigh (out)|to draw breath|to heave a
ofili(a molesi):to enervate sigh|to sob
ofili(a-si pierde frumusetea):to fade (away) ofta:to moan|<a ~ dupa...>to sigh/yearn
for...
ofili(a se usca):to wither
oftalmie:swelling of the eye
ofili(a se usca)(a se usca):to wilt
oftalmolog:oculist
ofili(a-si lasa frunzele in jos):to droop
oftalmologie:ophthalmology
ofili(a muri):to die
oftalmoscop:ophthalmoscope
ofili(a muri):to perish
oftat:sigh(ing)|moan|groan|suspiration|sob
ofili:to wither
oftat:complaint
ofili(a pali):to lose colour
oftica:to become consumptive/phthisical
ofili(a pali):to blench
oftica:to embitter (smb.'s life etc.)
ofili(a pali):to turn/grow pale
oftica:to be consumed with grief
ofilit:withered etc. v. ofili
oftica(tuberculoza):wasting
ofilit(palid):pale
oftica(tuberculoza):decline
ofilit(uscat):sere

734
oftica(tuberculoza):consumption,tb. oglindi(a prezenta):to mirror
oftica(ciuda):spite oglindi(a-i gasi ecou)(a-i gasi ecou):to be
oftica(ciuda):grudge echoed/mirrored/reflected
oftica(ciuda):fury oglindi(a-i gasi ecou)(a-i gasi ecou):to
oftica(ciuda):anger|<a avea ~ pe cineva>to reverberate
bearf owe smb. a grudge oglindi(a se privi in oglinda):to look at
ofticos:consumptive|phthisical|wasted oneself in a glass
ofticos(d. oameni)(d. oameni):lean oglindi(a se privi in oglinda):to look at
oneself in a mirror
ofticos(d. oameni)(d. oameni):lank
oglindire:mirroring|reflection etc. v. oglindi
ofticos(d. oameni)(d. oameni):rawboned
ogoi(a alina):to soothe
ofticos(d. oameni)(d. oameni):jaded
ogoi(a alina):to hush
ofticos(d. oameni)(d. oameni):meagre
ogoi(a alina):to lull
ofticos(d. lucruri)(d. lucruri):poor
ogoi(a alina):to comfort
ofticos(d. lucruri)(d. lucruri):scanty
ogoi(a alina):to assuage
ofticos(d. lucruri)(d. lucruri):weak
ogoi(a alina):to allay
ofticos(d. lucruri)(d. lucruri):ramshackle
ogoi(a linisti):to quiet
ofticos(d. lucruri):dry
ogoi(a linisti):to calm
ofticos:consumptive/phthisical
person|patient ogoi(a linisti):to pacify
ogar:borzoi|<slab ca un ~>jaded|<slab ca un ogoi(a linisti):to compose
~>lean|<slab ca un ~>haggard|<slab ca un ogoi(a se potoli):to compose oneself
~>lanky|<nu e nici ciine nici ~>he is ogoi(a se potoli):to be
neither (fish)|<nu e nici ciine nici ~>flesh appeased/calmed/quieted
nor fowl|<fuge ca un ~>he runs like a stag ogoi(a se domoli):to abate
hound ogoi(a se domoli):to subside
ogival:Gothic ogoi(a se domoli):to calm down
ogiva:pointed arch ogor(tarina):(ploughed) field
ogirjit:scraggy|skinny|emaciated ogor(teren agricol):land
oglinda:(looking) glass|mirror ogor(teren agricol):estate
oglinda(imagine)(imagine):image ogor(teren agricol):landed property
oglinda(imagine)(imagine):mirror ogor(telina):fallow land/field/soil
oglinda(imagine)(imagine):reflection ogor(telina):layland
oglinda(suprafata lucie):smooth ogor(telina):heath
surface|speculum|<~ de buzunar>pocket
ogor(aratura):early ploughing
looking glass|<oglinda apei>watertable|<~
de mina>hand mirror|<~ metalica>metallic ogori:to plough|to break/turn up
mirror|<fabrica de oglinzi>mirror ogorit:ploughing|breaking up|upturning
factory|<neted ca oglinda>as smooth as a ograda(curte):court(yard)
glass/a mirror|<neted ca ograda(curte):yard
oglinda>unruffled|<mai bine te-ai ograda(curte):grounds
oglindi(a reflecta):to mirror ogrinji:ends and bits of straw and hay
oglindi(a reflecta):to reflect oh:v. of
oglindi(a prezenta):to present ohm:ohm
oglindi(a prezenta):to describe ohmmetru:ohmmeter
oglindi(a prezenta):to depict oho:oh ! ah ! dear me !

735
oi:oh ! ah ! alas ! dear me ! olarie(ca marfa):pottery
oidium:oidium (Oidium) olarie(ca marfa):pots
oiem:v. uium. olarie(ca marfa):ceramics
oier(cioban):shepherd olarit:v. olarie
oierie(stina):sheep fold/pen/farm|v. oierit oleaca:a little|a bit|a trifle|slightly|<~ de...>a
oierit(cresterea oilor):sheep little...|<~ de...>a bit of...
breeding/farming oleacee:oil-bearing plants
oierit:tax in kind (on sheep) oleaginos:oleaginous|<plante
oina:rounders oleaginoase>oil-bearing/producing plants
oiste(la caruta):shaft oleat:oleate
oiste(la caruta):pole oleic:oleic
oiste(la caruta):beam oleina:olein(e)
oiste(la moara):main post|<a nimeri/da ca oleografie:oleography
ieremia cu ~a-n gard>to (make a) oleoleo:v. aoleu
blunder|<a nimeri/da ca ieremia cu ~a-n oleometru:oleometer
gard>to drop a brick|<a nimeri/da ca olfactiv:olfactive|<simtul
ieremia cu ~a-n gard>to make a bad shot|<a ~>olfaction|<simtul ~>smell
nimeri/da ca ieremia cu ~a-n gard>to put
oligarh:oligarch
one's foot in it
oligarhic:oligarchic(al)|oligarchal
ojoc:baker's oven mop|malkin
oligarhie:oligarchy|<~ financiara>financial
ol(oala):pot
oligarchy
olac(curier)(curier):messenger
oligocen:oligocene
olac(curier)(curier):courier
olimpiada:Olympiad
olac(cal de posta):post horse
olimpian:Olympian
olac(postalion)(postalion):mail coach/cart
olimpian:dignified
olac(postalion):post chaise/coach|<cal de ~
olimpic:Olympic
odin.>post horse|<cal de ~ ist.>horse
delivered as impost olimpic:majestically|with a dignified
air|<jocuri ~e>Olympic games
olan:hollow/gutter tile
olog(de un picior):one-legged
olanda:Holland|Dutch cheese
olog(de doua picioare):legless
olandez:Dutch
olog(schiop):lame
olandez:Dutchman|Hollander|Netherlander
olog(infirm):crippled
olandez:the Dutch
olog:without tendrils
olandeza:Dutchwoman|Dutch girl|Dutch|the
Dutch language olog:one-legged person|legless person|lame
person|cripple|duck
olandina:Holland-like cotton fabric
ologeala:lameness|palsy|crippledom
olar(meserias):potter
ologi(oameni):to (make) lame
olar(vinzator de oale):hawker of pots
ologi(oameni):to cripple
olar(prepeleac):peg for hanging pottery
ologi(oameni):to maim
olanarie(cuptor):tile kiln/oven
ologi(cai):to founder
olanarie(teren):tile works
ologi(cai):to make lame
olanarie(teren):tilery
ologi:to become lame/crippled|to lose one's
olarie(ca mestesug):pottery (art)
leg sau legs
olarie(ca atelier):pottery (shed)
olograf:holograph

736
oltean:Oltenian omag:wolf's bane
oltean:hawker omagia:to do/pay/render homage to
oltenesc:of/from Oltenia omagial:of homage|deferential|reverential
olteneste:as (used/usual) in Oltenia|like an omagiu:homage|reverential regard
Oltenian omagiu:duties
om:man|human being omagiu(prinos):present
om(persoana):man omagiu:act of fealty
om(persoana):person omagiu(prinos):gift|<omagiile mele !>my
om(persoana):individual respectes !|<omagiile mele !>your servant
om(suflet):soul !|<omagiile mele !>I take my hat off to you
om(cineva):man !|<a-si aduce omagiile cuiva>to pay one's
respects to smb.
om(cineva):one
omat:v. zapada
om(cineva):somebody
ombilic:umbilical cord
om(muritor):mortal
ombilical:umbilical|<cordon ~>umbilical
om(fiinta rationala):rational being
cord|<cordon ~>navel
om(fiinta cu calitati):genuine/real man
omega:omega
om(fiinta cu calitati):good fellow
omenesc(uman):human(-like)
om(adult):man, grown up
omenesc(taranesc):peasant..., peasant-like
om(adult):adult
omenesc(taranesc):ordinary
om(barbat):man
omenesc(cum se cuvine):decent
om(barbat):male
omenesc(cum se cuvine):proper
om(sot):man
omenesc(cum se cuvine):suitable
om(sot):husband
omenesc(corect):correct
om(sot):lifemate
omenesc(inteligibil):intelligible
om(sot):spouse
omenesc(citet):legible
om(subaltern, angajat):man
omenesc(citet):clear
om(muncitor):workman
omenesc(cum se cuvine):fit
om(muncitor):labourer
omenesc(umanitate):human
om(oamenii)(oamenii):people character/essence
om(oamenii)(oamenii):they omenesc(lucruri straine):other people's
omomul (generic):man chattels/goods
omomul (generic):the human race omenesc(lucruri straine):other people`s
omomul (generic):mankind ware|<firea omeneasca>human nature|<o
omla vocativ, omule !:man ! (listen) my mincare omeneasca>a decent meal|<neamul
man ! ~, semintia omeneasca>the human
om(muncitor):hand race|<neamul ~, semintia
omeneasca>humanity|<neamul ~, semintia
omla vocativ, omule !:look here !|<(ca omeneasca>mankind|<viata
raspuns la intrebarea: Cine este acolo omeneasca>decent life|<viata omeneasca>a
?)>good people|<~ nepotrivit>a square peg man's
in a round hole|<~ nepotrivit>the wrong
man in the wrong place|<~ omeneste(dupa puterile omului):humanly
obisnuit>average/ordinary man|<~ omeneste(cum se cuvine):decently
obisnuit>man in the street|<~ul dracului>a omeneste(cum se cuvine):properly
wicked man|<~ul omeneste(cum se cuvine):fittingly

737
omeneste(cum se cuvine):suitably omilie:homily
omeneste(dupa puterile omului):as much as omisiune:omission
lies in a man`s power|<am facut tot ce era ~ omisiune(lipsa):lack|overlooking
posibil>I did my best/utmost|<am facut tot omisiune(lipsa):flaw
ce era ~ posibil>I did all that a man can
omisiune(lipsa):deficiency
do|<am facut tot ce era ~ posibil>a man can
do no more than I did omite:to omit|to skip (over)|to leave out|to
pass over
omeni(a primi bine):to entertain/receive
hospitably omite(a nu face):to omit
omeni(a primi bine):to welcome omite(a nu face):to leave undone
omeni(a ospata):to treat omite(a nu face):to neglect|<a ~ sa...>to fail
to...
omeni(a ospata):to dine
omleta:omelet(te)|<~ cu sunca>ham and
omeni(a ospata):to feed
egss
omeni(a ospata):to entertain at meals
omnibuz:(omni)bus
omeni(a ospata):to board
omnipotent:omnipotent|all-
omeni(a trata cu bautura):to pay/stand a powerful|almighty
drink to
omnipotenta:omnipotence|almightiness
omeni(a trata cu bautura):to wine
omnivor:omnivorous|all-devouring
omeni(a onora):to honour
omnivor:omnivore|onmivorous animal
omeni(a onora):to revere
omofon:homophonous
omeni(a onora):to pay respect to
omofon:homophone
omeni:to eat|to help oneself to food
omofonie:homophony
omenie(bunatate):kindness
omofor:omphorion
omenie(bunatate):amiability
omogen:homogeneous|homogene(al)|unitar
omenie(mila):sympathy y|equal
omenie(mila):kindness omogenitate:homogeneousness|homogeneit
omenie(mila):kind-heartedness y
omenie(cinste):honour|<de ~>decent|<de omogeniza:to homogenize
~>good-natured|<de ~>kind-hearted|<lipsit omolog:homologous
de ~>hard-hearted|<lipsit de
omologa:to homologate|to ratify|to approve
~>pitiless|<lipsit de ~>callous|<a-si minca
omenia>to lose one's credit/reputation omologa(a recunoaste):to confirm
omenire(umanitate):mankind omologa(a recunoaste):to acknowledge
omenire(umanitate):humanity omologa(a recunoaste):to admit
omenire(multime):multitude omologa:to be homologated etc.
omenire(multime):mob omonim:homonymous
omenos:kind-hearted|good-natured omonim:homonym
omenos(ingaduitor):lenient omonim:namesake|homonym (ous person)
omenos(afabil):affable omonimie:homonymy
omenos(afabil):amiable omoplat:scapula
omenos(afabil):polite omor:murder|manslaughter|homicide
omenos(afabil):kindly omor(macel):massacre
omenos(uman):humane omor(macel):carnage
omida:extortioner omor(macel):slaughter|<~ cu
premeditare>wilful/deliberate murder

738
omori(a ucide):to murder omusor:man(n)ikin|dwarf|little man
omori(a ucide):to kill omusor:uvula
omori(a ucide):to slay onanism:masturbation
omori(a ucide):to put to death onanist:masturbator
omori(a ucide):to assassinate oncologic:oncological
omori(a ucide):to settle smb.'s hash oncologie:oncology
omori(a masacra):to slaughter onctuos:greasy
omori(a masacra):to butcher onctuos:unctuously
omori(a distruge)(a distruge):to destroy ondina:undine|water sprite
omori(a distruge)(a distruge):to kill ondula(a se undui):to undulate
omori(a distruge)(a distruge):to put out ondula(a se undui):to wave
omori(a distruge)(a distruge):to annihilate ondula(a se undui):to float
omori(a distruge)(a distruge):to do away ondula(a serpui):to wind
with ondula(a serpui):to meander
omori(a chinui)(a chinui):to torture ondula(a bucla):to wave
omori(a chinui)(a chinui):to torment ondula(a bucla):to give a wave to
omori(a chinui)(a chinui):to harass ondula(a bucla):to curl
omori(a istovi)(a istovi):to tire to death ondula:to corrugate
omori(a istovi)(a istovi):to exhaust ondulat(d. par):waved
omori(a istovi)(a istovi):to overfatigue ondulat(d. par):wavy
omori(a istovi)(a istovi):to kill ondulat(d. par):curly
omori(a istovi)(a istovi):to bring about ondulat:corrugated
smb.'s death ondulat(d. linii etc.):winding
omori(a plictisi):to bore to death ondulat(d. linii etc.):sinuous
omori(a se sinucide):to kill oneself ondulat(d. marginile hirtiei):deckled
omori(a se sinucide):to commit suicide ondulator:ondulator
omori(a se sinucide):to lay violent hands ondulatoriu:undulatory|undulating|<teoria
upon oneself ondulatorie fiz.>the undulatory/wave theory
omori(a se sinucide):to make away with ondulatie:undulation
oneself
ondulatie(bucla):wave
omori(a se istovi):to kill/overfatigue oneself
ondulatie(bucla):curl
omori(a se istovi):to ruin/destroy one's
ondulatie:accident|<~
health
permanenta>perm(anent wave)
omori:to be killing/destructive|to be
oneros(impovarator):burdensome
poisonous|<a se ~ cu firea>to put oneself
out|<a se ~ cu firea>to kill oneself|<a-si ~ oneros(impovarator):troublesome
foamea>to stay one's hunger|<a-si ~ oneros(impovarator):onerous
vremea/timpul>to while away/beguile/kill oneros(impovarator):heavy
the time|<nu ma ~ !>you don't say so !|<nu oneros(impovarator):oppressive
ma ~ !>no really !|<nu oneros(costisitor):costy
omoritor:killing|murderous oneros(costisitor):expensive
omoritor:killing destructive oneros:onerous|<cu titlu ~ jur.>for a
omucidere:murder consideration|<cu titlu ~ jur.>with certain
omulet:v. omusor obligations

739
onest(cinstit):honest onomatopee(cuvint):onomatop(e)
onest(cinstit):honourable onomatopee(cuvint):onomatopoeia
onest(cinstit):upright onomatopee(cuvint):echo-ward
onestitate(cinste):honesty onomatopee(cuvint):mimetic word
onestitate(cinste):integrity onomatopeic:onomatopoe(t)ic
onestitate(cinste):probity onor:salute|<~ul la drapel mil.>colour
oniric:delirious|raving guard|<~ul la drapel mil. interjectional>to
onirism:delirium|raving the colours !|<~uri funebre>funeral
honours|<~uri militare>military
onix:onyx
honours|<pentru ~ ! mil.>present arms !|<a
onoare(cinste):honour da ~ul mil.>to salute|<a da ~ul mil.>to
onoare(cinste):integrity present arms|<a face ~urile case
onoare(cinste):probity onora(a respecta):to honour
onoare(vaza):honour onora(a respecta):to revere
onoare(vaza):reputation onora(a respecta):to respect
onoare(vaza):good name onora(a respecta):to pay respect to
onoare(vaza):repute onora(a plati):to honour
onoare(vaza):credit onora(a plati):to pay
onoare(mindrie):dignity onora(a fi o cinste pentru):to honour
onoare(mindrie):honour onora(a fi o cinste pentru):to be an honour
onoare(mindrie):pride to
onoare(stima):honour onora(a fi o cinste pentru):to do credit to
onoare(stima):esteem onora:to honour/respect each other
onoare(favoare):honour onora(pe sine):to honour oneself
onoare(favoare):favour onora(pe sine):to win honour and respect
onoare(favoare):distinction onora:to revere each other
onoare(favoare):dignity onorabil:honourable|worthy|respectable
onoare(punct de glorie):honour onorabil(cinstit):honest
onoare(punct de glorie):glory onorabil(cinstit):upright
onoare(punct de glorie):boast onorabil(merituos):creditable
onoare(punct de glorie):ornament|<afacere onorabil(merituos):reputable
de ~>affair of honour|<afacere de onorabil(merituos):worthy
~>duel|<cavaler de ~>best man|<cavaler de onorabil(merituos):deserving (honour)
~>gentleman in waiting|<chestiune de
onorabil:honourably|honestly|creditably
~>point of honour|<cimp de ~>field of
honour|<codul onoarei>the code of onorabil:honourable person/citizen|<intentii
honour|<datorie de ~>debt of honour|<de ~e>honourable intentions|<intentii
~>honourable|<de ~>h ~e>marriage views|<viata
~a>decent/honest/honourable life
onomasiologie:onomasiology
onorabilitate:honourableness|worthiness|res
onomastic:onomastic|name...|<zi ~a>name
pectability
day
onorariu:fee|emolument|honorarium
onomastica:name day
onorat:(much)honoured|worthy|respected|es
onomastica:onomastics
teemed
onomatopee(procedeu):onomatopoeia
onorific(de onoare):honorary
onomatopee(procedeu):echoism
onorific(de onoare):of honour

740
onorific(neretribuit):honorary opera(a face):to operate
onorific(neretribuit):voluntary opera:to carry on strategic movements
onorific(neretribuit):honorific opera(a manipula):to operate
onorific(neretribuit):honour-giving|<titlu opera(a manipula):to manage
~>honorific title opera(a manipula):to manipulate
ontogenetic:ontogenetic opera:to perform an operation upon
ontogeneza:ontogenesis opera(a produce):to operate
ontogenie:ontogeny opera(a produce):to effect
ontologic:ontological opera(a produce):to bring about
ontologie:ontology opera(a comite):to commit
ontologist:ontologist opera(d. ceva):to be
oolit:oolite effected/operated/wrought
op(lucrare):work opera(d. cineva):to undergo an operation
op(carte):book opera(d. cineva):to be operated (up)on
opac:opaque|impervious to light|not opera(a actiona):to work
transparent opera(a actiona):to operate
opac(intunecos):dark opera(a actiona):to act
opac(intunecos):obscure opera:to operate|to perform an operation
opac(intunecos):opaque opera(d. hoti etc.):to be busy
opac:obtuse opera(d. hoti etc.):to be at it|<a ~ cu...>to
opacitate:opacity|opaqueness|imperviousnes use...|<a ~ cu...>to make use of...|<m-am ~t
s to light de apendicita>I got operated for
opacitate(intunecime):obscurity appendicitis|<a ~ un caz grav>to operate
opacitate(intunecime):opacity upon a patient whose case is serious|<a ~ o
descindere>to make a raid
opacitate:obtuseness
operabil:operable
opait:rushlight
operant:operative|efficacious|effective
opal:opal|opal colour
operat:<operat>person having undergone an
opalescent:opalescent
operation
opareala(iritatie)(iritatie):scald
operativ:operative|efficacious|effective|quic
opareala(iritatie):diaper rash k|rapid|prompt
opari:to scald|to soak in boiling water operativ:operatively etc.|<conducere
opari(a fierbe):to boil ~a>effective guidance
opari:to be scalded etc. operativitate:efficiency|efficacy|promptness
opari(a face o iritatie):to develop diaper operator:operator|driver
rash operator:operator
oparit:cheerless operatoriu:operational|<medicina
oparitura:diaper rash operatorie>surgery
opcina:crest|estate on the crest of a hill operatie(lucrare):operation
opcina(mostenire):legacy operatie(lucrare):work
opcina(mostenire):land bequeathed|land on operatie(lucrare):action
the crest of a hill operatie(calcul)(calcul):operation
opera(a face):to do operatie(calcul)(calcul):reckoning
opera(a face):to make
opera(a face):to perform

741
operatie(calcul):calculation|<a suferi/a-si opinteala(ghiont):jerk
face o ~>to undergo/go through/have an opinti:to heave|to lift|to move
operation opinti:to drive
opera(actiune):work opinti(a face un efort):to bestir/exert/strain
opera(actiune):deed oneself
opera(actiune):action opinti(a face un efort):to try hard
opera(lucrare):work opinti:to heave/lift each other
opera(lucrare):literary sau artistic opintic:hawk weed (Hieracium auricula)
production opintire:heaving etc. v.opinti|effort|strain
opera:opera opis:archive
opera(teatru de opera):opera hause opiu:opium
opera:works oplosi(a adaposti):to shelter
opera(creatie):creation oplosi(a adaposti):to house
opera(lucrare):musical production|<~ bufa oplosi(a adaposti):to bed
muz.>opera buffa|<~ bufa muz.>opera
oplosi(a ocroti):to protect
bouffe|<~ comica muz.>opera comique|<~
comica muz.>comic opera|<opere oplosi(a ocroti):to shield
alese>selected works|<opere de oplosi(a ocroti):to favour
binefacere>charity|<opere de oplosi(a ocroti):to provide (a job) for
binefacere>good works|<opere de oplosi:to find/take refuge/shelter
binefacere>works of mercy oplosi:to find one's way (to a place)
opercul:operculum oponent:opponent|adversary|antagonist
opereta:operetta opoponax:opoponax
opereta(in Anglia):musical comedy oportun:opportune|timely|seasonable|conve
opina:to think|to suppose|to reckon|to nient
opine|<a ~ impotriva... (cu gen.)>to declare oportunism:time-
against...|<a ~ impotriva... (cu gen.)>to serving|opportunism|compromise|practical
oppose...|<a ~ pentru...>to declare for...|<a politics
~ pentru...>to support...
oportunist:time-serving...|opportunist...
opincar:peasant's sandal maker
oportunist:time-server|opportunist
opincar:peasant
oportunitate:opportuneness|opportunity
opinca:opinca|peasant's sandal
oposum:opossum (Didelphys
opinca:country folk/people|<fiecare stie virginiana)|opossum fur
unde-l stringe opinca>everybody knows
where his own boot pinches opoterapie:opotherapy
opinie:opinion|idea|view|notion|statement|ju opozabil:opposable
dg(e)ment|sentiment|feeling|<opinia opozabil:opposable
publica>public opinion|<opinia opozant(adversar):opponent
publica>popular cry|<opinia publica opozant(adversar):adversary
mondiala>world (public) opinion opozant(adversar):antagonist
opinteala(efort):strain opozant:member of the opposition
opinteala(efort):effort opozitie:opposition|contrariety|antithesis
opinteala(efort):push opozitie(piedica):obstacle
opinteala(efort):exertion opozitie(piedica):impediment
opinteala(ghiont):nudge opozitie(piedica):stumbling block
opinteala(ghiont):jolt opozitie(impotrivire):opposition

742
opozitie(impotrivire):antagonism opri(a sta pe loc):to stop
opozitie(impotrivire):resistance opri(a sta pe loc):to halt
opozitie(impotrivire):hostility opri(a sta pe loc):to stay
opozitie:the outs opri(a inceta):to cease
opozitie(persoane care voteaza contra):the opri(a inceta):to stop
noes/nays opri(a inceta):to come to an end/a halt
opozitie:opposition|<fara ~>nem. con.|<fara opri(a inceta):to pause
~>nemine contra|<in ~ cu...>in opri(d. vint):to subside
contrast/opposition with...
opri(d. vint):to abate
opreliste(interdictie):forbiddance
opri(a se retine):to abstain
opreliste(interdictie):prohibition
opri(a se retine):to forbear
opreliste(interdictie):interdiction
opri:to stop|to halt|to come to a stop|<a se ~
opreliste(piedica):obstacle asupra... (cu gen.)>to dwell/insist
opreliste(piedica):stumbling block (up)on...|<ochii i s-au ~t asupra mea>her
opresiune:oppression|tyranny eyes dwelt on me|<a se ~ din lucru>to
opresiv:oppressive pause (in one's work)|<a se ~ din lucru>to
opresor:oppressor cease (from) working|<nu m-am putut ~ sa
nu-l privesc>I co
opri:to stop|to bring to a stop|to halt
oprima:to oppress|to grind/crush/bear down
opri(mai ales treptat):to check
oprima(a exploata):to exploit
opri(miscarea, inaintarea):to arrest
oprimare:oppression etc. v. oprima
opri(a inceta):to cease
oprire:stopping etc. v. opri
opri(a inceta):to discontinue
oprire(ca act):stop
opri(a intrerupe):to interrupt
oprire(ca act):halt
opri(a intrerupe):to break
oprire(ca act):pause
opri(a pune capat):to end
oprire(incetare):cease
opri(a pune capat):to put an end to
oprire(capat):end
opri(a impiedica):to hinder
oprire(halta):stop
opri(a impiedica):to prevent
oprire(halta):halt
opri(a impiedica):to impede
oprire(halta):station
opri(a infrina):to curb
oprire(interzicere):defence
opri(a infrina):to stem
oprire(interzicere):prohibition
opri(a pastra, a retine):to keep back
oprire(interzicere):interdict(ion)
opri(a pastra, a retine):to withhold
oprire(interzicere):ban|<fara ~>without
opri(a pastra, a retine):to retain
stop(ping)|<fara ~>ceaselessly
opri(locuri etc.):to book
oprit:forbidden|prohibited|banned|<fumatul
opri(locuri etc.):to bespeak ~>no smoking|<intrarea
opri(locuri etc.):to engage ~a>private|<intrarea ~a>no
opri(locuri etc.):to secure beforehand admittance|<parcarea ~a>no
opri(a interzice):to forbid parking|<padure ~a>v. opritura
opri(a interzice):to prohibit opritoare(la roate):drag
opri(a interzice):to interdict opritoare(la roate):skid (pan)
opri(a interzice):to preclude opritoare(la ham):breeching
opri(a nu ingadui):not to allow/permit opritoare(la ham):stopping ring

743
opritoare(dig):dyke opune(a compara) (cu dat.):to compare
opritoare(dig):breakwater (with/to)
opritoare(plasa):net opune(a ridica impotriva):to oppose
opritoare:fence in freshwater fishing opune(a ridica impotriva):to put up
opritor:check opune(a tine piept) (cu dat.):to oppose (cu
opritura:fenced-in district|preserve ac.)
oprobriu:scorn|contempt opune(a tine piept) (cu dat.):to withstand
(cu ac.)
oprobriu:opprobrium
opune(a tine piept) (cu dat.):to resist (cu
opt:eight
ac.)
opt:eight curve
opune(a tine piept) (cu dat.):to combat (cu
opta:to choose|to make one's ac.)
choice/option|to opt
opune(a obiecta) (cu dat.)(a obiecta) (cu
optativ:optative dat.):to object (to)
optativ:optative (mood) opune(a obiecta) (cu dat.)(a obiecta) (cu
optic:optic(al)|<nerv ~ anat.>optic nerve dat.):to make/raise an objection (to)
optica:optics opune(cu dat.):to be opposed (to)|<a ~
optica(perspectiva):perspective rezistenta>to put up resistance
optica(perspectiva):view opunere:opposition|contrasting etc. v.
optica(viziune):concept(ion) opune
optica(viziune):outlook opus(cu dat.):opposite (to/from)
optica(viziune):view opus(cu dat.):contrary (to)
optica(viziune):angle opus(cu dat.):antagonistic (to)
optician:optician opus(cu dat.):hostile (to)
optim:optimum|most favourable|best opus(cu dat.):adverse (to)
optime:quaver opus(fata in fata) (cu dat.):opposite (to sau
optimism:optimism cu ac.)
optimist:optimistic|sanguine opus(fata in fata) (cu dat.):facing (cu ac.)
optimist:optimist opus:opposite
optsprezece:eighteen opus:musical composition
optsprezecelea:the eightheenth opus:opposite|contrary|antagonist
optulea:the eighth|the 8-th opuscul:opuscule|opusculum|small treatise
optzeci:eighty or(dar):but
optzecilea:the eightieth or(sau):or
optiune:option|choice|(liberty/freedom oracol:oracle
of)|choosing oral(relativ la gura):oral
optiune:option oral(nescris):oral
opulent:opulent|rich|abundant oral(nescris):verbal
opulenta:opulence|abundance|richness oral(nescris):spoken
opune(cu dat.):to oppose (to) oral(nescris):viva voce...
opune(cu dat.):to put in opposition (to) oral(verbal):verbal
opune(cu dat.):to set off oral(verbal):oral
opune(cu dat.):to contrast (with) oral(d. examene):viva voce
opune(a compara) (cu dat.):to oppose (to) oral:orally|viva voce|by word of mouth

744
oral:on the blob oracai(d. copii):to whine
oral:viva voce|oral (examination) oracai(d. copii):to squeal
oralitate:orality|colloquial speech oracait:croaking etc. v. orAcAi|croak|squeal
oranj:orange (-coloured) orastica:bitter vetch (Orbus niger)
oranj:orange orasean:townsman|town/city dweller
oranjada:orange juice/squash|orangeade orasean:townsfolk
orar:hour...|of hours oraseanca:townswoman
orar:stole orasel:small town/place|market town
orar(program):time table orasenesc:town...|city...|townlike|urban
orar(program):daily programme oraseneste:after the town`s fashion|after the
orar(ac de ceas):hour hand townspeople`s fashion
oras:town oratanii:poultry
oras(in Anglia, ~ mare):city orb(fara vedere):blind
oras(orasenii):town orb(fara vedere):sightless
oras(orasenii):townspeople orb(intunecos)(intunecos):dim
oras(orasenii):townsfolk orb(intunecos)(intunecos):black
oras(in S.U.A. orice ~):city|<~ orb(intunecos)(intunecos):dark
deschis>open city|<de ~>town...|<de orb(irational)(irational):blind(fold)
~>city...|<de ~>townlike|<de orb(irational)(irational):thoughtless
~>urban|<haine de ~ (nu de orb(irational)(irational):reckless
lucru)>good/fine clothes|<haine de ~ (nu de
orb(irational)(irational):headlong
tara)>town clothes
orb(neluminat)(neluminat):blind
orator:orator|public speaker
orb(neluminat)(neluminat):ignorant
oratoric:oratorical|orator`s...
orb(neluminat)(neluminat):unenlightened
oratorie:oratory|elocution
orb(violent)(violent):violent
oratoriu:oratory
orb(violent)(violent):furious
oratie:nuptial poem|epithalamium
orb(violent)(violent):mad
ora:hour
orb(violent)(violent):crazy
ora(insotita de cifre)...(insotita de
cifre)...:o`clock orb(nemarginit)(nemarginit):boundless
ora(insotita de cifre)...(insotita de orb(nemarginit)(nemarginit):total
cifre)...:...hour orb(nemarginit):colossal
ora(timp):time orb:blind man
ora(timp):moment orb:the blind|<cartus ~>blank/dummy
ora(lectie):class cartridge|<fereastra oarba>blind
window|<incredere oarba>blind/implicit
ora(lectie):lesson|<ora dupa meridianul (de)
confidence/faith|<noroc ~>the devil`s own
Greenwich>Greenwich mean time|<ora
luck|<saracie oarba>dire poverty|<strada
inchiderii>closing time/hour|<ore de
oarba>blind alley|<strada oarba>dead
birou>office hours|<ore de munca>work
end|<supunere oarba>blind/implicit ob
hours|<ore de virf>peak/rush hours|<ore
particulare>private lessons|<cu ora>by the orbalt:baneberry (Actaea spicata)
hour|<din doua in doua ore>every oth orbecai:to grope/feel one`s way (about)
oracai(d. broasca):to croak orbecai(a bijbii):to grope/poke/fumble
oracai(d. copii):to pule (about)
oracai(d. copii):to cry orbeste:blindly|blindfoldedly

745
orbeste(la intimplare):at random orbitor:dazzling
orbeste(la intimplare):haphazardly orbitor:dazzlingly
orbeste(nesocotit)(nesocotit):blindly orchestra:to score
orbeste(nesocotit)(nesocotit):recklessly orchestral:orchestral
orbeste(nesocotit)(nesocotit):passionately orchestrant:member of an orchestra
orbeste(nesocotit)(nesocotit):unconsciously orchestratie:instrumentation
orbeste(automat)(automat):mechanically orchestra:orchestra
orbeste(automat)(automat):robot-like orchestra(mica):band
orbeste(automat):automatically orchestra(teatru):orchestra|<~ de muzica
orbete:mole rat (Spalax typhlus) usoara/jazz>(jazz)band|<~
orbet:blind man simfonica>symphony/symphonic
orchestra|<fotoliu de ~>orchestra stall|<sef
orbet:blind|<a se bate ca ~ii>to fight like
de ~>band master|<sef de ~>director of an
Kilkenny cats
orchestra
orbi:to turn/become blind|to lose one`s
ordalie:ordeal
eyesight
ordie(hoarda)(hoarda):horde
orbi:to grow dimmed
ordie(oaste):host
orbi(a lua vederea):to blind
ordin(porunca):order
orbi(a lua vederea):to deprive smb. to
sightn ordin(porunca):command
orbi(a lua vederea):to put out smb.`s eyes ordin(porunca):bidding
orbi(a lua ochii)(a lua ochii):to dazzle ordin(porunca):injunction
orbi(a lua ochii)(a lua ochii):to fascinate ordin(porunca):direction
orbi(a lua ochii)(a lua ochii):to bewilder ordin(scris):written disposition
orbi(a lua mintile)(a lua mintile):to ordin:command
blind(fold) ordin(decoratie):order
orbi(a lua mintile)(a lua mintile):to deprive ordin:order
of judgement ordin(categorie):order
orbi(a insela)(a insela):to deceive ordin(categorie):category
orbi(a insela)(a insela):to blind(fold) ordin(categorie):class
orbi(a insela)(a insela):to throw dust into ordin(tip):type
smb.`s eye ordin:cheque|<~ de chemare mil.>call-
orbi(a insela):to dust smb.`s eyes up|<~ de zi mil.>order of the day|<~ de zi
orbicular:circular mil.>general order|<~ de zi mil.>citation
orbicular:orbicular muscle for a medal|<~ul corintic arte>the
Corinthian order|<~ul doric arte>the
orbire:blinding etc. v. orbi
Doric/Dorian order|<~ul ionic arte>the
orbire(ca stare):blindness Ionic order|<~ul jartierei>the Orde
orbire(ca stare):ignorance ordinal:ordinal
orbire(ca stare):unconsciousness ordinar(obisnuit):ordinary
orbire(ca stare):illusion ordinar(obisnuit):regular
orbire(ca stare):delusion ordinar(obisnuit):customary
orbital:orbital ordinar(obisnuit):common
orbita:eye socket|<ochii ii ieseau din ordinar(obisnuit):usual
orbite>his eyes started/popped out of their
ordinar(obisnuit):frequent
sockets

746
ordinar(de rind):ordinary ordonanta:to pass for payment
ordinar(de rind):commonplace ordonanta(dispozitie):order
ordinar(de rind):trivial ordonanta:orderly
ordinar(de rind):of little merit ordonanta(dispozitie):command
ordinar(grosolan):coarse ordonanta(in Anglia si)(in Anglia
ordinar(grosolan):vulgar si):batman
ordinar(grosolan):gross ordonanta(dispozitie):injuction
ordinar(grosolan):unrefined ordonanta:order
ordinar(grosolan):caddish ordonanta(reteta):prescription|<~ de
ordinar(grosolan):boorish|<de plata>order of payment
~>usually|<de ~>commonly ordonat:ordered etc. v. ordona
ordine(insiruire):order ordonat(iubitor de ordine):tidy
ordine(insiruire):succession ordonat(iubitor de ordine):orderly
ordine(rinduiala):order ordonata:ordinate
ordine(rinduiala):good management ordonator:chief accountant
ordine(rinduiala):tidiness oreada:mountain nymph
ordine(liniste):order oreion:paroti(di)tis
ordine(liniste):discipline oresnita:earthmouse (Lathyrus tuberosus)
ordine(liniste):quietness orez:rice (Oryza sativa)|<~ cu lapte>rice
ordine(lege):order rule milk|<~ decorticat>husked rice|<~
nedecorticat>rough rice
ordine(lege):regulation
orezarie:rice plantation/ground
ordine(orinduire):order
orfan:orphan|orphaned|motherless|fatherless
ordine(orinduire):system
|bereaved of parents
ordine(orinduire):regime
orfan:orphan|motherless sau fatherless child
ordine:disposition of troops/an army|<~ de
orfelin:orphan
bataie>order of battle|<~ de bataie>battle
order|<~ de zi>agenda|<~ de zi>order of the orfelinat:orphan asylum
day|<~ publica>public order|<cuvint de organ(exponent)(exponent):organ
~>catchword|<cuvint de organ(exponent)(exponent):mouthpiece
~>password|<cuvint de organ(exponent)(exponent):spokesman
~>watchword|<cuvint de ~>parole|<in organ(ziar):organ
aceeasi ~ de idei>by
organ(ziar):journal
ordona(a porunci):to command
organ(ziar):mouthpiece
ordona(a porunci):to bid
organ(mijloc de comunicare):organ
ordona(a porunci):to order
organ(mijloc de comunicare):agency
ordona(a porunci):to prescribe
organ(mijloc de
ordona(a porunci):to direct comunicare):medium/means of
ordona(a porunci):to enjoin communication
ordona(a rindui):to put/set in order organ(mijloc de comunicare):instrument
ordona(a rindui):to arrange organ(autoritate):body
ordona(a rindui):to array organ(autoritate):organ
ordona(a rindui):to order organ(autoritate):authority|<~
ordona:to command|<~ti ! mil.>at your executiv>agency|<~ legislativ>legislative
service ! body|<~e ale puterii>government

747
bodies|<~e de conducere>directing/leading organizatie(asociatie):body
bodies|<~e genitale anat.>genitals|<~e organizatie(structura):organization
genitale anat.>prudenda|<~e genitale organizatie(structura):structure
anat.>(privy) pants|<~e genitale
organizatie(structura):build up
anat.>privies|<~ele vorbi
organizatie(structura):make up
organdi:clear/book muslin
organizatie(structura):constitution|<~ de
organic:organic|structural|inherent|constituti
baza>Party branch|<~ de baza>lewer/local
onal|vital|fundamental
Party organization|<~ de masa>mass
organic:organic organization|<~ de partid>Party
organic:organically etc.|<chimie organization|<~ sindicala>trade-union
~a>organic chemistry|<compus ~ organization
chim.>organic compound|<tot ~>integral organogen:organogenous
(whole)
organosol:organosol
organicitate:organic structure
organotrop:organotropic
organism:organical structure
organtin:v.organdi
organist:organist
orgasm:orgasm
organiza(a pune in ordine):to organize
orga:organ
organiza(a pune in ordine):to system(at)ize
orgiac:orgiastic
organiza(a pune in ordine):to arrange
orgie:orgy|revel(ry)|debauch(ery)
organiza(a pune in ordine):to settle
orgolios:vainglorious
organiza(a infiinta):to organize
orgolios(trufas):haughty
organiza(a infiinta):to set up
orgolios(increzut):conceited
organiza(a injgheba):to organize
orgolios(increzut):self-important
organiza(a injgheba):to build up
orgolios(mindru):proud
organiza(a injgheba):to knock together
orgoliu:vainglory|self-pride
organiza:to be organized etc.|to organize
orgoliu(trufie):haughtiness
(oneself)|to build up one`s
strength|<organiza>to put some order in orgoliu(inchipuire):conceitedness
one`s affairs orgoliu(inchipuire):self-importance
organizare:organization etc. v. organiza orgoliu(mindrie):pride
organizare(structura):structure|organization orhidee:orchidaceae
organizat:organized etc. v. organiza orhita:orchitis
organizat:in an organized ori(sau):or|<~-~ !>now then !|<~-~ !>sink
way|systematically or swim !|<unul ~ altul>either one or the
organizator:organizing other|<mergi ~ ba ?>are you going or not ?
organizator:organizer|<~ de partid>Party ori(si)unde:anywhere|no matter where
organizer ori(si)unde:wherever
organizatoric:organizational|organizatory|or oribil:horrible|horrid|hideous|detestable
ganizing|<birou ~>organization oribil:horribly|hideously
bureau|<munca ~a>work of oricare:any
organization|<munca ~a>organizational oricare(oricine):anyone
activities/work
oricare(oricine):anybody
organizatie(asociatie):organization
oricare:any
organizatie(asociatie):society
orice:anything
organizatie(asociatie):association

748
orice:any|<in ~ caz>at any rate|<cu ~ orienta(a-si stabili pozitia):to find one's
chip/pret>by all means whereabouts
oricine(oricare):anybody orienta(a-si stabili pozitia):to find one's way
oricine(oricare):anyone about
oricine(acela care):whoever orienta(a-si stabili pozitia):to orientate
oricind(in orice moment):at any time oneself
oricind(in orice moment):no matter when orienta(dupa)(dupa):to be guided(by)
oricind(ori de cite ori):whenever orienta(dupa)(dupa):to take one's cue
(from)
oricind(mereu):always
orienta(dupa):to pattern one's behaviour
oricind(mereu):ever
(on)|<casa e ~ta catre est>the house
oricit:as much as one likes|says etc.|the faces/fronts East|<casa e ~ta catre est>the
sky's the limit|as long as one likes|can house is orientated|<casa e ~ta catre est>the
etc.|v. oricum house has an East aspect|<nu esti de loc ~t
oricit:however much|no matter how in aceasta privinta>you hardly know your
much|<~ de...>however...|<~ de...>no way about this matt
matter how...|<~ de...>never so... oriental:Eastern|oriental|Levantine
oricum(in orice fel):anyhow orientalism:orientalism
oricum(in orice fel):no matter how orientalist:orientalist
oricum(in orice fel):in any way orientare:orientation etc. v. orienta
oricum(in orice fel):anywise orientare(a unei case):aspect
oricum(in orice caz):in any case orientare(directie):direction
oricum(in orice caz):at any rate orificiu:orifice|aperture|vent
oricum(in orice caz):anyway original(fara model):original
oricum(totusi):for all that original(fara model):firsthand
oricum(totusi):still original(de la origine):original
oricum(totusi):nevertheless original(de la origine):innate
oricum(totusi):though original(de la origine):inherent
orie:trammel/drag/trawling net original(autentic):original
orient(punct cardinal):East original(autentic):genuine
orient(punct cardinal):Orient original(autentic):TRUE
orient(tari):East original(autentic):real
orient(tari):Orient original(unic):unique
orient(tari):Levant|<Orientul apropiat>the original(unic):original
Near East|<Orientul Mijlociu>the Middle
original(nou):newfangled
East|<Extremul Orient>the Far East
original(nou):initial
orienta:to orient(ate)
original(nou):original
orienta(a indruma):to direct
original(inventiv):original
orienta(a indruma):to show/indicate smb.
the way original(inventiv):inventive
orienta(a-si stabili pozitia):to ascertain one's original(inventiv):creative
position original(inventiv):inspired
orienta(a-si stabili pozitia):to find out where original(excentric):eccentric
one is original(excentric):odd
original(excentric):queer

749
original(excentric):peculiar origine:origin|<~a speciilor biol.>the origin
original(manuscris of species|<~ sociala>social origin|<...de
original):original|original|first/top copy ~...>by birth|<la ~>originally|<la ~>at the
original(model):original beginning
original(model):model oriincotro:no matter whither
original(model):archetype orisicare:v. oricare
original:eccentric person|quite a orisice:v. orice
character|rum/queer chap|<editie ~a>the orisicine:v. oricine
first/original edition|<editie ~a>the orisicind:v. oricind
original|<o idee ~a>a new/original idea|<un orisicit:v. oricit
om ~>quite a character|<un om ~>an odd orisicum:v. oricum
person|<citeste pe shakespeare in ~>he
orizont(ca linie):horizon
reads shakespeare in the original
orizont(ca linie):skyline
originalitate:originality
orizont(zare):horizont
originalitate(excentricitate):queerness
orizont(zare):sky
originalitate(excentricitate):eccentricity
orizont(zare):distance
originalitate(excentricitate):peculiarity
orizont:horizon
originar(de bastina) (din):native (of)
orizont(atmosfera):atmosphere
originar(de la nastere):original
orizont(atmosfera):horizon
originar(de la nastere):innate
orizont:level|<~ astr.>true/rational
originar(de la nastere):primitive
horizon|<~ aparent>apparent horizon|<~ul
originar(initial):original cunostintelor omenesti>the extent/scope of
originar(initial):initial human knowledge|<~ vizibil
originar(initial):primary|<e ~ din astr.>apparent/sensible/visible
Bucuresti>he was born in Bucharest|<e ~ horizon|<la/pe ~>on the horizon
din Bucuresti>he is a native of Bucharest|<e orizontal:horizontal|plane|level
~ din Bucuresti>he hails from Bucharest orizontal:horizontally
origine(izvor):origin orizontal(la cuvinte incrucisate):across
origine(izvor):source orizontala:horizontal (line)
origine(izvor):spring orind:husband appointed by Fate
origine(izvor):rise orinda(soarta)(soarta):destiny
origine(izvor):starting point orinda(soarta)(soarta):fate
origine(neam):origin orinda(soarta)(soarta):lot
origine(neam):birth orinda(datina):custom
origine(neam):extraction orindui(a aranja):to arrange
origine(neam):descent orindui(a aranja):to dispose
origine(cauza):origin orindui(a aranja):to set
origine(cauza):cause orindui(a aranja):to set in order
origine(cauza):source orindui(a aranja):to set to rights
origine(cauza):starting point orindui(a clasifica):to classify
origine(etimologie):origin orindui(a organiza):to organize
origine(etimologie):etymology orindui(a hotari):to decide
origine(etimologie):derivation orindui(a indruma):to direct
orindui(a numi):to appoint

750
orindui(a numi):to nominate oropsit(prigonit):persecuted
orindui(a numi):to call to a function oropsit(prigonit):down-trodden
orindui:to be arranged etc. oropsit(prigonit):ground-down
orindui(a se aranja):to arrange (oneself) oropsit(prigonit):ill-treated
orinduire(sistem social):(social) oropsit(asuprit):oppressed
system/order oropsit(chinuit):torturated
orinduire(grupare):arrangement oropsit(chinuit):tormented
orinduire(grupare):disposition oropsit(nenorocit):unfortunate
orinduire(grupare):setting in order/to rights oropsit(nenorocit):miserable
orinduire(organizare):organization oropsit(parasit):forsaken
orinduire(stabilire):assessment oropsit(d. copii):orphan
orinduire(stabilire):laying down oropsit(d. copii):motherless
orlon:orlon oropsit(fara adapost):homeless
orna(a impodobi):to adorn orpiment:orpiment
orna(a impodobi):to ornament ort:farthing|<a da ~ul popii>to kick the
orna(a impodobi):to deck bucket|<a da ~ul popii>to turn up the
ornament:decorative heels|<a da ~ul popii sl.>to drop off the
pattern/design|ornament|adornment|flourish hooks|<a da ~ul popii sl.>to drop a cue
ornament:ornament|<ca ~>by way of ortac:fellow
ornament ortodox:conventional|<ortodox
ornamenta:to ornament|to adorn|to decorate rel.>member of the orthodox/Eastern
ornamental:ornamental Church
ornamentare:ornamentation|adornment ortodoxie:orthodoxy
ornamentatie:ornamentation|adornment ortodoxism:orthodoxism
ornant:ornamental|adorning ortoedric:orthohedric
ornitolog:ornithologist ortoepic:orthoepic
ornitologie:ornithology ortoepie:orthoepy
ornitopter:ornithopter ortofonie:orthophonia
ornitorinc:duck bill ortogonal:orthogonal
oroare(sentiment):horror ortografia:to spell (correctly)
oroare(sentiment):averson ortografic:spelling...|orthographic(al)
oroare(sentiment):repugnance ortografic:orthographically
oroare(lucru oribil):horrible thiing ortografie:spelling|orthography|<greseli de
~>misspellings|<a face greseli de ~>to
oroare(lucru oribil):eyesore
misspel
orogenetic:orogenetic
ortolan:ortolan (Emberiza hortulana)
orogeneza:orogenesis
ortoped:orthop(a)edist
orogenie:orogeny
ortoped(meserias):maker of orthop(a)edical
orografie:orography shoes
orologiu:horologe|timepiece|clock ortopedic:orthop(a)edic(al)
oropsi(a prigoni):to persecute ortopedie:orthop(a)edy
oropsi(a prigoni):to ill-treat ortopter:orthoptera
oropsi(a prigoni):to abuse ortopter:orthopterous
oropsi(a asupri):to oppress ortoscopic:orthoscopic

751
ortoza:orthoclase interdependente>oscillations in coupled
orz:barley (Hordeum sativum) circuits|<oscilati
orz(ca aliment):barley(-corn) oscilograf:oscillograph
orz(lan):barley field|<strica ~ul pe giste>to oscilograma:oscillogram
cast/throw pearls before swine osculatie:osculation
orzarie(lan):barley field osebire:v. deosebire|<cu ~
orzarie(hambar):barley barn pop.>especially|<cu ~
orzisor(arpacas):pearl barley pop.>particularly|<fara ~ pop.>without
exception/discrimination/regard|<fara ~
orzisor:fescue grass (Festuca)
pop.>indiscriminately
orzoaica:two-row barley
osebit:<~ de... pop.>apart from...|<~ de...
os(oseminte)(oseminte):bones pop.>besides...,|<~ de... pop.>as distinct
os(trup):body|<~ cu maduva>marrow from...
bone|<~ de balena>whalebone|<~ oseina:ossein
domnesc/de domn>princely offspring|<~
oseminte:bones
mort (la om)>node|<~ mort (la
cal)>splint|<~ de peste>fishbone|<~ul osie:axle (tree)|spindle|<~ cuplata
capului>brain pan|<~ul capului>skull|<~ul ferov.>coupled axle|<a unge osia (ca sa nu
capului>cranium|<~ul pieptului>breast scirtiie carul)>to grease smb.`s palm|<a
bone|<in carne si-n oas unge osia (ca sa nu scirtiie carul)>to make
things run smooth
osana:hosanna
osifica:to ossify|to change into bone
osana:hosanna|<a cinta ~le cuiva>to sing
smb.`s praises|<a cinta ~le cuiva>to praise osifica:to ossify|to become bone
smb. osificat:ossified
osar:tittlebat osificat(slab):raw-boned
osatura:structure osificatie:ossification
oscila:to oscillate|to swing|to pendulate|to osinda(condamnare)(condamnare):condemn
move to and fro ation
oscila(a sovai)(a sovai):to hesitate osinda(condamnare)(condamnare):sentence
oscila(a sovai)(a sovai):to waver osinda(condamnare)(condamnare):convicti
oscila(a sovai)(a sovai):to vacillate on
oscila(a sovai):to (dilly-)dally osinda(pedeapsa):punishment
oscilant:oscillating|oscillatory etc. v. osinda:disaster
oscila|<circuit ~ tel.>oscillatory circuit osindi(a condamna):to sentence
oscilator:oscillator osindi(a condamna):to convict
oscilatoriu:oscillatory|oscillating|<miscare osindi(a pedepsi):to punish
oscilatorie>oscillating movement osindi(a judeca)(a judeca):to judge
oscilatie:oscillation|variation|fluctuation osindi(a condamna)(a condamna):to blame
oscilatie(leganare):oscillation osindi(a condamna)(a condamna):to
oscilatie(leganare):swinging condemn
oscilatie(leganare):pendulation osindi(a sili):to force
oscilatie:indecision|<oscilatii osindi(a sili):to coerce
acustice>sound oscillations|<oscilatii osindi(a sili):to compel
amortizate>damped oscillations|<oscilatii osindit(condamnat):sentenced
armonice>harmonic oscillations|<oscilatii osindit(condamnat):convicted
electromagnetice>electromagnetic
osindit(pedepsit):punished
oscillations|<oscilatii

752
osindit(blestemat)(blestemat):accursed ospatarie:eating/public house|inn
osindit(blestemat):damned ospat:banquet|feast|spread
osindit:convict|damned soul ospat(mincare):meal
osinza:lard ospat(mincare):repast
osinza(bani)(bani):fat ospetie:hospitality|hospitableness
osinza(bani)(bani):grease ospiciu:lunatic asylum|madhouse|bughouse
osinza(bunastare)(bunastare):well-being ospiciu(in Anglia):Bedlam
osinza(bunastare)(bunastare):welfare ospitalier:hospitable
osinza(bunastare)(bunastare):ease ospitalitate:hospitality|hospitableness
osinza(mijloace):means ostas(ca grad)(ca grad):private
osirdie(zel)(zel):zeal ostas:soldier
osirdie(zel)(zel):fervour ostatic:hostage
osirdie(sirguinta)(sirguinta):endeavour ostasesc:soldierly|military|warlike
osirdie(sirguinta):industry ostaseste:like a soldier|militarily
osmiridiu:osm(i)iridium osteita:osteitis
osmiu:osmium osteneala(oboseala):fatigue
osmotic:osmotic|<presiune ~a>osmotic osteneala(oboseala):lassitude weariness
pressure osteneala(oboseala):exhaustion
osmoza:osmosis|osmose osteneala(oboseala):tiredness
osos:osseous|bony osteneala(efort):pains
osos(ciolanos):bony osteneala(efort):trouble
osos(ciolanos):big-boned osteneala(efort):effort
osos(slab):raw-boned osteneala(efort):exertion
osos(slab):gaunt osteneala(efort):endeavour|<a-si da (toata)
ospata(a primi):to receive hospitably osteneala>to take great pains|<a-si da
ospata(a primi):to entertain smb. as a guest (toata) osteneala>to give oneself/to take
ospata(a primi):to do the honours of the much trouble|<a-si da (toata) osteneala>to
house to put oneself out|<nu merita osteneala>it isn`t
worth while
ospata(a primi):to welcome
osteni:to fatigue|to tire out|to weary
ospata(a trata):to treat
osteni(a se stradui):to take great pains/the
ospata(a trata):to dine (and wine)
trouble
ospata(a trata):to board
osteni(a se stradui):to put oneself out
ospata(a trata):to feed
osteni(a se stradui):to make efforts
ospata(a trata):to grub
osteni(a obosi):to grow/get tired/weary
ospata:to eat heartily|to have a treat|to
osteni(a obosi):to weary
feast|to banquet|to regale
osteni(a obosi):to tire
ospata:to eat|to take a meal|<am ~t cum se
cuvine>I had a good tuck-in|<am ~t cum se osteni(a-si da osteneala):to take great pains
cuvine>I ate a good meal osteni(a-si da osteneala):to put oneself out
ospatar:waiter osteni(a munci):to toil
ospatare(primire):entertaining osteni(a munci):to fag
ospatare(primire):boarding ostenit(obosit):tired (out)
ospatare(mincare):food ostenit(obosit):weary
ospatare(mincare):meal ostenit(obosit):worn out

753
ostentativ:ostentatious|for show otarie:otary (Otaria jubala)
ostentativ:ostentatiously|for show otava:aftermath|after grass|fog
ostentatie:ostentation|parade|showy otavi:to grow again|to crop up
display|<cu ~>ostentatiously otic:plough raker/staff
osteofit:osteophyte otita:otitis
osteogen:osteogenous otoman:Ottoman|Osmanli|Turkish
osteolit:osteolite otoman:Ottoman|Turk
osteologie:ostelogy otomana:sofa
osteomielita:osteomyelitis otorinolaringologie:otorhinolaryngology
osteoplastie:osteoplasty otorinolaringologie:otorhinolaryngologist
osteotomie:osteotomy otoscop:otoscope
ostie:fish spear|fishing fork otova(uniform):uniform
ostil:hostile|inimical otova(uniform):even
ostilitate:hostility|enmity|animosity ill-will otova(monoton):monotonous
ostilitate:warfare|<cu ~>hostilely otova(monoton):dull
ostoi(a potoli)(a potoli):to quiet/calm otova(uniform):evenly
(down) otova(uniform):uniformly
ostoi(a potoli):to soothe otova(uniform):on a level
ostoi(a se potoli):to quiet/compose oneself otova(monoton):monotonously
ostracism:banishment expulsion otova(monoton):dully
ostracita:ostracite otrava(substanta):poison
ostraciza:to ostracize|to expel|to banish|to otrava(substanta):bane
exclude
otrava:bane
ostreicultura:oyster breeding
otrava(venin):venom
ostret:rail|bar
otrava(venin):bitterness
ostret(gard)(gard):fence
otrava(venin):poison
ostret(gard):palisade
otrava(doctrina primejdioasa)(doctrina
ostrogot:Ostrogoth primejdioasa):poison
ostrogot:Ostrogothic otrava(doctrina primejdioasa):baneful
ostrogotic:Ostrogothic principle/doctrine
ostropel:lamb sau chicken stew otratel:v. roiba|<~ de apa bot.>bladder wort
ostrov(insula):island (Utricularia vulgaris)
ostrov(mica):isle(t) otravi(a omori):to (em)poison
ostrov(pe riu):ait otravi(a omori):to kill by poison
ostrov(pe riu):eyot otravi(a pune otrava in):to (em)poison
ostrov(de iarba etc.)(de iarba etc.):patch otravi(a pune otrava in):to infect
ostrov(de iarba etc.)(de iarba etc.):oasis otravi(a invenina)(a invenina):to poison
ostrov(prag):bank otravi(a invenina)(a invenina):to embitter
osuar:ossuary|charnel house|bone urn otravi(a invenina)(a invenina):to envenom
ostean:v. ostas otravi(a perverti)(a perverti):to poison
ostire:army otravi(a perverti)(a perverti):to corrupt
ostire:host otravi(a perverti):to pervert
otalgie:earache

754
otravi:to embitter one`s life|<mi-ai ~t otarit(morocanos):peevish
zilele>you`ve marred/spoiled my life otarit(morocanos):crabbed
otravire:poisoning etc. v. otrAvi otarit:sullenly|sulkily|peevishly
otravit(ucis):(em)poisoned otel:steel
otravit(ucis):killed by poison otel(obiecte de ~):steel ware|<tare ca
otravit(otravitor):poisonous ~ul>(as) hard as steel|<~ aliat>alloy
otravit(veninos)(veninos):foul steel|<~ balot>hoop iron|<~
otravit(veninos)(veninos):embittering Bessemer>converter/Bessemer steel|<~
beton>concrete iron|<~ calit>hardened
otravit(veninos)(veninos):corrupting
steel|<~ de calitate superioara>high-
otravit(veninos)(veninos):perverting grade/special steel|<~ de
otravit(daunator):harmful Damasc>damask/Damascus steel|<~
otravit(daunator):noxious inoxida
otravit:poisoned person otelar:steelworker
otravitor:poisonous|venomous|noxious|corr otelarie:steel works/amer. mill
upting|perverting oteli(a cali):to steel
otravitor(ucigas):fatal oteli(a cali):to temper
otravitor(ucigas):killing oteli(a cali):to convert/make into steel
otravitor(ucigas):lethal oteli(a imbraca in otel):to steel
otravitor:poisoner oteli(a cimenta):to harden
otreapa(cirpa):rag oteli(a cimenta):to reinforce
otreapa(cirpa):shred oteli(a intari)(a intari):to steel
otreapa(om de nimic)(om de nimic):rag oteli(a intari)(a intari):to temper
otreapa(om de nimic)(om de nimic):ne`er- oteli(a intari)(a intari):to fortify
do-well oteli(a intari):to strengthen
otreapa(om de nimic)(om de nimic):human oteli:to steel oneself
failure
otelit:steeled etc. v. oTeli
otreapa(om de
otet:vinegar|<incetul cu incetul se face
nimic):characterless/spineless person
~ul>time and straw make medlars ripe
otuzbir:<cu ~ul inv.>by force|<cu ~ul
otetar:tanner`s sumach (Rhus typhina)
inv.>forcibly
otetar(sticluta):vinegar cruet
otari(a mihni):to grieve
oteti:to turn sour/vinegary|to acetify
otari(a mihni):to embitter
otetit:turned sour etc. v. oTeti
otari(a mihni):to sadden
ou:germ cell
otari(a face sa se strimbe):to cause smb. to
grimace ou(obiect ovoidal):egg|ball|<~a de
pasti>Easter eggs|<~a
otari(a se incrunta):to scowl
jumari>buttered/scambled/fried eggs|<~
otari(a se incrunta):to look sour/daggers clocit>hatched/addle(d) egg|<~
otari(a se strimba):to make a wry face copt>roasted egg|<~ crud>raw egg|<~ de
otari(a se cutremura):too shudder cusut ciorapi>darning egg/ball|<~ de
otarit(suparat):angry gaina>hen`s egg|<~ fiert>boiled egg|<~
otarit(suparat):furious limpede>wind egg|<~ moale>soft-boiled eg
otarit(suparat):enraged oua:to lay eggs
otarit(morocanos):sullen oua:to lay eggs
otarit(morocanos):sulky ouat:egg laying|laying of eggs

755
ouat:laid|<un ou ~ de curind>a new-laid oxigenat(d. persoane):peroxide(d)|<apa
egg ~a>(hydrogen) peroxide|<apa
ouatoare:laying ~a>oxygenated water
ouatoare(buna ~):good layer oxiur:oxiuris
ousor:twisted stalk ozocherita:ozokerit
oval:oval|egg-shaped|ellipsoidal ozon:ozone
oval:oval ozonat:ozonized
ovar:ovary ozoniza:to ozonize
ovarian:ovarian
ovarita:ovaritis
ovatii:cheers|applause|ovations
ovationa:to cheer (for)|to applaud|to
acclaim
ovationa:to cheer|to applaud|to acclaim
ovaz:oats
ovaz(lan):oat field|<maninci, calule, ~
?>ask a child would it like pie
ovazcior:French ray-grass
oviform:oviform|egg-shaped
ovin:ovine
ovina:ovine animal
ovipar:oviparous
ovipare:ovipara
ovoid(al):ovoid
ovul:ovule
oxalat:oxalate
oxalic:oxalic
oxid:oxide
oxida:to oxidize|to oxidate
oxidabil:oxidable
oxidant:oxidating|oxidizing
oxidant:oxidizer
oxidare:oxidation
oxidril:hydroxyl
oxigen:oxygen
oxigena:to peroxide
oxigena(parul):to bleach
oxigena(parul):to peroxide
oxigena:to be(come) oxygenized
oxigenat:oxygenized
oxigenat(d. par):peroxided
oxigenat(d. par):bleached with peroxide

756
757
pa:bye-bye! so long! tata! pacifist:pacifist
pac:crack! bang! pop! paciulie:patchouli, patchouly
pace:peace pacoste:misfortune, calamity,
pace(armonie):harmony disaster|nuisance, v. si belea
pace(calm):calm pact:(com)pact, agreement|<Pact al
pace(liniste):silence, quiet Pacii>Peace Pact|<~ de asistenta
mutuala>mutual assistance pact|<~ de
pace(seninatate):serenity
neagresiune>non-aggression pact
pace:and there is an end of it
pactiza:<a ~ cu...>to (make) a covenant
pace(nimic):nothing|<~ in lumea with, to enter into a compact with
intreaga>peace troughout the world|<~
padela:double-bladed, paddle
trainica>lasting peace|<apararea
pacii>defence of peace|<bastion al padina:tableland
pacii>stronghold of peace|<Comitet pentru padisah:Pad(i)shah
~/apararea pacii>Peace (Defence) padoc:paddock
Committee|<un congres mondial al paf:bang!|<a face/lasa pe cineva ~>to
partizanilor pacii>a Worl flabbergast smb., to flummox smb.|<a
paceaura:cloth/rag for wiping, rubber face/lasa pe cineva ~>to knock/strike smb.
paceaura(de sters praful):duster all of a heap|<a ramine ~>to be
paceaura(pt. vase):dish cloth/clout flabbergasted/flummoxed
paceaura(de sters dusumeaua):house pafta:buckle, clasp
flannel, swab pag:skewbald
paceaura:sloven, slut, draggletail pagal:single paddle
paceaura(femeie rea):scold, shrew pagina:to page, to paginate
pacfong:packfong, pakfong paginator:maker-up
pachebot:(passenger and mail) steamer paginatie:paging, pagination
pachet:parcel, packet, package pagina:page|<a pune in ~>v. pagina
pachet(de rufe):bundle pagoda:pagoda
pachet(de scrisori):bundle, packet, batch, paguba:damage, harm, injury, detriment
budget paguba(pierdere):loss
pachet(de carti de joc):pack|<~ de actiuni paguba~-n ciuperci:v. atita ~|<atita ~>good
fin.>block, stock, interests|<~ul principal de riddance (to a bad bargain)!|<atita ~!>no
actiuni fin.>the controlling interests|<~ de matter! never mind! good riddance (of bad
nervi>bundle of nerves|<~ de rubbish)|<atita ~ (ei si)>and what of it ?|<a
tigari>packet/package of cigarettes|<a face fluiera a ~>to sing sorrow|<a fluiera a
~>to parcel up, to bundle up|<a face un ~>one may whistle for it
~>to make up a parcel/a bundle pahar(cu picior, mai ales pt. vin):glass
pacient:patient pahar(fara picior,pt. vin sau bere):tumbler
pacienta:patience pahar(continutul):glassful
pacific:pacific, peaceable pahar:cups, cupping glasses|<un ~ de vin>a
pacific:pacifically, peaceably glass of wine|<un ~ murdar>a thick
pacifica(o tara):to pacify glass|<la un ~ de vin>over a glass of
pacifica(cugetul etc.):to appease, to calm wine|<a lua un ~ cu cineva>to take a glass
of wine with smb.|<a lua un ~ cu cineva>to
pacifica:to be pacified etc.
crush a cup with smb.|<a ridica ~ul in
pacificator:pacifying cinstea cuiva>to raise o
pacifism:pacifism pahiderm:pachyderm

758
pai(si ca pl., paie):straw pala:pitchforkful of hay etc.
pai:drop, grain|<acoperis de ~e>thatch|<om pala:blade|mount of corn etc.m cut at one
de ~e>man/jack of straw|<palarie de go
~e>straw hat|<a se agata de un ~>to palee:pile work, pier
catch/clutch at a straw paleocen:pal(a)eocene
paianta:trellis/frame/timber work|half- paleogen:Palaeogene
timbered work|<perete de ~>frame/half-
paleograf:pal(a)eographer
timber wall
paleografic:pal(a)eographic
paiata:clown, jack pudding
paleografie:pal(a)eography
paiata:weathercock
paleolitic:pal(a)eolithic
paieta:splangle, paillette
paleontolog:pal(a)eontologist
pair:peer
paleontologic:pal(a)eontological
paisprezece:fourteen
paleontologie:pal(a)eontology
paisprezece:fourteen
paleoslav:palaeoslavonic
paisprezecelea:the fourteenth
paleoteriu:pal(a)eothere
paj:page|<coafura ~>page coiffure
paleozoic:pal(a)eozoic
pajiste:lawn
paleta:(painter's) palette
pajura:royal/golden eagle
paleta(la tenis de masa):bat
pajura(stema):arms
paleta:blade
pajura(revers al unei medalii):reverse (side)
paliativ:palliative
pajura(in basme):griffin|<cap sau ~>pitch
and toss palicar:palikar
pal:pale, wan palid:pale, wan
paladin:paladin, knight errant palid:colourless, pale
paladiu:palladium paliditate:pallor, paleness, pallidness
palan:pulley tackle/block palier:level
palanchin:palanquin, palankeen palingeneza:palingenesis
palat:palace palinodie:palinode
palat:palate, roof of the mouth palisada:palisade, paling
palatal:palatal palisada:stockade
palataliza:to palatalize palisandru:Brazilian rosewood
palatalizat:palatalized palmares:prize/honours list, record
palatin:palatine palmat:palmate
palatin:Palatine palma:palm (of the hand)
palatinat:Palatinate palma(ca lovitura):slap (in the face)
palavrageala:chatter(ing) palma(de pamint):plot
palavragi:to chatter, to tattle, to jabber palma(de covoare):carpet beater
palavragi(nedeslusit):to babble, to twaddle palma(ca lovitura):box (on the ear)|<ca in
~>in full/detail, in all particulars|<ca in ~
palavragiu:talker, chatterer, gas bag
(struna)>like clockwork|<ca in ~ (de
palavragiu(birfitor):gossip, tattler loc)>not at all|<ca din ~>quickly, (as) quick
palavre:chatter, jabber as thought|<ca in ~ (neted)>even, plain|<ca
palavre(vorbe fara noima):twaddle in ~>straight onward|<(stie lectia ca in ~
palavre(nascociri, birfeala):tittle-tattle etc.)>at one's finge
palavre(vorbe goale):empty/idle talk palmer:micrometer gauge

759
palmeta:palmette pana(de gisca):quill
palmier:palm (tree) pana(condei, penita):pen
palmiform:palmiform pana:pen
palmiped:web-footed, palmiped pana(stil):style, manner of writing
palmiped:palmiped pana(ic):wedge
palmitic:<acid ~ chim.>palmitic acid pana:key
paloare:v. paliditate pana(ca organ de masina):cotter
palonier:rudder/swing bar pana(de masina):breakdown
palos:broadsword pana(de ciocan):hammer edge
palpa:to palpate|to feel pana(de ferastrau):tongue
palpabil:palpable, tangible pana:afterpiece (of a rudder)|<pana
palpabil:palpable sabiei>the flat of the sword|<categoria ~
palpabil(limpede):obvious, plain sport>feather weight|<a fi/a ramine in ~>to
breakdown|<a fi/a ramine in ~>to be
palpare:feeling
kaput|<a se umfla in pene>to be too big for
palpare:palpation one's boots
palpita(d. inima):to throb, to thrill pancarta:placard
palpita(a se infiora):to thrill pancreas:pancreas
palpita(d. cineva):to thrill, to palpitate pancreatic:pancreatic
palpita(a tremura):to tremble pandalii:tantrum(s), rage, fury, passion|<a-l
palpitant:thrilling, exciting apuca ~le>to go into one's tantrums, to get
palpitatie:palpitation, throb(bing) in a bate
paltin:sycamore maple pandantiv:pendant
palton:overcoat, greatcoat,top/warm coat pandantiv:pendentive
palton(de dama):coat pandecte:pandects
paludic:paludal pandispan:<~>a kind of a cake made of
paludism:(im)paludism, marsh meal, eggs and sugar
fever,malaria pandur:pandour, pandoor
palustru:swamp..., paludous|<friguri pandur:v. haiduc
palustre>malaria, swamp fever panegiric:encomium
pamflet:lampoon, pamphlet panegirist:panegyrist
pamfletar:pamphleteer, lampoonist panel:lumber-core plywood, blackboard
pampas:pampas paner(cos):basket
panaceu(si ~ universal):catholicon, panacea panglicar:juggler
panaceu(si ~ universal):cure-/heal-all, all- panglicar:fibster, fibber
heal panglica:ribbon
panachida:office for the dead, requiem panglica(de palarie):hatband
panama:Panama hat panglica:tapeworm (Taenia solium)
panama(escrocherie):(big scale) racket, panglica(pt. par):fillet|<a scoate panglici pe
bubble nas>to juggle, to cramp, to thump, to tell
panaritiu:whitlow, felon fibs
panas:plume, tuft panglicarie:swindle
pana(de pasare):feather panicard:alarmist
pana(tare, de la virful aripii):pen panicard:panic-monger, alarmist

760
panica:panic, scare panteism:pantheism
panica(frica, groaza):terror, horror|<a fi panteist:pantheistic(al)
cuprins de ~>to be panicstricken (d. panteist:pantheist
animale) to stampede panteon:pantheon
panicula:panicle pantera:panther (Felis pardus)
panifica:to turn/convert into bread pantof:shoe, pl. understandings
panificabil:bread...|<cereale ~e>bread pantof:trotter cases
grains
pantof(fara calcii):heelless shoe
panificatie:panification|<cereale de ~>bread
pantof(cu tocul inalt):hight-heeled shoe|<~
grains|<intreprindere de ~>(large) bakery
de casa>slipper|<~i cu cuie sport>spiked
panism:Pandeanism shoes, spikes|<~i de dans>pumps, dancing
panist:Pandean shoes|<a-si pune ~ii>to put on one's shoes
panonian:Pannonian pantofar:shoemaker
panoplie:panoply pantofarie:shoemaker's
panoptic(um):panopticon|waxworks pantofarie(ca magazin):boot shop
exhibition/show pantograf:pantograph
panorama:panorama|panorama, wide pantometru:pantometer
prospect|v. panoptic(um)
pantomim:pantomime (actor)
panoramic:panoramic|<luneta ~a
pantomima:dumb-show
artil.>panoramic sight
performance|pantomime, panto
panou:panel|<~ de onoare>panel/poster of
pap:shoemaker's paste
honour
papa:papa, dad(dy)
pansa(o rana):to dress
papagal:parrot|<a avea ~>to have the gift of
pansa(cai):to groom, to rub down
the gab
pansa:to be dressed etc.
papagaliceste:like a parrot, by heart/rote
pansament:dressing etc., v. pansa.
papainoage:v. picioroange
pansament(concret):dressing
papal:papal|<scaunul ~>the Holy See
pansea:pansy (Viola tricolor)
papalitate:papacy
panslavism:pan-Slavism
papaluga:lamp post
pantalon(lungi)(lungi):(pair of) trousers,
papaluga(sperietoare):(perfect) fright
pants
papaluga(stafie):ghost, phantom
pantalonglumet:belongings, inexpressibles
papanas:cheese pancake
pantalon(scurti):(pair of) breeches
papara:panada|thrashing, drubbing,
pantalon(scurti,largi):knickers,
hiding|jacketing
knickerbockers, slacks
papara(mustrare):dressing down|<a minca ~
pantalon:bifurcated pipe|<~i strimti>tight
(bataie)>to get a sound licking/drubbing|<a
trousers, tights|<~i albi>white trousers, sl.
minca ~ (mustrare)>to get a good dressing
ducks|<~i de golf>plus fours|<~i largi>wide
down
trousers, bags, (In Orient) bag trousers|<~i
pescaresti>(blue) jeans, pedal pushers|<a-si paparuda:ridiculously dressed woman
pune ~ii>to put on one's trousers|<a-si paparuna:horn(ed) poppy
ridica papaveracee:papaveraceous
pantalonasi:knickers, knickerbockers papaveracee:papaveraceae
panta:slope, gradient, incline papaverina:papaverine
panta:slope|<in ~ adj.>sloping, shelving papa:food

761
papa:grub, chow paracenteza:paracentesis
papa:pope paraclis(capela):chapel
papa-lapte:milksop, softy, molly-coddle paraclis(capela):bidding prayer
papetarie:stationery paracliser:sexton
papetarie(ca magazin):stationer's (shop) parada:parade, show, ostentation|<~
papilar:papillary aeriana>air display|<~ navala>naval
papila:papilla review|<~ sportiva>sport's parade|<de ~
adj.>all-on-the-surface...|<haine de ~>gala
papion:butterfly bow
dress, full-dress clothes|<a face ~ de...>to
papiota:spool of sewing silk make a show/parade of...
papiota(de hirtie):curl paper, papillote paradigma:paradigm
papirus:papyrus paradis:paradise
papistas:Catholic paradis:heaven
papitoi:dude, fop, dandy, masher paradiziac:paradisiac(al)
papricas:<~>fricassed veal highly seasoned paradox:paradox
with Hungarian pepper
paradoxal:paradoxical
paprica:Hungarian pepper, paprika|paprika
paradoxal:paradoxically
papuas:Papuan
parafa:to initial
papuc:slipper, mule, shoe
parafa(a sigila):to seal
papuc:shoe|<sub ~>henpecked,under the
parafa:initials (of one's name)|paraph,
thumb of one's wife|<sub ~>at one's beck
flourish
and call, under the cat's foot|<a da cuiva
~ii>too pack smb. off, to send smb. parafina:paraffin
packing|<a fi sub ~ul nevestei>to be pinned parafoc:brick arch
to one's wife's apron strings|<a fi sub ~ pe parafraza:to paraphrase
cineva>to get/tak parafraza:paraphrase
papugiu:shirker, skulk parafulger:lightning arrester
papura:club rush, mace reed, reree|cattail, paragat:long line (with baited hooks)
cat's tail, mace reed|black cap parageneza:paragenesis
papura(in Anglia si):bulrush (Typha paragina:heath
latifolia)|<Papura Voda>King Log/Stork
paragina(pirloaga):fallow land
par:even
paragina(pirloaga):layland
par:pole
paragina(ruina):ruin
par(ascutit):stake, picket
paragina(stare de parasire):derelictiar,
par(bita):club neglect, abandonment
par(craca):(thick) branch paragraf:paragraph, section (mark)
para:money, rhino, beans paralactic:parallactic
para:to parry, to ward off|<pina la o ~>to a paralaxa:parallax
penny|<a nu avea (nici o) ~>not to have a
paralel(cu):parallel (to/with)
bean, to be penniless|<a nu avea (nici o)
~>not to have a penny to bless oneself paralel(concomitent):simultaneous (with)
with|<a nu face nici doua ~le>it isn't worth paralel:in parallels|simultaneously, at the
a penny/farthing/rush same time|in a parallel direction|<a trage o
parabola:parable linie ~a cu alta>to draw a line parallel to
another
parabola:parabola
paralela:parallel
parabolic:parabolic(al)

762
paralela(comparatie):comparison parasutism:parachutism
paralela:parallel bars|<paralele parasutist:parachutist, parachute jumper
inegale>uneven parallel bars|<a face o ~ parasutist:paratrooper, parachuter
(intre)>to draw a parallel (between) parataxa:parataxis
paralelipiped:parallelepiped(on) paratific:paratyphoid
paralelism:parallelism paratifos:paratyphoid (fever)
paralelogram:parallelogram paratrasnet:lightning rod
paraleu:big lion paravan:(folding) screen
paraleu:brave/courageous man, hero|<a se paravan:screen
face leu ~>to fly into a rage/passion|<a se
paravint:wind protection device
face leu ~>to fret and fume
parazapada:snow fence
paralitic:paralityc
parazit:parasite, parasitical
paraliza:to paralyse, to palsy
parazit:parasite
paraliza:to paralyse, to render powerless|to
stun, to petrify,to immobilize parazit:pests of society
paraliza:to be stricken with paralysis parazit(implicind servilismul):toady, toad
eater, sycophant|<paraziti atmosferici
paralizant:paralysing
tel.>atmospherics, statics|<paraziti
paralizie:paralysis, pop. plasy industriali>man-made interference|<fara
paramagnetic:paramagnetic paraziti el.>static free
parament:face (of a wall) parazitar:parasitical
parametru:parameter paraziticid:parasiticide
paramilitar:paramilitary parazitism:parasitism
paranoia:paranoia parazitologie:parasitology
paranoic:paranoiac para:flame
paranteza(rotunda):parenthesis, round para:swage
bracket para(chin):torture, torment(s)
paranteza(dreapta):(square) bracket para:switch|<rosu ca para focului>red-hot,
paranteza:parenthesis, glowing red, red in the face
interlude,digression|<in ~>v. in parbriz:wind screen
paranteze|<in ~ fig.>by the way, by way of
parc:park
parenthesis|<in paranteze>in a parenthesis,
in brackets, between parentheses|<a parc(gradina):garden|enclosure
deschide o ~ mat.>to solve/remove the parc(de masini):car park, parking place
parentheses|<a deschide o ~ fig.>to make a parc(de vinatoare):park|<~ de avioane
digressi av.>flying stock|<~ de cultura si
parapet:parapet odihna>Park of Culture and Rest, recreation
parapet:bulwark park|<~ de distractii>Fun Fair|<~ de
masini-unelte>stock of machine tools in
paraplegie:paraplegia
operation|<~ de
parascinteie:spark arrester tractoare>fleet/park/number/stock of
parascovenie:v. nazbitie tractors|<~ de vagoane ferov.>ro
parasol:parasol parca:to park
parasol(umbrela):parasol parcaj:parking|<parcarea permisa>parking
parastas:requiem, office for the dead here|<loc de ~>parking lot, car
parasuta:to parachute park|<parcarea interzisa>no parking
parasuta:parachute parcare:v. parcaj

763
parca:(it) seems (that) parfum:perfume, sweet smell,
parca(de ~):as if/though|<~ are dreptate>he scent|fragrance
is right,I think I daresay he's right|<~ parfum(al vinului):bouquet
spuneai ca...>didn't you say that...?|<~ vrea parfum(de toaleta):perfume, scent
sa ploua>it looks like rain parfuma:to scent
parce:the Parcae/Fates parfuma:to use scent, too perfume oneself
parcela:to divide into lots/parcel (out) parfumat:scented, perfumed
parcela:(p)lot, parcel parfumat(d. aer etc.):balmy
parchet:parquet|prosecutor's office parfumerie:perfumery
parchet(lama de ~):parquetry fillet parfumerie(ca magazin):perfumer's shop
parchet:cutting area parhelie:parhelion
parcheta:to parquet paria(pe):to bet (cu ac.)
parchetar:parquet layer paria(cu ac.):to wager
parcurge(o regiune etc.):to cross, to travel paria(cu ac.):to lay (cu ac.)
through
paria:outcast|<pariez ca...>I'll bet that..., I
parcurge(o regiune etc.):to go/get over, to am (almost) sure that|<pariez ca...>I'll bet
traverse you a hundred that...
parcurge(o distanta):to cover|to examine paricid:parricide|murder of an ancestor
(curiously)|to run/cast one's eye over
paricid:parricide
parcurge(o lista):to look down
parietal:parietal
parcurge(documente):to scour, to go over
parisilabic:parisyllabic
parcurge(supercial):to skin (over)
paritate:parity
parcurge(documente):to run through
pariu:bet, wager|<~ austriac>cumulator|<~
parcurgere:crossing, etc. v. parcurge mutual>pari mutuel|<a face un ~>to
parcurs:distance covered make/lay a bet/wager
parcurs(drum):route, way parizer:kind of thick, rosy sausage|(made of
pardesiu(de ploaie):mackintosh, boiled minced meat)
waterproof, raincoat parizian:Parisian
pardesiu(gros):top coat, (light) overcoat parima:line, howser
pardesiu(demi):(autumn) overcoat parlagiu:slaughterman, butcher
pardon:pardon! excuse me! (I am) sorry! parlament:parliament
pardon(sa am iertare!):I beg your pardon! parlament:Congress
pardon(interogativ):I beg your pardon?|I parlamenta(cu):to parley(with), to hold a
didn't quite catch that parley
pardoseala:floor(ing)|<~ de beton>concrete parlamentar:parliamentary
floor|<~ de ciment>cement floor|<~ de parlamentar:bearer of a flag of
lemn>woodfloor|<~ de lut>mud floor truce|Member of Parliament, M.P.
pardosi:to floor parlamentar(in S.U.A.):Congressman
pardosi(a pava):to pave parlamentar:truce envoy|<sistem
parenchim:parenchyma ~>parliamentary system
parenteral:parenteral parlamentarism:parliamentary
parenteral:parenterally government|parliamentarism
pareza:paresis parloar:parlour, visiting room
parfeu:parfait parmac:v. balustru

764
parmaclic:v. balustrada din ceva>integrant part of smth., part and
parmezan:Parmesan (cheese) parcel of smth.|<~ sociala>share|<partile co
parnasian:Parnassian partener:partner
parnasian:member of the Parnassian school partenogeneza:parthenogenesis
parodia:to parody,to burlesque parterteatru:the pit
parodie:parody parter(primele rinduri):the stalls
parodie:travesty parter(spectatorii):audience(in the pit)
paroh:vicar parter:first floor|<la ~>down-stairs
parohial:parish..., parochial|<casa participa(la):to participate (in)
~a>vicarage, rectory participa(a lua parte):to take part (in)
parohie:parish participa( a fi prezent):to attend(cu ac.)
parol:upon my word (of honour)!|I give you participa(la un complot etc.):to take a hand
my word! (in)
parol(la carti):no bid! participa(la un complot etc.):to be a party
parola:password, watchword, (to)
parole|countersign participa:to sympathize, to condole|<a ~
parolist:a man of his word la>fig. to share smb.'s feelings etc.
paronim:paronym participant(la):participant (in)|participator
parotid:<glanda ~a (anat.)>parotid gland (in)
paroxism:paroxysm participare:participation etc. v. participa
paroxism(culme):climax participarecom.:share
paroxism:culminating point participatiecom.:share, interest
paroxistic:paroxysmal participial:participial
parsec:parsec participiu:participle|<~ prezent>present
participle|<~ trecut>past participle
parsiv:lousy
particular(deosebit):peculiar, characteristic
parsiv(mirsav):mean, dirty
particular(special):particular, special
partaj:partition
particular(neobisnuit):peculiar, uncommon,
parte:part, partition, share
unusual|private, personal, individual
parte(care revine cuiva):share, lot
particular:private person/individual|<in
parte(bucata):piece, fragment ~>privately, in particular,
parte(capitol):chapter, section particularly|<lectie ~a>private lesson|<a da
parte(regiune):region, part examen in ~>to take examinations without
parte(loc):place attending classes(regularly)
parte(directie):direction, quarter particularitat:peculiarity,
parte(latura):side characteristic(featur|<~ locala>local
peculiarity/feature|<~ nationala>national
parte(aspect):aspect peculiarity/feature
parte(sansa):chance particula:particle, atom
parte(soarta):fate, destiny particula:particle
parte(persoana sau grup implicat in:party partid:party|<~ comunist>Communist
parte:side|<in~>in part|<~ a leului>the Party|<~ de guvernamint>ruling
lion's share|<~ party|<activ de ~>the most active
componenta/constitutiva>constituent/comp members(of the Party
onent part component, constituent|<~ de organization)|<activist de ~>Party
vorbire gram.>part of speech|<~ integranta worker|<birou al organizatiei de ~>Party

765
bureau|<cabinet de ~>Party educational pas:(mountain) pass
centre|<carnet (de membru) de ~ pas(cheie):strait, gorge|<nu vedeai la doi
partida:game, match, contest pasi>it was (as) dark as midnight|<nu
partida(de sah):game, vedeai la doi pasi>it was(as) dark as
partida(casatorie):match midnic|<~ alergator mil.>double quick
step|<ca adv.>at the the double|<~
partida(ca persoana):parti,marriageable
cadentat>measured step|<~ cu ~>step by
person|<a face o ~ buna>to make a good
step, little by little|<un ~ gresit fig.
match|<a pierde partida>to come off a
loser|<X era o ~ buna>X was a good pasa:to pass|to pass, to hand
match/parti/catch pasabil:passable, tolerable, pretty good|so
partinic:Party...Party-minded, so
principled|full of Party principles pasabil:passably, tolerably, fairly
partinitate:Party membership|Party pasager:passenger
spirit,Party principle(s)|<~a filozofiei>Party pasaj:passage
spirit in philosophy pasaj(extras):excerpt
partitiv:partitive pasaj:passage
partitura:score pasaj(cu magazine):arcade
partizan:partisan,guerilla, pasaj:passage
partizan:adherentfollower pasaj(al pasarilor):passage|<~ de
partizan(sustinator):supporter|<detasament nivel>level crossing
de ~i>partisan/guerilla detachment|<razboi pasametru:passameter
de ~i>partisan/guerilla warfare pasarela:gangway, gang plank|<~ de
partial:partial,incomplete comanda mar.>captain's bridge
partial:part(ial)ly,in part pasa:pass
partialitate:v.partinire pasa(la jocul cu carti):round|<a fi in ~
parveni:to start/spring up buna>to be in luck|<a fi in ~ proasta>to be
parveni(d.stiri etc.):to arrive,to come in|<nu out of luck, to be in a sorry plight|<a fi in ~
mi-a ~t scrisoarea dumitale>your letter has proasta>to be in a tight corner
not reached me,|<nu mi-a ~t scrisoarea pasamite:as it were
dumitale>your letter has not come to pasamite(probabil):probably, likely
hand,|<nu mi-a ~t scrisoarea dumitale>I pasamite(se pare ca):it seems that...
have not received your letter|<a ~ sa...>to
pasare:bird
succeed in...(cu forme in-in
pasare(de curte):fowl
parvenit:parvenu, upstart,
mushroom|nouveau-riche, a man newly rich pasare:poultry|<~a cinepei ornit.>v.
cinepar|<~a musca ornit.>humming bird
parvenitism:upstartism, upstartness
(Trochillus palla)|<~a omatului
pas:step ornit.>snowfinch, snowbird (Fringilla
pas(mare):stride nivalis)|<~a paradisului ornit.>bird of
pas(mers):pace gait paradise, paradise bird (Paradisea
pas(zgomot de pasi)(zgomot de pasi):tread, apoda)|<~ calatoare>bird of passage|<~
footsteps cintato
pas(urma de ~):footprint, footstep pascal:Easter..., paschal
pas(de dans):step, pas pasca(la evrei):matzoth, matzos
pas(dimensiune)(dimensiune):distance paseist:past-ridden
pas(longitudinal, intre zimti etc.:pitch pasibil:~ de ...>liable to...|<~ de
pas:step, move pedeapsa>punishable

766
pasienta:patience pastrama:smoke-dried salt meat
pasienta:solitaire pastrama:pastrami|<a face ~ pe cineva
pasiflora:passion flower (Passiflora) fam.> to beat smb. to a jelly|<a pune la ~
pasiona:to fascinate|<a se ~ pentru>to fam.> to do for
become passionately fond of...|<a se ~ pasalic:pashalic, pashalik
pentru>to conceive a passion for..., to be pasaport:passport|<a da cuiva ~ul fam.> to
fired by...|<il pasioneaza sportul>he is send smb. packing|<(a-l da afara din slujba)
passionately fond of sport|<il pasioneaza fam.> to give smb. one's walking
sportul>he is very keen on sport orders/papers|<(a-l da afara din slujba)>to
pasional:love...,passional|<crima give smb. the sack/bird/boot
pasionala>love tragedy, crime due to pasa:bashaw
jealousy pasnic:peaceful, peaceable
pasionant:thrilling, captivating, pasnic(iubitor de pace):peace-loving
entrancing|fascinating pasnic(linistit):quiet
pasionat:passionate, impassioned, ardent pasnic:peacefully,quietly|<coexistenta
pasionat:enthusiast ~a>peaceful coexistence|<constructie
pasionat:fan|<~ pentru...>passionately fond ~a>peaceful construction|<intrecere
of..., doting on..., very keen on... ~a>peaceful competition/emulation|<munca
pasiune:passion|<cu ~>passionately|<fara ~a>peaceful labour|<reglementare (pe cale)
~>dispassionately ~a>peaceful settlement
pasiv:passive paste:to feed, to graze, to browse
pasiv:passively paste:to feed, to graze
pasiv:passive (voice) paste(a duce la pascut):to drive/take to
pasiv:liabilities, debts, passive|<diateza ~a pasture
gram.>passive voice paste(d. animale):to graze, to browse, to
pasivitate:passivity feed upon
paspoal:braid, piping paste(iarba):to crop
pasta:paste|<~ de dinti>tooth paste|<paste paste:to lie in wait for,to be in store|<nu stia
alimentare>(alimentary) pastes|<paste ce-l ~>he did not know what was in store
fainoase>flour paste ware, (Italian) pastes for him|<a ~ vint(ul) fam.>to gape at the
moon, to catch flies
pastel:pastel, crayon, coloured chalk
paste:v. pierde vara
pastel(ca desen):picture in pastel/crayon,
pastel pasti:Easter Easter day
pastel:(lyrical) descriptive poem pasti(mozaic):Passover, Pasch|holy bread
distributed in the chu|<din an in ~>once in a
pasteuriza:to Pasteurize, to sterilize
blue moon|<la pastele cailor fam.> on St.
pasteurizator:Pasteurizer Tib's Eve, when two Sundays come
pastila:lozenge, jujube, tablet together, when pigs fly
pastila:bearing disc pat:bedstead
pastisa:to imitate, to copy pat(la sah):stalemate
pastisa:pastiche, imitation pat(cu asternut):bed
pastisa:pasticcio pat:doss
pastor:pastor pat(saracacios):pallet
pastor(protestant):minister pat(de copil):cot,crib
pastoral:pastoral pat(pliant):folding bed
pastorala:pastoral (letter) pat(targa):stretcher

767
pat:litter pateu:pie|meat pie fish pie
pat(culcus):bed, couch patima:passion|v. partinire
pat:bed patina:to skate
pat(strat):bed, layer patina(d.roti):to skid, to slip
pat(de pusca):butt (stock) patinaj:skating|v. patinoar|<~ artistic>figure
pat(pt. flori):mulch|<~ cald agr.>hotbed, skating
seed bed, forcing bed/pit|<~ de patinator:skater
campanie>camp bed|<~ul conjugal>the patina:skate
marriage bed|<camera cu doua patina(strat):patina
~uri>double-bedded room|<tovaras de
patina:slide plate|<patine cu rotile>roller
~>bed fellow/mate|<tintuit la ~>bed-
skates
ridden|<a face ~ul>too make the bed|<a
parasi ~ul>to recover, to patinoar:skating rink
patalama:diploma patinor:skater
patalama(certificat):certificate patiserie:pastry,cakes
patarama:v. pataranie|<a sti patarama cuiva patiserie(ca magazin):pastrycook's shop,
fam.> to have got the hang of smb. cake shop
pata:spot patogen:pathogenic
pata(de cerneala):blot, blob patogenetic:pathogenetic
pata:spot, stain, blot patogenie:pathogenesis
pata(pe reputatia cuiva):blemish patologic:pathological
pata(rusinoasa):stigma|<pete solare patologic:pathologically
astr.>sun spots|<fara ~>spotless, stainless, patologie:pathology
immaculate|<(curat)>pure|<a scoate patos:pathos
petele>to take out/to remove stains patos(entuziasm):enthusiasm
patefon:gramophone|<~ patos(afectare):affected pathos, bombast
electric>automatic/electric gramophone patrafir:stole
patent(evident):obvious, (self-)evident, patriarh:patriarch
manifest
patriarhal:patriarchal
patent(d. lacate etc.):patent
patriarhat:patriarchate
patent:patent, licence
patriarhie:patriarchate
patenta:to license
patrician:patrician
patentat:licensed
patrician(cirnat):hot dog
patentat(brevetat):patent(ed)
patrie:(one's) native land sau
patenta:licence country|mother country, (one's)
patenta(certificat):certificate|<~ de sanatate fatherland|home, homeland, motherland
mar.>bill of health patrie(loc de nastere):birthplace
patera:patera patrie:home|<~ socialista>Socialist
patern:paternal, a father's... Motherland|<apararea ~i>defence of one's
patern:paternally motherland
paternitate:paternity, fatherhood patrimonial:patrimonial
paternitate(a unei carti etc.):authorship patrimoniu:patrimony, inheritance
patetic:pathetic, moving, touching patriot:patriot
patetic:pathetically patriotard:jingoistic, chauvinistic
patetism:pathos

768
patriotard:blatant patriot, pauza:pause, rest|<a face o ~>to pause, to
jingo(ist)|chauvinist make a pause/stop
patriotic:patriotic pava:to pave, to macadamize
patriotic:patriotically, like a patriot pavagiu:paver
patriotism:patriotism pavaj:paving
patristica:patristics pavaj(concret):pavement
patrita:punch pavana:pavan(e)
patron:employer pavat:paved, macadamized
patron(al unei intreprinderi):owner, chief, pavat:paving
head pavator:paver
patron(al unui hotel):proprietor pavaza:shield
patron(stapin):master, boss, governor pavea:paving block
patron(protector):patron, protector pavian:baboon (cynocephalus)
patron(sfint):patron saint pavilion:pavilion
patrona:to patronize, to protect|to chaperon, pavilion(chiosc de vara in gradina):summer
to sponsor house
patronaj:patronage pavilion(impodobit cu verdeata):arbour,
patronal:employers'... pergola
patronat:employers pavilion(de vinatoare):shooting lodge
patronimic:patronymic pavilion(de spital etc.):pavilion
patru:four pavilion(steag):colours, flag
patrula:to patrol pavilion:pavilion, auricle
patrulare:patrol(ling) pavoaz:flags (for dressing a ship)|<a ridica
patrulater:quadrilateral marele ~>to dress a ship over all
patrulateral:quadrilateral pavoaza:to deck with flags
patrula:patrol pavoaza(a impodobi):to decorate, to adorn
patrulea:the fourth pavoazare:decking etc. v. pavoaza
patruped:quadrupedal paza:guard, watch
patruped:quadruped paza(atentie):care, attention|<de ~>on the
patrusprezece:fourteen watch|<in paza...(cu gen.)>in the custody
of...|<paza buna trece primejdia rea>caution
patrusprezecelea:the fourteenth
is the parent of safety
patruzeci:forty
pazie:fascia board
patruzecilea:the fortieth
paznic:watch(man),guard
patvagon:luggage van/car
paznic(de inchisoare):turnkey
patachina:black alder, alder buckthorn|
Pacala:merry jester|<Pacala>wag (name of
drab, strumpet
such a charact. in Rumanian tales and
pauper:poor, pauper anecd.
pauperism:pauperism pacat:sin,trespass, transgression
pauperiza:to pauperize pacat(vina):guilt
paupertate:<act de ~>certificate obtained pacat(greseala):mistake, error
after the means test
pacat(nenorocire):misfortune, ill-luck
pauza:pause
pacat:that is a pity|<a-si face ~ e cu
pauza(la scoala):break, interval, cineva>to injure smb.|<~ de el>it is a pity
intermission

769
for him|<~ de moarte>deadly sin|<~ele forest/wood|<de ~ foioase>leaf-bearing
tineretilor>wild oats|<al ~elor> awfully, forest/wood|<~ de specii amestecate>mixed
dreadfully|<ce ~ !>what a pity!what a thing forest/wood|<de ~>wood..., forest...,
it is!|<ce ~ ca...>it is a pity that...,it is to be sylvan|<a cara lemne la ~>to carry coals to
regrett Newcastle
pacaleala:practical joke, hoax, lark padurean:wood..., forest...|living in a wood
pacaleala(farsa):farce|<a trage cuiva o ~>to sau forest
hoax smb., to play smb. a trick, to play a padurean:forest dweller, woodsman
practical jok padureanca:forest dweller
pacali:to hoax, to play smb. a trick|to play a paduret:wild|<mere ~e>crabs, crab/wood
practical joke upon apples|<pere ~e>wild pears
pacali(a insela): to take in, to diddle, to padurice:small wood, grove, thicket
hand paduros:wooded, woody
pacali:to be deceived, to make a mistake paduroselev.:sylvan|<tinut ~>woodland
pacalici:practical joker, pagin:heathen, pagan
pacalici(glumet):wag, joker|<~ul pagin:heathen, pagan
pacalit>the biter bit
pagin:wicked/cruel person
pacalit:v. pacaleala
paginatate:heathendom
pacani:to click, to rattle
paginesc:heathen(ish) pagan
pacatos:sinful
pagineste:heathenishly, after the manner of
pacatos(d. ginduri etc.):guilty, culpable
pagini:to paganize, to heathenize
pacatos(ticalos):mean, low
pagini:to heathenize
pacatos(rau):wicked
paginime:heathendom
pacatos(nenorocit):miserable, wretched
paginism:heathenism, paganism
pacatos(defectuos):faulty, imperfect,
pagubas:victim,loser|<a lasa pe cineva ~>to
defective
do/cause damage to smb. to harm smb.|<a
pacatos:sinner se lasa ~ de ceva>to give up smth
pacatosenie:misery, wretchedness pagubi:to lose
pacatui:to (commit a) sin pagubi:to harm, to injure to cause/do
pacurar(cioban):shepherd pagubitor:harmful, injurious
pacura:fuel/black/crude oil paharel:liqueur glass
pacurarita(ciobanita):shepherdess|shepherd' pai(exprimind aprobare):well, why
s wife
pai(asculta):I say (si) and (cum?) what!
padereanca:forest dweller
pai(exprimind ezitare):well|<~
paducel:harvest mite (Leptus autumnalis) atunci>(well) then|<~ bine>now then|<~
paduche:parasite, sponger, hanger-on|<~ de sigur ca da!>why, of course! could it be
lemn entom.>v. plosnita otherwise?|<~ sigur ca da!>I should think
paduchios:lousy so!|<~ de!>serve you right! that will
padurar:woodman, forester, forest guard teach/vulg. learn you
paduratic:wood..., forest... paianjen:grab|<pinza de ~>v. ~
paduratic(salbatic):wild, v. pAduros paienjenis:cobweb, spider's web
padure:wood(s) painjinel:lily spiderwort (Anthericum liliag
padure(mai mare, mai batrina):forest|<~ de paioasa:cereal
brazi>pinewood|<o ~ de catarge>a forest of paios:stalky
masts|<~ de conifere>coniferous pais:straw

770
paius:hair grass (Agrostis vulgaris) palmas:poor peasant(who owned no
palalaie:blaze glow draught
palamar:v. paracliser palmui:to slap smb. in the face
palamida:pelamid, short-finned tunny paltinis:sycamore-maple grove
(Sarda paltior:currant bush (Ribes petraeum)
palarie:hat, topper, sl. castor, tile roof pamatuf:feather broom,whisk,duster
palarie(de dama):(lady's) hat, bonnet pamatuf(pt. barbierit):shaving brush
palarie(de paie):straw hat pamatufbis.:aspergillum, sprinkler
palarie(panama):Panama hat pamint:earth
palarie(tare):pot hat, bowler pamint(uscat):land
palarie:billycock pamint(sol):soil
palarie(cu boruri inguste):narrow-brimmed pamint(teren):ground
hat, Hamburg hat pamintpamintul:the earth
palarie(de fetru):felt hat pamint(ca propietate):land
palarie(de fetru moale):squash hat pamint(mosie):estate
palarie(de ciuperca):cap, top pamint(regiune):region
palariemin.:safety cover|<a-si pune pamint(teritoriu):territory
palaria>to put on one's hat|<a-si pune pamint(tara):country
palaria pe-o ureche>to cook one's hat|<isi
pamint:earth
puse palaria pe-o ureche>he cocked his hat
upon his ear|<a-si scoate palaria>to take off pamint(lumea):the world|<~
one's hat|<a-si scoate palaria in fata aglomerat>agglomerated earth|<~
cuiva>to give smb. the h galben>loess|<~ moale>soft earth|<~
negru>black earth|<~ plastic>plastic
palarier:hatter
earth|<~ tare>hard earth|<~uri active>active
palavragi:v. palavragi earths|<~uri joase> lowlands|<~uri
pali(a lovi):to strike, to hit rare>rare earths|<de ~>earthen|<din ~ din
pali(a cuprinde):to overcome iarba verde>by hook or b
pali(a arde):to burn pamintean:earthly, terrestrial
pali(a se lovi) (de):to strike (against) pamintean(de bastina):native
pali(a se lovi) (de):to hit (against) pamintean:inhabitant/denizen of the
pali(a se lovi) (de):to strike one's head world|human being, earthling
(against) pamintean(bastinas):native
pali(a se vesteji):to wither pamintesc:earthly, terrestrial,
pali:to become/turn pale earth|<ramasite pamintesti>mortal remains
pali(d. surse luminoase):to grow dim pamintiu:sallow
palimar(funie):cable, thick rope pamintel:v. kiselgur, v. lutisor
palimar(parmaclic):rail, railing(s)|v. pridvor panusa:corn husk, husk (of maize)
palit(vestejit):withered panusa:corn husk
palit(de soare):scorched, burnt papa(a minca):to peck, to tuck in, to
palit(bronzat):sun-burnt dispatch
palit(bronzat):sun-burnt papa(a minca):to eat
palit(decolorat):washed-out papa(a irosi)(a irosi):to play ducks and
drakes with
palit(palid):pale
papa(a irosi)(a irosi):to squander, to waste
paliur:Christ's thorn (Paliurus aculeatus
papa(o avere):to run through

771
papa(a minca):to discuss parasire(neglijare):neglect, dereliction,
papa(a minca):to peck, to feed, to have a desolation|<in ~>abandoned, neglected
tuck in parasit:abandoned
papara:v. papara parasit(singuratic):lonely
papadie:hawkbit (Taraxacum officinale) parasit(izolat):isolated
papalau:ground/winter cherry parasit(nepopulat):depopulated
papaluda:whipporwill (Caprimulgus parasit(d. o gradina):neglected, weed-
europaeus grown, over-grown
papuris:reeds parcan(zagaz):dam
papusar:puppetteer, puppet man/master parcan(cadru):frame
papusar(cabotin):sorry player parea:to seem, to appear, to look
papusa(si fig. d. o fata etc.):doll parea:to seem, to appear|<a-i ~>to seem
papusa(marioneta)(marioneta):puppet, tool to..., to appear to..., to have an
papusa(de tutun):tobacco hand impression|<(a-si inchipui)>to imagine|<i-
mi pare bine ca...>I'm glad to/that...|<~ un
papusa(de sfoara):ball
copil>he looked a child|<vi s-ar putea ~
papusa(de ata):clew curios>it might seem strange to you, it
papusa:chrysalis, pupa|<teatru de might strike you as s
papusi>Punch and Judy show|<(de parelnic:imaginary|apparent
marionete)>puppet show/theatre
parelnic(nesigur):uncertain
papusoi:v. porumbiste
parere:opinion, (point of) view
par(si ca fir):hair
parere(convingere):conviction
par:nap|<~ aspru>stiff hair|<~ carunt>grey
parere(credinta):belief
hair|<~ de cal>horse hair|<~ de
capra>goat's hair|<~ de porc>bristles|<~ parere(idee):idea, notion, illusion, fancy|<a
rosu>red hair, carrots|<cit ~ in palma>not a avea o ~ buna despre cineva>to think
grain/with|<fara ~>hairless|<in ~>to a well/much of smb.|<~ de
man|<in doi ~>adj. ambiguous|<in doi peri bine>satisfaction,contentment|<~ de
(beat) adj.> three sheets rau>regret|<cu ~ de rau>to my etc.
regret|<(din pacate)>unfortunately|<dupa
parangina:spring grass (Anthroxanthum
~a...(cu gen.)>in the opinion of...|<dupa ~a
odora
generala>
paragini:to run wild, v. darapana
paresimireg.:Lent
paraginire:running wild
parinte:father
paraginit:run wild
parinte:parents
paraginit(d. o gradina):weed-grown,
parinte(stramosi):ancestors, forefathers
overgrown|v. darapanat|wild
parinte:father
parasi:to leave, to quit
parinte(intemeietor):founder
parasi(a abandona):to abandon
parinte:father
parasi(a se desparti de):to part with
parinte(preot):priest
parasi(a renunta la):to give up
parintesc:fatherly, paternal|<casa
parasi(un obicei etc.):to break off
parinteasca>native home, one's father's
parasi(a inceta):to cease house
parasi(a neglija):to neglect parinteste:paternally
parasire:leaving etc. v. parasi|abandonment paros:hairy, hirsute
parasire(singuratate):solitude paros(flocos):shaggy
parasire(izolare):isolation, reclusion

772
partas:participant, participator pastorie:pastoral condition|life
partas(complice):accomplice pastorie:pastoral office
partas(adept):adept, supporter pastorit:grazing
partas(la joc):partner pastorita:shepherdess|shepherd girl
partini:to be partial to, to favour|to fall pastra:to keep|to preserve
together by the ears pastraa tine):to hold
partinire:favouring, partiality, bias pastra(a respecta):to observe
partinire(pica):spite, acrimony, bitterness pastra(in memorie):to keep
partinitor:partial, bias(s)ed, unfair pastra(in memorie):to retain
parui:to seize each other by the hair pastra(a mentine):to keep (up)
paruiala:brawl, fray, tussle, scuffle pastra(a mentine):to maintain
pas(grija):care pastra(a mentine):to preserve
pas(necaz):trouble,sorrow pastra(a pazi):to guard
pas(durere):grief pastra:to be kept
pas(suferinta):suffering|<fara ~>careless pastra(a raminea):to remain
pasa:<a-i ~>to care|<a-i ~ de...(a se interesa pastra(d. cineva):to be well preserved
de)>to care for...|<(a tine cont de)>to pastrare:keeping|custody|<in ~a... (cu
mind|<nu-mi pasa o iota/citusi de putin>I gen)>in the custody of...
don't care a rap/straw/damn/button/brass
pastrator:preserving
farthing|<ce-ti pasa tie?>what is that to
you?|<ce-mi pasa mie?>what do I care? pastrator(econom):economical
pasat:coarsely ground maize sau millet pastrator(econom):thrifty
pasarar:bird catcher, fowler pastrator:keeper|preserver
pasarar(vinzator):bird seller, bird man pastrav:(common) trout
pasarar(crescator):bird fancier pastruga:stor sturgeon
pasaresc:<limba pasareasca fam.>gibberish, pastura:virgin/maiden wax
Double Dutch pasui:to grant smb. a delay
pasareste:<a vorbi ~>to talk gibberish, to pasuiala:delay|respite
jabber pasuire:delay|respite
pasaret:birds, fowls, feather pasi:to step
pasarica:birdie|<a avea (o) ~ la cap> to pasi(a merge):to walk
have a bee in one's bonnet/bats in the belfry pasi:to advance
pasarime:birds pasi(a se dezvolta):to develop
pasaruica:v. pasarica pasi(pragul):to cross|<a ~ in...>to step
pascut:grazing etc. v. paste in(to)...|<a ~ in...>to enter...|<a ~ in...>to
pascuta:(common) daisy (Bellis perennis) walk in (to)...|<a ~ pe calea...(cu gen.)>to
pastaie:pod embark upon the road/path of...|<a ~ pe
calea...(cu gen.)>to choose/follow the road
pastirnac:(common) parsnip
of...
pastor:shepherd
pasit:stepping
pastoresc:shepherd's...
pasit(mers):gait
pastori:to graze, to shepherd
pastita:yellow wood anemone
pastori:to shepherd
pasuna:v. paste
pastori:to be a shepherd
pasunat:v. pascut
pastori:to be a priest etc.
pasune:pasture|grazing (field)

773
pata:to blot patrunzator(d. frig):piercing
pataranie:predicament|trouble|adventure patrunzator(d. priviri):searching
patimas:passionate|impassioned patrunzator(d. priviri):piercing
patimas(inflacarat):ardent patrunzator(d. priviri):keen
patimas(inflacarat):fervent patrunzator(d. sunete):shrill
patimas:passionately|ardently|fervently patrunzator(d. sunete):harsh
patimi:to endure|to bear|to undergo patrunzator(d. sunete):strident
patimi:to suffer patrunzator(d. minte):astute
patimi(a fi chinuit):to be tortured/tormented patrunzator(d. minte):penetrating
patimire:suffering(s) patrunzator(d. minte):sharp
patimire(chin):torture patrunzator(d. minte):keen
patlagina:plantain|roadweed (Plantago) patrunzator(d. cineva):perspicacious
patlagea(rosie)(rosie):tomato patrunzator(d. cineva):acute
patlagea(~ vinata):eggplant patrunzator(d. cineva):shrewd
patrar:quarter|fourth patrunzator(d. cineva):discerning
patrar(al lunii):quarter patrunzator(miscator):touching
patrat:square|<cap ~>narrow-minded patrunzator(miscator):moving|<spirit
person|<metru ~>square metre|<radacina ~a ~>keenness of perception|<spirit ~>insight
mat.>square root patul(hambar):barn
patrime:fourth patul(pt. porumb):maize barn
patrime(sfert):quarter patul(pt. gaini):hen coop/house
patrime:crotchet patul(pat mic):little bed
patrisor:quad(rat) patura:blanket
patrunde:to penetrate patura(cuvertura):counterpane
patrunde:to pervade|to fill patura(de cal):horse cloth
patrunde(d. frig):to pierce patura(strat):layer
patrunde(a intelege):to grasp patura(strat):bed
patrunde(a intelege):to understand patura:section|<paturi largi ale
patrunde(a intelege):to perceive populatiei>various strata of society|<paturi
patrunde(a misca):to move largi ale populatiei>wide sections of the
patrunde(a misca):to touch|<a ~ in...>to population
penetrate/get into...|<(a strabate)>to patanie:accident|incident
cross...|<(a umple)>to fill...|<(a umple)>to patanie(intimplare):happening
pervade...|<(a ajunge in)>to reach...|<a ~ patanie(intimplare):occurrence
prin...>to go/pass/penetrate through...|<a se patanie(necaz):trouble
~ de...>to be imbued with...|<(d. cineva)>to
patanie(necaz):predicament
imbue one's mind with
patanie:adventures
patrundere:penetration
pati:to experience|to undergo|<a o ~> to be
patrundere:perspicacity
in for it|<a o ~>to be in a scrap|<a o ~>to
patrunjel:parsley|<~ de cimp>pimpernel get into hot water|<ce-ai ~t?> what's the
patruns(de):imbued (with)|pervaded matter with you?|<ce-ai ~t?>what's
(by)|saturated (with)|permeated (by) wrong?|<ce-ai ~t?>what's happened?|<daca
patruns:impressed (by) patesc ceva>in case anything sould happen
patruns(de):conscious (of) to me|<daca patesc

774
patit:experienced| who has been through the pe(spre):towards
mill pe(in):in
patit:experience|<din ~e>from experience pe(temporal):during
paun:peacock (Pavo cristatus)|<a se umfla pe(cit timp e):as long as it is
in pene ca un ~>to give oneself airs|<a se pe(cit timp e):as long as there is
umfla in pene ca un ~>to put on airs|<a se
pe(inspre):towards
umfla in pene ca un ~> to get on one's high
horse|<a se umfla in pene ca un ~>to put on pe(inspre):by
side pe(in fiecare zi):a day
paunita:peahen pe(impotriva):against
pazea:look out!|mind!|out of the way! pe(pentru):for
pazi:to guard|to watch over|to watch for pe(pentru):in exchange for
pazi(a astepta):to await pe(potrivit cu):in accordance with
pazi(a astepta):to wait for pe(cu):with
pazi(a urmari):to watch pe(intr-o limba oarecare):in
pazi(a apara):to defend pe(din cauza):for
pazi(a apara):to protect pe(din cauza):because
pazi(a pastra):to keep of|<~urma>afterwards|<~ viata>for life|<~
acolo>that way|<~ aici>this way|<~
pazi(a pastra):to preserve
alocuri>here and there|<~ aproape
pazi(a respecta):to observe de...>towards...|<~ atunci>at that time|<~
pazi(a-si vedea de):to mind atunci>then...|<~ cind...
pazi(a se ocupa de):to deal with (temporal)>while...|<(adversativ)>whereas..
pazi(a se ocupa de):to take care of .|<~ cit...>as (far as)...|<~ deasu
pazi:to take care/heed (of oneself)|to pebrina:pebrine
be/stand on/upon one's quard|to have a care peceneg:Petcheneg
pazi(a avea grija de sine):to take care of pecetar:seal engraver
oneself|<a se ~ de...>to beware of...|<a se ~ pecete:stamp|<a purta ~a...>to bear the
de...>to avoid...|<a se ~ de...>to keep stamp of...
oneself clear of...|<a se ~ de...>to quard pecetlui:to set/affix/attach a seal to
against...|<sa se pazeasca!>let him look to
pecetlui(a sigila):to seal
himself!|<pazeste-te sa nu cazi>take care
not to fall|<pazeste-te de el! pecetlui(a fixa):to fix
pazit:quarded pecetlui:to confirm
pazit:guarding|<~ de...>safe from... pecetlui(o alianta):to seal
pazitor:guardian... pechblenda:pitchblende|pechblende
pazitor:guardian|keeper pechinez:Pekin(g)ese|pug| peke
pazitor(al unei cladiri publice):caretaker pecingine:ringworm
pazitor(de inchisoare):warder|<inger pecinginos:herpetic
~>guardian angel pectina:pectin(e)
pe(spatial):on pectoral:pectoral
pe(cu verbe de miscare, si):upon peculiu:earnings of a convict
pe(de pe):from peculiu:peculium
pe(peste):over pecuniar:pecuniary|money...
pe(prin):through pedagog:teacher|educator
pe(spre):to pedagog(pedant):pedagogue|prepositor

775
pedagogic:pedagogic(al)|<institut pedichiura:chiropody
~>pedagogical institute|<practica pedichiurist:chiropodist
~a>teaching practice|<n>a pedicul:pedicle
pedagogie:pedagogy|pedagogics pediculat:pediculate
pedala:to pedal|to work a treadle pedicuta:wolf's claw
pedala:to insist|<a ~ asupra...>to pedigriu:pedigree
emphasize...
pedolog:p(a)edologist
pedala(de pian, bicicleta):pedal
pedologic:pedologic(al)
pedala(de tocila):treadle
pedologie:pedology, soil science|pedology
pedant:pedantic|priggish
pedometru:pedometer
pedant:pedantically
peduncul:peduncle
pedant:pedant|prig
pedunculat:pedunculate
pedanta:priss|prig|prude
Pegas:Pegasus
pedanterie:pedantry|pedantism
pegmatita:pegmatite
pedeapsa:punishment|penalty
pehlivan(sarlatan):quack,charlatan
pedeapsa(sanctiune):sanction
pehlivan(sarlatan):mountebank
pedeapsa(nenorocire):misfortune
pehlivan(mucalit):wag,joker
pedeapsa(napasta):calamity
pehlivan(poznas):practical joker
pedeapsa(ispitire):ordeal
pehlivanie:quackery,charlatanism
pedeapsa(necaz):trouble
peiorativ(d. sufixe etc.):pejorative
pedeapsa(necaz):predicament|<~ cu
peiorativ(d. sensuri
moartea>capital punishment|<~ cu
etc.):deprecating,deprec(i)atory
moartea>death penalty|<drept ~ pentru...>as
a punishment for...|<lovitura de ~ peiorativ(d.sensuri etc.):disparaging
sport>penalty kick/shot|<a da o ~ cuiva>to peiorativ:deprecatingly
inflict a punishment/penalty on smb.|<a peisagist:landscape
scapa de ~>to go unpunished/scatheless|<a peisagist:landscape painter/artist|paysagist
scapa peisagistic:landscape...
pedepsi:to punish peisagistica:landscape(painting)
pedepsi(o crima):to avenge peisaj:landscape,scenery
pedepsire:punishment|punishing pejma:musky sweet centaury
pedepsitor:punitive|inflicting|punishment pelada:alopecia, pelade
pederast:paederast|sodomite pelagic:pelagic, pelagian|<zona ~a>pelagic
pederastie:paederasty|sodomy zone
pedestras:infantryman pelagra:pellagra
pedestrime:infantry pelagros:pellagrous
pedestru:pedestrian|foot... pelagros:pellagrin
pedestru:hidebound pelargonie:v. muscata
pedestru(lumesc):worldly pelerin:pilgrim
pedestru(lumesc):earthly pelerinaj:pilgrimage
pedestru:pedestrian pelerina:pelerine,cape
pediatrie:p(a)ediatrics pelerina(manta):mantle
pediatru:p(a)ediatrist pelican:(common) pelican
pedicel:pedicle pelicula:film

776
pelicula(pielita):film, pellicle, thin skin penitenciar:prison, penitentiary
pelin:bitterness grief penitent:penitent, person doing penance
pelin(izvor de amaraciune):wormwood penitenta:penance
pelin(vin):wormwood wine penitenta(cainta):penitence, repentance
pelinarita:motherwort (Artemisia vulgaris) penita:nib,pen
peltea:fruit jelly penita:water milfoil (Myriophyllum)
peltea:long rigmarole pensa:forceps, clip
peltic:lisping pensa(la rochii):pleat
peltic:lisping person penseta:tweezers|nippers|pincers
pelticeala:lisp, lisping pronunciation pensie:pension|<~ alimentara>allowance
pelticie:lisp,lisping pronunciation for board, jur. alimony|<~ viagera>life
pelur:pelure annuity|<la ~>retired|<a iesi la ~>to be
pensioned off, to retire(upon a pension)|<a
peluza:lawn greensward
scoate la ~>to pension (off), to put on the
peluza:grounds, public enclosures retired list
pelvian:pelvic|<centura ~a>pelvic/hip pension:(private) boarding school
girdle
pensiona:to pension(off),|to put on the
penaj:feathering, plumage retired list
penal:penal, criminal|<cod pensiona:to be pensioned off|to retire (upon
~>criminal/penal code|<drept ~>criminal a pension)
law
pensionar:pensioner|inmate of a mental
penalitate:penalty hospital
penaliza:to penalize pensiune(localul):pension, boarding house
penalizare:penalization pensiune(localul):board and lodging
penar:pencil case/box pensula:brush
penat:pennate pentaedru:pentahedron
penati:Penates pentagon:pentagon
penblenda:v. pechblenda pentagonal:pentagonal
pendentiv:pendentive pentagrama:pentagram
pendinte:pending, undecided|<~ pentametru:pentameter
de...>dependent on...
pentateuh:the Pentateuch
pendul:pendulum
pentatlon:pentathlon
pendula:to swing, to oscillate
pentatonica:pentatonics
pendular:swinging, pendulous
penteleu:kind of cheese
pendula:grandfather's clock, timepiece
pentoda:three grid tube
penel:brush
pentru(cu scopul):for
penetrabil:penetrable
pentru(in vederea):with a view to with the
penetrabilitate:penetrability view of
penetrant(patrunzator):penetrating pentru(din cauza):for, because of
penetratie:penetration pentru(datorita):owing to
penibil:painful, clumsy, awkward pentru(in interesul):for
penicilina:penicillin pentru(in favoarea):in favour of
peninsular:peninsular pentru(in apararea):in defence of
peninsula:peninsula, half island/isle pentru(cu directia):for, bound for

777
pentru(cu privire la, fata de):for perceptibilitate:perceptibility
pentru(in legatura cu):in connection with perceptiv:perceptive
pentru(in schimbul):for, in exchange for, in perceptor:tax gatherer/collector
return for perceptie:revenue office|tax-gatherer's
pentru(de dragul):for, for the sake/love of off|<~ sensoriala psih.>sense perception
pentru(in locul):for, in the place of, instead perchezitie:search
of|<~ aceasta/aceea>therefore, that is perchezitie(domiciliara):house
why|<~ ca...>(in order) to..., (so) that...|<~ search|searching of a house
ca...>for...,because..., since..., as...|<~ perchezitiona:to search
ce...>why..., wherefore...|<~ moment>for
perciunat:with ringlets
the time being|<~ putin!>don't mention it!
not at all|<cit perciune:(side) ringlet, side
curl|cockcrew(in men's hairdress)
penultim:last but one
percuta:to percuss
penumbra:penumbra, half-light, semi-
darkness percuta(capsa):to strike
penurie:penury, scarcity percutant:percussive|<obuz ~>percussion-
fuse shell
pepenarie:melonfield
percutor(de tun):striker, hammer
pepene(pepene galben)(pepene
galben):melon (Cucumis melo) percutor(de mitraliera):firing pin
pepene(~ verde):water melon (Citrullus percutor(de pusca):needle
vulgaris)|<gras ca un ~> round like a barrel, percutie:percussion|<instrument de
pot-bellied|<gras ca un ~>(d. copii) ~>percussion instrument
chubby|<a-si iesi din pepeni> to fly/slip off perdaf:shave against the hair
the handle|<a-si iesi din pepeni>to get one's perdaf:dressing down|<a da/trage cuiva un
Irish/monkey up, to cut up rough/rusty|<a ~>to shave smb.|<a da/trage cuiva un ~> to
scoate pe cineva give smb. a (good) dressing down
pepenea:hare's foot (Trifolium arvense) perdea:curtain
pepiniera:nursery, seed bed perdea(de usa):portiere, door curtain
pepiniera:nursery perdea(val):veil, screen|v. saivan
pepit:quadrilled, checked perdea:without glossing over anything
pepita:nugget(of gold) perdea(necuviincios):improperly,
peplu:peplos, peplum indecorously|<~ de foc>curtain fire|<~
pepsic:pepsic fum>smoke screen|<~ forestiera de
pepsina:pepsin protectie>protective forest belt|<cu
~>curtained|<cu ~>veiled, discreet|<cu
peptona:peptone
perdele>curtained|<fara ~>curtainless|<fara
per:per ~>improper, indecorous
percepe:to perceive, to discern perdelui:to screen,to veil
percepe(a auzi):to hear, to catch perditie:perdition
percepe(impozite etc.):to collect, to gather pereche(d.numere etc.):even
percepe(impozite):to levy pereche:pair,couple
percepe:to be perceived pereche(de pasari):brace
percepere:perception etc. v. percepe pereche(de boi):yoke|one of a pair,match|<o
perceptibil:perceptible, discernible ~ de indragostiti>a pair of lovers|<o ~ de
perceptibil(cu urechea):audible ochelari>a pair of spectacles|<o ~ de
perceptibil(d. impozite):collectable pantofi>a pair of shoes|<o ~ de tineri

778
casatoriti>a newly-wedded/new-married perfectiona(a imbunatati):to improve
couple/pair|<perechi(-perechi)>by twos,two perfectiona:to be perfected sau improved|<a
and two,in pairs|<fara ~>match se ~ in...>to improve one's knowledge of...
peregrin:pilgrim perfectionare:perfecting,improvement
peregrin(calator):traveller perfectiune:perfection
peregrina:to go on a pilgrimage perfid:treacherous,perfidious
peregrina(a calatori):to travel (far and wide) perfid(d. un prieten etc.):false-hearted
peregrinare:wanderings,travelling(far and perfid(d. o promisiune etc.):FALSE
wid perfid:treacherously etc.
peremptoriu(evident):obvious,evident perfidie:treachery,perfidy,perfidiousness
peremptoriu(de perfidie(ca act):treacherous act
netagaduit):peremptory,unquestionable
perfora:to perforate,to bore(through)
peremptoriu(de netagaduit):undeniable
perfora(un bilet):to punch,to clip
peremptoriu(d. un
perfora:to be perforated/bored(through)
argument):unanswerable,decisive
perforant:perforating
peren:perennial|<ierburi ~e>perennial herbs
perforant(d. un glonte):penetrating
perenitate:perenniality
perforare:perforation,boring
perete:wall|<intre patru pereti>within four
walls|<intre cei patru pereti ai scolii>within perforator:driller,borer
the precincts of the school|<a se da cu capul perforator(de bilete):punch,clippers
de toti peretii>to be at one's wits' end|<a se perforator:perforator|rock drill,drilling
lovi cu capul de ~>to run one's head against machine
the wall|<a locui ~ in ~ cu...>to be perforator(ind. petrolului):casing perforator
pereu:stone packing perforatie:perforation
perfect:perfect,faultless,flawless performanta:(notable) feat,performance
perfect(ireprosabil):irreproachable perfuzie:perfusion
perfect(d. o opera de arta etc.):consummate pergament:parchment
perfect(total):total pergament(la carti):vellum|<hirtie
perfect(complet):thorough,downright ~>parchment paper
perfect(absolut):absolute pergamentos:parchment-like
perfect:perfect pergola:pergola
perfect:perfectly etc.|all right! that's capital/ perhidrol:perhydrol,(hydrogen) peroxide
fine! peria:to brush
perfect:perfect|<~ul compus>Compound peria: to toady,to curry favour with
Perfect|<(in limba engleza)>Present peria:to brush one's clothes sau hair
Perfect|<~ul simplu>Simple Perfect|<(in
limba engleza)>Past (Tense) periant:perianth
perfecta:to conclude periat:brushing etc. v. peria
perfectare:concluding pericard:pericardium
perfectibil:perfectible,improvable pericardita:pericarditis
perfectibilitate:perfectibility pericarp:pericarp,seed vessel
perfectiv:perfective periclita:to endanger,to jeopardise|to
imperil,to put in peril/danger
perfectie:perfection|<la ~>to perfection|<la
~>perfectly pericol:danger,peril,jeopardy
perfectiona:to perfect pericol(risc):risk|<~ de moarte>danger of
death|<cu ~ul vietii>at the risk of one's

779
life|<a infrunta ~ul>to face the danger|<a fi perioada:period|<perioada dintre cele doua
in ~>to be in danger razboaie mondiale>the inter-war period
periculos:dangerous,perilous,hazardous period:period(s),courses,menses,monthlie
periculos(riscant):risky periodic:periodical,recurring at regular i
periculos:dangerously|<om ~>rough periodic:periodic
customer periodic:periodically
peridot:peridot periodic:periodical
perie:brush|<~ de cap>hair brush|<~ de magazine,journal|<fenomen ~>recurrent
dinti>tooth brush|<~ de ghete>shoe phenomenon|<fractie ~a mat.>recurring
brush|<~ de haine>clothes brush|<~ de decimal|<publicatie ~a>periodical
unghii>nail brush|<a curata cu peria>to publication|<sistemul ~ al elementelor
brush chim.>the periodic system
perier:brush maker periodicitate:periodicity
perier(vinzator):brush seller periodiza:to divide into periods
periferic(d. un tinut etc.):outlying periodizare:division into periods
periferic:peripherical,external periost:periosteum
periferie:outskirts(of a town),purlieu periostita:periostitis
periferie:periphery|<la periferia peripatetic:peripatetic
Londrei>around London|<la ~>on the peripatetism:peripateticism
outskirtsin the suburbs/purlieus peripetie:mishap,adventure,episode
perifrastic:expressed by a circumlocution periplu:periplus
perifraza:periphrasis,circumlocution perisabil:perishable|<marfuri ~e>perishable
perigeu:perigee goods,perishables
periheliu:perihelion periscop:periscope
perima:to be/become out-of-date/obsolete peristil:peristyle
perima:to lapse,to become out-of-date perisoare:quenelles,(force-meat) balls
perimat:out-of- perisor:enchanter's
date,obsolete,superseded|superannuated,out nightshade(Circaea)|wintergreen (Pirola)
worn peritoneu:peritoneum
perimat:barred by limitation peritonita:peritonitis
perimetru:perimeter,periphery periuta: toady,lickspittle,toad-
perinda:to succeed each other eater|sycophant
perinda(aproape):to follow close upon the perlat:pearled,adorned with
other pearls|pearly,resembling pearls
perinda(a trece):to pass perlata:<greva ~a>ca'canny strike
perindare:succession perla(in diferite sensuri):pearl
perindare(trecere):passing perla:gem
perineu:perineum permanent:permanent
perinita:name of a lively Rumanian folk da permanent(d. o armata)(un comitet
perioada:period (of time) etc.):standing
perioada:period,cycle permanent(d. pace etc.):abiding
perioada(epoca):age permanent:permanently
perioada(era):era permanent:perm(anent wave)
perioada(timp):time permanent(legitimatie):pass,card|<a-si face
un ~>to get a perm (made)

780
permanentiza:to perpetuate perpetua:to perpetuate
permanenta:permanence perpetua:to endure,to become established
permanenta(concret):office etc. perpetuare:perpetuance
permanenta(concret):permanently open to perpetuu:perpetual,everlasting,endless
the public perpetuu:perpetually
permanenta(concret):permanent service|<de perpetuum:<~ mobile>perpetuum mobile
~>as (permanent) duty|<in ~>permanently perplex:perplexed,puzzled
permeabil:permeable,pervious perplexitate:perplexity
permeabilitate:permeability,perviousness persan:Persian
permian:Permian persecuta:to persecute,to victimize
permis:allowed,permitted persecutie:persecution,victimization
permis:permit,authorisation,licence|<~ de persevera:to persevere
conducere auto>driving licence|<~ de
perseverent:persevering,dogged
portarma>gun licence|<~ de
vinatoare>shooting licence perseverent:perseveringly
permisie:leave of absence perseverenta:perseverance|<cu
~>perseveringly
permisiune:leave,permission
persiana:Venetian shutter
permite:to allow
persiana:persiennes
permite(in sens activ):to permit|<a-si ~
sa...>to venture to...,to make bold to...,to persifla:to banter,to rally
make so bold as to|<a-si ~ sa...>to take the persiflare:bantering,rallying
liberty of...|<a-si ~ sa...>(cu forme IN - persiflare(ca act):banter
ing)|<nu-mi pot ~ acest lux>I can't afford persista(in):to persist(in)|to persist,to
this luxury continue(its course
permuta:to transfer persistent:persistent,enduring,lasting
permutare:permutation persistenta:persistence,persistency
permutare:permutation persoana:individual,person
perna:pillow persoana:person|<~ fizica>natural
perna(de divan,la pisica,masina,etc:cushion person|<~
perna(cu aer):air cushion|<a pune capul pe juridica>legaljuristic/artificial/conventional
~>to lay/rest the head on a pillow person|<in ~>in person,personally
pernicios:pernicious,hurtful,injurious|unwh personaj:personage,character
olesome personaj(intr-o piesa
peron:platform etc.):character,personage
peroneu:fibula,splint bone personaj:dramatis personae
perora:to hold forth,to speechify personal:personal
peroratie:peroration personal(individual):individual,one-man...
peroxid:peroxide personal(particular):private
perpeleala:fret(ting),worry(ing) personal:personally etc.
perpeli:to fry personal:personnel,staff
perpeli:to torture,to torment personal:passenger/slow train|<tren ~>v. ~
perpeli:to worry,to fret( one's gizzard) III.|<~ de serviciu>(staff of) attendants
perpendicular:perpendicular personalism:subjectivism,personalism
perpendicular:perpendicularly personalism:personalism
perpendiculara:perpendicular

781
personalitate:personality,person of pescar:fisher(man)
consequence|<cultul personalitatii>the cult pescar:(sea-)gull,(sea-)mew (Larus)
of personality,personality cult|<a face pescaresc:fisherman's...,fishing...|<vas
personalitati>to indulge in personalities ~>fishing boat/vessel
personifica:to personify pescareste:like a fisher(man)
personifica(a intruchipa):to impersonate pescarie(pescuit):fishing
personificare:personification,impersonation pescarie(ca negot):fish trade
perspectiva:perspective pescarie(piata de peste):fish market
perspectiva(priveliste):view,sight,vista pescarie(produse):fish
perspectiva:prospect,outlook,expectation|<p pescarie(cherhana):fishery
lan de ~>longterm plan|<a avea ceva in
pescarime:fish
~>to have smth. in view/prospect
pescarit:fishingfish trade
perspicace:perspicacious,shrewd
pescarita:V. pescAruS
perspicacitate:perspicacity,insight,acumen|a
long head pescarus:common tern(Sterna hirundo)
persuada:to persuade pescarus(~
albastru):alcedo,kingfisher(Alcedo
persuasiune:persuasion
ispida)|v. pescar
persuasiv:persuasive
pescui:to fish
pertracta:to debate,to discuss
pescui(cu undita):to angle
pertractare:debating,discussion
pescui(balene):to whale
perturba:to perturb,to disturb
pescui:to fish for|<a ~ in apa tulbure>to fish
perturbare:perturbation in troubled waters|<a ~ cu undita>to
perturbatie:perturbation,disturbance|<pertur angle|<a ~ balene>to hunt|<a ~ pastravi>to
batii atmosferice tel.>atmospherics catch|<a ~ perle>to dive for
peruca:wig,peruke pescuit:fishing etc. v. a pescui|fish trade
peruca(in sec. 18):periwig pesemne:probably,as it
peruchier:wig maker seems,seemingly|possibly
peruvian:Peruvian pesimism:pessimism
peruzea:turquoise pesimist:pessimistic
pervaz(de usa,fereastra):jamb,cant,cheek pesimist:pessimist
pervaz(de usa:doorcase pesmet:(dried) crust
pervaz(de fereastra):sash,window,frame pesmet(din miez de piine):pulled bread
pervaz(la un lambriu):ogee pesmet(dulce):rusk
pervers:perverse,depraved pesmet(biscuit):biscuit
pervers(d. gust):vicious,depraved pesmet(pt. snitel):bread crumbs
pervers:perversely pesta:plague|<~ bovina>cattle plague
perversitate:perversity,perverse(ness) peste:over
perversiune:perversity peste(de-a curmezisul):across
perverti:to pervert,to corrupt peste(de jur imprejurul):all over
perverti:to become perverted/corrupted|to peste(pe tot cuprinsul):throughout
grow vicious peste(deasupra,pe verticala):above
pervertire:perverting peste(dupa):after,in
pervertit:perverted,corrup(ed),vicious peste(in cursul):during
pescaj:draught

782
peste(modal):over,above,beyond|<~ petrece(a se veseli):to make merry,to make
masura>beyond measure|<~ good cheer
tot>everywhere|<de ~ tot>from all sides,on petrece(a sta):to stay to remain
all hands petrece(a locui):to live
pesticid:pesticide,pest-killer petrece(a se sfirsi):to end
pestilent:pestilent petrece(timpul etc.):to spend,to pass
pestilential:pestilential petrece(a cheltui):to spend
pestrit:motley,variegated petrece(a insoti):to accompany
pestrit(in mai multe culori):parti-coloured petrece(la plecare):to see off
pestrit(d. culori):motley,gay petrece(a indura):to undergo,to sustain,to
pestrit:mixed,motley suffer
pes:<intr-un ~>on one petrece(a indura):to meet with
sideaslant,aslope,slantwise petrece(a face sa treaca prin):to run through
pesin:in cash,in ready money|<bani petrece(cu ochii):to follow with one's eyes
~>ready money,hard cash
petrece(a urmari):to watch
pestesi col.:fish
petrece(a se intimpla):to happen,to occur
pestepl. Pestii astr.:Pisces the Fishes
petrece(a avea loc):to take place
pestefig. arg.:fancy-man,mackerel|<~ cu
petrece(a se sfirsi):to come to an
spada iht.>swordfish(Xiphias glaudius)|<~
end|<niciodata n-am petrecut atit de bine> I
de apa dulce>fresh-water fish|<~ de
have had the time of my life|<a-si
mare>salt-water fish|<~ de mare>iht. v.
~...(timpul)>to pass away...|<a-si ~...
calcan|<~ de padure bot.>v. hamei|<~
vacanta>to spend...|<a ~ ata prin gaura
ferastrau iht.>sawfish(Pristis pectinatus)|<~
acului>to thread a needle|<isi petrecu bratul
lup iht.>v. avat|<~ porcesc iht.>v.
pe dupa/in jurul...(cu gen.)>he splippe
pestera:cave,cavern,grotto
petrecere:feast
petala:petal
petrecere(chef): spree,blow-out,jollification
petarda:petard
petrecere(distractie):marry-
petic:rag,shred making,amusement,diversion
petic(de cirpit o haina):patch|<~ de petrecere(distractie):entertainment
hirtie>scrap of paper|<~ de
petrecere(serata):party,at-home
pamint>plot/patch of land|<a-si da in ~> to
give oneself away petrel:petrel(Larus canus)
peticarie:rags,shreds petrifica:to petrify
petici:to patch petrifica:to turn into stone,to petrify
peticit:patched petrificare:petrification,petrifaction|fossiliza
tion
petit:8Tpoint,brevier
petrificat:petrified
petitie:petition
petrificat:petrified,paralysed(with
petitiona:to petition
fear)|transfixed(with admiration)
petitionar:petitioner
petrochimie:petrochemistry
petrecanie: spree,blow-out|<a-i face cuiva
petrograf:petrographer
de ~> to do smb. for
petrografie:petrography
petrecaret:v. chefliu
petrol:petroleum,(mineral)oil|<~
petrece(a se distra):to amuse/enjoy oneself
lampant>kerosene,lamp oil
petrece(bine):to have a good/delightful
petrolier:mineral oil...
petrece(bine):to lovely time (of it)
petrolier:tanker,tank ship/steamer,oiler

783
petrolifer:petroliferous,oil- constructie>building face stone|<~ de
bearing|<regiune-schela ~a,bazin/cimp hotar>landmark|<~
~>oil fields piata:market(place)
petrolist:oil-industry worker|oil magnate piata:market
petunie:petunia(Petunia) piata(loc public):square
peti:to ask in marriageto woo piata(rotunda cu artere radiale):circus|<~ de
petiol:petiole,leaf stalk desfacere ec.>commodity market|<la pretul
petiolat:petiolate(d) pietii>at the market price|<pe ~>in the
petit:asking in marriage,wooing market,at market|<a se duce la ~>to go to
market,to go marketing|<a pune/arunca pe
petitor:match maker
~>to market
pezevenchi(escroc):cheat,swindler
piateta:small square
pezevenchi(ticalos):rascal,knave
piaza:<~ rea>ill omen|<~ rea (mai ales
pezevenchiglumet:rogue amer.)>hoodoo|<de ~ rea>ominous,of ill
pezevenchi:pander,pimp omen
pfund(in diferite sensuri):pound pic(picatura):drop,dripping
phii(exprimind mirare):oh(my)! pic:peak
phii(exprimind dispret):pooh! pic(farima):bit,grain|<~ cu ~>little by
phii(exprimind durere,bucurie):oh!ah! little|<fara ~ de...>not a whit/jot...,without
pian:piano any...|<nici un ~> not a bit,not an
pian:box of dominoespiano-forte ounce|<(de loc)>not at all|<(citusi de
putin)>not in the least|<un ~>just a
pian(cu coada):grand piano bit,(just) a little
pian(de concert):concert grand|<a cinta la pica(a cadea):to fall (down)
~>to play the piano
pica(a se scurge):to drip
pianina:cabinet/upright piano
pica(a sosi):to come (unexpectedly)
pianissimo:pianissimo
pica(a sosi):to turn up
pianist:pianist,piano player
pica(la examen):to fail (in one's
piano:piano,softly examination)
pianola:pianola pica(la examen):to be plucked/ploughed
piastru:piastre pica(la examen):to plough,to flunk,to spin
piatra:stone pica(a murdari):to (be)spot
piatra:v. meteorit picasa-l pici cu ceara/luminarea:to not for
piatra(pe dinti):tartar,scale the world|<a ~ de oboseala>to be ready to
piatra(de vin):tartar drop
piatra(de caldare):scale,incrustation picador:picador
piatra(la picaj:dive,diving,swooping|<bombardament
rinichi):stone,gravel,calculus,concretion in ~ av.>dive bombarding|<a bombarda in ~
piatra(la vezica biliara):gallstone av.>to dive-bomb.
piatra(grindina):hail picant(d. sos etc.):piquant,pungent
piatra:weight|<piatra din casa>smb.'s picant(savuros):savoury
marriageable daughter|<piatra picant:piquant,racy,snappy
filozofala>the philosopher's stone|<~ picant(atragator):attractive
acra>alum|<~ bruta>rubble/free stone|<~ pica:pique,ill feeling
cioplita>ashlar,scabbled stone|<~
comemorativa>memorial stone|<~ de pica(la jocul de carti):spades
pica(ciuda):spite

784
pica(dusmanie):enmity,acrimony|<dama de picon:picking drill
~>the queen of spades|<a avea ~ pe picoteala:doze,drowse
cineva>to have a grudge against smb.|<a picoti:to doze,to drowse
avea ~ pe cineva>to bear/owe smb. a
picoti(sezind):to nod
grudge,to have a down on smb.
picric:picric|<acid ~>picric acid
picator:pipette
picromigdala:bitter almond
picatura:drop
pics:v. pix
picatura:drops|<~ cu ~>drop by drop|<~ cu
~>little by little|<o ~ in mare>a pill to cure picta:to paint,to depict,|to represent(in
an earthquake|<printre picaturi>now and colours),
then,from time to time|<(in timpul liber)>in picta:to describe,to depict,to portray|to
one's spare time|<a semana ca doua picaturi portray
de apa>to be as like as two peas pictografie:pictography
picatele:spots|<cu ~>spotted pictor:painter,artist|<~ decorator
picherdrumuri:overseer teatru>scene painter,stage designer|<~ de
pichet(tarus):stake,post firme>sign painter
pichet(joc de carti):piquet pictorita:painter,woman artist
pichet:pique|<~ de greva>(strike) picket|<a pictural:pictorial
face/organiza ~>to picket pictural:pictorially
picheta:to stake/mark out pictura:painting
pici:urchin pictura(concret):painting,picture|<~ in
pici(baietas):boy,kid(dy) ulei>oil painting|<~ murala>mural painting
picior:leg piculina:piccolo (flute)
picior(laba ~ului):foot picup:pick-up (truck)
picior:pegs,pins,props,stumps,trotters picur:v. picatura
picior(de masa etc.):leg,foot picur(picurare):dripping
picior(de compas):branch picur:chimes
picior(de munte etc.):foot picura:pleura
picior:foot,end,pillar,leg,body picura:to drip,to dribble,to drop,|to fall(in
drops)
picior(baza):base,foot,toe
picura:to (re)sound,to vibrate
picior:foot|<cu picioarele
goale>barefooted|<a se scula in picioare>to picura:to pour out drop by drop|<a ~ de
stand up|<i se taiara picioarele fig.>his somn>to doze,to drowse|<incepu sa
heart sank|<~ de lemn>wooden leg|<~ peste picure>drops of rain began to fall
~>with crossed legs,cross-legged|<cu doua pidosnic:odd,queer
picioare>two-footed,biped|<cu patru pidosnic:honey-wort(Cerinthe minor)
picioare>four-footed,quadruped|<cu piedestal:pedestal,base,plinth
picioroange(picioare)(picioare):drumsticks, piedica:obstacle,impediment,hindrance
broomsticks piedica(greutate):difficulty
picioroange:Gruidae piedica(pt. cai):hobble,horse,lock
picni:to hit piedica(frina):brake
picni(a cuprinde,a apuca):to seize piedica:stop,stopping device
picni:to sting piedica(la arma):sear
picnic:picnic piedica:detent
picol(o):(cigarette) boy,young waiter

785
piedica(cu piciorul):trip|<a pune cuiva o pieptar(vesta):vest
~>to trip smb. up|<a pune piedici cuiva>to pieptar(de camasa):shirtfront
put difficulties/obstacles in smb.'s way|<a pieptar:breast-plate
pune piedici cuiva>to hinder smb.
pieptana(parul):to comb
piedicuta:wolf's claw(Lycopodium
pieptana(a daraci):to card
clavatum)
pieptana(inul si cinepa):to hackle,to hatchel
pieire:destruction
pieptana:to finish,to trim up,to polish
pieire(moarte):death
pieptana(stilul):to smooth (out)
pieire(prabusire):fall,downfall
pieptana(a bate):to pommel
pielar(tabacar):currier,tanner,leather,dresser
|leather seller/merchant pieptana:to comb one's hair
pielarie:skins,leather goods pieptanar:comb maker
pielarie(atelier de tabacit):skin-dressing pieptanarita:dog's-tail grass(Cynosurus
shop crista
pielarie(negot):leather trade pieptanat:combing etc. v. pieptAna|hair-do
pielcea:skin of a young lamb. pieptanatura:hair-do
piele:skin pieptanatura(la barbati):haircut
piele(de animale mari,si):hide pieptanatura(la femei):coiffure
piele(lepadata de sarpe):slough pieptene:comb
piele(material):leather|<~ argasita>dressed pieptene(des):tooth comb
leather|<~ cruda>undressed skin/leather|<~ pieptene:comb
de bovine>cow hide,cow skin|<~ de pieptis(d. munti etc.):abrupt,steep
drac>moleskin|<~ de lac>varnished pieptis(d. o lupta etc.):hand-to-hand...
leaather|<~ de porc>pig skin|<~ glase>kid pieptis:abruptly
(skin)|<~ netabacita>skin|<~ pentru
curelarie>line leather|<~ pentru pieptis:openly,frankly
harnasament>s pieptis(cu indrazneala):boldly
pielita:pellicle,film,thin skin pieptis(a lupta):hand to hand
pielita(a fructelor):peel pieptos:broad-chested
pielita:tunicle pieptos(d. femei):high-bosomed,full-
pielita(pe lichide):film breasted
piept:breast pierde:to lose
piept(cosul ~ului):chest pierde(trenul etc.):to miss
piept(bust):bosom,bust pierde(terenul):to have/feel the ground
slipping
piept(sini):breast,bosom
pierde(o potcoava):to throw,to cast
piept(al imbracamintii):breast piece
pierde(timpul):to waste
piept(de vitel,gisca):breast
pierde(a fi lipsit de):to be deprived of
piept(de vita):brisket(beef),shaking piece
pierde(a distruge):to destroy,to ruin,
piept(de deal etc.):slope|<durere de/in
~>pain in the chest|<cu ~ul gol si fig.>bare- pierde(a distruge):to be the death of
bosomed|<a da ~ cu...>to face...|<a da ~ pierde:to be lost
cu...(a intilni)>to meet...to encounter|<a da pierde(a disparea):to disappear,to vanish
~ unui copil>to give a baby the breastto pierde(a nu lasa nici o urma):to leave no
suckle a babe|<a-si sparge ~ul>to shout trace behind
oneself hoarse|<a plinge la pierde(a fi uitat):to be forgotten
pieptar:sleeveless fur coat

786
pierde(in multime):to be lost piesa(de teatru):play
pierde(a se rataci):to lose one's way,to get piesa(la sah):chessman,piece
lost piesa(moneda):coin|<~ de concert
pierde:to lose one's head/one's presence|to muz.>concert stuck|<~ de muzeu>rarity|<~
be all abroad de rezerva>spare part|<~ de
pierde:to lose|<nu ~ nimic prin asta>he rezistenta>principal/substantial dish,piece
loses nothing by it|<n-ai pierdut de resistance|<~ de rezistenta>piece de
nimic>you've missed nothing|<a nu ~ din resistance,principal feature|<~ de
vedere ca...>not to lose sight of the fact schimb>spare part|<~ in reluare>a
that...|<a nu ~ din vedere ca...>to bear in revival|<~ justifica
mind that... pieseta:short play
pierde-vara:idler,dawdler,lazybones pietate:piety,godliness
pierdere:loss pietate:affectionate devotion
pierdere(paguba):damage pietin:foot rot
pierdere(de vieti)(de vieti):casualties,losses pietism:pietism
pierdere(infringere):defeat|<in ~>to the pieton:pedestrian|<un ~ distrat>a jaywalker
bad|<cine e in ~?>who is the loser? pietrar:stone cutter,stone mason
pierdut(in diferite sensuri):lost pietrar:v. pietrosel
pierdut(mort):dead pietrarie(cariera):quarry
pierdut(irosit):wasted pietrarie:stones
pierdut(vag):vague pietrarie(meserie):stonecutter's trade
pierdut(distrat):absent-minded|<~ in pietris:broken stones,gravel
ginduri/visare>wrapped up in thought pietrisdrumuri:road metal
pieri:to perish pietroaica:v. pietrosel
pieri(a muri):to die pietroi:v. bolovan
pieri(a disparea):to disappear,to vanish pietros:full of stones,stony
pierit(mort):dead pietros(d. o plaja):flinty,pebbly,shingly
pierit(slab):thin pietros:(as)hard as stone,stone-
pierit(palid):pale hard|<cireasa pietroasa bot.>white-heart
pierit(abatut):downcast|<cel ~ pop.>v. cherry,bigaroon
sifilis pietrosel:mud fish(Umbra)
pieritor:perishable,transitory,frail pietrui(a pava):to pave
pieritura:weakly/starving/sickly animal pietrui(cu pietris):to metal
piersic:peach tree (Prunus persica) pietruit:paved,metalled
piersica:peach piezis:slanting,skew,oblique,aslant
pierzanie(pierdere):loss piezis(strimb):wry
pierzanie(perditie):perdition piezis(d. pamint):steep,abrupt
pierzanie(ruina):undoing piezis(d. ochi):squint(ing)
pierzare:v. pieire piezis(d. privire):scowling,look,sidelong
piesa(bucata):piece glance
piesa(specimen):specimen piezis:indirect
piesa(exemplar):copy piezis:aslant,obliquely,slantwise
piesa:piece piezis:indirectly|<a se uita/a privi ~ la
piesa(de masina):machine part cineva>to look daggers at smb.

787
piezometru:piezometer pili(a se imbata):to be making M's and T's
pifan:footslogger pilit(beat):lit up,afflicted,at rest,
piftie:pig's trotters|meat jelly pilit(beat):three sheets in the wind
piftie:gel pilitura:filings
pigment:pigment pilon:pillar
pigmenta:to pigment,to colour,to dye|to pilon(de pod):pier
imbue with colour pilor:pylorus
pigmenta:to pigment,to colour,to dye pilot:pilot
pigmentat:pigmented pilot(experimental):pilot,pioneer
pigmentatie:pigmentation pilota:to hand-signal
pigmeu:pigmy,pygmy pilota:to slow(down sau up)
piguli:v. ciuguli pilotaj:piloting,steering
pijama:pyjamas pilotare:hand-signalling
pijama:pajamas pilota:eiderdown
pilaci:boozer,guzzler pilotina:piloting boat
pilaf:pilaw,pilau,pilaff|<a face pe cineva ~ pilug:pestle|<a tunde ~>to crop close
(a bate)>to beat smb. to a jelly|<a face pe pilula:pill|<sfaturi in pilule>tabloid advice
cineva ~ (a uimi)>to flummox/flabbergast
pin:pine(tree) (Pinus)
smb.
pinacoteca:picture gallery
pilastru:pilaster
pindaric:Pindaric
pila:file
pineal:<glanda ~a anat.>pineal gland/body
pila(de mina):hand file
ping-pong:ping-pong,table tennis
pila(de masina):machine file
pingea:sole|<a pune pingele la ...>to sole...
pila(pt. unghii):nail file
pingeli:to sole
pilapoduri:pier
pingeli:to tap
pila:cell,battery
pinguin:penguin,auk (Alca)
pila(teanc):pile
pinion:pinion
pila:backstairs influence|<~ atomica
fiz.>atomic pile|<~ electrica>electric cell|<a pinola:tail spindle
pune o ~ cuiva>to put a word in for smb.|<a pinten:spur|<a da ~i(cu dat.)>to spur...|<a
umbla cu pile>to use wangles bate din ~i>to clap spurs
pilda(model):model pintenat:spurred
pilda(culme a perfectiunii):paragon pintenat(cocos ~):spurred cock
pilda(exemplu):instance,example,case pintenog:with white-spotted legs
pilda(parabola):parable,allegory|<de ~>for pinula:sight vane
example/instance piolet:ice axe,piolet
pildui:to teach by example(s) pion:pawn
pilduitor:exemplary,model,|illustrative,eloq pionier:pioneer|<detasament de ~i>pioneer
uent,convincing detachment
pileala:guzzling pionierat:pioneer's work,breaking new
pileala(bautura):the devil in solution,booze groun|pioneer's work,breaking new groun
pili:to file pionieresc:pioneer's
pili(a bea):to ooze,to tipple pios:pious,devout
pili(a se imbata):to be in one's cups pios:piously,devoutly

788
pipa:(tobacco) pipe|<a trage din ~>to piroforic:pyrophoric,pyrophorous
puff/suck at one's pipe pirogalic:<acid ~ chim.>pyrogallic acid
pipai:to feel,to touch,to finger|to fondle,to piroga:pirogue|(dug-out) cance
neck,to pet,to paw|to touch indecently pirograva:to pyrograph
pipai:to feel one's muscle|to feel for a sore pirogravor:pyrographer
spot etc.
pirogravura:pyrogravure,pyrography,poker
pipaibil:palpable,concrete work
pipait:touch,sense of touch/feeling|<la ~>to pirol:pyrrol(e)
the touch|<pe ~e>groping(ly),fumblingly
pirometric:pyrometric
pipara:v.pipera
pirometrie:pyrometry
piper:pepper(piper nigrum)
pirometru:pyrometer
piper(ca fruct):pepper|v. ardei|<cu
piron:spike,drive
~>indecent,indecorous,licentious,racy|<a i
se sui ~ul la nas>to fly off the handle pironi(cu piroane):to nail down/up|to
immobilize
pipera:to pepper,to season with pepper
pironi(a fixa):to fix,to rivet,to root,|to
pipera:to pepper
concentrate
pipera:to be peppery
pironi:to rivet oneself(to a place)|to stick,to
piperat:peppery stay put|<a-si ~ privirile>to rivet one's
piperat(indecent)(indecent):salt,racy,licenti looks
ous,indecorous piroscop:pyroscope,pyrometer
piperat(d.preturi):salt,stiff pirosfera:pyrosphere
piperment:peppermint beverage pirostrie:trivet
pipernici:to be/become stunted in one's pirostrie:v. cununie|<a-si pune pirostriile>to
gro|to dwindle tie a knot with one's tongue not to be
pipernicit:stunted (in one's undone with one|<a-si pune pirostriile>to
growth)|dwindling alter one's condition,to get spliced,|<a-si
pipernita:pepper box/caster/castor pune pirostriile>to get spliced
pipeta:pipette,dropper pirosca:patty
pipirig:Dutch rush,pewter/shave grass(Equ piroteala:v.picoteala
pipota:gizzard|<a i se umfla cuiva pipota(a pirotehnic:pyrotechnic(al)
se infuria)>to fly off the handle pirotehnician:pyrotechnist
pir:couch grass,twitch(Agropyrum repe|<~ pirotehnie:pyrotechnics
rosu>v. rogoz piroti:v. picoti
piramidal:pyramidal pirpiriu:feeble,frail,weak
piramida:pyramid pirpiriu(subtire,slab):thin
piranda:gypsy(woman sau girl) pirueta:pirouette|<a face o ~>to perform a
pirat:pirate,sea rover,buccaneer pirouette,to pirouette
pirateresc:piratic(al) pirui:to trill
piraterie:piracy,sea roving pirui(a ciripi):to twitter
pire:puree pis:pis|<a nu zice nici ~>to keep mum
pire(de cartofi):mashed potatoes,potato pisa:to pound
mash pisa(a bate)(a bate):to pound,to pommel
piridina:pyridin(e) pisa(a plictisi)(a plictisi):to pin oneself on
pirita:(iron) pyrites pisa(a plictisi):to bother,to bore to death
piritos:pyritic

789
pisalog:bothersome pisca(d. ger):to bite
pisalog:pestle pisca(d. albine,urzica etc.):to sting
pisalog(regular):bore,pest pisca(d. purici):to bite
pisalogeala:bothering pisca(a gidila):to tickle
pisalogi:v.pisa pisca:to filck,to pinch,to nick
pisc:peak,summit pisca(a ustura):to be hot/peppery,to be
piscicol:piscicultural sharp
piscicultor:pisciculturist,breeder of fish piscator:pinching etc. v. piSca
piscicultura:pisciculture fish breeding piscatura:nip,pinch,tweak,bite
piscina(pentru inot):piscine,swimming piscot:sweet biscuit
pool|fish pond,piscina pisicher:crafty,sly,roguish
piscoaie:millhopper spout pisicher:crafty person,old fox,slyboots
piscoi:millhopper spout pitac:farthing,penny
piscoi:pipe pitac:decree,order
piscui: v.ciripi,v. piui pitagoreic:Pythagorean
pisic:kitten pitagorician:Pythagorean
pisica:tib/tabby cat(Felis domestica) pitarca:rought boletus(Boletus scaber)
pisica(carucior):travelling crab|<~ salbatica pita:v. piine
zool.>wild cat(Felis silvestris)|<ce pitecantrop:pithecanthrope
iese/naste din ~ soareci maninca>what is piti:v. ascunde
bred in the bone will not out of the
pitic:dwarfish,dwarf-like,pygmy
flesh|<cind pisica nu-i acasa joaca soarecii
pe masa>when the cat is away,the mice pitic:dwarf,pygmy
will/may play|<pisica blinda z piton:python(Python)
pisicesc:cat's...,catlike,cattish piton:sport(ice) piton,peg
pisiceste:like a cat pitoresc(d. haine):gay
pisicuta:pussy (cat)kitten pitoresc(d. stil):graphic
pisoi:kitten pitoresc:picturesquely
pisolit:pisolite pitoresc:picturesqueness
pista:running trackrace/racing track pitpalac:v. prepelita
pista:track pitula:v. a ascunde
pistil:pistil pitulice:(jenny/common)
pistol:pistol,revolver|<~ automat>automatic wren,troglodyte|garden warbler,white throat
pistol|<~ cu apa>squirt gun|<~ de pitigaia(vocea):to sharpen
semnalizare>flare pistol|<~ mitraliera pitigaiat:high-pitched,squeaky
mil.>Bren gun,machine pitigoi:titmouse,tomtit(Parus major)
pistol,Tommy(gun)|<~ viteza sport>rapid pitula:farthing,penny
fire pistol|<impuscatura de ~>pistol shot
piu:cheep!
pistolet:pistol
piua:to felt,to full
piston:piston
piuar:felter,fuller
pistona(a sonda)(a sonda):to sound
piua:felting/fulling mill/machine|v. piulita
pistona(a starui pe linga):to urge
piua(rind):turn|<piua intii!>I bag,bags I,first
pistrui:freckle innings
pistruiat:freckled piui(d. pui etc.):to cheep,to peep| v. Tiui
pisca:to pinch,to nip,to tweak

790
piuit:cheeping,peeping|<a-i lua cuiva ~ul (a pilc(de pomi):cluster,group,bunch
i-o reteza)>to cut smb. short|<a-i lua cuiva pilc(de case):cluster
~ul (a uimi)>to stunt/flummox/flabbergast pilnie:funnel
smb.
pilnie(crater de obuz):shell hole
piuitura:cheep,peep
pilnie(de mina):mine crater|<pilnia
piulita:mortar telefonului>(telephone) receiver|<~
piulita:(screw) nut hidraulica>discharge whirl
piuneza:v. pioneza|v.pioneza pilpii(d. lumina):to flare,to flutter,to flicker
pivnicer:cellarman pilpii(d. foc):to flare,to bicker
pivnita:cellar pilpii:to glimmer,to gleam
pivot:pivot,pin,spindle,axis pilpiit:flaring etc. v. pIlpIi
pivot:pivot pilpiit(ca act):flare,flicker
pivota:to pivot,to turn pilpiitor:v. pilpii
pivotant:pivoting,turning pina:till,until,by the time
pivotant:tap-rooted|<radacina ~a>tap root pina(mai inainte ca):before
pix:clutch pencil,push button pencil|<~ cu pina:ere
pasta>ball pen pina(atita timp cit):as/so long as
pizmas:envious pinatemporal:till,until
pizmas(dusmanos):hostile pina(implicind discontinuitatea):by|<~
pizmas:envier,envious person cind/ce>v. ~1|<~ acolo>as/so far as thereso
pizma:envy far as that|<~ acolo incit sa...>so far as
pizmui:to envy to...|<~ acum>till now,so far,as yet|<~
pizmui(a dusmani):to show enmity to azi>to date|<~ in zori>before daybreaktill
daybreak/dawn|<~ la... (spatial)>as far
pizzicato:pizzicato
as...|<~ la urma...>at last...,finally...,e
pic(d. fumatul din lulea etc.):puff!|v. poc
pindar(de cimp):field guard
picla:mist,haze|v. zapuseala
pindar(de padure):forester|guard
picla:mud volcano
pinda:guard,watch
piclos:foggy,misty
pinda(de vinatoare):still-hunting|<a sta la
piine:bread ~>to be on the watchto lie in ambush|<a sta
piine(de o anumita forma):loaf (of bread) la ~ fig.>to lie in wait
piine(aluat):dough pindi:to be on the watch|to lie in ambush
piine(hrana):bread,food pindi:to watch
piine(trai):living pindi(a spiona):to spy
piine(slujba):job|<~ alba>white/wheat pindi(a astepta):to wait for
bread|<~ cu unt>bread and butter|<~ de pindit:v. pinda
casa>home-made bread|<~ de secara>rye
pinditor:watching,eager
bread|<~ integrala>whole-meal bread|<~
neagra>brown bread|<~ proaspata>new pingari:to defile,to profane
bread|<~ rece>stale bread|<~ si apa>bread pingari(un mormint):to violate
and water|<bun ca ~ calda>with a heart of pingari(o femeie):to dishonour,to undo
gol pingari(a minji):to besmear,to besmirch
pilc:group,troop pingari:to be defiled
pilc(stol):flight,bevy pingaritor:defiling,profaning
pilc(turma):herd,flock pintecaraie:the runs

791
pintece:abdomen,belly piri:to denounce,to inform on/against
pintece(stomac):stomach pirii:to crack
pintece(uter):womb pirii(d. lemne pe foc):to crackle
pintece(al unei sticle):belly piriit:cracking,crackiling|v. piriitura
pintece:heart,depths,womb piriitoare:rattle
pintecos:big-bellied piriitura:crack
pintecos:pot belly,paunch,corporation piris:v. impricinat
pinzat:linen... pirit:the accused
pinza:linen,cloth piritor:delator,informer
pinza(de sac):sackcloth,sacking, piriu:brook,rivulet
pinza:canvas piriu:stream,flood
pinza(tablou):picture,painting pirjoala:meat croquette
pinza(giulgiu):shroud,cerement pirjol:conflagration
pinza:sail pirjol(incendiu,foc):fire
pinza(de paianjen):cobweb pirjol:devastation,disaster
pinza:sheet pirjoli:to set fire,to set on fire
pinza(metalica):wire gauze/cloth pirjoli(a arde):to burn
pinza:layer,sheet pirjoli:to lay waste
pinza(lama):blade|<~ de apa>water pirleala:(slight) burn
sheet|<~ de apa freatica>ground-water pirleala(inselatorie)(inselatorie):swindle,che
layer|<~ de ferestrau>web of a saw|<~ de ating
in>flaxen linen|<pina in pinzele pirleala(paguba):loss|<a-si scoate
albe>(right) to the bitter end|<se inalbeste pirleala>to make good one's loss,to recoup
pinza>it is dawning oneself
pinzarie:linen pirleaz:stile
pinzatura:piece of linen pirli(porcul etc.):to singe
pinzatura(prosop):towel pirli(a arde):to burn
pinzatura(servet):napkin pirli(a bronza):to tan,to burn
pinzeturi:linen,white goods pirli(a usca):to dry,to scorch,to wither
pir:crack! pirli(a insela):to take in
pira:denunciation pirli:to burn oneself
pira:squeal pirli:to burn one's fingers
pircalab:chief magistrate of a district pirli(a fi inselat):to be taken in
pirdalnic:(ac)cursed,damned pirlit:burnt,burned etc.
pirg:ripening pirlit(sarac)(sarac):poor
pirga:ripening|<in ~>almost ripe|<a da in pirlit(nenorocit):wretched
~>to be almost ripe,to ripen,to mature
pirlit:poor devil
pirghie:lever
pirloaga:fallow(ground)
pirghie:key factor|<~ de comanda>control
pirpalac:roast meat
lever|<~ de manevra>hand lever|<~ de
viteze auto>gear lever pirpali:to roast,to grill
pirgui:to ripen(to begin) pirpali:to warm oneself,to have/get a war
pirguit:almost ripe pirpali(la soare):to bask(in the sun)
pirguit:v. pirg pirpara:heat,fire

792
pirpara:agitation|gust (of wind) plagia:to plagiarize|to crib from
pirtie(carare):path plagiat:plagiarism,literary theft
pirtie(trecere):passage plagiator:plagiarist
pirtiesport:track plagioclase:plagioclase
pirtac:v. artag plai:flat mountainous region covered
pislari:kind of felt boots w|mountain road sau path
pisla:(thick) felt plai(cimpie):field
pisli:v. ImpIsli plai(tinut):poetic realmregion,part(s)
pislos:thick (like felt) plaja:beach
pis:v. alunar plan:level,flat,plane,even
plac:pleasure|<la bunul ~ al...(cu gen.)>at plan:plane
the mercy of...|<pe ~ul cuiva>to smb.'s plan(proiect):plan,scheme,design,project
liking|<a face pe ~ul cuiva>to humour plan(al unei constructii):draught,draft
smb.|<( a asculta pe cineva)>to obey smb. plan(program):program(me)
placa(metale):to plate plancinema:shot|<geometrie ~a>plane
placa(cu furnir):to veneer geometry|<suprafata ~a>plane surface|<~ al
placa:to tackle economiei nationale>plan of national
placaj:plywood economy|<~ apropiat cinema>close-shot|<~
placaj:veneering cadastral>cadrastral survey|<~
calendaristic>curriculum|<~ cincinal>Five-
placarda:placard,poster
Year Plan|<~ de ansamblu>general
placare:plating|veneering plan/outl
placare:tackle plana(d. pasari):to soar,to hover
placa:plate plana(d. avioane):to volplane,to glide
placa(de patefon):record plana(deasupra):to hang(over)
placa(de ardezie):slate|<~ de arama>copper plana:to smooth,to make even
plate|<~ comemorativa>memorial
planat:<zbor ~ av.>volplane,gliding
plaque|<~ indicatoare>direction plate|<placi
flight|<a cobori in zbor ~ av.>to volplane
aglomerate>chipboard|<placi
fibrolemnoase>particle board planator:clamp for holding down plates
placentar:placental plancton:plankton
placentatie:placentation planeta:the glob,the earth
placenta:placenta planetar:planetary|<angrenaj ~>planet
gear|<sistem ~>planet system
placheta:plaquette
planetariu:planetarium,orrery
placheta(volum):thin booklet
planeta:planet
plachie:kind of fish meal (cooked with on
planetoid:planetoid
placid:placid,good-tempered|apathetic
planic:<dezvoltarea ~a a economiei
placid:placidly,calmly
nationale>the balanced development of the
placiditate:placidity,good temper national economy
plafon:ceiling planifica:to plan
plafon:extreme limit,maximum|<~ al planifica:to be planned
preturilor>price ceiling
planificare:planning
plafoniera:ceiling light
planificat:planned|<economie ~a>planned
plaga(rana):wound,sore economy
plaga:evil,calamity planificator:planning,of planning

793
planificator:planner plasa(un cuvint):to put in
planimetric:planimetric(al) plasa:to place(-kick)
planimetrie:planimetry plasa:to be placed etc.
planimetru:planimeter plasa(d. marfuri):to sell|to find a job|<a se ~
planisfera:planisphere pe o pozitie de ...>to adopt an attitude of...
planisferic:planispheric(al) plasament:sale,disposal
planor:glider,sail plane plasament(investitie):investment
planorism:gliding plasament(slujba):employment,job,post,situ
planorist:glider pilot ation
plansa(de desen):drawing board plasament:placement
plansa(schita):sketch plasat:placed|<a veni ~>to be placed
plansa(gravura):plate plasator:placer,seller
plansa(lespede):slab plasa:net
planseta:small board/plank|plane table plasa:small rural district
planseta(de desen):drawing board plasa(de prins peste):(fishing) net
planseu:floor|<~ de beton>concrete floor plasa(in compartiment):string bag
planta:to plant,to set plasa:heddle|<a lua plasa>to swallow the
bait|<a prinde in ~>to net,to entangle,to
planta(a fixa):to set(up),to fix
mesh
planta(a fixa):to drive/stick in the ground
plasma:plasma
planta:to be planted|to take one's stand
plastic:plastic
plantatoare:planting machine
plastic:graphic(al),sugestive
plantator:planter,grower
plastic:graphically,suggestively|<mase
plantator:dibble ~e>plastics
plantatie:plantation plastica:plastic art,art of
planta:plant|<~ modelling|platic(ity)|fine arts
agatatoare>creeper,climber|<~ de plasticitate:plasticity|graphicalness
cultura>cultivated plant|<~
plasticiza:to plasticize
medicinala>medicinal hub,simple|<~
ornamentala>decorative plant plasticiza:to make graphic(al)/suggestive
plantigrad:plantigrade plastifiant:plasticizer
planton:orderly duty plastilina:plasticine
planton(soldat):soldier on duty|<a fi/face de plastograf:forger,falsifier
~>to be orderly duty plastografia:to forge,to falsify
plantula:plantlet plastografie:forgery
planturos:stout,portly,burly plastron:shirt front,dicky
plapuma(de lina):blanket plasture:plaster
plapuma(tighelita):counterpane plat:flat,level
plapuma(de puf):eiderdown|<intinde-te cit plat(neted):even
ti-e plapuma>cut your coat according to plat:flat
your cloth plat(banal):commonplace|<100 m ~
plasa:to place,to put (in a certain pla sport>100 metres (flat)
plasa(bani):to invest platan:(true) plane (tree)(Platanus)
plasa(a vinde):to sell platan(taler):pan,scale
plasa(pe cineva):to place,to find a post for platan(de gramofon):disc

794
plata:pay(ment) placea(d. o interpretare etc.):to go down
plata(onorar):fee well
plata(salariu):wages placea(d. un roman etc.):to have appeal
plata(rasplata)(rasplata):reward placea:to like,to care for
plata(pedeapsa):punishment placea(a iubi):to love
plata(ce i se cuvine cuiva):due|<~ in placeareciproc:to be in love with each
bani>cash payment,payment in cash|<~ in other|<a-i ~ ...>to like..., to be fond of..., to
natura>payment in kind|<bun de care for...|<a-i ~...(a iubi)>to love...|<a-i ~
~>solventhonest|<cu ~>for money|<fara ~ sa...>to like to..., to be fond of...|<a-i ~
(adj.)>gratis,free of sa...(cu forme in -ing)>to enjoy...|<a-i ~ mai
charge,costless,chargeless|<fara ~ mult/bine...>to prefer..., to like better...
(adv.)>gratis|<lasa-l in plata placere:pleasure
Domnului>leave him to his fate|<(lasa-l in placere(gust):liking,taste
pace)>l placere(incintare):delight
platbanda:universal iron placere(distractie):pleasure,amusement,enjo
platca:inset yment|<placerile vietii>cakes and ale, a life
platforma(in diferite sensuri):platform|<~ of pleasure|<cu ~ !>with pleasure! (I shall
de lansare>rocket launching pad|<~ be) delighted!|<(bucuros)>gladly|<cu cea
electorala>plank,programme mai mare ~>with the greatest pleasure|<fara
platina:to platinize ~>unwillingly, reluctantly|<tren de
platina(parul):to dye one's hair ~>excursion train|<am ~a s
platinum(colour placintar:pastrycook, pie man
platinat:platinized placinta:pie|<~ cu carne>meat pie|<~ cu
platinat(d. par):dyed platinum(colour) mere>apple pie|<se vinde ca placinta
calda>it is selling like hot pie/cakes
platina:stage
placintarie:pastrycook's shop,pie shop
platinotipie:platinotype
placut:pleasant,agreeable
platitudine:flatness,dullness
placut(simpatic):nice
platitudine(banalitate):commonplace
placut:pleasantly
platitudine(concret):platitude,commonplace
(remark) plaiesodin.:frontier/border guard
platnic:<bun ~>good payer|<rau plaies(muntean):mountaineer
~>bad/slow payer, bad pay plamada:v. plamadeala
platonic:Platonic plamada(amestec)(amestec):mixture
platonic(ideal):ideal plamada(substanta):substance
platonic(abstract):abstract plamada(copil)(copil):child
platonism:Platonism plamada(vlastar):offspring
platosa:armour, coat of mail plamadeala:leaven,sourdough
platou(podis):tableland, plateau plamadi:to leaven bread
platou(tava):tray plamadi:to leaven
platou:plate, disk plamadi(a zamisli)(a zamisli):to
platoucinema:(sound) stage, floor procreate,to beget
plaur:floating reed islet, bent|drift wood plamadi(opere):to conceive,to create,to
make
plauzibil:plausible
plamadi(opere):to model, to mould
plavie:v. plaur
plamadi:to be leavened
plaz:socket rod

795
plamin:lung plebe:the plebs, the lower orders
plaminarica:lungwort(Pulmonaria plebeian:plebeian
officinalis) plebeu:plebeian
planui:to plan,to contemplate plebiscit:plebiscite
planui(a intentiona):to intend plebiscitar:plebiscitary
planui(a urzi):to scheme,to plot pleca:to leave, to depart, to go off
planui:to be planned pleca(d. nave):to sail off
plapind:frail, delicate pleca(d. tren):to steam off
plapind(slab):weak, feeble pleca(d. cineva):to walk off/away
plapind(blind):gentle pleca(d. un calaret):to ride off
plapumar:blanket maker pleca(a porni):to start, to set out
plasea(de cutit):knife handle pleca:to bend, to bow
plasea(de sabie):sword hilt pleca(ochii):to drop
plasmui:to create, to give rise to|to produce pleca(capul):to bow
plasmui(a inventa):to invent pleca(idem, abatut):to hang
plasmui(a falsifica):to forge, to falsify pleca:to subdue, to bring into subjecti
plasmuire:creation pleca(a se apleca):to bend, to stoop
plasmuire(inventie):invention,figment pleca(pt. a saluta):to bow, |<to bow low
plasmuire(fals):forgery pleca:to submit,to yield,to give in|<a ~
plasmuitor:forger, falsifier la...>to leave for...|<a ~ la...>to go
plati:to pay to...|<pleaca (de aici)!>go away!get
plati(in natura):to pay in kind along/off/out/away!
plati(in bani):to pay in ready money plecare:departure
plati(ca razbunare):to pay back plecare(a unei nave,si):sailing
plati(a valora) pop.:to be worth plecare(retragere):withdrawal,
retirement|<gata de ~>ready to go
plati:to be paid
plecat(aplecat):bent
plati(a se achita):to discharge a debt
plecat(supus):submissive, obedient
plati(moraliceste):to repay smb.
plecat(respectuos):respectful
plati:to pay|<a ~ cu viata (pentru)>to pay
with one's life (for)|<a se ~ de ...(o plecaciune:(low) bow|<cu ~!
datorie)>to discharge...|<a se ~ de ...(o aprox.>yours!|<a face o ~>to (make a) bow
obligatie)>to carry out..., to discharge...|<a pled:rug
i-o ~ cuiva>to settle/square accounts with pled(scotian):plaid
smb.|<a ~ in rate>to pay by/in instalments pleda:to plead
platibil:payable pledant:pleading
platica:honey locust(Gleditschia triacant pledoarie:pleading
plavan:whitish-grey,whitish-yellow pleiada:pleiad
plavan:ox pleistocen:pleistocene
pleana:wedge plen:plenum
pleasna:whiplash plenar:plenary|<sedinta ~a>plenary
pleasna:v. afte meeting/session
pleasca:v. chilipir plenara:plenum, plenary meeting/session
pleava:chaff, husk plenipotentiar:plenipotentiary
pleava:ragtag and bobtail plenitudine:plenitudine, fullness

796
pleniza:to pollinate plete:locks(of hair), plaits|plaited hair
pleoapa:eyelid|<a-i da pleoapele in gene>v. pletina:barge
atipi pletora:plethora
pleonasm:pleonasm pletoric:plethoric
pleonastic:pleonastic pletos:long-haired
pleosc:splash! pletos(si cu parul despletit):shaggy
pleoscai:v. plescAi pleurezie:pleuresy
pleosti:to flatten pleurita:dry pleuresy
pleosti:to become flat pleuropneumonie:pleuro-pneumonia
pleosti(d. cineva)(d. cineva):to become plevusca:small fish
depressed/down-hearted plex:plexus
pleosti(d. cineva)(d. cineva):to be in low plexiglas:plexiglass
spirits
plia:to fold
pleosti(d. cineva):to be in the blues
pliabil:that may be folded
pleostit:flattened
pliant:folding that folds
pleostit(bleg):flabby, sagging
pliant:folder|<scaun ~>folding chair sau
pleostit(d. cineva)(d. cineva):downcast, in stool
low spirits
plic:envelope|<~ galben>(oficial) buff
pleostit(d. cineva):in the blues envelope
plescai(d. apa):to splash, to lap plici:splash!
plescai(d. cineva):to champ plicticos:v. plictisitor
plescait:splashing/lap(ping)|champ(ing) plictis:boredom, spleen
plescaitura:splash, lap|champ plictiseala:weariness,boredom,tedium,ennui
plesiozaur:plesiosaurus plictiseala(urit):spleen
plesnet:snap plictiseala(necaz):trouble|<te apuca
plesni:to break, to burst plictiseala>it makes one sick, it is sickening
plesni(a crapa):to split plictisi:to have a tedious time
plesni(a se rupe):to break plictisi:to bore|to bother|to worry|to
plesni(de):to burst(with) pester|to plague
plesni(a lovi):to hit, to strike|<a ~ din plictisi:to be bored
degete>to snap one's fingers|<ai ~t- plictisit(de):bored (with)|bored to
o>you've hit it death(with)
plesnitoare:v. pleasna|detonating ball plictisitor:boring|tedious|tiresome
plesnitoare(jucarie):rattle plictisitor(d. o munca):irksome
plesnitoare:squirting cucumber plictisitor:boringly|tediously
plesnitura:break pliere:folding
plesnitura(crapatura):crack plimba:to take(out) for a walk, drive
plesnitura(de bici):snap plimba(un obiect):to pass, to run
plesuv:bald|bald-headed plimba:to walk, to go for a walk, drive|<a-si
plesuv(d. sol):barren ~(privirile)>to cast..., to pass one's eyes
plesuv(d. arbori):bare plimbare:walk(ing), stroll, outing
plesuvi:to grow bald plimbare(cu masina):motor run
plesuvie:baldness plimbare(calare, cu bicicleta):ride
plesuvire:growing bald plimbare(cu trasura):drive

797
plimbare(cu barca):row, sail|<la ~>walking, plinge:to weep/cry for|to mourn for
(out) for a walk|<a face o ~>to go out for a plinge(a-i fi mila de):to pity
walk, to have/take a walk|<a trimite pe plinge:to complain, to make complaint|to
cineva la ~ fam.>to send smb. to the right- murmur, to grumble|<a ~ de bucurie>to cry
about,to send smb. packing/with|<a trimite for/with joy|<a-i ~ cuiva de mila>to be very
pe cineva>to send smb. about his business sorry for smb.|<ii ~ ai de mila>he was a
plimbaret:fond of walking sorry sight|<a ~ impreuna cu cineva>to
plin(de):full(of), filled(with) mingle tears with smb.|<a ~ amar>to weep
plin(~ ochi):brimful bitterly, to cry
plin(ticsit):crowded, packed plingere:v. plins|complaint,
plin(masiv):massive, compact grievance|objection, protest
plin(gras):fat plingere(cerere):petition|<valea
plingerii>the vale of tears|<a depune o ~
plin(durduliu):plump
la...>to lodge a complaint with...
plin(intreg):full, entire, complete, whole
plins(d. fata):tear-stained
plin:contents|<~ de ...(acoperit cu)>covered
plins(d.ochi):red with weeping
with|<~ de
satisfactie>rewarding,gratifying|<~ pina la plins:weeping, crying,
refuz>packed to capacity|<in ~ ...>(right)in lamentation|mourning
the middle of...|<in ~ ...>at the height plins(lacrimi):tears
of...|<in ~a desfasurare>in full swing|<din plinset:v.plins
~>to the full, in plenty, abundantl ploaie:rain
plinatate:fullness, plenitude ploaieglumet:Scotch mist
plinta:plinth ploaie(torentiala):shower, pouring/pelting
pliocen:pliocene rain
plisa:to pleat, to fold ploaie(torentiala):downpour
plisat:pleated ploaie(marunta):drizzle
plisc:beak, nib ploaie(cu descarcari electrice):thunder
plisc(gura)(gura):pecker rain/shower
plisc(virf):tip ploaie:shower|<in/pe ~>in the rain
plisc(greseala):blunder, mistake|<~ul plocon:present, gift
cocorului/cocoarei bot.>stork's bill ploconi(inaintea):to bow down, to bow and
(Erodium cicutarium)|<taca-ti ~ul!>hold serape
your jaw! shut up your mouth! ploconi:to grovel(before), to kowtow (to)
plita:kitchen range ploconire:bowing down etc. v. ploconi
pliu:fold, pleat plod(copil mic)(copil mic):baby, babe in
plivi:to weed arms
plivit:weeding plodglumet:snipper-snapper,hop-o'-my-
plivitor:weeder thumb
plingacios:v. plingaret plodglumet:dandiprat
plingacios:whiner, sniveller plod:scrub, atom, dot|embryo
plingaret:whimpering, snivelling plod(saminta):seed
plingator:v.plingaret plod(germene):germ
plingator(jalnic):plaintive, doleful plodi:to procreate
plinge:to weep, to cry plodi(d. pesti,broaste):to spawn
plinge(cu suspine):to sob plodi(a se naste):to be born

798
plodi(a se inmulti):to multiply, to breed plumb(glonte):slug, bullet
plodi(d. animale, plante si):to propagate plumb(~ de garantie):lead
ploier:golden plover plumbat:plumbate
ploios:rainy plumbui(a sigila cu plumb):to affix leads to,
plomba:to stop to seal
plomba:to stopped plumbui(a sigila cu plumb):to lead,to cover
plombagina:black lead with lead
plombagina(pt. scris la masina):carbon plumbuit:sealed
paper plumburiu:leaden-hued
plomba:stopping plumburiu(d.cer):murky
plonjainotinot:to dive plumiera:pencil case/box
plonjafotbal etc.:to plunge plural:plural
plonjon:plunge pluralism:pluralism
plonjoninot:dive pluralist:pluralistic
plop:poplar(tree)(Populus)|<~ alb>white pluralist:pluralist
poplar, abele (Populus alba)|<~ pluralitate:plurality, multiplicity
negru>black poplar (Populus nigra)|<~ pluricelular:pluricellular
tremurator>aspen tree,asp,trembling plus:plus|extra, addition, surplus
poplar(Populus tremula)
plus(avantaj):advantage|<in ~>in addition,
plopis:poplar grove besides, moreover, at that
plosca(amer.):canteen plusa:to plus
plosca:bedpan plusprodus:surplus product
plosnita:flat (Cimex lectularius) plusvaloare:surplus value
ploua:to rain plus:plush|<de ~>plush...
ploua(marunt):to drizzle plusat:towelling, plush...
ploua:to rain, to shower plutas:rafter, raftsman
ploua:to shower, to rain|<a-l ~>to be caught pluta:raft
in the rain, to get a wetting
pluta:Lombardy poplar(Populus pyramidal
plouat:wet with rain
plutari:to raft
plouat:crestfallen, downcast, chapfallen
plutarit:rafting
plug:plough
plutasie:rafting
plug(arat):ploughing
pluti:to float, to drift
plug(la schi):stem, snowplough|<~ cu
pluti(d.nave):to sail
discuri>disc plough|<~ cu doua
brazdare>two-share plough|<~ cu tractiune pluti(cu o nava):to sail, to navigate
mecanica(de tractor)>tractor(-drawn) pluti(cu barca):to boat
plough|<~ de zapada>snow plough|<~ pluti(a inota):to swim
mono-brazdar>furrow plough|<~ pluti(d. pasari):to soar, to hover
nivelator>trench plough pluti(d.un balon, ceata etc.):to float
plugar:ploughman pluti:to wander
plugaresc:ploughman's... plutica:marsh flower(Limnanthemum
plugari:to plough nymphoi
plugarie:tillage, agriculture plutire:floating etc. v. pluti|<linie de ~
plugarit:tillage, agriculture mar.>water-line
plumb:lead plutitor:floating etc. v. pluti

799
plutitor:float poanta:high light, high point, climax
plutnita:v. nufar alb poanta(la balet):toe(-dancing)|<a face
plutocrat:plutocrat poante>to dance on the toes|<a pierde
plutocratie:plutocracy poanta>to miss the fun/point of a joke|<a
prinde poanta>to catch the point of a joke,
pluton:platoon
to take a joke
pluton(de artilerie sau geniu):section
poanter:pointer
pluton(de cavalerie sau tanchisti):troop
poara:v. cearta|<a se pune in ~ cu cineva>to
pluton:group stand up against smb.
pluton(la curse):field poarca:v. scroafa|kind of children's game
plutonieramer.:first sergeant|<~ major poarta:gate
(odin.)>quarter master, N.C.O. storeman
poarta(ca intrare):gateway, portal
plutonism:plutonism
poarta:goal|<~ de intrare>entrance
plutoniu:plutonium gate|<med.>portal of entry|<Portile de
pluviograf:recording rain gauge Fier>the Iron Gates|<ist. inalta/sublima
pluviometric:pluviometric Poarta>the (Sublime) Porte|<a cersi din ~ -n
pluviometru:rain gauge, pluviometer ~>to beg from door to door|<a sta in ~>to
pneu:(pneumatic) tyre stand in the gateway|<a locui ~ -n ~>to live
next door to each oth
pneumatic:pneumatic
poc:crack!bang!pop!
pneumatic:pneumatically|<anvelopa ~a
auto>pneumatic tyre|<ciocan ~>pneumatic pocal:goblet
hammer|<cu frina ~a>pneumatically pocai:to do penance
controlled|<unealta/scula ~a>pneumatic pocai(a-i parea rau):to repent, to rue, to
tool regret
pneumococ:pneumococcus pocainta:penance|repentance
pneumonie:pneumonia pocait:penitent
pneumotorax:pneumothorax poceala:ugliness
poala(de camasa):hem pocher:poker
poala(de haina):coat tail poci:to disfigure
poala(intre briu si genunchi):lap poci(a desfigura):to disfigure, to mutilate
poala(fusta) pop.(fusta) pop.:skirt poci(a desfigura):to cripple, to main
poala(de deal etc.):foot|<poala poci(a strica):to mar, to spoil
Rindunicii>v. volbura|<~ alba pop.>v. poci(o limba):to murder
leucoree|<a-si da poalele peste cap fam.>to poci(a cirpaci):to bungle|to make look
throw one's cap over the windmills|<a-si da ugly/a fright|to make a mess/a hash of
poalele peste cap>to throw propriety to the
poci:to grow,to spoil one's appearance|to
winds|<a se tine de poala mamei>to hold
lose one's good looks
on/hang to one's mother's skirts|<a se
poci(a se strimba):to mouth, to mop and
poama:fruit
mow|to make(wry) faces
poama:bad lot/egg/hat fam.
pocinog:nasty trick|<a face cuiva un ~>to
poama(d. o femeie):wench, hussy|<ce mai ~ play smb. a nasty trick
!>she's a bright article!
pocit:disfigured etc. v. poci
poanson:stamp
pocit(urit):ugly
poanson(pt. brodat):piercer, pricker
pocit(hidos):hideous
poanta:point of a joke|gist/nub of a
pocit(caraghios):funny
story,quibble|sting of an epigram etc.

800
pocitanie:monster, fright podis:plateau, tableland
pociumb:v.tarus|v. steajar podisca:v. podet|platform
poclada(de sa):pillion podit:flooring
poclada(cioltar):shabrack podium:platform
poclit:top/outside of a coach podium(mai ales pt. ocazii solemne):dais
poclit(coviltir):tilt, adjustable hood podmol(namol)(namol):mud
pocneala:crack,snap,burst of an explosive podmol(aluviune):alluvium, alluvial deposit
pocneala(plesnitura):snap podmol(mal abrupt):steep bank
pocni:v. plesni podoaba:ornament, adornment, decoration|a
pocni:to hit, to strike thing of great value
pocnitoare:cracker, rattler|v. pleasna podoaba(bijuterie):jewel
pocnitoare:v. plesnitoare podval:(barrel) skid, stilling
pocnitura:v. pocnet podzol:podsol, podzol
pod:bridge poem:poem
pod(de casa):garret poema:poem|<omul asta e un ~>this chap is
pod(la sura):loft sublime
pod:platform|<~ apeduct>aqueduct poet:poet
bridge|<~ basculant>drawbridge|<~ de cale poetastru:poetaster, rhymer, versemonger
ferata>railway bridge|<~ poetesa:poet(ess)
demontabil>dismountable bridge|<~ de poetic(d. o lucrare, un fragment):poetical
plute>floating/raft bridge|<~ fix>fixed poetic(d.talent,inspiratie,licenta):poetic
bridge|<~ improvizat>expediency bridge|<~
poetic:poetically
militar>army bridge|<~ mobil>opening
bridge|<~ pl poetica:poetics
podagra:gout poetiza:to poet(ic)ize
podar:scavenger poezie(ca arta):poetry
podar(brudar):ferryman poezie:poesy
podar:tax collector (for bridges) poezie(ca bucata separata):poem, piece of
poetry
podarit:bridge toll, ferry dues
poezie:song
podbal:colt's foot (Tussilago farfara)
poezie(rimata, scurta):rhyme
podea:floor
poezie:poetry
podea(scindura de ~):floor board
poezie(frumusete):beauty
podet:footbridge
poezie(farmec):charm
podgorean:wine grower, viniculturist
pofida:spite|<in pofida...(cu
podgorie:hill planted with vines|vineyard
gen.)>despite..., in spite of...
podi:to floor
pofil:crupper dock
podidi(d. somn etc.):to overcome|<il ~ra
pofta(de mincare):appetite
lacrimile>tears gushed/started/welled from
his eyes|<il ~ra lacrimile>he burst into pofta(chef) (sa):mind (to)
tears|<il ~ singele>blood gushed from his pofta(dorinta) (de):appetite|desire(for)|lust
wound etc. (for)|<~ buna!>bon appetit! I hope you will
podina:floor board enjoy your dinner|<ironic>fall to!|<cu
~>heartily|<pe/dupa pofta inimii>to one's
podina:flooring planking
heart's content|<are ~ de baut>he is in a
podire:flooring

801
drinking mood|<n-are ~ de nimic>he does pozitiv>positive pole|<~ul nord>the North
not care for anything|<n-ar Pole|<~ ul sud>the South Pole
pofti(a dori):to wish, to want, to desire polar:polar, arctic|<cerc ~>polar
pofti(a invita):to invite, to ask circle|<expeditie ~ a>expedition to the
pofti(a ruga):to beg, to ask polar/arctic regions|<expeditie ~
a>polar/arctic expediton|<in regiunile ~
pofti(a binevoi):to condescend
e>in the polar regions|<noaptea ~ a>the
pofti(a indrazni):to dare polar night|<steaua ~ a>the pole star, the
pofti:to come|<cit poftesti>as much as you lodestar
want/wish, to your heart's content polarimetric:polarimetry
pofticios(lacom) (de):greedy (of), covetous polarimetru:polarimeter
(of)
polariscop:polariscope
pofticios(lacom) (de):hankering (after)
polaritate:polarity
pofticios(doritor) (de):desirous (of)
polariza:to polarize
pofticios(d. priviri):wanton
polarizant:polarizing
pofticios(lasciv):wanton, lustful, randy
polarizator:polarizing
pofticios:greedily etc.
polarizatie:polarization
poftim(invitind pe cineva sa intre):please,
polarizor:polarizer
be pleased to enter etc.
polca:polka
poftim(va rog):please
polder:v. marsa
poftim(cum de nu, va rog):oh do! do,
please! polei:glazed/block frost, silver thaw
poftim(ca raspuns la o cerere):oh, polei:to polish
sorry!here you are! poleiala:polishing
poftim(cum ati spus?):I beg your pardon poleiala(concret):polish
poftim(cum ati spus?):what did you say, poleiala:varnish, smattering
please? poleit:polishing
poftim(ei ~!):good God! polemic:polemic(al), controversial
poftim(ei ~!):goodness gracious!great guns! polemica:polemic,
poftim(asta-i buna!):there now! here's/that's controverse|controversial discussion,
a fine dispute
poftim(asta-i buna!):nice how-d'ye-do! polemist:polemi(ci)st, disputant,
pogon:acre polemic|controversialist
pogori:v. coborI polemiza:to polemize
pogrom:pogrom, massacre polen:pollen
poiana:glade, clearing polenizare:pollination|<~ artificiala
hort.>artificial pollination
poiata:v. cotet, v. grajd, v.sopron
poliandrie:polyandry
poimiine:the day after tomorrow
poliartrita:polyarthritis
pojar:measles
poliatomic:polyatomic
pojarnita:v. sunatoare
policandru:lustre, chandelier, candelabrum
pojghita:film, thin skin, pellicle
policar:thumb
pojghita(crusta):crust
policer:v. polita
pol:pole|twenty lei|<~ magnetic>magnetic
pole|<~ negativ electr.>negative pole|<~ policlinica:polyclinic, general
hospital|dispensary
policrom:polychrome

802
policromie:polychromy emigrant|<geografie ~ a>political
poliedru:polyhedron geography|<invatamint ~>political
polifonic:polyphonic education|<l
polifonie:polyphony politica(ca sistem,viata politica etc.:politics
poligam:polygamous politica(mai ales in anumite
situatii):policy|<~ curenta>current
poligam:polygamist
politics|<~ de neamestec>policy of non-
poligamie:polygamy, plural marriage interference|<~ de pe pozitii de
poliglot:polyglot forta>positions of strength policy, policy
poligon:shooting stand from positions of|<~ de pe pozitii de
poligonal:polygonal forta>bigstick policy|<~ externa>foreign
poligraf:polygraph policy|<~ interna>home/internal policy|<
poligrafic:polygraphic politiceste:politically
poligrafie:polygraphy politician:politician|<~ de
cafenea>pothouse politician
poliloghie:verbosity, rigmarole
politicianism:petty politics
polimer:polymeric
politicos:polite, civil, urbane
polimer:polymer
politicos(curtenitor):courteous
polimeriza:to polymerize
politicos:politely etc.
polimorf:polymorphous
politiza:to politicize
polinevrita:polyneuritis
politizare:politicizing
polinom:polynominal
politai:chief commissioner of the police
poliomelita:poliomyelitis, polio
politai(sergent de strada):policeman,
polip:polypus
constable, cop(per)
polisemantic:polysemantic, polysemous
politai(sergent de strada):bobby
polisemie:polysemy
polita(raft):shelf
polisilabic:polysyllabic
polita(la purtator)(la purtator):note of hand,
polisilogism:polysyllogism promissory note
politehnic:polytechnic|<invatamint polita(cambie):bill (of exchange)
~>polytechnic education|<scoala ~
polita(de asigurare):policy
a>polytechnic (school)
politie:police
politehnica:polytechnic
politie(ca local):police station/office
politehnician:polytechnist
politienesc:police...
politehnizare:polytechnization|introduction
of polytechnic educ|introduction of politist:police...
polytechnization politist:policeman, police officer, cop|the
politeianism:petty politics law|<roman ~>detective novel, thriller
politeism:polytheism poliurie:polyuria
politeist:polytheist (ic) polivalent:multipurpose...
politete:politeness, good manners/breeding polivalenta:polyvalency, multivalency
politete(amabilitate):civility, courtesy polivinil:polyvinyl
politic:political|<conjunctura ~ a>political polivitamina:polyvitamin
situation|<directie ~ a>political poliza:to grind
administration/department|<drepturi ~ polizor:grinder, grinding machine
e>political rights|<economie ~ a>political polo:polo
economy|<emigrant ~>political poloboc:barrel, cask

803
poloboc(pt. vin):tun pomeni(a intilni):to meet with, to come
polog:swath, windrow across
polog(de pat):(bed) tester, canopy|v. prelata pomeni(a auzi de):to hear of
polon:Polish pomeni(a vedea):to see
polona:Polish, the Polish language pomeni:to pray for
polonez:Polish pomeni:to be mentioned etc. v. pomeni
polonez:Pole pomeni(a se intimpla):to happen, to occur
poloneza:Polish woman sau girl|Polish, the pomeni(a se gasi):to find oneself
Polish language pomeni(a veni):to come, to get
poloneza(dans):polonaise pomeni(a fi):to be|<a ~ de...>to mention...,
polonic:ladle, skimmer to make mention of...|<asa am ~ t>it has
poloniu:polonium always been like that, it is the custom|<a se
~ ca...>to find that..., to see..., to hear...
poltron:easily frightened,
etc.|<m-am ~ t fara palarie>well, if I hadn't
cowardly|poltroonish, dastardly
lost my hat|<nici ca se pomeneste!>nothing
poltron:poltroon, coward, craven, dastard of
poltronerie:poltroonery|act of poltroonery pomenire:mentioning etc. v. pomeni
polutie:pollution pomenire(pomana):alms
pom:(fruit) tree|<~ de iarna>New Year's pomenire(amintire):memory
tree
pomenire(comemorare):commemoration|<v
pomada:pomade esnica ~>memory eternal
pomada(pt. par si):pomatum pomet:orchard
pomada:to pomade, to grease pomet:fruit(s)
pomada:to pomade one's hair etc. pometi:cheek bones|<cu ~ i iesiti>with high
pomanagiu:cadger, basket cheekbones
scrambler|lickspittle beggar|insistent beggar pomicol:fruit-growing
for favours
pomicultor:fruit grower, orchardist
pomana:alms, charity
pomicultura:fruit growing
pomana:v. chilipir|<a-si face ~ cu cineva>to
pomina:remembrance, memory
take pity on/upon smb.|<de ~ (gratis)>for
nothing, gratis|< (zadarnic)>uselessly|<(fara pomina(slava):glory, fame|<de ~ (de
scop)>to no purpose, for nothing|<a cere de neiutat)>unforgettable|<de ~
~>to beg|<stai de ~>you are twirling your (vestit)>famous, renowned, proverbial|<de
thumbs|<a umbla dupa ~>to cadge ~ (grozav)>terrible, extraordinary|<a ajunge
de ~>to make a fool of oneself|<a ajunge de
pomarit:fruit growing
~>to make oneself ridiculous|<a ajunge de
pomelnic:diptych ~>to pass into a proverb|<a ajunge d
pomelnic(lista lunga)(lista lunga):long pomologic:pomological
string
pomologie:pomology
pomelnic(vorbe):rigmarole
pompa(a umple):to pump full, to fill by
pomeneala:<nici ~!>nothing of the pumping
kind!|<nici ~ de...>not a scrap/ghost of...
pompa(a scoate):to pump out
pomeni(a mentiona):to mention, to make
pompa:to be pumped full
mention of
pompagiu:pumpman
pomeni(a vorbi despre):to speak of
pompa:pomp, ceremony
pomeni(a tine minte):to remember

804
pompa:pump|<pompe funebre>undertaking, pontaj:clocking|<foaie de ~>time/chek
funeral furnishers|<~ aspiratoare>sucking sheet
pump|<~ cu piston>reciprocating piston pontare:clocking|<~ la plecare>clocking
pump|<~ cu roti dintate>gear pump|<~ de off|<~ la sosire>clocking on
aer>air pump|<~ de apa c.f.>water pontic:Pontic
column/crane|<~ de combustibil>fuel
pontif:pontiff
pump|<~ de incendiu>fire pump|<~ de mi
pontif:pundit
pompier:fireman
pontifical:pontifical
pompon:pompon, ornamental tuft
pontifice:pontiff
pompos:pompous, stately
ponton:pontoon
pompos(d. cuvinte, stil):high-flown
ponton(pod):pontoon bridge
ponce:<piatra ~>pumice stone
pontonier:pontoneer
poncis:v. sasiu
pooghirca:hop-o'my-thumb, dandiprat
poncis:v. piezis
pooghirca(miriste):hemp stubble
ponderabil:ponderable, weighable
pop:prop, stay
ponderat:cool, level-headed
popas:halt, stop
ponderator:balancing, moderating
popas(ca loc):halting place|<a face un ~>to
ponderatie:balance, ponderation,
make a halt
moderation
popa(preot):pope, parson
pondere:weight
popa(la carti de joc):king
pondere:share, gravity
popa(la popice):king, middle pin|<a-si gasi
ponderitate:specific weight
popa>to meet with/find one's match|<a
ponegri:to slander, to detract|to cast calca a ~>to lord it|<i s-a dus vestea ca de ~
aspersions on,to run down tuns>he is well known as a bad
ponegritor:slanderous, defamatory shilling|<cum nu-s eu ~>not on your
ponei:pony, Shetland horse life|<uite popa nu e popa>to play(at) bo-
ponor:steepness peep
ponor(povirnis):slope popenchi:species of agaric
ponos:injury, offence, insult|calumny popesc:parson's...
slander popi:to ordain
ponos(vina):blame popi:to be ordained a priest
ponos(cusur):defect, shortcoming popic:(nine) pin, skittle
ponos(neajuns):drawback popic:(nine) pins skittles
ponos(aluzie):hint popicconstr.:stud
ponos(necaz):trouble popic(picioare):pins, legs, pegs
ponosi(haine):to wear out/away/off popicar:one who plays (at) skittles
ponosi(a ponegri):to slander popicarie:skittle/bowling alley/ground
ponosit:worn out/off/away, seedy popie:priesthood
pont:tip, cue, hint popime:priestly rabble, shavelings
pont:cinch popindau:gopher, ground squirrel
ponta:to clock popindau(momiie):scarecrow|<a sta ~>to sit
ponta:to check in up
ponta(la carti):to punt|<a ~ la plecare>to poplin:poplin
clock off/ out|<a ~ la sosire>to clock on/ in

805
poponet:field (Apodemus sylvaticus)|v. porcarie:piggishness, swinishness
opait porcarie(murdarie):filth
poponet(sezut):bottom, behind, rump|v. porcarie(ca act.):dirty/foul trick
poPindaU porcarie(obscenitati)(obscenitati):smut,
popor:people, nation bawdry, ribaldries, ordure
popor(taranime):peasantry, peasants porcarie(d. mincare):pigwash
popor(multime):people, crowd|<mult porcesc:piggish, swinish|<a avea (un) noroc
~>many people, a large number/plenty of ~>to have the luck of the damned|<a avea
people|<~ ul muncitor>the working (un) noroc ~>to have the devil's own luck
people|<din ~ adj.>of the people porci:to call smb. names
poporan:popular porci:to become coarse
poporanism:populism porcin:porcine, pig...
poporanist:populist porcine:porcines
poposi:to (make a) halt porcos:hoggish, piggish, swinish
popota:officers' mess porcos(murdar):filthy, nasty
popri:to stop porcos:like a hog/pig
popri(a interzice):to forbid, to interdict porcusor:dott(e)rel(Charadrius,Endromios)
popri(a sechestra):to sequestrate, to porecla:nickname
sequester
porecli:to nickname
popri(a aresta):to arrest
poreclit:nicknamed
poprire:stopping etc. v. popri
porfir:porphyry
poprire(retinere):deduction
porfiriu:purple
popula:to populate|to people
porifer:poriferous
popular:people's...
porni:to start, to be off
popular(folcloric):folk (-lore),
porni(la drum):to set out
popular|<cintec ~>folk song|<front
~>People's Front porni(a pleca):to leave, to depart
popularitate:popularity porni(d. tren):to start/steam off
populariza:to popularize porni(d. nave):to sail away
populariza:to be popularized porni(d. un calaret):to ride off
popularizare:popularization porni(a fi pus in miscare):to come in(to)
play
populatie:population
porni(a fi in miscare):to be in gear, to (be
populatie(locuitori):inhabitants
in) play
por:pore
porni(a incepe):to begin, to start
porc:swine (Sus scrofa domestica)
porni(a pune in miscare):to set on foot
porc(vier):boar
porni(a pune in miscare):to move, to bring
porc:swine, hogger on
porc(om lacom):greedy hog|<~ de porni(a pune in miscare):to set afoot, to call
ciine>swine, dirty beggar|<~ de mare into play
iht.>hog fish, sea dog(Phocaena
porni(o conversatie etc.):to get up, to set
communis)|<~ salbatic/mistret zool.>wild
going
boar (Sus scrofa)|<carne de ~>pork|<a mina
~ii la jir>to drive pigs to market porni(o masina):to set going, to put/set in
motio
porcan:swine
porni(o masina):throw into gear, to work
porcar:swineherd

806
porni(o masina):to start portbagaj:luggage rack, carrier
porni(o intreprindere):to float portbagaj:boot
porni(a se avinta in):to embark on portbaioneta:bayonet frog
porni(a imboldi):to urge,to stimulate portdrapel:colour/standard bearer
porni(a atita):to goad|<a (se) ~ pe...>to set portdrapel:stirrup socket/shoe
about..., to embark on...|<(a izbucni in)>to portharta:map case/holder
burst out...(cu forme In -ing.) portic:portico, porch
pornire:starting etc. v. porni portiera(usa):door
pornire:impulse portiera(draperie):door curtain, portiere
pornire(avint):enthusiasm portita:wicket (gate)
pornire(partinire)(partinire):partiality portita(la o gradina etc.):gate
pornire(pasiune):passion portita(de la soba):damper|<~ de
pornire(izbucnire):outburst scapare>loop hole
pornitor:v. demaror portjartier:suspender belt/girdle
pornograf:pornographer portmoneu:(change) purse|pocket book,
pornografic:pornographic, scurrilous portofel
pornografie:pornography, bawdry porto:postage
poroinic:orchis, cuckoo flower (Orchis) porto-franc:free-port
poros:porous, spongy portocal:orange tree, citrus
porozitate:porosity, porousness portocala:orange|<~ rosie>blood orange
port:costume, garb portocaliu:orange
port(purtare):carrying, carriage portofel:wallet
port(rada):haven, harbour, port portofoliu:ministry, portofolio|<ministru
port(maritim):seaport fara ~>minister without portofolio
port:conduct portret:portrait
port(ca oras):port (town)|<~ portret(tablou):picture
national>national costume portretist:portrait painter, portraitist
portabil:portable portretistica:portrait painting
portal:portal, principal door portretiza:to portray
portal:portal, tunnel front portretizare:portrayal
portaltoi:mother/father (plant) portscula:v. portunealta
portant:carrying, bearing|<suprafata ~ a porttigaret(tabachera):cigarette case
av.>v. portanta porttigaret(in care se fixeaza
portanta:lift tigara):cigarette holder/tube
portar:porter, janitor, door keeper portuar:port..., harbour...
portarfotbal etc.:goal keeper, goalie portughez:Portuguese
portarma:<permis de ~>gun licence portugheza:Portuguese (Woman sau
portativ:portable, hand..., pocket... girl)|the Portuguese language
portativ:staff, stave portulaca:portulaca (Portulaca)
portavion:aircraft carrier portunealta:tool holder
portavoce:speaking trumpet portvizit:pocket book
portareasa:janitress, porter|porter's/janitor's portelan:china (ware), porcelain
wife portie:helping, portion
portarel:bailiff portiune:portion

807
portiune(parte):part posesiv:possessive
portiune(bucata):piece, fragment posesor:owner, possessor
porumb:v. porumbel posibil:possible|on the cards
porumb:corn, meliza (Zea mays)|<faina de posibil:possibly, maybe, perhaps
~>maize flour posibil:on the cards|<in masura ~ ului>as
porumbac:greyish-white far as possible|<a face tot ~ ul>to do one's
porumbar:sloe tree, blackthorn best/utmost/all one knows|<a face tot ~
porumbar(cosar):granary, corncrib ul>to move heaven and earth, to leave no
stone unturned|<a face tot ~ ul>to play
porumbar(cotet pt. porumbei):dovecot,
one's hand for all it is worth
pigeon house
posibilitate:possibility
porumba:v. porumbita
posibilitate(mijloace)(mijloace):means
porumbel:v. porumbar|<~ calator>carrier
pigeon|<~ mesager>homing pigeon, posibilitate(resurse):resource|<depline
homer|<~ rizator>v. gugustiuc posibilitati>full play
porumbiste:field of Indian corn posmag:pulled bread, crumbled bread
porumbiste:corn land posmag(dulce):rusk
porumbita(female):pigeon posomori:to become darkened/clouded
porumbita:dove posomori(d. cer):to cloud over
porumbita(alintator):my love/dove posomori:to become gloomy
porumbita(alintator):my chick/duck, my posomorit(d. vreme, cer):dull, cloudy
lovey-dovey posomorit(d. cineva):gloomy, sullen,
porunca:order, injunction|<din porunca...(cu morose
gen.)>by the order of...|<cele zece posomorit(dezolant):gloomy, murky
porunci>the Ten Commandments,the posomorit:gloomily
Decalogue pospai:flour dust
porunci:to order, to command pospai(strat subtire):thin layer
porunci:to rule, to be the master pospai:smattering
poruncitor:imperative, authoritative post:fast(ing)|post, place, appointment,
poruncitor(d.ton):imperious, peremptory, berth
high post(slujba):job
poruncitor:imperatively etc. post(situatie):position
posac:sullen, gloomy, morose post:post, station|<~ avansat
posac:sullenly etc. mil.>outpost|<~ ul Craciunului>Advent|<~
poseda:to own,to possess,to be possessed cheie>key post|<~ ul
poseda(a avea):to have mare/Pastelui>Lent|<~ de
comanda>command post|<~ de miscare
poseda:to be conversant with|to be
ferov.>service station|<~ de
possessed of
observatie>observation post|<~ de prim
posedat:frenzied, possessed ajutor>first-hand post/station|<~
posedat:one possessed, demoniac telefonic>tel
posesi(un)e:possession post-morten:post-mortem
posesi(un)e(pamint):land post-restant:poste restante|to be (held till)
posesi(un)e(mosie):estate|<luare in called for
~>taking possession/over|<a fi in posesia... post-scriptum:postscript P.S.
(cu gen.)>to be in possession of..., to be posta:to post, to set
possessed of...

808
posta(a pune):to put, to place postal:postal, post...
posta:to take a position|to take one's stand postal:by post|<factor ~>v. postas
postament:pedestal, base postalion:mail coach
postas:v. postas postas:postman, letter carrier
postat:cut in a certain space of time posta:post
postat(strat):bed|lenght of (the) way posta(cladirea, birourile):post office
postat(distanta):distance posta:mail coach, post relay
postav:cloth posta(distanta):post mile|<~ aeriana>air
postavarie(ca magazin):draper's shop mail|<prin ~>by post|<director general al
postbelic:post-war... postelor>Postmaster General
postdata:to post-date pot:sweepstake(s)|<a lua ~ul si fig.>to
sweep the board
postdiluvian:post-diluvial
potabil:drinkable, fit to drink|<apa ~
postelnic:seneschal, court marshal
a>drinking water
postelnic(in sec.18-19):Minister of/for
potaie:cur, tike, vile dog
Foreign Affairs
potaie(haita):pack
posterior:posterior
potaie:vile dog, cur, scoundrel, rascal
posterior(de dinapoi):hinder..., hind...
potasa:potash, potassium carbonate
posterior(temporal):subsequent
potasic:potassic, potassium...
posterior(mai tirziu):later
potasiu:potassium
posterioritate:posteriority
potcap:kamelavkion
posteritate:posterity, descendants, issue
potca(neplacere)(neplacere):trouble, scrape
posteritateposteritatea:the succeeding
generations potca(vrajba):enmity|v. pocitanie|evil eye
(illness)
posteritateposteritatea:the generatious to
come potcoava:horseshoe
postfata:afterword, postface potcoava(la bocanci):clout|<a umbla dupa
potcoave de cai morti>to run a wild-goose
posti:to fast
chase
postmeridian:postmeridian, p.m.
potcovar:shoeing smith, farrier
postoperatoriu:postoperative
potcovarie:farriery
postpolatal:postpalatal
potcovi:to shoe
postpune:to place at the end of a word
potcovi:to gull, to diddle, to take in
postpunere:postposition
potcovire:shoeing etc. v. potcovi
postpus:placed at the end of a word
poteca:path
postulant:apolicant
potent:potent, vigorous
postulat:postulate, assumption
potentat:potentate
postum:posthumpus
potentat:high and mighties
postum:posthumously|<glorie ~
potenta:to intensify
a>afterfame|<opera ~ a>(literary) remains
potential:potential
postura:position, situation
potential:potentially
postura(a corpului):posture, attitude
potential:potentialities
postverbal:backformation
potentialitate:potentiality
poseta:handbag
potentiometru:potentiometer
posirca:crab wine, rot-gut
poteras:thief catcher

809
potera:posse potolit(calm):calm
poticneala:v. poticnire potolit(linistit):quiet
poticni(de):to stumble (over) potolit(netulburat):undisturbed
poticni(d. cai si):to flounder potolit(d. mare):smooth, unruffled
poticni:to stumble potolit(d. mare):calm
poticnire:stumbling, stumble potolit(d. lumina):dim
potir:cup, bowl potolit(d. sunete):low, stifled
potir:calyx potolit:calmly etc.
potirniche:partridge(Perdix perdix) potolitor:calming, soothing, pacifying
potlogar:swindler, cheat, deceiver potop:flood
potlogarie:cheating potop(de lacrimi)(de lacrimi):flood, flow
potlogarie(ca act):cheat, fraud, swindle potop(de ocari etc.):stream, torrent
potnogitext.:treadles potop(pustiire)(pustiire):ravage
potoli(a usura):to relieve potop(distrugere):destruction
potoli(a micsora):to lessen, to abate, to potopadverbial:in floods/torrents
diminish potopi:to flood
potoli(a modera, a indulci):to mitigate, to potopi(a acoperi cu apa):to submerge
moderate potopi(a pustii):to ravage,to lay waste,to
potoli(a linisti):to calm, to appease, to destroy
compose potopitor:overwhelming
potoli(a linisti):to traquillize potousport:post
potoli(o rascoala):to suppress potpuriu:pot-pourri, medley
potoli(o rascoala):to quash, to stifle potricala:hollow punch
potoli(patimi):to assuage, to damp, to slake potricali:to punch (holes into)
potoli(patimi):to subdue potriva:like
potoli(vintul):to lay, to kill potriva(pereche):match, equal|<pe potriva...
potoli(a face sa taca):to hush (cu gen.) (potrivit cu)>in accordance
potoli(minia):to quiet,to calm,to stay,to still with..., according to...|<pe potriva ... (la
potoli(a pacifica):to pacify inaltimea...) (cu gen.)>equal to...|<pe
potoli(o durere):to soothe, to assuage, to potriva... (cu gen.) (corespunzator
quiet cu)>corresponding to..., commensurate
with...
potoli(marea,valurile):to still, to calm
potriveala:v. potrivire|<cu ~>adequate,
potoli(furtuna):to lull
proper
potoli(setea):to quench|to sweeten
potrivi(a pune):to put, to place, to set, to lay
potoli(d. vint):to calm, to abate, to moderate
potrivi(a aranja):to arrange
potoli(d. cineva):to be
potrivi(perna, etc.):to adjust
tranquillized/composed
potrivi(a pune cum trebuie):to set/put
potoli(d. cineva):to compose one's mind
straight
potoli(d.cineva):to make oneself easy
potrivi(ceasul):to set
potoli(a se micsora):to lessen, to abate, to
potrivi(parul):to smooth
diminish
potrivi(a aplica) (la):to apply (to)
potoli(a se calma, a se linisti):to calm down
potrivi(a face sa se potriveasca)(la):to suit
potolire:relieving etc. v. potoli
(to), to tally (to)
potolit:relieved etc. v. potoli

810
potrivi(a gati):to trim up potrivit(asa si asa):so so...
potrivi(a compara) (cu):to compare potrivit:v. potrivire|<~ cu...>in accordance
(with/to) with..., according to...
potrivi(a compara) (cu):to liken (to) potrivnic:hostile, inimical
potrivi(a asimila) (cu):to assimilate potrivnic(opus) (cu dat.):opposed (to),
(with/to) contrary (to)
potrivi(a pune de acord) (cu):to make agree potrivnicie:opposition
(with) potrivnicie(piedica):hindrance, obstacle(s)
potrivi(a pune de acord) (cu):to proportion potrivnicie(ostilitate):hostility
(to) potrivnicie(greutate):hardship
potrivi(a pune de acord) (cu):to harmonize potroace:giblets|<ciorba de
(with) ~>giblets/gizzard soup
potrivi(a ajusta) (la):to adjust/to fit (to) poturiodin.:trunk breeches|peasant's tight
potrivi(a adapta) (la):to adapt (to) trousers
potrivi(a acorda):to tune potiune:potion, draught
potrivi(o mincare):to season, to dress povara:burden, load
potrivi(a nimeri):to hit povara(greutate):weight
potrivi(cu):to agree (with) povara(chin):torture|<povara anilor>the
potrivi(a coincide):to coincide (with) weight of years
potrivi(a coincide):to tally (with),to povarna:(brandy) distiller
dovetail(with) povata(sfat):advice, counsel
potrivi(a corespunde):to suit,to match,to povatui:to advise, to counsel
correspond(to povatui(a indruma):to guide, to direct
potrivi(a fi potrivit):to be suited/suitable povatuire:advising|v. povata
(for)
povatuitor:adviser, counsellor
potrivi(a fi potrivit):to fit in
povatuitor(ghid):guide
potrivi(a corespunde scopului):to
poveste:tale, story
suit/answer one's purpose
poveste(cu zine, basm):fairy tale
potrivi(a fi pe masura):to fit, to adapt
oneself (to) poveste(istorie):story
potrivi(a fi pe masura):to conform(to),to poveste(nascocire):tale, fable, invention
strike in(with)|<se potrivesc (d. poveste(nascocire):cock-and-bull story|<~ a
oameni)>they are well matched together|<a vorbei/cintecului>proverb, saying|<~ a
se ~ la... (sau cu dat.) (a asculta la)>to listen vorbei/cintecului adverbial>as the saying is,
to...|<a se ~ la... (a se supune)>to submit as the story is|<(cum ar veni)>as it were|<~
to...|<manusile nu se potrivesc>these gloves lunga>long rigmarole, Canterbury tale|<nici
are not a pair/do not be ~>by no means, not at all|<asta e cu totul
potrivire:arrangement etc. v. potrivi alta ~>that's ano
potrivire(acord):agreement, accord, povesti:to tell, to narrate, to recount|<se
correspondence povesteste ca...>the story goes that...|<ce ti
s-a ~ t?>what have you been told?
potrivit:fit, suited, suitable, apt
povestire:telling etc. v. povesti|story|<~ la
potrivit(d. un moment):adequate, right
persoana>I the I form
potrivit(corespunzator):corresponding
povestitor(story):teller, narrator
potrivit(de mijloc):average, middling
povirni:to slope,to slant
potrivit:moderately, in moderation
povirnis:slope

811
povirnis(abrupt):steep poznas(ciudat):strange
povirnit:sloping poznas:practical joker
povirnit(abrupt):steep, abrupt, precipitous poznas(glumet):wag
poza(pt. portret etc.):to pose, to sit pozna(gluma):joke
poza:to pose, to attitudinize pozna(farsa):farce, dodge, trick
poza:to photograph|to take a photograph of pozna(strengarie):prank, lark
poza:pose, attitude, posture pozna(prostie):foolish act, piece of folly
poza(fotografie):picture, photograph pozna(paguba):damage
poza(imagine):picture|<a-si face o ~>to pozna(vatamare):injury, hurt
have one's photograph taken|<a-si lua o practic(folositor):practical, useful
~>to striken an attitude, to assume a pose practic(d. cineva):practical (-minded)
pozitiv:positive practic(d. cineva):matter-of-fact
pozitiv(real):actual,real practic(priceput):experienced, skilled
pozitiv(util):useful practic:in actual fact, in practice|as a matter
pozitiv(realist):practical, matter-of-fact of fact|in a matter-of-fact way|<activitate
pozitiv(realist):unsentimental ~a>practical activity|<om ~>practical man
pozitivgram. etc.:positive practica:to practice, to put into practice
pozitiv:positively practica(a folosi):to use, to employ
pozitiv:positive(degree)|<electricitate practica:to be practised etc.|<a ~
~a>positive electricity|<erou ~>positive medicina>to practise medicine
character|<sarcina (electrica) ~a>positive practicabil:practicable
electric charge practicabil(d. drumuri etc.):passable,
pozitivism:positivism negotiable
pozitivist:positivism|<filozofie practicabil(care se poate indeplini):feasible
~a>positivist philosophy practicabilteatru:frame, rostrum
pozitron:positron practicant:probationer
pozitie:position practica:practice
pozitie(a unei localitati,case etc.):situation, practica(aplicare):application
site
practica(uzaj):practice, usage, use
pozitie(a unei nave):position
practica(metoda):practice, method,
pozitie(a corpului experience|<practica in productie a
etc.):position,posture,attitude studentilor>practical training for
pozitie(sociala):position, condition, status students|<a pune in ~>to put into practice
pozitie:attitude, stand, position practician:practitioner, expert
pozitie(punct de vedere):(point of) view, practicism:practicalness
standpoint prada:booty
pozitie(sociala):standing|<pozitia culcat prada(jaf, prada luata prin jaf):plunder
sport>prone position|<pozitia in genunchi
prada(in razboi):loot, spoil(s)
sport>kneeling position|<pozitia in picioare
sport>standing position|<~ prada(de razboi):captured material
avantajoasa>advantage ground|<~ de prada(de razboi):spoils of war, trophy
tragere mil.>firing position|<~ initiala prada(de pasare rapitoare etc.):prey
sport>initial position|<politica de pe poziti prada(a vinatorului, pescarului):bag,
poznas:tricksy, fond of playing tricks catch|<animal de ~>predator|<a cadea ~ ...
poznas(glumet):funny, amusing (cu dat.)>to fall a prey to...|<a cadea ~... (cu

812
dat.)>to become a victim of...|<a cadea ~ praznic:feast, banquet|grand/capital tuck-in,
flacarilor>to be consumed/destroyed by the merry bout|<la dracu/naiba-n ~>at the back
flames|<a se lasa ~... (cu dat.)>to of beyound/god-speed
abandon/give oneself to..., to indulge i prabusi:to fall suddenly sau heavily
praf:dust prabusi(d.proiecte etc.):to go to the dogs|to
praf(pudra):powder tumble down, to fall in|to come down with
praf:cachet, powder|<~ alb>v.cocaina|<~ de a crash|to fall/come to the ground|to break
baie>bath brick, scubbing powder|<~ de down, to collapse
copt>baking powder/soda saleratus|<~ de prabusi:to break down
curatat>v. ~ de baie|<~ de pusca>gun prabusi(d. proiecte etc.):to go
powder|<~ de zahar>glazing sugar|<~ si glimmering/agley
pulbere>dust and ashes|<nor de ~>cloud of prabusire:(sudden sau heavy) fall|collapse
dust, dust cloud|<a arunca
prabusire:breakdown,collapse
praftorita:sprinkle,brush
prada(un oras):to sack, to loot
prag:threshold
prada(pe cineva):to rob, to strip|to plunder,
prag(de riu):rapid(s)|<~ de audibilitate to rob
fiziol., tel.>threshold of audibility|<~ de
prada:to pillage
senzatie dureroasa fiziol.>threshold of
feeling|<~ de excitare fiziol.>stimulus prada(a devasta):to ravage
threshold, threshold of irritation|<~ de pradalnic:predatory, rapacious
excitare fiziol.>of stimulation|<din ~ in pradaciune:plundering etc. v.
~>from door to door|<in prAda|plunder, robbery
pragmatic:pragmatic pradaciune(furt):theft
pragmatic:pragmatically prafarie:(much) dust
pragmatism:pragmatism prafui:to cover with dust, to make dusty
pragmatist:pragmatist prafuit:dusty
pralina:burnt/crisp almond praji:to grill
pramatie:profligate,libertine,debauchee praji:to be taken in
pramatie(hot):thief praji(in tigaie):to fry
pramatie(ticalos):rascal, knave praji(la foc):to roast, to broil
prapur:v. peritoneu praji(pe gratar):to grill
prasila:v. prasit praji(a coace):to bake
prastie:sling, (boy's) catapult|<cal de praji(a arde):to burn
~>outrunner, side horse praji(a bronza):to tan
pravila(lege)(lege):law praji:to diddle, to gull, to do
pravila(cod):code of laws|<dupa praji:to fry, to roast, to broil|to bake
~>according to law praji(la soare):to bake/bask in the sun
pravoslanic:(orthodox) believer praji:to be diddled/gulled
pravoslavnic:orthodox prajina:pole
praxiu:Acts(of the Apostles) prajina:drill pipe|<nu-i ajungi nici cu
praz:leek(Allium porrum) prajina la nas>he's perky ,he perks up his
praznic(dupa inmormintare):funeral repast, head|<nu-i ajungi nici cu prajina la nas>he
burial feast is wrapped in cellophane
praznic(la hram etc.):wake|(church) festival prajit:fried etc. v, prAji|<piine ~a>toast
prajitura:cake

813
prajitura(uscata):biscuit prasi:to propagate|to reproduce
prapastie:precipice, abyss, gulf prasi(d. broaste, pesti):to spawn
prapastie(strunga):ravine prasit:weeding|hoeing
prapastie:abyss, gulf prasitoare:cultivator|v. prasitor
prapastie(dezastru):disaster, ruin|<pe prasitor:hoeing|weeding
marginea ~i>at the edge of the abyss|<pe prasitor:weeder (out)
marginea ~i fig.>on the verge of prasitura:weeding|hoeing
disaster/ruin|<a vorbi prapastii>to talk at
pravali:to throw down|to overthrow
random/through one's hat, to twaddle|<>*
pravali(a trinti):to knock down
prapad:disaster, calamity, ruin
pravali(a se prabusi):to fall down
prapad:flood|destruction
pravalias:shopman|shopkeeper
prapadenie:destruction, ruin
pravalie:shop|<baiat de ~>shop assistant
prapadenie(paguba):damage, harm
pravalire:falling downn etc. v.
prapadenie:danger, peril, jeopardy
prAvAli|downfall|collapse
prapadi:to destroy|to annnihilate
pravalis:steepness
prapadi(a ucide):to kill
pravalis(povirnis):slope
prapadi(a irosi):to waste
praznui:to celebrate
prapadi(a da iama in):to play havoc with
praznuire:celebration
prapadi(a pustii):to ravage
prea:too
prapadi(a pustii):to lay waste
prea(in constructii negative):very|<mult ~
prapadi:to be destroyed ...>much too...|<nici ~-~, nici foarte-
prapadi(a muri):to die foarte>so so|<nu ~>not
prapadi(a pieri):to perish|<a se ~ de ris>to quite/exactly/very|<nu ~ de mult>not/very
die with laughter|<a se ~ dupa cineva>to long ago|<asta e ~-~>it`s really too
love smb. to distraction bad!|<asta e ~-~>that`s coming it
prapadit:broken|deteriorated strong!|<asta e ~-~>that`s a bit
prapadit(distrus):destroyed thick/steep|<asta e ~-~>that`s the limit
prapadit(nenorocit):wretched preacinstit:most honourable
prapadit(nenorocit):miserable preacurat:allimmaculate
prapadit:wretch Preacurata:the Holy Virgin
prapastios:precipitous|abrupt|steep preacuvios:allpious
prapastios(d. cineva):pessimistic preafericit:saint
prapastios(fricos):fearful preainalt:allhigh
prapastios(fricos):timid preajma:surrounding(s)|vicinity|<din
~>near|<din ~>around|<in preajma... (cu
prasea:v. plasea
gen.) (spatial)>around...|<in preajma... (cu
prasila:breeding|reproduction gen.)
prasila(rasa):race (spatial)>about...|<(temporal)>about...|<(cat
prasila(rasa):breed re)>towards...|<(in ajunul)>on the eve of...
prasila:offspring|<iapa de ~>brood prealabil:previous|preceding|<in
mare|<vite de ~>breeding stock ~>beforehand|<in ~>to begin with|<in ~>as
prasitor:prolific a preliminary
prasi:to breed|to hoe|to rear preamari:to exalt|to extol
prasi(plante):to cultivate preamari(a lauda):to praise
prasi(plante):to grow preamarit:allglorious

814
preambul:preamble precipitant:precipitant
preaplin:superabundance precipitare:hurrying etc. v. precipita
preaputernic:omnipotent|almighty|allpowerf precipitat:precipitate
ul precipitatii(ploaie):rainfall|<~ radioactive
preasfintia:<~ sa>His Holiness meteor.>fall-out
preasfint:all-holy precis:precise|exact|accurate
preaviz:(previous) notice|<a da ~ cuiva>to precis(d. un termen etc.):unambiguous
give smb. notice precis:precisely etc.
precar:precarious precis(sigur):by all means
precar(greu):hard precis(sigur):definitely
precaut:(pre)cautious|wary precis(sigur):without fail
precaut:cautiously|warily precis(referitor la ore):sharp
precautie:precaution precis(referitor la ore):precisely
precautie(prudenta):caution precis(referitor la ore):exactly|<la 7 ~>at 7
precautie(prudenta):wariness|<ca o (masura o`clock sharp|<la 7 ~>at 7 o`clock exactly
de) ~>as a measure of precaution|<ca o Precista:<Maica ~>v. Preacurata
(masura de) ~>by way of precaution|<cu preciza:to specify|to state precisely|to
~>cautiously|<masura de ~>measure of define more accurately
precaution|<a-si lua toate precautiile
preciza:to be specified etc.
necesare>to take due/every precaution
precizare:specification|explanation
precadere:priority|preference|<cu ~>pre-
eminently above all|<cu ~>especially|<cu precizare(adaos):addition
~>particularly|<dezvoltarea cu ~ a precizie:precision|preciseness|accuracy|<de
industriei grele>the priority development ~>accurate|<(d. instrumente)>precision...
of heavy industry precoce:precocious
preceda:to precede|to go before precocitate:precocity|precociousness
precedent:preceding|former|previous preconceput:preconceived
precedent:precedent|<fara preconiza:to plan
~>unprecedented|<fara preconiza(a prevedea):to foresee
~>unparalleled|<fara ~>unheard|<fara preconiza(a prevedea):to contemplate
~>unprecedented|<fara
~>unparalleled|<fara ~>unheard of|<a crea preconiza(a propune):to propose
un ~>to create/set a precedent preconiza(a propune):to suggest
precedenta:precedence preconiza(a recomanda):to recommend
precept:precept preconiza(a recomanda):to advocate
precept(sfat):advice precum:as|<~ si...>as well as...|<~
preceptor:preceptor urmeaza>as follows
precesiune:precession precumpani:to prevail|to preponderate|to
have greater weight
precipita:to hurry|to hasten|to precipitate
precumpanitor:prevailing|predominant
precipita:to precipitate
precupet:petty trader
precipita(d. evenimente):to rush
precupet(de strada):street vender/vendor
precipita(d. evenimente):to escape control
precupeti:to spare|<nu ~ nici un efort>he
precipita(d. evenimente):to come tumbling spared no effort(s)
rapidly one upon
precursor:forerunner|precursor
precipita:to precipitate
preda:to hand (over)|to deliver

815
preda(a incredinta):to entrust smb. with preexista:to pre-exist
preda(a incredinta):to commit preexistent:pre-existent|pre-existing
preda(a da):to give preexistenta:pre-existence
preda:to teach prefabrica:to prefabricate
preda:to be handed (over) etc. prefabricare:prefabrication
preda(d. cineva etc.):to surrender prefabricat:prefab
preda(d. cineva etc.):to yield preface:to transform|to change|to alter|to
preda(d. cineva etc.):to lower one`s colours modify
preda(ca prizonier):to yield oneself prisoner preface(o haina):to alter
preda(a capitula):to capitulate preface(a face din nou):to do sau to make
predare:handing (over) etc. v. preda anew
predecesor:predecessor|forerunner preface:to be trasformed etc.
predestina:to predestin(at)e preface(a simula):to pretend
predestinat:fated|foredoomed preface(a simula):to feign
predestinatie:predestination preface(a simula):to simulate
predetermina:to predetermine preface(a simula):to sham
predica:to preach|<a ~ in desert>to preach preface(mai ales mil.):to malinger|<a se ~
in the desert in...>to turn into...|<a se ~ in...>to
become...|<se ~ doar>he is only
predicat:predicate|<~ nominal>nominal
shamming|<se ~ ca doarme>he preteds|<se
predicate|<~ verbal>verbal predicate
~ ca doarme>he pretends to be sleeping|<se
predicativ:predicative|<nume ~>predicative ~ ca doarme>he shams sleep|<a ~ in...>to
predicator:preacher turn into...
predica:sermon|<a tie o ~ cuiva>to prefacere:transformation etc. v. preface
sermoize/moralize smb. prefacere(ca act):transformation
predilect:favourite prefacere(ca act):change
predilectie:predilection|partiality|preference| prefata:to preface|to introduce|to write a
<de ~ adj.>favourite|<de ~ preface to
adj.>preferable|<de ~
prefata:preface|foreword|introduction
adv.>preferably|<(mai ales)>particularly
prefacatorie:simulation|sham|pretence
predispozitie:predisposition|propensity|proc
livity|tendency prefacatorie(ipocrizie):hypocrisy
predispozitie:idiosyncrasy prefacatorie(ipocrizie):dissimulation
predispune:to predispose prefacut:hypocritical|false|treacherous|sham
predispus:<~ la...>predisposed to...|<~ prefacut(falsificat):forged
la...>inclined to... prefacut(falsificat):falsified
predomina:to prevail|to predominate prefect:prefect|<~ de politie>chief
predominant:prevalent|prevailing|predomin commissioner of the police
ant prefectura:prefect`s office
predominanta:prevalence|predominance prefera:to prefer|to like better
predominare:prevalence|predominance preferabil:preferable
predoslovie:v.prefata preferabil(mai bun):better
preducea:punch preferabil:preferably
preeminenta:pre-eminence preferat:favourite
preemtiune:option

816
preferential:preferential|<drept ~ pregatitor:preparatory|<lucrari
jur.>preference pregatitoare>spade work
preferinta:preference|<de preget:cessation
~...>preferably...|<de ~...>...for choice preget(ragaz):leisure
prefeudal:prefeudal preget(odihna):rest|<fara
prefigura:to prefigure|to foreshadow ~>ceaselessly|<fara
prefigurare:premonition|foreshadowing|pre ~>continuously|<(imediat)>at
diction once|<(imediat)>immediately
prefira(a se strecura):to steal pregeta:to hesitate|to waver
prefira(a se strecura):to creep pregnant:striking|conspicuous
prefira(a se strecura):to slip pregnanta:striking
prefira(a se strecura):v. perinda character|conspicuousness
prefira(a se imprastia):to spread preimperialist:pre-imperialist...
prefira(presara):to strew preistoric:prehistoric
prefix:prefix preistorie:prehistory
prefloratie:prefloration preincalzire:preheating
pregati:to get/make ready|to prepare preincalzitor:preheater
pregati(a instrui):to train preintimpina:to prevent|to avert
pregati(o lectie):to do preintimpinare:preventing
pregati(pt. un examen):to coach prejos:<mai ~ (de)>inferior (to)|<mai ~
(de)>below
pregati(o surpriza):to have...in store
prejudecata:prejudice|preconceived
pregati(masa):to cook
idea|<lipsit de prejudecati>nonprejudiced
pregati:to be trained etc.|to prepare|to
prejudicia:to be detrimental/prejudicial to
get/make ready
prejudiciabil:prejudicial
pregati(a fi pe punctul de a se petre:to be
about to take place prejudiciabil(vatamator):harmful
pregati(d. un pericol etc.):to be prejudiciu:prejudice|detriment
imminent/threatening|<a i se ~>to be in prejudiciu(moral):injury
store for one|<se pregateste la geografie>he prejudiciu(moral):wrong
is reading up his geography|<se pregateste prejudiciu(paguba):damage
pentru avocatura>he is reading for the prejudiciu(rau):harm
bar|<a ~ terenul pentru...>to pave the way
prelat:prelate
for...
prelata:tarpaulin
pregatire:preparation etc. v. pregAti
prelegere:lecture
pregatire(cunostinte):grounding|<~a
cadrelor>training of personnel|<~ de preleva:to draw
artilerie mil.>artillery preparation|<~ de prelevare:drawing
artilerie mil.>preparatory bombardments|<~ preliminar:preliminary|explanatory|tentative
de lupta mil.>battle training|<amer.>combat preliminar(preambul):preamble
instruction/training|<are o buna ~ in...>he is prelinge:to trickle|to ooze (out)|to drop out
well grounded in...
prelua:to take over
pregatit:prepared
prelua(a lua):to take
pregatit(gata):ready
preluare:taking over
pregatit(instruit):well trained
prelucra(a reface):to remake
pregatit(instruit):well grounded
prelucra(a transforma):to transform

817
prelucra(a transforma):to change premial:premium...|bonus...|<fond ~>bonus
prelucra:to work funds|<sistem ~>bonus system
prelucra(o chestiune):to discuss premiant:pupi! who has been awarded a
prelucra(o chestiune):to debate upon priz
prelucra(o chestiune):to work up premiat:that has been awarded a prize
prelucra(a studia):to study premier:Premier|Prime-Minister
prelucra(un plan):to work out premiere:prize award
prelucra(pe cineva):to brief premisa:premise
prelucra(pe cineva):to enlighten premiu:prize
prelucra(pe cineva):to talk reason to premiu(rasplata):reward
prelucra(pe cineva):to carry on explanatory premiu(a unui functionar etc.):premium
work with premiu(a unui functionar etc.):bonus
prelucra(pe cineva):to bring a matter home premiu(a unui functionar etc.):bounty
to premiu(a unui functionar etc.):gratuity|<~
prelucra:to be remade etc. de stat>State Prize
prelucrare:remaking|processing etc. v. premolar:bicuspid
prelucra premonopolist:pre-
prelucrator:processing|<industrie monopolistic|<capitalism ~>pre-
prelucratoare>processing industry monopolistic capitalism
preluda:to prelude prenatal:antenatal
preludiu:prelude prenume:first name|Christian name
prelung:oblong preocupa:to preoccupy|to engross|to
prelung(temporal):prolonged concern|<a se ~ de...>to concern oneself
with...|<a se ~ de>to be concerned with...|<a
prelung(temporal):lasting
se ~ de...>to give one's attention to...|<a se
prelungi:to prolong|to extend ~ de...>to attend to...
prelungi:to be delayed|to be dragged out preocupare:care|concern|study
prelungi(a dura):to last preocupat(ocupat):busy
prelungire:prolongation|extension preocupat:preoccupied|engrossed/absorbed
prelungitor:pencil holder/lengthener in thoughts
premarxist:pre-Marxist preocupat(de):anxious (about)
prematur:premature|untimely preocupat(ocupat):busy
premedita:to premeditate preopinent:previous speaker
premeditare:premeditation|<cu preot:priest
~>deliberately|<cu ~>wilfully|<cu ~ preot(mai ales protestant):clergyman
jur.>with malice aforethought|<crima cu
preot(beneficiar al venitului biser:rector
~>deliberate murder
preot(beneficiar al venitului
premeditat:premeditated|deliberate|studied
biser:incumbent
premergator:precursory
preot(idem, a jumatate din venit):vicar
premergator:forerunner|precursor
preot(care slujeste):minister
premerge:<a ~ (cu dat.)>to precede (cu ac.)
preot(pastor):pastor
premia:to award a prize to
preot(teolog):divine
premia(un functinar etc. ):to give/award a
preot(teolog):parson
bonus to
preot(teolog):pope

818
preot:shaveling presara(cu pudra de zahar):to sugar
preoteasa:clergyman`s wife presara(cu nisip):to sand
preoteasa(sacerdota):priestess presara(cu sare):to salt
preotesc:clergyman`s...|priest`s.. presara(cu faina):to sprinkle with flour
preoti:to ordain presara(a imprastia):to scatter
preoti:to take/receive holy orders presara:to be strewn etc.
preotie:priesthood preschimba:to exchange (one thing for
preotime:clergy|priesthood anothe
prepalatal:blade-and-point preschimba(a transforma):to transform
prepara:v. pregati preschimba(a transforma):to change
preparat:preparation preschimba(in):to change (into)
preparative:preparations preschimbare:exchanging etc. v.
preparator(laborant):laboratory assistant preschimba
preparator:preparator prescrie:to prescribe|to lay down|to ordain
preparator(meditator):tutor prescrie(medicamente):to prescribe
preparator(meditator):coach prescrie:to be lost by limitation sau pres
preparatie:preparation prescriptibil:prescriptible
prepelicar:(land) spaniel prescriptie:prescription|direction|regulation
prepelita:quail (Coturnix coturnix) prescura:communion bread|wafer
preponderent:preponderant prescurta:to abbreviate|to shorten|to abridge
preponderent(d. un rol):leading prescurtare:shortening etc. v.
prescurta|abbreviation
preponderenta:preponderance
presentiment:presentiment|forewarning
prepozitie:preposition
presimti:to sense|to have a
prepozitional:prepozitional
presentiment/premonitio|to feel smth. in
prerevolutiona:pre-revolutionary one`s bones
prerie:prairie presimtire:presentiment|foreboding
prerogativa:prerogative presiune:pressure|<~a singelui>blood
preromantic:pre-romantic pressure|<~ atmosferica>atmospheric
preromantism:pre-romanticism|pre- pressure|<~ de o atmosfera>a pressure of
Romantic period one atmosphere|<joasa ~>low
pres(se)papier:paperweight pressure|<inalta ~>high pressure|<a exercita
presa:to press|to compress presiuni asupra... (cu gen.)>to put pressure
upon...|<a exercita presiuni asupra...
presa(a zori):to urge
presocialist:pre-socialist...
presant:pressing|urgent
presor:presser
presat:pressed etc. v. presa
presor:presser foot
presa(ziare):press
presta(o munca):to do
presa(ziare):newspapers
presta(o munca):to carry out
presa:printing press|<~ cu surub>fly
press|<~ cu surub>screw press|<~ presta(zile de munca):to work for|<a ~ un
hidraulica>hydraulic press|<birou de juramint>to be sworn in
~>press department|<libertatea prestabili:to pre-establish
presei>freedom/liberty of the prestabilit:pre-estabilished
press|<libertatea presei>press freedom prestabilit:cut and dried
presara:to strew|to powder

819
prestanta:imposing/dignified/impressive presedintial:presidential
app presedintie:presidency|chairmanship
prestare:carrying out etc. v. presta|<sub ~ preta:<a se ~ la... (a se potrivi la...)>to be
de juramint jur.>under oath adapted/suited to...|<a se ~ la... (a se potrivi
prestatie:labour conscription la...)>to lend itself to...|<a se ~ la... (d.
prestidigitator:juggler|conjurer|prestidigitat cineva)>to lend/commit oneself to...|<(a fi
or de acord cu)>to agree to...|<(la o
prestidigitati:jugglery|juggling|sleight of escrocherie)>to countenance...|<(la o escroc
hand pretendent:pretender
prestigios:impressive|imposing pretendent(la o mostenire etc.):claimant
prestigiu:prestige|high reputation pretendent(candidat):applicant
presupune:to presume|to assume|to suppose pretendent(candidat):candidate
presupune(a implica):to imply|<presupun pretendent(la mina cuiva):wooer
ca...>I dare say... pretendent(la mina cuiva):suitor
presupunere:assumption|supposition pretentie(la):claim (to)
presupus:presumed|presumptive|v. pretentie(la):pretension (to)
presupune pretentie:airs|<cu pretentii>of
presupus(asa-zis):so-called pretensions|<cu pretentii>pretentious|<fara
presupus(asa-zis):would-be... ~ /pretentii (d. cineva)>unassuming|<fara ~
presura:bunting (Emberiza) /pretentii (d. cineva)>modest|<fara ~
/pretentii (d. cineva)>lowbrow|<(d.
presuriza:to pressurize
ceva)>unpretentious|<nu am pretentia de
presus:<mai ~ de/decit...>above...|<mai ~ a...>don`t pretend to...|<nu am preten
de/decit...>more important than...|<mai ~
pretentios:pretentious|exacting|exigent|cavil
de/decit...>greater than...|<mai ~ de
ling|pretentious|affected|sophomoric
toate>above all
pretentios:pretentiously
pres:carpet|runner
preterit(in gram. engleza si ):past tense
pres(la usa):door mat|<a duce pe cineva cu
~ul>to fob smb. off|<a duce pe cineva cu pretext:pretext|plea|excuse|blind|<sub ~ul...
~ul>to keep smb. off and on|<a duce pe (cu gen.)>on pretext of...|<sub ~ul... (cu
cineva cu ~ul>to keep smb. on a string|<(cu gen.)>on a plea of...|<sub ~ul... (cu
promisiuni)>to amuse smb. with fair gen.)>under the pretext of...|<sub ~ul... (cu
hopes|<(cu promisiuni)>to hold smb. in gen.)>on the pretence of...|<nu e decit un
hand|<(cu o datorie)>to keep sm ~>that is only an excuse/a screen
prescolar:pre-school... pretexta:to pretext|to offer/allege/give as a
pretext|to feign|to sham|<a ~ ca...>to
prescolar:child under school
pretext/pretend that..
age|<invatamint ~>pre-school education
pretimpuriu:untimely|premature
presedinta:chair woman|chairman|president
pretimpuriu:untimely|prematurely
presedinte:president
pretinde(ca pe un drept):to claim (as a right)
presedinte(al unei adunari):chairman|the
Premier pretinde(ca pe un drept):to lay claim to
presedinte:&|<Presedintele Consiliului de pretinde(ca pe un drept):to pretend
Ministri>the chairman of the council of pretinde(a cere):to require
ministers|<Presedintele Prezidiului Marii pretinde(a aspira la):to aspire to
adunari Nationale>the President of the pretinde(a insista asupra):to insist on
Presidium of the Grand National Asse|<~le pretinde(a avea nevoie de):to require
Camerei Comunelor>the Speaker
pretinde(a avea nevoie de):to need

820
pretinde(a avea nevoie de):to necessitate prevazator(prudent):cautious
pretinde(a sustine):to claim prevazator(prudent):wary
pretinde(a sustine):to maintain prevedea:to foresee|to gauge|to forecast
pretinde(a sustine):to assert|<a se ~ (cu un prevedea(in buget etc.):to provide for
adj.)>to claim to be...|<a se ~ ca (sau cu un prevedea(in buget etc.):to stipulate
vb. la inf.)>to claim to...|<a se ~ ca (sau cu prevedea(a inzestra):to equip
un vb. la inf.)>to pretend that...
prevedea:to be expected|to foreseen
pretins:alleged|would-be
prevedea:to be equipped|<legea nu prevede
pretins(asa-zis):so-called un astfel de caz>the law makes no
pretins(d. un specialist etc.):self-styled provision for such a case
pretor:county chief prevedere:foresight|precaution
pretoriu:praetorium prevedere:provisions
pretutindeni:everywhere|here|there and preveni:to inform|to apprize|to forewarn
everywhere|high and low|high and low preveni(a avertiza):to warn
pretutindeni(oriunde):anywhere|<de preveni(a preintimpina):to prevent
~>from everywhere
prevenire:prevetion
pret:price
prevenire(gentilete):engaging manner
pret(cost):cost
prevenitor:obliging|amiable|polite
pret:worth|<~ curent>list price|<~ de
prevenitor:amiably|politely
cost>prime cost|<~ de cost>cost price|<~ de
fabrica>prime cost|<~ de vinzare>selling preventiv:preventive
price|<~ fix>ferm/fixed/stable preventiv:prophylactic|<arest ~>v.
price|<crestere a ~urilor>rise in prices|<cu preventie
nici un ~>on no account|<cu nici un ~>not preventoriu:preventorium|observation
for the world|<cu orice ~>at sanatorium
pretios:precious preventie:preventive custody
pretios:precious prevesti:to foretoken|to foreshadow|to
pretios(drag):dear presage|to portend
pretios(afectat):precious prevesti:to forebode|<asta nu prevesteste
pretios(afectat):affected nimic bun>it is of ill omen
pretios(afectat):mannered prevestire:prediction|prognostication|prophe
cy
pretios:preciously|in an affected manner
prevestire(ca act):presage
pretiozitate:preciosity|affectedness|affectati
on prevestire(ca act):portent
pretui(mult, pe cineva)(mult, pe cineva):to prevestire(rea):bad omen
think much of prevestitor:foreboding
pretui(mult, ceva):to set much store by previzibil:predictable|foreseeable
pretui:to be worth previziune:prevision|anticipation
pretui(a costa):to cost prezbit:long-sighted|presbyopic
pretuire:valuing etc. v. preTui prezbit:long-sighted/presbyopic person
pretuitor:valuer|amer|appraiser prezbiterian:presbyterian
prevala:to prevail|<a se ~ de..>to avail prezbiterianism:presbyterianism
oneself of...|<a se ~ de...>to take advantage prezbiteriu:presbytery
of...|<a se ~ de...>to seize upon... prezbitism:long-sightedness|presbyopia
prevazator:far-seeing/-sighted|provident prezbitie:loong-sightedness|presbyopia

821
prezent:present participation (in world events)|<prezente
prezent(acesta):this romanesti (peste hotare)>Rumania
prezent:present abroad|<in prezenta... (cu gen.)>in the
presence of...|<(in ochii)>in smb.`s
prezent:present (tense)|<in ~>at present|<in
sight|<(inaintea)>bef
~>now|<pina in ~>up to the present|<pina
in ~>till now|<pina in ~>as yet prezerva:to preserve
prezenta:to present prezervativ:preservative
prezenta(a oferi):to offer prezicator:soothsayer
prezenta(a da):to give prezicator(in carti):fortune teller
prezenta(fapte):to put/lay before smb. prezicator(astrolog):astrologer
prezenta(concluzii):to bring up prezice:predicting
prezenta(concluzii):to submit prezice(ca act):prediction
prezenta(arma):to present prezice:to predict|to forecast|to prophesy
prezenta(a arata):to show prezicere:prophecy etc. v. prezice
prezenta(a arata):to exhibit prezida:to preside at/over|to chair
prezenta(a recomanda):to recommend prezida:to be in the chair|to preside
prezenta(a avea, a se bucura de):to have prezident:president|chairman
prezenta(a avea,a se bucura de):to enjoy prezidential:presidential
prezenta(un raport):to make prezidentie:v. presedintie
prezenta(dovezi):to produce prezidiu:presidium|<Prezidiul Marii adunari
Nationale>the Presidium of the Grand
prezenta(a reprezenta):to represent
National Assembly
prezenta:to reproduce
preziua:<in preziua... (cu gen.)>on the eve
prezenta(a se ivi):to present oneself of...|<(cu putin inaintea...)>a little before...
prezenta(a se ivi):to arise prezumptiv:presumptive
prezenta(a se ivi):to occur prezumtie(presupunere):assumption
prezenta(a se ivi):to offer prezumtie(presupunere):suspicion
prezenta(a se ivi):to crop up prezumtie(indrazneala):presumption
prezenta(la):to present oneself (for) prezumtios:presumptuous|overweening
prezenta(la):to go up (for) pribeag(singur):lonely
prezenta(d. un candidat):to come forward as pribeag(singur):isolated
a candidate
pribeag(ratacitor):wandering
prezenta(cuiva):to introduce oneself (to
pribeag(ratacitor):vagrant
smb.)|<a se ~ inaintea...>to appear/to come
before...|<a se ~ inaintea...>to report to...|<a pribeag(fugar):fugitive
se ~ la urne>to report to the polls|<in curind pribeag(singur):solitary
ni se prezenta prilejul>an opportunity soon pribegi:to wander (about)|to roam (about)
presented itself|<se prezinta bine>he makes pribegi(prin lume):to knock about the world
a good pribegi(a se exila):to leave one`s own
prezentabil:presentable|of good appearance country
prezentare:presntation etc. v. prezenta|<~ pribegie:wandering|exile
grafica>get up pribegire:v. pribegie
prezenta:presence priboi:punch
prezenta(la scoala etc.):attendance|<~ de pricajit:v. pipernicit
spirit>presence of mind|<prezente
price:v. suparare
romanesti (peste hotare)>Rumanian`s

822
pricepe(a intelege):to understand prielnic:favourable|propitious|auspicious|<
pricepe:v. intelege|to understand smth.|to be moment ~>opportunity
skilled in smth.|to be a capital hand at prier:April
smth.|<a se ~ bine la ceva>to know all the prieten:friend|pal|chum|mate|fellow|<~ din
ropes of smth.|<ma pricep si eu la cite copilarie>friend of one`s childhood|<~
ceva>I am up to a thing or two|<nu prea se intim>intimate friend|<~ la
~ (la asta)>he isn`t all there toarta/catarama>bosom friend|<~ la
pricepere:understanding toarta/catarama>chum|<stat ~>friendly
pricepere(iscusinta):skill nation/power
pricepere(iscusinta):ability prietenesc:friendly|amicable
pricepere(iscusinta):gumption prieteneste:like a friend|in a friendly
priceput:capable|able way/manner
priceput(indeminatic):skilful prietenie:friendship
priceput(indeminatic):skilled prietenie:amity|<~ strinsa>close/intimate
friendship|<din ~>for friendship`s sake
priceput(destept):clever
prietenos:friendly|amicable
priceput(experimentat):experienced
prietenos:in a friendly way/manner|like a
prichici:stove shelf|mantel piece|window
friend
sill|ledge
prigoana:persecution|oppression
prichindel:dwarf|whipster|hop-o`-my-
thumb|Tom Thumb|dandiprat|snipper- prigoare:v. prigor
/whipper-snapper prigoni:to persecute
prici:bunk|cot prigoni(a asupri):to oppress
pricinas:v. gilcevitor|v. impricinat prigonitor:persecutor|oppressor
pricina:reason|cause|motive prigor:bee eater (Merops opiaster)
pricina(cearta):quarrel prigorie:bee eater (Merops apiaster)
pricina(chestiune):matter prihana:stain|blemish|spot|flaw|<fara
pricina(chestiune):question ~>blameless|<fara ~>faultless|<fara
~>without blemish
pricina(chestiune):affair
prihani:to spoil|to smear|to stain|to blemish
pricina(necaz):trouble|<cu pricina>under
discussion|<din pricina...>because of...|<din prihani(o fata):to s(p)oil
pricina... (cu gen.)>on account of...|<din ~ prihani(o fata):to undo|to violate
ca...>because...|<din ~ ca...>for...|<a cauta ~ prii:<a-i ~ cuiva>to be favourable to
cuiva>to fasten a quarrel upon smb.|<a se smb.|<a-i ~ cuiva>to suit smb.|<(d. clima
pune de ~ (a se opune)>to etc.)>to agree with smb.|<pestele nu-mi
oppose/resist/withstand smth prieste>I am allergic to fish
pricinui:to cause|to bring about|to produce priinta(folos):use
pricolici:wer(e)wolf|wolf man priinta(folos):benefit|<de ~>useful
pricomigdala:v. picromigdala prilej:occasion
pricopsi:v. procopsi... prilej(favorabil):opportunity
priculici:sprite|elf|spook prilej(motiv):reason|<a scapa ~ul>to miss
prididi:to overcome|to get over|<a ~ cu...>to the opportunity|<a scapa ~ul>to let the
bring...|<a ~ cu...>to a close/a conclusion/an chance slip
end|<a ~ cu... (a face fata)>to cope with... prilejui:to occasion|to cause|to bring
pridvor:church about|to give rise to
porch|verandah|balcony|hallway prim:first|initial|inaugural|maiden

823
prim(timpuriu):early|first|principal|main|fun primeni:to be refreshed/renewed
damental primi:to receive|to get
prim:prime|<prim-ajutor>first aid primi(a i se conferi):to be awarded
prima:to have the precedence primi(a i se da):to be given
primadona:primadonna primi(a intimpina):to meet
primar:primary|elementary primi(a admite):to admit
primar(primitiv):primeval primi(a include):to include
primar(al Londrei)(al Londrei):Lord Mayor primi(a accepta):to accept
primar(de sat)(de sat):(village) magistrate primi(a fi de acord cu):to agree to
primar(de sat):headman|<era ~a geol.>the primi(a fi de acord cu):to consent to
primary period|<scoala ~a inv.>v. scoala primi:to be received etc.
elementara
primire:reception|receiving etc. v. primi|<de
primat:pre-eminence|<mitropolit ~ odin. ~>reception...|<a lua pe cineva in ~>to get
aprox.>Primate at smb.|<a da in ~>to deliver|<a da in ~>to
primate:primates remit|<a da in ~>to hand (over)|<a da in
prima:premium|bonus|bounty|gratuity|<~ de ~>to give|<a lua in ~>to undertake|<a lua in
asigurare>premium|<~ de ~>to take possession of|<a lua in ~>to enter
asigurare>insurance|<~ de productie>bonus upon|<a
primarie:mayoralty primitiv:primitive
primarita:(village) magistrate`s wife primitiv(primar):primeval
primavara:spring primitiv(d. o metoda etc.):primitive
primavara(in general):in spring|<asta-/in primitiv(d. o metoda etc.):crude
~>last spring|<de ~>spring...|<de primitiv:primitively|<om ~>primitive
~>vernal|<la ~>next spring man|<orinduirea comunei ~e>primitive
primavaratic:spring|vernal communal system|<societate ~a>primitive
primavaratic:young society
primejdie:danger|peril|jeopardy|<~ de primitivism:primitiveness
moarte>danger of death|<~ de primitivitate:primitiveness
moarte>deadly peril|<a fi in ~>to be in primitor:hospitable
danger|<a pune in ~>to expose to danger|<a primitor:hospitably
pune in ~>to endanger|<a pune in ~>to
primogenitura:primogeniture
jeopardize
primordial:primordial|essential|foremost
primejdios:dangerous|perilous
primordial:primordially|essentially|first and
primejdios:dangerously|perilously
foremost
primejdui:to endanger|to imperil|to
primordialitat:priority|primordiality
jeopardize
primula:primrose (Primula)
primejdui(a risca):to risk
primulacee:primulaceae
primeneala:changing of clothes
primus:primus (stove)
primeneala:changes of linen
prin:through
primeni(rufe etc.):to change
prin(in):in
primeni:to regenerate
prin(in preajma):about
primeni:to put on clean/fresh linen|to
change one`s linen prin(in preajma):around
primeni(a-si schimba hainele):to change prin(in timpul):during|<~
one`s clothes care...>by/through which...|<~
care...>whereby...|<~ urmare>therefore|<~

824
urmare>consequently|<~ prinde(a prinde in brate):to put one`s arms
urmare>accordingly|<de ~... round
(spatial)>from...|<de ~ ... prinde(a cuprinde cu ochii)(a cuprinde cu
(temporal)>from/since about... ochii):to reach
princeps:<editie ~>first edition prinde(a cuprinde cu ochii)(a cuprinde cu
princiar:princely ochii):to take in
principal:main|of principle|chief prinde(a intelege, a sesiza):to comprehend
principal:principled|principal|head... prinde(a intelege, a sesiza):to grasp
principal(din principiu):on principle prinde(a intelege, a sesiza):to catch
principal(in esenta):in essence prinde(a surprinde):to catch
principal(in esenta):in the main|<propozitie prinde(a surprinde):to surprise
~a gram.>main/head clause prinde(a lua pe neasteptate):to take
principat:principality unawares
principe:prince prinde(o privire):to catch (the eve)
principesa:princess prinde(o privire):to intercept (a glace)
principialitat:principledness prinde(o conversatie):to overhear
principiu:principle|fundamental prinde(a fixa, a lega):to fix
truth|element|rule of prinde(a fixa, a lega):to fasten
conduct|conviction|<din ~>on principle|<in prinde(a fixa, a lega):to tie
~>as a rule|<in ~>in the main
prinde(a fixa, a lega):to bind
prinde:to catch
prinde(a fixa, a lega):to attach
prinde(a lua):to take
prinde(o brosa, o panglica etc.):to pin
prinde(a pescui):to fish
prinde(o brosa, o panglica etc.):to fasten
prinde(nu navodul):to net
prinde(o brosa, o panglica etc.):to tack
prinde(a apuca, a insfaca):to grip
prinde(o brosa, o panglica etc.):to tag
prinde(a apuca, a insfaca):to take/get a good
prinde(cu acul):to sew/stitch together
grip of/on
prinde(cu acul):to mend
prinde(a apuca, a insfaca):to grasp
prinde(cu boldul):to pin
prinde(a apuca, a insfaca):to clutch at
prinde(cu boldul):to fasten/attach with a pin
prinde(a apuca, a insfaca):to catch/lay/take
hold of prinde(in cui):to hang
prinde(a apuca, a insfaca):to seize prinde(in cuie):to nail
prinde(a inhata):to snatch off/up prinde(in cuie de lemn):to peg
prinde(a se agata de):to cling to prinde(a capata, a dobindi):to acquire
prinde(a lua, a pune mina pe):to take prinde(a capata, a dobindi):to take (to)
prinde(a lua, a pune mina pe):to seize prinde(a capata, a dobindi):to catch
prinde(a lua, a pune mina pe):to capture prinde(a capata, a dobindi):to develop
prinde(a ajunge din urma):to catch up prinde(a capata, a dobindi):to grow
prinde(a ajunge din urma):to come up with prinde(a capata, a dobindi):to find
prinde(a ajunge din urma):to overtake prinde(a capata, a dobindi):to regain
prinde(a imbratisa):to embrace prinde(a capata, a dobindi):to recruit
prinde(a prinde in brate):to take/clasp/fold prinde(a lua cu sila, a rapi):to abduct
in one`s arms prinde(a lua cu sila, a rapi) (copii:to
kidnap|to catch
prinde(d. riuri):to freeze up

825
prinde(a-si asuma o obligatie) (sa):to pledge prioritate:priority
oneself/one`s word (to) prioritate(la circulatie):right of way
prinde(a face o prinsoare):to bet, to lay a pripas:<de ~>stray...
bet pripa:haste|hurry|<fara ~>slowly|<fara
prinde(a se intari, d. ciment):to set ~>leisurely|<in ~>hastily|<in ~>in haste/a
prinde(d. lapte):to curdle, to catch hurry|<in ~>hurriedly
prinde(d. singe):to clot pripasi:to settle|to get a place
prinde(a reusi, a izbuti):to succeed pripasi(a veni):to come
prinde(a reusi, a izbuti):to be successful pripasi(a aparea):to appear
prinde(d. o piesa):to be a success pripi:to burn
prinde(d. o piesa):to take/catch on pripi:to hury (too much)|to be in (too great)
prinde(d. o piesa):to be a hit a hurry|to act precipitately/rashly|to act
prinde(d. un roman etc.):to have appeal thoughtlessly
prinde(d. un truc):to be successful pripire:hurry|haste|rashness|thoughtlessness
prinde(d. un truc):to work pripit:hurried|hasty|rash|thoughtless
prinde(d. un truc):to come off pripon(funie):tether
prinde(d. o moda):to catch on pripon(tarus):stake
prinde(d. plante, arbori etc.):to take root pripon(tarus):peg|row of fishing lines
prinde(d. plante, arbori etc.):to strike priponi:to tether
prinde(d. plante, arbori etc.):to thrive|<a se priponi(a fixa):to fix
~ sa...>v. incepe|<la mine nu se ~!>you priponi(a lega):to tie
can`t bamboozle me!|<a se ~ in cursa>to be priponi(a lega):to bind
caught in the trap|<s-a prins singur in pripor:slope|descent
cursa>he was hoist by/with his own prisaca:bee garden|apiary
petard|<cit poate ~ ochiul>as far as one can
prisacar:bee keeper/master
see|<cit poate ~ ochiul>within sight/one
prismatic:prismatic
prinos(omagiu)(omagiu):homage
prisma:angle|<~ dreapta>right prism|<~
prinos(omagiu):tribute
oblica>oblique/slanting prism|<a vedea
prins:caught etc. v. prinde ceva printr-o anumita ~>to see smth. in a
prins:catching etc. v. prinde certain light/from a certain angle
prins:captive|prisoner prisos:surplus
prinsoare(ramasag):bet prisos(belsug):abundance
prinsoare(ramasag):wager|<a face ~>to prisos(belsug):plenty|<de
bet|<a face ~>to lay a bet ~>superfluous|<de
printre:among ~>unnecessary|<(inutil)>useless
printre(in mijlocul):in the middle of prisosi:to be in excess|to superabound
printre(in mijlocul):amidst prisosi(a fi inutil):to be useless
printre(prin):through|<~ altele>among other prisosinta:v. prisos|<cu ~>in abundance|<cu
things ~>to/in excess
print:prince prispa:veranda(h)|v. tapsan
print(in Romania)(in Romania):hospodar prispa(baraj):dam
print(in Romania):voivode pristol:altar|communion table
printesa:princess pritoci:to rack (from the lees)|to decant|to
printisor:princeling|princelet transfuse|to pour off (wine or pickles)

826
pritoci:to thrift dupa..., a ~ in urma (cu gen.)>to follow
pritocire:decanting with one`s eyes|<a ~ la...>to look
priva(de):to deprive smb. (of)|<a se ~ at/on/upon...|<a ~ la... (fix)>to gaze at...|<a
de...>to do without...|<a se ~ de...>to ~ la... (cercetator)>to peer for...|<a ~ la... (a-
deprive oneself of... si at
privat:private|personal|individual privighetoare:nightingale
privata:privy|latrine privilegia:to favour|to privilege
privativ:privative privilegia(a prefera):to prefer
privatiune:deprivation|loss privilegiat:privileged|<situatie
~a>privileged position
privatiune(lipsa):privation
privilegiu:privilege|preference
privatiune(greutate):hardship
privilegiu(favoare):favour
priveghea:to watch
privilegiu(avantaj):advantage
priveghea(a fi treaz):to be awake
privilegiu(concret):licence
priveghea(idem, intentionat):to keep
awake/vigil privinta:<in aceasta ~>in this respect|<in
aceasta ~>on that score|<in privinta... (cu
priveghea:to watch
gen.)>with regard to...|<in privinta... (cu
priveghea(a ingriji):to look after gen.)>concerning|<in privinta... (cu
priveghea(un mort):to wake (a dead gen.)>regarding|<in privinta... (cu gen.)>as
body)|<a ~ la capatiiul... (cu gen.)>to watch far as... is concerend|<in toate privintele>on
at the bedside of...|<a ~ la capatiiul... (cu all accou
gen.)>to sit up with... privire:sight
priveghere:watching privire(ochi):eyes|sight|examination|conside
priveghere(paza):watch ration|<priviri provocatoare>come-to-bed
priveghere(paza):death watch eyes|<cu ~ la...>v. in privinta
priveghere(paza):wake privitor:onlooker|spectator|<~ la...>v. in
priveghere:vigil privinta
priveghi:death watch|wake priza:to snuff
priveghi:vigil priza:engagement
priveliste:view|sight priza(de tutun):pinch of snuff
priveliste(peisaj):landscape priza:popularity
priveliste(marin):seascape priza(greutate):weight|<~ de pamint
privi:to look electr.>earth/ground connection|<~ de
aer>air intake|<are mare ~ la public>he is
privi(fix):to gaze very popular|<a scoate din ~>to unplug|<a
privi(in gol sau fix):to stare pune la ~>to plug in
privi(cercetator):to peer prizarit:v. pipernicit
privi(in sus):to look up prizonier:prisoner|captive|<a fi luat ~>to be
privi:to look at taken prisoner|<a fi luat ~>fall POW
privi(fix):to gaze at/on/upon prizonierat:captivity
privi(cercetator):to peer for prinz:lunch(eon)|midday meal
privi(a interesa):to concern prinz(servit uneori seara):dinner|<dupa
privi(a interesa):to interest ~>in the afternoon|<inainte de ~>before
privi(a considera):to consider noon
privi:to look at each other|<a ~ dupa..., a ~ prinzi:to lunch(eon)|to dine|to have dinner
in urma (cu gen.)>to look after...|<a ~ prinzi:to have for lunch sau dinner

827
prinzisor:breakfast|breakfast time proba(examen):test
prislea:the last-born child|pin proba(examen):paper
basket|youngest child|cosset|v. prichindel proba(mostra):sample
prisnel:v. titirez proba(mostra):specimen
pro:pro proba(de stofa):pattern
proaspat:fresh|new proba(dovada):proof
proaspat(d. piine etc.):new proba(dovada):evidence
proaspat(inviorator):invigorating proba(a unei haine):trying on
proaspat(inviorator):bracing proba(dovada):argument
proaspat(rece):cold proba(facuta pe altul):fitting|<~ cu martori
proaspat(rece):cool jur.>proof by witnesses|<~ cu martori
proaspat(recent):recent jur.>oral evidence|<~ de receptie>reception
proaspat(nou):new test|<~ eliminatorie sport>(eliminating)
heat|<de ~>trial...|<de ~>test...|<exemplar
proaspat(viu):living
de ~>specimen copy|<la ~>on
proba(a dovedi):to prove trial/probation|<a rezista la ~>to stand the t
proba(a dovedi):to demonstrate|to (put to probitate:uprightness|probity|integrity
the) test
problematic:problematical|doubtful
proba(o rochie etc.):to try/fit on
problematic:problematically
proba(un metal etc.):to assay
problematica:problems
proba(a incerca):to try
problema:problem|question
proba:to be proved etc.
problema(chestiune):matter
probabil:probable|likely
problema(obiect al unei duscutii):issue|<~
probabil:probably|in all likelihood litigioasa>moot point|<~ litigioasa>vexed
probabil:likely|<putin ~>hardly question
probable|<putin ~>unlikely|<e mai mult proboscidian:proboscidean
decit ~>it is more than likely|<e mai mult
proceda:to act
decit ~>you bet!|<e putin ~ ca el sa
plece>he is not likely to leave|<foarte proceda(la):to proceed (to)
~>very/most likely proceda(la):to go on (to)|<a ~ la o
probabilitate:probability|likelihood|<calculu ancheta>to initiate/institute an
l probabilitatilor mat.>calculus of inquiry/investigation
probability|<dupa toate probabilitatile>in procedeu:proceeding|dealing|line of action
all probability/likelihood|<teoria procedeu(metoda):method
probabilitatilor>theory of procedeu(formula):device
probability/chances procedeu(comportare):behaviour
probator:conclusive|probative procedural:procedural
proba:event procedura:procedure|proceedings|<~
proba:proof|test judiciara>legal/court proceedings|<cod de ~
proba(incercare):trial penala jur.>code of criminal procedure
proba(a unui metal):assay procent:percentage|rate (per cent)
proba(verificare):verification procent(dobinda):interest|<un ~ la suta>one
proba(control):check-up per cent
proba(control):control procentaj:percentage
proba(examinare):examination procentual:percentage...
proba(examen):examination proces:process

828
proces(dezvoltare):development procopsi(a se imbogati):to enrich oneself
proces(curs):course procopsi(a se imbogati):to feather one's
proces:action at law own nest
proces(civil):(law) suit procopsi(a face avere):to make (one's)
proces(penal):(criminal) trial|<~ de fortune
constiinta>conscientious scruples|<~ de procopsi(rapid):to start/spring up|<a se ~ de
intentie>imputation|<~ de pe urma...(cu gen.)>to reap/derive
intentie>suspicion|<~ de benefit/advantage from...|<a se ~ de pe
intentie>groundless/putative/conjectural urma...(cu gen.)>to benefit/profit by...|<ne-
charge|<~ de am ~t!>we are in for it|<ne-am ~t! sl.>we
productie>work/manufacturing process|<~- are up a tree
verbal>(official) report|<~-verbal (al unei procopsit:enriched|rich|well-off
sedinte)> procopsit:well-fixed
procesiune:procession|procession|trail procopsit(capatuit):settled
proclama:to proclaim|to declare|to publish procopsit(avind o situatie buna):having got
proclama:to be proclaimed etc.v.~|to a fat job
proclaim oneself procopsit(invatat):learned
proclamare:proclamation|declaring procopsit(invatat):well-informed
proclamatie:proclamation procopsit(priceput):skilful
proclet:(ac)cused|damned procopsit(destept):keen-witted
proclet:confounded procopsit(destept):sharp
proclet(grozav):terrible procopsit(destept):cute|<ca n-o fi el mai
proclet(grozav):awful ~!>he won't set the Thames on fire!
proclitic:proclitic procrea:to procreate|to beget get children
proconsul:proconsul procreare:procreation
proconsular:proconsular procreatie:procreation
proconsulat:proconsulate procura:to procure|to obtain|to get
procopseala(cistig):gain procura(bani):to raise
procopseala(avantaj):advantage procura(bani):to obtain
procopseala(avantaj):profit procura(bani):to find
procopseala(sinecura):fat job/office procura(o clientela):to work up a
procopseala(isprava):feat connection
procopseala(invatatura):learning|<mare procura(a produce):to produce
~!>that's a nice/pretty concern|<mare procura(a produce):to cause
~!>indeed!|<mare ~!>it's of no earthly procura:to be procured
use|<mare ~!pop.>a fat lot of good that'll do procurator:procurator
you!
procurator(mandatar):procurator
procopsi(cu):to provide(with)
procurator(mandatar):proxy
procopsi(cu):to endow(with)
procuratura:prosecuting|magistracy
procopsi(a imbogati):to enrich
procuratura(cladirea):prosecutor's office
procopsi(a gasi o situatie pentru):to place
procura:procuration|proxy
procopsi(a gasi o situatie pentru):to find a
procura(mandat):mandate|<prin ~>by proxy
situation for
procurist:(head) clerk|proxy
procopsi(idem, rentabila):to find a fat job
for procurist:buyer

829
procuror:public prosecutor favorabila>to produce/create a favourable
procuror(in Anglia):attorney impression|<a ~
procuror(in America):district attorney|<~ productiv:productive|efficient
general>General Prosecutor productiv(bogat):rich
prodecan:deputy dean productiv:productively|efficiently|with a
prodigios:prodigious|stupendous good result|<munca ~a>productive/efficient
prodigios:prodigiously|stupendously labour
producator:producing|yielding|productive|b productivitate:productivity|productiveness|p
earing roductive/yield capacity|<~a muncii>labour
productivity|<~a muncii>productivity of
producator:producer|<~ de bunuri
labour|<a ridica ~a cresterii animalelor>to
materiale>producer of material
raise the productivity of animal husbandry
values|<mici ~i>small producers
productometru:productivity meter
produce:to produce|to yield
productie(producere):production
produce(a face):to make
productie(producere):producing
produce(a crea):to create
etc.v.produce
produce(a da nastere la):to bear
productie(industriala):production
produce(a da nastere la):to bring forth
productie(industriala):output
produce(a genera):to generate
productie(industriala):outturn
produce(vapori):to generate
productie(industriala):manufacture
produce(vapori):to raise
productie(agricola):yield
produce(vapori):to produce
productie(agricola):production|<productia
produce(a livra):to deliver mijloacelor de consum>production of
produce(a livra):to turn out consumer goods|<productia mijloacelor de
produce(a livra):to manufacture ~>production of means of production|<~
produce(un venit etc.):to yield agricola>agricultural/farm
produce(a aduce):to bring(forth) output/production|<~ capitalista>capitalist
production|<~ de bunuri
produce(a cauza):to bring about
materiale>production of ma
produce(a cauza):to cause
produs(natural):produce
produce(a face):to make
produs(industrial):product
produce(a da nastere la):to give rise to
produs(industrial):manufactured article
produce:to be produced
produs:fruit|<~ agricol>agricultural farm
produce(a avea loc):to take place produce|<~ de serie>run of the
produce(a se intimpla):to occur mill/mine|<~e ale cresterii
produce(a se intimpla):to happen animalelor/animale>animal products|<~e
produce(a se intimpla):to arise alimentare>food products|<~e
chimice>chemicals|<~e lactate>dairy
produce:to appear in public/before the pu
produce|<~e mestesugaresti>handicraft
produce:to bring in an income wares|<~e mestesugaresti>h
produce(d. o ocupatie etc.):to be proeminent:prominent|jutting out
profitable|<a ~ o impresie asupra (cu
proeminent:exceptional
gen.)>to make/produce an impression
on/upon|<a ~ o impresie asupra (cu proeminenta:prominence
gen.)>to impress|<a ~ o impresie asupra (cu profan:profane|secular|impious|profane|impi
gen.)>to have an effect on|<a ~ o impresie ous|sacrilegious
profan:layman|uninitiated person|outsider

830
profana:to profane profetie:prophecy
profana(un mormint):to violate profil:profile|side face|silhouette
profana(o biserica):to desecrate profil:make-up|<~
profana(talentul etc.):to misuse longitudinal>longitudinal section|<~ul
profana(talentul etc.):to degrade scolii>type of school|<~ moral>moral
portrait/make-up|<~ moral>character|<~
profanator:profaner
transversal>cross section|<din/in ~>in
profascist:pro-fascist profile|<din/in ~>half face|<pe ~ul cuiva>in
profera:to utter smb.'s line|<pe ~ul cuiva>woithin smb.'s
profesa:to profess province
profesie:v.profesiune profila:to profile
profesional:profesional|<boala profila:to cut to a special shape
~a>professional/occupation/industrial profila:to be outlined/silhouetted|to stand
disease|<invatamint ~>vocational education out|<pomii se profileaza pe orizont>the
profesionist:professional|<liber trees are profiled against the horizon
profesionistii>the professionals|<liber profilactic:prophylactic
profesionistii>the people of the profilat:shaped|form...|<cutit ~ tehn.>form
professions|<liber profesionistii>the cutter|<otel ~ tehn.>shaped steel|<otel ~
professional people tehn.>steel shape
profesiune:profession|occupation|trade|calli profilaxie:prophylaxis|prevention of
ng|job|<profesii libere>free professions|<de diseases
~...>by profession/trade|<alegerea
profit:profit|benefit
profesiunii>choice of profession|<ce ~ are,
ce este de ~?>what is his occupation? profit(venit):income|<~ maxim ec. pol.
cap.>maximum profit|<~ mediu ec. pol.
profesoara:teacher
cap.>average profit|<~ si pierdere ec. pol.
profesoara(la elementar):(school)-mistress cap.>profit and loss|<in ~ul...(cu gen.)>on
profesoara:(lady) professor behalf of...|<in ~ul...(cu gen.)>for the
profesor:teacher benefit of...|<un ce ~>some profit|<a trage
profesor(la elementar):(school)-master un ~ din...>to drive/reap
profesor:lecturer|<~ diriginte>form profita:to profit|<a ~ de...>to profit by...|<a
master|<~ de drept>professor of law|<~ de ~ de...>to take advantage of...|<a ~ de...>to
istorie>history teacher|<~ titular>professor avail oneself of...
in ordinary profitabil:profitable|lucrative|advantageous|
profesoral:teacher's...|didactic rewarding
profesoral(d.ton, indatoriri):professorial profitor:profiteering
profesoral:didactically|professorially profitor:profiteer
profesorat:professorship profund(adinc):deep
profesorime:professorate profund(adinc):profound
profet:prophet profund(d.somn):deep
profet(prezicator):prophesier profund(d.somn):sound
profet:the Prophet|<nimeni nu e ~ in tara profund:deeply|profoundly
lui>no one is a prophet in his own country profunzime:profoundness|depth
profetic:prophetic(al) profuziune:profusion
profetic:prophetically progenitura:progeny|offspring
profetiza:to prophesy program:programme
profeti:to prophesy program:bill of fare

831
program(al unui partid):platform proiect:project|design|scheme
program(de studii etc.):syllabus proiect(de document):draft
program(de studii etc.)(de studii proiect:intention|<~ de
etc.):curriculum diploma>graduation/diploma design|<~ de
program(de spectacol):programme lege>(draft) bill|<~ de rezolutie>draft
program(de spectacol):play bill resolution|<in stare de ~>in contemplation
program:entries|<ce ~ avem?>what's the proiecta(a elabora un proiect pentru):to
drill? project
programa:to program(me) proiecta(a elabora un proiect pentru):to
design
programa(a anunta):to bill
proiecta(a elabora un proiect pentru):to plan
programa(a anunta):to announce
proiecta(a arunca):to throw
programa(a anunta):to schedule
proiecta(a arunca):to cast
programatic:programme|programmatic
proiecta(o umbra):to cast
progres:progress|<secolul ~ului>the age of
progress|<a face ~e in studiile sale>to proiecta(un film):to show on the screen
make progress in one's studies|<a face ~e proiecta(o raza):to cast
mari>to make great progress proiecta(o raza):to flash
progresa:to progress|to make progress proiecta:to contemplate
progresa(d. o boala):to grow progressively proiecta:to be projected
worse proiectant:planner|projector|schemer|design
progresie:progression|<~ er|draftsman|draughtsman
aritmetica>arithmetical progression|<~ proiectare:projection
geometrica>geometrical progression etc.v.proiecta|<organizatii de proiectari
progresist:progressive constr.>designing organization
progresist(d. scriitori, savanti proiectat:designed|<capacitate/putere
etc.):progressive-minded ~a>designed capacity/power
progresist(avansat):advanced proiectil:projectile|missile
progresist:progressionist|progressive|progre proiectil(glonte):bullet
ssist proiectil(obuz):shell|<~ brizant
progresiv:progressive|gradual mil.>explosive shell|<~ exploziv mil.>high-
progresiv:progressively|gradually|<impozit explosive shell|<~ fumigen mil.>smoke
~ pe venit>progressive income shell|<~ incediar mil.>incediary shell|<~
tax|<paralizie ~a med.>progressive perforant mil.>armour piercing shell|<~
paralysis teleghidat mil.>guided missile|<~ trasor
prohab:fly (opening) mil.>marker projectile|<~ trasor mil.>tra
prohibi:to prohibit|to interdict|to ban proiectiv:projective
prohibitiv(d. un pret etc.):prohibitive proiector:projector
prohibitiv(d. un pret etc.):prohibitory proiectie:projection|<~
orizontala>horizontal projection|<~
prohibitiv(d. un pret etc.):vetative|<lege
orizontala>plain view|<~ verticala>vertical
~a>prohibitory law|<tarif ~>prohibitive tax
projection|<~ verticala>front view|<aparat
prohibitie:prohibition de ~>projection apparatus|<aparat de
prohod:dead/funeral service|requiem ~>motion-picture projector|<(la conferinte
prohod(inmormintare):burial etc.)>lecture lantern|<(la conferinte etc.)>m
prohodi:to say prayers for the dead prolegomene:prolegomena
prohodi(a ingropa):to bury prolepsa:prolepsis

832
proletar:proletarian pronume:pronoun|<~ personal>personal
proletar:proletarian|<internationalism pronoun|<~ relativ>relative pronoun
~>proletarian internationalism|<revolutie pronunta:to pronounce|to articulate
~a>proletarian revolution|<~i din toate pronunta(a rosti):to utter
tarile,uniti-va!>workers of the world,unite! pronunta(o sentinta):to pass
proletariat:proletariat(e) pronunta(o sentinta):to deliver
proletarizare:proletarianization pronunta:to be pronounced|to
proletcultism:proletcult|proletkult declare/prounounce one's opini|to give one's
proletcultist:proletcultist|proletkultist verdict|<a se ~ in favoarea...>to declare
proliferare:proliferation for...|<a se ~ in favoarea...>to declare in
prolific:prolific favour of...
prolix:prolix|diffuse|long-winded pronuntare:pronunciation etc.v.pronunTa
prolix:prolixly|diffusely pronuntare(fel de a pronunta):pronunciation
prolixitate:prolixity|verbosity pronuntat:pronounced
etc.v.pronunTa|pronounced|(well-)marked
prolog(la):prologue (to)
pronuntat(d. accent):marked
promenada:v.plimbare|promenade
pronuntat(d. accent):strong
promenada(public):walk|<concert/muzica
de ~>promenade concert/music propaga:to propagate|to spread(abroad)|to
popularize
prometeic:Promethean
propaga:to be propagated etc.
promiscuitate:promiscuity|promiscuousness
propaga(d. boli):to spread
promiscuu:promiscuous
propaganda:propaganda
promisiune(fagaduiala):promise
propagandist:propagandist
promite(a fagadui):to promise
propagandistic:propagandistic|propaganda...
promite:to promise|to be promising
propagator:propagating
promitator:promising
propagator:propagator|spreader
promoroaca:v. chiciura
propan:propane
promotor:promoter
propasi:to thrive|to prosper|to flourish
promotoriu:promontory|head (land)
propasire:prosperity|flourishing
promotie:batch of pupils promoted
propice(cu dat.):propitious (to)|favourable
promova:to promote
(to)
promovare:promotion
propilee:propylaea
promovat:promoted
proportie:proportion|ratio|percentage
promovat:promoted pupil
proportie:amplitude|<~
prompt:prompt|ready|quick aritmetica>arithmetical ratio/proportion|<~
prompt:promptly geometrica>geometrical
promptitudine:promptitude|readiness ratio/proportion|<in ~ cu...>in proportion
promulga:to promulgate to...|<(dupa)>according
pronaos:pronaos|ante-temple|narthex to...|<(dupa)>by...|<in ~ de masa>on a mass
proportion/scale|<pastrind
pronie(divine):Providence
proportiile>proportionately speaking|<a lua
pronominal:pronominal
proportiona:to proportion
pronominal:pronominally
proportiona(a potrivi):to adjust
pronosport:football pool/coupons
proportional(cu):proportional (to)
pronostic:prognostication

833
proportional:proportionally|proportionately| propriu(cu dat.)(cu dat.):peculiar to
<direct ~ (cu)>directly proportional propriu(cu dat.):characteristic of...
(to)|<impunere ~a>proportional propriu:strictly speaking|<~-zis
taxation|<invers ~ (cu)>inversely adj.>proper|<~-zis adj.>properly|<~-zis
proportional (to)|<invers ~ (cu)>in inverse adj.>so-called
ratio (to)|<medie ~a mat.>the mean
proptea:prop|support|stay
proportional|<repartizare
~a>apportionment|<siste proptea:guardian angel
proportionalitate:proportionality|proportion propti:to prop up
alness propti(o casa):to shore
proportionare:proportioning|adjustment propti:to be propped up|to suport/stay
proportionat:(well- oneself|<a se ~ de...>to lean upon...|<a se ~
)proportioned|proportionate|balanced de...>to rest on...|<(cu coatele)>to rest
(with) one's elbow on...
propovadui:to preach|to propagate
proptitor:propping|supporting
propovadui(a invata):to teach
propulsa:to propel|to impel
propovaduitor:preacher|sermonizer|propaga
tor propulsie:propulsion|impulsion
propozitie(independenta):sentence propulsor:propelling|propulsive
propozitie(parte dintr-o fraza):clause|<~ propulsor:propeller
principala>main/principal/head clause|<~ propune:to propose|to suggest
secundara>subordinate clause|<~ propune:to be proposed/suggested
simpla>simple sentence propunere:proposal|proposition|suggestion
proprietar:owner|holder|proprietor propunere(la o adunare generala):proposal
proprietar(funciar):landowner propunere(la o adunare generala):motion|<~
proprietar(al unei case,fata de de casatorie>proposal of marriage|<a
chiriasi:landlord discuta o ~>to discuss a proposal|<a
proprietate:property respinge o ~>to turn down/reject a proposal
proprietate(mosie):estate|property prora:prow
proprietate(calitate):quality prorector:pro-rector
proprietate(trasatura):feature proroc:prophet
proprietate(trasatura):characteristic proroci:to to prophesy|to predict
proprietate(trasatura):characteristic proroga:to prorogue
feature|<~ cooperatista>cooperative prorogare:prorogation
property|<~ imoboliara>house property|<~ proscomidie(slujba):Anaphora
imoboliara>real estate|<~ obsteasca>public proscomidie(masa):altar
ownership sau property
proscris:proscribed
proprietareasa:owner|holder|proprietress
proscris:outlaw|proscript
proprietareasa(mosierita):landowner
prosector:prosector
proprietareasa(a unei case, fata de
chiriasi:landlady proslavi:to v.preamAri
propriu:personal|my|your etc. own prosodic:prosodic(al)
propriu(potrivit):proper prosodie:prosody
propriu(potrivit):fitt(ing) prosop:(bath) towel
propriu(potrivit):appropriate prosopopee:personification
propriu(potrivit):suitable prospect:prospectus
propriu(potrivit):adequate prospect(plan):plan

834
prospecta:to prospect prostalau:tomfool|thundering
prospector:prospector fool|lout|bumpkin
prospectiune:prospecting prostanac:v. prost I,1 si III
prosper:thriving|prosperous|flourishing prosterna:to prostrate oneself
prospera:to thrive|to prosper|to flourish prostesc:foolish
prosperitate:prosperity|thriving|flourishing prosteste:foolishly
prospetime:freshness prosti:to stultify|to stupefy|to make
prost(ant. destept):stupid dull/stupid|to fool|to make a fool of|to
chaff|to gammon
prost(ant. destept):silly
prosti:to grow/get stupid/dull|to fool
prost(ant. destept):dull
(about)|to play the fool/ape
prost(ant. destept):obtuse
prostie:foolishness|folly|stupidity
prost(ant. destept):weak in the upper story
prostie(comportare prosteasca):foolishness
prost(ant. destept):lame under the hat
prostie(comportare prosteasca):nonsense
prost(ant. destept):idiotic(al)
prostie(comportare prosteasca):folly
prost(ant. destept):idiotish
prostie(ca act):foolish/stupid thing
prost(ant. destept):imbecile
prostie(absurditate):nonsense
prost(marginit):narrow-minded
prostie(absurditate):rubbish
prost(nestiutor):ignorant
prostie:bosh|<ai facut o mare ~>you have
prost(naiv):simple done a very foolish thing|<ispraveste cu
prost(nerafinat):simple prostiile astea>stop this
prost(nerafinat):common nonsense/foolishness|<ispraveste cu
prost(obisnuit,ordinar):common prostiile astea>sell your ass
prost(obisnuit,ordinar):ordinary prostime:mob|crowd|ragtail and bobtail
prost(rau):bad prostit:stultified etc.v.prosti
prost(rau):poor prostit(uluit):taken aback
prost(nepriceput):bad prostit(uluit):dumbfounded
prost(nepriceput):poor prostitua:to prostitue
prost(nepriceput):awkward prostitua:to prostitute oneself|to walk the
prost(nepriceput):clumsy streets
prost(daunator):harmful prostituata:prostitute|harlot|street walker
prost(nefavorabil):unfavourable prostituata:white slave
prost:poorly prostitutie:prostitution
prost:badly prostovan:v. prost I,1 si III
prost:fool|blockhead|dolt|numskull|simpleto prostovol:cast net
n|noodle|booby|ninny|ass|donkey|gull|goose prostratie:prostration|stupour|torpor
prost:sucker|idiot|born fool|thorough protagonist:protagonist
blockhead|regular stupid|v.si prostalau|<~ protal:prothallium
ca noaptea>(as) stupid as a donkey/an protargol:protargol
owl|<chiar asa de ~ ma crezi>am not such a protaza:protasis
fool!|<chiar asa ~ ma crezi>know what's
protector:protecting
what!|<nu e chiae asa de ~ pe cit pare>he is
not such a fool a protector:protector
prostata:prostate (gland) protector(al stiintelor):patron
prostatita:prostatitis protectorat:protectorate

835
protectie:protection protocolar:pertaining to State etiquette
protectie(sprijin):support protocolar(d. cineva):punctilious
protectie(ajutor):aid|<protectia protoiereu:v. protopop
muncii>labour protection|<perdea forestiera protoierie:rank|residence sau district of an
de ~>protective (forest-)belt arch
protectionism:protectionism protoistorie:protohistory
protectionist:protectionist|<tarif proton:proton
~>protective tariff|<taxe ~e>protective protonic:protonic
duties
protoplasma:cell body
proteic:protean
protoplasmic:protoplasmic
proteic:proteinic
protopop:archpriest
proteina:protein
protopopie:rank sau district of an archpries
proteja:to protect
prototip:prototype
proteja(a sprijini):to support
prototip:archetype
proteja(a ajuta):to aid
protoxid:monoxide
protejat:protected
protozoar:protozoa
protejat:protege
protuberanta:protuberance
protejata:protegee
protap:(carriage) pole|shaft|beam
protest:protest|<nota de ~>note of
protap(furcat):thill
protest|<a inainta/inmina un ~ (cu dat.)>to
lodge a protest (with smb. etc.) protap(pt. culesul fructelor):fruit gatherer
protesta(impotriva):to protest (against) protap(frigare):spit|<crap la ~>spitted carp
protesta(impotriva):to object (to/against) protapi:to hit|to strike
protesta(impotriva):to remonstrate protapi:to take up a position
(against)|<a ~ o polita com.>to protest a protapi:to give oneself airs
promissory note protapit(teapan):stiff
protestant:Protestant protapit(ingimfat):conceited
protestantism:Protestantism prova:v. prora
protestare:protesting|<~a unei polite proveni:<a ~ din...>to come/result/proceed
com.>protest of a promissory note from...|<a ~ din...>to originate in...|<de
protestatar:protesting unde provine aceasta neintelegere?>whence
protestatar:protester does this misunderstanding arise?
protetic:prothetic provenienta:source|origin
Proteu:Proteus provensal:Provencal
proteza:prosthesis|prosthetic appliance proverb:proverb
proteza(a membrelor):artificial limb proverb(zicala):saying
proteza(dentara):(set of) plates proverb(maxima):maxim
proteza(dentara):(set of) artificial teeth proverbial:proverbial
proteza(dentara):denture providenta:providence
proteza:pro(s)thesis providential:providential
protipendada:aristocracy|nobility providential:providentially
protocol:proceedings|protocol|correct form provincial:provincial|country...|countrified
of procedure|ceremonial|<serviciul provincial:provincial
~ului>etiquette/protocol departament provincialism:provincialism

836
provincie:province prozelitism:proselytism
provincie(ant. oras):the provinces prozodic:v. prosodic
provincie(ant. oras):the country|<de prozodie:v. prosodie
~>country...|<de ~>provincial prudent:prudent|cautious|careful|wary
provizie:provision|store|supply|ration prudent:prudently etc.
provizie(merinde):victuals prudenta:prudence|care(fulness)
provizion:commission (paid to an agent) prun:plum tree (Prunus domestica)
provizorat:provisional state sau character pruna:plum|<a avea prune in gura fam.>to
provizoriu:provisional|temporary stutter
provizoriu:provisionally|temporarily|<masu prunarie:orchard of plum trees
ri provizorii>stop-gap measures prunc:babe|baby|infant in arms
provoca:to provoke pruncie:babyhood|babyship
provoca(la duel):to challenge smb. to duel pruncucidere:infanticide
provoca(la duel):to call out pruncucigas:infanticide
provoca(a instiga):to induce prund:gravel|grit|shingle|gravel
provoca(a instiga):to instigate ground|bank
provoca(a cauza):to bring about prundas:wagtail (Motacilla)
provoca(a cauza):to cause prundis:v. prund
provoca(somnul etc.):to induce prurit:itching
provoca(o nemultumire):to give rise to prusac:Prussian
provoca(a crea):to create prusic:<acid ~ chim.>prussic acid
provoca(sentimente):to call forth psalm:psalm
provoca(un suris):to raise psalmist:psalmist
provoca(a stirni):to rouse psalmodia:to psalmodize
provoca:to be provoked etc. psalmodia:to drone out
provocare:provocation etc. v. psalmodie:psalm reading|intoned psalm
provoca|provocation psalmodie:singsong, droning
provocare(la duel etc.):challenge psalt:psalm singer
provocator:provocative psaltichie:psalm book
provocator:provoker|<agent ~>agent psaltire:Psalter|psalm book
provocateur pseudomembrana:pseudo-membrane
proxenet:procurer|pander|pimp pseudomorfoza:pseudomorphosis
proxim:proximal|<gen ~ log.>genus pseudonim:pseudonym|pen name|sobriquet
proximus
pseudopod:pseudopod(ium)
proximitate:proximity|propinquity|nearness
pseudosavant:would-be/self-styled scholar
prozaic:prosaic(al)|philistine
pseudostiinta:pseudo-science
prozaic(banal):commonplace
psihanalist:(psycho-)analyst
prozaic(practic):matter-of-fact...
psihanalitic:psycho-analytical
prozaic:prosaically
psihanaliza:psycho-analysis
prozaism:prosaism
psihastenie:neurasthenia
prozaism(banalitate):commonplace
psihiatric:psychiatric
prozator:prose writer|prosaist|fiction writer
psihiatrie:psychiatry|mind healing
proza:prose|<~ literara>fiction
psihiatru:psychiatrist|mind healer
prozelit:proselyte

837
psihic:psychic(al)|mental publicatie:publication|published work
psihic:mind|mental condition publicatie(periodica):periodical
psihism:psychism publicatie(carte):book
psihofiziologi:psycho-physiological publicatie(revista):magazine
psihofiziologi:psycho-physiology publicatie(brosura):pamphlet|<~ de
psihogeneza:psychogenesis specialitate>specialized publication
psiholingvisti:psycholinguistic publicist:publicist
psiholingvisti:psycholinguistics publicistic:publicistic
psiholog:psychologist publicistica:journalism
psihologic:psychological publicitate:publicity|<a da ~ (cu dat.)>to
psihologic:psychologically advertise (cu ac.)|<a da publicitatii>to
publish
psihologiceste:psychologically
puc:puck
psihologie:psychology
puci:putsch
psihologism:psychologism
pucioasa:brimstone|<apa de ~>sulphur(-
psihologizant:psychologizing
eous) water|<floare de ~>flowers of sulphur
psihomotor:psychomotor
pud:pood (16.38 kg)
psihonevroza:psychoneurosis
pudel:poodle
psihopat:psychopath|neurotic patient|crank
pudic:modest|chaste
psihopatie:psychopathy
pudic:modestly
psihopatologie:psycho-pathology|abnormal
pudicitate:pudency|chastity|modesty
psychology
pudlaj:puddling
psihoterapie:psychotherapy
pudler:puddler
psihoza:psychosis
pudoare:chastity|bashfulness|modesty|(sens
pst:hist!|here!
e of) decency|<atentat la ~>indecent assault
pterodactil:pterodactyl
pudra:to powder
ptiu:pah!
pudra:to powder (oneself)|to use powder|to
ptiu(la naiba):damn! powder one`s face
ptolemeic:Ptolemaic pudra:powder|toilet/face powder|<~ de
ptomaina:ptomaine talc>talc(um) powder|<~ de zinc>zinc
ptoza:ptosis dust|<carbune ~>powder coal|<zahar
pu-pu-pup:hoopoo! ~>glazing/powdered sugar
puber:pubescent pudriera:powder case
pubertate:puberty puericultura:rearing of children
pubian:pubian pueril:puerile|childish
pubis:pubis pueril:puerilely|childishly
public:public puerperal:<febra ~a med.>puerperal fever
public(de stat):State... puf:puff!
public:publicly puf:down
public:public|<in ~>in public puf:bloom
publica:to publish|to issue puf(pt. pudrat):(powder) puff|<perina de
publica:to be published/issued ~>feather pillow
publicabil:publishable pufai(a respira greu):to puff and blow/pant
publicare:publication|publishing

838
pufai(dintr-o tigara):to puff away at a cigar puica:pullet
etc. puica:my duck(y)
pufait:puffing etc. v. pufAi puiet:sapling
pufni:v. pufai|to sniff|to snoot puiet:chickens etc. v. pui
pufni(a izbucni):to burst out|<a ~ in ris>to puisor:chick
burst out laughing|<a ~ in ris>to guffaw puisor(ca alintare):chickabiddy|small pillow
pufnitura:sniff|snoot sau cushion
pufoaica:padded coat puitor:layer-on|<~ de mine>mine layer
pufos:downy|fluffy pul(la table):man
pugilism:pugilism|boxing|fisticuffs pul(la table):piece
pugilist:pugilist|boxer pul(la jocul de dame):draughtsman
pugilist:pug pulberarie(fabrica):gunpowder works
pugilistic:pugilistic|fisticular pulberarie(fabrica):powder mill
pugilistica:pugilism|boxing pulberarie(depozit):powder magazine
puhav:v. buhav pulbere(praf):dust|powder|<~ fara
puhoi:torrent|rushing stream fum>smokeless powder|<~
puhoi:flood neagra>gunpowder|<~
puhoier:milvin (Milvus regalis) radioactiva>(radioactive) fall-out|<cita ~ si
spuza>no end of...
pui(mai ales de pasare domestica):chicken
pulmonar:pulmonary|of the lungs
pui(de pasare):chick
pulover:pull-over|sweater
pui(de pasare):nestling
pulpana:skirt|tail of a coat
pui(de pasare):fledgeling
pulpa:calf of the leg
pui(de pasare)(de pasare):youngling
pulpa(de animale):leg
pui(de curcan, fazan etc.):poult
pulpa(de animale):joint
pui(de animal salbatic):cub
pulpa(de porc):gammon
pui(de ciine, leu, tigru, urs):whelp
pulpa:pulp
pui(copil):chick(abiddy)
pulpa(dentara):pulp
pui(copil):little one
puls:pulse|<~ neregulat>irregular/uneven
pui(dragul meu):(my) dear
pulse|<~ slab>low/weak pulse|<a lua cuiva
pui(dragul meu):darling ~ul>to feel/take smb.`s pulse|<a prinde ~ul
pui(de perna):small pillow sau cushion lucrurilor>to get the hang of things
pui:chuck! chuck!|<~ de bataie pulsa:to pulse|to pulsate|to beat|to throb
fam.>spanking|<~ de bataie fam.>good pulsa:to throb
drubbing|<~ de bogdaproste fam.>street
pulsatil:pulsatile
arab/urchin|<~ de chef fam.>drunken
bout|<~ de chef pop.>binge|<~ de drac pulsatie:throb|heart beat
fam.>devil of a boy|<~ de ger pulsatie:pulsation
fam.>pinching cold|<~ de ger (brusc) pulsometru:pulsometer
fam.>cold snap|<a t pulveriza:to pulverize|to grind
puian:v. cateladru pulveriza(lichide):to spray
puiandra:pullet pulveriza:to be pulverized etc.
puiandra:v. fetiscana pulverizare:spraying
puiandru:v. pui pulverizator:pulverizer|atomizer|sprayer
puiandru:sapling pulverulent:pulverulent|powdery

839
pumn:fist puncta(a inregistra):to record
pumn(ca lovitura):blow with the fist puncta(a inregistra):to score
pumn(ca lovitura):buffet punctaj:score|outline|sketch (of a speech)
pumn(ca lovitura):cuff punctat:dotted
pumn(ca lovitura):punch punctator:centre punch
pumn(continutul unui ~):handful|<cit punctiform:punctiform
~ul>as big as a fist|<a inclesta ~ii>to clench punctual:punctual
one`s fists|<a se bate cu ~ii in piept>to beat punctual:punctually|on the dot
the breast|<a se bate cu ~ii in piept>to make
punctualitate:punctuality
broad one`s phylactery|<a ride in ~i>to
laugh in one`s sleeve|<a-si face mina ~>to punctuatie:punctuation|<semne de
make a cup of one`s hand ~>stops|<semne de ~>punctuation marks
pumnal:dagger|stiletto|poniard punctie:puncture
pumnal(malaiez):creese pune(a asterne):to put
pumnal(malaiez):kris pune(a asterne):to lay
punci:punch pune(intr-un anumit loc):to place
punct(ca semn de punctuatie):full stop pune(intr-un anumit loc):to set
punct(ca semn de punctuatie):period pune(repede):to clap (down)
punct(deasupra literelor):dot pune(a atasa):to attach
punct:dot pune(a anexa):to annex
punct(in diferite sensuri):point pune(a anexa):to append
punct(la jocuri):point pune(a adauga):to add
punct:point pune(a aplica)(a aplica):to apply
punct(in departare etc.):dot pune(bani, a depune):to deposit
punct(in departare etc.):speck pune(a imbraca):to put on
punct(in departare etc.):spot pune(a semana):to sow
punct(grad):point pune(a planta):to plant
punct(grad):extent pune(a atirna):to hang
punct(grad):degree pune(a turna):to pour out
punct(chestiune):point pune(o piesa):to stage
punct(chestiune):question pune(o piesa):to produce
punct(articol):item pune(a ridica)(a ridica):to raise
punct(articol):point pune(a ridica)(a ridica):to put
punct(de program):number pune(a face):to make
punct:sharp|exactly precisely|<~ pune(a face):to induce
crioscopic/de inghet(are)>freezing point|<~ pune(a face):to cause
culminant>culmination|<~ pune(a obliga):to oblige
culminant>climax|<~ culminant>high pune:to be laid etc.
tide|<~ cu ~>in detail|<~ cu ~>in every pune(a se aseza):to sit down
particular|<~ cu ~>item after item|<~ cu
~>paragraph after paragraph|<~ de pune(a se culca):to lie down|<a se ~ pe... (a
atractie>attract incepe)>to begin..., to start... (cu forme In -
ing)|<a se ~ cu cineva>to try/measure one`s
puncta:to dot|to mark by dots strength against smb.|<a se ~ cu cineva>to
puncta(a sublinia):to point out pit oneself against smb.|<a se ~ pe...>to set
puncta(a sublinia):to emphasize

840
about... (cu forme In -ing)|<a se ~ pe... (a mar.>spar deck|<~ de coverta/manevra
izbu mar.>awning deck
punere:putting|placing etc. v. pune|<~ in pupa:v. pupa
pagina>lay-out|<~ in pagina>mise en pupa:to kiss|to buss
page|<~ la punct>finishing|<~ la pupa:to kiss one another|to bill|<nu mai
punct>precision|<~ la punct>reprimand|<~ pupi tu cartea de la el fam.>you won`t get
la punct>rebuff your book back from him
pungas:pickpocket pupat:kissing|lip work|essence of tulips/two
pungas(hot):thief lips
pungas(marunt):pilferer pupat(ca act):kiss
pungas(escroc):rogue pupat(ca act):buss
pungas(escroc):swindler pupa:stern
pungas(la jocuri de noroc):cheat pupacios:fond of kissing
pungas:rogue pupatura:v. pupat
punga:purse pupaza(flecar)(flecar):chatterbox
punga(de hirtie):paper bag pupaza(flecar)(flecar):windbag
punga(rasucita):screw pupaza:v. pupezele
punga:pouch pupezele:wood pea/vetch (Orobus vernus)
punga(saculet, in diferite sensuri):bag pupil:ward
punga:pocket|<~ de tutun>tobacco pupila:ward
pouch|<a-si dezlega punga>to open one`s pupitru(banca):desk
purse|<a fi gros la ~>to have a big/fat/well-
pupitru(suport):stand
lined purse|<a stringe buzele ~>to purse
(up) one`s mouth pupitru:music desk/stand|<la ~>conducting
pungasesc:pickpocket`s|rogue`s... etc. v. pur:pure
pungaS pur(curat):clean
pungasi:to pickpocket pur(limpede):clear
pungasi(a fura pe cineva):to rob pur(nepatat):stainless
pungasi(a escroca):to swindle pur:stainless
pungasie(furt):(petty) theft pur(simplu):mere
pungasie(mai mic):pilferage pur(simplu):pure
pungasie(escrocherie):swindle pur:serpent`s garlic|<~ si simplu>pure and
pungasie(escrocherie):fraud simple
pungi:<a-si ~ gura>to purse (up) one`s puradel(pui de tigan):gipsy boy
mouth puradel(copil):child
pungit:pursed (up) puradel(baiat):boy
pungoci:big purse puradel(pici):urchin
punic:Punic|<razboaiele ~e>the Punic Wars puradel:brat
punte:small bridge|foot bridge purcea:sow|young sow|<a lua ~ua de coada
punte(pod):bridge (a se imbata) fam.>to have a brick in the
hat|<a lua ~ua de coada (a se imbata)
punte:deck
fam.>to cut the malt above the wheat|<a
punte(de ferastrau):summer lua ~ua de coada (a se imbata) fam.>to lap
punte(de butoi):bottom bar|<~ de asalt the gutter
mil.>assault bridge|<~ de contracorverta purcede(a porni):to set out

841
purcede(a porni):to start puroia:to suppurate
purcede(a incepe):to begin puroia(d. o rana):to fester
purcede(a incepe):to start puroia(d. o rana):to discharge matter
purcede(a proceda) (la):to proceed (to) purpura:purple
purcede(a lua nastere) (din):to originate (in) purpurina:purpurin
purcede(a lua nastere) (din):to come (from) purpurina(in vopsitorie):madder purple
purcel:pigling|little pig|young purpuriu:purple
hog|porkling|piglet pursinge:full-bred|thoroughbred
purcel(in limbajul copiilor):piggy(- pursinge:trueborn
wiggy)|<~ de india>v. cobai|<~ de pursinge:full-bred/thoroughbred horse
lapte>sucking pig
purta:to carry
purcica:v. purcea
purta(ceva greu, a suporta):to bear
purcoi:v. capita
purta(a mina, d. vint etc.):to drive
purcoi(morman):heap pile
purta(a mina, d. vint etc.):to carry along
purga:to purge|to scour|to clean
purta(a conduce):to lead
purga:to take a purgative
purta(a conduce):to conduct
purgativ:purgative
purta(imbracaminte, incaltaminte):to wear
purgatoriu:limbo
purta(un ceas, bani, arme etc.):to carry
purgatie:purgation
purta:to be carried etc.
purica:to clean of fleas|to flea
purta(a se comporta):to behave
purica:to examine closely
purta(a se comporta):to conduct oneself
purica:to flea oneself|to rid oneself of fleas
purta(d. o stofa):to wear
puricar:v. policar
purta(a fi la moda):to be in fashion|<poarta-
purice:raising piece te frumos! fam.>behave yourself!|<a se ~
purice(cui mic):small nail|<a i se face inima porceste>to behave like a hog|<a ~ in
cit un ~>to be frightened out of one`s brate>to carry in one`s arms|<i se permite
wits|<a i se face inima cit un ~ fam.>to be sa poarte mustati?>is he allowed to grow a
in a blue funk|<banii lui nu fac multi purici moustache?
fam.>his money burns a hole in his pocket purtare:carrying etc. v. purta
puricos:fleay|full of fleas purtare(conduita):conduct
purifica:to purify|to cleanse purtare(intr-o anumita
purifica:to become pure imprejurare):behaviour
purificare:purification purtare(fel de a se purta):demeanour|<~ de
purificator:purifying grija>care|<~ de grija>solicitude|<de
purism:purism ~>everyday...|<a-si lua nasul la ~ fam.>to
purist:purist forget one`s place|<a-si lua nasul la ~
fam.>to grow cheeky
purist:puristic
purtat:carried etc. v. purta
puritan:puritanic(al)
purtat(d. haine):threadbare
puritan:prudish
purtat(d. haine):shabby
puritan:puritan
purtat:manner of dressing
puritanism:puritanism
purtat(haina):dress
puritate:purity, pureness
purtator:carrying etc. v. purta
purja:to blow off/out/through
puroi:pus|matter

842
purtator:bearer|<~ de mitraliera>automatic rifle|<~
cuvint>spokesman|<cec la ~>cheque mitraliera>light machine gun|<~
payable to bearer mitraliera>Lewis gun
purulent:purulent puscarias:prisoner|convict|jailbird|gaolbird
purulent(d. o rana):festering puscarie:prison|jail|gaol|quod|limbo|<a baga
purulent(d. o rana):suppurative in ~>to put into prison|<a baga in ~>to
pururi:always|for ever|eternally|<de-a ~>for imprison
ever (and ever)|<de-a ~>to the end of time puscoaie:pop gun
pusta:Hungarian steppe puscoi:pop gun
pustie:desert|waste|wilderness|v. naiba pusculita:money box
pustietate:v. pustiu|isolated/secluded puslama:good-for-nothing|scape
place|solitude|seclusion grace|loafer
pustii:to lay waste|to ravage|to devastate pustan:v. pusti
pustiitor:reveging|devastating pustanca:v. pustoaica
pustiu(salbatic):wild pusti:kid
pustiu(nelocuit):uninhabited pusti(flacaiandru):lad
pustiu(desert):deserted pusti(ca apelativ) ~ule!:young fellow-me-
pustiu(gol):empty lad
pustiu(fara rost):senseless pustoaica:flapper|bobbysoxer
pustiu(inutil):useless putea(a avea putinta sa):can
pustiu(singur):lonely putea(a avea putinta sa):to be able (to)
pustiu(singur):solitary putea(a avea putinta sa):to be in a position
(to)
pustiu:waste(land)|desert|desolate/deserted
region/country|wilderness putea(a fi capabil):to be capable (of)
pustiu:solitude putea(a avea voie) (sa):may
pustiu(plictiseala):weariness|<a-i face cuiva putea(a avea voie) (sa):to be
un ~ de bine fam.>to do smb. dirt permitted/allowed (to)
pustnic:hermit|anchorite|recluse putea(a avea posibilatea):to have the
possibility (to)
pustnici:to lead the life of a recluse
putea(a fi posibil):may
pustnici:to become a recluse
putea(a fi posibil):to be possible (to)
pustnicie:life of a hermit/an anchorite
putea:to be possible|may|can|<s-ar ~ dovedi
pustnicie:isolation
interesant...>might prove interesting|<se
pustula:pimple poate s-o fi pierdut>he may have lost it|<cit
puscas:fusilier se poate de mult>as much as possible|<nu
puscas(vinator):marksman se poate sti>there is no telling|<se prea
puscas(vinator):shot poate>that`s quite possible|<a nu ~ sa...>to
puscas(vinator):gun be una
pusca:gun|musket putere:power|might
pusca(ghintuita):rifle putere(mecanica, fizica):force
pusca(ghintuita):rifled gun putere(tarie, in sens pasiv):strength
pusca(cu teava neteda):smooth bore putere(rezistenta):resistance
pusca(arina):weapon|<~ cu teava putere(rezistenta):stamina
taiata>sawed-off gun|<~ de vinatoare>shot putere(vigoare):vigour
gun|<~ de vinatoare>sporting gun|<~ putere(vigoare):vigorousness

843
putere(spirituala sau musculara):nerve puternic(important):important
putere(spirituala sau puternic(autoritar):authoritative
musculara):nervousness puternic(solid):solid
putere(tarie de caracter):backbone puternic(rezistent):resistent
putere(energie):energy puternic:strongly etc.
putere(energie):vim puternic:the mighty/powerful
putere(eficacitate):efficacy putina:vat
putere:power putina(butoi):cask
putere(valoare):value putina(butoi):barrel|<a spala putina fam.>to
putere(drept):right make off|<a spala putina fam.>to
putere(capacitate):capacity skedaddle|<a spala putina pop.>to
putere(toi):depth sling/take one`s hook
putere(toi):thick putinei:churn
putere(influenta):power putinta:possibility|<dupa ~>according to
one`s possibilities|<fara ~ de...>impossible
putere(autoritate):authority
to...|<peste ~>impossible|<sa fie (oare) cu
putere(autoritate):sway ~?>is it (really) possible?|<a face tot ce-i
putere(stat):power|<~ de sta in ~>to do one`s best/utmost|<a-i sta
cumparare>purchasing power|<~ de cuiva in ~ sa...>to lie (with)in one`s power
expresie>vigour of expression|<~ to...
politica>political power|<cu de la sine putoare:stink|stench|pong
~>unauthorized|<cu de la sine
putoare(lenes)(lenes):lazybones
~>illegally|<cu de la sine ~>arbitrarily|<cu
toata ~a>with all one`s might|<cu toata putoare(lenes)(lenes):idler
~a>with might and main|<cu toa putoare(lenes):slacker
puternic:strong putred:rotten
puternic(d. un motor etc.):powerful putred(descompus):putrid
puternic(d. caldura):fierce putred(descompus):descomposed
puternic(d. caldura):intense putred:corrupt|<~ de...>very...|<~
puternic(d. frig):bitter de...>highly...|<~ de...>extremely...|<~ de...
fam.>mighty|<~ de bogat>rolling in money
puternic(d. frig):biting
putrefactie:putrefaction|decay
puternic(d. aer):hard
putregai:rotten stuff|rot
puternic(d. o dorinta):violent
putregai(de lemn):dote
puternic(d. o dorinta):intense
putregai:rottenness
puternic(d. o dorinta):ardent
putrezi:to rot|to decay|to putrefy
puternic(d. minie etc.):violent
putrezi(d. cinepa):to ret
puternic(d. minie etc.):towering
putreziciune:putrefaction
puternic(d. influenta etc.):potent
putreziciune(hoit):carcass
puternic(d. o lovitura):hard
putreziciune:rottenness
puternic(d. o lovitura):heavy
puturos(rau mirositor):stinking
puternic(d. ploaie, furtuna, un atac):heavy
puturos(rau mirositor):fetid
puternic(d. miros):strong
puturos(rau mirositor):putrid
puternic(mare):great
puturos(rau mirositor):olid
puternic(virulent):virulent
puturos(lenes):awfully lazy
puternic(drastic):drastic

844
puturos(lenes):bone-lazy
puturos:lazybones|slugabed
puturosenie(putoare):stink
puturosenie(putoare):stench
puturosenie(lenevie):laziness|v. puturos
put:well
put:shaft|<~ colector hidr.>connecting
well|<~ colector hidr.>cistern|<~ de
admisiune hidr.>drawing-off well|<~ de
aeraj min.>air shaft|<~ forat min.>drilled
well|<~ petrolifer>oil derrick|<~ principal
min.>main shaft
puti(a):to stink (of)
puti(a):to have a foul/fetid smell
putin(nu mult):little
putin(ceva):a little
putin(ceva):some
putin:some few
putin(mic):small
putin(mic):reduced
putin(scurt):short
putin(in mica masura):little
putin(intr`o oarecare masura):a little
putin(cam):rather
putin(temporal):a little while
putin(temporal):for a short time
putin:the little|<~ la minte>feeble-
minded|<~ la trup (mic)>small|<~ la trup
(slab)>thin|<in ~e zile>before long|<in ~e
zile>shortly|<in ~e zile>in a few
days|<pentru ~!>don`t mention it!|<pentru
~!>not at all!|<~ cite ~>little by little|<~
cite ~>gradually|<cel ~>at lea
putinatate:scarcity
putinatate(micime):smallness
puzderie:boon
puzderie(praf):dust
puzderie(gunoaie):litter
puzderie(fulgi):flakes
puzderie(stropi):drops
puzderie:legion
puzderie(gramada):heap

845
846
rabat:rebate|reduction (in price)|allowance racila(meteahna):defect
rabatabil:folding|collapsable|that can be racila(dusmanie):ill-blood
folded back racila(dusmanie):enmity
rabic:rabic racila(dusmanie):feud
rabie:rabies racla:to curette
rabin:Rabbi raclaj:scraping
rablagi:to deteriorate racla(sicriu):coffin
rablagi(a decadea):to run to seed racla(lada):chest
rablagi(a se ramoli):to soften racla(lada):box
rablagi(a se ramoli):to grow decrepit racord:connection|junction|coupling|inlet
rablagi(mintal):to get soft(-witted) racord:bushing
rablagit:deteriorated|decrepit|soft(-witted) racorda:to join (up)|to connect
rabla:old thing/stuff racursi:foreshortening
rabla:old stuff/rubbish/things radar:radar
rabla(mirtoaga):jade rada:roadstead|<~ deschisa>open
rabla(mirtoaga):crock roadstead|<in ~>in the roads
rabla(d. cineva):wreck rade(a barbieri):to shave
rabla(automobil):jal(l)opy|<o ~ de...>a rade(a razui):to scrape
used-up...|<o ~ de... (ramolit)>a rade(cu guma):to rub out
decrepit...|<o ~ de trasura>a ramshackle rade(din temelii):to raze
affair
rade(a darima):to take/pull down
rabota:to plane|to shave
rade(a darima):to demolish
raboteza:planing machine
rade:to (have a) shave
raboteza(pt. lemn):overplaner
radia:to radiate|to beam (with joy, etc.)
rabotor:planer
radia(d. soare etc.):to (e)radiate
rac:the Crab
radia(a sterge):to erase
rac(tirbuson):corkscrew
radia(de pe o lista etc.):to strike off
rac:anchor|<~ de mare zool.>lobster
radia(de pe o lista etc.):to cross off
(Homarus vulgaris)
radia(d. soare etc.):to beam|<a ~ din
racem:raceme
barou>to disbar
racheta:racket
radial:radial
racheta(pt. zapada):racket
radial:radially
racheta(pt. zapada):snowshoe|<~ balistica
radian:radian
intercontinentala>intercontinental ballistic
missile (rocket)|<~ cosmica>cosmic space radiant:radiant|<energie ~a>radiant energy
rocket|<~ de aterizare av.>landing flare|<~ radianta:radiance
de semnalizare>signal flare|<~ luminoasa radiat:radiate(d)
av.>flare|<~ teleghidata>guided rocket radiat:radiary
(missile) radiator:radiator
rachiu:brandy radiator(de racire):(cooling) radiator
racila:chronic disease radiator(de incalzire):hot-water radiator|<~
racila(meteahna):drawback celular>honeycomb radiator|<~ cu
racila(meteahna):setback lamele>ribbed/gilled radiator|<~
racila(meteahna):shortcoming electric>electric/fire radiator|<~
tubular>tubular radiator

847
radiatie:radiation|<~ calorica/termica radiodifuziune:radio system
fiz.>thermal radiation|<~ corpusculara radioelectricitate:radioelectricity
fiz.>corpuscular radiation|<~ cosmica radioelement:radioelement
fiz.>cosmic radiation|<~ electromagnetica
radioemisi(un)e:broadcast
fiz.>electromagnetic radiation|<~ ionizanta
fiz.>ionizing radiation|<~ solara>solar radioemitator:(wireless/radio) transmitter
radiation|<a emite radiatii> radiofar:radio(-range) beacon|radiophare
radical:radical radioficare:wirebroadcasting|radio-relay
radical:radically (network)
radical(complet):altogether radioficatie:wirebroadcasting|radio-relay
(network)
radical(complet):wholly
radiofonic:wireless...|radio...
radical(complet):entirely
radiofonie:wireless telephony|radiophony
radical:radical
radiofrecventa:radio frequency
radical:radical|<~ acid chim.>acid radical
radiogenic:<voce ~a>good broadcasting
radicalism:radicalism
voice
radicula:radicle
radiogoniometrie:location|direction finding
radier:foundation plate (for wireless)|radio homing
radiera(india):rubber radiogoniometrie:wireless/radio direction
radio:radio|wireless finder|directional receiving-
radio(ca aparat):radio/wireless set aparatus|radiogoniometer
radio(portativ):portable radiografia:to X-ray
radio(portativ):walkie-talkie|v. radiografic:radiographic
radiodifuziune|<post de ~>radiostation|<la radiografie:radiography|skiagraphy
~>on the radio|<prin ~>by radio|<a face ~ radiografie(concret):X-ray photograph
mai incet/tare>to turn the volume
radiografie(concret):radiograph
down/up|<a transmite prin/la ~>to
broadcast|<a asculta (la) ~>to listen in|<a radiograma:radiogram
asculta (la) ~>to listen to the radio radiojurnal:news (bulletin)
radioactiv:radioactive|<izotop ~>radio radiolara:radiolaria
isotope|<material ~>radioactive radiolocatie:radiolocation|radar
material|<precipitatii ~e>radioactive fall- radiolog:radiologist
out|<substanta ~a>radioactive radiologie:X-ray treatment|radiology
substance|<dezintegrage ~a>radioactive
decay|<element ~>radioactive radiometru:radiometer
element|<element ~>radio element|<izotop radiomontaj:radio review|(radio) montage
~>radioactive isotop radionavigatie:radionavigation
radioactivitate:radioactivity radioreceptor:radio/wireless receiver/set
radioamator:radio amateur|amateur radio radioreceptie:radioreception
operator|wireless enthusiast|wireless/radio radioreporter:commentator
fan radios:radiant|beaming
radioamplificare:v. radioficare radios:beaming
radiochimie:radiochemistry radioscopic:X-ray...|fluoroscopic|<examen
radiocomunicatie:wireless/radio ~>X-ray/fluoroscopic examination
communication radioscopie:radioscopy|v. si examen
radiodetectie:radiodetection|radiolocation radioscopic
radiodifuza:to broadcast|to put on the air

848
radiotehnica:radiotechnics|radio rahidian:rachidian
engineering rahitic:rachitic|rickety
radiotelefon:radiotelephone rahitism:rickets
radiotelefonie:wireless/radio telephony rai:pulley wheel
radiotelegrafic:wireless...|radio-telegraphic raid:air raid
radiotelegrafie:wireless/radio telegraphy raion:district
radiotelegrafist:wireless raion(intr-un magazin):department
telegraphist/operator|radio man/operator raional:district...|<comitet ~ de
radiotelegrama:wireless telegram|radiogram Partid>district Party committee
radioterapie:X-ray treatment|radiotherapy raionare:division into districts
radiotransmisie:radiobroadcasting raita:walk|round
radiu:radium raita(vizita):visit
radius:radius raita(vizita scurta):flying visit
radon:radon raita(vizita scurta):call|<a da o ~ prin
rafala:squall|gust of wind oras>to go/make/take a round|<am dat o ~
rafala:burst/storm of gunfire pe la el>we dropped in at his place
rafie:raffia (Raphia) rajah:raja(h)
rafina:to refine ralia:to rally|<a se ~ la...>to rally to...|<a se
rafina:to become/grow refined|to acquire ~ la...>to join...|<a se ~ la... (o parere)>to
refinement come round to...|<a se ~ la... (o parere)>to
concur in...
rafinament:refinement|subtlety
ram:v. ramura
rafinat(d. zahar etc.):refined
ramazan:Ramadan
rafinat:fine
rama:frame
rafinat(destept):subtle
rama(de tablou, si):mat
rafinat(destept):clever
rama(de pantof):welt
rafinator:v. rafinor
rama(visla):oar
rafinarie(de zahar):(sugar) refinery
rambleia:to fill (up)|to pack
rafinarie(de petrol):oil distillery
rambleia(o sosea etc.):to (em)bank
rafinor:distiller
rambleia(o sosea etc.):to bank up
raft:shelf
rambleiaj:filling up etc. v. rambleia
rage:to low|to moo|to bellow
rambleu:waste
rage:to roar
rambleu(de sosea etc.):embankment
ragila(darac):card
rambleu(de sosea etc.):mound
ragila(zgarda):(spiked) dog-collar
ramburs(rambursare):reimbursement
raglan:raglan
ramburs(rambursare):repayment
rahagiu:seller|maker of Turkish delight
ramburs(plata):payment|<contra ~
rahat:Turkish delight|rahat lokoum
com.>COD|<contra ~ com.>cash on
rahat(om de nimic)(om de nimic):squit delivery
rahat(om de nimic)(om de nimic):dud rambursa:to repay|to refund
rahat(om de nimic)(om de nimic):failure rambursabil:repayable|reimbursable
rahat(fleac):trifle rambursare:reimbursement|repayment
rahialgie:rachialgia ramifica:to branch out|to ramify
rahianestezie:rachian(a)esthesia ramificatie:ramification

849
ramificatie(concret):branch rapacitate:rapacity|rapaciousness
ramoleala:v. ramolisment rapan:scurf|scab|v. jeg
ramoli:to grow decrepit rapel:revaccination
ramoli(d. minte):to soften rapel(alpinism):rappel
ramolire:growing decrepit|soft- rapel(alpinism):doubled rope
mindedness|softening of the brain rapel(alpinism):roping down
ramolisment:decrepitude|soft- rapid:rapid|fast|swift|quick
mindedness|softening rapid:fast|rapidly etc.
ramolit:decrepit rapid:express (train)
ramolit(la minte):stultified rapiditate:rapidity|swiftness|quickness
ramolit(la minte):soft-witted/-headed rapita:rape (Brassica)
ramolit:dodderer|dotard|old driveller|fuddy- raport:report
duddy
raport(relatie):relation|account
rampa:grade
raport(relatie):connection|statement
rampa(platforma):platform
raport:intercourse|<raport mil.>daily parade
rampa:landing for the issue of orders|<~ de forte>ratio of
rampa(bariera):turnpike forces|<in ~ cu...>in comparison with...|<in
rampa(bariera):barrier ~ cu...>as against...|<sub acest ~>in this
rampa(balustrada):banisters respect|<sub ~ul... (cu gen.)>with regard
rampa(balustrada):hand rail to...|<sub ~ul... (cu gen.)>in respect
of...|<sub
rampa:footlights|<~ de lansare>rocket
launcher|<~ de lansare>rocket launching raporta(a da un raport despre):to report
pad/ramp|<a trece rampa>to get across/over raporta(a da un raport despre):to give an
(the footlights) account of
ramura:branch|bough|twig raporta(a da un raport despre):to relate
ramura:branch raporta(a produce):to bring in
rana:wound|<~ mortala>death/mortal raporta(a produce):to yield
wound|<bun de pus la ~>kind-hearted|<bun raporta(a produce):to produce|<a se ~
de pus la ~>kindness itself|<a pune degetul la...>to refer/relate to...|<a se ~ la...>to have
pe ~>to touch a raw/sore spot|<corpul ii era reference to...|<a ~ ceva la...>to
numai o ~>he was all over sores refer/ascribe smth. to...
ranchiuna:rancour|malice|spite|grudge raportare:reference (to)
ranchiunos:rancorous|grudge-bearing raportor:person who makes a report
randament:output|out- raportor(vorbitor):speaker
turn|productivity|efficiency raportor:protractor|set square
randament(folos):benefit|<de mare ~>high- rapsod:rhapsode|rhapsodist
efficiency...|<de mare ~>high-speed.. rapsod(bard):bard
ranfort:strengthening piece rapsodie:rhapsody
rang:rank rapt:rape
rang:order rar:rare
ranga:crowbar rar(putin):scarce
ranita:haversack|knapsack rar(putini)(putini):scarce
ranita:pack rar(putini)(putini):few
ranunculacee:ranunculaceae rar(neobisnuit):unusual
rapace:rapacious|predacious

850
rar:exceptional ratat(d. o afacere):that has come to nothing
rar(neintrecut):matchless ratat(d. cineva):who is a failure
rar(a vorbi etc.):slowly|v. rareori|<piatra ratat:failure|wash-out|dud|squit
~a>gem rata:instalment|part payment|<in doua
rarefactie:rarefaction rate>in two instalments|<a plati in rate>to
rarefia:to rarefy pay by/in instalments
rarefiere:rarefaction rateu:missfire
rareori:seldom|rarely ratifica:to ratify
rareori(din cind in cind):now and then ratifica(a aproba):to approve
rariste:glade ratifica(a aproba):to confirm
raritate:scarceness|scarcity|dearth|rare|objec ratificare:ratification
t|rarity|curio(sity)|a fly in amber|rare rata:duck (Anas)|<~ salbatica>wild duck
occurrence (Anas boschas)
rarita:butting plough ratie:ration|allowance
ras:shaven etc. v. rade ratie:ratio
ras(ses):flat rationa:to reason|to argue|to ratiocinate
ras(f. plin):brimful rationa:to ration
ras:shave rational:rational
rasa:surplice rational(rezonabil):reasonable
rasa(omeneasca):race rational:rationally|reasonably
rasa(de animale):breed|<de ~>of noble rationalism:rationalism
race|<de ~ (d. cai)>thoroughbred|<de ~ (d. rationalist:rationalist
ciini)>purebred|<de ~ fig.>first-rate rationaliza:to rationalize|v. rationa
rasial:racial|<discriminare ~a>racial rationament:argument|reasoning|ratiocinatio
discrimination|<discriminare ~a>colour n
bar|<persecutie ~a>racial
rationare:reasoning|judgement|rationing
persecution|<persecutie
~a>racialism|<segregatie ~a>racial ratiune:reason|faculty of reasoning
segregation ratiune(motiv):reason
rasist:racialist ratiune(motiv):ground
rasist:racist ratiune(motiv):motive|<~ de a fi>reason for
rasol:boiled meat|<a da ~>to work in a being|<~ de a fi>raison d'etre
slapdash way|<a da ~>to ravagiu:havoc|devastation|<a face
scamp/bungle/muck one's work ravagii>to work/play havoc
rasoleala:bungling|botching raz:drilling iron rod
rasoli:to bungle|to botch|to scamp razachie:variety of long-berried grapes
rast:splenitis razant:skimming the ground
rastel:gunrack razant(d. tir):grazing
raspel:rasp razanta:flatness
rata:to fail in raza:ray
rata:to miss fire|to fail to go off raza(lumina):light
ratare:failing in an enterprise raza(stralucire):brilliancy
etc.|unfulfilment raza(stralucire):brightness
ratat:miscarried|ineffectual raza(radiatie):radiation
ratat(d. o afacere):that has miscarried raza:beam

851
raza(slaba):gleam|beam|<~ de raboj:tally|notched stick|score
actiune>radius of action|<~ de raboj(insemnare):notch|<a insemna pe ~>to
actiune>range|<~ de luna>moonbeam|<~ de tally|<a insemna pe ~>to score
speranta>gleam of hope|<~ vizuala>line of raboji:to tally|to score
sight|<raze cosmice>cosmic rays|<raze
rabufneala:bang
infrarosii>ultra-red rays|<raze
ultraviolete>ultra-violet rays|<raze X>X- rabufneala(implicind caderea):thud
rays|<pe o ~ de...>with rabufneala(izbucnire):outbreak
razie:raid|round-up rabufni:to bang|to thunder|to peal
razna:<a o lua/apuca ~ fig.>to digress|<a o rabufni(a izbucni):to break out
lua/apuca ~ fig.>to ramble|<a o lua/apuca ~ rabufnire:v. rabufneala
fig.>to wander in one`s speech|<a o racan:big John
lua/apuca ~>to run/rush over stock and racar:catcher of crayfish
block sau over hedge and ditch|<a umbla
~>to stray/wander about raceala:freshness|cool
rabda(a trece prin):to suffer raceala(frig):cold
rabda(a trece prin):to endure raceala(boala):cold
rabda(a trece prin):to undergo raceala:coolness|indiference
rabda(a suporta):to stand rachitan:lythrum (Lythrum)
rabda(a suporta):to bear rachita:osier willow (Salix fragilis)
rabda(a suporta):to suffer rachitis:osier plot
rabda(a suporta):to endure rachitele:moor/moss berry
rabda(a tolera):to tolerate raci:to cool (off)|to chill
rabda(a tolera):to bear raci(dupa calire):to quench
rabda(a tolera):to endure raci:to damp
rabda(a permite):to allow raci:to get cool/cold
rabda(a accepta):to accept raci:to lose interest
rabda(a accepta):to admit of raci:to catch cold|to take/catch a chill
rabda:to have patience racila:crayfish dipping net
rabda(a suferi):to suffer racire:cooling etc. v. rAci|<~ cu aer>air
cooling|<~ cu apa>water cooling|<~ cu
rabda(a suferi):to endure|<cum te rabda termosifon>thermo-syphon/circulation
inima sa...?>how can you (find it in your cooling|<~ cu ulei>oil cooling
heart to)...|<nu ma rabda inima sa nu...>I
can't help (cu forme In -ing) racit:who has caught cold/a chill
rabdare:patience racitor:refrigerator
rabdare(rezistenta):endurance racitor(ca dulap):ice safe
rabdare(perseverenta):perseverance|<a racitor(pt. vin):wine cooler
scoate pe cineva din rabdari>to exasperate racitor:cooler
smb.|<a scoate pe cineva din rabdari>to get racituri:pig's trotters|jellied meat
smb.`s goat|<cu ~>with patience|<cu racnet:roar
~>patiently|<inarmeaza-te cu ~>be racnet(zbierat):yell
patient|<inarmeaza-te cu ~>have
racni:to roar
patience|<inarmeaza-te cu ~>arm yourself
with patience|<i racni(a zbiera):to yell
rabdator:patient racni(a striga):to shout
rabdator:patiently racni(a mugi):to low

852
racoare:freshness|coolness ramas:left|that has remained, etc. v. rAmIne
racoare(frig):cold ramas:remaining|<~ bun>farewell|<~
racoare:shiver|<a baga pe cineva in bun>good-bye|<~ bun>leave|<a-si lua ~
racori>to strike smb. with terror/alarm|<a bun (de la)>to say good-bye (to)|<a-si lua ~
baga pe cineva in racori>to put smb. in a bun (de la)>to take (one's) leave (of)|<a-si
fright lua ~ bun (de la)>to bid farewell (to)
racori:to refresh ramasag:wager|bet|<a pune/face ~>to bet|<a
racori(a calma):to calm (down) pune/face ~>to lay a bet|<pun ~ ca...>I bet
that...
racori:to refresh oneself
ramasita:remainder|rest|residue
racori(d. vreme):to become cooler
ramasita(de material):remnant
racoritoare:cooling drinks|beverages
ramasita:residuum|<ramasite
racoritor:refreshing|cooling|<bauturi
pamintesti>mortal remains
racoritoare>cooling drinks
ramine:to remain
racoros:cool
ramine(a sta mai mult timp):to stay
racoros(inviorator):invigorating
ramine(a fi lasat):to be left
racoros(inviorator):refreshing
ramine(peste noapte):to stay the night
radasca:stag beetle/fly (Lucanus cervus)
ramine(a continua):to continue
radacina:root|<~ patrata mat.>square
root|<a avea radacini adinci>to be deeply ramine(a dura):to last
rooted|<a prinde radacini>to take/strike ramine(a trai):to live (on)
root|<a smulge din ~>to tear up by the ramine(a nu se schimba):not to change
roots|<a smulge din ~ si fig.>to uproot|<a ramine:to beat|<a ~ in viata>to come
smulge din ~ si fig.>to eradicate through|<a ~ cu buza umflata/buzele
radacinis:roots umflate>to be left to whistle for it|<a ~ de
radfata(a inveseli):to amuse caruta/pe jos>to be left in the basket|<a ~
radvan:barouche grea/insarcinata>to get caught|<a ~
grea/insarcinata>to become pregnant|<a ~
rafui(cu)(cu):to square/settle accounts
grea/insarcinata>to be put i
(with)
raminere:remaining etc. v. rAmIne|<~ in
rafui(cu):to get even (with)
urma>lag|<~ in urma>lagging behind
rafuiala:settling accounts etc. v. rAfui|<a
ramuris:branches
lua pe cineva la ~>to give smb. a good
dressing down ramuros:branchy
ragaz:leisure rani:to wound|to injure|to hurt
ragaz(repaos):rest rani:to wound the feelings of
ragaz(pace):peace rani(mindria etc.):to wound
ragaz(moment de ~):respite rani(a nedreptati):to wrong
ragaz(moment de ~):breathing space|<fara rapai(d. ploaie):to patter
~>without a moment's respite|<a da cuiva rapai(d. grindina, mitraliera):to rattle
~>to grant smb. a respite rapaiala:patter(-ing)|rattle etc.|v. rapai
raget:roar|low rapait:patter(-ing)|rattle etc.|v. rapai
ragila:v. daraci rapaitura:patter(-ing)|rattle etc.|v. rapai
raguseala:hoarseness rapanos:scabby|mangy|v. jegos
ragusi:to become/get hoarse rapciuga:glanders
ragusit:hoarse rapciuga(mirtoaga):jade
ragusit(d. voce si):thick (with drink, etc.) rapciugos:mangy

853
rapi:to ravish|to carry off rasad:race
rapi:to abduct rasadnita:harbour
rapi(o femeie):to elope with rasadi:to transplant
rapi(mai ales minori):to kidnap rasari(d. astri):to rise
rapi(mai ales minori):to spirit rasari(d. plante):to spring
rapi(mai ales minori):(away/off) rasari(d. plante):to sprout
rapi(d. moarte):to carry/take off/away rasari(a se ivi):to appear
rapi(lucruri):to bear/hurry/snatch away rasari(pe neasteptate):to turn up
rapi(a fura):to steal rasarit:risen etc. v. rAsAri
rapi(a fura):to rob rasarit(inalt):tall
rapi(a lipsi de):to deprive of rasarit(destept):clever
rapi(a incinta):to ravish rasarit(valoros):valuable
rapi(a incinta):to delight rasarit(bogat):rich
rapi(a incinta):to enrapture rasarit(frumos):beautiful
rapire:carrying away etc. v. rApi rasarit:rising
rapire(prada):booty rasarit(al soarelui):sunrise
rapire:rape rasarit(est):east
rapit:ravished rasarit(orient):east
rapitor(d. pasari):of prey rasarit(orient):orient
rapitor(d. animale):predatory rasaritean:eastern|east...
rapitor(d. animale):of prey rasaritean(d. directie etc.):easterly
rapitor(hraparet)(hraparet):rapacious rasatura:razing etc. v. rade
rapitor(hraparet)(hraparet):grasping rasatura(de lemn etc.):scrapings
rapitor(incintator)(incintator):ravishing rasatura(ras):shave
rapitor(incintator)(incintator):entrancing rasciti:to read several times
rapitor(incintator):charming rascoace:to overbake
raposa:to pass away rascoala:uprising|revolt|rebellion
raposa(a muri):to die rascoli(a scotoci):to rummage
raposat:dead|deceased rascoli(a scotoci):to rake
raposat:the late lamented rascoli(a ravasi):to turn upside down
rapune(a ucide):to kill rascoli(a misca din loc):to remove
rapune(a infringe):to defeat rascoli(a scurma):to dig up
rapune(a distruge):to destroy rascoli(a ara):to plough
rari:to thin|to rarefy rascoli(focul):to stir
rari(a dilua):to diluate rascoli(focul):to poke
rari(agr. o padure etc.):to thin out rascoli:to agitate|to disturb
rari(semanaturi):to weed out rascoli(amintiri):to rake up
rari(vizite) (a imputina):to make scarce rascoli(a misca):to move
rari:to rarefy|to become rarefied etc. rascolitor:disturbing
raris:glade rascolitor(miscator):moving
rarunchi:v. rinichi|<a ofta din ~>to heave a rascopt(d. fructe):overripe
deep sigh rascopt(de foc):overbaked|<ou ~>hard-
rasad:nursery transplant boiled egg

854
rascracara:to move/plant apart|to spread rasfatat:caressed etc. v. rAsfATa
one's legs out rasfatat(capricios):capricious|<copil
rascracara:to stand|to sit with legs apart|to ~>spoilt child
spread one's legs out rasfira:to separate|to disperse|to unfold
rascracarat:with legs wide apart rasfira(picioarele):to spread out
rascroi:to cut out rasfira(a imprastia):to spread
rascroiala:cut rasfira(a imprastia):to scatter
rascruce:crossroad|crossing rasfira:to be separated etc.
rascruce:crucial/decisive moment rasfira(d. funie etc.):to unwind
rascula:to rise (in rebellion) rasfira(d. funie etc.):to uncoil|to disperse
rascula(cu armele):to rise in arms rasfira(a se risipi):to scatter (about)
rasculat:rebel|insurgent rasfirat:separated etc. v. rAsfira
rasculat:mutinous|insurgent rasfirat(d. crengi etc.):spreading|diffuse
rascumpara:to redeem rasfoi:to turn over
rascumpara(o vina):to expiate rasfoi(a cerceta in graba):to look/skim
rascumpara(o vina):to atone for through
rascumpara(un captiv):to ransom rasfoi(a cerceta in graba):to dip into
rascumpara(a cumpara ceva vindut):to buy rasfringe:to reflect|to reverberate|to
back send/throw back|to turn up
rascumpara(a compensa):to compensate rasfringe(minecile):to roll up
rascumpara(a compensa):to make up for rasfringe:to be reflected etc.|<a se ~
rascumpara(o datorie):to pay off asupra... (cu gen.)>to have repercussions
rascumpara:to be redeemed etc. on...|<a se ~ asupra... (cu gen.)>to tell
on/upon...|<a se ~ asupra... (cu gen.)>to
rascumparare:redemption etc. v.
affect...|<a se ~ asupra... (cu gen.) (a
rAscumpAra|compensation
influenta)>to influence...
rasfat(rasfatare a cuiva):petting
rasfringere:reflection etc. v. rAsfrInge
rasfat(rasfatare a cuiva):spoiling
rasfringere(lumina):light
rasfat(rasfatare a cuiva):over-indulgence
rasfringere(lucire):sheen
rasfat(mingiiere):caressing
rasfringere(stralucire):brightness
rasfat(mingiiere):fondling
rasfrint:turned up etc. v. rAsfrInge
rasfat(ca atitudine a cuiva):caressing
rasfug:gum succory
rasfat(ca atitudine a cuiva):fondling
raspar:<in ~ (d. pisica etc.)>the wrong
rasfat(desfatare):delight(s)|v. huzur|<asta e way|<in ~ fig.>against the grain|<in ~ (d.
doar ~>it's just kidding pisica etc.)>against the fur|<in ~ (d. palarie
rasfata:to caress|to fondle etc.)>against the nap|<in ~ (d. oameni
rasfata(depreciativ):to spoil etc.)>against the hair|<in ~ (ostil)>in a
rasfata(depreciativ):to pet hostile manner|<in ~ul... (cu
rasfata(a cocoli):to coddle gen.)>despite...|<in ~ul...
rasfata(a cocoli):to pamper raspicat:plain|flat|outright
rasfata(a inveseli):to divert raspicat:plainly|flatly|outrightly|bluntly
rasfata(a inveseli):to amuse raspindi:to spread|to diffuse|to distribute
rasfata:to pamper oneself|to bill and coo|to raspindi(idei etc.):to disseminate
contract luxurious habits|to contract raspindi(a risipi):to scatter
expensive habits|to play the giddy goat raspindi(a risipi):to disperse

855
raspindi(a presara):to strew about raspunde(obraznic):to answer back
raspindi(a propaga):to propagate raspunde(de):to answer (for)
raspindi(a pune in circulatie):to circulate raspunde(de):to be responsible (for)
raspindi(a pune in circulatie):to put in raspunde(a garanta):to guarantee (cu ac.)|<a
circulation ~ la toate intrebarile univ.>to floor the
raspindi(stiri):to spread paper|<a ~ la... (sentimentele cuiva etc.)>to
raspindi(zvonuri):to spread return...|<a ~ la... (salutul cuiva)>to
acknowledge...|<a ~ la... (salutul cuiva)>to
raspindi(zvonuri):to float
return...|<a ~ la... (la apel)>to answer the
raspindi(zvonuri):to set afloat roll/one's name|<
raspindia raspindi (un film, o carte):to raspundere:responsibility|<pe propria sa
release ~>on one's own
raspindi(a radia):to radiate responsibility/account/head|<a-si lua ~a>to
raspindi(a arunca):to throw take upon oneself the responsibility|<a-si
raspindi:to spread lua ~a>to assume/shoulder the
raspindi:to be spread responsibility|<a purta ~a pentru ceva>to
bear the responsibility for smth.|<a trage pe
raspindi(d. lichide):to run over
cineva la
raspindi(d. zvonuri):to spread
raspuns:answer|reply
raspindi(d. zvonuri):to get abroad
raspuns:response
raspindi(a deveni obisnuit):to come into
raspuns(spiritual):repartee
general use
raspuns(scurt):retort
raspindi(a se risipi):to disperse
raspuns:rejoinder
raspindi(a se risipi):to scatter about|<s-a ~t
in tot orasul>it is all over the town raspuns(la un examen si):script
raspindire:spreading etc. v. rAspIndi raspuns(solutie):answer
raspindire(intindere):extent raspuns(solutie):solution|<drept ~>for
answer|<ca ~ la scrisoarea dv.>in answer to
raspindit:spread, etc. v. rAspIndi
your favour/letter|<cu ~ platit>reply paid|<a
raspindit(cunoscut):wide-spread gasi ~ la toate>to have/find an answer for
raspindit(cunoscut):prevalent everything|<a gasi ~ la toate>never to be at
raspindit(cunoscut):in general use|<a fi a loss for an answer
~>to be widespread|<a fi ~>to prevail raspunzator(pentru):responsible (for)
raspinditor:spreader raspunzator(pentru):answerable (for)
raspintie:v. rascruce rasputere:<din rasputeri>with might and
rasplata:reward|recompense main|<din rasputeri>like beams|<din
rasplata(pedeapsa):punishment rasputeri>all out|<din rasputeri>hammer
rasplati:to reward|to recompense and tongs
rasplati(a pedepsi):to punish rastav:quoin
rasplati:to be rewarded etc. rastalmaci:to misinterpret
raspoimiine:two days hence rastalmaci(adevarul):to distort
raspopi:to unfrock rastalmaci(cuvintele):to distort
raspunde:to answer|to reply rastalmaci(cuvintele):to pervert
raspunde(a riposta):to retort rasti:to bark|<a se ~ la cineva>to fly at
smb.|<a se ~ la cineva>to address smb.
raspunde(la):to answer (cu ac) rudely|<a se ~ la cineva>to huff/snub
raspunde(la):to reply (to) smb.|<a se ~ la cineva>to be quite nasty to
raspunde(prin actiuni):to respond (to) smb.

856
rastigni:to crucify|to harangue smb. rasufla(usurat)(usurat):to breathe freely
rastimp:duration|interval|time|<in ~uri>now rasufla(din nou):to breathe again
and then|<in ~uri>from time to time rasufla(a face un popas):to make a halt
rastit:rude|uncivil|harsh|rough|sharp rasufla(a se odihni):to have a rest
rastit:rudely etc. rasufla(d. un secret)(d. un secret):to leak
rastoaca:backwater out
rasturna:to overturn|to tipple|to topple over rasufla(d. un secret)(d. un secret):to get
rasturna(paharul etc.):to turn upside down abroad
rasturna(a dobori):to knock over/down rasufla(d. recipiente etc.)(d. recipiente
rasturna(galeata etc.):to overturn etc.):to leak
rasturna(galeata etc.):to upset rasufla(d. recipiente etc.):to spring a leak|<a
~ greu>to breathe with difficulty|<a ~
rasturna(d. vint):to blow down
greu>to fetch a long/a deep breath
rasturna(a inversa):to reverse
rasuflare:breathing|breath|wind|<dintr-o
rasturna(a inversa):to invert ~>in a/one breath|<fara ~>breathless|<fara
rasturna(un stat, o teorie etc.):to overthrow ~ (mort)>dead|<a-si da ~a>to breathe one`s
rasturna(un stat, o teorie etc.):to subvert last|<a-si da ~a>to give the last gasp|<a-si
rasturna:to overturn|to tip over tine/a-si opri ~a>to bate/keep in/retain/hold
rasturna(d. barci, trasuri etc.):to capsize one`s breath|<a-si recapata ~a>to recover
one`s breat
rasturna(a cadea):to fall down/over
rasuflat(d. bauturi si fig.):flat
rasturna(in fotoliu etc.):to lean/lie/loll back
rasuflatoare:air hole/way
rasturnare:upsetting|overthrow|upheaval
rasuflatura:breath
rasturnis:slope
rasuflet:breeze|v. rasuflare
rasuci(fire):to spin
rasuflu:breath|wind
rasuci(fire):to twist
rasuna:to (re)sound|to ring (out)
rasuci(a roti):to turn
rasuna(a se auzi):to be heard
rasuci(a roti):to spin
rasuna(a vibra):to vibrate|<a ~ din ce in ce
rasuci(mustati):to twist
mai puternic>to be even more vocal
rasuci(a minui):to wield
rasunator:resounding|resonant|sonorous
rasuci(a intoarce):to turn
rasunator(d. voce):stentorian
rasuci(tigari etc.):to roll
rasunator(d. voce):loud
rasuci(bratul etc.):to twist
rasunator(d. voce):thunderous
rasuci(a disloca):to dislocate
rasunator:resounding|famous|celebrated|thu
rasuci(a disloca):to put out (of joint) ndering
rasuci(piciorul):to sprain rasunator(mare):great|<succes
rasuci:to be spun etc. ~>resounding success
rasuci(a se invirti):to turn (round) rasunet:sound
rasuci(a se invirti):to revolve rasunet(zgomot):noise
rasuci(a se misca de colo pina colo):to rasunet(ecou):echo
fidget rasunet:response
rasuci(in pat etc.):to toss (about) rasura:apple rose (Rosa canina)
rasufla(a respira):to breathe rasuriu:rosy
rasufla(a-si recapata rasuflarea):to get/catch raschira:v. rascracara|v. rasfira
one's breath
raschirat:v. rascracarat|v. rasfirat

857
raschitor:reeling device rau(josnic):mean
rasina:resin|<~ sintetica>synthetic resin rau(naravas):vicious
rasinos:resinous rau(desfrinat):profligate
raslui:to tear off rau(depravat):corrupt
raslui(a irosi):to waste rau(depravat):perverse
raslui(a irosi):to squander rau(depravat):depraved
raslui(a rapi):to seize rau(mizerabil):wretched
raslui(de pe fata pamintului):to raze|v. rau(mizerabil):vile
descoji rau(mizerabil):foul
rataci:to wander/stray about rau(scirbos):foul
rataci(d. cineva):to lose one's way rau(la inima):bad-hearted
rataci(d. cineva):to get lost rau(cu insusiri rele):atrocious
rataci(d. ceva):to be/get lost rau(cu insusiri rele):unspeakable
rataci(drumul):to lose rau:badly
rataci(a pierde):to lose rau:evil
ratacire:wandering etc. v. rAtAci rau(vatamare):hurt
ratacire:wandering rau(vatamare):harm
ratacire(greseala):mistake rau(nedreptate):wrong
ratacire(greseala):error rau(boala):sickness|<nume ~>ill
ratacire(nebunie):madness name|<nume ~>discredit|<mult mai ~>far
ratacit:who has lost his way worse|<sens ~>ill/bad sense|<nu e ~>that is
ratacit(d. un calator:d. oi etc.)lost not so/half bad|<~ de mare>sea sickness|<~
de munte>mountain sickness|<atita ~
ratacit(d. un calator:d. oi etc.)stray
!>there's no great harm done !|<binele si
ratacit(d. un sat etc.):out-of-the-way... ~l>right and wrong|<binele si ~l>good a
ratacit:wandering raufacator:malefactor
ratacit(nebun):mad rautate:wickedness|badness|malice
ratacit(d. priviri):wild rautate(fapta rea):misdeed
ratacit(d. priviri):haggard rautate(fapta rea):mischief
ratacitor:wandering rautate(fapta rea):ill deed
ratoi:drake|<a se ~ la...>to fly at...|<a se ~ rautate(rau):wrong
la...>to blow up...|<a se ~ la...>to snub...|<a
rautate(d. cineva):malicious person
se ~ la...>to huff...
rautate(ca vocativ):rogue !|<cu
ratoiala(ifose):airs
~>maliciously|<cu ~>spitefully
ratoiala(vorbe rastite):blowing-up
rautacios:malignant
ratusca:duckling
rautacios(d. o gluma etc.):malicious
rau:bad|worthless|useless|good for nothing
rautacios(rau):wicked
rau(hain):wicked
rautacios:malignantly etc.
rau(care face rau):evil
rauvoitor:malevolent|ill-willed|malicious
rau(cu insusiri rele):ill
rauvoitor:malevolently
rau(cu insusiri rele):poor
ravas:letter|epistle
rau(cu insusiri rele):faulty
ravaseala(dezordine):disorder
rau(nedemn):unworthy
ravasi:to throw about
rau(nedemn):low
ravasi(a imprastia):to scatter (about)

858
ravasit:thrown about|scattered|in disorder razbunare(si ca pedeapsa):vengeance
ravasit:troubled|confused razbunator:vindictive|revengeful
razasesc:v. razesesc razbunator:avenger
razatoare(unealta de bucatarie):grater razes(in Anglia):yeoman
razatoare(unealta de bucatarie):rasp razesesc:freeholder's...
razatoare(la usa):shoe/boot/door scraper razesie:freeholder's land
razbate(a inainta):to advance razesime:freeholders
razbate:to open/force/cut/make one's way razgindi:to change one's mind|to think
razbate(a reusi):to succeed better of it
razbate(a reusi):to attain one's ends|v. razbi razlet(singur):lonely
razbate:v. razbi|<a ~ prin...>to go/pass razlet(singur):solitary
through...|<a ~ prin...>to penetrate razlet(d. un sat etc.):out-of-the-way
through...|<a ~ prin... (d. apa)>to ooze razlet(izolat):isolated
through...|<a ~ prin... (multime etc.)>to razlet(ratacit):lost
squeeze through...|<a ~ prin... (a
razlet(ratacit):stray
strabate)>to cross...|<a ~ prin... (a
cutreiera)>to scour...|<a ~ pina la razlet(separat):separate
razbi(a se auzi):to be heard razlet:here and there
razbi(a se raspindi):to spread|v. razbate razleti:to separate
razbi:to beat|to defeat|to overcome razmerita:v. rascoala
razbi(d. foame) fig. etc.:to seize|<a ~ razor(hat):ba(u)lk
cu...>to finish...|<m-a razbit somnul>I've razor(hotar):boundary|v. ogor
been overcome by sleep razui:to scrape
razboi:war razuitoare:scraper|v. razatoare
razboi:weaving loom razus(dalta):point tool
razboi(ducerea ~ului):warfare razus(dalta):chisel|scraper
razboi(cu):to be at war (with) razvrati:v. rascula
razboi(cu):to wage war (against) razvratire:v. rascoala
razboi(cu):to make war (upon) razvratitor:instigating
razboi(cu):to war (with)|<primul ~ razvratitor:instigator|firebrand
mondial>World War I|<primul ~ re:D
mondial>the first world war|<a se pregati rea-
de ~>to prepare/arm for war|<a fi in (stare credinta:dishonesty|insincerity|unfairness|<
de) ~ (cu)>to be at war (with)|<~ de ~>mala fide|<de ~>dishonest|<de
civil>civil/domestic/intestine war|<~ ~>perfidious
colonial>colonial war|<~ de
hartuiala/uzura>war o rea-vointa:ill-will|malevolence|hostility
razboinic:warlike|war... reabilita:to rehabilitate
razboinic:warrior reabilita:to rehabilitate oneself
razboinic(luptator):fighter reabilitare:rehabilitation|recovery of civil
rights
razbuna:to avenge
reabona(la):to renew smb.'s subscription
razbuna(pe):to revenge oneself (on) (to)
razbuna(pe):to have one's revenge reacoperi:to re-cover
razbuna(pt. o jignire):to take vengeance reactant:reactant
razbunare:revenge reactanta:reactance

859
reactiv:reactive realiza:to achieve|to effect|to carry/work
reactiv:reagent out|to realize|to bring into being|to bring
reactiva:to reactivate|to quicken anew about
reactiva:to be reactivated realiza(a se adeveri)(a se adeveri):to come
true
reactivitate:reactivity
realiza(a se adeveri)(a se adeveri):to
reactopropulsor:turbopropeller engine
materialize
reactor:jet plane|<~ nuclear fiz.>nuclear
realiza(d. cineva):to achieve one's
reactor
personality|<n-am ~t prea mult>I cut no ice
reactualiza:to make actual again|to put up-
realizabil:feasible|possible|acceptable
to-date
realizabil(d. un plan):workable
reactualizare:making actual again|putting
up-to-date realizare:realization|carrying out etc. v.
realiza
reactie:reaction|response|<avion cu ~>jet-
propelled aircraft|<~ acida>acid reaction|<~ realizare(lucru realizat):achievement
catalitica (chim.)>catalitic reaction|<~ de realmente:actually|really|truly|in reality
oxidare chim.>oxidizing reaction|<~ reaminti:to recall|<a-si ~>to remember|<a-si
endotermica chim.>endothermic ~>to recall|<a-i ~ cuiva de sau ca...>to
reaction|<~ exotermica chim.>exothermic remind smb. of sau that...
reaction|<~ in lant fiz.>chain r reangajat:re-enlisted
reactiona(la):to react (upon) reangajat:re-enlisted man/non-com
reactiona(a actiona):to act reanima:to reanimate
reactiona(a raspunde):to answer reanimare:reanimation
reactionar:reactionary reaparitie:reappearance
reactiune:reaction reaparea:to reappear
readuce:to bring back reasigura:to reinsure|to reassure
readucere:bringing back reaseza:to put/set smth. back (again)
reafirma:to reaffirm reavan:moist|wet
reafirmare:reaffirming reazem:prop|support|stay
reajusta:to readjust|to set to rights reazem:support
reajustare:readjustment rebarbativ:grim|forbidding|unprepossessing|
real:real surly|crabbed
real(moneda):real rebec:rebec(k)
real:real(ness)|<salariu ~>real wages rebegeala:numbness (caused by cold)
realege:to re-elect rebegi:to become numb (with) cold
realegere:re-election rebegit:stiff with cold|chilled to the marrow
realgar:realgar rebel:rebellious
realimenta:to re-feed rebel(d. o boala etc.):stubborn
realism:realism|<~ socialist>socialist rebel(d. o boala etc.):obstinate
realism rebel(d. par etc.):rebellious
realist:realistic rebel:rebel
realist:realist rebeliune:rebellion|rising|revolt
realitate:reality|<in ~>in reality|<in ~>in rebobina:to rewind
fact|<in ~>as a matter of fact rebus:picture puzzle|rebus

860
rebut:(factory) receptor:receiver|<~ cu baterii>battery
reject|spoilage|waste|scrap|refuse receiver|<~ cu heterodina>heterodyne
rebut:reject|throw-out|<a arunca la ~>to receiver|<~ cu tuburi
throw smth. away|<a arunca la ~>to electronice>valve/lamp receiver|<~ de bord
scrap|<a arunca la ~>to reject av.>aircraft receiver|<~ pentru toate
rebuta:to throw away|to scrap|to reject lungimile de unda>all-wave/multi-range
receiver|<~ universal/cu alimentare
recalcitrant:recalcitrant|refractory
universala>all
recalcula:to calculate again|to make a fresh
receptie(a marfurilor):taking delivery
computation of
receptie(a unei masini etc.):taking over
recalculare:fresh calculation
receptie(de catre un inspector):acceptance
recalifica:to re-qualify
receptie:reception
recalificare:re-qualification|changing one's
profession receptie(reuniune):reception
recapitula:to recapitulate|to sum up receptie(reuniune):kid-glove affair|<sala de
~>reception room
recapitulare:recapitulation|summing up
receptiona:to check and sign for.|v. recepta
recapitulativ:recapitulative
receptionar:receiver|consignee
recadea:to fall (down) again|to relapse
rechema:to recall|to call back
recadea:to slide back|<a ~ in...>to relapse
into... rechemare:recall
recadere:backslide rechie:weld|dyer's weed (Reseda lutea)
recapata:to regain|to recover rechin:shark
recasatori:to remarry|to marry again rechizite:writing materials|supplies|<~ de
birou>office supplies|<~ scolare>school
rece:cool
supplies
rece(indiferent):indifferent
rechizitoriu:(Public Prosecutor's)
rece(d. piine):stale charge|indictment
rece:coldly|coolly|<ma lasa ~>I don't mind rechizitoriu:accusation
it in the least|<ma lasa ~>that doesn't affect
rechizitie:requisition
me (in the least)|<ma lasa ~>it leaves me
unmoved|<a judeca la ~>to think better|<a rechizitiona:to requisition
pune la ~>to put into a cold place rechizitiona(pt. nevoi obstesti):to impress
recensamint:census rechizitiona(pt. armata):to commandeer
recent:recent|late recidiva:to recur
recent:recently|lately|of late|in recent times recidiva:recurrence
recenza:to take the census of recidivist:recidivist|hardened offender|old
recenza(o carte etc.):to review log
recenza(o carte etc.):to criticize recif:reef
recenzent:reviewer recipient:vessel|receptacle|container
recenzie:review recipisa:receipt
recenzor:census taker reciproc:reciprocal|mutual
recepta:to pick up|to intercept reciproc:reciprocal
receptacul:torus reciproc:reciprocally|mutually|<ajutor
~>mutual assistance|<casa de ajutor
receptiv(la):receptive (to)
~>mutual insurance/benefit fund
receptivitate:receptivity
reciprocitate:reciprocity
receptor:receiving
recita:to recite

861
recital:(musical) recital recomanda(a prezenta):to introduce
recitare:recitation|reciting recomanda:to introduce oneself
recitativ:recitative recomandabil:advisable|recommendable
reciti:to re-read|to read (over) again recomandabil(potrivit):adequate
recistiga:to regain recomandare:recommendation|testimonial|c
reclama:to lay claim to|to claim haracter|<scrisoare de ~>letter of
reclama(a cere inapoi):to claim back recommendation
reclama(a necesita):to require recomandat:recommended etc. v.
recomanda
reclama(a necesita):to necessitate|to
denounce recomandat(d. scrisori):registered
reclamant:complainer recomandata:registered letter
reclamant:claimant recomandatie:recommendation
reclamatie:denunciation recomandatie(pt. cineva):letter of
introduction
reclamatie:squeal
recomandatie(despre cineva):character
reclama(abstract):advertising
recombina:to recombine
reclama(concret):advertisement
recompensa:to recompense|to reward
reclama(firma):(advertisement) sign
recompensa:recompense|reward|<drept
reclama(abstract):puffery
~>as a reward
reclama(concret):puff|<a face ~ (cu dat.)
recompune:to recompose
fig.>to the skies|<a face ~ (cu dat.) fig.>to
cry up...|<~ luminoasa>illuminated sign|<a reconcilia:to reconcile
face ~ (cu dat.)>to advertise...|<a face ~ (cu reconciliabil:reconcilable
dat.)>to boost...|<a face ~ (cu dat.) reconciliere:reconciliation
(desantata)>to puff...|<a face ~ (cu dat.) reconditiona:to recondition
fig.>to laud...|<a-s reconditionare:reconditioning
reclasa:to regroup|to rearrange|to reconforta:to strengthen|to fortify
redistribute
reconfortant:strengthening|stimulating|braci
recladi:to rebuild|to reconstruct ng|invigorating
recluziune:confinement reconfortant(d. doctorii):tonic
recolta:to harvest|to gather/get in|to crop reconsidera:to reconsider|to reappraise|to
recolta:to reap reanalyse|to revaluate
recolta(abstract):harvesting reconsiderare:reconsideration|reappraisal|re
recolta(concret):harvest valuation
recolta(la hectar):yield reconstituant:reconstituent
recolta(concret):crop(s)|<~ reconstitui:to reconstitute
bogata>rich/heavy crop/harvest|<~ reconstituire:reconstitution
bogata>bumper crop|<~ in reconstituire:reconstruction
lan/picioare>crop on the root|<~ in
reconstructie:reconstruction|rebuilding
lan/picioare>on-the-root
harvest/yield|<strinsul/stringerea reconstrui:to reconstruct|to rebuild
recoltei>harvesting|<strinsul/stringerea reconventiune:counter-claim
recoltei>gathering in|<a stringe recolta>to recopia:to recopy
gather in record:record
recomanda:to (re)commend
recomanda(a propune):to suggest

862
record(in industrie):peak output|<a bate un recula(d. tun):to recoil
~>to break/cut a record|<a stabili un ~>to recula(d. pusca):to kick
set/establish a record reculege:to collect oneself/one's thoughts
recordman:record holder reculegere:collectedness
recrea:to rest|to have/take a rest recunoaste(ceva cunoscut):to recognize
recrea(a se distra):to take some recreation recunoaste(a admite):to admit
recreare:(taking a) rest|recreation recunoaste(a marturisi):to confess
recreativ:recreative recunoaste(a marturisi):to own
recreativ(d. o lectura):light recunoaste(pe cineva drept fiu etc.):to own
recreatie(odihna):rest recunoaste(un adevar, un guvern etc.):to
recreatie(recreare):recreation recognize
recreatie:interval recunoaste(un adevar, un guvern etc.):to
recrimina:to recriminate acknowledge
recriminare:recrimination recunoaste(sincer):to make a clean breast
recristalizare:recrystallization of...
recrudescenta:recrudescence recunoaste:to reconnoitre
recrut:recruit recunoaste(a explora):to explore
recrut:tyro|rookie recunoaste:to recognize each other
recruta:to recruit recunoaste(a fi clar):to be
recruta(sustinatori):to enlist clear/obvious/evident|<a se ~ invins>to own
oneself beaten|<a se ~ invins>to
recruta(sustinatori):to beat up
acknowledge defeat
recruta:to be recruited etc.
recunoastere:recognition|acknowledgement
recrutare:recruiting|recruitment etc. v. v. recunoaSte|<~ aeriana mil.>air
recruta reconnaissance/reconnoitring|<a face o ~
rect:passage mil.>to reconnoitre
rectal:rectal recunoscator:grateful|thankful
rectifica:to rectify recunoscut:recognized etc. v.
rectifica(o eroare):to correct recunoaSte|acknowledged|established|well-
rectifica(o eroare):to set right known
rectifica(o eroare):to righten recunostinta:gratitude|gratefulness|<cu
rectifica:to rectify ~>gratefully
rectificare:rectification etc. v. rectifica recupera:to recover
rectilinear:orthoscopic recupera(o pierdere):to retrieve
rectiliniu(d. miscare):linear recupera(o pierdere):to recoup
rectiliniu:rectilinear recuperabil:recoverable
rector:rector|chancellor recuperare:recovery|redeeming
rectorat(abstract):rectorship recuperator:recuperator
rectorat(concret):rector's office recurent:<febra ~a med.>recurrent fever
rectiune:regimen recurenta:recurrence
recuceri:to reconquer|to regain recurge:<a ~ la...>to resort to...
recul(al tunului):recoil recurs:appeal
recul(al pustii):kick recuza:to take exception to
recul:return recuzabil:challengeable
recuzare:challenge

863
recuzita:props redresa(a restabili):to re-establish
recuziter:property man/master redresa(a restabili)(a restabili):to right
recviem:requiem redresa(a aduce la starea normala):to bring
reda:to give back|to restore|to return to a normal state
reda:to reproduce redresa(a aduce la starea normala)(a aduce
reda(sensul):to express la starea normala):to rectify
reda(sensul):to convey redresa(a aduce la starea normala):to bring
to a healthy state
reda(d. picturi):to render
redresa(a aduce la starea normala):to bring
reda(d. picturi):to reproduce
to an efficient state
reda(d. picturi):to convey
redresa:to be straightened (out) etc.
reda:to be given back etc.
redresa(d. barci etc.):to right
redacta:to draw up|to draft|to word
redresa:to flatten out
redacta(a scrie):to write
redresa(a se insanatosi):to recover
redacta:to indite
redresa(a se insanatosi):to pick up again
redacta(un ziar etc.):to edit
redresare:straightening (out) v. redresa
redacta:to be drawn up etc.
redresor:rectifier
redactare:drawing up etc. v. redacta
reduce:to reduce
redactor(de carte sau la un ziar):editor
reduce(a micsora):to decrease
redactor(al unei sectii):sub-editor
reduce(a micsora):to diminish
redactor:literary adviser|<~
reduce(a micsora):to lessen
sef/responsabil>editor-in-chief|<~
sef/responsabil>chief/managing editor reduce(cheltuieli):to cut down
redactie(colectiv de redactie):editorial staff reduce(o vina):to extenuate
redactie(ca local):editorial office reduce(pretul):to lower
redactie(redactare):editorship reduce(pretul):to reduce
redactional:editorial|<articol reduce(pretentii):to abate
~>editorial|<colegiu ~>editorial board reduce:to reduce
redan:skewback reduce(pretul):to bring down
redare:giving back etc. v. reda reduce:to be reduced etc.
redare:rendition reduce(a se micsora):to decrease
redare(la magnetofon):play-back reduce(a se micsora):to diminish
redeschide:to reopen reduce(a se micsora):to lessen
redescoperi:to rediscover reduce(d. pretentii):to abate|<a se ~ la... (d.
redestepta:to recall|to bring/call to life o problema etc.)>to boil down to...|<a se ~
la... (d. o problema etc.)>to come/amount...
redestepta:to awake again
to|<a se ~ la... (d. cheltuieli etc.)>to come
redestepta:to be called/brought to life down to...|<la ce se reduc toate astea
redesteptare:reawakening|resurgence|reviva ?>what is the upshot of it all ?|<a ~ la...
l fig.>to reduce
redeveni:to become again reducere:reduction etc. v. reduce|cut|<~a
redeventa:due zilei de munca>shorter hours|<~ de
redingota:riding coat|frock coat preturi>reduction of prices|<~ de
redobindi:to regain|to recover preturi>price cut|<~ la absurd>reduction ad
absurdum
redresa:to straighten (out)
reductibil:reductible

864
reductibilitat:reductibility refacere:remaking etc. v. reface
reductor:reducing refacere(insanatosire):recovery (of one's
reductor:(speed-) reducing gear health)
reductie:reducing socket|v. reducere refacere(restaurare):restoration
reduplica:to reduplicate refacere:refreshment of troops|<refacere
reduplicare:reduplication (insanatosire)>restoration to health and
strength|<~a
redus:reduced
industriei>reconstruction/restoration/rehabil
redus(mic):small itation of industry|<perioada de ~>period of
redus(restrins):scanty reconstruction
redus(d. oameni) (marginit):narrow-minded refec:hemstitch|<a lua pe cineva la ~>to
redus(d. oameni) (marginit):illiberal lecture smb.|<a lua pe cineva la ~>to take
redus(inapoiat):backward smb. sharply to task|<a lua pe cineva la
redus(prost):silly ~>to jaw smb.
redus(prost):stupid refeca:to hemstitch
reduta:redoubt|keep referat:paper|essay
reedita:to republish referat(dare de seama):report
reedita(a retipari):to reprint referat(recenzie):review
reedita:to repeat referat(conferinta):lecture
reedita:to be republished etc. referendum:referendum
reeditare:republication referent:reader|reviewer
reeduca:to re-educate referi(despre/asupra):to report (on)|<a se ~
la...>to refer to...
reeducare:re-education|<centru de ~
profesionala>rehabilitation centre referinta:reference
reevalua:to revalue|to reappraise|to estimate referinta(informatie):information
anew referinta(explicatie):explanation
reevaluare:revaluation|new appraisement referinta(d. cineva):character
reexamina:to re-examine referire:reference|referring|<cu ~ la...>with
reexaminare:re-examination reference to...|<cu ~ la...>in
connection/conjunction with...|<cu ~
reface:to remake|to restore|to do (over)
la...>regarding...
again
referitor:<~ la...>relating to...|<~
reface(a reconstrui):to reconstruct
la...>referring to...|<~ la...>respecting...|<~
reface(a reconstrui):to rebuild la...>as to/for...|<~ la...>with reference
reface(o haina, o casa):to do up again to...|<~ la...>in connection/conjunction
reface(a repara):to repair with...
reface(a repara):to mend reflecta:to reflect
reface(sanatatea):to recover reflecta(lumina, culoarea etc. si):to
reface(sanatatea):to recruit throw/send back
reface(o fraza):to recast reflecta(a oglindi):to mirror
reface(a schimba):to change reflecta:to be reflected etc.
reface(a schimba):to modify reflectare:reflection etc. v. reflecta|<teoria
reface:to be remade etc. reflectarii>the theory of reflection
reface(d. cineva):to recover (one's health) reflector:searchlight|reflector
reface(d. cineva):to pick up again reflector(la cinema etc.):spotlight
reflector(lumina rampei:si fig.)limelight

865
reflectie:reflection|thought|meditation|v. refractie:bending|<unghi de ~
reflexie fig.>refraction angle
reflex:reflex... refrangibil:refrangible
reflex:reflex|<act ~>reflex action|<~ al refren:refrain|burden
genunchiului>knee jerk (reflex)|<~ refren:old song
conditionat>conditioned reflex refrigeratie:refrigeration|cooling
reflexie:reflexion|v. reflectie refrigerent:refrigerating
reflexiv(d. cineva):reflective refrigerent:refrigerator
reflexiv(d. cineva):thoughtful refugia:to take refuge|to shelter oneself
reflexiv:reflexive refugia(a fugi):to flee
reflexiv:reflexive pronoun refugia(a fugi):to fly
reflux:ebb(ing)|ebb tide refugia(a fugi):to escape
reflux:retreat refugiat:refugee
reflux(al multimii):surging back refugiu:refuge|<loc de ~>retreat|<loc de ~
reforma:to reform (adapost)>shelter
reforma(a imbunatati):to improve refula:to drive back (into unconscious)|to
reforma(a innoi):to renew repress|to suppress
reforma(a scoate din uz):to reject/condemn refulant:pressing
as defective refulare:repression
reforma:to discharge as unfit refuz:refusal
reforma:to be reformed etc. refuz:refuse
reformat:reformed etc. v. reforma refuza:to refuse|to decline
reformat:invalided (out of the army) refuza(o oferta):to turn down
reformat:man invalided out the army refuza(a respinge):to reject
reformator:reforming regal:royal|kingly|a king's...
reformator:reformer regal:stately
reforma:reform regal:rack
reforma:Reforma the Reformation regalism:royalism
reforma(a materialelor):rejection of regalist:royalist(ic)
spoilage regalist:royalist
reforma(a materialelor):rejection of regalitate:royalty|kingship
defective materials
regat:kingdom|realm
reforma:invaliding out of the army|<~
regata:regatta
agrara>land reform|<~
monetara/baneasca>currency/monetary regasi:to find (again)
reform regasi(a redescoperi):to rediscover
reformism:reformism regasi:to be found (again) etc.
reformist:reformist regasi(d. cineva):to be oneself again
refracta:to refract|to bend regasi(d. cineva):to find one's bearings
refracta:to be refracted|to suffer refraction regasi:to meet again
refractar:refractory|rebellious|insubordinate regatean:Moldavian
refractar:fireproof|<caramida ~a>refractory rege(in diferite sensuri):king
brick regeal:high official of the Porte
regenera:to regenerate

866
regenerare:regeneration regizor(de cinema):assistant producer|<~ de
regenerator:regenerating|regenerative culise>stage director|<~ secund>assistant
regenerator:regenerator director/producer
regent:regent regizoral:stage-manager's...
regenta:F|<regenta gram.>to which another regizorat:stage-managing
clause is subordinate regla:to adjust|to regulate|to set
regenta:regency regla(tirul):to range
regeste:royally|regally regla:to be regulated etc.
regicid:regicidal reglabil:adjustable
regicid:regicide reglaj:adjustment etc. v. regla
regie:administration|management|control reglare:adjustment etc. v. regla
regie(cheltuieli):overhead charges/costs reglementa:to regulate
regie:v. debit (de tutun)|<cheltuieli de reglementa(a aranja):to arrange
~>management expenses|<in ~>under State reglementa(a stabili):to establish
supervision reglementar:according to
regim:form of government|regime regulation|regular|statutory|prescribed
regim(al muncii):organization reglementar(d. uniforma):regulation...
regim(conditii):conditions reglementar:in the regular/prescribed
regim:government|<~ alimentar>diet|<~ de manner|according to regulations
economii>policy of economy reglementare:regulation|regulating|<~
regiment:regiment pasnica a problemelor litigioase>peaceful
regimentar:regimental|<tren settlement of controversial issues
~>troop/regimental train reglet:reglet
regina(in diferite sensuri):queen|<regina reglor:setter
noptii bot.>nicotiana (Nicotiana regn:kingdom|rule|reign|<~ul animal>the
affinis)|<regina balului>the belle of the ball animal kingdom
regional:regional regres:regress
regionalism:regionalism regres:retrogression
registrator:registrar|registering clerk regresa:to regress|to retrogress
registratura:registry regresiune:regression
registru:register|record regresiv:regressive
registru:register|<~ de procese- regret(pentru):regret (for/of)
verbale>minute book regret(pentru):sorrow (for)|<cu ~>with
regiune:region regret|<cu ~>regretfully|<spre marele meu
regiune(parte, tinut):part(s) ~>to my great sorrow|<spre marele meu
regiune(diviziune administrativa):region|<~ ~>much to my regret|<a-si exprima ~ul
inundabila>flood land ca...>to express regret at...|<a incerca un
~>to feel regret
regiza:to produce|to stage|to direct
regreta:to regret
regiza:to stage
regreta:to rue|<regret ca...>(I am) sorry
regizor(de teatru):stage manager
(that)...|<regret !>(I'm) sorry
regizor(de teatru):director
regretabil:regrettable
regizor(de cinema):director
regretabil(d. o greseala etc.):unfortunate|<e
cu atit mai ~>the more's the pity|<e cu atit

867
mai ~ cu cit...>it is the more to be regretted reintroduce:to reintroduce
as... reimpaduri:to (re)afforest|to retimber
regretat:regretted reimpadurire:(re)afforestation|retimbering
regretat:the dear departed... reimparti:to redivide
regrupa:to regroup|to reshuffle|to rally reimpartire:redivision
regrupa:to regroup reimprospata:to refresh
regrupare:regrouping|reshuffling reinarma:to rearm
regula:to regulate reinarmare:rearming|rearmament
regula(un ceas):to set reinalta:to raise again
regula(a invata minte)(a invata minte):to reinalta:to promote again
trim reinalta(un steag):to hoist again
regula(a invata minte):to give it to reincadra:v. reintegra
regulament:regulations|statutes reincadrare:v. reintegrare
regulamentar:v. reglementar reincarna:to reincarnate
regulare:regulation reincalzi:to reheat|to warm again
regularitate:regularity reincepe:to resume|to recommence|to
regularitate(a miscarii etc., si):steadiness begin/start (all over again)
regularitate(a miscarii etc., si):evenness reincepere:recommencing|resumption, etc.
regulariza:to regularize v. reIncepe
regularizare:regularization reinchide:to reclose|to shut/close, again
regulat:regular reinchide(d. o rana):to close up
regulat(armonios):harmonious reinchide(d. o rana):to heal|to close again
regulat(d. puls):steady reinfiinta:to re-establish
regulat(d. miscare):even reinfiinta:to be re-established
regulat:regularly reinfiintare:re-establishment
regulator:governor reinflori:to flower/blossom
regula:rule reinflori:to flourish again
regula(principiu):principle reinnoi:to renew
regula(dogma):tenet|v. regularitate reinnoi(a relua):to resume
regula:v. menstruatie|<in ~ (f. reinnoire:renewal|resumption
bine)>O.K.|<de ~>as a rule|<in ~>in reinsufleti:to revive
order|<in ~ (f. bine)>all right reintineri:to rejuvenate
reiat:striped|ribbed|<catifea ~a>ribbed reintinerire:rejuvenation
velvet|<catifea ~a>corduroy
reintilni:to meet again
reiesi(din):to follow (from)
reintoarce:to return|to come back
reiesi(din):to result (from)
reintoarcere:return|coming back
reiesi(din):to ensue (from)
reintregi:to (re)unified
reinstala:to reinstall
reinverzi:to grow green again
reintegra:to reinstate|to restore smb. to his
reinvia:to revive
position|to restore smb. to his post|to restore
smb. to his office reinviere:revival|resurgence|resurrection
reintegrare:reinstatement relansa:to raise the bid
reintra:to re-enter|to come in sau to go in relas:no performance
again relas(pe afise):closed

868
relata:to relate|to state|to report|to tell|to reliefa:to be thrown into relief etc.
narrate religie:religion
relatare:relating etc. v. relata religios:religious
relatare(povestire):account religiozitate:religiosity
relatare(povestire):narrative relua:to take again|to take back
relativ:relative relua(ceva intrerupt):to resume
relativ:relatively|comparatively|<~ relua(un spectacol):to revive|<a ~ o
la...>relating to... munca/activitate intrerupta>to weigh
relativism:relativism anchor
relativist:relativist reluare:taking again etc. v. relua
relativitate:relativity reluare(a unui spectacol):revival
relatie:relation remaia:to loop|to link
relatie(relatare):account|relationship remaia(a cirpi):to darn
relatie(informatie) si ca pl.:information remaia(ciorapi):to mend a ladder
relatie(legatura):connection remaieza:ladder-mender
relatie(contact):contact remanenta:remanence
relatie(cu cineva)(cu cineva):dealings remania:to reshuffle
relatie(cu cineva)(cu cineva):relations remaniere:reshuffling|<~
relatie(oameni influenti)(oameni guvernamentala>cabinet
influenti):influential people reshuffling/reshuffle
relatie(oameni influenti):influential remarca:to remark|to notice|to observe
friends|<relatii de productie>production remarca:to make oneself conspicuous|to
relations|<relatii de productie>relations of distinguish oneself
production|<relatii diplomatice>diplomatic remarcabil(prin):remarkable (for)
relations|<a avea relatii cu cineva>to have remarcabil:remarkably
relations with smb.|<a fi in relatii de
remedia:to remedy
prietenie cu...>to be on friendly
remedia(un rau):to cure
relaxa:to become relaxed
remedia:to be remedied|to be cured
relaxa(d. cineva):to (have a) rest
remediabil:remediable
relaxare:relaxation
remediu(impotriva):remedy (for)
releu:relay
remediu(impotriva):cure (for)
releva:to point out|to emphasize
rememora:to remember|to recall
releva(a observa):to notice
remilitariza:to remilitarize
releva:to rise in public esteem etc.
reminiscenta:reminiscence
relicva:relic
remisiune:improvement
relicva(urma):vestige
remite:to deliver|to hand
relicva:relics
remite(a da):to give
relief(in diferite sensuri):relief|<a scoate in
~>v. reliefa|<in ~>in relief|<a iesi puternic remitere:delivery|handing|giving
in ~>to come out in bold relief remiza:shed
reliefa:to throw into relief|to bring out in remiza:drawn game
bold relief|to set off remiza:commission
reliefa(a sublinia):to point out remonta:to tone/buck up
reliefa(a sublinia):to emphasize remonta:to recover one's strength/spirits
reliefa(a sublinia):to stress remonta:remount

869
remontoar:winder|button (of a watch) renta:to bring profit|to be advantageous|to
remorca(ambarcatiuni):to tug be profitable/remunerative|to be lucrative|to
remorca(ambarcatiuni):to haul be worth while/it/the candle
remorca(masini):to trail rentabil:advantageous|profitable|remunerati
ve|lucrative|rewarding|worth while|non-
remorca(masini):to tow
deficient|paying|<intreprindere
remorca:to pull ~a>profitable enterprise|<intreprindere
remorca:to be tugged etc. ~a>paying concern
remorca(vehicul)(vehicul):trailer rentabilitate:advantageousness|profitablenes
remorca(parima)(parima):tow rope/line s
remorca(parima):tow|<a fi la remorca cuiva renta:rent|revenue|unearned income|<~
fig.>to tow the line|<a fi la remorca cuiva consolidata>consolidated funds|<~
fig.>to follow in smb.'s wake|<a fi la funciara>ground rent|<~ in natura>rent in
remorca cuiva fig.>to be in tow of smb. kind|<~ viagera>life annuity
remorcher:tug rentier:fund holder|<rentier>person living
remunera:to remunerate|to pay (for) on an unearned income
remunerativ:v. rentabil renume:renown|fame
remuneratoriu:v. rentabil renumit:renowned|famous|celebrated
remuneratie:remuneration|pay renumit(bine cunoscut):well-known
remuscare:remorse|pangs of conscience renunta(la):to renounce (cu ac.)
remuscare:searchings of the heart renunta(la):to give up (cu ac.)|to throw in
remuscare(regret):regret one's hand
ren:reindeer (Hippelaphus) renunta(la):to forgo (cu ac.)|<a ~ la o
pretentie>to abjure a claim|<renunta !>give
renal:renal
it up !|<renunta !>call it off !
renan:Rhenish
renuntare:renunciation
renaste:to revive|to be reborn
reobisnui:to reaccustom oneself|to get
renastere:revival|rebirth reaccustomed
renastere(reinnoire):renewal reorganiza:to reorganize
renastere:Renascence reorganiza:to be reorganized
renascut:revived|reborn|renascent reorganizare:reorganization
renega(un prieten, o parere):to disown reostat:variable resistance
renega(o parere):to deny repara:to repair|to mend
renega(a abjura):to abjure repara(masini, si):to overhaul
renegat:renegade|turncoat|cat in the pan repara(o nava):to refit
renghi:v. festa repara(ciorapi):to darn
renova:to renew|to restore|to renovate repara(o greseala):to rectify
renova(a repara):to repair repara(o greseala):to put right
renova(a repara):to mend repara(un rau):to redress
renova(masini):to overhaul repara(a compensa):to make up for
renovare:restoration|renovation etc. v. repara:to be repaired etc.
renova
reparabil:reparable
renovator:renovating
reparabil(d. o greseala):that can berectified
renovator:renovator
reparabil(d. o greseala):amendable
reparat:reparation etc. v. repara

870
reparator:repairing|restoring repede(curind):off-hand
reparatie:reparation|repair|<~ reper:guide mark|landmark
generala/capitala>thorough/capital reper:reference point
repairs|<atelier de reparatii>shop|<a fi in repera:to mark with guide marks|to mark|to
~>to be under repair locate
repartitie:distribution repercusiune:repercussion|(consequential)
repartitie(a voturilor, a partilor effect(s)
etc.):allotment repercuta:to reverberate|<a se ~ asupra...
repartitie(a cheltuielilor etc.):allocation (cu gen.)>to have repercussions on...
repartitie(a uscatului etc.):repartition repertoriu:index|catalogue|thumb register
repartiza:to distribute|to divide|to share repertoriu:repertoire
out|to allocate repertoriu(culegere):collection
repartiza(voturi etc.):to allot repeta:to repeat|to say sau to do (over)
repartiza(cheltuieli etc.):to allocate again
repartiza:to detail|to allot repeta(a recapitula):to review
repartiza:to be distributed etc. repeta(a recapitula):to recapitulate
repartizare:allocation repeta(de mai multe ori):to reiterate
repatria:to repartriate repeta(teatru):to rehearse
repaus:rest|repose repeta(o lectie, un rol):to learn up
repaus(ragaz):leisure repeta(un an scolar):to fail to get one's
repaus:rest|<in ~>at rest|<pe loc ~ ! remove
mil.>stand at ease !|<pe loc ~ ! mil.>stand repeta(o lectie, un rol):to con
easy ! repeta:to be repeated etc.|to repeat oneself
repauza:to rest|to have/take a rest repeta:to repeat
repede:quick|rapid|swift repeta(teatru etc.):to rehearse|<repeta (un an
repede(vioi):quick scolar)>to remain for the second year in the
repede(vioi):nimble same class
repede(grabit):speedy repetent:pupil failing to get his
repede(grabit):hasty remove|<repetent>remaining for the second
repede(grabit):hurried year in the same class|<repetent>pupil
remaining for the second year in the same
repede(brusc):sudden
class
repede(precipitat):rash
repetentie:<repetentie>a pupil's failure to
repede(precipitat):precipitate get his remove
repede(inaripat):winged repetitor:study
repede(d. dealuri etc.):sloping|fast repetitor:private tutor|coach
repede(vioi):brisk repetitie:repetition
repede:quickly etc. repetitie:rehearsal|<~ generala
repede(ca mers etc.):briskly (teatru)>dress rehearsal
repede(ca mers etc.)(ca mers etc.):at the repezeala:hurry|haste|<la ~>off-hand
double repezi(a izbi):to hit
repede(curind):soon repezi(a arunca):to throw
repede(curind):apace repezi:to fly at
repede(devreme):early repezi:to run
repede(curind):anon repezi(a se grabi):to make haste

871
repezi(a se grabi):to hurry|<a se ~ reprezentanta:representation
la/asupra...>to fly at...|<a se ~ dupa>to run reprezentare:representation etc. v.
for...|<a se ~ la/asupra...>to fall (up)on...|<a reprezenta|<~ grafica>plotting
se ~ la/asupra...>to dash at/upon...|<a se ~ reprezentativ:representative|illustrative
la/asupra... (a ataca...)>to attack...|<a se ~
reprezentatie:performance|<in ~>on tour
la/asupra... (inamicul)>to swoop down
on...|<a se ~ pina reprima:to repress
repeziciune:rapidity|quickness etc. v. reprimi:to get back
repede reprimi(a reangaja):to re-engage
repezis:steepness|steep slope reprimire:getting back|re-engaging
repezis:rapids repriza:crack|<in reprize>in successive
repezit:off-hand stages
repezit(pripit):rash reprobabil:reprovable|blamable
repezit(nervos):nervous reproducator:reproductive|reproducing
repezit:rashly|nervously reproducator:sire
replanta:to replant reproducator(armasar):getter
replica:to retort|to rejoin reproducator(armasar):stud horse
replica:retort|rejoinder reproducator(taur):bull
replica:cue reproduce:to reproduce
repopula(o tara):to repopulate reproduce(a imita):to imitate
repopula(un riu):to restock reproduce(a copia):to copy
report:carry-forward/-over reproduce(a multiplica):to multiply
reporta:to carry forward/over reproduce:to be reproduced etc.|to
reproduce|to breed|to multiply
reportaj:feature report|running commentary
reproducere:reproduction etc. v.
reportaj(literar):reportage
reproduce|copy
reporter:reporter|correspondent
reproductibil:reproducible
repovesti:to retell
reproductie:reproduction|<~ largita ec.
represalii:reprisals|retaliation pol.>reproduction on an enlarged/expanded
represiune:repression seale
represiv:repressive reprofila:to re-orientate|to reshape to
reprezenta:to represent readjust|to shift|to adapt
reprezenta(a descrie):to describe reprofilare:readjustment|(re)adaptation|shift
reprezenta(a descrie):to depict ing|reshaping
reprezenta(a imagina):to imagine repros:reproach|upbraiding
reprezenta(a imagina):to picture repros(invinuire):blame
reprezenta(grafic):to plot repros(invinuire):censure|<pe un ton de
reprezenta(pe cineva):to represent ~>reprovingly|<pe un ton de
~>reproachingly|<ton de ~>reproachful
reprezenta(pe cineva):to stand for
tone|<a-i face ~uri cuiva>to
reprezenta(o piesa):to give reproach/upbraid smb.
reprezenta(a insemna):to represent reprosa:<ce i se reproseaza ?>what is he
reprezenta(a insemna):to be to mean reproached with ?
reprezenta(a insemna):to signify reprosa:<a-i ~ ceva cuiva>to reproach smb.
reprezenta:to be represented etc. with smth.|<a-i ~ ceva cuiva>to upbraid
reprezentant:representative|official

872
smb. with/for smth.|<a-i ~ ceva cuiva>to resort:moral support
remonstrate with smb. for smth resort(sfera):scope
reptila:reptile resort(sfera):sphere
republica:to republish resort(sfera):competence
republica(a retipari):to reprint resort(sector):sector|<nu e de ~ul meu>it is
republican:republican off my beat (altogether)|<nu e de ~ul
republicanism:republicanism meu>it is outside my competence|<nu e de
republicare:republication ~ul meu>it is out of my sphere|<nu e de ~ul
meu>it is beyond my scope
republica:republic|<~
autonoma>autonomous republic|<~ respect:respect|regard|deference|esteem|<~e
populara>people's republic|<~ le mele (cu dat.)>my respects to...|<~ele
sovietica>Soviet republic mele>how do you do ?|<cu
~>respectfully|<din ~ pentru...>out of
repudia:to repudiate|to reject
respect for...|<a pune la ~>to trim smb.|<a
repugna:<a-i ~>to kick at...|<a-i ~>to feel pune la ~>to give it to smb.|<a tine la ~>to
repugnance at...|<a-i ~>to loathe... keep smb. at a respectful dista
repulsie:repulsion|aversion|disgust|loathing| respecta:to respect|to have regard for|to
<a inspira ~>to fill with disgust/loathing|<a esteem
nutri ~ fata de...>to have an aversion
respecta(legea):to abide by
for...|<a nutri ~ fata de...>to loathe...
respecta(legea):to observe
repulsiv:repulsive|loathsome
respecta(o clauza):to respect
repune:to put again|to put back
respecta(o clauza):to comply with
repune(in drepturi):to reinstate|<a ~ pe
picioare>to restore smb. to health respecta(traditia):to be respectful of
repunere:restoring|restoration|<~ in respecta(o regula etc.):to observe|to look up
drepturi>reinstatement respecta:to respect each other
repurta(o victorie):to gain the victory respectabil:respectable|worthy of respect
repurta(o victorie):to carry the day respectare:respecting etc. v. respecta
repurta(succese):to score respectare(a legii):observance
reputatie:repute|reputation|good sau bad respectiv:respective
name respectiv:respectively
reputatie(renume):renown|character respectuos:respectful
resac:surf respectuos(d. copii):dutiful
resciziune:rescission respectuos:respectfully|dutifully
resemna(sa, la):to resign oneself respingator:repulsive|loathsome
resemna(sa, la):to submit(to) respingator(groaznic):dreadful
resemnare:resignation|submission respingator(groaznic):awful
resemnat:resigned|meek respingator:repulsively|dreadfully|awfully
resemnat:resignedly|meekly respinge:to push/shove back|to repel|to
resentiment:resentment|spite|grudge repulse
resimti:to feel|to experience respinge(a refuza):to refuse
resimti:to feel the effects of smth. respinge(o propunere etc.):to reject
resimti:to be felt respinge(o propunere etc.):to decline
resorbi:to be resorbed/reabsorbed respinge(un atac):to repulse
resorbtie:resorption respinge(un atac):to beat off
respinge(un atac):to repel

873
respinge(cu dispret):to spurn restaura(a repara):to repair
respinge(a instraina):to alienate restaura(a restabili):to re-establish
respinge(un candidat):to reject (in an restaurant:restaurant|eating-house
examination)|<respinge (a da nastere unei restaurant(in gari):refreshment room/bar
atitudini ostile din partea)>to antagonize restaurator:restaurant keeper|keeper of a
respira:to breathe|to respire restaurant
respira:to breathe (in)|to inhale restauratie:restauration
respira:to betoken resteu:yoke bolt
respirator:respiratory|breathing|<aparatul ~ restitui:to restore|to hand back
anat.>the breathing apparatus restitui(bani):to return
respiratie:breathing|respiration|<~ restitui(bani):to refund
artificiala>artificial respiration|<aparat de ~
restitui:to be restored etc.
artificiala>pulmotor
restrictiv:restrictive
responsabil(pentru):responsible (for)
restrictie:restriction
responsabil(pentru):answerable (for)
restriste:tribulation|affliction|misery|distress
responsabil:executive|official
restringe:to restrict|to limit
responsabil:manager|<~ de
magazin>manager of a shop|<~ restringe(a reduce):to reduce
sindical>trade-union organizer restringe(a micsora):to diminish
responsabilitate(raspundere):responsibility restringe:to cut down expenses|to
rest:rest|remainder retrench|<a se ~ la...>to limit oneself to...
rest(in bani):change restringere:restriction etc. v. restrInge
rest(in bani):odd money restrins:restricted|limited|<un cerc ~>a
restricted circle
rest:leavings
restructura:to reorganize
restabili:to re-establish|to restore
restructurare:reorganization
restabili(renumele etc.):to retrieve
resursa:resource
restabili(a reintroduce):to reintroduce
resursa:resourcefulness
restabili(a reabilita):to rehabilitate
resedinta:residence|abode|dwelling place
restabili:to be re-established etc.
resou:(small portable) electric stove
restabili(d. cineva):to recover
retentie:reservation
restabili(d. cineva):to get well again|<a ~ in
drepturi>to restore smb. to his rights|<a ~ in retevei:cudgel
drepturi>to rehabilitate smb.|<a ~ reteza:to cut off|to chop off|to sever
ordinea>to restore public order|<a ~ situatia reteza(craci):to lop off
mil.>to restore (retrieve) the situation|<a ~ reteza(coada):to dock
in drepturi>to reinstate smb. in his rights reteza(a taia):to cut|<a i-o ~ scurt cuiva>to
restabilire:re-establishment etc. v.restabili cut smb. short
restabilire(insanatosire):recovery reticent:reticent|reserved
restant:left|remaining reticenta:reticence|reserve
restanta(datorie):debt reticul:spider lines
restanta(ca impozit):arrears|<sint in ~ cu reticular:reticular
chiria>I am behind with my rent reticulat:reticulate(d)
restantier:<restantier>one who has not retina:retina
passed all his exams.
retipari:to reprint
restaura:to restore

874
retipari(a republica):to republish retragere(refugiu):refuge|<a bate in ~
retipari:to be reprinted|to be republished mil.>to beat a retreat
retiparire:reprinting|republication retransmisi(un:retransmission
retiparire(concret):reprint retransmite:to retransmit
retor:rhetor retransmite(radio):to re-broadcast
retoric:rhetorical retransmitere:retransmission
retoric:rhetorically retransa:to entrench oneself
retorica:rhetoric retransament:fortification
retoroman:Rhaeto-Romanic retras(d. un loc):retired
retorsiune:retort retras(d. un loc):solitary
retorsiune(pedepsire):retaliation retras(d. un loc):lonely
retorta:retort|muffle|<carbune de ~>retort retras(d. un loc):secluded
carbon/coke retras(d. un loc):remote
retracta:to retract|to withdraw|to unsay|to retras(d. viata):solitary
recant retras(d. viata):retired
retracta(d. muschi):to retract retras(d. cineva):reserved
retracta(d. materiale):to shrink retras(d. cineva):solitary
retractil:retractile retras(d. cineva):lonely
retractie:retraction retras:in retirement/seclusion
retraduce:to retranslate retrai(a readuce in minte etc.):to revive
retrage:to withdraw retrai(a simti):to feel
retrage(un copil de la scoala):to remove retrai(a simti):to experience
retrage(un copil de la scoala):to take away retrai(a simti):to relive
from school retrai(a impartasi sentimentele):to share the
retrage(banii):to withdraw feelings of
retrage(cuvintul, fagaduiala):to take back retribui:to remunerate|to pay
retrage(cuvintul, fagaduiala):to withdraw retribui:to be remunerated/paid
retrage(cuvintul, fagaduiala):to recall retribuire:remuneration|payment
retrage(din circulatie):to call in retributie:remuneration|distribution
retrage(cuvintul, fagaduiala):to back out retributie(leafa):salary|<~ dupa
retrage:to withdraw|to retire munca>distribution according to one's work
retrage:to fall back retroactiv:retroactive
retrage(dintr-o afacere):to draw back retroactiv:retroactively
retrage(d. un candidat):to drop out retroactivitate:retroactivity
retrage(d. apa):to fall retroceda:to retrocede
retrage(d. apa):to subside retroceda(a inapoia):to give back
retrage(d. mare):to recede|<a se ~ la tara>to retrocedare:retrocession
retire into the country retrograd:retrograde|backward
retragere:withdrawal|retiring etc. v. retrage retrograd:reactionary
retragere(a apei):retirement retrograda:to demote
retragere:retreat retrograda:to reduce to a lower rank|<a fi
retragere(izolare):isolation ~t>to retrograde
retragere(izolare):seclusion retrogradare:demoting

875
retrogradare:reduction to a lower rank retine(pe dinafara):to remember by heart
retrospectiv:retrospective retine(a tine minte):to bear in mind
retrospectiv:retrospectively retine(a tine minte):to remember
retroversiune:retranslation|version|translatio retine(a memoriza):to memorize
n retine(a pastra):to keep
retur:return retine(a nu pierde):not to lose
retur:return match retine(un loc la teatru etc.):to book
retur:back retine(un loc la teatru etc.):to reserve
retus:retouch retine(un loc la teatru etc.):to secure
retusa:to retouch|to touch up retine(o camera):to engage
retusa:to give a finish to retine(o camera):to bespeak
retea:net|netting|network retine(a priva de libertate):to arrest
retea(de drumuri etc.):network system retine(a priva de libertate):to confine
retea:wire entanglements|<~ aeriana>aerial retine:to restrain/control oneself|<a-si ~...
system|<~ comerciala>trading network|<~ (minia)>to restrain|<a-si ~... (minia)>to
de alimentare cu apa>water supply|<~ de check...|<a-si ~... (minia)>to curb...|<a-si
distribuire>distribution network|<~ de ~... (un strigat)>to stifle...|<a-si ~...
drumuri>highway system|<~ de (rasuflarea)>to hold...|<a-si ~...
iluminat>lightning mains|<~ de (lacrimile)>to keep/hold back...|<a-si ~...
radioficare>radio-relay network|<~ (lacrimile)>to
hidrologica retinere:holding back etc. v. reTine
reteta:recipe|receipt retinere:restraint|<fara ~>without restraint
reteta:device retinut:restrained|reserved|discreet
reteta(incasari):receipts retinut(d. ton etc.):restrained
reteta(incasari):returns retinut:with restraint|with discretion
reteta:takings reumatic:rheumatic
retinator:check valve reumatism:rheumatism
retinator(caseta):box for the check valves reumatismal:rheumatic
retine:to hold back reumple:to refill
retine(facind sa intirzie):to detain reuni(a uni din nou):to reunite
retine(facind sa intirzie):to delay reuni(a convoca):to convene
retine(atentia):to hold reuni(a convoca):to call together
retine(atentia):to arrest reuni(a intruchipa):to combine
retine(in pat):to keep (in bed) reuni:to be reunited etc.
retine(in pat):to confine (to bed) reuni(a se aduna):to gather
retine(la masa):to keep smb. (to dinner) reuni(a se intilni):to meet
retine(ca prizonier):to keep reuni(a se intruchipa):to combine
retine(a opri):to stop reuniune:reunion
retine(a opri):to arrest reuniune(adunare):assembly
retine(a impiedica):to hinder reuniune(adunare):meeting
retine(a impiedica):to prevent reuniune(adunare):gathering
retine(leafa etc.):to retain reuniune(pt. a petrece):social gathering
retine(leafa etc.):to hold back reuniune:competition
retine(leafa etc.):to withhold reuniune(pt. a petrece):function

876
reuniune:match|<~ publica>public meeting revarsa(a navali):to rush in|<a se ~ asupra...
reusi(in/la):to succeed (in) (cu gen.)>to overflow...|<a se ~ asupra...
reusi(in/la):to be successful (in)|to come off (cu gen.)>to flood...|<a se ~ asupra... (d.
victorious bunatate)>to overflow...|<se ~ de ziua>day
was just beginning to break|<(pe) cind se ~
reusi:to make a success of|<reuseste in
de ziua>at break of day|<(pe) cind se ~ de
toate>he is successful in
ziua>at dawn/d
everything|<reuseste in toate>everything
comes off all right with him|<a ~ la un revarsare:overflow(ing) etc. v. revArsa
examen>to pass an examination|<a ~ revarsat:overflow(ing) etc. v. revArsa|<~ul
sa...>to succeed in...|<a nu ~ (sa)>to fail zorilor>dawn|<~ul zorilor>break of
(to) day|<~ul zorilor>daybreak
reusit:successful|well performed revazut:revised
reusit(bun):good revedea:to see again|to meet again
reusit(fericit):felicitous revedea(a revizui):to revise
reusit(d. o expresie):apt revedea(a revizui):to re-examine
reusit(d. o expresie):felicitous revedea(corecturi):to read
reusit:successfully revedea(un proces):to review
reusit(bine):well revedea:to meet again
reusita:success|successful outcome/result revedere:seeing again etc. v. revedea
reutila:to re-equip revedere(revizie):revision
reutilare:re-equipment revedere(a unor persoane):meeting again
revalorifica:to revalue|to reappraise (after a separation|<la ~ !>till next time
!|<la ~ !>good-bye !|<la ~ !>so long !|<la ~
revalorificare:revaluation|reappraisal...
!>see you soon !|<la ~ !>I hope soon to see
revansa(a se razbuna):to have/to take one's you again !|<a-si lua la ~ de la cineva>to
revenge say good-bye to smb.|<a-si lua la ~ de la
revansa(a se razbuna):to pay smb. cineva>to take (one's) leave o
revansa(in sens bun) (asupra):to be quits revela:to reveal|to disclose
(with) revela:to develop|to let out
revansard:revanchist revela:to reveal oneself
revansa:revenge|retaliation revela:to be revealed etc.
revansa(in sens bun):return revelator:revealing
revansa(in sens bun):requital revelator:developer
revansa:return match/game|<a-si lua revelatie:revelation
revansa>to take one's revenge
revelion:New-Year's Eve|midnight supper
revarsa:to pour out/forth on New-Year's Eve
revarsa(lumina):to throw revendica:to claim|to demand
revarsa(lumina):to shed revendica(drepturi):to insist on
revarsa(d. un riu etc.):to overflow revendica(drepturi):to assert
revarsa(a tisni):to gush out revendica(cinstea):to claim
revarsa(a tisni):to spout revendicare:claiming etc. v.
revarsa(a fi prea plin):to overfill revendica|claim|demand
revarsa(a fi prea plin):to overbrim revendicare:revendication
revarsa:to pour out/forth revendicativ:claim(ing)
reveni:to come back|to return

877
reveni(alta data):to come again trece in ~ mil.>to review|<a trece in ~
reveni(repetat):to occur mil.>to inspect
reveni(repetat):to recur every two years etc. revizie:revision|examination|control
reveni(d. o problema etc.):to come/crop up revizie:proof reading
again revizionism:revisionism
reveni(d. memorie etc.):to come back revizionist:revisionist
reveni(a aparea din nou):to appear again revizor:reviser|inspector|inspector general
reveni(a aparea din nou):to reappear|<a ~ revizui:to revise|to re-examine|to control|to
asupra... (a se intoarce la)>v. a ~ la|<a-i ~... check up
(a-l costa)>to cost one...|<a-i ~... (a i se revizui:to be revised etc.
cuveni)...>to be due to one|<a-i ~... (a fi in revizuire:revision etc. v. revizui
seama)>to devolve upon...|<a-i ~... (a fi in
revoca:to revoke|to repeal|to cancel
seama)>to be incumbent on...|<a-si ~>to
recover one's hea revoca(un ordin):to countermand
revenire:return revoca(a destitui):to dismiss
revenire(de mai multe ori):recurrence revoca(ambasadori):to recall
revent:rheum (Rheum officinale) revoca:to be revoked etc.
rever:lapel|flap revocare:cancellation|countermanding|dismi
ssal|recalling
reverberatie:reverberation
revolta:to disgust|to sicken|to snock
reverenda:lawn
revolta:to be disgusted|to revolt
reverenta:reverence|respect|esteem
revolta(a se rascula):to revolt
reverenta(plecaciune):bow
revolta(a se rascula):to rebel
reverenta(plecaciune):curtsey|<a face o ~
(d. barbati)>to bow|<a face o ~ (d. revoltat:disgusted|shocked|indignant|rebelli
femei)>to drop a curts(e)y ous
reverentios:ceremonious revoltat:with indignation
reverentios:with much ceremony revolta:revolt|rebellion
reverie:reverie revolta:mutiny|revolt|disgust|indignation|<~
armata>armed revolt/rising
reverie(visare):(day) dreaming
revoltator:revolting|sickening|shocking
revers:reverse (side)|other side
revoltator(d. comportare):outrageous
reversibil:reversible
revoltator:shockingly|outrageously
reversibil:revertible
revolutie(in diferite sensuri):revolution|<~
reversibilitate:reversibility
culturala>cultural revolution|<~ in
reversibilitate:revertibility tehnica>revolution in technique|<~
revinde:to resell|to sell again proletara>proletarian revolution|<Marea
reviriment:sudden change (for the better) Revolutie socialista din Octombrie>The
revista:periodical|magazine|review|journal Great October Socialist Revolution
revista(lunara):monthly revolutiona:to revolutionize
revista(bilunara):fortnightly revolutionar:revolutionary
revista(saptaminala):weekly revolutionar:revolutionist|revolutionary|<av
revista:revue|<revista presei>press int ~>rise of the revolutionary
review|<~ de specialitate>specialized movement|<avint ~>revolutionary
review|<a trece in ~>to review|<a trece in tide|<miscare ~a>revolutionary movement
~>to survey|<a trece in ~>to run over|<a revolutionare:revolutionizing
revolutionarism:revolutionism

878
revolver:revolver fund|<in ~>in reserve|<ofiter in ~
revolver:gun mil.>reserve of
revolver(de troleu):line wiper support|<~ cu rezervist:reservist
butoias>cylinder revolver rezervor:tank|cistern|receiver
revulsie:revulsion rezervor:reservoir|<toc ~>fountain pen
rezectie:resection rezida:<a ~ in...>to lie/consist in...
rezema:to lean|to rest rezident:resident
rezema(de):to lean rezidi:to rebuild|to reconstruct
rezema(de):to rest (on/against)|<a se ~ pe... rezidual:residual
fig.>to lean on...|<a se ~ pe... fig.>to reziduu:residuum|residue
rely/depend on... rezilia:to cancel|to annul
rezematoare(de scaun etc.):back rezilia:to be cancelled/annulled
rezematoare(balustrada):(hand) rail reziliere:concellation|annulment
rezerva:to reserve|to set aside|to put/lay rezista(la):to resist (cu ac.)
by|to keep in store
rezista(la):to offer resistance (to)
rezerva(un dans):to save
rezista(la durere):to withstand (cu ac.)
rezerva(timp):to set apart
rezista(la un atac):to hold out (against)
rezerva(d. viitor):to hold in store
rezistent:resistant
rezerva(locuri etc.):to book
rezistent(d. un material):strong
rezerva(locuri etc.):to bespeak|<a-si ~...
rezistent(d. un material):stout
(dreptul etc.)>to reserve oneself...
rezistent(d. culori):fast
rezervat:reserved etc. v. rezerva
rezistent(durabil):lasting
rezervat(d. cineva):reserved
rezistent(durabil):enduring
rezervat(d. cineva):modest
rezistent(d. cineva):hardy
rezervat(prudent):cautious
rezistent(d. cineva):of great endurance|<~
rezervat(timid):shy
la...>-proof|<~ la...>-fast|<(d. culori) ~ la
rezervat(rece):stand-offish lumina>light fast
rezervat:with reservation|reservedly rezistenta:resistance|opposition
etc.|<locuri ~e>reserved seats|<toate
rezistenta(a unui material):strength
drepturile ~e>all rights reserved
rezistenta(a unui material):toughness
rezervatie:reservation
rezistenta:resistance
rezerva:reserve (of provisions)|stock|deposit
rezistenta(fizica):stamina
rezerva(de spital):side-room
rezistenta(fizica):endurance
rezerva(a cuiva)(a cuiva):reserve
rezistenta(fizica):staying power
rezerva(a cuiva)(a cuiva):caution
rezistenta:(electric) resistance|<rezistenta
rezerva(a cuiva)(a cuiva):attitude of reserve
inamicului>enemy opposition|<rezistenta
rezerva(conditie)(conditie):condition materialelor>strength of materials|<~ la
rezerva(conditie)(conditie):reservation compresiune>compressive strength|<~ la
rezerva(conditie)(conditie):stipulation soc>impact resistance|<cutie de
rezerva:reserve forces/troops|<rezerve ~>resistance box|<a intimpina ~>to meet
interne>internal reserves|<rezervele with resistance/opposition|<a opune
muncii>labour reserves|<cu aceste rezistibilitate:resistivity
rezerve>with these reserves|<de rezistor:resistor
~>spare...|<fara ~>without reservation|<fara
~>unreservedly|<fond de ~>reserve

879
rezolutie:resolution|<proiect de ~>draft rezuma(a recapitula):to recapitulate|<a se
resolution|<a adopta o ~>to rezuma la... (d. cineva)>to confine oneself
pass/adopt/approve/carry a resolution|<a to...|<a se rezuma la... (d. ceva)>to reduce
propune o ~>to move a resolution oneself to...
rezolva:to solve rezumat:summary|resume|precis|<in ~>in
rezolva(o problema, si):to work out brief/short|<in ~>to sum up
rezolva(o chestiune):to settle rezumativ:v. succint
rezolva(o dificultate):to clear up ricana:to sneer|to snicker|to chuckle
rezolva(o dificultate):to resolve ricin:palma Christi (Ricinus communis)
rezolva(a pune capat unui lucru):to put an ricina:ricin|<ulei de ~>castor oil
end to smth. ricosa:to rebound
rezolva(a pune capat unui lucru):to ricosa(d. gloante):to ricochet
liquidate smth. ricoseu:rebound
rezolva:to be solved etc. ricoseu(al glontelui):ricochet
rezolvabil:solvable|resolvable|that can be rictus:rictus
settled v. rezolva rid:wrinkle
rezolvare:solution etc. v. rezolva ridica:to raise
rezolvare(raspuns):answer ridica(dezlipind de pe sol etc.):to lift
rezolvare(cheie):key ridica(ochii, miinile):to uplift
rezon:reason ridica(ceva greu):to heave
rezon:that's it ! ridica(a culege):to pick up
rezonabil:reasonable ridica(a da la o parte):to remove
rezonabil:reasonably ridica(a deschide):to open
rezonanta:resonance ridica(a sufleca):to roll up
rezonanta:echo ridica(palaria):to take off
rezonator:resonator ridica(un steag):to hoist
rezorcina:resorcin ridica(a desfiinta):to annul
rezulta(din):to result (from) ridica(a desfiinta):to abolish
rezulta(din):to follow (from) ridica(a suspenda):to suspend
rezulta(din):to arise (from)|<ce ~ de aici ridica(a incasa):to encash
?>what was the result of it ?|<nu rezulta
ridica(a incasa):to receive
ca...>it does not follow that...
ridica(a colecta):to collect
rezultanta:resultant
ridica(a aresta):to arrest
rezultat:result|outcome|issue
ridica(a aresta):to confine
rezultat(efect):effect|<fara ~
adv.>ineffectually|<fara ~ ridica(a intemnita):to imprison
adv.>uselessly|<fara ~ ridica(a intemnita):to put in prison
adj.>ineffectual|<fara ~ ridica(a pune drept):to straighten up
adj.>ineffective|<fara ~ adj.>useless|<a da ridica(un plan, o harta):to take
~e>to yield results|<a avea drept ~...>to ridica(un plan, o harta):to make
result in...|<a avea drept ~...>to lead to...
ridica(un plan, o harta):to draw up
rezuma:to sum up|to summarize|to give a
summary of ridica(a urca):to climb (up)
rezuma(o carte etc.):to boil down ridica(a urca):to ascend
ridica(a aduna):to assemble

880
ridica(a aduna):to convene survey|<~ geodezica>geodetic survey|<~
ridica(a promova):to promote topografica>topographic(al) survey|<~
ridica(a avansa):to advance topografica>mapping|<~ vizuala>field
sketching|<prin ~ de miini>by show of
ridica(a spori):to increase
hands
ridica(a mari):to aggrandize
ridicat:raised etc. v. ridica
ridica(a cladi):to build
ridicat(stind in picioare):standing
ridica(a cladi):to construct
ridicat(vertical):upright
ridica(a cladi):to raise
ridicat(inalt):high
ridica(a cladi):to erect
ridicat(inalt):tall
ridica(a crea):to create
ridicat(d. voce):loud
ridica(a crea):to make
ridicat(aspru):harsh
ridica(a intemeia):to found
ridicat(sever):severe
ridica:to be raised etc.
ridicat(inaintat):advanced
ridica(in diferite sensuri):to rise
ridicat(inaintat):progressive
ridica(a se insanatosi):to recover (one's
ridicat:raising etc. v. ridica
health)
ridicata:<cu ~ articulat.>wholesale|<cu ~
ridica(a se insanatosi):to pick up again
articulat. fig.>in a body|<cu ~ articulat.
ridica(a se afla):to stand fig.>by the heap|<comert cu ~
ridica(a se afla):to lie articulat.>wholesale trade
ridica(d. constructii inalte etc.):to rise ridicatura:eminence|elevation (of the
ridica(a se auzi):to be heard ground)
ridica(a rasuna):to resound ridicatura(movila):hillock
ridica(a se razvrati):to rise (in rebellion) ridiche:radish (Raphanus)|<~ de luna>early
ridica(a se isca):to arise radish|<~ neagra>black radish (Raphanus
ridica(a incepe):to begin sativus niger)|<a freca cuiva ~a (a bate)>to
pommel|<a freca cuiva ~a (a bate)>to beat
ridica(a incepe):to start
black and blue|<a freca cuiva ~a (a-i face
ridica(a aparea):to appear mizerii)>to tease smb. unmercifully
ridica(a creste):to grow (up) ridichioara:charlock (Sinapsis arvensis)
ridica(a se dezvolta):to develop ridicol:ridiculous|laughable
ridica:to better oneself ridicol:ridiculously|laughably
ridica(a spori):to increase|<a se ~ la...>to ridicol:ridicule
amount/come to...|<a se ~ la...>to run
ridiculiza:to (hold up to) ridicule
into...|<aluatul s-a ~t>the dough is risen|<i
s-a ~t temperatura>his temperature has riga:king
risen|<i s-a ~t temperatura>he has rigid:rigid|stiff
developed a temperature|<i s-a ~t rigid:rigidly|stiffly
temperatura>he runs a fever|<totalul se rigiditate:rigidity|stiffness
ridicare:raising etc. v. ridica rigla:rule(r)|<~ de calcul>slide rule
ridicare(ascensiune):ascension rigoare:rigour|harshness|strictness|<la ~>if
ridicare(sporire):increase need be|<la ~>if really necessary
ridicare(crestere):growth rigola:drain|gutter|trench
ridicare(dezvoltare):development riguros:rigorous|severe|harsh
ridicare(imbunatatire):improvement|<~ cu riguros(strict):strict
ajutorul aparatelor geodezice>instrument riguros(d. rationament etc.):close

881
riguros:rigorously etc. risipi(a presara):to strew
rigurozitate:strictness|<cu ~>rigorously risipi(a irosi):to waste
rihtui:to cut leather risipi(bani):to squander (away)
rihtuitor:leather dresser risipi(a indeparta):to remove
rima:to put into rhyme risipi:to disperse|to scatter
rima(cu):to rhyme (with) risipi(d. nori, teama etc.):to dissipate
rima:rhyme risipi(d. ceata, fum):to clear away
rima(vers):line risipi(a dispare):to vanish
rimel:mascara risipi(a dispare):to disappear
rindea:(bench) plane|<~ cioplitor>jack risipi(a se narui):to crumble
plane|<~ de faltuit>fillister|<~ risipi(a se narui):to tumble down
universala>universal plane|<a da la ~>to risipitor:extravagant|wasteful|spendthrift
plane|<a da la ~>to shave
risipitor:squanderer|spendthrift
rindelui:to plane|to shave
risling:hock
ring:ring
ristic:oak apple
ring(de dans):dancing floor
risca:pitch and toss
rinichi:kidney|<~ deplasat>floating kidney
rit:rite
rinocer:rhinoceros (Rhinoceros unicornis)
rit(religie):religion
riposta:to retort
ritm:rhythm
riposta:ripost(e)|retort|pat answer
ritm:pace|<~ al cresterii>rate of
riposta(aspra):sharp rebuff growth|<intr-un ~ lent>slowly|<intr-un ~
rips:rep(p)|reps rapid>at a brisk/rapid pace|<a accelera ~ul
risc:risk|hazard|cast of the die|<cu orice (cu gen.)>to accelerate...|<a incetini ~ul>to
~>at all hazards|<cu ~ul (cu gen.)>at the slacken the pace
risk/peril of...|<a-si lua ~ul asupra sa>to ritmat:rhythmed|rhythmic(al)
assume the risk|<a-si lua ~ul asupra sa>to ritmic:rhythmic(al)
bill the cat
ritmic:rhythmically
risca:to risk|to venture|to chance|to chance
ritmica:rhythmic(s)
one's arm.
ritmicitate:rhythmicity|rhythmical nature
risca:to take a risk|to take risks|<a ~ fara
rost>to take a bear by the tooth|<a ~ sa...>to ritos:categorically
run the risk of (cu forme In -ing)|<a ~ ritual:ritual
totul>to risk all|<a ~ totul>to throw the rival:rival
great cast rivalitate:rivalry|emulation
risca(n)t:risky|venturesome|rash|temerary|re rivaliza(cu):to compete (with)
ckless|dare-devil rivaliza(cu):to vie (with)|<a ~ cu...>to rival
risipa:prodigality|extravagance (cu ac.)
risipa(risipire):dissipation riveran:riparian|river(-side)...
risipa(risipire):squandering riveran:riverside resident
risipi:to scatter|to disperse riz:scratch
risipi(banuielile etc.):to dispel rizicultura:rice growing
risipi(banuielile etc.):to dissipate rizom:rhizome
risipi(a pune pe fuga):to put to flight/rout rica:v. cearta|<a purta ~ cuiva>to owe smb.
risipi(a infringe):to defeat a grudge|<a purta ~ cuiva>to have a bone to
risipi(a respinge):to repel

882
pick with smb.|<a cauta ~>to carry a chip rind(succesiune):succession
on one's shoulder rind:turn
ricii:to scratch|to scrape rind(treapta):stage
ricii:to gnaw rind(treapta):degree
ride:to laugh rind(treapta):level
ride(infundat):to chuckle rind(data):time
ride(silit):to give (vent to) a forced rind(intr-un text):line|<~ pe ~>v. pe ~|<in
laugh|<a(-si) ~ de...>to laugh/mock primul ~ fig.>in the first place, firstly,
at...|<a(-si) ~ de...>to make fun of...|<a ~ above all|<in primul ~ (mai
din toata inima>to have a good laugh|<a ~ ales)>especially, particularly|<pe
pina la lacrimi>to laugh until one ~>successively, by/in rotation|<~ de
cries|<cine ~ la urma ~ mai bine>he laughs case>row of houses|<~ de case>several
best who laughs last houses|<un ~ de haine>a suit of clothes|<~
rigii:to belch|to retch de pomi>row
rigiiala:belching|retching|eructation rindas(de cai):groom
rigiit:belching|retching|eructation rindas(sluga):servant
riie:itch|scab|scurf rindui:to arrange|to organize|to
riie(la animale):mange systematize|to regulate|to put in (good)
riie:pest|Scotch fiddle|<a se tine ca riia de order
om>to stick like a burr rinduiala:(good) order|arrangement
riios:scabby|mangy|<a face pe ~ul>to put rinduiala(datina):custom
on airs|<a face pe ~ul>to keep aloof rinduiala(datina):tradition
rima:to root|to rout rinduiala(ceremonial):ceremonial|<a face ~
rima:earth/dew worm in...>to regulate...|<a face ~ in...>to put...in
rimator:v. porc (good) order
rimnic:fishpond|pool|backwater rindunea:martin(et) (Hirunde rustica)
rina:hip|<intr-o ~>sideways|<a sedea intr-o rindunel:he-swallow
~>to recline on one side rindunica:v. rindunea|<cu o ~ nu se face
rinced(mucegait):musty primavara>one swallow makes no summer
rinced(mucegait):mouldy rini:to clean
rinced(d. miros):musty rinjet:grin|simper|smirk
rinced(d. miros):fusty rinji:to grin
rinced(d. grasime):rancid rinji(a ride prosteste):to simper
rinced(respingator):rank rinji(a ride prosteste):to smirk
rinced(stricat):foul rinji(a-si arata dintii):to show one's teeth
rincezeala:mustiness|rancidity rinji(a-si arata dintii):to snarl
rincezi:to become musty etc. v. rInced rinjit:grinning etc. v. rInji
rincheza:to neigh rintas:roasted flour
rind(sir):row rinza:pipotA|v. stomac
rind(alaturat):rank ripa:precipice
rind(spate in spate):file ripos:steep|full of precipices
rind(linie dreapta):line ris:lynx (Felis lynx)
rind(ordonata):range ris:laugh|laughter|<~ homeric>Homeric
laughter|<de ~>ridiculous|<de
rind(serie):series
~>absurd|<hohote de ~>outburst/peal of

883
laughter|<a face pe cineva de ~>to cupe>bucket wheel|<~ de moara>mill
raise/turn the laugh against smb.|<a face pe wheel|<~ de rezerva>spare wheel|<~ de
cineva de ~>to make a laughing stock of transmisie>transmission wheel|<~
smb.|<a lesina/se strimba de ~>to spl dintata>cog/toothed wheel|<~
riset:v. ris directoare>steering wheel|<~
riscov:orange agaric hidraulica>hydrau
risni:to grind rob:slave|bond(s)man|<Calea Robilor
astr.>The Milky Way
risnita:hand/grinding mill
roba:(long) robe|gown
risnita(de piper):quern
robi:to enslave|to enthrall|to hold captive|to
rit:snout
exploit
ritan:v. porc
robi:to fascinate
riu:river|stream
robi:to be a slave|to lead a slave's life|to
rivna:zeal|fervour|ardour work like a slave
rivna(silinta):diligence robie:slavery|thraldom|bondage
rivni:<a ~ la...>to covet...|<a ~ la... (a aspira robinet:tap|cock
la)>to aspire to/after...|<a ~ la... (a aspira
robinet:faucet|<a deschide ~ul>to turn on
la)>to strive for...
the tap|<a inchide ~ul>to turn off the tap
rivnit:wished-for|coveted
robot:robot
rivnitor:covetous
roboti:to work hard|to toil|v. trebalui
rizator:laughing
robotit:working hard|hard work|toil
rizator(vesel):merry
robust:robust|sturdy|stout|lusty
rizator(vesel):joyous
robustete:robustness|sturdiness
rizgiia:v. rasfata
rocada:Sah castling|<linie de ~
roaba:slave|bondwoman|bondmaid mil.>strategic railway (behind the front)
roaba(taraboanta):wheelbarrow roca:rock|<~-mama>bedrock|<~
roade:to gnaw sedimentara>sedimentary rock|<~
roade(cite putin):to nibble sterila>dirt
roade(pesmeti):to eat rochie:dress|gowm|frock|<~ de
roade(pesmeti):to nibble seara>evening dress
roade(oase):to gnaw rochita:<rochita rindunelii bot.>v. volbura
roade(a face ferfenita):to eat away rococo:rococo
roade(d. rugina etc.):to corrode rococo:extravagant
roade(pielea):to rub off rocoina:chickweed (Stellaria media)
roade(provocind rani):to rub sore rod:fruit
roade:to consume rod(recolta):crop
roade:to wear (out/away) rod(recolta):harvest
roade:to be rubbed sore|<a-si ~... rod:effect|<~ul pamintului bot.>arum
(unghiile)>to bite one's (nails) (Arum maculatum)|<cu ~>fruit-bearing|<cu
roata:wheel ~>fruitful|<pe ~>in bearing|<a da ~>to bear
fruit
roata(cerc):circle
roda:to run in
roata(cerc):ring
roda(metale):to grind
roata:(all) around|<roata
norocului>Fortune`s wheel|<~ roda(metale):to polish
conducatoare>leading wheel|<~ cu roda(metale):to lap

884
rodaj:running in|grinding|polishing roman(de dragoste):romance
rodan:v. sucala roman:fiction|<~ cu tema>novel with a
rodi:to bear/yield fruit(s) purpose|<~ de anticipatie>science fiction
rodie:pomegranate novel|<~ foileton>serial|<~
istoric>historical novel|<~
rodire:fruit-bearing
medieval>romance|<~ politist>detective
roditor:fruit-bearing|fruitful|fertile novel/story|<~ politist>thriller|<~
roditor(bogat):rich stiintifico-fantastic>science fiction novel
rodiu:pomegranate (tree) romancier:novelist
rodiu:rhodium romanesc:romantic
rodnic:fruitful romanic:Romanic
rodnicie:fruitfulness|fertility|fecundity romanic(d. limbi):Romance
rododendru:v. smirdar romanic(d. limbi):Romanic
rodomontada:rodomontade romanist:Romanist
roentgenterapie:v. radioterapie romanist(jurist):Roman scholar
rogojina:(door) mat romanistica:Romanics
rogoz:(bul)rush (Scirpus) romanitate:the Roman world|Roman origin
roi:to swarm romanita:camomile (Anthemis)
roi(de)(de):to swarm (with) romaniza:to Romanize
roi(de):to teem (with) romanizare:Romanization
roi:cloud romantic:romantic
roib:sorrel|chestnut romantic:romanticist
roib:chestnut horse|sorrel horse romantism:romanticism
roib(mai ales iapa):alezan romanta:to describe in the form of fiction|to
roiba:(dyer's) madder (Rubia tinctorum) describe in the form of a novel
roinita:(garden) balm|balm mint (Melissa romantare:fictionization
officinalis) romantat:<viata/biografie ~a>fictionized
roire:swarming biography|<viata/biografie ~a>biography in
roit:swarming the form of fiction/a novel|<viata/biografie
roitor:swarming ~a>biographical novel
rol:role|roll|list|<~ principal>leading part|<~ romanta(sentimental):song
secundar>secondary/minor part|<~ romanta(sentimental):romance
secundar fig.>second fiddle|<~ul titular>the romantios:idyllic|romantic
title role|<in ~urile principale>starring|<in rom²n:Rumanian
~urile principale>featuring|<a juca un ~ rom²n:Rumanian
important fig.>to play a prominent part|<a
rom²n(om)(om):man
juca un ~
rom²n(barbat)(barbat):husband
rola:roll
rom²n(taran)(taran):peasant
rola(de magnetofon):reel
rom²n:the Rumanians|<limba ~a>the
rom:Romany|Gypsy
Rumanian language|<limba
rom:rum ~a>Rumanian|<poporul ~>the Rumanian
roman:Roman people
roman:Roman|<imperiul ~>the Roman rom²na:Rumanian|the Rumanian language
Empire rom²nca:Rumanian (woman sau girl)
roman:novel rom²nca(taranca):peasant woman

885
rom²nesc:Rumanian ros(d. o haina):shabby|<~ de
rom²neste(ca limba):Rumanian|like a griji>careworn|<~ de griji>worried|<~ de
Rumanian|after the manner of Rumanians molii>moth-eaten
rom²neste(clar) aprox.:in plain rosatura:sore
English|<vorbiti ~ ?>do you speak rosbif:roast beef
Rumanian ? rosbrat:roast joint/beef
rom²nime:Rumanians rost:sense|meaning
rom²nism:Rumanian spirit rost(scop):aim
rom²nism:peculiar Rumanian word rost(scop):purpose|justification
romb:rhomb(us) rost(rol):part
rombic:rhombic rost(rol):role|mission|service
romboedric:rhombohedral rost(social):condition
romboedru:rhombohedron rost(social):position
romboid:rhomboid rost(gospodarie):household
romboidal:rhomboidal rost(ocupatie):occupation
rond(de flori):flower bed rost(ocupatie):job|profession|organization|or
rond(piateta):circus der|possibility
rond:round(s)|<a face ~ul>to go the rounds rost(mijloc):means|<pe de ~>by heart|<a
ronda:F|<litera ~>round-hand letter|<scriere nu-si afla ~ul>to fidget|<a face ~ de...>to
~>round hand get...|<a face ~ de...>to procure...|<a face ~
rondel:rondel de... (a gasi)>to find...|<a-si pierde ~ul>to
lose one's head|<a sti de ~ul (cu gen.)>to
rondela:washer
know...|<a da de ~ul (cu gen.)>to get the
rondela(de carton):small round disc hang of...|<a
rondo:rondo rosti:to utter|to pronounce
rondou:round lawn rosti(a zice):to say
rondou:putting about rosti:to be uttered/pronounced
rontai:to crunch|to nibble (at) rostire:pronunciation|utterance
rontaiala:crunching|nibbling rostire(vorbire):speech
rontait:crunching|nibbling rostire(vorbire):way of speaking
ropot:tramp rostogol:<a se da de-a ~ul>to turn
ropot(de pasi):tramping somersaults|<a se da de-a ~ul>to somersault
ropot(de pasi grabiti):patter of feet rostogoli:to roll
ropot(de copite):thud/clatter of horses' rostogoli:to somersault|to turn somersaults
hoofs rostopasca:common celandine
ropot(de ploaie):patter rostral:rostral
ropot(de aplauze):thunder rostui:to arrange|to put in (good) order|to
ropot(de aplauze):peal get|to procure|to obtain
ropot(de aplauze):volley rostui:to joint
ropot(de aplauze):round roscat:russet|foxy|fox-coloured|sorrel
ropot(de aplauze):burst roscat(rosu):red
ros:gnawed etc. v. roade roscat(rosu):reddish
ros(d. o haina):threadbare roscat(cu parul rosu):red-/russet-haired
ros(d. o haina):seedy roscov:carob(tree) (Ceratonia siliqua)|<~
salbatic>v. platica

886
roscovan:v. roscat rotat:round
roscova:carob|St. John's bread|locust rotat(d. cai):dappled
roscova(semintele)(semintele):locust beans rotativ:rotative
roscova(semintele):carob beans rotativa:rotary printing press
roseata:redness rotatie:rotation|<rotatia culturilor agr.>crop
roseata(in obraji):(high) colour rotation|<rotatia culturilor agr.>rotation of
roseata(culoare rosie):red colour crops|<miscare de ~>rotary motion|<prin
~>by turns
roseata(a cerului, a unui incendiu):glow
rotarie:wheelwright's work sau trade
rosi:to redden|to turn red|to paint/dye red
rotarie(atelier):wheelwright's shop
rosi(fata):to flush
roti:to turn (round/about)|to revolve|to
rosi(a ruja):to rouge
rotate
rosi(a ruja):to paint red
roti(a rostogoli):to roll
rosi:to redden|to grow red
roti:to turn (round)|to revolve (round)
rosi(de tulburare etc.):to blush
roti(repede):to spin
rosi(de tulburare etc.):to flush
roti(in aer etc.):to circle (round)|v.
rosiatic:reddish infoia|<a-si ~ privirile>to look round
rosie:v. patlagea rotifer:rotifer
rosu:red rotile:forecarriage (of a plough)
rosu(singeriu):blood-red rotire:turning (round) etc. v. roti
rosu(purpuriu):purple rotitor:turning etc. v. roti
rosu(stacojiu):scarlet rotocol(de fum):wreath
rosu(cu fata rosie):red-cheeked rotocol(felie rotunda):round slice
rosu(cu fata rosie):red in the face rotofei:plump
rosu(roscat):foxy rotofei(gras):fat
rosu(roscat):fox-coloured rotonda:circular hall
rosu(roscat):sorrel rotor:rotational curi
rosu(aramiu):copper-coloured rototele:achillea (Achillea ptarmica)
rosu:red rotula:patella
rosu:red rotund:round
rosu(roseata):redness rotund(circular):circular
rosu(ruj):rouge rotund(inelar):ringshaped
rosu(la carti):hearts|<~ aprins>scarlet|<~ rotund(dolofan):plump
aprins>(of a) fiery red|<~ ca racul>(as) red
rotund(d. cifre):round
as a (boiled) lobster|<~ ca singele>blood-
red|<~ ca singele>sanguineous|<~ de rotunji(a completa):to complete
minie>crimson with rage|<~ deschis>light rotunji:to be/become rounded (off)
red|<~ inchis>dark red|<~ la fata>red- rotunjime:roundness|plumpness
cheeked|<~ la fata (de tulburare e rotunjire:rounding (off) etc. v. rotunji
rotacism:r(h)otacism roua:dew|<pe ~>early in the morning
rotaciza:to r(h)otacize|<rotaciza>to roura:to bedew|<roureaza>the dew falls
pronounce the letter r viciously rourica:sweet grass (Glyceria fluitans)
rotametru:rotameter rouros:dewy
rotar:wheelwright rovina(groapa):pit
rotas:wheelhorse|wheeler rovina(ripa):precipice

887
rovina(mlastina):mire rufe(de pat):bed clothes|clothes|<a spala
roz:rosy|pink(ish) rufele murdare in familie>to wash one's
roz:rose|pinkish red|<a vedea lucrurile in dirty linen at home
~>to look on the bright/sunny side (of rug:v. vita
things)|<a vedea lucrurile in ~>to be rug:(wood/funeral) pile|pyre|stake|<a arde
sanguine pe ~>to burn at the stake
rozacee:rosaceae ruga:to ask|to beg
roza:v. trandafir|<roza vinturilor>wind rose ruga:to pray
rozator:rodent|gnawing ruga(staruitor):to implore
rozator:rodent ruga(staruitor):to entreat
rozeola:roseola ruga(pt. a interveni pt. cineva):to intercede
rozeta:rosette with (for smb.)
rozeta:(sweet-scented) mignonette ruga(a pofti):to invite
rozmarin:officinal rosemary ruga:to pray|to ask permission/leave|<ma
rubarba:v. revent rog...>you see...|<ma rog...>you
know...|<ma rog... (cum ar veni)>as it
rubedenie:v. ruda
were...|<ma rog... (intr-un cuvint)>in a
rubelit:rubellite word...|<ma rog... (ca sa zicem asa)>so to
rubidiu:rubidium say/speak...|<ma rog... (pai)>well...|<ma
rubin:ruby rog... (desigur)>certainly
rubiniu:ruby-coloured ruga(implorare):entreaty v. Si rugAminte|v.
rubla:rouble rugaciune
rubrica:heading rugaciune:prayer
rubrica:rubric rugaminte:request|favour
rubrica(coloana):column rugaminte(puternica):entreaty
rucsac:knapsack rugaminte(puternica):supplication|<vreau
ruda:relative|relation|kinsman sa-ti fac o ~>I have a favour to ask of you
ruda:kinsfolk|<~ apropiata>near relation|<~ rugator:beseeching|entreating|suppliant
departata>distant relation|<~ prin rugator:beseechingly etc.
alianta>in-law|<de ~ agr.>breeding|<pe ~ rugbi:(American) rugby football
pe saminta>hammer and tongs|<rude la rugina:rust
ierusalim>influential relatives sau rugina(rugina griului)(rugina
people|<e ~ cu tine, ti-e ~, sinteti rude ?>is griului):blast/blight in corn
he any relation to you ?|<
rugina:red robin
rudenie:relationship|kindred|kinship|v. ruda
rugini:to rust
rudimentar:rudimentary
ruginit:rusty
rudimentar:in a rudimentary manner
ruginit(mincat de rugina):eaten away with
rudimente:rudiments|elements|A.B.C. rust
rufarie:v. rufe ruginit(inapoiat):backward|<un om ~>a
rufe:linen (clothes) stick in the mud
rufe(de corp):body linen ruginita:wall rue (Ruta montana/muricota)
rufe(de corp):underlinen ruginiu:rust-coloured
rufe(de corp):underwear rugos:rugged
rugozitate:rugosity|ruggedness
ruin:devil's bit (Scabiosa succisa)

888
ruina:to ruin|to destroy|to undo rumegatura:cud|chew|v. rumegus
ruina:to ruin oneself rumegus:sawdust
ruina(d. case etc.):to fall/go to ruin rumeioara:v. cirmiz
ruinat(d. cineva):ruined rumen:rosy|ruddy
ruinat(d. case etc.):dilapidated rumen(rosu):red
ruina:ruin rumen(d. friptura):nice and brown|<cu
ruina:ruin|<in ~>in ruins obrajii ~i>red-cheeked
ruinator:ruinous|disastrous rumeneala:v. roseata
ruj:rouge rumeneala:v. dres
ruj(~ de buze):lipstick rumeni:to redden
ruja:to paint|to rouge rumeni(friptura etc.):to make nice and
ruja:to rouge (oneself)|to paint one's lips brown
etc.|to make up rumeni:to redden
ruja:v. macies rumeni(d. friptura):to be nice and brown
rujeola:v. pojar rumenit:v. rumen
rula(a rostogoli):to roll rumeniu:v. rosiatic
rula(a infasura):to roll up rummy:rummy
rula(bani etc.):to circulate rumoare:confused murmur|<a produce ~>to
rula(un film):to demonstrate arouse a confused murmur
rula(un film):to show runda:round
rula(d. filme):to be demonstrated/shown rune:runes
rula(d. filme):to be on runic:runic
rula(d. vehicule):to roll rupe:to tear|to rend
rulada:jam roll rupe(in bucati):to tear to pieces
rulaj:hauling time rupe(cu radacina cu tot):to uproot
rulant:rolling|<material ~ ferov.>rolling rupe(a fringe, a fractura):to break
stock rupe(a smulge):to tear off
ruleta(instrument):measuring tape rupe(flori):to pick
ruleta(instrument):tape measure/line rupe(flori):to pluck
ruleta(joc de noroc):roulette rupe(flori):to cull
ruliu:rolling (motion) rupe(a culege):to pick
rulment:bearing|<rulmenti cu bile>ball rupe(a culege):to gather
bearings|<rulmenti cu role>roller bearings rupe(a intrerupe):to break
rulou:roll rupe(a intrerupe):to interrupt
rulou(de fereastra):roller blind rupe(relatiile):to break off
rulou(compresor):road roller rupe(relatiile):to sever
rumega:to chew|to ruminate rupe(a opri):to stop
rumega:to chew|to ruminate rupe(a opri):to put a stop to
rumega(d. oameni):to chew rupe(a desparti):to separate
rumega(d. oameni):to masticate rupe(a imprastia):to scatter
rumega(a minca):to eat rupe:to be torn etc.
rumega:to turn over in one's mind rupe(d. sfoara):to break
rumegator:ruminant rupe(d. haine):to tear

889
rupe(a se uza):to wear out|<a se ~ de...>to rusina:to be ashamed
break loose from...|<a se ~ de...>to detach rusina(a se sfii):to feel shy
oneself from...|<a se ~ de... (a parasi)>to rusinare:shamefacedness
leave...|<a o ~ cu...>to make a break
rusinare(sfiiciune):shyness
with...|<a o ~ cu...>to break off relations
with...|<a o ~ pe...>to have a smattering rusinare(sfiiciune):bashfulness
of...|<a o ~ pe...>t rusinat:ashamed|shamefaced
rupere:tearing etc. v. rupe rusinat:shamefacedly
rupere(izolare):isolation rusine:shame|disgrace|discredit|ignominy
rupere(izolare):alienation|<~ de rusine(pata):blot
nori>pouring/driving rain rusine(pata):blemish
rupie:rupee rusine(sfiala):shyness
rupt:torn etc. v. rupe rusine(sfiala):bashfulness|<ce ~ !>(for)
rupt(d. haine):ragged shame !|<ce ~ !>fie for shame !|<fara ~
rupt(d. haine):shabby adj.>shameless|<fara ~
adv.>shamelessly|<spre ~a lui>to his
rupt(d. haine):seedy|<~ de mase>out of
shame|<a nu avea pic de ~>to be dead/lost
touch with the masses|<~a din soare>(she
to all sense of shame|<a inghiti o ~>to
is) a picture of beauty|<pe ~e>v. pe
pocket/swallow an affront|<a face de ~>to
brinci|<nici in ~ul capului>not for (all) the
cry shame u
world|<nici in ~ul capului>not for
anything/toffee|<nici in ~ul capului>on no rusinos(d. cineva):bashful
account rusinos(d. cineva):sky
ruptor:circuit breaker rusinos(d. ceva):disgraceful
ruptura:tear|rent|rip|slit rusinos(d. ceva):ignominious
ruptura(gaura):hole rusinos:disgracefully|ignominiously|<e ~
ruptura(crapatura):rift sa...>it is disgraceful to...
ruptura(spartura):break rusulita:hawkweed (Hieracium)
ruptura(bresa):breach ruta:route|course|way
ruptura:breaking off|discontinuance|breach rutean:Ruthenian|Carpato-Russian
ruptura(zdreanta):rag ruteniu:ruthenium
rural:rural|country(side)... rutier:road...
rurigen:rurigenous|rural rutier:long-distance runner/racer|<transport
~>road transport
rus:Russian|<limba ~a>the Russian
language|<limba ~a>Russian rutinar:routinist|stick-in-the mud
rusalii:Whitsuntide|Pentecost rutinat:experienced|conversant
rusa:Russian|the Russian language rutina:routine|beaten path
ruscuta:adonis|pheasant's eye (Adonis) rutina:red tape
rusesc:Russian rutisor:meadow rue|<~ galben>fenrue|<~
galben>false rhubarb (Thalictrum flavum)
ruseste:like a Russian|after the manner of
Russians
ruseste(ca limba):Russian
rusism:Russism
rusoaica:Russian (woman sau girl)
rustic:rustic|country
rusina:to (put to) shame

890
891
s-:v. se voiaj>travelling bag|<~ de voiaj>gladstone
sabat(la vechii evrei):sabbath (bag)|<~ de voiaj (odin)>carpet b
sabat(al vrajitoarelor):witches' sabbath/vigil saca(butoi):watter butt/cask
sabat(taraboi)(taraboi):row saca(caruta):water cart|<cal de ~>jade|<cal
sabat(taraboi)(taraboi):racket de ~>old crock|<cal de ~ pop>knacker|<cit
un dop de ~>round like a barrel|<cit un dop
sabat(taraboi)(taraboi):halloo
de ~>pot-bellied|<cit un dop de ~>as big as
sabat(taraboi):hullabaloo a butt|<dop de ~>pot belly
sabie:sword sacadat:jerky|abrupt
sabie:toasting fork/iron sacadat:jerkily|abruptly
sabie(incovoiata, la scrima):sabre sacagiu:water carrier
sabie(lata):broadsword sacerdot:priest
sabie(lata)(lata):saber sacerdotal:sacerdotal
sabie(scurta)(scurta):cutlass sacerdotiu:sacerdotalism|sacerdocy
sabie(turceasca):scimitar sacerdotiu(preotie):priesthood
sabie(scurta, indoita):falchion|<sabia lui saciz(rasina):(gum) mastic
Damocles>sword of Damocles|<sabie cu
saciz(colofoniu):rosin
doua taisuri - si fig>two-edged sword|<duel
cu sabia>duel with sabres|<inghititor de saciz(colofoniu):colophony
sabii>sword eater/swallower|<latul sacosa:satchel|bag
sabiei>flat of the sword|<lovitura de sacosa(de piata):marketing bag
~>stab|<lovitura de ~>sword sacou:sac suit|sack coat|lounge jacket
thrust|<lovitura de sacral:sacral|<regiune ~a>sacral region
sabla:to sand sacrament:sacrament
sablaj:sanding sacramental:decisive
sablare:sanding sacrifica:to sacrifice|to offer as a victim
sabord:porthole sacrifica:to sacrifice
saborda:to scuttle sacrifica:to sacrifice oneself|to offer oneself
sabot:clog|wooden shoe|sabot as a victim
sabot:shoe|<~ de cale ferov>rail shoe|<~ de sacrifica:to immolate oneself
frina ferov>brake shoe sacrifica(a se dedica):to devote oneself|<a ~
sabota:to sabotage ceva in favoarea cuiva>to make a sacrifice
sabotaj:sabotage|sabotaging of smth. in smb.'s favour|<a ~ ceva in
sabotare:v. sabotaj favoarea cuiva>to make smb. a
sabotor:saboteur|wrecker sacrifice|<am ~t totul pentru tine>I have
given up everything for your sake
sabur:aloin
sacrificare:(act of) sacrificing|sacrifice
sac:bag
sacrificare:devotion
sac(continut):bag(ful)|sack
sacrificiu:sacrifice|offering
sac(continut):sack(ful)
sacrificiu:sacrifice|<cu ~l (vietii etc.)>at the
sac(pinza):sackcloth
sacrifice/risk of (one's own life etc.)
sac(pt lucruri):kit bag
sacrilegiu:sacrilege
sac(pt lucruri):knapsack|<~ cu bani>money
sacrilegiu:impiety
bag|<un ~ cu faina>a bag of flour|<un ~ cu
griu>a sack of corn|<~ cu nisip>sandbag|<~ sacristie:vestry
de balast av>sandbag|<~ de faina>flour sacrosanct:most holy
bag|<un ~ de griu>a corn sack|<~ de sacrosanct:sacrosanct

892
sacru:hallowed|sacred|inviolable|<datorie salahori:to be a day labourer|to do journey
sacra>solemn/bound duty|<drept work|to do hack work
~>sacred/inviolable right|<foc ~ fig>sacred salahorie:day labourer's work|journey work
fire salahorie:hack work
sacrum:sacrum salam:salame|salami
sadea(veritabil):genuine salam(cirnat):sausage
sadea(curat):sheer salamalec:salaam
sadea(curat):simple salamandra:salamander
sadea(curat):mere salaria:to v. salariza
sadea:simply|<roman salariat:salaried|remunerated|stipendiary|rec
~>genuine/regular/(poetic) true-born eiving wages
Rumanian
salariat(functionar):employee
sadic:sadistic
salariat(de stat):civil servant
sadic:sadistically
salariat(de stat):state official|wage earner
sadic:sadist
salariat(muncitor):worker
sadina:v. pepiniera
salariat(functionar):worker|<munca
sadina:andropogon ~a>wage labour|<muncitor ~>wage worker
sadism:sadism salariu(plata):pay(ment)
safic:Sapphic|<metru ~>Sapphic metre salariu(al muncitorilor etc.):wage(s)
safir:sapphire|<de ~>of sapphire|<de salariu(in Anglia, al functionarilor):salary
~>sapphirine
salariu(in Anglia, al functionarilor):stipend
safran:back-piece (of officials)|<~ cu bucata/in acord>piece
safru:zaffre wage(s)|<~ cu bucata/in acord>piece
saftea:handsel|<a face ~ unui lucru>to use a rate|<~ cu ziua>day wage(s)|<~ cu
thing for the first time|<a face ~ unui ziua>time wages|<~ de baza>basic pay|<~
lucru>to handsel a thing|<mi-ati facut de baza>base rate|<~ lunar>monthly
~>you are my first customer|<n-am facut wages|<~ mediu>average wage(s)|<~
inca ~>I haven't yet sold anything nominal>nominal wages|<~ proporti
safterea:fumitory salariza:to pay (a salary to)|to remunerate
saftian:saffian|morocco|Morocco leather salarizare:pay|wages|<sistem de ~>wage
sagace:sagacious|acute|discerning system
sagacitate:sagacity|acumen|penetration salata:salad
sagitat:sagittate(d) salata:a fine pickle|<salata mielului
sagna:saddle gall|sore bot.>lamb's lettuce|<salata mielului>corn
valerian|<~ a la russe>Russian salad|<~ de
sagna(rana):wound
cimp bot.>figwort|<~ de cartofi>potato
sago:sago salad|<~ de castraveti>(sliced) cucumber
sagotier:sago palm/tree dressed as salad|<~ de fructe>fruit salad|<~
saia:v. sular verde bot.>garden let
saivan:winter stable salatiera:salad dish/bowl
salahor(pers. care exec. munci grele)(pers. sala(intr-un spital):ward
care exec. munci grele):hack sala(publicul dintr-o ~):audience
salahor(pers. care exec. munci grele):jobber sala(coridor):corridor
salahor:day labourer sala:hall
salahor:day man|<~ literar>hack writer|<~ sala(antreu):hall
literar>literary hack

893
sala(mare, pt. public):hall saliva:spittle|saliva
sala(mai mica):drawing/reception room saliva(data afara):spit
sala(pt. prelegeri):lecture roome saliva(curgind din gura):drivel
sala(pt. prelegeri medicale):theatre|<sala saliva(curgind din gura):slaver
cazanelor>boiler room|<sala masinilor saliva(curgind din gura):slobber
mar.>machine/engine room|<sala masinilor saliva(curgind din gura):run at the mouth
mar.>engine house|<~ arhiplina>packed
salmonide:salmonoids
house|<~ de arme>armoury|<~ de
asteptare>waiting room|<~ de salon(incapere):drawing room
audienta>audience chambre|<~ de salon(incapere):parlour
clasa>classroom|<~ de concert>concert-r salon(in locuri publice):salo(o)n
salbanda:salband salon(pe vase):(great) cabin
salba(colan):necklace salon(pe vase):saloon
salba(la vite):dewlap|<salba dracului>bad salon(pt. serbari etc.):hall
egg|<~ de margaritare>pearl necklace|<~ salon(de spital):(common) ward
moale bot.>spindle tree|<~ moale salon:Salon
bot.>prick timber|<~ moale bot>prick wood
salon(expozitie):show|<~ de
salca:white willow coafura>hairdressing saloon|<~ de
salce:sarsaparilla cosmetica>beauty shop/saloon/parlour|<~
salcie:sweet willow|<~ mirositoare>v. de infrumusetare>v. ~ de
rachita|<~ cosmetica|<conversatie de ~>company
pletoasa/plingatoare>weeping/drooping talk|<~ de ~ peior.>carpet knight|<joc de
willow|<~ alburie>v. salca ~>parlour/drawing-room game|<joc de
salcim:locust tree|<~ galben>laburnum|<~ ~>parlour trick/stunt/feat|<~ de salon
galben>cytisus|<~ galben>golden chain|<~ salopeta:overalls|dungarees
rosu>hispid Robinia|<~ rosu>rose acacia|<~ salpetru:potassium nitrate|<~ de
rosu>acacia Chile>Chile nitre/salpetre
saldo:remainder salsaparila:sarsaparilla
sale:its|<ale ~ pron pos>his|<ale ~ pron salt(saritura):jump
pos>hers salt(saritura):leap
salep(mincare):salep salt(saritura):spring
salep(mincare):saloop salt(saritura):bound
salep(bautura):saloop salt(in aer):caper
saleu:salt/cheese stick salt(in aer):gambol
salic:Salic|<legea ~a>Salic law salt(scurt):skip
salicilat:salicylate salt(scurt):hop
salicilic:salicylic|<acid ~>salicylic acid salt(de pe loc):standing jump
salin:saline salt(brusc):bounce
salina(ocna de sare):salt mine/pit/works salt(pe cal):vault(ing)
salina(ocna de sare):saline salt(in apa):header
salina(lac sarat):salt lake salt(in apa):dive
salinitate:saltness|salinity salt:saltus|<~ calitativ>qualitative leap|<~
salipirina:salipyrine cu parasuta>parachute jump|<~ inainte si
salivar:salivary|<glande ~e anat.>salivary fig.>leap forward|<~ in necunoscut
glands fig.>leap in the dark|<~
salivatie:salivation mortal>somersault|<dintr-un ~>with one

894
jump/leap|<dintr-un ~>at a bound|<in other time of day|to pass each other the time
~uri>by leaps (and of da|<a nu ~ pe cineva (intentionat)>to cut
bounds)|<(neregulat)>by fit smb.|<saluta-l din partea mea>give him
saltea:mattress salutar:salutary
saltea(sac de paie):pallet salutare:v. salut
saltea(de lina):flock bed salutare:v. salut
saltea(cu arcuri):spring mattress salva:to save
saltea(cu lina si par):French mattress salva(a elibera):to deliver
saltea(cu puf):feather bed|<a pune sub ~ salva(a elibera):to (set) free
fig.>to lay aside/by salva(dintr-o situatie periculoasa):to rescue
saltimbanc(scamator):juggler salva(dintr-o situatie periculoasa):to
saltimbanc(acrobat):rope dancer extricate
saltimbanc(acrobat)(acrobat):funambulist salva:to redeem
saltimbanc(clovn):clown salva:to save oneself
saltimbanc:mountebank salva(a scapa):to escape
salta:mud volcano salva(a scapa):to back out of smth.
salubritate:salubrity|sanitation salva(a scapa):to save one's bacon|<a ~
salubritate(in orase etc.):sanitary aparentele>to save/preserve appearances|<a
engineering|<~ publica>public health ~ pe cineva de la innec>to save smb. from
salubru:salubrious|wholesome|conducive to drowning|<a ~ pe cineva de la moarte>to
health save/preserve smb. from death|<a ~ pe
cineva de la moarte elev.>to wrest smb.
salut:salutation
from the jaws of death
salut(prietenos):greeting
salvare:first aid|ambulance service
salut(plecaciune):bow
salvare(masina):ambulance car
salut(buna ziua):time of day
salvare:saving etc. v. salva
salut(militaresc):salute
salvare(scapare):escape
salut:good morning etc.|hullo!
salvare(scapare):saving
salut(la plecare):good-bye!
salvare(scapare):salvation
salut(la plecare):so long!
salvare(eliberare):deliverance
salut(la plecare):cheerio!|<formula de
salvare(eliberare):delivery
~>form of salutation|<a raspund la ~>to
return smb.'s bow salvare(dintr-o primejdie):rescue
saluta(prietenos):to greet salvare(redobindire):recovery
saluta(a ura bun venit):to welcome salvare(pastrare):preservation
saluta(a ura bun venit):to hail salvare(mintuire):redemption|<aparat de ~
mar.>life-preserving/saving apparatus|<(pt.
saluta(a aclama):to cheer
incendii)>fire escape|<armata salvarii>the
saluta(prin plecaciune):to bow to salvation Army|<barca de ~ mar.>life
saluta(in scris):to send one's respects to boat|<centura de ~>life belt|<colac de
saluta:to salute ~>life buoy|<de ~>ambulance...|<de
saluta:to bow ~>life... (boat, belt etc.)|<mijloc de ~
saluta:to to salute salvator:saving
saluta:to salute/greet each other|to exchange salvator(vindecator):healing
greetings|to give each other a greeting|to salvator:saver|preserver|deliverer
bid each other the time of day|to give each salvator(de la un pericol):rescuer

895
salva(de tun):round of cannon|<~ de samsarlic(ca plata):brokerage|<a face ~>to
aplauze>burst/round of applause|<a trage o do business as a broker|<a face ~>to job
~ mil.>to fire a salvo/salute|<a trage o ~ samur:sobal
mil. (impotriva inamicului)>to fire/pour a samur(blana):sable
(round) volley (into the enemy)|<a trage o ~
samur(palton):sable overcoat
mil. (impotriva inamicului)>to give a
discharge|<a trage o ~ mi samurai:samurai
salvconduct:(letter of) safe sanatoriu:sanatorium|convalescent home
conduct|safeguard|letter of surety sanche(cum s-ar zice)(cum s-ar zice):as it
salve:bye-bye!|so long!|cheerio! were
salve:salve sanche(cum s-ar zice)(cum s-ar zice):so to
speak
salvgarda:to safeguard
sanche(adica):namely
salvgardare:safeguarding
sanche:rubbish!
salvie:common/garden sage|<~ de
cimpuri>meadow sage sanchi:v. sanche
samaniu:straw-coloured|stramineous sanchi:v. sanche
samar(sea):sumpter/pack saddle sanchiu:grumpy|dumpish|nasty
samar:hod of bricks|<cal de sanchiu:grumply etc. v. ~ adj|<a fi ~>to
~>packhorse|<cal de ~>sumpter carry a stiff upper lip|<a fi ~>to have a dog
(horse)|<vita de ~>sumpter|<vita de ~>pack in one's belly
animal|<vita de ~>beast of burden sanctifica:to sanctify
samara:samara sanctifica:to be sanctified
samarinean:Samaritan sanctitate:sanctity|holiness
samarinean:Samaritan|<bunul ~>a sanctuar:sanctuary|shrine
humanitarian sanctiona(a pedepsi):to sanction
samaritean:v. samarinean sanctiona(a pedepsi):to punish
samaritean:v. samarinean sanctiona(a pedepsi):to penalize
samavolnic:arbitrary|despotic sanctiona(a intari):to sanction
samavolnic:arbitrarily|despotically|with a sanctiona(a intari):to appove
high hand|<a proceda ~>to act on one's own sanctiona(a intari):to sign
authority|<a proceda ~>to carry things with sanctiona(a intari):to append one's signature
a high/heavy hand|<a proceda ~>to rule to
with a rod of iron
sanctiona:to be sanctioned etc. v. ~ vb tr
samavolnicie:arbitrary dealing|high-handed
proceeding|arbitrariness|despotism sanctiune:sanction
samavolnicie(ca act):arbitrary action sanctiune(pedeapsa):sanction
samovar:samovar sanctiune(pedeapsa):penalty|<a ~ (pe linie)
de partid>party penalty|<~ penala
samsar:broker|agent|negociator|factor|jobbe jur.>vindicatory/punitive sanction|<~
r pragmatica>Pragmatic sanction
samsar(mijlocitor):middleman sandal:white sandal|<lemn de ~>sandal
samsar(mijlocitor):go-between wood
samsarlic(ca meserie):broker's sandala:sandal
office/business sandarac:red orpiment
samsarlic(ca meserie):brokerage sandvis:sandwich
samsarlic(ca meserie):courtage sanguin:sanguine

896
sanguin(cu mult singe):sanguine(ous) sapa(sapat):hoeing
sanguin(cu mult singe):full-blooded sapa(sapat):digging
sanguin(cu mult singe):plethoric sapa(crupa):croup
sanguin(de culoarea singelui):sanguine sapa(crupa):crupper
sanguin(de culoarea singelui):sanguineous sapa(crupa):deck|<sapa porumbului>maize
sanguin(de culoarea singelui):blood- hoeing|<a da o a doua ~ pamintului>to
coloured/-red plough the land for the second time|<a da o
sanguin:sanguine person|<vase a doua ~ pamintului>to give land a second
~e>blood/sanguiferous vessels tillage|<a aduce la ~ de lemn>to beggar|<a
aduce la ~ de lemn>to bring/reduce to
sanguina:red chalk (drawing)
beggary/poverty/a mendican
sanhedrin:Synedrion
saponifica:to saponify
sanie:sled(ge)
saponifica:to saponify
sanie(de placere):sleigh
saprofita:saprophyte
sanie(pt. povirnisuri, in Canada):toboggan
sarabanda:saraband
sanie(pt. povirnisuri, in Canada):coaster
saramura:brine|pickle|<a pune in ~>to
sanie(mica, pt. concurs)(mica, pt. pickle|<a-si pune pielea in ~>to risk one`s
concurs):luge life/head/neck
sanie(mica, pt. concurs)(mica, pt. sarazin:Saracen
concurs):skeleton
sarcasm:sarcasm|causticity|mordacity|sarcas
sanie:slide|<a se da cu sania>to sledge|<a se tic remark/hit
da cu sania>to toboggan|<a merge/se
sarcastic:sarcastic|caustic
plimba cu sania>to drive/ride in a sleigh|<a
merge/se plimba cu sania>to sled(ge) sarcastic(muscator):biting
sanitar:sanitary|health... sarcastic(muscator):cutting
sanitar:hospital attendant sarcastic(muscator):taunting
sanitar:medical orderly|<agent ~>v. ~ sarcastic:sarcastically|caustically
sm|<asistenta ~a>health assistance|<avion sarce:water hen (Fulica)
~>aerial ambulance|<avion ~>ambulance sarcina(mare si grea):burden
plane|<cordon ~ pol>sanitary sarcina(ceea ce apasa, greutatea):weight
cordon|<cordon ~ pol>cordon sarcina(ceea ce apasa, greutatea):pressure
sanitaire|<serviciu ~>medical
sarcina(care supara):clog
service/inspection|<tren ~>hospital train
sarcina(care supara):trouble
sanscrit:Sanskrit(ic)|<limba
~a>Sanskrit/Sanscrit language sarcina(care supara):encumbrance
sanscrita:Sanscrit|Sanskrit sarcina(care supara):pack
santina:bilge sarcina(care supara):bother
santinela:sentry|sentinel sarcina(care supara):bore
santinela(abstract):guard(ing)|<a fi ~>to sarcina(care supara):drag
stand sentry|<a posta santinele>to place sarcina(ceea ce poate duce un animal):pack
sentinels load
santonina:santonin(e) sarcina(indatorire)(indatorire):task
sapa:hoe sarcina(grea):charge
sapa(sapaliga):grubbing hoe/axe sarcina(grea):burden
sapa(sapaliga):mattock sarcina(grea):onus
sapa(sapaliga):weed hook sarcina(grea):imposition

897
sarcina(grea):fardel saschiu:periwinkle (Vinca)
sarcina(misiune):mission saseu:sachet
sarcina(dovada de vinovatie)(dovada de sasiu:squint(ing)
vinovatie):charge sasiu:boss-eyed
sarcina:imposts sasiu(d ochi):squinting
sarcina(la femei):(state of) pregnancy sasiu:squintingly|<a se uita ~>to squint|<a
sarcina(la femei):gestation se uita ~>to look awry/asquint|<a se uita
sarcina(corporala):load|<~ de ~>to have a cast in one's eye|<a se uita ~>to
fin>bundle/truss of hay|<o ~ de lemne>a look both ways for Sunday
fa(g)got|<o ~ de lemne>a load of wood|<~ sat:village
de paie>truss of straw|<~ electrica>electric sat:thorp
charge|<~ falsa med.>false pregnancy|<~ sat(catun):hamlet|<~ fara ciini sau ~ul lui
imediata>immediate task|<~ inaintata Cremene>regular bear-garden|<~ fara ciini
med.>far advanced (state of) pregnancy|<~ sau ~ul lui Cremene>Dover-court|<~ fara
negativ ciini sau ~ul lui Cremene>Bedlam broker
sarcofag:sarcophagus loose|<de ~>village ...|<de ~>villatic|<de
sarcom:sarco(mato)sis ~>rural
sarcopti:sarcoptes satanic:satanic(al)
sard:Sardinian satanic:satanically
sardanapalic:Sardanapalian satelit:satellite|henchman|<~ artificial al
sardea:Cornish duck (Clupea pamintului>artificial earth satellite|<~
sardina)|pilchard|love trout (Clupea artificial al pamintului>sputnik|<~ artificial
pilchardus)|sardel(le) (Clupea aurita)|<pasta al pamintului>baby moon
de sardele>anchovy paste|<salata de satin:satin
sardele>anchovy salad|<salata de satina:to satin|to calender|to glaze|to mangle
sardele>salmagundi|<(a sta) ca sardelele>to satinat:<hirtie ~a>silk paper
jam like sardines|<(a sta) ca sardelele>(t
satinet:satinet
sardonic:sardonic
satir:satyr
sardonic:sardonically
satira:satire|<a scrie o ~ impotriva cuiva>to
sardonix:sardonyx write a satire on smb.
sare:(common) salt satiric:satiric(al)
sare:sal volatile|<~ alba>white/table salt|<~ satiric:satirically
amara farm.>Epsom Salt(s)|<~
satiric:satirist
amara>epsomite|<~ amara>sulphate of
magnesia|<~ bazica chim.>subsalt|<~ satiriza:to satirize
bazica chim.>basic salt|<~ de satisface:to satisfy
bucatarie>common/kitchen salt|<~ de satisface(a multumi):to content
lamiie>citric acid|<~ de mare>sea salt|<~ satisface(a gratifica):to gratify
gema mineral.> satisface(a raspunde la):to answer
sare-garduri:dangler about/after women satisface(a raspunde la):to come up to
sarica:peasant's fluffy woollen mantle satisface(foamea etc):to appease
sarma:forcemeat roll of cabbage satisface(foamea etc):to allay
sarmat:Sarmatian satisface(o dorinta):to satisfy
sarmatic:Sarmatic|Sarmatian satisface(o dorinta):to comply with
sart:shroud satisface(o dorinta):to meet
sas:Saxon of Transylvania satisface(o dorinta):to gratify

898
satisface(o dorinta):to grant|<a ~ toate savant(cult):well-informed
cerintele>to meet/satisfy all demands|<a-si savant(citit):well-read
~ curiozitatea>to gratify/satisfy one's savant(in filologie):scholarly
curiosity|<e greu de satisfacut>he is hard to
savant(pedant):pedantic
please/satisfy|<ma ~>it suffices me
savant:in a learned/pedantic tone/way
satisfactie:satisfaction
savant:learned man|savant|learned Theban
satisfactie(reparatie):reparation
savant(mai ales filolog):scholar
satisfactie(despagubire):amends|<cu mare
~>with great satisfaction|<a cere ~>to savant(om de stiinta):scientist
demand satisfaction|<a da ~ cuiva>to give savant(om de stiinta):man of science
smb. satisfaction|<a da ~ cuiva>to satisfy savantlic:pedantry
smb.|<a da ~ cuiva>to make savarina:savarin
amends/reparation to smb.|<a da ~ cuiva>to savoare:savour|flavour|taste
do smb. right|<a da cuiva ~ pentru o
insulta>to giv savura:to relish|to enjoy|to take delight in
satisfacator:satisfactory savura:detritus
satisfacator:satisfactorily savuros:savoury|tasty|relishing|racy
satisfacut(de, cu):satisfied (with) saxhorn:saxhorn
satisfacut(multumit) (de, cu):content(ed) saxofon:saxophone
(with) saxofonist:saxophonist
satisfacut:with satisfaction saxon:Saxon
satir:(meat) chopper|chopping/mincing sa(semn al conjunctivului):that|so
knife|cleaver that|should|shall|let
satir(de calau):executioner's/hangman's axe sa(interogativ):shall ...?
satrap:satrap sa(interogativ):should ...?
satrapie:satrapy sa(pt a exprima o urare etc):may ...
satura(de, cu):to saturate (with) sa(introduce propozitii finale):to
saturant:saturating|saturant sa(introduce propozitii finale):in order
saturator:saturator to/that
saturatie:saturation sa(introduce propozitii finale):for
saturnale:Romei Saturnalia sa(introduce propozitii finale):(so) that
saturnin:saturnine sa(introduce propozitii):to
saturnism:saturnism sa(daca):if
sat(iu):satiety sa(serveste la formarea):shall|will|<de
teama ~ nu, ca nu cumva ~>lest ...|<~ citesc
sat(iu)(plinatate):fullness mai departe?>shall I read on?|<trebuie ~
sat(iu)(plinatate):repletion citesc aceasta carte>I must read this
sat(iu)(plinatate):surfeit|<fara ~>insatiable book|<~ dea Dumnezeu!>I would to God it
sau:or were so!|<~ dea Dumnezeu!>may it please
sau(altfel):or else God to grant it!|<~ fereasca Dumnezeu!>G
sau(altfel):otherwise|<~ ..., ~ ...>either ... or sabiuta:sword lily (Gladiolus)
... saculet:little sau small bag
saula:tow rope saculet(punga):pouch
saurieni:saurians saculet(punga):purse
savana:savanna(h) saculet:saccule
savant:learned|studied

899
saculet(~ de mina):handbag|<~ de polen salas(loc de adapost):shelter
bot.>anther salas(ascunzis):hiding place|<a da ~
sacusor:little sau small bag cuiva>to lodge/house/harbour smb.|<a da ~
sacusor(punga):pouch cuiva>to put smb. up
sacusor(punga):purse salaslui:to live|to dwell|to abide
sacusor:saccule salaslui:to lodge|to house|to harbour
sacusor(~ de mina):handbag|<~ de salasluire:dwelling
polen>anther salasluire(adapost):shelter
sadi:to plant salasluire(locuinta):lodging(s)
sadi(o gradina, o vie etc):to plant salatea:figwort (Ranunculus ficaria)
sadi(o gradina, o vie etc):to lay out salbatic(si d plante etc):wild
sadi:to be planted etc.|<a ~ ceva in inima salbatic(ant civilizat):savage
cuiva>to implant/instil smth. into smb.('s salbatic(barbar):uncivilized
heart) salbatic(barbar):barbarous
saditura:plantation salbatic(fioros):fierce
sageata:arrow salbatic(feroce):ferocious
sageata(scurta pt arbaleta):bolt salbatic(feroce):cruel
sageata:flying jib boom|<iute ca salbatic(brutal):brutal
sageata>(as) swift as an arrow|<in forma de
salbatic(brutal):brutish
~>arrow-shaped|<in forma de
~>arrowy|<ploaie de sageti>shower/flight salbatic(setos de singe):bloodthirsty
of arrows|<virf de ~>arrow head|<a arunca salbatic(setos de singe):truculent
o ~>to shoot an arrow|<a zbura ca o ~>to salbatic(greu de condus):wild
dart along|<a trage cu sageata>to shoot w salbatic(greu de condus):unruly
sageta(a lovi cu o sageata):to shoot with an salbatic(greu de condus):ungovernable
arrow salbatic(greu de condus):intractable
sageta(inima)(inima):to thrill salbatic(necultivat):uncultivated|uncultured
sageta(a strabate ca o sageata):to dart salbatic(fara maniere):unpolished
sageta:to shoot with (a) bow and arrow|<a ~ salbatic(fara maniere):uncouth
inima cuiva fig.>to thrill smb.'s heart|<ma
~>I felt a stich in the side etc.|<a ~ cu salbatic(nesociabil):unsociable
privirea>to pierce smb. with one's salbatic(rusinos):shy
glances|<a ~ cu privirea>to look smb. salbatic(irascibil):irascible
through and through salbatic(irascibil):impetuous
sagetator:piercing|biting salbatic(aprig):fiery
sagetator:Sagittarius salbatic(d teren etc):wild
sagetatura(aruncatura de sageata):arrow salbatic(d teren etc):rugged
shot salbatic:wildly etc.
sagetatura(impunsatura):stitch salbatic(intr-o stare de salbaticie):in a wild
sagetea:sword lily (Gladiolus) state
sagni:to develop a saddle gall etc. salbatic:savage|man in his wild state|wild
sagni:to brand man
sai:its|<ai ~>his|<ai ~>hers salbatic:savage|<animale ~e>wild/savage
salas(locuinta):dwelling beasts|<cal
salas(locuinta):abode ~>intractable/ungovernable/unmanageable
horse|<cam ~>wildish|<privire

900
~a>wild/fierce look|<purtare ~a>wild salciu:brackish
behaviour|<tinut ~>wild/rugged country|<a salciu:savourless
deveni ~>to turn wild/savage|<(d. cai)>to salta(a ridica):to heave (up)
run wild|<(a se infuria)>to b
salta(a ridica):to lift (up)
salbatici:to make wild
salta(a ridica):to raise (up)
salbatici(d oameni si animale):to become
salta(haine):to tuck/pull up
wild
salta(cu pirghia):to lever
salbatici(d oameni si animale):to (be
allowed to) run wild salta(a trage sus):to pull up
salbatici(numai d oameni) (a se badaran:to salta(a sari):to jump up
become brutalized salta(a creste):to grow
salbatici(d copii):to grow unmanageable salta(a sari):to spring
salbatici(d copii):to run wild salta(a sari):to leap (up)
salbatici(d cimpuri):to fall out of cultivation salta(a sari):to jump (up)
salbatici(d cimpuri):to become a wilderness salta(mai ales pe un picior):to hop
salbatici(d plante):to escape from salta(a face sarituri mari):to bound
cultivation and salta(elastic):to bounce
salbatici(d plante):to run wild/waste/to seed salta(ca pasarile):to skip
salbaticie(caracter salbatic):wildness salta(a dansa):to dance
salbaticie(caracter salbatic):wild nature salta(inapoi):to rebound
salbaticie(caracter salbatic):savageness salta(pe cal):to jog
salbaticie(stare de ~):wild state salta(pe cal):to hod
salbaticie(cruzime):cruelty salta(de bucurie):to jump/leap with joy
salbaticie(cruzime):barbarity salta(de bucurie):to cut capers
salbaticie(cruzime):ferocity salta(a se ridica):to lift oneself up
salbaticie(cruzime):truculence salta(a se ridica):to rise
salbaticie(brutalitate):brutality salta(a se ridica):to bear up
salbaticie(a unui peisaj):wild aspect salta(d preturi):to rise
salbaticie(a unui peisaj):ruggedness salta(d preturi):to look up
salbaticie(peisaj salbatic):wilderness salta:to leap (up)|<corabia salta pe
salbaticie(peisaj salbatic):wilds valuri>the ship rises|<corabia salta pe
salbaticie(desert):desert valuri>the ship is buoyed up/borne up by
the waves|<inima lui ~ de bucurie>his heart
salbaticie(ca act):(act of) savagery
leapt with joy|<suspinele ii fac pieptul sa
salbaticie(ca act):atrocity salte>sighs are heaving her bosom|<a ~ de
salbaticie(ca act):ferocious deed pe cal>to leap of
salbaticime(oameni salbatici):savage people saltaret:leaping|jumping|skipping|hopping
salbaticime(oameni salbatici):savages saltaret(vioi):lively
salbaticire:brutalization etc. saltaret(vioi):sprightly
salbaticiune(fiara salbatica):wild/savage saminta:seed
beast samintos:seed ...|with many seeds
salbaticiune(vinat):game sanatate:health(iness)|healthfulness
salbatie:darnel (grass) (Lolium temulentum sanatate(constitutie normala):soundness
salbulita:necklet sanatate(vigoare):freshness
salcinis:willow grove sanatate(vigoare):heartiness

901
sanatate(vigoare):haleness sanius(loc):run
sanatate(stare sanatoasa):(state/condition sanius(datul cu saniuta):(bob)sleighing
of) health saniuta:sled(ge)|toboggan
sanatate(spirituala):saneness saniuta(cu cirma):bob-(sleigh)
sanatate(spirituala):sanity sapa:to dig|to delve|to cut
sanatate(spirituala):health (of mind) sapa(cu hirletul):to spade
sanatate:soundness|<~ buna! (la sapa(cu sapa):to hoe (up)
revedere)>good-bye!|<~ buna (bine si sapa(cu sapa):to loosen
asa)>all right!|<~ buna (nimic de
sapa(d iepuri etc):to burrow
facut)>nothing doing!|<(si cu asta gata)
...>and that is all there is to it|<~ de sapa(d apa):to hollow out
fier>iron/wiry constitution|<~ sapa(d. apa):to wash/wear away
perfecta>perfect/sound health|<~ sapa(a excava):to excavate
publica>public health sapa(a extrage):to dig
sanatoasa:<a o lua la sanatoasa>to take to sapa(a extrage):to win
one's heels/legs|<a o lua la sanatoasa>to sapa(a extrage):to extract
show a fair/clean/light pair of heels|<a o lua
la sanatoasa>to fling/pick up one's heels sapa:to give smth. a dressing
sanatos(fiziceste):in (good) health sapa(a grava):to engrave
sanatos(fiziceste):healthy sapa(a grava):to cut
sanatos(fiziceste):healthful sapa(a grava):to carve
sanatos(fiziceste):in fine/good/great feather sapa(a imprima)(a imprima):to imprint
sanatos(bine):well sapa(a imprima)(a imprima):to impress
sanatos(bine):whole sapa(pe cineva)(pe cineva):to sap
sanatos(nepredispus la boala):sound sapa(pe cineva):to undermine
sanatos:sane sapa:to be dug etc.
sanatos(viguros):hearty sapa:to dig|to delve
sanatos(viguros):hale sapa(adinc):to trench
sanatos(spiritualiceste):sound sapa(scormonind):to grub
sanatos(d partile corpului):sound sapa(cu hirletul):to spade
sanatos(bun pt sanatate):wholesome sapa:to prospect
sanatos(bun pt sanatate):healthy sapa(pt a-si face vizuina):to burrow|<a ~ o
fintina>to sink/dig/spring a well|<a ~ o
sanatos(salubru):salubrious groapa>to dig a hole|<a ~ un mormint>to
sanatos(salutar):salutary dig a grave|<a ~ pamintul (cu sapa)>to
sanatos(folositor):good hoe/loosen the earth|<a ~ pamintul (cu
sanatos(folositor):proper|<~ tun>(as) sound sapa)>to dig up weeds with a hoe|<a ~
as a bell|<~ tun>(as) right as rain|<~ pamintul (cu hirletul)>to spade the earth|<a
voinic>whole and sound|<~ voinic>hale ~
and hearty|<~ voinic>on foot|<~ sapat:digging etc.
voinic>alive and kicking|<clima sapat(prasila):hoeing
sanatoasa>healthy climate|<corp sapaliga:grubbing hoe/axe|mattock|weed
~>sound/healthy/healthful body|<dinte hook
~>sound tooth|<hrana sanatoa
sapaluga:grubbing hoe/axe|mattock|weed
sanicioara:wood march (Sanicula europaea) hook
sanius(loc):coasting path sapator:digger
sanius(loc):slide shoot/chute

902
sapator(cu hirletul):spader bath|<basica de ~>soap bubble|<basica de ~
sapator(cu sapa):hoer fi
sapator(de gropi):ditcher sapunar:soap boiler/maker
sapator(de fortificatii):trencher sapunarie:soap manufactory/works
sapator(de morminte):grave digger sapuneala:soaping
sapator(de morminte):sexton sapuneala:wigging|<a primi o ~>to get a
sapator:pioneer wigging/dressing|<a primi o ~>to be called
over the coals|<a primi o ~>to catch it|<a
sapator(gravor):engraver|<~ in
trage cuiva o ~>to give smb. a good
lemn>(wood) cutter/engraver|<~ in
dressing down
lemn>xylographer|<~ in piatra>engraver on
stone|<~ in piatra>lapidary|<~ in sapunel:fuller's herb
piatra>stone/cameo cutter|<~ in sapuni:to soap
piatra>glyptographer sapuni(a spala cu sapun):to wash with soap
sapatura:digging etc. sapuni(a freca cu sapun):to rub over with
sapatura(prasitura):hoeing soap
sapatura(taietura facuta cu hirletul):cut with sapuni:to give smb. a regular se-down
a spade sapuni:to soap oneself
sapatura(gravura):engraving|<~ in sapuniera:soap box/dish
lemn>(wood)cut/engraving|<~ in sara:to (season with) salt
lemn>vignette|<~ in lemn>print|<~ in sara(a pune la sarat):to salt down
lemn>xylograph|<~ in piatra>stone cut (-
sara(a pune la sarat):to pickle
ting)/engraving
sara(a pune la sarat):to brine
sapoi:prong hoe
sara(a pune la sarat):to souse
saptaminal:weekly
sara(carne):to corn
saptaminal:hebdomadary
sara(scumbii):to pickle
saptaminal:weekly|every week
sara(scumbii):to cure
saptaminal:weekly (publication)|<leafa ~a,
salariu ~>weekly wages|<publicatie sara:to be salted etc.|<a ~ prea mult>to salt
~a>weekly publication too much|<a ~ prea mult>to oversalt|<a ~
prea mult>to spoil with salting
saptamina:week
sarac:poor
saptamina:sennight|<saptamina
luminata/alba>Shrovetide|<saptamina sarac(lipsit) (in):destitute (of)
mare/patimilor>Passion Week|<saptamina sarac(fara bani):penniless
trecuta>last week|<saptamina viitoare>next sarac(fara bani):impecunious
week|<o ~ da si una nu>every alternate sarac:(stone-)broke
week|<o ~ da si una nu>every two sarac(strimtorat):hard-up
weeks|<o ~ da si una nu>every other
week|<~ de lucru sarac(nevoias):needy
sapun:soap sarac(nevoias):in want
sapun(bucata de sarac(redus):scanty
~):cake/cube/piece/tablet/bar of|<~ de sarac(in mizerie):miserable
barbierit>shaving soap|<~ de sarac(gol golit):empty
rufe>house/washing soap|<~ de sarac(gol golit):void
rufe>plain/yellow soap|<~ de toaleta>toilet sarac(neproductiv):unproductive
soap|<~ medicinal>medicinal soap|<(pt.
sarac(neproductiv):nonpaying
piele)>medicated soap|<baie de ~>soap
sarac(fara rod) (in):barren (of)

903
sarac(in continut):jejune saracie(nevoie):necessity
sarac(in continut):meagre saracie(nevoie):need(iness)
sarac(de compatimit):piteous saracie(strimtorare):narrowness/straitness
sarac(de compatimit):pitiable of means
sarac(de compatimit):pitiful saracie(paupertate):pauperism
sarac(sarman, biet):poor saracie(putina avere):little fortune|<~ cu
sarac(om ~):pauper lustru>shabbiness|<~ cu
lustru>shabby/spurious wealth|<~ de
sarac(om ~):poor/|<indigent person
idei>want of ideas|<~ lucie>dire
sarac:the poor poverty|<in ~>in(dire) poverty|<in ~>in
sarac(orfan):orphan|<~ cu duhul>poor in Queer Street
spirit|<~ cu duhul>barren-spirited|<~ cu saracila:poor devil|starveling
duhul>barmy|<~ la punga>poor in purse|<~
saracimea:the poor
lipit (pamintului)>as poor as a church
mouse|<~ lipit (pamintului)>as poor as saracire:impoverishment|pauperization
Job('s turkey)|<a deveni ~>to grow/become saracut:poorly
poor|<a deveni ~>to become impove saracut:poor man/beggar/devil/fellow|<~ul
sarar:salter|salt maker|briner de el!>poor fellow/thing!
sarat:salt(y)|briny sarator:salter
sarat(artificial):salted saratura:saltness
sarat(d.apa):brackish saratura(sare):salt|salt provision|salt fish
sarat(spiritual)(spiritual):witty saratura:salt marsh
sarat(scump)(scump):stiff sarbatoare(zi in care nu se lucreaza):day of
sarat:steep|exorbitant|<apa ~a>salt/brackish rest
water|<(saramura)>brine|<(saramura)>pickl sarbatoare(zi in care nu se lucreaza):play
e|<cam ~>saltish|<cam ~>brinish|<carne day
~a>salt meat|<gust ~>saline taste|<izvor de sarbatoare(care se praznuieste):holiday
apa ~a>salt/brine spring|<izvor de apa sarbatoare(care se praznuieste):high day
~a>wick|<izvor de apa ~a>wich|<izvor de sarbatoare(care se praznuieste):feast
apa ~a>saline|<peste ~>s
sarbatoare(marcata cu rosu in calendar):red-
saracan:<~ de mine!>ah/woe me! letter day
saracacios:rather poor sau shabby etc. sarbatoare(petrecere publica):feast
saraci:to make poor|to beggar|to impoverish sarbatoare(petrecere publica):festival
saraci(a lipsi) (de):to deprive (of) sarbatoare(vacanta)(vacanta):holidays
saraci:to (render) dry sarbatoare(vacanta)(vacanta):vacation(s)
saraci(a ajunge sarac):to grow/become poor sarbatoare(vacanta)(vacanta):recess
saraci(a ajunge sarac):to become sarbatoare(vacanta):holiday time|<~
impoverished legala>statutory holiday|<~
saraci(a ajunge sarac):to sink into poverty nationala>national festival|<~
saraci(a ajunge sarac):to come upon the nationala>national commemoration day|<de
parish|to become an orphan ~>festive|<de ~>holiday-
saracie:poverty|poorness|indigence|penury like|<(solemn)>solemn|<a tine o ~>to keep
saracie(lipsa):want a holiday|<nu e ~ in fiecare zi>every dau is
not a holiday
saracie(lipsa):scarcity
sarbatoresc:festive|feastly|festal|holidaylike
saracie(lipsa):dearth
sarbatoresc(solemn):solemn
saracie(lipsa):paucity

904
sarbatoresc(splendid):splendid sarindar:number of masses for the dead etc
sarbatoresc(splendid):pompous sarit:cracked|batty
sarbatoreste:festively|solemnly|pompously sarit:crackers|<cu inima ~a>frightened to
sarbatori:to celebrate death|<cu inima ~a>in a blue funk
sarbatori(o casatorie etc):to solemnize|to sarita(saritura):leap
keep|to observe sarita(saritura):jump
sarbatori(a comemora):to commemorate sarita:calmness|<de-a sarita>astride|<pe
sarbatori(pe cineva):to do honour to sarite>by jumps/leaps/bounds|<(foarte
sarbatori(pe cineva):to fete repede)>by leaps and
bounds|<(neregulat)>by fits and starts|<a-si
sarbatori(prin toasturi):to toast
pierde sarita, a-si iesi din sarite>to lose
sarbatori:to be celebrated etc. one's self-command/temper|<a-si pierde
sarbatorire:celebration etc. sarita, a-si iesi din sarite>to be in
sarbatorit:feted person saritoare:waterfall
sarbezeala:tastelessnes saritor:leaping etc.|responsive
sarbezeala:insipidity saritor:willing to help
sarbezi:to become dull etc. saritura(salt):leap
sari:to spring|to leap|to jump saritura(salt):bound
sari(scurt, sau pe un picior):to hop saritura(salt):jump
sari(cu salturi mari):to bound saritura(distanta mica):a stone's throw|<~ cu
sari(elastic):to bounce prajina>pole vault|<~ de pe loc>standing
sari(vioi):to skip jump/leap|<~ in inaltime>high jump|<~ in
sari(vioi):to caper lungime>long jump|<dintr-o ~>at/with one
leap/jump
sari(vioi):to cut capers
sarman(sarac):poor
sari(vioi):to gambol
sarman(sarac):poor man
sari(vioi):to frisk (about)
sarman(cersetor):begar|<~ul de el!>poor
sari(d.lichide):to spring
fellow/thing
sari(a tisni):to spirt
sarpun(el):thyme (Thymus)
sari(a tisni):to spurt
sarut:kiss|buss
sari(a improsca):to spout
saruta:to kiss|to buss
sari(a se sparge):to break
saruta(zgomotos):to smack
sari(a plesni):to burst
saruta(zgomotos):to give smb. a smacking
sari(a crapa):to crack kiss
sari:to jump/leap over|to clear saruta:to kiss
sari(a trece peste):to skip (over) saruta:to bill|<a ~ pe cineva pe obraz>to
sari(a trece peste):to miss kiss smb. on the cheek|<a ~ pe cineva pe
sari(a omite):to omit obraz>to kiss smb.'s cheek|<sarut mina>my
sari(a omite):to leave out respects/compliments to you
sari:to slur over|<ii ~ inima de frica>his sarutare:kiss|buss|lip salve
heart leaped into his mouth/throat|<ii ~ sarutare:smouch
inima de frica>his heart sank into his sarutare(zgomotoasa):smacker
boots/shoes|<ii ~ inima de frica>his heart sarutare(faptul de a saruta):kissing
failed him|<mingea sare bine>the ball
sarutare(faptul de a saruta):lip work|<a fura
bounces well|<mi-a ~t un nasture de la
o ~>to steal/snatch a kiss
haina>a button came/

905
sasesc:Transylvanian Saxon savirsi(a pune in executie):to put into
sasime:Transylvanian Saxons execution
sasoaica:Transylvanian Saxon (woman-girl) savirsi(a executa):to execute
satean:villager|countryman savirsi(a executa):to perform
sateanca:countrywoman savirsi(a executa):to carry out
satesc:village ... savirsi(prin efort):to achieve
satesc:villatic|<scoala sateasca>village savirsi(a comite):to perpetrate
school savirsi(a comite):to commit
satuc(ean):small village|little village savirsi(a face):to do|to make
satuc(ean):villakin savirsi(a efectua):to effect
satuc(ean)(catun):hamlet savirsi(o calatorie etc):to accomplish
satul:satiated|full|fulled to satiety|crop- savirsi(a termina):to finish
/chock-full savirsi(a termina):to consummate
satul:weary savirsi(a incheia):to terminate
satul:*|<un stomac ~>a full stomach|<a fi savirsi(a duce la capat):to carry through
~>to be satiated/satisfied|<a fi ~>to have savirsi(a sarbatori):to celebrate
eaten one's fill|<a fi ~>to have done|<sint
savirsi(a muri)(a muri):to pass away
~>I have had enough|<a fi ~ de cineva>to
be sick and tired of smb.|<a fi ~ de viata>to savirsi(a muri)(a muri):to die
be weary/sick/tired of life|<a fi ~ pina-n git savirsi(a muri)(a muri):to end one's career
de ce savirsi(a muri):to end the term of one's
satura:to satiate|to satisfy|to fill|to replete|to natural
gorge|to glut|to cloy savirsire:putting into execution etc.
satura:to satiate savirsire(sfirsit):end
satura:to satisfy one's appetite scabie:scab
satura(a minca destul):to eat/have/take one's scabios:scabby|scabious
fill scabros:salacious|scabrous| improper
satura(a minca destul):to get a/one's bellyful scabrozitate:salaciousness|scabrousness
satura:to tuck in scadent:falling due
satura(d lichide):to drink deep scadentar:bills payable book
satura(d. lichide):to drink one's fill scadenta:date (of payment)|term|falling
satura(de) (lucruri)(de) (lucruri):to get due|settling day
sick/weary (of) scafandru:diver|frog man
satura(oameni):to get tired/sick (of) scafandru:diving suit
satura:to satisfy|to suffice|<a se ~ de ceva scafa:gorge
ca de mere acre/padurete>to have smth. up scai:thistle (Cirsium lanceolatum)|<~
to one's throat|<m-am ~t>I have eaten my galben>star thistle (Centaurea
fill|<m-am ~t>I have done|<m-am ~t>I am solstitialis)|<~ vinat>eryngo (Eryngium
satisfied|<m-am ~t de el>I'm through with planum)|<a se tine ~ de cineva>to stick to
him|<nu se mai ~ privind-o>he could not smb. like a bur/limpet/leech
take his eyes off
scalar:scalar
saturat:<pe ~e>to one's heart's content|<(de
bautura)>one's fill scala:(tuning) dial|<~ luminoasa>luminous
dial
satios:saturating|saturant
scald:skald
satios(hranitor):nourishing
scalen:<triunghi ~ geom.>scalene triangle
sau:its|<al ~>his|<al ~>hers

906
scalp:scalp scara(la trasura):footboard
scalpa:to scalp scara(la automobil):running/footboard
scalpel:scalpel scara(la tren):running board
scamator:juggler|conjurer scara(la termometru, harti etc):scale
scamatorie:(conjuring) trick|sleight-of- scara:scale
hand|legerdemain scara(grad):degree
scamatorie(cu carti):juggling with cards scara(proportie):proportion
scamatorie:trick scara(proportie):extent
scama:lint scara(sa):stirrup
scanda:to scan scara(serie):series
scandal:scandal scara(rang):rank|<scara duritatii/de duritate
scandal(rusine):shame mineral.>hardness scale|<scara sociala>the
scandal(galagie):noise social scale/ladder|<~ de incendiu>fire
scandal(galagie):fuss escape|<~ de serviciu>backstairs|<~
grafica>graphical scale|<~
scandal(galagie):row
hidrografica>tide gauge|<~ ierarhica>scale
scandal(galagie):shindy|<a face ~>to kick of ranks|<~ mobila>sliding scale|<~ mobi
up a
scarifica:to scarify
row/dust/racket/rumpus/shindy/shine/|<a
face ~>to raise Cain/hell('s delight)/amer. a scarificator:scarifier
big smoke|<a face ~>sl.to raise scarlatina:scarlatina
(merry/promiscuous) Ned scatiu:tarin (Fringilla spinus)
scandalagiu:brawler scatoalca:slap in the face|box on the ears
scandaliza:to shock|to scandalize scatoalca:a thick ear
scandaliza(de):to be shocked/scandalized scaun(cu speteaza):chair
(at) scaun(fara speteaza):stool
scandalos:shameful|disgraceful|scandalous scaun(moale):padeed chair
scandalos:shamefully etc. scaun(pliant):folding chair
scandare:scanning scaun:joiner's bench
scandinav:Scandinavian scaun(pt.taiat carne):butcher's block
scapat:sunset scaun(tron)(tron):throne
scapat(povirnis):slope scaun(resedinta)(resedinta):seat
scapet:skoptsi scaun(resedinta)(resedinta):residence
scapolit:scapolite scaun(capitala):capital
scapula:scapula scaun:stool|<~ul papal>the Holy See|<om
scarabeu:scarab(aeus) (Scarabaeus sacer) cu ~ la cap>sensible person|<om cu ~ la
scara(mobila):ladder cap>judicious/wise person|<a avea ~>to go
scara(de fringhie):rope ladder to stool|<a avea ~>to have relief of the
bowels|<a veni in ~>to ascend the throne
scara(de incendiu):fire escape
scadea:to subtract|to subtract
scara(rulanta):moving staircase/stairway
scadea(a micsora):to diminish
scara(fixa, intr-un bloc etc):stairs
scadea(a micsora):to lower
scara(fixa, intr-un bloc etc):staircase
scadea(a micsora):to mitigate
scara(treapta):step
scadea:to diminish|to decrease|to dwindle|to
scara:steps
fall
scara(la trasura):step

907
scadea(d ape):to become lower scalimbaieli:contortions
scadea(d ape):to subside scalimbaieli(la dans):jitters
scadea(d ape):to sink scamos:fibrous
scadea(d febra):to abate scamosa:to fray
scadea(d. frig):to relax scamosa:to fray out
scadea(d. preturi):to lessen scamosat:ravelled|frayed
scadea(d. preturi):to fall|to be reduced scapa(a libera):to deliver
scadea(d. viteza):to slow down scapa(a salva):to save
scadea(d. zile):to draw in scapa(dintr-o primejdie):to rescue
scadea(d. profituri):to fall off scapa(a lasa sa cada):to drop
scadea(d. barometru):to fall scapa(a lasa sa cada):to let go/slip/fall
scadea(d. barometru):to sink scapa(un secret etc):to blab (out)
scadea(d. luna):to (be on the) wane scapa:to blab out|to not to refrain oneself
scadea(d. intensitate):to abate scapa(dintr-o dificultate):to get off
scadea(d. intensitate):to mitigate|<scade 7 scapa(a se libera):to get free
din 10>subtract 7 from 10 scapa(a se salva):to save oneself|to escape
scadere(micsorare):diminution scapa(a se strecura):to slip out
scadere(micsorare):lowering etc. scapa(d. soare):to go down
scadere(reducere):reduction scapa(d. soare):to set|<a ~ de ... (a se
scadere:subtraction descotorosi)>to get rid of ...|<(a pune capat
scadere(neajuns):drawback ...)>to put an end to ...|<(a pune capat ...)>to
scadere(neajuns):shortcoming have finished with ...|<(un obicei)>to get
out of ...|<(a evita)>to shun ...|<(a evita)>to
scafirlie:skull
avoid ...|<(a evita)>to elude ...|<(a evita)>to
scafirlie(cap):pate esc
scafirlie(cap):nut scapare:deliverance|salvation|escape|rescue
scaius:shepherd's red (Dipsacus pilosus) etc.
scalda:to bathe scapara(a lovi):to strike
scalda(in baie):to bath scapara(a arunca):to throw
scalda(in baie):to give smb. a bath scapara(a scinteia):to sparkle
scalda(a muia):to soak scapara(a scinteia):to scintillate
scalda(a uda):to wet scapara(a fulgera):to lighten|<a-i ~
scalda:to bathe picioarele>to tear/sweep along|<a-i ~
scalda(in baie):to take a bath picioarele>to run for it
scalda:to be reflected/mirrored|<a o ~>to scaparator:sparkling|scintillating
quibble scapata:to set down
scaldat:bathing scapata:to decline|to be on the wane
scaldatoare:bathing scarita:ladder|steps
scaldatoare(cada):tub scarita(la sea):stirrup
scaldatoare(cada):vat scarita:stapes
scaldatoare(loc de scaldat):bathing place scarmana:to comb
scalimb:deformed|distorted scarmana(a bate):to pommel
scalimba:to deform|to distort scarmana(a bate):to whack
scalimbaia:to make a wry face scarmanat:carding

908
scarmanatoare:carding machine scepticism:scepticism|skepticism
scarmanator:carder sceptru:sceptre
scarmaneala(bataie):licking sceptru:rule
scarmaneala(bataie):drubbing scheci:sketch|comic programme
scarpina:to scratch schela(sonda)(sonda):oil derrick
scarpina(a bate):to lick schela(santier):oilfield
scarpina(a bate):to hide schelarie:scaffolding
scarpina:to scratch oneself schelet(om f slab)(om f slab):living
scarpinat:scratching etc. skeleton
scazamint(pierdere):loss schelet(om f slab)(om f slab):bag of bones
scazamint(reducere):reduction schelet(schema)(schema):outline
scazator:subtrahend schelet(schema)(schema):skeleton|framewo
scazut:low|reduced rk|plan
scazut(d. supa etc):thick schelet:framework
scazut(d. apa):at a low ebb scheletic:skeleton-like
scelerat:vile|wicked|villainous schematic:schematic|sketchy
scelerat:profligate|miscreant|wretch|villain|s schematic:schematically
coundrel|rascal schematism:schematism|sketchiness
scenarist:scenarist|scenario/script writer schematiza:to schematize
scenariu:radio play schema:diagram|sketch|scheme|set-up
scena(in sens concret):stage schepsis:gumption|cuteness|nous|<cu
scena(in sens concret):boards ~>cutely
scena(locul unde se petrece un):scene (of scherzo:scherzo
action) scheuna:to yelp|to yap
scena:the stage/drama scheunat:yelp(ing)|yap(ping)
scena(cearta):scene scheunatura:yelp|yap
scena(cearta):flare-up schi:skiing
scena(cearta):row schi:skis|<~ maritim>aquaplane
scena(intre soti):curtain lecture schia:to ski
scena(parte dintr-un act):scene|<punere in schif:skiff
~>staging|<punere in ~>production|<punere schija:shell splinter
in ~>(stage) setting (of a play)|<a face o schija(fonta):cast/pig iron
~>to make a scene|<a face o ~>to kick up a schilod:crippled|legless|maimed|disabled|m
shindy/row|<a pune in ~>to stage|<a pune utilated|deformed
in ~>to produce|<a apare pe ~>to appear|<a
schilod:cripple(d person)
apare pe ~>to come on|<a apare pe ~
schilod(olog):person with a wooden leg
sceneta:sketch|one-act play|curtain raiser
schilod(olog):with wooden legs
scenic:scenic|theatrical
schilodi:to cripple|to maim|to mutilate
scenograf:scenographer|scene painter
schima(gest):gesture
scenografic:scenographic
schima(grimasa):grimace
scenografie:scenography|scene painting
schimb:exchange
sceptic:sceptic(al)|skeptic(al)
schimb(compensatie):compensation
sceptic:sceptically|skeptically
schimb:exchange
sceptic:sceptic|skeptic

909
schimb(troc):barter(ing) schimbator:changeable|mutable
schimb(troc):truck schimbator(variabil):variable
schimb(troc):swap schimbator(d. vreme):unsettled
schimb(la o uzina etc):shift schimbator(d. vreme):unsteady
schimb:guard|new guard schimbator(d.vint,d.mare):choppy
schimb(rufe curate):clean/fresh linen|<~ al schimbator(sovaitor):vacillating
instrumentelor de ratificare>exchange of schimbator(inconstant):inconstant
ratifications|<~ de schimbator(inconstant):fickle
complimente>interchange of
schimbator:exchanger|<~ de cale
cimpliments|<~ de cuvinte>exchange of
ferov.>switch|<~ de cale>points|<~ de
words|<~ de delegatii>exchange of
caldura>heat exchanger|<~ de
delegations|<~ de
viteza>change(-speed) gear
experienta>exchange/pooling/sharing of
experience|<~ de fo schimnic:hermit|anchorite|eremite
schimba:to change schimnici:to live like a hermit
schimba(a inlocui):to replace schimnici:to become a hermit
schimba(a inlocui):to substitute schimnicie:asceticism|life of a hermit
schimba(a inlocui):to supplant schimonoseala:wry face|grimace
schimba(a modifica):to modify schimonosi:to deform|to disfigure|to distort
schimba(a modifica):to alter schimonosi(a strica):to spoil
schimba(a face schimb de):to exchange schimonosi(un cuvint):to corrupt
schimba(a face schimb de):to interchange schimonosi:to make wry faces
schimba(a transforma):to transform|to schimonositura:wry face|grimace
transfigure|to transmogrify schinduf:fenugreek (Trigonella foenum
schimba(a comuta):to commute schinel:benedicta (Cnicus benedictus)
schimba:to be changed etc.|to change|to schingiui:to torture
alter|to assume a different shape/form schingiuire:torturing|torture
schimba(in bine):to improve schior:skier
schimba(in bine):to better oneself schiros:scirrhoid tumour
schimba(in rau):to change for the worse schismatic:schismatic
schimba(a varia):to change schisma:schism
schimba(a varia):to vary|to change one's schisma:split|break
clothes|to change one's linen|to change|<a schit:hermitage|small and secluded convent
se ~ la fata>to change colour|<a ~ in ...>to schita:to sketch|to outline|to map out
convert/turn into ...|<a-si ~ adresa>to
change one's address|<a ~ asternutul>to schita:to be sketched etc.|to be outlined|to
change the bedclothes|<a ~ o bancnota>to begin to show
change a bank-note|<a ~ cit schita:sketch|draught|outline
schimbare:changing schita(literara):shorter
etc.|change|exchange|change|alteration|modi schita(literara):short story
fication|transformation|variability|changeabl schita(literara):sketch
eness|mutability|inconstancy|instability|unst schizofrenie:schizophrenia
eadiness|vacillation|fluctuation|<schimbarea
sciatic:sciatic
la fata>the Transfiguration|<~a
numelui>deed poll change|<~ in bine>ch sciatica:sciatica
schimbat:changed etc. scinda:to divide|to split up

910
scinda:to divide|to split scirbi(de):to be disgusted (with)|to be sick
scindare:division|splitting (up)|scission (of)|<a se ~ de ...>to take an aversion to
scit:Scythian ...|<a se ~ de ...>to be disgusted with ...
scit(ic):Scythian scirbos:disgusting|foul|repulsive
sciziona:to split|to divide scirbos(neplacut):nasty
sciziona:to secede|to split scirbos(neplacut):offensive|detestable|abom
inable|repulsive|loathing
scizionist:dissentient
scirbos(neplacut):unpleasant
sciziparitate:scissiparity
scirbos(neplacut):disagreeable
sciziune:split|dissidence|scission|<a face o
~>to secede scirbos:detestably etc.
scilcia:to distort scirnav:foul
scilcia(tocurile etc.):to twist scirnav(murdar):filthy
scilcia:to get crooked/lop-sided scirnav(murdar):grubby
scincet:whining|whimpering|whine|whimpe scirnav:smutty
r scirnav:disgustingly etc.|v. ~ i, 2
scinci:to whine|to whimper scirna:faeces|excrement
scincitor:whining|whimpering scirna(de animal):dung
scincitura:whine|whimper scirnavie:dirt|v. scrirba|dung
scindura:board scirnavie:vileness
scindura(mai groasa):plank|<~ de brad>deal scirnavie(ca act):foul/infamous/vile
board act/thing|<e o ~ de femeie>she's
scinteia:to sparkle|to scintillate slattern/slut
scinteia(a licari):to twinkle|<a ~ de scirta-scirta(si ~ pe hirtie):scribbler
inteligenta>to sparkle with wit scirta-scirta(si ~ pe hirtie):scrawler
scinteie:spark scirta-scirta(si ~ pe hirtie):quilldriver
scinteie:gleam|<i se facura scintei pe scirtii(d. usa, roti etc):to squeak
dinaintea ochilor>he saw stars scirtii(d. usa, roti etc):to to creak
scinteiere:sparkling etc. scirtii(d. penita):to squeak
scinteietor:sparkling|brilliant|bright scirtii(d.ciubote):to creak
scinteiuta:cure-all (Anagallis arvensis) scirtii(d.zapada, nisip etc.):to crunch
scirbavnic:disgusting|loathing|hateful scirtii:to creak|<a ~ la vioara>to scrape
scirba(de):disgust (at, for) (upon) the violin
scirba(de):aversion (to) scirtiietoare:rattle
scirba(de):repugnance (to) scirtiit:squeak|creak|crunch
scirba(greata):nausea|bad sclav:slave|bond(s)man|serf|thrall
egg|character|dirty dog sclav:thrall|<proprietar de
scirba:git|<o ~ de copil>a dirty little ~i>slaveholder|<proprietar de ~i>slave-
beast/brat|<ii face ~>it disgusts him|<ii face owner
~>it turns his stomach|<a-i fi ~>to be sclavagism:slave(-owning) system|slavery
disgusted|<a-i fi ~>to be sick (of it)|<a-i fi ~ sclavagist:slave-owning ...|<orinduirea
de ...>to be disgusted with ...|<a-i fi ~ de ~a>the slave(-owning) system
...>to have/take a dislike to ...|<a-i fi ~ de .. sclavie:thraldom|<desfiintarea
scirbi:to disgust|to provoke disgust in sclaviei>abolition of slavery
sclava:slave|bondmaid|bondwoman

911
scleroscop:ballhardness tester scoarta:the cortex|<din ~ in ~>from cover
sclerotic:sclerotic to cover|<din ~ in ~>from title page to
sclerotica:sclerotic|sclera colophon|<din ~ in ~>through
scleroza:sclerosis scoate(a lua afara):to take/draw/pull out
sclifoseala:whimpering etc.|v. scoate(a lua afara):to produce
sclifosi|whims|freaks|tricks scoate(cu greutate):to squeeze out
sclifosi:to whimper|to whine|to snivel|to scoate(a dezbraca):to take/get/pull off
grizzle scoate(manusi, cizme):to pull off
sclifosi(a face nazuri):to be squeamish|to scoate(a extrage):to extract
pretend|to be affected|to put on frills/airs scoate(a extrage):to get
and graces scoate(a da afara):to throw out
sclifosit(nazuros):freakish scoate(a alunga):to drive out/away|to
sclifosit(fandosit):mincing expel|to banish
sclifosit(fandosit):finical scoate(a produce, a creste):to produce
sclifosit(fandosit):finicking scoate(a produce, a creste):to grow
sclifosit(fandosit):finicky scoate(a infatisa):to present
sclipet:blood wort/root scoate(a scapa):to deliver
(Potentilla)|germander scoate(a scapa):to save
sclipi:to shine scoate(a pronunta):to utter
sclipi(d.metale):to glitter scoate(a publica):to publish
sclipi(a scinteia):to sparkle scoate(a publica):to bring out
sclipire:glitter|sparkle|lustre|brilliance|brillia scoate(a edita):to edit
ncy|<o ~ de speranta>a gleam of hope
scoate(in serie):to issue
sclipitor:shining etc.|v. sclipi|bright|brilliant
scoate(a nascoci):to invent
sclipitor:brilliant
scoate(a incasa):to cash
sclipitor:brilliantly
scoate(a cistiga):to earn
scliviseala:polishing
scoate(a cistiga):to get
scliviseala:plastering
scoate(a obtine):to obtain
sclivisi:to polish
scoate(a obtine):to get
sclivisi:to plaster
scoate(a scadea)(a scadea):to subtract
sclivisit:polished
scoate(a scadea)(a scadea):to deduct
sclivisit:squoo
scoate(a scadea)(a scadea):to take
scoaba:cramp (iron)|crampon
scoate(a duce, a conduce):to lead|to take
scoaba(dalta):point tool
scoate(a deduce):to deduce
scoaba(dalta):chisel
scoate(a deduce):to conclude
scoaba(firida):niche|<slab ca o ~>(as) thin
scoate(a absorbi):to absorb
as a lath/rake
scoate(a absorbi):to draw up
scoarta(de copac):bark
scoate(a smulge):to tear/pluck out
scoarta(de copac):rind
scoate:to be taken out etc. v. ~ I|<a ~
scoarta(crusta):crust
aburi>to emit/throw up/exhale steam|<a ~
scoarta(coperta):cover apa di put>to draw water from a well|<a ~
scoarta(covor):(wall) carpet bani (de la cineva)>to squeeze out
scoarta(a globului):(earth) crust money|<a ~ bani de la o banca>to draw

912
money (from a bank)|<a ~ bani din ...>to sconcs:skunk (Mephitis mephitica)
make (much) money by ...|<a ~ scont:discount
scobar:broad snout (Chondrostoma nasus) sconta:to anticipate|<a ~ pe ...>to
scobi:to hollow out bank/count on ...|<a ~ pe rezultatele unei
scobi(a sapa):to dig actiuni>to bank/stake on the outcome of an
scobi(dintii):to pick action
scobi:to|<a se ~ in buzunar>to scop:aim|goal|purpose|object|end|<cu ce
fumble/grope/dip in one's pocket|<a se ~ in ~?>for what purpose?|<(de
dinti>to pick one's teeth|<a se ~ in nas>to ce?)>why?|<cu/in ~ul ... (cu gen.)>with the
pick one's nose object of ...|<(cu forme in -ing)>with a view
to ...|<(cu forme in -ing)>with/for the
scobit:hollowed out|dug
purpose of ...|<fara ~>purposeless|<in acest
scobit(cu scobitura):hollow ~>with that end in view|<a
scobit(d.ochi etc):sunken scopi:to castrate|to emasculate
scobitoare:toothpick scopi(animale):to geld
scobitura:hollow|groove scopit:skopets
scobitura(gaura):hole scopit:gelded|castrated
scoc(de moara):mill race scor:score|<~ alb>love (all)|<~ alb>draw|<~
scoc:shoot egal>tie|<~ egal>draw
scociori:to v. scotoci I scorbura(de copac):hollow
scociori(a alunga):to drive away/out scorbura(pestera):cave
scociori(a scruta):to take a good look at scorburos(d. un copac):hollow|full of caves
scociori:to v. rIcIi scorburos(ripos):steep
scofala:nice/pretty concern|<mare ~! ce scorbut:scorbutus
(mai) ~!>it's no catch!|<mare ~! ce (mai) scorbutic:scorbutic
~!>that's a nice/pretty concern
scorie:v. zgura
indeed|<mare ~! ce (mai) ~!>a pretty kettle
of fish, this!|<n-o sa faca mare ~ aprox.>he scormoni(prin):to rummage (cu ac.)|to
won't set the Thames on fire ransack (cu ac.)
scofilci:to waste away|to emaciate scormoni(a cauta):to make search (in)|to
rummage (in)|to v. scurma
scofilci:to waste away
scormoni(a sfredeli):to bore
scofilcit(d.obraji):hollow
scormoni(a sfredeli):to drill
scofilcit(d.obraji):sunken
scormoni(a scruta):to scrutinize
scofilcit(~ la fata):hollow-cheeked
scormoni(a scruta):to scan
scofilcit(~ la fata):gaunt(-faced)
scormoni(a scruta):to take a good look at
scoica:shell|oyster|<~ de margaritar>pearl
oyster (Meleagrina margaritifera) scormoni(focul):to rake
scolast:schoolman|scholastic scormoni(focul):to stir
scolastic:scholastic scormoni(focul):to poke
scolastic:scholastically scormoni(focul):to trim
scolastica:scholasticism scormoni:to fan
scolie:scholium|scholion scormoni(a ravasi):to rummage
scolioza:scoliosis scormoni(a ravasi):to ransack
scolopendra:scolopendra (Scolopendra scormoni(a scoate la iveala):to rummage
cingulat out/up
scormoni(a scoate la iveala):to fish out

913
scormoni(a sapa):to dig out screme:to exert oneself|to strive|to do one's
scorneli:invention|figments utmost|to strain (oneself)
scorneli(minciuni):fabrications screper:scraper
scorneli(minciuni):fables scrib:hack (writer)
scorneli(minciuni):fibs scrie:to write
scorneli(minciuni):concoctions scrie(la masina):to type
scorni(a nascoci):to invent scrie:to spell|to be spelt
scorni(a nascoci):to fabricate scrie:to be written etc. v. ~ I|<a ~ cu
scorni(a nascoci):to concoct|to v. stIrni I cerneala>to write in ink|<a ~ sub dictarea
cuiva>to write to/from smb.'s dictation|<a ~
scorni:to be invented etc. v. ~ I.|to v. stIrni
citet>to write plain|<a ~ citet>to write a
II
good hand|<a ~ marunt>to write small|<a ~
scornire:invention etc. v. scorni mare>to write large|<creionul asta ~
scornituri:v. scorneli prost>it is a bad
scoroji:to warp scriere:writing
scoroji:to shrink|to shrivel scriere(caligrafie, si):hand|<~
scorojit:shrivelled|shrimped|dried up cursiva>running hand
scorpie:shrew scriitor:writer
scorpie(zgripta):(old) hag scriitor(autor):author
scorpie:virago scriitoras:scribbler|penny-a-liner
scorpion:Scorpio scriitoricesc:a writer's ...
scortar:nut hatch/jobber (Sitta) scriitorime:writers
scortaras:common creeper (Certhia scriitura:writing
familiari scrijeli:to scratch|to graze
scortarel:common creeper scrijeli(a cresta):to notch
scortisoara:cinnamon scrima:fencing|<profesor de ~>fencing
scortisor:cinnamon (Cinnamomum master
zeylanicum) scrin:chest of drawers
scortos:rugged|rough scripcar:fiddler
scortos:stiff scripca:fiddle
scorus:service tree (Sorbus domestica)|<~ scripete:pulley|windlass
de munte>rowan tree|<~ de munte>fowler's scripte:records|papers
pear (Sorbus/Pinus aucuparia)
scriptic:on the staff|<fond ~>wages
scota:sheet fund|<personal ~>personnel/workers on the
scotoci:to rummage|to search staff
scotoci(in):to rummage (in) scriptolog:v. birocrat
scotocitor:rummaging scriptologie:red tape(ry)/tapism
scotian:Scottish|Scotch scriptura:the (Holy) Scriptures
scotian:Scots scriptura:scripture
scotian:Scotchman scris:writing
scotian:Scotsman|<limba scris(caligrafie, si):hand|<~ citet>legible
~a>Scottish|<limba ~a>Scotch|<limba writing|<in ~>in writing|<in ~>in written
~a>the Scottish/Scotch language|<avint form
~>Scotticism scrisa:fate|destiny|predestination
scrisoare:letter|epistle

914
scrisoare(scriere):writing|<~ de credit scruta:to scrutinize|to examine closely|to
com.>letter of credit|<~ de trasura take a good look at|<a ~ zarile>to scan the
com.>way bill|<~ inchisa>sealed letter|<~ horizon
recomandata>registered letter scrutator:searching
scrinciob:swing|<a se da in ~>to swing scrutator:scrutinizer|scrutator
scrinteala:v. ticneala scrutin:poll
scrinti:to dislocate|to put out of joint scrutin(votare):voting|<al doilea tur de
scrinti(piciorul):to sprain ~>second ballot|<a despuia ~ul>to count
scrinti:to go out of one's head|<a o ~>to the votes
drop a brick|<a o ~>to put one's foot into scuar:square
it/one's mouth|<a o ~>to pull a bone|<mi- scufa:night cap
am ~t piciorul>I've sprained my/an ankle scufita:child's/cradle cap|<scufita
scrintit:sprained|batty|cracked Rosie>Little Red Riding Hood
scrintit:barmy on the crumpet|potty scufunda:to dip|to submerge|to immerse|to
scrintitoare:silvery cinquefoil|goose grass duck
scrisnet:gnashing/gritting of teeth scufunda:to sink|to submerge|to dive
scrisni(a ~ din dinti):to gnash/grind/grit scufunda(a se ineca):to sink
one's teeth scufunda(d.pamint etc):to sink
scroafa:sow|<s-a suit scroafa in copac>he's scufunda(d.pamint etc):to subside|<a se ~ in
grown too big for his boots|<s-a suit scroafa (ginduri etc.)>to be plunged in ...|<a se ~ in
in copac>he thinks no small beer of (ginduri etc.)>to be lost/absorbed/buried in
himself|<s-a suit scroafa in copac>he puts ...
on side scuipa:to spit|to gob|to expectorate
scrob:scrambled/beaten-up eggs/omelette scuipa:to spit upon
scrobeala:starch scuipa:to spit|to expectorate|<nu ~ in put ca
scrobeala(albastra):blue se poate intimpla sa bei din el>don't foul
scrobi:to starch the well|<nu ~ in put ca se poate intimpla sa
scrofula:scrofula bei din el>you may need its waters|<a ~
scrofulos:scrofulous foc>to belch fire|<a ~ singe>to spit blood
scrofuloza:King's evil scuipat:spitting|spit(tle)|gob|saliva|<~ul
oprit>don't spit on the floor
scrot:scrotum
scuipatoare:spittoon
scrum:ashes|<a se face ~>to burn to ashes
scuipatoare:cuspidor
scrumbie:mackerel (Scomer)|herring
(Clupea harengus) scul:hank
scrumbie(afumata):red herring scula(din somn):to wake
scrumbie(afumata):bloater scula(din somn):to awake(n)|to call
scrumbie(afumata si sarata):kipper scula(in picioare):to raise
scrumiera:ash tray scula:to arouse
scrupul:scruple|<fara ~e scula(a se da jos din pat):to get up
adj.>unscrupulous|<fara ~e scula(a se da jos din pat):to rise
adv.>unscrupulously|<a avea ~e>to have scula(a se ridica in picioare):to stand up
scruples|<a avea ~e>to make scruple scula(cu greu):to struggle to one's feet|<a se
scrupulos:scrupulous ~ de la masa>to get up/rise from table|<a se
scrupulos:scrupulously ~ de la masa>to make a move|<a se ~ dupa
scrupulozitate:scrupulosity|scrupulousness boala>to recover

915
sculare:waking etc.|v. scula scund(de statura):of short stature|undersized
sculat:waking etc.|v. scula scurge(un lichid):to let out
scula(unealta):tool|instrument scurge(un lichid):to drain
scula(unealta)(unealta):tool scurge(a drena):to drain
scula(poama)(poama):bad lot/egg scurge(a filtra):to strain
scula(d. o femeie):bright article scurge(a filtra):to filter
sculpta:to sculpture scurge(a epuiza):to exhaust
sculpta(in lemn, piatra, os):to chisel scurge:to flow (down)|to stream down
sculpta(in lemn, piatra, os):to carve scurge(cu picatura):to trickle down
sculpta(in broz):to cast scurge(a iesi):to run/flow out
sculptor:sculptor scurge(idem, cu picatura):to drip out
sculptor(in lemn):wood carver scurge(d o multime):to gather
sculptural:sculptural scurge(d o multime):to throng|to disperse|to
sculptural(d.o figura):statuesque retire
sculptura:sculpture scurge(d timp etc):to elapse
sculptura(in lemn):wood carving scurge(repede):to fly
scump(ant. ieftin):expensive scurge(a trece):to pass (away)
scump(ant ieftin):dear scurge(a trece):to go by
scump(drag):dear scurge(a trece):to slip away
scump(pretios):valuable scurge(d.zi):to wear on
scump(pretios):of great value scurgere:letting out etc.|v. scurge
scump(bun):good scurgere(printr-o crapatura):leakage
scump:dear(ly) scurgere(a timpului):lapse
scump(mult):much scurgere:v. blenarogie
scump:niggard|miser|<~ la tarite si ieftin la scurma:to scratch|to scrape
faina>penny wise and pound foolish|<~ la scursoare:flow(ing)
vorba>chary of words|<vai ce ~ e!>the little scursura:v. scursoare
love scursura(vale):valley
scumpete:dearness|expensiveness|high scursura(canal):sewer
prices
scursura:riff-raff
scumpete:dearth
scurt(ant.lung):short
scumpete(lucru scump):valuable thing
scurt(scund):short
scumpete(odor):jewel
scurt(scund):of short stature
scumpete(zgircenie):avarice
scurt(d.fusta etc):skimpy
scumpi:to raise (up)/put up the price of
scurt:short|brief
scumpi:to grow/get dearer|to
scurt(putin):little
rise/increase/advance in price|to go up
scurt:briefly|<~ circuit electr.>short
scumpi(a se zgirci):to be stingy
circuit|<in ~a vreme>shortly|<in ~a
scumpi(la):to grudge (the expense) vreme>in a short/brief space of time|<pe
scumpi(la):to kick (at smth.) ~>in short|<pe ~>briefly|<respiratie
scumpie:smoke/wig tree (Rhus cotinus) ~a>short wind|<respiratie ~a>panting
scumpire(a):rise in the price (of) breath|<unde ~e rad.>short waves|<a tine pe
scund:low cineva de/din ~>to keep a firm/tigh
scund(de statura):short

916
scurta:to shorten|to make shorter|to cut scutura(covoare):to shake (out)
short(er)|to abbreviate scutura(de praf):to remove the dust from
scurta(un articol):to cut down scutura(de praf):to (free from) dust
scurta(un articol):to abridge scutura(a zdruncina):to jolt
scurta:to shorten|to become shorter scutura(a se lepada de)(a se lepada de):to
scurta:kind of short coat shake off
scurta:swelling in the armpit scutura(fig) (a critica):to give a good
scurtcircuit:short circuit dressing down
scurteica:pelisse|fur-lined coat worn by scutura(d.pomi):to lose/shed one's leaves
peasants scutura:to be shaken etc.|to v. ~ I
scurtime:shortness scutura:to turn out/to do the room|<a se ~
scut:shield de ...>to shake off ...|<(a se debarasa de
scut(rotund):buckler ...)>to get rid of ...|<a-si ~ frunzele>to shed
one's leaves|<a ~ mina cuiva>to shake
scut:shield
smb.'s hand|<a ~ un pom>to shake down
scut(paravan):screen fruit from a tree|<a ~ de bani>to drain smb.
scut(sprijin):support of all his mo
scut:shield scuturatoare(la moara):seed riddle
scutar:first shepherd scuturatoare(maturica):feather duster
scuteala(adapost):shelter scuturator:straw shaker
scuteala(adapost):refuge|v. scutire scuturatura:shake|jolt|jerk
scutec:swaddling band|diaper|napkin scuturatura:a good dressing down
scutec:swaddling clothes scuza:to excuse|to pardon
scuter:scooter scuza:to apologize
scuti(a cruta):to spare scuza(a refuza):to decline|<cine se scuza se
scuti(a salva):to save acuza>excuses always proceed from a
scuti(a absolvi de):to absolve (of) guilty conscience|<cine se scuza se
scuti(de ceva greu):to exempt (from) acuza>an excuse is an accusation|<~ti-
ma!>I apologize!|<~ti-ma!>(I am) sorry!
scuti(de ceva greu):to exonerate (from)
scuzabil:excusable|pardonable
scuti(a lasa in pace):to leave/let
alone|<scuteste-ma!>don't trouble/worry scuzabil:excusably
me with it!|<scuteste-ma!>(you might) scuza:excuse|apology
spare me that! scuza(pretext):excuse
scutier:squire scuza(pretext):pretext|<a cere scuze
scutire:sparing etc.|v. scuti|<~ de cuiva>to beg smb.'s pardon|<a cere scuze
impozite>exemption from taxation|<~ de cuiva>to apologize to smb.|<cere-i scuze
serviciu militar>exemption from military din partea mea>present my apologies to
service|<a cere o ~ de ...>to claim him|<a prezenta scuze cuiva>to make one's
exemption from ... apologies to smb.
scutit(de):exempt (from)|<~ de se:himself|herself|itself|themselves
impozite>tax-exempt|<~ de impozite>tax- se(impersonal):one|it|they|people
free se(adesea nu se traduce):oneself
scutura:to shake|to rock|to agitate se:each other|one another|<~ culca>he goes
scutura(si astfel a scoate):to shake out to bed|<duca-se!>let him go!|<~
scutura(praful):to shake imbraca>he dresses (himself)|<nu ~
poate>it is impossible|<~ spune ca ...>it is

917
said that ...|<~ spune ca ...>they/people say sec(prost):dull
that ...|<i s-a spus>he was told|<dupa cum ~ sec(prost):empty-headed
stie>as is known sec(fara rost)(fara rost):useless
seama(socoteala):reckoning sec(fara rost)(fara rost):vain
seama(cantitate):amount sec(gol):empty
seama(cantitate):quantity sec(aspru)(aspru):dry|harsh
seama(grija):care sec(rece):cold
seama(interes):interest sec:drily|harshly
seama(insemnatate):importance sec:fast(ing)|<in ~>for nothing|<in ~>to no
seama(vaza):note purpose|<lasata/lasatul ~ului, lasatul de
seama(fel):kind ~>Shrovetide|<lasata/lasatul ~ului, lasatul
seama(fel):sort de ~>Shrove Tuesday|<mincari de ~>lenten
seama(potriva):like|<o ~ de ...>a number of dish/fare|<zi de ~>fast(ing) day|<a inghiti in
...|<(multi)>many ...|<bagare de ~>to swallow|<a inghiti in ~ fig.>to lump it
~>care|<bagare de ~>attention|<dare de seca(a drena):to drain
~>report|<de buna ~>certainly|<de buna seca(a usca):to dry(up)
~>of course|<de buna ~>it goes without seca(a goli):to empty
saying|<de buna ~>it stands to reason|<de o seca(a slei):to exhaust
~ (de aceeasi virsta)>of the same age|<de
seca(a chinui):to torture
seaman:neighbour|fellow
seca(a chinui):to torment
creature/man|<fara ~>incomparable|<fara
~>peerless seca(a se usca):to run low/dry
seara(intre orele 18-21):evening seca(a se usca):to dry up
seara:vesper seca(d.provizii etc):to run low/short
seara(de la orele 21 in sus):night seca(a fi epuizat):to be exhausted
seara(amurg):twilight|dusk seca(d.corp etc):to become
emaciated|<puterile ii ~sera>he had worn
seara:in the evening|at night|<apel de ~
himself out|<puterile ii ~sera>he had spent
mil.>tattoo roll-call|<asta ~>this
his strength
evening|<asta ~>to-night|<buna seara>good
evening|<catre/spre ~>towards secanta:secant
evening|<ieri seara>last night|<ieri secara:rye (Secale cereale)
seara>yesterday evening|<in fiecare secarica:anise (Carum carvi)
~>every evening|<intr-o ~>one secarica(bautura):rye brandy
evening|<intr-o sea secatui:to exhaust
searbad:tasteless secatui(a saraci):to impoverish
searbad:dull secatura(om de nimic):nonentity
searbad(plictisitor):tedious secatura(om de nimic):a nobody
searbad(plat):flat secatura(om de nimic):ne'er-do-well
searbad(palid):pale (-faced) secatura(om de nimic):good-for-
sebaceu:sebaceous|<glanda nothing|unreliable person|low
sebacee>sebaceous gland fellow|cad|bad lot|rotter
seboree:seborrhoea secatura:trifles
sec(uscat):dry secera(a taia):to cut down
sec(secatuit):dried-up secera(a recolta):to reap
sec(arid):barren secera(a recolta):to harvest
sec(gol, desert):empty

918
secera(a recolta):to crop secretar:secretary|amanuensis|<~ de
secera(a recolta):to cut redactie>editorialsecretary|<~ de stat (in
secera:to carry/cut off/away S.U.A.)>Secretary of State|<~ general (al
Partidului)>general secretary|<~ general (al
secerar:v. august
Natiunilor Unite)>Secretary General|<~
secerat:cutting etc.|v. secera|v. seceris organizatoric>organizational secretary|<~
secera:sickle|reaping hook|v. particular>personal/pr
seceris|<secera si ciocanul>the hammer and secretariat(ca functie):secretaryship
the sickle
secretariat(ca functie):secretariate
seceratoare:reaper
secretariat(birou):secretariate
seceratoare(masina):reaping/harvesting
secretor:secretory
machine
secretie:secretion|<~ interna>internal
seceratoare(masina):harvester|<~-
secretion
legatoare>harvester (and) binder
sectant:sectarian
secerator:reaping|harvesting
sectar:sectarian|narrow-minded
secerator:reaper
sectar:in a sectarian manner
seceris(secerat):reaping
sectar:sectarian|sectary
seceris(al grinelor si fig.):harvest
sectarism:sectarianism
seceris(epoca recoltei):harvest (time)
secta:sect|denomination|persuasion
secesiune:secession|<Razboiul de ~>the
War of Secession|<Razboiul de ~ amer.>the sector:field|<~ul socialist>the socialist
Civil War sector|<~ul socialist al agriculturii>the
socialist/cooperativized sector of
seceta:drought|<regiuni bintuite de
agriculture
~>drought-stricken areas
sectie:section|department|branch|<~ de
secetos:droughty|drought-afflicted|arid
militie>local militia office|<~ de
sechestra:to sequester|to put under distraint politie>police station|<~ de
sechestra:to be sequestered|to be put under votare>polling/election station
distraint sectiona:to section|to divide into sections|to
sechestrare:sequestration|putting under divide
distraint sectiona:to be sectioned etc.|to v. ~ I
sechestru:sequester|distraint|execution|<a sectionare:division into sections
pune ~ pe ...>to levy a distraint up(on) ...
sectiune:section|<~
secol:century longitudinala>longitudinal section|<~
secol(epoca):age transversala>cross section|<~
secol(epoca):period|<~ul al XX-lea>the verticala>vertical section
XXth century|<nu te-am vazut de un ~>I secui:Sze(c)kler
haven't seen you for ages secuiesc:Sze(c)kler ...
secret:secret|confidential secular:secular|century-old
secret:secretly|covertly secular(f.vechi):ancient
secret:secret|<lacat ~>combination lock|<~ secular(f.vechi):age-old
profesional>professional secret|<in mare
secular(d.un stejar etc):venerable
~>in strict confidence|<in mare ~>as a great
secret|<in ~>in secrecy|<in ~>in secret|<in secular(laic):secular
~>privily|<in ~>privately|<violarea ~ului secular(laic):lay
profesional>breach of professional seculariza:to secularize
secrecy|<a nu avea ~e secularizare:secularization
secreta:to secrete|to produce by secretion

919
secund:second|secondary seducator:seducer|abuser (of young women)
secund:first mate/officer seduce:to seduce|to carry away/off
secunda:to second|to back up|to support seduce(a corupe):to bribe
secundant(intr-un duel):second seduce:to inveigle
secundant(sprijinitor):supporter seductie:seduction|charm|attraction
secundant(sprijinitor):backer sefardit:Sephardic
secundar:secondary|subordinate|minor sefardit(ca limba si):Ladino Spanish
secundar:subordinate segment:piston/packing ring
secundar:second hand|<propozitie segment:segment
~a>subordinate clause|<rol segmenta:to segment
~>minor/secondary part|<scoala segmentar:segmentary
~a>secondary school|<a juca un rol ~>to
segrega:to segregate
play second fiddle
segregare:segregation|<~ rasiala>racial
secunda:second|<~ majora>major
segregation|<(in africa de sud)>apartheid
second|<~ minora>minor second|<o ~!>just
a moment/minute!|<o ~!>half a mo/sec! segregatie:segregation|<~ rasiala>racial
segregation|<(in africa de sud)>apartheid
secure:axe
seif:safe
secure(de lupta):battle ax(e)
seim:Seim
secure(halebarda):halberd
sein:grey|gray
secure(halebarda):halbert|<cit ai arunca cu
~a>at a stone's throw seism:earthquake|seism
securit:safety glass seismic:seismic
securitate:safety|security|<~a seismic:seismal
muncii>labour safety|<~a statului>state seismograf:seismograph|seismometer
security|<Consiliul de securitate>the seismografic:seismographic
Security Council|<tehnica securitatii seismograma:seismogram
muncii>labour safety engineering seismolog:seismologist
sedativ:sedative seismologic:seismological
sedentar:sedentary|<trupe ~e seismologie:seismology
mil.>sedentary/non-mobile troops
seismoscop:seismoscope
sedentarism:sedentariness|sedentary life
select:select|choice
sedila:cedilla
selecta:to select|to pick out
sediment:sediment|deposit
selecta(poetic):to cull
sedimenta:to deposit
selecta(a alege):to choose
sedimenta:to be deposited
selectiv:selective
sedimentar:sedimentary
selectivitate:selectivity
sedimentare:sedimentation
selector:sorter
sedimentatie:sedimentation
selectie:selection|choice|<~
seditios:seditious|rebellious|mutinous naturala>natural selection
seditiune:sedition selectiona:to select|to choose|to sort
sediu:residence selectiona:to be selected sau sorted
sediu:premises selectionabil:choos(e)able|eligible
seducator:seductive|fascinating|enticing|tem selectionare:selection|selecting|sorting
pting
selectionata:picked/selected/combined team
seducator:seductively

920
selectionator:picker semanatura:crops
selectionator:spotter semen:v. seaman
selectioner:picker semestrial:terminal|semester ...|half-yearly
selectioner:spotter semestrial:half-yearly|<apare ~>it comes
selenar:selenian|selenic out half-yearly
selenit:selenite|inhabitant of the moon semestru:semester|term|half year
selenit:selenite semet(indraznet):daring
seleniu:selenium semet(indraznet):brave
selenografie:selenography semet(falnic):stately
selfactor:self-acting machine semet(falnic):lofty
selfinductie:self-induction semet(trufas):haughty
semafor:semaphore semet(trufas):conceited
semafor(stop):traffic light semet(trufas):arrogant
semantic:semantic semet:daringly|bravely|haughtily
semantic:semantically semeti(a se fali):to boast|to give oneself airs
semantica:semantics semeti(a indrazni):to dare
semasiologic:semasiological semetie(mindrie):pride
semasiologie:semasiology semetie(trufie):haughtiness
semana:to resemble|to bear resemblance|to semetie(curaj):daring
be (very much) alike semetie(curaj):courage
semana:to sow|to seed semiautomat:semi-automatic
semana(in rinduri):to drill semicerc:semicircle
semana(vrajba etc)(vrajba etc):to create semicircular:semicircular|half-round
hostility etc. semicolonial:semi-colonial|<tara ~a>semi-
semana(vrajba etc)(vrajba etc):to sow the colonial country
seeds of dissension semicolonie:semi-colonial territory
semana(a raspindi):to propagate semiconductor:semi-conductor
semana(a raspindi):to spread semiconsoana:semivowel
semana:to sow|<a ~ a/cu ...>to look like semiconstient:semi-conscious
...|<a ~ a/cu ...>to resemble ...|<a ~ a/cu semicristalin:semi-
...>to bear resemblance to ...|<a ~ a/cu ...>to crystalline|hemicrystalline
be like ...|<(tatal etc.)>to take after
semidoct:smatterer
...|<seamana a ploaie>it looks like
rain|<cine seamana vint culege furtuna>he semidoct:sephomore
that sows the win semifabricat:semi-finished ...
semanat:sewing etc.|v. semana semifabricat:half-finished/semi-
semanat(ca timp):seed time finished|<~e>semi-manufactured
goods|<~e>semi-products
semanat(ca timp):sowing (time)
semifeudal:semi-feudal
semanatoare:sower
semifinala:half/semi-final(s)
semanatoare(masina):sower
semifond:middle-distance race
semanatoare(masina):seeder
semiintuneric:semi-darkness|half-
semanatoare(masina):sowing machine
dark|shade
semanator:sower
semiluna:half-moon|crescent
semanatura:sowing etc.|v. semana
semiluna:the Sublime Porte

921
seminal:seminal intrebarii|<~ de ploaie>sign of rain|<~e
seminar:seminar astronomice>astronomical signs|<~e de
seminar:(ecclesiastical) seminary corectura>proof symbols|<~e de
seminarist:seminarian|seminarist semna:to sign|to put one's name to|to set
one's hand to
semincer:seed tree
semna:to append/affix one's signature
semintie(trib):tribe
semnal:signal
semintie(familie):family
semnal(semn):sign
semintie(neam):nation|nationality|people
semnal:signature
semintie(gen):kind
semnal(exemplar):pre-print|<~ de
semiobscur:dim|gloomy|murky|dusky
alarma>alarm signal|<~
semiobscuritat:semiobscurity|dimness|dusk acustic/fonic>sound signal|<~ de apel
semioficial:semi-official tel.>calling signal|<~ de apel tel.>call
semioficial:semi-officially signal/sign|<~ de iesire
semiologie:sem(e)iology ferov.>starting/advance signal|<~ de
semipasta:half-stuff|first stuff incendiu>fire alarm|<~ de intrare
ferov.>home signal|<~ de oprire
semiprofit:half-section
ferov.>stop sign
semiproletar:semi-proletarian
semnala(a atrage luare aminte):to
semit:Semite point/signal out
semitic:Semitic semnala(a atrage luare aminte):to call/draw
semiton:semitone attention to
semitort:rove semnala(a atrage luare aminte):to point to
semitransparent:semi- semnala(un fapt):to refer to
transparent|translucent semnala(a inregistra):to record
semivocala:semivowel semnala(a raporta):to report
semizeu:demigod semnala(a raporta):to notify
semn:sign|badge semnala:to be recorded
semn(simbol):token semnala(a se vedea):to be seen
semn(simbol):symbol semnaliza:to signal
semn(urma):mark|trace|track semnalizare:signalization|<cabina/ghereta
semn(semnal):signal de ~ ferov.>signal box|<foc de ~>signal
semn(indicatie):sign light|<lampa de ~ mil.>signal(ling)
semn(indicatie):indication|symptom lamp|<pavilion de ~ mar.>signal
flag|<stegulet/fanion de ~>signalling flag
semn(emblema):emblem
semnalizator:mark
semn(cicatrice):scar
semnalizator:signalling|<~i formali mat.
semn(~ prevestitor):omen
lingv.>form marks
semn(gest):sign
semnalmente:description (of a person)
semn(gest):gesture
semnare:signing
semn(tinta)(tinta):target
semnatar:signer|signatory|subscriber
semn(pt tragere si):shooting mark
semnatura:signature
semn(al zodiacului):sign (of the zodiac)|<~
semnifica:to signify|to mean
algebric>algebraical sign|<~
conventional>conventional sign|<~ semnificativ:significant
conventional>symbol|<~ de semnificativ(important):important
carte>bookmarker|<~ de intrebare>v. ~ul semnificativ(important):noteworthy

922
semnificativ(important):considerable senior:senior
semnificativ(expresiv):expressive senior:seigneur
semnificativ(expresiv):graphic senior(nobil):noble(man)
semnificativ(expresiv):eloquent seniorial:manorial
semnificativ(expresiv):telling sens(inteles):meaning
semnificativ:significantly sens(inteles):sense
semnificatie(a unui cuvint etc.):significance sens(inteles):signification
semnificatie(a unui cuvint sens(inteles):import
etc.):signification sens(rost):sense
semnificatie(a unui cuvint etc.):meaning sens(rost):reason
semnificatie(tilc):significance sens(rost):logic
semnificatie(tilc):meaning sens(folos):use
semnificatie(importanta):importance sens(directie):direction
semnificatie(importanta):noteworthiness sens(directie):way|<~ figurat>figurative
sempitern:eternal|sempiternal|permanent sense|<~ giratoriu>rotary|<~
senat:senate giratoriu>merry-go-round|<~ interzis>no
senat(cladire):senate house entry|<~ propriu>literal sense|<~ unic>one-
way traffic|<fara nici un ~>absurd|<fara
senator:senator
nici un ~>nonsensical|<(inutil)>useless|<in
senatorial:senatorial acelasi ~>to the same effect|<in ~ invers>
senil:senile|aged sensibil:sensitive|impressionable|responsive
senil(ramolit):doting |susceptible
senil(ramolit):decrepit sensibil(apreciabil):sensible
senilitate:senility sensibil(apreciabil):tangible
senilitate(batrinete):old age sensibil(apreciabil):palpable
senin(fara nori):clear sensibil(apreciabil):considerable
senin(fara nori):serene sensibil:appreciably|palpably|considerably|
senin(fara nori):bright <inima ~a>tender heart|<om ~>man of
senin(fara nori):cloudless active sympathies|<punct ~>tender
senin(fara nori):unclouded spot|<punct ~>sore point|<putin
~>callous|<putin ~ (la)>impervious
senin:serene (to)|<ureche ~a>sensitive ear|<a atinge
senin(fericit):happy coarda ~a>to appeal to the emotions|<a fi
senin(cer senin):clear/serene/unclouded sky foarte ~ l
senin(albastrul cerului):sky blue sensibilitate:sensibility|sensitiveness
senin(albastrul cerului):azure sensibiliza:to render/make sensitive
senin(vreme senina):clear/bright weather sensibiliza:to sensitive
senin(seninatate):serenity sensibiliza:to become sensitive
senin(pace):peace sensibilizator:sensitizer
senin(fericire):serene happiness|<cer sententa:v. sentinta
~>clear/serene/unclouded sky|<din ~>out sententios:sententious
of a clear sky|<din ~>unawares|<din sententios:sententiously
~>unexpectedly|<un fulger din ~>a bolt
from the blue sentiment:feeling|sentiment|emotion
seninatate:serenity|cloudlessness|untroubled sentiment(de bucurie, usurare
state|equanimity etc.):sensation

923
sentiment(constiinta):sense senzitiv(senzorial):sensory
sentiment(constiinta):feeling senzitiv(senzorial):sensorial
sentiment(vedere):view senzitiva:sensitive plant (Mimosa pudica)
sentiment(vedere):conception senzorial:sensory|sensorial|sense...|<percept
sentiment(vedere):opinion|<~ de ie ~a psih.>sense perception
onoare>sense of honour|<~ de senzual(tinind de simturi):sensual
usurare>sensation of relief|<cu ~ (a cinta senzual(tinind de simturi):sensuous
etc.)>feelingly|<cu ~ (a cinta etc.) senzual(tinind de simturi):carnal
fam.>soulfully|<lipsit de ~>devoid of
senzual(tinind de simturi):fleshy
feeling|<a avea ~e delicate>to be delicate of
feeling|<a avea ~ul frumosului>to be alive senzual(voluptos):sensual
to the beau senzual(voluptos):voluptuous
sentimental:sentimental|tender- senzual(voluptos):randy
hearted|soft|soulful|mellow senzual(voluptos):lustful
sentimental(dulceag):mawkish senzual(voluptos):licentious
sentimental(dulceag):slip-slop senzual:sensualist|<placeri ~e>sensual
sentimental(dulceag):soppy pleasures|<pofte ~e>carnal appetites
sentimental(la betie):maudlin senzualism:sensationalism
sentimental:sentimentally|soulfully senzualist:sensual
sentimental:sentimentalist senzualist:sensualist
sentimentalism:sentimentalism|slip- senzualitate:sensuality|voluptuousness
slop|sob-stuff|mawkishness sepala:sepal|<cu multe sepale>polysepalous
sentimentalita:sentimentality separa(de):to separate (from)
sentimentaliza:to sentimentalize separa(de):to sever (from)|to divide|to keep
sentinela:v. santinela apart
sentinta(a judecatorului)(a separa(a distinge):to distinguish (from)
judecatorului):judgment separa(de):to separate (from)
sentinta(a judecatorului)(a separa(de):to part (with)|to part company
judecatorului):sentence separa(d. drumuri etc.):to divide
sentinta(a judecatorului)(a separa(d. drumuri etc.):to branch off
judecatorului):decision separabil:separable
sentinta(a juratilor):verdict separare:separation|severance|parting
sentinta(a unui arbitru):award separat:separated etc. v.
sentinta(servind ca separa|separate|different|distinct
model):precedent|sentence|maxim|aphorism separat:separately|apart
|<~ de moarte>sentence of death|<~ de
moarte>death sentence/warrant|<a da o separatism:separatism
~>to pass a sentence|<a executa o ~ (de separatist:separatist
moarte)>to carry out a sentence of death separator:separator
senzatie:sensation|feeling|<~ de separatie:separation|<~ de bunuri
frig>feeling of cold|<~ tactila>tactile jur.>separate maintenance|<~ de
sensation|<de ~>v. senzational|<a face ~>to corp>judicial separation|<~ de
create/make a sensation corp>separation from bed
senzational:sensational|thrilling|<roman ~ separeu:booth|snug
fam.>thriller sepia:sepia (colour)
senzitiv:sensitive sepia(desen):sepia drawing

924
sepie:cuttle fish (Sepia officinalis) sericicol:seri(ci)cultural
sepsie:sepsis sericicultor:seri(ci)culturist
septembrie:September sericicultura:seri(ci)culture
septemvir:septemvir serie:series
septemvirat:septemvirate serie(de victorii, accidente
septentrional:Northern etc.):succession|<~ infinita mat.>infinite
septic:septic series|<film in citeva serii>serial (film)|<in
~ adj.>standardized|<in ~ adv.>in series|<in
septicemie:septicaemia
~ adv.>serially|<productie/fabricatie in
septima:seventh ~>serial/mass production|<masina de ~>car
septima(scrima):septime of standard model|<a produce in ~>to
septuagenar:septuagenarian manufacture s
sepulcral:sepulchral seringa:(hypodermic) syringe
ser:serum|<~ antitetanic>antitetanic serios:earnest|serious-minded
serum|<~ fiziologic>physiological serios(grav):serious
salt/saline solution|<~ sanguin>blood serum serios(grav):grave
serafic:seraphic|angelic serios(real):earnest
serafim:seraph serios(real):genuine
serai:seraglio serios(d. o chestiune):serious
seral:evening ...|<scoala ~a, curs ~>evening serios(d. o
school/classes chestiune):grave|important|weighty
serata:(evening) party|at-home serios(d. o boala):serious
serata(intima):social gathering|<~ serios(d. un om):well-conducted
dansanta>dancing party|<~ literara>literary
serios(d. un om):steady
soiree|<~ muzicala>musical evening|<a da
o ~ dansanta>to give a dance serios(d. un om):reliable
sera:greenhouse|conservatory|glass house serios(d. o oferta):bona-fide ...
sera(calda):hothouse|<plante de ~ serios(d. un cumparator):genuine
(calda)>hothouse plants serios:seriously|gravely|earnestly
serba:to celebrate|to keep serios(ranit etc.):gravely
serba:to be celebrated serios(ranit etc.):grievously
serbare(sarbatorire):celebration serios:seriousness|<a avea intentii/ginduri
serbare(festival):festival serioase>to mean business|<a lua ceva in
~>to take smth. seriously|<a vorbi ~>to
serbare(festival):feast|fete
speak in earnest|<a vorbi ~>to mean
serbare(petrecere):festivity it|<vorbesti ~?>do you really mean
serbare(petrecere):gaiety it?|<vorbesti ~?>are you in earnest?
serbare(petrecere):merry-making|<~ seriozitate:seriousness|gravity|<lipsa de
cimpeneasca>picnic|<~ scolara>school ~>irresponsibility|<lipsa de ~
feast/festival (usurinta)>levity|<lipsa de ~
serdar:cavalry commander (usurinta)>wantonness
serenada:serenade serj:serge|woollen serge|cotton serge
sergent:policeman|<~ instructor>drill serologic:serologic(al)
sergeant|<~ major>senior sergeant serologie:serology
seria:to seriate|to arrange in series seros:serous|whey-like
serialism:serialism seroterapie:serotherapy

925
serozitate:serosity serviciu(favoare):favour
serpentin:serpentine serviciu(slujba):job
serpentina:serpentine winding(s) serviciu(sectie):department
serpentina(drum cotit):winding road serviciu(slujba):office
serpentina(foaie de hirtie):paper streamer serviciu(indatorire):duty
serpentina:serpentine pipe serviciu(maritim etc.):service
sertar:drawer serviciu(de obiecte):set
sertar:sliding valve serviciu(la hotel etc.):attendance
serv(serb)(serb):serf serviciu(de obiecte):service
serv(rob):slave serviciu:serv(ic)e|<~ activ mil.,
servant:servant mar.>service with the colours|<~ activ mil.,
servant:gunner mar.>active service|<~ comandat>duty
covered by orders|<~ de ceai>tea
servanta:dumb waiter|tea trolley|dinner
service/set|<~ de chirurgie>surgical
waggon
department|<~ de garda>guard duty|<~ de
servanta(servitoare):(maid-)servant masa>dinner set/service|<~ interior
servi:to be a servant to mil.>dut
servi(un client):to serve servieta:bag|portfolio
servi(un client):to attend to servieta(mai mare):attache case
servi(un client):to wait on servieta(de avocat):briefcase
servi(mincare):to serve/dish up servieta(mapa):foliocase
servi(mincare):to bring in servil:servile
servi(fructe etc.):to set on servil(d. imitatie):slavish
servi(pe cineva, la masa):to help smb. to a servil:servilely|slavishly
dish servilism:servilism
servi(a ajuta):to help servire:serving etc. v. servi
servi(a ajuta):to assist servitoare:(maid-)servant|help
servi(a ajuta):to be of service to|to render servitoare(cu ziua):daily
service to
servitoare(pt. treburi grele):char(woman)
servi:to be brought in
servitor:(man-)servant
servi(la masa):to help oneself
servitute:servitude
servi:to be useful|to be in use
servitute:charge (on real estate)
servi:to serve|<a ~ la ... (sau cu dat.)>to be
servus:v. salut
useful for...|<a ~ (cu dat.)>to be useful to
...|<a ~ drept ...>to serve as ...|<a ~ drept sesiune:session
...>to be used as ...|<cine serveste? sesiza(a intelege):to grasp
sport>whose serve is it?|<sfatul tau i-a ~t sesiza(a intelege):to understand
mult>your advice has been of great use to sesiza(a intelege):to apprehend
him sesiza(a intelege):to discern
serviabil:obliging|helpful|willing to sesiza(autoritatile etc.):to inform
help|kind|responsive
sesiza:to take notice
serviabil:serviceable
sesizabil:discernible|distinguishable|percept
serviabilitate:obligingness ible
serviciu:service sesizare:notice|intimation|notification|infor
serviciu(facut cuiva):service rendered mation|<sesizarile oamenilor

926
muncii>intimations from the working sextet:sextet(te)
people|<sesizarile oamenilor muncii>letters sextolet:sextuplet
to the editor sexual:sexual|sex ...
sestert:sestertius sexualitate:sexuality|sex
set(la tenis)(la tenis):set sexuat:sexed
set(la volley):game sezisa:v. sesiza
sete:thirst sezon:season|<~ mort>dead/slack/dull
sete(de)(de):thirst (for/after) season|<~ mort>slack time|<~ul
sete(lacomie):greed (for) bailor>spell of treatment at a watering-
sete(rivna):craving (for) place|<de ~>in season|<de
sete(nazuinta):striving (for/after)|<~ de ~>seasonable|<in plin ~>in the height of the
cunoastere>thirst for/after knowledge|<cu season|<plin ~>high season|<cind nu e
~>passionately|<a-si potoli ~a>to ~>off-peak season
quench/slake/allay one's thirst|<a muri de sezonier:seasonal
~>to die with/of thirst|<a muri de ~ fam.>to sezonist:visitor (at a resort)
be dried up|<a-i fi ~>to be thirsty sfada(cearta):quarrel
setos:thirsty sfada(cearta):feud|conflict
setos(de)(de):thirsty (for/after) sfant:penny|farthing|groat
setos(de):greedy (for)|<~ de bani>greedy of sfara:smoke|<a da ~ in tara>to set a rumour
money|<~ de singe>bloodthirsty afloat|<a da ~ in tara>to raise a hue and cry
seu:animal fat sfarog:dried/burnt-up food
seu(de vaca, de oaie):suet sfarogi:to be burnt/dried up
seu(topit):tallow|<luminare de ~>tallow sfarogit:dried-up
candle sfat(povata):piece of advice
seva:sap sfat(povata):counsel
seva:spirit sfat(consfatuire):council
sever:severe|stern|harsh|hard sfat(consfatuire):conference|deliberation|co
sever(d. clima):hard nsultation|debate
sever(d. clima):inclement sfat(taifas):chat|<~ popular>People's
sever(d. post, cenzura, disciplina):strict Council|<asculta-mi ~ul>take my advice|<a
sever(d. post, cenzura, disciplina):rigid cere ~>to ask/seek advice|<a da ~uri>to
sever(d. stil):severe give advice|<mi-a dat un ~ bun>he gave me
a piece of good advice|<a urma ~ul
sever(d. stil):austere
cuiva>to take/follow smb.'s advice
sever:severely etc.|<a fi ~ cu cineva>to be
sfadi(a certa):to scold
hard on smb.
sfadi(a certa):to reprimand
severitate(a unei pedepse etc.):severity
sfadi(a certa):to remonstrate
severitate(a disciplinei etc.):strictness
sfadi(a se certa):to quarrel
severitate(a privirii):sternness
sfadi(a se certa):to fall out
sex:sex|<~ul frumos>the fair (sex)|<~ul
tare>the strong/male sex|<de ambe ~e>of sfantui(a mitui):to grease the palm of
both sexes|<copil de ~ masculin>male child sfantui(a mitui):to bribe
sexagenar:sexagenarian sfantui(a insela):to take in
sexagesimal:sexagesimal sfantui(a insela):to swindle
sextant:sextant sfantuiala:bribing etc. v. sfAnTui
sexta:sixth

927
sfarima:to break (into pieces)|to dash/smash sferometru:spherometer
(in)to smithereens|to shatter|to smash sfert:quarter
sfarima(lanturi):to burst|to destroy|to ruin sfert(a 4-a parte):fourth|<e doua fara un
sfarima(a ucide):to kill ~>it is a quarter to two (o'clock)|<e patru si
sfarima:to break (into pieces)|to go to un ~>it is a quarter past four (o'clock)
pieces/bits|to get broken sfesnic:candlestick
sfarimatura:fragment|shiver sfestoc:aspergillum|aspergillus|sprinkler
sfarimatura(de obuz etc.):splinter sfeterisi:to prig
sfarimicios:breakable|frail sfetnic:v. sfatuitor
sfatos(vorbaret):glib(-tongued) sfiala:shyness|timidity
sfatos(vorbaret):tonguey sfiala(rusinare):bashfulness|<fara
sfatos(povatuitor):clever with one's tongue ~>without (much) ceremony|<fara ~
sfatos(intelept):wise (obraznic)>boldly
sfatos(en)ie:glibness|communicativeness|wi sfida:to defy|to provoke|to challenge
sdom sfida(un pericol etc.):to brave
sfatui:to advise|to counsel sfida(un pericol etc.):to face
sfatui:to deliberate|to confer|to lay/put sfida(un pericol etc.):to bid defiance to
heads together sfidare:defiance|provocation
sfatui:to chat|<a se ~ cu ...>to take counsel sfidator(d. cuvinte):provoking
with ...|<a se ~ cu ...>to consult ...|<a se ~ sfidator(d. atitudine):defiant
cu ...>to seek advice/counsel from ...|<a se sfidator(ademenitor):inviting
~ cu ...>to ask advice of ...
sfii:to put oneself out
sfatuitor:adviser|counsellor
sfii(a fi timid):to be timid/shy|<sfii>to put
sfecla:beet (root) (Beta vulgaris)|<~ alba, ~ oneself under some restraint|<nu m-am ~t
de zahar>sugar beet (Beta vulgaris cicla)|<~ sa-i spun>I did not shrink from telling him
furajera>mangel(wurzel)|<~ so|<a se ~ sa ...>to scruple to ...|<a se ~ sa
furajera>mangold (wurzel) (Beta vulgaris ...>to shrink from ... (cu forme In -ing)|<nu
macrorhiza)|<zahar de ~>beet sugar m-am ~t sa-i spun>I did not scruple to
sfecli:<a o ~ (a nu sti ce sa faca)>to be at a tell|<nu m-am
loss|<a o ~ (a-i fi frica) fam.>to go down in sfiicios:v. sfios
one's boots|<a o ~ (a-i fi frica) fam.>to cry
sfiiciune:v. sfiala
craven|<a o ~ (a o pati)>to get it in the neck
sfincter:sphincter
sfenoid:sphenoid
sfintenie(insusirea celui sfint):holiness
sfera:sphere
sfintenie(insusirea celui sfint):sanctity
sfera(glob):sphere
sfintenie(evlavie):holiness
sfera(glob):globe
sfintenie(evlavie):godliness
sfera(glob):orb
sfintenie(evlavie):sanctimoniousness
sfera:domain|<~ de activitate>sphere/field
of activity|<~ de influenta>sphere of sfintenie:saintliness|<cu ~ (cu
influence evlavie)>piously|<cu ~ (cu
exactitate)>scrupulously|<cu ~ (cu
sferic:spherical
exactitate)>punctually|<cu ~ (cu
sferic:spherically exactitate)>to the letter
sfericitate:sphericity sfinti:to hallow|to sanctify
sferoid:spheroid sfinti(a canoniza):to canonize
sferoidal:spheroid(al) sfinti(a beatifica):to beatify

928
sfinti(a inchina):to consecrate would carry him|<ii ~e inima dupa ea
sfinti(o biserica):to dedicate fam.>he is nuts on her
sfinti(un preot):to ordain sfiriit:sizzling etc. v. sfIrIi
sfinti(piine, apa):to bless sfirleaza(de vint):weather cock
sfinti(a unge):to anoint sfirleaza(titirez):whirligig
sfinti:to take/receive holy orders|to sfirleaza(titirez):humming top
be(come) ordained sfirleaza:fidget
sfinti:to be hallowed etc. sfirlogi(a se usca):to dry up
sfinti(a apune):to set (down)|<soarele a sfirlogi(a se chirci):to be stunted
~t>the sun has set sfirseala:breakdown|exhaustion
sfintie(sfintenie):holiness sfirseala(lesin):swoon
sfintie(titlu dat preotilor):reverence|<Prea sfirseala(slabiciune):weakness
sfintia sa>His Holiness|<sfintia sa>His sfirsi(a ispravi):to finish|to end|to conclude
Reverence
sfirsi(a executa):to carry out
sfintit:hallowed etc. v. sfinTi
sfirsi(a executa):to complete
sfintit(apus)(apus):sunset
sfirsi(a epuiza):to exhaust
sfintit(apus)(apus):sundown
sfirsi(a incheia):to conclude
sfintit(vest):West|<apa ~a>holy/consecrated
sfirsi(a se ispravi):to end|to come to an end
water
sfirsi(a muri):to pass away
sfinx:sphinx
sfirsi:to come to an end|to bring smth. to an
sfiosstingherit in prezenta altora:shy
end|to conclude|<a o ~ cu ...>to break off
sfios(timid):timid ...|<a o ~ cu ...>to put a stop to ...|<a o ~ cu
sfios(rusinos):bashful ...>to put an end to ...|<a o ~ cu ...>to do
sfios(modest, mai ales d. fete):coy away with ...|<a o ~ rau>to end in misery|<a
sfita:cope o ~ rau fam.>to go to the bad|<a o ~ rau
sfint:holy sfirsit:ended|finished
sfint:saint|<ferit-a ~ul!>God forbid!|<ferit-a sfirsit(epuizat):exhausted
~ul!>never!|<la ~ul asteapta fam.>when sfirsit(mort):dead
two Sundays come together sfirsit:end|close
sfinta:saint sfirsit(incetare):cessation
sfir:whir! sfirsit(fine):fine
sfirc(se sin):nipple sfirsit(moarte):end
sfirc(se sin):teat sfirsit(moarte):death|<fara ~>endless|<in
sfirc(se sin):pap ~>at last|<in ~>eventually|<in ~>finally|<in
sfirc(se sin):mamilla ~>in the long run|<la ~>at the end|<la ~ul
sfirc(de ureche):ear lobe zilei>at the close of the day|<pe ~e>at an
end|<pina la ~>to the end|<pina la ~ul
sfirc(de bici):whip lash
anului>by the end of the year|<spre
sfirii(in cratita):to sizzle ~>towards/against the end|<a-si da
sfirii(d. lemne, pe foc):to sputter sfirtica:to tear up|to tear to pieces
sfirii(a bizii):to buzz sfirtica:to roast
sfirii(a bizii):to hum sfisia:to tear up|to tear to pieces
sfirii(a tirii):to chirp|<fugea de-i ~au sfisia(inima)(inima):to break
calciiele fam.>he ran as fast as his legs
sfisia:to criticize (harshly)
sfisia(a birfi):to slander

929
sfisietor:harrowing sfredeli(d. apa):to swirl
sfisietor(d. durere):excruciating sfredelitor:piercing
sfisietor:in a heartrending sfredelus:wren (Troglodytes parvulus)
way|excruciatingly sfrent(i)e:lues
sfoara:string|cord|line sfriji:to shrink/shrivel up
sfoara:gauge|plot of land|<o ~ de ceapa>a sfriji(a slabi):to lose flesh
rope of onions|<o ~ de perle>a string of sfriji(a slabi):to grow thin|to dwindle away
pearls|<a da ~ in tara>v. a da sfara in
sfrijit:lean|thin|gaunt|scrawny
tara|<a trage sforile>to pull the strings|<a
trage pe ~ fam.>to diddle|<a trage pe ~ sfrijit(care a slabit):emaciated
fam.>to take in|<a trage pe ~>to dupe|<a sfrincioc:v. sfrancioc
trage pe ~>to gull sfruntare:defiance
sforar:cord maker sfruntat:outrageous|impudent|insolent|<min
sforar:plotter ciuna ~a>outrageous whopping
sforai(in somn):to snore lie|<minciuna ~a fam.>whopper
sforai(in somn):to drive one's pigs to shakespearian:Shakespearian
market si:si|<~ major>B major|<~ minor>B minor
sforai(d. cai):to snort siaj:shipwake
sforaiala:snoring|snorting siamez:Siamese
sforaiala:bunkum sibarit:Sybarite|sensualist|voluptuary
sforaitor:snoring|snorting siberian:Siberian
sforaitor:high-falutin(g) sibilant:sibilant
sforarie:scheme|intrigue sibilanta:sibilant
sforta:to exert oneself|to make a mighty sibila:sibyl
effort sibilic:sibylline
sfortare:exertion|strain|<fara nici o sibir:twilled cotton
~>without any exertion/trouble|<fara nici o sic:sic
~>leisurely|<fara nici o ~>easily|<prin sicativ:siccative
sfortari proprii>by one's own efforts
sica:marsh beet (Statice Gmelini)
sfragistica:sphragistics
sicilian:Sicilian
sfrancioc:butcher bird (Lanius)
sicofant:sycophant|lickspittle
sfredel:drill|borer
sicomor:sycamore (Ficus sycomorus)
sfredel(de lemn):gimlet
sicriu(cosciug):coffin
sfredel(mare):(ground) auger
sicriu(simplu sau provizoriu):shell
sfredel(pt. pamint):terrier
sicriu(lada):box
sfredel(lung):churn drill
sidef:mother-of-pearl|nacre|<de ~>mother-
sfredel(lung):wimble of-pearl|<de ~>nacreous
sfredel:(drill) bit sidefiu:mother-of-pearl ...
sfredeli:to bore/dig/pierce through sideral:sidereal|<zi ~a>sidereal day
sfredeli:to penetrate siderit:siderite
sfredeli:to be bored etc. sideroza:siderite
sfredeli(a se invirti):to whirl siderurgic:siderurgical|<siderurgic>pertaini
sfredeli(a se invirti):to turn/twist/twirl ng to the metallurgy of iron and
sfredeli(a se invirti):to spin round steel|<uzina ~a>iron (and steel) works
sfredeli(d. apa):to eddy

930
siderurgie:siderurgy|metallurgy of iron and sigur(in care te poti increde):trustworthy
steel|iron smelting sigur:sure(ly)|certainly|positively|categorica
sienit:syenite lly
siesta:siesta|nap sigur(negresit):without fail
siesi:(to) itself sigur(fara indoiala):undoubtedly
sifilida:syphilide sigur(fara indoiala):without doubt|<cu o
sifilis:venereal disease mina ~a>with a steady/an unfaltering
sifilitic:syphilitic hand|<din sursa ~a>on good
authority|<lucru ~>certainty|<lucru
sifilitic:syphilitic patient
~>fixture|<lucru ~ sl.>cinch|<stiri
siflant:hissing|sibilant ~e>reliable news|<a merge pe calea cea mai
siflanta:sibilant|hiss ~a>to take the safest course|<cel mai ~
sifon(sticla cu apa gazoasa):siphon (bottle) lucru ar fi sa ...>the
sifon(sticla cu apa gazoasa):bottle of soda siguranta(lipsa de primejdie):security
water siguranta(lipsa de primejdie):safety
sifon(apa gazoasa):soda water siguranta(certitudine):surety
sifon:siphon siguranta(certitudine):certainty|positiveness|
sifon(la closet etc.):draintrap cocksureness
sifon(la closet etc.):seal siguranta(incredere):confidence
sifona:to siphon siguranta:political police department|<~
sifonare:siphoning fuzibila electr.>fusible cut-out|<~ fuzibila
sifonofor:siphonophore electr.>fuse cut-out|<~ fuzibila
electr.>safety fuse|<~ fuzibila
siga:freestone
electr.>fuse|<broasca de ~>safety lock|<cu
sigila(o scrisoare):to seal (up) ~>v. sigur|<supapa de ~>safety valve
sigila(o usa):to put/affix a seal to sihastru:anchoretic|solitary|retired|recondite
sigila:to be sealed up etc. sihastru:hermit|anchorite|recluse
sigiliu:seal sihastri:to lead the life of an anchorite
sigiliu(domnesc):signet|<a pune ~ pe ...>to sihastri:to become an anchorite/a recluse
put/affix a seal to ...|<e o carte cu sapte
sihastrie:hermit's life|anchoretism
sigilii pentru mine>that's a sealed book to
me sihastrie(loc):hermitage
sigilografie:sigillography sihastrie(loc):reclusory
sigla:sigle sihla:thick young wood
sigmatic:sigmatic silaba:syllable
sigmoid:sigmoid silabic:syllabic
signal(semnal):signal silabisi:to syllabize|to syllabify
signal(fluier):whistle silabisire:syllabication|syllabification
signatura:signature (mark) sila(constringere):compulsion
signatoare:gripper sila(morala):constraint
sigur(in afara de pericol):secure sila(prin lege):coercion
sigur(in afara de pericol):safe sila(forta):forceviolence
sigur(neindoios):sure sila(obligatie):obligation
sigur(neindoios):certain sila(presiune):pressure
sigur(neindoios):positive sila(dezgust) (de):loathing (for)
sigur(in care te poti increde):reliable sila(dezgust) (de):abhor

931
sila(dezgust) (de):rence (of) siliciu:silicium
sila(antipatie):dislike (to/of/for) silicoza:silicosis
sila(antipatie):aversion (to/for) silicula:silicula
sila(antipatie):antipathy (to/against) silicva:pod
sila(ran):hatred (of) silinta(straduinta):endeavour
sila(ran):(deep) grudge silinta(osteneala):pains(taking)
sila(ran):ill-will silinta(efort):effort
sila(saturare):repletion silinta(harnicie):industry
sila(saturare):satiety|<sila (dezgust) silinta(harnicie):diligence
(de)>disgust (at/for/towards)-repugnance silinta(harnicie):sedulousness
(to/against)|<~ de viata>satiety of life|<~ de silinta(activitate):activity
viata>taedium vitae|<cu de-a sila>by
silinta(activitate):plodding
force|<cu de-a sila>under compulsion|<de
~, de mila>willy-nilly|<in ~>(most) silinta(zel):zeal|<~ la invatatura>close
reluctantly|<in ~>(much) against on application to study|<a-si da silinta sa ...>to
apply oneself to doing ...|<a-si da silinta sa
silepsa:syllepsis
...>to lay oneself out to ...|<a-si da toata
silex:flint silinta (sa)>to make/exert/strain every effort
silezian:Silesian (to)|<a-si da toata silinta (sa)>to do one's
silf:sylph silire:obliging etc. v. sili
silfa:sylphid silit:obliged etc. v. silit
silfida:sylphid silit(fortat):forced|unnatural|artificial
silhui(salbatic):wild silit(silit):unwilling
silhui(pustiu):desert silit:unnaturally|unwillingly|<a ride ~>to
silhui(de nepatruns):thick affect a laugh|<a ride ~>to laugh on the
silhui(de nepatruns):dense wrong side of one's mouth
sili:to oblige|to force|to compel silitor:assiduous|industrious|diligent|hard-
sili(a constringe):to constrain working|sedulous|active|busy|plodding|stren
uous
sili:to coerce
silitra:gunpowder
sili(a zori):to urge
silnic:v. silit
sili:to force oneself
silnic:cat's foot (Glechoma
sili(a se stradui):to endeavour
hederacea)|<munca ~a>hard labour
sili(a cauta):to try
silnicie:violence|compulsion
sili(a cauta):v. si a-si da silinta sa|<a se ~
silnicie(asuprire):oppression
din rasputeri sa ...>to make great
endeavours to(wards) ...|<a se ~ sa rida>to silogism:syllogism
affect a laugh|<a se ~ sa zimbeasca>to put silogistic:syllogistic
on a forced smile|<trebuie sa ma silesc s-o siloz:silo
fac>I must force myself to do it|<trebuie sa silueta:silhouette|figure|outline|form
ma silesc s-o f silueta:silhouette target|slimness|<a face
silicat:silicate|<~ de potasiu>potassium ~>to grow slim/slender
silicate|<~ de potasiu fam.>water glass silui:to violate|to rape|to abuse
silica:silica siluire:rape|violation
silice:silica silur:eyebright (Euphrasia stricta)
silicic:<acid ~ chim.>silicic acid siluric:silurian
silicios:silicious

932
silvic:forest ...|<guard ~>forester|<guard simpatic(d. anturaj):congenial
~>forest ranger|<inginer simpatic:sympathetic
~>silviculturist|<inginer simpatic:attractively|nicely|<cerneala
~>sylviculturist|<inspector ~>inspector of ~a>sympathetic ink|<sistem nervos ~,
forests|<scoala ~a>forest school marele ~ anat.>the sympathetic nerve|<mi-a
silvicultor:silviculturist|sylviculturist fost ~ de la inceput>I took to him at once
silvicultura:sylviculture|forestry simpatie:sympathy|regard|fellow
silvostepa:forest steppe feeling|congeniality
simandicos:fine simpatie(aprobare):approval
simandicos(d. un gentleman simpatie(atractie):liking|attraction
etc.):genteel|<persoane simandicoase simpatie(persoana):sweetheart|<simpatii si
fam.>big--wigs|<persoane simandicoase antipatii>likes and dislikes|<a avea ~ pentru
sl.>nobs|<persoane simandicoase sl.>toffs cineva>to feel drawn to smb.|<a avea ~
simbiotic:symbiotic pentru cineva>to like smb.
simbioza:symbiosis simpatiza:to feel drawn to|to like|<a ~ cu
simbol:symbol ...>to sympathize with ...|<a ~ cu ...>to be in
simbolic:symbolic(al) sympathy with ...
simbolic:symbolically simpatizant:sympathizer
simbolism:symbolism simplectic:symplectic
simbolist:symbolistic(al) simplicitate:simplicity
simbolist:symbolist simplicitate(a imbracamintii):plainness|v.
simplitate
simboliza:to symbolize
simplifica:to simplify
simbrias:hireling
simplifica:to become simple sau
simbrie:pay
simpler|<simplifica (o fractie)>to reduce a
simbrie(leafa):wages fraction to its lowest terms
simetric:symmetrical simplificare:simplification
simetric:symmetrically simplificator:simplifying
simetrie:symmetry simplism:narrow-mindedness
simeza:cyma|line simplist:simplistic|over-simple
simfonic:symphony ...|<orchestra simplist(unilateral):one-sided
~a>symphony orchestra|<poem
simplist(marginit):narrow-minded
~>symphonic poem
simplitate:v. simplicitate
simfonie:symphony
simplitate(naivitate):artlessness|simpleness|
simfonism:symphonism
simple-mindedness
simigerie:shop where cracknels are sold|v.
simplu:simple
si placintarie
simplu(care nu e compus):not compound
simigiu:baker of cracknels
simplu(d. flori etc.):single
similar(cu):similar (to)
simplu(d. timpuri verbale):simple
similar(cu):allied/analogous (to/with)
simplu:elementary
similigravura:process engraving|half tone
simplu(comun):ordinary
similitudine:similitude
simplu(comun):common
siminoc:everlasting flower
simplu(comun):average
simpatetic:sympathetic|akin|suggestive
simplu(nimic altceva decit):simple
simpatic:likable|attractive|nice
simplu(nimic altceva decit):mere

933
simplu(nimic altceva decit):bare simtire:feeling|sentiment|consciousness|<a-
simplu(elementar):elementary si pierde ~a/simtirile>to lose
simplud. hrana, imbracaminte, adevar:plain consciousness|<a-si veni in ~/simtiri>to
recover/regain consciousness|<a-si veni in
simplu(usor):simple
~/simtiri>to come to oneself
simplu(usor):easy
simtit(sensibil):sensitive
simplu(naiv):artless
simtit(miscator):touching
simplu(naiv):simpleminded
simtit(miscator):moving
simplu(naiv):unsophisticated
simtit(cu bun simt):well-bred
simplu(neafectat):unaffected
simtit(cu bun simt):civil|considerate
simplu(neafectat):natural
simtit(judicios):sensible
simplu(fara pretentii):unpretentious
simtit(judicios):judicious
simplu(fara pretentii):homely
simtitor:v. sensibil
simplu:simply|plainly|naturally|<~
simula:to feign|to sham|to simulate
soldat>private (soldier)|<~
matelot>ordinary seaman|<din simpla simula:to feign|to simulate|to pretend
curiozitate>out of mere curiosity|<oameni simula:to malinger
simpli>common/ordinary people|<scrisoare simulacru:semblance|simulacrum|mere
simpla>non-registered letter|<e ~ ca buna mockery|<~ de lupta>sham fight
ziua>it's as easy as ABC/as shelling peas/d simulant:malingerer
simpozion:symposium simultan:simultaneous
simptom:symptom|sign|<starea febrila este simultan:simultaneously
un ~ al tuberculozei>feverishness is simultaneitate:simultaneousness|simultaneit
symptomatic of tuberculosis y
simptomatic:symptomatic simun:simoom (wind)
simptomatologie:symptomatology sinagoga:synagogue
simt:sense sinapism:sinapism
simt(gust):taste|<~ul vazului>the sense of sincer:sincere|frank|open-hearted
sight|<~ul frumosului>the sense of
sincer(d. bucurie etc.):genuine
beauty|<~ul ridicolului/umorului>(a) sense
of humour/of the ridicule|<bun ~>common sincer(d. bucurie etc.):unfeigned
sense|<bun ~>mother wit|<cele cinci sincer(d. o multumire, o urare):heartfelt
~uri>the five senses sincer:sincerely etc.|<ca sa fiu ~>I don't
simtamint(sentiment):feeling mind telling you|<ca sa fiu ~>to put it
simti:to feel|to have a sensation of|to sense bluntly
simti(a adulmeca):to scent sincerica:perennial knawel
simti(a fi constient de):to be sinceritate:sincerity|frankness
aware/conscious of sinchiseala:care|trouble
simti:to feel|to be sinchisi:to care|<a se ~ de ...>to care
simti:to be felt for/about ...|<a se ~ de ...>to mind ...
simti:to feel|<a nu se ~ bine>to feel sincipital:sincipital
funny|<a se ~ foarte bine>to feel fine|<se sinciput:sinciput
simte ca ...>one feels that ...|<cum te sincopa:to syncopate
~?>how are you (feeling)?|<ma simteam sincopat:syncopated|ragtime
obosit>I felt tired|<a ~ ca ...>to feel that sincopa:syncope
...|<a ~ ca ...>to have an impression that
...|<a ~ ca ...>to ha sincopa(mortala):heart failure

934
sincopa:syncopation singular:singular
sincretic:syncretic singular(ciudat):singular
sincretism:syncretism singular(ciudat):odd
sincrociclotron:synchrocyclotron singular(deosebit):singular
sincrofazotron:synchrophasotron singular(deosebit):peculiar
sincron:synchronous singular:singular (number)|<la ~>in the
sincronic:synchronic(al) singular
sincronism:synchronism singulariza:to make conspicuous
sincroniza:to synchronize singulariza(a distinge):to distinguish
sincrotron:synchrotron singulariza(a distinge):to single out
sindical:(trade-)union ... singur(numai predicativ):alone
sindical(patronal):syndical(ist)|<activist singur(neajutat, neinsotit):by oneself
~>trade-union worker|<miscare ~a>trade- singur(singuratic):lonely
union movement|<munca ~a>trade-union singur(singuratic):solitary|isolated
work|<organizatie ~>trade-union singur(unic):only
organization
singur(unic):single
sindicalism:trade-unionism
singur(unic):one
sindicalism(patronal):syndicalism
singur(unic):sole
sindicalist:trade-unionist
singur(numai):only
sindicalist(patronal):syndicalist
singur(insumi):myself
sindicaliza:<sindicaliza>to form a trade-
singur(insuti):yourself
union organization
singur(insusi):himself
sindicat:(trade-)union
singur(neutru):itself
sindicat(in scotia):lodge
singursingura (insasi):herself
sindicat(patronal):syndicate|<~
galben>yellow trade-union|<carnet de singursinguri (insine):ourselves
~>trade-union card|<membru de ~>trade- singur(insiva):yourselves
union member singur(insisi):themselves
sindrofie:spree|frolic singursingure (insele):themselves
sindrom:syndrome singur:alone|lonely|<~ cuc/-singurel
sine:themselves|<se intelege de la ~>it goes fam.>quite alone|<sta ~>his hat covers his
without saying|<se intelege de la ~>it is a family
foregone conclusion|<se intelege de la ~>it singuratic:lonely|solitary|isolated
stands to reason singuratate:loneliness|solitude|isolation
sinea:<in ~ mea (launtric)>inwardly|<in ~ sinie(tava):tray
mea>in my own self|<in ~ mea>to siniliu:bluish
myself|<ridea in ~ lui>he laughed in his
sleeve/beard siniliu(albastru inchis):dark/deep blue
sineala:blue sinistrat:that has suffered a disaster etc.
sineala:blueing sinistrat:victim of a disaster|sufferer from a
disaster
sinecdoca:synecdoche
sinistru:horrible|awful|lugubrious
sinecura:sinecure|feathered nest
sinistru(prevestitor):sinister|ominous
sinecurist:sinecurist
sinistru:horribly|awfully|ominously|lugubrio
sinedriu:Sanhedrim|Synedrion usly
sinereza:syn(a)eresis sinistru:disaster|catastrophe|calamity

935
sinod:synod sireap:untamed|uncurbed
sinodal:synodic(al) sirena:mermaid
sinodic:synodic(al) sirena(de fabrica etc.):siren
sinolog:sinologue|sinologist sirena(de fabrica etc.):hooter
sinologie:sinology sirena(de fabrica etc.):buzzer
sinonim(cu):synonymous (with) sirena:siren
sinonim:synonym sirian:Syrian
sinonimie:synonymy|synonymity siroco:sirocco (wind)
sinoptic:synoptic(al)|<tablou ~>conspectus sirop:syrup|sirup|<~ de tuse>linctus|<~ de
of a science etc. zmeura>strawberry syrup
sinovie:synovia siropos:syrupy|sirupy|treacly
sinovita:synovitis siropos:sugary
sintactic:syntactic(al) siropos(fad):tasteless
sintactic:syntactically sisal:sisal hemp (Agave sisalana)
sintagmatic:syntagmatic sisinei:pasque flower (Anemone pratensis)
sintagma:syntagm(a)|collocation sista:to cease|to suspend
sintaxa:syntax sista(a opri):to stop
sintetic:syntetic(al) sista(a intrerupe):to interrupt
sintetic:synthetically|<cauciuc ~>synthetic sistem:system
rubber sistem(mod):manner
sintetiza:to synthesize|to synthetize sistem(tip):type|model
sintetizare:synthesizing|synthetizing sistem(metoda):method|device|<~
sinteza:synthesis|<medicamente de bicameral pol.>two-chamber system|<~
~>synthetical drugs bipartit pol.>two-party/bi-party system|<~
sintoism:shintoism cardiovascular med.>cardiovascular
sintonie:syntony system|<~ de coordonate>co-ordinate
system|<~ de coordonate>system of co-
sinucide:to commit suicide|to kill oneself|to
ordinate axes|<~ de numeratie>scale of
lay violent hands on oneself|to make away
notation|<~ de pr
with oneself
sistematic:systematic
sinucidere:suicide|self-murder/-slaughter
sistematic:systematically
sinucigas:suicide|self-murderer
sistematiza:to systematize
sinucigas:felon of oneself
sistematizare:systematization
sinuos:sinuous|winding|circuitous|devious
sistola:systole
sinuozitate:sinuosity|winding
sitar:woodcock (Scolopax rusticola)
sinus:sine
sita:sieve|strainer
sinusoidal:sinusoidal
sita(mai ales pt. faina):bolter
sinusoida:sinusoid
sita:screen
sinuzal:sinus ...
sita(pt. nisip):screen|<~ de sirma>wire
sinuzita:inflammation of a sinus
sieve/gauze|<a cerne/da/trece prin ~>to
sionism:Zionism sift|<a cerne/da/trece prin ~ (nisip)>to
sionist:Zionist screen|<a ploua ca prin ~>to drizzle|<a
sipet:trunk|box|chest vedea ca prin ~>to see dimly|<a vedea ca
sipica:scabious (Scabiosa ochroleuca) prin ~>to have a film over one's eyes
sire:sire sitronada:lemonade|lemon juice

936
situa:to place|to situate|to locate simbure:pith
situa:to occupy a certain place simbure(ce e mai bun):flower
situa(a se gasi):to be situated simbure:body|<~le chestiunii fam.>the
situa(a se gasi):to lie bottom of the business|<un ~ de adevar>a
situa:to adopt an attitude|<a se ~ pe o grain of truth|<~le chestiunii>the heart of
pozitie gresita>to take a wrong stand the matter|<~le chestiunii>the
substance/gist/bone of the thing
situat:placed etc. v. situa|<bine ~>well-
off|<bine ~>well-to-do simburoase:stone fruits
situatie(a unei localitati etc.):position sin:breast
situatie(a unei localitati etc.):site sin(piept, la femei):bosom
situatie(stare):situation|state|condition sin(piept, la femei):breast
situatie(stare de lucruri):state of affairs sin(piept, la femei):teats
situatie(dare de seama):report|account|<~ sinspatiul dintre piept si camasa:bosom
dificila>predicament|<~ familiara>family sin(buzunar de la piept):breast pocket
status|<~ favorabila>favourable sin(pintece):womb
circumstance|<~ sin(mijloc)(mijloc):bosom
internationala>international situation|<~ sin(interior)(interior):bosom
materiala>financial position|<~
sin(interior)(interior):breast
materiala>welfare standards|<~
neplacuta>awkward/embarrassing sin(inima):heart|<~ de mare>gulf|<~ de
situation|<~ social mare>bay|<~ de mare>inlet (of the sea)|<~
fals>false/artificial bosom|<~ fals
siv:grey|gray
fam.>plumper|<~ fals pl.>falsies|<~ul
siv(carunt):hoary mamei>mother's lap|<~ul mamei
sic:serve(s) you right!|sold again! fig.>tender care|<~ul marii poetic>the
sicii:to nag|to harass|to worry|to pester|to bosom of the sea|<cu frica in ~>in an
plague agony|<cu fric
sicii:to fret|to fidget singe:blood
siciiala:nagging|teasing etc. v. sIcIi singe(inchegat):gore
siciitor:annoying|worrying singe(origine)(origine):blood
simbata:Saturday singe(origine)(origine):birth
simbata(saptamina):week|<simbata singe(origine)(origine):extraction
mortilor/mosilor>All Souls'Day|<intr-o singe(origine)(origine):origin
~>on/of a Saturday|<a purta cuiva singe(inrudire):kindred
simbetele>to bear/harbour a spite/grudge
singe(inrudire):blood (relationship)
against smb.|<a purta cuiva simbetele>to
bear malice to smb.|<duca-se pe apa singe(inrudire):consanguinity|<~ alb>white
simbetei!>the devil take it!|<duca-se pe apa blood|<~ albastru>blue blood|<~
simbetei! arterial>arterial blood|<~ de noua frati
bot.>dragon's blood tree (Dracoena
simbovina:honey berry (Celtis australis)
draco)|<~ inchegat>gore|<~
simburar:hardbill inchegat>coagulated/clotted blood|<~le
simbure:kernel voinicului bot.>sweet pea (Lathyrus
simbure(de strugure, cireasa):stone odoratus)|<~ negru/vinos
simbure(de mar):pip singer:bloody twig (Cornus mascula)
simbure(de nuca):kernel singera:to bleed
simbure(miez):core singerare:bleeding
simbure(miez):kernel singerare(varsare de singe):bloodshed

937
singerat:bloody|blood-stained|gory sirma(filigrana):filigree|<~ de
singerat(rosu ca singele):blood-red alama>brass/latten wire|<~ de
singeriu:(as) red as blood|blood-red arama>copper wire|<~ de fier>iron wire|<~
de otel>steel wire|<~ de telegraf>telegraph
singeriu:purple
(conducting) wire|<~ ghimpata>barbed
singerind:bleeding wire|<~ izolata>insulated wire|<coarda de ~
singeros(care are mult singe):sanguine (- muz.>wire string|<cui de ~>wire
ous) tack/nail|<fabrica d
singeros(care are mult singe):full-blooded sirmos:wiry
singeros(unde s-a varsat mult singe):bloody sisii(d. serpi):to hiss
singeros(care nast varsare de sisii(a vorbi sisiit):to lisp
singe):sanguinary sisiit:hissing|hiss|lisp
singeros(setos de singe):blood-thirsty sisiitura:hiss
singeros(criminal):murderous skeleton:luge
singeros(criminal):homicidal skilift:ski lift/hoist
singeros(criminal):slaughterous|<lupta slab(ant. puternic):weak
singeroasa>bloody/sanguinary battle|<tiran
slab(d. sunete, lumina):faint
~>bloody tyrant
slab(nerezistent):feeble
sint:(they) are
slab(care nu e tare intins):loose
sinziana:gold-haired fairy
slab(care nu e tare intins):slack
sinziana:v. vinarita
slab(mic):small
sinziana:St. John's day|Baptist's
day|Midsummer day slab(prost, rau):bad
sirb:Serbian slab(prost, rau):poor
sirb:Servian slab(ant. gras):thin
sirb:Serbian|Serb slab(d. carne):lean
sirb:Servian|<limba ~a>the Serbian slab:weakly etc.|<~ de inger>cowardly|<~
language|<limba ~a>Serbian de inger>fearful|<~ de inger (cu vointa
slaba)>weak-willed|<~ de-i numeri
sirba:<sirba>name of a lively Rumanian
coastele>as thin as a hurdle/lark/lath|<~ de-
folk dance
i numeri coastele>a bag of bones|<~ de
sirbesc:Serbian minte>weak-minded/-headed|<~ de
sirbesc:Servian minte>soft-minded|<~ de minte>ninepe
sirbeste:after the manner of Serbians slalom:slalom|<~ special>special slalom|<~
sirbeste(in limba sirba):Serbian urias>giant slalom
sirboaica:Serbian (girl sau woman) slatina:salt marsh|salt (water) spring|salt
sirg:<de/in/cu ~>at once|<de/in/cu dish
~>directly|<(indata dupa aceea)>by and by slav:Slav|<limbi ~e>Slav(onic) languages
sirguincios(silitor):diligent slava:glory
sirguincios(silitor):industrious slava(faima):fame|<slava cerului>heavenly
sirguinta(silinta):diligence height|<~ domnului!>thank
sirguinta(silinta):industry God/goodness!|<a ridica in ~/slava
cerului>to praise up to the skies|<a ridica in
sirguitor(silitor):industrious ~/slava cerului>to extol|<a ridica in ~/slava
sirguitor(silitor):diligent cerului>to exalt|<a ridica in ~/slava
sirguitor:industriously|diligently cerului>to sing smb.'s praises|<a ridica
sirma:wire slavism:Slavism

938
slavist:<slavist>specialist of Slav(onic) slabiciune(pentru):soft side (to)|<a avea o ~
languages and literature pentru cineva>to have a soft/warm spot in
slavistica:<slavistica>Slav(onic) languages one's heart for smb.
and literature slabire:weakening
slavon:Slavonic slabire(cura):reducing cure
slavona:Paleoslavonic|Church Slavonic slabire(cura):slendering|<a face cura de
slavonesc:Slavonic|Paleoslavonic ~>to reduce|<a face cura de ~>to slenderize
slavoneste:in Paleoslavonic slabit:weakened etc. v.
slavonism:Paleoslavonic term sau idiom slAbi|powerless|helpless|lame|<ma simt ~>I
don't feel strong|<ma simt ~>I feel
slabanoaga:v. slabanog
helpless/under the weather
slabanog:lean|meagre
slanina:lard (bacon)|bacon
slabanog(debil):debile
slanina(topita):fat
slabanog(slab):weak
slanina(topita):grease
slabanog(slab):weedy
slavi:to glorify|to exalt
slabanog(d. vite):hidebound
slavi(a lauda):to praise
slabanog:touch-me-not
slavi(a lauda):to sing the praise of
slabanogi:to weaken|to grow weak sau
slavit:glorified etc. v.
weaker
slAvi|famous|renowned|celebrated|glorious
slabi:to weaken|to grow weak sau weaker|to
slei:v. seca
grow thin/lean|to lose flesh
slei(a ingheta):to freeze
slabi(prin tratament):to reduce
slei:v. seca
slabi(prin tratament):to slim|to slenderize
slei(prin racire):to thicken|to jelly|to cake
slabi(a se micsora):to diminish
slei(a ingheta):to freeze
slabi(d. vint):to abate
sleit:frozen etc. v. slei|v. si secat|<~ de
slabi(a descreste):to decrease
puteri>exhausted|<~ de puteri>fagged/tired
slabi(a nu mai fi intins):to loosen out all in|<fasole ~a>mashed beans|<fasole
slabi:to loosen|to slacken ~a>beans beaten up/stirred to a pulp|<sos
slabi(a lasa):to leave ~>clotted sauce|<sint ~ (de bani)>I'm
slabi(a lasa):to let broke|<sint ~ (de bani)>I'm on the
slabi:to loosen|<a nu ~ pe cineva>to cling rocks|<sint ~ (de bani)
to smb.|<a nu ~ pe cineva fam.>to stick to slinos:v. jegos
smb. like a burr|<nu-l ~ din ochi!>keep a slip:(bathing) slips
close watch on him!|<slabeste-ma! sloata:sleet
fam.>leave me alone!|<slabeste-ma! slobod(liber):free
fam.>shut up!|<slabeste-ma! sl.>cheese
slobod(autonom):autonomous|<~ la
it!|<slabeste-ma! sl.>do me a f
mina>lavish|<~ la mina>wasteful|<~ la
slabiciune:weakness|feebleness|debility mina>too liberal
slabiciune(cusur):shortcoming slobozenie(libertate)(libertate):freedom
slabiciune(cusur):defect slobozenie(permisiune):permission
slabiciune(cusur):weakness slobozenie:absolution (of sins)
slabiciune(punct slab):weak point/side slobozi(a pune in libertate):to free
slabiciune(punct slab):blind side slobozi(a pune in libertate):to set free/at
slabiciune(pentru):weakness (for) liberty
slobozi(a pune in libertate):to release

939
slobozi(a pune in libertate):to let off slugarnic(servil):submissive|cringing|grovel
slobozi(a descurca):to disentangle ling
slobozi(a descurca):to extricate sluga:domestic|servant|man-servant
slobozi(a da drumul):to let go sluga:tool|<cum e sluga si stapinul>like
slobozi(a da drumul):to leave hold master|<cum e sluga si stapinul>like man
slobozi(o sageata):to let fly slugari:to serve (in a menial capacity)
slobozi:to discharge slugarnicie:servility|flunkeyism
slobozi(a arunca):to throw sluger:purveyor
slobozi(a arunca):to fling sluj:<a face/sta ~>to sit up and beg|<a
face/sta ~>to stand on hind legs|<a face/sta
slobozi:to absolve
~ fig.>to dance attendance on smb.|<a
slobozi(a scuti) (de):to release (from) face/sta ~ fig.>to bow and scrape
slobozi(a scuti) (de):to exempt (from) slujbas:(government) official|civil servant
slobozi(a scuti) (de):to excuse (from) slujbas:functionary|Jack-in-office
slobozi(a lansa):to launch slujbas(la posta etc. si):officer
slobozi(o vorba, o injuratura):to utter slujba:service|job|post|employment
slobozi:to be freed etc. slujba(functie):public function
slobozi(a se repezi):to rush slujba(situatie):situation
slobozi(a se cobori):to go/climb down slujba(situatie):berth
slogan:slogan slujba:(divine) service|<fara ~>out of
sloi(de gheata):floating ice employment|<fara ~>jobless|<fara ~
sloi(mare):ice floe fam.>out of a berth|<fara ~ fam.>without a
sloi(turtur):icicle job|<a-i da cuiva o ~>to give smb. an
sloi(gheta):ice|cake appointment/a place|<a-i da cuiva o ~
fam.>to put smb. into a berth/screw/post|<a
sloi(de ceara):cake of wax|<~uri de
detine o ~>to hold a situation|<
gheata>ice pack|<a fi inghetat ~/a fi ~ de
gheta>to be frozen hard|<a fi inghetat ~/a fi sluji(a servi):to serve
~ de gheata (d. persoane)>to be chilled to sluji(a servi):to be in the service of
the bone sluji(la masa):to wait upon
slomni:v. ingaima sluji:to celebrate
slomni(a se ivi):to appear sluji(a ajuta):to help
slovac:Slovak(ian) sluji(a fi de folos):to be of use
slovac:Slovak(ian)|<limba sluji(a servi):to be in service
~a>Slovakian|<limba ~a>the Slovakian sluji:to officiate|<a ~ la ...>to serve for ...|<a
language ~ de/drept>to serve as ...|<a ~ de/drept>to
slova(litera):letter be used as ...|<a ~ drept mijloc>to serve as a
slova(scris):hand writing means|<o sa-ti slujeasca (la ceva) daca
sloven:Slovenian ...?>will it be of service/use to you if ...?|<a
~ la masa>to wait at table|<n-o sa s
sloven:Slovene|<limba ~a>Slovenian the
Slovenian language slujitoare:(maid-)servant|(house)maid
sloveneste:after the manner of the Slovenes slujitor:(man-)servant|footrman
sloveneste(in limba slovena):Slovenian slujitor:minister
slugarnic(de servitor):menial slujitorime:servants
slugarnic(servil):slavish slujnica:(maid-)servant|domestic
slugarnic(servil):servile slujnica:sweeny

940
slut:deformed sminteala(paguba):damage
slut(urit):ugly sminteala(vatamare):harm
slut(urit):hideous sminteala(neplacere):trouble
slutenie:uglines|hideousness sminti(a deranja):to disarrange
sluti:to disfigure|to uglify|to make smb. sminti(a misca):to move
look ugly|to make smb. look a fright sminti(a deplasa):to displace
sluti(a mutila):to disfigure sminti(a strica):to spoil
sluti(a mutila):to maim sminti(a strica):to impair
sluti(a mutila):to mutilate sminti(a vatama):to harm
sluti:to grow ugly/plain sminti(a prapadi):to destroy
sluti(a se strimba):to make/pull faces sminti(a impiedica):to hinder
slutit:crippled etc. v. sluTi sminti(a opri):to stop
slutit(urit):ugly sminti(a insela):to deceive
slutitura:(perfect) fright sminti(a insela):to delude
smalt:enamel sminti(a induce in eroare):to mislead|to lead
smaragd:emerald astray
smarald:emerald sminti(a innebuni):to turn smb.'s head/brain
smalta(cu):to make all over|to speckle sminti:to be disarranged etc.
(with)|to mottle (with) sminti(a innebuni):to go mad
smalta(d. flori):to dot sminti(a innebuni):to go off one's head|<a ~
smalta(d. flori):to fleck in bataie pe cineva>to beat smb. wilthin an
smalta(d. flori):to speckle inch of his life
smalta(d. flori):to spangle smintit(nebun):mad
smaltui:to enamel|v. smalta smintit(nebun):crazy
smaltuitor:enameller smintit(nebun):batty
smead:swarthy smintit(nebun):cracked
smerenie:humbleness|meekness|humility smintit(nebunesc):foolish
smerenie(evlavie):piety smiorcai(a se scinci):to whine
smeri(a supune):to subdue smiorcai(a se scinci):to whimper
smeri(a umili):to humble smiorcai(a se scinci):to pule
smeri(a umili):to abase smiorcai(a trage aerul pe nas):to sniff
smeri(a se supune):to submit smirdar:rose bay (Rhododendron)|v.
smeri(a se umili):to humble oneself merisor
smerit:humble|meek smirna(drept):(bolt) upright
smerit(evlavios):pious smirna(nemiscat):quiet
smerit:humbly smirna:myrh|benjamin gum|gum benzoin
smicea:v. mladita smintina:(sour) cream
sminteala(nebunie):madness|folly smintina:pick
sminteala(defect):defect smintini:to cream
sminteala(defect):shortcoming smintinica:crosswort (Gallium cruciatum)
sminteala(greseala):mistake smirc:swamp|marsh
sminteala(piedica):hindrance smirc(baltoaca):muddy pool
sminteala(pierdere):loss smoala:pitch|tar

941
smoala(solida):rosin|<negru ca snopi:to sheaf|to sheave|to beat to a jelly|to
smoala>pitch-black|<negru ca smoala>(as) tan smb.'s hide
black/dark as pitch/(mid-)night soacra:mother-in-law|<~ mare>the
smoc(de par):tuft bridegroom's mother|<~ mica>the bride's
smoc(buchet):bunch mother|<~, ~, poama acra>a tiger-
smoc(legatura):bundle mother|<~, ~, poama acra>a mother-in-law
smochin:(tree) (Ficus carica) soare:sun|<~-apune/scapata
(asfintit)>sunset|<~-apune/scapata
smochina:fig
(asfintit)>sundown|<~-apune/scapata
smoching:dinner jacket (vest)>west|<~ calm>quiet sun|<~-rasare
smoching:tuxedo (rasaritul soarelui)>sunrise|<~-rasare
smochini:to wither|to shrivel (est)>east|<apus de ~>sunset|<apus de
smoli:to tar|to pitch ~>sundown|<ca ~le>sunny|<ca
smolit:tarred|pitched ~le>sunlike|<ca ~le fig.>rad
smolit:v. oaches soarta:fate
smotoci:to drub|to whack|to pommel soarta(destin):destiny
smuci:to jerk soarta(fatalitate):fatality
smuci(a trage):to pull soarta(noroc):luck
smuci(a trage):to tug soarta(sansa):chance
smuci(a scoate):to pull out soarta(viitor):future|<lovitura a sortii>heavy
blow|<lovitura a sortii>reverse|<au impartit
smuci(d. arme):to kick
aceeasi ~>they shared the same fate|<a-si
smuci(a se zbate):to struggle lega soarta de cea a ... (cu gen.)>to be tied
smuci(a se smulge):to tear oneself away to the chariot of ...
smucitura:jerk soata(tovarasa):mate
smulge:to pull/tear out soata(sotie):wife
smulge(plante):to pull up sobar:stove fitter|one who puts up ovens
smulge(ceva, din mina cuiva):to snatch soba:stove
smulge(a dezradacina:si fig.)to uproot soba(camin):fireplace
smulge(a dezradacina:si fig.)to eradicate soba(cuptor):oven|<~ cu petrol>oil stove|<~
smulge(a dezradacina:si fig.)to extirpate de incalzit>heating stove|<~ de
smulge(a dezradacina:si fig.)to root out teracota>tiled/glazed stove|<~
smulge(un secret, o semnatura):to extort electrica>electric stove|<a sedea la gura
sobei>to sit by/at the fireside|<a sta vesnic
smulge(consimtamintul, bani):to wring la ~>to coddle over the fire|<a sta vesnic la
smulge:to tear oneself away ~>never to stir from the corner o
smulge(a se elibera):to break away/loose sobol:mole(warp) (Talpa europaea)
smulge(a se elibera):to escape sobor:synod|group of
smulge:to be pulled out etc. priests|prayer|service|mass
snoava:anecdote sobrietate:sobriety
snob:snob|vulgar follower of fashion sobrietate(cumpatare):temperance
snobism:snobbishness|snobbery|snobbism sobru:sober|temperate|abstemious
snop:sheaf sobru:soberly|temperately
snop(de raze):shaft soc:common elder (Sambucus nigra)|<~
snop(de gloante):cone mic>dwarf elder (Sambucus ebulus)|<~
snopeala:good licking/thrashing sosu/de munte>clustered elder (Sambucus
racemosa)

942
sociabil:sociable|companionable sociologism:sociologism
sociabilitate:sociability|sociableness sociologizant:sociologizing
social:social|<~-democrat>social sociologizare:sociologizing
democrat|<~-democratie>social soclu:socle|base|bottom|pedestal
democracy|<~-politic>social political|<~- soclu(al unei masini):bed
politic>socio-political|<asigurari ~e>social
soclu(al unei masini):plate
insurance|<asistenta ~a>social
maintainance|<capital ~ com.>registered soclu(al peretelui):footing
capital|<constiinta ~a>social socoteala:counting|calculation|computation
consciousness|<exist socoteala(operatie) aritmetica:operation
socialism:socialism|<~ stiintific>scientific socoteala(plata):account
socialism|<~ utopic>Utopian socoteala(plata):bill
socialism|<construirea ~ului>the building socoteala(nota de plata):bill
(up)/upbuilding/construction of socialism
socoteala(nota de plata):check
socialist:socialist
socoteala(plan):plan
socialist:socialist|<constructie ~a>socialist
socoteala(plan):scheme
contruction|<intrecere ~a>socialist
emulation/competition|<realism ~>socialist socoteala(gind):thought|idea
realism|<revolutie ~a>socialist socoteala(chibzuinta):reflection
revolution|<sistem economic ~>socialist socoteala(chibzuinta):consideration
system of economy|<stat ~>socialist State socoteala(chibzuinta):deliberation
socializa:to socialize socoteala(parere):opinion
socializa:to be(come) socialized socoteala(parere):view
socializare:socialization|<~a mijloacelor de socoteala(banuiala,
productie>socialization of the means of presupunere):supposition
production
socoteala(folos):use
socialmente:socially|from the social point
socoteala(profit):profit
of view|<timp de munca ~ necesar ec.
pol.>socially necessary labour time socoteala(cumpat, masura):moderation
societar:(full) member|associate socoteala(economie):thrift|<cu ~
adj.>thoughtful|<cu ~ adj.>circumspect|<cu
societate:society
~ adv.>thoughtfully|<cu ~
societate(comunitate):community adv.>circumspectly|<cu ~
societate(tovarasie):companionship (cumpatat)>moderately|<cu ~
societate(club):club (cumpatat)>with moderation|<cu ~ (cu
societate(cerc):circle tilc)>pointedly|<dupa multa ~>after mature
deliberation|<dupa socoteala mea>in my
societate(asociatie):association
opinion|<d
societate:company|firm|society|<~ anonima
socoti(a calcula):to reckon
(pe actiuni)>joint-stock company|<~
anonima (pe actiuni)>limited (-liability) socoti(a calcula):to calculate
company|<~ capitalista>capitalist socoti(a aduna):to sum/cast/total/reckon up
society|<~ comerciala>(trading) socoti(a lua in consideratie):to consider
company|<~ comunista>communist socoti(a lua in consideratie):to take into
society|<~ fara clase>classless society|<~ in account
comandit
socoti(a examina):to examine
sociolog:sociologist
socoti(a chibzui):to consider
sociologic:sociological
socoti(a chibzui):to ponder (over)
sociologie:sociology

943
socoti(a chibzui):to reflect/deliberate upon socru:parents-in-law|<~ mare>the
socoti(a considera):to think bridegroom's father|<~ mic>the bride's
socoti(a considera):to consider father
socoti(a considera):to hold soda:soda
socoti(a considera):to deem soda(pt. spalat):washing soda
socoti(a-si inchipui):to suppose soda(apa gazoasa):soda (water)|<~
caustica>caustic soda|<~ caustica>sodium
socoti(a-si inchipui):to imagine
hydrate
socoti(a-si inchipui):to guess
sodiu:sodium
socoti(a privi ca, a considera):to
sodom:no end (of)
consider/regard as
sodomi:to ravage
socoti(a intentiona):to think of
sodomi:to perish
socoti(a intentiona):to intend
sodomi(a se sinucide):to commit suicide
socoti(a intentiona):to purpose
sodomie:sodomy
socoti(a intentiona):to contemplate (cu
forme In -ing) sofa:sofa|settee
socoti(a intentiona):to mean sofism:sophism
socoti(a lua in consideratie):to take into sofism:fallacy
consideration sofist:sophist
socoti(a se rafui):to balance/settle accounts sofistic:sophistical
socoti(a se gindi bine):to think it over sofistica:sophistry
socoti(a se considera):to consider oneself sofisticarie:sophistry
socoti:to be reckoned etc. sofita:soffit
socoti(a calcula):to calculate soi(fel):kind
socoti(a calcula):to compute soi(fel):sort|category
socoti(a numara):to count|<a ~ o cinste sa soi(calitate):quality
...>to deem/think/consider it an honour to soi(varietate):variety
...|<il socotesc om de onoare>I think him a soi(specie):species
man of honour|<fara sa (mai) ~m soi(rasa):race|breed
timpul>without counting the time|<fara sa
soi(fire):nature|<~ rau fam.>bad
(mai) ~m timpul>not to mention the time|<a
egg/lot/hat|<de ~ (bun)>(of) high
~ gresit>to miscalculate smth
quality|<de ~ (ales)>choice|<tot ~ul de
socotinta(judecata)(judecata):judgment|cons ...>all kinds/sorts of ...
ideration
soia:soy(a) bean (Soja hispida)
socotinta(intentie):intention
soios:dirty
socotit:reckoned etc. v. socoti
sol:messenger
socotit(econom):economical
sol:herald
socotit(cumpatat):moderate
sol:ground|earth
socotit(cu judecata):sober-minded
sol:soil|<~ fertil>rich/fertile soil
socotit:thumping
solan(ac)ee:solanaceae
socotit:reckoning|calculation
solar:solar|sun ...|<cadran ~>sun
socotitor:accountant dial|<sistemul ~>the solar system
socratic:Socratic solariu:solarium
socri:v. cicali sola:field|<sistem de agricultura cu trei
socru:father-in-law sole>three-field system of agriculture

944
sold(vinzare)(vinzare):clearance sale solicita(voturi):to canvas(s) for
sold:sales|<~ debitor>debit balance|<~ solicita(a atrage):to attract
creditor>credit balance|<de la ~uri>at the solicita(a cauza):to induce
sales|<de la ~uri>at a jumble sale|<preturi solicita(a cauza):to cause
de ~>bargain prices|<a fi dat la ~uri>to be
solicita(a necesita):to entail
in the sales
solicita(a necesita):to necessitate
solda:to balance
solicita(a necesita):to require
solda(un cont):to pay (off)
solicita:to stress
solda(un cont):to discharge
solicitant:petitioner|applicant|solicitant
solda(marfuri):to sell off
solicitare:solicitation etc. v. solicita
solda(marfuri):to clear
solicitare:stress
solda:to be balanced etc.
solicitator:v. solicitant
solda(cu):to end (in)|to be the result
solicitudine:solicitude|concern|tender
soldat:soldier
care|symphathy|understanding|comprehensi
soldat(simplu):private on
soldat(american):G.I. solid:solid
soldat(britanic):Tommy solid(tare):hard
soldat:advocate|<~ul necunoscut>the solid(d. un fundament etc.):solid
Unknown warrior
solid(d. un fundament etc.):secure
solda:pay|<a fi in solda cuiva>to be in
solid(d. un zid, o haina etc.):solid
smb.'s pay/on smb.'s payroll
solid(d. un zid, o haina etc.):strong
soldatesc:military
solid(trainic):lasting
soldatesc(ca de soldat):soldierly
solid(trainic):durable
soldatesc(ca de soldat):soldierlike
solid(d. cineva):stout
soldatesc(d. limbaj etc.):barrack-room ...
solid(d. cineva):strong
soldateste:soldierly|like a soldier
solid(d. cineva):hefty
soldateste:in barrack-room fashion
solid(d. cineva):strapping
soldatoi:martinet
solid(d. un argument etc.):sound
solecism:solecism
solid(adinc):deep
solemn:solemn
solid(adinc):profound
solemn(grav):grave
solid(serios):serious
solemn(impresionant):impressive
solid(sigur):reliable
solemn:solemnly etc.|in a solemn manner
sau tone etc. solid:solidly|firmly|soundly
solemnitate:solemnity|awfulness|solemn solid(mult):much
ceremony solid(grozav):awfully
solemniza:to solemnize|to celebrate solid:solid (body)
solenoid:solenoid solidar:solidary|united|solid|interdependent
solfatare:solfataras solidar(d. raspundere)(d. raspundere):joint
solfegia:to (sing) sol-fa|to solmizate and several
solfegiere:solmization solidar(d. cineva):liable
solfegiu:sol-fa solidar:forming one piece with another
solicita:to solicit|to request|to ask/apply solidar:jointly|<angajament ~ jur.>solidary
for|to beg obligation

945
solidaritate:solidarity|fellowship solvabil:solvent
solidaritate:joint responsibility|<~ de solvabilitate:solvency
clasa>class solidarity|<~a internationala a solvent:solvent
oamenilor muncii>international solidarity solventa:v. solvabilitate
of the working people|<greve de
solvi:to dissolve
~>sympathetic strikes
solz:scale|<a curati de ~i>to scale
solidariza(cu):to make common cause
(with)|to solidarize|<solidariza>to join solzos:scaly
together in responsibility/liability soma:to summon
solidarizare:making common cause somatic:somatic(al)
solidifica:to solidify somatologie:somatology
soliditate:solidity somatie:summons
soliditate(a unui material etc.):strength somesana:<somesana>name of a
soliditate(a unei judecati):soundness Transylvanian folk dance
soliditate(a unei prietenii):strength somiera:spring mattress|box mattress
soliditate(a unei prietenii):stability somitate:person of
renown|celebrity|authority
solie(ambasada)(ambasada):embassy
somn:waller (Silurus glanis)
solie(misiune):mission|deputation
somn:sleep|land of Nod|Bedfordshire
solie(insarcinare):task
somn:bye(-bye)
solie(mesaj):message
somn(odihna):rest
soliloc:soliloquy|monologue
somn(odihna):repose
soliped:solidungulate
somn(scurt):v. un pui de ~|<~
soliped:soliped
adinc>profound/deep/dead sleep|<~ adinc
solipsism:solipsism (letargic)>lethargy|<~ adinc
solist:soloist|<~ (letargic)>sopor|<~ de iarna zool.>winter
instrumental>instrumentalist|<~ sleep|<~ de iarna zool.>hibernation|<~
vocal>vocalist|<~ vocal>singer dulce>sweet/gentle sleep|<~ greu/de
solitar:solitary|lonesome|lonely plumb>heavy sleep|<~ iepuresc>fox/dog
solitar:solitarily sleep|<~ linistit>qui
solitar:hermit|recluse somnambul:night/sleep walker|night
solitar(diamant):solitaire (diamond) wanderer|somnambulist
solitudine(singuratate):solitude somnambul:hypnobate
solnita:salt cellar somnambulism:sleepwalking|somnambulis
m
solnita(de piper):pepper box/pot
somnambulism:hypnobatia
solo:solo|<~ de vioara>violin solo
somnifer:somniferous|soporific
solstitial:solstitial
somnifer:soporific
solstitiu:solstice|<~ de vara>summer
solstice somnisor:nap|short sleep|(light) slumber
solubil:soluble somnolent:sleepy|drowsy|somnolent
solubilitate:solubility somnolenta:drowsiness|sleepiness|somnolen
ce
solubiliza:to render soluble
somnoroasa:hartwort (Laserpitium)
solutie:solution
somnoros:sleepy|drowsy|slumberous
solutiona:to solve
somnoros:sleepily|drowsily
solutiona:to be solved
somnoros:sleepyhead|drowsyhead

946
somon:salmon (Salmo salar) sonoritate:sonority|sonorousness
somptuar:sumptuary sonoriza:to render sonorous
somptuos:sumptuous|gorgeous sonoriza(un film):to add (the) sound effects
somptuos:sumptuously to
somptuozitate:sumptuousness sonorizare:sound effects
sonanta:sonant soporific:soporific|soporiferous|sleep-
sonata:sonata inducing
sonatina:sonatine soporific:soporific
sonda:to probe|to explore sopran:soprano
sonda(pe cineva):to sound soprana:soprano
sonda:to be sounded etc.|<a ~ pe cineva (cu sora:sister
privire la ceva)>to sound smb. (about/with sora(calugarita):sister|nun
regard to smth.)|<a ~ terenul>to feel one's sora(~ de spital):(hospital) nurse|<~ de
way|<a ~ terenul>to see how the land caritate>(hospital) nurse|<~ de
lies|<a ~ terenul>to feel out the situation caritate>sister of charity|<~ de lapte>foster
sondaj:sounding etc. v. sonda sister|<~ dreapta/buna>sister german|<~
sondaj(put):borehole|<a face un ~ fig.>to dreapta/buna>one's own/full sister|<sora
take bearings/soundings|<a face un ~ soarelui bot.>v. floarea soarelui|<~
fig.>to make a poll vitrega>step sister
sonda:(oil) derrick sorb:wild service tree|v. scorus de munte
sonda(excavatie):well sorb:whirlpool
sonda:sounding line|<~ sorb:strainer
abandonata>abandoned well|<~ aeriana, ~ sorbestrea:great/wild burnet
meteor.>sounding baloon|<~ de sorbi(a bea):to drink
explorare>test well/hole|<~ de sorbi(cite putin):to sip
explorare>prospecting hole|<~ de sorbi(a bea tot):to drink dry
foraj>drill/bore hole|<~ de gaze>gasser|<~
sorbi(a bea tot):to drain
de titei>oil well|<balon-~>v. ~ aeriana
sorbi(dintr-o data):to quaff
sondeza:drill(er)
sorbi(dintr-o data):to drink off/up to gulp
sondor:borer|driller
sorbi(dintr-o data):to toss off
sonerie:(electric) bell
sorbi(a absorbi):to absorb
sonet:sonnet|<autor de ~e>sonnet
writer|<autor de ~e>sonnetteer sorbi(a absorbi):to suck in
soneta:pile driver sorbi(a inspira):to breathe in
sonic:sonic sorbi:to devour|<a ~ din ochi>to devour
with one's eyes|<a ~ din ochi>to feast one's
sonometru:sonometer
eyes on|<a ~ din ochi>to look at smb. with
sonor:sonorous|sound ... rapture
sonor(d. ris):loud sorbitura:draught|gulp|<dintr-o ~>at a
sonor(d. ris):resounding draught/gulp
sonor(d. o bolta):echoing sorcova:<sorcova>branch or stick adorned
sonor(d. voce):ringing with artificial flowers
sonor(d. voce):deep-toned sorcovi:to wish smb. a happy New Year|to
sonor:sonorously|<consoane ~e pommel|to drub|to lick|<sorcovi>while
fon.>voiced/sonorous consonants|<film touching him lightly with the sorcova
~>sound film|<unda ~a>sound wave sordid:sordid|squalid|blowsy

947
sorean:v. oblet number|<numar fara ~>odd number|<zile
sorginte:source|origin cu ~>even days
sori:to bask in the sun sotie(nevasta):wife
sorit:sorites sotie(nevasta):rib
soroc:term|period|interval sotie(nevasta):better half
soroc:period(s) sotie:v. sot
sorocit:destined|predestined|foredoomed sotioara:wifie|(dear) old girl|better half
sort:sort sotior:hub(by)
sort(fel):kind|species|category sovhoz:sovkhoz state farm
sorta:to sort|to assort sovietic:Soviet ...
sorta:to be (as)sorted sovietic:Soviet citizen|<puterea ~a>the
sortator:sorter (of manufactured articles) Soviet power/government/regime
sorti:to destine|to predestin(at)e|to sovirf:common marjoram
foredoom sovirvarita:St. Peter's wort
sortiment:assortment|range (of sovon:bridal veil|v. giulgiu
goods/commodities) spadasin(luptator cu
sortit:v. sorocit spada):sword(s)man|fencer
sorti:P|<~ de izbinda>chance of success|<a spadasin(ucigas):bravo
trage la ~>to draw/cast lots|<~i cazura spadasin(duelgiu inrait):rabid duellist
asupra lui>the lot fell upon him spada(sabie):sword
sos:sauce spada(la scrima):epee|<peste cu ~
sos(de carne):gravy iht.>swordfish (Xiphias gladus)
sos(pt. salata etc.):dressing|<~ alb>white spaghete:spaghetti
sauce|<~ picant>sharp sauce spahiu:spahi
sosi(a veni):to arrive spaima(frica):fear
sosi(a veni):to come|<iata-i ca sosesc!>here spaima(groaza):terror
they come! spaima(groaza):horror
sosiera:sauce boat|gravy boat spaima:monster|<cuprins de ~>terror-
sosire:arrival struck/-stricken|<a baga spaima in
sosire:(winning) post|<la ~a mea>on my cineva>to inspire smb. with awe|<a baga
arrival|<la ~a mea acasa>on my spaima in cineva>to horrify smb.|<a baga
arriving/arrival home|<linie de ~>finishing spaima in cineva>to terrify/frighten smb.|<a
line fi innebunit de ~>to be frightened out of
sosit:<un nou-~ sm>a newcomer|<bun one's wits
~>welcome spalier:espalier
sote:saute|<sote>food fried quickly in a spalier(sir dublu):double row
little grease or oil spalier(aparat de gimnastica):rib stall
sot(barbat):husband spanac:moonshine|<~ul ciobanilor>good-
sot(barbat):hubby king-Henry (Chenopodium bonus Henricus)
sot:gander spaniol:Spanish|of Spain
sot(sot sau sotie):spouse spaniol:Spaniard|<limba ~a>the Spanish
sot:man and wife language|<limba ~a>Spanish
sotsotii ...:Mr. and Mrs ... spaniola:Spanish woman sau girl|v. limba
sot(tovaras):mate|companion|<cu spaniola
~>even|<fara ~>odd|<numar cu ~>even spanioleste:after the manner of Spaniards

948
spanioleste(in limba spaniola):Spanish feast|<a veni la ~ul tirgului>to come a day
sparanghel:sparrow grass after the fair
sparceta:esparcet (Onobrychis sativa) spartachiada:Spartacus games
sparge(a sfarima):to break spartan:Spartan
sparge(a sfarima):to crack spasm:spasm
sparge(a zdrobi):to crush spasm(grimasa):grimace
sparge(cu putere, in bucati mici):to spasmodic:spasmodic
dash/smash (in)to smithereens spasmodic:spasmodically
sparge(o usa etc.):to break/force open spat:spar|<~ de islanda>Iceland spar
sparge(o usa etc.):to burst spata:shoulders|<lat in spate>broad-
sparge(un lacat):to break shouldered
sparge(un lacat):to force|to pick spate:dorsum
sparge(a despica):to split spate(umeri):shoulders
sparge(lemne):to chop spate(parte din spate):back (part)
sparge(o buba):to open|to cut spate(speteaza):back
sparge(nuci etc.):to crack spate:logistics|<~ in ~>back to back|<~le
sparge:to break frontului mil.>rear|<adus de ~>bent|<adus
de ~>crooked|<adus de ~>hunched|<durere
sparge(a nimici):to destroy
in ~ med.>pain in the back|<durere in ~
sparge(a nimici):to annihilate med.>backache|<in ~le cuiva fig.>behind
sparge(a pune pe fuga):to put to flight/rout smb's back|<la/in ~le... (cu
sparge:to be/get broken etc. gen.)>behind...|<la/in ~le... (cu gen
sparge(a crapa):to break spatulat:spatulate
sparge(a crapa):to burst spatula:spatula
sparge(a da o crapatura):to split spatia:to space
sparge(d. o adunare etc.):to break up spatia(litere):to space out
sparge(d. bube):to break (open)|<valurile se spatial:spatial|geographical
sparg de stinci>the waves break against the spatial(cosmic):space...
rocks|<a ~ banca>to break the bank|<a ~ spatialitate:spatiality
capul cuiva>to break/crack smb.'s skull|<a
spatiat:spaced out
~ capul cuiva>to brain smb.|<a-si ~ capul
cu ... fig.>to rack/worry one's brain(s) about spatios:roomy|spacious
...|<a ~ un gea spatiu:space
spargere:breaking etc. v. sparge spatiu(loc):room
spargere(furt prin efractie):burglary spatiu(distanta):distance
spargere(furt prin efractie):housebreaking spatiu(distanta):interval|space
spargere(furt prin efractie):burglarious spatiu(vid):void
attempt spatiu(cer):sky
sparghet:iceguard spatiu(cadru):framework
spart:broken etc. v. sparge spatiu:space|space (of time)|<~ aerian>air
spart(d. voce):harsh space|<~ cosmic>outer space|<~
spart(ragusit):hoarse locativ>living/floor space|<~ locativ
(oficiul)>housing office|<~ verde>verdure
spart:breaking etc. v. sparge|<a veni la ~ul
spot|<~ verde>green|<~
tirgului>to come when the show is over|<a
verde>lung|<geometrie in ~>solid
veni la ~ul tirgului>to come after the
geometry|<a lasa ~>to leave space

949
spaimos:v. sperios|v. infricosator spalator:washstand
spala:to wash spalator(camera):lavatory
spala:to lave spalator:washer
spala(a curata cu apa):to wash off/away spalatoreasa:washerwoman|laundress
spala(facind baie):to bathe spalatorie:laundry (works)
spala(vasele):to wash up spalatorie(ca incapere si):washhouse
spala(cu sapun):to wash with soap spalatura(spalare):washing
spala(cu buretele):to sponge spalatura:lavage
spala(minereu):to wash spalatura(clizma):enema
spala(minereu):to buddle spargator:housebreaker|burglar
spala(d. o apa):to water spargator:breaker|cracker|<~ de
spala(d. o apa):to wash greva>strike breaker|<~ de greva
spala:to wash away fam.>blackleg|<~ de greva sl.>scab|<~ de
greva sl.>knobstick|<~ de gheata>ice
spala(d. oameni):to wash (oneself)
breaker|<~ de nuci>nut cracker
spala(d. oameni):to have a wash
spartura:breach|v. ciob
spala(d. lucruri):to wash (well)
spartura:breach|dissension|<a face o ~ in ...
spala(d. lucruri):to stand washing fig.>to split ...|<a face o ~ in ... fig.>to
spala(a se decolora):to fade make a breach in ...
spala(a se decolora):to lose colour spatar:spatharus
spala:to be washed etc. spatar:back (of a chair)|<marele ~>the High
spala:to wash|<a se ~ pe ...>to wash one's Spatharus
...|<a ~ malurile>to carry/wash away the spatos:broad-shouldered
bank|<a ~ malurile poetic>to lave the special:(e)special|particular
shore|<a-si ~ miinile>to wash one's
special:specially
hands|<a ~ o pata cu benzina>to take out a
stain with benzine|<a(-si) ~ rufele in special(dinadins):purposely
familie>to wash one's dirt special(dinadins):on purpose|<in ~>(more)
spalat:washed etc. v. spAla especially/particularly
spalat(curat):clean specialist(in):specialist (in)
spalat(ingrijit):tidy specialist(in):expert (in)|one-subject
man|<~ de ochi>eye specialist/doctor|<~ in
spalat(bine crescut):well-bred
boli de piele>specialist in skin diseases
spalat:washing etc. v. spAla|<masina
specialitate:special(i)ty|special
(electrica) de ~>washing machine|<a da la
subject/line|<de ~>specialized|<de ~>expert
~>to send to be washed/laundered|<a iesi la
~>to fade|<a iesi la ~>to lose colour|<iese specializa(in):to specialize (in)
la ~ fam.>never mind|<iese la ~ fam.>it specializare:specialization
will all come out in the wash|<a intra la specializat(in):specialized (in)
~>to shrink in the specie:species
spalaci:to fade|to lose colour specie(fel):kind|<specia umana>mankind
spalacioasa:groundsel (Senecio vernalis) specific:specific
spalacit:washed-out specific:specifically
spalacit(fara culoare):colourless specific:specific character/features|<caldura
spalacit(palid):pale ~a>specific heat|<greutate ~a>specific
spalacit(searbad):dull weight/gravity|<greutate ~a
spalator:washerman fig.>share|<greutate ~a

950
fig.>proportion|<rezistenta ~a>specific (up)on ...|<a ~ asupra ... (cu gen.)>to ponder
resistence over ...
specifica:to specify speculant:speculator|profiteer|racketeer
specifica:to be specified speculativ:speculative|contemplative
specificatie:specification speculatie(asupra):speculation (upon/on)
specificitate:specificity|peculiarity speculatie(asupra):cogitation (upon/on)
specimen:specimen speculatie(ipoteza):conjecture
specios:specious speculatie(ipoteza):hypothesis
spectacol:performance speculatie(ipoteza):theory
spectacol:spectacle specula:speculation|profiteering|jobbing|<a
spectacol(teatral):play face ~ cu ...>to speculate in ...
spectacol(teatral):show spelb:colourless|pale|insipid|dull|flat
spectacol(teatral):entertainment spelunca:den
spectacol:spectacle|<~ de speolog:spel(a)eologist
binefacere>charity performance|<sala de speologie:spel(a)eology|pot-holing
~>theatre|<a se da in ~>to make a show/an spera:to hope
exhibition of oneself|<a se da in ~ fam.>to spera(ca):to hope (to/that)|<a ~ in ...>to
make an ass of oneself|<a se duce la (un) hope for ...|<a ~ degeaba (cu
~>to go to the/a performance incapatinare)>to hope against hope
spectaculos:spectacular speranta:hope
spectator:spectator|onlooker|bystander speranta(asteptare):expectation
spectator(la teatru)(la teatru):audience speranta(anticipare):anticipation
spectator(la teatru)(la teatru):public speranta(incredere):trust|<~ desarta>vain
spectator(martor):witness hope|<fara ~>without/out of/past hope|<in
spectral:spectral|ghostly speranta ... (cu gen.)>in hope(s) of ...|<in
spectral:of the spectrum|<analiza speranta ... (cu gen.)>in expectation of
~a>spectrum/spectral analysis ...|<plin de ~>full of hope(s)|<ultima mea
spectrofotometrie:spectrophotometry ~>my sheet anchor|<ultima mea ~>my
forlorn/last hope|<a avea mari sp
spectrofotometrie:spectrophotometer
speria:to frighten|to scare|to terrify|to
spectrograf:spectrograph
horrify
spectrometric:spectrometric
speria(a alarma):to alarm
spectrometru:spectrometer
speria(brusc):to startle
spectroscop:spectroscope
speria:to be frightened with horror|to be in a
spectroscopie:spectroscopy blue funk|to get a scare/fright|to get in a
spectru:spectrum|ghost|spectre|apparition|< funk
~ solar>solar spectrum speria(a se alarma):to be alarmed
specul:speculum speria(mai ales d. cai):to shy
specula(marfuri):to speculate in speria(mai ales d. cai):to start
specula(a exploata):to exploit speria(mai ales d. cai):to take fright|<a se ~
specula(a profita de):to profiteer by de ...>to be frightened by ...|<a se ~ de ...>to
specula:to speculate get a fright at ...|<a se ~ de ...>to take fright
specula(la bursa, si):to play the market|<a ~ at ...|<se sperie de orice fleac>the least
asupra ... (cu gen.)>to speculate/cogitate thing frightens him
sperietoare:fright|scarecrow

951
sperietura:fright|scare spicui:to cull
sperieti:P|<a baga pe cineva in ~>to put spicui:to form ears|to shoot out into ears|to
smb. in great fright|<a baga pe cineva in ear
~>to strike smb. with terror spicuitor:gleaner
sperios:fearful|easily scared/frightened spicuitor:leaser
sperios(si d. cai):shy spicul:spicule
sperjur:perjury spilcui:to dress/smarten up|to tog up|to deck
sperjur:perjurer out
spermantet:spermaceti spilcui:to dress up|to deck oneself out|to go
spermatic:spermatic up for the occasion|to smarten/get oneself
spermatozoid:spermatozoon up|to put on one's best (toggery)|to titivate
oneself
sperma:semen
spilcuit:looking very smart|in full dress|in
speteala:strain|fatigue|pain in the back|strain
full fig|dressed up to the knocker/nines|as if
speteaza(de scaun):back of a chair just come out of a bandbox
speteaza(de moara):sail spin(legat de tulpina):thorn
speteaza(de moara):(sail) arm spin:spin
speteaza(de ferastrau):saw handle spin(fixat de coaja):prickle|v. tep
speteaza:crossbeam spin:v. scaiete|<coroana de ~i>crown of
speti(a desela):to break smb.'s back thorns|<a sta/sedea (ca) pe ~i>to sit/be
speti(a obosi):to harass (up)on thorns
speti(a obosi):to work to death spinal:spinal
speti(a obosi):to drive (like a nigger) spinare:back|dorsum|tergum
speti:to sandbag spinare(a calului, si):saddle back
speti(a se desela):to break one's back spinare:swayback
speti(a se obosi):to work oneself to death spinare(de munte):(mountain) ridge|<sira
speti(a se obosi):to tire oneself out|<a ~ un spinarii anat.>backbone|<sira spinarii
cal>to break a horse's back anat.>spine|<sira spinarii anat.>vertebral
spetit:lame in the hip/back|brokenbacked column|<a-si incovoia/indoi ~a>to bend
one's back|<a-si incovoia/indoi ~a>to
spetit(d. cai):hip-shot
stoop|<a invineti ~a cuiva>to give smb. a
spetit(d. cai):strained sound thrashing|<a invineti ~a cuiva>
spetit:hopper-breeched spinarie:v. spinis
spetit(de batrinete):bent with age spinel:spinel
spetit(de batrinete):time-stricken spineta:spinet
spetit(obosit):tired to death spinis:brushwood|thornbrake
spetit(obosit):dragged (out) spinos:thorny
speta:species spinos:painful
speze:expenses spinos(greu):difficult
spic:ear spinos(delicat):delicate
spic(pisc):peak|<cu ~>eared|<a da in ~>to spinos(delicat):ticklish
shoot into/to form ears|<a da in ~>to ear
spinteca:to rip (up/open)
spicher(radio):announcer
spinteca(a taia in doua):to cut asunder
spichinat:spike (lavender)
spinteca(a despica):to split
spicui:to glean|to pick
spinteca(cu forta):to cleave

952
spinteca(a taia):to cut spirit(umbra):shadow
spinteca(a sfisia):to rend spirit(umbra):shade
spinteca(a sfisia):to rift spirit(~ protector):genius
spinteca(a deschide):to lay open spirit(ingeniozitate):ingenuity
spinteca(aerul):to cut spirit(geniu):genius
spinteca(valurile):to cut spirit(duh, fig.):wit
spinteca(valurile):to cleave|<vasul ~ spirit(duh, fig.):esprit
valurile>the ship was ploughing/dividing spirit(vioiciune):spirituousness
the water spirit(vioiciune):briscness
spintecator:ripping etc.|v. spinteca spiritca proprietate a intelectului:wit
spintecatura:cut spiritca proprietate a intelectului:brilliancy
spion:spy spirit(ca expresie spirituala):witticism
spiona:to spy (up)on spirit(ca expresie spirituala):witty
spiona:to (play the) spy expression
spiona(a se baga):to pry (about)|<spiona (a spirit(gluma):joke
se baga) fam.>to poke/put/thrust one's nose spirit(gluma):jest
into other people's affairs
spirit(joc de cuvinte):pun
spionaj:espionage|spying
spirit:aspirate|rough breathing|<~ de
spirai:skylight contradictie>spirit of contradiction|<~e
spiral:spiral(ly curved) proaste>bad/poor jokes|<~e vulgare>vulgar
spiralat:spiral jestings|<~e vulgare>coarse banters|<~ul
spirala:spiral (line) epocii>spirit tendencies of the age|<~ul
spirala(voluta):volute unei limbi>the genius of a language|<~ul
public>the public mind|<
spirala(la ceas):spiral (spring)|<in
~>winding|<in ~>spiral spiritism:spiritism|spiritualism
spirant:spirant spiritist:spiritistic|spiritualistic
spirant:spirant spiritist:spiritualist
spira:whirl|single turn spiritual(ant. lumesc):spiritual
spira:helix spiritual(ant. lumesc):supersecular
spiridus:(hob)goblin|elf|pixy|brownie|famili spiritual(ant. lumesc):sacred
ar|puck (fairy) spiritual(ecleziastic):ecclesiastical
spiridus(dracusor):imp spiritual(referitor la preotie):cleric(al)
spiridus(dracusor):little fiend spiritual(referitor la preotie):sacerdotal
spirit:spirit spiritual(necorporal):spiritual
spirit(suflet):soul spiritual(necorporal):immaterial
spirit(ant. materie):mind spiritual(necorporal):incorporeal
spirit(intelect):intellect spiritual(necorporal):unfleshly|mental
spirit(ca forta vitala):ghost|ghost spiritual(intelectual):intellectual
spirit(spectru):spectre spiritual(ingenios):spirited
spirit(spectru):spook spiritual(ingenios):ingenious
spirit(aparitie):apparition spiritual(cu duh):witty
spirit(viziune):vision spiritual(cu duh):humorous
spirit(fantoma):phantom spiritual(destept):clever
spirit(fiinta supranaturala):spirit spiritual(destept):bright

953
spiritual(destept):quick-witted|<un om ~>a spinzura(de):to hang (from)|<lampa
wit(ty person)|<raspuns ~>(quick) spinzura de tavan>the lamp is hanging from
repartee|<raspuns ~>smart reply the ceiling
spiritualiceste:spiritually spinzurat(d. cineva):hanged
spiritualism:spiritualism spinzurat(atirnat):hung
spiritualist:spiritualist(ic) spinzurat:hanged man|gallows
spiritualist:spiritualist bird|scapegrace
spiritualitate:spirituality|spiritualness|intelle spinzuratoare:gallows|gibbet
ctual/moral nature spirc:v. pici, v. mucos
spiritualitate:intellectualness splai:embankment
spiritualiza:to spiritualize splendid:splendid
spirobacterii:spirobacteria splendid(maret):magnificent
spirochet:spirochaeta splendid(d. o zi, un asfintit):glorious
spirometru:spirometer splendid(d. o zi, un asfintit):gorgeous
spirt:spirit(s) (of wine)|alcohol splendid:splendidly etc.
spirt:quick on one's pins|<~ de ienupar splendoare:splendour
farm.>(inspissated) juice of juniper Soviet:Soviet
berries|<~ Soviet:the Soviets|<Sovietul
denaturat>denaturated/methylated spirit|<~ nationalitatilor>the Soviet of
de tipirig>ammonia|<~ de tipirig>volatile Nationalities|<Sovietul Suprem>the
alcali|<~ de vin>wine alcohol spirits Supreme Soviet|<Sovietul Uniunii>the
spirtiera:spirit lamp Soviet of the Union
spirtoase:alcoholic/spirituous liquors|ardent splendoare:grandeur|magnificence
spirits|alcoholics splenic:splenic
spirtos:spirituous|alcoholic splin:spleen|dumps|blues
spital:hospital|<~ de nebuni>lunatic splina:golden saxifrage
asylum|<a intra in ~>to go hospital
splint:splint
spitalicesc:hospital...
spoi(a varui):to whitewash
spitaliza:to hospitalize
spoi:to paint
spitalizare:hospitalization
spoi(a polei):to polish
spita(~ de roata):spoke
spoi(a auri):to gild
spita:origin|v. fuscel
spoi(a cositori):to tin
spitelnic:auger
spoi(a minji):to besmear
spiter:chemist
spoi(a sulemeni):to make up
spiterie:druggist's/chemist's (shop)
spoi(a arginta):to silver
spin:glabrous|beardless
spoi:to be whitewashed
spin:lackbeard
spoi(a se sulemeni):to make up
spinz:hellebore (Helleborus)
spoi(a se sulemeni):to fashion/mould.polish
spinzura(pe cineva):to hang oneself
spinzura(a agata):to hang spoiala(varuit):whitewashing
spinzura(a cheltui):to play ducks and drakes spoiala:painting
with
spoiala(suliman):make-up
spinzura:to hang oneself|v. agata
spoiala:gloss
spoiala(pospai):smattering

954
spoitor:tinsmith|tinman spori(a avea spor):to make
spoitoreasa:whitewasher progress/headway|to advance
spolia(de):to rob (of) sporifer:sporiferous
spolia(de):to despoil (of) sporire:increase|multiplication|accumulatio
spoliator:despoiler n|<~ a zilei de munca>longer hours
spoliator:rapacious|predatory sporis:holy herb|herb of the cross
spoliere:spoliation|robbing spornic:useful|productive
sponca:stingily|thriftily|<pe sponci~>from spornic(economic):economical
hand to mouth spornic(economic):advantageous
spondaic:spondaic spornic(harnic):active
spondeu:spondee spornic(harnic):diligent
spondilita:spondylitis spornic(imbelsugat):abundant
spondiloza:spondylosis spornic(imbelsugat):plentiful
spongieri:spongiae spornic(imbelsugat):rich
spongios:spongy spornic(mult):much
spongiozitate:sponginess sporovai(a flecari):to chatter
spontan:spontaneous sporovaiala(flecareala):chatter(ing)
spontan:spontaneously sport:sport(s)|<~uri de iarna>winter
spontaneitate:spontaneity|spontaneousness sports|<~uri de apa>aquatic sports|<teren de
~>sports groind|<a face ~>to practise
spontaneu:<generatie
sports|<a se ocupa cu ~ul>to go in for
spontanee>spontaneous generation
sport|<a se ocupa cu ~ul>to indulge in sport
spor:spore
sportiv:sporting|of sport|sportive|sport(s)...
spor(progres):headway
sportiv:sportsman|<intilnire/intrecere
spor(progres):progress ~a>sports meet/competition/contest
spor(progres):advancement sportsman:sportsman
spor(progres):stride sporulatie:sporulation
spor(prosperitate):prosperity spot:light spot
spor(belsug):abundance spovedanie:confession
spor(belsug):plenty spovedi:to shrive
spor(folos, profit):use spovedi:to make a clean breast of things
spor(folos, profit):profit spre(catre):to|towards
spor(folos, profit):benefit spre:toward
spor(crestere):growth spre(pe la, catre):about
spor(adaos):addition spre(pe la, catre):towards
spor(sporire):incrrease|<a avea ~ la...>to get spre(pentru):for
on in...|<a avea ~ la...>to make
spre(pentru):with the view to
headway/progress/strides in...
spre(~ surprinderea):to|<~
sporadic:sporadic
pilda/exemplu>for example/instance|<~
sporadic:sporadically ziua>towards daybreak
sporange:sporangium sprijin:support
spori:to increase|to step up|to multiply|to sprijin(ajutor):help
accumulate
sprijin(ajutor):aid
spori:to increase|to multiply
sprijin(ajutor):assistance

955
sprijin(protectie):protection sprinceana(culme):summit
sprijin:cap sill|<cu ~ul...(cu gen)>with the sprinceana(de deal):broow
aid/support/assistance of...|<punct de sprinceana(bucata):piece
~>fulcrum|<a veni in ~ul...(cu gen)>to sprinceana(fisie):strap|<sprincene
support...|<a veni in ~ul...(cu gen)>to stufoase>bushy eyebrows|<ales pe ~>very
help...|<a veni in ~ul...(cu gen.)>to come to select|<ales pe ~>chosen from among the
smb's assistance knit one's brows|<ales pe ~>to frown|<a
sprijini:to prop up|to support|to bear ridica din sprincene>to raise one's eyebrows
sprijini:to support sprincenat:with bushy eyebrws|<calatorie
sprijini(parerea, candidatura):to back (up) ~a! ironic>good riddance!
sprijini(parerea, candidatura):to second spulber(viscol):blizzard
sprijini(parerea, candidatura):to endorse spulbera(a matura):to sweep off/away
sprijini(moraliceste):to encourage spulbera(a risipi):to scatter
sprijini(moraliceste):to countenance spulbera(a risipi)(a risipi):to dispel
sprijini(o rezolutie):to second spulbera(a risipi)(a risipi):to dissipate
sprijini:to support each other|<a se ~ spulbera(a nimici):to shtter
de/pe...>to lean upon...|<a se ~ de/pe...>to spulbera(a nimici):to ruin
be based on...|<a se ~ pe... fig>to lean spulbera(a nimici):to destroy
upon|<a se ~ pe... fig>to rely on...|<(a se
spulbera(a nimici):to scatter to the winds
intemeia pe...)>to be grounded/based
upon... spulbera(un mit):to debunk
sprijinitor:supporter|backer|protector spulbera:to be swept off
sprint:sprint spulberatic:fickle
sprinta:to sprint spulberatic(usuratic):light
sprinten:agile|nimble spulberatic(usuratic):wanton
sprinten(d. pas):jaunty spuma:foam|spume
sprinten(d. pas):quick spuma(murdara):scum
sprinten(vioi):lively spuma(de bere):froth
sprinten(vioi):sprightly spuma(de bere):head
sprinten:agilely|<~ la minte>quick- spuma(de sapun):(soap) suds
witted|<~ la minte>quick in the spuma(de sapun):lather|<~ de mare
uptake|<(destept)>clever mineral>meerschaum|<~ de oua>whites of
sprinteneala:agility|nimbleness egg whisked into froth|<cu ~>foamy|<a
face spume la gura fig>to foam at the
sprinteneala(a pasului):jauntiness
mouth|<a lua spuma de pe...>to remove
sprinteneala(a pasului):quickness scum from...
sprinteneala(a pasului):liveliness spumega:to foam
sprinteneala(a pasului):sprightliness spumega:to foam at the mouth
sprinter:sprinter spumegator:foaming
sprintar:lively|sprightly spumos:foamy
sprintar(jucaus):playful spumos(d. vin):frothy
sprintar(cochet):skittish spune:to say
sprintar(nestatornic):fickle spune(cuiva a povesti):to tell
sprintar(usuratic):wanton spune(a relata):to relate
sprinceana:eyebrow spune(a recita):to recite
sprinceana(culme):top

956
spune(a declara):to say spurcaciune(murdarie):nastiness
spune(a declara):to state spurcaciune(excremente):excrements
spune(a declara):to declare spurcaciune:turd
spune(a explica):to explain spurcaciune(de animale):dung
spune(a numi):to name spurcaciune(de animale):manure
spune(a numi):to call spurcaciune(de animale):muck
spune(a denunta):to denounce spurcaciune:monster
spune(a suna):to say spusa:say(ing)
spune(a suna):to run spusa(declaratie):declaration|<din/dupa
spune:to be said spuse>by/from hearsay|<dupa/din
spune:to say|<(dupa) cum ~ proverbul>as spusa/spusele lui>according to him/his
the old saw has it|<(dupa) cum ~ account
proverbul>according to the proverb|<daca spuza:hot ashes|swarm|whole lot
pot ~ astfel>if I may say so|<daca pot ~ spuza(gramada):heap|<a trage spuza pe
astfel>if the phrase is admissible|<as minti turta sa> to look after number one|<a trage
daca as ~ altfel>I should be a liar to speak spuza pe turta sa>to draw water to one's
otherwise|<~ numai a mill
spune:<a ~ baliverne>to draw the long spuzeala:eruption on the skin
bow|<a ~ bazaconii>to talk through one's spuzi:to develop a herpes
hat|<nu trebuie sa-mi spui ca...>I need not sst:sh!|hush!|(hi)st!|silence!|mum's the
be told that...|<cit pe ce sa spun ca...>I word!
wasn't far off saying that...|<trebuie sa spun
sta:to stand
ca...>I must admit that...|<vreau sa spun ca
e cam b sta(in picioare):to stand
spurca(a murdari):to soil sta(in picioare):to be on one's legs
spurca(a murdari):to (make) dirty sta(in picioare):to be about
spurca(a murdari):to (be)smear sta(a sedea):to sit
spurca(a murdari):to (be)smirch sta(a se afla):to lie
spurca:to defile sta(a ramine pe loc):to remain standing
spurca(a pingari):to profane sta(a trai, a locui):to live
spurca(a pingari):to desecrate sta(a fi):to be
spurca:to defile sta(a se opri):to stop (short)
spurca(a infecta):to infect sta(a se opri):to make a stop|< ~ pe o
temelie solida>to be built on a solid
spurca(a infecta):to vitiate
foundation|<adverbul sta dupa verb>the
spurca(a infecta):to taint adverb stands/comes after the verb|<sta
spurca:to be soiled scris in carte ca...>the book says that...|<a ~
spurcaci:bustard solid pe picioare>to stand firm (on one's
spurcat:soiled legs)|<a ~ sub tutela>to be
spurcat(murdar):dirty stabil:stable|firm|steadfast|standing|stable
spurcat(murdar):filthy stabil(de durata):durable
spurcat(murdar):foul stabil(de durata):lasting
spurcat(~ la gura):foul-mouthed stabil(permanent):permanent
spurcaciune(murdarie):squalor stabil(solid):solid
spurcaciune(murdarie):filth stabil(d.preturi):fixed
spurcaciune(murdarie):dirt stabil(d.preturi):steady

957
stabil(d.vreme):settled|<echilibru~fiz.>stabl stadie:stadium
e equilibrium stadimetru:stadimeter
stabili:to establish|to prove|to set out/down stadion:stadium|sports ground
stabili(a fixa):to state|to determine stadiu:stage|period
stabili(a fixa):to settle stafida(mare):raisin
stabili(a fixa):to fix stafida(mica):(dried) currant
stabili(a aranja):to arrange stafida(mica):plum
stabili(a regla):to regulate stafida(fara
stabili(a decreta):to ordain simbure):sultana|<budinca/prajitura cu
stabili(a decreta):to decree stafide>plum pudding/cake
stabili(a verifica):to verify stafidi:to dry (up)
stabili(a se aseza):to establish oneself stafidi:to dwindle
stabili(a se aseza):to settle (down) stafidit:shrivelled|shrunken|dwindling|<un
stabili(a se aseza):to fix oneself/one's batrin ~> an old shrivel|<un batrin ~>a
residence dwindling/shrunken old man
stabili(a se aseza):to take up one's abode in stafie:ghost|spectre|spook
a place stafie(fantoma):phantom
stabili(a se infiinta):to be stafie(aparitie):apparition
founded/established stafie(umbra):shadow
stabili:to be established|to v. ~ I.|<a ~ ca stafilococ:staphylococcus
regula>to lay down as a rule|<a ~ cauza (cu stafilococic:staphylococcic
gen.)>to ascertain the cause of...|<a ~ stagiar:of instruction/probation
conditii>to stipulate conditions|<a ~
stagiar:probationer|<avocat ~>advocate
daune>to assess/lay damages|<a ~ o ora>to
going through his probation
appoint an hour|<a ~ o reputatie>to build up
a reputation|<a stagiu:(time of) probation
stabiliment:establishment stagiu(de munca):length of service|<a-si
face ~l>to be on probation|<(d. studenti)>to
stabilit:settled|established|stated|appointed|s
keep one's terms
et|<axioma bine ~a>irrefutable axiom|<fapt
(bine) ~>established fact|<la timpul ~>at stagiune:theatrical season
the set/appointed time|<masura ~a>standard stagna:to stagnate|to clog
size|<e ~ ca...>it is quite certain/sure that... stagna(a lincezi):to slacken
stabilitate:constancy|steadfastness|steadines stagna(a lincezi):to languish
s|permanence|persistence stagna(a se opri):to come to a
stabiliza:to stabilize|to steady standstill/deadlock
stabiliza(moneda):to stabilize stagna(a se opri):to stop (short)
stabiliza:to become stable/steady stagna(a nu curge):to cease to flow
stabiliza:to be(come) stabilized stagna(a nu curge):to stop
stabilizare:stabilization flowing|<conversatia ~>the conversation
stabilizator:stabilizer flagged|<negocierile stagneaza>the
negotiations are suspended/in a deadlock
stacana:tankard|mug
stagnant:stagnant
stacato:staccato
stagnant:languishing
stacoj:homarine (Homarus vulgaris)
stagnare:standstill|stop(page)|cessation
stacojiu:scarlet(-red)
stagnare(lipsa de
stadial:stage
actiune):inaction|suspension

958
stagnare(a afacerilor):slack time stare(pozitie sociala):rank
stagnare(a afacerilor):stagnation stare(pozitie sociala):station
stagnare(a afacerilor):lull stare(pozitie sociala):social standing/status
stal:stalls stare(dispozitie):frame of mind
stal(ultimele rinduri):pit stare(dispozitie):mood
stalactita:stalactite stare(avere):wealth
stalagmita:stalagmite stare(avere):(large) fortune
stamba:printed calico|<rochie de ~>print stare(avere):easy circumstances
(dress) stare(avere):comfortable position
stamina:stamen stare(clasa):class
staminifer:staminiferous stare(clasa):standing
stampa:to stamp|to punch stare:estate
stampa:engraving stare(raminere):remaining
stana:(stone) block stare(raminere):abiding
stana(lespede):slab stare(raminere):stay(ing)|<~ a treia ist.>the
stana(stinca):rock|<a ramine ~ de piatra>to thired estate|<~a barometrului>the height of
be petrified/stunned the barometer|<~a lucrurilor>state of
stanca:v. stancuta things/affairs|<~a
stand:stall|stand lucrurilor>posture/position of affairs|<~a
lucrurilor>lie of matters/the land|<~a
standard:standard
sanatatii>state/condition of (smb's)
standard:prefabricated health|<~
standard:standard|<~ de stat>state staret:superior
standard|<~ de viata>standard of living|<~
stareta:lady superior
de viata>living standards
staroste(sef)(sef):chief
standardiza:to standardize|to normalize
staroste(sef):head
standardizare:standardization|normalization
start:start|<a lua ~ul>to be a starter|<a lua
stanifer:stanniferous
~ul>to record as a contestant
stanina:stannite
starter:starter
staniol:tinfoil
stat:list
stanita:stanitsa|Cossack village
stat(faptul de a sta):standing
staniu:tin
stat:state
stanta:stanza
stat(raminere):stay(ing)
stare(in picioare):standing
stat:government
stare(pozitie):pozition
stat(raminere):remaining
stare(repaus):rest
stat(raminere):abding
stare(repaus):repose|state
stat(oprire):stopping
stare(situatie):situation
stat(statura):stature
stare(situatie):condition
stat(statura):figure
stare(conditie):condition
stat(inaltime):heigt|<~ major>(general)
stare(mai ales proasta):predicament staff|<~ personal>personal record|<~ de
stare(mai ales proasta):plight functii/de personal>personal
stare(pozitie sociala):position establishment|<~ele generale ist.>the
stare(pozitie sociala):condition States-General|<amer.>tables of
organization|<~ul bunastarii>the welfare

959
state|<~ de pensii odin.>pension list|<~ul de statura(inaltime):height|<de ~ mijlocie>of
democratie middle/medium height
stat-major:(general) staff|<ofiter de ~>staff statut:statute|ordinance|rules|regulations|<~
officer ul partidului>Party rules
statal:State...|government... statutar:statutary|statutable
static:static|static statutar:statutably
statica:statics statie:station
statism:statism statie:(railway) station
statistic:statistic(al) statie(finala):terminus
statistic:statistically statie(de tramvai):tram stop
statistica:statistics statie(de tramvai):stage
statistician:statist(ician) statie(de autobuz):stop
stativ:stand statie(de autobuz):stage
stative:(weaver's) loom statie(de birje):stand
stator:stator statie(de birje):coach/cab stand
statornic(stabil):stable statie(de taxiuri):taxi rank
statornic(constant):constant statie(popas):halt
statornic(constant):steadfast statie(loc de popas):halting/resting place|<~
statornic(constant):invariable de destinatie>station of destination|<~ de
statornic(constant):permanent emisie tel.>transmitting station|<~ de
emisie tel.>transmitter|<~ de marfuri
statornic(asezat):settled
ferov.>goods station|<~ de
statornic(durabil):durable radio>wireless/radio station|<~ de triaj
statornic(durabil):lasting ferov.>shunting/spotting station|<~-nod
statornic:constantly|steadfastly|invariably|pe ferov.>(
rmanently stationa(d. trupe):to be stationed
statornici:to determine|to settle|to fix stationa(d. masini):to stand
statornici(a se stabili intr-un loc):to settle stationa(a se opri):to stop
(down) stationar:stationary|at a standstill
statornici(a se stabili intr-un loc):to fix stationar(nemiscat):motionless
oneself/one's residence in
statiune:station|<~ agricola>agricultural
statornici(a se intemeia):to be station|<~ balneara>spa|<~
founded/established balneara>watering place|<~
statornicie:stability|steadiness|steadfastness| climaterica>health/holiday resort|<~ de
duration|perseverance|constancy|permanenc cercetari in deriva>drifting scientific/
e|persistence|firmness research station|<~ de masini si
statoscop:statoscope tractoare>machine and tractor station|<~ de
statu-quo:status quo odihna/climateri
statuar:statuary staul:cowhouse|stable|stall/shed/stand for
statueta:statuette|small/little statue cattle
statuie:statue|<~ ecvestra>equestrian stavila:weir
statue|<de ~>statuesque|<de ~>statue- stavila:opposition|<fara ~>incessantly
like|<a ridica o ~>to dset up/erect a statue stavrid:horse mackerel|scad (Trachuruus
statura:stature|figure trachurus)
stavrida:scad
staza:stasis

960
stambarie:printed calico|prints stapini(a sti)(a sti):to master
stancuta:jackdaw (Corvus monedula stapini(a sti)(a sti):to be a master of
spermolo stapini(a potoli):to calm down
stanoage:stable bars stapini(a domina):to dominate
stapin:master stapini(a avea in posesia sa):to have
stapin:boss stapini(a avea in posesia sa):to hold
stapin(proprietar):master stapini(a avea in posesia sa):to possess
stapin(proprietar):owner stapini(a avea in posesia sa):to own
stapin(proprietar):proprietor stapini(a se bucura de):to enjoy
stapin(patron):employer stapini(a ocupa):to occupy
stapin(patron):principal stapini:to rule|to reign|to govern|to (hold
stapin:boss the) sway|to bear sway/rule|to wield the
stapin(suveran):sovereign sceptre
stapin(suveran):lord stapini(a predomina):to reign
stapin(conducator):ruler stapini(a predomina):to prevail
stapin:master|<~ul casei>the master of the stapini(a predomina):to predominate
house|<~ de mosie odin.>landed stapini(a predomina):to be predominant
proprietor|<~ de mosie odin.>owner of an stapini(a bintui):to rage
estate|<ca un ~>master-/lord-like|<fara stapini:to be master of oneself/one's|to keep
~>masterless|<fara ~>lordless|<a face pe oneself in hand|to keep one's temper|<nu
~ul>to lord it|<a face pe ~ul> to carry ma puteam ~ de ris>I couldn't help
things with a high hand|<a-i plac laughing|<nu se poate ~>he cannot keep his
stapina:mistress temper|<nu se poate ~>he has no self-
stapina(proprietara):owner control/-command|<nu se poate ~>he is
stapina(proprietara):proprietor|<spapina incapable of governing hi
casei>the mistress (of the house)|<spapina stapinire:possession|domination|dominion|r
casei>the goodwife of the house|<~ de eign|rule|sway|mastery|government|authorit
mosie odin.>proprietress of an estate|<~ de y|sovereignty|command
mosie odin.>landlady stapinire(infrinare):control|<~ de
stapini:to rule (over) sine>selfcommand/-control/-government/-
stapini(a guverna):to govern restraint/-mastery
stapini(tiranic):to tyrannize (over) stapinit:self-contained/-possessed
stapini(tiranic):to rule with a rod of iron stapinit(posedat):possessed
stapini(despotic):to domineer over stapinitor:ruling
stapini(despotic):to ride stapinitor:ruler|swayer|sovereign|monarch|d
stapini(d. regi):to be the sovereign/king of ominator
stapini(a infrina)(a infrina):to be a master stapinitor(posesor):owner
over stapinitor(posesor):proprietor
stapini(a infrina)(a infrina):to master stapinitor(posesor):owner
stapini(a infrina)(a infrina):to subdue staretie(locuinta):abbey
stapini(a infrina)(a infrina):to sway staretie(demnitate):abbacy
stapini(a infrina)(a infrina):to control starui:to continue|to last|to endure|to
stapini(a infrina)(a infrina):to restrain persevere|to persist
stapini(a infrina)(a infrina):to keep...in starui(a exista):to exist
check starui(in ciuda obstacolelor):to subsist

961
starui(a insista):to insist|<a ~ pe linga statut(mugegait):mouldy
cineva (pentru altcineva)>to intercede/plead statut(d. cineva):aged
with smb. for another|<(pt. o favoare)>to statut(d. cineva):old
solicit a favour|<(pt. o favoare)>to put in a
stavilar:dam|flood/water gate/stop
kind word for smb.
stavilar(ecluza):lock
staruinta(perseverenta):perseverance
stavilar(ecluza):sluice
staruinta(asiduitate):assiduity
stavili:to dam (in/off/up)|to embank|to
staruinta(asiduitate):constancy
confine by dikes|to dike
staruinta(asiduitate):steadiness
stavili(a opri)(a opri):to stop
staruinta(asiduitate):steadfatness
stavili(a opri)(a opri):to check
staruinta(rabdare):patience
stavili(a opri):to arrest
staruinta(silinta):diligence
stavili(a blca):to block
staruinta(silinta):industry
stavili(a retine):to stem
staruinta(silinta):insistence|mediation|interc
stavili(a retine):to restrain
ession|wangle|prop
stavili(a retine):to hold back
staruitor:persevering|firm|persistent|persisti
ng|pertinaciouus|pertinacious|assiduous|con stavili(a retine):to retain
stant|steady|steadfast stavili(a bara):to bar
staruitor(tenace):tenacious stavili(a bara):to obstruct
staruitor(tenace):trusty stavili(a bara):to barricade
staruitor(incapatinat):obstinate stavili(a impiedica):to prevent
staruitor:perseveringly stavili(a impiedica):to preclude
statator(care sta in picioare):standing stavili(a impiedica):to hinder
statator(care sta in picioare):stand-up stavili(a impiedica):to impede
statator(drept):erect stavili(a face sa mearga mai incet):to
statator(drept):upright slack(en)
statator(d. apa):standing stavili(a face sa mearga mai incet):to slug
statator(d. apa):stagnant stavili(a intirzia):to retard
statator(d. apa):dead stavili(a intirzia):to delay
statator(stabil):stable stavili(a infrina):to refrain
statator(care ramine in acelasi stavili(a calma):to calm
loc):stationary stea:star
statator(care ramine in acelasi loc):steady stea(destin):star(s)
statator(care ramine in acelasi stea(destin):fate
loc):sedentary stea(destin):destiny
statator(fix):fixed stea:star
statator(fix):stationary stea(pe fruntea unui cal):(white) blaze
statator(permanent):standing|<apa stea(pe fruntea unui cal):white face/star
statatoare>stagnant water|<de sine stea:asterisk
~>independent stea(pe unghie):white (spot on the finger
statut(d. aer):stuffy nail)
statut(d. aer):close stea(pe unghie):sweetheart
statut(d. apa):foul stea:braid|<~ calauzitoare>loadstar|<~ cu
statut(mugegait):musty coada astr.>comet|<~ de
cinema(tograf)>filmstar|<~ de mare

962
zool.>starfish (Asterias vulgaris)|<~ de stelisoara:little star
marimea intii>star of the first order|<~ stelisoara:hen-chickens (Bellis perennis)
fericita>lucky star|<~ fixa astr.>fixed stelit:stellite
star|<~ua pamintului bot.>earth star (Geaste
stelita:amellus starwort
steag:flag
steluta:little star
steag:colours|stand/pair of colours
steluta:asterisk
steag(drapel):banner
steluta(scinteie):spark
steag(stindard):standard
steluta(pasta fainoasa)(pasta fainoasa):star-
steag:pavilion shaped noodles
steag(mic):pennant steluta(fulg):snowflake
steag(mic):pendant steluta:starwort (Stellaria)
steag(mic):streamer steluta(in supa):eye/speck of grease
steag(de biserica):banner/standard used for stema(armorii):arms
processi
stema(armorii):escutcheon
steag:banner|<sub ~ul...(cu gen.)>under the
stema(armorii):coat of arms
banner of...
stema(armorii):armorial bearings
steajar:pole
stema(coroana)(coroana):crown
stearic:stearic|<acid ~ chim.>stearic
acid|<acid ~ chim.>com. stearine stema(diadema):diadem
stearina:stearic acid sten:sthene
stearpa:barren|sterile stenahorie:v. naduf
stearpa(d. vaca):dry stenic:invigorating
steatit:saponite stenodactilografie:shorthand and typing
steatoza:steatosis stenodactilografie:sorthand typist
stebla:stalk stenograf:stenographer|shorthand writer
stegar:standard/colour bearer stenografia:to write in shorthand
stegozaur:stegosaurus stenografia(un discurs):to take down smth.
in shorthand
stegulet:pennon|banneret
stenografic:stenographic(al)|in shorthand
stei(stinca):rock
stenografic:stenographically
stei(ascutita):cliff
stenografie:stenography|shorthand
stei(lespede):slab
stenograma:shortand report/record
stejar:Jove's tree
stenotip:stenotype
stejar(lemn de ~):oak(-wood/-timber)
stenotipie:stenotypy
stejar(lemn de ~):oaken timber|<de
~>oaken|<de ~>oak...|<de ~>of oak|<de stenoza:stenosis|<~ mitrala med.>mitral
~>quercine|<(verde) ca ~ul>sturdy|<(verde) stenosis
ca ~ul>stalwart|<(verde) ca stentor:stentor|<voce de
~ul>strapping|<(verde) ca ~ul>F stocky ~>stentorian/stentorial/stentorious voice
stejaris:oak grove|grove of oaks step:tap dancing
stelaj:shelves stepa:steppe
stelar:stellar(y)|starry|star...|<lumina ster:stere
~a>starry/star light steregoaie:white veratrum (Veratrum
stelat:stellate(d) album)
stela:stele stereochimie:stereochemistry
stereocromie:stereochromy

963
stereofonic:stereophonic|binaural stetoscopie:stethoscopy
stereofonie:stereophony stibina:stibine
stereofotograf:stereophotography stibiu:antimony
stereograf:stereograph sticlar:glass blower
stereografie:stereography sticlar(vinzator):dealer in glass
stereograma:stereogram|stereographic sticlar(geamgiu):glazier
view/picture sticla(substanta):glass
stereometrie:stereometry sticla(pt. ferestre):window glass
stereometru:stereometer sticla(pt. oglinzi):plate glass
stereoplanigraf:stereoplanigraph sticla(geam):window pane
stereoscop:stereoscope sticla(~ de lampa):lamp chimney
stereoscopic:stereoscopic(al) sticla(ca recipient):bottle
stereoscopie:stereoscopy sticla(ca recipient):flagon
stereotip:stereotype sticla(pt. experiente chimice):flask
stereotip(d. o editie):stereotyped sticla(sticluta, med.):phial
stereotip:trite sticla(pt. muraturi):pickle bottle
stereotip:stereotype plate sticla(continutul unei sticle):bottle(ful)
stereotipa:to stereotype sticla(ochelari)(ochelari):glasses
stereotipie:stereotypy sticla(ochelari)(ochelari):spectacles
stereotipist:stereotypist sticla:barnacles|<~ afumata>smoked
stereotomie:stereotomy glass|<~ colorata>coloured/painted/stained
steril:dead glass|<(pt. a observa soarele)>colour
steril(d. oameni):barren glass|<(pt. a observa soarele)>smoked
glass|<o ~ cu vin>a bottle of wine|<~ de
steril:fruitless
ceasornic>watch glass|<~ de
steril(d. o munca):unprofitable cuart/silice>quartz glass|<~ de
steril(d. o munca):futile lentile>lentic
steril:barren gangue|useless rock|waste sticlarie(fabrica):glass manufactory/house
sterilitate:sterility|barrenness|unproductiven sticlarie(fabrica):glass works
ess|unfruitfulness sticlarie(fabricare):manufacture of glass
steriliza:to sterilize sticlarie(articole):glassware
sterilizator:sterilizer sticlarie(articole):vitrics|<~ suflata>hollow
sterlina:<lira ~>pound sterling|<zona lirei ware
sterline ec. cap.>the sterling area sticlete(politist)(politist):bobby
stern:breast bone sticlete(politist)(politist):peeler
sternal:sternal sticlete(politist):sl. copper|<a avea sticleti in
sterp:v. steril cap> to be queer in one's attic|<a avea
sterp(fara viata):lifeless sticleti in cap>not to be quite right in the
sterp(fara viata):desolate upper story|<a avea sticleti in cap>to have
stert:(candle)wick bats in the belfry
stert(~ de mina):miner's lamp sticlos:glassy|vitreous|hyaline
stert(~ de mina):davy sticlos:glossy|<umoare sticloasa
anat.>vitreous humour
stetometru:stethometer
sticlozitate:vitrescene
stetoscop:auscultator
sticluta:small bottle|phial

964
sticluta(fiola):vial stilet:stiletto|stilet|short pointed dagger
stigmat:brand|mark (with a ot iron) stilet:probe
stigmat(pe corpul delicventilor):stigma stilist:stylist|accomplished writer
stigmat(pe corpul delicventilor):badge stilistic:stylistic
stigmat:spot stilistic:stylistically
stigmat(urma):mark stilistica:style|stylistics
stigmat(urma):trace stiliza:to improve (stylistically)|to brush up
stigmat:stigma stiliza:to stylize
stigmatic:(ana)stigmatic stilizare:stylistic improvement|brushing
stigmatism:stigmatism up|stylization
stigmatiza:to mark with hot iron|to badge stilizare:stylizing
stigmatiza:to sear stilizator:stylist
stih(vers):verse stilobat:stylobate
stih(vers):line stilou:fountain pen
stih(verset):verse stima:to esteem|to respect|to revere(nce)|to
stih:numbers make much of|to have a high opinion of
stihar:alb stima(a aprecia):to value
stihie(element):element stima:to esteem/respect each other
stihie(stafie):spectre stimabil:estimable|worthy of respect
stihie(stafie):ghost stimabil:worthy
stihie:wilderness|solitude stimat:esteemed|respected
stihuitor:poetaster stimat(in scrisori):dear|<~e domn>dear Sir
stil(literar):style (of writing) stima:esteem|regard|respect|<cu ~>yours
truly|<cu toata stima>(most)
stil(mod):manner
respectfully|<cu toata stima>with great
stil(mod):way respect|<(in scrisori)>(I am sau I remain)
stil(mod):style most respectfully yours|<(in scrisori)>your
stil(calendaristic):style obedient servant|<demn de
stil(condei) odin:stylus ~>estimable|<demn de ~>worthy of
stil(condei) odin:style respect|<a ci
stil(condei) odin.:point(r)el stimul:stimulus
stil(condei) odin.:greffe stimula:to fillipe
stil(condei) odin.:graphium|<~ stimula(pofta de mincare):to whet
artificial>artificial style|<~ stimula(pofta de mincare):to sharpen
artificial>mannerism|<~ aruncat stimula(pe cineva la munca):to incite to
sport>jerk|<~ baroc>baroque style|<~ work
bizantin>Byzantine stylemanner|<~ stimula(pe cineva la munca):to spur
clasic>classic style|<~ stimula(afacerile):to give a stimulus/fillip to
familiar>colloquial/familiar style|<~
stimula(a inviora):to cheer
gotic/ogival>Gothic/pointed style|<~
impins sport>pres stimula(a inviora):to enliven
stilat:stylish|(highly) polished stimula(a inviora):to exilarate
stilat(bine crescut):well-bred stimula(a inviora):to gladden
stilat(instruit):well-schooled stimula(a inviora):to inspirit
stilem:styleme stimulant:stimulating|stimulative

965
stimulent:fillip stinge(d. foc, lumina):to go/die out
stindard:standard|banner stinge(d. sunete):to die down/away
stingator:fire extinguisher stinge(a muri):to die
stinge(focul, lumina):to extinguish stinge(a muri):to pass away|to dwindle
stinge(focul, lumina):to put out away/down
stinge(o luminare):to blow out stinge(d. plante):to wither
stinge(prin comutator):to switch/turn off stinge(d. plante):to fade
stinge(prin acoperire):to quench stinge(d. plante):to decay
stinge(gazul):to turn off stinge(d. plante):to perish
stinge(a reduce la tacere):to (reduce to) stinge(d. plante):to die (away)
silence stinge(a fi in declin):to be on the decline
stinge(a reduce la tacere):to hush stinge(a fi in declin):to peter out
stinge(a calma):to appease stinge(a nu mai fi):to be
stinge(a calma):to calm over/gone/lost/dead
stinge(a calma):to put/set...at rest stinge(a nu mai fi):to havee
stinge(a calma):to allay vanished/disappeared|<pasiunile se sting cu
vremea>passions die away with age|<i se ~
stinge(a calma):to quiet
puterea>his strength fails|<i se ~
stinge(a sterge)(a sterge):to blot out puterea>strength gives out|<ziua se ~>the
stinge(a sterge)(a sterge):to extinguish day is waning/on the wane|<a-si ~ setea>to
stinge(a sterge)(a sterge):to efface quench/slake/appease one's thirst|<pop.>to
stinge(a anula):to annul co
stinge(a anula):to cancel stingere:extinction|extinguishing|v. stinge
stinge(un proces, o actiune):to extinguish stingere:taps
stinge(un proces, o actiune):to quash stingere(moarte):death
stinge(a extermina)(a extermina):to stingere(disparitie):disappearance|<aparat
eradicate de ~>fire extinguisher|<a suna ~a mil.>to
stinge(a extermina)(a extermina):to beat/sound the tattoo
exterminate stingher(desperecheat):having no fellow
stinge(a extermina)(a extermina):to stingher(desperecheat):single
extirpate stingher(desperecheat):odd
stinge(a distruge):to destroy stingher(desperecheat):only one
stinge(a distruge):to annihilate stingher(singuratic):lonely
stinge(a distruge):to bring to nought stingher(singuratic):solitary
stinge(a ucide):to kill stingher(izolat):isolated
stinge(o datorie):to extinguish stingher(necasatorit):single
stinge(o datorie):to pay off stinghereala(jena):embarrassment
stinge(o datorie):to liquidate stingheri(a deranja):to disturb
stinge(varul):to slake stingheri(a deranja):to trouble
stinge(varul):to slack stingheri(a jena):to inconvenience
stinge:to quench stingheri(a jena):to embarrass
stinge(friptura):to baste stingheri(a intrerupe):to interrupt
stinge:to be extinguished|to v. ~ I stingheri(a intrerupe):to break in
stinge(d. foc):to burn out upon|<e>a|<ma stinghereste foarte mult>tat
greatly inconveniences me

966
stingherit(jenat):embarrassed stilci(o limba):to murder
stingherit(jenat):ill-at-ease stilci(un cuvint):to corrupt
stinghie:pole|perch stilci(a denatura):to distort
stinghie(pt. gaini):roost stilci(a denatura):to pervert
stinghie:inguen stilcit:beaten black and blue|v. stilcit
stins:extinguished|v. stinge stilcit(incorect):incorrectly
stins(d. vedere):dim stilp:pillar
stins(vestejit):faded stilp(de pod):pier
stins(vestejit):withered stilp(de poarta):jamb
stins(d. voce):faint stilp(de poarta):post
stins(d. voce):hardly audible stilp(pilastru):pilaster
stins(palid):pale stilp(in mine):pillar
stins:faintly stilp(in mine):prop
stipela:stipel(la) stilp(de lemn):(upright) post
stipendia:to stipend|to subsidize|to keep in stilp(de lemn):wooden pillar
one's pay stilp(suport):support
stipendiu:stipend stilp(suport):stud
stipula:to stipulate|to provide for/that...|<a ~ stilp(suport):stanchion
ca...>to lay down that... stilp(lateral):side post
stipulatie:stipula stilp(lateral):jamb
stirigoaie:white/false/swamp hellebore stilp:upholder|backbone|pillar
stirpe(neam):family stilp(toiag):staff
stirpe(neam):origin stilp(prieten):friend
stirpe(neam):stock stilp(aderent):adherent
stiva:stack|pile|<~ de lemne>pile/stack of stilp(personalitate):personality|<~ de
wood|<~ de lemne>wood-pile/-stack cafenea>habitue sau permanent customer of
stilci(a bate rau):to beat black and blue a coffee house|<~ de telegraf>telegraph
stilci(cu pumnii):to cuff pole/post|<~ul casei>the mainstay of the
stilci(cu pumnii):to belabour family|<~ul casei>the bread winner
stilci(cu pumnii):to punch stilpare(ramura verde):green
stilci(cu biciul):to whip twig|<Duminica stilparilor>Palm Sunday
stilci(cu biciul):to flog stina:sheepfold|pen
stilci(cu biciul):to switch stinca:rock
stilci(cu biciul):to whack stinca(ascutita sau abrupta):crag
stilci(cu batul):to thrash with a stick stinca(abrupta):precipice
stilci(cu batul):to drub stinca:bluff
stilci(a zdrobi):to crush stinca(pisc stincos):tor
stilci(a zdrobi):to scrunch stinca(mica):rocklet
stilci(a zdrobi):to squelch stinca(abrupta, mai ales marina):cliff
stilci(a zdrobi):to squash stinca(bloc de ~):block
stilci(a schilodi):to mutilate stinca(bloc de ~):large piece of rock
stilci(a schilodi):to cripple stinca(banc de nisip):shelf|<~
submarina/sub apa>reef|<tare ca stinca>(as)
stilci(o limba):to mangle
firm/steady as a rock

967
stincarie:rocks|v. stinca|rocky region stinjen(masura):stanjen
stincos(ca stinca):rock-like stinjen:common iris (Iris germanica)|<~ de
stincos(cu multe stinci):rocky lemne aprox.>fathom (8 steri)|<~i galbeni
stincos(cu multe stinci):full of rocks de balta bot.>sword flag|<~i galbeni de
balta bot.>yellow lily|<~i galbeni de balta
stincos(format din
bot.>yellow water-flag (Iris
stinca):formed/consisting of rocks
pseudacorus)|<~ marin aprox.>fathom
stincos(format din stinca):rocky
stinjeneala:disturbance|perturbation|instrusi
stincos(format din stinca):cliffy on|inconvenience|trouble|obstruction
stincos(colturos):scraggy stinjeneala(piedica):hindrance
sting:left stinjeneala(piedica):prevention
sting(pornind de la obiect):proper left stinjeneala(piedica):obstacle
sting:left leg stinjenel:v. stinjen
sting:wrong leg|<partea ~a>left stinjeni(a deranja):to disturb
hand/side|<partea ~a>heraldicA
stinjeni(a deranja):to trouble
sinister|<teatru>prompt
side|<teatru>prompter's side|<(a unei stinjeni(a jena):to hamper
corabii) mar.>port|<(a unui riu)>left stinjeni(a jena):to cramp
bank|<pe mina ~a>on the left(-hand) stinjeni(a jena):to hinder
side|<a calca cu ~ul>to put the wrong leg stinjeni(a jena):to inconvenience
foremost|<ma tem ca m-am scu stinjeni(a jena):to embarrass
stinga(mina stinga):the left hand stinjeni(a intrerupe):to interrupt
stinga:the left wing/flank|<~ imprejur! stinjeni(a intrerupe):to break upon
mil.>left/face aboout!|<~ imprejur!
stinjeni(a impiedica):to prevent
mil.>about turn!|<din(spre) ~>from the
left|<in dreapta si in ~>right and left|<in stinjeni(a impiedica):to hinder
dreapta si in ~>on all sides|<jumatate la ~! stinjenitor:disturbing|v. stinjeni
mil.>half left turn!|<la ~ (spre ~)>to the stinjenita:woodbine (Lonicera)
left, aleft!|<(pe ~)> stinjeniu:violet
stingaci:left-handed stirc:heron (Ardea)|<~ alb/balan>white
stingaci:gawky heron (Ardea alba)|<~ mare
stingaci:awkwardly|v. ~ i,2 cenusiu>common heron (Ardea cinerea)|<~
stingaci:left-handed person| left-hander rosu>red heron (Ardea purpurea)
stingaci:one whose fingers are all stirci:to v. strivi
thumbs|<un tinar ~>a lubberly young stirci:to crouch|to cower down|to squuat
man|<un om ~>an awkward fellow|<un om down|to sit asquat
~>a big baby|<a fi ~>to have a hand like a stircit:crouching|v. pipernicit
foot stirni:to start|to stir up
stingacie:left-handedness stirni(a misca):to remove
stingacie:gaucherie stirni(a deplasa):to displace
stingacie(ca act):blunder stirni(a trezi):to wake (up)
stingacie(ca act):lubberliness stirni:to provoke|to call forth/into being|to
stingism:leftism|<lucrarea lui Lenin produce
stingismul boala copilariei stirni(pasiuni):to loose
comunism>Lenin's work Left-wing stirni:to be started|to v. ~I
Communism, an Infantile Disorder
stirni(d. cineva):to fly into a rage
stingist:leftist

968
stirni(d. o furtuna):to break (out/forth) el>there is smth. in him|<are ~ in el>there
stirni(a aparea):to appear is good stuff in him
stirni(a aparea):to rise stog:rick|stack|<~ de fin>haystack|<~ de
stirpitura:malformation|deformity|monster| fin>stack of hay|<~ de fin>hayrick|<a
misshape|midget aseza/pune in ~uri>to stack|<a aseza/pune
in ~uri>rick
stirv:carrion|carcass|carcase
stoic:stoic...
stirv:croaker
stoic:stoically
stoarce(lichidul din ceva):to squeeze (out)
stoic:person indifferent to pleasure|<virtute
stoarce(prin presare):to press (forth/out)
~a>stoic virtue
stoarce(prin zdrobire):to crush out
stoicism:stoicism
stoarce(rufe):to wring (out)
stol(de pasari):flock
stoarce(a slei)(a slei):to wear out
stol(de pasari):flight
stoarce(a slei)(a slei):to exhaust
stol(de pasari):rush
stoarce(a jecmani)(a jecmani):to fleece
stol(de prepelite):bevy
stoarce(a jecmani)(a jecmani):to bleed
stol(multime):throng
white
stol(multime):swarm
stoarce(a saraci)(a saraci):to draw out
stol(multime):multitude
stoarce(a saraci)(a saraci):to improverish
stol(ceata):troop
stoarce(a saraci)(a saraci):to deplete
stol(de fete):bevy|<~ de
stoarce(a saraci):to eat up
lacuste>host/swarm/army of locusts|<~ de
stoarce:to v. ~ I. rindunele>flight of swallows|<in ~uri>in
stoarce:to be squeezed (out)|<a ~ bani de la flocks/companies/groups/throngs
cineva>to extort/squeeze money out of stola:surplice
smb.|<a ~ lacrimi (cu dat.)>to draw/squeeze
stolna:adit
out/wring tears from...|<a ~ o lamiie>to
squeeze a lemon|<a ~ o marturisire de stolnic:High Steward
la...>to draw a confession from...|<a ~ stolon:offset
rufele de apa>to wri stomac:gaster
stoc:store|stock|supply stomac(la animale, si):maw
stoc(fond):fund stomac(primul ~ al rumegatoarelor):first
stoc(rezerva):reserve|<~ de marfuri stomach of ruminants
com.>stock on hand|<~ de marfuri stomac(primul ~ al rumegatoarelor):paunch
com.>goods in stock|<~ de stomac(primul ~ al rumegatoarelor):rumen
provizii>supply/stock/store of provision|<a stomac(al doilea ~ al
avea in ~>to have/keep a supply/store/stock rumegatoarelor:honeycomb (stomach)
of...
stomac(al doilea ~ al rumegatoarelor:bonnet
stoca:to store|to stock
stomac(al doilea ~ al
stoca:to be stored/stocked rumegatoarelor:reticulum
stocher:stoker stomac(al treilea ~ al
stofa:stuff|fabric|texture|(woven) rumegatoarelo:manyplies
material|cloth stomac(al treilea ~ al
stofa(pt. costum):suiting rumegatoarelo:omasum
stofa:stuff|<n-are ~ de actor>he is not cut stomac(al treilea ~ al
out for an actor|<are ~ de pictor>he has the rumegatoarelo:psalterium
makings of a painter in him|<are ~ in

969
stomac(al patrulea ~ al rumegatoarel:rennet strada(larga):avenue|<~ dosnica>by-
bag street|<~ mare>mainstreet|<~
stomac(al patrulea ~ al principala>mainstreet|<~
rumegatoarel:abomasum principala>thoroughfare|<femeie de
stomac(a pasari):gizzard ~>street walker|<omul de pe ~>the man in
the street|<pe ~in/amer.>on the street|<(nu
stomac(in limbajul boxerilor):victualling
in casa)>out of doors|<a da pe cineva afara
depatment
din ~>to turn smb. out (
stomac(in limbajul boxerilor):bread
stradela:(narrow) street|by-street|lane
basket|<boala de ~>stomach
complaint|<boala de ~>gastropathy|<durere stradivarius:Stradivarius|Strad
de ~>pain in the stomach|<durere de strai:garment|array|garb
~>stomach pain/ache|<durere de straja(sentinela)(sentinela):sentry
~>gastralgia|<durere de straja(sentinela)(sentinela):sentinel
~>gastralgy|<durere de straja(patrula):patrol
~>gastrodynia|<spalarea ~ului med.>lavage
straja(paza):watch
of the stomach|<a avea un ~ bun>
straja(paza):guard
stomacal:stomachal|gastric|stomach..
straja:ridge rope|<a-si pune ~ gurii>to keep
stomata:stoma(te)
one's tongue in cheek/order|<a-si pune ~
stomatita:stomatitis gurii>to hold in|<a sta/fi de ~>to be on
stomatolog:dentist guard/duty|<(ca sentinela)>to stand
stomatologie:stomatology|dentistry sentry|<(ca sentinela)>to do sentry duty
stop:traffic light strana(pt. public):pew
stop(la masini):stop light strana(pt. cintareti):lectern
stop:stop! strangula:to strangle|to throttle
stopa:to (come to a) stop straniu:strange|queer|odd
stopa:to stop straniu:strangely|queerly|oddly
stopa(ciorapi):to close/fine darn strapazan:oar lock
stoper:centre half back strapontin:flap/bracket seat
stoper(pt. haine):(close) darner strapontina:flap/bracket seat
stor:roller blind stras:imitated diamond
stors:wrung (out)|v. stoarce|worn/fagged strasnic(sever):severe
out strasnic(sever):stern
stos:faro|basset strasnic(sever):rigorous
strabism:anorthopia strasnic(aspru):harsh
strabotomie:strabotomy strasnic(teribil):terrible
strachina:bowl|basin strasnic(oribil):horrible
strachina(adinca):tureen|<a calca in strasnic(excesiv):excessive
strachini>to blunder|<a calca in strachini>to strasnic(excesiv):extreme
make blunders|<a calca in strachini>to put
strasnic(violent):violent
one's foot in it|<a calca in strachini goale>to
be a poor devil strasnic(excelent):excellent
strada:street strasnic(excelent):fine
strada(mica):short/narrow street strasnic(excelent):superior
strada(mica):lane strasnic(excelent):capital
strada(mica):alley strasnic(excelent):grand

970
strasnic(excelent):thumping stratificatie:v. stratificare|<~
strasnic(considerabil):considerable diagonala/incrucisata>diagonal
strasnic(considerabil):handsome stratification
strasnic(colosal):colossal stratiform:stratiform
strasnic(colosal):tremendous stratigrafic:stratigraphic
strasnic:egregoius stratigrafie:stratigraphy
strasnic(solid):sound stratoplan:stratospheric aircraft
strasnic(solid):solid stratosfera:stratosphere
strasnic(maret):grand stratosferic:stratospheric|<avion
~>stratospheric aircraft|<balon
strasnic(maret):magnificent
~>stratospheric baloon
strasnic:severely|v. ~ i.
stratostat:stratospheric baloon
strasnic:English maidenhair|<ceva ~ sl.>a
stratus:stratus (cloud)
stuuner|<foame ~a>canine/hearty
appetite|<un frig ~>a severe/bitting/bitter strabate(a cutreiera):to
cold|<gospodina ~a>excellent housewife|<o wander/roam/ramble/rove throug
iarna ~a>a very inclement/severe/bleak strabate(a merge prin):to go through/over
winter|<spectacol ~>splendid strabate(o distanta):to cover
performance|<succes ~>signal/marvellous strabate(a patrunde prin):to penetrate|to v.
su strApunge
strat:stratification|layer|stratum strabun:ancient|antique|ancestors'...|forefath
strat(de vopsea):coat(-ing) ers'...
strat(social)(social):stratum strabun:ancestor|forefather
strat:section|walk of life strabun:ancestry
strat(de flori):bed|<~ de flori>flower strabunic:great-grandfather
bed/plot/bank|<~ de nisip>layer/bed of strabunica:great-grandmother
sand|<~ de nisip>sand stratum|<~ de stradanie:endeavour
pamint>layer/bed/stratum of earth|<~ de
stradanie(efort):effort
protectie>protective coating|<~ de
vopsea>couch/coat (of paint)|<~ izolator stradanie(osteneala):pains
constr.>seal|<~ izolator constr.>damp stradui(sa):to strive (to)|to for sau after|to
course|<~ p endeavour (to)|to take pains (to)|<n>s
stratagema:masterstroke straduinta:v. stradanie
stratagema(truc):trick strafulgera:to v. fulgera|<ma strafulgera cu
strateg:strategist|<~ de salon>armchair privirea>she looked at me as if she would
strategist wither me with her glanc
strategic:strategic(al) strafund:(imnost) depth
strategic:strategically strain(din alta tara):foreign
strategie:strategy strain(necunoscut):unknown
stratifica:to stratify strain(nefamiliar, de alta natura):strange
stratificare:stratification|bedding|<~ strain(nefamiliar, de alta natura):alien
concordanta>conformable|<~ strain(ciudat):strange
concordanta>bedding|<~ strain(ciudat):odd
concordanta>conformity|<~ strain(al altuia):another's
discordanta>inconformity strain(al altuia):somebody else's
strain:heterogeneous

971
strain(din alta tara):foreigner stralucit:brilliantly
strain(din alta tara):guest stralucitor:brilliant
strain(din alta tara):visitor stralucitor(radios) (de):beaming (with)
strain(necunoscut):stranger|<tari ~e>foreign stralucitor(splendid):splendid
countries|<ideologie ~a>alien stralucitor(splendid):gorgeous
ideology|<...mi-e ~...>is alien to stramos:great-grandfather|ancestor
me|<prin/in ~i>amidst foreigners|<prin/in
stramos:ancestry|<din mosi ~i>from time
~i>in foreign countries|<prin/in ~i>among
immemorial|<din mosi ~i>time out of
strangers
mind|<din mosi ~i>from ancient times|<din
strainatate:foreign countries|foreign/strange mosi ~i>from remostest antiquity|<din mosi
land|<in ~>abroad|<din ~>from abroad ~i>(in times) of yore|<din mosi ~i>in olden
strainism:foreignism|loan/foreign word time(s)
strajer:guard|watchman stramosesc:v. strabuni
strajer(sentinela):sentinel stramurare(pt. imboldit):goad
strajer(sentinela):sentry stramuta(a preschimba):to change
strajui:to watch|to guard stramuta(a modifica):to modify
strajui:to (be on the) watch stramuta(a transforma):to transform
strajuitor:watching|guarding stramuta(a muta):to shift
straluc:capricorn beetle stramuta(a muta):to move/shove from its
straluci:to shine (former)
straluci(a fi luminat):to be bright stramuta(a muta):to remove
straluci(a lumina):to light stramuta(a muta):to displace
straluci(a arunca raze):to beam stramuta(a muta):to dislodge
straluci(a arunca raze):to radiate stramuta(a deranja):to disarrange
straluci(d. ochi, bijuterii):to gleam stramuta(a deranja):to put awry
straluci(ca fulgerul, ca flacara):to blaze stramuta(d. lucruri):to shift
(out) stramuta(d. lucruri):to move from its place
straluci(ca fulgerul, ca flacara):to flash stramuta(d. cineva):to move to a new place
straluci(ca fulgerul, ca flacara):to flare stramuta(d. cineva):to change one's
straluci(brusc):to glance lodgings
straluci(orbitor):to glare stramuta:to be changed
straluci(orbitor):to dazzle stramutat:a|<persoane ~e pol.>displaced
straluci(a scinteia):to sparkle persons
straluci(d. cineva):to shine stranepoata:great-granddaughter
straluci(d. cineva):to be conspicuous|<ochii stranepot:great-grandson
ii straluceau>his eves were sparkling stranepot:great-grandchildren
brightly|<nu tot ce straluceste e aur>all is stranut:sneeze|sneezing
not gold that glitters stranut:sternutation
stralucire:gorgeousness|<~a otelului>glitter stranuta:to sneeze|<imi vine sa stranut>I
of steel|<~a soarelui>brilliance/brightness feel like sneezing|<imi vine sa stranut>I
of the sun|<a da ~ (cu dat.)>to add lustre feel disposed to sneeze
to...
strapungator:piercing
stralucit:brilliant
strapunge:to bore/pierce/dig/strike through
stralucit(splendid):splendid
strapunge(hirtia cu un ac):to prick
stralucit(splendid):gorgeous

972
strapunge(hirtia cu un ac):to puncture strecura(a furisa cu greu):to squeeze in sau
strapunge(a face o gaura in...):to make a out
hole in strecura(a furisa cu greu):to through sau
strapunge(cu lancea):to transfix past
strapunge(un munte, in vederea unui tun:to strecura(o vorba):to put in edgeways
tunnel strecura:to be strained
strapunge(cu o arma ascutita):to stab strecura(a patrunde) (in):to penetrate (into)
strapunge(cu o arma ascutita):to pierce strecura(a see filtra):to percolate (through)
strapunge(cu baioneta):to bayonet|<a ~ strecura(a se furisa):to steal away sau in sau
apararea inamicului mil.>to break through out
the enemy's defences|<glontele ii strapunge strecura(a se furisa):to slip by sau past
bratul>the shot/bullet went throug his strecura(cu greu):to squeeze (past sau
arm|<a ~ inima cuiva>to pierce smb's through)|to v. Si strAbate
heart|<fig.>to stab smb. in/to the
strecura(d. timp):to lapse
heart|<fig.>to shoot through smb's heart|<a
~f strecura(neobservat):to slip away
strasnici:to awe strecura(repede):to fly
strasnici(a infricosa):to frighten strecura(repede):to fly
strasnicie(asprime):harshness strecura(d. greseli):to slip in|<a se ~ cu greu
prin multime>to squeeze through the
strasnicie(cruzime):cruelty
crowd|<a ~ ceva in mina cuiva>to slip
strasnicie(putere):power smth. into smb's hand
strasnicie(putere):force strecurat:straining|v. strecura
stravechi:very ancient/old|antique|<din strecuratoare:colander|strainer
timpuri ~>from time immemorial|<din
strein...:v. strain
timpuri ~>time out of mind|<obicei
~>ancient/old custom|<obicei strepede:cheese maggot/hopper
~>timehonoured custom|<timpuri strepezi(d. dinti):to be set on edge|<lamiia
~>ancient/old(en) times|<timpuri ~>days of strepezeste dintii>lemon sets one's teeth on
yore|<timpuri ~>immemorial ages edge
stravedea:to see one's own image streptococ:streptococcus
straveziu:transparent|translucent|transpicuo streptococic:streptococcic
us|semidiaphanouus|(semi)pellucid|semiper streptomicina:streptomycin
spicuous striat:striated
straveziu(clar):clear striatie:striation
streasina(la o casa):(overhanging) strica:to spoil|to mar|to impair|to injure|to
eaves|projecting roof damage
streasina(acoperis):roof strica:to deuce with
streche:horsefly (Hypoderma)|<a fi apucat strica(a deteriora):to make worse
de ~, a da ~a in cineva> to fall into a strica(a deteriora):to deteriorate
panic|<a fi apucat de ~, a da ~a in cineva>to
stampede strica(a distruge):to destroy
strechea:to stampede strica(a distruge):to ruin
strecura:to strain|to filter|to percolate strica(a distruge):to blight
strecura(a spala):to wash strica(a distruge):to blast
strecura(a lasa sa treaca):to let pass strica(ceva cladit):to demolish
strica(ceva cladit):to pull down

973
strica(prin lovituri):to batter stricat(d. apa):foul
strica(aerul, apa):to batter stricat(d. apa):polluted
strica(aerul, apa):to taint stricat(d. dinti):rotten
strica(aerul, apa):to pollute stricat(d. un copil):vicious
strica(aerul, apa):to contaminate stricat(d. un copil):depraved
strica(aerul):to vitiate stricat(pervers):perverse
strica(a distruge):to wreck stricat(corupt):corrupted
strica(a sparge, a sfarima):to break stricat(corupt):dissolute
strica(in bucati):to break to pieces stricat(bolnav):diseased
strica(a desfigura):to deface stricat:rake|dissolute
strica(a desfigura):to disfigure fellow|debauchee|loose fish|<e ~ pina in
strica(a dezorganiza):to disorganize maduva oaselor>he is rotten to the
core|<vorbeste ~ romaneste>he speaks
strica(a frustra):to frustrate
broken Rumanian
strica(a frustra):to dash
stricata:dissolute woman|wanton|woman of
strica(a frustra):to blast loose morals|woman of the town
strica(pe cineva)(pe cineva):to pervert stricaciune:deterioration
strica(pe cineva)(pe cineva):to corrupt stricaciune(vatamare):harm
strica(pe cineva)(pe cineva):to deprave stricaciune(vatamare):damage|corruption
strica(pe cineva):to debauch stricator:harmful|bad|injurious|deleterious|c
strica:to v. ~ I.|to deteriorate|to go bad orrupting
strica(d. dinti):to decay stricnina:strychnin(e)
strica(a putrezi):to rot strict:strict
strica(moraliceste):to become strict(d. cineva):severe
corrupt/demoralized strict(d. cineva):exact
strica(a nu functiona):to be out of order strict:strictly|severely
strica(d. ceas):to go wrong strict:a|<in sensul cel mai ~ al cuvintului>in
strica(a face rau):to hurt the strict(est) sense of the word|<ordine
strica(a face rau):to harm ~e>strict orders|<regula ~a>strict rule|<~ul
strica(a face rau):to injure necesar>no more than is necessary|<~ul
strica(a aduce prejudicii):to prejudice necesar>the essentials of life|<este ~
interzis>it is strictly forbidden
strica(a aduce prejudicii):to be
noxious/injurious|<n-ar ~ (ca dumneata) strictete:strictness|severity|exactness
sa...>it would not be amiss for you to...|<ce strident:strident|harsh|shrill|grating|jarring
stric eu?>it's not my fault|<cine strica? eu strident:stridently
stric?>whose fault is it? who's to blame but stridenta:harshnesss of a sound
yourself?|<politetea nu strica stridie:oyster (Ostrea)|<~
niciodata>politeness never comes amiss|<n- americana>American oyster (Ostrea
os virginiana)|<a pescui stridii>to dredge for
stricat:spoilt|v. strica|deteriorated|broken oysters|<a pescui stridii>to dive for pearl
stricat(d. produse):rotten oysters|<a pescui stridii>to be engaged in
stricat(mucegait):mouldy pearl diving
stricat(d. carne):tainted striga(a chema):to call
stricat(d. aer):polluted striga:to cry|to call/cry out|to hallo|to halloo
stricat(d. aer):vitiated|close|stuffy striga(a ridica vocea):to raise one's voice

974
striga(a ridica vocea):to mouth strivitor:crushing|v. strivi
striga(puternic:de bucurie)to shout strimb:crooked|curved|wry
striga(puternic:de bucurie)to bawl strimb(inclinat):slanting
striga(puternic:de bucurie)to roar strimb(inclinat):skew
striga(puternic:de bucurie)to sing out strimb(inclinat):oblique
striga(vociferind):to clamour strimb:unfair
striga(vociferind):to brawl strimb:crookedly|awry|slantwise|obliquely|a
striga(vociferind):to bellow slant|askew
striga(vociferind):to vociferate strimb(a se uita ~):askew
striga(a zbiera):to yell strimb(a se uita ~):aslant
striga(a tipa):to shriek strimb:falsely|<a calca ~>to take/make a
striga(a tipa):to scream|<a ~ dupa...>to call false step|<a calca ~>to trip|<a calca ~>to
for...|<a ~ la...>to shout at...|<a ~ cit il tine slip|<a calca ~>to stumble|<fig.>to tread the
gura>to cry at the of one's voice|<a ~ cit il shoe awry|<fig.>to go astray|<a (se) jura
tine gura>to scream one's lungs out|<a ~ cit ~>to swear falsely|<a (se) jura ~>to commit
il tine gura>to cry/shout oneself hoarse|<a ~ perjury|<a (se) jura ~>to forswear
(dupa) ajutor>to cry/call/roar for help|<a oneself|<a (se) jur
strigare:calling|v. striga strimba:to crook|to distort
strigare:banns strimba(a indoi):to bend
strigat:calling|<~ul catalogului>roll call strimba(gura tocurile):to twist
striga:hissing (white) oowl|v. strigoaica strimba(a deveni strimb):to become/get
crooked/bent/lop
strigat:call|cry|shout|yell|v. striga
strimba(a face grimase):to make a wry face
strigator:scandalous|crying
strimba(a face grimase):to grimace
strigator(d. culori):loud
strimba(a-si da ifose):to split oneself/one's
strigator(d. culori):flashy|<~ la cer>crying
sides with|<a ~ din nas>to screw/turn up
to heaven|<~ la cer>revolting
one's nose
strigatura:humorous|satirical extempore
strimbatate(nedreptate):injustice
verse
strimbatura(lucru strimb):crooked thing
strigatura:holler
strimbatura(schimonositura):grimace
strigoaica(strigoi):ghost
strimbatura(schimonositura):wry face
strigoaica(strigoi):hobgoblin
strimbatura:mops and mows
strigoaica(baba urita si rea):old hag
strimt(ant. larg):tight
strigoi:ghost|phantom|wraith
strimt(ingust):narrow
strigoi(vrajitor):wizard
strimt(d. spatiu):cramped
stringent:acute|urgent
strimt(mic):small
stringent:acutely|urgently
strimt(~ la minte):narrow-minded
stringenta:acuteness|urgency
strimta:to narrow|to make narrow sau
strivi:to crush
narrower|to make tight(er)
strivi(ceva moale):to squash
strimta(hainele):to take in
strivi(d. un vehicol):to run down
strimta(a micsora):to diminish
strivi:to crush
strimta:to narrow|to get/grow narrow|to get
strivi(a distruge):to destroy tight
strivi(a coplesi):to overwhelm strimta(a se micsora):to diminish
strivi:to crush one another strimtoare(intre munti):narrow pass(age)

975
strimtoare(intre munti):gorge stringe(a apasa):to press
strimtoare(intre munti):narrow stringe(a apasa):to squeeze
strimtoare(de mare):strait(s) stringe(a innabusi):to dtifle
strimtoare(de mare):narrow sea stringe(a innabusi):to stifle
strimtoare(de mare):narrows stringe(a innabusi):to suffocate
strimtoare(incurcatura):puzzle(d) state stringe(a comprima):to cpmpress
strimtoare(incurcatura):embarrassment stringe(d. pantofi):to pinch
strimtoare(constringere):constraint stringe(a apasa)(a apasa):to oppress
strimtoare(situatie neplacuta):awkwardness stringe(a apasa):to weigh down
strimtoare(situatie stringe(a apasa):to overwhelm
neplacuta):unpleasant/embarrassing stringe(a apasa):to crush
strimtoare(situatie neplacuta):scrape stringe(a scurta, a asuna o fringhie):to
strimtoare(situatie neplacuta):quandary stretch
strimtoare(situatie neplacuta):pickle stringe(a scurta, a asuna o fringhie):to
strimtoare(baneasca):straitened strainghten
circumstances stringe(a scurta, a asuna o fringhie):to strain
strimtoare(baneasca):pinch for money stringe(a scurta, a asuna o fringhie):to haul
strimtoare(necaz):trouble stringe(a strimta):to make
strimtoare(necaz):fix stringe(a strimta):to make tight(er)
strimtoare(necaz):mess|<la ~> high and stringe(a reduce, a micsora):to reduce
dry|<la ~>in a nice fix|<la ~>in a tight stringe(a reduce, a micsora):to lower
box|<la ~>under hatches|<la ~>in for it|<la stringe(a reduce, a micsora):to diminish
~>up a tree|<la ~>at a pich|<a scoate pe
stringe(a reduce, a micsora):to lessen
cineva din ~>to extricate smb. from an
awkward position|<a scoate pe cineva din stringe(a retrage):to draw in/back
~>to help smb. out of a scrape|<a int stringe(a contracta):to shrink
strimtora:to reduce one's expenses stringe(a contracta):to make narrower
strimtora:to drive/get smb. into a corner|to stringe(a impaturi):to fold/make up
drive/push smb. hard/to extrem|to drive stringe(a aduna):to gather (up)
smb. in(to) straits|to put smb. to a stringe(a aduna):to amass
standstill|to purse smb. close stringe(a aduna):to store up
strimtora(a incurca):to nonplus stringe(recolta):to gather/get in
strimtora(a incurca):to stump stringe(recolta):to harvest
strimtora(a sili):to oblige stringe(recolta):to reap
strimtora(a sili):to compel stringe(a culege):to cull
strimtorare:driving into a corner|v. stringe(a culege):to pick (up)
strimtora|v. strimtoare
stringe(cu truda):to glean
strimtorat:under straitened
circumstances|pinched for money|on the stringe(intr-un intreg):to bring/get/draw
rocks together
strimtorat(incurcat):embarrassed stringe(intr-o colectie, adunare):to assemble
strimtorat(incurcat):awkward stringe(intr-o colectie, adunare):to
congregate
stringator:thrifty|economical|sparing|chary|p
arsimonious stringe(a acumula):to accumulate
stringator:collector|gatherer|thrifty person stringe(a acumula):to heap/lay up

976
stringe(a acumula):to hoard (up) stringere:pressing|v. stringe|<~ de
stringe(a acumula):to treasure up inima>pang|<~ de inima>tug at one's
stringe(a acumula):to stock heartstrings|<~ de mina>squezze of the
hand|<~ de mina>clasp of hands|<~ de
stringe(intr-un loc):to mass together
mina>handshake
stringe(a face o colectie):to collect
strins:pressed|v. stringe
stringe(a face o colectie):to make a
strins(trainic):lasting
collection of
strins(trainic):durable
stringe(bani, pentru un scop social):to club
strins(inghesuit):crammed
stringe(legi):to codify
strins(d. rinduri):serried
stringe(a dobindi):to acquire
strins:closely
stringe(marfuri in magazin):to get in
strins:pressing|v. stringe|<~ul
stringe(marfuri in magazin):to (lay in/put
recoltei>harvesting|<~ul recoltei>gathering
to) store
in
stringe(marfuri in magazin):to (ware)house
strinsoare:pressure
stringe(a economisi):to lay/put by/up
strinsoare(constringere):restraint
stringe(a pine in ordine):to put in order
strinsoare(constringere):strictness|v.
stringe(de jos):to take/pick up inghesuiala
stringe(a constringe):to oblige strinsura:reunion|meeting|gathering|v.
stringe(a constringe):to constrain agoniseala
stringe(a constringe):to force strinsura(recolta):harvest
stringe(a se aduna):to gather strinsura(nutret):fodder|<oaste de ~>army
stringe(a se aduna):to draw together of sorts
stringe(a se aduna):to assemble stroboscop:stroboscope
stringe(a se aduna):to collect stroboscopie:stroboscopy
stringe(a se aduna):to cluster strofa:stanza|verse
stringe(a se aduna):to club (together) strofa(in lit. greaca):strophe| booby
stringe(a se aduna):to congregate strolea:booby|ninny
stringe(a se aduna):to troop strontiana:strontia
stringe(a se aduna):to flock together strontianit:strontian(ite)
stringe(a se aduna)(a se aduna):to to strontiu:strontium
concentrate strop:drop
stringe(intr-un punct):to converge strop:grain|<~ cu ~>drop by drop|<un ~ de
stringe(d. stofa, haine):to shrink apa>a drop f water|<un ~ de apa>a drop of
stringe(d. stofa, haine):to get narrower water|<un ~ in mare>a drop in the
stringe(a se ghemui):to crouch ocean/bucket|<pina la ultimul ~>to last
drop
stringe(a apasa):to press
stropi(cu):to asperse (with)
stringe(d. pantofi):to pinch|<frigul ~>the
cold weather in getting sharper|<a se ~ la stropi(cu):to sprinkle (with)
perete>to stand back against the wall|<a se stropi(florile):to water
~ la perete>to press oneself against the stropi(si a pata cu apa):to splash water on
wall|<a ~ bani>to make one's fortune|<a ~ stropi(cu noroi):to spatter
bani>to hoard up treasure|<a ~ bani> to stropi(cu noroi):to (be)smear
feather one's nest|<a-si ~ c
stropi(cu noroi):to (be)smirch
stropi:to v. ~ I.

977
stropi(a se murdari):to soil oneself pe alta ~>to change one's tune|<merge pe
stropi(a se murdari):to make oneself dirty ~>it goes like clockwork
stropi(d. loc):to sp(l)uttter|<a se ~ cu...(d. strung:lathe|<~ automat>autolathe|<~
cineva)>to pour/spill... over oneself carusel/vertical>vertical (turret) lathe|<~
stropitoare:watering pot/can central>centre/pivot lathe|<~ cu
pedala>tread lathe|<~ cu pedala>pedal
stropitura:aspersion|sprinkling
lathe|<~ de banc>bench lathe|<~ de
stropitura(strop):drop copiat>copying lathe|<~ de
strops(e)ala:abuse|bad language|swearing degrosare>roughing lathe|<~ de
stropsi(a calca):to tread (down) filetat/normal>screw-cutt
stropsi(a zdrobi):to crush strungar:lathe man|lathe operator|turner
stropsi(in bataie):to pommel strunga:sheepfold|v. strungareata
stropsi(in bataie):to sandbag strunga(in munti):gorge
stropsi(o limba, un cuvint):to corrupt strunga(in munti):ravine
stropsi(o limba, un cuvint):to murder strunga(in munti):pass
stropsi(o limba, un cuvint):to mangle strunga(deschizatura):opening
stropsi:to swear|to curse|to use strunga(spartura):breach
language|to|<a se ~ la cineva>to rate strungareata:gap between two teeth
smb.|<a se ~ la cineva>to shout/yell at smb. strungari:to shape/turn on (a) lathe
stropsit:trodden|v. stropsi|v. smintit strungarie(ca atelier):turnery
structural:structural strungarie(ca atelier):turning shop
structural:structurally strungarie(ca meserie):turning
structuralism:structuralism struni(un cal):to bridle
structuralist:structuralist struni:to v. Instruna
structura:structure|<structura economiei strunji:to lathe|to fashion/shape/turn on (a)
nationale>national economy lath
pattern|<structura solului>soil texture|<~
strut:ostrich (Struthio camelus)|<pene de
organizatorica>framework of
~>ostrich feathers|<pene de ~>(ostrich)
organization|<de ~>structural
plumes
strugure:bunch/cluster of grapes
stuc:stucco|plaster
strugure:grapes
studenita:v.gingivita
struna:string
studenita:knawel
struna(de mat):catgut
student:student|undergraduate|undergrad
struna(de mat):catling
student(in primul an):freshman
struna(coarda):string
student(in primul an):fresher|<~ in
struna(coarda):cord drept>law student|<~ in drept>student of
struna(de arc):bow string law|<~ in filologie>arts student|<~ in
struna(la cal):bit filozofie>student of philosophy|<(in
struna(friu)(friu):bridle Anglia)>(under-) graduate in arts|<~ in
struna(friu)(friu):rein istorie>historical student|<~ in
medicina>medical student|<Uniunea
struna(linie dreapta):straigh/right line internationala a student
struna:like clockwork|<a cinta in ~ cuiva>to
studentesc:student's...|students'...|student...|<
dance to smb's tune/piping|<a tinea in ~ pe asociatie studenteasca>students(')
cineva>to keep smb. in check|<(prin association|<cartier ~>student's
teama)>to awe smb. into order|<a o intoarce
quartier|<camin ~>student(s') hostel|<club

978
~>students' club|<sapca studiu:study
studenteasca>student's cap|<(in studiu(studiere, si):studying
Anglia)>college cap|<(in studiu:studies
Anglia)>trencher|<viata studente
studiu(invatatura):education
studentie(ani de ~):years spent at the
studiu(invatatura):learning
University
studiu(invatatura):schooling
studentie(ani de ~):student/college days
studiu(cercetare):investigation
studentie(calitate de student):status of a
student studiu(cercetare):research
studentime:the students studiu(examinare):examination
studia:to study|to make a study of|to apply studiu:sketch|<~ de vioara>violin
oneself to study|<birou de studiu>research
department|<a-si face studiile la...>to be
studia(autorii greci, si):to explore
educated at...|<si-a terminat studiile>he has
studia(a reflecta asupra):to meditate/reflect finished his studies|<chestiunea e/se afla in
on ~>the question is under
studia(a examina):to examine consideration/investigation|<a pune o pies
studia(a pregati):to prepare stuf:(common) reed
studia(a cerceta):to investigate stufat:lamb stew with garlic and fresh o
studia(a cerceta):to go into stufarie:v. stufaris
studia(a cerceta):to inquire into stufaris:reed plot
studia(a cerceta):to look into stufaris(desis):thicket
studia:to study stufaris(desis):brake
studia(pina noaptea tirziu):to burn the stufaris(desis):spinney
midnight oil stufis:reed plot
studia(cu zel):to be a studious/an assiduous stufis(desis):thicket
rea|<a ~ la...>to be educated at...|<a ~ la
stufis(desis):brake
universitate>to study at the university|<a ~
la universitate>to pursue one's studies at the stufis(desis):spinney
university|<a ~ la universitate>to go to stufos(cu ramuri multe):branchy
college|<a ~ la universitate>to keep one's stufos(cu frunze multe):leafy
terms|<und stufos(des):thick
studiat:studied|v. studia stufos(des):dense
studiat(d. maniere):affected stufos(d. par):bushy
studiat(d. maniere):artificial stufos(cu tufisuri):bushy
studiat(d. un efect):studied stup:beehive|family/colony (of bees)
studiat(d. un efect):elaborate stupar:bee master|apiarist
studiat(d. un efect):deliberate stuparie:bee garden|apiary
studio(atelier artistic):studio stuparit:bee keeping|apiculture
studio(atelier artistic):workshop stupefactie:stupefaction
studio:studio stupefiant:stupefying
studio(cinematografic):film studio stupefiant:narcotic|stupefacient|drug|<consu
studio(mobila):couch bed mator de ~e>drug addict/fiend
studios:studious stupefiat:astounded|dumbfounded
studios(silitor):diligent stupid:stupid|dull(-witted)|silly
studios(silitor):industrious stupid(prostesc):foolish

979
stupid:stupidly|foolishly subalpin:subalpine
stupiditate:stupidity|foolishness subaltern:subordinate
stupiditate(ca act):foolish/silly subaltern:underling|subaltern|menial
action|answer etc. subaprecia:to underestimate|to underrate|to
stupina:bee garden|apiary undervalue|to lowrate
stupoare:stupor|stupefaction subapreciere:underestimation|underestimate
stupoare:stupor |underrating
sturion:sturgeon (Acipenser) subarenda:to sub-lease
sturlubatic:v. zvapaiat subarendas:sub-lessee
sturz:thrush (Turdus)|<~ de subcarpatic:sub-Carpathian|<n>a
iarna/munte>fieldfare|<~ de subchirias:subtenant|under-tenant
iarna/munte>litorn (Turdus pilaris)|<~ de subclasa:sub-class
visc>mistle thrush (Turdus viscivorus)|<~ul subcomisar:under-commissary
viitor>common thrush (Turdus musicus)
subcomisie:subcommittee|subcommission
suav:pleasant|sweet|suave
subcomitet:subcommittee|subcommission
suav:pleasantly|v. ~ i.
subconstient:subconscious
suavitate:suavity|suaveness
subconstient:subliminal
sub(spatial):under
subconstient:the subconscious
sub(anat. above):below
subconstient:depths
sub(in dosul):under
subcortical:subcortical
sub:underneath
subcutanat:hypodermic|subcutaneus|<injecti
sub(la poalele):at the foot of e ~a med.>subcutaneous injection
sub(la):at subcutaneu:hypodermic|subcutaneus|<inject
sub(in):in ie ~a med.>subcutaneous injection
sub(linga):near subdirector(de fabrica)(de
sub(in timpul):under fabrica):submanager
sub(in timpul):during subdirector(de scoala):vice-principal|deputy
sub(inspre):towards headmaster
sub(cauzal):under subdivide:to subdivide
sub(din cauza):because of subdiviziune:subdivision
sub(din cauza):on account of subdominanta:subdominant
sub(modal):under subestima:to v. subaprecia
sub(implicind inferioritatea):below subetaj:sub-stage
sub(mai putin decit):below subevalua:to v. subaprecia
sub(mai putin decit):beneath|<~ subgrinda:saddle beam
arme>under arms|<~ cincizeci de ani>under subgrupa:subgroup
fifty|<~ cincizeci de ani>(on) this side (of) subiect(al unei carti):subject matter
fifty|<~ cincizeci de ani>on the right side of subiect(de conversatie):topic
fifty|<~ comanda...>under the command
subiect(tema):theme
of...|<~ influenta... (cu gen)>under mand
of...|<~ influenta...(cu gen.)>unde subiect(chestiune):matter
subalimenta:to underfeed subiect(cauza, de cearta):subject
subalimentare:malnutrition|underfeeding subiect(cauza, de cearta):cause
subalimentat:underfed subiect(cauza, de cearta):object
subiect(cauza, de cearta):reason

980
subiect:subject sublimitate:sublimity
subiect(pacient):patient sublingual:sublingual
subiect(individ):individual|<a schimba sublinia:to underline|to underscore
~ul>to change the subject|<a schimba sublinia:to lay stress/emphasis on
~ul>to start another hare sublinia:to be underlined|to v. ~ I.
subiectiv:subjective subliniere:underlining|v. sublinia
subiectiv(partinitor):partial subliniere(concret):line underscoring a
subiectiv:subjectively word
subiectivism:subjectivism subliniere(concret):a sentence
subiectivist:subjectivist subliniere(accent):stress
subiectivitate:subjectivity sublocotenent:pilot officer
subiectivitate(partinire):partiality submarin:submarine
subit:sudden|unexpected submarin(d. curenti):deep-sea...
subit:suddenly|unexpectedly|all of a submarin:submarine (boat)
sudden|<deces ~, moarte submersibil:submersible
~a>sudden/unexpected death|<a murit ~>he
submersiune:submersion|submergence
died unexpectedly
submina:to undermine|to sap
subimparti:to subdivide
submultiplu(de):submultiple (of)
subimparti:to be subdivided
subnutrit:underfed
subimpartire:subdivision
subnutritie:v. subalimentare
subinchiria(d. chiriasul principal):to sub-let
subofiter:non-commissioned officer|non-
subinchiria(d. chiriasul principal):to
com|N.C.O
underlet
subordin:sub-order
subinchiria(d. chiriasul principal):to sub-
lease subordine:<in ~>subordinate|<in ~>under
beck and call|<in ~a cuiva>at smb's beck
subinchiria(d. cel de-al doilea chirias):to
and call|<in ~a cuiva>at smb's orders
rent the tenant
subordona:to subordinate
subinchiria:to be sub-let
subordonare:subordination
subintelege:to be
implied/meant/implicated|to be understood subordonat:dependent
subinteles:implied|implicated subpamintean:underground...|subterranean
subinteles:understood implication subpolar:subpolar
subjonctiv:subjunctive subprefect:sub-prefect
subjuga:to bring into subjection|to subprefectura:sub-prefecture
subjugate|to subdue subrauri:dress shields
subjuga:to fascinate subreta:soubrette|abigail|waiting maid
sublim:sublime subroga:to subrogate
sublim:sublimely subscrie(a semna):to sign
sublim:the sublime subscrie:to subscribe|<a ~ la...>to subscribe
sublima:to sublime for...|<a ~ la... fig.>to endorse...|<a ~ la...
fig.>to subscribe to...
sublima:to sublime|to sublimate
subscriptie:subscription
sublimare:sublimation
subscriptie(concret):subscription
sublimat:sublimate|<~ corosiv>corrosive
sublimate subscriptie(concret):contribution|<lista de
~>subscription list

981
subsecretar:under-secretary|<~ de substitut:deputy public prosecutor
stat>under-secretary of State substitutie:substitution
subsecretariat:function of an under- substrat:real cause
secretary subsuma:to subordinate|to include|to
subsectie:sub-section incorporate
subsemnatul:I the undersigned subsuma:to be subordinated|to v. ~ I.
subsemnatul:the undersigned subsuoara:armpit
subsemnatulglumet:number one subsuoara:under (one's) arm
subsemnatulglumet:first person singular subtensiune:low-tension voltage
subsemnatulglumet:yours truly subteran:subterranean|underground...
subsidiar:subsidiary|auxiliary|a|<in subteran:mine|pit
~>subsidiarily|<in ~>in addition subterana:underground gallery
subsidiu:subsidy|stipend subterana(caverna):cave
subsol:subsoil subterfugiu:shift|subterfuge
subsol:foot (of a page) subtext:subtext|undercurrent
subsonic:subsonic subtil:subtle|delicate
substantiv:substantive subtil(ascutit):keen
substantiva:to substantivize subtil(d. cineva):subtle
substantiva:to be substantivized subtil(d. cineva):shrewd
substantival:substantival subtil(fin):fine
substanta:substance subtil(d. miros, auz):keen
substanta(materie):matter subtil(d. miros, auz):acute
substanta(materie):material subtil(d. distinctie):subtle
substanta:essence|<~ subtil(d. distinctie):nice
aglutinanta>agglutinating substance|<~
subtil(d. distinctie):fine
coloranta>colouring agent|<~
coloranta>dye (stuff)|<~ subtil(d. argumente):subtle
coroziva>corrodent|<~ subtil(d. argumente):fine-spun
exploziva>explosive|<~ etalon>standard subtil:subtly|delicately|nicely
substance|<~ minerala>mineral subtilitate:subtlety|shrrewdness|shrewdness|
substance|<~ organica>organic niceness|fineness|acuteness|subtle argument
matter/substance|<~ otravitoare>poiso subtiliza:to subtilize|to make away|to lift|to
substantial:substantial nobble|to sneak
substantial(d. alimente):nutritious subtitlu:sub-title
substantial(d. alimente):nutritic subtropical:subtropical
substantial:pregnant subtia:to thin|to make thinner
substantial:substantially subtia(a dilua):to dilute
substantialitate:substantiality subtia(a dilua):to water down
substatie:sub-station subtia:to rafine
substituent:substitute subtia:to become/get thin
substitui(a pune in locul):to substitute (for) subtia:to become refined
substitui(a inlocui):to replace subtioara:v. subsuoara
substitui:to appoint an heir failing anothe|<a subtire:thin
se ~ (cu dat.)>to serve as a substitute subtire(ingust):narrow
for...|<a se ~ (cu dat.)>to take the place of...

982
subtire(zvelt):slender succeda:to succeed|to alternate|<a ~ la (sau
subtire(zvelt):slim cu dat.)>to succeed to...|<a ~ la (sau cu
subtire(fin):fine dat.)>to follow (after)...|<a ~ la (sau cu
dat.)>to replace...
subtire(slab):thin
succedaneu:substitute|succedaneum
subtire(slab):skinny
succedare:succession|alternation
subtire(nerezistent):weak
succes:success|(good) luck|favourable result
subtire(nerezistent):delicate
succes:hit
subtire(diluat):thin
succes~ de casa:box-office success
subtire(diluat):watery
succes~ monstru/nebun:smashing
subtire(d. vint):biting
hit/success|<cu ~>successfully|<cu ~>with
subtire(d. voce):thin success|<cu ~>very well|<a avea ~>to be a
subtire(d. voce):shrill success|<a avea ~>to be successful|<a avea
subtire(rafinat):refined ~>to meet with success|<a avea ~>to
subtire(delicat):delicate succeed|<teatru>to make a success|<(d. o
subtire(ales):choice marfa)>to take on|<a nu avea ~>to be/prove
a failur
subtire(subtil):shrewd
succesiune:succession|sequence|series
subtire(subtil):subtle
succesiune:inheritance
subtire(siret):sly
succesiv:successive
subtire(siret):cunning
succesiv:successively
subtire(dificil):squeamish
succesor:successor
subtire(dificil):fastidious
succesoral:successional
subtire:thinly|<fir ~>thin/fine
thread|<picioare subtiri>thin/skinny succin(c)t:succinct|concise|brief
legs|<(bine facute)>slim/slender suceala(capricii):caprices
legs|<imbracat ~>ligtly dressed suceala(capricii):whims
subtirel:thinnish suceala(capricii):freaks
subtirime:thinness suceala(lipsita de ratiune):lack of reason
subunitate:sub-unit suceala(lipsita de ratiune):unreason
suburban:suburban suceala(absurditate):absurdity
suburbie:suburb suceala(absurditate):folly
subventie:subvention|subsidy suci(a rasuci):to twist
subventiona:to subsidize|to grant financial suci(fringhia):to kink
aid to|<a fi ~t de stat>to be subsidized by suci(mina):to twist
the State|<a fi ~t de stat>to be State-laid suci(mina):to wrench
subversiv:subversive|undermining suci(mina):to wring
subzista:to subsist|to continue|to exist suci(a disloca):to sprain
subzistenta:subsistence|sustenance|<mijloac suci(a disloca):to dislocate
e de ~>means of subsistence|<a fi in ~
suci(a intoarce):to turn
mil.>to be attached for rations to some unit
other than one's suci(a face sul):to roll
suc:juice|<~ de fructe>fruit juice|<~ gastric suci(a minui):to wield
fiziol.>gastric juice suci(a indoi):to bend
sucala:winder suci(a strimba):to crook
suci(a strimba):to distort

983
suci(a se rasuci):to twist sud-vest:south-west
suci(a se invirti):to turn sud-vestic(d. o regiune):south-western
suci(a se indoi):to bend sud-vestic(d. vint):south-westerly
suci(a se strimba):to be suda:to solder
crooked/distorted|<a ~ capul cuiva>to turn suda(autogen):to weld
smb's head/brain|<a ~ gitul cuiva>to wring suda(oase):to knit
smb's neck|<a-si ~ piciorul>to sprain one's
suda(oase):to join
foot|<a ~ o tigara>to roll a gigarette|<a ~
vorba>to wander from the point|<a ~ suda(oase):to unite
vorba>to digress suda:to fuse
sucila:wronghead|wrong-headed fellow suda:to weld|to fuse together
sucit:twisted|v. sucit suda(d. oase):to knit
sucit(strimb):wry suda:to fuse
sucit(strimb):distorted|wrong-headed/- sudabil:that can be soldered|weldable
minded sudafrican:South-African
sucit(absurd):absurd sudalma(injuratura):oath
sucit(ciudat):queer sudamerican:South-American
sucit(ciudat):odd sudatie:sweating
sucit(ciudat):strange sudic:south...
sucit(capricios):whimsical sudic(d. o regiune, latitudine):southern
sucit(capricios):cross-/ill-natured sudic(d. vint):southerly
sucit(nefiresc):unnatural sudoare:sweat|perspiration|<in ~a
sucit(neobisnuit):unusual fruntii>by/in the sweat of one's brow|<plin
sucit(neobisnuit):uncommon de ~>wet/dripping with sweat
sucit:wronghead sudor:welder
sucitoare:wry-neek (Iynx torquilla) sudorific:sudorific
sucitor:rolling pin|vermicelli maker sudoripar:sudoriferous
sucitura(cotitura):turn(ing) sudui:to swear
sucomba:to succumb|to die|<a ~ unei sudui:to abuse
tentatii>to succumb/yield to a temptation suduitura:oath
suculent:juicy|succulent sudura:soldering|v. suda|<~
suculent(hranitor):nutritious autogena>autogenous welding
suculent(gustos):toothsome suedez:Swedish
suculenta:succulence suedez:Swede
suculenta(gust):taste suedeza:Swede|Swedish girl sau woman
sucursala:branch (office)|branch of a bank suedeza(limba):Swedish
sud:south|<~-vest>south-west|<de ~>v. suedeza(limba):the Swedish language
sudic|<in ~>in the south|<la ~ de...>(to the) suferi(de):to suffer (from)
south of...|<la ~ de...>southwards of...|<spre suferi(de):to feel pain
~>southwards suferi:to suffer
sud-dunarean:South of the Danube suferi(a trece prin):to undergo
sud-est:south-east suferi(a indura):to endure
sud-estic(d. o regiune):south-eastern suferi(a indura):to bear
sud-estic(d. vint):south-easterly suferi(a tolera):to bear

984
suferi(a tolera):to brool (mai) ~>to be dead|<fig.>not to breathe a
suferi(a tolera):to brook word|<a nu ~ un cuvint/o vorba>not to
suferi(a tolera):to abide breathe/utter a word
suferi(a permite):to allow suflai:v. suflator ii
suferi(a permite):to permit|<sufar cind il suflanta:blower
vad atit de dezamagit>it pains/grieves me to suflare:breathing|v. sufla
see him so disappointed|<a ~ consecintele suflare(respiratie):breath
pentr...>to take the rap for...|<nu sufera suflare(fiinta):being
intirziere>it brooks no delay|<nu sufera suflare(fiinta):soul
intirziere>it admits of no delay|<nu-l pot
suflare(adiere):breath (of wind)|<fara
~>I can't abide him
~>breathless|<fara ~>dead|<intr-o ~>at
suferind:unwell|ailing once|<intr-o ~>in a moment/trice|<intr-o
suferind:sick person invalid ~>withous a moment's respite|<toata
suferinta:suffering ~a>everybody
suferinta(durere):pain|<a fi in ~>to be in suflat:v. suflare
want suflator(muzicanti)(muzicanti):winds
sufertas:dinner pan|lunch pail|<n>a suflator:wind instrumentalists
suficient:sufficient|enough|adequate suflator:blower|<~i de alama>the brass|<~i
suficient(d. cineva):self-satisfed de lemn muz.>wood winds|<~i de lemn
suficient(d. cineva):conceited muz.>woods|<~i de lemn muz.>wood wind
suficient(la nota scolara):satisfactory instruments
suficient:sufficiently|enough|adequately sufleca(minecile):to roll/turn up
suficienta:self-importance/-sufficiency sufleca(poalele):to tuck up
sufit:soffit sufler:prompter
sufix:suffix suflet:soul
sufixa:to suffix suflet(inima, simtire):heart
sufixatie:suffixion suflet(constiinta):conscience
sufla(a respira):to breathe suflet(inima, simtire):feeling
sufla(cu greu):to pant suflet(inima, simtire):soul
sufla(cu greu):to gasp suflet(spirit):mind
sufla(d. vint):to blow suflet(al unei initiative):(life and) soul
sufla(a adia):to breathe suflet(om):soul
sufla:to prompt suflet(al unei initiative):prime mover
sufla(sticla):to blow suflet(cap):head
sufla(a indeparta prin suflare):to blow off suflet(al unei initiative):moving spirit
sufla(a indeparta prin suflare):to blow away suflet(individ):individual
sufla(a stinge prin suflare):to blow out suflet(suflare):breathing
sufla(a sopti):to whisper suflet(viata):soul
sufla:to prompt suflet(respiratie):breath
sufla(a fura):to nobble suflet(viata):life
sufla(a fura):to prig|<a ~ in...>to blow...|<a- suflet(gifiit):panting
si ~ in degete>to breathee/blow on one's suflet(viata):inspiration
fingers|<a ~ in foc>to blow (up) the fire|<a suflet(gifiit):gasp(ing)
~ in luminare>to blow out a candle|<a nu

985
suflet:with indifference|without suge(a slei):to extenuate|<a da sa suga unui
feeling|<copil de ~>adopted child|<cu ~ul copil>to sucke/feed a baby
la gura>quite out|<cu ~ul la gura>quite sugel:dead nettle (Lamium)|<~ alb>white
beside oneself|<(cu) trup si ~>body and dead nettle (Lamium album)
soul|<din adincul ~ului>in one's innermost sugera:to suggest
soul|<din adincul ~ului>in one's soul of
sugera(a propune):to propose
souls|<din tot ~ul>from the b
sugera(a insinua):to hint
sufletesc:soul...|moral|spiritual
sugera(a insinua):to insinuate
sufletesc(psihic):mental|<boala
sufleteasca>mental disease|<liniste sugestie:suggestion
sufleteasca>peace of mind|<stare sugestie(idee):idea
sufleteasca>mood sugestie(idee):thought
sufleteste:morally|spiritually|mentally sugestie(propunere):proposal
sufletel:<~e!> my dear/darling! sugestiona:to produce an effect of suggestio
sufleu:souffle sugestiv:suggestive|impressive|effective
suflu:breath sugestiv(plastic):graphical
suflu(al unei explozii):blast|<n-are ~>he is sugestiv:in a suggestive way|graphically
out/short of breath sughit:hiccough|hiccup
suflura:blow (hole) sughit(de plins):sob
sufoca:to suffocate|to stifle|to smother sughita:to hiccough|to hiccup
sufoca:to choke|to stifle sughita(a plinge cu sughituri):to sob
sufocant:suffocating|stifling sughitare:hiccoughing|hiccuping
sufragerie(incapere):dining room sughitat:hiccoughing|hiccuping
sufragerie(mobila):dining-room furniture sugiuc:Turkish delight
sufrageta:sufragette sugruma:to strangle
sufragiu:suffrage|vote sugruma(a sufoca):to stifle
sufragiu(aprobare):approval|<~ sugruma(a sufoca):to choke
universal>universal franchise/suffrage|<a sugruma(a sufoca):to smother
intrunit sufragii unanime>(it) has met with
unanimous approval sugruma:to choke
sufuta:border suhat:common pasture
sugaci:suckling sui(a urca):to climb (up)
sugaci:suckling|baby at the breast sui(a urca):to mount
sugativa:blotting paper|blotter sui(a se urca):to climb up|<a se ~ pe...>to
mount...|<a se ~ intr-un tramvai>to get on a
sugativa:boozer tram.
sugatoare:blotting paper sui-generis:sui generis
sugatoare:bird's nest suicid:suicide
suge:to suck suis:climbing
suge(a bea):to bib suis(panta):slope
suge(a bea):to guzzle suit:climbing (up)
suge(a bea):to booze suita:suite|retinue|train
suge:to suck|to suck in/up|to absorb|to suita(serie):series
imbibe
suita(inlantuire):succession
suge:to extort
suita(inlantuire):concatenation
suge(a slei):to wear out

986
suita(la pocher):straight sulimenita:raddled|painted|<o femeie ~>a
suitoare:raising shaft (painted) Jezebel
suitor:climbing|rising sulitas:spearman
sul:roll|scroll sulita:lance|spear
sul(de hirtii):bundle sulita(a infanteristilor, odin):pike
sul(de sofa):bolster sulita:javelin|<aruncarea sulitei>javelin
sul:beam throwing
sul(de fum):puff sultan:sultan
sul(de praf):cloud sultanat:sultanate
sul(de masina de scris):roller sultana:sultana|sultaness
sul(de masina de scris):platen|<a face ~>to sultanesc:sultan's
roll up suman:kind of long|coarse-stuff peasant
sula:awl|<a pune cuiva sula in coaste>to coat
hold/put a knife to smb's throat sumar:summary|compendious|concisesed
sulcina:v. sulfina sumar(grabit):summary
sulf:brimstone|<floare de ~>flowers of sumar(grabit):hasty
sulphur sumar(grabit):improvised
sulfamida:sulph(on)amide sumar:summarily
sulfat:sulphate|<~ de cupru>copper sumar:summary|resume|abstract|epitome|<i
sulphate|<~ de cupru>blue vitriol|<~ de mbracat ~>scantily dressed
fier>ferrous sulphate|<~ de fier>green sumator:summator
vitriol|<~ de sodiu>sodium sulphate|<~ de suma:sum of money|sum|amount
zinc>zinc sulphate|<~ de zinc>white vitriol
suma(numar):number|great/large
sulfata:to treat with copper sulphate number|<~ rotunda>even money|<~
sulfataza:sulphatase totala>sum total|<in ~ totala de...>the total
sulfina:melilot|plaster clover|<~ amounting to...|<in ~ totala de...>totalling...
albastra>sweet melilot (Trigonella sumbru:gloomy|dark|sombre
coerulea)|<~ alba>white melilot (Melilotus sumedenie:great
albus) number|multitude|host|legion|a good/great
sulfit:sulphite deal (of)|umpteeen
sulfura:to sulphurize sumerian:Sumerian
sulfura:to treat with sulphide sumes(d. mimeca):rolled/turned up
sulfurat:sulphuretted|<hidrogen sumes(d. haina):tucked up
~>hydrogen sulphide|<hidrogen sumete:v. sufleca
~>sulphuretted hydrogen
suna:to ring|to sound
sulfura:sulphuret|<~ de carbon>carbon
suna(a rasuna):to resound
dusulphide|<~ de fier>iron pyrites|<~ de
plumb>lead sulphide|<~ de plumb>galena suna(d. clopote):to ring
sulfuric:sulphuric|<acid ~>sulphuric acid suna(d. clopote):to toll
sulfuros:sulphurous|<acid ~>sulphurous suna(d. clopote):to chime
acid|<apa sulfuroasa>sulphur water suna(d. trompete):to sound
suliman:rouge|paint|make-up suna(d. trompete):to blare
sulimeneala:rouge|paint|make-up suna(cu paharele):to clink
sulimeni:to (use) rouge|to paint one's face|to suna(cu banii):to jingle
make up (one's face)|to raddle suna(d. ceas):to strike

987
suna(d. urechi):to ring supara(a necaji in gluma):to ballyrag
suna(a zice):to say supara(a cicali):to nag
suna(a glasui) (d. documente):to run supara(a infuria):to infuriate
suna(a glasui) (d. documente):to read supara(a deranja):to trouble
suna(clopotele):to ring supara(a deranja):to disturb
suna(orele):to strike supara(a deranja):to inconvenience
suna(pe cineva):to ring supara(pe):to be angry/cross (with)
suna(la telefon):to ring up supara(pe):to set up one's bristles
suna(a se zvoni):to be rumoured/said|<a ~ supara(din cauza):to be angry (at/about)
din...>to blow...|<a ~ din...>to sound...|<a ~ supara(a se enerva):to get irritated/annoyed
a gol>to sound hollow|<a ~ din corn>to supara(a se enerva):to chafe
sound the horn|<suna bine>it sounds
supara(a se infuria):to fly into a
well|<a ~ fals>to ring false|<a ~ urit>to be
rage/passion
ill-sounding|<suna>the bell is
ringing|<suna>there is a ring at the doo supara(a se intrista):to grieve
sunatoare:all-saints'-wort supara(a se intrista):to be sad|<se supara
degeaba>he shouldn't get so upset|<se
sunatoare(de copil):(baby's) rattle
supara degeaba>there's nothing for him to
sunator:ringing|sonorous|resounding be angry about
sunator:high-falutin(g)|<bani suparare(necaz):trouble
~i>money|<bani ~i>coins|<bani
suparare(lipsa):want
~i>cash|<bani ~i>rhino
suparare(paguba):damage
sunet:sound
suparare(rau):harm
sunet(d. clopote):peal
suparare(pierdere):loss
sunet(d. clopote):ringing
suparare(povara):burden
sunet(d. clopote):chime
suparare(mihnire):sadness
sunet(funebru):knell
suparare(amaraciune):bitterness
sunet(ecou):echo
suparare(suferinta):grief
sunet(fosnet):rustle
suparare(suferinta):suffering
sunet(in urechi):ringing
suparare(suferinta):anger
sunet:sound|<~ clar>clear sound|<~
vocalic>vowel sound|<a nu scoate (nici) un suparare(furie):fury
~>never to utter a sound suparare(furie):rage
supa:to have supper|to sup suparare(ciuda):spite|<fara ~!>no offence
supapa:valve|<~ de siguranta>safety valve (meant)|<fara ~!>without offence
supa:soup|<~ cu taitei>noodle soup|<~ de suparat(pe):angry (with)
arpacas>Scotch broth|<~ de gaina>chicken suparat(pe):cross (with)
broth|<~ de legume>vegetale soup|<~ de suparat(din cauza):angry (about/at)
mazare>pea soup suparat(trist):sad
supara:to make angry|to anger suparat(minios):infuriated
supara(a irita):to irritate suparat(minios):furious
supara(a irita):to irk suparat(minios):irritated|<~ foc>as cross as
supara(a plictisi):to annoy two sticks
supara(a exaspera):to exasperate suparacios:touchy|susceptible|quick to take
supara(a exaspera):to put out offence
supara(a tachina):to tease suparacios(iritabil):irritable

988
suparacios(iritabil):short of temper supiera:soup tureen
suparacios(iritabil):short-tempered supin:supine|<la ~>in the supine
suparacios(iritabil):petulant supleant:substitute|deputy|<membru ~ al
suparacios(iritabil):cross-grained C.C.>candidate/alternate member of the
suparator:annoying|vexatious C.C.
suparator(care provoaca supletiv:suppletive
dezamagire):disappointing suplete:suppleness|flexibility|litheness
suparator(regretabil):unfortunate supliciu:torture
superb:superb|splendid supliciu:agony
superb(de prima calitate):first-rate supliment:supplement|addition|extra/additio
superb(maret):stately nal payment
superb(maret):magnificent supliment(ca mincare):extra (dish)
superb(maret):grandiose supliment:extra/additional ticket
superb:superbly|magnificently supliment(de carte, de revista):supplement
superficial:superficial|shallow suplimentar:supplementary|additional|<cred
it ~>additional credit|<munca ~a>overtime
superficial(d. rani):skin-deep
work|<unghiuri ~e geom.>supplementary
superficial:superficially angles
superficialitate:superficiality|shallowness suplini(pe cineva):to take the place of
superfin:superfine|of extra quality suplini(pe cineva):to deputize/supply for
superfluu:superfluous|unnecessary|redunda suplini(a inlocui):to replace
nt|pleonastic
suplini(ceva):to supply
superfosfat:superphosphate
suplini(ceva):to make up
superheterodina:superheterodine
suplinire:substitution|taking the place of
superior(fata de):superior (to) smb.|v. suplini
superior(d. clase, etaje, membre):upper suplinitor:deputy professor sau
superior(d. scoli, matematica):higher teacher|substitute teacher
superior(de calitate superioara):of suplu:supple|flexible
superior/the highest quality suplu(d. trup):lithe
superior:superior|one's better|chief suplu(d. trup):lissom(e)
superior:head of a suplu(d. trup):limber
convent/monastery|<animalele
suplu(d. trup):nimble
superioare>the higher animals|<curs ~ al
unui riu>upper course of a river|<curte suplu:tractable|malleable
superioara jur.>higher court|<Dunarea suport:support|prop|plinth
superioara>the upper Danube|<functionar suporta:to support
~>high official|<functionar ~>higher suporta(tavanul etc.):to sustain
functionary|<ofiter ~>supe suporta(tavanul etc.):to bear
superioritate:superiority suporta:to abide
superlativ:superlative|<la ~>in the suporta(caldura):to endure
superlative
suporta(caldura):to suffer
supersonic:supersonic
suporta(caldura):to bear
superstitie:superstition
suportabil:bearable|tolerable|supportable|fai
superstitios:superstitious rly good
supeu:supper suportabil:fairly/tolerably well

989
supozitor:suppository supranatural:supernatural|preternatural
supozitie:supposition|conjecture supranatural:the supernatural
supozitional:suppositional supranormativ:redundant|excess
supraabundent:superabundant supranume:appellation
supraabundenta:superabundance supranume(porecla):nickname
supraabundenta:glut supranumerar:supernumerary
supraaglomera:to overcrowd supranumi:to call|to name
supraalimenta:to supercharge supranumi(a porecli):to nickname
supraaprecia:to overrate|to overestimate|to supraoferta:overbid
overvalue supraom:superman
supraapreciere:overrating supraomenesc:superhuman|preterhuman
supraarbitru:<~>referee (deciding a tie suprapamintesc:preternatural|supernatural
between umpires) suprapopula:to over-populate
suprabugetar:extraordinary|not included in suprapopula(a supraaglmera):to overcrowd
the budget
suprapopulat:over-populated
supracoperta:jacket
suprapresiune:over-pressure
supradimensionat:outsized
suprapret:black-market price|<a vinde cu
supraestima:v. supraaprecia ~>to sell at a profit
supraetajare:penthouse supraproductie:overproduction|<criza de
supraevalua:v. supraaprecia ~>overproduction crisis
suprafata:surface|area|<~ supraprofit:superprofit
insamintata/cultivata>sowing/sown area|<~ suprapune:to superpose
insamintata/cultivata>land under crop|<~
suprapune:to overlap
insamintata/cultivata>area under grain
crops|<~ insamintata cu porumb>area sown suprapune:to be superposed
to maize|<~ locativa>dwelling space|<~ suprapune:to overlap
locativa>floorspace|<~ plana>plane suprapunere:superposition
surface|< suprarealism:surrealism
suprafiresc:supernatural suprarealist:surrealist
suprafortareata:superfortress suprarenal:surrenal|<glanda ~a>adrenal
supraimprimare:superimposition gland
supraincalzi:to overtheat suprasarcina:overload
supraincalzi(aburul):to superheat suprasatura:to supersaturate
supraincalzitor:(steam) superheater suprasensibil:supersensible
supraincarca(un vehicul, un cal):to overload suprastatal:superstate...
supraincarca(un vehicul, un cal):to suprastructura:superstructure...
overburden suprastructura:superstructure|<baza si
supraincarca(un acumulator):to overcharge ~>basis and superstructure
supraincarca(muncitori):to overwork suprataxa:to surtax|to supertax
supralicita:to overbid|to outbid suprataxa:extra tax|surtax|supertax
supralicitator:overbidder supratensiune:over-pressure
supralicitatie:overbid supratensiune:overvoltage
supramodulatie:overmodulation supratimp:overtime
supramunca:surplus labour suprauman:superhuman

990
supraveghea:to supervise|to oversee|to supune(a cistiga):to win
superintend supune(a sili):to oblige
supraveghea(pe cineva):to watch supune(a sili):to force
supraveghea(copiii):to look after supune(unei influente):to subject (to)
supraveghea(copiii):to keep an eye on supune(unei amenzi):to fine
supraveghea:to keep a watch upon oneself supune(unui examen):to examine
supraveghere:supervision|v. supraveghea supune(unui examen):to subject to an
supraveghetor:superintendent|overseer|supe examination
rvisor supune(a prezenta):to present
supravietui(cu dat.):to survive (cu ac.) supune(a prezenta):to table
supravietui(cu dat.):to outlive (cu ac.) supune(cu dat.):to submit (to)
supravietuire:survival|outliving supune(cu dat.):to resign oneself (to)
supravietuitor:surviving supune(a asculta):to obey (cu ac.)
supravietuitor:survivor supune:to be presented|<a se ~ (cu dat.)>to
supravoltaj:boots(ing) submit to|<a se ~ (cu dat.)>to comply
suprem:supreme with|<(a trece prin)>to undergo (cu ac.)|<a
suprem(d. eforturi):crowning ~ la torturi>to put to (the) torture|<a ~ unei
incercari>to put to the test|<a ~ unei
suprem(d. grad):highest|<ceasul/momentul
pedepse>to inflict a penality/punishment
~>the hour of death|<putere ~a>sovereignty
upon
suprematie:supremacy
supunere:submission|obedience
suprima(un cuvint):to leave/cut out
supunere(respect):respect
suprima(o revolta):to suppress
supura:to ooze
suprima(o revolta):to smother
supurant:suppurating
suprima(o revolta):to quell
supuratie:running|suppuration
suprima(o lege):to abolish
supus:submissive|obedient
suprima(o lege):to cancel
supus(d. copii):dutiful
suprima(o lege):to repeal
supus(d. copii):biddable
suprima(un tren):to cancel
supus:submissively|dutifully
suprima(un tren):to discontinue
supus:subject|<~ la (sau cu
suprima(abuzuri):to put down dat.)>subject/amenable to...|<~ la (sau cu
suprima(abuzuri):to abolish dat.)>under the influence of...|<~ la
suprima(abuzuri):to eradicate (impozite)>liable to...
suprima(abuzuri):to do away with supusenie:citizenship
suprima(abuzuri):to eliminate sur(cenusiu):grey
suprima:to be left out sur(cenusiu):gray
supt:wasted|emaciated sur(carunt):hoary
supt(cu obraji supti):hollow-cheeked surata(sora)(sora):sister
supt(d. obraji):sunken, hollow surata(prietena):friend
supt:v. sub surata(draga):dear
supt:sucking|v. suge|<a avea darul ~ului>to surcea:chip|sliver|<~ua nu sare departe de
be fond of the bottle trunchi/butuc>like father like son|<~ua nu
supune:to subdue sare departe de trunchi/butuc>a chip of the
supune(a invinge):to defeat|to subjugate old block
surd:deaf

991
surd(ascuns)(ascuns):hidden please smb.|<imi ~e ideea>I was (rather)
surd(ascuns)(ascuns):secret taken with the idea|<norocul ii ~a>fortune
surd:voiceless smiled on him
surd(d. zgomot) (dogit):hollow suris:smile
surd(nelamurit)(nelamurit):vague suris(afectat):smirk
surd(innabusit):muffled suris(afectat):simper
surd(nelamurit)(nelamurit):obscure suris(mare):grin
surd(innabusit):dull suris(dispretuitor):sneer
surd(la)(la):deaf (to) suris(dispretuitor):scornful smile
surd(indepartat):distant surizator:smiling
surd(d. strigat):low surizator(vesel):joyful
surd(d. strigat):smothered surizator(prietenos):friendly
surd:dully|with a dull sound surla:fife
surd:deaf person|<~ de o ureche>deaf in surla(trompeta):trumpet|<cu surle si
one ear|<a fi ~ la rugamintile cuiva>to turn trimbite>with much ado/puffing
a deaf ear to smb.'s entreaties surmena:to overwork|to work too hard
surda:<de-a ~>uselessly|<de-a ~>in surmena:to overwork oneself|to work too
vain|<de-a ~>to no end hard|to over-exert oneself|to work oneself to
surda:deaf woman sau girl death
surdina:so(u)rdine|<in ~>in a low tone/in an surmenaj:overworking|over-exertion
undertone voice|<in ~>on the quiet surmenare:overworking|oover-exertion
surditate:deafness surogat:substitute|succedaneum
surditate:voicelessness surogat(imitatie):counterfeit
surdomut:deaf-and-dumb surogat(imitatie):imitation
surdomut:deaf-mute surpa:to crumble|to make fall
surescita:to excite|to over-excite surpa:to annihilate|to ruin
surescitabil:easily excited surpa(a submina):to undermine
surescitabilitate:(over-)excitability surpa(a submina):to sap
surescitant:strongly exciting surpa:to fall (in)|to crumble|to cave in|to
surescitare:excitement slide
surescitare:overstimulation surpa(a se imbolnavi de hernie):to be
ruptured
surescitatie:excitement
surpare:crumbling|v. surpa|<~ de
surescitatie:overstimulation
pamint>earth fall|<~ de pamint>landslide
surfila:to overcast
surpat:crumbled|caved/fallen
surghiun:exile|banishment in|tumbledown
surghiuni:to exile|to banish surpat(bolnav de hernie):hernial
surghiunire:exile|banishment|banishing surpatura:crumbling|v.
surghiunit:exile surpa|landslide|ruin(s)
surguci:garden/rocket larkspur|plume|tuft surpatura(hernie)(hernie):rupture
surioara:little sister|siss(y)|sis surpatura(hernie):hernia
suriu:greyish surplomba:overhang|beetle|bulge
suride(cuiva):to smile (at smb.)|<a-i ~ cuiva surplus:surplus|excess|overplus
fig.>to appeal to smb.|<a-i ~ cuiva fig.>to surprinde:to surprise|to catch unawares
prove attractive to smb.|<a-i ~ cuiva fig.>to

992
surprinde(d. noapte):to overtake miinile!>hands up!|<~ si tare>loudly|<al 3-
surprinde(a prinde):to catch lea rind de ~>the third line from
surprinde(o conversatie):to overhear sus-citat:above-quoted
surprinde(o scrisoare, o privire):to intercept sus-mentionat:above-mentioned
surprinde(a descoperi):to detect sus-numit:above-named|above-mentioned
surprinde(a gasi):to find sus-pus:highly-placed
surprinde(a sesiza):to grasp susai:sow/swine thistle (Sonchus)
surprinde(a mira):to astonish susan:teel (Sesamum orientale)
surprinde(a mira):to surprise susceptibil:susceptible|<~ de...>liable
surprinde:to find/catch oneself|<nu ma ~>I to...|<~ de...>capable of...
don't wonder at it|<nu ma ~>I am not susceptibilitate:susceptibility|sensitiveness|i
surprised/astonished|<nu m-ar ~ daca...>I rritability
should not be surprised if... suscita:to cause
surprindere:surprise|astonishment|<cu suscita(a stirni):to arouse
~>surprised(ly)|<prin ~>by surprise|<spre suseta:baby's dummy
marea mea ~>much to my surprise|<spre suspect:suspicious|doubtful
marea mea ~>to my utter astonishment
suspect:suspiciously
surprinzator:surprising|astonishing
suspect:suspect
surprinzator:wonderfully|astonishingly|<~
suspecta(de):to suspect (of)
de...>surprisingly...|<~ de...>exceedingly...
suspenda:to hang up|to suspend
surpriza:surprise|astonishment
suspenda(a amina)(a amina):to defer
surpriza(cadou):surprise
suspenda:to suspend
surpriza(cadou):(unexpected) present
suspenda(a opri):to stop
sursa:source|<~ de curent electr.>current
source|<~ de lumina>light source|<din ~ suspenda(plati):to suspend
sigura>on good authority suspenda(plati):to stop
surtuc:coat|jacket suspenda(un functionar):to suspend
surtucar:intellectual suspenda:to be hung up
surugiu:postillion suspense:suspense|<cu ~>thrilling|<cu
surugiu(vizitiu):coachman ~>based on suspense
surveni:to supervene|to happen|to crop up suspensie:suspension|<puncte/semne de
~>suspension periods/points|<puncte/semne
surzeala:deafness
de ~>points of suspension|<chestiunea e in
surzenie:deafness ~>the question is not (yet) settled/is
surzi:to become/grow deaf outstanding
surzi:to deafen suspensiv:suspensive
surzire:deafening suspensor:suspensory (ligament)
surzire(surzenie):deafness suspensor:jock (strap)
sus:high (up)|up suspiciune:suspicion
sus(deasupra):above suspin:sigh
sus(in virf):on top suspina:to sigh
sus:up!|<cu ~ul in jos (in dezordine)>upside suspina(a plinge cu suspine):to sob (one's
down|<cu ~ul in jos (in dezordine)>in a heart out)
mess|<cu ~ul in jos (d. cineva)>head over suspinare:sighing
heels|<in ~ul apei>upstream|<~
suspinare(suspin):sigh
inima!>keep up your courage!|<~

993
suspinatul:number one|<si ~>same here sustinut(d. eforturi):unceasing
sustentatie:sustentation sustinut(d. eforturi):permanent
sustentatie:lift sustinut(d. interes):unfailing
sustrage:to purloin|to take away sustinut(d. interes):unflagging
sustrage(a fura):to steal sustinut(d. atentie):unremitting
sustrage:to avoid/elude smth.|<a se ~ de sustinut:constantly|unceasingly|unfailingly
la...>to avoid...|<a se ~ de la...>to susur:murmur|purl|babble|ripple
elude...|<a se ~ de la...>to shirk... susur(fosnet):rustle
sustragere:purloining|v. sustrage susura:to murmur|to purl|to babble|to ripple
sustragere(furt):theft susura(a fosni):to rustle
sustinator:sustaining|upholding sutana:soutane
sustinator:upholder|sustainer|supporter|back sutar:hundred-lei note
er
sutas:centurion
sustinator(al unei teze):maintainer
sutasa:to braid
sustinator(al familiei):breadwinner
suta:hundred|<~ la ~>a hundred per cent|<o
sustine:to support ~ sapte>one hundred and seven|<la ~>per
sustine(candidatura, parere):to back (up) cent
sustine(candidatura, parere):to second sutalea:the hundredth
sustine(candidatura, parere):to endorse sutien:bust bodice/supporter|bra(ssiere)
sustine(moraliceste):to encourage sutura:join
sustine(moraliceste):to countenance suveica:shuttle
sustine(o rezolutie):to second suvenir:keepsake|souvenir
sustine(a apara):to defend suveran:sovereign
sustine(o teza):to maintain suveranitate:sovereignty
sustine(o conversatie):to keep up suzeran:suzerain
sustine(o conversatie):to keep the ball suzeranitate:suzerainty
rolling svastica:swastika|fylfot
sustine(a mentine):to maintain svastica(hitlerista, si):haken-kreuz
sustine(tehn.):to bear sveter:sweater
sustine(tehn.):to support sving:swing
sustine(a afirma):to affirm sa:saddle|<a pune ~ua pe cineva fig.>to ride
sustine(a afirma):to maintain smb.|<a scoate ~ua de pe...>to unsaddle...
sustine(a afirma):to assert sablon(model):stencil
sustine(intr-o discutie):to contend sablon:commonplace
sustine(a pretinde):to allege sablon:indiscriminate|humdrum|pat|<fraza
sustine:to be supported|to support/maintain ~>trite expression|<dupa ~ adj.>cut and
oneself|<a ~ o cauza>to state the case dried|<dupa ~ adv.>in a
for...|<a ~ o cauza>to uphoold a cause|<a ~ hackneyed/commonplace fashion|<dupa ~
ceva numai in vorbe>to give lip service to adv.>unimaginatively|<dupa ~
smth. adv.>mechanically
sustinere:supporting|v. sustine sacal:golden wolf (Canis aureus)
sustinere(sprijin):support saga:v. gluma
sustinut:sustained sagrin:shagreen
sustinut(d. eforturi):constant sah:shah

994
sah:chess santaj:blackmail
sah:check(!)|<~-mat(!)>checkmate(!)|<in santaja:to blackmail
~>in check|<partida de ~>game of chess|<a santeza:chanteuse
da ~ la rege>to check the king|<a juca ~>to santier:building/construction site|<~ de
play chess|<a tine pe cineva in ~>to hold abataj min.>stope|<~ de abataj
smb. in check|<a tine pe cineva in ~>to min.>working place|<~ de
keep smb. at bay constructie>building site|<~
sahar-mahar:<a umbla cu ~>v. a umbla cu naval>shipyard|<~ naval presc.>yard|<pe
smecherii ~>on the building site|<pe ~ fig.>in hand,
sahist:chess player on the stocks
saiba(rondela)(rondela):washer sant:ditch
saiba(roata):sheave sant(de cetate) odin.:fosse
saisprezece:sixteen sant(de cetate) odin.:moat
saisprezecelea:the sixteenth sant:trench
saizecelea:the sixtieth sant(renura):groove|<~ anticar mil.>(anti-
saizeci:sixty|three score )tank ditch
sal:shawl sapca:(peaked) cap
sal(fular):comforter sapirograf:mimeograph|transfer(r)otype
saland:scow sapirografia:to mimeograph|to
salau:zander (Lucioperca sandra) transfer|<copie ~ta>transfer paper
sale:small of the back sapte:seven|<~ degete bot.>finger fern
(Comarum palustre)|<a bea cit ~>to drink
saltar:switch
heavily|<a umbla pe ~ carari>to be making
salupa(cu motor):motorboat M`s and T`s|<a umbla pe ~ carari>to have
salvari:shalwars|shulwaurs|sharovaries been boozing too much
sambelan:chamberlain saptelea:the seventh
samota:chamotte|fire clay saptesprezece:seventeen
sampanie:champagne|fiz(z) saptesprezecelea:the seventeenth
sampaniza:to aerate|to give sparkle to|to saptezeci:seventy
prepare champagne from saptezecilea:the seventieth
sampaniza:to be aerated etc. v. ~ sarada:charade
sampon:shampoo sarampoi:stake
sampona:to shampoo sareta:gig
san:last|boot/shoe tree sarg:dun|light bay
sancru:chancre|<~ moale>chancroid sariaj:drifting (of alluvial deposits)
sandrama(baraca):booth|ramshackle/tumble sarja:to exaggerate
down building
sarjateatru:to overdo/guy a part
sanjant:shotsilk
sarja:to charge
sansa:chance
sarja(caricatura):caricature
sansa(noroc):luck|<ultima ~>the last
sarlatan:quack|charlatan
chance/cast|<a avea sanse de reusita>to
have/get a good hand|<a avea sanse de sarlatan(impostor):impostor
reusita>to be ahead sarlatan(impostor):humbug|quack
sansoneta:(music-hall) song|chansonnette sarlatanie:quackery|charlatanry|flam|impost
santagist:blackmailer ure
sarlota:charlotte

995
sarpanta:framework scoala(invatatura):training
sarpe:serpent|<~ cu clopotei zool.>v. scoala(invatatura):tuition
crotal|<~ cu ochelari zool.>v. cobra|<~ scoala(elevii):school
otravitor zool.>venomous/poisonous scoala(elevii):scholars
snake/serpent|<a incalzi un ~ la sin>to
scoala(filozofica etc.):school|<scoala
warm a serpent|<a incalzi un ~ la sin>to
romantica>the romantic school|<scoala
take a snake to one`s bosom|<a incalzi un ~
vietii>the school of life/adversity|<~
la sin>to nourish a viper in
comerciala>commercial school|<~
sart:slap!|<cu ~ adj.>due|<cu ~ i confesionala odin.>denominational
adj.>proper|<cu ~ adj.>adequate|<cu ~ school|<~ de corectie>reform school|<~ de
adv.>duly|<cu ~ adv.>properly|<cu ~ corectie>reformatory|<~ de
adv.>adequately|<dupa ~>according to corectie>remand home|<~ de meserii
custom
scolar:school...
sase:six
scolar:scholastic
sase:nix!|jiggers!
scolar:schoolboy
saselea:the sixth
scolar(elev):pupil|<an ~>school year|<virsta
sasesprezece:v. saisprezece ~a>school age
sasiu:frame scolaritate:period of instruction (at school)
saten(d. par):(chestnut-)brown scolariza:to (put/send to) school
saten(d. oameni):brown-haired scolaresc:school...|schoolboy...
satra(cort):(Gipsy) tent scolareste:like a schoolboy
satra(tabara):Gipsy camp scolari:to learn (at a school)
satra(baraca):booth scolarime:pupils
sagalnic:playful|jocular scolarita:schoolgirl
sagalnic(comic):funny sedea:to sit
sagalnic:playfully etc. sedea(d. pasari, pe ram etc.):to be perched
satrar:wandering/nomadic Gipsy sedea(a se aseza):to sit down
schioapa:short span|<de-o ~>a span sedea(a sta, a ramine):to stay
broad|<de-o ~>a span long etc.|<de-o ~
sedea(a sta, a ramine):to remain
fig.>little tiny/wee...
sedea(a fi):to be
schiop:lame|limping|halt
sedea(a zabovi):to lag
schiop(d. versuri):halting
sedea(a locui):to live|<a-i ~...>v. a-i sta...|<a
schiop:lame man sau boy|<e ~ de piciorul
~ intr-un fotoliu>to sit in an armchair|<a ~
sting>he is lame of/in his left leg
la masa>to sit at the table|<a ~ pe oua>to sit
schiopa:to become lame|v. schiopata on eggs|<haina ii sade bine>the coat fits
schiopata:to limp|to halt|to dot and go him well|<nu sade bine sa...>it doesn`t
one|to be lame|to walk lamely become one to...|<iti sade de minune>it
schiopata(d. versuri)(d. versuri):to be s(u)its/fits
halting sedere:sitting etc. v. sedea
schiopata(d. versuri):to halt|<e ceva care sedere(raminere intr-un loc):stay
schiopateaza>there is a hitch somewhere|<e sedere(raminere intr-un loc):sojourn
ceva care schiopateaza>there is a but in it
sedere(popas):halt
scoala:school
sedere(lenevie):laziness
scoala(cladire):school (house)
sedere(lenevie):idleness
scoala(invatatura):schooling
sedinta:sitting

996
sedinta(conferinta):conference serpui(d. riuri):to meander
sedinta(conferinta)(conferinta):session|sittin serpuit:winding etc. v. serpui
g serpuitura:winding|turn|meander
sedinta(adunare):meeting|<~ inchisa>closed serpusor:club moss
meeting|<~ plenara>plenary servet(table):napkin
meeting/session|<~ publica>open
servet(table):serviette
meeting|<a deschide sedinta>to open the
meeting|<a ridica sedinta>to leave the servet(prosop) reg.:towel
chair|<a ridica sedinta>to break up/close the servetel:paper serviette
meeting|<a tine ~>to be sitting|<a tine ~>to servetel(pt. copii):baby`s diaper
be in s ses:flat|plane
sef:chief|head ses:plain
sef(a unui trib etc.):chieftain sesime:sixth (part)
sef(superior):superior sevalet:easel
sef(conducator):leader|<~ de atelier>shop seviot:cheviot
foreman|<~ de birou>head clerk|<~ de sevro:kid
cabinet>(minister`s) principal private
secretary|<~ de catedra>head of a sezatoare:evening sitting of village
chair/departament|<~ de women|social
echipa>teamster|<~ de echipa>foreman|<~ sezatoare:bee
de echipa sport>captain|<~ de echipa sezatoare(literara):literary soiree
sport>skipper|<~ de echip sezlong:lounge chair|long chair|deck chair
sefie:superintendence sezut:buttocks
sefie:leadership|management sfichi:whip lash|stroke/cut with/flick of a
seic:sheik(h) whip
selar:saddler|saddle maker|harness maker sfichi(capat):end
selarie:saddler`s|saddle-maker`s sfichi(virf):tip
semineu:fireplace sfichi:stroke of sarcasm|<a lua pe cineva in
semizeta:chemisette ~>to give smb. a cutting-up v. si sfichiui
senila:caterpillar/endless track sfichiui:to whip|to lash|to flog
sepcar:hatter sfichiui:to slate
septel:live stock sfichiuitor:cutting
septime:seventh (part) sfichiuitura:lash
serb:serf sfichiuitura:cutting-up
serbet:sherbet|candied fruit juice si:and
serbie:serf-ownership si(de asemenea):also
serif(in tarile arabe):shereef si(de asemenea):too
serif(in tarile arabe):sherif si(de asemenea):as well
serif(in Anglia si S.U.A.):sheriff si(chiar):even
serpar:serpent eagle si(inaintea unui comparativ):still
serparie:snakes si(deja):already
serpesc:snake... si(nici):nor
serpeste:like a snake si(ei ~ ce?):and what of it?|<~... ~...>both...
serpoaica:hussy and...|<~... ~...>not only... but also...|<~
eu>I too|<~ eu>same here|<~ mai ~>still
serpui:to wind|to sinuate

997
greater|<~ mai ~>still better|<~ mai ~>still
more terrible etc.
siac:kind of rough woolen fabric
sic:smartness|style|stylishness
sicana:to tease
sicana(a face sicane):to cavil at
sicana(a face sicane):to find fault with
sicana:to tease each other
sicanare:pettifoggery|teasing|v. sicana
sicanator:teasing|captious|cavilling|faultfind
ing|pettifogging
sicana:cavil|captious|objection|<a face
sicane cuiva>to cavil at smb.|<a face sicane
cuiva>to find fault with smb.
sifon:chiffon
sifona:to rumple|to wrinkle|to crease|to
tumble
sifona(onora):to besmirch
sifona:to crease
sifona(a se bosumfla)(a se bosumfla):to
take it ill
sifona(a se bosumfla)(a se bosumfla):to
blow one's top
sifona(a se bosumfla):to take offence
sifonier:wardrobe
sifonier(mic):chiffonier
siling:shilling|bob|<doi ~i>florin|<doi ~i si
sase penny>half-crown|<cinci
~i>crown|<zece ~i>half-pound
simi:shimmy

998
999
sina:rail siret:lace
sina(de roata):tire siret:slyly
sina(de roata):tyre siret:sly/cunning one
sina(de sanie):runner siretglumet:slyboots
sindrilar(cel care face sindrila):shingle siretenie:slyness|cunning|v. siretlic
splitter siretlic:ruse
sindrilar(cel care bate sindrila):shingler siretlic(truc):trick
sindrila:shingle|splinter|tile of wood siretlic(truc):artifice
sindrila:shingles siroi:to stream|to flow (in great volumes)|to
sindrili:to shingle gush
sinsila:chinchilla siroi(a se prelinge):to drip
sintoism:Shintoism siroi(a curge repede):to stream/run swiftly
sinui:to tyre siroi:flow|stream
sip:(common) sturgeon siroi(torent):torrent|<a curge siroaie>to
sipca:lath|slat stream|<a curge siroaie>to flow (in great
sipot(izvor):(gushing) spring volumes)|<a curge siroaie>to
gush|<lacrimile ii curgeau siroaie>he shed
sipot(jgheab):chute
torrents of tears|<lacrimile ii curgeau
sipot(burlan):pipe siroaie>he wept in torrents
sir:row|line sist:slate|<~
sir:file bituminos>bituminous/combustible
sir(de munti):range shale|<~ nisipos>sandy shale|<~uri
sir(de munti):chain|succession|range argiloase>argillaceous schists|<~uri
sir(serie):series argiloase>clay slates|<~uri
cristaline>crystalline schists
sir(numar):number
sistos:slaty
sir(lista):list
sistozitate:schistosity
sir(scurgere):course
sisai:to rustle
sir(al gindurilor):train
sisca:chopped straw|chaff
sir(legatura):connection|<un ~ de...>a
number/series of...|<~ de camere>suite of sistar:milk pail
rooms|<~ neintrerupt>unbroken series|<in sistav(pipernicit):stunted
~>in a row/line|<in ~>in a string|<in ~>in sistav(pipernicit):undergrown
single/Indian file|<in ~>in sistav(mic):small
files|<(succesiv)>in sistav(plapind):feeble
succession|<(succesiv)>successively|<(nein
sistav(plapind):weak
trerupt)>incessantly|<i
sistavi(a se zbirci):to shrivel
sirag:v. sir
sistavi(d. oameni):to grow sickly
sirag(colier):necklace
sitar:v. sindrilar
sira:stack|rick|<sira spinarii anat.>spine
backbone|<sira spinarii anat.>spinal column situi:to v. sindrili
siret:sly|arch slagar:popular song
siret(viclean):cunning slampat(nelijent):slovenly
siret(viclean):artful slampat(nelijent):slatternly
siret:shoe lace/string slampat(d. femei):draggle-tailed
siret(snur):cord slampat(d. femei):dowdy(ish)

1000
slampat(d. femei):sluttish|<o femeie ~a>a smecher(istet):cute
drab|<o femeie ~a>a slut smecher(prefacut):astute
sleahta:Polish gentry smecher(prefacut):slippery
sleahta(ceata):troop smecher:cunning fellow|slyboots|artful/sly
sleahta(clica):gang set|<toata sleahta>the dog
whole kit/caboodle smecher(escroc):deep card/file
sleau(curea):(rope of the) trace smecher(escroc):sharp dealer
sleau(drum):highroad smecheresc:of a slyboots|v. smecher
sleau:mixed foliage forest smecheri:to dupe|to swindle|to take in
sleau(drum):highway smecheri:to grow wise
sleau(drum):causeway|<o sa-i spun pe ~>I'll smecherie:slyness|cunning|craft|artfulness|d
give him a bit of my mind|<i-am spus pe ~ epth
ce gindesc>I told him straight (out) what I smecherie(ca act):artifice, trick, stratagem
thought|<ca sa vorbim pe ~>to put it
smecherie(inselatorie):swindle, sell, plant,
bluntly|<ca sa vorbim pe ~>not to put too
do, dodge|<a prinde smecheria>to catch the
fine a point on it
knack (of)...|<a umbla cu smecherii>to play
slefui:to grind (at) fast and loose|<a umbla cu
slefui(prin pilire):to file smecherii>to be a humbug
slefui(a lustrui):to polish smirghel:emery powder
slefui(a indeparta rugina):to furbish smirghel(ca hirtie):emery/sand paper
slefui(un text)(un text):to brush up snapan:rogue|scoundrel
slefui(un text)(un text):to polish snaps:spirits
slefui(un text)(un text):to stylize snaps:the creature
slefui(pe cineva):to polish snitel:schnitzel|scotched collop
slefuitor:polisher snur:cord
slep:barge snur:garden rope
slibovita:kind of strong plum brandy snur(siret):shoe lace/string
slit:groove snurui:to seal a file of documents|to lace up
slit(prohab):(front) slit soalda:<a umbla cu soalda>v. a umbla cu
slit(prohab):fly smecherii
smecher(siret):sly soaldina:wallwort pricket
smecher(siret):arch soapta:whisper
smecher(viclean):cunning soapta(susur):murmur
smecher(viclean):crafty soapta(susur):gurgle
smecher(viclean):artful soapta(susur):purl|<in ~>in a whisper|<in
smecher(viclean):deep ~>below/under one's breath
smecher:downy soarece:mouse|<~ de biblioteca
smecher(care gaseste solutii fig.>bookworm|<~ de cimp>vole|<~ de
prompte):quick-witted cimp>field/meadow mouse (Microtus
arvalis)|<~ de padure>European wild
smecher(care gaseste solutii prompte):long-
mouse (Apodemus sylvaticus)
headed
sobolan:rat
smecher(istet):clever
soc(izbire):shock
smecher(istet):acute
soc(izbire):impact
smecher(istet):sharp
soc(izbire):percussion

1001
soc:shock|<brigada de ~>shock somer:the unemployed|<~ partial>partially
brigade|<trupe de ~ mil.>shock unemployed|<~ total>totally unemployed
troops|<trupe de ~ mil.>commandos|<unda somoiog:wisp of straw etc.
de ~ fiz.>shock wave|<a-si reveni dintr-un sonticai:to limp|to hitch|to halt|to dot and go
~>to recover from a shock one
soca:to shock|to displease sontic:halting|hobbling|limping|<~-~>dot
soca(bunul simt):to offend and go one
soca(bunul simt):to be conntrary to sontorog:lame|halt(ing)
sodo:eggnog|eggflip|posset sontorog:v. slabanog
sodron:v. sotron sontit:lame|halt(ing)|deformed
sofer:(motor-car) driver sopai:to whisper
sofer(mai ales al cuiva):chauffeur sopirlaita(anghina difterica) pop.:diphtheria
sofer(de taxi):taxi man/driver sopirlaita:bird`s eye (Veronica chamaedrys)
sofran:upstart (Colchicum autumnale) sopirla:lizard (Lacerta)|<~ verde>green
sofranel:crocus (Crocus banaticus) lizard (Lacerta viridis)
soim(d. un pilot etc.)(d. un pilot etc.):daring sopot(susur):murmur
hawk/eagle sopot(susur):purl
soim(cal aprig):fiery horse|<vinatoare cu sopot(fosnet):rustle
~i>hawking|<vinatoare cu ~i>falconry sopot(idem, continuu):murmuring
soiman:v. soim sopot(idem, continuu):purling
soimane:v. iele sopot(idem, continuu):rustling
soimar:falconer|hawker sopot(soapte):whispers|<in ~>in a whisper
soimareste:like a falcon|swiftly sopoti(a susura):to murmur
soimarite:v. iele sopoti(a susura):to purl
sold:haunch sopoti(a fosni):to rustle
sold(povirnis):slope|<cu mina/miinile in sopoti(a sopti):to whisper
~>hands on the hips|<cu mina/miinile in
sopotitor:murmuring etc. v. sopoti
~>with arms akimbo|<fig. (cu bratele
incrucisate)>with arms folded|<cu sopron:shed|penthouse
mina/Miinile in ~ (fara greutate)>easily, sopru:v. sopron
without any difficulty|<(fara sopti:to whisper
greutate)>without any difficulty sopti:to whisper
soldan(copil)(copil):child sopti(a susura):to murmur
soldan(minz. fig.):colt sopti(a susura):to purl
soldar:crupper|breeching sopti(a susura):to gurgle
soldi:v. speti sopti(a fosni):to rustle
solduros:large-hipped soptit:whispered etc. v. sopti
soltic:v. ghidus|v. strengar soptit:whispering etc. v. sopti
solticarie:v. ghidusie|v. strengarie soptit(soapta):whisper|<pe ~e>in a
soma:to be unemployed|to be on the dole|to whisper|<pe ~e>under one`s breath
be out of work soptitor:whispering
soma(partial):to work (on) short hours soricar:kie, forktail
somaj:unemployment soricesc:mouse...
somer:unemployed|out of work sorici:skin of bacon|rind
somer:unemployed worker soricioaica:v. arsenic

1002
sort:shorts spalt(proba):slip
sort:apron span:shavings
sort(de copii, femei, si):pinafore|v. catrinta sparli(a fura):to angle
sosea:highway|(high) road|main sparli(a fura):to prig
road|macadam road sparli(a fura):to cabbage
sosea(autostrada):motor highway|<~ sparli(a fura):to make|<a o ~>to hook/bear
comunala>local/country road|<~ it|<a o ~>to leave on the qt
comunala>by-road|<~ nationala>state speraclu:skeleton/master/key
highway
sperla(hot):ashes|<a zvirli/arunca ~-n ochii
soseta:sock cuiva>to throw dust into smb's eyes
soseta:half-hose spert:bribe|palm oil|soap
sosele:P|<~ si momele>lies and frauds|<a spert:graft|<a da ~ cuiva>to bribe smb.|<a
umbla cu ~ si momele>to play tricks|<a da ~ cuiva>to grease smb.`s palm|<a lua
umbla cu ~ si momele>to kid ~>to take/accept bribes
soson:high overshoe spertar:bribe taker
soson(de cauciuc):high galosh spertar:grafter
sotie(pozna):trick spertui:v. mitui
sotie(pozna):prank spertuiala:bribery
sotie(siretlic):stratagem spertuiala:grafting
sotie(siretlic):artifice spilhozen:romper
sotron:hop-scotch spis:turn
sovar:bur flag/reed|v. rogoz|v. papura spit:Pomeranian (dog)
sovai:to hesitate|to waver|to go seesaw|to spit(virf):tip
hem and haw|to shilly-shally
spit(tigaret):(short) cigarette holder
sovaiala:hesitation|wavering|shilly-shally
splint:split/forelock pin
sovaielnic(sovaitor):hesitating
sprit:wine with soda water
sovaielnic(sovaitor):wavering
sprit:sprinkler
sovaielnic(sovaitor):undecided|<a fi ~>to
spritui:to sprinkle
blow hot and cold
srapnel:shrapnel (shell)
sovaire:hesitation|wavering|<fara
~>unhesitatingly|<fara ~>without srot:gri(s)t|groats
faltering|<fara ~>straight away stab:boss|governor|big bug/noise/shot
sovaitor:hesitating|wavering|undecided stacheta:lath
sovaitor(d. atitudine etc.):halting stacheta:(jumping) lath
sovaitor(d. atitudine etc.):shilly-shally stafeta(persoana):relay racer
sovaitor(d. glas etc.):faltering staif(la ghete):counter
sovaitor(tremurat):tremulous staif(la guler):stiffener
sovaitor:hesitatingly|waveringly stampila:to stamp
sovin:chauvinist(ic)|jingoist(ic) stampila(a pecetlui):to seal
sovin:chauvinist|jingo stampila:stamp|<a pune stampila pe...>to
sovinism:chauvinism|jingoism stamp...
spaga:v. spert stanga:bar|rod
spalt(planseta)(planseta):galley stanta:to punch|to stamp
spalt(proba)(proba):(galley) proof stanta:to be punched/stamped
stanta:punching machine

1003
stantui:v. stanta sterpeli(a fura):to prig
steamp:pestle stamp sterpeli(a fura):to annex
stecar:plug sterpeli(a fura):to smouch
stemui:to ca(u)lk sterpeli(a fura):to make|<a o ~>v. a o sterge
stergar:towel|v. marama sters:wiped etc. v. sterge
stergatoare:door mat sters(fara culoare):colourless
stergator:v. stergar sters(searbad):dull
stergator(cirpa):rag sters(searbad):flat
stergator(de praf):duster sters:wiping etc. v. sterge
stergator(de podea):house flannel stersatura:wiping etc. v.
stergator:(wind-)screen wiper sterge|erasure|blot|correction
sterge:to wipe stevie:patience (dock)|garden sorrel
sterge(ca sa se usuce):to (wipe) dry (Rumex patientia)
sterge(vasele):to wipe up sti(a avea cunostinta de):to have a
knowledge of
sterge(a indeparta, a curata):to wipe off
sti(a avea cunostinta de):to be acquainted
sterge(a curata):to clean
with
sterge(de praf):to dust
sti(a putea):can
sterge(ceva scris):to erase
sti(a intelege):to understand
sterge(ceva scris):to blot out
sti(a-si aminti de):to remember
sterge(ceva scris):to rub out
sti(a-si aminti de):to know
sterge(a taia din text):to strike/cross out
sti:to know each other
sterge(a distruge)(a distruge):to destroy
sti(a se simti):to feel
sterge(a distruge)(a distruge):to annihilate
sti(a se considera):to consider oneself
sterge(a anula)(a anula):to annul
sti:to know|<a ~ de/despre...>to know
sterge(a fura)(a fura):to pinch about...|<a ~ de/despre...>to have heard
sterge(a fura)(a fura):to filch of...|<a ~ de... (a cunoaste)>to know...|<(a-i
sterge(a fura)(a fura):to annex fi teama de)>to fear...|<(a asculta de)>to
sterge(a fura)(a fura):to cop obey...|<(a asculta de)>to listen to...|<(a
sterge(a fura)(a fura):to crib avea parte de)>to enjoy...|<cine ~e?>who
knows?|<cine
sterge(a fura):to nim
stift:peg
sterge:to wipe oneself|to dry oneself
stiinta:science
sterge(a fi ponosit):to become threadbare
stiinta(cunoastere):knowledge
sterge(d. culori):to run
stiinta(invatatura):learning
sterge(a disparea)(a disparea):to disappear
stiinta(invatatura):erudition|<stiinta
sterge(a disparea)(a disparea):to vanish
marxist-leninista>Marxist-Leninist
sterge:to be wiped etc.|<a se ~ la ochi>to Science|<~ de carte>literacy|<stiinte
wipe one`s eyes|<a se ~ pe gura>to wipe aplicate>applied sciences|<stiinte
one`s mouth|<a o ~>to make a brush|<a o exacte>exact sciences|<cu stiinta
~>to cut one`s stick|<a o ~>to bolt|<a o cuiva>with smb`s knowledge|<cu
~>to skedaddle|<a o ~>scuttle away|<a o ~ ~>wittingly|<cu ~>deliberately|<cu ~ de
sl.>to top one`s boom|<a o ~ sl.>to carte>literate|<oameni de ~>men
stump/walk one`s chalks|<a-s
stiintific:scientific
sterpeleala:prigging etc. v. sterpeli
stiintific:scientifically|<~o-
sterpeleala(furt):theft fantastic>science-fiction|<literatura ~o-

1004
fantastica>science-fiction|<munca streang(pt. spinzurat)(pt.
~a>scientific work spinzurat):neckcloth
stima:pixy, pixie streang(la cai):trace(s)
stima:part streang(la cai):halter
stiobilc:plop! strengar:prankish
stir:amaranth (Amarantus)|<~ rosu>purple- strengar(jucaus):playful
velvet flower (Amarantus sanguineus) strengar(jucaus):frolicsome
stirb:toothless strengar(neascultator,
stirb(bont):dull neastimparat):naughty
stirb(bont):blunt strengar:prankish
stirb(cu stirbituri):jagged boy|madcap|romp|naughty
stirbi:to jag|to notch child|scapegrace|scamp
stirbi(a toci):to dull strengaresc:v. strengar
stirbi(a micsora)(a micsora):to diminish strengareste:playfully etc. v.Strengar
stirbi(a vatama)(a vatama):to harm strengarie:prank
stirbi(a prejudicia)(a prejudicia):to strengarie(nebunii):follies
prejudice strengarita:playful/frolicsome girl
stirbi(a strica):to break strengarita(neascultatoare):naughty/mischie
stirbi(a se toci):to dull vous girl
stirbi(a se micsora):to diminish strudel:strudel
stirbi:to be diminished etc. stucaturi:mouldings
stirbitura:gap between two teeth stut:connecting piece
stirbitura(spartura):breach suba:long fur coat
stirbitura(colt rupt):chipped corner suber:filling/charging hopper
stire(veste):(piece/item of) news subler:sliding/vernier callipers
stire:tidings subred(firav):frail
stire(cunoastere):knowledge|<cu ~a subred(firav):flimsy
cuiva>with smb.`s knowledge|<a da de ~ subred(d. obiecte):flimsy
cuiva>to inform/announce smb. subred(instabil)(instabil):unstable
stiubei:v. stup subred(nedurabil)(nedurabil):not
stiuca:river pirate (Esox lucius) solid/strong/durable
stiulete:corn cob subred(d. case)(d. case):jerrybuilt
stiut:well-known subred(d. case)(d. case):ramshackle
stiutor:hep|knowledgeable|<~ de subred(slab)(slab):weak
carte>literate person subred(slab):feeble
straif:stripe subrezenie:frailty|flimsiness
strand:swimming place|swimming subrezenie(slabiciune):weakness
pool|piscine|lido subrezenie(slabiciune):feebleness
strasuri:rhinestone subrezi(a slabi):to weaken
streang(fringhie):rope subrezi(a slabi):to weaken|to become frail
streang(pt. spinzurat):noose etc. v. subred
streang(pt. spinzurat):rope subrezi(d. case):to dilapidate
streang(pt. spinzurat):halter subrezire:weakening etc. v. subrezi
sueta:gossip|chat

1005
sugarel:pella mountain susui(a sopti):to whisper
sugubat:playful|jocular|waggish|funny, droll susuit:rustling etc. v. susui
sugubat:wag|droll|joker|wit susuitor:rustling etc. v. susui
sugui(a glumi):to joke sut:kick
sui(zvelt):slender suta:to shoot
sui(ingust):narrow suvar:fowl meadow-grass (Poa trivialis)
sui(ticnit):doltish suvita:lock (of hair)
sui(ticnit):cracked suvita(smoc):tuft
sui(ticnit):batty suvita(fisie):stripe
sui(ticnit):wrong in the upper story suvita(de lumina):streak
suier:whistle suvoi:stream|torrent
suier(al vintului, al glontului):singing svab:Swabish|Swabian
suier(al glontului etc.):whizz svab:black beetle|Swabian
suiera:to whistle svaiter:Swiss cheese
suiera(d. vint, gloante):to sing svart:black coffee
suiera(d. gloante etc.):to whizz svabesc:Swabish|Swabian
suiera(d. gloante etc.):to ping svaboaica:Swabian (woman sau girl)
suierat:whistling
suierat:whistling etc. v. suiera|v.
suier|pinging (of bullets)
suierator:whistling etc. v. suiera
suieratura:v. suier
suiet(al vintului):roar(ing)
suiet(al frunzelor):rustle
suiet(al frunzelor):rustling
suiet(susur):purl(ing)
suiet(susur):murmur(ing)
suita:ground squirrel
sular:basting|tacking
sular(ata):basting/tacking thread
sunca:ham|<~ fiarta>boiled ham
sura:shed|penthouse
sura(sira):stack
sura(sira):rick
surub:screw|<a stringe ~ul>to tigxhten the
screw
surubarie:v. tertip
surubelnita:screw driver|turnscrew
susoteala:whispering
susoti:to whisper
susoti(a susura):to murmur
susui(a fosni):to rustle
susui(a murmura):to murmur

1006
1007
ta:your tabla(de metal):sheet
ta:thy, thine|<fie pe-a ~>have it your own tabla(de fier):plate/sheet iron
way|<fie pe-a ~>let it be as you would have tabla(de piatra):slab
it|<a ~>yours|<a ~ inv., poetic>thine tabla(de lemn, pt. pictori):panel
tabac:tobacco|baccy tabla(de lemn, pt. pictori):board
tabac(de prizat):snuff|<a trage ~>to take tabla(de ardezie):slate
snuff
tabla(neagra):blackboard
tabachera(pt. tutun):tobacco box
tabla(avizier):notice board
tabachera(pt. tutun de prizat):snuff box
tabla(joc):backgammon|<tabla inmultirii/lui
tabachera(pt. tigari):cigarette case Pitagora>multiplication/Pythagorean/arithm
tabachera:(hinged) skylight etical table|<~ cositorita>tin(plate)|<~ de
tabagic:tobacco... logaritmi>table of logarithms|<~ de
tabagism:tabacosis logaritmi>logarithmic table|<~ de
taban:v. brant|v. plaz materii>table of contents/matters|<~ de
materii>content(s)|<~ de otel zi
tabara:encampment
tableta:tablet|lozenge|troche|tabloid
tabara(de care):string of carts
tableta(de ciocolata):cake
tabara(ceata):camp
tableta(de ciocolata):slab|<sfaturi in tablete
tabara(ceata):group
fig.>tabloid criticism
tabara(popas):halting place
tablier:superstructure of a bridge
tabara(bivuac):bivouac
tablou:picture
tabara:aheap|<~ de pionieri>Young Pioneer
tablou(imagine):image
Camp|<viata de ~>camp life|<viata de
~>camping-out|<a aseza o ~>to lay out a tablou(pictura):painting
camp|<a ridica tabara>to strike camp|<a sta tablou(desen):drawing
in ~>to be encamped tablou(portret):portrait
tabel:table|chart tablou(gravura):engraving
tabel(index):index tablou(gravura):print
tabel(index):synopsis tablou(figura):figure
tabel(lista):list tablou(tabel):table
tabel(lista):schedule tablou(tabel):chart
tabelar:tabular tablou(lista):list
tabela:v. tabel tablou(lista):schedule
tabernacol:tabernacle tablou(de nume):roll
tabes:tabes tablou(descriere)(descriere):description
tabetic:tabetic tablou(descriere)(descriere):delineation
tabiet(obicei):habit tablou(imagine)(imagine):image
tabiet(obicei):mania tablou(aspect)(aspect):aspect
tabiet(confort):comfort tablou:dumb/transfixed with surprise|<~ in
tabinet:tabby|tab(b)inet ulei fam.>oil|<~l periodic al elementelor
tabla(tava):tray chim.>periodic table|<~ prost>daub|<~
vivant>tableau vivant|<~ vivant>living
tabla(a placintarilor):pastrycook's tray
picture|<cadru/rama de ~>picture
tablagiu(passionate):backgammon player frame|<colectie de ~ri>collection of
tablatura:tablature pictures|<expozitie de ~ri>exhibitio
tabla(placa):plate tabu:taboo

1008
tabular:tabular tactica:tactics|<a-si schimba tactica>to
tabun:herd of half-wild horses change one's tactics
taburet:stool|ottoman tactician:tactician
taburet(pt. picioare):foot/buffet stool tacticos:leisurely
tac:smack ! slap ! crack ! tacticos(incet):slow
tac:billiard cue tacticos(incet):steady
tachet:peg tacticos(incet):regular
tachina:to tease|to banter|to chaff tacticos(calm:calm
tachina(reciproc):to tease each other tacticos(calm):tranquil
tachinare:teasing etc. v. tachina tacticos:leisurely|slowly
tacit:tacit tactil:tactile|<simt ~>tactile sense|<simt
tacit(subinteles):understood ~>feel|<simt ~>(sense of) feeling|<simt
~>(sense of) touch
tacit(subinteles):implicit
tafta:taffeta
tacit:tacitly
tafta:neatly
taciturn:taciturn|sparing of words
tafta:v. tafta
tacim(restrins):knife
tagma(categorie):category
tacim(restrins):fork and spoon
tagma(clasa):class
tacim(pentru a asterne o masa):table linen
tagma(clasa):caste
tacim(complet):suit/set of table linen
tagma(breasla):corporation
tacim(pt. o singura persoana):cover
tagma(breasla):corporate body
tacim(pt. o singura persoana):knife and fork
tagma(breasla):corps
tacim(garnitura):set
tagma(clica):clique
tacim(orchestra):band
tagma(clica):set
tacim(orchestra):orchestra
tagma(clica):coterie
tacim(acareturi)(acareturi):outhouses
tagma(clica):confraternity
tacim:kind|<~ de cafea>coffee
set/service|<~ de cafea>(set of) coffee tahicardie:tachycardia
things|<~ de 12 persoane>table cloth/linen tahigraf:recording tacheometer
to dine a dozen|<pune ~(uri) pentru doua tahimetrie:tacheometry
persoane>lay cover for two tahimetru:tachymeter
taclale:prattle|chatter|confab|chit-chat tahin:meal of sesame seeds
tact(delicatete)(delicatete):tact tahometru:tachometer
tact(delicatete)(delicatete):delicacy of taica(tata, ca termen alintator)(tata, ca
feeling termen alintator):father dear
tact(delicatete)(delicatete):light hand taica(tata, ca termen alintator)(tata, ca
tact:measure|<cu ~ adj.>tactful|<cu ~ termen alintator):dear old dad(die)
adv.>tactfully|<fara ~ adj.>tactless|<fara ~ taica(tata, ca termen alintator)(tata, ca
adv.>tactlessly|<in ~>in time|<lipsa de termen alintator):gov(ernor)
~>want of tact|<lipsa de ~>tactlessness|<a taica(la adresa unui mosneag/preot)(la
avea ~>to be tactful|<a avea ~>to have adresa unui mosneag/preot):father
tact|<a bate ~ul>to beat (the) time|<a pierde
taica:my dear
~ul>to get out of t
taifas:chit-chat|prattling|tittle-tattle|small
tactic:tactical|<conducere
talk|mag(ging)|<a sedea/sta la ~>to talk|<a
~a>generalship|<unitate ~a>tactical unit

1009
sedea/sta la ~>to (have a) chat|<a sedea/sta tale:your
la ~>to prattle|<a sedea/sta la ~>to mag tale:thy, thine|<ale ~ pron. pos.>yours|<ale
taifun:typhoon ~ inv., poetic>thine
taiga:taiga talent:talent|aptitude|faculty
tain(ratie):ration talent:parts
tain(ratie):portion talent(natural):gift
tain(ratie):share talent(natural):turn|<fara ~>talentless|<a
tain(ratie):allowance avea ~ la...>to have a talent/knack for...|<a
tain(de nutret):feed avea ~ la...>to be gifted/talented for...
tain(hrana, intretinere):sustenance talentat:talented|gifted|endowed with
talent(s)|of parts
tain(hrana, intretinere):maintenance
taler:thaler
tain(hrana, intretinere):bread and cheese
taler(farfurie):plate
tain(cota):share
taler(de lemn):wooden platter, trencher
taina(secret):secret
taler(adinc):soup plate
taina(mister):mystery
taler(intins):shallow plate
taina(mister):arcanum
taler(mare):large plate
taina:mystery
taler(mare):dinner plate
taina(ascunzis):hidden place
taler(tava):tray
taina(ascunzis):recess|<sfintele taine>the
(seven) sacraments (of the church)|<sfintele taler(continutul):plateful
taine (cuminicatura)>Holy Communion|<in taler( ~ de balanta):scale (of a balance)
~>secretly|<a nu avea taine fata de taler( ~ de balanta):pan/dish of a balance
cineva>to have no secrets from smb.|<a nu taler:cymbals|<a umbla cu ~ul>to make a
avea taine fata de cineva>to hide nothing collection by going rouhd with a plate|<a
from smb|<nu fac o ~ din ace umbla cu ~ul fig.>to send/hand/pass round
tainic(secret):secret the hat/plate|<a fi ~ cu doua fete>to be a
tainic(misterios):mysterious double dealer|<a fi ~ cu doua fete fam.>to
tainic(ascuns):hidden blow hot and cold
tainic(izolat):isolated talger:v. taler
tainic:in secret, secretly|mysteriously talger:cymbals
tainita:vault talie(mijlocul trupului):waist
tainita(ascunzis):hidden place talie(mijlocul trupului):figure
taior:tailor-made costume talie(statura):stature
tal:thallus talie(statura):size
talan:v. dalac talie(statura):bulk
talanga:cow/catlle bell|sheep bell talie(corsaj):bodice
talant(veche moneda):talent talie(corsaj):body
talant(talent):talent talie(corsaj):corsage|<~ de viespe>wasp-
like waist|<~ zvelta>small/slender/slim
talasoterapie:thalassotherapy
waist|<de ~ mare>of parts|<de ~
talas:shavings mare>talented|<de ~ mare>valuable|<de ~
talaz:billow|surge mare>first-rate|<nu e de talia ta fig.>he is
talaz(care se sparge):breaker no match for you|<nu e de talia ta fig.>he is
talc:talc|talcum|<pudra de ~>talc powder below you|<nu e de talia ta fig.>h
talcos:talcky|talcous|talcose talimanie:tally service

1010
talion:talion|<legea ~ului>the lex talionis tamarisca:tamarisk (plant) (Tamarix)
talisman:talisman|charm tambuchi:hatch
taliu:thallium tambur:drummer
talmes-balmes:hodge-podge|hotch- tambur:drum|<~ major inv.>drum major|<~
potch|(heap of) major inv.>v. plutonier
confusion|medley|jumble|olio|omnium tambura:tamboura
gatherum tamburina:tambourine
talmes-balmes:pell-mell|higgledy- tampon:buffer
piggledy|hurry-scurry|crawley-
tampon(accesoriu de birou):hand blotter
mawley|topsyturvy
tampon:pledget
talmud:Talmud
tampon(de vata etc.):wad
talmudic:Talmudic(al)
tampon(de vata etc.):pad
talmudic:Talmudically
tampon(de vata etc.):plug
talmudism:Talmudism
tampon:liquid blanket|<stat ~ pol.>buffer
talmudism:hair-splitting analysis
state
talmudist:Talmudist|Talmudic commentator
tampona(o rana):to put a tampon into
talmudist:doctrinaire
tampona(o rana):to put a wad over
talofite:thallophytes
tampona(o rana):to tampon
talon:coupon
tampona(o rana):to plug
talon(detasat, si):check
tampona(a astupa):to plug
talon(de chitanta):counterfoil
tampona(d. vehicule):to run/bump into
talon(de chitanta):stub
tampona(d. vehicule):to collide with
talon(la jocul de carti):talon
tampona:to run into each other
talon(la jocul de carti):stock
tamponare:tamponing etc. v. tampona
talpa:track
tamponare:collision
talpa(de gheata):sole
tanagra:Tanagra (figurine)
talpa(~ de sanie):(sledge) runner
tanant:tanning material
talpa(de leagan):rocker
tanat:tannate
talpa:bed plate|v. plaz
tanc:tanker|<~ petrolier mar.>oiler|<~
talpa(temelie):foundation petrolier mar.>tanker|<~ petrolier
talpa(temelie):base mar.>tank steamer/ship
talpa(temelie):basis|<talpa iadului (in tancheta:whippet
basme)>the devil's dam|<talpa iadului tanchist:tanker
fig.>devil in petticoats|<talpa iadului
tandem:tandem
fig.>devil's daughter|<talpa iadului
fig.>(she-)devil|<talpa gistei fam.>scribble- tandrete:tenderness
scrabble|<talpa gistei>scrawl(ing)|<talpa tandrete(dragoste):fondness
gistei>scratch|<talpa gistei>scribb tandrete(dragoste):love
taluz:slope|batter tandrete(mingiieri):caresses
talveg:thalweg tandru:tender|fond|affectionate
tam-nisam:v. nitam-nisam tandru:tenderly|fondly
tam-tam:hubbub tangaj:pitching
taman:only tangent:tangent(ial)
tamarin:tamarind (tree) tangenta:tangent|<a scapa prin ~ fig.>to fly
off at a tangent

1011
tangenta:tangency tarabagiu:shopkeeper|retailer
tangential:tangential taraba(pravalie pt. desf. cu aman.):general
tangential:tangentially retail shop
tangibil:tangible|touchable taraba(pravalie pt. desf. cu aman.):booth
tangibilitate:tangibility|tangibleness taraba(tejghea):counter
tangou:tango taraba(tejghea):shopboard
tanic:<acid ~ chim.>tannic acid taraba(in piata):market stall
tanin:tannin tarac:pole|pillar
taninos:tannoid|tannic taraf:folk music band|v. gasca
tantal:tantalum tarantela:tarantella
tantalic:tantalizing tarantula:tarantula spider (Tarantula)
tantalit:tantalite tarapana:mint
tanti:aunt|auntie tarar:fanning machine
tanti(proxeneta):procuress tara:tare
tanti:madam tara(lipsa):shortcoming|defect
tantiema:share|percentage tara(viciu):vice
taola:meander tardiv:tardy|belated
tapa:to tap|to touch tardiv(tirziu):late
tapaj:(loud) noise|din|to- tardiv:tardily|belatedly
do|ado|row|racket|shindy tardivitate:tardiness|lateness
tapaj(scandal):fuss|<a face ~>to kick up a tare:strong
row tare(solid):solid
tapet:tapestry tare(zdravan):sturdy
tapet(de hirtie):(wall)paper tare(zdravan):stalwart
tapet(de hirtie):paper hangings tare(zdravan):powerful
tapet(covor):carpet|<a fi pe ~>to be on the tare(zdravan):mighty
tapis/carpet|<a pune o chestiune pe ~>to tare(aprig):fierce
bring a matter up for
tare(violent):violent
consideration/discussion
tare(vehement):vehement
tapeta:to hang with tapestry|to (hang with)
paper tare(intens):intense
tapioca:tapioca (starch) tare(viguros):vigorous
tapir:Malayan tapir (Tapirus indicus) tare(ca sunet):loud
tapisa:to hang with tapestry|to paper tare(ant. moale):hard
tapisa(mobila):to upholster tare(d. carne etc.):tough
tapiserie(lucru de mina):tapestry work tare(ferm):firm
tapiserie(a unei mobile):tapestry tare(nesovaitor):unflinching
tapita:to v. tapisa tare(durabil):durable
tapiter:upholsterer tare(durabil):lasting
tapiterie(ca meserie):upholstery tare(durabil):stout
tapiterie(ca meserie):upholsterer's trade tare:strongly, violently, heavily|with force
tapiterie(ca atelier):upholsterer's tare(cu voce tare):loudly
taposnic:red hemp-nettle tare(foarte):very
tapura:crack tare(foarte):badly, vastly

1012
tare(nesovaitor):unflinchingly tata:gov(ernor)
tare(nesovaitor):firmly|<~ ca fierul>(as) tata(in limbajul copiilor):papa
hard as iron/horn|<~ ca piatra>(as) hard as tata(in limbajul copiilor):dad(die)|<~l
stone|<~ ca piatra>stone-hard|<~ ca nostru (ca rugaciune)>Our Father|<~l
piatra>stony|<~ ca piatra>flinty|<~ ca nostru (ca rugaciune)>the Lord's Prayer|<~
stejarul>(as) strong as a lion|<~ de mare>grand-father|<~ mare>grandsire|<~
cap>slow/dull of apprehension|<~ de mare>(male) grandparent|<~
cap>slow in the uptake|<~ de cap>beef- mare>grandpa(pa)|<tatii nostri>our
witted|<~ ancestors|<tatii nostri>our (fore)-
targa(pt. carat lucruri):barrow fathers|<casa ~lui>father's house|<
targa(pt. bolnavi etc.):litter tatona:to probe|to sound|to explore|<a ~
targa(pt. bolnavi etc.):stretcher terenul>to explore the ground|<a ~
targa(pat mobil):portable bed/couch|<a terenul>to take bearings
trage targa pe uscat>to live from hand to tatu:armadillo (Dasypus)
mouth|<a trage targa pe uscat>to keep the tatua:to tattoo
wolf from the door tatua:to tattoo oneself|to have oneself
tarhon:tarragon (Artemisia dracunculus) tattooed
tarif:tariff|price list|<~ vamal>customs tatuaj:tattoo (marks)|v. tatuare
tariff|<dupa ~, conform ~ului>as per tariff, tatuare:tattooing
according to the tariff tatuat:tattooed
tarifar:tariff... taumaturg:thaumaturge
tarla:field|strip ground taur:v. radasca
tarnita:saddle tautologic:redundant|tautological
taroc:tarot|taroc tautologie:redundancy|tautology
taroc(partida):game of tarot tavan(al unei camere):ceiling
tarpan:tarpan (Equus gmelini) tavan(al unei pivnite):vault
tars:tarse|tarsus tavan(al unei biserici):roof
tarsian:tarsal tavan:hanging roof
tartan:tartan (cloth)|tartan (plaid) tava:tray
Tartar:Tartarus tava(pt. servit):waiter
tarta:(cream sau fruit) tart tava(pt. servit):salver
tartina:slice of bread and butter tava(pt. copt):baking tin
etc.|sandwich
taverna:tavern|public house|pub
tartor:fiend|devil
taxa(o scrisoare):to surcharge
tartorita:she-devil
taxa(a impune):to tax
tartrat:tartrate
taxa(a impune):to impose a tax on
tartric:<acid ~ chim.>tartaric acid
taxa:to style
tartru:tartar
taxa:be surcharged
tartru(dentar):toph(us)
taxator:valuer
tasa:to settle|to set
taxator:appraiser
tasa(a se afunda):to sink
taxator(incasator):collector
tasca(de tutun):tobacco pouch|bag
taxator(de tramvai etc.):conductor
tataie(tata):dad(die)
taxa:charge
tataie(bunic):grandpa(pa)
taxa(tarif):tariff
tata:father|(male) parent

1013
taxa( ~ postala):postage tabari(in aer liber):to bivouac|<a ~
taxa(impozit):tax asupra/pe... (a se napusti asupra)>to
taxa(la electricitate etc.):rate|<~ de fall/come/pounce/swoop (up)on...|<a ~
mostenire/succesiune>death duties|<taxe asupra/pe... (a se napusti asupra)>to rush in
scolare>school/tuition fees upon...|<a ~ asupra/pe... (a se napusti
asupra)>to throw oneself (up)on...|<a ~
taxi:taxi cab|taxi|cab
asupra/pe... (a ataca)>to attack...|<a ~
taximetru:taxi(cab)
tablie:pane
tabacar:currier|leather dresser
tablita( ~ de ardezie):slate
tabacar(dubalar):tanner
tablita(cu inscriptie la o usa):door plate
tabacar(de piei fine):tawer
tablita(placa):plate
tabacaresc:currier's...|tanner's...
tacai(d. pasari):to peck
tabacarie(loc unde se tabacesc
tacai(d. inima):to beat
pieile):tanning house
tacai(d. ceas):to tick
tabacarie(loc unde se tabacesc pieile):tan
yard tacai(d. ceas):to go tick-tack
tabacarie(loc unde se tabacesc tacaitoare:butcher bird
pieile):tannery tacea:to be/keep silent/mum
tabacarie(loc unde se tabacesc tacea(a inceta de a vorbi):to cease to speak
pieile):tanner's yard tacea(a inceta de a vorbi):to pause
tabacarie(pt. piei fine):tawer's workshop tacea(d. muzica, si):to cease
tabacarie(pt. piei fine):tawery tacea(d. muzica, si):to stop
tabacarie(tabacire):(leather) dressing tacea(a nu spune nimic):to say nothing
tabacarie(ca meserie):tanner's trade tacea(a nu spune nimic):to let smth. pass
tabacarie(de piei fine):tawer's trade tacea(a nu spune nimic):to not to reply to
tabacarie(de piei fine):tawery smth.
tabaceala:(leather) dressing tacea(a nu spune nimic):to take no notice of
tabaceala(de piei fine):tawing smth.|<taci din gura, taca-ti gura>hold your
tongue/jaw|<taci din gura, taca-ti gura>shut
tabaceala(argaseala):(tan) ooze
up|<taci din gura, taca-ti gura sl.>stash it|<a
tabaceala(argaseala):oozing bark liquor face sa taca>to (cause, to keep) silence|<a
tabaceala(argaseala):tanning liquor face sa taca>to stop the mouth of|<a face sa
tabaceala(argaseala):tan pickle taca (prin
tabaceala(argaseala):tannin(g) tacere:silence|silentness|voicelessness|stilln
tabaci:to dress|to curry|to leather ess|dumbness
tabaci(piei fine):to taw tacere(pauza):pause
tabaci(cu tanin):to tan tacereliniste:stillness
tabaci(cu tanin):to bark|to curry/tan smb.'s tacereliniste:quiet(ness)
hide|to hide tacereliniste:tranquillity
tabaci:be dressed|<tabaci fam.>to thrask to tacere(mai ales dupa furtuna):calm
give smb. a good hiding tacere(mai ales dupa furtuna):peace
tabacit:dressed etc. v. tAbAci tacere(mai ales dupa furtuna):lull
tabacit(ars de soare):sunburnt tacere:hush !|<~
tabacit:(leather) dressing etc. v. tAbAci adinca/profunda/mormintala>deep/profoun
tabari:to pitch a camp d/dead silence|<in ~>in silence silently|<a
tabari(in aer liber):to camp (out) intrerupe ~a>to break (the) silence|<a trece

1014
ceva sub ~>to pass smth. over in silence|<a taiain zigzag):to zigzag
trece ceva sub ~>to hush smth. taia(a cosi):to mow
taciuna:to rust|to smut|to blight taia(a deschide prin taiere):to cut/rip/break
taciune:(smouldering) brand open
taciune:blast taia(in felii):to cut up to slices
taciunos:smutt(i)ed taia(in felii):to slice
tacut(taciturn):taciturn taia(a cresta):to tally
tacut(taciturn):sparing of words taia(a reteza):to cut/chop/strike off
tacut(pastrind tacerea):silent taia(a castra):to cut
tacut(linistit):quiet taia(a castra):to geld
tacut(linistit):still, tranquil taia(a castra):to castrate
tacut(discret, rezervat):discreet, reticent taia(a despica):to cleave
tacut(discret, rezervat):reserved taia(a despica):to rive
tacut:silently|in silence|<pe ~e>on the taia(a despica):to split
sly|<pe ~e fam.>underhand, on the q.t. taia(cu ferastraul):to saw
tafalog(incet)(incet):sluggish taia(a grava):to (en)grave
tafalog(incet):slow taia(a grava):to cut
tagada(negare):denial taia(afara):to cut/carve out
tagada(negare):negation taia(afara):to excind
tagada(indoiala):doubt taia(a ara):to plough
tagada:no doubt|doubtless(ly) taia(a amputa):to amputate
tagada(incontestabil):incontestably taia(a amputa):to take/cut off
tagada(incontestabil):unquestionably|<fara taia(a rezeca):to resect
~ adj.>doubtless|<fara ~ adj. taia(a face o incizie in):to incise
(incontestabil)>incontestable|<fara ~ adj.
taia(a face o excizie):to excise
(incontestabil)>unquestionable
taia(a face o disectie):to dissect
tagadui(a nega):to deny
taia(a opera):to operate
tagadui(a nega):to disavow
taia(a scurta):to shorten
tagadui(a contrazice):to gainsay
taia(a separa):to separate
tagadui(a contesta):to contest
taia(a micsora):to diminish
tagadui(a nu recunoaste):to disown
taia(a micsora):to reduce
tagadui(a nu recunoaste):to disclaim
taia(a masacra):to massacre
tagadui:to deny
taia(a masacra):to slaughter
tagaduire:denying etc. v. tAgAdui
taia(a masacra):to slay
tagaduire(ca act):denial
taia(a masacra):to butcher
tagirta:bag|satchel
taia(sacrifica):to sacrifice
taia:to cut
taia:to intersect
taia(a rani prin taiere):to cut
taia(a intrerupe):to interrupt
taia(a rani prin taiere):to wound by cutting
taia(a intrerupe):to break off
taia(marunt):to mince
taia:to be cut|to cut oneself
taia(marunt):to chop (small)
taia(d. lapte):curdle
taia(grosolan):to cut coarsely/grossly
taia:to cut|<a ~ in carne vie fig.>to
taia:to cut even
sting/touch to the quick|<a ~ in lemn>to
taia(la capete):to clap

1015
carve/cut in wood|<cutit care ~ ca un tainui:to talk|to prattle|to mag
brici>knife that cuts like a razor|<carnea se tainuit:hidden|concealed
taie bine>the meat cuts/carves tainuit(tainic):secret
well|<lemnele se taie usor>the wood is
tainuit(izolat):isolated
easily cleft|<lemnele se taie us
tainuit(discret):discreet
taiere:cntting etc. v. tAia|<~
autogena>autogenous cutting|<~ (cu tainuitor:concealer
flacara) oxiacetilenica tehn.>oxy-acetylene taios:sharp|cutting
cutting|<~ cu gaze tehn.>gas cutting taios(d. vint):sharp
taietor:cutting etc. v. tAia taios(d. vint):biting
taietor:cutter taios(d. vint):cutting
taietor:(chopping) block|<~ de taios(d. ger):biting
lemne>(wood) cutter|<~ de lemne>wood taios(d. ton):sharp
cleaver|<~ de lemne>(wood) hewer|<~ de taios(d. ton):rough
vite>butcher slaughterer|<~ de
vite>slaughterman taios(d. critica):severe
taietura:cut(ting)|scission taios(d. o remarca):biting
taietura:incision taios:sharply|roughly|severely
taietura(rana produsa de ceva taios):cut tais:edge
incised wound tais:point|<cu doua ~uri>two-/double-edged
taietura(mai adinca):slash taitei:noodles
taietura(mai adinca):gash talazui:to form big waves
taietura(cicatrice):scar talazuire:billowing|surge
taietura(cicatrice):cicatrice talmaci(traducator):translator
taietura(deschizatura):cut talmaci(interpret):interpreter
taietura(deschizatura):slit talmaci(a traduce):to translate
taietura(deschizatura):jag talmaci(a interpreta):to interpret
taietura(deschizatura):cleft talmaci(a explica):to explain
taietura(crestatura):notch talmaci(un text):to expound
taietura(crestatura):nick talmaci(un text):to gloss
taietura(brazda):furrow talmaci(a comenta):to comment(ate)
taietura(bucata taiata):piece talmaci:to be translated
taietura(sectiune):section talmacire:translating|translation etc. v.
taietura:score tAlmAci
taietura(facuta cu ferastraul):kerf talmacire(ca act sau ca rezultat):translation
taietura(facuta cu ferastraul):saw cut/notch talmacire(interpretare):interpretation
taietura(pe copaci)(pe copaci):carve talmacire(explicatie):explanation
taietura(stil):cut talmacire(comentar):commentary
taietura(stil):style talmacitor(traducator):translator
taietura(stil):fashion talmacitor:interpreter
taietura(la haine):make talpasita:<a-si lua talpasita>to scuttle
away|<a-si lua talpasita>to pack off
taietura(la haine):set, build
talpig:treadle|pedal
taietura:colic
talpig(de sanie):runner
taifasui:to prattle|to mag
talpoi:v. talpa iadului
tainui:to hide|to conceal

1016
talpos:clayey tamiie(lingusire)(lingusire):fulsome praise
talpui:to (new-)sole tamiie(lingusire):flattery|<a fugi de cineva
tamadui(a vindeca):to cure ca dracul de ~>to avoid smb. like a pest
tamadui(a vindeca):to medicine house
tamadui(a vindeca):to doctor (up) tamiiernita:thurible
tamadui(rani):to heal tamiioara:violet (Viola)
tamadui(o boala):to cure tamiioasa:muscadine
tamadui(o boala):to remedy tamiioasa(vin):muscat(el)
tamadui(de):to cure (of) tamiioasa(vin):muscadel
tamadui:to recover tamiios:(frank)incense...
tamadui(de):to cure oneself (of) tamiios(aromat):scented
tamaduire:curing etc. v. tamiios(aromat):perfumed|<struguri
tAmAdui|cure|curing|healing|recovery|recu tamiiosi bot.>muscadine|<vin
peration ~>muscat(el)|<vin ~>muscadel
tamaduitor:healing tamiita:Mexican tea|<~ de cimp>ground
pine|<~ de cimp>field cypress (Ajuga
tamaduitor:healer|curer
chamaepithys)
tambalau(zgomot):row
tapalagos:heavy-footed
tambalau(zgomot):shindy
tapalog:v. tapalagos
tambalau(zgomot):rumpus
tapsan:flat piece of ground|v. maidan
tambalau(petrecere zgomotoasa):junket
tapsan(panta):slope
tambalau(petrecere zgomotoasa):high jinks
tapsan(ses):plain
tamiia:to (perfume with) incense|to cense
tapsi:v. batatori
tamiia(a parfuma)(a parfuma):to scent
tapsi(a mingiia)(a mingiia):to caress
tamiia(a lingusi)(a lingusi):to flatter
tapsi(a bate usor):to pat
tamiia(a lingusi)(a lingusi):to sing the
taraboanta:(wheel)barrow
praises of
taraboi(zgomot):row
tamiia(a lingusi)(a lingusi):to praise to the
skies taraboi(zgomot):shindy
tamiia(a lingusi)(a lingusi):to give smb. taraboi(zgomot):halloo
butter taraboi(zgomot):hallabaloo
tamiia(a lingusi):to butter (up) taraboi(zgomot):hullabaloo
tamiia:to pay each other compliments tarabute:goods and chattels
tamiia(a se imbata):to get taragana:to dally|to tarry
tight/fuddled/boozy taragana(a amina):to put off|to postpone
tamiia(a se imbata):to get lit up taragana(a amina):to procrastinate
tamiia:to be incensed taragana(picioarele):to shuffle
tamiiat:incensed etc. v. tAmIia taragana(cuvintele):to drawl
tamiiat(beat):boozy taraganat:dallied etc. v. tArAgAna|drawling
tamiiat(beat):tight taraganat:in a drawling voice
tamiiat(beat):lit up tarasenie:story|thing
tamiiat(beat):fuddled tarasenie(bucluc):scrape
tamiie:(frank)incense tarasenie(bucluc):mess
tamiie(parfum)(parfum):perfume tarbaca:<a da/lua in ~ (a bate) fam.>to tar
tamiie(parfum)(parfum):odour and feather|<a da/lua in ~ (a bate) fam.>to

1017
pommel|<a da/lua in ~ (a bate) fam.>to tan tartacuta(mare)(mare):squash (Cucurbita
smb.'s hide|<a da/lua in ~ (a batjocori) maxima)
fam.>to make fun of tartacuta(cap):nut
tarbaci:v. a da/lua in tarbaca tartacuta(cap):pate
tarcat(cu dungi):striped tartanet:podgy|squat
tarcat(d. animale):spotted tartanet(rotund):round
tarcat(pestrit):motley tatar:Ta(r)tar
tarhat(povara):burden tatar(cal tataresc):tarpan
tarhat(calabalic):chattels tatarca:v. tataroaica
taricel:rather strong|somewhat strong tatais:fleabane (Pulicaria)
taricel:rather strongly|somewhat strongly tataneasa:comfrey (Symphytum officinale)
tarie(putere):strength tataresc:Tatar|Tartar(ic)|Tartarian|<cal
tarie(putere):force ~>tarpan
tarie(soliditate):solidity tatareste:like a Ta(r)tar
tarie(vigoare):vigour tatareste(ca limba):Tatar
tarie(energie):energy|moral force tataroaica:Ta(r)tar (girl sau woman)
tarie(fermitate):firmness tatin:v. tata
tarie(fermitate):steadfastness tau:your
tarie(toi):depth tau:thine
tarie(toi):thick tau:mire|pool|<al ~ pron. pos.>yours|<al ~
tarie(intensitate):intensity inv., poetic>thine
tarie:vault/canopy/dome of heaven taun:horsefly (Tabanus)
tarie(vazduh):air taurean:v. taurel
tarie(inaltime):height taurel:young bull|steerling
tarie(virf):top tavaleala:rolling etc. v. tAvAli
tarie(virf):peak tavaleala(bataie):drubbing
tarie(a uni solutii etc.):concentration tavaleala(bataie):tanning
tarie(a uni solutii etc.):strength|<~ de tavali(a rostogoli):to roll (over)
caracter>strength of character|<cu tavali(a rostogoli):to trundle
~>forcibly|<cu ~ (a afirma etc.)>stoutly tavali(a calca):to tread
tarim(tinut):realm tavali(a murdari):to besmirch
tarim(tinut):region tavali(a se rostogoli):to roll (over)
tarim(tinut):parts tavali(a se rostogoli):to trundle|<a se ~ de
tarim:domain|<~ul de jos, celalalt ~ ris>to be splitting with laughter|<a se ~ de
mit.>the nether world, Hades|<~ul de jos, ris>to break one's sides with laughter
celalalt ~ poetic>the realm of tavalug(pt. drumuri):(road) roller|<de-a
shadows|<activist pe ~ public>public ~ul>head over heels
man/figure tavalugi(a netezi):to roll
tarite:bran tavalugi(a netezi):to flatten out (with a
tarite(cu faina):pollard|v. rumegus|<a fi roller)
scump la ~ si ieftin la faina>to be penny tavalugi:to break
wise and pound foolish
te:you
tarnat:v. prispa
te:thee
te(reflexiv):yourself

1018
te(reflexiv):thyself teapa(soi, fel):description
teaca:silique teapa(soi, fel):category
teaca(pt. arme):sheath teapa(soi, fel):cast
teaca(pt. arme):case teapa(soi, fel):stamp
teaca(de sabie):(sword) scabbard teapa(soi, fel):cut
teaca(de sabie):sheath teapa(soi, fel):kidney
teaca(de cutit):knife case|<~ de fasole>bean teapa(rang social):condition
pod/hull|<a baga sabia in ~>to put teapa(rang social):class
up/sheathe one's sword|<a baga sabia in teapa(rang social):(social) standing|<un om
~>to put one's sword into the de teapa lui>a man of his
scabbard/sheath|<a scoate sabia din ~>to stamp/cast/calibre|<George si cei de teapa
unsheathe one's sword|<a scoate sabia din lui>George and that ilk/his likes|<sint toti
~>to draw one's sword (out of the scabbard de-o ~>they are much of a muchness
teafar:safe (and sound)|in good teasc(de struguri):(wine) press
condition/health|in a whole skin
teasc:printing/letter press|<a da struguri la
teafar(la minte):sane|<~ sanatos>safe and ~>to work the wine press|<a da struguri la
sound|<~ sanatos>alive and kicking|<esti ~ ~>to tread the grapes
?>are you all right ?|<a scapa ~>to get
teatral(amintind scena)(amintind
off/escape safely/unhurt|<a scapa ~>to get
scena):stage-like
clean away|<a scapa ~ (cu pielea
intreaga)>to come off with a whole skin teatral(amintind scena)(amintind
scotfree|<a scapa ~ (cu pielea intrea scena):stagy
teama:fear|apprehension|dread teatral(afectat):theatrical
teama(plina de veneratie):awe teatral(afectat):stagy
teama(neliniste):anxiety teatral(afectat):affected
teama(neliniste):alarm teatral(melodramatic):melodramatic
teama(spaima):fright teatral(dramatic):dramatic
teama(spaima):terror teatral(scenic):scenic
teama(panica):panic|<~ de moarte>fear of teatral:theatrically|<gest
death|<de ~ ca...>for fear of...|<din/de ~>theatrical/melodramatical/histrionic
~>out of/for/through fear|<a pricinui ~>to gesture|<a lua o atitudine ~a>to strike an
cause fear|<de ~/frica sa nu cada>from a attitude|<a lua o atitudine ~a>to pose|<a lua
fear to fall|<de ~/frica sa nu cada>lest he o atitudine ~a>to attitudinize
should fall|<a-i fi ~ de...>to be afraid teatrologie:theatre science
of...|<a-i fi ~ de...>to teatru:theatre
teanc:bale teatru(scena):stage
teanc(gramada):pile teatru(cladire):theatre
teanc(gramada):heap teatru(cladire):playhouse
teanc(legatura):bundle|<~uri, ~uri>by/in teatru(cladire):house
heaps|<~uri, ~uri>by armfuls|<un ~ de teatru(arta):dramatic/histrionic art
hirtii>a bundle of papers/deeds|<un ~ de teatru(arta):histrionics
marfuri>a bale of goods|<un ~ de scrisori>a
file of letters teatru(literatura):drama
teapa(soi, fel):kind teatru(literatura):theatre
teapa(soi, fel):sort teatru(drama)(drama):drama
teapa(soi, fel):class teatru(drama)(drama):stage
teatru(scena a unei actiuni):theatre

1019
teatru(scena a unei actiuni):seat tehnologie:technology
teatru(scena a unei actiuni):scene|<~ de tehnoredactare:v. tehnoredactie
marionete>puppet show|<~ de operatiuni tehnoredactor:designer
mil.>scene of operations|<~ de tehnoredactie:make-up
papusi>Punch and Judy show|<~ de
tei:linden tree (Tilia platyphyllos)|<coaja de
razboi>seat/theatre of war|<~ in aer
~>(linden) bast|<floare de ~>lime(-tree)
liber>open air theatre|<~ national>national
blossom|<funie/curmei de ~>(linden)
theatre|<bilet de ~>ticket (for the
bast|<lemn de ~>lime/linden wood|<lemn
play)|<director de ~>manager (
de ~>lime|<lemn de ~>linden|<a lega doua-
tebaina:thebaine n ~>to keep the pot boiling|<a lega doua-n
teban:Theban ~>to make one's pil
tecnafes:v. tignafes teica(la moara):hopper
tectonica:tectonics teica(jgheab):trough
Tedeum:Te-deum teina:theine
tegument:tegument teios:fibrous
tegumentar:tegumentary teism:theism
tehnic:technical teist:theist
tehnic:technically|<culturi/plante ~e teisor:corchorus (Kerria japonica)
agr.>technical/industrial crops|<invatamint tejghea:counter
~>technical education|<redactor
tejghea(de timplar):joiner's bench
~>technical editor|<revizie
~a>inspection|<scoala ~a>technical tejghetar:shop clerk/assistant
school|<stiinte ~e>technical tel:whisk
sciences|<termeni ~i>technical terms tel(arc):spring
tehnica:technics|technique(s) telal:old-clothes man
tehnica(amanunte tehnice):technical parts telal:junkman
tehnica(amanunte tehnice):technicalities teleaga(caruta):cart
tehnica(amanunte tehnice):technicals teleaga(cu doua roti):(wheel)-barrow
tehnica(indeminare):technique teleap-teleap:limping along
tehnica(indeminare):technical execution telebusola:tele-compass
tehnica(indeminare):execution|<tehnica telecinematograf:telecinematography|radio
securitatii>safety engineering|<tehnica movies|filmtelevision
securitatii>safety arrangements|<pe baza telecomandat:operated by remote control
tehnicii celei mai inalte>on the basis of telecomanda(transmitere)(transmitere):tele
higher technics|<stiinta si ~>science and mechanical/remote control
engineering
telecomanda:distant control
tehniceste:technically
telecomunicatie:telecommunication
tehnician:technician|technical
expert|engineer teleferic:cable railway|ropeway|rope
railway
tehnicism:technicism
telefon:telephone|phone
tehnicitate:technicalness|technicality
telefon:blower
tehnico-organi:technical and organizational
telefon(chemare telefonica):telephone call
tehnicolor:(techni)colour
telefon(chemare telefonica):phone, call
tehnografie:technography
telefon(chemare telefonica)(chemare
tehnolog:technologist telefonica):tinkle
tehnologic:technological

1020
telefon(numar de ~):telephone number|<~ telegrama(peste ocean):cable|<~
de cimp mil.>portable telophone set|<~ fulger>lightning cable|<~ fulger>express
interurban>trunk line|<~ public>public telegram
telephone|<~ public amer.>pay teleimprimator:start-stop teleprinter
phone|<carte de ~>telephone directory|<la teleindicator:teleindicator
~ ! (ca raspuns)>hullo !|<ai ~ acasa ?>are
teleleica:light woman|street walker|strumpet
you on the telephone ?|<ai ~ acasa ?>have
you a t teleleu:good-for-nothing|loafer
telefona:to phone|<a ~ cuiva>to ring/call teleleu:aimlessly|<a umbla ~ (tanase)>to
smb. up|<a ~ cu taxa inversa>to reverse gad about
charges telemea:<brinza ~>cottage cheese
telefonic:telephonic|(tele-)phone...|<aparat telemecanica:telemechanics|remote control
~>telephonic apparatus|<convorbire ~a telemetric:telemetric(al)
(interurbana)>trunk call, long distance telemetrie:telemetry
call|<aviz ~>message|<cabina ~a>telephone telemetru:telemeter
box|<cabina ~a>(public) call box|<cabina
telencefal:telencephalon
~a amer.>telephone booth|<legatura
~a>telephonic connection|<cabl teleobiectiv:telephotolens
telefonie:telephony|<~ fara teleologic:teleological
fir>wireless/radio telephony teleologie:teleology
telefonist:telephonist|(tele-)phone operator telepatic:telepathic
telefotografie:telephotography telepatie:telepathy
telefotografie(in sens telereglaj:distant regulation
concret):telephotograph telescop:(reflecting) telescope
telegar:trotter|trotting horse telescopic:telescopic
teleghidat:radio-controlled|guided|<proiectil telespectator:(tele)viewer|TV spectator
~>guided missile telestereograf:Belin telephote
telegraf:telegraphy teletaip:teletype (writer)|ticker
telegraf(aparat):telegraph|<stilp de teletin:Russia(n)/Muscovy leather
~>telegraph pole/post|<~ fara fir>wireless
televiza:to televise|to telecast|to show on
(telegraphy)|<banda de ~>telegraph
(television/T.V.)
tape|<prin ~>v. telegrafic
televiziune:television|T.V.|telly, goggle
telegrafia(peste ocean):to cable|<~za-
box|<~ in culori>colourcast|<~ in
mi>wire me|<~za-mi>send me a wire/cable
culori>colour T.V.|<aparat de ~>v.
telegrafic:telegraphic|telegraph... televizor
telegrafic:by telegraph/wire|<adresa televizor:T.V./television set|telly|goggle
~a>telegraphic address|<depesa box|<la ~>on television
~a>telegram|<fir ~>telegraph wire|<raspuns telur:tellurium
~>reply by wire sau cable|<stil
~>telegraphese|<stil ~>telegraphic style teluric:telluric|arising from the
soil|earthly|<acid ~>telluric acid
telegrafie:telegraphy|<~ fara fir>wireless
(telegraphy) tematic:thematic|subject...|<plan ~>(long-
term) plan of subjects/themes
telegrafist:telegraphist|telegrapher|telegraph
operator tematica:themes|subjects
telegrama:telegram|wire tema(subiect):subject
tema(subiect):theme
tema(de conversatie):topic

1021
tema(exercitiu)(exercitiu):task temeinic(adinc):deep
tema:theme|<pe tema... (cu gen.)>about..., temeinic(adinc):profound
on...|<~ tactica mil.>tactical scheme|<pe temeinic:solidly
tema... (cu gen.)>concerning... temeinicie(tarie):solidity
temator(care se teme):cowardly temeinicie(tarie):firmness
temator(care se teme):fearful temelie:foundation|ground|base|basis|<pina
temator(care se teme):timid in/din ~>thoroughly, completely, utterly|<a
temator(care se teme):timorous pune ~ (cu dat.)>to found...|<a pune ~ (cu
temator(care se teme):yellow dat.) (a incepe)>to begin...|<a pune ~ (cu
temator(banuitor):suspicious dat.) (a incepe)>to initiate...
temator(banuitor):suspecting temenea:low bow|sala(a)m|<a face o ~>to
make a low bow|<a face o ~>to
tembel:sluggish|indolent|slothful
ko(w)tow|<a face o ~>to make one's
tembel:sluggard|slacker sala(a)m
tembelism:sluggishness|indolence|sloth temerar:venturesome|foolhardy|daring
teme(de):to be afraid (of) headstrong
teme(de):to fear (cu ac.) temerar:daringly|rashly
teme(de):to apprehend (cu ac.) temere:fearing etc. v. teme
teme(de):to be apprehensive (of) temere(teama):fear
teme(de):to dread (cu ac.)|<ma tem pentru temeritate:temerity|daring|foolhardiness
viata lui>I am in apprehension/tremble for temnicer:jailer|keeper (of a prison)
his life|<ma tem ca ai dreptate>I think/am
temnita(inchisoare):prison (house)
afraid you are right|<ma tem ca nu
intelegi>I am afraid you don't temnita(inchisoare):jail goal
understand|<ma tem pentru viata lui>I temnita(inchisoare):quod
fear/am afraid/am apprehensive for tempera:to temper|to moderate
temei(temelie) si fig.:foundation tempera:to moderate
temei(temelie) si fig.:base temperament(moral):temper(-ament)
temei(temelie) si fig.:basis temperament(moral):disposition
temei(temelie) si fig.:ground temperament(elan):temperament
temei(fund):bottom|rudiment|principle|princ temperament(elan):life
ipal/main part temperament(elan):spirit
temei(motiv):ground temperamental:temperamental
temei(motiv):reason temperamental:temperamentally|by
temei(toi):thick temperament
temei(toi):depth temperanta:temperance|abstemiousness
temei(toi):middle|<cu ~ adj. temperat:temperate|moderate
(intemeiat)>well grounded|<cu ~ adj. temperat:temperately|moderately|<zona
(serios)>thorough (going)|<cu ~ adj. ~a>the temperate zone
(serios)>solid|<cu ~ adj. (serios)>sound|<cu temperatura:temperature|<~ critica>critical
~ adj. (serios)>substantial|<cu ~ adv.>with point|<~ de fierbere>boiling point|<~ de
good reason|<cu ~ adv.>justly|<cu ~ adv. inghetare>freezing point|<~ inalta>high
(cum trebuie)>thoroughly|<cu ~ adv. (cum temperature|<~ normala>normal
temeinic:solid|sound temperature|<~ ridicata>raised
temeinic(complet):thorough temperature|<~ scazuta>low
temeinic(serios):serious

1022
temperature|<crestere a temperaturii>rise of tendinta(scop):purpose
temperature|<scad tendinta(nazuinta):striving
templier:(Knight) Templar tendinta(nazuinta):endeavour|<cu ~
templu:temple adv.>tendentiously|<~ fundamentala>basic
templu:fane tendency|<cu ~ adj.>tendentious
templu(mozaic):synagogue tendon:tendon
templu(mic, deschis):monopteron tendon(implicind si ideea de forta ):sinew
templu(mic, deschis):monopteral temple tenebre:dark(ness)
templu(sanctuar):sanctuary tenebros:dark|gloomy
tempo:tempo|time|pace|rhythm tenebros:obscure|mysterious|<afacere
temporal:temporal tenebroasa>dark affair
temporala:temporal clause tenghelita:goldfinch (Fringilla carduelis)
temporar:temporary|provisional tenie:taenia (Taenia solium)
temporar:temporarily|provisionally tenis:lawn tennis|<~ de masa>table
tennis|<~ de masa>ping-pong
temporiza:to delay|to tarry|to dally|to
temporize tenor(voce)(voce):tenor (voice)
temut(de ~):dreaded tenor(cintaret)(cintaret):tenor (singer)
temut(de ~):dread tenor(cintaret):tenorist
ten:complexion tensiometru:tensiometer
tenace:tenacious tensiune:tension voltage
tenace(d. culori):wearing tensiune(a muschilor):stretching
tenace(tare):strong tensiune(~ arteriala)(~ arteriala):blood
pressure
tenace:stubborn
tensiune:strain|<~ critica>ultimate
tenace:tenaciously
stress|<curent de inalta ~ electr.>high
tenacitate:tenacity|stubbornness tension current|<inalta ~>high
tencui:to plaster|to parget tension|<joasa ~ electr.>low
tencuiala:plaster tension/voltage/pressure
tendar:awning stretcher tenta:to tempt|to lure
tenda:awning tentacul:tentacle|tentaculum
tendentios:tendentious|tendencious|bias(s) tentacular:tentacular
ed|partial tentativa:attempt|endeavour
tendentios:tendentiously|partially tentatie:temptation
tendentiozitate:tendentiousness|bias|partialit tenta:tint
y tenta(nuanta):tint
tender:tender tenta(nuanta):hue
tendinta:tendency tenta(nuanta):shade
tendinta(dispozitie):disposition teobromina:theobromine
tendinta(dispozitie):inclination teocrat:theocrat
tendinta(dispozitie):bent teocratic:theocratic
tendinta(dispozitie):leaning|ply|proclivity teocratie:theocracy
tendinta(dispozitie):bearing teodicee:theodicy
tendinta(dispozitie):propensity teodolit:theodolite
tendinta(impuls):impulse teogonic:theogonic

1023
teogonie:theogony teren:(piece of) ground|plot of land
teolog:theologian teren(sol):soil
teologic:theological teren(de fotbal, cricket):field
teologie:theology teren(de golf):links
teorba:theorbo teren(de golf):course
teorema:theorem teren:location|<~ accidental>troubled
teoretic:theoretic(al) land|<~ de aterizare>landing
teoretic:theoretically ground/field|<~ de joc>playground|<~ de
joc (sport)>playing field|<~
teoreticeste:theoretically
mlastinos>marshy/boggy ground/soil|<~
teoretician:theorist|theor(et)ician nisipos agr.>sandy soil/ground|<~ nisipos
teoretiza:to theorize agr.>gravel soil|<~ pentru cladit>building
teoretizare:theorization site/grou
teorie:theory terestru:terrestrial|earthly|<paradis
teorie:theoretical instruction|<teoria ~>earthly paradise
cuantelor/cuantica>quantum theory|<teoria terezie:balance|scales
luptei de clasa>theory of class terfeli:to soil|to dirty
struggle|<teoria marxist-leninista>Marxist- terfeli:to defile
Leninist theory|<teoria revolutiei
terfelit:soiled etc. v. terfeli
socialiste>theory of the socialiste
revolution|<~ si practica>theory and pr terfelog(registru):register
teozof:theosophist terfelog:v. hirtoage
teozofie:theosophy tergal:tergal|terylene
teracota:terra-cotta tergiversa:to dally|to delay|to temporize
terapeutic:therapeutic teribil:terrible|awful
terapeutica:therapeutics teribil:extraordinary
terapie:therapy teribil:awfully
terasament:earthwork|embankment terier:terrier (dog)
terasa:terrace terina:terrine
terasa:platform teritorial:territorial|<ape ~e>territorial
waters
terasa(pe acoperis):flat roof|pavement in
front of a cafe teritoriu:territory|area under jurisdiction
terasa:terrace termal:thermal|<bai ~e>thermal baths|<bai
~e>thermae|<izvoare ~e>hot/thermal
teratologie:teratology
springs
terbiu:terbium
terme:thermae
terchea-berchea:good-for-nothing
termen:term|word|expression
(fellow)|never-do-well|ne'er-do-well
termen(raporturi)(raporturi):terms
terci:(thin) hominy
termen(raporturi)(raporturi):relation(s)
terci(fiertura):gruel porridge|any pulpy
mass, mash|<a face ~ pe cineva>to beat termen(conditii)(conditii):terms
smb. soundly/to a mummy/to a jelly|<a face termen(conditii):conditions
~ pe cineva>to squash smb. termen:term|time
terciui:to mash termen(ca moment
terebentina:turpentine|turps fixat):fixed/appointed/stated date/day
terebint:terebinth (tree) termen(ca moment fixat):hour
termen(limita):time limit

1024
termen(ca zi):term day termit:thermit(e)
termen(pt. piata):quarter day termita:termitine
termen(pasuire)(pasuire):time allowed termocauter:thermo-cautery
termen(pasuire)(pasuire):delay (granted) termocentrala:thermo(-electric) power
termen(pasuire)(pasuire):respite station
termen:court day|<~ termochimic:thermochemical
ambiguu>equivocal/ambiguous term|<~ de termochimie:thermochemistry
botanica>botanical term|<~ termodinamica:thermodynamics
familiar>familiar term|<~ figurat>figurative termoelectric:thermo-electric(al)
term|<~ invechit>archaism|<~
termoelectricitate:thermo-electricity
invechit>obsolete word sau expression|<~
juridic>law term|<~ mediu termoelement:thermocouple
mat.>intermediate term|<~ mediu termofor:thermophore
log.>middle termogen:thermogenous
termic:thermic termogenie:thermogenesis
termificare:<termificare>introduction of termograf:thermograph
district heating plants termoizolant:thermo-insulating
termina:to end|to bring to an end/a close|to termometric:thermometric(al)
finish|to terminate|to close|to conclude|to termometrie:thermometry
work off
termometru:thermometer|<~
termina(a intrerupe):to break off centigrad>centigrade thermometer|<~
termina(o lucrare):to complete clinic>clinical thermometer|<~ cu
termina(munca):to be through with alcool>alcohol thermometer
termina(neintelegeri):to stop termonuclear:thermonuclear|<arma
termina(neintelegeri):to discontinue ~a>thermonuclear weapon|<dispozitiv
termina(o cearta etc.):to accommodate ~>thermonuclear device|<explozie
~a>thermonuclear explosion/test
termina(o cearta etc.):to arrange
termoregulator:thermoregulator|thermostat
termina(o cearta etc.):to make up
termos:thermos flask
termina(o cearta etc.):to settle
termoscop:thermoscope
termina(o scoala):to graduate
termostabil:thermostable
termina(o scoala):to graduate from
termostat:thermostat
termina:to finish|to come to an end
termotehnica:thermotechnics
termina:to end|to come to an end|<a ~ cu
...>to have done with ...|<termina !>enough termoterapie:heat cure|thermotherapy
! stop talking ! Why don't you get yourself tern:dull|tarnished|lustreless
lost ?|<a se ~ cu ...>to end in ...|<cuvintul se tern:flat
termina cu o consoana>the word ends in a ternar:ternary|triple|<masura ~a muz.>triple
consonant|<s-a ~t cu el>all is over with time
him|<cu teroare:terror|dread|object of terror
terminal:terminal terorism:terrorism
terminatie:ending terorist:terrorist|terrorizer
terminologic:terminological terorist:terrorist(ic)
terminologie:terminology teroriza:to terrorize|to browbeat|to bully
terminus:terminus terpene:terpenes
terminus(de autobuz etc.):terminal point terpentina:v. terebentina

1025
tertip:stratagem testea(duzina):dozen
tertip(siretlic):artifice testea(24 coli de hirtie):quire
tertip(siretlic):double testemel:headcloth|kerchief (for the head)
tertip(siretlic):manoeuvre testicul:stone
tertip(siretlic):wrinkle testicular:testicular|orchic
tertip(truc):trick tescherea:purse
tertip(nascocire, gind ascuns):device tesi(marginea):to bevel
tertip(nascocire, gind ascuns):contrivance tesi(a taia oblic):to cut diagonally
tertip(capcana):catch tesi(a turti):to flatten
tertip(capcana):cunning fetch tesi:to be bevelled etc.
tertip(capcana):crook tesila:<cu gindul (cam) pe ~>hesitating(ly)
tert:third tesitura:bevel cant
tert:third person/party|<principiul ~iului tesitura(ciot):stump
exclus log.>principle of excluded middle tesitura(ciot):stub
terta:tierce tesmecherie:thievish/roguish trick|piece of
terta(la jocul de carti):t(i)erce roguery
terta(la scrima):tierce|<~ majora/mare tetanic:tetanic
muz.>major third|<~ minora/mica tetanie:tetany
muz.>minor third tetanism:tetanism
tertet:three-part song tetanos:lock-jaw
tertiar:tertiary|<era ~a>the tertiary tetea(tata)(tata):father
epoch/age|<formatie ~a>tertiary formation
tetea(tata)(tata):dad
tertina:terza rima
tetea(bunic)(bunic):grandfather
tescovina:marc of grapes|wine spirits
tetea(bunic):grandpa
tescui:to press|to tread
teterist:<teterist mil., odin.>educated young
tescui:to squeeze (in) man with shorter term of conscription
tescui:to be pressed etc. tetina:baby's dummy
tesla:adze tetraclorura:tetrachloride
test:test tetracord:tetrachord
testa:to bequeath|to devise tetraedric:tetrahedral
testaceu:crustacean tetraedru:tetrahedron
testaceu:testaceous/crustaceous animal tetraevanghel:the four gospels
testament(last):will|testament|<~ oral>will tetragon:tetragon
by word of mouth|<~ oral>nuncupative
tetragonal:tetragonal
will|<~ scris>written will|<Noul testament
rel.>the New Testament|<Vechiul testament tetralogie:tetralogy
rel.>the Old Testament|<a deschide un ~>to tetrapod:lectern
open a will|<a-si face ~ul>to make one's tetrarh:tetrarch
will|<a lasa un ~>to leave a tetrarhie:tetrarchy
testamentar:testamentary|<dispozitie tetrasilab(ic):tetrasyllabic
~a>clause (of a will)|<executor tetravalent:quadrivalent
~>executor|<mostenitor ~>devisee
teu:drawing rule|T-square
testatoare:testatrix
teuga:forecastle
testator:testator
teuton:Teuton
testea:ten pieces

1026
teuton(ic):Teutonic ticai(d. inima):to beat
tevatura(zarva):shindy ticai(a palpita):to throb
tevatura(zarva):row ticai:to worry
tevatura(bucluc):trouble ticait:v. mocait
tevatura(bucluc):scrape ticait(nenorocit):wretched
tevatura(tulburare):disturbance ticait(nenorocit):miserable
text:text ticait:ticking etc. v. ticAi
text(la un cintec):lyrics ticait:v. mocait
text:paragon|<~ original>original ticalos(nemernic):mean
text|<insemnari sub ~>footnotes|<a cita un ticalos(nemernic):base
~>to quote a text ticalos(nemernic):vile
textier:lyricist ticalos(nemernic):foul
textil:textile|<fabrica ~a>textile ticalos(nenorocit):wretched
mill|<industria ~a>the textile industry
ticalos(nenorocit):miserable
textilist:textile...
ticalos(nemernic):knave
textilist:textile worker
ticalos(nemernic):scoundrel
textual:textual
ticalos(nemernic):rascal
textual:textually|word for word
ticalos(nenorocit):wretch
textura:texture
ticalosi:to make mean/base/vile/foul
textura:(rock) structure
ticalosi:to become mean/base/vile/foul|to
tezaur(comoara):treasure become a mean fellow
tezaur(de monede si):hoard ticalosie:meanness|baseness
tezaur(titlu de lucrare stiintifica):thesaurus ticalosie(ca act):mean/vile/base
tezaur:treasure|<~ul public>public money foul/deed/action
tezauriza:to hoard (up)|to amass ticalosie(mizerie):misery
teza:thesis|argument|proposition ticalosie(mizerie):wretchedness
teza(disertatie):thesis tichet:ticket
teza(disertatie):dissertation tichet:reserved seat ticket|<~ de piine>bread
teza(de examen):test paper|<a sustine o coupon
~>to maintain a thesis tichie:cap|skull cap
ti:dear me !|goodness (me) !|good(ness) tichie(de noapte):night cap|<a se naste cu
gracious !|(well) I declare !|great Scot !|oh tichia in cap>to be born with a caul on one's
my ! head|<a se naste cu tichia in cap>to be born
tiara:(papal) tiara|triple crown with a silver spoon in one's mouth
tibia:tibia ticlui:to arrange
tibisir(creta):chalk ticlui(a forma):to form
tic:(spasmodic) tic ticlui(a intocmi):to make up
tic-tac(al ceasului):tick-tack ! ticlui(a compune):to compose
tic-tac(al inimii):pit-a-pat ticlui:to devise
tic-tac(al ceasului):tick-tack ticlui:be arranged etc.
tic-tac(al inimii):pit-a-pat|<a face ~ (d. ticsi:to cram
ceas)>to tick|<a face ~ (d. ceas)>to go tick- ticsi(a aglomera):to crowd
tack|<a face ~ (d. inima)>to go pit-a-pat ticsit:crammed|crowded
ticai(d. ceas):to tick tifdruc:mezzotint

1027
tific:typhus... tihnit(pasnic):peaceful
tific:typhus patient tihnit(pasnic):peaceable
tifla:<a da cuiva cu tifla>to make/pull a tihnit:quietly etc.
long nose at smb.|<a da cuiva cu tifla>to tija:rod
cock/cut/make a snook at smb.|<a da cuiva tilda:mark of repetition
cu tifla>to thumb one's nose at smb.
tilinca:(shepherd's) pipe|v. talanga
tifoid:typhoid|<febra ~a>typhoid
tilisca:enchanter's nightshade (Circaea)
(fever)|<febra ~a>typhus abdominalis
timbra:to stamp
tifon:gauze
timbra:to be stamped
tifos:petechial fever|<~
exantematic>typhus|<~ timbrat:stamped|<hirtie ~a>stamped paper
exantematic>spotted/jail/famine fever|<~ timbru(marca postala):(postage) stamp
exantematic>typhus timbru:timbre
exanthematicus|<bolnav de ~>ill with timbru(fiscal):stamp|<~ jubiliar>jubilee
typhus stamp|<~ sec>impressed stamp|<~
tigaie:(frying) pan sec>embossed press
tighel:stitch|<a trage cuiva un ~>to give timid:timid|shy
smb. a good dressing down timid(rusinos):bashful
tigheli:to stitch (on both sides)|to quilt timid(rusinos):retiring
tignafes:broken wind timid(sovaitor):hesitating
tigoare(trintor)(trintor):lazybones timid(modest):coy modest
tigoare(trintor)(trintor):sluggard timid(fricos):nervous
tigoare(trintor):slug-abed timid(fricos):timorous
tigroaica:tigress timid:timidly etc.
tigru:person of tigerish disposition|<~ timiditate:timidity|shyness
american zool.>American tiger|<~ american timiditate(rusinare):bashfulness
zool.>jaguar (Felis onca)|<pui de ~>tiger's
whelp timiditate(sovaiala):hesitation
tigva:bottle gourd (Lagenaria vulgaris) timiditate(modestie):coyness
tigva(teasta):skull timiditate(modestie):modesty
tigva(cap):nut timiditate(frica):nervousness
tigva(cap):pate timiditate(frica):timorousness
tihai:oh my ! timoftica:timothy (grass) (Phleum pratense)
tiharaie:ravine timol:thymol
tiharaie(povirnis):slope timona:steering wheel
tiharaie(desis):ticket|v. papuris timonerie:wheel house
tihna(odihna):rest timonier:steersman
tihna(ragaz):leisure timorat:timorous
tihna(liniste):quiet timorat:timorously
tihni:<a-i ~ cuiva>to please/benefit timp(cronologic):time
smb.|<lasa-ma sa-mi tihneasca timp(personificat):Father Time
mincarea>leave me alone so I may relish timp:Saturn
my food|<nu mi-a ~t odihna>I couldn't timp(epoca):epoch
enjoy my rest timp(era):era
tihnit:quiet|calm timp(perioada):period

1028
timp(perioada):age tinctura(culoare):tincture|<~ de iod>tincture
timp(termen):term of iodine
timp(data):date tinda:passage|parlour
timp(moment):moment tinda:v. pronaos|<tinda>entrance hall (of a
timp(ora):hour peasant's cottage)
timp(zi):day tinde:<a ~ la...>to tend to...|<a ~ la... (a
nazui la)>to seek...|<a ~ la... (a nazui la)>to
timp(anotimp):season
aim at...|<a ~ la... (a nazui la)>to aspire
timp(stare atmosferica):weather to...|<a ~ la... (a nazui la)>to strive for...|<a
timp(stare atmosferica):state/condition of ~ sa...>to tend to...
the sky tindeche:stretcher
timp(stare atmosferica):day tine:you
timp:beat tine:thee|<de alde ~>such as you
timp:measure, time, movement|time|<timpi tinerel:youngish
morti>wastage of time|<nu am ~>I have no
tinerel:stripling
time, I haven't time|<~
astronomic>astronomical/nautical time|<~ tineresc:youthful
berechet>plenty of (spare) time|<~ tineresc(intrucitva dojenitor):juvenile
cetos>foggy/thickish weather|<un ~ destul tineresc(tinar):young
de lung>a pretty long while|<~ frumos>fin tineresc(proaspat):fresh
timpan:tympanon tinereste:youthfully
timpuriu:early tinereste(a se imbraca etc.):young
timpuriu(matinal):ma(tu)tinal tineret:youth|young people|<~ul
timpuriu(tineresc):youthful muncitor>the working youth|<Federatia
timpuriu(maturizat inainte de vreme):early Mondiala a tineretului Democrat>the World
timpuriu(maturizat inainte de vreme):hasty Federation of Democratic Youth|<Uniunea
tineretului Comunist>the Union of
timpuriu(maturizat inainte de
Communist Youth
vreme):precocious
tinerete:youth|youthful/juvenile
timpuriu(prematur):premature
age|youthful years|early
timpuriu(prematur):untimely|<cirese life|youthfulness|state of being young
timpurii>early (sweet) cherries|<de
tinerete(adolescenta):adolescence
~>early|<de ~>at an early hour|<de ~
(dimineata)>(early) in the morning|<moarte tinerete(copilarie):child's age
timpurie>untimely death|<prea (de) ~>too tinerete(copilarie):infancy
early|<timpuriu>v. de ~ tinerete(copilarie):childhood|<ani de
timus:thymus ~>juvenile years|<floarea tineretii>flower
tina(noroi):slime of youth|<floarea tineretii>prime of life|<in
prima ~>in early youth|<in ~a lui>early in
tina(noroi):mud
(his) life|<in ~a lui>when (he was) young
tina(noroi):ooze
tinerime:v. tineret
tina(pamint):earth
tineta:utensil|bucket
tinctorial:tinctorial|<lemn
tingire:(stew) pan|saucepan
~>dyewood|<lemn ~>dyer's wood|<lemn
~>colouring wood tinichea(tabla):sheet
tinctura:infusion tinichea(cositorita):tinned iron-plate
tinctura(culoare):tinge tinichea(cositorita):tin plate
tinichea(vas de ~):tin

1029
tinichea(vas de ~):vessel of tin plate tipari(a intipari):to imprint
tinichea(cutie de ~):tin box/canister tipari(a modela):to fashion
tinichea(decoratie):decoration|<a ramine/a tipari(a netezi):to smooth
fi ~>to be left penniless|<a ramine/a fi ~>to tipari:to be printed etc.|<s-au ~t 3000 de
be pinched/reduced exemplare din aceasta lucrare>three
tinichigerie(ca meserie):tinsmithing thousand copies of this work have been
tinichigerie(ca meserie):tinman's/brazier's printed
trade tiparire:printing etc. v. tipAri
tinichigerie(atelier):tinman's shop tiparit:printing etc. v. tipAri
tinichigerie(pravalie):tin shop tiparitura(tiparire):printing
tinichigerie(vase de tinichea):tinware tiparitura(lucrare tiparita):printed work
tinichigiu:tinman|tinner|tin tiparitura(imprimat):print
worker|tinsmith|whitesmith tiparitura:printed matter/papers
tip:fellow|chap tipesa:jage
tip:wight tipesa:flossy
tip(om ciudat):queer bird|bloke tipesa(femeie):woman
tip:type tipic(pentru):typical (of)
tip(fel):kind tipic(pentru):characteristic (of)
tip(fel):sort tipic(pentru):specific (to)
tip(categorie):category tipic(regula):norm
tip(simbol):symbol tipic(regula):(fixed) rule
tip(standard):type tipic(carte)(carte):church formulary
tipar(teasc):printing press tipic(carte)(carte):ritual
tipar(arta de a tipari):(art of) printing tipic(rinduiala)(rinduiala):ritual
tipar(arta de a tipari):typographic(al) art tipic(rinduiala):ritual law
tipar(arta de a tipari):tipography tipic:typically
tipar(ca industrie):printing industry tipic:typicalness
tipar(tiparire):printing tipicar:formal(istic)|stiff|precise|dogmatic
tipar(tiparitura):print tipicar:formalist|precisian|stickler for
tipar(model pt. croit):pattern formalities|dogmatist
tipar(tip):type tipiza:to typify
tipar(pt. topitul metalelor):(casting) mould tipizare:typification
tipar(pt. topitul metalelor):ingot mould tipograf:printer
tipar(pt. metale nobile):skillet tipograf(zetar):compositor
tipar(urma):imprint tipograf(zetar):type-setter
tipar(urma):impress(ion)|v. cofraj|<greseala tipograf(zetar):typographer
de ~>misprint|<greseala de tipograf(zetar):typographist
~>typographic(al) error|<greseala de tipograf:typograph
~>error/slip of the press|<sub ~>in
tipografic:printing...|typographical|<atelier
press|<sub ~>being printed|<a da la ~>to
~>printing house/establishment|<masina
print...|<a da la ~>to have... printed|<a iesi
~a>printing press
de sub ~>to come off the presses|<a iesi d
tipografie(atelier, instalatie):printing
tipari:to print
house/office
tipari(la masina de scris):to type
tipografie(arta tiparului):(art of) printing

1030
tipografie(arta tiparului):typographic(al) art tiraniza:to tyrannize (over)
tipografie(arta tiparului):typography tirbuson:corkscrew
tipografie(atelier, instalatie):printing tirighie:tartar
establishment tiroid:thyroid|<glanda ~a>v. tiroida
tipologic:typological tiroida:thyroid (gland)
tipologie:typology tiroidian:thyr(e)oid
tipometru:typometer tirolez:Tyrolese
tipsie(tava):salver tiroleza:Tyrolese
tipsie(tava):tray tiroleza:Tyrolienne
tipsie(de lemn):platter tisa:taxus (Taxus baccata)
tipsie(mica, in antichitate):paten tislaifar:doily|doyly
tipsie(mica, in antichitate):patella titan:Titan
tipsie:cymbals titanic:titanic|titanesque
tipsie(~ de balanta):pan/dish of a balance titanic:titanic|<acid ~ chim.>titanic acid
tipsie(~ de balanta):weighing scale titanit:titanite
tipsie(~ pt. carbuni):fire/coal pan titirez:whirligig|(humming) top
tipsie(~ pt. carbuni):chafing dish titirez(la moara):clack
tipsie(~ pt. carbuni):brazier titirez:fidget|<a invirti un ~>to spin a top|<a
tipsie:buffer se invirti ca un ~>to spin (like a top)|<a se
tiptil(binisor):gently invirti ca un ~>to teetotum
tiptil(pe furis):stealthily titlu(~ de carte):title
tiptil(pe furis):on the sly titlu:chapter (of a law book)
tiptil(incet):slowly titlu(nume, rang):title
tir:target shooting titlu(act, document):title (deed)
tir(poligon):shooting ground(s) titlu(act, document):deed
tir(poligon):practice ground/rifle range titlu:certificate
tir(acoperit):shooting gallery|<~ titlu(proba la metale):title
rapid>rapid fire|<reglarea ~ului titlu(proba la metale):titre
mil.>ranging titlu:bond
tirada:rigmarole titlu(calificatie):(legal) title|<~ de
tiraj:number (of copies) printed noblete>title of nobility|<~ de
tiraj(al periodicelor):circulation proprietate>title (deed) of property|<~ la
tiraj(editie):edition purtator com.>bearer bond|<cu ~ de ...>as a
...|<a-si da ~l de ...>to style oneself...
tiraj(curent):draught
titra:to titrate
tiralior:rifleman
titrat:certificated
tiran:v. tiranic
titrat:titled/schooled person|title
tiran:tyrant, despot
holder|college man
tiranic:tyrannical|tyrannous|despotic
titrat:university people
tiranic(crud):cruel
titru:titre
tiranic(sever):severe
titular:titular|title
tiranic:tyrannically etc.
titular:holder|titular
tiranie:tyranny|rule of a tyrant
titular(al unei functii):occupant
tiranie:despotism

1031
titular(al unui act):bearer|<profesor tilhar:gangster
~>titular/full professor|<profesor tilhar(ticalos):rascal
~>professor in ordinary|<rol ~>title role tilhar(ticalos):knave
titulatura:entitling tilhar(strengar):scoundrel
titulatura(titlu):title tilharea:v. susai
tiv:hem|seam tilharesc:thievish
tivi:to hem(stitch)|to selvedge|to seam|to tilharesc:criminal
fell|to selvage
tilhareste:like a thief/robber
tivi:to border|<a o ~>to scuttle away, to
tilhareste:criminally
pack off
tilhari:to be a thief|to lead a thief's life
tivitura:hemming etc. v. tivi
tilharie:robbery
tivitura(tiv):hem
tilpac(lutos):clayey
tivitura(tiv):seam
tilpac(lutos):sticky
tivitura(chenar):edge
tilpac(mlastinos):marshy
tivitura(chenar):edging
tilv:v. tigva
tivitura(chenar):border
timp(tocit):blunt|v. timpit
tivitura(chenar):welt(ing)
timpenie:stupidity|idiocy|imbecility
tivitura(chenar):skirt
timpenie(ca act):foolish act
tiz:namesake
timpenie(absurditate):nonsense
tizana:herb tea
timpenie:clotted nonsense
tizic:dung and straw used as fuel|for
brickmaking timpi(mintea):to blunt
tilc(inteles):meaning timpi(mintea):to dull
tilc(inteles):significance timpi(pe cineva):to (make) dull
tilc(inteles):sense timpi(pe cineva):to besot
tilc(pilda):example timpi(pe cineva):to stupefy
tilc(parabola):parable timpi:to flabbergast
tilc(comparatie):comparison timpi(a toci):to blunt
tilc(alegorie):allegory timpi(a toci):to dull
tilc(gluma):joke timpi(a toci):to take the edge off
tilc(morala):moral|<a vorbi in ~uri>to speak timpi(a deveni timpit):to get/grow/become
in parables|<a vorbi in ~uri>to speak stupid/dull
allegorically timpi(a se toci):to become/grow blunt
tilcui:to explain timpit:brain-hampered
tilcui(un text):to expound timpit(tocit):dull
tilcui(a comenta):to comment(ate) timpit(tocit):blunt
tilcui(a traduce):to translate timpit:awfully
tilcui(a interpreta):to interpret timpit:idiot|imbecile|nitwit|moron
tilcuitor:v. talmacitor timplar:joiner
tilhar(hot):thief timplar(de lux):cabinet maker
tilhar(hot):robber timplar(dulgher):carpenter
tilhar(de drumul mare):highwayman timpla:v. catapeteasma
tilhar(de drumul mare):footpad timplarie(ca meserie):joinery
tilhar(de drumul mare):brigand timplarie(ca meserie):joiner's trade

1032
timplarie(atelierul):joiner's workshop tirfa:dame
timplarie(obiecte):woodwork tirg(piata):market (place)
tinar:young tirg(centru comercial):emporium
tinar:juvenile tirg(orasel):market town
tinar(copilaresc):childish tirg(orasel):townlet
tinar:youth|young man tirg(orasel):small town
tinar(adolescent):stripling|<de ~>from one's tirg(oras):town
youth up|<de ~>in one's youth tirg(burg):borough
tinara:young girl|young woman tirg(vinzare):market
tindala:good-for-nothing|ne'er-do-well tirg(vinzare):sale
tindali:to idle|to dawdle|to loiter tirg(afacere):bargain
tingui:to lament|to (be) moan|to bewail tirg(comert):trade
tingui(a plinge dupa):to mourn (for) tirg(comert):business
tingui(a plinge dupa):to deplore tirg(tocmeala):haggle
tingui(a plinge dupa):to weep (for) tirg(tocmeala):haggling
tingui:to lament|to complain|to wail|to tirg(intelegere):agreement
cry|to weep|to mourn|<a se ~ de ...>to tirg(zi de ~):market day
complain of...
tirg(~ anual):fair|<~ de vite>cattle
tinguios:v. tinguitor market|<la spartul ~ului>a day after the
tinguios:v. tinguitor fair|<la spartul ~ului>when the show is
tinguire:lamentation etc. v. tIngui over|<la spartul ~ului>after the feast|<pret
tinguire(plingere):complaint de ~>market price|<a face ~ cu cineva>to
tinguitor:mournful|sorrowful conclude a bargain with smb.|<a se duce la
~>to go marketing|<a se duce
tinguitor(d. un cintec):plaintive
tirgas:v. tirguiala
tinguitor(d. un cintec):doleful
tirgoveata:townswoman|town dweller
tinguitor(d. un cintec):dolorous
tirgovet:townsman|town dweller
tinguitor:mournfully etc.
tirgovet:townsfolk
tinjala:double carriage-pole/-shaft|<a se lasa
pe ~>to idle away one's time|<a se lasa pe tirgui(a cumpara):to buy
~>to laze away one's life|<a se lasa pe ~>to tirgui(a face cumparaturi):to go shopping
grow lazy|<a se lasa pe ~>to acquire idle tirgui:to buy|to purchase
habits tirgui(a se tocmi) (cu):to bargain (with)
tinji(dupa/de):to pine (for) tirgui(a se tocmi) (cu):to haggle (with)
tinji(dupa/de):to pine/languish away tirgui:to be bought
tinji(d. plante):to wither tirguiala:buying|purchasing
tinji(d. plante):to fade away tirguiala(cumparaturi):shopping
tinji(a stagna):to stagnate tirguiala(tocmeala):haggling|<a face
tinji(a stagna):to slacken tirguieli>to go shopping
tinjitor:languid|languorous tiri:to drag|to trail
tinjitor(plin de jale):sorrowful tiri(ceva greu):to lug
tinjitor:languidly etc. tiri(dupa sine):to pull/drag along
tircoale:P|<a da ~ (cu dat.)>to walk tiri:to drag
(round)|<a da ~ (cu dat.)>to go round (cu tiri:to creep|to crawl along|to drag oneself
ac.) along|to trudge (away)|to fag on/away

1033
tiri(d. nori etc.):to drift|<tiri>to move tirzie>late hour|<recolta tirzie>late
slowly and with difficulty|<a se ~ inaintea harvest|<vara tirzie>late summer|<intr-un
cuiva>to go on one's knees before smb.|<a- ~>late in the day|<intr-un
si ~ haina>to let one's dress trail|<a-si ~ ~>(much)later|<cel mai ~>(at the)
haina>to be draggle-tailed|<a-si ~ zilele>to latest|<cel mai ~ (ultimul)>the last|<cinci
drag out a miserable existence mi
tiriie-briu:squabbler|brawler|bully toaca:wooden or metal plate whick|being
tiriie-briu(golan):scallywag sounded|calls people to church
tiris:dragging etc. v. tIrI toaca(ca timp):vesper bell|<a sti si toaca-n
tiris(tirindu-se):creeping cer>to know all the ropes|<uciga-l toaca
expresie fam.>the devil take him !|<uciga-l
tiris(tirindu-se):crawling
toaca fam.>Old Scratch|<uciga-l toaca
tiris(tirindu-se):on all fours|<~- fam.>the devil
grapis>limping along|<~-grapis>hobbling
toaie:v. omag
about
toaleta(masuta de ~):toilet/dressing table
tirit:dragging etc. v. tIrI
toaleta(lavabou):washstand
tiritoare:reptile
toaleta(odaie):lavatory
tiritor:creeping|creepy|crawling
toaleta(closet):w.c.
tiritor:abject|<plante tiritoare
bot.>creepers|<plante tiritoare bot.>trailers toaleta(closet):water closet
tiritura:lickspittle|toady toaleta(gateala):toilet
tiritura(ticalos):mean/base fellow toaleta(spalat):washing
tiritura(depravata)(depravata):bitch toaleta(imbracat):dressing
tiritura(depravata)(depravata):slattern toaleta(imbracaminte):dress
tiritura(depravata):streetwalker toaleta(imbracaminte):toilet(te)|<in ~ de
seara>in evening/full dress|<a-si face
tirlas:sheep breeder
toaleta>to dress|<a-si face toaleta>to make
tirla:sheep fold/pen one's toilet
tirlici:slippers toamna:autumn
tirn:besom toamna:fall
tirnat:v. prispa toamna(anotimpul fructelor):fruit time
tirnacop:pick(axe) toamna(caderea frunzelor):fall-(ing) of
tirnacop:pick mattock leaves
tirnosi:to dedicate a church toamna(caderea frunzelor):fall of the leaf
tirnui:to besom toamna(caderea frunzelor):defoliation
tirnui(a bate):to pommel toamna(timpul recoltei):harvest time
tirnui(a bate):to belabour toamna:in the autumn|<aer de ~>autumnal
tirpan:reed sau hemp scythe air|<de ~>autumn...|<de
tirsii:to drag ~>autumnal|<fruct(e) de ~>autumnal/late
tirsii(picioarele):to shuffle fruit|<luna de ~>autumnal month|<manevre
de ~ mil.>autumn manoeuvres|<seara de
tirsii:v. tiri
~>autumnal evening|<seara de ~>evening
tirtita:uropygium in autumn|<tirg de ~>autumnal fair|<vint de
tirziu:late|tardy ~>aut
tirziu(indepartat):remote toana(capriciu):caprice
tirziu:late|<cel mai ~>the latest|<la o ora toana(gaura):v. copca
tirzie>at a late hour|<mai ~>later|<ora toana(capriciu):fancy

1034
toana(gaura):(unfurled) fishing-net toba(caro):diamonds|<toba gastr.>sausage
toana(capriciu):whim prepared from swine's entrails|<~ de
toana(capriciu):vagary carte>over-learned|<~ mare>big/kettle
drum|<~ mica>small/side drum|<riga/crai
toana(capriciu):freak
de ~>king of diamonds|<a bate toba>to beat
toana(capriciu):maggot the drum|<a bate toba (cu degetele)>to
toana(capriciu):crotchet drum one's fingers|<a bate toba (c
toana(capriciu):crank tobogan:slide|chute
toana(atac)(atac):fit tobosar:drummer
toana(dispozitie):humour toc:tap! knock!
toana(dispozitie):mood toc(cutie):case
toana(clipa):moment toc(la pantofi etc.):heel piece/tap
toana(clipa):jiffy|<in toane bune>in a good toc:book case
humour/temper|<in toane bune>in the best toc(de usa):door case
of humours|<in toane bune>in
toc(de fereastra):window case
high/excellent spirits|<in toane bune>in
high feather|<in toane bune>in (good) toc(de ochelari):spectacle case
cue|<in toane proaste>in a bad/an ill toc(condei):pen(-holder)
humour|<in toane proaste>out of toc(~ rezervor):fountain pen|<~ cu
temper/hum pasta>ball pen|<~-cui>stiletto heel|<pantofi
toanca:meander (of a swift stream) cu ~ul jos>low-heeled shoes
toanca(virtejuri):whirlpools toca:to hack|to chop|to hew|to hoe
toarce:to spin toca(a risipi)(a risipi):to make ducks and
toarce:to be spun drakes of
toarce:to spin toca(a cheltui):to spend
toarce:to spin toca(a stoarce)(a stoarce):to sweat
toarce(d. pisica):to purr|<inul se ~ bine>the toca(a ruina)(a ruina):to ruin
flax spins well toca(a repeta mereu):to say over and over
toarta:handle|ear|lug again
toarta(de galeata etc.):bail toca(la cap):to pester
toarta(cirlig):hook toca(la cap):to nag
toarta(cercel):ear ring toca(la cap):to bother
toarta(inel de fier):iron ring|<dusmani la toca(a bate toaca):to sound the toaca
~>deadly/mortal/sworn enemies/foes|<la toca(a ciocani):to knock
~>awful|<la ~>terrible|<preteni la ~>bosom toca(a flecari):to chat
friends toca(a flecari):to prattle
toast:toast|<a ridica/rosti un ~>v. toasta toca(d. barza):to clatter|<a ~ carne>to
toasta:to give/propose a toast|to hash/mince meat|<a ~ carne (pt. cirnati)>to
toast|<toastez pentru gazda>I propose the chop (up) meat|<l-am tot ~t la cap>I kept
host hammering it into his head|<a ~ verzi si
toata:v. tot uscate>to talk nineteen/thirteen to the
toate:v. tot dozen|<a ~ verzi si uscate>to talk at random
toate:all tocana:stew (made of beef sau
pork)|goulash
toate(fiecare lucru):everything
tocat:hacked etc. v. toca
toba:drum

1035
tocat:hacking etc. v. toca|<masina de tocmai(exact):precisely
~>mincing machine|<masina de ~ tocmai(numai):only
amer.>meat grinder tocmai(in mod deosebit):particularly|<~
tocata:toccata asa>precisely like that|<~ asa
toca(de femeie):toque cum>precisely as|<~ ca si...>just as...|<~ ca
toca:cap (of a magistrate) si...>even as...|<~ ca si...>in the same
tocani:to knock manner as...|<~ ca si...>the same as...|<~ ca
si... fam.>for all the world like...|<~
tocator:hacking etc. v. toca
cind...>just when...|<~ dimpotriva>quite th
tocator(cutit de tocat):(meat)
tocmeala(tirguiala):haggling
tocator(cutit de tocat):chopper
tocmeala(contract):contract
tocator(cutit de tocat):chopping knife
tocmeala(invoiala):agreement
tocator(cutit de tocat):cleaver
tocmeala(conventie):convention
tocator(scindura de tocat):chopping/cutting
tocmeala(ordine):order
board
tocmeala(organizare):organization
tocatura(carne tocata):mince(d)meat
tocmi(a angaja):to engage
tocatura(carne tocata):dog's paste
tocmi(a drege):to mend
toceala:swotting up
tocmi:to order
toci:to blunt|to dull|to take the edge of|to
thicken the edge/point of tocmi(a se tirgui):to haggle
toci(a uza):to wear (away/off/out) tocmi(a discuta):to argue|to be engaged etc.
toci(a invata):to cram tocsin:tocsin
toci(a invata):to con toga:toga|<imbracat in ~>wearing the
toga|<imbracat in ~>toga(t)ed|<imbracat in
toci(a invata):to swot/grind at
~>toged
toci(d. o unealta etc.):to lose its edge sau
toh(o)arca:kind of shepherd's long fur coat
point
toi(punct culminant):climax
toci(d. brici):to get dull
toi(mijloc):middle|<in ~>in full swing|<in
toci(a se uza):to wear out
~ul iernii>in the depth/dead of winter|<in
toci:to swot (up)|<a ~ la un examen>to swot ~ul luptei>in the thick of the battle, at the
(up) for an exam|<a ~ la un examen>to height of fighting|<in ~ul luptei>in the
grind for an examination tightest point of the struggle|<in ~ul
tocilar:grinder|whetter noptii>at dead of night|<in ~ul verii>in the
tocilar:crammer height of summ
tocila:whetstone|rubbing stone toiag:staff
tocila(pt. coasa si):bur toiag(ca semn al autoritatii):staff
tocila(masina):grindstone toiag(ca semn al autoritatii):wand
tocila(fina):hone|<a da la ~>to whet|<a da toiag(ca semn al autoritatii):rod
la ~>to grind|<a da la ~ (a ascuti)>to toiag(ca semn al autoritatii):baton
sharpen|<a da la ~ (lame, brice)>to hone toiag(ca semn al autoritatii):truncheon
tocit:blunt|dull toiag(sceptru):sceptre
tocit(uzat):worn-out toiag(sprijin):staff
tocitoare:(fermenting) tub tola:sheet plate
tocmai:just tolani:to lie down|to sprawl
tocmai(chiar):even tolani:to lie idle
tocmai(exact):exactly tolba(sac):bag

1036
tolba(~ de sageti):quiver ton(intonatie):inflection (of the voice)
tolba(~ de vinatoare):game bag ton(intonatie):tune
tolba(~ de vinatoare):sportsman's bag ton(nuanta)(nuanta):shade
tolba(~ de vinatoare):shooting pocket ton(nuanta)(nuanta):tint
tolba(pt. pasari):fowling bag ton:tone|<~ cald pict.>warm tone|<~
tolera:to tolerate|to suffer coboritor>falling tone|<~ inalt muz.>high
tolera(a permite):to permit note/tone|<~ intreg muz.>(whole) tone|<~
jos muz.>low tone/note|<~ major
tolera(a permite):to allow
muz.>major key|<~ minor muz.>minor
tolera(a permite):to admit key|<~ urcator>rising tune|<a da ~ul
tolera(a suporta):to bear muz.>to strike the key note|<a da ~ul
tolera(a suporta):to endure muz.>to
tolera(a suporta):to suffer tonaj:(registered) tonnage
tolera(a suporta):to stand tonalitate:tonality
tolera:to be tolerated etc. tonatic:whimsical|capricious
tolerabil:tolerable tona:ton|<~ engleza>ton|<~ metrica>metric
tolerabil:tolerably ton|<~ registru>register ton|<un vas de
tolerant:tolerant 5000 tone>a ship of 5000 tons
toleranta:tolerance tonic:invigorating
toleranta(religioasa etc.):toleration tonica:key note
toleranta:limit|<casa de ~>bawdy tonicitate:tonicity
house|<casa de ~>brothel|<casa de tonifica:to brace|to tone up
~>cathouse tonomat:juke-box
tololoi:v. flecar tonsura:shaven crown
tololoi:v. zarva tont:dull-witted|dull of
toluen:toluene comprehension|thick-headed|dim|addle-
tom:volume brained|brain-hampered
tom(carte):book tont:blockhead|duffer|dolt booby
tomata:tomato tontoroi:whirl(ing)|spinning round|<a
juca/sari ~ul>v. topai
tombac:tombac(k)
tonus:tonus
tomberon:dumping cart|tumbril
top:ream of paper
tombola:tombola
topaz:topaz
tomnatic:autumnal
topenie:disaster|calamity
tomnatic:old|<flacau ~>old bachelor
topi:to (cause to) melt
ton:tone
topi(a lichefia):to liquefy
ton(timbru):timbre
topi(metale):to (s)melt
ton(nota):note
topi(metale):to fuse
ton(tonalitate):key
topi(metale):to flux
ton(inaltime):pitch
topi(metale):to liquefy
ton(sunet):sound
topi(a dizolva):to dissolve
ton(al vocii):tone (of voice)
topi(o masa sticloasa):to frit
ton(al vocii):accent
topi(cinepa):to rot
ton(voce):voice
topi(cinepa):to ret
ton(intonatie):intonation
topi:to ruin

1037
topi:to melt|to become liquid toptan:<cu ~ul (cu ridicata)>wholesale|<cu
topi(d. metale):to fuse ~ul (cu ghiotura)>by the lump|<cu ~ul (cu
topi(d. metale):to smelt ghiotura) fam.>galore
topi(a se dizolva):to dissolve toptangiu:(large/wholesale)
merchant|wholesaler
topi(d. zapada):to thaw
toptangiu:don
topi(d. cinepa):to rot
topuz:mace
topi(d. cinepa):to ret
tor:torus
topi(a se mistui):to consume
torace:thorax
topi(a se evapora)(a se evapora):to make
oneself scarce toracic:thoracic
topi(a se evapora):to pack off|<a se ~ in torcatoare:spinster
gura (d. biscuiti etc.)>to eat short|<zapada torcatoare:spinning machine
se topeste la soare>the snow melts in the torcator:spinner
sun|<afara se topeste>it thaws torcatorie:v. filatura
topic:topical|local|toponymic toreador:toreador|tauridor
topica:<topica lingv.>(study of) order of torent:torrent
words in a sentence torential:torrential
topila:retting pond|rettery torential:torrentially|<ploaie ~a>torrential
topit:melted|molten etc. v. topi|<plumb rain|<ploaie ~a>tremendous downpour
~>molten lead|<unt ~>melted butter torid:torrid
topitoare:smelting furnace torid(d. caldura):scorching
topitor:founder|founding worker|caster toriu:thorium
smelter
tornada:tornado
topitorie:foundry|smelting house
toroipan:club|bludgeon|cudgel
topitura:fusion
toroitor:enervating|wilting
toplita:warm spring sau brook
toron:strand of a rope
topograf:topographer|topographist
toropeala:torpor|reverie|dreaming|apathy
topografic:topographic(al)|surveying...|<ridi
toropeala(arsita):scorching heat
care ~a>topographical survey
toropi:to wilt|to enervate|to overcome|to
topografie:topography
overpower|to unnerve
topologie:topology
torpila:to undermine
topometric:topometry
torpila:electric/cramp ray|<tub lans-~
toponimic:toponymic(al) mar.>torpedo-tube
toponimie:toponymy torpilor:torpedo boat|<~
topor:axe|hatchet|<(ca) din ~>clumsy|<(ca) submarin>submarine torpedo-
din ~>coarse|<(ca) din ~ boat|<vedeta/salupa ~ mar.>motor torpedo-
(d.cineva)>uncouth|<coada de ~>axe boat
handle/helve|<coada de ~ fig.>tool, stool- torr:torr
pigeon, stooge|<coada de ~ fig.>hanger-
tors:spinning|torso|trunk
on|<coada de ~ fig.>lickspittle, toady
tors(al pisicii):purring
toporas:sweet violet (Viola odorata)
torsada:cable moulding
toporisca:v. barda
torsiometru:torsiometer
toporiste:scythe/axe handle
torsiune:torsion|v. contorsiune

1038
tort:spun yarn (of hemp sau flax)|spool (of country|<toata tara>the whole
hemp sau flax yarn)|hempen sau linen country|<toata ziua>all (
tissue|v. torta total:total|whole|entire
torta:(iced) fancy cake total:totally|utterly
torta(la ocazii):wedding cake etc. total:whole|total|<suma ~a>sum
tortura:to (put to the) rack total|<suma ~a>total amount|<in ~>in
tortura:to excruciate all|<in ~>on the whole
tortura:to torture oneself totalitar:totalitarian
tortura:torture|torment totalitarism:totalitarianism
tortura:torment|<camera de ~>torture totalitate:totality|universality
chamber|<camera de ~>chamber of totalitate(suma totala):sum total
torture|<instrument de ~>instrument of totalitate(suma totala):total (amount)
torture|<a supune la torturi>to put to the totaliza:to tot(al) up|to totalize
rack|<a supune la torturi>to put to/upon the
totalizator:totalizator|totalizer|toter
stretch|<a supune la torturi>to (set upon
the) rack totalmente:absolutely|utterly|totally
torta:torch totdeauna:always|invariably
tortel:devil's guts (Cuscuta) totdeauna(in orice timp):at all times
tos:<zahar ~>castor/granulated sugar totdeauna(in orice timp):at any time
tot:all totdeauna(in orice timp):in and out of
season
tot(intreg):whole
totdeauna(perpetuu):perpetually
tot(fiecare):every
totdeauna(fara intrerupere):ever
tot(destul):enough
totdeauna(continuu):continually
tot(intreg):whole
totdeauna(mereu):all along|<~
tot(intreg):the whole (of it)
acelasi>always the same|<~
tot:everything acelasi>unchangeable|<~ acelasi>consistent
tot(toate lucrurile):all things with oneself|<ca ~>as usual|<din ~
tot(numai):only adj.>old|<din ~ adj.>constant|<din ~
tot(intr-una):continually adj.>invariable|<din ~ adj.>permanent|<din
tot(intr-una):ever ~ adv.>always|<din ~
adv.>permanently|<din ~
tot(deasemenea):also
adv.>constantly|<din ~
tot(deasemenea):too as well
totdeodata:v. totodata
tot(inca, totusi):still
totem:totem
tot(cel mult):at the most
totemic:totemic
tot(aproximativ):about
totemism:totemism
tot(aproximativ):approximately
totodata:at the same time|simultaneously
tot(mai ales ca):especially as
totuna:the same|<mi-e ~>it's all the same to
tot(mai ales ca):anyhow me|<mi-e ~>it makes no difference to me
tot(mai ales ca):anyway|<toata Europa>all totusi:yet|still|nevertheless|however|notwith
Europe|<toata Europa>the whole of standing (this)|for all that, though
Europe|<toata lumea>all the world|<toata
toti:all
lumea>the whole world|<toata lumea
(fiecare)>everybody|<toata lumea toti(fiecare) (cu sing.):every
(fiecare)>everyone|<toata tara>all the toti:all

1039
toti(toata lumea):everybody|<~ fara animala>cattle-drawn plough|<plug cu ~
exceptie, ~ pina la unul>all together/in a mecanica>tractor-drawn plough
body|<~ fara exceptie, ~ pina la unul>all to traditie:tradition
a man|<~ fara exceptie, ~ pina la traditie(obicei):custom
unul>every one of them|<~ fara exceptie, ~
traditional:traditional
pina la unul fam.>every mother's son|<ii
cunosc pe ~ trei>I know all three traditional:traditionally
toval:neat's leather traditionalism:traditionalism
tovaras:comrade traditionalist:traditionalistic
tovaras(prieten):friend traditionalist:traditionalist
tovaras(insotitor):companion traducator:translator
tovaras(asociat):associate|<~ de traducator(interpret):interpreter
drum/calatorie>fellow traduce:to translate|to render|to turn
traveller/passenger|<~ de traduce:to express
drum/calatorie>travelling companion|<~ de traduce:to be translated
viata>life mate/companion|<~ de traduce:to translate|to be a translator|<a se ~
viata>partner for life|<~ de prin ... fig.>to find expression in...|<a ~ un
viata>(help)mate proverb in englezeste>to give the English
tovarasesc:comradely equivalent of a proverb|<a ~ din romana in
tovarasesc(prietenesc):friendly engleza>to translate from Rumanian into
tovarasie:comradeship English|<a ~ din romana in engleza sl.
tovarasie(prietenie):friendship scol.>t
tovarasie:partnership|<in ~ (cu)>in traducere:translation|rendering|version
alliance/union (with)|<a face ~ cu cineva>to traducere(juxta):crib|<~ ingrijita>accurate
associate with smb. translation|<~ ingrijita>translation faithful
toxic:toxic|<gaz ~>toxic gas to the original|<~ ingrijita>authentic
version|<~ libera>free
toxicitate:toxicity
translation/rendering|<~
toxicologie:toxicology literala>verbal/literal/close/wordfor-word
toxicoman:drug addict|dope fiend translation|<~ literala>metaphrase|<~
toxina:toxin literala>metaphrasis
trabuc:cigar traductibil:translatable
trac:Thracian traductor:translator
trac:funk|fright trafic:illicit
trac:stage fright trading|traffic|communication|<~
tracic:Thracian aerian>aerial communication|<~ de carne
vie>slave trade|<~ de carne vie (de
tractabil:manageable|supple|kindly|amiable
prostituate)>white slave trade|<~ de
tractor:tractor|<~ agricol>farm tractor|<~ cu influenta>wangle(s)|<~ de
roti>wheel tractor|<~ pe senile>caterpillar influenta>pressure|<~ de
tractor|<~ universal>universal tractor|<~ influenta>intercession|<~ de marfuri>goods
universal>general purpose tractor traffic|<~ de
tractorist:tractor operator/driver trafica(cu):to traffic (in)
tractiune:traction|transport|<~ trafica(cu):to deal (in)
animala>animal traction|<~
traficant:trader|trafficker
hipo(mobila)>horse traction|<~
mecanica>mechanical traction|<plug cu ~

1040
traficant:profiteer|<~ de carne vie>white tragere:firing, musketry
slaver|<~ de carne vie>procurer|<~ de tragere(de artilerie):gunnery|drawing of a
influenta>wangler lottery|<~ de inima>inclination|<~ de
traforaj:fretwork|<ferastrau de ~>fretsaw inima>goodwill|<~ de inima>pleasure|<~ la
trage(a cauta sa miste):to draw sorti>drawing of lots|<~ la tinta>target
trage(indarat):to pull firing|<~ pe sfoara>swindle|<cu ~ de
inima>willingly|<cu ~ de
trage(a tiri):to drag
inima>readily|<cu ~ lunga>long-distance...
trage(cu efort, indarat):to tug
tragic:tragic
trage:to tow
tragic(d. o intimplare):tragic(al)
trage(in jos):to pull down
tragic:tragically
trage(a duce):to carry
tragic:tragedy|tragicalness|tragical
trage(a scoate):to pull/take out element|<a lua o intorsatura ~a>to take a
trage(a scoate):to extract tragic turn|<partea ~a e ca...>the tragic side
trage(a absorbi):to absorb of the business is that...|<a lua ceva in ~>to
trage(a absorbi):to suck up make a tragedy of smth.|<a lua ceva in ~>to
trage(a absorbi):to imbibe dramatize|<a lua lucrurile in ~>to
dramatize|<a sf
trage(a absorbi):to drink in
tragicomedie:tragi-comedy
trage(a suferi):to suffer
tragicomic:tragi-comic(al)
trage(a inspira):to breathe in
tragism:tragism|dramatism|tragicalness|<~ul
trage(a bea):to guzzle
situatiei>the tragedy of the situation
trage(a trasa):to draw
traheal:tracheal
trage(a freca):to rub
trahee:air vessel|<~ a artera
trage(a tiri):to lug anat.>trachea|<~ a artera anat.>windpipe
trage:to be drawn etc.|v. tiri traheita:tracheitis
trage(a cintari):to weigh traheotomie:tracheotomy
trage(a suferi):to suffer trahit:trachyte
trage(a fi curent):to draw trahoma:trachoma
trage(a se opri) (la):to stop (at) trai(viata):life
trage(cu pusca etc.):to fire trai(fel de viata):(manner of) living
trage(cu pusca etc.):to shoot trai(existenta):existence
trage(d. vint):to blow (gently) trai(existenta):bread
trage(a bea):to booze trai(existenta):living|<~ bun>welfare|<~
trage(a bea):to tipple bun>prosperity|<~ bun>well-being|<~ bun
trage(a bea):to drink|<a ~ a... (a fi pe fam.>cakes and ale|<mijloace de ~>means
punctul de a)>to be about to...|<a ~ a... (a fi of subsistence|<nivel de ~>living
pe punctul de a)>to be on the point of...|<a standard|<nivel de ~>standard of
~ a... (a ploaie etc.)>to look like rain etc.|<a life/living|<a duce ~ bun cu cineva>to live
~ a...>to want to become...|<a ~ in...>to in harmony/concord with smb.|<a duce ~
shoot/fire at...|<a ~ la...>to go to...|<a ~ la.. bun cu c
tragedian:tragedian|tragic actor traiect:line|route|distance
tragediana:tragedian|tragic traiectorie:trajectory|<~ curba mil.>high
actress|tragedienne trajectory|<~ curba amer.>curved
tragedie:tragedy|tragic drama trajectory|<~ razanta/intinsa mil.>flat
trajectory
tragere:drawing etc. v. trage

1041
traila:ferry ~i>rose water|<boboc de ~>rose
traina:dragging bud|<cununa de ~i>garland/crown/wreath
trainic:lasting|durable of roses|<esenta de ~i>(essential) oil of
roses|<gradina de ~i>garden of ro
trainic(tare):strong
trandafiriu:pink|rose-coloured
trainic(tare):solid
trandafiriu(d. ten etc.):rosy
trainic(tare):firm
trandafiriu:cheerful
trainic:solidly|firmly|well|<material ~>hard-
wearing fabric|<material ~>durable transalpin:Transalpine
stuff|<pace ~a si indelungata>lasting and transatlantic:transatlantic
durable peace|<temelie ~a>stable transatlantic:(Atlantic) liner
foundation transa:trance|<a cadea in ~>to go/fall into a
traista:bag trance
traista(desaga):wallet transborda:to reload
traista(desaga):knapsack|<traista ciobanului transborda:to trans(s)hip|<transborda>to
bot.>shepherd's purse (Capsella bursa shift (from one ship sau waggon to another)
pastoris)|<a-si baga mintile-n ~>to grow transbordare:reloading
wiser transbordare:reshipment|<fara
tralala:tra la la|tol-de-rol|<a fi cam ~ ~>direct(ly)|<fara ~ com. si>by one
fam.>to be a bit hare-brained/scatter- conveyance
brained transbordor:train ferry
trama:tissue|texture transcarpatic:Transcarpathian
trambala:to stir about|to rove/ramble transcarpatin:Transcarpathian
about|to wander/stray about
transcaucazian:Transcaucasian
trambulina(la ski)(la ski):take off
transcedent:transcendent
trambulina:jumping-off place/ground
transcendental:transcendental
tramcar:tramcar
transcendental:transcendentalism
trampa:barter
transcrie:to transcribe|to write out
tramvai(ca vagon):tram(car)
transcrie:to make a transcription of
tramvai:street car
transcriere:transcription
tramvai(ca linie):tram(-way)
transcriptie:transcription|copy
tramvai:street railway|<~ fluvial>river
transcriptie:registration
tram|<depou de ~e>tram depot|<depu de ~e
amer.>street-car yard|<statie de ~>tram transdanubian:Transdanubian
stop|<a lua ~ul>to take the tram|<a merge transept:transept
cu ~ul>to go by tram|<a se urca in ~>to get transfer:transference
on the tram|<a-l calca/taia ~ul, a cadea sub transfer:assignment
~>to be run over transfera(pe cineva):to transfer
tranc:bang ! transfera(un obiect):to put/place elsewhere
trancanale(catrafuse)(catrafuse):sticks transfera(un obiect):to shift
trancanale(catrafuse)(catrafuse):traps transfera(o proprietate)(o proprietate):to
trancanale(vorbe goale):twaddle convey
tranchet:fender transfera(o proprietate):to cede
trandafir(ca floare)(ca floare):rose transfera:to be transferred/shifted|to get a
trandafir:highly-seasoned pork sausage|<~ transfer/shift
de munte bot.>v. smirdar|<~ galben bot.>v.
teisor|<~ salbatic bot.>v. macies|<apa de

1042
transfera:to join another corps/regiment|<a transgresiune:transgression
fost ~t de la Pitesti la...>he was transhumanta:<transhumanta>moving of
transferred/shifted from PiteSti to ... flocks (to sau from an Alpine pasture)
transferabil:transferable transilvanean:Transylvanian|of/from
transferare:transferring etc. v. transfera Transylvania
transferare(ca act):shift transilvanean:Transylvanian|inhabitant
transferare(ca act):transferring native of Transylvania
transfigura:to tansfigure transistor:transistor
transfigura:to be/become transfigured translator:translator
transforma:to transform|to transmute|to translator(interpret):interpreter
metamorphose translatie:translation|<miscare de
transforma(a schimba):to change ~>motion/movement of translation
transforma(a comuta):to commute transliteratie:transliteration
transforma:to be transformed|to change|to translucid:translucent
transmogrify|<a se ~ in...>to change/be transluciditate:translucence
transformed/turn into...|<a se ~ in... (a transmarin:oversea...|transmarine
deveni)>to become...|<a ~ in...>to transmigra:to transmigrate
turn/convert into...|<a ~ natura>to
transmigratie:transmigration
transform/remove nature|<a ~ in bani>to
convert into money/cash|<a ~ in cenu transmisi(un)e:transmission
transformabil:transformable transmisi(un)e:broadcast|<~
cardanica>cardan gear/drive|<~
transformare:transforming etc. v.
cardanica>universal-joint drive|<~ cu
transforma
balansier tehn.>transmission by rocking
transformare(ca rezultat):transformation lever|<~ cu balansier tehn.>rocking lever
transformare(ca rezultat):change|<~a gear|<~ diferentiala
ecuatiilor mat.>transformation of tehn.>differential/compensating gear|<~
equations|<~ socialista a elicoidala>worm gear|<~ finala tehn.
agriculturii>socialist transformation of transmisibil:transmissible
agriculture|<~ (pe cale) revolutionara a
transmisibil(d. boli):infectious
societatii>revolutionary
remaking/reorganization of society|<plan de transmisibil(d. boli):contagious
~ a naturii>plan for the remaking of transmisibil(d. boli):catching
transformator:transforming transmisibilite:transmissibility
transformator:transformer|<~ de transmite(a inmina):to hand (over)
cuplaj>coupling transformer|<~ de transmite(a inmina):to deliver
curent/intensitate>current transformer|<~ de transmite(a inmina):to present
forta>power/means transformer|<~ de transmite(a inmina):to convey
frecventa>frequency changer|<~ de
iesire>output transformer|<~ de transmite(a transfera):to transfer
intrare>input transformer|<~ de transmite(a transfera):to convey
tensiune>voltage/potential tra transmite(a transfera):to confer
transformism:transformism transmite(a transfera)(a transfera):to cede
transformist:transformist|quick-changer transmite(a transfera)(a transfera):to assign
transfug:crawfish transmite(a transfera)(a transfera):to make...
transfuza:to transfuse over
transfuzie:transfusion (of blood) transmite(a incredinta):to consign
transmite(a incredinta):to assign

1043
transmite(a incredinta):to confer transpira(d. pereti):to be moist/damp
transmite(a incredinta):to bestow transpira(d. plante):to perspire
transmite(a raspindi):to transmit transpira(d. plante):to sweat
transmite(a raspindi):to spread abroad transpira:to get about
transmite(a raspindi):to circulate transpira(d. geamuri):clouded|<a nu lasa sa
transmite(ca fapt istoric):to record transpire fig.>to keep (snug)|<a nu lasa sa
transmite(a lasa):to leave transpire fig.>to suppress
transmite(traditii):to hand down transpiratie:perspiration|sweating|perspirati
on|sweat
transmite(boli):to transmit
transplanta:to transplant|to replant
transmite:to feed (to)
transplanta(flori):to pot/bed out
transmite(d. boli):to be
infectious/contagious transplanta(o specie din alta tara):to import
transmite(a fi ereditar):to be hereditary transplanta:to transplant|<a ~ din nou>to
retransplant
transmite(a fi ereditar):to run in the family
transport(transportare):transport
transmite:to be handed (over) etc.
transport(transportare):conveyance
transmite(d. boli):to catching
transport:transportation
transmite:to broadcast|<transmite (d.
boli)>to be capable of being transferred|<a transport(mai ales de marfuri):carriage
~ din generatie in generatie>to transmit transport:assignment|<~ aerian>air
from generation to generation|<a ~ transport|<~ auto>motor transport|<~ cu
posteritatii>to hand down to posterity tractiune animala>cartage|<~ cu tractiune
transmitator:transmitting animala>carting|<~ de trupe>troop
carrying/transportation|<~
transmitator:transmitter
interurban>interurban transport|<~ pe
transmitator:transmitting set apa>water transport|<~ pe cale
transmutatie:transmutation ferata/feroviar>rail(way
transoceanic:transoceanic transporta:to transport|to convey
transparent:transparent|translucent|perspicu transporta(cu un vehicul):to carry
ous|(pel-)lucid transporta(a trimite mai departe):to forward
transparent(clar):clear (as crystal) transporta(a trimite mai departe):to send on
transparent(ca sticla):glasslike transporta(a indeparta):to remove
transparent(ca sticla):hyaline transporta(in registre)(in registre):to
transparent:transparent carry/bring forward/over
transparent(d. un pretext):flimsy transporta(in registre)(in registre):to post
transparent:black/writing/ink lines|<aluzie over
~a>broad hint transporta(a deporta):to transport
transparenta:transparence|transparency|limp transporta(strainii):to deport
idity|limpidness|(pel)lucidity|(pel)lucidness transporta:to assign
transperant:(inside) blind|shade transporta(a incinta peste masura):to
transpira:to perspire|to be in perspiration|to (en)charm
sweat transporta(a incinta peste masura):to delight
transpira(d. geamuri):to sweat transporta:to be transported etc.|<transporta
transpira(d. geamuri):to be (a incinta peste masura)>to transport (with
blurred/fogged/steamed joy/with delight)
transpira(d. pereti):to sweat

1044
transportabil:transportable|capable of being tranzitoriu:transitory|transient
removed tranzitoriu(intermediar):intermediate
transportabil(portabil):portable tranzitoriu(provizoriu):provisional
transportat:overjoyed tranzitie:transition|<de ~>transition...|<de
transportor:conveyer (belt)|<~cu banda>belt ~>transitional
conveyer|<~ cu cupe>bucket conveyer|<~ trap:trot|<~ usor>easy trot|<cursa de
cu raclete min.>scraper conveyer|<~ cu ~>trotting match/race|<in plin ~>at full
role>roller train/bed/table trot|<la ~>at a trot|<veni in ~>he came
transpoziti(un)e:transposition running up|<a lasa un cal la/in ~>to put a
transpune:to transpose horse to a trot|<a merge la ~>to trot|<a
transsaharian:Trans-Saharian merge la ~>to jog
transsiberian:Trans-Siberian trapa:trap/flap door
transsudatie:transudation trapez:trapeze
transvaza:to decant trapez(de gimnastica):trapeze
transversal:transversal|tra(ns)verse trapeza:refectory
transversal(curmezis):cross trapezoedru:trapezohedron
transversal(curmezis):cross-cut trapezoid:trapezoid
transversal(oblic):slanting trapezoidal:trapezoidal
transversal(oblic):oblique trapist:Trappist (monk)
transversal:transversely|crosswise|<grinda tras(d. fata):drawn
~a constr.>crossbeam, transverse|<sectiune tras(d.fata):worn-out
~a>cross section tras(d. fata):pinched
transversala:transversal (line) tras:drawing etc. v. trage|<~ de par>far-
transvertor:transverter fetched|<~ la fata>tired|<~ la fata
transa:to settle (out of hand)|to dispose of fam.>peaky|<~ pe sfoara fam.>diddled|<~
pe sfoara fam.>taken in|<~ printr-un
transa(o dificultate etc.):to make short work
inel>slim, slender
of
trasa:to trace
transa:to be settled (out of hand)|to be made
short work of trasa(un drum):to map out
transant:trenchant|peremptory trasa(o curba etc.):to plot
transa:block|portion trasa(o curba etc.):to set out
transa(rata):instalment trasa(o linie de conduita etc.):to trace/map
out
transee:intrenchment|line of
approach|approaches|cutting, sap|<~ trasa(a desena, a trage):to draw
dubla>double trench|<razboi de ~>trench trasa(a schita):to sketch
warfare traseu:line|direction
tranzactie:transaction trasor(si cartus ~):tracer (bullet)|<atom
tranzactie:deals|dealings|agreement|compro ~>tracer atom
mise trata(a se purta cu):to treat
tranzactional:of the nature of a trata(a se purta cu):to behave to(wards)
transaction|v. tranzactie trata(a se purta cu):to use
tranzit:transit|<in ~>in transit trata(a califica):to call
tranzita:to convey in transit trata(a califica):to style
tranzitare:conveying in transit|transit trata(o boala, un bolnav):to treat
tranzitiv:transitive|<verb ~>transitive verb trata(un bolnav):to attend

1045
trata:to treat inalt>top-level talks|<a duce ~>to carry on
trata(un subiect):to treat negotiations|<a duce ~>to negotiate|<a intra
trata(un subiect):to dwell on in ~ cu...>to enter into/to open negotiations
wi
trata(exhaustiv):to exhaust
tratatie:treat(ment)|regale(ment)|<a face
trata(a discuta):to discuss
~>to stand a round (of drinks)|<a face ~>to
trata(cu o prajitura etc.):to treat stand drinks all round
trata(cu o prajitura etc.):to entertain trata:bill of exchange
trata(cu o prajitura etc.):to regale traumatic:traumatic
trata(a ospata):to banquet traumatism:traumatism
trata(a ospata):to feast travaliu:work|labour|effort(s)
trata(a negocia):to negotiate travaliu:travail|labour|throes|<~
trata(a dezbate):to debate (upon) artistic>creative/artistic work
trata(a dezbate):to argue travee:bay
trata:to undergo a cure traversa:to cross
trata(a se ospata) (cu):to regale (on) traversa(a trece prin):to go/pass through
trata:to negotiate|to deal|<a ~ despre ... (d. o traversa(navigind):to go/sail
carte etc.)>to deal with...|<a ~ despre ... (d. through/over/across
o carte etc.)>to treat of ...|<a ~ cu cineva traversa(navigind):to pass... in sailing/in a
despre...>to treat/confer with smb. boat
about...|<a ~ pentru pace>to negotiate a
traversa(oceanul):to cross
peace/about the peace|<a ~ pentru pace>to
tre traversa(oceanul)(oceanul):to traverse
tratament:treatment traversa(a curge prin):to cut/run across
tratament(manipulare):manipulation traversa(o tara):to cross
tratament(minuire):handling traversa(o tara):to traverse
tratament:medical attendance traversa(o tara):to perambulate
tratament(regim):regimen|<~ traversa(o strada, muntii etc.):to cross
electric>etectrotherapeutics|<~ traversa(navigind):to pass... navigating
electric>application of electricity to the traversa:to go/pass/make over|to step
treatment of a disease|<a urma un ~>to across|to cross over|<doar a ~t orasul>I
undergo a cure only passed/came through the town
tratare:treatment|treating etc. v. trata|v. traversa:sleeper
tratatie travertin:travertine
tratat:treaty|convention|pact travesti:to disguise|to dress up
tratat(acord):agreement travesti(cu ajutorul mastii):to mask
tratat(stiintific etc.):treatise travesti:to disguise oneself|to (put on a)
tratat(disertatie):dissertation mask|to masquerade
tratat(lucrare etc.):paper|<~ de pace>peace travestimai ales teatru:to make up|<a se ~
treaty|<~ de pace>treaty of peace|<a incheia ca/in...>to dress up as a(n)...
un ~ de pace>to conclude a peace treaty travestire:disguising etc. v.
tratative:talks travesti|disguise|mask|mummery
tratative(tranzactii):transactions|<~ de travestiremai ales teatru:make-up
armistitiu>truce talks|<~ de trada:to betray|to play smb. false
armistitiu>armistice negotiations|<~ de trada(a insela):to deceive
pace>peace negotiations|<~ la nivel
trada(a da in vileag):to reveal

1046
trada(a da in vileag):to disclose traire(simtire):feelings
trada(a da in vileag):to give away trairism:life for life's sake
trada:to give oneself away|to let the cat out trait:life|living
of the bag traitor:living
tradare:betrayal|perfidy trancaneala:chat(ting) etc. v. trAncAni
tradare:treason|betraying etc. v. trancani(a palavragi):to chat
trAda|treachery|<inalta ~>high treason trancani(a palavragi):to babble
tradatoare:traitress trancani(a palavragi):to prattle
tradator:treacherous|traitorous trancani(a palavragi):to prate
tradator:traitor|cat in the pan|<~ de trancani(a palavragi)(a palavragi):to jaw
patrie>traitor to one's country
trancani(a palavragi)(a palavragi):to poll-
tragaci:trigger parrot
tragaci:cock|cocking piece|<a apasa pe ~>to trancani(a palavragi)(a palavragi):to flap
pull the trigger one's mouth
tragatoare(rigla):ruler trancani(a palavragi)(a palavragi):to bla-bla
tragatoare(vina de bou):bull's pizzle|v. sleau in the air
tragatoare(~ de cizme):boot trancani(a zangani):to clink
tragatoare(~ de cizme):jack trancani(a zangani):to clack, to click
tragator:drawee|one who draws trancani(a zangani):to clash
tragator(la tinta):marksman|(gun) firer trancani(a zangani):to clatter
tragator:drawing/rulling pen|<~ de trancani:to babble|to bab
elita>sharpshooter|<~ de sfori>intriguer|<~ trancanit:chattering etc. v. trAncAni
de sfori>wire puller
trapas:trotter
trai(a fi in viata):to live
trasatura:stroke|touch|trait|feature|characteri
trai(a fi in viata):to be alive/living stic|aspect|<~ de condei>stroke dash/touch
trai(a fi in viata):to have life of the pen|<~ de unire>hyphen
trai(a fi in viata):to keep one's head above division|<dintr-o ~ de condei>with a stroke
ground of the pen
trai(a respira):to breathe trascau:strong brandy
trai(a exista):to exist trasnaie:v. pozna
trai(a exista):to be trasnet(fulger):lightning
trai(a dura):to last trasni:to strike|to hurl thunderbolts|to
trai(a duce o viata de ...):to lead a life of... fulminate
trai(a duce o viata de ...):to live... trasni(a bubui):to peal
trai:to experience|to go through|to endure|to trasni(a bubui):to thunder
suffer trasni(a bubui):to roar
trai(a simti):to feel|<sa ~esti (ca urare)>I trasni:to strike down|to blast
wish you happiness ! I wish you every trasni(a izbi):to hit
success !|<mai ~este (el) ?>is he still in the trasni(a izbi):to strike
land of the living ?|<a ~ din... (a se hrani
trasni(a izbi):to swinge|<a-i ~ ciuva sa...
cu)>to live on...|<a ~ din... (d. animale)>to
fam.>to occur to smb. to...|<a-i ~ ciuva sa...
feed on...|<a ~ din... (prin, datorita)>to
fam.>to dawn upon smb. to...|<a-i ~ ciuva
live/sub
sa... fam.>to come into one's head to|<a
trainicie:durability|solidity|firmness|strength ~t>the lightning has struck|<~-l-ar !>the
traire:living|experience

1047
deuce take him ! confound him !|<~-l-ar ! treacat:passage|passing|<in ~ (in trecere)>in
pop.>drat him ! passing (by)|<in ~ (apropo)>by the way|<in
trasnit(uluit)(uluit):struck all of a heap ~ (la intimplare)>by chance|<in ~ (pe
trasnit(uluit)(uluit):dumbfounded scurt)>in short|<in ~ (printre altele)>among
other things
trasnit(beat):screwed
treanca-fleanca:(stuff and)
trasnit(beat):afflicted
nonsense|fiddlesticks
trasnit(beat):corky
treapad(alergatura):running
trasnit(zanatic):cracked, daft|<cam ~>sort
treapad(diaree)(diaree):looseness (of the
of way out|<cam ~>a little off one's base|<a
bowels)
raminea ca ~>to be thunderstruck|<a
raminea ca ~>to be utterly taken aback|<a treapad(diaree)(diaree):diarrhoea
raminea ca ~>to be struck all of a heap treapad(trap):trot|v. tropai
trasura:carriage|coach|conveyance treapad:skit
trasura(de piata):cab treapta(de scara):step
trasura(de piata):four-wheeler|hackney treapta(de scara):rung
coach treapta(grad):degree
trasura(mai usoara):dog cart treapta:stage
trasura(mai usoara):gig treapta(rang):rank|<treapta cea mai
trasura(mai usoara):phaeton inalta>the highest summit/pinnacle|<treapta
trasura(deschisa):open carriage cea mai inalta>the loftiest height|<din ~ in
~>by degrees/stages, step by step|<pe
trasura(de casa):private carriage
aceeasi ~>on a level/par|<a se urca cu o ~
trasura(cu doi cai):carriage and pair mai sus>to go up/rise a step|<a urca
trasura(cu doi cai):two-in-hand treptele... (cu gen.)>to climb
trasura(cu patru cai):carriage and four treaz(care nu doarme):awake
trasura(cu patru cai):four-in-hand treaz(care nu doarme):not asleep
trasura(de unire):hyphen treaz(care nu doarme):(all) astir
trasura(de unire):division treaz(in stare de veghe):watchful
trasurica:perambulator|pram treaz(in stare de veghe):watching
treaba(chestiune):affair|matter treaz(care n-are somn):sleepless
treaba(preocupare):concern treaz(care n-are somn):slumberless
treaba(afacere):business treaz(vigilent):vigilant
treaba(lucru, munca):work treaz(care nu e beat):sober
treaba(ocupatie):occupation treaz(care nu e beat):dry
treaba(ocupatie):employment treaz(activ, vioi):brisk
treaba(ocupatie):engagement treaz(activ, vioi):lively
treaba:things (to do)|<a nu mai putea de treaz(activ, vioi):(on the) alert|<a fi complet
~>to be full of business|<asta-i treaba mea ~ fam.>to be as sober as a judge|<a sta ~
fam.>look-out|<treaba ta !>that's your own toata noaptea>to lie awake all night|<a se
business !|<o ~ grea fam.>a great/hard tine ~ (nu beat)>to keep oneself dry|<stare
pull|<treburi casnice>household ~a>wakeful state|<stare ~a>wakefulness|<a
business|<treburi curente>current fi complet ~>to be wide awake|<a fi
afairs|<treburi curente>pending bus complet ~>to be on the al
treaca-mearga:so-so|passably|tolerably trebalui:to bustle about
treaca-mearga:let it be ! trebalui:to occupy oneself with|to be
occupied with/in

1048
trebnic:prayer book trece(ca mostenire):to bequeath
trebui(a fi necesar)(a fi necesar):to be trece(a nota):to put down
necessary trece(a inregistra):to register
trebui(a avea nevoie de):to need|<~a sa fi trece(pe o lista):to enter
sosit>he was to have come|<ai tot ce-ti ~e trece(pe o harta):to plot
?>have you all you need ?|<am sa-i dau tot
trece(un examen):to pass
ce-i ~e>I will give him all that is
necessary|<~e sa se certe vesnic>he can't trece(o lege):to pass, to vote
help quarrelling|<a-i ~...>to need...|<a-i trece(a filtra):to strain, to filter
~...>ro want...|<a-i ~... (a-i lips trece(a cerne):to sift
trebuincios:necessary|useful trece(a muri):to pass away
trebuinta:necessity|<de ~>needful|<de trece(a muri):to die
~>necessary trece(a imbatrini):to grow old
trecatoare:passage trece(a se ofili):to wither away, to fade
trecator:passing|transient|temporary|provisi trece(a se stinge):to go/die out
onal trece(a se micsora):to diminish
trecator:passer-by|pedestrian trece(d. fructe):to get/grow overripe
trece:to pass (by/past) trece(a fi crezut):to be believed/credited|<a
trece(a se perinda):to succeed each other ~ ca/drept...>to pass for...|<a ~
trece( a zbura ):to fly ca/drept...>to be considered as...|<a ~
trece(d. vint):to blow de...>to leave behind...|<a ~ de...>to go
trece(d. ape):to flow further than...|<a ~ de... (a depasi)>to
exceed...|<a ~ din/de la... in/la...>to pass
trece(a se misca):to move
from... to/into...|<a ~ din/de
trece(a merge):to go, to proceed
trecere:passing etc. v. trece
trece(a dispare):to disappear
trecere:demand|influence
trece(a inceta):to cease
trecere(greutate):weight|<~a oprita>no
trece(d. timp):to elapse entry (beyond this point)|<~a oprita>no
trece(d. timp):to go (by) tresspassing|<~ in revista>survey,
trece(pe nesimtite):to slip by review|<perioada de ~ de la capitalism la
trece(a expira):to expire, to run out socialism>transition(al period) from
trece(a expira):to come to an end capitalism to socialism|<a avea ~ la...>to
have an influence over...|<a avea ~ la...
trece(a merge mai departe):to pass on, to go
further trecut:past
trece(a muri):to pass over/away, to die trecut(ultim):last
trece(a se termina):to be over trecut(vechi):old
trece(a fi avut loc):to go off trecut(de odinioara, precedent):former
trece:to go further than|to leave behind trecut(mort):dead
trece(a strabate):to cross trecut(apus):by-gone
trece(a strabate):to pass trecut(fanat):faded
trece(a strabate):to traverse trecut(in virsta):advanced in years
trece(a strabate):to go over trecut(batrin):old
trece(strada etc.):to cross trecut(vestejit):faded, drooped, withered
trece(a transmite):to transmit trecut:past
trece(a transmite):to hand down trecut(al cuiva si):background, record|<~ul
apropiat>the recent past|<~ul de lupta al

1049
poporului>the people's past struggles|<~ tremuratura:tremble, quiver
indepartat>remote past|<din ~>former|<in tremurici:v. tremur
~>in the past|<in ~ tremurici:quaker(s)
(odinioara)>formerly|<in ~ (odata)>once
tremurind:trembling etc. v. tremura
trefila:to wire-draw
tren:train|<~ blindat>armoured train|<~ de
trefilat:wire drawing|<masina de ~>drawing aterizare>landing gear|<~ de
machine aterizare>chassis|<~ de
trefilator:wire drawer aterizare>undercarriage|<~ de aterizare
trefla:clubs escamotabil av.>retractable|<~ de aterizare
trei:three|<~ frati bot.>heart's ease (Viola escamotabil av.>undercarriage|<~ de
saxatilis) calatori/persoane>passenger train|<~ de
treier:threshing|<arie de ~>threshing floor laminare te
treiera:to thresh, to thrash trena:to drag on|to linger|to dally
treiera:to be threshed/thrashed trena:train of a lady's dress
treierat:threshing, thrasing|threshing trenci:raincoat|waterproof
time|<masina de ~>v. treieratoare (coat)|mackintosh
treieratoare:threshing machine, thresher trening:sports outfit|jumper and bloomers
treierator:thresher trentaros:ragged
treieris:v. treierat trentui:to be worn out|to be frayed/torn
treilea:the third trepan:trepan
treime:third trepana:to trepan
treime:Trinity trepanatie:trephining
treisprezece:thirteen trepada:to fidget
treisprezecelea:the thirteenth trepada(d. cai):to trot
treizeci:thirty trepadatoare:mercury (Mercurialis annua)
treizecilea:the thirtieth trepadus:errand boy|runner|menial|orderly
trematod:trematode trepida:to vibrate|to shake
trema:diaresis trepida(d. cineva):to fidget
trema(umlaut):umlaut trepida(d. cineva):to fret
tremol(o):tremolo trepidant:agitated|thrilling|throbbing
tremur:trembling etc. v. tremura|tremble, trepidatie:vibration|trepidation
tremor trepidatie(a cuiva):state of alarm|agitation
tremura:to tremble, to dither, to quiver|to trepied:tripod|three-legged stool sau stand
shake treptat:gradual
tremura(d. voce):to tremble, to quaver treptat:gradually|little by little|step by
tremura(de frig):to shiver step|<trecere ~a>gradual transition
tremura(de teama):to shudder, to shake tresa:braid, pip, star
tremura(a vibra):to vibrate tresalta:v. tresari
tremura(d. apa):to ripple tresari:to (give a) start
tremura(d. lumina):to flicker, to quiver|<a ~ tresari(a tremura):to quiver
pentru...>to tremble for... tresari(de teama):to shudder
tremurat:trembling etc. v. tremura tresari(d. inima):to bound
tremuratoare:dodder/quaking grass tresari(d. inima):to throb
tremurator:trembling etc. v. tremura tresarire:start(ing)

1050
trestie:(common) reed|large-leaved/Spanish tribulatie:tribulation, trial
reed|<~ de cimpuri>redd bent/grass tribun:tribune
(Calamagrostis epigeios)|<~ de tribunal:tribunal, court|<~ militar>military
mare>Malacca cane (Calamus rotang)|<~ tribunal|<~ militar>Court Martial|<~
de zahar>sugar cane (Saccharum popular>People's Court|<~
officinarum) suprem>Supreme Court
trestiis:reed plot tribuna:rostrum, platform
trestioara:small reed tribuna(de stadion etc.):stand
tretin:three-year old horse tribuna(ziar):tribune|<din tribune>in the
trezi:to wake|to awake(n) stands|<a veni la ~>to mount the rostrum|<a
trezi:to awaken veni la ~>to take the floor
trezi(a stirni):to stir up tribut:tribute
trezi:to wake up, to awake tributar:tributary
trezi(din betie):to become sober, to sober tricefal:tricephalic
(down) tricentenar:tercentenary
trezi(a se pomeni):to find oneself triceps:triceps (muscle)
trezi(d. bauturi):to go flat/stale|<a se ~ trichiaza:trichiasis
ca...>to find/see that...|<unde te trezesti trichina:thread worm
?>do you think you are ?|<a se ~ ca... (a-si
trichinoza:trichinosis
da seama ca)>to realize that...
tricicleta:tricycle
trezie:wakeful state|sobriety
triciclu:tricycle
trezire:(a)wakening etc. v. trezi
tricliniu:triclinium
trezit(d. bere etc.):flat
tricolor:tricolour(ed)
trezorerie:treasury|<trezoreria britanica>the
Treasury, the Exchequer tricolor:tricolour
trezorier:treasurer tricorn:three-cornered hat|tricorn, cocked
hat
tria(scrisori etc.):to sort
tricot:stockinet
tria(vagoane):to marshal
tricota:to knit
tria(a selectiona):to pick/sort out
tricotaj:knitted work
tria(a selectiona):to select
tricotaj:knitwear/goods
triada:triad
tricotat:knitted
triaj:sorting etc. v. tria
tricotat:knitting|<masina de ~>knitting
triaj(gara):marshalling yard
loom/machine
trianglu:triangle
tricou:(knitted) jersey|jumper|sleeveless
triangula:to triangulate vest|football shirt
triangulatie:triangulation trictrac:backgammon
triasic:triassic trident:trident
triasic:trias tridimensional:three-dimensional, 3-D
triatlon:triathlon triedru:trihedral
triatomic:triatomic triedru:trihedral angle
trib:tribe trienal:triennial
tribal:tribal triere:sorting etc. v. tria
tribazic:tribasic trifazat:triphase|<curent ~ electr.>three-
tribord:starbord (side) phase current

1051
trifazic:three-phase trimitator:sending, forwarding
trifid:trifid, three-cleft trimitator:sender, forwarder
trifoi:clover, trefoil (Trifolium)|<~ trimorf:trimorphic, trimorphous
marunt>hop medick|<~ alb>white clover, trimorfism:trimorphism
shamrock (Trifolium repens)|<~ galben>v. trimotor:three-engined
trifoias|<~ mare>v. sulfina|<~ marunt>hop
trimotor:three-engined plane
clover (Trifolium strepens ameum)
trinca:foresail
trifoias:yellow clover
trinchet:foremast
trifoiste:clover field
trinitate:trinity
trifoiste:marsh/water trefoil
trinitroceluloza:v. fulmicoton
triftong:triphthong
trinitrofenol:trinitrophenol
trifurcat:trifurcate
trinitroglicerina:v. nitroglicerina
trigemen:trigeminal (nerve)
trinitrotoluen:trinitrotoluene
trigemen:trigeminal
trinom:trinomial
triglif:triglyph
trio:trio
trigon:triangular cookie|<~ cerebral
anat.>fornix triod:triodyon
trigonometric:trigonometric(al) trioda:triode, three-electrode lamp|electron
tube
trigonometric:trigonometrically
triolet:triolet
trigonometrie:trigonometry
triolet:triolet
tril:trill, shake
trior:screening machine, sifter
trilingv:trilingual
triora:to screen, to separate
trilion:trillion
trioxid:trioxide
trilobat:three-cusped
tripartit:tripartite
trilobit:trilobite
tripla:to treble, to triple
trilogie:trilogy
triple:third copy, third form
trimestrial:quarterly, trimestrial
tripleta:the three centre men
trimestru:quarter, three months, trimester
triplicat:triplicate, third copy
trimestru:term
triplu:treble, triple
trimis:delegate, spokesman|messenger,
envoy, representative triplu:trebly, three-fold
trimis:apostle|<~ extraordinar si ministru tripod:v. trepied
plenipotentiar>envoy extraordinary and tripoli:Tripoli (stone)
minister plenipotentiary tripotaj:jobbery
trimite:to send, to dispatch tripou:gambling house/hell/den
trimite(prin posta):to (send by) post, to mail tripsina:trypsin
trimite(prin cineva, nu prin posta):to send triptic:triptych
by hand trirema:trireme
trimite(a expedia):to forward, to send off trisepal:trisepalous
trimite(la un text etc.):to refer trisfetite:the Three Saints/Hierarchs
trimite:to be sent etc.|<a ~ dupa...>to send trisilab:trisyllable
for... trisilabic:trisyllabic
trimitere:sending etc. v. trimite|reference, trist:sad, melancholy
footnote
trist(d. cineva):sorrowful

1052
trist(abatut):downcast, depressed trimba:v. valatuc
trist(d. viata etc.):dreary, cheerless, gloomy trimba(de apa):waterspout
trist(monoton):dull trimba(de nisip):sandstorm
trist(deprimant):depressing trimba(de praf):whirlwind
trist(jalnic):doleful, woeful trimba(sir):row, line
trist(d. fata, expresie):woe-begone trimba(ceata):troop
trist(dureros, penibil):unfortunate, painful trimba:in crowds/bands/troops
trist:sadly, cheerlessly, trimbita:to blow/sound the trumpet
gloomily|dolefully|<de ~a trimbita:to puff, to sound|to trumpet
amintire>regrettable, odious, hateful abroad/forth|<trimbita>to proclaim by the
tristete:sadness, melancholy, sound of a trumpet
gloom|dullness, bleakness trimbitas:trumpeter
trisa:to cheat, to pigeon trimbita:trumpet
trisca:kind of (short) pipe trimbita:trump|<a suna din ~>to blow the
trisor:cheat trumpet, to play (on) the trumpet|<trimbita
trisor(la carti):sharper suna>the trumpet calls/sounds
triton(molusca):trumpet shell (Triton) trindav:idle, lazy, slothful
triton:tritone trindav:v. trintor
tritura:to triturate trindaveala:v. trindavire
triumf:triumph, victory|<a duce/purta pe trindavi:to idle (away one's time)|to be
cineva in ~>to carry smb. shoulder-high idle/lazy/sluggish|to lie idle, to slug, to
triumfa(asupra):to triumph (over) lounge|to laze, to dawdle|to hang/potter
about|to play (the) truant, to drone
triumfal:triumphal, triumphant
trindavie:sloth(fulness), laziness|idleness
triumfal:triumphantly
trindavire:idling etc. v. trIndAvi
triumfator:triumphant
trinji:piles, h(a)emorrhoids
triumfator:triumphantly
trinjoaica:illyric cowfoot
triumvir:triumvir
trinta:wrestling (match), wrestle|<a se lua la
triumvirat:triumvirate
~>to wrestle with smb.|<a se lua la ~>to try
triunghi:triangle|<~ ascutitunghic>acute- a fall with smb.
angled triangle|<~ dreptunghic>right-
trinteala(bataie):licking
angled triangle|<~ echilateral>equilateral
triangle|<~ isoscel>isosceles triangle|<~ trinteala(bataie):drubbing
obtuzunghic>obtuse-angled triangle|<~ trinteala(incaierare):scuffle|<a minca ~>to
scalen>scalene (triangle)|<~ul fortelor get hell/it hot
mec.>force triangle, triangl trinti:to throw down
triunghiular:triangular trinti(a arunca):to throw, to pitch, to chuck
triunghiular:triangularly trinti(a izbi):to hit
trivalent:trivalent trinti(usa):to slam, to bang
trivial:trite, commonplace, trivial|vulgar, trinti(o injuratura etc.):to rap out
coarse|low, obscene, smutty trinti(ceva ce trebuia tinut secret):to
trivial:vulgarly, coarsely blunder/blurt out
trivialitate:triteness|vulgarity, trinti(la examen):to flunk, to pluck, to
obscenity|vulgarism, bawdy, smut plough
trivializa:to make trite|to vulgarize trinti:to plow
trivializa:to become trite trinti:to fight

1053
trinti(a se arunca):to throw/fling oneself tron:throne, sceptre, sway|<a se urca pe
trinti(a se culca):to lie down ~>to mount/ascend the throne
trintit:sprawling|(lying) at full length, trona:to reign|to rule
recumbent tronc:crash !
trintitura:throwing etc. v. trInti|v. trinta tronc(exprimind surprinderea):well, I never
trintor:drone, sluggard, idler|do-little, !|<a-i cadea cuiva cu ~ la inima fam.>to be
lazybones|afternoon farmer smitten with smb.|<a-i cadea cuiva cu ~ la
trintori:v. trindavi inima fam.>to be gone on smb.
troaca:trough troncani:to rattle|to clatter|v. trancani
troc:barter, truck|<a face ~>to barter troncon:frustrum of a cone
trocar:trocar tronconic:in the shape of a truncated cone
trofeu:trophy trop(~,~):tramp ! (tramp !)
troglodit:troglodyte trop:trope
trohaic:trochaic tropar:hymn
troheu:trochee tropai:to tramp(le)
troian:Trojan tropai(a dansa):to foot it
troian(de zapada):snow drift tropic:tropic|<~ul Capricornului>tropic of
Capricorne|<~ul Racului/Cancerului>tropic
troian(morman):heap, pile
of Cancer|<de la ~e>tropical
troian(intaritura):wall
tropical:tropical|<vegetatie ~a>tropical
troica:troika vegetation|<clima ~a>tropical climate
troieni:to snow up tropism:tropism
troienit:snowed up troposfera:troposphere
troita:trinity|wayside/roadside tropot:tramping
crucifix/cross|triptych
tropot(de copite):clatter (of hoofs)
trol:troll
tropoti:v. tropai
troleibuz:trolley bus
trosc:bang ! thud ! thump !|<~-pleosc>slap !
troleu:trolley smack !
troliu:winch|<~ de macara>crane winch troscot:knot grass (Polygonum aviculare)
tromba(de apa):waterspout troscova:knot grass (Polygonum aviculare)
tromba(de vint):whirlwind trosnet:crash, crack
trombon:trombone|<~ cu culisa>slide trosnet(zgomot):noise
trombone|<~ cu piston>key/valve trombone
trosni:to crack
trombonist:trombonist
trosni(d. lemne, pe foc):to crackle
tromboza:thrombosis|<~ coronara>coronary
trosni(din bici):to crack, to smack
thrombosis
trosni:to crack
trompa(de elefant):trunk
trosnitor:cracking etc. v. trosni
trompa(de animal sau de insecta):proboscis
trosnitura:v. trosnet
trompa(de insecta):probe
trotil:trotyl, TNT
trompa:trumpet|<trompa lui Eustache
anat.>the Eustachian tube trotil:triton
trompet:trumpeter trotineta:scooter
trompeta:bugle trotuar:pavement
trompetist:trumpeter trotuar:sidewalk
tron:throne trubadur:troubadour, minstrel

1054
truc:trick dodge trupa(soldati):privates
truc:truck trupa:(theatrical) company, troupe|<~ de
truda:toil, hard work, effort(s) revista>revue|<trupe de
truda(osteneala):pains soc/asalt>commandos, rengers
truda(munca):work, labour trupesc(material):corporal, bodily, physical
truda(oboseala):tiredness trupesc(carnal):carnal, fleshly, sensual
truda:fatigue trupesc(carnal):sensuous, sexual
truda(suferinta):suffering(s) trupesc(material):corporeal
truda(durere):pain(s) trupes:sturdy, well-built,
stout|corpulent|burly
truda(necaz):trouble
trupesie:sturdiness,
truda(folos):use, profit
stoutness|corpulence|burliness
truda(cistig):gain|<cu ~>with difficulty|<cu
trupeste:bodily, corporally
~>at great pains
trupina:v. tulpina
trudi:to fag
trupita:body of a plough
trudi:to torture
trusa:medical pouch
trudi(a explota):to grind
trusa(de prim ajutor):firstaid kit
trudit(obosit):tired, tired out
trusa(de toaleta):dressing case
truditor:toiling
trusou:(bride's) trousseau
trudnic:tiresome, tiring
trust:trust
trudnic(greu):hard
truvai:gag
trufanda:early vegetable, early fruit
truver:trouvere
trufas:haughty, arrogant
tu:thou|<nici ~..., nici ~ ...>neither... nor...
trufas:stately, majestic
tub:tube, pipe
trufas:haughtily, arrogantly|majestically
tub(de pasta etc.):tube
trufa:truffle (Tuber)
tub:tube, duct|<~ capilar>capillary tube|<~
trufi:to be haughty, to plume oneself
de cartus>cartridge case
trufie:haughtiness, arrogance
tubaj:tubing
truism:truism
tubare:tubing
trunchi:trunk
tuba:(sax-)tuba, bass tuba
trunchi(de pom):trunk, body, bole
tubercul:tubercule
trunchi(butuc):stump
tuberculat:tuberculed, tuberculated
trunchi(butuc):stub
tuberculina:tuberculin
trunchi:frustum|<~ de con>frustum of a
tuberculiza:to become
cone
consumptive/phthisical
trunchia:to cut/chop off
tuberculos:tubercular,
trunchia:to cut down, to reduce phthisical|consumptive
trunchia(un text):to truncate, to maim, to tuberculos:tubercular/phthisical
mangle patient|consumptive patient
trunchia(a denatura):to distort, to twist tuberculoza:tuberculosis
trup:body tuberculoza(la plamini):pulmonary
trup(cadavru):(dead) body|<~ din ~ul tuberculosis
cuiva>flesh of smb.'s flesh, bone of smb.'s tuberculoza(la plamini):phthisis,
bone|<~ si suflet>body and soul consumption
trupa:troop, body of soldiers, unit

1055
tuberoza:tuberose (Polianthes tuberosa) tulbura(a stirni):to stir, to excite
tubing:tubing tulbura(d. un lichid):to grow
tubular:tubular, tube... turbid/muddy/dim
tubulatura:(system of) pipes tulbura(d. cer):to become overcast, to cloud
tubulura:tubulure, tubulature over
tuci:v. fonta, v. ceaun tulbura(d. o imagine):to grow dim, to
become blurred
tuciuriu:blackish, darkish, swarthy
tulburare:making cloudy etc. v.
tuf(~ vulcanic):tuff
tulbura|agitation
tufan:pubescent oak (Quercus pubescens)
tulburare(neliniste):unrest
tufar:bush-like tree
tulburare(emotie):excitement
tufa:bush
tulburare(dezordine):disorder
tufa(arbust):shrub
tulburare(dezordine):confusion
tufa(creanga):branch|<~ lemnoasa
tulburare(revolta):revolt, uprising, rebellion
bot.>Siberian pea tree (Caragana
frutescens)|<~-n buzunar>penniless, broke tulburat:muddy, dim, cloudy, turbid
tufanica:large simple chrysanthemum tulburat(d. mare):ruffled
tufarie:v. tufis tulburat(d. cineva):anxious, uneasy
tufaris:v. tufis tulburat(d. cineva):worried, agitated
tufis:(cluster of) bushes, bush, tulburator:exciting, stirring
shrubs|shrubbery, coppice, tulburator(care da fiori):thrilling
underwood|baskage, boscage tulburator(miscator):moving
tufit:tuffite tulbure:turbid, muddy, agitated
tufos:bushy tulbure(d. vin):thick...
tuia:(American) arbor vitae|white cedar tulbure(d. cer):overcast, clouded over,
(Thuja occidentalis) murky
tuid:v. tvid tulbure(difuz):dim, hazy, vague
tuior:(dragging) tow boat tulbure(d. ochi):filmy, dim
tul:tulle tulbure(d. o situatie etc.):confused
tulbura(un lichid):to make tulbure(d. o epoca):troubled
cloudy/thick/muddy tulbure(nelinistit):unquiet, uneasy
tulbura(apa):to muddy tulbure:vaguely, dimly|<a vedea ~>to see
tulbura(d. vint):to ripple things through a mist
tulbura(a deranja):to trouble tulburel:thick (new) wine
tulbura(a deranja):to disturb tulburos:v. tulbure
tulbura(linistea):to break (in upon) tulei:down, downy beard
tulbura(o activitate):to disturb, to interfere tuleu:ha(u)lm, stem
with tuli:to go, to proceed, to start|<a o ~
tulbura(a intrerupe):to interrupt fam.>to decamp, to take one`s hook, to
tulbura(pe cineva):to perturb hook it
tulbura(pe cineva):to confuse, to upset tulichina:spurge olive (Daphne mezereum)
tulbura(a supara):to irritate, to vex tulipa:v. lalea
tulbura(mintea etc.):to cloud tuliu:thullium
tulbura(a zapaci):to flurry, to agitate tulnic:alp(en)horn
tulbura(a deranja):to disturb tulpantext.:muslin, mousseline|v. naframa

1056
tulpina(de pom):trunk, stem tundra:tundra
tulpina(de planta):stem, stalk tunel:tunnel|<~ aerodinamic>wind tunnel
tulpina:strain tunet:thunder
tulumba:v. furtun tunet(bubuit puternic de ~):thunderpeal,
tumba:somersault, somerset thunderclap
tumba:v. giumbusluc|<a se da de-a tunet:thunder, roar|< ~ de aplauze>thunder
tumba>to turn/cut somersaults, to turn head of applause
over heels tungsten:tungsten, wolfram(ium)
tumefactie:tumefaction tunica(in diferite sensuri):tunic
tumefia:to tumefy, to swell tuns(d. cineva):short-haired
tumefiat:tumefied, swollen tuns(d. par):short
tumoare:tumour|<~ benigna>benign tuns(d. oi):shorn
tumour|<~ maligna>malignant tumour tuns(d. pomi):clipped
tumul:tumulus tuns(d. iarba):trimmed
tumular:tumular tuns:hair-cutting
tumult:tumult, uproar tuns(scurt):crop
tumultuos:tumultuos, stormy, tempestuous tuns(la femei):shingle(d hair)
tumultuos:tumultuosly, tuns(al oilor):shearing etc. v. tunde
stormily|tempestuously tunsoare:v. tuns
tun:cannon, gun tupeu:impudence, insolence, cheek
tun:mightily, awfully, terribly|<~ de tupila(a se ghemui):to cower
cimp>field gun/piece|<~ de coasta>coastal
tupila(a se ascunde):to hide
gun|<~ antiaerian>anti-aircraft gun, high-
angle gun|<~ antitanc>anti-tank gun|<~ cu tupila(a se furisa):to steal/sneak up
tragere lunga>long-range gun|<~ cu tragere tur:round
rapida>quick-firing gun|<~ cu turela>turret tur(al pantalonilor):seat
gun|<~ eletron tur(cotitura):turn
tuna:to thunder|<a ~ si fulgera>to rage|<a ~t tur(ocol):roundabout way
si i-a adunat>that`s a nice set|<tuna>it tur(plimbare):walk
thunders, it is thundering
tur(scurta):stroll, saunter
tunar:gunner
tur:round
tunator:thundering, roaring
tur(de pista):lap|<~ de forta>feat of
tunator(d. voce):thunderous strength|<~ de orizont>general survey
tunator:thunderingly etc. tura-vura:<ce mai ~ fam.>the long and (the)
tunde(parul):to cut, to clip short of it is...|<ce mai ~ fam.>to make/cut
tunde(scurt):to crop a long story short
tunde(a-l potrivi):to trim turanic:Turanian
tunde(oile):to shear, to clip turatie:number of revolutions|<77 de turatii
tunde(iarba):to trim pe minut>77 r.p.m.
tunde(pomii, si):to prune, to lop tura(la sah):rook, castle
tunde:to be cut etc. tura(la fabrica etc.):shift|<~ de
tunde(d. cineva):to cut one`s hair noapte>night shift|<~ de zi>dayshift|<a
lucra in doua ture>to work in two shifts
tunde(la frizer):to have one`s hair cut|<a o ~
fam.>to scuttle away, to hook it, to decamp turba:to go mad, to become rabid
tundere:cutting etc. v. tunde turba:to fly into a rage

1057
turban:turban turci(a se imbata):to three sheets in the
turbare:mad fury, rage wind
turbat(d. cineva)(d. cineva):furious, Ain a turcime:Turks
rage, berserk turcism:Turkish word sau idiom
turbat(d. ura)(d. ura):rabid turcmen:Turk(o)man
turbat(d. viteza)(d. viteza):break-neck... turco-tatar:Turco-Tatar
turbat(d. viteza)(d. viteza):furious turcoaica:Turk, Turkish woman sau girl
turbat(grozav)(grozav):awful, tremendous turcoaza:turquoise
turbat(salbatic)(salbatic):savage, wild tureatca:boot leg, leg of a boot
turbat(innebunit):mad(dened) turela:turret|<~ blindata mil.>armoured
turbat:furiously, berserk, turret
awfully|tremendously, savagely turf:turf
turba:peat turgescent:turgescent
turbarie:peat bog turgescenta:turgor
turbidimetru:turbidimeter turicea:tower(s) mustard/treacle
turbina:turbine|<~ cu aburi/vapori>steam turicel:tower(s) mustard/treacle
turbine|<~ cu gaze>gas turbine|<~ cu turicioara:v. turita mare
reactie>reaction turbine|<~ turism:tourism, travel
hidraulica>water/hidraulic turbine
turism:(motor) car
turbocompresor:turbocompressor
turist:tourist
turbogenerator:turbogenerator
turistic:tourist`s..., traveller`s...
turbopropulsor:turboprop(eller)
turita:catch weed, grip grass|<~
turboreactor:turboreactor mare>agrimony, liverwort (Agrimonia
turbosuflanta:turbo-blower eupatoria)
turbulent:turbulent, riotous|insubordinate turlac(beat)(beat):tipsy
turbulent:turbulently etc. turlac(zapacit):flurried
turbulenta:turbulence, turbulency turla:tower
turbur...:v. tulbur... turla(de biserica):cupola
turc:Turkish turla(de biserica):dome
turc:Turk|<limba ~a>Turkish|<limba turla(de biserica):steeple, belfry (tower)
~a>the Turkish language|<~ul plateste turla(ascutita):spire
fam.>he stands the racket (for all
turla:derrick|<~ de extractie>headgear
others)|<cum e ~ul si pistolul>like master,
like man turmalina:tourmalin
turca:Turkish, the Turkish language turma:flock
turcesc:Turkish turma:herd
turceste:like a Turk|after the manner of the turmenta(a se imbata):to get
Turks intoxicated/drunk
turceste(ca limba):Turkish|<a sta/sedea turmentat(beat):intoxicated, drunck, tipsy
~>to sit cross-legged turn:tower
turchez:blue turn(mic):turret
turci:to Turkify, to Turkicize turn(la sah):rook
turci:to become a Turk|to turn turn(la sah):castle|<~ de fildes>ivory tower
Mohammedan turna:to pour
turna(o ceasca de ceai etc.):to pour out

1058
turna:to shape, to mould, to fashion turtit:flattened
turna(un film):to shoot turtit(plat):flat
turna(pe cineva):to teel on smb. turtit(zdrobit):crushed|v. turta
turna:to be poured etc. turturea:turtle dove (Streptopelia turtur)
turna(a ploua tare):to be pouring (with rain) turturel:male turtle dove
turna:to be raining cats and dogs turturica:v. turturea
turnant:revolving|<placa ~a>turn-/traverse turui:v. hurui|<ii ~e gura fam.>his clack
table|<scena ~a>revolving stage|<usa goes thirteen to the dozen
~a>revolving door turuiala:v. huruiala|flow of
turnanta:revolving book case language|volubility of tongue
turnanta:bend (of the track) tuse:cough, bark(ing)|<~
turnator:founder, caster, smelter|telltale, magareasca/convulsiva med.>(w)hooping
informer cough, pertussis|<~ seaca>hollow cough
turnator(delator):denunciator tuslama:kind of tripe stew
turnator:sneak, blab(ber) tuspatru:all four (of them)
turnatorie(atelier):foundry, smelting tustrei:all three (of them)
house|delation, blabbing|<~ de fonta>(cast- tus:Indian/Chinese/china ink
)iron foundry tus:touch
turnesol:litmus|<hirtie de ~>litmus paper tusa:aunt, auntie
turneu:tour, competition tusa:touch|<linie de ~>touch line, out
turnir:tournament line|<a da ultima ~ (cu dat.)>to give smth.
turnisor:turret another brush/the finishing touches
turnulet:turret tuseu:touch
turnura:turn tusi:to cough
turnura:bustle (of a woman's dress) tusica:auntie
turpitudine:turpitude|vile action tusiera:pad
turta:flat cake tusit:coughing
turta(de seminte etc.):cake tuta:screw socket
turta:(as) drunk as a piper/fiddler tutela:to be guardian/warden to|to have the
turta(prajitura):cake wardship of
turta:(as) drunk as a sailor|<turta lupului tutela:to take care of
bot.>poison nut (Nuces vomicae)|<turts tutelaj:v. tutela
vacii bot.>annulated boletus (Boletus tutelar:tutorial, tutelar(y)|<for ~>higher
luteus)|<~ de ceara>wax cake|<~ body
dulce>ginger bread|<~ tutela:trusteeship|<sub ~>under
oleaginoasa>pomace|<galben ca turta de guardianship, in statu pupillaris|<teritorii
ceara>as yellow as wax|<a face pe cineva ~ sub ~>territories under trusteeship, a U.N.
fam.>to be trust territory
turtel:v. jneapan tutorat:v. tutela
turti:to flatten tutore:guardian
turti(a zdrobi):to crush tutore(al unui minor):tutor
turti(a zdrobi):to batter in tutui:to thee(and thou)
turti:to become flat tutui:to thee and thou each other
turti(a se imbata):to get fuddled|to be three tutuiala:(theeing and) thouing
sheets in the wind

1059
tutuire:(theeing and) thouing
tutuit:(theeing and) thouing
tutun:tobacco (Nicotiana tabacum)|tobacco,
baccy
tutun(de mestecat):chewing tobacco
tutun(de prizat):snuff|<~ de
pipa>smoking/pipe tobacco|<~
turcesc/tiganesc bot.>Turkish tobacco
(Nicotiana rustica)|<a bea ~ pop.>to smoke
tutunarie:tobacco plantation
tutungerie:tobacconist`s (shop)
tutungiu:tobacconist
tutuniu:snuff-coloured
tuzlama:v. tuslama
tvid:tweed
tvid(haine):tweed(s)
tweed:v. tvid
twist:twist

1060
1061
tac(imita zgomot de pasi grei):tramp! ist.>Wallachia|<~ de basm>Faly/Fairy
tac(imita zgomotul tragaciului):click! Land|<~ de vis>cloudland|<~ in curs de
tac(stinca):rock dezvoltare>developing country|<~
noua>newly eme
tac(stinca):crag|<la ~>in the nick of
time|<la ~>to the tick tarc:fold|pen
tafandache:(dressed-up) swell masher|fine tarca:magpie (Pica)
gentleman tarevici:czarevitch
tagla:billet|<cu ochii ~>with fixed/stared tarina:field under cultivation
eyes tarina:czarevna|tilled land|tilled land
tambal:cembalo tarism:tsarism
tambalagiu:dulcimer/cembalo player tarist:tsar's...
tambra:boarding|timbering tata(matusa):aunt|peior. v. mahalagioaicA
tanc:pointed crag/cliff tacalie:goatee|imperial
tandara(aschie):chip tacaneala:v. tacanit
tandara(aschie):sliver tacaneala:TIcnealA
tandara(aschie):splinter tacani:to rattel|to snap
tandara(bucata):fragment tacani(d. copite etc.):to click
tandara(bucata):splinter|<in tandari>in a tacani(d. mori, masini etc.):to clack
thousand bits|<in tandari>all to tacani(d. rotile de tren):to rattle
smithereens|<a face tandari, a preface in tacanit:rattle|rattling etc. v. TAcAni
tandari>to dash/smash into smithereens|<a
tacanit:v. ticnit
face tandari, a preface in tandari>to knock
to pieces|<a se face tandari>to fly to bits|<a tacanitura:rattle etc. v. TAcAni
se face tandari>to go to tapoi(furca):pitchfork
tantos:haughty|bumptious tapoi(furca):hay fork
tantos:haughtly|bumptiously tapoi(la casele taranesti):rafter (of the roof)
tap:billy goat taposica:matweed (Nardus stricta)
tap(de bere):(half a pint) mug/glass|<~ taran:countryman|peasant|rustic|<~
ispasitor>scapegoat|<~ ispasitor>whipping individual>individual peseant|<~
boy mijlocas>middle peasant|<~ sarac>poor
tapina:raftsman's pick peasant|<de ~>countryman's...|<de
~>peasant('s)...|<de ~ fig.>clownish|<de ~
tapos:with upright horns
fig.>churlish|<de ~ fig.>countrifield
tar:tzar
taranca:peasant woman|countrywoman
tarat:czardom
taranca:v. babusca
tara:country
tarancuta:country girl
tara(patrie):native land
tarancuta:lass
tara(patrie):native/home country
taranesc:rural|rustic|peansant('s)...|countrym
tara(regiune):country an's...|peasant-like|country-
tara(regiune):region like|countryfield|<gospodarie
tara(popor):people taraneasca>peasant household|<gospodarie
tara(tarani):peasantry taraneasca individuala>individual peasant
tara(ant.oras):country (side)|<tara farm|<mica gospodarie taraneasca>small
galilor>Wales|<tara lui Cremene>the Land peasant farm|<mase taranesti>peasant mas
of Cockaigne of King Log/Stork|<tara taraneste:like a peasant|rustically
Moldovei ist.>Moldavia|<tara Romaneasca taraneste:boorishly

1062
taranie:rustic life|rusticity teapan:inflexible
taranime:peasantry|peasants|<~ teapan(fara viata, anat.):numb
mijlocasa>middle/medium peasantry|<~ teapan(fara viata, anat.):benumbed
mijlocasa>middle peasants|<~ teapan(fara viata, anat.):lifeless
muncitoare>working peasantry
teapan(neindeminatic)(neindeminatic):awk
taranoi:lout|uncouth fellow|boor|booby ward
tarcui:to enclose (in a fold) teapan(neindeminatic)(neindeminatic):heav
tarina(pamint farimat):dust y
tarina(pamint):earth teapan(rigid)(rigid):stiff
tarina(pamint):ground teapan(rigid)(rigid):strait-laced
tarina:ashes|<a se face praf si ~>to crumble teapan(rigid)(rigid):starchy
(in)to dust|<fie-i tarina usoara!>may he rest teapan(rigid)(rigid):as stiff as buckram/a
in peace! poker
tarm(marginea unei ape):water's edge teapan(ceremonios):formal
tarm(de loc):border shore teapan(ceremonios):precise
tarm(de riu):bank teapan(ceremonios):standing on ceremony
tarm(de riu):riverside teapan(zdravan)(zdravan):robust
tarm(de mare):coast teapan(zdravan)(zdravan):sturdy
tarm(de mare):sea shore teapan(zdravan)(zdravan):sturdy
tarm(plat):beach teapan(zdravan)(zdravan):vigorous
tarm(plat):foreshore teapan(zdravan)(zdravan):stout
tarm(tarim):realm teapan(zdravan):big
tarm:refuge teapan:stiffly etc.
tarmuri:to form the boundary/frontier of|to teasta:cranium
border on
teasta(cap):poll
tarmuri(a separa):to divide
teasta(cap):pate
tarmuri(a separa):to separate
teasta(cap):noddle
tarmuri:to circumscribe
teava:tube|pipe
tarus:pile|stake
teava(mosor):spool
tarus(pt. cai):peg
teava(mosor):bobbin
tarus(pt. cai):wooden plug
teava(~ de pusca):barrel
teapa:stake
teava(~ de pusca):stock|<pusca cu trei
teapa(virf de par):point of a pile/stake tevi>three-barrelled gun
teapa(aschie):splinter techin:sequin(o)
teapa(aschie):chip tel:target
teapa(aschie):sliver tel(tinta):aim
teapa:spine tel(tinta):object
teapa(de plante):prick(le) tel(tinta):goal
teapa(de plante):thorn tel(tinta):end (in view)|<a-si atinge ~ul>to
teapa(de plante):acantha attain one's end/object|<a-si atinge ~ul>to
teapa(pt. a mina boii):goad|v. tepusa|<a attain the object of one's desire|<a-si atinge
trage/pune in ~>to impale|<a trage/pune in ~ul>to carry one's point
~>to pierce with a sharp stake telina:celery (Apium graveolens)
teapan(rigid):stiff telinos:fallow|untilled|uncultivated

1063
tep:bristle tete:<musca ~ entom.>tsetse (fly) (Glossina
tepoaica:matweed (Nardus) palpalis)
tepos:thorny|spiky|prickly|prickled tevarie:tubes|piping
tepos:caustic tevarie(instalatie de apa):plumbing
tepusa:(pointed) stake|v. teapa tevui:to wind
tepusa(ghimpe):thorn ti:v. tie
tesala(pt. cai):curry tica:brat|kid(dy)|urchin
tesala(pt. cai):(horse) comb ticlau:cliff
tesala:chain harrow ticlau(pisc):peak
tesala(cai):to curry(-comb) ticneala(nebunie):madness
tesala(a cizela)(a cizela):to polish ticneala(nebunie):folly
tesala(a cizela)(a cizela):to brush up ticneala(manie):hobby
tesala(a cizela):to teach manners ticni:to move
tesalat:curry-combing etc. v. TesAla ticni(a innebuni):to go off one's chump
tesator:weaver ticni(a innebuni):to go mad/f crazy
tesator(de ciorapi):stockinger ticnit:daft|dotty|potty|cracked|crazy|<e cam
tesatorie(ca meserie, arta):weaving ~>he is barmy on the crumpet|<e cam ~>he
is a bit wrong in the upper story|<e cam
tesatorie(ca meserie, arta):weaver's trade
~>he's got apartments to let
tesatorie(ca atelier):weaving mill
tidula:note|ticket|receipt
tesatorie(marfuri de ~):woven materiales
tie:(to) you
tesatorie(marfuri de ~:textures
tiebibl.:(to) thee
tesatorie(marfuri de ~):tissues
tigaie(oaie ~):breed of sheep with prime
tesatura:(woven) wool
material|stuff|texture|fabric|tissue|web
tigaie(oaie ~):sheep belonging to this breed
tesatura:texture
tigaie(lina ~):prime wool
tese:to weave
tigan:gipsy
tese(goblenuri):to work
tigan:bohemain
tese(a damaschina):to damask
tigan(termen folosit intre
tese(a cirpi):to darn ~i):Romany|<ceata de ~i>band of
tese(a broda):to embroider gipsies|<ceata de ~i>gipsy band|<fata de
tese(a impleti):to knit ~>gipsy girl|<viata de ~>gipsy life|<a se
tese:to concoct, to devise ineca ca ~ul la mal>to lose by a neck|<tot
tese:to be woven etc. ~ul isi lauda ciocanul>every potter praises
his own pot
tese:to be engaged in weaving|to work at
the loom|to weave tiganca:gipsy woman|female gipsy
test(carapace):crust tigara:cigarette|fag
test(carapace):test tigara:paper cigar|<~ de foi>cigar|<~ de
foi>cig weed|<pachet de
testos:hard-shelled|testaceous|<broasca tigari>pack(age)/packet of cigarettes|<a
testoasa zool.>tortoise (Chelonia)|<broasca aprinde o ~>to light a cigarette|<a face o
testoasa (de mare)>turtle ~>to make a cigarette|<a rasuci o ~>to roll
(Testudo,Chelonia) a cigarette
tesut:woven etc. v. Tese tigaret:cigarette holder
tesut:weaving etc. v. Tese tigareta:v. tigara
tesut:tissue

1064
tigareta(port tigaret):cigarette holder tine(a)(a considera) (ca drept):to regard (as)
tiganesc:gipsy-like|gipsy...|<dans ~>gipsy tine(a)(a trata):to treat (as)
dance|<limba tiganeasca>Romany|<limba tine(a)(a sprijini):to support
tiganeasca>gipsy language|<pasare tine(a)(a sprijini):to keep up
tiganeasca>v. codobatura|<peste ~ iht.>v.
tine(a)(a respecta):to observe
avat, v. palamida
tine(a)(a respecta):to keep
tiganeste:like a gipsy|(in) Romany
tine(a)(a respecta):to abide by
tigani(a cersi):to cadge
tine(a)(cu sfintenie):to observe strictly
tigani(a se tocmi):to bargain over smth.
tine(a)(a purta):to carry
tigani(a se tocmi):to haggle
tine(a)(a purta):to carry
tiganie:gipsy colony|gipsy quarter|gipsy
district|v. tiganime tine(a)(a minui):to wield
tiganie(fapta urita):dirty trick tine(a)(a avea):to have
tiganie(scandal):racket row tine(a)(a stapini):to own
tiganie(scandal):shindy tine(a)(a administra):to manage
tiganime:gipsies|gipsy tribe tine(a)(a administra):to administer
tiganos(brunet):swarthy tine(a)(a intretine):to keep up
tiganos(brunet):dark tine(a)(a intretine):to maintain
tiganos(zgircit):stingy tine(a)(a ocupa):to occupy
tiganos(zgircit):niggardly tine(a)(a serba):to celebrate
tiganos(zgircit):miserly tine(a)(a urma):to follow
tiganus:gipsy boy tine(a)(a continua):to continue
tiganus:umbra (Umbra canina) tine(a)(a face sa astepte):to keep waiting
tigher(vin prost):crab wine tine(a)(a dori):to like
tigher(vin prost):rot gut tine(a)(a dori):to wish
tiglar:tile maker tine(a)(a dori):to want
tigla:tile tine(a)(a dori):to insist on
tiglean:tomtit (Parus) tine(a):to be kept etc.
tiglina:scraper tine(a)(a avea loc):to take place
tignal:v. signal tine(a)(a se intimpla):to happen
tiitoare:kept woman|mistress|concubine tine(a)(a se intimpla):to come to pass|to
wench hold
tincvais:zinc white tine(a)(a nu se preda):to hold out
tine(a)(a opri):to stop tine(a)(a nu ceda):to stand firm
tine(a)(a opri):to arrest tine(a)(unul de altul):to hold together
tine(a)(a opri):to hold tine(a)(a sta in picioare):to stand
tine(a)(a opri):to check tine(a)(a se abtine):to contain/refrain
oneself
tine(a)(a contine):to hold
tine(a)(a se socoti):to think oneself
tine(a)(a pastra):to keep
tine(a)(a continua):to continue
tine(a)(a pastra):to preserve
tine(a)(a urma):to follow
tine(a)(a pastra):to hold
tine(a)(a se intretine):to maintain oneself
tine(a)(a retine):to retain
tine(a)(a trai):to live
tine(a)(a considera) (ca drept):to consider
(as) tine(a)(a dura):to last

1065
tine(a)(a continua):to to continue target|<fara ~ adj.>aimless|<fara ~
tine(a)(a rezista):to resist adj.>without aim|<fara ~
tine(a)(a rezista)(a rezista):to hold water adv.>aimlessly|<tragere la ~>target/fi
tine(a)(a rezista):to do|<a ~ cu ...>to side tinti:to aim at
with...|<a ~ cu ...>to sympathize with|<a ~ tinti:to take aim at
de...>to belong to...|<a ~ de...>to depend tinti(cu pusca si):to sight
on...|<a ~ de...>to refer to...|<(a privi...)>to tinti(cu pusca, si):to point/level one's gun at
concern...|<a ~ la...>to be fond of...|<a ~ tinti(cu tunul):to train a cannon at
la...>to be attached to...|<a ~ la...>to like...,
tinti(in):to aim (at)
to lov
tinti:to take aim (at)
tinere:keeping etc. v. Tine|<~ de
minte>memory|<~ a registrelor tinti(cu pusca, si):to sight|to point/level
com.>bookkeeping one's gun (at)
tingau:nipper|youngster tinti(cu tunul):to train a cannon (at)|<a ~
la...>to aim at...|<a ~ la...>to tend to (bring
tintar(joc):(nine men's/nine penny) morris
about)...|<a ~ la...>to point to...|<a ~ la...>to
tintas:marksman|shot|<e un ~ perfect>he is refer/allude to...|<a ~ la...>to make allusion
a dead shot|<e prost ~>he is a bad to...|<(a nazui la...)>to strive for...|<(a nazui
marksman/a poor shot la...)>to aspire to...|<eu nu tintesc a
tintat:v. tintuit tintui(a bate in tinte) (de):to nail (to)
tintat(d. animale):with a blaze tintui(a bate in tinte) (de):to fasten with
tintaura:bull's head (Centaurea nigra) nails (to)
tinta(cui):nail tintui(complet):to nail up (to)
tinta(mic):(tin) tack tintui(cu tinte de lemn):to peg (to)
tinta(mare):spike tintui(a fixa):to fix
tinta(pt. bocanci de alpinist):clinker tintui(a fixa):to fasten
tinta(pt. bocanci de alpinist):weltnail tintui(atentia):to rivet
tinta(fara virf):brad tintui(ochii cuiva):to arrest
tinta(de lemn):peg tintui(ochii cuiva):to charm
tinta(de lemn):plug tintui(a captiva):to captivate
tinta:trennel tintui(a captiva):to fascinate|<boala il ~ in
tintamai ales mil.:target pat>his illness confined him to his
tinta(punct alb):bull's eye bed|<boala il ~ in pat>he was bed-ridden on
tinta(punct alb):white account of illness|<boala il ~ in pat>his
illness made him a prisoner to his couch
tinta(tel):aim
tintuit:nailed
tinta(tel):goal
tintuit:stock-still|<~ de groaza>terror-
tinta(tel):end (in view)
stricken|<~ in pat>bed-ridden|<~ in
tinta(tel):object pat>laid-up
tinta(tel):purpose tinut:keep etc. v. Tine
tinta(intentie):design tinut(silit):obliged
tinta(intentie):intention tinut(silit):bound
tinta(pata pe fruntea unei vite):blaze tinut(regiune):country
tinta:fixedly|staringly|<tinta atacurilor>the tinut(regiune):region
receiving end|<tinta batjocurilor>laughing
tinut(regiune):part(s)
stock|<~ mobila mil.>moving target|<o ~
sigura>a sitting target/bird|<~ vie>live tinut(teritoriu):territory

1066
tinut(provincie):province tipenie:living creature/soul|<(nici) ~ de om
tinut(tarim):realm nu se vedea pe strada>not a living
tinut:district creature/soul was to be seen in the
street|<(nici) ~ de om nu se vedea pe
tinuta(mod de a se purta):conduct
strada>there wasn't the shadow of a ghost in
tinuta(mod de a se purta):behaviour the street
tinuta(a corpului):carriage tipirig:v. pipirig|<spirt de ~>v. amoniac
tinuta(a corpului):bearing tipla:gold-beater'(s) skin
tinuta(demna):deportment tipla(basica de bou):ox bladder|cellophane
tinuta(demna):port paper|celluloid
tinuta(in mers):gait tist:hush!|sh!|mum!|(w)hist!
tinuta(atitudine):attitude titera:cithern
tinuta(costum):suit titei:crude/rock oil
tinuta(costum):attire tiui(d. vint):to whiz
tinuta(costum):clothing tiui(d. vint):to whistle
tinuta(costum):garb tiui(d. proiectile):to whiz
tinuta(uniforma):uniform|<~ de campanie tiui(d. proiectile):to ping
mil.>field dress|<~ de campanie tiui(d. urechi):to tingle|<imi ~e
mil.>marching order|<~ de parada urechile>my ears tingle|<imi ~e urechile>I
mil.>full-dress (uniform)|<~ de have a singing/buzzing in my ears
rigoare/gala>dress/gala/formal suit|<~ de
tiuit:whiz(zing)|tingle etc v. Tiui
serviciu>office clothes/dress|<de mare
~>formal tiuitor:whizzing etc. v. Tiui
tipa:to (set up a) shout|to cry out tiuitura:whiz etc. v. Tiui
tipa(ascutit):to scream tivlitoare:decoy/bird whistle|bird call
tipa(ascutit):to shriek tifna(la gaini):pip
tipa(ascutit):to utter shrill/piercing sounds tifna(ifose):airs
tipa(a zbiera):to yell|to shout|to cry out|to tifna(dispozitie):mood
scream|to yell tifna(dispozitie):frame of mind|<a-i sari
tipar:eel (Anguilla vulgaris) tifna>to get one's monkey up|<a-i sari
tifna>to fly off the handle
tipat:shout|scream|shriek|yell|<a da/scoate
un ~>to (set up a) scream tifnos:haughty|arrogant
tipator:shouting etc v.Tipa tifnos(irascibil):peppery
tipator(strident):shrill tifnos(irascibil):tesy
tipator(strident):harsh tifnos(irascibil):hot-/quick-tempered
tipator(strident):strident tifnos(irascibil):petulant
tipator(strident):strident tifnos(irascibil):peevish
tipator(strident):blatant timburuc:v. tumburus
tipator(d. culori):glaring tinc:chit|tot|brat|dandiprat|<~ul
pamintului>v. catelul pamintului
tipator(d. culori):gaudy
tintar:mosquito (Phlebotomus pappatasi)|<~
tipator(d. culori):loud
anofel>v. anofel|<a face din ~ armasar>to
tipator(d. culori):blatant make a mountain (out) of a mole hill
tipator(d. o nedreptate):flagrant tir:(small) dried herring|<slab ca un ~>(as)
tipator(d. o nedreptate):burning thin as a lath|<slab ca un ~>(as) lean as a
rake

1067
tira:<o ~>a (little) bit|<nici o ~>not the get upon smb.'s nerves|<a scoate o usa din
least bit|<asteapta o ~>wait a mo'/sec|<e o ~ titini>to unhinge a door|<a scoate o usa din
cam tare>that's a bit too strong/thick titini>
tircovnic:verger|sexton toala(haina)(haina):article of clothing/dress
tirii(a picura):to drip toala:toggery
tirii(a picura):to trickle toala(covor):carpet
tirii(a picura):to fall (down) toapa(d. un barbat):cad
tirii(a ploua marunt):to drizzle toapa(d. un barbat):rough
tirii(d. pasari, greieri):to chirp toapa(d. un barbat):clodhopper
tirii(d. sonerie):to ring toapa(d. un barbat):chaw-bacon
tirii:to let trickle|to let fall in drops|to toapa(d. un barbat):yokel
instil(l) toapa(d. o femeie):dowdy
tiriit:dripping etc v. tirii|chirp toapa(d. o femeie):frump
tiriita:<cu tiriita (treptat)>little by little|<cu toapa(d. o femeie):slut
tiriita>gradually|<(din cind in cind)>now toc:smack!
and then|<(cite putin)>bit by bit|<(cite un
tocai:to smack|to give smb. a smacking
strop)>drop by drop
kiss|to bill|to peck
tiriitura:v. tiriit
toi:v. scortar
tisni:to gush (out)|to spout|to bubble forth|to
toi:long-necked/bottle-shaped glass
well/spring forth
tol:inch
tisni(a se elibera):to break loose
top:hop!|jump!|go!
tisni(a sari dintr-un loc):to spring out
topai(a dansa):to hop
tisni(a se ivi brusc):(suddenly) to spring up
topai(a dansa):to toe and heel it
tisni(a se ivi brusc):to pop up|<ii ~ singele
din rana>blood gushed from his wound topai(a dansa):to dance
tisnitura:gush|spring|leap|<~ de apa>jet of topai(a salta):to hop
water topai(a salta):to skip
tist:hist!|hush!|sh!|silence! topai(a salta):to jump
tita:breast topaiala:hopping etc. v. TopAi
tita(uger):teat topait:hopping etc. v. TopAi
tita(uger):udder topirlan:v. toapa
tita(uger):dug|<tita vacii bot.>v. ciubotica tucal:chamber pot|pot
cucului|<tita viei bot.>foxglove tucara(fasole ~):French bean, scarlet runner
(Digitalis)|<copil de ~>suckling tucsui:to booze|to guzzle
babe|<copil de ~>infant at the breast|<sfirc tugui(pisc conic):conical (mountain) peak
de ~>nipple|<sfirc de ~>papilla|<a da ~
unui copil>to suckle a baby|<a da ~ unui tugui(virf):top
copil>to give the breast to a baby/c tugui(virf):peak
titii(de frica):to quiver/tremble with fear tugui(con):cone
titii(d. greier):to chirp tuguia:to taper
titii(de bucurie):to frisk (about) tuguia(buzele):to purse (up)
titiit:quivering etc. v. TITIi tuguia:to taper
titina:(door) hinge|<a scoate pe cineva din tuguia(d. buze):to purse (up)
titini>to get smb.'s monkey/dander/Irish tuguiat:tapering|conic|like a sugar loaf
up|<a scoate pe cineva din titini>to drive tuhaus(inchisoare)(inchisoare):quod
smb. mad|<a scoate pe cineva din titini>to

1068
tuhaus(inchisoare)(inchisoare):limbo
tuhaus(inchisoare)(inchisoare):cooler
tuhaus(inchisoare):sneezer|<a sta la ~>to
pick oakum|<a sta la ~>to be put in
qoud/jug
tuicar:(plum-brandy) distiller
tuica:plum brandy
tumburus:salience|protuberance
turcan(d. oi):tzurcana, ...with long wool
turcan(d. lina):long-stapled
turcana:tzurcana sheep|(tzurcana) lambskin
cap/bonnet
turca:tipcat|tip cheese|v. turcana
turcanesc:v. turcan
turloi:tibia
turloi(picior):pin
turloi(picior):hook
turloi(picior):peg
turloi(picior):leg
turloi(canal):gully
turloi(canal):sewer
turtur(e):icicle
tutuia:to v. cocoTa
tutuian:Transylvanian shepherd

1069
1070
ubicuitate:ubiquity|omnipresence ucigas(criminal):homicidal
ucaz:ukase|decree of the Czar ucigas(setos de singe):bloodthirsty
ucaz:ukase ucigas(singeros):sanguinary
ucenic(la un mester):apprentice ucigas(mortal):deadly
ucenic(novice):novice ucigas(mortal):fatal
ucenic(novice):beginner ucigas(asasin):murderer
ucenic(novice):tyro ucigas(naimit):hired assassin
ucenic(elev)(elev):pupil ucigas(naimit):bravo|<~ de
ucenic(elev)(elev):scholar copii>infanticide|<~ de copii>child
ucenic(apostol)(apostol):apostle murderer|<~ de frate>fratricide|<~ de
mama>matricide|<~ de tata>parricide|<~ de
ucenic(discipol):disciple|<a intra (ca) ~>to
tata>patricide
be apprenticed (to a trade)|<a intra (ca)
~>to be bound apprentice (to a trade)|<a uciga-l-crucea:Old
intra (ca) ~>to be indentured/articled Nick/Harry/Blazes/Scratch
ucenicie(la un mester):term of ucigator:v. ucigas
apprenticeship ucigator(grozav):terrible
ucenicie(la un mester):prenticehood ucigator(grozav):dreadful|<arma
ucenicie(la un mester):(term of) articles ucigatoare>murderous weapon
ucenicie(la un mester):time ucisatura(bataie):good hiding
ucenicie(instruire):instruction ucisatura(bataie):sound flogging
ucenicie(noviciat):novitiate ucisatura(vatamare prin lovituri):bruising
ucenicie(noviciat):probationership|<a-si ucrainean:Ukrainian
face ucenicia>to serve one's apprenticeship ucrainean:Ukrainian
(to smth.)|<a-si face ucenicia>to be ucraineana:Ukrainian (woman sau girl)|the
apprenticed|<a-si face ucenicia>to be bound Ukrainian language
apprentice|<nu mi-am facut inca ucenicia>I ucraineanca:v. ucraineana
am not articled yet|<a da la/in ~ (la)>to bind ucrainesc:Ukrainean
apprentice (to)|<a da l
ucraineste:like a Ukrainian
ucide(a omori):to kill
ucraineste(ca limba):Ukrainian
ucide(a omori):to destroy
ud(ant. uscat):wet
ucide(a omori):to slay
ud(ant. uscat):soaked
ucide(prin innabusire):to smother
ud(umed):damp
ucide(prin innabusire):to suffocate
ud(umed):moist
ucide(a otravi):to poison
ud:humid
ucide(a asasina):to murder
ud:water|urine|<~ leorca>dripping wet|<~
ucide(a asasina):to do for pina la piele>wet/drenched/soaked to the
ucide(a executa):to execute skin/bone|<~ de sudoare>wet with
ucide(a strangula):to strangle perspiration
ucide(in bataie):to beat/thrash within an uda(a face ud):to wet (through)
inch of uda(a face ud):to drench
ucide(a se sinucide):to kill/destroy oneself uda(a muia in apa):to soak in water
ucide:to strike one another uda(a muia in apa):to souse
ucidere:killing etc. v. ucide|<~a uda(a muia in apa):to dip
pruncilor>the Massacre of the Innocents uda(a muia in apa):to plunge
ucigas(criminal):murderous

1071
uda(a umezi):to damp uguit:cooing
uda(a umezi):to moisten uhu:tu-whit!|to-whoo!
uda(a stropi):to sprinkle uideo:v. huideo
uda(a spala):to wash uie:buzzard (Falco buteo)
uda(a iriga):to irrigate uimi:to surprise|to astonish|to amaze|to
uda(cu roua):to bedew stupefy|to bewilder|to put out of
uda(a improsca):to squirt countenance|to flabbergast|to flummox
uda(a improsca):to splash uimire:surprise|astonishment|amazement|<i
nlemnit/mut de
uda(a murdari):to stain
~>thunderstruck|<inlemnit/mut de ~>taken
uda(a curge prin):to flow through aback (with astonishment)|<inlemnit/mut de
uda(a se face ud):to become/get wet ~>dumbfounded|<spre marea mea ~>much
uda(a se face ud):to wet oneself to my surprise|<spre marea mea ~>to my
uda(a se stropi):to get a sprinkling|<a ~ great/utter surprise|<spre ~a mea>to my
florile>to water the flowers|<a-si ~ gitul>to surprise
moisten one's throat/clay|<a-si ~ gitul>to uimit:surprised|astonished|amazed taken
wet one's whistle|<a-si ~ hainele>to wet aback|dumbfounded
one's clothes|<a ~ iarba>to sprinkle the uimitor(care uimeste):surprising
grass|<a ~ patul>to wet one's bed|<a-si ~ uimitor(care uimeste):astonishing
picioarele>to get one's
uimitor(care uimeste):amazing
udarnic:shock worker|udarnik
uimitor(strasnic):prodigious
udat:wet(ted) etc. v. uda
uimitor(strasnic):stupendous
udat:wetting etc. v. uda
uita:to forget|to (about)|to be
udatura(bautura):potable drink forgetful/oblivious of
udatura(bautura)(bautura):drinkables uita(a scapa din vedere):to overlook
udatura(ploaie):rain uita(a neglija):to neglect
udatura(ploaie):downpour uita(a omite):to omit
udatura(apa):water uita(a omite):to leave out
udatura(faptul de a bea):drinking uita(a lasa in urma):to leave behind
udeala:v. udatura uita(a neglija):to neglect
udma:swell(ing) uita(a lasa in parasire):to forsake
udometru:v. pluviometru uita(a ierta):to forgive
uf(expr. durere):ah! uita(a privi)(la):to look (at)
uf(expr. durere):oh! uita(a privi) (la):to eye (cu ac.)
uf(vai!):alas! uita(a privi) (la):to face (cu ac.)
uf(o, Doamne):oh dear (me) uita(atent):to view (cu ac.)
uf(ce idee!):the idea (of such a thing) uita(pe sine):to forget oneself
uf(m-am saturat):tut! uita(a-si pierde controlul):to lose all self-
uf(expr. nemultumire):pshaw control
uf(expr. nemultumire):pooh! uita:to be forgotten
uf(expr. nemultumire):poh! uita:to v.~I 1-4|<a se ~ dupa>to look
uf(in fine!):at last! after...|<a se ~ dupa>to follow smb.|<a se ~
uger:udder dupa>with one's eyes|<a se ~ la... a tine
uger:dug|<cu ~ul plin>full-uddered seama de> to mind|<a se ~ la...(a tine seama
de)>to be mindful of...|<(a examina)>to
ugui:to coo

1072
examine|<ia te uita la el!>there he goes!|<sa cocos>coco(a)nut oil|<~ de
nu uiti ast dovleac>pumpkin(-seed) oil
uitare:forgetting|oblivion uleios:oleaginous|oleous|oleose
uitare(iertare):forgiveness ulicioara:narrow/little lane/alley
uitare(iertare):forgiving|<~ de uligaie:v. erete
sine>selfoblivion|<a se cufunda in ~>to ulita(strada ingusta):narrow street
fall/sink into oblivion|<a se cufunda in ~>to ulita(strada ingusta):lane
drop from people's memories|<a ingropa in
ulita(strada ingusta):alley
~>to bury in oblivion|<a ingropa in ~
(poetic)>to drown in Lethe ulita(strada):street
uitat:forgotten etc. v. uita uliu:sparrow hawk(Accipiter Nisus)
uitat(f. vechi):very old ulm:elm (tree) (Ulmus)
uitat(indelungat):long ulmis:elm grove
uitator(care uita):forgetting ulster:ulster
uitator(care priveste):looking ulterior(ulterior):ulterior
uitatura:look|glance ulterior(ulterior):subsequent
uitatura(plina de curiozitate):peep ulterior(ant. anterior):posterior
uituc:forgetful|easily forgetting|oblivious|of ulterior(ant. anterior):later
weak memory ulterior(urmator):following
uituc(distrat):absentminded ulterior(viitor):future
uituc:forgetful person ulterior:after
uitucie:forgetfulness|absent-mindedness that|afterwards|then|subsequently
ulan:lancer ulterior(mai tirziu):later on
ulcea:v. ulcica ulterior(curind dupa accea):soon after (that)
ulcer(canceros)(canceros):tumour ulterior(curind dupa accea):presently
ulcer(canceros):cancer ultim(cel din urma):last
ulcer(rana deschisa):running sore|<~ ultim(cel din urma):ultimate
duodenal med.>duodenal ultim(cel din urma):final
ulcer/ulceration|<~ stomacal med.>stomach ultim(cel din urma):closing
ulcer ultim(din doi):latter
ulcera:to vex ultim(din capat):final
ulcera:to ulcerate ultim(din capat):extreme
ulceratie:ulceration ultim(cel mai de jos):lowest
ulceros:ulcerous ultim(suprem):supreme
ulcica:small mug|small jar|small pot ultim(cel mai recent):latest
ulcior:v. urcior ultim(cel mai din spate):hindmost
ulei:oil ultim(cel mai din spate):back...
ulei(culoare):oil ultim(cel mai din spate):rear(ward)...
ulei(stup):beehive|<~ animal>animal oil|<~ ultim(~ul, regretatul):late|<~a bucata (pe
animal>bone oil|<~ comestibil>edible care n-o maninca nimeni)>old maid's
oil|<~ comestibil>salad oil|<~ de bit|<~a incercare>last/supreme effort|<~ele
automobil>automobile oil|<~ de sale cuvinte>his dying/last words|<~ele
avion>aviation oil|<~ de balena>blubber stiri/noutati>the latest news|<de ~a
oil|<~ de cinepa>hemp-seed oil|<~ de ora>latter-day|<in ~ele citeva zile>these
last few days|<pina la ~ul om>to the last

1073
ultimativ:ultimatum...|<nota ~a>note of the uluiala(zapaceala):bewilderment
nature of an ultimatum uluiala(zapaceala):perplexity
ultimatum:ultimatum|<a da un ~ (cu uluiala(zapaceala):giddiness
dat.)>to deliver an ultimatum to...|<a da un uluit(uimit):amazed
~ (cu dat.)>to present a country with an
uluit(uimit):astounded
ultimatum
uluit(uimit):taken aback
ultimo:last day of the month
uluit(uimit):dumbfounded
ultimo:at the end of the month
uluit(uimit):dumbstruck
ultra-liberal:ultra-liberal
uluit(uimit):astonished
ultra-liberal:ultra-liberal
uluit(zapacit):flurried
ultrafiltru:ultrafilter
uluiu:oh!|oh
ultragia:to outrage|to abuse|to insult
uman(omenesc):human
ultraj:outrage|grave injury|insult
uman(omenos):humane
ultramarin:ultra-marine
uman:humanely
ultramicroanal:ultra-microanalysis
umanioare:classical learning
ultramicron:ultramicron
umanism:humanism
ultramicroscop:ultramicroscopical
umanist:humanist|classical scholar
ultramicroscop:ultramicroscop
umanistic:humanistic|<stiintele ~e>the
ultramontan:ultramontane
humanities
ultramontanism:ultramontanism
umanistica:humanities
ultrarosu:ultrared|infrared
umanitar:humanitarian
ultrascurt:ultra-short|<unde ~e rad.>ultra-
umanitarism:humanitarianism
short waves
umanitarist:humanitarian
ultrasentiment:gushing
umanitate(fire omeneasca):humanity
ultrasonic:ultrasonic|<unde
~>ultrasonic/ultrasound waves umanitate(fire omeneasca):human nature
sau frailty
ultrasunet:ultrasonics
umanitate(omenire):mankind
ultraviolet:ultraviolet|<raze ~e>ultraviolet
rays|<lampa pentru raze ~e>ultraviolet umanitate(omenie):humaneness
lamp umaniza:to humanize
ultravirus:ultravirus umaniza:to become human|to become more
uluc(sant):groove humane
uluca(scindura groasa):thick plank/board umar:shoulder|<~ de sina>rail shoulder|<~
la ~>shoulder to shoulder|<cu arma pe ~
uluca:board fence
mil.>with arms shouldered|<cu capul
uluci(a da la rindea):to plane intre/pe umeri>with a (good) head on one's
uluci(a da la rindea):to smooth shoulders|<cu capul intre/pe umeri>with a
uluci(a face un sant in):to groove (good)head on one's shoulders|<strimt in
ului:to amaze|to astonish|to flurry|to umeri>narrow in the
puzzle|to perplex|to confuse|to muddle|to umbela:umbel
muddle smb.'s brain/head|to muddle smb.'s umbelifer:umbelliferous
brain/headdddddd umbelifera:umbelliferae
ului(a se zapaci):to be(come) perplexed umbeliform:umbelliform
ului(a se zapaci):to show oneself umbla(a merge):to go
bewildered
umbla(numai pe jos):to walk (on foot)
uluiala:amazement|astonishment

1074
umbla(numai pe jos):to go on foot umblet(miscare):action
umbla(numai pe jos):to tramp it umblet(miscare):play of a machine|walking
umbla(calare):to ride etc. v. umbla
umbla(cu un vehicol):to drive umbrar:arbour|bower
umbla(a se misca):to move umbrar(construit):summer house
umbla(a functiona):to work umbrar(acoperis de frunze):leafy roof
umbla(a functiona):to be in full swing umbrar(acoperis de frunze):canopy of
umbla(a calatori):to travel leaves
umbla(a calatori):to journey umbratic:shady|umbrageous
umbla(a rataci):to wander umbra(placuta sau racoritoare):shade
umbla(a trece):to pass umbra(a cuiva):shadow
umbla(a circula):to circulate umbra(intuneric):dark(ness)
umbla(a cirula):to circulate umbra(intuneric):gloom
umbla(a avea cautare):to be in demand umbra(noapte):night
umbla(a fi imbracat):to be dressed umbra(inchisoare)(inchisoare):jail
umbla(a cutreiera):to scour|<a ~ cu...(a umbra(inchisoare)(inchisoare):gaol
minui)>to handle...|<a ~ cu...(a folosi)>to umbra(inchisoare)(inchisoare):quod
use...|<a ~ cu...(a folosi)>to make use umbra(urma, nuanta):shade
of...|<(a recurge la)>to resort to...|<(a umbra(fantoma):shadow|<a arunca ~ asupra
incerca)>to try...|<(a incerca)>to unui lucru>to cast a shadow upon a thing|<a
attempt...|<(a avea de gind sa)>to mean...to face ~ pamintului>to loaf about|<a face ~
intend...|<a ~ dupa...(a cauta)>to pamintului>to be good for nothing|<a
umblat(calatorit):having travelled much pune/lasa in ~>to eclipse|<a pune/lasa in>to
umblat(frecventat):(much) frequented put in the shade|<a pune/lasa in ~>to put in
umblat:walking etc.. v. umbla|<drum the shade|<a pune/lasa
~>(much) frequented thoroughfare|<drum umbrelar(ca negustor):umbrella man
~>well-worn road|<drum ~>beaten umbrela(de ploaie):umbrella
path|<un om ~>a grat traveller|<un om ~>a umbrela(de soare):sun shade
widely travelled man umbrela(de soare):parasol
umblator(pe jos):walking umbri(a face umbra):to shade
umblator(ratacitor):wandering umbri(a arunca umbra asupra):to cast/throw
umblator(mobil):mobile|<pod ~>bridge of a shadow on
boats|<pod ~>floating/pontoon bridge umbri(pictura):to shade (off)
umblatura:v. umblet|v.umblet umbri(pictura):to tint
umblet(plimbare):walk umbri(a eclipsa)(a eclipsa):to eclipse
umblet(plimbare):stroll umbri(a eclipsa)(a eclipsa):to put into shade
umblet(mod de a umbla al oamenilor):gait umbri(a eclipsa)(a eclipsa):to throw into the
umblet(pas):step shade
umblet(pas):pace umbri(a apara):to protect
umblet(al calului):carriage umbri(a apara):to screen
umblet(al calului):bearing umbri(a acoperi):to overshadow
umblet(alergatura):much running (about) umbri(a acoperi):to darken
umblet(miscare):movement umbri:to cast aspersions
umblet(miscare):motion umbri:(fArA prep.)|to (fArA prep.)

1075
umbri(a sta la umbra):to rest in/under the umfla:to swell|to be rising/heaving|to
shade distend|to swell up
umbri(a cauta protectie):to seek shelter umfla(d. pinze):to belly
umbris:shady place/corner umfla(d.pinze):to bunt
umbros(care da umbra):shady umfla(a se ingimfa):to puff up|<mi s-a ~t un
umbros(care da umbra):giving/affording picior>my leg is swollen|<riul s-a ~t de
shade ploaie>the stream is swollen with rain|<a se
umbros(stufos sau des):thick ~ de ris>to split (one's sides) with
laughing|<il umfla risul>a fit of laughter
umectare:moistening
has seized him
umed:moist|damp
umflare:inflation etc. v. umfla
umed(ud):wet
umflat:swollen etc. v. umfla
umed(ud):humid
umflat(bombastic):bombastic
umed(mlastinos):boggy
umflat(bombastic):highflown
umeras:coat hanger
umflat(bombastic):inflated|<a ramine cu
umezeala:moistness|dampness|moisture|hu buza ~a>to be too late in field
midity
umflatura:swelling
umezi:to moisten|to (make) damp|to wet
umidificare:moistening
umezi(a deveni umed):to be(-come) moist
umiditate:humidity|<grad de ~>moisture
umezi(a deveni umed):to be/get damp content
umezi(a bea)(a bea):to moisten one's umil(smerit):humble
throat/clay
umil(smerit):meek
umezi(a bea):to wet one's whistle
umil(smerit):lowly
umfla(a umple):to fill
umil(supus):submissive
umfla(cu aer):to fill with wind
umil(sarac):humble
umfla(prin suflare etc.):to inflate
umil(sarac):poor
umfla(prin suflare etc.):to distend
umil(sarac):low(ly)
umfla(prin suflare etc.):to blow out
umil:humbly etc
umfla(a bomba etc.):to swell (up/out)
umili:to humble|to humiliate|to take smb.
umfla(in forma de sac):to bag down a peg
umfla(in forma de sac):to puff umili:to humble/humiliate oneself|to stoop
umfla(pinzele):to belly low|to eat humble pie
umfla(pinzele):to bunt umili(a se supune):to submit
umfla(a spori):to increase umilinta:humility|meekness|lowliness
umfla(a spori):to grow umilinta(supunere):submissiveness
umfla(a largi):to widen umilit:humbled etc. v. umilit|<a se simti
umfla(a intinde):to extend ~>to feel cheap
umfla(a bate):to tan smb.'s hide umilitor:humiliating|degrading
umfla(a bate):to leather umoare:humour|<~ apoasa>aqueous
umfla(a apuca brutal):to seize humour|<~ sticloasa/vitroasa>vitreous
umfla(a fura):to prig humour
umfla(a fura):to make umor:humour|<~ ieftin>slapstick|<a avea
~>to have a sense of humour|<a fi lipsit de
umfla(a fura):to lift
~>to have no sense of humour
umfla(a fura):to pinch
umorist:humorist|humorous writer

1076
umoristic:humorous unchi:uncle
umoristic(glumet):facetious unchias:aged/old man|greybeard
umple:to fill (up) unchies:v. unchias
umple(din nou):to replenish uncial:uncial
umple(pina sus):to stuff uncie:ounce
umple(pina sus):to cram uncrop:boiling water
umple(spatii, a completa):to fill in unda:wave
umple(a cuprinde):to contain unda:wave
umple(a cuprinde):to comprise unda(lungime de ~):wavelength
umple(a minji):to stain unda(flux):high tide/water
umple(a molipsi)(a molipsi):to infect (with) unde(in care loc):where
umple(ardei etc.):to stuff unde(incotro):where (to)
umple(a aproviziona):to stock unde(incotro):to what place
umple:to fill (up) unde(incotro):whither
umple:to be filled etc.|<a-si ~ capul cu unde(in ce directie):in which/what direction
...>to addle one's brain/head with... unde(cind):when
umplut:filled etc. v. umple|<~ pina unde(atunci):then
sus>filled up|<gisca ~a>stuffed gosse unde(deodata):at once
umplutura(tocatura):forcemeat unde(fiindca):because
umplutura(substitut):stopgap unde(fiindca):for
umplutura(substitut):makeshift unde(fiindca):as|<~ si ~>here and
umplutura(material de ~ si fig.):padding there|<acolo ~>(there) where|<(da') de
un:one ~!>not at all!|<(da') de ~!>not in the
un(forma slaba):a least!|<(da') de ~!>nothing of the
un(forma slaba):an kind!|<(da') de ~!>catch me!|<(da') de
~!>not by a long chalk!|<(da') de ~!>not
un:some
half|<(da') de ~!>it is not the case|<de
un(cineva):someone ~>whence|<d
un(cineva):somebody, (se) one undeva:somewhere|in some place (or
un(singurul):one other)|some place
un:some|<~ii oameni>some people|<~ undeva(in propozitiile
om>a man|<(un singur om)>one man|<~a interogative:anywhere|<~ in alta
peste alta>all in all|<~a peste alta>in the parte>somewhere else
lump|<~a peste alta>taking one with undina:undine|water pixy|pixie
another|<~ul altuia>(to) one another|<~ul
undita:angling rod/line|<a se prinde in ~
altuia>(to) each other|<~ul cite ~ul>one by
fig.>to jump at the bait
one|<~ul din ei>one of them|<
undrea(ac de impletit):knitting needle
una:v. un
undrea:clavicle
unanim:unanimous
undui:to wave|to stream in the wind|to
unanim:unanimously|with one
float|to flutter
voice/accord/consent|by common consent
unduios:undulous|wavy
unanimitate:unanimity|concord|agreement|h
armony|<adoptat in ~>adopted/carried unealta:(working)
unanimously|<cu ~ de voturi>without one tool|instrument|implement|utensil
dissentient voice|<principiul unealta(avere mobila)(avere
unanimitatii>the principle of unanimity mobila):household effects

1077
unealta(avere mobila)(avere ungher(unghi):angle
mobila):furniture ungher(margine):edge
unealta:puppet|<unelte ungher:nook
agricole>agricultural/farming unghi:angle|<~
implements|<unelte de bucatarie>kitchen adiacent>contiguous/adjacent angle|<~
utensils/things|<unelte de timplar>joiner's ascutit>acute/sharp angle|<~
tools complimentar>complementary/complement
unelti(a nascoci):to contrive al angle|<~ de aschiere tehn.>cutting
unelti(a nascoci):to to contrive angle|<~ de atac av.>angle of
unelti(a nascoci):to devise attack/incidence|<~ de avans>angle of
unelti:to set intrigues on foot|to hatch (out) lead/advance|<~ de avans>lead angle|<~ de
plots|to intrigue|to plot (against smb.) o
uneltire(intriga):intrigue unghie:unguis
uneltire(conspiratie):conspiracy unghie(gheara):claw
uneltire(conspiratie):plot unghie(copita):hoof|<unghia gainii
bot.>cock's head (Onobrychis
uneltitor:plotting etc. v. unelti
sativa)|<unghia gainii
uneltitor:intriguer|plotter|conspirator bot.>tragacanth|<unghia gainii bot.>milk
uneori:sometimes vetch (Astragalus)|<nici cit negru sub ~>not
uneori(din cind in cind):at times a jot/whit|<a-si curata unghiile>to clean
uneori(din cind in cind):now and then/again one's nails|<a fi ~ si carne cu cineva>to be
uneori(din cind in cind):occasionally hand and glove
uneori(din cind in cind):between whiles unghiular:angular|cornered
ungar:Hungarian|<limba unghiular(in unghiuri drepte):bent at right
~a>Hungarian|<limba ~a>the Hungarian angles|<piatra ~a>cornerstone|<piatra
language ~a>foundation stone
ungara:Hungarian|the Hungarian language unguent:salve
unge:to smear ungur:Hungarian|Magyar
unge(cu grasime):to grease unguras:horehound (Marrubium)
unge(cu ulei):to oil ungurean:v. ungur|Transylvanian
unge(cu ulei):to lubricate ungureanca:v. unguroaica
unge(cu o alifie):to salve unguresc:Hungarian
unge(cu sapun):to soap ungureste:after the manner of Hunharians
unge(cu smoala):to paint with pitch ungureste(ca limba):Hungarian
unge(cu smoala):to peck unguroaica:Hungarian (woman sau girl)
unge(a mitui)(a mitui):to grease smb.'s uni:to unite
palm uni(a lega):to combine
unge(a mitui)(a mitui):to bribe uni(a lega):to joim
unge(a varui):to whitewash uni(a lega):to amalgamate
unge(a bate)(a bate):to tan uni(a lega):to merge
unge(a bate)(a bate):to drab uni(intr-un focar):to focus
unge(a bate):to lick uni(a pune de acord):to reconcile with
unge:be grased etc.|to be grased etc.|<a ~ uni(a pune de acord):to make agree with
domn>to anoint smb. ruler uni(a pune de acord):to bring in agreement
ungher(colt de casa):corner with
uni:to unite|to amalgamate|to merge

1078
uni:to effect a junction unire:union
uni(d. riuri):to meet unire(alianta):alliance
uni(d. riuri)(d. riuri):to unite unire(alianta):coalition
uni(din nou)(din nou):to re-unite unire(alianta):confederacy
uni(a se invoi):to agree unire(invoiala):agreement
uni(d. culoare):plain|<a ~ eforturile>to unire(invoiala):accord
combine efforts unire(fuziune):fusion
unic:one unire(armonie):harmony
unic(d. un copil):only unire(de riuri):juncture
unic(d. un mostenitor):sole unire(de riuri):confluence|<liniuta de
unic(superior):unique|<~ in felul ~>hyphen|<~a face puterea>union is
sau>unique of its kind|<conducere ~a strength
ec.>one-man management|<front ~ unisexual:unisexual
pol.>united front unison:unison
unicelular:unicellular|unicellular unison:accord
unicitate:oneness unit:united etc. v. uni
unicolor:one-coloured unit:close-knit
unicord:single-string... unit(d. biserica):Uniat(e)
unicorn:unicorn unitar:unitary|unitarian|<pret ~ com.>unit
unifica:to amalgamate|to unify price|<un tot ~>a single whole|<un tot ~>an
unifica:to be unified entity
unificare:unification|amalgamation unitate:unit
uniflor:uniflorous unitate(unire):unity
uniform:of like form|uniform unitate(unire):union
uniform(monoton):monotonous unitate:unit
uniform:uniformly|unvaryingly|monotonous unitate(uniformitate):uniformity
ly unitate(uniformitate):identity
uniforma:uniform unitate(uniformitate):conformity|<~a
uniforma:regimentals|<in ~>uniform partidului>the unity of the Party|<~a teoriei
uniformitate:uniformity|conformity|evennes si practicii>unity of theory and practice|<~
s|sameness de loc, de timp si de actiune lit.>the unities
uniformiza:to make uniform|to standardize of place|<~ de loc, de timp si de actiune
lit.>the unities of place, time and action|<~
unilateral:one-sided|unilateral
de masura>unit of
unilateral:narrow-minded
uniune:union
unime:figure of one dimension
uniune:confederation|cooperative
uninominal:uninominal association
unional:union...|<republica ~a>Union uniune(asociatie):association
republic
uniune(asociatie):society
unionism:unionism
uniune(asociatie):club
unionist:unionist
uniune(casatorie):union
unipar:uniparous
uniune(casatorie):marriage
unipersonal:unipersonal|<conducere
uniune:corporation|<Uniunea Republicilor
~a>one-man management
sovietice socialiste>the Union of Soviet
unipolar:unipolar|single-pole

1079
Socialist Republics|<Uniunea tineretului ca pe ~>it goes like clockwork|<merge ca
comunist>The Union of Communist Youth pe ~>it goes with a buzz|<merge ca pe
univalv:univalvular ~>things go on swimmingly|<merge ca pe
univalv(d. molusce):univalve ~>everything is lovely and the goose hangs
high|<a unge piinea cu ~>t
univers:universe
untdelemn(ulei):oil
univers(cosmos):cosmos
untdelemn(de masline):olive oil
univers(lume):world
untdelemn(de salata):salad oil
universal:general|universal
untiera:butter dish
universal:universally
untisor:figwort (Ranunculus ficaria)
universal:the universal|<istorie ~a>world
history|<magazin ~>departament/general untos:buttery
store(s)|<mostenitor ~>sole untura(grasime):fat
hair|<jur>residuary legatee|<vot untura(grasime):grease
~>universal suffrage untura(de porc):lard
universalitate:generality|universality untura(ulei):oil|<~ de gisca>goose
universaliza:to generalize dripping|<~ de peste>fish/train
universitar:university... oil|<farm.>cod-liver oil|<~ de porc>lard
universitar:member of a ura:cheer
university|<profesor ~>university professor ura(a dori):to wish
universitate:university ura(a felicita):to congratulate
uns:greased|smeared etc. v. unge ura:to go through the streets on New
uns:anointed ura:hurra(h)!|<a primi cu ~le>to receive
unsoare(alifie):ointment with cheers
unsoare(alifie):salve uragan:hurricane
unsoare(grasime topita):fat uranisc:canopy
unsoare(grasime topita):grease uranita:rotten manure
unsoare(pomada):pomade uraniu:uranium|<minereu de ~>uranium ore
unsoare(pomada):pomatum|<~ de uranografie:uranography
caruta>cart/axle grease|<~ de urare(dorire):wish(ing)
masini>machine/engine oil|<~ de urare(felicitare):congratulation
piele>leather grease urare:felicitation|<a-i aduce cuiva urari
unsprezece:eleven pentru ceva>to offer smb|<a-i aduce cuiva
unsprezecelea:the eleventh urari pentru ceva>one's congratulations for
unsuros:greasy|messy|smeary smth
unsuros(ca untdelemnul):oily ura:hatred
unsuros(lipicios):sticky ura:hate|<a~si atrage ura cuiva>to incur
unsuros(gras):fattyoleous smb.'s hatred|<a avea ~ pe cineva>to have a
pite against smb|<a avea ~ pe cineva>to
unsuros(gras):oleose
harbour a grudge against smb.
unsuros(gras):unctuous
urator:wait v. ura
unt:butter
uratura:v. urare
unt(pt. gatit):cooking butter
urban:urban|town...
unt(margarina):margarine
urbanism:urbanism
unt(ulei):oil|<o bucatica de ~>a roll of
urbanist:urbanist|town-planner
butter|<piine cu ~>bread and butter|<merge
urbanistic:town-planning...

1080
urbanistica:town-planning urdinis:bee entrance
urbanitate:urbanity urdoare:blearedness|lippitude|rheum|gum of
urbaniza:to urbanize the eyes
urbe:town|city urduros:blear-eyed|rheumy|gumming
urca(o scara, un amvon etc.):to mount ureche:ear
urca(un munte, un tron):to ascend ureche(auz):ear
urca(un deal, un stilp):to go/climb up ureche(auz):hearing
urca(a escalada):to scale ureche:v. branchii
urca(un cal):to mount ureche(toarta):handle|<~a babei bot.>cup
urca(un cal):to bestride mushroom (Peziza aurantia)|<~a iepurelui
bot.>hare's ear (Bupleurum
urca(un zmeu):to fly
rotundifolium)|<~a porcului bot.>meadow
urca(a spori):to increase sage (Salvia pratensis)|<~a soarecelui
urca(a spori):to up bot.>v. vulturica|<~a soarecelui bot.>v. nu-
urca:to ascend|to mount|to go up to climp ma-uita|<~a ursului bot.>bear's ear (Primul
up urechelnita:houseleak (Sempervivum
urca(d. lucruri):to rise tectorum)
urca(d. pasari):to soar urechia:to warm smb.'s ears
urca(la etaj):to go upstairs urechiat:long-eared
urca:to rise urechiat:neddy|donkey
urca(a creste):to grow uree:urea
urca(a creste):to go up ureide:ureides
urca(a spori):to increase|<termometrul uremie:uraemia
urca>the thermometer is rising|<a se ~ ureter:ureter
la...fig.>to amount to...|<a se ~ la...fig.>to uretral:urethral
figure up/come to...|<a se ~ in pat>to go to
uretra:urethra
bed|<la cit se urca in total?>how much does
it total up to?|<a se ~ in tren>to get on the uretrita:urethritis
train|<~ti-va urgent:urgent|pressing|requiring haste speed
urcare:rise|climbing etc. v. urca urgent(prompt):quick
urcat(inalt):high urgent(prompt):prompt
urcat(exagerat):exaggerated urgent(prompt):fast
urcat:v. urcare urgent:urgently etc.|post-haste|<nevoi
urcior(mai mare sau pt. apa):picher ~e>urgent/pressing needs
urcior:chalazion|<~ul nu merge de multe ori urgenta:urgency
la apa>the pitcher goes so often to the urgenta(caz urgent):emergency|<de
well|<~ul nu merge de multe ori la apa>that ~>immediately
it comes home broken at last urgie(minie):wrath
urcus(panta):slope urgie:ire
urcus(panta):incline urgie(blestem):curse
urcus(ascensiune):ascent urgisi(a lasa in parasire):to forsake
urcus(urcare):going up urgisi(a lasa in parasire):to leave
urda:soft cow cheese|<urda-vacii bot.>v. urgisi(a uri):to hate
hrenita urgisi(a uri):to abhor
urdinare:diarrhoea urgisi(a uri):to hold in abhorrence

1081
urgisit:forsaken|(ac)cursed uricios(ursuz):grumpy
urias:huge|gigantic|colossal|enormous|imme uricios(suparacios):ill-tempered
nse|prodigious uriciune(uritenie):ugliness
urias:giant|Goliath|son of Anak uriciune(uritenie):unsightliness
urias(in povestiri):ogre uriciune(pocitanie):freak of nature
urias(colos):colossus|<~a majoritate>the uriciune(om urit):fright
vast majority|<putere uriciune(monstru):monster
~a>gigantic/Herculean strength
urit(ant. frumos):ugly
uric:uric
urit(ant. frumos):unsightly
uric:v. hrisov|<acid ~>uric acid
urit(ant. frumos):nasty(-looking)
uridina:uridine
urit(ant. frumos):hideous
urina:to urinate|to pass/discharge urine|to
urit(d. figura):deformed
relieve nature|to make water|to do number
one|to spend a penny|to pea urit(d. fata):ill-favoured
urina(in limbajul copiilor):to piddle urit(d. fata):plain(-looking)
urinar:urinary|<basica ~a>(urinary) urit(d. fata):ordinary-looking
bladder|<basica ~a>urocyst urit(d. haine, nepotrivit):unbecoming
urina:urine|water urit(d. carater):wicked
uri:to to hate etc. each other|<a i se ~ cu/de urit(d. carater):vicious
ceva>to be sick of smth|<a i se ~ cu/de urit(d. carater):villainous
ceva>to be fed up/fed to the teeth with urit(comun sau josnic):mean
smth|<a i se ~ cu/de ceva>to have had urit(imoral):offensive
enough of smth
urit(imoral):immoral
uricios(neplacut):nasty
urit(imoral):indecent
uricios(neplacut):unpleasant
urit(murdar):filthy
uricios(neplacut):objectionable
urit(murdar):dirty
uricios(scirbos):loathsome
urit(stirnind dezgust):odious
uricios(josnic):mean
urit(stirnind dezgust):hateful
uricios(imoral):offensive
urit(vatamator):obnoxious
uricios(imoral):immoral
urit(rau, prost):bad
uricios(imoral):indecent
urit(plictiseala):weariness of
uricios(ant. frumos):plain-(looking) mind|tediousness|boredom|ennui
uricios(ant. frumos):ugly urit:unfairly|<~ foc>(as) ugly as
uricios(ant. frumos):unsightly sin|<expresii ~e>nasty
uricios(ant. frumos):nasty(-looking) expressions|<expresii ~e>foul
uricios(ant. frumos):hideous language|<miros
uricios(d. caracter):wicked ~>unpleasant/bad/offensive smell|<vreme
~a>bad weather|<a-si trece ~ul>to kill
uricios(d. caracter):vicious
time|<a-si trece ~ul>to pass away the
uricios(d. caracter):villainous time|<a tine cuiva de ~>to amuse/entertain
uricios(respingator):repugnant smb.
uricios(respingator):repulsive uritenie:ugliness|unsightliness
uricios(dezgustator):disgusting uriti:to uglify|to make ugly
uricios(nesuferit):disagreeable uriti:to lose one's good looks|to grow ugly
uricios(nesuferit):tiresome sau uglier

1082
urla:to (set up a) howl urmare(efect):effect
urla(d. virf):to roar urmare(continuare):sequel
urla(d. lupi etc.):to howl urmare(continuare):continuation
urla(a geme):to wail urmare(consecinta):consequence
urla(a geme):to moan urmare(imitare):imitation|<ca ~>as a
urla(d. oameni, de furie):to howl (with a result|<prin ~>consequently|<prin
thundering voice) ~>accordingly|<prin ~>in consequence
urla(d. valuri):to roar (whereof)|<(de aceea)>therefore|<(de
aceea)>hence|<(astfel)>thus|<a da ~ la>to
urlatoare(cascada):waterfall
consider|<a da ~ la>to heed|<a da ~ la>to
urlator:howling apply|<a da ~ la>to put into practice|<a da ~
urlet:how(ing) etc. v. urla la>to a
urlui:to rough-grind|to to rough-grind urmas(descendent):descendant
urluiala:coarse meal/flour urmas(descendent):successor (to smb.)
urluitoare:grinder urmas(descendent):after-comer
urma:to follow urmas(aderent):adherent
urma(a merge pe urmele):to follow (in the urmas(aderent):follower
footsteps of) urmas(discipol):disciple
urma(a merge pe urmele):to follow on the urmas(mostenitor):heir
heels of
urmas(mostenitor)(mostenitor):inheritor
urma(foarte de aproape):to dog smb.'s
urmas(vlastar):progeny
footsteps
urmas(vlastar):offspring
urma(foarte de aproape):to shadow
urmas(vlastar)(vlastar):issue
urma(a succeda):to follow
urmas(vlastar)(vlastar):posterity
urma(a succeda):to succeed
urmas(vlastar):descendants|<fara
urma(a relua):to resume
~i>childless|<fara ~i>without progeny|<a
urma(a duce sau a executa):to carry on murit fara ~i>he died intestate/without issue
urma(a imita):to imitate urma(semn rau):trace
urma(a asculta):to obey urma(de vinat):trail
urma(a se tine strins de):to cling/stick to urma(de vinat):scent
urma(cursuri etc.):to attend urma(de vinat):track
urma(a respecta):to keep urma(de picior):footprint
urma(a respecta):to observe urma(de picior):footmark
urma(a continua):to continue urma(de corabie):wake
urma(a continua):to go on urma(intiparire):imprint
urma(a continua):to be continued|<a ~ urma(semn):mark
din...>to result/ensue from...|<a ~ dupa...>to
urma(de roata):rut (of a wheel)
follow...|<a ~ dupa...>to come after...|<a ~
la...>to attend...|<(a studia)>to study urma(de roata)(de roata):trace
at...|<urmeaza (in carti)>to be urma(de roata)(de roata):sign
continued|<(continua!)>go urma(de roata):vestige|<cel din ~>the
on!|<(continua!)>continue!|<dupa cum last|<cu citeva zile iN ~>a few days ago|<di
urmeaza>as foll ~ (din spate)>from
urmare:following etc. v. urma behind|<(trecut)>last|<(trecut)>past|<fara
urmare(rezultat):result ~>without a trace|<in cele din ~>finally|<in

1083
cele din ~>at last/length|<in cele din ~>in urni(a pune in miscare):to set going/in
the long run|<in urma...(cu gen)>as a result motion
urmari:to take proceedings against urni(a impinge la o parte):to push/shove
urmari(a avea de scop):to have in view away/out of the way
urmari(a avea de scop):to aim at urni(a se misca):to move
urmari(a avea de gind):to mean urni(a se clinti):to stir
urmari(a avea de gind):to intend urni(a se clinti):to budge
urmari(a avea de gind):to intend urni(a porni):to start
urmari(a avea de gind):to purpose urobilina:uro-biline
urmari(pe cineva, pl. un motiv):to pursue urologie:urology
urmari(pe cineva, pl. un motiv):to press uroscopie:ur(in)oscopy
hard urotropina:hexamethylenamine
urmari(a fi pe urmele):to humt after urs(om bombanitor)(om
urmari(a fi pe urmele):to track bombanitor):grumbler
urmari(a fi pe urmele):to dog urs(om bombanitor)(om
urmari(a persecuta):to persecute bombanitor):growler
urmari(cu privirea):to watch urs(stingaci):numb hand|<~ alb>polar bear
(Ursus maritimus)|<~ brun>brown bear
urmari(cu privirea):to follow with one's
(Ursus arctos)|<~ cenusiu>grizzly (bear)|<~
eyes
negru>black bear (Ursus
urmari(a goni):to chase americanus)|<piele de ~>bear's skin|<pui de
urmari(a asculta):to listen ~>bear whelp|<pui de ~>bear's cub|<cind se
urmari(cu atentie):to follow|<a ~ pas cu pas bateau ursii-n coada>time out of mind|<nu
pe cineva>to walk step for step behind v
smb.|<a-si ~ planurile>to pursue/to ursar:bear leader
follow/to prosecute one's plans|<a-si ~ ursar(tigan):gipsy
planurile>to push (forward)|<nu te pot
ursa:female bear|<Ursa Mare astr.>the
~>cannot follow you|<a fi ~t de ceva (de o
Great(er) Bear|<Ursa mica astr.>the Lesser
idee)>to have smth. on the brain|<a f
Bear
urmarire:pursuit etc. v. urmAri
ursaresc:bear leader's...
urmaritor:pursuer
ursi:to predestinate|to preordain|to
urmaritor(al unui animal,al unui foreordain
raufac:tracker
ursit:predestinated husband
urmaritor(persecutor):persecutor
ursita:foreordained wife
urmator:next|following
ursita(viitoare sotie):the lady of one's
urmator(d. lucruri):subsequent choice
urmator(d. lucruri):ensuing ursita(viitoare sotie):the beloved of one's
urmator(succesiv):successive|<in ziua heart
urmatoare>the next day|<in ziua ursita(viitoare sotie):one's lady love
urmatoare>the day after
ursita(soarta):fate
urna:urn|<~ de vot>ballot box|<fig.>poll|<~
ursita(soarta):destiny
funerara>cinerary/funeral urn|<a se
prezenta in fata urnelor>to report to the ursitoare:Fate|any one of the three
polls weird/Fatal
urni(a misca):to move ursiu:reddish-brown
ursoaica:she-bear|female bear|dormer
window|funnel|chimney

1084
ursulet(ca jucarie):Teddy bear urzitura(temelie)(temelie):foundation
ursulina:Ursuline (num) urzitura(temelie)(temelie):basis
ursuz:sullen|sulky urzitura(structura):structure
ursuz(artagos):peevish usca:to (make) dry
ursuz(bombanitor):grumbling usca(a pune la uscat):to lay out to dry
ursuz(bombanitor):surly usca(prin stergere):to wipe dry
ursuz(bombanitor):grumpy usca(imbunatatind calitate):to season
ursuz(bombanitor):cantankerous usca(prin atirnare):to hang out to dry
ursuz(neprietenos):morose usca(rufe):to air
ursuz(neprietenos):crabby usca(rufe):to desiccate
ursuz(neprietenos):crusty usca(fin):to ted
ursuz:sullenly etc. usca(a arde):to scorch
ursuz:grumbler|growler usca(a arde):to parch
urticarie:urticaria usca(a arde):to swelter
urui:to v. hurui|to v.hurui usca(a seca):to dry up
urzeala:texture usca(a seca):to drain
urzeala(structura):structure usca(a istovi):to fag out
urzeala(intriga):plot usca:to (become) dry
urzi:to warp usca(a se ofili):to wither (away)
urzi(a unelti):to frame usca(a se ofili):to fade away
urzi(a unelti):to hatch usca(a se ofili):to lose one's freshness
urzi(a unelti):to contrive usca(d. flori, si):to droop
urzi(a unelti):to devise usca(a seca):to drain
urzi(a unelti):to plot usca(a se istovi):to be fagged out|<a se ~ d-
urzi(a unelti):to stage an-picioarele>to dwindle away
urzi(a cauza):to cause uscare:drying|etc. v. usca|<~
urzi(a provoca):to provoke artificiala>artificial drying|<~
naturala>natural drying|<~
urzi(a incita):to abet
termica>thermical drying
urzi(a crea):to create
uscat:dry
urzi(a produce, a face):to produce
uscat(d. lemn, si):well-seasoned
urzi(a produce, a face):to make
uscat(ars):parched
urzica:to prick|to sting|to bite
uscat(slab):lean (and lanky)
urzica:to sneer at|to tease
uscat(slab):thin
urzica:to prick/sting oneself
uscat(arid):arid
urzica:to prick|to sting
uscat(arid):barren
urzica:stinging nettle|<~ moarta>dead nettle
uscat(fara carne):fleshless
(Lamium maculatum)|<~ moarta>dead
nettle(Lamium maculatum) uscat(scorojit):shrunken
urzitor(uneltitor)(uneltitor):plotter uscat:v. uscare
urzitor(uneltitor)(uneltitor):schemer uscat(pamint):land
urzitor(uneltitor):intriguer uscat(continent):mainland
urzitura:warp uscat(continent):continent|<foarte ~>(as)
dry as a bone|<frunza ~a>dry
urzitura(tesatura):texture
leaf|<poetic>sear/sere leaf|<ger ~>dry

1085
frost|<pamint ~>dry ground|<(sterp)>barren doua canaturi>doubleway door|<~ intr-un
land|<pom ~>dead tree|<sol ~>parched canat>panel door|<~ oarba>blind door|<~
soil|<zona ~a>arid zone|<armata de ~ uscior:v. usor
mil.>land forces|<pe mare si pe ~>by usier:doorkeeper|porter|janitor
water/sea and by l
usier(la tribunal):usher of the court
uscacios:rather dry|v. uscativ
usier(la tribunal):bailiff
uscaciune:dryness
usita(ghiseu):wicket
uscaciune(ariditate):aridity
usor(de mica greutate):light
uscaciune(ariditate):aridness
usor(de mica greutate):of small weight
uscaciune(seceta):drought
usor(facil):easy
uscator:drier|drying device/apparatus
usor(d. efort):slight
uscatorie:drying room
usor(blind):mild
uscaturi:dry wood|v. vreascuri|v.
usor(vioi):light
mezeluri|v. minciuna
usor(vioi):lively
uscatele:v. vreascuri
usor(abia perceptibil):gentle
uscativ:lean (and lanky)
usor(putin imoptant):slight
uscior:v. usor
usor(subtire):thin
ustensile:utensils|tools|implements
usor(superficial):superficial
ustura(a arde):to burn
usor:vertical framework of a door|window
ustura(a minca):to itch|to smart
usor(al usii, si):door case
ustura:to bite|<ma ustura ochii>my eyes
smart usor(al usii, si):door frame/jamb
usturator(d. durere):smarting usor:sweet dreams (to you)
usturator(d. durere):burning usor:easily|light-heartedly|like a bird
usturator(d.durere):burning usorhaine usoare:light/thin
clothing|lightly|<a calca ~>to tread
usturator(d. caldura):scorching
lightly|<o ia ~>he treats it lightly|<o ia
usturator:itchy ~>he takes it easy|<poti sa-ti inchipui
usturator(sarcastic):sarcastic ~>you may easily/readily imagine|<s-ar
usturator(amar)(amar):bitter putea ~ sa...>it could well be that...|<a raci
usturator(arzator):burning ~>to be subject to colds|<a scapa ~>to get
usturatura:v. usturime usura(o povara):to lighten
usturatura(arsura):burning usura(o durere):to relieve
usturime(durere usturatoare):smarting usura(o durere):to alleviate
(pain) usura(o durere):to soothe
usturoi:garlic (Allium satvum) usura(o insarcinare):to facilitate
usturoita:Jack-by-the-hedge(Alliaria usura(a modera):to moderate
usuc(in lina oilor):wool oil usura(a calma):to calm
usa:door usura(a calma):to appease
usa(deschizatura):doorway usura(a calma):to pacify
usa:gate|<~ batanta>swing door|<~ usura(a inmuia):to soften
dubla>double door|<~ exterioara>house usura(a despovara):to disburden
door|<~ exterioara>house door|<~ usura(a micsora):to lessen
glisanta>sliding door|<~ interioara>room
usura(o durere):relieve
door|<~ in doua canaturi>folding door|<~ in
usura(la stomac):to relieve oneself

1086
usura(la stomac):to make oneself utecist:<membru UTC>member of the
comfortable Rumanian Young Communist League
usura(a urina):to pass water utemist:<membru UTM>member of the
usura(a urina):to relieve nature Rumanian Union of Working Youth
usura(a urina):to do number one util:useful|of use|of use
usura:to be alleviated etc. util(care serveste la ceva):serviceable
usura(d. o femeie):to be delivered|<a-si ~ util(care serveste la ceva):available
constiinta>to ease/clear one's util:usefully
conscience|<a-si ~ constiinta>to make a utila:to fit out
clear/clean breast of things|<a-si ~ utilaj:equipment
crampele>to diminish the spasms|<a-si ~
utilaj(unelte):tools
inima>to disburden one's heart|<a ~ o
sarcina>to facilitate a task|<a-i ~ utilare:equipment
stomacul>to re utilitar:utilitarian
usurare:relief etc. v. uSura utilitar:utilitarian
usuratic:light-minded utilitarism:utilitarianism
usuratic(nepasator):careless utilitate(folos):avail
usuratic:light-mindedly|carelessly utilitate(folos):service
usuratate:v. usurinta utilitate:utility|usefulness
usurel(incet):slowly utilitate(folos):use|<de mare ~>of great
usurel(usor):lightly utility/use|<fara ~>useless|<de prima
~>essential
usurel:fair and softly!|<ia-o ~!>take it easy!
utilizabil:utilizable
usurime:facility
utopic:Utopian
usurime:light-mindedness
utopie(fantezie):fancy
usurinta(ant. dificultate):ease
utopie(fantezie):Utopia
usurinta(ant. greutate, la cintar):lightness
utopie(tara de vis):dreamland
usurinta(inlesnire):facility
utopie(plan utopic):Utopian scheme
usurinta(nesocotinta):levity
utopism:utopianism
usurinta(nesocotinta):rashness
utopist:Utopian|Utopist
usurinta(nesocotinta):reclessness
utrenie:early service
usurinta(nesocotinta):recklessness
utrenie(bis. cat.):matins
usurinta(nepasare):carelessness
uta:<a da ~ (pe genunchi)>to dance/dangle
usurinta(frivolitate):frivolity
on one's knees|<a se da ~>to rock|<a se da
usurinta(frivolitate):wantonness ~>to swing|<(pe un scaun)>to balance
usurinta(ant. dificultate):easiness oneself on a chair
usurinta(ant. dificultate):facility uvertura:prelude
usurinta(lipsa de seriozitate):levity uvraj:literary/scientific work
usurinta(lipsa de seriozitate):lightness of uvrier:worker|workman
temper uz:usage
usurinta(lipsa de seriozitate):lightness of uz(intrebuintare):use
conduct
uz(intrebuintare):using
usurinta(lipsa de seriozitate):want of
uz(utilizare):utilisation
seriousness|<cu ~>easily|<cu ~>without
(any) difficulty|<cu ~>like a bird uz(utilizare):employment
ut:ut

1087
uz(datina):old uzufruct:life interest
custom/usage/practice|<iesit/scos din uzufructuar:usufructuary
~>(gone) out of uzufructuar:usufructuary
use/fashion|<(demodat)>obsolete|<(demoda
uzurar:v. camata
t)>antiquated|<pentru ~ extern>for external
application|<a face ~ de...>to use|<a face ~ uzurar(stricare):wear (and tear)
de...>to make use of...|<a iesi din ~>to uzurpa:to usurp
go/grow of use|<a iesi din ~>to co uzurpare:usurpation
uza:to wear (away) uzurpator:usurper
uza:to use|to make use of
uza(a utiliza):to utilise
uza:to wear out|<a ~ de...>to make use
of...|<a ~ de...>to resort to ...|<a ~ de...>to
use...
uzanta:usance
uzanta(obicei):usage
uzanta(obicei):custom
uzat(d. haine):worn-out
uzat(d. haine):shabby
uzat(d. haine):thread-bare
uzat(d. cineva):worn-out
uzbec:Uzbek|Uzbeg
uzbec:v. uzbec adj.
uzina:plant|work
uzina(fabrica):factory|<~ constructoare de
masini>machine-building plant|<~ de
apa>waterworks|<~ de avioane>aeroplane
factory|<~ de elaborare a fontei>iron
foundry|<~ electrica>power station|<~ de
gaz>gas works|<~ metalurgica>metal
works|<fabrici si uzine>mills and
factories|<f
uzita:to to be used
uzita:to use
uzitat:in use/usage
uzitat(curent):current
uzitat(curent):commonly used
uzitat(comun):ordinary
uzitat(comun):common
uzitat(obisnuit):customary
uzitat(obisnuit):usual
uzitat(conventional):conventional
uzitat(acceptat):accepted
uzual:customary v. Si uzitat
uzual:usually

1088
1089
v-:v. va vad(de riu):ford
va:<mai ~ pina atunci>it`s a long way|<~ sa vad(loc de trecere):crossing
zica...>in other words...|<~ sa zica...>that is vad(drum):road
to say...|<~ sa zica...>namely...|<~ sa zica... vad(cale):way
(atunci)>then...
vad(abstract)(abstract):good custom
vacant(d. un post, loc etc.):vacant
vad(abstract)(abstract):prosperous business
vacant(nelocuit):unoccupied
vad(loc frecventat):place of great resort
vacant(gol):empty
vad(loc frecventat):shop with a large
vacanta:recess custom|<a-si face ~ com.>to
vacanta(timp de repaus):holidays acquire/establish good custom|<a trece un
vacanta(post vacant):vacancy|<vacanta riu in ~>to ford a river|<a trece un riu in
mare>summer holidays|<vacanta mare ~>to wade through a river|<a-si face ~
fam.>the long|<a lua ~>to take (one`s) fig.>to make headway|<a-si face ~ fig.>to
holidays|<a fi in ~>to be on holidays/on make/work/push one`s way
one`s holiday|<a intra in ~>to break up for vademecum:vade-mecum|guide book
the holidays|<a intra in ~>to begin the vadra:measure of capacity|about three
holidays gallons|pail
vacarm:uproar|hubbub|din|racket vag:vague|indefinite
vacat:white page vag(nedeslusit)(nedeslusit):hazy
vaca:silly goose|<~ (buna) de muls vag(nedeslusit)(nedeslusit):vague
sl.>pigeon|<a mulge o ~>to milk a
vag(nedeslusit):indistinct
cow|<vaca domnului>v. buburuza|<~ cu
lapte>milch cow|<~ cu lapte>cow in vag:vaguely etc.
milk|<~ de fatat>cow with calf|<~ de mare vag:vagus (nerve)|<~a amintire>dim
zool.>v. morsa|<~ (buna) de muls recollection
fig.>milch cow|<~ incaltata vagabond:vagrant|on the tramp
fam.>blockhead|<~ incalta vagabond:vagrant|tramp|vagabond
vaccin(vaccinare):vaccination vagabonda:to roam/rove/loat about
vaccina:to vaccinate|to inoculate vagabondaj:vagrancy|vagabondage
vaccina:to be/get vaccinated|to be/get vagin:vagina
inoculated vaginal:vaginal
vaccinare:vaccination|inoculation vaginita:vaginitis
vaccinator(doctor):vaccinating physician vagon(de marfa)(de marfa):waggon
vaccina:cow pox vagon(de marfa)(de marfa):truck
vacs:blacking vagon(de tramvai):tramcar
vacs(fleac):a mere song vagon:trolley|<~
vacs:child`s play! capitonat>softseated/upholstered
vacs(prostii):fiddlesticks! carriage|<~ cisterna>tank waggon/car|<~ de
vacs(prostii):bosh! bagaje>luggage van|<~ de bagaje
vacs(prostii):moonshine! amer.>baggage car|<~ de dormit>sleeping
car|<~ de dormit fam.>sleeper|<~ de
vacs(prostii):nonsense!
lux/international>InternaTional sleeping
vacuola:vacuole car|<~ de marfa>goods van
vacuum(vid):vacuum vagonet:trolley|truck
vacuum(vid):vacuum apparatus vai:oh dear!|oh me!
vacuumetru:vacuum-meter

1090
vai:alas!|<~ de mine>oh/poor me!|<~ de valabilitate(a unui pasaport sau
mine (nu se poate)>you dont`t say so!|<~ de bilet):validity
mine (nu se poate)>you don`t mean it!|<~ valah:Wallachian
de mine (ce nenorocire!)>how valahic:Wallachian
unfortunate!|<~ de mine (ce
vale:valley
nenorocire!)>what a pity!|<~ de tine!>poor
fellow!|<~ de tine!>poor you!|<~ de tine d vale:vale
vaier:v. vaiet vale(mica):dale
vaiet:groan|moan|lamentation vale(in scotia):glen
vajnic(viguros):vigorous vale(bazin):valley
vajnic(aprig):fiery vale(apa curgatoare):river
vajnic(strasnic):terrible vale(apa curgatoare):stream|<ce mai calea
~a fam.>the short and the long of the matter
vajnic(strasnic):frightful
(is)|<ce mai calea ~a>to make a long story
vajnic(strasnic):fearful short|<ce mai calea ~a>to cut it short|<ce
val:wave mai la deal la ~>to use plain
val(mare):huge wave language/words|<ce mai la deal la ~>not to
val(mare):billow mince matters|<ce mai la deal la ~>
val(care se sparge):breaker valenta:valency
val(zid):wall valeriana(picaturi de ~):tincture of valerian
val:wave valet:man-servant
val(sul):roll valet(la carti):knave
val:roller|<a forma/face ~uri fiz.>to valet(la carti):jack
undulate|<~ de caldura>heat wave|<~ de valeu:v. aoleu
flux hidr.>tidal wave|<~ de greve>strike valid:valid
wave|<~urile vietii>the vicissitudes of valida:to validate
life|<~urile vietii>the ups and downs of
validare:validation
life|<~-virtej>head foremost|<~-virtej>head
over heels|<~-virtej (ca validitate:validity
valabil(d. un titlu, argument):valid valiza:valise|(small) portmanteau
valabil(autentic)(autentic):authentic valiza:gripsack
valabil(d. monede):current valiza(geamantan):suitcase|<~
diplomatica>embassy dispatch-bag/-box
valabil(d. monede):good
valma(invalmaseala):bustle|<de-a
valabil(d. monede):passable
valma>helter-skelter|<de-a
valabil(d. bilete):valid valma>higgledy-piggledy|<de-a valma>all
valabil(d. bilete):available of a heap
valabil(d. bilete):good|<cit timp e ~ biletul valoare:value|worth
meu?>for what period is my ticket valoare(total etc.):amount
available?|<cit timp e ~ biletul meu?>(for)
valoare(merit)(merit):merit
how long does my ticket run?|<a fi ~
(pentru)...>to hold good (for)...|<a fi ~ valoare(virtute)(virtute):virtue
(pentru)...>to be applicable (to)... valoare(virtute)(virtute):good quality
valabilitate:validity|currency|legality|lawful valoare:(time) value
ness valoare(acceptie):acception
valabilitate(a unui pasaport sau valoare(importanta):importance
bilet):availability valoare(importanta):consequence|<a pune
in ~>v. valorifica|<~a fortei de munca ec.

1091
pol.>cost of labour|<~ de intrebuintare ec. ~>revenue/custom-house officer|<politica
pol.>use value|<~ de schimb ec. ~a>customs policy|<revizie ~a>
pol.>exchange value|<~ vama(taxa):toll
mobiliara>transferable security|<~ vama(taxa)(taxa):duty
nominala>nominal value|<~
vama(taxa)(taxa):custom
semantica>semantic force|<de ~>valuable
vama(administratie):custom-house
valon:Walloon|Wallonian
authorities
valora:to be worth
vama(cladire):custom house
valoric:value...
vama:tribute|<functionar de ~>v. vames
valorifica:to turn to (good) account|to
vames:revenue/custom-house officer
capitalize|to revaluate|to render
profitable/valuable vames:publican
valorifica(pamint):to enhance the value of vampir:ghoul
valorifica(o cadere de apa):to harness van:vain
valorifica(o mlastina, pamint intelenit):to van(d. vorbe):idle
reclaim van(d. eforturi etc.):futile
valorificare:capitalization|revaluation|turnin van(d. eforturi etc.):abortive
g to (good) account|<~a paminturilor van(d. eforturi etc.):fruitless
virgine si intelenite>development of virgin van(d. o lauda etc.):vainglorious
and unused lands|<~ de noi van(d. un pretext etc.):flimsy
paminturi>opening up/development of new
lands van(d. o femeie):coquettish
valoros(pretios):valuable van(lumesc):worldly|<in ~>in vain|<in
~>vainly|<in ~>to no purpose|<in ~>of no
valoros(pretios):precious avail|<in ~ fam.>(of) no use|<a se osteni in
valoros(important):important ~>to have one`s trouble for nothing|<a se
valoros(cu greutate):weighty osteni in ~>to toil in vain
valoros(distins):distinguished vanadiu:vanadium
valoros(talentat):talented vana:tub
vals:waltz|round dance vana:valve
valsa:to (dance a) waltz vandal:vandal
valsator:waltzer vandalic:vandalic
valtrap:shabrack|caparison vandalism:vandalism
valt(masina):mixing mill vanilie:vanilla (plant)|vanilla|<boaba de
valutar:currency...|money... ~>vanilla bean|<ciocolata de ~>vanilla
valuta:standard (of coinage)|(foreign) chocolate|<praf de ~>vanilla powder
currency|<~ forte>hard currency vanilina:vanillin
valvar:valv(ul)ar vanitate:vanity|futility|vaingloriousness|coq
valva:valve uettishness|frivolity
valvular:valvular vanitate(ingimfare):conceit(edness)
valvula:valvelet vanitos:vain
vamal:customs...|custom-house...|<autoritati vanitos(ingimfat):conceited
~e>custom-house authorities|<contract vapor:steam|vapour
~>customs examination|<declaratie vapor:steamship|steam vessel|steam
~a>custom-house clearance|<formalitati boat|steamer|<~i de apa>watery/aqueous
~e>custom-house formalities|<functionar vapours|<~i vatamatori>noxious
effluvia|<masina cu ~i>steam engine|<~ de

1092
pasageri>passenger ship/boat|<~ de variabil(nestabil):inconstant
pasageri>liner variabil(nestabil):unstable
vaporean:v. marinar variabil(nestabil):unsteady
vaporiza:to vaporize|to turn/convert into variabil(fluctuind):fluctuating
vapour variabil:variable
vaporiza:to rise as vapour|to pass off variabil:variably|<capital ~ ec.
vapour|to vaporize pol.>variable capital|<marime ~a
vaporizare:vaporization mat.>variable (quantity)|<timp
vaporizator:spray ~>changeable/unsettled weather|<vint
vaporizator(pt. parfumuri):spray ~>variable wind
diffuser/instrument variabila:variable
vaporizator(pt. parfumuri):sprayer variabilitate:variability|changeableness|mut
vaporos:vaporous|vapoury|steamy|filled ability|unsteadiness|fluctuation
with steam|filled with fumes|gaseous varianta:variant|different reading
vaporos(cetos):hazy variat:varied|various|sundry|manifold|multif
vaporos(cetos):misty arious|multiple
vaporos(eteric):ethereal variator:speed variating device
var:chalk|<~ hidraulic>water cement|<~ variati(un)e:variation|<variatiuni pe o tema
hidraulic>hydraulic/Roman cement|<~ de... muz.>variations on a theme
nestins>quick lime|<~ stins>slaked by...|<tema cu variatiuni muz.>theme with
lime|<alb ca ~ul>white as a sheet|<alb ca variations
~ul>pale as a ghost|<apa de ~>lime varice:milkleg
water|<clorura de ~>calcium varicela:chicken pox
hypochlorite|<clorura de ~ fam.>bleaching varicocel:varicocele
powder|<cup
varicos:varicose
vara:girl cousin|summer (time)
varietate:variety
vara(adverbial)(adverbial):in summer
varieteu:music hall|variety
vara(adverbial):during the summer|<~ theatre/show|variety entertainment
buna/primara>first cousin|<~
variola:smallpox
buna/primara>cousin german|<aer de
~>summer(y) air|<orar de vara>summer variometru:variometer
time-table|<asta ~>last summer|<planta de varnita:lime chest
~>summer growth|<casa/locuinta de varnita(cuptor de stins varul):lime kiln
~>country house|<planta de ~>aestival varza:cabbage (Brassica oleracea)|<~
plant|<casa/locuinta de ~>s acra/murata>sauerkraut|<~ creata>savoy
varec:seaweed (Brassica oleracea sabauda)|<~ de
varga:rod|wand|birch|switch Bruxelles>Brussels sprouts (Brassica
varga(dunga):stripe oleracea gemmifera)|<~ de iarna>headed
cabbage (Brassica oleracea capitata)|<~ de
varga(dunga):streak|<a tremura ca varga>to
mare>sea cabbage|<~ de mare>cole|<coce
tremble like an aspen leaf|<a tremura ca
varga>to shake in every limb vas(recipient):vessel
varia:varia|miscellanea vas(recipient):receptacle
varia:to vary|to change|to alter vas:craft
varia:to take place/to come alternately|to vas(corabie):ship
change|to alter vas(butoi):cask|<~ de
variabil:variable|changeable|mutable expansiune>expansion jar|<~ de
linie>battleship|<~ de lupta>battleship|<~

1093
de pamint>earthen vessel/jar|<~ de vaza(autoritate):esteem
razboi>man-of-war|<~ de razboi>war vaza(influenta):influence|<un om cu ~>an
ship/vessel|<~e comunicante influential man|<un om cu vaza>a man of
fiz.>communication vessels|<~e de note|<un om cu ~>a man of note
bucatarie>kitchen utensils|<~e de va:(to) you
bucatarie>ki
vacar:cowherd|neatherd
vasal:vassal
vacar:Bootes
vasalitate:vassalage
vacalie:v. vesca
vascular:vasculiferous|<sistem ~>vascular
vacarita:cowherd
system
vacsui:to black|to polish|to shine (up)
vasculariza:to vascularize
vacsuitor:polisher|shoeblack
vaselina:vaseline|petroleum jelly
vacsuitor:bootblack
vaselina:petrolatum
vadana(vaduva):widow
vasoconstrictor:vasoconstrictor
vadi(a se dovedi):to prove
vasoconstrictie:vasoconstriction
vadi(a se dovedi):to be evidenced
vasodilatare:vasodilatation
vadi(a se dovedi):to manifest itself
vasodilatator:vasohypotonic
vadi(a iesi la lumina):to come to light
vasodilatatie:vasodilatation
vadi(a iesi la lumina):to become known
vasomotor:vasomotor
vadi(a arata):to show
vast:vast|immense
vadi(a scoate la lumina):to bring to light
vast(larg):wide
vadi(a dovedi):to evince
vast(larg):spacious
vadi(a dovedi):to prove
vast(larg):extensive
vadi(a dovedi):to evidence
vast(larg):ample
vadi(a dovedi):to manifest
vast(larg):capacious
vadi(a denunta):to denounce
vastitate:vastness|immensity
vadi(complicii):to split on
vatala:weaver`s reed
vadi(a deveni clar):to be(come)
vata(de bumbac):wadding
clear/apparent
vata:cottonwool|<~ de cuart>quartz
vadit:obvious|evident|manifest
wadding|<~ de hirtie>cellulose wadding|<~
de sticla>glass wool|<~ vadit:obviously
higroscopica/hidrofila>absorbent vaduv:widower
cotton(wool) vaduva:widow
vatelina:wadding linen vaduva:relict
vatman:tramcar driver|motorman vaduva(bogata):dowager
vatman:wattman vaduva(regina):queen dowager|<~ de
vatra:hearth|fireplace paie>grass widow
vatra(casa):house vaduvi:to become a widower sau a
vatra(casa):dwelling (place) widow|<a ~ de...>to deprive/bereave of...
vatra:abode vaduvie:widowhood
vatra(camin):home|<vatra unui vaduvioara:young widow
sat>precincts of a village|<lasat la ~ vaduvioara:ide (Leuciscus idusidus)
mil.>discharged vaduvit:widowed
vaza:note|vase vagauna:(mountain)
vaza(autoritate):authority gorge|gully|ravine|hollow

1094
vagauna:orbit (of the eye)|v. vizuina varatic:summer-like|of
vaicareala:(endless) lamentation/wailing summer...|summery|aestival|summer...
vaicari:v. vaita varatic:summer-like|in summer fashion
vaicarit:v. vaicareala vararie(cuptor):lime kiln
vaita:to mourn over vararie(depozit):lime storage
vaita:to lament|to groan|to wail varga:to streak
vaitare:lamentation wailing vargat:striped|streaked
vaitat:v. vaitare varsa(a turna):to pour (out)
val:veil varsa(d. solide):to put
val(mai scurt):fall varsa(a risipi):to spill
val(ceata)(ceata):haze varsa(bani):to pay in
val(ceata)(ceata):film varsa(bani):to deposit
val(val):veil varsa(bani):to lodge
val:soft palate|<~ul uitarii>the veil of varsa(singe, lacrimi):to shed
oblivion|<a arunca un ~ peste... fig.>to varsa(a vomita):to vomit
cast/draw/throw a veil over...|<mi se lua un varsa(a vomita):to bring up
~ de pe ochi>the scales fell from my eyes varsa(a vomita):to throw up
valatuc(sul):roll varsa(a vomita):to cast forth
valatuc(cilindru):cylinder varsa(a rasturna):to overthrow
valatuc(tavalug):roller varsa(a rasturna):to tipple
valatuc(rotocol):thread varsa(a rasturna):to topple over
valatuc(pt. case):wattle varsa:to be poured (out)
valatuci:to roll out|to flatten (out) with a varsa(a iesi din matca):to overflow (its
roller banks)
valmasag(dezordine):confusion varsa(a vomita):to vomit
valmasag(dezordine):disorder varsa(a vomita):to be sick
valmasag(dezordine):medley varsa(a vomita):to bring up one`s food
valmasag(dezordine):omniumgatherum varsa(a vomita):to cast up accounts|<varsa
valmasag(dezordine):muddle (ploua puternic)>it is pouring (with
valmasag(dezordine):jumble rain)|<varsa (ploua puternic) fam.>it`s
valmasag(zarva):tumult raining cats and dogs|<a se ~ in...>to flow
valmasag(zarva):bustle into...|<a se ~ in...>to empty/discharge
oneself into...|<a ~ griu in sac>to put corn
valmasag(multime):dense crowd/throng
into a sack|<a ~ lacrimi a
valmasag(multime):great concourse|<in ~ul
varsare:pouring (out) etc. v. vArsa
luptei>in the thickest of the fight
varsare(a unui riu):river mouth|<~ de
vamui:to charge custom duties for
singe>bloodshed
vamui:to pinch
varsat:vomiting etc. v. vArsa|v. variola|v.
vamuire:payment of duty varsare|<~ mare med. pop.>v. scarlatina|<~
vapaie:flame|blaze mic med.>v. pojar|<~ de vint med.>chicken
vapaie:passion pox|<~ negru med.>variola
var:cousin|<~ bun/primar>first cousin|<~ varsamint:payment
bun/primar>cousin german Varsatorul:Aquarius
varar:lime burner varsatura(vomitat):vomiting
varar(vinzator de var):lime dealer varui:to whitewash|to limewash

1095
varui(copaci):to cover with lime/chalk vatrai(de soba):poker
varui(copaci):to chalk vatrai(de soba):fire hook
varuiala:whitewashing etc. v. vArui vatrai(de soba):furnace rake
varuire:v. varuiala vatrai(de oiste):pole hook
varuit:v. varuiala vatui:to wad, to pad|to line/stuff with
varzar:cabbage grower wadding
varzare:cabbage pie vatuit:wadded etc. v. vAtui
varzarie:cabbage garden vaz:sight|<in ~ul tuturor>in sight of
varzarie(gradina de zarzavat):vegetable everybody|<a lua ~ul (cu gen.) fig.>to
garden dazzle (cu ac.)
vataf(~ de mosie)(~ de mosie):bailiff (of an vazdoaga:common tansy (Tanacetum
estate) vulgare)
vataf(capetenie)(capetenie):head vazduh:air
vataf(supraveghetor)(supraveghetor):overse vazut:seen etc. v. vedea|<de ~
er (vizibil)>visible|<de ~ (vrednic de
~)>worth seeing|<nimic de ~>nothing
vataf(administrator)(administrator):manage
worth seeing|<a fi bine ~ de...>to be well
r
thought of by...
vataf:sheriff
veac(secol):century
vatala:weaver`s reed
veac(epoca):age
vatama(a rani):to hurt
veac(epoca):period
vatama(a rani):to injure
veac(epoca):epoch
vatama(a rani):to wound
veac(viata):life
vatama(a prejudicia):to prejudice
veac(viata):eternity
vatama(a prejudicia):to be prejudicial to
veac(vreme):weather|<~ul al
vatama(a prejudicia):to wrong douazecilea>the twentieth century|<~ul de
vatama(a prejudicia):to injure apoi>the end of the world|<de atita ~ de
vatama(a prejudicia):to damage vreme>for ages/an age|<de atita ~ de
vatama:to injure/hurt oneself vreme>ever so long|<din ~>since the
vatama(a capata hernie):to get a rupture beginning|<din ~>for all eternity|<dupa
~uri>in future ages|<dupa ~uri>in centuries
vatamare:hurting etc. v. vAtAma to com
vatamare(rana):wound vecernie:evening service
vatamare(paguba):damage vechi:old|early|ancient
vatamatoare:anthyllis (Anthyllis vulneraria) vechi(demodat):obsolete
vatamator:injurious|hurtful vechi(demodat):old-fashioned
vatamator(otravitor):noxious vechi(demodat):antique
vatamator(aducind prejudicii) (cu vechi(demodat):superannuated
dat.):prejudicial (to)
vechil:<vechil odin.>steward/steward
vatamator(aducind prejudicii) (cu manager/bailiff of an estate
dat.):detrimental (to)|harmful|<~
sanatatii>injurious to health, unhealthy|<~ vechime:(old) age|oldness|old character
sanatatii>unwholesome|<efecte vechime(in munca):length of service
vatamatoare ale radiatiilor med.>radiation vechime(in munca):years of service
damage vechime(in munca):seniority
vatamatura:colic

1096
vechime(antichitate):antiquity|<din vedea(a observa):to perceive
~>from/of ancient times|<in ~>in olden vedea(a observa):to notice
times|<in ~>of old vedea(a observa):to observe
vechitura(hirtoaga):old manuscript vedea(a recunoaste):to recognize
vechitura(mobila veche):second-hand vedea(a fi martor la):to see
furniture
vedea(a fi martor la):to witness
vechitura(hirtoaga):old book
vedea(a se uita la):to look at
vechitura(haina veche):rag
vedea(a intilni):to meet
vechitura(haine vechi):rags
vedea(a intilni):to come across
vechitura(haine vechi):cast-off clothes|(old)
vedea(a-si da seama de):to realize
lumber|rubbish|trumpery stuff|<hala de
vechituri>old-clothes market|<hala de vedea(a vizita):to visit
vechituri>rag fair vedea(a vizita):to pay a visit to
vecie:eternity|<pe ~>for ever vedea(a socoti):to consider
vecin:neighbouring vedea(a intelege):to see
vecin(marginas) (cu):adjacent (to) vedea(a intelege):to understand
vecin(marginas) (cu):adjoining (cu ac.) vedea(a fi destula lumina):to be light
vecin(marginas) (cu):contiguous (to) vedea(a se pomeni):to find oneself
vecin(serb)(serb):bondsman vedea:to see one another
vecin(serb):serf vedea(a se intilni):to meet
vecin:neighbours|next-door people vedea(a se intimpla):to happen
vecin(toti ~ii):neighbourhood vedea(a se intimpla):to be seen
vecin:neighbour|one who dwells near (by) vedea:to see|to be endowed/gifted with
vecin(de camera sau casa):next-door sight|<a ~ de... (a ingriji)>to tend ...|<a ~
neighboor|<~ul din dreapta>right de... (a ingriji)>to look after...|<a ~ de...
neighboor|<~ul din stinga>left (ceva)>to look to...|<a-si ~ de...>to mind
neighbour|<de ~>neighbourly|<prin ~i>in one`s...|<cit vezi cu ochii...>as far as the
the neighbourhood|<a trai ca buni ~i>to live eye can reach...|<a-si ~ de ale sale>to attend
on neighbourly terms|<a trai ca buni ~i>to vedenie:apparition|ghost
have friendly intercourse with one`s vedenie(viziune):vision
neighbours vedere:seeing etc. v. vedea
vecinatate(preajma):neighbourhood vedere(simtul vazului):(eye)sight
vecinatate(toti vecinii):neighbourhood vedere(vizita)(vizita):visit
vecinatate(apropiere):proximity|<in vedere(priveliste):sight
imediata ~ a... (cu gen.)>in close vicinity vedere(priveliste):view
of...|<in imediata ~ a... (cu gen.)>in the
immediate neighboirhood of...|<in ~a... (cu vedere(tablou):picture
gen.)>in the neighbourhood/vicinity vedere(parere):view
of...|<politica de buna ~>good-neighbour vedere(parere):opinion
policy vedere(conceptie):conception
vector:vector|<~ de baza>ground vector|<~ vedere(idee):idea|<avind in ~...>in view
unitate>unit vector|<~ potential of...|<avind in ~...>in consideration
electr.>vector potential of...|<avind in ~...>on the strength
vectorial:vectorial of...|<avind in ~...>out of regard
vedea:to see for...|<avind in ~ ca...>taking into
vedea(a zari):to behold

1097
account/consideration that...|<camera cu ~ vehicul:vehicle|conveyance
spre gradina>room that looks out on the g vehicul:medium|<~(e)
vedeta:mounted guard|<~ de cinema>film cosmic(e)/spatial(e)>spacecraft
star|<~ rapida>motor gun boat velar:velar
vedetism:self-importance vela:sail|<~ mare>mainsail|<~
vegeta:to vegetate triunghiulara>lateen sail
vegeta:merely to exist veleat:end of one`s life/days
vegetal:vegetable|vegetal|plant|<organism veleitate:slight desire|feeble intention|stray
~>vegetable organism|<regnul ~>the impulse
vegetable kingdom|<ulei ~>vegetable oil veleitate(ambitie):ambition velleity
vegetale:plants velin:<hirtie ~a>vellum (paper)
vegetalin:vegetable butter velinta(covor):carpet|v. cerga
vegetar(ian)ism:vegetarianism velociped:(ordinary) cycle|machine
vegetarian:vegetarian|<regim ~>vegetarian velocitate:velocity
diet velodrom:cycling track/course|cycle-racing
vegetativ:vegetative|<inmultire track|<~ de iarna>winter velodrome
~a>vegetative propagation|<sistem neoro- velur:velvet
~>vegetative nervous system|<viata
venal:venal|mercenary|corruptible|corrupt
~a>vegetable life
venalitate:venality|corruption
vegetatie:vegetation|<vegetatii in
nas>adenoid growths|<vegetatii in nas vena:(good) luck
fam.>adenoids|<lipsit de ~>bleak|<lipsit de vena:v. vina
~>barren vendeta:vendetta|murderous revenge
veghe(stare de ~):wakeful state venera:to venerate|to revere|to worship
veghe(stare de ~):wakefulness venerabil:venerable
veghe(straja):watch venerabilitate:venerability
veghe(diviziune a noptii):night watch venerare:veneration
veghe:vigil(s)|<de ~>wide awake|<de ~>on venerat:venerated
the alert|<de ~>on one`s guard|<a sta de veneratie:veneration|reverence
~>to be on the watch veneric:venereal|<boli ~e>venereal diseases
veghea(a fi treaz):to be awake venetic:foreign|alien
veghea(a nu se culca inca):to be astir venetic:foreigner
veghea(a nu se culca inca):to be still up venetic(nou venit):new comer
veghea(pina tirziu):to sit up till small hours venetic(intrus):intruder
veghea(a sta de straja):to watch venetian:Venetian
veghea(a fi cu ochii in patru):to be on the veni(a sosi):to come
look-out
veni(a sosi):to arrive
veghea:to keep vigil
veni(a face o vizita):to pay a visit
veghea:to watch|<a ~ asupra... (cu gen.)>to
watch (over)...|<a ~ asupra... (cu gen.)>to veni(a fi adus):to be brought
keep an eye on... veni(a bate):to blow
vehement:vehement|violent|passionate|bitter veni(a se ivi):to appear
|impetuous veni(a urma):to come
vehement:vehemently|passionately|bitterly veni(a urma):to follow|<a-i ~... (a se
vehementa:vehemence|violence|passion|bitt potrivi)>to suit, to fit...|<a-i ~... (ca
erness|acrimony|impetuosity parte)>to fall to one`s share|<a-i ~ sa...>to

1098
feel inclined to...|<a-i ~ sa...>to feel ventilator:fan|ventilator|<~ electric>electric
like...|<a-i ~ sa... (cu forme in -ing) (a avea fan
chef sa)>to have a mind to...|<a-i ~ sa... (a ventilatie:ventilation
fi pe punc ventral:ventral
venin:poison ventricea:speedwell (Veronica)
venin(de animale):poison ventricul:ventricle
venin(de animale):venom ventricular:ventricular
venin(fiere)(fiere):gall ventrilica:(common) speedwell
venin(fiere)(fiere):bile ventriloc:ventriloquist
venin:bitterness ventuza:sucker|<a pune ventuze cuiva>to
venin(furie):rage cup/bleed smb.
venin(furie):fury Venus:Venus
venin(rautate):venom veracitate:truthfulness|veracity
venin(rautate):malice|<~ de sarpe>snake veranda:verandah
poison|<a-si varsa ~ul asupra cuiva>to vent verb:verb|<~ activ>active verb|<~
one`s anger/spleen upon smb. auxiliar>auxiliary verb|<~
veninarita:hedge/water hyssop defectiv>defective verb|<~
veninos:poisonous|venomous impersonal>impersonal verb|<~
veninos:full of venom/malice intranzitiv>intransitive verb|<~
veninos(periculos):pernicious neregulat>irregular/strong verb|<~
regulat>regular/weak verb|<~
venire:coming|arrival
tranzitiv>transitive verb
venire(intoarcere):return|<la ~a noastra>on
verbal(oral):verbal
our arrival|<la ~a noastra>when we arrived
verbal(oral):oral
venit(cistig sau incasari):income
verbal:verbal
venit(cistig sau incasari):emoluments
verbal:by word of mouth
venit(cistig sau incasari):proceeds
verbal(personal):personally|<adjectiv
venit(cistig sau incasari):revenue
~>verbal adjective
venit(renta):rent|<nou ~>newcomer|<~
verbina:vervain (Verbena officinalis)
anual>annual revenue|<~ global>gross
profit/receipts|<~ national>national verbozitate:verbosity|wordiness|prolixity
revenue/income|<~ net>net profit|<~uri mai verde:green
mici decit minimul de trai>lower than verde(necopt):green
subsistence incomes|<bun ~!>(be) verde(necopt):unripe
welcome!|<bun ~!>I am happy to see verde(viguros)(viguros):vigorous
you!|<impozit
verde(viguros)(viguros):robust
venos:venous
verde(viguros)(viguros):hearty
ventil:valve
verde(zdravan)(zdravan):stout
ventila:to ventilate|to fan
verde(proaspat):fresh
ventila(o idee)(o idee):to air
verde:plainly|openly
ventila(o idee)(o idee):to spread
verde(obraznic):boldly
ventila(o idee)(o idee):to float
verde(culoare):green colour
ventila(un zvon):to bruit/noise abroad
verde(al naturii):green
ventila:to be bruited/noised about
verde(al naturii):verdure
ventilare:ventilation|airing
ventilare:spreading

1099
verde(la carti):spades|<iarba ~>green verist:verist(ic)
grass|<masa ~ (oficiala)>green verist:verist
table/board/cloth|<masa ~ verisoara:(girl) cousin
(oficiala)>official board|<masa ~ (de
verisoara:my dear
joc)>gam(bl)ing/card table|<tinar
~>greenhorn|<tinar ~>raw youth|<a dormi verisor:cousin|coz
pe iarba ~>to sleep in the open (air)|<a veritabil:genuine
dormi pe iarba ~ fam.>to camp veritabil(adevarat):TRUE
verdeata(culoare):green (colour) veritabil(nefalsificat):unadulterated
verdeata(plante verzi):verdure veritabil(nefalsificat):pure
verdeata(legume):greengrocery veritabil(real):real
verdeata(legume):greens veritabil(autentic):authentic
verdeata(legume):greenstuff veritabil(care nu se dezminte):staunch|<aur
verdeata(legume):green meat ~>sterling/pure/fine gold|<diamant
verdict:verdict (of the jury)|<a da/pronunta ~>real/pure diamond|<document
un ~>to return/give/deliver a verdict ~>authentic deed|<par ~>natural hair|<un
scotian ~>a regular|<un scotian
veresie(credit):tick|<a da pe ~ fam.>to give
~/elev.>true-born Scotchman
on tick
vermicid:vermicide
verga:yard
vermicular:vermicular|worm-shaped
vergea(varga):rod
vermiform:vermiform|vermicular
vergea:yard|<~ de fier>iron rod|<~ de
pusca>ramrod|<~ de pusca>gunrod|<~ de vermifug:vermifuge
turnare>iron bar vermilion:cinnabar
veridic:truthful|veridical|veracious vermina:vermin
veridic:truthfully|veraciously vermut:vermouth
veridicitate:veracity|truthfulness vermut(italian si):it
verifica:to verify vernal:vernal
verifica(a controla):to control vernier:vernier (scale)
verifica(a controla):to check up vernis:varnish
verifica(a examina):to examine vernisa:to varnish
verifica(a selectiona):to screen vernisaj:varnishing day
verificabil:verifiable veros(d. afaceri):bubble
verificare:verification v. verifica veros(scheme):fishy (business)
verificator:verifying etrc. v. verifica veros(d. persoane):of dubious character
verificator:controller|inspector veros(d. persoane):fishy
verigar:buckthorn (Rhamnus cathartica) verosimil:verisimilar
verigas:pander|pimp|procurer verosimil(probabil):likely
verigasa:procuress vers:verse
veriga:link (of a chain)|chain loop vers(si ca pl.):line
veriga(inel):ring vers:verse
veriga(de cununie):wedding ring vers(poezii):poetry|<~ alb/liber>blank
verigel:broom rape (Orobanche) verse|<a face/compune/scrie ~uri>to
make/write poetry|<a face/compune/scrie
verigheta:wedding ring
~uri>to versify
verism:verism
versant:slope|side

1100
versat(in):well acquainted (with) vesel:cheerful
versat(in):skilled (in) vesel:blithe(-some)|joyful|glad|merry
versat(in):experienced (in) vesel(fericit):happy
versat(in arte sau stiinte):versed (in) vesel:cheerfully|<om ~ fam.>gay bird
versat(in arte sau stiinte):conversant (with) vesela:plates and dishes
versatil:inconstant|fickle|vacillating|waverin veseli(a ridica moralul):to cheer
g|irresolute veseli(a bucura):to gladden
versatilitate:inconstancy|fickleness|vacillati veseli(a bucura):to give pleasure to
on veseli(a bucura):to delight
verset:verse veseli(de):to rejoice (at/in)
versifica:to versify|to put into verse veseli(de):to make merry
versifica:to versify|to write/make poetry veselie:cheerfulness|joy(fulness)|mirth|glad
versificare:versification ness|blithesomeness|blitheness|rejoicing|me
versificator:versifier|<~ prost>rhym(est)er rriment|jolly time
versificatie:versification|metrical veselie(petrecere):feast
structure|versification|poetic art vespasiana:street urinal|chalet|public
versiune:version convenience
versiune(traducere):translation vest:west|<de ~>west(ern)|<de ~ (dinspre
verso:verso|back|reverse|<pe vest)>westerly|<inspre ~>westward|<la ~
~>overleaf|<pe ~>on the back de...>west(ward) of...|<vint de ~>west(erly)
versta:verst wind
vertebral:vertebral|<coloana ~a>vertebral vestala:vestal
column|<coloana ~a>spine|<coloana vesta:waistcoat
~a>rachis vesta(in limbajul croitorilor):vest
vertebrat:vertebrate veste(stire):news
vertebra:vertebra|<~ cervicala>cervical veste(privind mai ales persoane):tidings
vertebra|<~ dorsala>dorsal vertebra veste(informatie):(piece of) information
vertical:vertical|upright|perpendicular|plum veste(informatie):intelligence
b veste(zvon):rumour
vertical:vertically|by the plumb veste(zvon):report|<~ buna>good (piece of)
line|perpendicularly news|<~ proasta/rea>bad (piece of)
vertical(la cuvinte incrucisate):down news|<ce mai ~ poveste? fam.>what`s the
verticala:vertical (best) news?|<fara ~>unawares|<fara
verticalitate:verticality|perpendicularity ~>suddenly|<fara ~>unexpectedly|<a da
verticil:whirl cuiva de ~>to inform smb.|<a prinde de
~>to hear|<a prinde de ~>to learn|<a prinde
vertiginos:dizzy|giddying
d
vertiginos:dizzily|rapidly|<crestere
vestern:Western
vertiginoasa a industriei>rapid growth of
industry vesti(pe cineva) (despre):to inform/advise
(of)
verva:zest|verve|gusto, go|<a fi in ~>to be
in capital form vesti(ca):to let smb. know (that)
vervena:v. verbina vesti(ceva):to announce
verzala:capital letter vesti:to be announced|to be ushered in
verzis(frunzis):foliage vestiar(la teatru):cloakroom
verzui:greenish vestiar(la un internat):wardrobe room

1101
vestiar(intr-o sala de sport veteran:old campaigner
etc.):changing/locker room veterinar:veterinary
vestibul:vestibule|(entrance) hall veterinar:veterinary surgeon
vestibul:vestibule veterinar:farrier|<doctor/medic
vestibular:vestibular ~>veterinary surgeon|<Facultatea de
vestic:western Medicina Veterinara>veterinary
vestigiu:vestige|trace academy|<medicina ~a>veterinary
surgery/science
vestimentar:vestimentary
veto:veto|<drept de ~>right of veto|<a
vestimentar:sartorial
declara ~>to use the veto|<a declara ~>to
vestire:information|announcing|<Buna oppose a veto|<a declara ~ cu privire
~>Feast of the Annunciation la...>to veto...
vestit(pentru/prin):renowned (for) vetrice:common tansy (Tanacetum vulgare)
vestit(pentru/prin):celebrated (for) vetust:obsolete|old-fashioned|antiquated
vestit(pentru/prin):illustrious (for) veverita:squirrel (Sciurus vulgaris)
vestit(pentru/prin):famous (for) vexa:to vex|to offend
vestit(notoriu):notorious vexatoriu:insulting|offending
vestit(rau famat):in ill/bad repute vexatiune:insult|offence
vestit(rau famat):ill-famed vezical:vesical
vestitor:announcer|harbinger|herald|bearer vezicant:vesicant|vesicatory|<gaz
of news ~>vesicant (war) gas
vestitor(de rele):harbinger of evil vezica:vesicle|<~ biliara>gall bladder|<~
vestitor(mesager):messenger urinara>urinary bladder
vestitor(care anunta public):proclaimer vezicatoare:vesicatory
vestitor(care anunta public):herald vezicula:vesicle bladder|<~ aeriana iht.>air
veston:(man`s) jacket bladder|<~ aeriana iht.>(fish) sound|<~
vesca:sieve frame/hoop aeriana iht.>swimming bladder
vesmint:raiment vi:(to) you
vesmint:(clerical) robes|canonicals via:via|by way of
vesnic(care exista de totdeauna):eternal viabil:viable|fit to live|capable of living
vesnic(fara sfirsit):everlasting viabilitate:viability
vesnic(fara sfirsit):endless viaduct:viaduct
vesnic(neintrerupt):continuous viager:lifelong|<pensie ~a>life annuity
vesnic(neintrerupt):continual viata:life|existence
vesnic(neintrerupt):unceasing viata(vitalitate):vitality
vesnic(neintrerupt):perpetual viata(vitalitate):vigour
vesnic(nemuritor):immortal viata(vitalitate):vital power
vesnic:for ever(more)|to the end of time viata(vioiciune):liveliness
vesnicie:eternity|everlastingness|perpetuity| viata(vioiciune):cheerfulness
<nu te-am vazut de o ~ fam.>I haven`t seen viata(vioiciune):alacrity
you for ages/an age/ever so long viata(vioiciune):animation
vested:faded viata(vioiciune):bustle
vesteji(a infiera):to stigmatize viata(realitate):reality
vesteji:to dry (up) viata(mod de viata):manner/mode/way of
vesteji(d. flori, si):to droop life

1102
viata(biografie):life viciu:vice|<~ de forma>informality,
viata(biografie):biography|<~ de (technical) error, flaw
placeri>cakes and ale|<~ de scoala>school viclean:sly, cunning, crafty,
life|<~ la tara>country life|<~ lunga>long astute|malicious|artful as a cartload of
life, longevity|<amurgul vietii>the monkeys
evening/close/decline of life|<mod de viclean:slyly|<cel ~>the Evil One
~>way/mode/manner of life, way of vicleim:<vicleim>popular drama,
living|<asigurare pe ~>life representing Jesus Christ's birth
insurance/assurance|<oda
viclenie:cunning, slyness
vibra:to vibrate|<a face sa vibreze>to make
viclenie(inselaciune):fraud, cheating,
smth. vibrate|<a face sa vibreze (a
deception
emotiona)>to thrill
viclenie(falsitate):falseness
vibrant:vibrating, resonant, vibrant
viclenie(perfidie):perfidiousness, depth
vibrant:rousing, stirring|<voce
~a>quivering/vibrating/tremulous voice viclesug:v. viclenie
vibrare:vibration viconte:viscount
vibratil:vibratile vicontesa:viscountess
vibrator:vibrating victima:victim|<victima tuturor>anybody's
meat|<~ sigura/usoara>a sitting
vibrator:vibrator
target/bird|<a cadea ~ (cu dat.)>to fall a
vibratie:vibration victim (to)
vibrion:vibrio victorie:victory
vicar:substitute of a prelate victorie(triumf):triumph
vicariat:office of a locum tenens victorie(succes):success|<~ grea>narrow
viceamiral:vice-admiral victory|<~ usoara>easy victory/conquest|<~
vicecancelar:vice-chancellor usoara parl., sport>walk-over|<a obtine o ~
viceconsul:vice-consul asupra... (cu gen.)>to win/gain/obtain/have
vicepresedinte:vice-president/- a/the victory over...
chairman|deputy chairman victorios:victorious, triumphant
viceprezident:v. vicepresedinte victorios:victoriously, triumphantly
viceregal:viceroyal, viceregal vid:void|<~ barometric>barometrical
vicerege:viceroy vacuum
viceversa:vice versa vidanja:to empty
vicia:to vitiate vidanjor:nightman
vicia(aerul):to taint, to pollute vidra:otter (Lutra vulgaris)
vicia:to become tainted vie:vineyard|<culesul ~i>vintage|<cultura
~i>vine culture, vine growing,
viciat:vitiated, corrupt
viticulture|<cultura ~i>cultivation of the
viciat(d. aer):bad, stale, foul, vine
polluted|tainted
vienez:of Vienna, Viennese
vicinal:<drum ~>by-road/local/country
vienez:Viennese, inhabitant of Vienna
road, field way
vier:vine grower
vicios:vicious|<cerc ~>vicious circle
vier(podgorean):vintager
vicisitudine:vicissitude|<vicisitudinile
vietii>the vicissitudes of life, the ups and vier(mistret):wild boar
downs of life vierit:vine culture/growing
viermanos:worm-eaten, vermiculate

1103
vierme:worm viguros:vigorously
vierme(larva):maggot, grub viitor:future
vierme:worm, poor little wretch|<~ de viitor(care urmeaza):next
matase entom.>silkworm viitor(care va veni):to come
viermisor:little/tiny worm, viitor(timpuri viitoare)(timpuri
wormling|vermicule viitoare):future times, coming ages
viermui:to swarm viitor(timpuri viitoare):the time to come,
viermuiala:swarming futurity|<~ul ei sot>her husband (that is) to
viermusor:v. viermisor be, her intended husband|<anul ~>the
viespar:bee eater, mudwall coming year, next year|<data viitoare>next
time|<generatile viitoare>the future/coming
viespar(cuib de viespi):wasps' nest
generations, the generations to
viespar:swarm, hornets' nest come|<saptamina viitoare>next week|<~ul
viesparita:wasps' nest viitorime(timpuri viitoare):after-ages/-
viespe:shrew, scold, vixen, times, futurity
termagant|<intepatura de ~>sting of a wasp, viitorime(posteritate):posterity, future
wasp's sting|<talie/mijloc de generations
~>wasp/spider's waist
viitura:high flood
vietate:creature, living/animate being
viitura(revarsare):freshet
vietui(a trai):to live
vijelie:hurricane
vietuire:living
vijelie(furtuna):storm
vietuire(viata):life
vijelios:stormy, tempestuous
vietuitoare:v. vietate
vila:villa, country house|country
vietuitor:living, animate residence/cottage
viezure:(common) badger vilbrochen:crankshaft
vifor(furtuna mare):hurricane vileag:publicity|<in ~>publicly|<a da in
vifor(de zapada):snowstorm ~>to make known|<a da in ~ (a divulga)>to
viforatic:stormy, tempestuous reveal, to let out
vifori:to be stormy, v. viscoli vilegiatura:stay/sojourn in the country
vifornita:v. vifor vilegiatura:villegiatura, villegiature|<a fi in
viforos:stormy, tempestuous ~>to be staying in the country, to be on
vigilent:vigilant, watchful holidays
vigilenta:vigilance, watchfulness|<a-si spori vilegiaturist:summer resident (in the
vigilenta>to increase/heighten/redouble country)|holiday maker
one's vigilance|<a da dovada de ~>to vilozitate:villosity
exercise/display vigilance vin:wine|<~ acru>tart/sourish wine|<~
vigneta:vignette alb>white wine|<~ de masa>(ordinary)
vigoare:vigour, strength|<in ~>in force|<a table/dinner wine|<~ dulce>sweet wine|<~
intra in ~>to come into fiert>mulled wine|<~
force/effect/operation gol>neat/unadulterated/undiluted wine|<~
nou>new wine|<~ rosu>red wine|<~ rosu
vigonie:vicuna yarn
(francez)>claret|<~ rosu
viguros:vigorous (portughez)>port|<~ rosu (s
viguros(bine cladit):robust, sturdy, well set- vinarita:sweet(-scented) woodruff
up
vinaturi:wines
viguros(zdravan):stout, corpulent, big
vina:fault, guilt

1104
vina:offence, misdemeanour vinicol:wine-making
vina(cauza):cause, reason|<e vina lui, el e vinieta:vignette
de ~>it's his doing/fault, he is to blame for vinifer:viniferous, wine-bearing|wine-
it|<fara vina mea>through no fault of producing, v. vinicol
mine|<n-am nici o ~, nu e vina mea>it is vinificare:wine making, vinification
not my fault, the fault does not lie/rest with
vinificator:wine maker, viniculturist
me|<a da/arunca vina pe cineva>to lay the
blame for s vinificatie:v. vinificare
vinci:winch, hoist vinil:vinyl
vinclu:v. coltar vinilin:polyvilyn
vinde(si fig.):to sell viniplast:vinyplast
vinde(marfuri, si):to dispose of vinos(plin de vin):winy, vinous
vinde:to clear (off), to vend vinos(aducind a vin):tasting/smelling like
wine
vinde(a trada):to betray
vinos(aducind a vin):of a winy flavour/taste
vinde(a face vinzare):to sell
vinovat:guilty, culpable
vinde:to sell oneself
vinovat(dator):owing money, in debt
vinde:to sell|<a ~ mai ieftin ca altul>to
undersell smb.|<a se ~ greu/incet>to sell vinovat:culprit|guilty person|<cu ce este el
slowly|<cartea se ~ bine>the book sells ~?>what has he done wrong? what is his
well, the book is a good seller|<a se ~ fault?|<cu ce este el ~?>how is he to
usor>to sell readily/like hot cakes|<a ~ blame?|<a fi ~ de ceva>to be guilty of
pielea ursului din padure>to sell the bear's smth.|<a fi ~ fata de cineva>to be guilty
skin before th towards smb.|<eu sint ~>it is my fault|<eu
sint ~>I am to blame
vindeca(de):to cure (of), to heal (of)
vinovatie:guilt
vindeca(de):to be cured (of)
vintir:pound net
vindeca(de):to recover (from)
vintre:v. diaree
vindecabil:curable, that can be healed
vintrilica:speedwell (Veronica)
vindecare:cure, healing
vioara:violet (Viola)|<a cinta la ~>to play
vindecatoare:v. usturoita
the violin|<a cinta ceva la ~>to play smth.
vindecator:healing on the violin
vindecator:healer vioi:lively
vindecea:wood/common betony vioi(d. culori):bright, gay, vivid
vindecuta:v. usturoita vioi(d. miscari etc.):quick, impulsive
vindereu:kerstel (Falco tinnunculus) vioi(plin de viata):animated
vindicativ:vindictive vioi(ager):quick of apprehension
vineri:Friday vioi(plin de viata):full of life, brisk
vineri:on Friday|<Vinerea mare>Good vioi(ager):quick in the uptake
Friday
vioi(vesel):cheerful, sprightly
vinerita:bugle
vioi:briskly, smartly
vinetea:corn flower, bluebottle
vioiciune:liveliness, vivacity, fire|briskness,
vineteala:v. vinataie|washing blue, bluing animation|cheerfulness, sprightliness|quick
vinetica:v. vinerita, russula apprehension
vinetit:bluish viol:rape, abuse, ravishment|violation
vingalac:composing stick viol:assault
vinicer:wine month, September viola:to break, to infringe

1105
viola(ceva sacru):to violate, to profane virginitate:virginity, maidenhead,
viola(o fata):to rape, to ravish maidenhood
viola(o fata):to assault, to violate virginitate:purity
violacee:violaceae virgula:comma
violaceu:violaceous, purplish-blue virgula(la fractii mat.):decimal
violator:offender|violator, ravisher point/dot|<bacilul ~ med.>comma
bacillus|<punct si ~>semi-colon
viola:viol(a)
viril:virile
violent:violent, vehement, impetuous
virilitate:virility, manliness
violent(iritabil):irritable, irascible
virnant:rue
violent(d. o dorinta):intense, ardent, keen
viroaga:ravine
violent(napraznic):sudden
viroza:virosis
violent:violently etc.
virtual:virtual
violenta:to do violence to
virtual:virtually
violenta:violence
virtualitate:virtuality, potentiality
violenta:duress|<prin ~>by violence/force,
forcibly virtuos:virtuous, chaste, honest
violet:violet virtuos:virtuoso|eminent/far-famed artist,
star|great master
violeta:violet, sweet violet
virtuozitate:virtuosity,
violina:v. vioara
virtuosoship|professional/consummate
violoncel:(violon)cello skill|artistic perfection|masterly style
violoncelist:(violon)cello player, cellist virtute:virtute|<in ~a... (cu gen.)>by virtue
violonist:violin player, violonist of..., on the strength of...
viorea:violet, sweet violet, bluebell virulent:virulent
viorist:violin player, fiddler virulenta:virulence
vioriu:violet blue virus:virus|<~ filtrant>filtrable virus
vipera:(rattle) snake, viper vis:dream
vipusca:(trouser) braid, piping vis(reverie):reverie, day dream
braiding|edging vis(urit):nightmare
vira:to turn vis(inchipuire):fancy
vira(d. masini):to take a bend/corner, to vis(viziune):vision, apparition in a dream
corner
vis(himera):chimera|<~e placute!>sweet
vira:to intensify dreams (to you)!|<tara
viraj:turn(ing), corner(ing), bend|<a lua un ~elor>dreamland|<am avut/visat un ~
~>to negotiate a turning frumos>I have had/dreamt a beautiful
virament:transfer dream|<nici in ~ nu m-am gindit la asa
viran:waste, vacant|<loc ~>waste/vacant ceva>I never dreamt/thought of such a
land thing|<nici in ~ nu m-am gindit la asa
virgin:virgin, maiden ceva>it never occure
virgin(nepatat):immaculate, stainless, visa:to dream (about)
virgin|<padure ~a>primeval/virgin visa:to dream of
forest|<pamint ~>virgin soil visa(la):to dream (of)
virginal:virginal, maiden(ly) visa(treaz):to be in a dreamy state|<n-as fi
virgina:virgin, maid(en) ~t niciodata asa ceva>I should never have
dreamt of such a thing

1106
visare:dreaming rasa>blood/breeding stock, pedigree
visare(reverie):day-dreaming|v. vis|<stare cattle|<vite de tractiune>draught
de ~>dreamy state cattle|<cresterea vitelor>cattle
visator:dreamy, wistful, wishful|(fond of) breeding|<turma de vite>herd/drove
brooding viteaz:brave, valiant|valorous, heroic
visator:dreamer viteaz(curajos):courageous, plucky
visator:wishful thinker viteaz(indraznet):bold, daring, gallant
visatorie:dreaminess viteaz:hero
visceral:visceral vitejesc:heroic, valiant, brave
viscere:viscera vitejesc(dirz):stout, gallant
viscol:snow storm, blizzard vitejeste:heroically etc. v. viteaz
viscoli:<viscoleste>there is a snowstorm vitejie:bravery, valour
viscolit:storm-swept vitejie(curaj):courage, pluck
viscoza:viscose vitelina:vitellin
viscozimetru:viscosimeter viteza:speed, quickness, swiftness
viscozitate:viscosity, viscidity, stickiness viteza(rapiditate):rapidity|celerity, velocity
visigot:Visigothic viteza(a unei corabii):headway
visigot:Visigoth viteza(la expedieri etc.):promptness,
vist:whist dispatch|<~ accelerata>accelerated
velocity|<~ de croaziera>cruising speed|<~
visterie(tezaur):treasury, exchequer
initiala fiz.>initial velocity|<~ intirziata
vistiernic:treasurer fiz.>retarded velocity|<viteza
visin:morello|<~ salbatic>v. visinel|<~ intii>first/bottom gear|<viteza a patra>top
turcesc>mahaleb (Prunus mahaleb) gear|<~ uniforma fiz.>uniform velocity|<cu
visinata:cherry brandy|(sour) cherry liqueur o ~ de..
visina:(sour) cherry, morello cherry vitezometru:speedometer, tachometer
visina(turceasca):mahaleb viticol:viticultural, wine...|<industrie
visinel:ground cherry ~a>wine industry|<regiune ~a>wine-
visinet:(sour) cherry orchard growing district/country
visiniu:cherry-coloured viticultor:wine grower/dresser|viticulturist
vital:vital|<o chestiune ~a>vital question, a viticultura:cultivation of the
question/matter of life (and death)|<forta vine|viticulture, wine growing
~a>vital strength/energy vitraliu:strained-glass window
vitalism:vitalism vitreg(d. parinti sau copii):step..., half...
vitalist:vitalistic vitreg(crud):cruel
vitalist:vitalist vitreg(nenorocit):miserable
vitalitate:vitality vitreg(nefavorabil):unfavourable,
vitamina:vitamin(e)|<vitamina a>vitamin(e) inauspicious
A vitreg(rau):wicked
vita(bou):ox vitreg:cruelly|<frate ~>stepbrother, half-
vita(vaca):cow brother|<imprejurari ~e>unfavourable
circumstances|<mama ~a>stepmother,
vita:brute, beast|<~ incaltata father's second wife|<mama ~a
fam.>dunderhead|<~ fig.>unnatural/cruel mother|<parinti
incaltata>blockhead|<vite cornute>horned ~i>stepfather and stepmother|<soarta
cattle, cornigerous animals|<vite de

1107
~a>cruel fate|<tata ~>stepfather, mother's viu(vioi):lively, brisk
second viu(puternic)(puternic):strong
vitregie:hostility viu(intens):intense
vitregie(rautate):wickedness viu:vividly, briskly
vitregie(cruzime):cruelty viu:living person
vitrifica:to vitrify viu:the quick|<argint ~>quicksilver|<~ sau
vitrina:show/shop window, shop front mort>dead or alive|<carne vie>live/living
vitrina(dulapior):glass case/cabinet flesh, quick|<carbuni vii>live coals|<culori
vitrina(la muzeu etc.):show case|<expus in vii>bright/gay/vivid colours|<de
~>shown in the window ~>alive|<discutie vie>heated
discussion|<dracul ~>the devil incarnate,
vitriol:vitriol|<~ alb>white vitriol, sulphate
old Nick himself|<durere vie>acu
of zinc|<~ albastru>blue/copper vitriol|<~
verde>iron/green vitriol vivace:lively, full of life
vitros:glassy, vitreous vivace:vivace
vita:v. curpen vivacitate:liveliness, vivacity|vivaciousness
vita(suvita):lock vivandiera:cateress for soldiers, sutler
vita(fisie):strip vivant:<tablou ~>tableau vivant, living
picture
vita(descendent):descendant/offspring
vivat:hurrah! long live!
vita(neam):race
vivat:cheer
vita(origina):stock/extract
vivipar:viviparous
vita(fel):kind/sort|<~ alba bot.>clematis|<~
de Canada/salbatica bot.>Virginia vivipar:viviparous plant
creeper|<de ~>of noble vivisecti(un)e:vivisection
stock/extract|<frunza de ~>vine leaf|<a taia viza(a pune viza pe):to vise, to endorse
vita>to prune/dress the vine viza(a tinti la):to aim at
vitea:heifer viza(a face aluzie la):to hint at
vitel:calf vizare:vise(ing), endorsement|<~a unui
vitel(carne de ~):veal|<~ul de aur bibl.>the pasaport>endorsement of a passport
golden calf|<cotlet de ~>veal vizavi:opposite
cutlet|<friptura de ~>(joint of) roast vizavi:smth, opposite|<de ~>opposite|<de ~
veal|<piele de ~>calf's skin, calf (de peste drum)>across the street|<~
(skin)|<piele de ~ com. pl.>calves|<piftie de...>opposite...|<~ de... (fata
din picioare de ~>calf's foot jelly|<vaca cu de)>to(wards)...
~>cow with calf|<a fata vitei>to calve|<a i
viza:visa, official endorsement
vitelar:sweet vernal grass
viza:vyza|vise|<a pune viza pe...>v. viza
vitos:long-haired
vizeta:peep hole
vitos(d. lina):long-staple(d)
vizibil:visible
viu:living
vizibil:visibly, perceptibly|<a deveni ~>to
viu:alive become visible|<a deveni ~ mar.>to heave
viu(d. plante):vigorous|green in sight, to loom|<a deveni ~ fig.>to grow
viu(etern):eternal, immortal manifest|<a fi ~ cu ochiul liber>to be
viu(animat):animated visible to the naked eye
viu(d. zgomote etc.):loud vizibilitate:visibility
viu(d. lumina):bright, intense, dazzling viziera:visor, vizor|v. vizeta
viu(d. culori):bright, vivid viziona:to see a film

1108
vizionar:visionary vizuina(spelunca):den|<~ de
vizionar:visionary castor>beaver's den/lodge|<~ de hoti>den
vizionar(visator):dreamer of thieves|<~ de leu>lion's den|<~ de
viezure>badger's
vizir:vizier
burrow/hole/earth/lodge|<~ de vulpe>fox
vizirat:vizierate, viziership earth/hole
vizita(persoane):to go to see vij(d. aripi, obuz):whirr!
vizita(pt. un scop anumit):to visit, to pay a vij(d. glont, masina):whizz!
visit to
vijii(mai ales d. vint):to whistle, to whizz,
vizita(oficial):to pay/make a call on to roar
vizita(pt. scurt timp):to call on, to drop in vijii(mai ales d. vint):to howl, to storm, to
upon rage
vizita(un loc):to call at vijii(mai ales d. vint):to come blustering
vizita(d. doctor):to visit, to attend along
vizita(un loc):to visit vijii(d. proiectile, sageti):to whizz|v. dudui
vizita(o adunare):to attend vijii(a bizii):to buzz, to hum
vizita(a inspecta):to inspect, to examine, to vijii(a bizii):to whirr, to whizz|to clash, to
view|<l-am ~t>I have been to see him|<l- crash
am ~t fam.>I've given him a look- vijii(d. ape):to rush, to swish
up|<viziteaza-ma (ori) cind vrei>look me
vijii(d. valuri):to hiss|<imi ~e capul>I feel
up whenever you like|<ii place sa viziteze
gidy/dizzy|<proiectilele ~au prin
magazinele>she is fond of shopping
vazduh>the shells come whirring/whizzing
vizitator:visitor, caller through the air|<imi ~e urechile>I have a
vizitator(musafir):guest singing/buzzing in my ears
vizitator(care vine des undeva):frequenter vijiiala:v. vijiit|<in ~>on the
(of a place) spree/rampage/randan
vizitator:customer vijiietoare:rattle
vizita:visit, (social) call vijiit:whiz(zing), roar(ing)|v. vijii
vizita:attendance|<~ de prietenie>goodwill vijiitor:roaring etc. v. vIjIi
visit|<~ fulger>flying visit|<~ vijiitura:v. vijiit
medicala>medical
vilcea:dale, small/narrow valley
inspection/examination|<~ oficiala>official
call|<~ scurta>short call, flying visit|<carte viltoare:whirlpool, eddy
de ~>(visiting) card|<in ~ la/in...>on a visit viltoare:vortex, whirl
to...|<ore de ~>calling hours|<ore de ~ vilva(senzatie):sensation, comotion, stir
vizitiu:coachman, driver vilva(agitatie):agitation
viziune:vision vilva(surprindere):surprise
vizon:vison, American mink vilva(renume):fame, renown|<a face ~>to
vizor:sight create a commotion/sensation
vizual:visual|<cimp ~>field of vision|<plan vilvataie:blaze, flare
~>vertical aiming plane|<unghi ~>visual vilvoi:dishevelled, frowzy|frousy,
angle tousled|<cu parul ~>(with one's hair)
vizuina:burrow, kennel, warren|lodge, earth dishevelled
vizuina(a animalelor salbatice):hole vina:to go out hunting/shooting|to take part
vizuina(de animal mare):lair in a hunt
vizuina(cocioaba)(cocioaba):hole vina(fara permis):to poach
vina:to hunt, to chase|to drive, to pursue

1109
vina(cu ciinii):to course vinatorie:hunting
vina(a impusca):to shoot vindut:sold|<un om ~ dusmanului>a traitor
vina(a pescui):to fish to his country
vina:to hunt after vinjos:sinewy, sinewed
vinat:v. vinatoare vinjos(sanatos):healthy
vinat(ca animale):game vinjos(robust):stout
vinat(preparat):venison vinos(cu vine):veined|full of veins
vina(vas sanguin)(vas sanguin):blood vessel vinos(cu tendoane):sinewy, sinewed
vina(tendon)(tendon):sinew, tendon vinos(d. pietre pretioase):clouded, flawy
vina:lode, seam vint:wind, breeze, zephyr
vina(in sticla, pietre pretioase):cloud, flaw vint(taios):searching/piercing wind
vina(in piatra etc.):vein, streak vint(puternic):high wind, gale
vina:nerve, nervure, vein (of a leaf)|<vina vint(furtuna):storm
cava>vena cava|<~ de bou>bull's pizzle|<~ vint(uragan):hurricane
de bou (pt. batut)>cowhide, horse whip|<~ vint(aer):air
groasa anat.>artery|<~ poetica>poetic vint:windy colic|<~ de est>east wind|<~ de
vein|<a sta/sedea pe vine>to squat (on one's nord/miazanoapte>north wind|<~ de
hams) primavara>breath of spring, vernal
vinat:violet-blue breeze|<~ de sud>south wind|<~ de
vinat(albastru):bluish-grey vest>west wind|<adiere/boare/suflare de
vinat:(deadly) pale ~>breath/puff of wind|<ca ~ul>(as) quick
vinataie:bruise|<plin de vinatai>beaten/all as lightning, (as) swift as an arrow|<i
block and blue vintoasa:strong gust of wind|great gale
vinata:eggplant|eggfruit, eggplant, vintoasa(furtuna):storm
aubergine vintoasa(virtej de vint):whirlwind
vinatoare:hunt(ing) vintoasa(vint puternic):high wind
vinatoare:sport vintos:windy
vinatoare(urmarire):chase, pursuit vintrea:sail
vinatoare(cu pusca):shooting vintura:to winnow, to fan
vinatoare(in desisuri):cover shooting vintura(a flutura):to flutter, to wave
vinatoare(d. pasari):fowling vintura(a colinda):to knock about
vinatoare(de balene):whaling vintura(a imprastia):to scatter (to the four
vinatoare(vinatori, ciini, cai):field, hunt|<~ winds)
de balene>whaling|<~ de iepuri>hare vintura:to wander, to roam, to rove
hunting|<~ de lei>lion hunting|<~ de vintura-lume(aventurier):adventurer
lupi>wolf hunting|<~ de ursi>bear vintura-lume(flecar):gassy/windy fellow,
baiting/hunting|<arma/pusca de gas bag
~>shoulder-gun, shoot-gun, sporting gun,
vintura-tara:v. vintura-lume
shooting rifle|<arma/pusca de ~ (pt.
pasari)>fowling piece|<calenda vinturatoare:winnow(ing machine)
vinator:hunter, huntsman, sportsman vinturator:adventurer|<~ de fraze fam.>gas
bag, phrasemonger
vinator(fara permis):poacher|<~i de
munte>mountain corps vinturel:v. vindereu
vinatoresc:hunter's..., hunting vinzare:sale
vinatoreste:like a hunter|v. vinator

1110
vinzare(tradare):treason|treachery, viri(a se furisa):to creep
perfidious act|<~ de tara>treason against viri(a se angaja) (in):to enter (into)
one's country|<~ la licitatie>sale by viri(a se angaja) (in):to engage (in)
auction|<~ publica>public sale, auction
viri(a se amesteca) (in):to (inter)meddle (in)
(sale)|<~ silita>sale by order of the court|<a
avea ~>to meet with a ready/rapid viri(a se amesteca) (in):to interfere (with)
sale/demand|<a avea ~>to sell well, to viri(ca mijlocitor):to intercede, to interpose
vinzatoare:shop assistant, viri(nechemat):to intrude, to pry|<a se ~ in
saleswoman|shopwoman, shopgirl afacerile cuiva>to (inter)meddle/interfere
vinzatoare:traitress v. Si vInzAtor in smb.'s affairs|<a se ~ in conversatie>to
butt into the conversation|<a se ~ in pat>to
vinzator:seller, dealer
creep into bed|<a se ~ sub pielea cuiva>to
vinzator(in mic):retailer|retail dealer insinuate oneself into smb.'s good graces|<a
vinzator(in pravalii):shop assistant, se ~ su
salesman virsta:age
vinzator(in pravalii):shopman virsta(veac):century
vinzator(in pravalii)(in pravalii):clerk virsta(era):era
vinzator(tradator):traitor (to one's country) virsta(perioada):age, period
vinzator(al unui secret):betrayer (of a virsta(epoca):epoch
secret)|<~ ambulant>pedlar, hawker|<~
virsta(batrinete):old/great age|<~ de
ambulant (pe strada)>pavement/street
aur>golden age|<~ de bronz>bronze age|<~
vendor
de fier>iron age|<~ de mijloc>middle
vinzoli:to stir age|<~ de piatra>stone age|<~
vinzoli:to fuss, to bustle|to go to and fro frageda>tender age, childhood|<~
vircolac:werwolf, wolfman inaintata>advanced/old/great age|<~
vircolac(vampir):vampire, ghoul inaintata>decline/autumn of life|<de aceeasi
vircolac(strigoi):ghost ~>of the same age|<de
virf(culme):summit virstnic:of (full) age
virf(pisc):peak virstnic:grown-up, adult
virf(partea cea mai de sus):top virsa:bow net
virf:acme, culminating point virsa(pt. tipari):ell (pout) basket
virf(ascutit):point(ed end), spike, extremity virtej(de apa):eddy, whirlpool, vortex
virf(al partilor corpului):tip virtej(de vint):whirlwind, tornado, cyclone
virf(loc dominant)(loc dominant):head virtej(invirtitura ametitoare):whirl, twirl,
rotation, gyration
virf(capat):end
virtej:crown/top of the head, vertex
virf:vertex|<~ de ac>point of a needle|<~ de
casa>gable of a house|<~ de creion>point virtej(cotitura):bent, meander
of a pencil|<~ de munte>peak/summit/top virtej(ameteala)(ameteala):giddiness,
of a mountain|<~ de pom>top of a tree, tree dizziness, vertigo
top|<~ de templu>pinnacle of a temple|<~ul virtej(zarva)(zarva):turmoil, hubbub
capului>the top/crown of the head|<~ul virtej:lifting jack
degetului>the virtej(parte a carului):draw beam
viri(a baga) (in):to put (in/into) virtej(toi):thick
viri(prin impingere):to push|to shove virtelnita:reel
(into)|to poke (into)|to thrust (into)
virtelnita:winch
viri(a implica):to involve, to implicate
virtos(uscat):dry
viri:to be put in

1111
virtos(solid):firm, solid vlagui(a slabi):to grow/become
virtos(tare):strong, vigorous emaciated/thin
virtos(ant. moale):hard vlagui(d. resurse):to run low
virtos(rigid):rigid, stiff vlagui(d. sol):to be emaciated/impoverished
virtos(zdravan):stout vlaguit:exhausted, worn/fagged out|done in,
virtos(vinjos):sinewy dead beat/to the world
virtos(d. caracter):harsh, stern|inflexible vlaguitor:exhausting, fagging
virtos:strongly|very much|<carne vlajgan:stalwart
virtoasa>tough meat|<cu atit mai ~ cu (fellow)|<vlajgan>sturdy/square(-
cit...>all the more so as...|<mai ~>especially build)/stout fellow
virtosie(vigoare):vigour vlastar:shoot, offshoot, sucker, stolon
virtosie(putere):strength vlastar(din radacina):runner, tiller
virtosie(forta):force vlastar:scion, offspring
virtosie(duritate):hardness voaiant:gaudy, showy, blatant
virtosie(a pielii):roughness voaiant:tacky
virtosie(a otelului):temper voal:veil
virtosie(a caracterului):harshness, sternness, voala:to veil
rigour voala:to veil, to dim, to obscure
virtosie(a caracterului):asperity, voala(sunete):to muffle
inflexibility voala:to fog
virtute(putere)(putere):strength voala(d. voal):to become veiled
virtute(curaj)(curaj):courage, bravery voala:to become fogged
virtute(proprietate):property, quality voaleta:(hat) veil
visc:mistletoe voastra:your|<a ~>yours
viscos:gluey, viscous, viscid|glutinous, vocabular:vocabulary
clammy|adhesive, sticky vocabula:word
vislas:rower, oarsman, boatman vocal:vocal, relating to the voice
visla:oar, scull vocal:vocally|<coardele ~e anat.>vocal
visli:to row (a boat)|to pull (at the oar)|to chords|<muzica ~a>vocal music
ply an oar|to paddle (a canoe)|<a ~ din vocala:vowel|<~ accentuata>stressed
rasputeri>to ply the oars|<a ~ din vowel|<~ finala>terminal vowel|<~
rasputeri>to pull with all one's finala>final vowel|<~ lunga>long vowel|<~
might/strength scurta>short vowel
vizdoaga:African marigold vocalic:vocalic, vowel...|<sunet ~>vowel
vlad(prost):simple Simon sound
vlaga(seva):sap vocalism:vocalism
vlaga:force, energy, vim vocaliza:to vocalize
vladica:bishop vocaliza:exercise in vocalization
vlagui:to exhaust, to wear out|to bleed vocativ:vocative
white vocatie:vocation, calling,
vlagui(pamintul):to exhaust, to emaciate bent|inclination|<a avea ~ pentru...>to have
vlagui(pamintul):to impoverish a turn/talent for...|<a avea ~ pentru...
vlagui(resursele):to deplete fam.>to be cut out for...|<a-si gresi
vocatia>to mistake/miss one's vocation
vlagui:to grow/become weak
voce(buna)(buna):good voice

1112
voce:part|<~ de bas>bass (voice)|<~ de voie(involuntar):involuntarily
cap>head voice|<~ de piept>chest voie(fara placere):unwillingly
voice|<cu ~ inceata>in a low voice/tone, in voie(neintentionat):unintentionally
an undertone|<cu ~ tare>aloud|<a avea ~>to
voie:involuntary|unwilling|unintentional|<in
have a voice|<a ridica ~a si fig.>to raise
voia... (cu gen.)>at the mercy of...|<a cere
one's voice|<a vorbi cu ~ inceata>to speak
~>to ask leave/permission|<a cere ~ sa...>to
in a low voice, to sp
beg leave to...|<a da ~ sa... (cu dat.)>to
vocifera:to shout, to yell, to vociferate allow smb. to..., to permit smb. to..., to let
vociferare:shouts, vociferation, smb....|<a da ~ sa... (cu dat.)>to giv
outcries|uproar, clamour, to-do|ado, hubbub voievod:voivode, hospodar, waiwode
voda(rege):king|<a umbla ca ~ prin voievodat:principality
loboda>to strut (about), to peacock
voievodat(ca demnitate):voivodeship,
(about)|<a umbla ca ~ prin loboda>to
waiwodeship
strut/swagger along
voinic:vigorous, hale (and hearty)
vodevil:vaudeville, light musical comedy
voinic(sanatos):healthy
vodevilist:vaudevillist
voinic(robust):robust
voga:fashion, vogue|<in ~>in
fashion/vogue, all the go/rage voinic(zdravan):stout
voi:to will voinic:brave/courageous man sau youth
voi(a dori):to want voinic(erau):hero
voi:to will voinic(flacau):lad
voi(ca auxiliar etc.):to will voinic(tinar):young man
voi(a intentiona):to intend, to purpose voinicesc(eroic):heroic
voi(a cere):to demand, to request voinicesc(curajos):courageous, brave
voi:you (all) voinicesc(barbatesc):manly|<fapta
voiniceasca>heroic deed/exploit, act of
voi:ye|<o ~ face>I will do it|<ar ~ daca ar
heroism
putea>he would if he could
voiniceste:heroically etc. v. voinicesc
voiaj:travel
voinicica:v. usturoita
voiaj(pe uscat):journey
voinicie(vitejie):valiance, courage,
voiaj(pe mare):voyage
manliness
voiaj(scurt):trip
voinicie(fapta vitejeasca):heroic
voiaja(a calatori):to journey deed/exploit|v. haiducie
voiaja(fara indicarea destinatiei):to travel|to voinicos(chipes):handsome
be touring, to go touring
voinicos(puternic):strong
voiaja(pe mare):to voyage
vointa:will
voiajor:traveller
vointa(dorinta):wish
voiajor(pe mare):voyager|<~
vointa(intentie):intention|<~ de fier>iron
comercial>commercial traveller|<~
will|<~ puternica>strong/firm will|<~
comercial amer.>saleman|<~ comercial
slaba>weak will|<dupa ~>at will/pleasure,
peior.>bagman
ad lib(itum), as much as one wishes|<fara
voie(vointa):will ~>without a will of one's own|<fara ~
voie(dispozitie):humour, frame of mind (slab)>weak-(minded)|<fara ~
voie(permisiune):permission (nehotarit)>irresolute, undecided, shilly-sha
voie(dorinta):wish, desire voios:cheerful, gay, bright|merry, jovial
voie(libera alegere):free choice voios(bine dispus):in good humour/temper

1113
voios:cheerfully volterian:Voltairean, Voltairian
voiosie:cheerfulness, gaiety (of voltija:mounting gymnastics
heart)|joviality voltmetru:voltmeter
voiosie(buna dispozitie):good volubil:voluble, fluent, loquacious, glib
humour/temper volubilitate:volubility, fluency of
voit:wilful, intentional, deliberate speech|glibness of tongue|gift of the gab
voit(premeditat):premeditated, afore- volum(carte):volume, tome
thought volum(al unui corp):volume, bulk, capacity
voit:wilfully, intentionally|deliberately volum(marime):size
voitor:willing, ready volum:volume|<~ de munca>volume of
volan(de rochie):flounce work|<~ total al productiei>total volume of
volan:(steering) wheel production
volant:loose, detachable volumetric:volumetric(al)
volant:flywheel|<foaie ~a>loose leaf voluminos:voluminous|(consisting) of many
volapuk:Volapuk volumes|spacious, wide
volatil:volatile, essential voluminos(ca volum):voluminous, bulky
volatilitate:volatility voluminos(intins):extensive
volatiliza:to volatilize voluminos(gros):thick
volatiliza:to volatilize voluminos(mare):big|v. corpolent
volatiliza:to make oneself scarce voluntar:voluntary
volatilizabil:volatilizable voluntar(neascultator):self-willed,
volatilizare:volatilization disobedient
volbura:v. involbura voluntar(incapatinat):obstinate, stubborn
volbura(de vint):whirlwind, tornado voluntar(autoritar):authoritative
volbura(de apa):eddy, whirlpool voluntar(naravas):ornery
volbura:bindweed voluntar:volunteer
volburos:eddying voluntariat:voluntariate
volei:volleyball voluntarism:voluntarism
voleibalist:volley baller, volley-ball player voluntarist:voluntarist
volitiv:volitional, volitive voluptate:voluptuousness, lust|sensual
pleasure
volitional:volitional
voluptate(desfatare):great pleasure/delight
voloc:trammel|drag/sweep/trawling/trail net
voluptos:voluptuous
volt:volt
voluptos:voluptuously
voltaic:Voltaic, of Volta|<arc ~>Voltaic
arc|<pila ~a>Voltaic pile voluta:volute, scroll
voltaj:voltage voma:v. vomita
voltametru:voltameter vomica:<nuca ~ bot.>nux vomica,
vomic/vomiting nut
voltamper:voltampere
vomita:to vomit, to throw up|to cast forth
voltampermetru:wattmeter
vomita:to vomit, to be sick|to bring up one's
volta:turning round, wheel round
food|to feed the cats
volta(la scrima)(la scrima):volte
vomitiv:vomitive, emetic
volta(la gimnastica)(la gimnastica):vaulting
vonicer:(common) spindle tree
volta:tack|<volta fig.>complete change of
vopsea:dye, paint
front/side/policy

1114
vopsea(culoare):colour|<a iesi la ~ fam.>to vorbaret:(great) talker, prattler|chatterbox
extricate oneself from a fix|<a iesi la ~>to vorbarie:(idle) talk|prattle, patter
manage/make it, to make a hairbreadth vorbi:to speak
escape|<a iesi la ~>to contrive it
vorbi(a rosti):to utter
vopsi:to colour
vorbi(a spune):to say
vopsi(lina, pinza etc.):to dye
vorbi:to make an arrangement with smb.
vopsi(sticla, hirtie):to stain
vorbi(a unelti):to plot, to scheme|to make
vopsi(a zugravi):to paint an appointment with smb.
vopsi(a varui):to whitewash vorbi(cu):to speak (to)
vopsi:to make up|to paint (one's lips etc.) vorbi(a sta de vorba) (cu):to talk (to/with)
vopsit:dyeing etc. v. vopsi vorbi(a pleda):to plead
vopsit:painted|<proaspat ~>fresh paint vorbi(a tine un discurs):to make/deliver a
vopsitor:dyer speech
vopsitorie:dye house/works vorbi(a sta de vorba) (cu):to converse
vor:they will, they shall (with)|<a ~ de(spre)...>to speak/talk
vorace:voracious, greedy|ravenous, of/about...|<in general
gluttonous ~nd>generally/broadly/roughly
voracitate:voracity, speaking|<la drept(ul) ~nd>truth to say, as a
voraciousness|ravenousness, matter of fact, frankly speaking|<acum
gluttony|greediness vorbeste cu totul altfel>he talks in quite a
different tone/strain n
vorba(cuvint):word
vorbire:speaking, speech/talk
vorba:words
vorbire(fel de a vorbi):manner of speech
vorba(ant. fapta):saying
vorbire(cuvintare):speech|<~ directa
vorba(proverb):proverb
gram.>direct speech|<~ indirecta
vorba(zicala):saying, adage gram.>indirect speech|<partile vorbirii
vorba(conversatie):talk gram.>parts of speech|<a avea darul
vorba(discutie):discussion vorbirii>to have the gift of speech/of the
vorba(pl. vorbarie):(idle) talk, prattle gab
vorba(cearta):quarrel vorbitor:speaking, talking etc. v. vorbi
vorba(fel de a vorbi):manner of speaking, vorbitor:speaker
speech vorbitor:parlour
vorba(promisiune):word, promise vornic(ministru de interne)(ministru de
vorba(intelegere):agreement interne):Minister for Internal Affairs
vorba(chestiune):question vornic(ministru de justitie)(ministru de
vorba(subiect):subject justitie):Minister of Justice
vorba(zvon):rumour, report vornic(primar)(primar):village chief,
magistrate
vorba:words
vornic(primar)(primar):headman of a
vorba(birfeala):gossip, talk|<vorba village
aia/ceea/aluia fam.>as it were, as the saying
is/goes|<vorba intre noi>between vornic(judecator de pace):justice of the
ourselves|<vorba intre noi>between you peace|v. vornicel
and me and the (bed-)post/door-post/lamp- vornicel:best man
post|<~ cu ~>word for word, verbatim|<~ vorovi:v. vorbi
lunga fam.>great babbler, long-winded p vostru:your|<al ~>yours
vorbaret:garrulous, talkative|fond of talking vostri:your-|<ai ~>yours

1115
vot:vote, suffrage vraja(magie):enchantment, magic,
vot(drept de ~):franchise conjuring
vot(votare):voting|<majoritate de vraja(vrajitorie):magic art, sorcery,
~uri>majority of votes|<~ witchcraft
consultativ>advisory vote|<~ de vraja(vrajitorie):witchery
incredere>vote of confidence|<~ vraja(efect magic):magic effect
secret>secret ballot/voting, ballot(ing), vraja:charm|<ca prin ~>as if by magic|<a
poll(ing)|<~ universal>universal risipi vraja>to dissolve the charm, to break
suffrage|<~urile pentru si ~urile contra>the the spell
ayes and the noes|<abtinere
vrajba:brawl(ing), feud
vota:to vote
vrajba(disensiune):dissension
vota(a alege):to elect, to poll for
vrajba(dusmanie):enmity|<a semana ~
vota(un proiect de lege):to pass, to carry intre...>to set (people) by the ears|<a
vota(pt. parlament):to elect as member of semana ~ intre...>to sow (the seeds of)
parliament discord/dissension/among...|<a semana ~
vota(pentru, impotriva):to vote (for, intre...>to cast (in) a bone between...|<a
against) semana ~ intre...>to sow (the seeds of)
vota(pentru, impotriva):to give one's vote discord/dissension/strife between
vota(in parlament):to come to a division|<a vrana:bung hole|<cep de ~>bung
~ prin ridicare de miini>to vote by (a) show vrabioara:sirloin (steak)
of hands vrabioi:cock sparrow
votant:voter vrafui:to heap/to store up
votare:voting etc. v. vota|<sectie de vraji:to bewitch|to change by magic/sorcery
~>polling station/district vraji:to fascinate|to enchant
votca:vodka vraji:to practise sorcery
votiv:votive|<tablou vrajit:bewitched, spellbound etc. vrAji
~>votive/commemorative picture
vrajit:charming, enchanting
vrabie:hen sparrow (Passer domesticus)
vrajitoare:enchantress, charmer
vrac:bulk goods|<a vinde in ~ com.>to sell
vrajitor:magician, sorcerer, wizard
in bulk
vrajitor:charming/fascinating person
vraci(pretins)(pretins):quack (doctor),
charlatan vrajitorie:sorcery, magic, witchcraft
vraci(pretins)(pretins):mountebank, empiric vrajmas(dusman)(dusman):hostile (to)
inimical
vraci(vrajitor):wizard
vrajmas(dusman)(dusman):unfriendly
vraf:heap, pile
(towards)
vraf(de hirtii):stack
vrajmas(crud)(crud):cruel (to/towards)
vraf(de marfuri):bale, pack
vrajmas(teribil)(teribil):terrible, inimical,
vraf(de ziare):file dreadful
vraf(de scrisori):bundle, packet vrajmas(potrivnic)(potrivnic):unfavourable
vraiste:heap of confusion vrajmas(dusman):opposed (to)
vraiste:higgledy-piggledy|helter-skelter vrajmas:enemy, foe
vraiste(deschis larg):wide open|<a lasa totul vrajmasi:to show enmity/ill will to|to
~>to leave everything topsyturvy malign
vraja(farmec):charm, spell vrajmasi(a uri):to hate
vrajmasi(reciproc):to be at enmity

1116
vrajmasie:enmity, hostility vremelnic(trecator):evanescent|lasting a
vrea:v. voi|<a ~ sa...>to want to..., to intend (short) while
to..., to be going to...|<a ~ sa...>to mean vremelnic:temporarily, for a (short) while
to..., to feel like|<vrei nu vrei>willing or vremelnicie:transitoriness
not, willy-nilly|<daca vrei sa astepti>if vremui:to break up
you'd care to wait|<vrei sa bei ceai?>do you
vreo:v. vreun
feel like tea drinking sau having a cup
vreodata:ever
vreascuri:brushwood
vreodata(cindva):some time
vreascuri(ca sarcina):fag(g)ot
vrere(vointa):will
vrednic(demn) (de):worthy, deserving (of)
vrere(hotarire):decision
vrednic(plin de demnitate):dignified
vrere(dorinta):wish, desire
vrednic(harnic):diligent, industrious
vrere(intentie):intention
vrednic(harnic):hardworking, quick (at
work) vreun:some
vrednic(harnic):active, busy vreun(in prop. interogative):any
vrednic(capabil) (sa, de):able (to), vreunul(cineva):somebody
competent (to) vreunul(oricare):anybody
vrednic(capabil) (sa, de):fit (to), capable vruta:v. vrere|<vrute si nevrute>idle/empty
(of)|<~ de o cauza mai buna>worthy of a talk, small talk|<vrute si nevrute sl.>gas|<pe
better cause|<~ de stima>worthy of vrute, pe nevrute>willy-nilly
esteem|<a fi ~ de...>to deserve..., to be vui(d. vint etc.):to boom, to roar
worthy of... vui(d. tunet):to rumble, to mutter
vrednicie:merit|industry, diligence, vui(d. masini):to hum, to din
sedulousness|application, vui(d. valuri etc.):to swish, to roar, to
assiduity|capability, capacity, efficiency thunder
vrednicie(vitejie):bravery, valour vui(d. urechi):v. vijii
vrednicie(cinste):honour vuiet:rumble, boom, rumbling
vrej:creeping stem/stalk vuiet(de voci):hum, buzz
vreme(timp):time vuiet(de masini):din
vreme(moment):moment vuiet(al vintului etc.):roaring
vreme(prilej):opportunity vuiet(zarva):hubbub, uproar
vreme:times vuietoare:crowberry, crakeberry
vreme(perioada):age vulcan:volcano|<~ activ>active volcano|<~
vreme(timp, stare a atmosferei):weather|<in stins>extinct volcano
~a aceea>at that time, then|<in ~a aceea>in vulcanic:volcanic
those times|<~ buna>good/fine weather|<~
frumoasa>fine weather|<~ ploioasa>rainy vulcanic:ardent, fiery|<bomba ~a>volcanic
weather|<~ urita>bad weather|<~a bomb|<eruptie ~a>volcanic eruption|<fire
probabila>weather forecast|<cu ~a>in (the ~a>volcanic nature|<insula ~a>volcanic
course of) time, in process/course of island|<lava ~a>volcanic lava|<munti
time|<cu ~a> ~i>volcanic mountains|<roca ~a>volcanic
rock|<sticla ~a>volcanic glass
vremelnic:temporary
vulcaniza:to vulcanize
vremelnic(provizoriu):provisional
vulcanizare:vulcanization
vremelnic(trecator):transient, transitory,
ephemeral vulg:ragtag (and habtail)
vulgar(obisnuit):common, vulgar, general

1117
vulgar(josnic):vulgar, mean, low, base
vulgar(nestiintific):vulgar
vulgar:vulgarly|<latina ~a>low/vulgar Latin
vulgarism:vulgarism
vulgaritate:vulgarity, blatancy
vulgariza(stiinta etc.):to popularize
vulgariza(a face vulgar):to coarsen, to
vulgarize
vulgariza:to grow vulgar
vulgarizare:popularization etc. v. vulgariza
vulgarizator:vulgarizer, popularizer
vulgata:the Vulgate
vulnerabil:vulnerable, easily
wounded/hurt|<loc ~>sore place, weak
point, blind side, foible|<loc ~ poetic>heel
of Achilles
vulnerabilitate:vulnerability
vulpe:sly/cunning fox, artful dodger|<blana
de ~>fur made of fox skin|<pui de ~>young
fox, fox's cub|<vinatoare de vulpi>fox
hunt(ing)
vulpesc:fox-like, vulpine
vulpesc:cunning
vulpeste:like a fox
vulpoaica:v. vulpe
vulpoi:v. vulpe
vultan:v. vultur
vultur:the Eagle|<~ imperial ornit.>golden
eagle (Aquila imperialis)|<~ul mieilor
ornit.>bearded/lamb vulture, lammergeyer
(Gypaetus barbatus)|<~ plesuv
ornit.>golden eagle (Aquila chrysaetus)
vulturas:eaglet
vulturesc:aquiline, eagle('s)...
vultureste:like an eagle
vulturica:mouse ear (Hieracicum pilosella)
vulva:vulva

1118
1119
walon:Walloon
warant:warrant
water:water closet
water-polo:water polo
watt:watt
wattmetru:wattmeter
wattora:watt-hour
weber:Weber
western:Western (film)
western:horse opera
whisky:whisky
wolfram:tungsten
wolframit:wolframite
wulfenit:wulfenite

1120
1121
x:x|<raze ~>x-rays
xantina:xanthine
xantona:xanthone
xenofob:xenophobe
xenofobie:xenophobia
xenomanie:xenomania
xenon:xenon
xeroftalmie:xerophthalmia
xifoid:xiphoid|<apendice ~>xiphoid
appendix
xilen:xylene
xilofag:xylophagous
xilofon:xylophone
xilograf:wood carver
xilografia:to carve in wood|to engrave on
wood
xilografic:xylographic
xilografie:xylography|wood carving|v.
xilogravura
xilogravura:xylograph|woodcut

1122
1123
yemenit:Yemenite

1124
1125
za(veriga in lant):link of a chain zahar(brut):raw sugar|<~ ars>burnt
za(veriga in lant):chain loop sugar|<~ candel>sugar candy|<~
za(lant):chain cubic>lump sugar|<~ de fructe>fruit
sugar|<~ de fructe>levulose|<~ de
za:mail coat|<imbracat in/cu ~le>mail-
fructe>fructose|<~ de sfecla>beet sugar|<~
clad|<imbracat in/cu ~le>clad in
de struguri>grape sugar|<~ de trestie>cane
mail/armour
sugar|<~ pudra>glazing sugar|<~
zacusca(gustare):hors d'oeuvre|snack pudra>sugar in powder|<~
zacusca(gustare):refreshments zaiafet(petrecere):feast
zacusca(conserve de peste):pickled fish zaiafet(chef):drinking bout
zadar:<in ~>v. zadarnic|<a se stradui in zaiafet(chef):carousal
~>to have one's trouble for nothing|<a se
zaiafet(chef):spree
stradui in ~>to labour/toil in vain
zaiafet(masa):(rich) repast/meal
zadarnic(inutil):useless
zaiafet(masa):(fine) spread
zadarnic(inutil):unavailing
zaiafet(masa):(good) tuck-in
zadarnic(inutil):vain
zalhana:shamble|slaughter house|abattoir
zadarnic(inutil):fruitless
zambila:hyacinth|<~ de cimp>v. viorea
zadarnic(inutil):futile
zapis(act):deed
zadarnic(superfluu):superfluous
zar:die|<~uri masluite ist>fulhams|<~uri
zadarnic:in vain|to no purpose|of no
masluite>loaded dice|<a arunca ~urile>to
avail|(of) no use|<efort ~>futile
throw/cast the dice/bones|<~ul e aruncat
effort|<vorbe ~>idle talk
fig.>the die is cast/thrown
zada:larch tree/fir|pitch pine
zaraf:money changer|broker|usurer
zaharicale:sweetmeats|sweets|lollipops
zara:butter milk
zaharifica:to saccharify
zare(lumina):light
zaharimetrie:saccharimetry
zare(lumina slaba):subdued (gleam of) light
zaharimetru:saccharimeter
zare:sheen
zaharina:saccharine
zare(puternica):shining light
zaharisi:to (sweeten with) sugar
zare(stralucire):brilliancy
zaharisi(fructe):to candy
zare(orizont):horizon
zaharisi:to become sugared
zare(orizont):sky line
zaharisi(a se ramoli):to grow decrepit
zare(culme a muntelui):summit|<~ de
zaharisi(a se ramoli):to become a dotard foc>glow/flare of fire|<~ de lumina>gleam
zaharisit:candied|sugared of light|<in ~>in the distance
zaharisit(dulce):sweet zargan:garfish|garpike
zaharisit(ramolit):decrepit|<fructe zariste:horizon|sky line
~e>candied/preserved fruit zarnacadea:(poet's) narcissus|daffodil
zaharnita:sugar box/basin|canister for sugar zarva(larma):uproar
zaharos:sugar... zarva(zgomot):noise
zaharos:sugar-like zarva(larma):tumult
zaharoza:saccharose zarva(zgomot):hubbub
zaharuri:sugars zarva(larma):row
zahar:sugar zarva(zgomot):racket
zahar:saccharum zarva(larma):riot
zarva(scandal):fuss|ado|to-do

1126
zarva(agitatie):bustle adj.>prompt|<chestiunea nu sufera (nici o)
zarva(cearta):quarrel ~>the mat
zarva(cearta):dispute zabalos:nasty looking|hideous
zarva(cearta):altercation zabaluta:curb (chain)
zarva(cu zgomot mare):squabble zabovi:to delay (doing smth.)|to
zarva(cu zgomot mare):brawl(ing) linger/stay/lie/lay behind|to be/come too
late|to be behind one's time|<a ~ asupra...
zarva(zgomot):din|<ce mai ~!>what a to-
(cu gen.)>to insist/dwell (up on)...
do!|<fara ~ fig.>without a fuss|<fara ~
fig.>without any fanfares|<a face ~>to kick zabovitor:tarrying etc. v. zabovi
up a great row|<a face ~>to kick up a great zabranic:crape
rumpus|<a face ~>to kick up a great zabrea:iron bar
shindy|<a face ~>to kick up a great shine|<a zabrea:screen
face ~ mare pe chestia... (c zabrea(grilaj):rail(ing)
zarzavagiu:greengrocer zabrea(gard):fence
zarzavagiu(ambulant):costermonger zabrea(gratii):grating
zarzavat:vegetables|greens|green stuff zabrea(la soba):fender
zarzavat(pt bucatarie):pot/green herbs zabrea(la soba):guard
zarzavat(pt bucatarie):greengrocery zabrea(de sirma):wire netting|<cu
zarzavat:hotchpotch|<gradina de zabrele>latticed|<fereastra cu
~>vegetable/kitchen garden zabrele>lattice(d) window|<usa cu
zarzar:apricot tree zabrele>grated door|<usa cu zabrele>hack
zarzara:apricot zabreli:to surround with a grating|to
zat:matter|dregs lee|grounds|sediment|<~ de surround with a railing|to lattice
bere>dregs/lees of beer|<~ de zabrelit:latticed
cafea>grounds of coffee|<~ de cafea>coffee zabun:peasant's quilted homespun coat
grounds zacare(imbolnavire):falling ill
zavera:the Greek revolution of 1821 zacare(boala):disease
zavera(rascoala):revolt zacare(boala):illness
zavera(rascoala):rebellion zacare(boala):sickness
zavera(rascoala):rising zacamint:deposit|<~ de carbuni>coal
zavragiu(certaret):quarrelsome deposits|<~ de minereuri>ore/mineral
zavragiu(certaret):fond of a row deposits|<~ de titei>oil field(s)
zavragiu(tinichigiu):tinner zacea(pe masa, pe podea etc.):to lie
zavragiu(certaret):squabbler zacea(pe masa, pe podea etc.):to rest
zavragiu(certaret):brawler zacea(a fi situat):to be situated/placed
zabala:(bridle) bit|curb bit|<a musca zacea(a se afla):to be
zabala>to champ the bit zacea(a sta culcat):to lie|<zace de friguri>he
zabava(intirziere):delay is laid low with a fever|<a ~ in mormint>to
zabava(amuzament):amusement rest in one's grave|<a ~ in mormint>to be
zabava(trecere de vreme):pastime|<fara ~ bedded under ground|<a ~ in pat>to lie in
adv>without delay|<fara ~ adv.>there and bed|<a ~ in pat (ca bolnav)>to keep (to)
then|<cu ~>too late|<dupa multa ~>after one's bed|<a ~ in pat (ca bolnav)>to be laid
much dawdling|<fara ~ adv.>without up|<aici zace...>her
delay|<fara ~ adv>forthwith|<fara ~ zacere:lying|v. zacare
adj.>immediate|<fara ~ adj.>instant|<fara ~ zacut:lying

1127
zadari(un ciine etc.):to tease zaharel:<a duce pe cineva cu ~ul aprox.>to
zadari(un ciine etc.):to harass allure/lure/decoy/entice smb.|<a duce pe
zadari(a stirni):to excite cineva cu ~ul aprox.>to gild/sugar(-coat)
the pill for smb.
zadari(a stirni):to rouse
zaloaga:bookmark
zadarnici(a dejuca, planuri etc.):to frustrate
zaloaga(capitol):chapter
zadarnici(a dejuca, planuri etc.):to baffle
zaloaga(parte):part
zadarnici(a dejuca, planuri etc.):to balk
zalog(ca obiect):guarantee
zadarnici(a dejuca, planuri etc.):to thwart
zalog(ca obiect):deposit
zadarnici(a dejuca, planuri etc.):to foil
zalog(in bani):security
zadarnici(a infringe):to defeat
zalog(in bani):caution money
zadarnici(a distruge):to ruin
zalog(imobil):mortgage
zadarnici(a distruge):to destroy
zalog(in unele jocuri):forfeit
zadarnici(a nimici):to annihilate|<a ~
planurile cuiva>to frustrate/thwart/upset zalog(ostatec):hostage|<a pune/da ~>v.
smb.'s designs|<a ~ planurile cuiva>to zalogi|<a tine ceva ca ~>to hold smth. as
defeat/discomfit smb.'s schemes|<a ~ security
sperantele cuiva>to shatter/disappoint/dash zalogi(a amaneta):to (put in) pawn
smb.'s hopes zalogi(a amaneta):to (give as a) pledge
zadarnicie(inutilitate):uselessness zalogi(a amaneta):to put up the spout
zadarnicie(inutilitate):utility zalogi:to engage
zadarnicie(inutilitate):wantonness zalud(smintit)(smintit):cracked
zadarnicie(desertaciune):vanity zalud(smintit)(smintit):cranky
zadarnicire:frustration|defeat|discomfiture|d zalud(prost):silly
iscomfiture v. zadarnici zalud(prost):foolish
zaduf(caldura innabusitoare):sultriness zalud(prost):doltish
zaduf(caldura innabusitoare):closeness zamisli(un copil):to conceive
zaduf(suparare)(suparare):trouble zamisli(un copil):to become pregnant with
zaduf(suparare):worry zamisli(a concepe)(a concepe):to conceive
zaduf(suparare)(suparare):worry zamisli(a forma):to form
zaduf(caldura innabusitoare):stifling heat zamisli(a produce):to produce
zagan:bearded/lamb vulture zamisli(a inventa):to invent|to be conceived
zagaz:dam|dike|barrier zamisli:to become pregnant etc.
zagaz(pe malul unui riu):bank zamosita:hibiscus
zagaz(pe malul unui riu):embankment zanatic(zapacit):thoughtless
zagaz(portuar):jetty zanatic(zapacit):scatter-brained
zagaz(portuar):mole zanatic(nebun):crazy
zagaz(dig):breakwater zanatic(nebun):cracked
zagaz(dig):groin zanatic(nebun):daft
zagaz(dig):sea wall zanganeala:clanking|clashing
zagaz(ecluza):weir zangani:to clang|to clank|<a ~ armele fig>to
zagaz:obstacle|<a pune ~ (cu dat)>to stem brandish one's
(cu ac) arms|<(d.lanturi,arme,pinteni,ferestre)>to
zagazul:to dam up/in|to (em)bank clank, to clink, to rattle|<(d pahare)>to
zagazui:to restrain jingle

1128
zanganit:clanking etc. v. zangani|<~ de zapor(dezghet):thaw
arme>clash(ing) of arms|<~ de zapus(e)ala:oppressive/intense/burning heat
lanturi>clanking of chains|<~ de zapusi(d soare):to burn (hot)
pahare>jingling of glasses
zapusitor:stifling|burning
zanganitor:clanging etc. v. zangani
zari(a apare):to appear
zanoaga(vale intre munti):high valley
zari(a apare):to make one's appearance
zanoaga(poiana):(forest) glade
zari(a apare):to come to light
zapada:snow
zari(a apare):to crop up
zapada:masses of snow|<Alba ca
zari(a deveni clar):to become clear/evident
Zapada>(Little) Snow-white|<alb ca
zapada>snow-white|<alb ca zapada>(as) zari(a deveni clar):to become manifest
white as (the driven) snow|<bulgare de zari(a deveni vizibil):to become visible
~>snowball|<ca zapada>snowy|<ca zari(a deveni vizibil):to loom
zapada>like snow|<ca zari:to heave in sight|to make one's
zapada>niveous|<cadere de ~>fall of appearance
snow|<cadere de ~>snowfall|<fulg de ~>f zari(a vedea):to view
zapaceala(agitatie):flurry zari(a vedea):to perceive
zapaceala(incurcatura):entanglement zari(mai ales de la prima privire):to espy
zapaceala(dezordine):confusion zari(mai ales de la prima privire):to
zapaceala(dezordine):disorder discover
zapaceala(a mintii):bewilderment zari(mai ales de la prima privire):to catch
zapaceala(a mintii):perplexity sight of
zapaceala(a mintii):distraction zari(mai ales de la prima privire):to get a
zapaci:to become flustered|to lose one's glimpse of
head|to lose one's presence of mind|to be all zarimai ales mar:to descry
adrift|to be at a loss zarimai ales mar:to sight
zapaci:to flurry|to perplex|to confuse|to zari(a observa):to perceive
puzzle|to disconcert|to bewilder zari(a observa):to notice
zapacit:thoughtless|scatter-brained|hare- zari(a observa):to observe
brained|flighty
zari(a-si da seama de):to become aware of
zapacit(iresponsabil):reckless|rash|irrespons
ible zari(a-si da seama de):to realize
zapacit(nebun):crazy zaticneala:disturbance|trouble|inconvenienc
e|upset|intrusion
zapacit(ametit):dizzy
zaticni:disturb|to disturb|to derange|to
zapacit(ametit):giddy upset|to interrupt|to prevent|to check|to
zapacit(ametit):headless arrest
zapacit(ametit):muddled zau(cu adevarat):really
zapacit:scatter-brains|muddle-headed/giddy zau(cu adevarat):actually
fellow|<ce, esti ~?>are you out of your zau(cu adevarat):truly
senses?
zau(cu adevarat):in fact
zaplan:v. vlajgan
zau(serios):are you serious/in earnest?
zapor(puhoi):torrent
zau(serios?):are you serious/in earnest?
zapor(suvoi):stream
zau(serios?):really?
zapor(suvoi):flow
zau(serios?):indeed?
zapor(revarsare):flood
zau(serios?):is that a fact?

1129
zau(serios?):are you sure? zbiera(d magari):to bray
zau(serios?):is it true? zbiera(d cineva) (la):to bawl (at), to roar, to
zau(serios?):do you actually mean it? yell
zau(pe cuvint):upon my word! zbiera(d cineva):to sing out
zau(pe cuvint):honour bright! zbierat:bellow(ing), moo(ing),
zau(pe legea mea):by/upon my faith! bray(ing)|baw(ing), roar(ing), yell(ing)
zau(pe legea mea):by Heaven! zbilt:noose
zau(pe legea mea):by Jove! zbir:brute|tyrant
zau(te conjur):I beg/entreat you zbir(asupritor):oppressor, sbirro
zau(ce zici!?)(ce zici!?):really? zbici:to form wrinkles
zau(pe legea mea):on my soul!|<(cu zbirci:to wrinkle|to fail in, to miss
siguranta ca nu)>of course not!|<ce tot zbirci:to pucker|to crumple|to get
vorbesti>what are you talking about?|<cu wrinkles|to grow wrinkled|<a ~ din nas>to
siguranta ca nu>indeed no!|<cu siguranta ca turn up one's nose|<a ~ din nas>to turn up
nu>no, certainly not!|<nu stiu zau daca...>I one's nose|<ai ~t-o>you've failed
really/actually don't know whether... zbirciog:morel
zavod:butcher's dog|mastiff zbircit:wrinkled etc. v. zbirci
zavoi:riverside coppice zbircitura:wrinkle
zavor:bolt|<sub ~>(safely) locked up|<a zbirli(d par):to bristle up
pune ~ul>to put up the bolt|<a pune ~ul>to zbirli(d par):to stand on end
shoot the bolts|<a pune ~ul>to bolt/bar the zbirli(d pene, apa):to ruffle
door|<a trage ~ul>to unbolt
zbirli(parul):to tousle
zavori:to shut oneself up
zbirli(apa):to ripple
zavori:to (bar and) bolt up
zbirli(penele:apa)to ruffle
zavori:to close
zbirli:to get dishevelled
zavori(a ascunde):to hide
zbirli(d par):to get dishevelled
zavori(a ascunde):to conceal|to shut oneself
zbirli:to fire/flare up, to fly out
up|to shut oneself in a room
zbirlit:tousled|dishevelled
zbanghiu:v. sasiu
zbirn:whirr!|whirr!
zbate:to struggle|(with one's hand and
feet)|to kick and strike about one|to zbirnii:to buzz|to hum|to whirr
toss/fling about zbirniit:buzz(ing)|whirr(ing)|whirr(ing)
zbate(cu picioarele):to kick about zbirniitor:buzzing|humming
zbate:to struggle zbirn:whirr!
zbate(a se zbuciuma):to worry zbor:flight
zbate(a se zbuciuma):to fret (oneself) zbor(al pasarilor):vol(it)ation|flying
zbate(a se zvircoli):to throw oneself about zbor(al soimului):career
zbengui:to gambol|to frolic|to cut zbor(avint):soaring, flight
capers/ditoes|v. hirjoni zbor(planat):gliding
zbenguiala:gambolling|frolicking zbor(in inaltul cerului):soar(ing)
zbici:to dry zbor(fuga):run, race
zbici:to dry zbor(in inaltul cerului):tower(ing)|<~
zbicit:dried acrobatic av.>acrobatic flight|<~
zbiera:to bellow cosmic>space flight|<~ de antrenament
av.>training flight|<~ de incercare
zbiera(d vaci):to low, to moo

1130
av.>test/trial flight|<~ de noapte av.>night zburataci(d zburatoare):to take wing
flight|<~ fara escala av.>non-stop flight|<~ zburataci(d zburatoare):to take one's flight
fara vizibilitate av.>blind flying|<~ zburataci(d copii):to grow up
instrumenta
zburataci:to cast/fling smth. at
zborsi:<(a striga) (la)>to shout (at)|<(a
zburatoare:(flying) bird
striga) (la)>to bellow (at)|<(a striga) (la)>to
raise one's voice (at)|<a se ~ la...>to fly at..., zburatoare:french willow, fireweed
to be down upon...|<a-si ~ ... (penele)>to zburator:flying
ruffle one's...|<a-si ~... (parul)>to zburator(inaripat):winged
bristle/ruffle one's... zburator:fore-top gallant sail
zborsit(d oameni):furious zburatura:splinter|chunk (of wood, stone
zborsit(d oameni):in high dudgeon|v. zbirlit etc.)|stone's throw|chop (of wood)|<la o ~
zborsit:furiously de piatra>at a stone's throw
zbucium:agitation|nervousness, fret zburda:to sport|to romp|to gambol|to
zbucium(neliniste):anxiety, uneasiness frolic|to frisk (about)
zbucium(zbatere):struggle zburdalnic:sportive|frolicsome|frisky
zbucium(zbatere):struggle, struggling zburdalnic(jucaus):playful
zbuciuma:to be agitated/nervous|to fret|to zburda:sporting|gambolling|frolic|frisking
be anxious/uneasy|to struggle zburda(joaca):play
zbuciumat:agitated|nervous|anxious|uneasy| zburdalnicie:sporting|sportiveness|playfulne
struggling|tumultuous ss
zbughi:hop! jump! go! flip! flop!|<a o ~>to zburdalnicie:v. nebunie
scamper/scour away/off, to scuttle away zburdatura:skip|jump
zbura:to fly|to be on the wing|to wing it zdranc:crash! smash!
zbura(cu avionul):to go by air zdravan(voinic):sturdy
zbura(a-si) lua zborul:to take one's flight zdravan(voinic):vigorous
zbura(in aer):to sail zdravan(voinic):sinewy
zbura(planat):to soar, to tower zdravan(sanatos):healthy
zbura(f repede):to dart through the air zdravan(intreg):whole
zbura(a se misca repede):to move rapidly zdravan(la minte):sane
zbura(a se misca repede):to pass swiftly zdravan(strasnic):mighty
zbura(a se misca repede):to sweep, to dash, zdravan(strasnic):terrible
to shoot zdravan:mightily|awfully|terribly|<nu esti ~
zbura(ca o sageata):to dart, to flit (la cap)?>are you crazy? are you out of
zbura(a se pierde):to be lost/gone your senses?|<a bea ~>to drink heavily
zbura(a trece repede):to fly (away) zdrangani:to rattle
zbura(a pleca):to fly, to flee zdrangani(la:din)to thrum|to jingle|<a ~
zbura(a reteza):to cut off|<a ~ in aer>to be sabia>to rattle the sabre
blown up|<a ~ in aer>to explode|<a ~ in zdranganit:rattling etc. v. zdrangani
ajutorul cuiva>to run to help smb.|<a ~ in zdreanta:rag, tatter
ajutorul cuiva>to hasten to smb.'s aid|<il zdreanta:backboneless/spineless
lovi asa de rau incit zbura sub masa>he creature|<(imbracat) in zdrente>in rags (and
knocked him under the table|<a ~ tatters), ragged
imprejur>to fly round/about, to zdreli:to scratch/graze oneself
zburat:flown away|<lapte ~>curd, curdled zdreli:to scratch|to gall
milk

1131
zdrelitura:scratch, gall zeama(sos):sauce
zdrentaros:ragged|in rags/tatters zeama(de carne de vita):bovoil
zdrentaros:ragged fellow|ragamuffin zeama(seva):sap
zdrentui:to be frayed/torn|to be worn out zeama(a carnii):juice of meat
zdrentuit:frayed|torn|worn out|in tatters|v. zeama~ de lamiie:lemon juice|<~ de carne
zdrentaros (bulion)>meat, gravy/broth|<~ de carne (de
zdrobi:to be crushed etc. v. ~ vb tr carne de vita)>beef tea, bovoil|<(a
zdrobi:to crush carnii)>juice of meat|<~ de lamiie>lemon
juice|<~ de rosii>tomato juice|<~ de
zdrobi(ceva moale, si):to squash
struguri>grape juice|<~ de varza>cabbage
zdrobi(a sfarima):to break (to pieces) pickle|<~ lunga>skilly|<fig (poveste lun
zdrobi:to crush zebra:zebra
zdrobi(a invinge):to defeat zebu:zebu
zdrobi(a invinge):to overwhelm zece(la carti):a ten
zdrobi(a distruge):to destroy zece(ca nota):ten
zdrobit:crushed zece:tens, dozens, scores
zdrobit(sleit):tired/worn/fagged out zece:ten|<un ~ de pica>a ten of spades|<~
zdrobit(sleit):done/knocked up ani>ten years|<~ ani>decade|<a primit (un)
zdrobit(sleit):exhausted ~ la latina>he got ten for Latin|<a primit
zdrobit(de durere):overwhelmed with grief (un) ~ la latina>he got ten for latin
zdrobitor(d o infringere etc.):crushing zece(le)a:the tenth
zdrobitor(d majoritate):overwhelming zecimal(decimal):decimal
zdrumica:v. dumica|v. zdrobi zecimala:decimal fraction
zdruncin:shaking|jolting zecime(a zecea parte):tenth
zdruncin:comotion zecime:tens
zdruncin(soc):shock zeciui(a incasa zeciuiala de la):to levy tithe
zdruncina:to jolt on
zdruncina:to be shaken etc. zeciui(a incasa zeciuiala de la):to tithe
zdruncina:to shake zeciui(a plati zeciuiala):to pay tithe(s) to
zdruncina(a submina):to undermine zeciuiala:tithe
zdruncina(a slabi):to weaken zefir:zephyr|soft wind/breeze
zdruncinator(d trasuri):jolty zefir:zephyr
zdruncinatura:jolt zeflemea:banter, raillery,
quizzing|gibe|chaff(ing)|<a lua in ~>v.
zdup:bump! smash! flop! bang!
zeflemisi
thud!|thump!
zeflemisi:to rail/mock|to scoff/sneer at|to
zdup:rogue house|limbo quod|jug
ridicule|to deride|to chaff
zdupai:to tread heavily|to trample
zeflemist:scoffer|mocker/sarcastical
zeama(bulion):meat person|chaffer|quizzer|wag
zeama(de fructe):juice zeghe:thick twilled cloth|<~>kind of
zeama(supa):soup peasant's twilled cloth coat
zeama(bulion):gravy/broth zeina:zein(e)
zeama(singe):blood zeitate(zeu):deity, god
zeama(sos):gravy zeitate(zeita):(female) deity, goddess
zeama(de carne de vita):beef tea zeita:goddess

1132
zel:zeal|eagerness|ardour|fervour|<cu zetui:to set up
~>eagerly|<cu ~>zealously|<cu ~>with zetui:to to set up type
zeal/zest|<exces de ~>false/misguided zeu:god
zeal|<a face exces de ~>to make a snow of
zevzec:silly|foolish|thick-headed|addle-
zeal|<a face exces de ~>to go beyond one's
headed/-pated/-brained
orders
zevzec:simpleton|blockhead|addle-brain/-
zelos:zealous|eager|keen|ardent|fervent|earn
pate
est
zgaiba:blister
zelos(in a face un serviciu):officious
zgarda:dog collar
zelos:zealously etc.
zgii(la):to stare (at)
zemos:juicy|rich in juice
zgii(la):to goggle (at)|<a ~ ochii>to open
zemos:v. pepene galben
one's eyes wide
zemui:to be juicy|to be rich in juice|to ooze
zgiltii:to shake
zenana:zenana
zgiltii(a se smuci):to jerk
zenit:climax
zgiltii:to shake|to jog
zeolit:zeolite
zgiltii(a smuci):to jerk
zepelin:zeppelin|zep(p)
zgiltii:to shake up
zer:whey
zgiltiiala:shaking v. zgiltii
zeri:to whey (off)
zgiltiit:shaking
zero:zero
zgiltiitura:shake|jog
zero(ca cifra):cipher|nought
zgiltiitura(smucitura):jerk
zero(la telefon):0
zgindari(focul):to mend|to embitter
zero(in sport):nil
zgindari(focul):to poke
zero(la termometru):zero
zgindari(o rana):to irritate
zero(punct de inghet):freezing point
zgindari:to aggravate
zero(nimic):nothing
zgindari(a irita):to rub (up) the wrong way
zero(nimic):nought
zgindari:to rub salt on
zero(nimic):naught
zgindari(a irita):to anger
zero:a mere cipher|a (mere) nobody|a
zgindari:to rub it into
(perfect) nonentity|<~ la ~ sport>love
all|<deasupra lui ~>above zero|<sub zgindari(a intepa):to prick
~>below zero|<termometrul inregistreaza ~ zgindari(a irita):to provoke
grade>the thermometer registers/is at/stands zgindari(a atinge):to touch
at zero|<rezultatul a fost egal cu ~>the zgindari(pofta):to whet
result was nil zgindari(focul):to mend
zeros:wheyey zgindari(pofta):to sharpen
zestre:dowry|marriage portion|dower zgindari(focul):to rake
zestre(trusou):trousseau|<fata fara zgircenie:avarice|stinginess|niggardliness|m
~>portionless girl|<foaie de ~>marriage eanness|skimp
contract|<lada cu ~>bottom drawer|<lada cu
~ amer.>hope chest|<vinator de ~>fortune zgirci:cartilage|chondrus
hunter|<a da de ~ (cuiva)>to dower (smb.) zgirci(d caldura):to shrivel
zetaj:settling method zgirci(de caldura):to shrink
zetar:comp zgirci(a se contracta):to contract
zetarie:case department zgirci(a se paraliza):to be paralysed

1133
zgirci(a fi zgircit):to be stingy/niggardly zgomotos:noisy|boisterous|tumultuous|upro
zgirci(pumnul):to clench arious
zgirci(d caldura):to shrivel zgomotos:noisily
zgirci(a incorda):to strain zgrabunta:blotch
zgirci(a contracta):to contract|<a se ~ zgrabuntica:nipplewort
la...>to be sparing of..., to kick at..., to zgrabuntos:pimply
stint... zgribuli:shrivel|to shrivel|to shrink
zgircioaba(zgircit):skinflint zgribuli(de frig):to huddle oneself up
zgircioaba(zgircit):flayflint zgribuli(a se face mic):to cower (down)
zgircit:close-/tight- zgribuli(a se face mic):to squat down
fisted|grasping|avaricious|greedy (of zgribulit:shrivelling|huddled up|shrinking
gain)|stingy|niggardly|miserly, skimpy,
zgriptor(zgircit)(zgircit):miser
mean|(as) mean as the grave
zgriptor(zgircit)(zgircit):niggard
zgircit(d pumn etc.):clenched etc. v. zgIrci
zgriptor(om rau):brute, beast
zgircit:miser, niggard|close
liver|skinflint|flayflint|<~ la vorba>chary of zgriptor(zgircit):skinflint
words|<~ la vorba>of few words zgriptoroaica(cotoroanta):(old) hag, (old)
zgiria:to scrape|to gall crone
zgiria(hirtia)(hirtia):to scrawl zgrunturos:rough|uneven
zgiria(vioara):to scrape|to scratch zgudui(zdruncina)(zdruncina):to shake|to
shake violently|to convulse
zgiria:to get scratched|to get galled|<ma
zgirie in git>I feel a scratching in my throat zgudui:to be shaken|to be shaken
violently|to be convulsed
zgiriat:scratched
zguduire:shaking|convulsion
zgirie-brinza(zgircit):skinflint
zguduire(ca act):shake|shake-up
zgirie-nori:sky scraper
zguduire:shock
zgirieci:carpenter's scraper
zguduire(turburare):commotion
zgirietura:scratch|scrape|gall
zguduire:convulsions
zgitie:v. strengarita
zguduitor:shaking
zglavoaca:miller's thumb
zguduitor:staggering
zglavoc:hemp flower
zguduitor(grozav):tremendous
zglobiu:v. zburdalnic
zguduitor(grozav):terrible
zglobiu(vioi):lively
zguduitor(grozav):awful
zglobiu(vioi):sprightly
zguduitor(care infioara):thrilling
zgomot:noise|tumult|row
zguduitura:shake|jerk|jolt|jog
zgomot(agitatie):bustle|shindy
zgura:slag|dross|scoria
zgomot(taraboi):hubbub|racket|shine|din|ru
mpus|ado zgura(la terenuri de sport):cinders
zgomot(cearta):brawl(ing)|to-do zgura:dross
zgomot(strigate):shouting|uproar zgurifica:to slag
zgomot(strigate):clamour zguros:slaggy
zgomot(scandal):fuss zi:day
zgomot(murmur):murmur|<mult ~ pentru zi(lumina zilei):daylight
nimic>much ado about nothing|<a face zi(data):date
~>to make a noise zi(vremuri):times

1134
zi(vremuri):days zice(din vioara):to play (on) the violin|<a-i
zi(ani):years ~>to be called/named|<ca sa ~m asa>in a
zi(viata):life, day(s)|<~ alba>happy day|<~ manner (of speaking)|<ca sa ~m asa>so to
astronomica>astronomical day|<~ speak|<asa zicind>so to speak|<~ numai
calda>warm/hot day|<~ civila>civil day|<~ (asa)>that's only his way of speaking, he
de iarna>winter day|<~ de does not mean it|<ca bine zici!>now that's a
lucru>working/week day|<~ de wise word! right you ar
munca>work day|<~ de zid:barrier, wall
nastere>birthday|<~ de post rel>fast(ing) zid:barrier, wall|wall|<~ de caramida>brick
day|<~ de sarbatoare>day of rest|<~ de wall|<~ fara ferestre>dead wall|<~ de
ziar:(news)paper|journal|public print piatra>stone wall|<~ul chinezesc>the Great
ziar(oficial):gazette Wall|<a imprejmui cu ~uri>to wall in
ziar(zilnic):daily (paper)|<~ de zidar:(brick) mason|builder
dimineata>morning paper|<~ de zidar(tencuitor):plasterer
seara>evening paper|<~ zilnic>daily paper, zidarie(ca meserie):masonry|bricklayer's
daily|<~ele de azi>today's trade|builder's/building trade
papers/press|<anunt de/la ~>notice zidarie(ca lucru):brick laying|brick(layer's)
(inserted) in a paper|<articol de work|brick-and-mortar (work)
~>newspaper article|<(mai zidarie(ca masa de material):masonry
scurt)>paragraph, item|<taietura de (work)
~>newspape
zidarie(ca masa de material):brickwork
ziarist:journalist|newspaperman|pressman|n
zidarit:v. zidarie
ewsman|writer for the press/newspapers
zidi(a cladi):to build (up)
ziarist(reporter):reporter
zidi(a cladi):to construct
ziarist(corespondent):correspondent
zidi(a ridica):to erect
ziaristica:journalism
zidi(a ridica):to raise (up)
zibelina:sable
zidi(a imprejmui cu zid):to wall in
zibelina(blana de ~):sable fur
zidi(a crea)(a crea):to create
zibelina(ca haina):sable cloak/cape
zidi(a inchide):to inmure
zibeta:civet cat
zidire:building etc. v. zidi
zicala:proverb(ial saying)|saying|(old)
adage|saw|household word|maxim|<(dupa) zidire(concret):building, construction
cum e zicala>as the old adage has it, as the zidit:built etc. v. zidi
saying is/goes zidit:v. zidire|<bine ~>well built
zicatoare:v. zicala ziditor(constructor):builder, constructor
zice:to say|to tell ziditor(fondator):founder
zice(a declara):to declare ziditor(creator):creator, maker
zice(a afirma):to affirm zigomatic:zygomatic
zice(a recita):to recite zigoma:cheek/yoke bone, zygoma
zice(a citi):to read zigzag:crinkum-crankum|zigzag (line)|<in
zice(a socoti):to think ~>(in) zigzag|<a naviga in ~ mar>to steer a
zice(a socoti):to say zigzag course, to tack about|<drumul face ~
uri>the road runs zigzag
zice(a socoty):to say
zil(i)er:day-labourer|day worker
zice(a cinta):to sing
zilnic:daily|everyday
zice(dintr-un instrument):to play
zimaza:zymase
zice:to say

1135
zimbru:aurochs zimbet(dispretuitor):sneer
zimina:zymin zimbet(larg):grin
zimologie:zymology zimbi:to smile|<a ~ minzeste>to give a
zimt(de ferastrau):tooth, dent wry/forced smile
zimt(de roata):cog (of a wheel) zimbitor:smiling
zimt(ai unei monezi):milled edge|<cu zimbitor:with a smile
~i>milled zimbre:flaps|<facea ~ fig>his mouth
zimta:v. zimtui watered
zimtar:punch(eon) zina:fairy
zimtat:toothed zina:fay
zimtat(d monezi):milled zina(zeita):goddess
zimtat:dentate(d), serrate(d) zina:fairy
zimtat(ca ferastraul):dentate-serrate zing:clank!
zimtat(cu creneluri):crenel(l)ated, embattled zirna:black nightshade
zimtat(crestat):notched, indented, jagged zizanie:discord
zimtat(d roti):cogged zizanie(cearta):quarell|<a baga ~ intre...>to
zimtat:denticulate(d) cast a bone between...|<a baga ~ intre...>to
set people by the ears|<a semana ~>to breed
zimtui:to jag|to notch
discord/dissension|<a semana ~>to sow the
zinc:zinc|<~ dur>hard zinc|<acoperit cu seeds of discord/dissension/strife
~>zinc-covered|<placa de ~>zinc
zizii:v. bizii|v.bizii
plate|<placa de ~>zincograph, zincotype
zlatar:v. aurar
zinca:to zincify|to zinc
zloata:v. sloata
zincat:zinc(k)ed|zincified|zinc-coated
zlot(polonez):zloty
zincofotografie:zincophotography
zmeesc:dragon's..., dragon...
zincograf:zincographer
zmeoaica(in basme):dragon's mother
zincografia:to zincograph
zmeoaica(in basme):dragon's wife
zincografic:zincographic(al)
zmeoaica(in basme):dragon's sister|fiery
zincografie:zincography
mare
zincogravura:zinc engraving
zmeu(balaur):dragon
zincui:to zinc|to zincify
zmeu(d cineva)(d cineva):thunderbolt
zirconiu(m):zirconium
zmeu(cal aprig):fiery horse
zis(numit):named, called
zmeu:kite|<a inalta un ~>to fly a kite
zis(poreclit):nick-named|<asa ~...>so-
zmeur:raspberry
called..., would-be...
zmeur:hindberry
zisa(vorba):word
zmeura:raspberry
zisa(vorbe):words
zmeura:raspberries
zisa(zicala):saying
zmeuris:raspberry bushes
ziua:v. zi
zmeuriste:raspberry bushes
ziulica:<cit e ziulica de mare>all day long
zoaie(apa cu sapun):soap suds, soapy water
zizanie:ray grass
zoaie(laturi):dish water
zimbaret:smiling
zoaie(laturi):slops, hog wash
zimbet:smile
zoana:chaff, huff
zimbet(afectat):smirk, simper
zob(ovaz)(ovaz):oats

1136
zob(aschii):chips|<a face ~>to crush|<a face zootehnic:zootehnic|<ferme ~e>live-stock
~>to break up farms
zobi(a farimita):to crumb zootehnician:zootehnician|live-stock
zobi(a zdrobi):to crush expert/specialist
zodiac:zodiac|<semnele ~ului>the signs of zootehnie:zootechny|zootechnics
the zodiac zooterapie:zootherapy
zodiacal:zodiacal zor(graba):haste
zodie(semn):sign of the zodiac zor(graba):hurry
zodie(constelatie):zodiacal constellation zor(graba):dispatch
zodie:fate, star|<zodia berbecului>the zor(graba):precipitancy
Ram|<zodia gemenilor>the Twins|<in zor(viteza):speed|<cu mare ~>as fast as
zodia>under the sign of...|<s-a nascut in possible, post-haste|<cu mare ~>as fast as
zodia porcului peior>he is a lucky dog, possible, post-haste,at the top of one's
everything turns up trumps with him speed|<de ~>in great/hot haste, with (great)
zodier:astrologer dispatch|<(cu toata puterea)>with all one's
zoios(murdar):dirty, greasy might, with might and main|<n-am nici un
zonal:zone... ~>I am not in a
zonare:division into zones zoralie:kind of Rumanian folk dance
zona(regiune):area, region zorcan:v. platica
zona:zone|<zona dolarului>the dollar zorea:v. zorele
area/zone|<zona lirei sterline>lb. sterling zorean:whiting, dace
area|<~ de evacuare tehn>evacuation zorele:morning glory|<~ pitice>bindweed
zone|<~ denuclearizata>atom-free zone|<~ zori:daybreak|break/dawn of day (early)
de razboi>war zone|<~ dawn
glaciala/inghetata>frigid zone|<~ zori:reveille
neutra>neutral zone|<~
zori:to hurry, to hasten
temperata>temperate zone|<~ to
zori(a precipita):to precipitate
zoochimie:zoochemistry
zori(a indemna):to urge
zooeconomie:zooeconomics
zori:to make haste, to hasten|to hurry
zoofit:zoophyte|animal plant
(oneself)|to put one's best leg forward
zoografie:zoography
zori:to hustle
zoolatrie:zoolatry
zori(a se arata zorile):to be dawning
zoolatru:zoolater|worshipper of beasts
zori(a se arata zorile):to be getting light
zoolog:zoologist
zori:v. ~ vb refl|<in ~ (de zi)>at the break
zoologic:zoological|<gradina ~a>zoological of day|<in ~ (de zi)>early in the
gardens, zoo|<gradina ~d>zoological morning|<la revarsatul ~lor>at the break of
gardens day, at dawn/daybreak
zoologie:zoology Zorila:personification of the dawn
zoomagnetism:animal in|Rumanian folk tales|calf born at dawn
magnetism|zoomagnetism zorit:hasty, hurried
zoomorfic:zoomorphic zorit(zori):daybreak
zoomorfie:zoomorphy zorit:hurriedly|<a fi ~>to be in a hurry
zoomorfism:zoomorphism zornai(lanturi, pinteni):to clank, to clink, to
zoospor:swarm spore rattle
zoosterina:zoosterine zornai(bani):to jingle

1137
zornai(clopotei):to tinkle, to jingle zvicni(a sari in picioare):to spring to one's
zornait:clanking etc. v. zornai feet
zornaitor:clanking etc. v. zornai zvicni(a tresari):to start
zorzoane:fal-lals|cheap zvicnire:throb|twitch|jerk
finery/jewellery/trinkets|gewgaws zvicnire(tresarire):start
zuav:zouave zvinta(a aerisi):to air
zugrav(~ de case):house painter zvinta(a usca):to dry
zugrav(pictor):painter zvinta(fig a bate):to thrash, to pommel
zugraveala:painting zvinta:to be aired
zugravi(a picta):to paint zvinta(a se usca):to dry
zugravi(cu ulei):to paint in oils|to decorate zvintat:aired etc. v. zvinta
with paintings zvinturatic:v. zvapaiat
zugravi(a impodobi):to decorate zvircoli:to writhe, to squirm
zugravi(a varui):to whitewash zvircoli(in pat etc.):to toss (about)
zugravi:to portray zvircoli(a se lupta):to struggle
zugravi:to be painted etc. v. ~ vb tr zvircoli(a se framinta):to fret
zugravire:painting zvircolire:writhing etc. v. zvIrcoli
zugravire:painting etc. v. zugravi zvircolire(ca act):convulsion
zuluf:lock, curl, ringlet zvircolire(framintare):fret(ting)
zumzai:to buzz, to hum zvirli:v. azvirli...
zumzet:buzzing, humming zvirluga:common loach
zur:whirr! zvon:rumour|hearsay
zurbagiu:noisy/riotous fellow zvon(rumoare):hum|low and confused noise
zurgalau:little bell zvon(murmur):murmur
zurgalau:(set of) bells zvon(de clopote):peal|ringing
zurgalau(la un cal):bell harness zvon(de clopote):chime|<umbla ~ul
zurgalau(de sanie):sleigh bells ca...>there was some talk that...|<umbla ~ul
zurliu:v. zvapaiat ca...>a rumour was afloat/abroad/in the air
zurliu(smintit):batty, cracked that...
zurui...:v. zornai zvoni:to be rumoured
zuzui:to murmur, to purl zvoni(a murmura):to murmur
zvastica:swastika, fylfot, haken-kreuz zvoni(a murmura):to purl
zvapaiat:giddy, empty-headed
zvapaiat(inconstant):flighty
zvapaiat(fara griji etc.):thoughtless
zvelt:slender, slim
zvelt(suplu):supple|lithe, lissom(e)
zvelt(armonios):harmonious
zvicni(d inima):to throb, to beat
zvicni(d timple):to twitch
zvicni(a o zbughi):to scamper away
zvicni(a sari in picioare):to spring up

1138
DICŢIONAR
ENGLEZ – ROMÂN

1139
1140
a:un, o|un singur|o singura|pe|un/o oarecare abbreviation:prescurtare|abreviere
a:(nota) la abbreviation:reducere
a:grozav|excelent|perfect A.B.C.:alfabet|abecedar|notiuni
a:as, a's|<~ man>un om|<~ union>o elementare|mersul trenurilor|<as simple as
uniune|<an eagle>un vultur|<Rome was not ~>simplu ca buna ziua
built in ~ day>Roma nu s-a cladit intr-o abdicate:a abdica de la|a renunta la
singura zi|<he earns five dollars ~ abdicate:a dezmosteni|a renega
day>cistiga cinci dolari pe zi|<I see him abdicate:a abdica|<he ~d all his rights>a
twice ~ week>il vad de doua ori pe renuntat la toate drepturile sale
saptamina|<~ Mr. Smith>un oarecar abdication:abdicare
aback:inapoi|in urma|<to be taken ~>a fi abdomen:abdomen
luat prin surprindere|<to be taken ~>a abdominal:abdominal
ramine buimac abducent:abductor
abacus:abac|numaratoare abduct:a rapi (o persoana)
abacus:abaca abduction:rapire
abaft:in urma| la|spre pupa abduction:abductie
abaft:in urma|in spatele abductor:hot (de copii)|muschi abductor
abandon:a parasi|a abandona|a renunta la|a abecedarian:alfabetic|elementar|simplu
inceta sa abecedarian:persoana care invata
abandon:abandon|parasire|<they ~ed all alfabetul|incepator
hope>au pierdut orice speranta|<to ~ abed:culcat|in pat
oneself to>a se lasa in voia|<to ~ oneself to aberrant:aberant|care greseste
despair>a se lasa prada deznadejdii aberration:aberatie|deviere|eroare
abandoned:parasit|desfrinat|dezmatat abet:a atita|a instiga
abandonment:abandon|parasire abetment:complicitate|instigare
abase:a degrada|a retrograda abetter:complice|instigator
abasement:degradare|retrogradare abeyance:suspendare|intrerupere
abash:a face de rusine provizorie|<to be in/ to fall into ~>a fi
abash:a descumpani suspendat
abash:a umili abhor:a detesta|a avea oroare de
abashed:rusinat|jenat abhorrence:repulsie|sila|oroare|<to hold in
abashment:rusine|jena|stinghereala|umilinta ~>a detesta|a avea oroare de
abask:la soare abhorrent:respingator|scirbos
abate:a slabi|a atenua (o durere etc.)|a abhorrent:dezgustat (de)
reduce (preturile) abhorrent:incompatibil (cu)
abate:a anula|a abroga|a pune capat la|a abhorrent:in opozitie (cu)|<his conduct is ~
toci,|a face bont from his principles>conduita lui e in
abate:a se potoli|a se domoli contradictie cu principiile sale
abate:a se atenua abidance:respectare
abatement:atenuare|slabire abidance:sedere|raminere (in)|<~ by
abatement:abrogare|anulare|reducere (a rules>respectare a regulilor
unui impozit) abide:a locui|a sta|a ramine|a persista|a
abatis:abatiza rabda|a se supune
abattoir:abator abide:a astepta (ceva)|a tolera|a rabda (ceva,
abbacy:staretie|demnitate/rang de abate pe cineva)|<to ~ by>a ramine
abbess:stareta credincios|<he abode faithfully by his
abbey:manastire|abatie promise>si-a respectat cuvintul dat|<to ~
abbot:staret|abate by>a se baza pe|<she cannot ~ him>nu
abbreviate:a prescurta|a abrevia poate sa-l sufere
abbreviate:a reduce abiding:statornic|constant

1141
ability:capacitate|posibilitati|indeminare|isc A-bomb:bomba atomica
usinta abominable:abominabil|respingator|dezgust
ability:talente|aptitudini ator
ability:solvabilitate|<I did it to the best of abominable:ingrozitor|oribil|<~
my ~>am facut aceasta cum am putut mai weather>vreme nesuferita
bine|<a man of great abilities>un om foarte abominate:a detesta|a uri
dotat abomination:aversiune|scirba|lucru
abject:abject|josnic|desperat|nenorocit|<~ dezgustator|odios
poverty>saracie cumplita aboriginal:bastinas|indigen
abjection:josnicie|ticalosie aboriginal:bastinas|indigen|autohton
abjuration:abjurare aborigines:indigeni|bastinasi
abjure:a abjura|a renega|a incalca (o abort:a avorta
promisiune) abort:a esua
ablactation:intarcare abortion:avort|avorton
ablation:ablatiune abortion:esec|fiasco
ablative:ablativ abortive:prematur
ablaze:in flacari|aprins|stralucitor abortive:nereusit|esuat|rudimentar|incomple
able:destept|iscusit|istet|bine executat t|<~ birth>nastere prematura|<an ~
able:autorizat (sa)|capabil|indeminatic|<to organ>un organ rudimentar
be ~ to>a fi capabil de a/a fi in stare sa|<an abound:a abunda (in)
~ orator>un orator talentat|<an ~ piece of about:in jur|(de jur) imprejur|pe ici|pe
work>un lucru bine executat colo|in diferite parti|peste tot|in toate
able-bodied:sanatos|teafar|apt (pentru partile|aproape|nu departe|prin
serviciul militar) imprejurimi|aproximativ|cam
abloom:in floare about:in jurul|imprejurul|aproape de|in
ablush:aprins la fata|imbujorat preajma|prin|asupra|la|cam pe
ablution:ablutiune la|catre|despre|cu privire la|pe punctul de
ablution:curatare|baleiaj a|ocupat cu|in curs de a face|<to compass
ably:cu indeminare|cu iscusinta ~>a inconjura|<to look ~>a privi in
abnegate:a renega|a tagadui|a nu-si jur|<(mil.) right ~ face !>la dreapta-mprejur
permite|a renunta la !|<his books were scattere
abnegation:abnegatie|renuntare above:deasupra (capului)sus|mai
abnormal:anormal inainte|mai sus
abnormality:anomalie above:deasupra|peste|inainte de|pina la
abnormity:anomalie|monstruozitate above:in amonte de|mai sus de|mai mult
aboard:pe, la bord|in vagon de|peste|mai presus de
aboard:pe bordul|<close ~>alaturi|<all ~! above:de (mai) sus|superior|<the courts
(e.a.) (ferov.)>poftiti in vagoane !|<all ~! ~>instantele judecatoresti superioare|<the ~
(mar.)>imbarcare !|<he was ~ the ship>el examples>exemplele de mai sus|<the sky is
era pe bordul vasului|<to go ~ the ship>a se ~>cerul e sus|<as mentioned ~>dupa cum s-
urca pe vapor|a se imbarca a spus mai sus|<the lamp is ~ the
abode:domiciliu|locuinta|salas|v. abide|<to table>lampa este atirnata deasupra
make one`s ~>a se stabili|a se aseza (intr-un mesei|<not known ~ the second
loc) above-board:cinstit|sincer|deschis
abolish:a aboli|a anula|a desfiinta abrade:a sterge|a jupui
abolishable:care poate fi abolit|anulat abrade:a roade
abolishment:v. abolition abrade:a slefui
abolition:abolire|desfiintare abrasion:roadere|frecare|jupuitura
abolitionism:abolitionism abrasion:abraziune
abolitionist:abolitionist abrasive:abraziv

1142
abrasive:material abraziv (smirghel) absenteism:absenteism
abreast:in aceeasi linie|in rind|alaturi|<they absent-minded:distratneatent
marched four ~>au defilat in coloana de absinth(e):pelin|absint
mars cite patru in rind|<~ of/with>la curent absolute:absolut|complet|perfect
cu|<~ of/with>in pas cu|<~ of the times>in absolutely:(in mod) absolut|complet|<you
pas cu vremea are ~ wrong>nu ai de loc dreptate
abridg(e)ment:prescurtare|abreviere|reducer absolution:absolvire|iertare|scutire
e|limitare (a drepturilor)|rezumat|conspect absolutism:absolutism
abridg(e)ment:simplificare absolve:a absolvi (de)|a ierta (de)
abridge:a prescurta (un text)|a reduce|a absolve:a scuti|a dispensa (de)
micsora|a limita|a restringe (drepturile|a absorb:a absorbi
lipsi de|<to ~ somebody`s rights>a priva pe absorb:a absorbi|a preocupa adinc
cineva de drepturi absorb:a amortiza
abroach:destupat absorbable:absorbabil|care se absoarbe usor
abroach:in circulatie|<to set ~>a da cep absorbedly:absorbit|extrem de atent
(unui butoi) absorbent:absorbant
abroad:in departare|in diferite absorbing:absorbant|captivant
directii|afara|in public|in strainatate|peste absorbing:absorbire
granita|gresit|<from ~>din strainatate|<the absorbtion:absorbtie|absorbire
report went ~>vestea s-a raspindit|<the tree absorbtion:concentrare
spreads its branches ~>pomul isi intinde absorptive:absorbant
ramurile in toate directiile|<to stroll ~>a se absquatulate:a spala putina|a-si lua talpasita
plimba pe abstain:a se abtine (de la)
abrogate:a abroga|a anula|a suprima abstainer:abstinent
abrogation:abrogare abstemious:cumpatat|moderat
abrupt:abrupt|prapastios|neasteptat|subit|nep abstention:abtinere (de la)
oliticos|neceremonios|<~ departure>plecare abstersion:curatare|purgatie
neasteptata abstinence:abstinenta
abruption:intrerupere abstinent:abstinent|sobru|cumpatat
abruptly:abrupt|in panta abrupta|brusc|pe abstract:abstract|teoretic
neasteptate abstract:rezumat|conspect|idee
abruptly:fara ocolis|pe fata|<he told him his abstracta|abstractie
mind about it very ~>el i-a spus parerea sa abstract:a scoate|a extrage
fara menajamente abstract:a extrage
abruptness:caracter prapastios|caracter abstract:a scadea|a rezuma|a sustrage|a
brusc|neasteptat fura|<in the ~>in teorie
abscess:abces abstracted:ingindurat|distrat|neatent|separat|
abscission:extirpare|inlaturare|excizie|ablati distinct
e abstractedly:(in mod)
abscond:a se sustrage (de la)|a fugi (de)|a abstract|neatent|distrat
disparea abstractedly:separat (de)|aparte
abscond:a se ascunde abstractedness:neatentie|distractie|absenta|d
absence:absenta|lipsa|<on leave of ~ etasare
(mil.)>in permisie|<~ of abstraction:extragere|separare
mind>neatentie|distractie abstraction:scadere|abstractie|idee
absent:absent|distrat|absorbit de abstracta|neatentie|sustragere|furt
ginduri|<long ~ soon forgotten>ochii care abstruse:greu de inteles|obscur|profund
nu se vad se uita|<to ~ oneself from>a se absurd:absurd
sustrage|a se eschiva de la absurdity:absurditate
absentee:absent|absenteist

1143
abundance:abundenta|belsug|<~ of the accept:a accepta|a primi|a fi de acord cu|a
heart>efuziune admite|a aproba
abundant:abundent|imbelsugat acceptability:caracter acceptabil
abuse:abuz|folosire excesiva|fapta acceptable:acceptabil
ilegala|injurie|insulta|jignire acceptance:acceptare|admitere|
abuse:a abuza de|a insela|a insulta|a aprobare|sens|acceptie|<to find ~>a fi
ultragia|a ponegri|<they ~d their acceptat
privileges>au abuzat de privilegiile lor|<she acceptation:acceptare|sens|acceptie
always ~s people behind their acceptor:persoana care primeste
backs>intotdeauna vorbeste de rau oamenii acceptor:acceptor
(pe la spate) access:acces|intrare
abusive:abuziv|jignitor|insultator|aplicat access:acces|atac|criza|<easy of
gresit|<~ words>cuvinte jignitoare ~>accesibil|<to have ~ to smb.>a avea
abut:a se invecina (cu) acces la cineva
abut:a se sprijini (de, pe) accessary:v. accessory
abutment:margine|contiguitate accessible:accesibil
abutment:contrafort|pilastru accessible:influentat (de)|<he is not ~ to
abysm:abis|prapastie pity>nu se lasa induiosat
abysmal:abisal|fara fund accession:acces|intrare
abyss:abis|prapastie|haos primar|infern accession:obtinere (a unui post)|urcare pe
abyssal:abisal tron|sporire|adaugare|adaos
acacia:salcim accessory:accesoriu|suplimentar
academic:academic|universitar|teoretic accessory:accesorii|complice|participant|<a
academic:savant utomobile accessories>accesorii de
academical:academic automobil
academicals:roba si bereta universitara accidence:morfologie|rudimente|primele
academician:academician notiuni ale unei stiinte
academy:academie|scoala speciala|<military accident:intimplare|accident|accident|nenor
~>academie militara ocire|accesoriu|lucru neesential
acajou:acaju|mahon accident:desinenta|<our meeting was a mere
acanthus:talpa-ursului ~>intilnirea noastra a fost o simpla
acanthus:acanta intimplare|<by ~>din intimplare|<he met
accede:a consimti (la) with a dreadful ~>a suferit un accident
accede:a ajunge (intr-o functie) ingrozitor
accede:a adera (la)|a se alatura (la) accidental:accidental|intimplator|auxiliar|ne
accelerate:a (se) accelera|a (se) iuti esential
accelerating:care accelereaza|accelerator accidental:element neesential|auxiliar
acceleration:acceleratie accidental:accident
accelerator:accelerator accidentally:(in mod) accidental|intimplator
accent:accent accident-prevention:masuri de prevenire a
accent:ton accidentelor
accent:limbaj accipitral:rapace|pradalnic
accent:a accentua acclaim:aclamatie|aplauze
accent:a sublinia|a reliefa|<foreign ~>accent acclaim:a aplauda
strain|<moving ~>ton emotionant|<plaintive acclaim:a saluta
~>ton plingaret acclaim:a aplauda
accentuate:a accentua acclamation:aclamatie|ovatie
accentuate:a sublinia acclimatization:aclimatizare
accentuation:accentuare|reliefare|subliniere acclimatize:a (se) aclimatiza (cu)
acclivity:panta|urcus

1144
acclivous:in panta according:in conformitate cu|dupa|<~ as>pe
accolade:acolada|<accolade>(ist.) cerem. de masura ce/dupa cum|<~ to him>dupa
investire a unui cavaler in evul mediu parerea lui|<~ to latest reports>dupa
accomodate:a adapta (la)|a aplana (o cearta) ultimele stiri
accomodate:a aproviziona (cu)|a gazdui|a accordingly:corespunzator|in
caza|a face un serviciu (cuiva)|<they can ~ consecinta|prin urmare
you with anything you like>te pot accordion:acordeon
aproviziona cu tot ce vrei accordionist:acordeonist
accomodating:serviabil|intelegator|conciliab accost:a acosta|a se adresa cuiva in drum
il accost:a acosta
accomodation:adaptare|acomodare|inteleger accouchement:nastere|durerile facerii
e|impacare accoucheur:mamos|obstetrician
accomodation:gazduire|cazare|casa si masa account:socoteala|calcul|cont|avantaj|profit|r
accomodation:imprumut|credit|loc (in elatare|dare de
tren)|<they came to an ~>au ajuns la o seama|raport|bilant|considerare|pretuire|cau
intelegere|<he wired the hotel for ~s>a za|importanta|valoare
telegrafiat la hotel pentru cazare|<to secure account:a considera ca|a aprecia ca
~ for a train>a lua bilet(e) pentru un account:a raspunde (de)|a explica|a
tren|<this train has sleeping ~>acest tren are justifica|<he had to ~ for every penny he
vagon de dormit|<sleepin had spent>a trebuit sa dea socot. pt. fiec.
accompaniment:acompaniament|insotire|int ban pe care-l cheltuise|<this ~s for his
ovarasire behaviour>aceasta explica comportarea
accompanist:acompaniator lui|<to keep ~s>a tine contabilitatea|<to
accompany:a conduce|a insoti open an ~>a deschide u
accompany:a acompania account:registru contabil
accomplice:complice accountability:responsabilitate
accomplish:a realiza|a indeplini|a savirsi|a accountable:to)|raspunzator de,
desavirsi|a perfectiona pentru|explicabil
accomplished:realizat|indeplinit|desavirsit|p accountant:contabil
erfect|binecrescut|<an ~ dancer>un dansator accountant-general:contabil-sef
desavirsit accoutre:a echipa|a imbraca
accomplishment:indeplinire|realizare|talent| accoutrement:imbracaminte|haine
aptitudine accredit:a avea incredere in cineva/ceva|a
accomplishment:buna crestere acredita|a imputernici|a pune pe seama|a
accord:acord|consimtamint|acord|intelegere| atribui|<they ~ed this statement to him>i-au
vointa|dorinta atribuit lui aceasta declaratie
accord:acord|potrivire|armonie accredited:acreditat|autorizat|acceptat|recun
accord:a acorda|a oferi|a pune de acord oscut
accord:a concorda (cu)|<with one ~>de accrete:a stringe|a atrage in jurul unui
comun acord|<he did it of his own ~>a nucleu
facut-o nesilit de nimeni|<to ~ due praise>a accrete:a creste laolalta, impreuna|a creste
acorda lauda cuvenita prin adaugare
accordance:acord|consimtamint|<in ~ accretion:marire|sporire|crestere
with>in concordanta cu/potrivit cu|<they accrual:sporire|crestere
acted in ~ with their instructions>au accrue:a proveni (din)|a rezulta (din)|a
actionat in conformitate cu instruct. ce li s- spori|a se mari|<to ~ to smb. (d. o
au dat mostenire)>a reveni cuiva|<~d
accordant:in armonie (cu)|corespunzator interest>dobinda sporita
(cu) accumulate:a (se) acumula
according:conform cu accumulation:acumulare

1145
accumulative:care (se) acid-proof:rezistent la acizi
acumuleaza|acumulativ|format prin acidify:a (se) acidula|a (se) acri
acumulare acidity:aciditate
accumulator:colector|achizitor acidulate:a acidula
accumulator:acumulator electric acidulous:acid
accumulator:colector acidulous:satiric|caustic
accuracy:exactitate|precizie acinus:acin
accurate:exact|precis ack-ack:tun sau tir antiaerian
accursed:blestemat|scirbos|detestabil acknowledge:a recunoaste|a marturisi|a
accusation:acuzare|invinuire recunoaste|a admite (ca)|a confirma|a fi
accusative:(cazul) acuzativ recunoscator (fata de cineva|a multumi
accusatory:acuzator (cuiva)|<I ~ my error>imi recunosc
accuse:a acuza (de)|a invinui (de) greseala|<he was ~d as the best player in
accused:acuzat the team>era recunoscut drept cel mai bun
accuser:acuzator|reclamant jucator din echipa|<we ~ the re
accustom:a obisnui (cu)|<they ~ed acknowledgement:recunoastere|admitere|co
themselves to it>s-au obisnuit cu asta nfirmare|recunostinta|recompensa
accustomed:obisnuit (cu)|<he is ~ to long aclinic:aclinic
walks>e obisnuit cu plimbarile lungi acme:virf|culme|<the ~ of
ace:as (la jocul de carti)|unu (la perfection>culmea perfectiunii
domino)|cantitate foarte acne:acnee
mica|as|campion|<he was within an ~ of acock:intr-o parte|pe o ureche
falling>cit pe-aci sa cada acold:rece
acephalous:acefal acolyte:acolit
acephalous:lipsit de conducator acorn:ghinda
acerb:astringent acotyledon:planta acotiledonata
acerbate:a amari (pe cineva) acotyledonous:acotiledonat
acerbity:astringenta|asprime|inversunare acoustic:acustic|auditiv
acervate:a ingramadi|a aduna gramada|a acoustics:acustica
stringe acquaint:a incunostinta (de)
acescent:care se inacreste|acrisor acquaint:a informa (despre)|a cunoaste|<I
acetate:acetat must ~ you with your duties>trebuie sa-ti
acetic:acetic aduc la cunostinta datoriile tale|<they have
acetify:a oteti long been ~ed>ei se cunosc de mult|<to be
acetone:acetona ~ed with>a cunoaste/a fi familiarizat cu|<to
acetous:acru|ca otetul ~ oneself with>a se familiariza cu
acetylene:acetilena acquaintance:cunostinta|cunostinta|cunoscut
ache:durere|suferinta |<to make the ~ of>a face cunostinta cu|<he
ache:a durea|<my head ~s>ma doare is an ~ of mine>e o cunostinta de-a mea|<a
capul|<ear ~>durere de urechi|<heart nodding ~>o cunostinta indepartata, pe care
~>durere de inima doar o saluti|<a speaking ~>o cunostinta cu
achievable:realizabil care stai de vorba (din cind in cind)
achieve:a realiza|a obtine|a dobindi|<to ~ an
end>a atinge un scop acquest:achizitionare|lucru achizitionat
achievement:realizare|dobindire|realizare|cu acquiesce:a consimti (la)|a aproba
cerire|scut cu blazon (tacit)|<to ~ in>a fi de acord cu/a
achromatic:acromatic accepta|<they ~d in our proposal>au fost de
achromatism:acromatism acord cu propunerea noastra
acid:acid acquiescence:asentiment|consimtamint
acid:acru|acid (tacit)|supunere

1146
acquiescent:supus field>a strabatut cimpul|<to come ~>a da
acquire:a dobindi|a procura|<he ~d great de, peste|<to come ~>a
knowledge>a dobindit cunostinte multe acrostic:acrostih
acquirement:dobindire|procurare act:act|fapta|lege|decret|act, document
acquirement:deprinderi act:act
acquirement:cunostinte|<a man of vast act:numar dintr-un program artistic
~s>un om cu cunostinte vaste act:a actiona|a proceda (conform)
acquisitive:stringator act:a actiona (asupra)
acquisiton:dobindire|achizitie|<the ~ of a act:a functiona
foreign language>insusire a unei limbi act:a juca
straine act:a actiona (in numele, din partea)
acquit:a achita|a plati act:a juca|a interpreta (un rol)|a simula|<I
acquit:a achita|a absolvi|a ierta|<to ~ smb. ~ed upon their advice>am actionat conform
of smth.>a scuti pe cineva de ceva|<I ~ you sfaturilor lor|<to ~ as>a functiona in calitate
of your promise>te dezleg de promisiunea de, a indeplini functia de|<he ~ed as a
ce mi-ai facut-o|<to ~ oneself>a se achita/a judge>el indeplinea functia de
indeplini|<he ~ed himself of his task>si-a judecator|<the valve does not ~>supapa nu
indeplinit sarcina functioneaza|<
acquittal:achitare (a unei acting:interpretare|joc|prefacatorie|teatru
datorii)|scutire|absolvire|iertare|indeplinire acting:activ|in functie
acquittance:achitare|indeplinire action:actiune|activitate|subiect al unei
acre:acru|pogon opere
acre:pamint(uri)|mosie|cimp|<God`s literare|fapta|influenta|efect|actiune|intriga
~>cimitir action:mecanism
acreage:suprafata de pamint calc. in acri action:proces|lupta|batalie|<to put in ~>a
acred:care poseda mai multi acri|<a many-~ pune in actiune|<he did a noble ~>a savirsit
farmer>un fermier care poseda multi acri de o fapta nobila|<~s speak louder than
pamint words>faptele vorbesc|<to take ~>a porni la
acrid:acru actiune|<the ~ of this medicine is
acrid:caustic|muscator slow>medicamentul acesta isi face efectul
acridity:gust acru|acreala incet|<to bring an ~
acridity:causticitate|sarcasm actionable:actionabil in judecata
acrimonious:acru activate:a activa|a stimula
acrimonious:aspru active:activ|eficace|<on ~ service (mil.)>in
acrimonious:caustic serviciu activ
acrimony:dusmanie|causticitate|rautate|aspri activity:activitate|energie
me actor:actor
acrobat:acrobat actress:actrita
acrobatic:acrobatic actual:real|adevarat|actual|<in ~ fact>in
acrobatics:acrobatica realitate|de fapt
acrobatics:acrobatii aeriene actuality:realitate|actualitate
acronyc(h)al:care are loc in amurg actuality:stare de lucruri|realitati|<he has no
across:de-a curmezisul|de-a latul|de pe o sense of actualities>nu are simtul realitatii
parte pe alta|de la un cap la altul|de cealalta actualize:a realiza|a descrie in mod realist
parte|peste actually:de fapt|in realitate|printre altele
across:de-a curmezisul|dincolo|de partea actuary:<~>statistician al unei societati de
cealalta|crucis|<~ the Channel>de partea asigurari
cealalta a Canalului Minecii|<with arms actuate:a pune in miscare|in functiune|a
~>cu bratele incrucisate|<he went ~ the stimula|a imboldi|<he was ~d only by
field>a luat-o peste cimp|<he went ~ the ambition>era minat numai de ambitie

1147
acuity:ascutime|acuitate smb.>a face curte cuiva|<to ~ himself to>a
acumen:putere de patrundere|perspicacitate se adresa cuiva|<he ~ed himself to his
acute:ascutit|violent|acut work>s-a apucat de munca sa
acute:patrunzator|perspicace|ager addressee:destinatar
acuteness:ascutime|patrundere|agerime a addresser:pers. care se adreseaza
mintii cuiva|expeditor
adage:adagiu|proverb adduce:a aduce (argumente, dovezi)
adagio:adagio adducent:aductor
adamant:adamant|diamant|<a will of ~>o adduction:prezentare|citare
vointa de fier adduction:aductie
adamantine:tare|de nezdruncinat|de granit adenoids:polipi nazali|vegetatii adenoidale
adapt:a adapta (la pentru)|<to ~ oneself adept:specialist|initiat|alchimist
(to)>a adapta/a prelucra (o piesa, un adequacy:caracter adecvat|proportie
roman)|<to ~ oneself (to)>a se adapta (la) justa|potrivire|compatibilitate
adaptability:adaptabilitate adequate:adecvat|corespunzator|suficient
adaptable:adaptabil adhere:a adera (la)
adaptation:adaptare adherence:aderare|adeziune
adaptive:care se adapteaza adherence:aderenta
add:a adauga (la) adherent:sprijinitor|partizan
add:a aduna|<to ~ together>a face adherent:aderent
totalul|<to ~ to>a adauga la/a mari|<this adhesion:adeziune|aprobare
~ed to his grief>aceasta i-a marit adhesion:aderenta
supararea|<to ~ in>a include, a pune la adhesive:aderent
socoteala|<to ~ up>a aduna adhesive:leucoplast
added:linie ajutatoare adhibit:a pune (o semnatura)|a aplica (o
addendum:adenda|adaos eticheta etc.)|a administra (un medicament)
adder:vipera adhibition:punere|aplicare|administrare
adder:sarpe de casa|<flying ~ adiabatic:adiabatic|rau conducator caldura
(entom.)>libelula adieu:adio|ramas bun
addict:persoana care are patima betiei|pers. adipose:adipos
care are patima fumatului|<morphia adipose:grasime animala
~>morfinoman|<to ~ oneself to>a se adiposity:adipozitate
consacra|a se dedica adit:intrare|acces
addiction:inclinatie|patima|narav adit:galerie de acces
adding:masina de calculat adjacency:adiacenta|vecinatate
addition:adunare|adaugire|spor|crestere|adao adjacent:alaturat|invecinat (cu)
s|plus|<in ~ to>pe linga|in plus fata de adjacent:adiacent
additional:aditional|suplimentar adjectival:adjectival
additive:de adunat|care se adauga adjective:adjectiv
addle:stricat|confuz|incilcit|timpit|steril|inuti adjective:adjectival|complementar|subordon
l at|suplimentar
addle:a se strica adjoin:a (se) alatura|a (se) invecina
addle:a zapaci|a timpi adjoining:alaturat|invecinat
addle-brained:timpit adjourn:a amina|a suspenda|a intrerupe
addle-head:cap sec|netot adjourn:a se suspenda|a se ridica|a se
address:adresare|adresa|mesaj|discurs|fel de deplasa|a se retrage (in alt loc)|<they ~ed to
a vorbi|iscusinta|indeminare|tact the billiard room>s-au retras in sala de
address:omagii|curte biliard
address:a adresa (o remarca, un cuvint)|a adjournment:aminare|suspendare|ridicare
face curte (cuiva)|<to pay one`s ~es to adjudge:a judeca|a da o sentinta|a condamna

1148
adjudge:a atribui, a decerna (cuiva)|a administration:curatela
adjudeca|<he was ~ed to jail>a fost administrative:administrativ|executiv
condamnat la inchisoare administrator:administrator
adjudgement:hotarire|sentinta|adjudecare administrator:executor testamentar
adjudicate:a judeca|a adjudeca administratrix:administratoare
adjudicate:a judeca|a da o sentinta|<to ~ a admirable:admirabil
case>a judeca un proces admiral:amiral|vas-amiral
adjudication:hotarire|sentinta|adjudecare admiralship:grad si functie de amiral
adjunct:adjunct|accesoriu|anexa admiralty:amiralitate|ministrul marinei (in
adjunct:auxiliar Anglia)
adjunct:determinant|complinire admiration:admiratie|obiectul admiratiei
adjunction:adaugire|adaos admire:a admira
adjunctive:care se adauga|accesoriu admissible:admisibil|acceptabil
adjuration:implorare|conjurare|juramint admissibly:in mod acceptabil
adjure:a implora|a conjura admission:admitere|primire|acces|recunoast
adjure:a lega prin juramint ere|marturisire|taxa de intrare|<free
adjust:a aranja|a ajusta ~>intrare libera
adjust:a adapta|a acomoda (la)|a aplana (o admissive:care admite
cearta) admit:a admite|a lasa sa intre (la, in)|a
adjust:a regla consimti|a accepta|a recunoaste|a marturisi|a
adjustable:reglabil|acomodabil cuprinde
adjustment:aranjare|ajustare admit:a permite|a admite|<it ~s of no
adjustment:montare|reglare|aplanare (a unei delay>aceasta nu permite nici o
certe) intirziere|<he was ~ted into the hospital>a
adjustment:reglarea tirului fost internat in spital|<I ~ it was a
adjutancy:functie de aghiotant|ajutor mistake>recunosc ca a fost o greseala|<our
adjutant:ajutor|aghiotant|adjutant car can only ~ four>in masina noastra incap
adjutant:marabu numai patru persoane
adjuvant:ajutor admittable:care este admis (intr-un loc)
adjuvant:adjuvant admittance:intrare|acces|<no ~>intrarea
adjuvant:auxiliar|ajutator oprita|<he was denied ~>i s-a refuzat
adjuvant:adjuvant accesul
admeasure:a masura admittedly:indiscutabil|unanim
admeasure:a imparti|a distribui recunoscut|<it is ~ a thorny question>este
admeasurement:masurare|impartire|distribui intr-adevar o problema spinoasa
re admix:a (se) amesteca|a (se) adauga prin
adminicle:ajutor amestec
adminicle:depozitie care corob. alta proba admixture:amestec|adaos|ingredient
administer:a administra|a administra|a admonish:a mustra|a indemna|<to ~ of>a
prescrie|a da (un medicament)|a depune (un preveni de/a avertiza de|<I ~ed him of the
juramint) danger>l-am avertizat de pericol|<to ~ of>a
administer:a indeplini functia de aminti de|<he ~ed him of his promise>i-a
administr.|<to ~ to>a avea grija de|<to ~ amintit de promisiunea data
to>a contribui la|<to ~ justice>a face admonishment:mustrare|indemn|avertismen
dreptate t|prevenire
administrate:a administra admonition:v. admonishment
administration:administratie|distribuire|adm admonitory:dojenitor|prevenitor
inistrare (a unui adnoun:adjectiv substantivizat
medicament)|guvern|depunere (a unui ado:agitatie|zarva|dificultate|<to make much
juramint) ~>a face zarva mare/caz mare|<much ~

1149
about nothing>mult zgomot pentru adust:pirlit|uscat|ars de
nimic|<without further/more ~>fara alte soare|morocanos|posac
formalitati advance:inaintare|progres|avansare in
adobe:chirpici grad|promovare|crestere a
adolescence:adolescenta preturilor|avans|arvuna|prim pas (spre ceva)
adolescent:adolescent advance:a avansa|a merge inainte|a
adolescent:tinar progresa|a inainta|a avansa (in grad)
adopt:a adopta|a accepta advance:a promova|a face sa progreseze|a
adoptable:care poate fi adoptat avansa (pe cineva) (in grad)|a avansa
adoptee:copil adoptiv (bani)|a ridica (preturile)|a exprima|<in ~ of
adopter:parinte adoptiv smb.>inaintea cuiva|<in ~ of smb.>in
adoption:adoptie|infiere|insusire|adoptare progres fata de (cineva, ceva)|<to make
adoptive:adoptiv|<~ son>fiu adoptiv ~s>a face avansuri|<in ~>inainte/in
adorable:adorabil prealabil|<in ~>anticipat|<t
adoration:adorare advanced:avansat|inaintat
adore:a adora advancement:inaintare|avansare|progres|ava
adorer:adorator ns (in bani)
adorn:a infrumuseta|a orna advantage:avantaj|profit
adornment:impodobire|ornare advantage:a avantaja|a favoriza|a fi
adown:in jos avantajos pentru|<to take ~ of smth.>a
adown:in josul profita de ceva|<to take ~ of smb.>a trage
adrenal:glanda suprarenala pe sfoara pe cineva|<to ~>a avantaja|<~
adrenalin:adrenalina of/over>superioritate/avantaj fata de|<to the
adrift:in voia valurilor best ~>cit mai avantajos posibil|<to the ~ of
adrift:in voia sortii, la voia intimplar|<to be smb.>in folosul cui
all ~>a fi complet dezorientat advantageous:avantajos
adroit:istet|abil|indeminatic advent:sosire|venire
adroitness:istetime|indeminare advent:Advent|nasterea lui Hristos|postul
adscititious:suplimentar|aditional craciunului
adsorb:a adsorbi adventitious:accidental|intimplator|exterior|
adsorbent:adsorbant din afara
adsorption:adsorbtie adventure:aventura|intimplare|hazard
adulate:a adula adventure:a risca|a pune in joc
adulation:lingusire|adulare adventure:a se aventura (in)|<by ~>din
adulatory:lingusitor intimplare|<at ~>la noroc|pe nimerite
adult:adult adventurer:aventurier
adulterant:corp strain|lucru care falsifica adventuresome:v. adventurous
adulterate:a falsifica|a contraface adventuress:aventuriera
adulterate:falsificat|adulter(in) adventurous:aventuros
adulteration:falsificare|produs falsificat adverb:adverb
adulterer:barbat adulter adverbial:adverbial
adulteress:femeie adultera adversary:adversar|<the Adversary>satana
adulterine:adulterin|falsificat adversative:adversativ
adultery:adulter adverse:advers|ostil|nefavorabil|contrar|opu
adumbral:umbros s
adumbrate:a schita|a prezenta sumar|a adversity:adversitate
prefigura|a umbri advert:<to ~ to>a se referi la|<to ~ to>a face
adumbration:schita|prezentare aluzie la
sumara|umbrire advertence:atentie|bagare de seama
advertent:atent|grijuliu

1150
advertise:a publica|a anunta|a face aerie:cuib (al unei pasari de prada)|locuinta
cunoscut|a face reclama (unui lucru) pe o stinca|pui (de pasare de prada)
advertise:a face reclama|a face aeriferous:aerifer
publicitate|<advertise>a insera anunturi (de aeriform:aeriform|gazos|imaterial|ireal
vinzare, de angajare) intr-un ziar|<they ~ed aerify:a umple cu aer|a vaporiza
for a clerk>au cerut printr-un anunt un aerobe:aerob
functionar aerodrome:aerodrom
advertisement:anunt|publicitate|reclama|<se aerodynamics:aerodinamica
lf ~>lauda de sine aerodyne:aerodina
advice:sfat|aviz|consultatie (a doct./a jurist.) aerogram:aerograma
advice:instiintare|aviz|<a piece of ~>un sfat aerography:aerografie
bun|<you should take legal ~>ar trebui sa aerogun:tun antiaerian
consulti un jurist|<according to our latest aerolite:aerolit|meteorit
~s>potrivit cu cele mai recente aerology:aerologie
informatii|<letter of ~ (com.)>scrisoare de aerometer:aerometru
aviz aeronaut:aeronaut
advisable:recomandabil|oportun|<I do not aeronautic:aeronautic
think it ~ for you to go>nu cred ca e aeronautic:aeronautica
recomandabil sa te duci aeroplane:avion
advise:a sfatui|a povatui|a recomanda aerostat:aerostat
advise:a se sfatui|a se consulta (cu)|<he ~d aerostatics:aerostatica
with a lawyer>s-a consultat cu un avocat|<I aerotherapeutics:aeroterapie
~ you not to go>te sfatuiesc sa nu mergi|<to aery:aerian|vaporos|imaterial
~ smb. of smth.>a instiinta pe cineva despre aery:v. aerie
ceva aesthete:estet
advised:judicios|rezonabil|avizat|premeditat| aesthetic:estetic
deliberat|intentionat|<a well-~ plan>un plan aesthetics:estetica
judicios intocmit|<it is an ~ act>e un act aestival:estival
premeditat aetiology:etiologie
advisedly:voit|intelept|judicios afar:departe|<from ~>din departare|<~
adviser:consilier|<legal ~>jurist|<legal off>in departare|la distanta
~>avocat|<legal ~>consilier juridic afeard:speriat|inspaimintat
advisory:consultativ affability:afabilitate|amabilitate
advocacy:avocatura|aparare|sustinere affable:afabil|amabil
advocate:adept|sustinator|avocat affair:afacere|chestiune|aventura
advocate:a sustine|a apara|a pleda pentru amoroasa|<mind your own ~s>vezi-ti de
adynamia:lipsa de vitalitate|debilitate treaba ta|<home ~s>afaceri interne|<foreign
adynamic:slab|fara putere ~s>afaceri externe|<an ~ of honour>o
adze:tesla chestiune de onoare|<an ~ of honour>duel
aeger:certificat de boala affect:afect
aegis:scut|egida affect:a afecta|a influenta|a ataca|a afecta|a
aeolian:eolian misca|a impresiona|a se preface ca|a afecta
aeon:epoca|eternitate affect:a lua (o forma)|<this desease ~s the
aerate:a aerisi|a ventila|a gaza whole body>aceasta boala afecteaza
aeration:aerisire|aeratie intregul organism|<the news ~ed him
aerial:aerian|atmosferic|maret|nobil|imagina deeply>stirea l-a miscat adinc|<to ~
r|ireal ignorance>a face pe prostul|<he ~s
aerial:antena|<T.V. ~>antena de connoisseur>face pe specialistul|<crystals ~
televiziune|<sending ~>antena de geometrical shapes>cristalele iau
emisiune|cale ferata suspendata affectation:afectare|simulare

1151
affected:atins|atacat|miscat|induiosat|afectat| affluent:afluent
prefacut|<they were both ~d with the same afflux:aflux
disease>amindoi erau atinsi de aceeasi afford:a oferi|a furniza|a da|a produce|<can
boala ~>a-i da mina|<can ~>a-si putea
affection:afectiune|atasament permite|<we cannot ~ to lose a minute>nu
affection:afectiune|boala|proprietate|calitate| ne putem permite sa pierdem nici un
atribut|<to set one's ~s upon smb.>a fi plin minut|<an oak ~ed them a shelter>un stejar
de afectiune fata de cineva|<pulmonary le-a oferit adapost
~>afectiune pulmonara|<figure and weight afforest:a impaduri
are ~s of bodies>forma si greutatea sint afforestation:impadurire
proprietati ale corpurilor affranchise:a dezrobi|a da drept de vot
affectionate:afectuos|calduros (cuiva)
affectionately:cu drag affray:scandal|taraboi
affective:afectiv|emotional affricate:africata
afferent:aferent affright:spaima|groaza
affiance:incredere (in)|logodna affright:a speria
affiance:a (se) logodi affront:insulta|afront
affidavit:declaratie scrisa sub juramint|<to affront:a insulta|a ofensa|a sta fata in fata
take an ~>a lua o declaratie sub cu|a sfida|a brava|<to put an ~ upon smb./to
juramint|<to swear an ~>a face o declaratie offer an ~ to smb.>a insulta pe cineva
sub juramint afield:pe, la cimp|razna
affiliate:a atasa (la)|a infia|a adopta afield:plecat de acasa|ratacit|la razboi
affiliate:a stabili paternitatea (cuiva) afire:in flacari|<to set ~>a da foc
affiliate:a atribui cuiva (o opera lit.)|a aflame:aprins|in flacari
inscrie (intr-o asociatie/club)|a primi ca afloat:plutind|pe mare
membru afloat:in plin avint|in circulatie
affiliation:afiliere afloat:in voia valurilor|fara datorii|<to keep
affiliation:infiere ~>a se tine la suprafata apei,/a pluti|<to
affiliation:stabilire a keep ~ (fig.)>a fi solvabil|<there is a
paternitatii|atribuire|<political rumour ~ that>circula zvonul ca
~>apartenenta politica afoot:pe jos
affined:inrudit|asemanator afoot:activ|in miscare|<to set ~>a pune in
affinity:inrudire|afinitate miscare
affirm:a afirma afore:inainte
affirm:a confirma aforenamed:sus-numit
affirmation:afirmare|confirmare|afirmatie aforesaid:de mai sus|amintit mai sus
affirmative:afirmativ aforethought:premeditat
affirmative:afirmativ|<in the ~>afirmativ aforetime:mai demult|odinioara
affix:adaugire afraid:speriat|<to be ~ of>a-i fi frica de|<to
affix:afix be ~ that>a se teme ca
affix:a adauga (la)|a fixa|a imprima (o afresh:din nou
stampila)|a lipi (un timbru)|<you must ~ African:african
your signature to this document>trebuie sa- afront:in fata|fata-n fata
ti pui semnatura pe acest document aft:la pupa
afflatus:inspiratie after:dupa|in urma
afflict:a mihni|a indurera after:dupa|dupa|conform cu|pe urmele|in
affliction:mihnire|suparare|nenorocire|calam cautarea|spre|catre
itate after:mai tirziu|dupa aceea|in urma
affluence:afluenta|belsug after:dupa ce
affluent:abundent|imbelsugat after:urmator|ulterior

1152
after:din spate age:a imbatrini|<what is your ~ ?>ce virsta
after:dinspre pupa|<in ~ years>in anii ai ?|<at the ~ of>la virsta de|<he is twenty
urmatori|<~ he came back>dupa ce s-a years of ~>are douazeci de ani|<a man of
intors|<he left three days ~>pleca trei zile middle ~>un om de virsta mijlocie|<to
dupa aceea|<soon ~>curind dupa aceea|<in reach the ~ limit>a atinge limita de
line one ~ another>in rind/unul dupa virsta|<to bear one's ~ well (d. oameni in
altul|<the dog ran ~ the rabbit>ciinele fugea virsta)>a se tin
dupa iepure|<~ you>pof age-old:secular
after-effect:efect (ulterior) aged:batrin|in virsta de|<an ~ man>un om
after-grass:otava in virsta|<~ twenty>in virsta de douazeci de
after-life:viata de apoi|a doua jumatate a ani
vietii ageless:vesnic tinar
after-pains:dureri postnatale agency:actiune|operatie|mijlocire|intermedi
after-taste:gust care staruie (dupa mincare) u|agentie|factor|<through his ~>prin
after-taste:simtamint ulterior intermediul lui|<an unknown ~>un factor
after-time:viitor necunoscut
afterbirth:placenta agenda:ordine de zi|carnet de
afterdamp:gaz sufocant (in mina) insemnari|agenda|<on the ~>pe ordinea de
afterglow:amurg|reactie zi
aftermath:otava|consecinta|<the ~ of agent:agent|factor|reprezentant
war>urmarile razboiului agglomerate:aglomerat
aftermost:dinspre pupa vasului agglomerate:a (se) aglomera|a (se) stringe
afternoon:dupa-masa|dupa-amiaza|<good agglomeration:aglomerare
~>buna ziua !|<in the ~>dupa-masa|in agglutinate:lipit|aglutinat
timpul dupa-amiezii agglutinate:a lipi|a aglutina
afterpiece:numar final dintr-un agglutination:lipire
spectacol|divertisment agglutination:aglutinare
afterthought:gind ulterior|care-ti vine prea agglutinative:lipicios|aglutinant
tirziu in minte agglutinative:aglutinant
afterwards:pe urma|dupa aceea aggrandize:a mari|a exagera
again:din nou|iar|in afara de asta|pe de alta aggrandizement:marire|crestere
parte|<~ and ~>mereu|<time and ~>in aggravate:a agrava
repetate rinduri|<now and ~>din cind in aggravate:a exaspera
cind|<over ~>inca o data|<as far ~ / as aggravating:care agraveaza
much ~>inca o data pe atit|<there you go aggravating:exasperant|enervant
~>iar incepi ?|<to be oneself ~>a fi din nou aggravation:agravare
ca mai inainte|<to aggravation:exasperare
against:impotriva|in contra|de|pe|in contrast aggregate:totalitate|colectiv
cu|pe|in fata|in vederea|pentru|<they sailed aggregate:agregat
~ the wind>ei navigau contra vintului|<to aggregate:adunat
be up ~ it>a fi intr-o situatie grea|<he ran ~ aggregate:a reuni|a stringe intr-un tot|a
the tree>s-a izbit de copac|<to lean ~ the afilia|a alatura|a cuprinde|a insuma
wall>a se rezema de perete|<this picture sh aggregate:a se agrega
agape:cu gura cascata aggregation:agregare
agate:agat aggregation:agregatie
agave:agava aggression:agresiune
agaze:cu achii holbati aggressive:agresiv
age:virsta|epoca aggressor:agresor
age:timp indelungat|generatie aggrieve:a indurera|a mihni|a jigni
aghast:ingrozit|inspaimintat

1153
agile:agil|iute|activ his proposal>erau de acord cu propunerea
agility:agilitate lui
agio:agio agreeableness:caracter
agio:joc de bursa agreabil|placut|consimtamint
agitate:a agita|a misca|a tulbura|a framinta|a agreeableness:conformitate (cu)
discuta|a dezbate (o problema)|a provoca agreement:intelegere|conventie|armonie|pot
agitate:a face agitatie (pentru)|a se agita|a rivire|acord
complota agreement:acord|<to come to an ~>a ajunge
agitation:agitare|miscare|agitatie|tulburare|d la o intelegere|<mutual ~>intelegere
iscutare|dezbatere mutuala/acord mutual|<we are in ~ with
agitator:agitator what you say>sintem de aceeasi parere cu
agitator:malaxor tine
aglet:eghilet|capat de metal la un siret agrestic:rural|rustic|simplu|necizelat
aglow:arzind|aprins|in flacari agricultural:agricol
agnail:pielita (din jurul unghiei)|panaritiu agriculture:agricultura
agnate:ruda de singe (pe linie barbat.) agriculturist:agricultor
agnate:inrudit agronomic(al):agronomic
agnomen:porecla agronomics:agronomie
agnostic:agnostic agronomist:agronom
agnosticism:agnosticism agronomy:agronomie
ago:in urma|inainte cu|<long ~>de mult|<a aground:impotmolit|esuat|<to run ~>a esua
week ~>acum o saptamina ague:malarie
agog:agitat|in asteptare|dornic de|<all aguish:de malarie
~>foarte agitat ah:ah !
agoing:in miscare|<to set ~>a pune in aha:aha !
miscare ahead:in frunte|inainte|<go ~ !>inainteaza !
agonize:a fi in agonie|a se chinui avanseaza !|<go ~ !>haide ! continua ! da-i
agonize:a chinui drumul !|<to be ~ of>a fi inaintea (cuiva, a
agonizing:agonizant|chinuitor ceva)|<look ~>priveste inainte|<look ~
agony:agonie|suferinta|spaima|desperare|cri (fig.)>gindeste-te la viitor|<to get ~ of>a
za violenta|acces|izbucnire|<she was in an ~ trece inaintea (cuiva, a ceva)|<to get ~ of>a
of despair>era intr-o criza de desperare dep
agrarian:agrar aheap:gramada
agrarian:latifundiar|adept al reformelor ahem:hm !
agrare ahoy:hei !
agree:a pune de acord|a accepta|a consimti aid:ajutor
la aid:a ajuta|<with the ~ of>cu ajutorul
agree:a fi de acord (cu cineva/ceva)|a se aide-de-camp:aghiotant
intelege|a se potrivi aides-de-camp:aghiotant
agree:a se acorda (cu)|<~d !>de aigrette:egreta|panas
acord|<these children cannot ~ aigrette:stirc alb|egreta
tagether>copiii acestia nu se pot intelege aigrette:fascicul de raze (de lumina)
unul cu altul|<to ~ with>a fi bun pentru, a-i aiguille:colt|virf de stinca
face bine|<chocolate does not ~ with ail:a durea|a pricinui durere (cuiva
him>ciocolata nu-i face bine|<I ~ that your ail:a suferi|a boli|<what ~s him ?>ce-l doare
plan is better>sint de acord ca ?
agreeable:agreabil|placut|acceptabil|<he aileron:eleron
was ~ to come>era dispus sa vina|<~ ailing:bolnav|suferind
to>dispus sa, de acord cu|<they were ~ to ailment:indispozitie|boala
aim:tinta|scop|tel

1154
aim:a ochi|a tinti (in) air-minded:care se intereseaza de aviatie
aim:a tinti|a nazui|a tinde (spre) air-monger:visator|mitoman
aim:a tinti|a indrepta (o arma) spre|<to take air-plane:avion
~ at>a ochi|<to ~ a rifle at smb.>a tinti cu air-pocket:gol de aer
pusca pe cineva airport:aerodrom
aimless:fara tel|fara rost air-proof:ermetic
ain't:<ain't (fam., forma contrasa pt. am not, air-shaft:galerie de ventilatie
is not, are not)>v. be, have air-shed:hangar
air:aer|vazduh|infatisare|aer airship:aeronava|dirijabil
air:aere|ifose air-sick:care are rau de avion|<to be ~>a
air:arie|cintec|briza|adiere avea rau de avion
air:a aerisi|a face cunoscut|a expune|<to air space:spatiu aerian
take the ~>a lua aer|<to take ~>a deveni air-threads:funigei
cunoscut/a se zvoni|<in the open ~>in aer air-tight:ermetic
liber|<he wants a change of ~>are nevoie sa air-way:ruta aeriana
schimbe aerul|<to be in the ~ (d. idei etc.)>a air-way:galerie de aeraj|<(e.a.) the
se raspindi|<to be in the ~>a fi nesigur|<on airways>(radio) canal
the airy:aerian|iluzoriu|usuratic|aerian|vaporos
air-base:baza aeriana aisle:parte laterala a naosului|spatiu|pasaj
air-bladder:basica de aer intre rinduri
air-borne:aeropurtat ait:ostrov|insulita
air-brake:frina pneumatica ajar:intredeschis|nearmonios|discordant
air-brush:aerograf akimbo:cu miinile in solduri
air-chamber:camera de aer akin:inrudit
air-conditioned:cu aer conditionat alabaster:alabastru
aircraft:avion|avioane|aviatie|forte aeriene alack:vai !
aircrash:accident de avion alacrity:agerime|vioiciune
air-cushion:perna pneumatica alar:de aripa|in forma de aripa
airdrome:aerodrom alarm:alarma|panica
air-exhauster:ventilator de aspiratie alarm:a da alarma
airfield:aerodrom alarm:a alarma|<~ signal>semnal de
air-force:aviatie militara alarma|<air-raid ~>alarma aeriana|<~s and
air-ga(u)ge:manometru excursions (fam.)>zgomot si
air-gun:pusca pneumatica inghesuiala|<to give/sound/ring the ~>a da
air-gun:pulverizator alarma
air-highway:traseu aerian alarm-clock:desteptator
air-hole:gol de aer|orificiu pentru alarming:alarmant
ventilatie|copca (in gheata) alarmist:alarmist|<~ reports>zvonuri
airily:gratios|usuratic|nepasator alarmiste
airing:aerisire|plimbare in aer liber|<to alarum:v. alarm
take/go for an ~>a iesi sa ia aer|<to give an alas:vai !
~ to>a zvinta|<to give an ~ to>a scoate la alate(d):inaripat
aer alb:stihar
air-jacket:haina pneumatica de salvare Albanian:albanez|limba albaneza
airless:lipsit de aer|inabusitor|sufocant Albanian:albanez
air-line:linie aeriana albatross:albatros
air-liner:avion de pasageri albedo:culoare alba
air-lock:eclisa pneumatica|dop pneumatic albedo:albeata|<albedo (rar)
air-mail:posta aeriana (astron.)>puterea de reflexie a suprafetei
airman:pilot|aviator lunare

1155
albeit:cu toate ca|desi alienate:a aliena|a instraina
albescent:alburiu alienation:alienare|instrainare|<mental ~
albino:albino (med.) si>alienatie mintala
Albion:Anglia|Albion alienist:medic alienist
album:album aliform:in forma de aripa
albumen:albus de ou alight:aprins|luminat
albumen:albumina alight:a cobori|<to ~ on one's feet>a cadea
albumen:albumen in picioare
albumin:albumina align:a (se) alinia
albuminoid:albuminoid alignment:aliniere|<to be in ~>a fi
albuminoid:albuminoide|proteine aliniat|<to be out of ~>a nu fi aliniat
alchemist:alchimist alike:asemanator|la fel
alchemy:alchimie alike:la fel|in acelasi fel|<they look
alcohol:alcool ~>seamana unul cu altul
alcoholic:alcoolic|betiv aliment:aliment
alcoholic:alcoolic alimental:nutritiv|hranitor
alcoholism:alcoolism alimentary:alimentar
alcoholize:a alcooliza alimentation:alimentatie
alcoholometer:alcoolmetru alimony:pensie alimentara
alcove:alcov|nisa|pavilion|chiosc aliquot:alicot|<~ part>parte alicota
aldehyde:aldehida alive:viu|in viata|activ|iute|sprinten
alder:anin negru alive:plin (de)
alderman:consilier municipal alive:sensibil|receptiv (la)|constient (de)
ale:bere englezeasca|<Adam's ~ (fam.)>apa alive:incarcat|sub tensiune|<any man
aleatory:aleatoriu ~>orice om din lume|<look ~ !>mai iute !
alee:la adapost grabeste-te !|<the lake was ~ with
ale-house:berarie|circiuma fish>lacul era plin de peste|<he is ~ to any
alegar:otet din bere|bere acra form of beauty>el este receptiv/sensibil la
alembic:alambic orice forma a frumosului
alert:atent|vigilent|vioi|iute alkali:baza|alcaliu
alert:alarma|<to be on the ~>a fi cu ochii-n alkaline:alcalin
patru alkaloid:alcaloid
alertness:vigilenta|vioiciune all:tot|toata|toti|toate|orice|oricare
ale-wife:proprietareasa a unei all:toti|toate|totul
berarii|circiumareasa all:cu totul|in intregime|<with ~ care>cu
alfalfa:lucerna toata grija|<~ the time>tot timpul|<on ~
alfresco:care are loc in aer liber fours>in patru labe|<~ smiles (d.
alfresco:in aer liber fata)>numai zimbet|<beyond ~ doubt>fara
alga:alga marina nici o indoiala|<one and ~>absolut
algae:alga marina toti|<they rose ~ like one>s-au ridicat toti
algebra:algebra ca unul|<~ is well>totul est
algebraic(al):algebric allay:a alina|a calma|a potoli
alias:porecla allegation:alegatie|afirmatie
alias:alias|zis si allege:a alega|a pretinde|a invoca
alibi:alibi allegiance:credinta|supunere
alien:strain allegoric(al):alegoric
alien:strain|instrainat allegorize:a trata in mod alegoric
alien:strain allegorize:a folosi alegorii
alien:diferit (de)|ostil allegory:alegorie
alienable:alienabil allegro:alegro

1156
allemande:alemanda allseed:troscot
allergy:alergie All Souls' Day:ziua mortilor
alleviate:a usura|a alina allude:a face aluzie (la)
alleviation:usurare|alinare allure:a atrage|a ademeni|a ispiti
alley:alee|straduta|<blind allurement:atragere|ademenire|ispitire
~>fundatura|<blind ~>impas|<bowling alluring:atragator|ademenitor|incintator|<an
~>popicarie ~ prospect>o perspectiva splendida
All Fools' Day:intii aprilie allusion:aluzie
all-heal:odolean alluvia:aluviune
alliance:alianta|<to enter into ~ with>a se alluvial:aluvial
alia cu alluvium:aluviune
alligator:aligator ally:aliat
alligator:concasor ally:a alia (cu)
alliteration:aliteratie ally:a se alia|a se uni (cu)
allocate:a aloca|a repartiza almanac:almanah
allocation:alocare|repartizare almighty:atotputernic
allocution:alocutiune|discurs almighty:grozav
allot:a atribui|a repartiza almighty:colosal (de)
allot:a destina (pt.) almond:migdala
allotment:repartizare|repartitie|atribuire|lot almond:amigdala|<~ tree (bot.)>migdal|<~ -
de pamint shaped>migdalat
allotment:solda platita familiei almond-eyed:cu ochi migdalati
all-out:total|complet|hotaritor almost:aproape|cit pe-aci
all-out:din rasputeri alms:pomana|<~ deed>act de caritate
allow:a permite|a da voie|a aproba|a alms-folk:care se intretine din pomana
admite|a recunoaste|a acorda|a aloca (o alms house:azil de binefacere/de saraci
suma de bani)|<to ~ of>a admite|<to ~ of>a aloe:aloe
tolera|<to ~ for>a tine seama de|<he ~ed aloft:sus|in sus
that I was right>a recunoscut ca am dreptate alone:singur
allowable:ingaduit|acceptabil alone:numai|exclusiv|<all ~>singur-
allowance:permisiune|incuviintare|admitere| singurel|<to leave/to let ~>a lasa in pace|<to
recunoastere|alocatie|ratie (de alimente etc.) let ~>a lasa deoparte, a nu lua in
allowance:toleranta considerare|<in that year ~>numai in anul
allowance:a fixa ratii|<by his own ~>dupa acela
propria lui marturisire|<to make ~ for>a along:inainte
tine seama de|<long service ~>spor de along:de-a lungul|pe|<to move ~>a
vechime (la salariu)|<to be on short ~>a fi avansa|<come ~>haide, hai|<run ~
rationalizat (fam.)>sterge-o !|<~ with>impreuna cu|<to
allowedly:cu permisiunea tuturor get ~ with>a progresa, a avansa (cu o
alloy:aliaj|standard|proba (a unui metal treaba)|<to get ~ with>a se intelege (cu
pretios) cineva)|<all ~ (e.a.) right ~>mereu,
alloy:a alia (metale)|a altera necontenit, tot timpul|<~ here>in directia
allright:foarte bine|in regula alongside:alaturi
allright:bine|sanatos|de treaba|<I'm ~>sint alongside:acostat|bord la bord
teafar, sanatos|<Tom is ~>Tom e un om de alongside:alaturi de|<to come ~>a acosta
treaba aloof:la distanta|departe|<to hold/ to keep/to
all-round:general|multilateral|<an ~ stand ~>a se tine la distanta
athlete>polisportiv|<an ~ man>un om aloofness:rezerva|distanta
multilateral aloud:cu glas, voce tare|<he read the story
all-rounder:persoana multilaterala ~>a citit povestea cu glas tare

1157
alpaca:alpaca|lina de alpaca am:v. be
alpha:alfa amadou:iasca
alphabet:alfabet amain:din rasputeri|cu toata puterea|in mare
alphabetic(al):alfabetic|<in ~ order>in graba
ordine alfabetica amalgam:amalgam
alphabetically:in ordine alfabetica amalgamate:amestecat|combinat
alphabetize:a aranja in ordine alfabetica amalgamate:a (se) amalgama
Alpine:alpin amalgamation:amalgamare
already:deja amanuenses:pers. care scrie dupa
also:de asemenea dictare|secretar
also-ran:concurent fara succes amanuensis:pers. care scrie dupa
alt:alto|<in ~>exaltat|<in ~>entuziasmat dictare|secretar
altar:altar amaranth:stir
alter:a schimba|a modifica|a transforma amaranth:floare
alter:a castra vesnica|nemuritoare|purpuriu aprins
alter:a se schimba, a se modifica|<I have amaranthine:de stir|nepieritor|purpuriu
~ed my mind>mi-am schimbat hotarirea aprins
alteration:schimbare|modificare|transformar amass:a stringe|a acumula
e amassment:stringere|acumulare
alterative:care schimba amateur:amator
altercate:a se certa amateurish:de amator
altercation:cearta|altercatie amateurishness:amatorism
alternate:altern|alternant amative:dragastos|patimas in
alternate:a alterna|<~ angles>unghiuri dragoste|senzual
alterne|<~ leaves>frunze alterne amatory:amoros|erotic
alternating:alternativ|<~ current>curent amaze:a uimi|a ului|a buimaci|<he stood
alternativ ~d>statea uluit
alternation:alternanta amazement:uimire|uluire|naucire
alternative:alternativ amazing:uimitor|uluitor
alternative:alternativa|<there is no other ambages:ocolisuri
~>nu este alta alternativa ambassador:ambasador|reprezentant|sol
alternator:alternator ambassadorial:de ambasador
although:desi|cu toate ca ambassadress:ambasadoare
altimeter:altimetru amber:chihlimbar
altitude:altitudine|inaltime ambergris:ambra
alto:alto|contralto|viola ambidexter:ambidextru|fatarnic|taler cu
altogether:cu desavirsire|pe deplin|intru doua fete
totul ambidexter:ambidextru|inselator
altruism:altruism ambient:inconjurator|ambiant
altruist:altruist ambiguity:ambiguitate|echivoc
altruistic:altruist ambiguous:ambiguu|echivoc
alum:piatra acra|alaun ambit:imprejurimi|granita|limita|perimetru
alumina:alumina ambition:ambitie
aluminium:aluminiu ambitious:ambitios
alumni:absolvent al unei scoli/univ. amble:buiestru
alumnus:absolvent al unei scoli/univ. amble:a merge in buiestru
alveolar:alveolar ambrosia:ambrozie
alveoli:alveola ambulance:ambulanta|salvare|<~ train>tren
alveolus:alveola sanitar
always:totdeauna|mereu ambulatory:ambulant

1158
ambulatory:ambulatoriu intimplat ? care-i necazul ?|<to speak ~
ambulatory:galerie|loc de plimbare of>a vorbi rau despre
ambuscade:ambuscada amity:prietenie
ambuscade:a sta la pinda ammeter:ampermetru
ambush:ambuscada|cursa|pinda ammo:munitii
ambush:a sta la pinda ammonia:amoniac
ambush:a pindi|a prinde intr-o ammoniac:de amoniu
ambuscada|<to lay an ~>a intinde o ammonium:amoniu
cursa|<to lie in ~>a sta la pinda ammunition:munitie|munitii
ameer:emir ammunition:a furniza munitii (pt. cineva)
ameliorate:a (se) ameliora amnesia:amnezie
amelioration:ameliorare amnesty:amnistie
ameliorative:care amelioreaza amnesty:a amnistia
amen:amin amoeba:amiba
amenability:docilitate amoebae:amiba
amenable:raspunzator (de)|docil|ascultator amoebas:amiba
amend:a (se) imbunatati|a (se)indrepta amok:v. amuck
amendable:care poate fi among:printre|dintre|intre|pe vremea,|la|<a
imbunatatit|indreptat|ameliorat house ~ the trees>o casa printre arbori|<he
amendatory:care indreapta sau is the best ~ our students>e cel mai bun
imbunatateste|ameliorant dintre studentii nostri|<they divided the
amendment:indreptare|rectificare|amendam money ~ them>au impartit banii intre ei|<~
ent the Romans>pe vremea romanilor, la
amends:compensatie|despagubire|<to make romani
~ for>a repara (o greseala)
amenity:voiosie|buna dispozitie|caracter amongst:v. among
placut|agreabil|atractie|farmec amoral:amoral
amenity:distractii|<the amenities of amorous:amoros|dragastos|indragostit
civilization>binefacerile civilizatiei amorphous:amorf
amentia:debilitate mintala amort:fara viata|fara vlaga
amerce:a pedepsi|a sanctiona|a amenda amortization:amortizare (a unei datorii)
American:american amortize:a amortiza (o datorie)
American:american|<the ~s>americanii amount:suma|cantitate|importanta|semnifica
Americanism:americanism tie|sens
Americanize:a americaniza amount:a se ridica (la)|a se cifra (la)|<the
amethyst:ametist debt ~ed to L 500>datoria se ridica la 500
amiability:amabilitate|bunavointa|buna de lire sterline|<~ to>a se reduce la, a
dispozitie echivala cu|<his words ~ed to an
amiable:amabil|binevoitor approvat>cuvintele lui echivalau cu o
amianthus:amianta|azbest aprobare|<it all ~s to this>totul se rezuma la
amicability:prietenie aceasta|<gross ~>s
amicable:prietenesc|amical amour:intriga amoroasa
amicableness:bunavointa|prietenie amperage:amperaj
amid:printre|intre|in mijlocul ampere:amper
amide:amida ampersand:semnul & (si)
amidships:la mijlocul vasului amphibia:amfibii
amidst:v. amid amphibian:amfibian
amiss:gresit|rau|nelalocul lui|<to come ~>a amphibian:automobil/avion amfibiu
pica intr-un ceas rau|<don't take it ~ !>n-o amphibian:amfibiu
lua in nume de rau !|<what`s ~ ?>ce s-a amphibious:amfibiu

1159
amphibology:amfibologie|ambiguitate|cuvi analyse:a analiza
nt/expresie ambigua analyses:analiza
amphitheatre:amfiteatru analysis:analiza
amphora:amfora analyst:analist
ample:amplu|larg|copios|abundent|spatios|in analyst:laborant|psihanalist|psihiatru
capator analytic(al):analitic
ampleness:amploare|abundenta anamnesis:anamneza
amplification:amplificare|dezvoltare anapaest:anapest
amplifier:amplificator anarchic(al):anarhic
amplify:a (se) amplifica|a (se) mari|a (se) anarchism:anarhism
dezvolta anarchist:anarhist
amplitude:amplitudine|amploare|proportii|la anarchy:anarhie
rghete de spirit anastatic:anastatic
amply:in mod amplu|din belsug|cu anastomoses:anastomoza
larghete|cu generozitate|<he was ~ supplied anastomosis:anastomoza
with money>era plin de bani anathema:anatema
ampoule:fiola anathematize:a anatemiza
amputate:a amputa anatomic(al):anatomic
amputation:amputare anatomize:a diseca
amuck:amoc anatomize:a analiza
amulet:amuleta anatomy:anatomie
amuse:a (se) amuza ancestor:stramos
amusement:amuzament|distractie ancestral:ancestral
amusing:amuzant|distractiv ancestry:origine|neam|stramosi
amygdalic:de migdale anchor:ancora
an:v. a anchor:salvare
ana:culegere de anecdote anchor:a ancora|a fixa
ana:anecdote despre o persoana anchor:a arunca ancora|a ancora|<to be/lie
anabaptism:anabaptism at ~>a fi ancorat|<to cast/drop ~>a arunca
anabaptist:anabaptist ancora|<to come to ~>a ancora|<to
anabolism:anabolism weigh/raise ~>a ridica ancora|<his belief is
anachronism:anacronism firmly ~ed>credinta sa e neclintita
anaemia:anemie anchorage:ancorare|ancoraj
anaemic:anemic anchorage:taxa de ancorare
anaerobe:anaerob anchoret:anahoret|pustnic
anaesthesia:anestezie anchylose:a (se) anchiloza
anaesthetic:anestezic ancient:batrin
anaesthetize:a anestezia ancient:stegar
anaglyph:anaglifa ancient:stravechi|antic|clasic|<~
anagram:anagrama Rome>Roma antica|<the ~s>autorii
analects:colectie de fragmente|extrase clasici|<the ~s>anticii
literare|analecte ancientry:antichitate
analgesia:analgezie ancillary:subordonat|auxiliar|de serviciu|de
analgesic:analgezic servitori
analogical:analogic ancipital:cu doua fete|cu doua taisuri
analogize:a prezenta prin analogie and:si|si cu, plus|cu|<he took his hat ~
analogize:a fi analog (cu) coat>si-a luat palaria si haina|<three ~ three
analogous:analog (cu) are six>trei si cu trei fac sase|<(in compusi)
analogy:analogie|<by ~ with/on the ~ seven hundred ~ sixty>sapte sute
of>prin analogie cu saizeci|<four thousand ~ two>patru mii

1160
doi|<four shillings ~ three pence/four ~ animadvert:a reprosa (cuiva)
three>patru si animal:animal
andante:andante animalcule:animalcul
andiron:suport pentru busteni animality:animalitate
anecdotage:culegere de anecdote animate:viu
anecdotage:ramoleala animate:a anima|a insufleti
anecdote:anecdota animated:animat
anecdotic:anecdotic animation:animatie
anemograph:anemograf animosity:animozitate
anemone:anemona animus:impulsie|dusmanie
aneroid:aneroid anise:anason
aneurism:anevrism ankle:glezna
anew:din nou anklet:bratara pentru glezna
angel:inger ankylosis:anchiloza
angelic:angelic annalist:cronicar
anger:minie annals:anale
anger:a minia|<in ~>furios anneal:a cali
angina:anghina|<~ pectoris>anghina annex:anexa
pectorala annex:a anexa (la)
angle:undita|unghi|punct de vedere annexation:anexare
angle:a pescui cu undita|<to ~ for smb.'s annihilate:a anihila
heart>a cauta sa cistige inima cuiva|<to ~ anniversary:aniversare
for compliments>a vina complimente|<right anniversary:aniversar|anual
~>unghi drept annotate:a adnota
angled:unghiular|<right- annotate:a face adnotari
~>dreptunghiular|<many-~>poligonal announce:a anunta
angler:pescar cu undita announcement:instiintare
Anglican:anglican|membru al bisericii announcer:crainic|spicher
anglicane annoy:a supara|a plictisi|a deranja
Anglican:anglican annoyance:suparare|deranjare|<to my great
Anglicism:anglicism ~>spre marea mea suparare
Anglo-Saxon:anglo-saxon|limba anglo- annoying:suparator|neplacut|inoportun|<~
saxona visit>vizita inoportuna
Anglo-Saxon:anglo-saxon annual:anuar|publicatie anuala
angry:minios|<to get/grow ~>a se annual:anual|in fiecare an|<~ plant>planta
infuria|<to be ~ with smb.>a fi suparat pe anuala
cineva|<the ~ sea>marea furioasa|<to make annually:anual
~>a minia annuitant:rentier
anguine:ca un sarpe annuity:anuitate|<life ~>renta viagera
anguish:chin annul:a anula
angular:unghiular|slab|osos annular:circular
angularity:forma unghiulara annulet:inelus
anhydride:anhidrida annulment:anulare
anhydrite:anhidrit annunciate:a anunta
anigh:aproape annunciation:anuntare|vestire
anigh:aproape de annunciation:bunavestire
anil:indigo anode:anod
anile:babesc|prostesc anodyne:calmant
aniline:anilina anoint:a unge
animadvert:a critica (pe cineva) anoint:a mirui

1161
anoint:a face, a unge (rege etc.) antediluvian:antediluvian|invechit
anointment:ungere antediluvian:om cu idei invechite|om foarte
anointment:miruire batrin
anointment:ungere antelope:antilopa
anomalous:anormal antemeridian:antemeridian|de dimineata
anomaly:anomalie antemeridiem:inainte de amiaza
anon:indata|imediat|<ever and ~>din cind in antemundane:anterior creatiei lumii
cind antenatal:prenatal
anonym:anonim|pseudonim antenna:antena
anonymity:anonimat antennae:antena
anonymous:anonim anterior:anterior
another:(un) altul|(o) alta anteriority:anterioritate
another:(un) alt|(o) alta|inca un|inca o|<give ante-room:antreu|vestibul
me ~ cup of tea>mai da-mi inca o ceasca de anthelmintic:vermifug
ceai|<one ~>unul pe altul|<one with ~>una anthem:imn|<national ~>imn national
peste alta, in total, la un loc anther:antera
answer:raspuns ant-hill:musuroi de furnici
answer:a raspunde la anthology:antologie
answer:a corespunde la|a fi bun pentru|a anthracite:antracit
raspunde la (sonerie)|a deschide (usa) anthrax:antrax|dalac
answer:a raspunde (cuiva, la ceva)|a anthropoid:antropoid
corespunde|a reusi|a-si atinge scopul anthropological:antropologic
answer:a fi raspunzator (de) anthropologist:antropolog
answer:a raspunde (pentru)|<~ to my anthropology:antropologie
question !>raspunde la intrebarea mea !|<~ anti-aircraft:antiaerian
to your name !>raspunde cind ti se striga antibiotic:antibiotic
numele !|<it does not ~ to his account of antibody:anticorp
it>nu corespunde cu ceea ce a spus el|<this antic:bufonerie|maimutarie
bag will ~>aceasta geanta e antic:bufon|mascarici
buna/corespunde|<this house ~ s antic:grotesc|<to put an ~ disposition on>a
answerable:la care se poate raspunde face pe nebunul
answerable:raspunzator anticipant:care anticipeaza
(de)|corespunzator|<to be ~ to smb. for anticipant:persoana care anticipeaza
smth.>a da socoteala cuiva pentru ceva anticipate:a anticipa
ant:furnica|<white ~>termita anticipation:asteptare|anticipatie|anticipare|
antagonism:antagonism <in/by ~>cu anticipatie|<in ~ of>in
antagonist:adversar asteptarea
antagonistic:antagonist|antagonic anticipatory:anticipat|care anticipeaza
antagonize:a se opune anticlimax:declin
antarctic:antarctic|<the Antarctic>zona anticlimax:bathos
antarctica|<the Antarctic>Antarctica anticyclone:anticiclon
ant-bear:furnicar antidote:antidot
antecedence:antecedenta antifascist:antifascist
antecedent:antecedent anti-imperialistic:antiimperialist
antecedent:antecedent antilogy:antilogie
antecedent:antecedente|trecut (al unei antimacassar:husa
pers.)|<antecedent (mat.)>primul dintre cei antimonarchic:antimonarhic
doi termeni ai unui raport antimony:antimoniu
antechamber:anticamera antinomy:antinomie|paradox
antedate:a antedata|a anticipa antipathetic:antipatic

1162
antipathic:contrar|opus popularitate|<an ~ state of affairs>o situatie
antipathic:care produce simptome contrare ingrijoratoare
antipathy:antipatie any:orice|oricare|nici un|nici o
antiphon:antifon any:vreunul|vreuna|ceva|citiva|citeva|nici
antipodal:diametral opus|la antipod unul|nici una
antipodes:antipozi any:ceva|intrucitva|<~ pencil will do>orice,
antiquarian:colectionar de antichitati oricare creion e bun|<come at ~ time>vino
antiquarian:de la orice ora|<~ man knows that>orice om
anticar|<antiquarian>negustor de antichitati stie asta|<at ~ rate>in orice caz|<I have no
si obiecte de arta matches about me, have you got ~ ?>nu am
antiquary:v. antiquarian nici un chibrit, ai vreunul ?|<was he ~ better
antiquated:invechit|perimat|<an ~ thing>o thi
vechitura anybody:oricine|oricare|<~ will tell
antique:obiect vechi de arta|obiect de arta you>oricine iti va spune/cineva|<is there ~
din antichitate in the house?>este cineva acasa?
antique:antic|arhaic anybody:nimeni|<I do not see ~>nu vad pe
antiquity:antichitate nimeni
antiquity:antichitati|obiceiuri din antichitate anyhow:la intimplare|cum se nimereste|<he
antirrhinum:gura-leului does his work ~>lucreaza alandala|<things
antropophagy:canibalism|antropofagie are all ~>lucrurile merg anapoda/in orice
an't:<an't (fam.)>forma contrasa pentru am caz|<~ you might come just this once>in
not si are not orice caz ai putea veni macar de data asta
Antichrist:anticrist anyone:v. anybody
anti-semite:antisemit anything:orice|<he will do ~ for her>va face
anti-semitism:antisemitism orice pentru ea|<~ but>orice in afara
antiseptic:antiseptic de|<as/like ~>foarte tare|<he was angry as
antislavery:antisclavagist ~>absolut sigur|<he ran like ~ but couldn't
antisocial:antisocial|nesociabil catch his train>a fugit cit l-au tinut
antispasmodic:antispasmodic picioarele, dar n-a prins trenul/ceva|<have
antitheist:ateu you ~ for me?>a
antitheses:antiteza anything:nimic|<he will not do ~>nu va
antithesis:antiteza face nimic
antithetic(al):contradictoriu anyway:v. anyhow
antitoxic:antitoxic anywhere:oriunde|<~ else>oriunde in alta
antitoxin:antitoxina parte|undeva|<did I see him ~?>l-am vazut
anti-trade:contraalizeu eu undeva?/nicaieri|<he could not be found
antler:corn de cerb ~>nu putea fi gasit nicaieri
antonomasia:antonomaza anywise:v. anyhow
antonym:antonim aorist:aorist
anus:anus aorta:aorta
anvil:nicovala apace:repede
anxiety:neliniste|grija apart:deoparte|separat|<to set ~>a pune la o
anxiety:dorinta fierbinte|nerabdare parte|<to stand ~>a sta deoparte|<to keep
anxious:nelinistit|ingrijorat ~>a sta separat, departe (unul de
anxious:dornic (de ceva) altul)|<jesting ~>fara gluma|<~ from>in
anxious:nerabdator (sa faca afara de
ceva)|ingrijorator|<we were ~ about apartheid:segregatie rasiala
you>eram ingrijorati pentru tine|<he was apartment:camera
not ~ for popularity>nu rivnea la apartment:apartament
apartment:apartament

1163
apartness:izolare apothecary:farmacist
apathetic:apatic apotheosis:apoteoza
apathy:apatie appal:a ingrozi
apatite:apatit appaling:ingrozitor
ape:maimuta|<to play the ~>a se maimutari appanage:apanaj
ape:a maimutari apparatus:aparat
apepsy:apepsie apparel:vesmint|haine
aperient:laxativ apparel:podoabe cusute pe odajdii
aperture:deschidere apparel:a invesminta
apery:imitare|maimutarire apparent:aparent
apex:virf|culme apparition:fantoma|aparitie|ivire neasteptata
aphaeresis:afereza apparitor:aprod
aphasia:afazie appeal:apel|chemare
aphorism:aforism appeal:cerere|petitie
aphtha:afta appeal:atractie|farmec
apiarist:apicultor appeal:apel|recurs|<Court of Appeal>curte
apiary:stupina de apel
apical:din virf|apical appeal:a apela (la)
apiculture:apicultura appeal:a atrage|a ispiti|a prezenta interes
apiece:de fiecare|pe bucata|de cap|de (pt.)|<that sort of music does not ~ to
caciula|<it costs us a penny ~>ne costa un him>genul acela de muzica nu-l atrage
peni de caciula appeal:a face apel
apish:de maimuta appealable:revocabil|impotriva caruia se
a-plenty:din belsug poate face apel
apocalypse:apocalips appear:a aparea|a se ivi|<the sun ~ed on the
apocope:apocopa horizon>soarele aparu la orizont/a da
apocryphal:apocrif impresia|<it ~s to be true>pare sa fie
apogee:apogeu adevarat|a se publica
apologetic(al):apologetic appearance:aparitie|<to make one's ~/to put
apologetics:apologetica in an ~>a-si face aparitia|<at first ~>la
apologist:apologet prima vedere|aparenta|aspect exterior|<to
apologize:a-si cere scuze, iertare|<I ~ for assume the ~ of>a lua aspectul,
being late>scuzati-ma ca am intirziat forma/probabilitate|<to/in all ~s>dupa toate
apology:scuza|<you should make an ~>ar probabilitatile
trebui sa-ti ceri appease:a linisti|<be ~d!>calmeaza-te!
scuze|improvizatie/surogat|<he produced an appeasement:linistire|calmare
~ for a pencil>scoase din buzunar ceva ce appelant:apelant
pretindea ca-i creion appelate:de apel
apophthegm:aforism appellation:nume|denumire|nomenclatura
apoplectic:apoplectic appellative:nume comun|apelativ
apoplexy:apoplexie appellative:apelativ
apostasy:apostazie append:a anexa (la)
apostate:apostat|renegat appendage:adaos
apostatize:a se lepada (de credinta, etc.) appendant:anexat|accesoriu|dependent
apostil:apostila|nota marginala appendant:anexa|dependinte|subaltern
apostle:apostol appendicitis:apendicita
apostolate:apostolat appendix:apendice|adaos|addenda (la o
apostolic:apostolic|papal carte)
apostrophe:apostrofa|apostrof appertain:a apartine (de)|a se raporta (la)
apostrophize:a apostrofa appetence:dorinta/pofta (de)

1164
appetite:pofta de mincare apposite:potrivit (pentru)
appetite:dorinta/sete (de) appositeness:justete
appetize:a trezi pofta/dorinta cuiva apposition:aplicare
appetizer:aperitiv apposition:apozitie
appetizing:gustos|apetisant appraise:a evalua
applaud:a aplauda appraisement:evaluare|pretuire
applause:aplauze|aprobare appraiser:pretuitor
apple:mar|<the ~ of the eye (anat.)>pupila appreciable:care poate fi
ochiului|<the ~ of the eye (fig.)>lumina evaluat|apreciabil|considerabil
ochilor appreciate:a aprecia|a evalua
apple-butter:gem de mere appreciate:a aprecia|a pretui
apple-cart:caruta cu mere|<to upset smb.'s appreciate:a creste in valoare
~>a strica planurile cuiva appreciation:apreciere|evaluare
apple-pie:placinta cu mere|<in ~ order>in appreciation:apreciere|pretuire
ordine desavirsita appreciative:capabil de a
apple-sauce:sos de mere aprecia|apreciativ|recunoscator
apple-sauce:lingusire appreciatory:apreciator|de apreciere
apple-sauce:aiurea!|prostii! apprehend:a intelege, a sesiza|a se teme de|a
apple-tree:mar presimti|a se astepta la (o nenorocire)|a
appliance:aplicare|dispozitiv|aparat prinde, a apuca
applicable:aplicabil (la)|potrivit (cu) apprehensible:care se poate
applicant:solicitant|candidat (la) intelege|inteligibil
application:aplicare|utilizare|cerere|petitie|< apprehension:arestare|intelegere|sesizare|tea
on ~>la cerere|silinta|straduinta ma|aprehensiune|<he is a man of weak ~>e
apply:a aplica|a lipi|a pune|<he applied his un om greoi la minte|<be under no ~>nu ai
ear to the wall>isi lipi urechea de perete|<to nici o teama
~ the brakes>a pune frina|a administra (un apprehensive:inteligent|receptiv|care are
medicament)|a pune in practica|a aplica presimtiri rele|<he was ~ of death>ii era
apply:a indrepta (asupra)|a consacra|<to ~ teama ca moare|<she was ~ for his
one's mind to smth.>a se concentra asupra safety>se temea ca i se va intimpla o
unui lucru|<to ~ oneself>a-si da silinta>a se nenorocire
stradui|<to ~ oneself to a task>a se dedica apprentice:ucenic
unei sarcini apprentice:a da la ucenicie|<to bind ~ to>a
apply:a se aplica (la)|a se adapta (la) se angaja ucenic la|<he was ~d to a tailor>a
apply:a se adresa (la)|<~ at the fost dat la ucenicie la un croitor
office>adresati-va biroului apprenticeship:ucenicie
apply:a solicita|<manny people had applied apprise:a informa|a preveni
for the post>multi oameni solicitasera approach:a se apropia
postul approach:a se apropia de|a aborda|a ataca (o
appoint:a fixa|a stabili|<at the ~ed time>la problema)
ora stabilita/a numi (intr-un post)|<he was approach:apropiere|acces
~ed secretary>a fost numit secretar|a echipa approach:asemanare
appointment:numire (intr-un approach:avansuri|propuneri|abordare (a
post)|functie|post|<to hold an ~>a detine un unui subiect)
post/intilnire|<to keep an ~>a veni la o approach:a semana cu|<~ es to the
intilnire|<to make an ~ with smb.>a-si da city>imprejurimile orasului|<he is easy of
intilnire cu cineva ~>e un om accesibil|<to make ~ es to
appointment:echipament|utilaj smb.>a face cuiva avansuri|<~ to
apportion:a repartiza|a distribui Shakespeare>introducere la Shakespeare
apportionment:repartizare|distribuire approachable:accesibil|abordabil

1165
approbate:a aproba|a sanctiona aquatic:acvatic
approbation:aprobare aquatic:planta sau animal acvatic
appropriate:propriu|specific aquatic:sporturi acvatice
appropriate:potrivit|adecvat (pt.) aqueduct:apeduct|conducta de apa
appropriate:a-si insusi|a lua in posesiune aqueous:apos
appropriate:a destina (unor anumite aquiline:acvilin
scopuri)|a aloca arabesque:arabesc
appropriateness:caracter potrivit arabesque:maur|arab|fantastic
appropriation:insusire|luare in Arab:arab|cal arab
posesiune|alocatie Arab:arab|arabesc|<street
approval:aprobare ~>haimana|<street ~>copil fara capatii
approve:a aproba|a incuviinta Arabian:arab|arabesc
approve:a fi de acord (cu)|a accepta Arabic:limba araba
approve:a aproba|<the teacher did not ~ of Arabic:arab|arabic
the pupil's conduct>profesorul nu a aprobat arable:arabil
purtarea elevului|<to ~ oneself>a se arbalest:arbaleta
dovedi|<he ~d himself a good friend>s-a arbiter:arbitru
dovedit a fi un prieten bun arbitrary:arbitrar
approvingly:aprobativ arbitrate:a arbitra
approximate:aproximativ arbitration:arbitraj|<(fin.) ~ of
approximate:a apropia|a fi aproape de exchange>determinare a cursului de schimb
approximate:a se apropia (de) arbitrator:arbitru|judecator
approximately:aproximativ arbor:arbore|ax|osie
approximation:apropiere|aproximatie arborescence:arborescenta
approximative:aproximativ arborescent:arborescent
appurtenance:apartenenta|accesoriu arbour:chiosc din verdeata|boschet|foisor
appurtenant:care apartine (cuiva, de arc:arc
ceva)|accesoriu|dependent arc:arc voltaic
apricot:cais|caisa arcade:arcada
April:aprilie arcana:mister|secret
apron:sort Arcadian:idilic
apron:epitrahie arcanum:mister|secret
apron:avanscena arch:siret|viclean|poznas
apron:bazin de amortizare arch:arc
apron-string:siret de la sort|<(fam.) he is arch:a (se) arcui
tied to his wife`s ~s>e sub papucul nevestei archaeological:arheologic
apropos:potrivit|oportun archaeologist:arheolog
apropos:la timp|cind trebuie|<~ of>apropo archaeology:arheologie
de archaic:arhaic
apse:sanctuar archaism:arhaism
apt:vrednic|iscusit|abil archaize:a arhaiza
apt:inclinat (sa)|in stare (sa) archangel:arhanghel
apt:capabil (de)|potrivit|<a very ~ child>un archbishop:arhiepiscop
copil foarte inzestrat|<there is no ~er archdeacon:arhidiacon
word>nu e un cuvint mai potrivit archduchess:arhiducesa
aptitude:aptitudine archduke:arhiduce
aptness:aptitudine|abilitate|tendinta|inclinati arched:arcuit|curbat
e|potrivire archer:arcas
aquarelle:acuarela archery:tragere cu arcul
aquarium:acvariu archetype:prototip

1166
archfiend:satana argute:inteligent|iscusit|perspicace
archibald:tun antiaerian argute:ascutit
archimandrite:arhimandrit arid:uscat|sterp
archipelago:arhipelag arid:arid
architect:arhitect|fauritor|creator aridity:ariditate
architectonic:arhitectonic aright:bine|corect
architecture:arhitectura arise:a se ridica|a aparea|a se ivi|a rasari
architecture:constructie arise:a proveni|a se naste (din)|<many
architrave:arhitrava difficulties arose>aparura multe greutati
archival:de arhiva arisen:v. arise
archive:arhiva aristocracy:aristocratie
archivist:arhivar aristocrat:aristocrat
archly:cu viclenie|cu rautate aristocratic:aristocratic
archness:viclenie|rautate arithmetic:aritmetica
archway:arcada arithmetical:aritmetic|<~
archwise:in forma de arc progression>progresie aritmetica
arctic:arctic arithmometer:aritmometru
arcuate:arcuit ark:arca|corabie
ardent:arzator arm:brat
ardour:dogoare|ardoare|zel arm:arma
arduous:greu|anevoios|trudnic arm:laba|mineca|creanga
arduous:ripos arm:profesiune de militar|militarie|brat (de
arduous:abrupt fotoliu)|categorie de arma|brat (de mare, de
are:v. be riu)
area:arie|suprafata arm:stema|blazon|brat (de pirghie, de
area:sfera/cimp de actiune balanta)
arena:arena arm:brat|miner
arenaceous:nisipos|uscat|sterp arm:a inarma|<to take up ~s>a lua
areometer:areometru armele|<~ in ~>brat la brat|<to bear ~s>a-si
argent:argint face serviciul militar|<with open ~s>cu
argent:argintiu|de argint bratele deschise, prieteneste|<to keep smb.
argil:argila at an arm's length>a tine pe cineva la
argosy:vas|nava incarcata cu marfuri distanta|<to lay down ~s>a depune
arguable:discutabil armele|<to be up in ~s again
argue:a pleda (pentru, impotriva) Argentine:Argentina
argue:a dovedi|a demonstra|a sustine (o Argentine:argentinian
parere)|a discuta|a dezbate|a deduce|a trage arm-pit:subsuoara
concluzia arm-saw:ferastrau de mina
argue:a discuta (in contradictoriu)(cu) armament:inarmare|armament|<~s
argue:a argumenta|<this ~s him to be a race>cursa a inarmarilor
liar>aceasta dovedeste ca e un armature:armura|cuirasa
mincinos|<(out of) I could not ~ him out of armature:carapace
his opinion>n-am putut sa-l conving sa armature:armatura
renunte la parerea sa|<I ~d him into arm-chair:fotoliu
believing it>l-am convins sa creada acest Armenian:armean|limba armeana
lucru Armenian:armenesc|armean
argument:argument (pentru, armful:brat (de fin etc.)
impotriva)|discutie|controversa|rezumat (al arm-hole:rascroitura minecii
unei carti etc.) armistice:armistitiu
argumentation:argumentare|discutie armless:fara brat|fara crengi

1167
armlet:brasarda|bratara|brat de riu array:ordine|aranjare|forta
armorial:heraldic|<~ bearings>armoarii militara|etalare|dispunere
armour:blindaj (de vas, de array:vesminte|podoabe|gateala
tanc)|platosa|armura|cuirasa|costum de array:a rindui|a dispune (forte armate etc.)|a
scafandru imbraca|a impodobi
armour:carapace|cuirasa|blazon array:a se gati|<in battle ~>in ordine de
armour:a blinda bataie|<in holiday ~>in vesminte de
armour-bearer:scutier sarbatoare
armour-clad:cuirasat arrear:restanta|<to be in ~s with>a fi in
armour-clad:blindat|imbracat in armura restanta cu|<in ~ of>in urma
armoured:blindat|cuirasat|<~ arrearage:urma
car/train>automobil/tren blindat arrearage:datorii
armoured-concrete:beton armat arrect:ciulit
armourer:armurier arrest:arest|suspendare
armour-plated:blindat|cuirasat arrest:intrerupere|oprire
armoury:depozit de arme|arsenal arrest:a retine|a opri|a aresta|a fixa|a retine
army:armata|<to go into the ~/to join the (atentia)|<under ~>in stare de arest|<under
~>a se inrola in armata, a intra in serviciul house ~>cu domiciliu fortat|<~ of
activ|<standing/regular ~>armata judgement>suspendare a sentintei|<(jur.) to
permanenta ~ a judgement>a suspenda executarea unei
aroma:aroma sentinte
aromatic:aromatic arrester:dispozitiv de oprire|clichet
arose:v. arise arrester:descarcator|<lightning
around:(de jur) imprejur|in apropiere|ici- ~>paratrasnet
colo|cam|vreo arresting:izbitor|impresionant
around:in jurul|imprejurul|linga|aproape arrival:sosire|venire
de|<he travelled ~ the world>a calatorit in arrive:a sosi|a ajunge|<to ~ at a place>a sosi
jurul lumii|<to travel ~ the country>a intr-un loc|<to ~ at a conclusion>a ajunge la
calatori prin tara|<~ a thousand>vreo o concluzie
mie|<the children are playing ~ the arrogance:aroganta
house>copiii se joaca linga casa arrogant:arogant
arouse:a trezi|a destepta|a stirni arrogate:a(-si) atribui (pe nedrept)|<to ~ to
arpeggio:arpegiu oneself>a-si aroga
arraign:a da in judecata|a acuza|a pune la arrogation:arogare
indoiala arrow:sageata|<as straight as an ~>drept ca
arraignment:trimitere in judecata o sageata|<~-headed characters>caractere
arrange:a aranja (lucrurile etc.) cuneiforme
arrange:a aranja|a fixa|a stabili (ora etc.)|a arsenal:arsenal
aplana|a reglementa|a adapta (o bucata arsenic:arsenic
muzicala) arsenic:de arsenic
arrange:a se intelege|a lua masuri arson:incendiere
arrangement:aranjare|aplanare|reglementare| art:arta
intelegere art:de la to
arrangement:pregatiri|masuri be|indeminare|iscusinta|arta|meserie|mestes
arrangement:adaptare|<to make ~s>a ug|smecherie|viclesug|<Bachelor of
conveni, a cadea de acord Arts>licentiat in litere si filozofie|<thou
arrant:notoriu|inrait|<an ~ knave>un ticalos ~>tu esti|<fine ~s>arte frumoase|<work of
notoriu ~>opera de arta|<Master of Arts>doctor in
arras:draperie litere si filozofie|<black ~>magie|<to be ~ a
arterial:arterial

1168
arteriosclerosis:arterioscleroza cum iti place|<~ it were>ca sa zicem asa|<~
artery:artera ... so>dupa cum... tot asa|<~ ... ~>tot asa de.
artesian:artezian|<~ well>fintina arteziana asbestos:azbest
artful:abil|dibaci|siret ascend:a urca (un deal etc.)|a merge in susul
artfulness:siretenie (unui riu)
arthritis:artrita ascend:a se urca|<to ~ to>a ajunge la|<to ~
artichoke:anghinare|<Jerusalem ~>trufa the throne>a se urca pe tron
alba ascendency:ascendent|autoritate (asupra)
article:articol (de ziar)|articol (intr-un ascension:ascensiune
doc./contract)|clauza|articol|marfa ascensive:suitor
article:articol ascensive:intensiv
article:a da la ucenicie|la invatatura (prin ascent:ascensiune|urcare|urcus|deal
contract) ascertain:a constata|a stabili|a preciza
article:a stipula|<leading ~>articol de fond ascertainable:care poate fi constatat|precizat
articular:articular ascertainement:constatare|precizare|verifica
articulate:articulat re
articulate:rostit clar|clar|logic ascetic:ascet|pustnic
articulate:a articula|a lega prin articulatii|a ascetic:ascetic
rosti clar|<an ~ account of the events>o asceticism:ascetism
expunere clara a evenimentelor ascribe:<to ~ smth. to smb.>a atribui ceva
articulation:articulatie cuiva
articulation:articulare ascription:atribuire
articulation:axa de articulatie aseptic:aseptic
artifice:artificiu|siretenie|dibacie ash:frasin
artificer:mestesugar ash:cenusa
artificial:artificial ash:scrum
artificiality:artificialitate ashamed:rusinat|<to be/feel ~ of smth.>a-i
artillerist:artilerist fi rusine de ceva|<you ought to be ~ of
artillery:artilerie yourse if>sa-ti fie rusine !|<I am ~ of you
artilleryman:artilerist !>mi-e rusine de tine !|<to feel ~ for
artisan:mestesugar|meserias smb.>a-i fi rusine pentru cineva
artist:artist (mai ales pictor)|<~ in ash-box:cenusar
words>artist al cuvintului ash-tray:scrumiera
artiste:dansator|cintaret ash-tray:cenusar
artistic:artistic ashen:cenusiu|palid
artistry:arta|maiestrie ashore:la mal|pe mal|<to go ~>a
artless:lipsit de debarca|<to run ~>a se innamoli (linga
arta|greoi|stingaci|sincer|ingenuu coasta), a esua
arty:afectat ashy:de cenusa|cenusiu
arty:ostentativ Asiatic:asiatic
arty:artistic aside:deoparte|intr-o parte
Aryan:arian aside:aparte|<he laid the book ~>puse
as:ca si|dupa cum|precum|asa cum|in cartea deoparte|<~ from>in afara de|<to put
calitate de|ca|deoarece|pentru ca|in timp ~>a pune deoparte|<selting ~>facind
ce|pe cind|pe masura ce|desi|cu toate abstractie de|<to speak ~>a vorbi aparte|<to
ca|oricit de take ~>a lua deoparte
as:care|ce|<~ well ~>precum si|<he came rmenian:armean|limba armeana
early ~ he was asked>a venit devreme asa rmenian:armenesc|armean
cum i s-a cerut|<~ it is>in realitate, de fapt, ask:a intreba|a ruga|a invita|a chema|a cere|a
asa cum stau lucrurile|<do ~ you please>fa necesita|a publica (anunturi)|a cere (un pret)

1169
ask:a cere|a chema (o persoana)|a cere sa aspirate:a scoate
vada (pe cineva)|a cere sa vorbeasca (cu aspirate:a aspira (lichide, gaze etc.)
cineva)|a necesita|a reclama aspiration:aspiratie
ask:a se informa|a intreba (despre) aspiration:aspirare
ask:a intreba|a se interesa (de)|<I ~ for a aspiration:aspiratie|nazuinta (spre)
match>cer un chibrit|<to ~ for trouble>a i aspire:a aspira|a tinde
se uri cu binele, a cauta pricina|<I ~ for his aspire:a nazui (la, spre)
opinion>ii cer parerea|<you ~ed for it aspirin:aspirina
!>asa-ti trebuie !|<~ for the doctor asquint:piezis|oblic|chioris
!>cheama doctorul !|<~ for the ass:magar|<to make an ~ of oneself>a se
secretary>spune ca vre face de ris
askance:chioris|<to look ~ at>a privi cu assail:a asalta|<we ~ed him with
dispret|<to look ~ at>a privi cu neincredere questions>l-am asaltat cu intrebari
askant:v. askance assailable:atacabil
askew:piezis|strimb|<to hang a picture ~>a assailant:agresor
atirna strimb un tablou|<he always looks assassin:asasin
~>nu te priveste niciodata in fata assassinate:a asasina
aslant:piezis assassination:asasinat
aslant:de-a curmezisul assault:asalt|atac
asleep:adormit assault:a ataca|<to carry by ~>a lua prin
asleep:amortit|<to be ~>a dormi|<to be fast asalt
~>a dormi adinc|<to fall ~>a adormi|<my assay:proba (a metalelor)
foot is ~>mi-e amortit piciorul assay:a proba|a incerca
aslope:inclinat|in panta assemblage:adunare
asp:plop assemblage:montare|asamblare
asp:aspida assemble:a aduna|a convoca
asp:vipera|napirca assemble:a asambla|a monta
asparagus:sparanghel assembler:cel ce convoaca
aspect:aspect|infatisare|orientare|punct de assembler:montor|montator
vedere|<the house has a South ~>casa e assembly:adunare|intrunire
orientata spre sud|<examine the problem in assembly:asamblare|montare|<the Grand
all its ~s>examineaza problema din toate National Assembly>Marea Adunare
punctele de vedere Nationala
aspen:plop tremurator assembly-man:membru al unor org. legisl.
aspen:de plop|tremurator loc.
asperity:asperitate|asprime assembly-room:sala de intrunire, de
asperse:a stropi|a presara|a ponegri|a festivitati
defaima assembly-room:hala de montaj
aspersion:stropire|ponegrire assent:consimtamint
asphalt:asfalt assent:a consimti la|a fi de acord sa|<to nod
asphalt:a asfalta ~>a da din cap afirmativ|<with one ~>de
asphyxia:asfixie comun acord|<to give one's ~ to smth.>a-si
asphyxiant:asfixiant da consimtamintul la ceva
asphyxiate:a asfixia assert:a afirma|a revendica|<to ~ oneself>a
aspic:aspic|v. asp se afirma
aspic:levantica assertion:afirmare|revendicare|<~ of a
aspirant:candidat|aspirant right>revendicarea unui drept
aspirant:care aspira assertive:afirmativ|pozitiv|dogmatic|insisten
aspirate:(sunet) aspirat t|<self-~>care se afirma|se impune
aspirate:a pronunta aspirat

1170
assess:a fixa (o taxa)|a stabili (un impozit association:fotbal|societate
etc.)|a evalua|<~ed taxes>impozite directe assonance:asonanta
assessable:impozabil assonant:asonant
assessment:impunere assort:a sorta|a grupa|a aproviziona cu
assessment:impozit sortimente
assessment:evaluare assort:a se asocia (cu)|a se potrivi|a se
assessor:controlor asorta (cu)|<~ed chocolates>bomboane de
assets:activ (al unei succesiuni) ciocolata asortate
assets:activ assorted:variat|sortat
assets:bunuri|calitate|insusire pozitiva|lucru assortment:sortare|grupare|asortiment|sorti
de pret|<~ and liabilities>activ si ment
pasiv|<real ~>bunuri imobile|<personal assuage:a linisti|a potoli|a domoli
~>bunuri mobile assuagement:linistire|usurare
asseverate:a sustine cu tarie|a afirma assuasive:linistitor
solemn assuasive:calmant|sedativ
asseveration:declaratie solemna assume:a lua asupra sa|a-si asuma|a-si
assiduity:asiduitate atribui (un drept)|a simula|a presupune, a
assiduity:atentii (fata de cineva) admite|<to ~ a name>a lua, a adopta un
assiduous:asiduu nume|<he ~s the guise of a fool>se preface
assign:mandatar ca e nebun|<you may ~ whatever you
assign:interesat choose>poti sa crezi ce vrei
assign:a repartiza|a trasa|a fixa|a desemna|a assumed:prefacut|simulat|asumat|atribuit|ad
atribui mis|acceptat|<with ~ indifference>cu
assign:a ceda|a transfera (bunuri etc.)|<to ~ indiferenta prefacuta
a task>a trasa o sarcina assuming:ingimfat|arogant|indraznet
assignation:repartizare|trasare|fixare|stabilir assumption:luare asupra
e sa|atribuire|simulare|presupunere|aroganta
assignation:transferare|cesiune|intilnire|rend assumptive:presupus|arogant
ez-vous assurance:asigurare|garantie|siguranta|certit
assignee:mandatar udine|aroganta
assignee:cesionar (al unei creante)|sindie assure:a asigura|a garanta|a asigura (viata
assignment:transfer|cesiune|atribuire|docum etc.)|<to ~ oneself>a se asigura
ent de assuredly:cu siguranta|sigur
transfer|alegatie|sarcina|insarcinare|<what is assuredness:siguranta|certitudine
today's ~ ?>ce sarcina avem pentru azi ? asterisk:asterisc
assimilate:a asimila astern:la pupa|in spate|inapoi|<to drop ~>a
assimilation:asimilare ramine in urma
assist:a ajuta asteroid:asteroid
assist:a asista (la) asteroid:stea-de-mare
assist:a participa (la) asteroid:in forma de stea
assistance:ajutor|asistenta asthenia:astenie
assistant:asistent|ajutor asthma:astma
assistant:ajutator|auxiliar asthmatic:astmatic
assize:sedinta a tribunalului astir:in miscare|in plina activitate
associate:asociat|tovaras|membru astonish:a uimi
corespondent astonishing:uimitor
associate:asociat|unit astonishment:mirare|uimire
associate:a asocia|<to ~ oneself>a se asocia astound:a ului
association:asociatie|intovarasire|asociere|as astounding:uluitor
ociatie (de idei etc. astraddle:calare

1171
astrakhan:astrahan atlas:atlas
astral:astral|stelar atlas:atlas
astray:gresit|<to go ~>a apuca pe o cale atmosphere:atmosfera
gresita|<to lead ~>a duce pe un drum atmospheric(al):din atmosfera|atmosferic
gresit|<to lead ~>a induce in eroare atmospherics:paraziti atmosferici
astrictive:astringent atoll:atol
astride:v. astraddle atom:atom
astringent:astringent atom:farima|particica
astrologer:astrolog atomaniac:sustinator al razboiului atomic
astrologic(al):astrologic atomic:atomic
astrology:astrologie atomize:a atomiza|a pulveriza
astronomer:astronom atomizer:pulverizator
astronomic(al):astronomic atomizer:injector
astronomy:astronomie atomizer:aparat pentru aerosoli
astute:ascutit la minte|viclean atomy:schelet|particula|corp minuscul
astuteness:viclenie|iscusinta atonality:atonalitate
asunder:despartit|separat|<to be ~>a fi atone:a ispasi (o greseala)|<~ for>a
despartit|<to tear ~>a sfisia in bucati compensa
asylum:azil atonement:ispasire|indreptare (a unei
asymmetric:asimetric greseli)
asymmetry:asimetrie atonic:aton|fara accent
asymptote:asimptota atonic:aton
at:la|in atonic:cuvint neaccentuat
at:la|in|pe|din cauza|din|spre|catre|cu atony:moliciune|lincezeala|stagnare
at:de-a|<~ that>pe deasupra, si inca|<~ atop:in virf|sus
all>de loc|<he lives ~ Cardiff>locuieste la atop:in partea de sus a
Cardiff|<~ school>la scoala|<~ market>la atrocious:atroce
piata|<~ table>la masa|<~ sea>pe mare|<~ a atrocity:atrocitate|gafa
distance>la distanta|<~ the grocer`s>la atrophy:atrofie
bacanie|<~ your brother`s>la fratele tau atrophy:a (se) atrofia
(acasa)|<~ four o` attaboy:ei, bravo !
atavism:atavism attach:a atasa (de, la)|a atribui|a acorda|<to
at-home:zi, ora de primire (a ~ a great importance to smth.>a acorda o
oaspetilor)|<Monday is her ~ day>luni este mare importanta unui lucru
ziua cind primeste musafiri attache:atasat (diplomatic etc.)|<~
ate:v. eat case>servieta
atheism:ateism attachment:atasament
atheist:ateu attachment:afectiune (pentru, fata de)|fixare
atheistic(al):ateu|de ateu attachment:sechestru
athenaeum:ateneu attachment:arestare
Athenian:atenian attachment:adaptare
athirst:insetat attack:atac
athlete:atlet attack:a ataca|<heart ~>atac de cord
athletic:atletic attain:a obtine|a dobindi|<~ to>a ajunge la
athletics:atletism attainability:accesibilitate|posibilitatea de a
athwart:de-a curmezisul obtine (ceva)
atilt:aplecat|inclinat attainable:care se poate dobindi|accesibil
atilt:in aparare|in garda attainder:condamnare la pierd. drept. civil
Atlantic:din Oceanul Atlantic|atlantic attainder:moarte civila
Atlantic:Oceanul Atlantic attainder:dezonoare

1172
attainment:obtinere|dobindire attenuation:atenuare|slabire|subtiere|rarefier
attainment:cunostinte e
attainment:aptitudini|<a man of varied attest:a atesta
~s>un om multilateral attestation:atestare|legalizare (de
attaint:dezonoare documente)
attaint:a condamna la confisc. bunurilor|a Attic:atenian|atic
pune in afara legii attic:mansarda
attaint:a pata|a dezonora|a infecta|pierderea attic:pod (al casei)
drepturilor attire:imbracaminte
attemper:a amesteca|a linisti|a tempera attire:a imbraca
attemper:a adapta (la)|a cali attitude:atitudine|<to strike an ~>a poza
attempt:incercare|tentativa|atentat attitudinize:a-si da aere|a poza
attempt:a incerca|a face o tentativa la|a attorney:imputernicit|reprezentant|avocat|<
atenta la|<to make an ~ on smb.`s life>a Attorney General>procuror
atenta la viata cuiva|<to ~ the life of smb.>a general|<Attorney General>ministru de
atenta la viata cuiva justitie (in S.U.A.)|<letter/warrant/power of
attend:in serviciul (cuiva) ~>imputernicire, procura|<by ~>prin
attend:a asista la|a fi prezent la|a frecventa|a mandatar
ingriji (un bolnav)|a urma|a insoti attract:a atrage
attend:a servi (pe cineva) attraction:atractie|<music has no ~ for
attend:a fi in slujba|<to ~ to>a se ocupa cu/a her>muzica nu o atrage
se ingriji de|<to ~ to>a-si vedea de|<to ~ attractive:atractiv|atragator
to>a fi atent la, a asculta de|<~ to my attractiveness:putere de atractie
words>asculta ce-ti spun|<he ~s to his attribute:atribut|insusire
business>el isi vede de treaba lui|<to ~ at>a attribute:atribut
asista la, a fi prezent la|<the boy wants to ~ attribute:a atribui
the p attribution:atribuire|atributie
attendance:prezenta|serviciu|ingrijire|audito attributive:atribut
riu|public|asistenta|prezenta|<the ~ is very attributive:atributiv
bad in this hotel>serviciul e foarte slab in attrited:uzat prin frecare
hotelul acesta|<medical ~>ingrijire attrition:uzura (prin frecare)
medicala|<to be in ~>a fi in serviciu (pe attune:a pune de acord (cu)
linga cineva)|<to be in ~>a se ingriji, a avea attune:a acorda (un instrument)
grija de auburn:castaniu
attendant:servitor|aprod|insotitor auction:licitatie|<to sell by ~>a vinde la
attendant:care insoteste|prezent|care asista licitatie|<to put up for ~>a pune la licitatie
attention:atentie|atentie|grija auctioneer:vinzator la licitatie
attention:curte auctioneer:a vinde la licitatie
attention:atentii|consideratie|respect|<to audacious:indraznet|obraznic
pay/give ~ to smth.>a da atentie la ceva|<to audacity:indrazneala|obraznicie
be all ~>a fi numai ochi si urechi|<to audible:care se aude
call/draw ~>a atrage atentia|<(mil.) to stand audience:auditie|public|spectatori|cititori (ai
at ~>a sta in pozitie de drepti|<~ unei carti)|audienta|<to give ~>a acorda
!>atentiune, drepti !|<to pay ~s to>a fi audienta|<to grant an ~>a acorda o
curtenitor cu audienta|<he was received in ~ by the
attentive:atent|atent|cu president>a fost primit in audienta de
grija|grijuliu|manierat|politicos presedinte
attenuate:atenuat|micsorat|rarefiat|diluat audiometer:audiometru
attenuate:a atenua|a slabi|a rarefia|a dilua audit:verificare|revizie a conturilor|bilant
audit:a verifica (conturi)

1173
audition:auz|auditie authenticate:a autentifica|a certifica|a
auditor:ascultator|controlor financiar legaliza
auditor:auditor authenticity:autenticitate
auditorial:de control author:autor|<the standard ~s>autorii clasici
auditorium:aula|sala de spectacole authoress:autoare
auger:burghiu|sfredel authoritative:autoritar|autorizat|<an ~
aught:ceva|ceea ce opinion>o parere autorizata
aught:intr-o privinta oarecare|intr-o authority:autoritate|putere
oarecare masura|<for ~ I know>dupa cite authority:autoritati|influenta
stiu eu authority:specialist|expert (in)|<what is your
augment:augment ~ for that statement ?>pe ce baza faci
augment:a augmenta|a mari aceasta afirmatie ?
augment:a adauga authorization:autorizatie
augment:a se mari|a creste authorize:a autoriza|a imputernici|a
augmentation:augmentare|marire justifica|<his conduct ~d your
augmentative:augmentativ suspicions>comportarea lui ti-a justificat
augur:augur|profet banuielile|<to ~ smb. to do smth.>a
augur:a prevesti|<to ~ well for>a fi de bun imputernici pe cineva sa faca ceva
augur pentru authorless:fara autor|anonim
augural:prevestitor authorship:calitate de autor
augury:prevestire|prevedere (pe baza de auto:automobil
date st. autobiographic:autobiografic|<~
August:august resume>scurta autobiografie
august:august|maret autobiography:autobiografie
aunt:matusa autocar:automobil
aura:efluviu|radiatie autocephalous:autocefal
aural:auricular|auditiv autochthon:bastinas
aureola:aureola autochthonous:autohton
auricle:auricula|pavilionul urechii autoclave:autoclava
auricle:auricul (al inimii) autocracy:autocratie
auricular:auditiv autocrat:autocrat
auricular:auricular autocratic(al):autocratic
auriferous:aurifer autocycle:motoreta|bicicleta cu motor
aurist:orelist|specialist in boli de urechi autogenous:autogen|<~ welding>sudura
aurochs:bour|zimbru autogena
aurora:aurora autogiro:autogir
auroral:de dimineata autograph:autograf
auspicate:a inaugura|a initia automat:bufet automat
auspicate:a prevesti automatic:automat|pistol automat
auspice:prevestire|semn automatic:automat
auspice:auspicii|patronaj|<under smb.`s automatism:automatism
~>sub auspiciile cuiva automaton:automat
auspicious:de bun augur|favorabil|propice automobile:automobil
Aussie:australian autonomist:autonomist
austere:auster autonomous:autonom
austerity:austeritate autonomy:autonomie
Australian:australian autopsy:autopsie
Austrian:austriac auto-suggestion:autosugestie
autarchy:autarhie autotype:autotipie
authentic:autentic autumn:toamna

1174
autumnal:de toamna aviso:avizo|vas de mesagerii
auxiliary:ajutor avocation:distragere (de
auxiliary:(verb) auxiliar la)|diversiune|ocupatie (secundara)|pasiune
auxiliary:trupe militare straine avoid:a evita
avail:folos|avantaj avoid:a anula
avail:a servi|a fi de folos|<money does not ~ avoidable:evitabil
on a desert island>banii nu slujesc la nimic avoidance:evitare
pe o insula pustie|<of ~>de folos|<of no avoidance:anulare
~>nefolositor|<of little ~>de putin folos|<to avoidance:vacanta
~ oneself of>a se folosi de|<he ~ed himself avoirdupois:sist. de greut. folosit in
of every opportunity to get rich>a profitat Anglia|masa|greutate
availability:folosire|disponibilitate avouch:a garanta
available:utilizabil|valabil|disponibil|<the avouch:a recunoaste|a marturisi|a afirma|a
tickets are ~ for two days>biletele sint declara
valabile timp de doua zile avouchment:afirmare|declarare|marturisire
avalanche:avalansa avow:a recunoaste|a admite|<to ~ oneself>a
avarice:zgircenie recunoaste (despre sine)|<he ~ed himself
avaricious:avar author>a recunoscut ca el e autorul
avast:stai ! avowal:marturisire|recunoastere
avaunt:pleaca ! piei din fata mea ! avowed:marturisit|declarat
avenge:a razbuna avowedly:pe fata|deschis
avengeful:razbunator avulsion:smulgere|separare brusca
avenger:razbunator await:a astepta|<great honours ~ him>il
avenue:drum|cale|alee asteapta onoruri mari
avenue:cale|drum awake:treaz|desteptat|<to lie ~>a sta culcat
avenue:bulevard fara sa doarma|<to be wide ~>a fi treaz de-a
aver:a afirma binelea|<to be ~ to>a fi constient de|<to be
aver:a dovedi ~ to>a sti ca|<to be ~ to>a-si da seama de,
average:medie ca
average:avarie awaken:a trezi|a destepta
average:mediu awakening:trezire|desteptare
average:a calcula media la|a atinge in award:sentinta|judecata|decernare|conferire
medie|<on an/the ~>in medie|<he ~s eight award:a decerna
hours a day>lucreaza in medie opt ore pe zi aware:constient|care-si da seama|<to be ~
averment:afirmare of>a fi constient de, ca
averment:confirmare awash:la nivel cu apa|scaldat de
averse:potrivnic|dusmanos|<he is not ~ to valuri|spalat de ape|care pluteste pe valuri
hard work>nu fuge de munca grea away:in afara|incolo|departe|deoparte
aversion:aversiune (fata de) away:plecat|absent|care se afla departe|la o
avert:a indeparta distanta de|<he was ~ when I called>era
avert:a abate (ochii, gindurile) de la plecat cind am trecut pe la el|<~ with you
aviary:crescatorie de pasari !>pleaca ! du-te !|<far ~>departe|<several
aviate:a calatori cu avionul miles ~>la o departare de mai multe
aviation:aviatie mile|<far and ~>foarte mult, cu mult mai
aviator:aviator mult|<turn ~>int
aviatrix:aviatoare awe:veneratie|groaza imbinata cu respect
aviculture:avicultura awe:a inspira veneratie (cuiva)|a ingrozi
avid:lacom|avid (de) awestruck:cuprins de teama|cuprins de
avidity:aviditate veneratie
avigation:navigatie aeriana awful:groaznic|ingrozitor

1175
awful:teribil|grozav|exceptional
awfully:groaznic|ingrozitor|cumplit de
awfully:foarte|extrem de|<he was ~ amused
by that story>a fost teribil de amuzat de
povestea aceea|<you are ~ kind>esti extrem
de amabil|<I am ~ sorry>imi pare foarte rau
awhile:pentru un timp|pentru putin timp
awkward:stingaci|neindeminatic|stingher
awkward:penibil
awkwardness:stingacie
awl:sula|priboi
awn:mustata (de spic)
awning:marchiza|aparatoare de soare (la
magazine)
awry:strimb|intr-o parte|gresit
awry:piezis|chioris|rau|gresit|<his cap was
~>avea sapca intr-o parte|<his face was ~
with pain>fata ii era desfigurata de
durere|<to take ~>a intelege gresit|<to turn
~>a o lua razna
awsome:inspaimintator|straniu|misterios
ax(e):topor|secure
ax(e):a taia (din buget)|a reduce (din
cheltuieli)|<to put the ~ in the helve>a
rezolva o problema|<to have an ~ to
grind>a-si urmari interesele proprii|<to
have an ~ to grind>a avea pica pe cineva
axes:ax(a)|osie
axial:axial
axiom:axioma
axiomatic(al):axiomatic
axis:ax(a)|osie
axle:osie
axle-box:cutie de unsoare
axle-box:bucsa
axled:axat
axled:cu osie
ay:de
ay:vot pentru in parlament|<the ~es have
it>majoritatea este pentru
ayah:doica indiana (in fam. eng.)
aye:totdeauna
azote:azot
azotic:azotic
azure:azur
azure:azuriu
azure-stone:lapislazuli

1176
1177
b:bs|b's back:a andosa|a incaleca|a forma un fond
b:(nota) si pentru
baa:behait back:a da indarat|a merge inapoi
baa:a behai back:a merge in volte
babble:bolboroseala|gingurit|vorbarie|tranca back:a naviga in zigzag
neala|susur (al apei) back:a ezita|a sovai
babble:a bolborosi|a ginguri|a trancani back:a se da inapoi|<to take a ~ seat>a
babble:a da de gol|a divulga ocupa un loc in spate|<to take a ~ seat>a sta
babble:a gingavi|a bolborosi|a trancani in umbra|<~ vowel (fon.)>vocala
babble:a susura posterioara/intirziat|<~ rent>chirie
babbler:flecar restanta|<~ number>numar vechi (al unei
babe:copil|prunc|<~s and sucklings>oameni reviste)|<~ number>(fam.) vechitura|<to ~
fara experienta|<~s in the wood>naivi on/upon>a fi asezat cu spate
babel:galagie|harmalaie back-cloth:fundal
baboo:apelativ)|domnule !|indian cu studii back-sight:vizor
facute in scoli backache:durere de sale sau de mijloc
baby:copil mic| prunc backbencher:deputat britanic de rind
baby:de prunc, de copilas|<~ backbite:a calomnia
farm>cresa|<to hold/carry the ~>a-si lua o backbone:sira spinarii
sarcina sau o raspundere nedorita|<~ backbone:energie|fermitate
car>automobil mic|<~ house>cascioara backbone:forta motrice|motor principal
baby-buggy:carucior de copil backbone:suflet|<to the ~>pina in maduva
baby-farmer:persoana care creste copii mici oaselor|<he has no ~ in him>e lipsit de
baby-sit:a supraveghea un copil curaj|<he was the ~ of the party>el era
baby-sitter:pers. care supravegheaza un sufletul societatii
copil backbreaking:istovitor|obositor
babyhood:pruncie|(prima) copilarie backdoor:usa din dos
babyish:pueril backer:sustinator|suporter
baccy:tutun backgammon:(joc de) table
Bacchanal:cu betie|zgomotos|orgiac background:fond|fundal|<to stay in the ~>a
Bacchanal:membru din suita lui sta in umbra| deoparte
Bachus|betiv| chefliu|bacanala backhand:dos al palmei
Bacchanalia:bacanale|chef|petrecere| backhand:rever
bacanala backhand:cu dosul miinii
Bacchanalian:de bacanale|de betie, de chef backhand:inclinat spre stinga
Bacchanalian:chefliu| betiv backhand:indirect|nesincer|<a ~ blow>o
Bacchante:bacanta lovitura in rever
bachelor:celibatar| burlac|licentiat backing:proptea|sprijin|ajutor|miscare
bacili:bacil inapoi
bacillus:bacil backlog:comenzi
back:spinare|creasta (a unui val|a unui neindeplinite|rezerve|restante
cutit|partea din spate a unui obiect|dos backmost:ultimul
back:dindarat| posterior|invechit|vechi backset:piedica in calea progresului
back:inapoi|indarat|in urma|in departare|la backslide:a da din nou (intr-o patima veche
distanta backslider:recidivist|persoana care recade
back:in urma|inainte cu backstage:in culise
back:a impinge inapoi|a face sa mearga backstage:in cabine
indarat|a ajuta|a sustine|a sprijini|a pune backstage:de culise|<~ rivalry>rivalitate
captuseala|a captusi ascunsa
back:a paria pe backstairs:scara din dos

1178
backstairs:ascuns| secret bag:a se umfla|<Glandstone ~>sac de voiaj
backward:inapoiat|intirziat|sovaielnic|sfios din piele|<vanity ~>poseta|<to pack up ~
backward:inapoi|in urma|indarat|<~ and baggage>a-si face bagajele|<to let the
peoples>popoare inapoiate cat out of the ~>a se da de gol|<a whole ~
backwardness:inapoiere (mintala) of tricks>toate draciile|<at the bottom of the
backwash:apa aruncata de visle/elice ~>ca ultima resursa|<(fam.) in the ~>in
backwash:virtej palma|in
backwater:apa statatoare|rastoaca bagful:sac (de)|<a ~ of news>un sac de
backwater:stagnare vesti
backwoods:fundul provinciei|regiune baggage:echipament portabil
inapoiata baggage:bagaj
backwoodsman:provincial|parlamentar baggage:fetiscana obraznica
inactiv baggy:labartat| umflat
bacon:slanina|<to save one`s ~>a-si salva bagman:comis-voiajor
pielea|<to bring home the ~>a reusi bagpipe:cimpoi
bacteria:bacterie bail:miner| toarta|zalog|chezasie
bactericide:bactericid bail:a scoate (apa dintr-o barca)
bacteriological:bacteriologic bail:a plati cautiune pentru a elibera|<to ~
bacteriologist:bacteriolog out (av.)>a se salva sarind cu parasuta|<to
bacteriology:bacteriologie give ~>a da cautiune|<to go ~ for>a se pune
bad:rau, chezas pentru|<to hold to ~>a pune in
defectuos|desfrinat|stricat|rau|stricat|nefavor libertate pe cautiune|<to forfeit one`s ~>a
abil|urit|suparato| neplacut|bolnav nu aparea in fata instantelor
bad:grav|violent judecatoresti|<I`ll
bad:fals bailey:curte interioara in castele feud.|<Old
bad:rau|nereusit| pierdere|<in a ~ Bailey>Curtea criminala centrala (din
sense>intr-un sens rau|<~ form>lipsa de Londra)
crestere|de educatie|<with ~ grace>fara bailie:consilier municipal
bunavointa|in sila|<~ egg/hat>snapan|<~ bailiff:portarel|serif|primar|administrator|ve
blood>dusmanie/rautate|<to act in ~ faith>a chil
fi necinstit|<~ language>limbaj urit|<to be ~ bailment:eliberare pe cautiune
at>a nu fi bun la|a n bailment:depunere a averii in pastrare
bad-tempered:gata de harta|artagos|naravas bairn:copil
bade:v. bid bait:nada|momeala|ispita|popas
badge:insigna bait:a pune momeala in|a ispiti|a necaji|a
badge:simbol| semn hartui|a da de mincare (calului)
badger:bursuc, viezure bait:a face (un) popas|a poposi|<to jump at
badger:a cicali|a necaji the ~>a inghiti momeala
badly:rau|tare| grav|<to be ~ off>a o duce baize:postav
prost|<~ wounded>grav ranit|<i need some bake:a (se) coace|<to ~ in the sun>a sta|a se
money ~>am mare nevoie de ceva bani praji la soare
badness:calitate|stare proasta bakehouse:v. bakery
baffle:a dejuca|a deruta|a induce in eroare baker:brutar
bag:sac|geanta|poseta|tolba de bakery:brutarie
vinatoare|vinat baking-powder:praf de copt
bag:pantaloni balance:balanta|cintar|echilibru
bag:a pune|a viri in sac balance:balanta a conturilor|sold| rest
bag:a impusca|a colectiona balance:a cintari|a cumpani|a balansa (un
bag:a sterpeli|a umfla cont)
balance:by|against)|a contrabalansa (cu)

1179
balance:a-si mentine echilibrul|a se ballast:balast
balansa|<to be (thrown) off one`s ~>a-si fi ballast:a incarca cu balast
pierdut echilibrul|<~ of power>echilibru de ballast:a echilibra|a da stabilitate
forte|<to keep one`s ~>a-si tine echilibrul/a- ballerina:balerina
si pastra singele rece|<to lose one`s ~>a-si ballet:balet
pierde echilibrul|<the ~ of trade>balanta ballet-dancer:balerin(a)
importuri ballet-master:maestru de balet
balance-bridge:pod basculant ballet-mistress:maestra de balet
balance-sheet:bilant ballistics:balistica
balanced:echilibrat| cumpanit balloon:balon
balancer:echilibrist balloon:a se ridica in aer intr-un balon|a se
balcony:balcon umfla (ca un balon)|<navigable ~>balon
bald:chel| plesuv|deschis|saracacios|<a ~ dirijabil|<captive ~>balon captiv
statement>o declaratie indrazneata balloonist:aeronaut
bald-headed:plesuv, chel|<(fam.) to go ~ ballot:buletin de vot|vot|<to take a ~>a
into smth.>a risca totul pentru ceva hotari prin vot|buletin de vot
baldachin:baldachin ballot-box:urna de vot
balderdash:baliverne| prostii ballroom:sala de dans
baldly:deschis|pe fata|saracacios bally:afurisit
baldness:chelie| plesuvie bally:grozav|<I was stung by a ~ wasp>am
baldness:platitudine fost intepat de o viespe afurisita|<he was
baldric:cingatoare too ~ tired>era grozav de obosit|<whose ~
baldric:diagonala (pt. sabie sau trompeta fault is it?>cine dracul e de vina?
bale:balot ballyhoo:reclama zgomotoasa
bale:nenorocire|durere ballyrag:a lua in ris|a-si bate joc de
baleen:os de balena (pentru corsete) balm:balsam
balefire:foc de alarma balmy:aromat|imbalsamat|calmant|
baleful:rau| periculos linistitor|tamaduitor
baleful:groaznic balmy:nating
baleful:nenorocit balsam:balsam
balk:grinda baluster:stilp de balustrada| balustru
balk:hat| razor|piedica|deziluzie balustrade:balustrada
balk:a se opune|a contracara|a impiedica|a bamboo:bambus
evita|a se sustrage de la|a pierde (o ocazie)|a bamboozle:a insela|a prosti (pe cineva)
pagubi|a frustra ban:interzicere| interdictie|proscriere,
balk:a se opri|a fi naravas izgonire
balk:a sta pe loc|<the ~s pl.>apartamentele ban:anatema, blestem
de la mansarda|<he was ~ed of his due>el a ban:a interzice|<nuclear weapon test
fost pagubit de ceea ce i se cuvenea ~>interzicerea experientelor
balky:naravas termonucleare|<under a ~>proscris
ball:bal|minge|bila|vot|ghem (de ata banal:banal
etc.)|glont banality:banalitate
ball:a (se) face ghem|<to give a ~>a da un banana:banan, banana
bal|<to have the ~ at one`s feet>a fi stapin band:banda|panglica|banderola|grup|ceata
pe situatie|<to keep the ~ rolling>a insufleti band:orchestra
conversatia|<the ~ is with you>e rindul band:a lega| a pune o banda la
tau|<he got two black ~ s>a avut doua band:a se uni|<brass ~>fanfara|<jazz
voturi contra|<the ~ of the eye ~>orchestra de jaz|<military ~>fanfara
(anat.)>globul ochiu militara|<string ~>orchestra de coarde
ballad:balada band-saw:ferastrau-banda

1180
band-wheel:roata de transmisiune bank:bancnota
bandage:bandaj|pansament bank-book:carnet de banca
bandage:a pansa bank-note:bancnota
bandan(n)a:batista| batic|fular sau basma de bank-rate:procent de scont la banca
matase|mare si viu colorata bankable:acceptabil la banca
bandbox:cutie pentru palarii|<you look as if banker:bancher
you came out of a ~>parca esti scos din banking:activitate bancara
cutie bankrupt:falit
banderole:banderola bankrupt:falimentar|insolvabil
bandit:bandit bankrupt:a duce la faliment|a ruina|<to go
banditti:bandit ~>a da faliment
bandmaster:dirijor|capelmaistru bankruptey:faliment
bandog:ciine rau tinut in lant banksman:manipulant la manivela
bandolier:banduliera banksman:supraveghetor
bandsman:orchestrant banner:drapel|stindard
bandstand:estrada pentru orchestra banner:manseta de ziar
bandy:hochei?crosa de hochei banner:clar|batator la ochi|<under the ~
bandy:a arunca unul altuia (o minge)|a trece of>sub stindardul
(ceva) de la unul la altu|a schimba (lovituri) banns:anunt de casatorie|<to ask/publish the
bandy:cracanat|<to ~ some words>a ~>a anunta o casatorie la biserica
schimba citeva cuvinte banquet:banchet
bane:otrava banquet:a oferi un banchet (cuiva)
bane:nenorocire banquet:a benchetui
baneful:otravitor|vatamator| funest bantam:gaina sau cocos din Bantam|<~
banewort:matraguna weight (la box)>categorie cocos
bang:breton|lovitura|pocnitura| trosnet banter:zeflemea|bataie de joc|ridiculizare
bang:a tunde breton banter:a face haz
bang:brusc|deodata|cu explozie banter:a zeflemisi|a ridiculiza
bang:bum! poc! banting:cura de slabire
bang:a izbi cu putere|a lovi cu zgomot bantling:copil| pusti
bang:a face zgomot|a pocni baptism:botez|<~ of blood>martiraj
bang:a se inchide cu zgomot|a se lovi|<to ~ baptist:baptist
the door>a trinti usa|<to go ~>a exploda baptize:a boteza
bangle:bratara bar:bara (de lemn, de
banish:a exila|a surghiuni|a alunga|<it ~s all metal)|tejghea|restaurant mic|bufet|gratie,
cares>alunga toate grijile zabrea (la geam)|bariera, obstacol|banca
banishment:exilare acuzatilor
banister:balustrada|rampa bar:bara
banjo:banjo bar:bara|tribunal
bank:banca|mal|val| terasament|banc de bar:bara de masura
nisip bar:masura|bara|linie|dunga
bank:banca bar:in afara de, exceptind
bank:a depune (bani) la banca|a zagazui|a bar:a inchide cu bare|a bara (un drum)|a
indigui interzice|a exclude|a trage linii|a
bank:a se ingramadi hasura|<chocolate ~ ( ~ of chocolate)>baton
bank:a se stringe (in bancuri) de ciocolata|<the Bar>avocatura|<to be at
bank:a se stringe (in gramezi) the ~>a fi avocat|<to be called to the ~>a
bank:a se inclina|<to ~ on/upon smth.>a obtine dreptul de a profesa avocatura|<the
conta/a miza pe|<to ~ with>a depune la (o prisoner at th
banca)|<The Bank>banca Angliei bar-room:(salon de) bar

1181
barbacue:gratar mare ptr. fript un bark:barca, corabie cu trei
animal|animal fript in intregime catarge|latrat|scoarta (de copac)
barbacue:petrecere unde se frig animale bark:a latra
barbarian:barbar bark:a descoji (copaci)|a tabaci|<to ~ up the
barbaric:barbar wrong tree>a fi pe o pista gresita|<to ~ up
barbarism:barbarie the wrong tree>a acuza o persoana
barbarism:barbarism nevinovata|<to ~ at (fig.)>a insulta|<to ~
barbarity:cruzime| barbarie out>a striga, a vocifera|<Jesuits`/Peruvian
barbarous:barbar ~>chinina|<his ~ is worse than his
barbed-wire:sirma ghimpata lute>latra dar nu
barber:barbier|<~`s itch>mincarime in bark-tree:arbore de chinina
barba barkeeper:barman|bufetier
bard:poet| bard barker:scandalagiu
bard:armura pentru cal barker:revolver
bare:gol|nu mai mult decit|numai|doar barkery:tabacarie
bare:a dezvalui|a dezgoli|<to have one`s barley:orz|<to cry ~>a cere pace
head ~>a avea capul descoperit|<to lay ~>a barleycorn:graunte de orz|<John Barleycorn
dezvalui|<in one`s ~ skin>in pielea (fam.)>personificarea berei
goala|<he earns a ~ living>cistiga numai cit barm:drojdie de bere
sa traiasca|<they could not buy even the ~ barmaid:vinzatoare la un bar|bufetiera
necessaries of life>nu puteau sa-si cumpere barman:barman
nici strictu barmy:spumos
bare-headed:cu capul descoperit barmy:ticnit|intr-o ureche
bareback:fara sa barn:sopron|sura
barebone:persoana uscativa barn:grajd
barefaced:fara masca|deschis|nerusinat| barn-door:usa de sura|tinta usor de
obraznic nimerit|<~ fowl>pasari de curte
barefoot:descult|<to go/walk ~>a merge barometer:barometru
descult baron:baron
barefooted:v. barefoot baronage:baronie
barely:deschis, pe fata|de-abia|foarte putin baroness:baroneasa
bareness:goliciune baronet:baronet
bargain:afacere|tirg baronetcy:titlu de baronet
bargain:a negocia baronial:de baron
bargain:a vinde|a se scapa barony:domeniile unui baron|titlu de baron
bargain:a se debarasa (de)|<to ~ for>a baroque:(stilul) baroc
conveni asupra|<to ~ for>a se astepta la|<I baroque:(stilul) baroc
didn`t ~ for it>n-am fost pregatit pentru barrack:baraca
asta|<that`s more than I ~ed for>e mai mult barrack:cazarma
decit m-am asteptat|<to strike/clinch a ~>a barrack:a incazarma
incheia o afacere|<to make a ~ with smb.>a barrack:a huidui (o echipa)
face tirg cu barracoon:baraca ptr. cazarea sclavilor
bargain-sale:sold|vinzare la pret redus barrage:baraj
barge:barca barrel:butoi|masura de capacitate
barge:slep barrel:cilindru|teava de pusca
bargee:barcagiu|<to swear like a ~>a injura barrel:a pune intr-un butoi
ca un birjar barrel-organ:flasneta
baritone:bariton barren:steril|arid
barium:bariu barren:pamint sterp
barreness:sterilitate| ariditate

1182
barret:bareta basket:cos|<wastepaper ~>cos de
barricade:baricada hirtii|<shopping ~>cos de tirguieli
barricade:a baricada basket-ball:baschet
barrier:bariera basketful:un cos de
barrier:a inchide cu o bariera bass:tei american
barring:cu exceptia| exceptind|facind bass:biban
abstractie de|<~ mishap we shall go>daca bass:bas
nu se intimpla vreo nenorocire ne vom duce bass:de bas|<~ viol>contrabas
barrister:avocat (pledant) bassoon:fagot
barrow:movila|roaba bastard:bastard
bartender:barman bastard:nelegitim
bartender:bufetier bastardize:a declara nelegitim|a degrada|a
bartender:proprietar de bar strica
bartender:proprietar de bufet baste:a insaila|a bate|a ciomagi|a stropi
Balkan:balcanic (friptura) cu grasime
barter:schimb bastinado:lovire|bataie cu talpa piciorului
barter:a face schimb bastinado:a bate|a lovi cu talpa piciorului
barter:a vinde (pe)|<the ~ed bride>mireasa bastion:bastion
vinduta|<to ~ away>a vinde|a da bat:baston (de crichet, de basebal)|samar
barytone:v. baritone bat:pas
bas-relief:basorelief bat:liliac
basalt:bazalt bat:a clipi|a lovi cu bastonul|<he went off at
base:josnic|inferior|de rind a rare ~>a plecat in pas domol|<off one`s
base:nelegitim own ~>fara ajutor/prin propriile puteri|<to
base:baza|fundament| temelie have ~s in (one`s) belfry>a avea gargauni in
base:piedestal cap|<without ~ting an eyelid>fara a clipi
base:baza din ochi
base:a intemeia|a pune bazele|<~ batch:cantitate de piine ce se
metals>metale inferioare| nepretioase coace|lot|grupa|promotie|<~ of
base-ball:basebal workmen>echipa de muncitori
base-court:curte din dos bate:a diminua|a micsora|a scadea
base-minded:josnic|cu ginduri meschine bate:a slabi|a descreste
base-spirited:las|meschin bath:baie
baseborn:din parinti saraci|nelegitim bath:a imbaia
baseless:fara baza|neintemeiat bath:a face baie|<to have/take a ~>a face
basement:temelie baie|<sun ~>baie de soare|<mud ~>baie de
basement:subsol namol|<sponge ~>spalare a corpului cu
bases:baza| temelie ajutorul unui burete sau prosop|<Turkish
bash:a pocni|a izbi (de) ~>baie de abur
bashful:sfios bath:carucior ptr. transp. bolnavilor
bashfulness:timiditate bath-gown:halat de baie
basic:de baza bath-room:camera de baie
basic:bazic bathe:scaldare (in riu etc.)
basically:fundamental bathe:a (se) scalda (in riu etc.)|<the sunlight
basilica:bazilica ~ed the landscape>soarele scalda peisajul
basin:lighean|bazin|chiuveta|lavoar bather:persoana care face baie (in riu)
basin:depresiune|port natural|rada bathetic:ridicol
basis:baza| temelie bathing:baie
bask:a se incalzi|<to ~ in the sun>a face bathing-box:cabina ptr. dezbracat (la baie)
plaja bathing-costume:costum de baie

1183
bathing-place:loc de scaldat bawl:a spune tipind
bathing-suit:v. bathing-costume bay:cal murg|latrat
bathos:bathos bay:travee
bathos:trecere de la elevat la prozaic bay:laur| dafin
bathrobe:halat de baie bay:golf
bathtub:cada de baie bay:bovindou
bating:cu exceptia bay:punct terminus
baton:baston (de maresal etc.)|bagheta de bay:loc de trecere (intr-un
dirijor transeu)|boxa|despartitura (intr-un grajd
batsman:jucator de basebal sau de crichet bay:a latra|<at ~>la necaz|la ananghie|<the
battalion:batalion Bay state>statul Massachusetts (in
batten:a minca lacom|a se indopa|a se S.U.A.)|<to stand at ~>a se lupta pina la
ingrasa capat, a tine piept|<to bring/drive to ~>a
batten:scindura (pentru podea) incolti/a inghesui|<to keep ~>a tine in sah
batten:a fixa cu scinduri bayonet:baioneta
batter:a bate tare si repetat|a lovi|a sparge|a bazaar:bazar
bate (frisca, unt)|a uza|a ponosi be:a fi|a exista|a se afla|a trece pe la|a face o
batter:aluat| pasta|<a ~ed hat>o palarie vizita|a se simti|a costa|a fi
ponosita be:a valora|a face
battering-ram:berbec (pt. spargerea be:a fi|<I am>eu sint|<you are>tu
zidurilor) esti|voi/dv. sinteti|<he/she/it is>el|ea
battery:divizie|baterie este|<thou art (inv.)>tu esti|<he/she/it
battery:baterie was>el|ea a fost|<we were>noi am
battery:violenta|<to make one`s batteries>a- fost|<they were>ei/ ele au fost|<thou wert
si ascunde intentiile dusmanoase (inv.)>tu ai fost|<where there is a will there
batting:vata sau lina (pentru plapuma) is a way>a vrea inseamna a
battle:batalie beach:coasta|litoral|plaja|prundis| prund
battle:a lupta (cu, impotriva) beach:a se impotmoli|a esua
battle-ax(e):topor de lupta beach:a trage la mal (un vas)|<to be on the
battle-cruiser:crucisator de linie ~>a fi la strimtoare
battle-field:cimp de lupta beacon:semnal luminos
battle-fleet:flota militara beacon:far
battle-ground:teatru de operatii tactice|cimp beacon:a calauzi cu un semnal luminos
de batalie bead:margea
battle-piece:pictura|descriere a unei batalii bead:sirag de margele
battle-ship:vas de razboi|cuirasat de linie bead:sirag de matanii|broboana
battle-tried:otelit in lupta bead:a insira|a face un colier|<to tell one`s
battledore:batator beads>a-si spune rugaciunile|<~s of
battledore:racheta sweat>broboane de sudoare
battlement:creneluri beading:ciubuc|ornamentatie din margele
bauble:bijuterie ieftina|fleac|emblema a beadle:pedel (la universitate)
bufonului|jucarie beadledom:exces de formalism|birocratie
baulk:v. balk beadwork:ornamentatie cu margele
bauxite:bauxita beady:ca margeaua|plin de margele|plin de
bawd:codoasa broboane|<~ eyes>ochi ca margelele
bawd:vorbe obscene beagle:ciine de vinatoare|agent de
bawdy:nerusinare|trivialitate|indecenta politie|spion
bawdy:obscen beak:cioc
bawl:strigat| tipat prelung beaker:cupa de metal|cupa|pahar gradat pt.
bawl:a striga|a vorbi zgomotos laborator

1184
beam:grinda bearing:deviza (pe un blazon)|<his attitude
beam:brat de balanta is past ~>atitudinea lui nu poate fi
beam:traversa suportata|<to have no ~ on the question>a
beam:a straluci| a radia|<on the starboard nu avea nici o legatura cu problema|<let`s
(port) ~>la tribord (babord)|<on her ~-ends consider it in all its ~s>sa examinam
(d. un vas)>in pericol|<to be on one`s ~- problema sub toate aspectele|<to lose one`s
ends>a fi la capatul puterilor|<to be on ~s/to be out of on
one`s ~-ends>a fi la ananghie|<to kick the bearish:greoi|stingaci|<~ manners>purtare
~>a fi infrint grosolana
bean:bob bearskin:piele de urs
bean:fasole bear`s:acanta
bean:cap|dovleac|tigva|<French beast:animal|<~ of burden>animal de
~>fasole|<full of ~s/ ~-fed>vioi|<full of ~s/ povara|<~ of prey>animal de prada
~-fed>bine dispus|<to give smb. ~s beastly:animalic| brutal
(fam.)>a trage o chelfaneala cuiva|<to give beastly:neplacut
smb. ~s (fam.)>a lua la trei parale pe beastly:nesuferit
cineva|<to give smb. ~s (fam.)>a intrece pe beastly:grozav|ingrozitor|<what ~
cineva (la un concurs)|<not weather!>ce vreme oribila!|<he was ~
bean-pod:pastaie de fasole drunk>era beat turta
bear:urs|speculant|jucator de bursa beat:bataie (a inimii)|lovitura|ritm
bear:a purta|a duce|a cara beat:masura|batere a masurii|patrulare
bear:a transporta|a avea|a purta (o marca, un beat:a bate|a lovi
semn|a prezenta|a purta|a aduce|a procura beat:a bate masura|a bate|a invinge|a
(un ajutor)|a nutri|a purta (sentimente)|a depasi|a bate metalul|a forja
suporta|a indura|a suferi|a rodi|a da rod|a beat:a se izbi de
aduce dobinda|a da nastere|a aduce pe lume beat:a bate
bear:a suporta|a suferi|a indura beat:a bate|a pulsa|<to ~ at the door>a bate
bear:a rezista|a fi eficace|a produce efectul la usa|<to ~ about the bush>a vorbi pe
dorit|a se indrepta (intr-o directie) ocolite|<to ~ the air>a se afla in treaba/a
bear:a fi situat|a rodi|a da rod|fructe|<to ~ face ceva fara rost|<to be on the ~>a
with>a suporta|a tolera|<to ~ on, upon>a se patrula|<to ~ one`s brain>a-si bate capul|<a
sprijini/a se rezema de|<to ~ on, upon>a ~en track>o cale batatorita|<to ~ time>a
apasa|<all the weight ~s on the pillar>toata bate tactul|<t
greutatea se lasa|<all the weight ~s on the beaten:batut|invins
pillar>sprijina pe stilp|<don`t ~ too hard o beaten:v. beat
bear:loc zgomotos beater:persoana care bate|batator|mai|haitas
bearable:suportabil beatific:fericit| bucuros
beard:barba beatification:beatificare
beard:mustata de spic beatify:a ferici
beard:a brava|a infrunta beatify:a beatifica
beardless:fara barba| imberb beating:bataie
bearer:purtator beatitude:beatitudine
bearer:titular (al unui pasaport)|purtator (al beau:filfizon
unui cec)|pom (fructifer)|<the ~ of this beauteous:v. beautiful
letter is>purtatorul acestei scrisori este beautician:cosmetician
bearing:purtare|tinuta|suportare|raport|relati beautiful:frumos
e beautify:a infrumuseta
bearing:relevment (la compas)|directie beauty:frumusete
bearing:lagar|cuzinet beauty-parlour:institut de
infrumusetare|salon de cosmetica

1185
beauty-sleep:somnul dinainte de miezul bedbug:plosnita
noptii beddable:a pata|a minji|a stropi (cu
beauty-spot:alunita murdarie, cu singe)
beaver:biber|castor bedding:asternut de pat|stratificatie
becalm:a linisti|a calma|a potoli bedeck:a impodobi
becalmed:adapostit bedevil:a maltrata|a brutaliza|a trimite la
becalmed:potolit naiba|a fermeca|a vraji|a strica|a da peste
became:v. become cap
because:pentru ca|deoarece|<~ of>din cauza bedew:a inroura
beck:piriu de munte|semn (facut cu mina, bedgown:camasa de noapte
cu ochiul) bedim:a intuneca
beck:a face semn (cuiva)|<to be at smb.`s ~ bedizen:a inzorzona|a imbraca tipator
and call>a fi la cheremul cuiva bedlam:casa de nebuni| ospiciu
beckon:a face semn (sa vina)|a chema bedlamite:nebun
printr-un gest bedpost:picior de pat|<between you and me
beckon:a face semn (cuiva) and the ~>strict confidential|intre noi
becloud:a innora bedrabbled:murdar de noroi
become:a deveni bedraggle:a murdari|a tiri prin noroi
become:a deveni bedrid(den):tintuit la pat
become:a se intimpla (cu) bedroom:dormitor
become:a i se potrivi|a-i sta bine|<he bedside:margine a patului| capatii|<to sit at
became tired>a obosit|<what has ~ of smb.`s ~>a sta linga un bolnav|<to have a
him?>ce s-a intimplat cu el?|<yellow ~s good ~ manner>a se purta frumos/a fi cu
you>galbenul iti sta bine|<it does not ~ you tact fata de bolnavi
to weep>nu-ti sta bine sa plingi bedspread:cuvertura de pat
becoming:potrivit bedstead:lemnarie a patului
becoming:care sta bine|care vine bine bedtime:ora de culcare
becomingly:conform intereselor (cuiva)|cu bee:albina|<worker ~>albina lucratoare|<to
gust keep ~s>a se ocupa cu apicultura|<to have a
bed:pat|razor| strat ~ in one`s bonnet>a avea o idee fixa|<busy
bed:strat de balast|albie (de riu) as a ~>harnic ca o albina
bed:strat bee-keeping:apicultura
bed:a semana intr-un strat|a culca bee-line:linie dreapta|<to make a ~ for>a
(animale)|a fixa|a aseza merge pe drumul cel mai scurt spre|<to
bed:a fi fixat|asezat (in ceva)|a forma un make a ~ for>a merge in linie dreapta spre
strat|<to go to ~>a se culca|<to take to one`s bee-master:apicultor
~>a cadea la pat|<to leave one`s ~>a se beech:fag
scula din pat|<to be brought to ~ of a boy>a beech:de fag|din fag
naste un baiat|<to die in one`s ~>a muri de beef:bou
moarte buna|<to get out of ~ on the wrong beef:bou|carne de vita
sid beef:forta musculara|<horse ~>carne de
bed:dureri din cauza sederii in pat cal|<corned ~>carne conservata de vita
bed-clothes:rufarie de pat beef-witted:prost
bed-fellow:pers. cu care dormi in acel. pat beefsteak:biftec
bed-maker:camerista (la Oxford, beefy:musculos|gras|nating
Cambridge) beehive:stup
bed-rock:strat solid de roca|<to get down to been:v. be
~>a patrunde in miezul lucrurilor beer:bere|<small ~>bere slaba|<small
bedaub:a minji ~>fleac|<to chronicle small ~>a inregistra
bedazzle:a uimi|a zapaci cele mai mici amanunte|<to think no small

1186
~ of oneself>a se crede grozav|a se crede beggar:cersetor
cineva beggar:a saraci
beerhouse:berarie beggar:a depasi|<the horrors of war ~
bees-wax:ceara de albine description>ororile razboiului sint de
beet:sfecla|<white ~>sfecla de zahar nedescris
beetle:gindac beggarly:sarac|lipsit de continut|meschin
beetle:mai|berbec|<blind as a ~>orb beggary:saracie extrema, mizerie
complet|<May ~>gindac de mai begin:a incepe
beetle:proeminent|stufos|posomorit|imbufna begin:a incepe|<to ~ with>in primul
t rind|pentru inceput
beetle:a bate|a lovi cu un mai|a lovi cu un beginner:incepator
berbec beginning:inceput|origine| sursa
beetle:a atirna|a fi proeminent begone:pleaca!
beetle-browed:cu sprincene stufoase begonia:begonie
beetroot:sfecla begot:v. beget
befall:a se intimpla begotten:v. beget
befall:a se intimpla begrime:a murdari
befall:a se intimpla (cuiva)|<whatever may begrudge:a invidia
~>orice s-ar intimpla|<a terrible misfortune beguile:a ispiti (sa)
befell him>o nenorocire groaznica s-a beguile:a sustrage prin inselatorie|a omori
abatut asupra lui (timpul)|<they ~d him out of his money>ei
befallen:v. befall i-au luat banii prin inselatorie
befell:v. befall begun:v. begin
befit:a se potrivi|a fi adecvat|a fi bun behalf:<in ~ of smb./in smb.`s ~>in
(pentru) favoarea/in folosul cuiva|<on ~ of smb./on
befitting:potrivit|adecvat|care sta bine smb.`s ~>in numele cuiva
before:inainte behave:a se purta|a se comporta|<they ~ed
before:inainte| dinainte badly>s-au purtat rau|<to ~ oneself (d.
before:inaintea|in fata copii)>a fi cuminte|a sta locului/a se purta
before:inainte de bine|<~ (yourself)!>fii cuminte!
before:inainte ca|mai curind|mai behaviour:purtare, conduita
degraba|<he will die ~ he gives in>prefera behaviour:functionare|<to be on one`s good
sa moara decit sa cedeze|<he was walking ~>a se comporta cit se poate de bine
~>el mergea inainte|<to carry all ~ one>a-i behead:a decapita
merge totul din plin|<he knew it ~>el a beheld:v. behold
stiut-o dinainte|<long ~>cu mult inainte behest:porunca
(de)|<~ long>in scurta vr behind:in urma|in spate|in urma|in
beforehand:inainte, in prealabil|<to be ~ restanta|in intirziere
with the world>a avea bani| a fi indestulat behind:in urma|indaratul|in spatele
befriend:a ocroti|a favoriza behind:in urma|dupa|<to stay ~>a sta in
beg:a cere|a ruga|a cersi urma|<to look ~>a se uita in urma|<he was
beg:a cersi|<to ~ for smth.>a cere|a solicita ~ with his work>era in urma cu lucrul|<he
ceva|<to ~ of smb.>a cere cuiva|a ruga pe was ~ with his rent>era in restanta cu
cineva|<to ~ to>a-si permite/a avea onoarea chiria|<to go ~ smb.`s words>a citi printre
de a|<to go ~ ging (d. un post)>a nu fi rinduri|<the broom is ~ the door>matura e
solicitat|<I ~ your pardon>va rog sa ma dupa usa|<his frie
iertati|<I ~ your pardon>poftim? (n-am behindhand:intirziat|inapoiat
inteles ce-a behindhand:in urma|in intirziere
began:v. begin behold:a zari|a vedea|<~!>priveste! iata!
beget:a genera beholden:obligat fata de cineva

1187
beholder:spectator belle:fata frumoasa|<the ~ of the
behoof:folos|profit|<in/on/for/to smb.`s ball>regina balului|<the ~ of the
~>in folosul cuiva village>cea mai frumoasa fata din sat
behove:a se cuveni|a fi de datoria (cuiva) bellicose:belicos
being:fiind belligerency:beligeranta
being:viata|existenta|fiinta|creatura belligerent:beligerant
being:existent| prezent|<for the time bellow:muget|zbieret
~>deocamdata|<to call into ~>a chema la bellow:a mugi|a zbiera
viata|<human ~>fiinta umana bellows:foale
belabour:a bate zdravan belly:pintec|burta
belated:intirziat belly:fund al unui vas
belated:intirziat|surprins de noapte belly:a se umfla
belaud:a coplesi cu laude belong:a apartine (cuiva, de ceva)
belch:rigiiala|eruptie a unui vulcan belong:a fi din|a locui in|<this book ~s to
belch:a rigii|<to ~ forth/out (d. un him>aceasta carte ii apartine|<to ~ with (e.
vulcan)>a arunca (flacari, fum) a., fam.)>a se referi la|<i ~ here>sint de aici
beleaguer:a asedia belongings:ceea ce apartine cuiva|avere|
belfry:clopotnita bunuri|calabalic|catrafuse|rude
belie:a defaima|a lasa o falsa impresie below:jos|dedesubt
(asupra)|a dezminti|a contrazice|a insela below:sub|dedesubtul|mai jos de|in aval
(asteptarile)|<his manners ~ his true de|<~ one`s breath>in soapta|<~ the
character>manierele ii ascund adevaratul mark>de slaba calitate|<~ the mark>bolnav
sau caracter belt:curea|centura|cordon
belief:credinta|convingere|parere|<it is my ~ belt:zona|regiune|curea de transmisie|<to hit
that>cred ca/am credinta ca|<to the best of below the ~ (sport, fig.)>a lovi sub
my ~>dupa parerea mea sincera|<it is past centura|<to hit below the ~ (sport, fig.)>a fi
~>e de necrezut necinstit
believable:care se poate crede|de crezut belting:curea fara sfirsit
believe:a crede|a fi de parere ca|a crede (pe bemoan:a deplinge
cineva)|<to ~ in>a crede in|<i ~ so>cred ca bemuse:a nauci
da|<I don`t ~ him>nu-l cred|<to make ~>a bench:banca|bancheta|loc in
se preface|<to make ~>a se juca de-a|<let`s parlament|scaun judecatoresc|functie de
make ~ we are sailors>hai sa ne jucam de-a judecator|tribunal
marinarii bench:masa de timplarie
believer:credincios bench:expozitie
belittle:a micsora|a deprecia bend:aplecare|cotitura (de riu)
bell:clopot|clopotel|sonerie bend:ramificatie|derivatie
bell:caliciu bend:nod
bell:jumatate de ora bend:a indoi|a incovoia
bell:a pune clopot la|<alarm ~>clopot de bend:a-si concentra (atentia, energia)
alarma|<to sound a ~>a trage clopotul|<to bend:a subjuga|a lega|a fixa (cu un nod)|a
ring the ~>a suna (la usa)|<to ring the ~>a indrepta (pasi, priviri)
trage clopotul|<to answer the ~>a deschide bend:a se indoi|a se apleca
usa|<there goes the ~!>suna (soneria)!|<to bend:a se supune|a se pleca
bear/carry away the ~>a fi cel dintii|<to ~ bend:a indoi|a incovoia|<to be ~ upon/on>a
the cat>a- fi hotarit sa
bell-flower:clopotel beneath:mai jos, dedesubt
bell-hop:v. bellboy beneath:dedesubtul|sub|<he is far ~ his
bell-ringer:clopotar friend>e mult inferior prietenului sau|<he is
bellboy:baiat de serviciu (la un hotel) ~ notice>nu merita sa-l bagi in seama

1188
benediction:binecuvintare beseech:a implora
benefaction:binecuvintare beseem:a i se potrivi|a-i sta bine
benefactor:binefacator beset:a pune|a aseza|a asedia|a impresura|a
beneficial:folositor coplesi (cu necazuri)|a incurca|a bloca
beneficiary:beneficiar (trecerea)
beneficient:binefacator|caritabil beshrew:a blestema|<~ me!>sa fiu al naibii!
benefit:beneficiu|folos|cistig|alocatie|ajutor beside:linga|aproape de|in comparatie cu|pe
(in bani) linga|in afara|<he was sitting ~ me>el sedea
benefit:a trage foloase (din, dupa) linga mine|<he looks a giant ~ me>pare un
benefit:a face un bine (cuiva) urias pe linga mine|<to be ~ oneself with
benefit:a profita|<it wasn`t of much ~ to anger>a-si iesi din fire|<this is ~ the
me>nu mi-a fost de mare folos|<for the ~ question/mark/point>asta n-are nici o
of>spre binele/spre folosul|<maternity legatura cu pr
~>ajutor de nastere|<sickness ~>ajutor de besides:de altfel|in afara de aceasta|pe linga
boala aceasta
benefit-night:spectacol in scop de besides:pe linga|in afara de|<many more
binefacere ~>si multe altele
benevolence:bunavointa|binefacere besiege:a asedia
benevolent:binevoitor|bun| generos beslaver:a acoperi cu bale
benighted:surprins de noapte pe drum beslaver:a lauda
benighted:ignorant besmear:a minji|pata|a unge
benign:blind besmirch:a minji|a calomnia
benign:dulce besom:matura (de nuiele)|tirn
benign:benign besot:a abrutiza
benignant:binevoitor besought:v. beseech
benignity:bunatate bespangle:a impodobi cu zorzoane, cu
bent:inclinare|aplecare paiete
bent:aptitudine bespatter:a improsca, a stropi cu noroi
bent:v. bend bespeak:a comanda (haine)|a retine (un
benumb:a amorti|a ameti loc)|a arata|a denota|a trada|<to ~ a room at
benzene:benzen a hotel>a retine o camera la un hotel
benzine:benzina bespoke:v. bespeak
benzoic:benzoic bespoken:v. bespeak
bequeath:a lasa prin testament besprent:presarat (cu)|risipit|imprastiat
bequest:testament|legat prin besprinkle:a stropi (cu)
testament|obiect lasat prin testament best:cel mai bun
berate:a certa best:cel mai bine|cel mai mult
bereave:<to ~ of>a priva de|a lipsi de best:cel mai, cea mai
bereavement:doliu|pierderea unei persoane best:lucrul cel mai bun
apropiate best:a invinge|a birui (printr-un siretlic)|<~
bereft:v. bereave quality>(de) cea mai buna calitate|<~
beret:bereta liar>mincinos fara pereche|<~ seller>succes
berry:baca|ou de peste sau de crustaceu de librarie|<the ~ part>cea mai mare parte,
berry:a face boabe cea mai buna parte|<the ~ part of the
berth:dana (de acostare)|cuseta|pat (pe way/year>cea mai mare parte a drumului/a
vapor| in tren) anului|<to t
berth:post|serviciu|situatie bestial:bestial
berth:a ancora|a gazdui (pe cineva)|<to give bestir:a se misca
a wide ~ to>a se tine departe de|a evita
beryl:beril

1189
bestow:a acorda|a pune la pastrare|<to ~ a between:la interval|<far ~>la intervale
title on smb.>a conferi un titlu cuiva|<to ~ a mari|<to stand ~>a se interpune|<in
favour>a acorda o favoare ~>intre|printre|<a go ~>un intermediar|<~
bestowal:dar, rasplata two fires>intre doua focuri|<~ ourselves>sa
bestrew:a presara (cu)|a imprastia fie vorba intre noi|<betwixt and ~>asa si
bestrewn:v. bestrew asa/juma-juma|<it weighs ~ 7 and 8
bestridden:v. bestride pounds>cintareste intre 7 si 8
bestride:a sta calare pe|a incaleca betwixt:v. between
bestride:a fi stapin (pe o situatie)|a trece bevel:echer mobil
peste (un sant etc.) bevel:suprafata in pozitie oblica
bestrode:v. bestride bevel:a sta oblic|a se inclina
bet:ramasag|pariu bevel:a taia oblic
bet:a pune pariu (pe ceva)|<to lay/make a beverage:bautura
~>a pune ramasag|<i`ll ~ you anythig bevy:stol (de pasari)|intrunire|societate (de
that>fac pariu pe orice ca domnisoare)
betake:<to ~ oneself>a recurge la|<to ~ brunch:masa luata tirziu dimineata
oneself to one`s heels>a o lua la sanatoasa brunette:bruneta
betaken:v. betake brunt:soc|atac principal
bethink:<to ~ oneself of>a-si aduce aminte brush:perie
de|<to ~ oneself of>a se gindi la|<he brush:pensula|
bethought himself how to do it>se gindea penel|periat|desis|incaierare|zgirietura
cum s-o faca brush:a peria|a atinge usor (o suprafata)|a
bethought:v. bethink peria|<the ~>arta pictorului|<the
betide:a se intimpla|<whate`er ~>orice s-ar ~>pictura|<from the same ~>ale aceluiasi
intimpla|<woe ~ him>bestemat sa fie (el) pictor|<he gave his coat a good ~>si-a
betimes:devreme|la timpul potrivit|in curind periat bine haina|<to ~ aside>a inlatura (un
betoken:a prevesti gind, un necaz etc.)|<to ~ away>a
betook:v. betake alunga|<to ~ up>a reimprospat
betray:a trada brush-off:refuz categoric
betrayal:tradare brushwood:hatis| desis|vreascuri
betroth:a logodi brushy:ca peria
betrothal:logodna brusque:brusc
betrothed:logodit brutal:brutal
betrothed:logodnic brutality:brutalitate
betted:a pune|face un pariu (pe)|<You ~! brutalize:a brutaliza
(fam.)>cred si eu! mie-mi spui! brute:animal
better:mai bun brute:bruta
better:persoana care pariaza brute:animalic|neinsufletit
better:mai bine brutish:de bruta|grosolan
better:bine bubble:balon (de sapun)|himera
better:a imbunatati|a intrece|a depasi|<to bubble:a fierbe|a clocoti|a face basici|<to ~
make smth. ~>a imbunatati|<he was ~ than over>a nu mai putea (de bucurie etc.)
his word>a facut mai mult decit a buccaneer:corsar, pirat
promis|<no ~ than a swindler>un adevarat buck:tap|cerb|barbatus (de caprioara, de
escroc|<my ~ half>jumatatea|sotia mea|<~ iepure
off>mai bogat/ mai instarit|<he is no ~ than buck:dolar
he should be>nu face buck:a se ridica in doua picioare|<to ~
betterment:imbunatatire up>a-si recapata curajul|<old
betting:pariu ~!>batrine!|<to ~ off>a azvirli jos (din
between:intre| dintre

1190
sa)|<to feel/be greatly ~ed>a fi voios, a-i buggy:trasura pentru doua persoane
ride inima bughouse:casa de nebuni
buck-shot:alice mari bugle:goarna
buck-tooth:dinte care iese in afara bugle:a suna din goarna
bucket:galeata|caus bugle:a cinta din goarna|a chema cu goarna
bucket:cupa excavatorului|graifar|piston (al bugler:gornist
pompei) build:constructie|stil (al unui edificiu)
bucket:a goni fara crutare (un cal) build:a cladi, a construi|<to ~ up>a
bucket:a calari prost|a se grabi|<(fam.) to construi|a inalta
kick the ~>a da ortul popii builder:constructor
buckle:catarama building:cladire| constructie|construire
buckle:a incheia cu o catarama|<to ~ to>a built:v. build
se apuca energic de bulb:bulb|bec electric
buckler:pavaza| scut bulbous:bulbos
buckram:musama Bulgarian:bulgar
buckram:rigiditate Bulgarian:bulgaresc
buckram:neindeminatic| rigid bulge:umflatura
bucksaw:ferastrau pt. taiat lemne de foc bulge:ridicare a preturilor
buckskin:piele de caprioara bulge:a se bomba|a se umfla|<(fam.) to get
buckskin:pantaloni de piele (de caprioara) the ~ on>a dobindi superioritate asupra
buckwheat:hrisca bulging:umflat, bombat
bud:mugur bulk:marime, volum|cea mai mare
bud:a inmuguri|<in ~>inmugurit|<(fig.) to parte|majoritatea|gramada| masa
nip in the ~>a distruge in fasa bulk:incarcatura (a vasului)
buddy:pusti bulk:a creste in volum|a se umfla
buddy:prieten bun bulk:a creste in importanta|<(com.) in ~>in
buddy:tovaras de arme bloc/global|<to sell in ~>a vinde angro
budge:a (se) urni cu greu, incet bulky:voluminos
budge:captuseala de blana de miel|<i cannot bull:bula|edict papal|taur
~ him>nu pot sa-l urnesc din loc bull:absurditate
budget:punga|buget|<to pass the ~>a vota bull:greseala de exprimare|mascul (al
bugetul|<to ~ for>a prevedea in buget elefantului, a balenei|speculant de bursa
budgetary:bugetar bull:a ridica curs. valutelor la bursa
buff:piele de bivol sau de bou bull:a specula la bursa|<he is like a ~ in a
buff:a lustrui cu o piele de bivol|<in ~>in china shop>e ca un elefant intr-o
pielea goala portelanarie
buffalo:bivol|bizon american bull-headed:incapatinat|care face gafe
buffer:amortizor, tampon bulldog:buldog
buffer:nataflet|<~ state>stat-tampon bulldozer:terorist|huligan|buldozer
buffet:bufet|servanta (mobila)|lovitura cu bulldozer:a teroriza|a pregati (un teren) pt.
palma constr.
buffet:a lovi cu palma sau cu pumnul|<~ bullet:glont
luncheon>gustare usoara servita bulletin:buletin|comunicat|<news ~>buletin
oaspetilor|<cold ~>bufet rece de stiri
buffoon:bufon bullfight:lupta cu tauri| corida
buffoonery:bufonerie bullfinch:botgros
bug:plosnita|gindac|dificultate bullion:lingou de metal pretios
neprevazuta|<(fam.) big ~>stab, grangur bullish:care indica urcarea preturilor
bug-bear:sperietoare, gogorita bullock:bou
bugaboo:gogorita bullring:arena pentru lupte cu tauri

1191
bully:terorist|huligan bundle:a pleca|a-si face bocceaua|<she ~ed
bully:carne de vita conservata him off to school>l-a expediat la scoala|<to
bully:a teroriza|a intimida ~ off/out>a face cuiva bocceaua|a expedia
bully:grozav|nemaipomenit bung:vrana, cep, dop
bully:bravo|<~ for him>bravo lui! bung:minciuna
bull`s:centrul tintei|lupa bung:a astupa (a pune dop, cep la)
bull`s:nod in sticla bungalow:vila
bull`s:fereastra ovala| hublou bungle:lucru de mintuiala
bulrush:pipirig bungle:a lucra (ceva) de mintuiala|a strica
bulrush:rogoz bunion:inflamatie la picior|batatura
bulwark:bastion bunk:pat (de metal)
bulwark:parapet bunk:cabina de
bum:vagabond|lenes dormit|fleacuri|baliverne|fuga| disparitie
bum:rau|de proasta calitate bunk:a se cara|a o sterge|<to do a ~>a o
bum:a lenevi|a vagabonda|<a ~ radio set>un sterge
aparat de radio prost bunker:buncher de carbuni
bumble:mic functionar cu ifose bunt:ghiont
bumble-bee:bondar bunt:a inghionti
bumbledom:birocratism|ifose (la bunting:material pentru steaguri
functionarii mici) buoy:geamandura
bumbo:punci rece cu rom buoy:a mentine la suprafata apei|a sustine|a
bumkum:vorbe goale| baliverne imbarbata|a marca cu geamanduri
bummer:pierde-vara buoyancy:flotabilitate|stare de plutire
bump:ciocnire| izbitura|cucui buoyancy:optimism| voiosie
bump:bosa buoyant:plutitor| flotabil
bump:a ciocni|a izbi (de) buoyant:energic|optimist
bump:a se ciocni (de) burden:povara|greutate
bump:a hurduca|<(e. a.) (fam.) to ~ off>a burden:refren|tema principala|laitmotiv
asasina|a suprima|a omori burden:incarcatura|tonaj
bumper:pahar plin burden:a incarca|a impovara
bumper:sala arhiplina|abundenta burdensome:apasator| impovarator
bumper:bara de protectie|<a ~ crop>o burdock:brusture
recolta bogata bureau:birou|masa de scris|birou| oficiu
bumpkin:badaran|necioplit bureaucracy:birocratism|birocratie
bumptious:increzut bureaucrat:birocrat
bumpy:accidentat|ripos bureaucratic:birocratic
bumpy:cu peripetii burette:eprubeta gradata
bun:chifla|coc burg:orasel
bunch:manunchi (de flori)|ciorchine (de burgeon:mugur
struguri)|legatura (de chei) burgeon:a inmuguri
bunch:gasca|banda burgher:orasean|burghez
bunch:a lega impreuna|a inmanunchea burglar:hot| spargator
laolalta burglary:spargere, furt
bunch:a se stringe laolalta burgle:a jefui
bunch:a se inghesui|<~ of five>pumn|mina burgle:a face o spargere
bundle:legatura| manunchi|boccea burgundy:vin de Burgundia
bundle:a stringe laolalta|a stringe intr-o burial:inmormintare
legatura|a stringe intr-o boccea|a arunca de- burial-ground:cimitir
a valma|a ingramadi laolalta|a expedia|a
trimite rapid

1192
burke:a inabusi|a musamaliza|a trece sub the house>un obuz a explodat in fata
tacere (un scandal)|a retrage din circulatie casei|<he ~ from the room>tisni afara din
(o carte camera|<to ~ in>a navali inauntru, a da
burl:nod (intr-o tesatura) buzna inauntru|<to ~ into>a se repezi/a da
burlap:pinza groasa de sac buzna in|<to ~ into>
burlesque:burlesca burst-up:ruina|prabusire
burlesque:burlesc burthen:v. burden
burlesque:a ridiculiza|a parodia bury:a inmorminta|a ingropa
burly:corpolent|voinic bury:a cufunda|a adinci|<to ~ the hatchet>a
Burmese:birman|limba birmana se impaca|<to ~ oneself in the country>a se
burn:arsura retrage la tara|<buried in work>adincit in
burn:piriu munca
burn:a arde|a arde (caramizi, gips) a calcina bus:autobuz|omnibuz|<to mise the ~>a
burn:a cauteriza pierde autobuzul|<to mise the ~>a pierde o
burn:a arde ocazie|a nu reusi intr-o actiune
burn:a arde|a se mistui|<the fire is ~ing bush:tufa|tufis|teren necultivat (in colonii)
low>focul arde molcom|<to ~ with bush:a acoperi cu tufisuri (un teren)|<~ of
love/impatience>a arde de iubire|de hair>claie de par|<to take to the ~>a o lua
nerabdare|<to ~ away>a continua sa razna|<to beat about the ~>a bate saua sa
arda|<(d. foc, flacara) to ~ down>a se priceapa iapa
potoli/a se domoli|<(d. foc) to ~ up>a se bushel:busel (unit. de mas. pt.
inteti|<to ~ away/out/up>a arde|a mis cereale)|obroc|<to hide the light under the
burner:persoana care arde ceva ~>a ascunde adevarul|<to measure
burner:arzator another`s corn by one`s own ~>a judeca pe
burning:ardere altii dupa sine
burning:prajire| calcinare bushing:bucsa izolanta
burning:fierbinte|<~ question>chestiune Bushman:bosiman
arzatoare bushwhacker:locuitor al desisurilor de
burnish:a lustrui|a curata padure
burnish:a bruna (otelul) bushwhacker:partizan (in razboiul civil
burnish:a deveni lucios|a luci S.U.A
burnt:v. burn bushy:plin de tufisuri|stufos
burr:nimb|margine crestata|roca business:treaba|
silicioasa|piatra de ascutit| ocupatie|indeletnicire|chestiune|activitate
cute|sfredel|graseiere|uruit comerciala|afaceri|tocmeala| tranzactie|<on
burr:a vibra puternic consoana r.|a graseia ~>plecat dupa treburi|<to make it one`s ~>a
burrow:vizuina|adapost socoti de datoria cuiva|<that is my ~!>asta-i
burrow:a face o vizuina treaba mea!|<it is no ~ of yours/none of
burrow:a cerceta un mister your ~>asta nu-i treaba ta|<he
burrow:a se adinci (intr-o problema) business-like:sistematic|practic|negustoresc
burrow:a sapa|a face (o vizuina) businessman:om de afaceri
burst:explozie (a unei bombe buskin:coturn
etc.)|izbucnire|galop buskin:tragedie|<to put on the ~>a scrie o
burst:a izbucni|a exploda|a plesni|a crapa tragedie|<to put on the ~>a juca intr-o
burst:a se sparge tragedie
burst:a izbucni bust:bust, piept|v. burst
burst:a se rupe bustle:forfota
burst:a crapa|a se desface|a da buzna|a tisni bustle:a se agita|a forfoti
burst:a face sa izbucneasca|a face sa bustle:a grabi|a zori|<to ~ about>a se foi
explodeze/plesneasca|<a shell ~ in front of busy:ocupat (cu)

1193
busy:aglomerat bid:a face o oferta (pentru)|a oferi un pret
busy:ocupat|greu|incarcat pentru|a licita
bewail:a jeli|a deplinge (pe cineva) bid:oferta
beware:a se pazi (de)|a se feri (de)|<~ of the bid:a porunci|a invita|a pofti|a dori|a ura|a
dog>pazeste-te de ciine|<~ how you do oferi (un pret)|a anunta|a publica|<to ~
it>ai grija ce faci against smb.>a oferi mai mult decit
bewilder:a dezorienta|a zapaci|a nauci altcineva|<to ~ fair to>a da sperante/a
bewilderment:zapaceala|dezorientare promite sa|<he ~s fair to become a great
bewitch:a vraji|a incinta poet>promite sa devina un mare poet|<do as
beyond:dincolo de you are ~>fa ce
beyond:dupa|peste|mai presus de bidden:v. bid
beyond:de partea cealalta|<the ~>viata de bidder:persoana care liciteaza
apoi|<~ were the hills>dincolo erau bidding:ordin, porunca|oferta de
dealurile|<~ the house>dincolo de pret|invitatie|<I am not going to do it at
casa|<they stayed ~ the time set>au stat your ~>nu am de gind sa fac aceasta la
peste ora fixata|<it is ~ me>(asta) ma porunca ta
depaseste|<this price is ~ what I can bide:a astepta|<to ~ one`s time>a astepta
pay>pretul acesta depaseste posibilit momentul potrivit
bias:inclinare|linie oblica bidentate:bidintat
bias:in favoarea cuiva biennial:planta bienala
bias:impotriva cuiva|prejudecata biennial:bienal
bias:interferenta bier:catafalc
bias:oblic|in diagonala bifarious:biseriat
bias:a inclina|a influenta|<to cut on the ~>a Bible:Biblia
taia|a croi in diagonala bi-monthly:bilunar
bib:baveta (de copii)|partea de sus a unui bifurcate:a (se) bifurca
sort big:mare|masiv|adult|major|important
bib:a bea virtos|<best ~ and tucker>haine de big:insarcinata
sarbatoare big:in stil mare|<to grow ~>a se face
bibber:betiv mare|<to look ~>a-si da aere|a-si da
biblical:biblic importanta|<~ with news>plin de noutati/de
bibliography:bibliografie vesti|<to talk ~>a face pe grozavul
bibliomaniac:biblioman big:v. bigwig
bibliophile:bibliofil big-boned:cu oase mari
bibulous:care absoarbe, spongios|betiv bigamist:bigam
bicameral:bicameral bigamous:bigam
bicarbonate:bicarbonat bigamy:bigamie
bicentennial:bicentenar bigot:bigot
bicephalous:bicefal bigotry:bigotism
biceps:biceps bigwig:grangur
bichloride:biclorura bike:presc. de la bicycle
bicker:cearta|murmur|susur bilateral:bilateral
bicker:a se ciorovai bilberry:afin|<red ~>merisor
bicker:a murmura|a susura bile:bila|fiere
bicker:a ropoti bile:iritabilitate|irascibilitate|<~
bicker:a pilpii stone>calcul biliar
bickering:ciorovaiala biliary:biliar
biconcave:biconcav bilingual:bilingv
biconvex:biconvex bilious:biliar
bicycle:bicicleta bilious:irascibil

1194
bilk:a nu plati cuiva (o datorie) binder:legator (de carti)|banda|legatura|liant
bilk:a trage pe sfoara (clei, ciment etc.)|masina de legat snopi
bilk:potlogar binding:coperta (de carte)|legatura (a unei
bill:afis|anunt|reclama|program (al unui carti)|legatura|bandaj|margine, bordura
spectacol)|act| document|proiect de lege binding:liant|care
bill:reclamatie|cioc|nota de plata leaga|obligatoriu|constipant|<cloth
bill:virf de ancora ~>legatura in pinza
bill:promontoriu, cap bine:mladita| lastar|lujer de planta tiritoare
bill:polita|cambie binge:chef
bill:bancnota|lista binocular:binoclu
bill:a se giugiuli binocular:binocular
bill:a se dezmierda|a se giugiuli|<to foot the binomial:binom
~>a suporta cheltuielile|<a five dollar ~>o biochemistry:biochimie
bancnota de cinci dolari|<~ of biographer:biograf
fare>meniu/lista de bucate|<~ of biographic(al):biografic
parcels>factura|<~ of sale>act de biography:biografie|<campaign ~ (e.
vinzarecumparare|<to fill the ~ (e. a.)>a a.)>biografie a unui candidat la presedintia
indeplini toate formalitatile|<to S.U.A.
billboard:afisier|panou biologic(al):biologic|<~ warfare>razboi
billet:scurtatura de lemn bacteriologic
billet:ordin de incartiruire biologist:biolog
billet:lingou| bloc biology:biologie
billet:cantonament|situatie|post biophysics:biofizica
billiards:biliard|<to have a game at ~>a face bipartite:bipartit
o partida de biliard biplane:biplan
billion:bilion birch:mesteacan
billion:miliard birchen:de mesteacan
billow:talaz bird:pasare
billow:a se umfla|a se agita bird:tip|individ|<~ of passage>pasare
billowy:agitat calatoare|<~ of prey>pasare de prada|<a ~
billowy:accidentat in the hand is worth two in the bush>nu da
billygoat:tap vrabia din mina pentru cioara de pe
bin:lada de nuiele|lada de gunoi gard|<the early ~ catches the worm>cine se
binary:binar scoala de dimineata departe ajunge|<~s of a
bind:a lega feather flock toge
bind:a fi obligat|a fi constrins bird-cage:colivie
bind:a trebui|a angaja (ca ucenic)|a incheia bird-fancier:crescator de pasari| avicultor
(un tirg)|a ratifica (o conventie)|a pansa (o bird-seed:graunte pentru pasari de colivie
rana)|a lega (carti) birdie:pasarica
bind:a fixa|a atasa (la)|a stringe (o piesa, un bird`s:ruscuta tomnatica
surub)|a constipa|a pune o margine la bird`s:sopirlita
bind:a se lega| a se agrega|a se alipi|a se bird`s-eye-vie:vedere panoramica
intari, a se solidifica|<to ~ smb. fast/tight>a bird`s-eye-vie:privire generala
lega pe cineva fedeles|<to ~ hand and birth:nastere|origine|<still ~>nastere a unui
foot>a lega de miini si de picioare|<I am copil mort|<to give ~ to>a da nastere la, a
bound to confess>trebuie sa marturisesc|<it naste|<he is a Romanian by ~>el e rom²n de
was bound to happen>trebuia sa se origine
intimple|<bou birth-mark:semn de nastere
bind:volbura| rochita-rindunelei birth-place:locul nasterii
birth-rate:natalitate

1195
birthday:zi de nastere bivouac:bivuac
birthright:drept prin nastere bizarre:bizar
biscuit:biscuit|<ship ~>pesmet marinaresc blab:flecar
bisect:a taia|a imparti blab:a flecari
bisection:impartire in doua blab:a divulga (un secret)
bisexual:bisexuat|hermafrodit blabber:palavragiu
bishop:episcop black:negru
bishop:nebun black:sumbru|intunecat|odios| diabolic|rau
bishopric:episcopat|eparhie black:negru|negreala|negru|malura|taciune
bismuth:bismut (la griu)
bison:bizon black:a vopsi in negru|a innegri|a sterge|a
bistoury:bisturiu radia|a camufla|<as ~ as coal>negru ca
bit:bucata|v. bite|zabala|farima| taciunele|<as ~ as pitch>intuneric bezna|<to
bucatica|moneda mica|burghiu|<to have a ~ be ~ in the face>a avea fata congestionata/
of smth. (fam.)>a imbuca ceva|<to take the neagra (de enervare etc.)|<to look ~>a fi
~ between one`s teeth>a lua friul in furios|<to beat smb. ~ and blue>a stilci in
dinti|<to take the ~ belween one`s teeth bataie
(fig.)>a scapa din friu/a o lua razna|<to do black:purgativ
one`s ~>a-si face da black:carcera
bitch:catea|femeie stricata black-browed:minios
bite:muscatura|intepatura (a unei black-coat:functionar
insecte)|mincare|imbucatura black-cock:cocos de munte
bite:a musca black-earth:cernoziom
bite:a roade|a minca|a birfi blackball:vot contra
bite:a musca|<barking dogs never ~>ciinele blackball:a vota impotriva|a respinge
care latra nu musca|<I haven`t had a ~ all blackberry:mura
day>n-am mincat nimic toata ziua|<without blackbird:mierla
~ or sup>nemincat si nebaut|<to ~ the blackboard:tabla (neagra)
dust>a musca tarina|<once bit twice blacken:a innegri
shy>cine se arde cu supa sufla si-n iaurt|<to blacken:a ponegri
~ off more than o blackface:aldine
biter:animal care musca|pungas, escroc|<the blackface:aldine
~ bit>inselatorul inselat blackguard:escroc
biting:muscator blacking:crema de ghete|negreala
biting:aspru blackish:negricios
biting:taios blackjack:ciomag
biting:caustic black:ticalos
bitten:v. bite black-lead:grafit
bitter:amar (la gust) black-list:lista neagra
bitter:taios|aspru|inversunat black-list:a pune pe lista neagra
bitter:amarnic black-out:camuflaj|amnezie
bitter:amaraciune|bere tare|amara|<it was ~ black-out:a innegri|a camufla|a sterge
cold>era un frig aspru|<to the ~ end>pina la blackleg:escroc|spargator de greva
capat|<to take the ~ with the sweet>a se blackleg:a sparge greva
impaca si cu binele si cu raul blackmail:santaj
bitterness:amaraciune|asprime|tarie (a blackmail:a santaja
vintului, a frigului) blackness:negreala
bitterness:causticitate (a stilului blackness:ticalosie
etc.)|inversunare blacksmith:fierar| potcovar
bitumen:bitum blackthorn:porumbar

1196
bladder:vezica urinara|om increzut si lipsit blankly:fara expresie|cu indiferenta|fara
de valoare|<gall ~>vezica biliara|<football interes|cu totul|absolut|<he refused it ~>a
~>camera mingii de fotbal refuzat categoric
blade:fir (de blankness:confuzie|gol|vid
iarba)|lama|paleta|lopatica|pinza (de blare:sunet de trompeta
ferastrau) blare:a trimbita|a anunta zgomotos
blade:pana (a cirmei)|<razor ~>lama de blarney:vorbe lingusitoare, mieroase
ras|<a jolly old ~>un tip vesel blarney:a convinge|a seduce prin vorbe
blame:mustrare|vina lingusitoare
blame:a mustra|<to cast/lay/shift ~ on>a blarney:a vorbi mieros
arunca vina asupra|<to bear the ~>a lua blaspheme:a blestema
vina asupra sa|<to be to ~>a fi de blasphemous:profanator|calomniator
vina|<who is to ~?>cine-i de vina? blasphemy:blasfemie
blameful:condamnabil| blamabil blast:suflare puternica de vint|rafala|sunet al
blameless:nevinovat unui instrum. de suflat
blameworthy:condamnabil blast:aer insuflat|vintul furnalului|suflu (al
blanch:a albi|a inalbi|a varui|a cositori unei explozii)
blanch:a se ingalbeni (de frica etc.)|<to ~ blast:a dinamita (o stinca etc.)|a distruge|a
over>a scoate basma curata prapadi|a pustii|<~ it!>s-o ia dracul!|<the
bland:binevoitor|amabil frost ~ed the flowers>gerul a distrus florile
bland:blind blast-furnace:furnal|cuptor inalt
blandish:a lingusi blatant:galagios|tipator|vulgar
blandishment:lingusire blaze:flacara|vilvataie|pata alba (pe fruntea
blandness:amabilitate animalelor)
blank:spatiu gol blaze:semn|crestatura (pe copaci)|stralucire
blank:gol|lacuna|foaie goala|nescrisa (a soarelui)
blank:blancheta|imprimat|bilet de loterie blaze:iad
necistigator|liniuta (in locul cuvintului omis blaze:izbucnire, explozie (de minie etc
blank:lingou| bloc|perioada lipsita de blaze:a arde cu flacari
evenimente blaze:a straluci
blank:nescris| necompletat|gol|nerimat blaze:a cresta (copaci)|<to ~ with anger
blank:gol|lipsit de continut (fam., d. persoane)>a fi furios foc|<to ~
blank:lipsit de abroad>a face cunoscut/a raspindi peste
expresie|consternat|zapacit|deplin|absolut|to tot|<to ~ away>a trage (cu arma) fara
tal|<~ cheque>credit in alb|<to give smb. a intrerupere|<to ~ away>a munci pe rupte,
~ cheque>a da cuiva o polita in alb|<to give cu entuziasm (la ceva)|<~ away! (d.
smb. a ~ cheque>a da cuiva mina libera|<a vorbire)>da-i drumul! nu t
~ space>un spatiu gol|<~ cartridge>cartus blazer:bluza sport cu dungi multicolore
orb|<to fire a ~ shoot>a trage u blazing:aprins
blanket:patura| cuvertura|cioltar blazon:blazon
blanket:sediment blazon:a picta blazoane|a infrumuseta|a
blanket:a acoperi cu o patura exprima in cuvinte potrivite|a proclama|a
blanket:a inabusi face cunoscut
blanket:a musamaliza (o cearta) bleach:peluza (pe stadioanele sportive)
blanket:a lua vintul (altei corabii)|<born on bleach:a inalbi|a albi|a decolora|a oxigena
the wrong side of the ~ (d. un (parul)
copil)>nelegitim|<to throw a wet ~ over>a bleachers:v. bleach
potoli avintul bleak:lipsit de culoare
bleak:expus vintului|pustiu|trist|
mohorit|rece

1197
bleak:albisoara blind:inconstient (de)|orb (la)
blear:tulbure| impaienjenit blind:care nu vede (ceva)|lipsit de
bleat:behait ratiune|necontrolat
bleat:a behai|a vorbi cu voce slaba blind:beat crita|ascuns|fara deschizatura
bleb:basica (pe piele)|bula (de apa) blind:stor
bled:v. bleed blind:a orbi|<to go ~>a orbi|<colour
bleed:a singera ~>daltonist/care nu distinge culorile|<to be
bleed:a-si da singele ~ to smb.`s faults>a nu vedea defectele
bleed:a se jertfi (pentru) cuiva|<a ~ passion>o pasiune oarba|<a ~
bleed:a se scurge|a pierde bani|a fi stors de ditch>un sant subteran|<a ~ letter>o
bani scrisoare gresit adresata|<~ door>usa
bleed:a insingera falsa|<a ~ wall>un zid fara usi
bleed:a lua singe de la|a stoarce de bani|<to blind-alley:fundatura
~ white>a muri prin pierdere de singe|<to ~ blind-man's-buff:(de-a) baba-oarba
white>a fi stors de vlaga blindage:blindaj
bleeding:singerare blindfold:legat la ochi
bleeding:luare de singe blindfold:a lega la ochi
bleeding:care singereaza| insingerat blindness:orbire
blemish:pata|stigmat|cusur blink:clipire din ochi|licarire
blemish:a pata|a defaima|<without ~>fara blink:a clipi din ochi
cusur|imaculat blink:a inchide ochii la|<in a ~>intr-o
blench:a da inapoi|a tresari de frica clipita|<to ~ the facts>a nu vrea sa vada
blend:amestec realitatea
blend:a amesteca blinkard:persoana care clipeste din
blent:v. blend ochi|prost| nating
bless:a binecuvinta blinkers:ochelari de cal
bless:a binecuvinta|a slavi|<(God) ~ ~ bliss:fericire| beatitudine
you!>fii binecuvintat!|<~ my soul/~ me! blister:basica (de piele)
(fam.)>vai de mine! Doamne blister:a acoperi cu basicute|a agasa|a pisa|a
Dumnezeule!|<~ the boy! what has he been bate la cap (pe cineva)|<to ~ oneself>a se
doing?>baiat afurisit! ce a mai facut?|<I`ll spuzi
be/I am blest if I know what to do!>sa ma blithe:vesel| fericit
ia dracul daca stiu ce sa fac! blithesome:v. blithe
blessed:binecuvintat|fericit|prapadit| blitz:razboi-fulger|bombardament aerian
afurisit|<~ with>blagoslovit cu|<that ~ blitz:a bombarda
fool!>timpitul de el!|<the whole ~ day blizzard:viscol
(fam.)>cit e ziua de lunga bloat:a afuma (heringi)|a sara (peste)
blessing:binecuvintare|fericire|<health is the bloat:a (se) umfla
greatest of ~s>sanatatea e cea mai mare bloated:umflat|ghiftuit|imbuibat|<~ with
fericire pride>umflat in pene/ ingimfat|<~ face>fata
blest:v. blessed buhaita
blest:v. bless bloater:hering afumat
blether:a flecari blob:pata (de cerneala etc.)
blew:v. blow blobber-lipped:cu buze groase|buzat
blight:malura|filoxera|insecta daunatoare block:butuc|trunchi (de copac)
plantelor block:bloc|bloc (de piatra, de fier)|calapod
blight:pata (pentru palarii, peruci)
blight:pacoste block:grup de cladiri|bloc|gramada|masa
blight:a vatama|a distruge block:roata de transmisiune
blind:orb

1198
block:roata de scripete|de bloom:floare|puf (pe fructe)|bujori in obraz
macara|ingramadire de vehicule| bloom:a inflori|a fi in floare|<in
oprire|blocare a circulatiei ~>inflorit|<in the full ~ of youth>in floarea
block:obstructie|persoana nesimtita| tineretii
nepasatoare bloomer:greseala, gafa
block:bloc de locuit bloomers:costum de sport pentru femei
block:a bloca (un drum) blooming:in floare|infloritor
block:a-si anunta opozitia (la o lege)|a pune blooming:afurisit|<the ~ idiot>debitocul de
pe calapod (o palarie)|<the communist and el!
non-party ~>unitatea comunistilor si a celor blossom:floare (a unui pom fructifer)
fara de partid|<to perish on the ~>a muri blossom:a inflori|<in ~ (d. pomi)>in floare
prin decapitare|<in the ~>in bloc|<to ~ blot:pata (de cerneala etc.)
out/in>a schita| a proiecta blot:a murdari|a pata cu cerneala|a face pete
block-section:canton (la calea ferata) pe
blockade:blocada blot:a dezonora|a usca cerneala (cu
blockade:a bloca sugativa)|a extermina|a distruge|<to ~ out>a
blockhead:nating sterge|<to ~ out a word>a sterge un
blockhouse:casa de lemn (dulgherita) cuvint|<they have been ~ed out>au fost rasi
blockhouse:fort de pe fata pamintului
bloke:tip|individ blotch:pata (de cerneala etc.)
blond:barbat blond blotter:sugativa
blond:blond blotting-paper:sugativa
blonde:femeie blonda blouse:bluza
blonde:blonda blow:a inflori
blood:singe|vita|neam blow:a sufla|a bate
blood:a lua singe de la blow:a sufla greu|a gifii
blood:a asmuti (ciinii) cu singele|a atita|<to blow:lovitura|nenorocire|lovitura
shed one`s ~ for>a-si varsa singele blow:a duce|a purta|a sufla in|a cinta la (un
pentru|<my ~ ran cold>mi-a inghetat instrument)|a goli prin suflare|a goli printr-
singele in vine|<in warm ~>minios|iritat|<in un curent de aer
cold ~>cu singe rece|premeditat|<his ~ is blow:a strica (carnea)
up>e infuriat|<bad ~>vrajmasie/ura|<to blow:a blestema
make bad ~>a semana vr blow:suflare|curent de aer
blood-guilty:vinovat de omor blow:aer insuflat
blood-letting:lasare de singe blow:furtuna|<the wind is ~ing hard>vintul
blood-poisoning:septicemie sufla tare|<it is ~ing up for rain>vintul
bloodhound:copoi anunta ploaie|<to ~ away>a se imprastia/a fi
bloodless:fara vlaga purtat|<to ~ away>dus (de vint, de un
blood:ruda de singe curent de aer)|<the clouds had ~n
blood-stained:patat de singe away>norii se risipira|<to ~ in (fam.)>a
blood-sucker:lipitoare pica pe neasteptate|<t
blood-thirsty:setos de singe blow-out:arderea singurantei|pana de
blood-vessel:vas sanguin cauciuc la automobile
bloodshed:varsare de singe, macel blow-out:chef
bloodshot:congestionat blowfly:musculita
bloodstone:heliotrop blowing:suflu| suflare
bloodstone:hematit blowing:vintul furnalului
bloody:insingerat|singeros blowlamp:lampa de sudat
bloody:afurisit blown:gifiind| cu sufletul la gura
bloody:a minji cu singe blown:v. blow

1199
blowtorch:lampa de benzina scape (o vorba), a spune fara sa se
blowy:vintos|batut de vinturi gindeasca
blowzy:rosu la fata blunderhead:netot
blowzy:ciufulit blunt:tocit| bont
blubber:gros|umflat blunt:sincer, deschis|greu de cap|prost
blubber:plinset|untura (de balena) blunt:a toci
blubber:a plinge cu hohot bluntly:direct|fara ocolisuri|fara
bludgeon:maciuca menajamente|nepoliticos
bludgeon:a lovi cu maciuca|a ameninta|a bluntness:caracter bont| tocit
teroriza bluntness:sinceritate
blue:albastru|trist|mohorit| abatut blur:pata|trasaturi confuze|estompate
blue:conservator blur:a pata|a minji|a umbri|a estompa
blue:indecent blurt:a lasa sa-i scape (o vorba etc.)
blue:albastru|insigna acordata blurt:a divulga fara sa vrea (un secret
atletilor|indigo blush:roseata in obraji
blue:mare blush:a rosi (de)|a-i fi rusine (de)|<to ~ for
blue:tristete|deprimare shame>a rosi de rusine|<to put smb. to the
blue:cintec de jaz trist ~>a face pe cineva sa roseasca de rusine
blue:a vopsi in albastru|a albastri (rufe) bluster:muget (al furtunii, al
blue:a cheltui|<dark/deep ~>albastru- valurilor)|fanfaronada| laudarosenie
inchis|<light ~>albastru-deschis|<to drink bluster:a urla
till all is ~>a se imbata crita|<once in a ~ bluster:a face scandal|a se lauda zgomotos
moon>din an in paste|<to beat smb. black bluster:a spune
and ~>a snopi pe cineva in batai|<true bluster:a declara ceva dindu-si aere
~>credincios/fidel|<~ devils>inima blusterer:scandalagiu|fanfaron
albastra|<to look ~>a parea blusterous:zgomotos
blue:dare de seama oficiala a guvern. boa:(sarpele) boa
blue:lista oficiala a functionarilor|ghid boar:vier|porc
automobilistic|groaza|marinar boar:porc mistret
blue:legi puritane|severe board:minister|scindura|planseta|consiliu de
blue:albastreala pentru rufe|gin|sulfat de conducere|pensiune
cupru|piatra vinata board:masa de joc|tabla de sah|bord
blue-print:schita|plan executat prin mij. board:marginea unui vas|carton
fotograf. board:a acoperi cu scinduri|a tine in
blue-print:a proiecta pensiune|a urca pe vapor
bluebell:zambila salbatica board:a urca in tren
bluebell:clopotei board:a lua masa|a fi in pensiune (la)|<she
bluebottle:albastrita ~s with Mrs. Smith>ia masa la doamna
blueing:albastreala pt. rufe Smith|<he ~s out>ia masa in oras|<ironing
bluestocking:femeie savanta ~>scindura de calcat|<(pl.) the
bluff:inselaciune|bluf|mal abrupt|faleza ~s>scena/teatrul|<Board of
bluff:cacealma enquiry>comisie de ancheta|<Board of
bluff:abrupt|stincos examiners>comisie de examinare|<to be on
bluff:fara ocolisuri|direct the ~s
bluff:a insela|a trage o cacealma board:indemnizatie de hrana data unui
bluish:albastriu servitor|casa si masa acordata unui
blunder:greseala|gafa servitor|salariu minim
blunder:a comite o greseala|o gafa|<to ~ boarder:persoana care sta in pensiune|elev
away>a pierde|<to ~ smth. out>a lasa sa-i intern
boarding-house:pensiune de familie

1200
boarding-school:internat|pension necesar pentru viata|<solid ~>corp solid|<a
boast:laudarosenie| fanfaronada queer ~>un tip ciudat|<~
boast:a se lauda (cu) politic>statul|<legislative ~>corp
boastful:laudaros legislativ|<large ~ of people>multime
boat:barca| luntre|nava|sosiera mare|<a ~ of facts>un numar de fapte|<
boat:a se plimba cu barca|a face canotaj|<to body-colour:opac
take ~>a se imbarca|<to be in the same ~>a body-guard:garda pesonala
fi in aceeasi situatie|<to have one`s oar in body-servant:valet
everyone`s ~>a-si baga nasul peste tot body-snatcher:persoana care exhumeaza
boat-hook:cange cadavre
boater:palarie tare de paie Boer:bur (colonist olandez din Africa)
boating:plimbare cu barca|canotaj Bohemian:locuitor din Boemia|tigan|boem
boatman:barcagiu (artist)
boatrace:concurs de canotaj Bohemian:din Boemia|(de) boem
boatswain:sef de echipaj|<(la Eton) dry- Bolshevik:bolsevic
~>elev care joaca crichet|<light ~>soldat Bolshevik:(de) bolsevic
din infanteria usoara|<(la Eton) wet-~>elev Bolshevist:v. Bolshevik
care face canotaj bog:mlastina
bob:siling bog-berry:rachitele
bob:greutate suspendata (la cintare)|coada bog-trotter:irlandez
de zmeu boggle:a ezita|a sovai
bob:sonda|coafura cu parul taiat scurt|coada boggy:mlastinos
de cal taiata bogie:caruta
scurt|peruca|zdruncinatura|reverenta|miscar bogie:boghiu
e rapida|saltare bogle:fantoma|sperietoare
bob:a viri|a baga|a taia scurt (parul)|a scurta bogus:fictiv|inchipuit
(coada unui cal) bogy:diavolul|sperietoare| gogorita|<the ~
bob:a salta, a sari|<to ~ up like a cork>a man>sperietoare
aparea ca ciupercile dupa ploaie|<to ~ up boil:fierbere|furuncul
like a cork>a iesi din nou la suprafata|<to ~ boil:a fierbe|a clocoti
for>a prinde cu gura|<five ~>cinci silingi boil:a fierbe (apa) etc.|a lasa sa fiarba|<to ~
bobbery:zarva, cearta over/up>(d. lapte) a da in foc|<to keep the
bobbin:bobina pot ~ing>a-si cistiga existenta|<he was ~ing
bobbish:vioi with rage>fierbea de minie|<to ~ away>a se
bobby:politist|ciorap trei sferturi evapora|<to ~ down>a scadea la fiert|<to ~
bobbysoxer:fetiscana down>a se reduce|<it all ~s down to this>to
bobsled:bob boiler:boiler, cazan (cu aburi)|<range
bobsleigh:v. bobsled ~>cazan de bucatarie
bobtail:ciine sau cal cu coada taiata boiler-house:sala a cazanelor
bode:a prevesti boiler-room:sectia de cazane
bodice:corsaj boiling:fierbere
bodkin:ac gros|ac de par boiling:fierbinte|<~ days>zile cu arsita
bodily:corporal| fizic boiling-point:punct de fierbere
body:corp|trup boisterous:zgomotos|violent
body:cadavru|materie|corp|persoana boisterous:vijelios
body:fuzelaj|organizatie| boisterous:furtunos
colectivitate|multime|masa bold:indraznet|curajos|obraznic|abrupt|proe
body:corp ceresc|tarie| consistenta minent|<to put a ~ face upon>a intimpina
body:a intruchipa|a reprezenta|<to keep ~ cu curaj|<as ~ as brass>nerusinat la culme
and soul together>a-si cistiga doar strictul boldness:indrazneala|impertinenta

1201
boloney:salam bond:a ipoteca|a pune (marfa) in depozit la
boloney:vorbe fara sens vama|<in ~s>in robie|<to break a ~>a
bolster:perna (de canapea) incalca un angajament|<in ~>in antrepozit
bolster:suport (la diverse masini)|cuzinet bondage:vasalitate|sclavie|obligatie|
bolster:a sustine|a ridica (cu perne)|a sustine constringere
(pe nedrept)|a indemna (la ceva)|a cruta|a bondman:iobag
feri (pe cineva) de o pedeapsa|a umple cu bondman:sclav
lina|a umple cu cilti etc. (o canapea) bone:os|os (materie)
bolster:a se bate cu perne bone:schelet
bolt:sageata|fulger|trasnet|zavor|bulon, bone:oseminte
surub|sul (de hirtie, de stofa) bone:ob. din os (zaruri, castaniete)
bolt:refuzul de a sprijini politica|fuga bone:a scoate oasele (din carne)
bolt:a cerne|a cerceta minutios bone:a fura|a invata|a toci la|<in flesh and
bolt:a o lua la fuga|a spala putina ~>in carne si oase|<he is nothing but skin
bolt:a o lua la goana and ~ the is nothing but a bag of>nu e decit
bolt:a parasi un partid politic piele si os|<to the ~>pina la os,
bolt:a infuleca|a inghiti pe nerasuflate|a complet|<frozen to the ~>inghetat pina in
zavori|<a ~ from the blue>un trasnet din maduva oaselor|<to feel in one`s ~s>a fi
senin|<to make a ~ for it>a o lua la goana absolut sigur
dupa ceva|<to ~ in>a inchide inauntru|<to ~ bone-dry:complet uscat
out>a lasa afara bone-dry:antialcoolic
bolter:cal naravas bone-head:netot
bolter:disident|sita|masina de cernut bone-setter:ortoped fara diploma
bomb:bomba bone-shaker:bicicleta fara cauciucuri
bomb:a bombarda|<to ~ up>a incarca (un bonedust:praf de oase
avion) cu bombe bonfire:foc (aprins in aer liber)
bombard:a bombarda bonnet:palarie (de dama)
bombardment:bombardament bonnet:capota (de automobil)
bombast:caracter bombastic bonnet:invelis de protectie
bombastic:bombastic bonnet:a pune o boneta|a pune o palarie
bomber:bombardier (cuiva pe cap)
bombing:bombardare bonny:frumos|aratos|bine facut|bun
bombproof:garantat bonus:premiu, gratificatie
bombproof:rezistent contra bony:osos
bombardamentelor boo:pfii!
bombshell:obuz boo:ho!
bombshelter:adapost imp. boo:a huidui (un vorbitor)|a alunga (un
bombardamentelor animal)
bonanza:prosperitate|productie mare boo:a exclama cu dispret
bonanza:prosper|bogat|dotat cu cel mai nou booby:prost|neindeminatic| gagauta
utilaj booby:camuflaj pentru un exploziv|<~
bond:legatura prize>premiu dat in batjocura
bond:lanturi| catuse boodle:gloata, multime
bond:obligatie|angajament|legamint| datorie boodle:mita|<the whole ~>toata sleahta
bond:creanta|zidarie|metoda de aranjare a book:carte|libret (al unei
caramizilor|de suprapunere a rind. de opere)|registru|carnet|livret|ramasag (la
caramiz|antrepozitare curse)
bond:a intari|a fixa (pietre, caramizi) book:a inregistra|a inscrie|a retine|a rezerva
(o camera, un loc)|a prinde|<picture ~>carte
cu poze|<~ of reference>ghid/carte de

1202
consultare|<by the ~>ca din carte, cum scrie afara/a fi concediat|<the ~ is on the other
la carte|<to speak like a/by the ~>a vorbi ca leg>lucrurile stau altfel|<his heart is in his
din carte|<without ~>din memorie|<to be in ~s>are inima cit un purice|<over shoes over
book-keeper:contabil ~s>unde me
book-keeping:contabilitate boot-top:carimbul cizmei
book-learned:care se instr. doar din boot-tree:calapod
carti|necunoscind viata bootblack:lustragiu
book-learning:cunostinte rupte de bootes:botosei, tutusei
practica|lipsa de cunoastere a vietii booth:ghereta, cabina|satra (la tirg)
book-maker:compilator|editor|pers.care tine bootlace:siret de ghete
reg. de pariuri bootlegger:contrabandist de bauturi alcoolic
book-post:serviciu de imprimate (la posta) bootless:descult|inutil
book-rest:suport de carte bootlicker:lingau| lingusitor
book-shelf:raft de carti bootmaker:cizmar
book-shop:librarie boots:valet (la un hotel)
book-stall:stand de carti booty:prada|<to play ~>a pierde dinadins la
book-stand:etajera inceputul joc. pt. a atrage victima|<to play
book-store:v. book-shop ~>a fi in complicitate cu cineva
bookbinder:legator de carti booze:bauturi spirtoase|chef| betie
bookbinding:legatul cartilor booze:a bea intr-una|a bea virtos
bookcase:dulap pentru carti boozy:betiv
booking-clerk:vinzator de bilete (la gara bo-peep:cucu-bau|<to play ~>a se juca de-a
etc.) cucu-bau
booking-office:casa de bilete, borax:borax
ghiseu|agentie de voiaj border:hotar| granita|margine
bookish:studios|pedant|livresc border:a se margini (cu)
booklet:brosura| carticica border:a se hotarnici (cu)
bookmark:semn de carte border:a fi aproape de
bookseller:librar|<second-hand ~>anticar border:a margini|<he ~s on insanity>e la un
bookworm:molie de carti pas de nebunie|<the Border>granita dintre
bookworm:soarece de biblioteca Anglia si Scotia
boom:bubuit|(perioada de) borderland:zona de frontiera
avint|prosperitate (in industrie)|agitatie|vilva borderland:stare intermediara|limita|<on the
boom:a bubui ~ between>la limita dintre
boom:a inflori|a prospera|a deveni cunoscut bore:flux puternic al marii la gura de|om
boom:a face reclama pentru sau lucru plictisitor|v. bear
boomerang:bumerang bore:gaura de sonda
boon:generos| darnic|vesel bore:gaura de mina
boon:agreabil bore:canalul tevii|sfredelitura
boon:favoare|avantaj|<a ~ companion>un bore:a plictisi|a sfredeli|a sonda|a fora|<he
baiat de viata|<to ask a ~ of smb.>a cere is ~d to death>e plictisit de moarte
cuiva o favoare boreal:boreal
boor:taran|persoana necioplita boredom:plictiseala
boorish:necioplit| grosolan borer:sfredel, burghiu
boost:a face reclama pentru, a sprijini borer:sondor
boost:a mari voltajul boric:boric
boot:cistig|profit|gheata boring:plicticos
boot:a da afara|a concedia|<lace ~>gheata boring:sfredelire
cu siret|<to ~>in plus|<high/riding boring:foraj
~s>cizme de calarie|<to get the ~>a fi dat boring:sondaj

1203
boring:sfredelitor bottle:a prinde (un hot)|<to look for a
boring-bit:burghiu needle in a ~ of hay>a cauta acul in carul cu
born:nascut fin|<~ of beer>sticla de bere|<over a ~ of
born:innascut|<he was ~ under a lucky wine>la un pahar de vin|<child`s ~>biberon
star>s-a nascut sub o stea fericita|<to be bottle-neck:git de sticla|strimtoare
~>a se naste|<~ in 1965>nascut in 1965|<~ bottom:fund (al unei mari, al unei
of poor parents>nascut din parinti lazi)|parte de jos|fond, esenta|cauza|fund (al
saraci|<still ~>nascut mort|<he was ~ with a unui
silver spoon in his mouth>s-a nascut sub o scaun)|depresiune|vale|extremitate|capat|ene
stea fericita|<he wa rgie| forta
borne:v. bear bottom:carena
borough:orasel bottom:inferior|de jos|de dedesubt|ultim
borrow:a lua cu imprumut bottom:a pune fund la (o cutie, un scaun
bort:praf de diamant bottom:a baza|a fundamenta (pe)|a atinge
bosh:prostii| fleacuri fundul|a sonda|a intelege|<my ~
bosom:sin|piept|suflet|inima|<in the ~ of dollar>ultimul meu dolar|<~ price>ultimul
one`s family>in sinul familiei|<the wife of pret|<to go to the ~>a se scufunda/a se duce
his ~>sotia sa iubita la fund|<to send to the ~>a scufunda|<from
bosom-friend:prieten intim the ~ of one`s heart>din adincul inimii|<~
boss:umflatura|protuberanta up>cu susul in jos|<to
boss:patron|sef bottomless:fara fund|insondabil|<the ~
boss:coltar| brida pit>abis/prapastie|<the ~ pit>infern
boss:a conduce|a dirija|<to ~ the show>a bottommost:de dedesubt, cel mai de
conduce, a regiza o afacere|o actiune jos|ultim
botanical:botanic bough:ramura| creanga
botanist:botanist bought:v. buy
botany:botanica boulder:bolovan
botch:lucru facut de mintuiala boulevard:bulevard
botch:cirpeala bounce:salt| saritura|laudarosenie|minciuna
botch:a lucra prost sfruntata
botch:a lucra de mintuiala bounce:dare afara| expulzare
botch:a rasoli (o treaba) bounce:a sari|a ricosa
both:amindoi| ambii|<~... and...>atit... cit bounce:a da buzna|a navali
si...|<~ you and I>si tu si eu|<he was ~ sad bounce:a se fali
and anxious>era si trist si ingrijorat bounce:a expulza|a face sa sara|a salta|a
bother:necaz impinge
bother:a necaji|a sicii bouncer:laudaros|minciuna
bother:a-si face griji|a-si bate capul (cu sfruntata|matahala de om
ceva)|<don`t ~ about it>sa nu-ti pese de bouncing:activ|viguros|exuberant
asta|<(fam.) don`t ~ me!>nu ma bate la bound:cu destinatia|in drum (spre)
cap!|<don`t ~ your head about it>nu-ti bate bound:saritura
capul cu asta|<(fam.) oh, ~ !>ei asta-i!|<oh, bound:granita|hotar
~ you!>mai du-te la naiba! bound:v. bind
botheration:plictiseala bound:a delimita|a sari, a salta|a marca
botheration:la naiba! hotarul|<homeward ~>cu destinatia locului
bothersome:plicticos| suparator de unde a plecat|<outward ~>spre larg|<~
bottle:legatura de fin sau de paie|sticla up with>legat de|<~ to>obligat/care nu
bottle:a pune in sticle poate sa nu|<he is ~ to come>vine cu
bottle:a-si stapini (emotiile) siguranta|<at a ~>dintr-un salt|<to set ~s
to>a delimita

1204
boundary:granita bowsprit:bompres
boundless:nemarginit box:cutie|lovitura|caseta
bounteous:darnic, generos box:box|cufar|capra (a trasurii)
bountiful:v. bounteous box:loja|cabina
bounty:marinimie|dar|premiu de incurajare box:vagon pentru cai|vagonboxa
bounty:arvuna box:boxa|banca|separeu|compartiment (intr-
bouquet:buchet de flori|buchet|parfum al un restaurant)|boxa (intr-un grajd)
vinului box:a inchide|a pune intr-o cutie|a palmui
bourgeois:borghis (litera corp 9) box:a boxa|<~ on the ear(s)>palma peste
bourgeois:burghez ureche|<to put in the ~>a pune deoparte, a
bourgeoisie:burghezie economisi|<sentry ~>cabina
bout:rind, data santinelei|<fishing ~>coliba pentru
bout:competitie, intrecere|betie pescari|<shooting ~>cabana de vinatori|<to
bout:criza|atac|<this ~>de data aceasta|<a be in the same ~>a fi in aceeasi situatie (in
coughing ~>un atac de tuse aceeasi oala)|<to find onesel
bovine:bovin box-calf:piele de box
bow:arc|reverenta box-keeper:ingrijitor|om de serviciu (la
bow:prora|inclinare a capului/a corpului teatru)
bow:arcus de vioara box-office:casa de bilete
bow:arc|nod (de cravata, de panglica) box-pleat:cuta dubla (la haine)
bow:a se pleca|a inclina din cap boxer:boxer
bow:a pleca|a inclina (capul, spinarea)|<to ~ boxful:o cutie plina (de)
to smb.>a saluta pe cineva (cu o inclinare a boxing:box
capului)|<to ~ (down) to/before smb.>a se boxing-gloves:manusi de box
pleca inaintea cuiva/a se supune cuiva|<to boxwood:cimsir
draw a ~ at a venture>a trage cu arcul pe boy:baiat
nimerite|<to draw a ~ at a venture (fig.)>a boy:mus|baiat de serviciu
bow-knot:funda boy:fiu|<from a ~>de cind era baiat
bow-legged:cu picioare curbate in afara mic|<old ~!>prietene!
bow-string:coarda de arc boycott:boicot
bow-wow:ham-ham boycott:a boicota
bow-wow:ciine boyhood:copilarie
bowdlerize:a expurga boyish:baietesc
bowel:intestin bra:v. brassiere
bowel:maruntaie|<the ~s of the brace:legatura|clama
earth>maruntaiele pamintului brace:bretele
bowie-knife:cutit de vinatoare brace:acolada|pereche
bowl:cupa|sfera, bila|castron brace:brat
bowl:joc de bile|farfurie de supa brace:a fixa|a lega|a intinde|a intari|a
bowl:joc de popice|partea concava a unei consolida|a lega laolalta|a cupla|a fortifica
linguri|chef (corpul)|a tonifica (nervii)|a uni cu o
bowl:a rostogoli|a arunca (o bila)|a juca acolada|<to ~ oneself up>a-si stringe toate
bile|popice fortele|toata energia
bowl:a se rostogoli|<to ~ along>a merge cu bracelet:bratara
repeziciune|<to ~ along>a aluneca bracelet:catuse
repede|<to ~ over>a scoate din joc|<to ~ bracer:tonic|stimulent|curea pt. apararea
over>a face neputincios|a incurca incheieturii
bowler:gambeta bracing:sprijinire|intarire (a org., a nervilor)
bowling-alley:popicarie bracing:reconfortant|tonic
bowman:arcas bracket:paranteza|acolada

1205
bracket:consola| brachet brand:a stigmatiza|a marca|a pune o marca
bracket:a pune in paranteze|a uni cu o (pe o marfa)|a intipari (in memorie)|<a ~
acolada|a considera egal|<square from the burning>un proaspat convertit|<a
~>croseta|paranteza dreapta ~ from the burning>un om scapat dintr-un
brackish:salciu pericol
brag:laudarosenie brandish:a agita armele (ca amenintare)
brag:a se lauda brandy:rachiu|coniac|<cherry
braid:cosita ~>visinata|<plum ~>tuica
braid:a impleti (parul)|a face cosite brass:alama
braid:a infasura|a bobina brass:alamuri
brain:creier|minte|inteligenta|<to beat one`s brass:instrumente de suflat din alama
brains>a-si bate capul|<to get smth. on the brass:parale
~>a fi obsedat de o idee brass:nerusinare, obraznicie
brain-fag:epuizare nervoasa brass:de alama|<~ band>fanfara|<~
brain-fever:congestie cerebrala plate>placa de alama (fixata pe usa, pe
brain-pan:craniu poarta) cu numele, oc.|<(fam.) ~ hat>ofiter
brainless:nechibzuit superior|<he has not a ~ farthing in his
brain-sauce:inteligenta pocket>nu are nici o para chioara in
brain-sick:alienat mintal|nebun buzunar|<to get down to ~ tacks>a discuta
brain-storm:acces de nebunie faptele esentiale|<as bold
brain-wave:idee stralucita brassard:brasarda
brain-work:munca intelectuala brassiere:sutien
brainy:destept brassy:de alama|nerusinat
braise:a fierbe inabusit brave:brav|viteaz
brake:frina|maracinis brave:admirabil
brake:melita brave:a intimpina cu curaj|<to ~ it out>a
brake:a frina|a grapa|a framinta|<to put on brava|a sfida (ceva)
the ~>a frina bravery:vitejie
brakeman:frinar bravery:splendoare
bramble:maracine bravo:bravo
bramble:rug de mure bravo:asasin platit|bandit
bran:tarite brawl:taraboi|cearta|murmur|susur
bran(d)-new:nou-nout brawl:a se certa
branch:creanga|ramura|ramura (a unei brawl:a murmura|a susura
stiinte)|sector (de activitate)|brat (de brawny:musculos
riu)|lant (de munti)|sucursala (de bray:zbieret de magar|sunet de trompeta
banca)|ramificatie|ramura (de bray:a macina|a pisa
familie)|ramificatie (de linie ferata) bray:a zbiera|a suna
branch:bransament al unei conducte braze:a suda cu un aliaj de alama|a
branch:a se ramifica ornamenta cu alama
branch:a se bifurca brazen:de alama|de bronz
branch:a deriva un circuit|a face un brazen:obraznic
bransament|<to ~ out>a se ramifica|<to ~ brazen:cu rezonanta
out (d. persoane)>a-si extinde afacerile|a brazen:a sustine (ceva) cu nerusinare
incepe noi afacerii brazier:vas pentru jeratic|caldarar| alamar
brand:taciune aprins|fier breach:infractiune|incalcare (a unui
inrosit|semn|stigmat facut cu un fier incins angajament)|rupere (a
brand:spada|sabie|marca relatiilor)|deschizatura (intr-un
fabricii|calitate|sortiment zid)|bresa|izbire a unui val|saritura din apa
brand:a arde cu fierul incins|a cauteriza (a unei balene)|hernie

1206
breach:a deschide o bresa in break:a se stinge (de emotie, durere)
breach:a sari din apa|<~ of faith>tradare|<~ break:a da faliment
of justice>nedreptate|<a ~ of duty>o break:a se schimba|<the day is ~ing>se
incalcare a datoriei|<~ of the crapa de ziua|<to ~ away>a se detasa|a se
peace>incalcare a ordinii indeparta|<to ~ away>a evada/a scapa|<to ~
publice/scandal|<~ of promise>calcare a away>(mil.) a rupe rindurile|<to ~ down (d.
cuvintului dat|<~ of promise>calcare a sanatate)>a se ruina|<to ~ down (d.
promisiunii (de a lua in casatorie)|<a clean minte)>a se tulbura, a se zapaci|<to ~
~>un down>(d. planuri) a esu
bread:piine|<new/fresh ~>piine break-down:prabusire| cadere|declin
proaspata|<stale ~>piine veche|<~ and brusc|ruinare a
cheese>hrana modesta, frugala|<to know on sanatatii|surmenaj|extenuare|nereusita|esec
which side one`s ~ is buttered>a-si cunoaste (a unui plan)|rupere (a tratativelor)
interesul|<to make one`s ~>a-si cistiga break-down:pana|accident|avarie|dans al
existenta negrilor|<nervous ~>surmenaj nervos|<a
bread-and-butter:piine cu unt motor ~>o pana la motor
bread-and-butter:de virsta break-up:dezagregare,
scolara|prozaic|neinteresant|<~ dezintegrare|prabusire|
miss>domnisoara cu fasoane ruina|dispersare|intrare in
bread-basket:stomac vacanta|schimbare (a vremii)
bread-crumb:farmitura de piine breakable:fragil
bread-stuffs:cereale din care se face piine breakage:rupere|obiecte rupte sau
breadth:largime|amploare|<~ of sparte|despagubire pentru lucruri sparte
mind>vederi largi|<~ of mind>minte breaker:spargator de piatra|dresor de cai
cuprinzatoare|<to a hair`s ~>exact/la breaker:concasor
milimetru|<in ~>in latime|<the room is 8 breaker:talaz
feet in ~>camera are o latime de opt breaker:intrerupator (de circuit)
picioare breakfast:micul dejun
breadthways:in latime|in lat breakfast:a lua micul dejun
breadwinner:persoana care intretine familia breaking:ruptura|spargere|concasare (a
break:intrerupere|ruptura|bresa|schimbare (a mineralului)
vremii)|recreatie (la scoala) breaking:deconectare
break:gafa breakneck:primejdios|<at ~ speed>cu o
break:scadere a preturilor|schimbare (a viteza nebuna
vocii)|brec| sansa|posibilitate breakstone:pietris|prundis
break:a sparge (o farfurie, un geam)|a rupe|a breakwater:dig de care se sparg valurile
fringe|a intrerupe|a rupe|a dispensa|a breast:piept|sin
imprastia breast:suflet|inima
break:a forta (o usa) breast:a infrunta| a da piept cu|<a child at
break:a patrunde cu forta in|a incalca (o the ~>un copil de tita, sugar|<to make a
promisiune, o lege|a face cunoscut|a da in clean ~ of>a marturisi sincer|a spune de la
vileag|a ruina sanatatea (cuiva)|a sparge|a inima
jefui (o banca)|a amortiza (o cadere, o breast-high:inalt pina la piept
lovitura)|a infringe (o rezistenta) breast-stroke:bras (la inot)
break:a degrada breast-work:parapet de inaltimea pieptului
break:a se sparge|a se rupe breastbone:sternul
break:a se dispensa|a se imprastia breastpin:ac de cravata
break:a se fringe breastplate:platosa
break:a se ruina breath:respiratie, suflare|adiere|suflu|
break:a se ivi|a aparea boare|mireasma|<to draw one`s ~>a

1207
respira|<to hold/catch one`s ~>a-si tine brevet:doc. prin care se acorda un rang|<~
rasuflarea|<to hold/catch one`s ~>a-si major>maior onorific
curma rasuflarea (de emotie, de frica)|<to brevity:concizie
be out of ~>(a fi) cu respiratia taiata|<to go brew:a fabrica (bere)|a face (ceai)|a pune la
for a ~ of fresh air cale|a urzi
breathe:a respira|a rasufla brew:a se apropia
breathe:a trai brew:fabricare a berii|<drink as you have
breathe:a adia|a sufla lin|a sopti|a vorbi ~ed>cum iti vei asterne asa vei dormi
incet brewage:procesul fabricarii berii|complot
breathe:a respira (aer) brewery:berar|fabricant de bere|fabrica de
breathe:a insufla bere
breathe:a inspira (cuiva) (un sentiment)|a bribable:coruptibil
sopti|a murmura|a vadi|a exprima bribe:mita
breathe:a transpira|a da ragaz|a lasa sa bribe:a mitui
respire|<to ~ short>a avea respiratia bribery:coruptie|<open to ~>coruptibil
scurta|<all that ~s>tot ce traieste|<to ~ bric-a-brac:vechituri| maruntisuri
again/to ~ freely>a respira usurat|<not one vechi|bibelouri
of them did ~>nici unul n-a suflat o brick:caramida|cub
vorba|<to ~ upon>a pata/a minji (reputatia, brick:de caramida|<a ~ house>casa de
numele etc.)|<to ~ ne caramida|<to make ~s without straw>a
breather:scurt exercitiu de respiratie|scurta incepe sa faci un lucru fara sa ai materialul
pauza pentru odihna necesar|<(fig.) to drop a ~>a face o
breathing:respiratie|briza|pauza gafa|<box of ~s>cuburi pentru copii|<(fam.)
breathing:care respira|respirator|viu|<~ he`s a ~!>e un baiat de zahar|<to ~ in/up>a
organs>organe respiratoare acoperi cu caramizi|<t
breathless:mort|emotionat|epuizat brick-bat:bucata de caramida
bred:v. breed brick-field:caramidarie
breeches:pantaloni bufanti brickkiln:cuptor de caramizi
breed:soi|neam|rasa| specie bricklayer:zidar
breed:a creste|a creste|a educa|a da nastere brickwork:zidarie
la|a naste brickyard:caramidarie
breed:a crea| produce bridal:nunta
breed:a procrea|a se reproduce|a se inmulti|a bridal:nuptial
se naste bride:mireasa
breed:a se raspindi|a se ridica|<they ~ like bridecake:tort de nunta
rabbits>se inmultesc ca iepurii|<to ~ bridegroom:mire
cattle>a creste vite|<they bred him a bridesmaid:domnisoara de onoare
lawyer>l-au destinat avocaturii|<born and bridesman:primul cavaler de onoare
bred in England>nascut si educat in bridewell:casa de corectie
Anglia|<what is bred in the bone>insusiri bridge:bridge (joc de carti)|pod
ereditare, mostenite|<we bridge:pasarela|schela|radacina nasului
breeder:crescator bridge:pilon (la vioara etc.)
breeding:reproducere|crestere de animale bridge:a construi un pod peste
domestice|educatie (a unui copil)|<cattle bridge:a trece peste (o dificultate)|<flying
~>crestere de vite ~>pod de luntre/ ponton|<slide ~>pod
breeze:adiere| briza|taun|zvon rulant|<suspension ~>pod suspendat|<swing
breeze:cearta ~>pod turnant
breezy:vintos|racoros|vioi| vesel bridgehead:cap de pod
brethren:v. brother bridle:capastru|friu

1208
bridle:a pune friu|<to give a horse the ~>a aduce o acuzare, a acuza|<to ~ about>a
da friu calului produce/a cauza|<to ~ back>a aduce
brief:rezumat inapoi|<to ~ back (si to ~ to
brief:scurta expunere a dovezilor|scrisoare brink:margine (a unei prapastii)
papala brink:margine|limita|tarm, mal (abrupt)|<to
brief:scurt|concis shiver on the ~>a ezita sa intre in apa|<on
brief:a rezuma|a instrui aviat. inaintea the ~ of>pe marginea/la un pas de|<on the ~
zbor.|a pune (pe cineva) in tema|a delega of ruin>la un pas de ruina|<on the ~ of the
(un avocat)|<in ~>pe scurt|<(jur.) to hold a grave>cu un picior in groapa
~ for>a pleda pentru brinkmanship:politica pe marginea
brief-case:servieta prapastiei
brier:iarba-neagra briny:sarat|<the ~ deep>oceanul
brier:maces brisk:iute|vioi
briery:cu maracini, spinos brisk:viu
brig:bric brisk:inviorator
brigade:brigada|divizie brisk:spumos
brigade:a organiza in brigada|a uni intr-o brisk:in stare prospera
brigada|<shock ~>brigada de soc|<fire brisk:a (se) inviora
~>detasament de pompieri bristle:par (de porc)|tepi (din barba)
brigadier:brigadier|comandant de brigada bristle:a (se) zbirli|a (se) burzului|<to set up
brigand:brigand one`s ~s>a se zbirli|a-i sari mustarul
bright:stralucitor|luminos bristly:zbirlit
bright:viu|inteligent|vesel|optimist|stralucit, British:britanic|<the ~>englezii
minunat|<a ~ idea>o idee stralucita Britisher:britanic, englez
brighten:a face sa straluceasca|a anima (o Briton:briton
conversatie)|a imbunatati Briton:englez| britanic
brighten:a lustrui brittle:fragil
brighten:a se lumina brittleness:fragilitate
brightness:stralucire broach:frigare
brilliance:stralucire broach:alezor
brilliant:briliant broach:burghiu|brosa
brilliant:scinteietor broach:a desfunda (un butoi de vin)|a largi
brim:margine (de pahar)|bor (de palarie) (o gaura)|a aborda o problema
brim:a umple pina sus (un pahar etc.) broad:larg|lat|intins|vast|clar|
brim:a fi plin (pina sus)|<to ~ over>a se evident|principal|vulgar
revarsa|<full to the ~>umplut pina la refuz broad:pronuntat|puternic|raspindit|
brimful:plin pina la refuz generalizat
brimstone:sulf, pucioasa|persoana rea de broad:largliber
gura broad:larg|deschis
brine:apa sarata|saramura|mare| ocean broad:parte lata (a unui lucru)|<it is 20 feet
brine:lacrimi ~>are o latime de 20 de picioare|<it is as ~
brine:a sara as it is long>ce mi-e una/ ce mi-e alta|<in
bring:a aduce|a produce|a cauza|a aduce|a (the) ~ daylight>ziua in amiaza-mare|<on
procura|a convinge|a determina the ~ earth>pe pamintul intins|<a ~ hint>o
bring:a intenta (un proces) aluzie evidenta|<in ~ lines>in linii
bring:a aduce generale|<
bring:a furniza (dovezi, argumente)|<it broad-blown:in floare
brought me to do it>m-a determinat sa fac broad-gauge:cu ecartament larg
aceasta|<to ~ an action against smb.>a broad-gauge:vederi largi
intenta un proces cuiva|<to ~ a charge>a broad-glass:geam (pentru fereastra)

1209
broad-minded:cu vederi largi bronchial:bronhial
broad-side:bord lateral bronchitis:bronsita
broad-side:salva laterala bronco:cal salbatic
broad-side:campanie de calomnii bronze:bronz
broadcloth:stofa de lina moale si deasa bronze:din bronz|de bronz
broadeast:risipit|transmis| radiodifuzat brooch:brosa
broadeast:raspindire|emisiune de brood:pui iesiti o data din oua|droaie
radio|program de radio brood:a cloci
broadeast:a risipi|a semana seminte|a brood:a medita (asupra, la)
raspindi|a radiodifuza brood:a ameninta
broadeaster:crainic (la brood:a planta (asupra)
radio)|emitator|transmitator brood:a se apropia|<there is a storm
broadeasting:emisiune ~ing>se apropie furtuna
radiofonica|radiodifuzare brood-hen:closca
broaden:a (se) largi|a (se) extinde broody:meditativ
broadly:larg|<~ speaking>in general broody:care cloceste, clocitor
broadness:grosolanie| vulgaritate brook:piriu
broadsheet:foaie mare de hirtie imprimata brook:a admite|<the matter ~s no
broadsword:spada lata|palos delay>chestiunea nu sufera nici o aminare
broadways:in lat|transversal brooklet:piriias
broadwise:v. broadways broom:matura
brocade:brocart broom-stick:coada de matura
brock:individ antipatic broth:supa de carne
brogue:accent provincial (la brothel:casa de prostitutie| bordel
irlandezi)|gheata|bocanc|pantof de golf brother:frate
broil:carne fripta la gratar|cearta|taraboi brother:confrate|tovaras
broil:a frige la gratar brother:frate|<~ german/full ~>frate
broil:a se praji la soare|a se emotiona bun|<step ~>frate vitreg
broke:lefter (de bani) brother-in-law:cumnat
broke:v. break brotherhood:fratie|breasla
broken:spart|sfarimat brotherhood:confrerie
broken:nerespectat|distrus brotherly:fratesc|de frate
broken:accidentat brotherly:frateste
broken:instabil brought:v. bring
broken:stricat|stilcit brow:sprinceana
broken:v. break|<~ meat>ramasite de brow:pasarela
carne|<~ water>mare agitata|<~ brow:frunte|creasta|virf (de munte)|margine
sleep>somn intrerupt|<~ (a unei prapastii, stinci|<to contract/knit
numbers>fractii|<~ money>maruntis|<~ one`s ~ s>a se incrunta|<the sweat of one`s
hearted>cu inima zdrobita|<a ~ man>un om ~>sudoarea fruntii
ruinat|<~ health>sanatate ruinata|<~ browbeat:a teroriza
English>engleza stricata brown:brun|rumenit (la foc)
broken-down:ruinat|stricat|avariat brown:culoare bruna|culoare cafenie
broken-wind:tignafes (la cai) brown:moneda de arama
broker:negustor de mobila veche|agent|misit brown:a colora in brun
broker:agent de schimb brown:a bruna|<~ hair>par castaniu|<to be
bromide:bromura|persoana in a ~ study>a fi dus pe ginduri/cufundat in
plicticoasa|banalitate| platitudine ginduri|<to do ~ (fam.)>a trage pe
bromine:brom sfoara|<~ed off>plictisit|satul de toate
bronchi:bronhii brownie:spiridus (al casei)

1210
browse:mladita butter:a unge cu unt
browse:a minca (frunze, mladite)|a paste butter:a lingusi
browse:a paste|a frunzari (o carte)|<the buttercup:pintenul-cocosului
cattle ~ the meadow>vitele pasc pe pasune butterfly:fluture
Bruin:Mos Martin (in povesti) butterine:margarina
bruise:vinataie buttermilk:zer
bruise:a invineti (un deget etc.)|a zdrobi (un buttocks:sezut|buci|crupa (de cal)
fruct)|a macina|a bate (un metal)|a zgiria (un button:nasture|buton|maciulie
lemn) button:a coase nasturi la
bruise:a se zdrobi|a se strivi button:a incheia cu nasturi
bruit:zgomot|zvon button:a se incheia cu nasturi|<boy in
brumous:de iarna|cetos ~s>paj|<(fig.) to press the ~>a apasa pe
busy:a da de lucru|<(fam.) to get ~>a se buton|<Buttons>paj (la un club, la hotel
pune pe treaba|<the line is ~>firul e etc.)|<a short ~>un netot|<to take by the
ocupat|<a ~ day>o zi de munca grea|<a ~ ~>a retine|<to touch the ~>a incurca
time>o perioada incarcata|<to be ~ itele|<~ up your coat>incheie-te la haina
writing>a fi ocupat cu scrisul|<to ~ oneself buttonhole:butoniera
with>a fi ocupat cu|<to ~ oneself with>a se buttonhole:a coase butoniere la|a tine (pe
ocupa cu cineva) de vorba
busy-body:pers. care baga nasul in toate buttress:contrafort
busyness:situatia de a fi foarte ocupat buttress:a sprijini|a sustine
but:dar| insa|fara sa|in orice caz|oricum buxom:plinuta
but:numai|doar buy:cumparatura
but:in afara de|cu exceptia buy:a cumpara|a rascumpara la o
but:care sa nu licitatie|<to ~ in>(la bursa) a achizitiona|a
but:obiectie cumpara|<to ~ in>(la licitatie) a oferi un
but:a obiecta|<he came ~ I did not see pret mai mare decit concurentii|<to ~ off>a
him>el a venit/dar eu nu l-am vazut|<he cumpara/a mitui|<to ~ out>a plati (cuiva)
never comes ~ borrows money from me>nu pentru a renunta la un drept|<to ~ over>a
vine niciodata fara sa imprumute bani de la mitui|<to ~ up
mine|<~ for him>daca n-ar fi, n-ar fi fost buzz:biziit|zumzet
el|<you may ~ ask her>poti s-o intrebi in buzz:a bizii|a zumzai
orice caz|<~ th buzz:a se afla in treaba
butcher:macelar by:linga|alaturi de|in apropierea|pe
butcher:a ucide|a macelari linga|prin, pe la, via|cel mai tirziu (pina)
butchery:abator|macel la|in timpul|pe|cu|de|de catre| de la|prin|cu
butler:majordom (ajutorul)
butt:capat gros al unui bat|lovitura (cu by:singur|dupa|potrivit cu|fata
capul) de|cite|cu|pe|in|cu|inmultit cu|impartit la|pe
butt:tinta|butuc|lovitura cu coarnele by:alaturi|linga|in apropiere|la o parte|in
butt:scop|tel|cotor (de bilete) rezerva|<the house is near ~>casa e
butt:poligon de tragere aproape|<she has put some money ~>a
butt:incheietura|imbinare|pat de pusca|muc economisit ceva bani|<in days gone ~>in
de tigara trecut|<~ and ~>in curind|<the chair is ~ the
butt:calcan|butoi (cu o capacitate de 490,96l window>scaunul e linga fereastra|<~ the
butt:a lovi cu capul|a impunge (cu coarnele) side of>alaturi de|l
butt:a impunge|<to ~ against/to ~ into>a se by(e):secundar|accesoriu|indepartat|<~
izbi de|<to ~ in>a interveni|a se baga in path>carare retrasa
butter:unt|margarina by-election:alegeri suplimentare
butter:lingusire by-law:decizie data de o autoritate loc.

1211
by-name:porecla
by-pass:canal de derivatie|drum lateral
by-pass:a ocoli|a inconjura
by-pass:a incercui|a impresura
by-play:actiune secundara
by-play:pantomima
by-product:produs secundar
by-road:drum putin umblat
by-stander:trecator|martor ocular
by-street:strada laturalnica
by-work:ocupatie secundara
bye-bye:pa|la revedere
bye-bye:nani-nani
bygone:intimplari|lucruri din trecut
bygone:trecut|apus|din trecut|<in ~
days>odinioara|<let ~s be ~s>ce a fost a
fost|sa uitam ce a fost
byword:proverb|porecla|<to be the ~ of the
village>a fi de risul satului
Byzantine:bizantin

1212
1213
C:nota do cadge:a obtine (ceva) cersind|a cersi (ceva)
C:in forma de c cadger:negustor ambulant|cersetor
cab:trasura|taxi caducity:caducitate
cab:cabina mecanicului (la locomot.) caducous:cazator
cab-stand:statie de trasuri sau de taxim. caecum:cecum
cabal:intriga|cabala|clica caesura:cezura
cabal:a tese intrigi|a complota cafetaria:restaurant cu autoservire
cabaret:cabaret caffeine:cafeina
cabbage:varza cage:cusca|colivie
cabin:coliba bordei cage:a inchide (in cusca, in colivie)
cabin:cabina cageling:pasare inchisa in
cabin:a inchide intr-un loc strimt colivie|<cageling>persoana nevinovata
cabin-boy:mus tinuta in inchisoare
cabinet:camaruta| cabinet|scrin caisson:cheson
cabinet:cabinet|minister|sala pentru consilii caitiff:las
ministeriale|<~ crisis>criza de cabinet cajole:a lingusi|<to ~ smth. out of smb.>a
cabinet-maker:timplar de mobila fina obtine ceva de la cineva prin lingusiri
cable:cablu cajolery:lingusire
cable:odgon cake:cozonac|prajitura|turta|bucata (de
cable:lant de ancora sapun, de ceara)
cable:a fixa un cablu|a telegrafia cake:a (se) coace|<~s and
cablegram:cablograma ale>petrecere|<(agr.) linseed ~>turta (pt.
cabman:birjar|sofer de taxi vite)|<a piece of ~>un fleac|<to take the
caboodle:gasca|<all the ~>toata sleahta ~>a cistiga, a iesi primul
caboose:cambuza| bucatarie pe un vas calamitous:dezastruos
cabotage:cabotaj calamity:dezastru
cabriolet:cabrioleta calash:caleasca
cacao:arbore de cacao calcareous:calcaros
cacao:cacao calcification:calcificare
cachalot:casalot calcify:a (se) calcifica
cache:magazie secreta|ascunzatoare pentru calcimine:lapte de var
provizii|ascunzatoare pentru munitii calcination:calcinare| ardere
cache:marfa de sub tejghea calcine:a (se) calcina
cachet:pecete|sigiliu calcium:calciu
cachet:semn distinctiv calculable:calculabil
cachet:caseta calculate:a calcula|a cumpani|<to ~ for>a
cachinnate:a ride zgomotos aranja, a adapta pentru|<to ~ on>a se bizui
cackle:cotcodacit pe
cackle:a cotcodaci calculating:masina de calculat
cactus:cactus calculation:calcul|calculatie|calcul|
cad:ticalos calculatie
cadastre:cadastru calculus:calcul|<differential ~>calcul
cadaverous:cadaveric diferential
caddie:<caddie>baiat care insoteste caldron:cazan
jucatorii de golf, ducind mingile Caledonian:scotian
caddish:grosolan calefaction:incalzire
caddy:cutiuta de ceai calefy:a (se) incalzi|a (se) incinge
cadence:cadenta|tact calendar:calendar|lista|tabel (nominal)
cadet:cadet|fiul ce mai mic| mezin calendar:a inregistra|a cataloga
cadge:a face negot ambulant|a cersi calender:calandru|masina de presat

1214
calender:a presa calm:calm| linistit
calends:calende|<on the Greek ~>la calm:nerusinat
calendele grecesti calm:calm|liniste
calf:vitel calm:calm|<it was pretty ~ of him>a fost o
calf:gamba|pui (de elefant, de balena)|piele obraznicie din partea lui|<dead ~>nici o
de vitel adiere de vint|<(si to ~ down)>a (se)
calf:prost|nating|<(d. vaca) with/in ~>cu linisti|a (se) calma
vitel in burta|<~s teeth>dinti de lapte|<~ calmative:calmant
love>dragoste juvenila caloric:caldura
calibre:calibru caloric:caloric|<conductor of ~>conductor
calico:stamba de caldura
caliphate:califat calorie:calorie
calk:cui de potcoava|caia|tinta|crampon calorific:calorific
calk:a calchia caltrop:ghimpe|<caltrop (ist., mil.)>tepusa
calk:a calafatui|a potcovi cu hacuri de fier aruncata pe cimp pt. a impied. cav.
calkin:cui de potcoava|caia|blacheu dusm.
call:chemare| strigat|convorbire calumniate:a calomnia
telefonica|apel|semnal|vizita scurta|somatie calumniation:calomniere
de plata calumniator:calomniator
call:varsamint|rechemare la rampa|bisare (a calumny:calomnie
unui actor) calve:a fata
call:escala calyx:caliciu| potir
call:oprire|chemare|atractie|solicitare| cam:cama
cerere|nevoie|trebuinta camber:bombare|curbura
call:a chema|a striga|a numi|a chema|a camber:a bomba| a curba|a cambra
considera|a socoti|a gasi ca|a trezi|a cambric:batist|chembrica
destepta|a fixa (o data)|a alege|a numi (intr- came:v. come
un post)|a chema camel:camila
call:a striga|a face o vizita|<to ~ out>a camel:macara
exclama|<to ~ at>a se opri la|<to ~ at camellia:camelie
smb.`s>a trece pe la|a da pe la cineva|a face camelry:calareti pe camile
o vizita cuiva|<I ~ed at your cousin`s>am cameo:camee, medalion
trecut pe la verisoara ta|<to ~ for>a cere|a camera:aparat fotografic|fotoreporter
reclama/a necesita|<this conduct ~s for camlet:stofa din par de camila
punishment camomile:musetel
call-box:cabina telefonica camouflage:camuflaj
call-girl:prostituata camp:tabara| lagar
caller:vizitator camp:bivuac
calligraphy:caligrafie camp:a campa
calling:chemare|invitatie|vocatie|profesiune| camp:a aseza in tabara|a cartirui|<to ~ out>a
meserie dormi peste noapte in cort
callipers:subler camp-bed:pat de campanie
callisthenics:gimnastica ritmica camp-fever:tifos
callosity:calozitate|batatura camp-fire:foc de tabara
callosity:asprime| cruzime camp-stool:scaun pliant
callous:ingrosat| intarit campaign:campanie
callous:dur campaign:a lua parte la o campanie
callousness:asprime|duritate campaigner:combatant|<(si old ~ )>veteran
callow:fara pene|novice| ageamiu|tinar si camphor:camfor
fara experienta camphorated:camforat

1215
campus:incinta unei universitati canister:mitralii
can:a fi posibil|a fi cu putinta|a putea|a fi in canister:srapnel
stare|a sti canker:ulceratie
can:cana|bidon canker:stomatita granuloasa
can:cutie de conserve canker:influenta distrugatoare
can:a conserva in cutii|<do it if you ~>fa-o canker:corupere
daca poti|<she could not have changed so canker:a se cangrena|a se ulcera
much>e imposibil ca ea sa se fi schimbat canker:a se infecta|a se corupe
atit de mult|<I ~ speak English>stiu sa cankered:cu taciune
vorbesc englezeste|<I ~not help cankered:macinat de suferinta
laughing>nu pot sa nu rid|<I ~not help it>n- cankered:cu sufletul amar
am incotro|<~ned frui cankerworm:omida
canal:canal canned:conservat in cutii de tabla
canalization:canalizare cannibal:canibal
canalize:a canaliza cannibal:canibalic
canard:stire falsa (data intr-un ziar) cannon:carambolaj la biliard
canary:canar cannon:tun|artilerie
cancel:anulare contramandare cannon:a face un carambol (cu)
cancel:becar cannon:a se ciocni (cu, de)
cancel:a anula a contramanda cannon-fodder:carne de tun
cancel:a se reduce|<(mat.) to ~ out>a cannon-ball:proiectil
reduce cannonade:canonada
cancellation:anulare| contramandare canny:siret|ager|
cancer:cancer istet|precaut|circumspect|natural|simplu
cancerous:canceros canoe:canoe|piroga
candelabrum:sfesnic cu mai multe brate canoe:a face canotaj
candid:candid|sincer|obiectiv| nepartinitor canon:canon|canonic| criteriu
candidate:candidat canon:canon
candidature:candidatura canonize:a canoniza
candied:zaharisit|glasat|lingusitor canopy:baldachin| bolta
candle:luminare|<the game is not worth the canopy:acoperis
~>mai mare daraua decit ocaua|<to sell by canopy:a acoperi cu un baldachin
inch of ~>a vinde la licitatie canorous:melodios|sonor| rezonant
candle-end:capat,muc de luminare cant:fals|ipocrit
candle-end:nimicuri cant:inclinare|plan
candlestick:sfesnic inclinat|panta|imbrinceala|
candour:impartialitate|sinceritate|candoare zdruncinatura|limbaj
candy:zahar candel specific|argou|jargon|falsitate|fatarnicie
candy:bomboane|dropsuri cant:a inclina|a imbrinci
candy:a fierbe in zahar cant:a se inclina|a vorbi in jargon|a da
candy:a se zaharisi dovada de fatarnicie
cane:stuf, trestie|baston cantaloup:(pepene) cantalup
cane:a bate cu batul|a impleti din trestie|<(si cantankerous:certaret|pricinas| nelogic
sugar ~ )>trestie de zahar cantata:cantata
cane-sugar:zahar din trestie de zahar canteen:cantina|gamela
canescent:care se inalbeste canter:galop mic
canicular:canicular canter:a merge in galop mic|<to win in a
canine:canin|ciinesc|<(si ~ tooth)>(dinte) ~>a cistiga usor (la curse)
canin cantharides:cantarida
canister:cutie de tabla (pt. ceai, cafea ) canticle:cintec

1216
cantilever:grinda in consola capital:capitala
canto:cint capital:capital
cantonment:cantonament capital:majuscula
canvas:pinza tare|canava|pinza pentru vele capital:capitel|<~ offence>infractiune/crima
canvas:velatura|pinza|tablou|<under ~>(d. care se pedepseste cu moartea|<~
soldati) in corturi|<under ~>(d. vase) cu sentence>sentinta de condamnare la
toate pinzele sus moarte|<~ punishment>pedeapsa
canvass:dezbat. exhaust. a unui capitala|<a ~ error>o eroare fatala|<the ~
subiect|propaganda electorala points>probleme principale|<a ~ joke>o
canvass:a dezbate o problema|a cere voturi gluma strasnica|<a ~ dinner>un prinz
(alegatorilor) ales|<to
canvass:a face propaganda electorala capitalism:capitalism
canyon:trecatoare| chei (in munti) capitalist:capitalist
can't:presc. de la cannot capitalize:a capitaliza|a scrie cu litere
cap:sapca|boneta|calota|capac|capsula majuscule
cap:capitel|virf|culme| hirtie de scris|a se capitation:capitatie
tine scai de cineva capitulate:a capitula
cap:a pune (cuiva) sapca pe cap|a pune un capitulation:capitulare
capac|o capsula|a intrece|<~ of capon:clapon
liberty>boneta frigiana|<to set one`s ~ at caprice:capriciu
smb.>a-si pune ochii pe capricious:capricios
cap-a-pie:din crestet pina-n talpi capriole:saritura pe loc (a calului)
capability:capacitate capriole:a sari pe loc
capable:capabil capsize:a (se) rasturna
capacious:incapator| vast capstan:cabestan
capaciousness:largime|vastitate|capacitate capstan:strung revolver
capacitate:a face apt (pentru) capsular:in forma de capsula
capacitate:a face capabil (sa) capsule:capsula
capacity:capacitate|volum| captain:sef
aptitudine|competenta|calitate|<in one`s ~ captain:capitan de vas
as>in calitate de|<he attended the captain:capitan
conference in his ~ as observer>a asistat la captain:a conduce
conferinta in calitate de observator|<he had captaincy:functia de capitan
no ~ to act in this affair>n-a avut calitatea caption:arestare|titlu (de articol, de text)
sa actioneze in aceasta c caption:certificat atasat la un document
caparison:cioltar|harnasament captious:cusurgiu| chitibusar|perfid|ipocrit
caparison:gateala captiousness:mania de a critica| ipocrizie
caparison:a acoperi cu un cioltar|a gati|a captivate:a captiva|a cuceri|a incinta
impodobi captivation:captivare
cape:capa|manta captive:captiv
cape:cap| promontoriu captive:prizonier|<~ baloon>balon
caper:zburdatura|zbenguiala|pozna captiv|<to take ~>a lua prizonier|<to hold
caper:a zburda|a se zbengui ~>a tine in captivitate
capias:mandat de arestare captivity:captivitate
capillarity:capilaritate captor:pers. ce ia pe cineva prizonier
capillary:capilar captor:vas corsar
capillary:vas capilar capture:captura
capital:pasibil de pedeapsa cu capture:a captura
moartea|fatal|principal| fundamental|esential car:vagon
capital:admirabil| strasnic car:automobil

1217
car:nacela de aerostat|cabina liftului cardiac:cardiac
carafe:carafa cardiac:stimulent cardiac
caramel:caramel| caramela cardinal:cardinal
carapace:carapace cardinal:cardinal
carat:carat cardinal:principal|rosu-aprins|<~ number
caravan:caravana|<caravan>locuinta (mat.)>numar cardinal|<~ points>puncte
instalata intr-un camion/vagon/caruta cardinale
caraway:chimen carding:daracire
carbide:carbid care:grija|atentie|ingrijorare
carbine:carabina care:a avea grija (de)|a-i pasa (de)|a vrea|<i
carbohydrate:hidrocarbonat don`t ~>nu-mi pasa|<I don`t ~ if I do>sint
carbolic:carbolic de acord|<to ~ for>a tine la|a iubi|<to ~
carbon:carbon for>a se ingriji de|<to ~ for>a-i placea|<I
carbon:carbune|electrod|<~ copy>copie (a don`t ~ for soup>nu-mi place supa|<to ~
unui text facuta cu ajutorul hirtiei-carbon) to>a dori/a fi dispus sa|<I don`t ~ to go>nu-
carbonate:carbonat mi con
could:v. can care-taker:ingrijitor|intendent (al unei
Candlemas:intimpinarea Domnului cladiri)
Capitol:capitoliu|palatul Congresului care-worn:ros de griji|hartuit
S.U.A. careen:a inclina in carena
car-load:incarcatura a unei masini careen:a se inclina intr-o parte
carbon:bioxid de carbon career:cariera|dezvoltare|progres
carbon-paper:hirtie-carbon career:a alerga|<~ diplomat>diplomat de
carbonic:carbonic cariera|<in full ~>in plina dezvoltare|in plin
carbonization:carbonizare avint
carbonize:a carboniza careerist:carierist
carboy:balon de sticla (pt. acizi) careful:grijuliu|atent|ingrijit|
carbuncle:rubin inchis ordonat|ingrijorat|constiincios|corect
carbuncle:antrax|dalac (la animale)|abces| carefulness:grija| atentie
furuncul careless:neglijent|neatent|indiferent|nepasat
carburet:a carbura or|usuratic|<he is ~ of>nu-i pasa de|nu se
carburettor:carburator teme de
carcass:cadavru carelessness:lipsa de griji| neglijenta
carcass:carcasa caress:mingiiere
carcass:schelet|armatura caress:a mingiia
carcass:corp|schelet caressing:mingiietor| afectuos
carcass:schelet| ramasite|epava cargo:incarcatura
card:carte (de joc)|darac|fisa|carte de vizita| caricature:caricatura
invitatie|bilet caricature:a caricaturiza
card:tip|persoana caries:carie
card:a daraci|a scarmana (lina)|<one`s best carious:cariat
~>cel mai puternic argument al carking:apasator|impovarator
cuiva|<one`s best ~>calea cea mai perfecta carman:birjar|caraus
pentru a obtine ceva|<to put one`s ~s on the carmine:carmin| rosu-aprins
table (fig.)>a da cartile pe fata carn(e)y:a lingusi
card-case:portvizit carnage:macel| masacru
card-index:fisier carnal:carnal|trupesc
card-sharper:trisor la jocul de carti carnation:carnatie|ten
cardboard:carton carnation:garoafa rosie
carder:lucrator la darac carnation:rosu

1218
carnival:carnaval victorie, un succes)|a vota|a adopta (o
carnivorous:carnivor hotarire)|a produce|a aduce (o dobinda, o
carob(-tree):roscov recolta)
carol:cintec voios|colinda carry:a greva
carol:ciripit carry:a impovara cu (o ipoteca)
carol:a umbla cu colinda carry:a retine|a reporta|a prelungi|a
carol:a ciripi continua|a extinde
carom:carambol carry:a bate|<to ~ on>a continua|a se purta
carotid:artera carotida ciudat|<to carry on with>a flirta cu/a fi in
carousal:chef, cu multa bautura dragoste cu|<she carries a bag in her
carouse:a chefui hand>ea duce o geanta in mina|<the ship
carp:a gasi cusur (la)|a critica carries coal>vaporul transporta
carp:crap carbune|<the pillars ~ the whole
carpenter:dulgher weight>stilpii sustin intreaga g
carpenter-scene:interludiu|scena ce se joaca cart:caruta (cu doua roti)|sareta|teleaga
in timpul schimbarii decorurilor cart:a transporta (cu caruta etc.)|<to be in
carpentry:dulgherie the ~>a fi la strimtoare|<to put the ~ before
carper:cusurugiu the horse>a pune carul inaintea boilor
carpet:covor cart-horse:cal de tractiune
carpet:a acoperi cu covoare|<on the ~>in cart-ladder:loitra
discutie|<on the ~ cart-wheel:roata tiganului (fig. de acrob.)
(fam.)>mustrat/dojenit|<to bring on the ~>a cartage:carausie|transport|cheltuieli de
aduce pe tapet|<carpet>a chema (un servitor transport
etc.) pentru a-l mustra cartel:cartel
carpet-bag:valiza cartel:cartel electoral|provocare (scrisa) la
carpet-bagger:aventurier politic|<carpet- duel|<cartel (mil.)>conventie pentru schimb
bagger (in Anglia)>candidat in alegeri de prizonieri
strain de interesele regiunii in care carter:caraus
candideaza cartful:o caruta de (fin, mere etc.)
carpet-knight:donjuan cartilage:cartilaj
carriage:transport|cheltuieli de cartilaginous:cartilaginos
transport|trasura|caleasca carting:transporturi
carriage:vagon de pasageri cartographer:cartograf
carriage:sasiu| dric (de trasura)|conducere (a cartography:cartografie
unei intreprinderi) carton:carton|cutie de carton|centrul tintei
carriage:afet de tun|tinuta (a (la tir)
corpului)|comportare|votare (a unei cartoon:caricatura
propuneri) cartoon:schita sau studiu pe carton
carriageable:carosabil cartoon:desen| schita de model|<animated
carrier:caraus|comisionar| expeditor ~>desen animat
carrier:purtator de microbi|portbagaj cartouche:cadru ornamentat
carrion:hoit| gunoi cartouche:cartus
carrion:putred| respingator cartridge:cartus| incarcatura
carrot:morcov cartwright:persoana care face carute|rotar
carroty:roscovan carve:a taia (carne), a ciopli (lemn)|a sapa|a
carry:bataie (a unei arme de foc) grava (in piatra)|a lasa urma|<to ~ up>a taia
carry:a transporta|a duce|a purta in parti|<to ~ out>a taia dintr-un intreg|<his
carry:a purta|a conduce|a sustine face was ~d with wrinkles>fata ii era
carry:a sprijini|a tine|a purta|a produce (un brazdata de riduri
rezultat)|a cistiga|a repurta|a obtine (o carver:sculptor|cioplitor|cutit

1219
carver:cutit si furculita cast:a face socoteli|a calcula|a prezice|a
carving:sculptare|cioplire| taiere vomita
cascade:cascada cast:a se strimba
case:caz|intimplare|cutie|toc|teaca| cast:aruncatura| aruncare|distanta de la care
sertar|caseta tipografica|vitrina|cadru|rama arunca|incercare|tentativa|risc
(de fereastra etc.) cast:calcul| socoteala|aranjare|dispunere
case:proces cast:matrita|turnare in matrite|model|mulaj|
case:caz reproducere|gen|fel|fire|nuanta|colorit
case:caz (de boala) cast:distributie
case:a pune intr-o cutie| intr-o teaca|<in any cast:a arunca
~>in orice caz|<in ~>in caz ca|<in ~ he cast:a lepada|a pierde piele|copite|a respinge
doesn`t come>in caz ca nu vine|<in ~ of>in cast:a distribui (roluri)
caz de|<to put the ~ that>a admite ca|<is it cast:a aduna (o coloana)|a calcula|a turna|a
the ~ that you?>este adevarat ca tu?|<yes, topi (metale)|<to ~ about for>a cauta/a se
that is the ~>da, este adevarat|<such being uita dupa|<to ~ in one`s lot with>a fi gata sa
the impartaseasca soarta (cuiva)|<at a stone`s
case-harden:a cimenta (otelul) ~>la o aruncatura de piatra|<~ of
case-harden:a cali|a oteli mind>structura intelectuala|<to ~ dice>a
case-harden:a impietri (inima) arunca zar
case-shot:mitralii| srapnele cast-iron:fonta
casein:cazeina cast-iron:de fonta
casemate:cazemata cast-iron:de fier|rigid| neinduplecat
casement:toc de fereastra cu canaturi cast-off:uzat|ponosit|bun de aruncat
caseous:din brinza cast-steel:otel turnat
cash:bani|bani pesin/gheata cast-steel:din otel turnat
cash:a incasa|a preface in numerar|in bani castanet:castanieta
gheata|<(si to ~ up)>a plati sau a incasa in castaway:naufragiat
numerar|<to ~ in>a da ortul popii|<to ~ in castaway:paria
on>a obtine profit din|<in ~>in numerar|<to caste:casta
be in ~>a fi in fonduri|<to be out of ~>a fi castellan:castelan
lefter|<~ payment>plata in numerar|<~ on castellated:in forma de castel|cu numeroase
delive castele|zimtat|dintat|crenelat
cash-account:contul casei caster:otetar|serviciu de otet
cash-book:registru de casa caster:turnator|untdelemn etc.|rotita (la
cashier:casier mobila)
cashier:a concedia|a respinge castigate:a pedepsi biciuind|a bate|a critica
cash-office:casa|casierie aspru|a corecta
cash-register:casa automata| casa de marcat castigation:pedeapsa prin
cashmere:casmir biciuire|corectare|critica severa
casing:invelitoare|cadru|toc| teaca casting:aruncare|turnare
casing:captusire casting:obiecte turnate|<~ vote>vot decisiv
casing-paper:hirtie de impachetat castle:castel, adapost
casino:cazinou castle:turn
cask:butoi castle:a face rocada
casket:caseta lacuita (pentru bijuterii) castor:v. caster
casket:sicriu castor:palarie|caciula de biber
cassation:casare| anulare castor-oil:ulei de ricina
cassock:sutana castor-sugar:zahar tos
cassowary:cazuar castrate:a castra|a expurga
castration:castrare, expurgare

1220
casual:intimplator|ocazional|<~ prinde|a prinde (o melodie, un accent )|a
labourer>muncitor sezonier|<~ pricepe|a sesiza (un inteles)
acquaintance>o cunostinta ocazionala|<~ catch:a surprinde|a prinde (in, la)|a adopta
remark>observatie facuta in treacat (un obicei)|a retine|a atrage (atentia)|a
casually:(in mod) ocazional| accidental intrerupe|a opri brusc|a da o lovitura
casualty:accident|persoana (cuiva)|a lovi
accidentata|ranita catch:a se prinde (de ceva)
casualty:pierderi catch:a se raspindi
casuist:cazuist catch:a ingheta
casuistic:cazuistic catch:a se lua|a fi molipsitor|a se fixa
casuistry:cazuistica catch:a se angrena
cat:pisica|<wild ~>pisica salbatica|<to bell catch:a se inchide cu resort|<the lock
the ~>a lua greul asupra-si|<to fight like doesn`t ~>lacatul nu se inchide|<to ~ at>a
Kilkeny ~s>a se bate ca chiorii|<to lead a ~ se prinde de|a incerca sa apuce|<a drowning
and dog life>a trai ca pisica cu ciinele|<to man will ~ at a straw>omul care se ineaca
let the ~ out of the bag>a da in vileag un se prinde si de un pai|<to ~ on>a deveni
secret|<to rain ~s and dogs>a ploua cu gale popular|<to ~ on>(fam.) a pricepe/a
cat-eyed:care vede noaptea intelege|<I don`t ~
cat-ice:gheata subtire catch-'em-alive:hirtie de prins muste
cat-sleep:piroteala catching:atractiv| captivant
cat-walk:carare ingusta catching:contagios|molipsitor
cataclysm:potop| cataclism catchpenny:marfa ieftina
catacomb:catacomba catchpenny:ieftin
catalepsy:catalepsie catchpole:aprod|agent politienesc
catalogue:catalog catchword:lozinca|slogan
catalogue:a cataloga catchword:replica|cuvint-titlu (in
catalysis:cataliza dictionar)|cuvint|expresie la moda
catalyst:catalizator catchy:atragator|interesant|<a ~ tune>o
cataplasm:cataplasma melodie usor de retinut
catapult:catapulta, prastie catechism:catehism
catapult:a trage cu prastia in catechize:a interoga| a
catapult:a lansa avioane de pe bord. examina|<catechize>a preda o invatatura
navei|<catapult>dispozitiv pt. lansarea rel. (folosind intreb. si raspuns.)
avioanelor de pe bordul navelor categorical:categoric
cataract:cascada| cataracta categorize:a categorisi
cataract:cataracta|albeata (la ochi) category:categorie
catarrh:catar| guturai catenary:catena
catastrophe:catastrofa| nenorocire catenary:in lant
catastrophe:deznodamint catenate:a inlantui
catcall:fluierat cater:a furniza (hrana)
catcall:a fluiera (un spectacol) cater:a oferi (distractii etc.)|<to ~ for>a
catch:prindere|prada| captura alimenta cu|a furniza
catch:avantaj caterpillar:omida
catch:canon caterpillar:senila
catch:smecherie|capcana caterwaul:a mieuna|a miorlai
catch:opritor| catfish:somn
cirlig|clanta|zavor|fragment|crimpei catgut:coarda
catch:a prinde|a apuca|a da peste|a intilni|a catgut:instrument cu coarde
se molipsi de|a lua (o boala)|a agata|a catgut:catgut
cathedral:catedrala

1221
Catherinewheel:fereastra cave:a scobi
rotunda|rozeta|roata de foc de artificii cave:a se surpa|a ceda|a se supune|a turti|a
cathode:catod strica forma
catholic:catolic cave:fii atent! vine (profesorul)!
catholicism:catolicism caveat:protest|opozitie|notificare|brevet
catlike:felin, de pisica provizoriu|avertisment|<(jur.) to enter a ~>a
catlike:viclean face opozitie
catsup:sos picant cavern:caverna
cattish:v. catty cavernous:cavernos|poros
cattle:vite|<horned ~>vite cornute cavil:sicana| siciiala
cattle-lifter:hot de vite cavil:a face sicane
catty:felin cavity:cavitate
catty:rautacios| viclean caw:croncanit
cat's:ochi-de-pisica|adiere usoara, briza caw:a croncani
cat's:unealta (a cuiva) cayenne:ardei (rosu)
Caucasian:caucazian cease:a inceta
cave-man:troglodit cease:incetare|<without ~>fara incetare
caudle:sodo ceaseless:neincetat
caul:membrana alantoida ceaselessly:fara incetare
cauldron:cazan| caldare cedar:cedru
cauliflower:conopida cede:a ceda
caulk:a calafatui cedilla:sedila
causal:cauzal ceil:a construi un tavan (la, in)|a tencui
causative:cauzal (tavanul)
causative:cauzativ ceil:a atinge plafonul de zbor
cause:cauza|motiv|interes ceiling:tavan, plafon
cause:a cauza|<to make common ~ with>a ceiling:plafon|nivel maxim
face cauza comuna cu|<to ~ smb. to do celandine:rostopasca
smth.>a pune pe cineva sa faca ceva celebrate:a oficia o slujba religioasa
causeless:fara cauza|fara motiv celebrate:a sarbatori a comemora|a
causeway:drum pietruit, trotuar, dig preamari, a glorifica
caustic:caustic celebrate:a petrece
caustic:substanta caustica|corosiva|<lunar celebrated:celebru
~>nitrat de argint celebration:sarbatorire,
cauterize:a cauteriza celebrare|comemorare
cautery:cauter|cauterizare celebration:slujba|serviciu divin
caution:precautie|prudenta| avertisment celebrity:celebritate
caution:cautiune celerity:iuteala| repeziciune
caution:persoana inspaimintatoare celery:telina
caution:groaznica| lucru teribil celestial:ceresc
caution:a avertiza,|a preveni celibacy:celibat
cautionary:prevenitor celibatarian:celibatar
cautious:prudent celibate:necasatorit
cautiousness:prudenta celibate:celibatar|burlac| celibat
cavalcade:cavalcada cell:celula (in inchisoare)| chilie
cavalier:cavaler|cavalerist| calaras cell:celula
cavalier:mindru cell:element
cavalry:cavalerie cell:mormint| coliba
cave:pestera cellarage:pivnita
cave:sciziune (intr-un partid) cellarage:chirie petru pastrare in pivnita

1222
celler:pivnita|<to heep a good ~>a avea un centripetal:centripetal
stoc insemnat de vinuri centuple:insutit
cellist:violoncelist centuple:a inmulti cu o suta
cello:violoncel centurion:centurion
cellophane:celofan century:secol| veac
cellular:celular cephalic:cefalic
celluloid:celuloid ceramic:de ceramica
cellulose:celuloza ceramics:ceramica
cement:ciment cere:ceara
cement:mastic|liant|ciment (la dinti) cere:a acoperi cu ceara|a cerui|a imbalsama
cement:a (se) cimenta cereal:cerealier|de cereale
cemetery:cimitir cereal:cereale
cenotaph:cenotaf cerebral:cerebral
cense:a cadelnita|a tamiia cerement:lintoliu| giulgiu
censer:cadelnita ceremonial:de ceremonie
censor:cenzor ceremonial:ceremonial| ceremonie
censor:a cenzura ceremonious:ceremonios
censorious:cusurgiu|care cauta nod in ceremony:ceremonie|<to stand upon/on ~>a
papura|pedant|care implica un blam se formaliza
censurable:criticabil|culpabil cert:lucru, eveniment sigur
censure:criticare|dezaprobare| blamare certain:sigur|anumit| oarecare|<for ~>cu
censure:a critica|a dezaproba|a blama siguranta|<he is ~ to come>va veni cu
census:recensamint siguranta|negresit|<to make ~>a se
cent:(o) suta asigura/a deveni sigur (de ceva)|<a ~
cent:cent (1/100 dintr-un dolar)|<(per cent) person>o anumita persoana
five per ~>cinci la suta|<I don`t care a certainly:cu siguranta|desigur|<~
~>nu-mi pasa citusi de putin not!>bineinteles ca nu!
centaur:centaur certainty:certitudine
centenarian:centenar certificate:certificat|adeverinta|<~ of
centenary:centenar competency>brevet|<~ of birth>certificat
centennial:are loc o data la o suta de de nastere
ani|centenar certify:a certifica|a atesta|<this is to ~>se
centennial:centenar adevereste prin prezenta
centigrade:centigrad certitude:certitudine
centigram(me):centigram ceruse:plumb alb
centimetre:centimetru cervical:cervical
centipede:miriapod cessation:incetare
central:central|<~ heating>incalzire cession:cedare
centrala|<(si ~ station)>centrala (telefonica cesspool:hazna
etc.) cesura:cezura
centralization:centralizare cetacean:cetaceu
centralize:a centraliza cetacean:de cetaceu
centre:centru chafe:incalzire (a pielii) prin
centre:punct central frecare|iritatie|minie
centre:a aseza in centru chafe:a freca|a irita|a minia
centre:a concetra (asupra) chafe:a se freca (de)|a se minia|<to be in a
centre:a centra ~>a fi furios
centre:a se afla in centru chaff:pleava|nutret taiat din fin si paie
centre:a se concentra (asupra) chaff:lucru fara valoare| fleac|tachinare
centrifugal:centrifugal chaff:a taia marunt (nutret, paie)|a tachina

1223
chaffer:a se tirgui|a se tocmi chamber-concert:concert de muzica de
chaffinch:cinteza camera
chagrin:intristare chamber-counsel:avocat consultant
chagrin:a intrista chamber-music:muzica de camera
chain:lant chamberlain:sambelan
chain:catuse|robie|masura de lungime chambermaid:camerista
chain:a lega cu lanturi|a incatusa|<a ~ of chamberpot:oala de noapte
mountains>un lant de munti|<a ~ of chameleon:cameleon
events>o serie de evenimente|<in ~s>in chamois:capra neagra|capra salbatica
lanturi|in robie chamois:piele moale de caprioara, de oaie
chain-coupling:inlantuire champ:a clefai
chain-reaction:reactie in lant champagne:sampanie
chain-stores:<chain-stores>magazine- champaign:cimpie| ses
standard ale aceleiasi firme champion:luptator|aparator (al unei cauze)
chair:scaun|loc de cinste|presedintie|catedra champion:campion
universitara|functie de profesor universitar champion:a apara|a sustine (o cauza)
chair:a numi intr-o functie publica|a purta in championship:campionat|titlu de campion
triumf|<chair>locul ocupat de persoana care chance:intimplare|sansa|ocazie
prezideaza (o adunare etc.)|<to take a ~>a favorabila|eventualitate
lua loc|<to be in the ~>a prezida|<he was chance:intimplator
called to the ~>a fost ales presedinte|<~ ! ~ chance:a se intimpla
!>(exclamatie din partea presedintelui) lin chance:a risca|<to ~ upon>a da peste/a
chairman:presedinte|sef intilni din intimplare|<by ~>din
chairwoman:presedinta intimplare|<to lose/miss a ~>a pierde o
chaise:trasura, caleasca ocazie|<to give smb. a ~>a da cuiva o
chalet:cabana sansa, o posibilitate|<to stand a good/fair
chalice:potir ~>a avea sanse bune|<the main ~>ocazie de
chalk:creta cistig|<the ~s are a hundred to
chalk:a scrie|a insemna|a desena cu chancel:altar
creta|<by (a) long ~>(fam.) cu mult mai chancellery:functie de cancelar|birou de
mult|<to ~ out>a schita|<to ~ out>(fig.) a cancelar|<chancellery>resedinta (oficiala) a
schita/a trasa (un plan, o cale)|<to ~ up>a unui cancelar|<chancellery>cancelaria unei
scrie|a insemna cu creta ambasade, a unui consulat
chalky:de creta chancellor:cancelar|<Chancellor of the
challenge:provocare Exchequer>ministru de finante (in Anglia)
challenge:somare chancellorship:functie|demnitate de
challenge:recuzare cancelar
challenge:a provoca|a soma chancery:curtea de just. a lord. cancelar|<in
challenge:a recuza|a contesta|a nega (o ~>la ananghie
afirmatie)|a pretinde|a revendica (un drept) chancy:nesigur| riscant
chalybeate:feruginos chandelier:candelabru
chamber:camera (mai ales de chandler:luminarar|mic negustor de
dormit)|sala|cabinet|consiliu|comitet|adunar coloniale
e chandlery:<chandlery>pravalie de luminari
chamber:birouri| garsoniera sau de coloniale|<chandlery>comert cu
chamber:alveola luminari sau cu coloniale
chamber:camera|<the Chamber of Celt:celt
Deputies>Camera Deputatilor|<in ~s>in Celtic:celtic
camera de consiliu Celtic:limba celta
change:schimbare|schimb|substituire

1224
change:bursa din Londra chapman:negustor ambulant
change:maruntis|bani marunti|rest (de chapter:capitol|consiliu de canonici|<to the
plata)|schimbare a lunii|luna noua|schimb end of the ~>pina la sfirsit|<a ~ of
(de haine, rufe) accidents>o serie de nenorociri
change:a schimba|a schimba (o bancnota) neprevazute|<~ and verse>citare exacta a
change:a se schimba|a-si schimba hainele|a unei autoritati (in materie)|<~ and
schimba trenul|<a ~ for the better>o verse>detalii exacte
schimbare in bine|<to make a ~>a face o char:a se ocupa cu treburi casnice|a
schimbare|<to ring the ~s>a trage clopotele trebalui|a lucra cu ziua (intr-o casa)|a lucra
in toate felurile posibile|<to ring the ~s>a pe apucate|nesistematic
face, a spune un lucru in cele mai felurite char:a (se) preface in carbune
moduri|<to ~ char-a-banc:autocar pentru excursii
changeable:schimbator character:caracter|nota
changeless:neschimbat distinctiva|caracteristica|litera|
changeling:<changeling>copil pus pe caracter|vointa|fermitate|reputatie|recomand
ascuns in locul altui copil ce a fost are|referinta (d. cineva)|personaj (dintr-o
furat|<changeling (in basme)>copil urit sau carte etc. )
netot lasat de zine in locul celui rapit character:rol|persoana excentrica,
channel:canal|matca|albie de ciudata|tip| individ|<he is quite a ~>e un tip
riu|curs|directie|adincitura| brazda ciudat|e o figura strasnica|<in ~>in
channel:fagas|linie concordanta/potrivit cu rolul sau caracterul
channel:canelura|crestatura cuiva|<out of ~>nepotrivit| necorespunzator
channel:a canaliza|<the English cu rolul sau caracterul cuiva
Channel>Canalul Minecii|<to turn into a characteristic:caracteristica
new ~>a-si schimba cursul|<through characteristic:caracteristic|<it`s ~ of him>ii
diplomatic ~s>pe cai diplomatice este caracteristic
chant:psalmodiere| cintec|vorbire characterize:a caracteriza
monotona|melodie liturgica|tubul charade:sarada
cimpoiului charcoal:mangal|carbune
chant:a cinta|a lauda|a vorbi monoton|a charcoal:a desena in carbune
spune (ceva) in mod monoton|<to ~ the chare:munca nesistematica|munca de sezon
praises of smb.>a ridica in slavi pe cineva chare:v. char
chanter:cintaret|tub (la cimpoi) charge:povara|incarcatura|pret|cheltuiala
chaos:haos charge:sarja|incarcatura
chaotic:haotic (electrica)|datorie|sarcina|grija|responsabilit
chap:crapatura a pielii (de frig)|falca (de ate|custodie|om dat in grija
animal) cuiva|tutelat|porunca|instructiune|acuzatie|vi
chap:baiat|tip na|atac
chap:a (se) crapa charge:a incarca|a impovara|a incarca (o
chap-book:<chap-book>carte populara cu arma)|a incarca (cu electricitate)
succes de librarie charge:a insarcina cu|a da in grija|a
chap-fallen:cu falca lasata exhorta|a indemna|a comanda|a porunci|a da
chap-fallen:demoralizat| amarit instructiuni
chapel:capela|serviciu divin|atelier de charge:a acuza (de)|a pune pe socoteala
tipografie (cuiva)|a imputa (cuiva)|a cere (un pret)
chaperon:doamna de companie (pt. o tinara) charge:a sarja|<at his own ~>pe propria sa
chaperon:a insoti|a supraveghea cheltuiala|<the officer in ~>ofiterul de
chaplain:capelan serviciu|<to be in ~ of>a se ingriji de|a
chaplet:cununa|coroana|matanii|colier| sirag raspunde de|a conduce|<to give smb. in ~>a
de margele da pe cineva pe mina politiei|<on ~ of>fiind

1225
acuzat de/sub acuzatia ca|<to bring a ~ chase:vas urmarit
against smb.> chase:a grava| a sapa|a vina|a urmari|a
chargeable:care poate fi supus unei alunga|a fugari
taxe|impozabil| condamnabil|care poate fi chase:a fugi|<(e.a., fam.) go ~
incarcat yourself!>sterge-o!
charger:cal de lupta chaser:vinator|urmaritor
charger:acuzator|tava chaser:vinator de submarine
chariness:prudenta|grija| chaser:avion de vinatoare|gravor in
economie|zgircenie metal|<chaser (e.a.)>(pahar de) apa (sifon
chariot:car de triumf|car de razboi etc.) servit dupa o bautura tare
charitable:darnic|generos|caritabil|filantrop chasm:prapastie|fisura|gol| lacuna
charity:mila| chassis:sasiu
generozitate|caritate|bunavointa|<he is out chaste:cast
of ~ with me>nu ma are la inima|<to be in ~ chasten:a purifica|a pedepsi|a cizela|a slefui
with the whole world>a dori binele intregii (stilul etc.)|a tempera|<chasten>a indrepta
lumi (prin suferinta, supunind la incercari)
charity-child:copil crescut la azil chastise:a pedepsi aspru
charivari:zgomot asurzitor|serenada comica chastisment:pedepsire
si asurzitoare chastity:castitate|simplitate (a stilului)
charlatan:sarlatan chat:taifas|palavrageala|conversatie intima
charm:vraja| farmec chat:a sta la taifas
charm:a vraji|a fermeca|a incinta chatelain(e):stapina casei|gazda (casei)
charm:a face vraji|<to be under a ~>a fi chattels:avere (mobila)
fermecat|<to ~ away>a risipi/a face sa chatter:trancaneala|sporovaiala|clantanit
dispari ca prin farmec|<I shall be ~ed to see (din dinti)|huruit
you>voi fi incintat sa te vad chatter:ciripit
charmer:vrajitor|vrajitoare|femeie chatter:a trancani|a sporovai|a clantani (din
fermecatoare dinti)|a hurui
charming:fermecator| incintator chatter:a ginguri, a ciripi
charnel-house:osuar chatterbox:morisca
chart:harta maritima|tabel chatterbox:moara neferecata
(statistic)|diagrama|curba grafica chatterbox:persoana vorbareata
chart:a trece pe harta,pe un tabel|pe un chauffeur:sofer
grafic chauvinism:sovinism
charter:a acorda un privilegiu cuiva chauvinist:sovinist
charter:a navlosi cheap:ieftin|fara valoare|neinsemnat|<dirt
charter:document| privilegiu|carta|<the ~>ieftin ca braga|<~ and nasty>ieftin si
Great Charter Magna Charta ~ prost|<(fam.) to feel ~>a se simti prost|<to
member>membru fondator hold ~>a dispretui
Chartism:cartism|miscarea cartista cheapen:a (se) ieftini|a (se) devaloriza
chartist:cartist cheapness:ieftinatate
charwoman:femeie (angajata) cu ziua cheat:inselaciune|frauda|escroc
chary:grijuliu|prudent cheat:a insela|a escroca
chary:rezervat (fata de) cheat:a umbla cu inselaciuni|cu
chary:econom (cu)| zgircit (la) escrocherii|<to ~ smb. out of smth.>a lipsi
chary:putin darnic (la)|<he is ~ of pe cineva de ceva prin inselaciune
compliments>e zgircit la complimente check:oprire brusca| obstacol|piedica
chase:scobitura|adincitura|urmarire|cursa|vi check:retinere|frina|sah (atac la rege)
natoare|loc destinat vinatorii check:mic esec|vinatoare
chase:rama|vinat urmarit

1226
check:pierdere a mirosului, a cheesemonger:brinzar| negustor de brinza
urmei|verificare| control|tichet pt. bagaje, chef:bucatar-sef
pt. garderoba|contramarca (la chemical:chimic
teatru)|jeton|fisa (la jocul de carti)|stofa chemical:chimicale
cadrilata|cec chemist:chimist| farmacist
check:socoteala|plata (la restaurant ) chemistry:chimie
check:sah! chenille:panglica| bentita
check:a da sah (cuiva)|a opri|a impiedica cheque:cec|<blank ~>cec alb|<crossed
check:a retine|a infringe|a stapini ~>cec barat
check:a verifica|a controla|a bifa (pe o cheque-book:carnet de cecuri
lista)|a mustra chequer-board:tabla de sah
check:a se opri, ezitind chequered:in carouri|schimbator
check:a pierde urma|a corespunde|<to ~ cherish:a nutri un sentiment, o speranta|a
in>a-si face intrarea (la un hotel)|<to ~ in>a pastra cu duiosie|a pastra in suflet
ponta (la venire), (fam.) a muri|<to hold cherry:visin|cires| visina|cireasa
smb. in ~>a tine pe cineva in sah|<to hand cherry-bob:pereche de cirese
in one`s ~s>a da ortul popii|<check (e.a.)>a cherry-brandy:visinata
da in grija cuiva (o haina etc.) in schimb. cherub:heruvim
unui cherub:copil frumos
checkers:joc(ul) de dame chess:sah
checkmate:mat chess-board:tabla de sah
checkmate:a face sah-mat chessman:figura de sah
cheek:obraz|obraznicie| nerusinare|<to have chest:lada
the ~ to>a avea neobrazarea sa|<no more of chest:cosul pieptului|<~ of
your ~ !>destul cu obrazniciile tale! drawers>scrin/comoda|<to get smth. off
cheekbone:pomet (al obrazului) one`s ~>a spune ce are pe inima|a-si
cheeky:obraznic descarca sufletul
cheep:piuit chest-trouble:boala de piept
cheep:a piui chesterfield:mantou| canapea
cheer:stare sufleteasca|voiosie chestnut:castan|castana
cheer:aclamatii|bucate|mincare chestnut:gluma rasuflata
cheer:a inveseli|a inviora|a consola|a chestnut:castaniu
incuraja|a ovationa cheval-glass:oglinda mare
cheer:a se veseli|a aclama|<to ~ up>a prinde cheviot:seviot
curaj|<what ~>ce mai faci?|<to be of good chevron:tresa| blazon
~>a fi bine dispus|voios|<to make good ~>a chevy:urmarire|debandada
petrece/a benchetui|<three ~s for>de trei ori chevy:a urmari
ura pentru chevy:a se cara|a o sterge
cheerful:voios| bine dispus chew:a mesteca
cheerful:placut|agreabil chew:a mesteca
cheerio:salutare! buna ziua! la revedere chew:a cugeta (la)|<to ~ the cud>a
cheerless:trist|posomorit rumega|<to ~ the cud>(fig.) a reflecta
cheery:vesel| vioi chewing-gum:guma de mestecat
cheese:brinza|bila de popice chick:puisor
cheese:fleacuri|lucruri fara valoare|<green chicken:pui (de gaina)|<to count one`s ~s
~>brinza proaspata|<(fam.) the ~>ultimul before they are hatched>a vinde pielea
racnet ursului din padure
cheese-paring:coaja de brinza chicken-hearte:las| fricos
cheese-paring:zgircenie chicken-pox:varicela
cheese-paring:zgirie-brinza, zgircit chicory:cicoare

1227
chid:v. chide chime:a trage (clopotele)|<to ~ in>a
chidden:v. chide interveni in discutie|a fi de acord
chide:a certa, a dojeni|a mustra chimera:himera
chief:sef chimerical:himeric
chief:principal|<editor-in ~>redactor-sef|<in chimney:cos| horn|vatra|sticla de
~>mai ales/in special|<~ in ~>suprem|<~ lampa|horn alpin
est of all>inainte de toate|mai presus de chimney-piece:cadru de zidarie al
orice caminului
chiefly:mai ales|in primul rind|in special chimney-sweep:hornar| cosar
chieftain:capetenie| sef de trib chimpanzee:cimpanzeu
chiffon:sifon chin:barbie
chiffonier:sifonier china:portelan
chilblain:degeratura china:de portelan
child:copil|<be a good ~ !>fii china-clay:caolin
cuminte!|<from a ~>din copilarie|<as china-closet:vitrina pentru portelanuri
innocent as the ~ unborn>nevinovat ca un chinaware:portelanuri
prunc|<~ s` play>jucarie, lucru chine:sira spinarii
simplu|<with ~>insarcinata chine:filet|creasta de munte
child-bearing:graviditate|<to be past ~>a fi chink:clinchet|crapatura|fisura| plesnitura
prea in virsta pentru a naste copii chink:bani
childbed:nastere lauzie chink:a zangani
childbirth:nastere| facere chintz:creton
childe:infante| cavaler chintz:de creton
childhood:copilarie chip:aschie|tandara|felioara (de fruct, de
childish:copilaresc leguma)|vlastar|ciobitura (la un vas)
childishness:copilarie|puerilitate chip:moneda|ban|fleac
childlike:de copil|sincer|loial chip:cartofi pai
children:v. child chip:a ciopli|a sparge|a sfarima|a stirbi|a
chiliad:o mie grava (o inscriptie)|a marunti|a taia marunt
chill:rece, friguros chip:a se sparge| a se ciobi
chill:glacial| neprietenos chip:a lua in ris|a zeflemisi (pe)|<to ~ in>a
chill:frig contribui la|<he is a ~ of the old block
chill:rezerva|indiferenta (fig.)>aschia nu sare departe de trunchi|<in
chill:raceala the ~s>in fonduri/bogat|<to have a ~ on
chill:a raci one`s shoulder>a fi gata de harta
chill:a descuraja chippy:crestat|stirbit
chill:a cali chippy:anost|neinteresant|iritabil|<to feel
chill:a se raci|<to cast a ~ over>a crea o ~>a se simti prost (dupa bautura)
stare (o atmosfera) de raceala in|<to cast a ~ chiromancy:chiromantie
over>a taia elanul (cuiva)|<to catch a ~>a chiropodist:pedichiurist
raci|<to take the ~ off>a incalzi usor, a chiropody:pedichiura
dezmorti|<~ed meat>carne congelata chirp:ciripit
chilliness:raceala chirp:a ciripi
chilly:rece| friguros chirpy:vesel|vioi
chilly:glacial chirr:tiriit (de greieri)
chime:sunet armonios de clopote|armonie| chirr:a tirii
melodie chirrup:ciripit|piuit
chime:a suna armonios chirrup:a ciripi|a piui|a fi angajat pentru a
chime:a bate aplauda
chime:a concorda|a se armoniza (cu) chirrup:a incuraja

1228
chisel:dalta choke-pear:un lucru greu de inghitit
chisel:a cizela|a sculpta choker:cravata|guler tare|argument fara
chisel:a trage pe sfoara|a insela|<the ~>arta replica|<that was a ~>n-a mai avut nimic de
sculptorului zis la asta
chit:pusti|<a ~ of a girl>o pustoaica choler:minie
chit-chat:palavre| vorbarie cholera:holera
chitin:chitina choleric:coleric
chivalrous:cavaleresc choos(e)y:pretentios
chivalry:cavalerism| cavalerime choose:a alege|a vrea|a dori|<he did not ~ to
chive:arpagic come>n-a dorit sa vina|<I cannot ~ but>nu
chlorate:clorat pot face altceva decit sa
chloride:clorura chop:lovitura (cu securea etc.)|schimbare
chlorine:clor variatie
chloroform:cloroform|<to put under ~>a chop:brevet, aprobare|cotlet| suprafata
adormi cu cloroform agitata a apei
chlorophyll:clorofila chop:marca de fabricatie|calitate a marfii
chock:pana|ic chop:a schimba|a taia|a reteza
chock:a propti (cu o pana)|a intepeni|a cala chop:a se schimba|a varia|<to ~ and
(un vas) change>a sovai|<to ~ up/out>(d. straturi) a
chock:a imobiliza|a tine strins|a ticsi se ivi la suprafata|<(d. vint) to ~
chock-a-block:inghesuit|plin round/about>a-si schimba directia|<to ~
chock-full:plin pina la refuz| ticsit in>a interveni in discutie|<(d. vint) to ~
chocolate:ciocolata round/about>(fig.) a fi schimbator ca
chocolate:de ciocolata vintul|<~s and changes>schi
chocolate-cream:<chocolate- chop-house:restaurant modest
cream>bomboana de ciocolata umpluta cu choppy:schimbator
crema choppy:agitat|involburat
choice:alegere|posibilitate de choppy:crapat
alegere|alternativa|persoana sau lucru choral:coral|<~ work>compozitie pentru
ales|sortiment|elita cor
choice:ales|select|<at ~>la alegere|<to take choral(e):coral
one`s ~>a alege|<to make a careful ~>a chord:coarda
alege cu grija|<for/by ~>de preferinta|<he chord:acord|<vocal ~>coarda vocala|<to
had no ~ but to go>n-a avut incotro, a touch the right ~>a atinge la coarda
trebuit sa plece|<it is Hobson`s ~>n-am de sensibila
ales|<this is my ~>pe acesta il aleg chore:munci
choir:cor chore:treburi marunte in gospodarie
choir:cafas|copil din cor|corist|dirijor de cor choreography:coregrafie
choke:inabusire|sugrumare|infundare (a chorister:corist|dirijor de cor
unei conducte etc.) Chinaman:chinez
choke:a sufoca| a sugruma|a inabusi|a Chinese:chinez|limba chineza
distruge (prin lipsa de aer) Chinese:chinez(esc)
choke:a se ineca|a se sufoca|a se infunda|a chortle:a chicoti
se umple|<he ~ed with anger>se sufoca de chortle:a jubila
minie|<the chimney is ~ed up with chorus:cor, refren
soot>cosul e infundat cu zgura|<to ~ the life chose:v. choose
out of smb.>a sugruma pe cineva|<(si to ~ chosen:v. choose
up)>a infunda a umple|<to ~ down>a chough:cioara gulerata|stancuta
inghiti cu greu|a inabu chouse:a insela|a escroca|a trisa
choke-damp:gaz sufocant (din mine) chouse:a prosti

1229
chow:mincare| haleala cutezanta|<to take smb. into one`s ~>a se
chrestomathy:crestomatie destainui cuiva
chrism:mir confident:increzator sigur|sigur pe sine|
chrism:miruire indraznet
christen:a boteza confident:confident|<I am ~ of his
Christendom:crestinatate honesty>sint sigur de corectitudinea lui
Christian:crestin|<~ name>nume de botez confidential:confidential|secret|<~
Christianity:crestinatate|crestinism secretary>secretar intim
Christianize:a crestina confidentially:in mod confidential
Christmas:craciun confiding:demn de incredere| increzator
chromate:cromat configuration:configuratie
chromatic:cromatic| colorat confine:hotar|limita
chromatic:cromatic|<~ scale>gama confine:a limita|a obliga sa ramina|a
cromatica retine|<he was ~d to his room>nu a putut
confectioner:cofetar|<~s`sugar>zahar pudra sa-si paraseasca camera|<(d. femei) to be
confectionery:cofetarie|dulciuri| cofeturi ~d>a naste
confederacy:confederatie|conspiratie confinement:limitare|arestare|
confederate:confederat| aliat|complice detentiune|raminere (in camera, in
confederate:federal|aliat pat)|lauzie|<to be in ~>a fi lauza
confederate:a confedera|a alia confirm:a confirma|a ratifica
confederate:a forma o confederatie confirmation:confirmare
confederation:confederatie confirmed:confirmat| atestat
confer:a acorda|a decerna|a conferi confirmed:cronic|incurabil|inveterat|<~
confer:a discuta|a se sfatui (cu) bachelor>burlac inveterat|<a ~ drunkard>un
confer:a delibera (despre) betiv inrait
conference:conferinta confiscate:a confisca
confess:a marturisi confiscation:confiscare
confess:a asculta spovedania (cuiva) confiscation:hotie| pungasie
confess:a spovedi conflagration:incediu|conflagratie
confess:a face marturisiri conflict:conflict
confess:a-si recunoaste vinovatia conflict:a fi in conflict (cu)|a se ciocni (cu)
confess:a se spovedi|<I ~ my error>imi conflicting:contradictoriu| incompatibil
recunosc greseala confliction:opozitie|
confession:marturisire antagonism|incompatibilitate
confession:spovedanie|confesiune|credinta confluence:confluenta| imbulzeala
(religioasa) confluent:confluent
confessional:confesional conform:a se conforma (cu)
confessional:strana unde se face spovedania conformation:conformatie
confessional:confesional conformist:conformist
confessor:cel care face confesiuni conformity:conformitate|<in ~ with>in
confessor:duhovnic conformitate cu
confetti:confete confound:a distruge|a narui|a amesteca| a
confidant:confident zapaci|a ului|a confunda|<their hope was
confide:a marturisi|a destainui|a incredinta ~ed>speranta li s-a naruit|<~ him!>sa-l ia
(un secret)|<to ~ in>a se increde in/ a se naiba
bizui pe|<to ~ to smb.>a face marturisiri confounded:al naibii de| blestemat
cuiva confraternity:confrerie
confidence:incredere| confront:a confrunta (cu)|a infrunta
confidenta|marturisire|siguranta de sine confrontation:confruntare

1230
confuse:a invalmasi|a incurca|a face (bani, o ocazie etc.)|<to ~ out>a da afara (o
confuz|a confunda|a tulbura|a nauci|a rusina persoana galagioasa de la o adunare
confusion:incurcatura| etc.)|<to ~ up>a renunta la
dezordine|invalmaseala|confuzie|zapaceala|t chuckle:chicoteala|cloncanit
ulburare|rusine chuckle:a chicoti
confusion:la naiba! chuckle:a cotcodaci
confutable:care poate fi combatut chuckle:a chema (puii)|a mingiia
confute:a combate (cu dovezi)|a infirma (un chuckle-head:prostanac
argument) chum:tovaras|prieten intim|coleg de camera
congeal:a (se) congela|a (se) coagula|a (se) chum:a locui in aceeasi camera|a fi prieten
inchega intim (cu cineva)|<to ~ up with>a se
congelation:congelare imprieteni cu
congener:inrudit (cu) chump:butuc|capat gros
congener:de acelasi soi (cu) chump:prostanac| tont
congeneric:inrudit (cu)|de aceeasi natura chump:tigva, cap|<to go off one`s ~>a
(cu) innebuni de emotii
congenial:inrudit (cu)|avind afinitati (cu) chunk:bucata mare (de lemn|de piine)
congenial:corespunzator| potrivit (cu)|<do chunk:halca
you find the climate ~ ?>va prieste clima? church:biserica|<(as) poor as a ~
congeniality:inrudire|asemanare| mouse>sarac lipit pamintului|<to enter the
afinitate|potrivire ~>a deveni preot
congenital:congenital church-service:serviciu divin|carte de
congeries:ingramadire|masa| gramada rugaciuni
congest:a (se) congestiona|a (se) church-warden:epitrop al unei biserici|pipa
ingramadi|a (se) aglomera lunga din lut
congestion:ingramadire|aglomerare churchly:bisericesc
chromium:crom churchyard:curtea bisericii| cimitir
chromosome:cromozon churl:mojic|badaran|avar
chronic:cronic churl:taran
chronicle:cronica|letopiset churlish:necioplit|
chronicle:cronica badaran|ursuz|uricios|hraparet|zgircit
chronicle:a trece intr-o cronica churn:putinei|masina de facut unt
chronicler:cronicar churn:a bate (untul)|a agita (un lichid)
chronological:cronologic churn:a framinta
chronology:cronologie|tabel cronologic churn:a face spuma|a se preface in unt
chronometer:cronometru churn:a se inspuma|a clocoti
chrysalis:crisalida chute:cataracta| cascada|plan
chrysanthemum:crizantema inclinat|panta|alunecare pe tobogan
chub:clean chute:glisiera
chubby:bucalat| durduliu chute:parasuta
chuck:cloncanit chyle:chil
chuck:haleala, hrana chyme:chim
chuck:menghina|lovitura usoara sub ciborium:tabernacol
barbie|azvirlire cicada:greier
chuck:piu ! piu ! cicatrix:cicatrice
chuck:di ! di ! cicatrize:a (se) cicatriza
chuck:a arunca|a azvirli (cu dispret)|a bate cicerone:ghid|calauza|<cicerone>a conduce
usor cu palma|<hard ~>pesmet (excursionisti) in calitate de ghid
marinaresc|<to give smb. the ~>a concedia cider:cidru|vin de mere
pe cineva|<to ~ away>a risipi/a pierde cigar:tigara de foi

1231
cigarette:tigara|tabachera| port-tigaret circulation:circulatie|mmiscare
cigarette-hold:tigaret circulara|tiraj (al unui ziar etc.)|<to put into
ciliary:ciliar ~>a pune in circulatie
cinch:lucru sigur circulatory:circulator
cincture:briu|centura circumambient:inconjurator
cinder:zgura circumambulate:a umbla de jur imprejur|a
cinder:cenusa|<burnt to a ~>(de mincare) da tircoale
ars scrum circumambulate:a inconjura
cinema:cinema circumcise:a circumcide
cinematography:cinematografie circumcision:circumcizie
cinerary:cinerar circumference:circumferinta
cineration:incinerare circumflex:(accent) circumflex
cinnabar:cinabru circumfuse:a turna un lichid (in jurul)
cinnamon:scortisoara circumfuse:a imbaia cu
cinque:<cinque>un grup de cinci carti de circumgyrate:a se invirti|a calatori de jur
joc sau de cinci zaruri imprejur
cipher:zero|cifru| cod|monograma|nulitate circumlocution:circumlocutiune
cipher:a calcula|a socoti|a scrie in cifru|a circumlocutory:evaziv| indirect
cifra circumnavigate:a naviga in jur
cipher:a face calcule|a adauga un zero (la circumscribe:a circumscrie
un numar) circumscription:circumscriere|inscriptie
cipher:a suna fara intrerupere circulara pe o moneda|circumscriptie
circa:cam, aproximativ circumspect:circumspect| precaut
circle:cerc circumstance:circumstanta|imprejurare|even
circle:orbita|miscare de rotatie|perioada de iment|fapt| incident
revolutie|ciclu|cerc (de oameni) circumstance:situatie
circle:a se misca in cerc materiala|detaliu|amanunt|ceremonie|pompa
circle:a inconjura|<Polar ~>cerc polar|<to |<in/under no ~s>in nici o imprejurare|in
come to full ~>a reveni la punctul de nici un caz|<extenuating ~s>circumstante
plecare|<dress ~>(teatru) balcon|<upper atenuante|<in straitened/bad/reduced ~s>la
~>(teatru) balcon ananghie/la strimtoare|<in easy/good
circlet:cerculet| inel ~s>instarit|<with pomp and ~>cu mare
circs:imprejurari alai|<with
circuit:circuit|calatorie in circuit|district circumstanced:intr-o anumita situatie|<well
judecatoresc|<short ~>(electr.) scurt-circuit ~>cu o situatie materiala buna| instarit
circuitous:indirect|<by ~ means>pe cai circumstantial:intimplator|detaliat|amanunti
indirecte t
circular:circular|adresat unui cerc de circumstantial:imprejurare| detaliu|<~
persoane evidence>probe indirecte|<a ~ narrative>o
circular:circulara|<~ railway>cale ferata naratiune amanuntita
circulara|<~ ticket>bilet in circuit|<~ circumstantiate:a descrie amanuntit|a
tour>calatorie in circuit|<~ letter>circulara dovedi
circularize:a trimite circulare (cuiva) circumvallation:meterez
circulate:a pune in circulatie|a raspindi circumvent:a prinde in cursa|a invinge|a
circulate:a circula impiedica|a opri
circulating:care circula|<~ decimal>fractie circumvolution:circumvolutie|miscare
periodica|<~ library>biblioteca de circulara sau in spirala
imprumut circus:circ|piata circulara
cirrhosis:ciroza
cistern:cisterna de apa

1232
citadel:citadela clamber:a se catara|<to ~ a tree>a se catara
citation:citat intr--un copac|<to ~ over a wall>a se catara
citation:citatie pe un zid
cite:a cita clamminess:viscozitate| umezeala
citified:de orasean clammy:moale si lipicios|umed si rece
citizen:cetatean| clamorous:zgomotos| galagios|urgent
orasean|civil|<citizen>persoana care nu clamour:strigat puternic|reclamatie|plingere
detine nici o functie de stat zgomotoasa|galagie
citizenship:cetatenie clamour:a reclama (in chip) zgomotos
citric:citric clamour:a face galagie|a vocifera
citrous:v. citric clamp:gramada (de caramizi etc.)|pas greoi
city:oras (mare) clamp:clama| surub
city:centrul comercial al Londrei clamp:a calca greu|a tropai
civet:civeta clamp:a inclesta|a stringe|a imbuca|a
civic:civic stringe|a face gramada
civics:P|<civics>(jur.) teoria drepturilor si clan:clan|gasca| clica
indatoririlor cetatenesti clandestine:clandestin
civil:cetatenesc|civil (in raport cu clang:zanganit
militar)|politicos|<~ institutions>institutii clang:a zangani
civile|<~ rights>drepturi civile|<~ clang:a face sa rasune|a face sa zanganeasca
servant>functionar public|<~ clangorous:rasunator| strident
engineering>constructii civile|<~ law>cod clangour:zanganit|rasunet puternic
civil|<~ marriage>casatorie civila clank:zanganit
civilian:civil clank:a zangani
civility:politete clannish:de clan|de trib
civilization:civilizatie clanship:spirit de clan
civilize:a civiliza clansman:membru al unui clan
clack:clampaneala clap:tunet|lovitura|aplaudare| aplauze
clack:trancaneala|supapa (la pompe) clap:a bate cu palma|a lovi usor|a aplauda|a
clack:a clampani|a trancani pune repede|a aplica repede
clad:v. clothe clap:a aplauda|a bate|a filfii (din aripi)|<to ~
clad:imbracat to>a deschide repede|<at a ~>deodata|<he
claim:revendicare|cerinta|pretentie|cerere de ~ped me on the shoulder>m-a batut pe
concesiune (miniera) umar|<to ~ smb. on the back>a bate pe
claim:reclamatie cineva pe spate (prieteneste)|<to ~ one`s
claim:a cere|a revendica hands>a bate din palme/a aplauda|<to ~
claim:a merita|a necista|<to lay ~ to>a face spurs to a horse>a
cerere pentru|<to put in a ~ for smth.>a clapper:persoana care aplauda|limba de
pretinde ceva/a face o reclamatie pentru|<to clopot
~ damages>a pretinde despagubiri|<he ~s claptrap:fraza sforaitoare|vorbe mari
acquaintance with him>pretinde ca-l claque:persoane platite ca sa
cunoaste|<to ~ kin>a pretinde ca este aplaude|admiratori slugarnici
ruda|<he ~s to have g clarence:trasura (cu patru roti)
claimable:revendicabil claret:vin rosu
claimant:pretedent (la) clari(o)net:clarinet
claimant:reclamant|<rightful ~>pretendent clarification:clarificare
legal clarify:a (se) clarifica
clairvoyance:clarviziune clarion:trimbita|goarna| surla
clam:scoica de riu clarity:claritate
clamant:galagios| insistent|urgent clash:zanganit|ciocnire

1233
clash:conflict claymore:spada lata| palos
clash:a zangani|a ciocni|a izbi clean:curat
clash:a zangani clean:inocent|pur|fara defecte sau
clash:a se ciocni|a se izbi (de)|a fi in neregularitati
opozitie|a nu fi de acord|<their opinions clean:nescris|curat
~>parerile lor se contrazic|<these colours clean:citet|lizibil|fara corecturi|bine
~>culorile acestea distoneaza proportionat|bine facut|avind o forma
clasp:agrafa|clama| frumoasa|indeminatec| abil
catarama|incheietoare|imbratisare|stringere clean:curat|fara sa lase pic de murdar
de mina clean:a curata|<to show a ~ pair of heels>a
clasp:a fixa|a inchide|a prinde|(cu o clama o lua la sanatoasa|<~ linen>lenjerie
etc.), a stringe|a imbratisa|a apuca cu tarie|a curata|<to come out of smth. with ~
tine strins in mina|<she ~ed her in her hands>a iesi cu fata curata dintr-o
arms>o strinse in brate|<she ~ed her son to situatie|<to make a ~ sweep of smth.>a
her heart>si-a strins fiul la piept|<to ~ inlatura|<to make a ~ breast of it>a spune
hands>a da mina cu cineva|<to ~ tot ce are pe suflet|<~ wood>
hands>(fig.) clean-bred:pursinge
clasp-knife:briceag clean-cut:bine conturat| precis
class:clasa|categorie|clasa sociala|clasa (la clean-fingered:de nemituit|de necumparat
scoala)|ora de predare|de curs clean-handedness:inocenta
class:de clasa cleaner:curatitor
class:a clasifica|<low ~>de categorie cleanly:curat
inferioara|<first ~>de clasa cleanness:curatenie
intii|excelent|<he is not in the same ~ with cleanse:a curata|a purifica
his brother>nu este asa de bun ca fratele clear:clar|limpede| transparent
sau|<in a ~ by itself>deosebit/ clear:senin
neasemuit|<the working ~>clasa clear:clar|distinct|usor de inteles|clar
muncitoare|<to ~ with>a pune alaturi de clear:lucid, patrunzator
class-mate:coleg de clasa (la scoala) clear:net|complet|intreg|liber| fara
class-room:sala de clasa obstacole|usor de trecut
classic:clasic clear:clar|complet|in intregime
classical:clasic clear:a clarifica|a da la o parte|a inlatura
classicism:clasicism clear:a curata|a elibera (de)|a goli|a evacua|a
classics:limbi clasice|filologie clasica trece pe linga|peste (fara a atinge)|a obtine
classification:clasificare un profit net|a cistiga
classify:a clasifica clear:a se clarifica|a se limpezi
classy:de prima clasa|de prima calitate clear:a se insenina|a achita vama
clatter:clinchet|zgomot de vase ciocnite clear:a parasi portul|a se elibera|a se goli|<~
clatter:trancaneala weather>vreme senina|<to have a ~ head>a
clatter:a face sa clincane avea un cap limpede|<~
clatter:a troncani|a clincani|a trancani|a profit>profit/beneficiu net|<they stayed two
sporovai ~ days>au stat doua zile incheiate|<the
clause:clauza coast is ~>coasta e libera|<is the road ~
clause:propozitie ?>drumul e liber?|<~ of>far
clavicle:clavicula clear-cut:v. clean-cut
claw:gheara|cleste (de rac) clearance:f
claw:gheara|dinte clearance:curatare
claw:a zgiria|a prinde in ghiare clearance:achitare
clay:argila|lut clearance:spatiu
clayey:argilos clearance:autorizatie de plecare a unei nav

1234
clearance:vamuire click:ciocnire|lovire a potcoavelor
clearance:compensare a unui cec|<~ click:a pocni a tacani
sale>vinzare a soldurilor, lichidare click:a-si ciocni potcoavele dinapoi cu|<to
clearing:clarificare| defrisare ~ one`s heels (mil.)>a bate din pinteni
clearing:cliring|sistem de plata prin clicker:rihtuitor
clearstarch:a scrobi cu amidon client:client
cleat:tarus|pana| clema clientele:clientela
cleavage:despicare cliff:tarm stincos|stinca
cleavage:separare|ruptura climacteric:critic|de criza
cleave:a se lipi (de)|a adera (la) climacteric:de virsta critica
cleave:a despica|a crapa climacteric:virsta critica
cleave:a desparti|a separa|a spinteca climate:clima|climat|regiune cu o anumita
(vazduhul, apa) clima|<hot ~s>tari calde
cleave:a se despica|a (se) crapa climatic:climat(er)ic
cleave:a-si face|a-si croi drum (prin)|<to ~ climax:gradatie|punct culminant
together>a tine unul de altul/a fi uniti|<to ~ climax:a duce spre punctul culminant
through the waves>a despica valurile climax:a atinge punctul culminant
cleaver:persoana care despica (ceva)|satir climb:urcare| urcus|catarare
cleek:cirlig mare|baston de golf climb:a urca pe, a se catara pe|<(si to ~
clef:cheie up)>a se urca|a se catara|<to ~ down>a
cleft:fisura|despicatura cobori|(fig.) a se retrage/a da inapoi|<hard
cleft:v. cleave1 ~>urcus greu, anevoios|<to ~ a tree>a se
clemency:clementa urca intr-un copac|<to ~ a cliff>a se catara
clement:indulgent|indurator| blind pe o stinca
clench:tintuire|nituire|stringere|inclestare|ar climb-down:retragere, cedare
gument de necombatut climber:alpinist
clench:a tintui|a nitui|a inclesta|a stringe climber:planta agatatoare
(pumnul, mina, dintii)|a tine strins|a aranja climber:arivist
(o chestiune) climbing-irons:gheare pentru urcat pe
clench:a incheia (un tirg)|a pecetlui, a sigila stilpi|tinte|crampoane (la bocanci)
(un pact) clime:tarim| tara
clergy:cler|preotime clinch:nituire|tintuire
clergyman:cleric| preot clinch:a nitui|a tintui|a incheia (un acord|un
clerical:cleric|adept al clericalismului tirg)|a stabili|a lamuri (o problema)
clerical:clerical|de scriere|<~ error>greseala clinch:a se fixa|a se tintui|a se inclesta|a se
de copiere tine strins|<that ~es it!>s-a facut!|ne-am
clerk:functionar| secretar lamurit!
clerk:paracliser clincher:scoaba|nit|argument de necombatut
clerk:vinzator cling:a se tine de|a se lipi de|<to ~
clever:destept|abil|priceput| ingenios|<a ~ together>a se tine strins unul de altul|a fi
device>un procedeu ingenios strins uniti|<to ~ to>a se agata de|a se tine
cleverness:inteligenta|pricepere| de/a ramine atasat|<to ~ to>fidel fata
iscusinta|ingeniozitate de|<his friends clung to him in spite of
clew:ghem all>cu toate acestea prietenii lui i-au ramas
clew:fir conducator|<to ~ up>a stringe fideli|<to
pinzele clingig:aderent|lipit| devotat
click:a avea bafta|a reusi clinic:clinica
click:a se intelege bine| a se iubi clinical:clinic
click:tacanit clink:clinchet
click:clanta|zavor clink:a clincani

1235
clink:a face sa clincane close:strins, pe corp|dens|compact|pazit
clinker:clincher indeaproape|tinut strins|apropiat| invecinat
clinking:grozav| strasnic|excelent close:apropiat|secret|ascuns
clinking:grozav de|strasnic de close:inchis|
clip:tundere|lina tunsa necomunicativ|zgircit|limitat|restrins|minuti
clip:clama|menghina|lovitura (cu palma) os|atent|riguros|strins|cu forte egale
clip:a stringe puternic|a tunde| a inghiti close:aproape|in preajma|strins|in secret|pe
(silabe)|a decupa|a fixa laolalta|a prinde ascuns
strins close:teren inchis| imprejmuire|curte (a unei
clip:a placa scoli)|inchidere|sfirsit|incheiere
clipper:foarfece|masina de tuns|cal iute close:a se inchide| a se incheia|a se termina
clipper:clipper|avion pt. zboruri close:a inchide|a incuia|a stringe|a apropia|a
transoceanice termina|a sfirsi|a incheia
clipper:lucru strasnic, close:a inchide (un circuit)|<~ port>port
excelent|<clipper>(mar.) corabie cu pinze inchis|<~ season>perioada in care vinatul
pentru calatorii lungi sau pescuitul sint interzise|<~
clipping:decupare (din ziare etc.) texture>tesatura compacta|<~ writing>scris
clipping:de mina intii inghesuit|<in ~ order>in rinduri strinse|<a ~
clique:clica prisoner>un detinut pazit indeaproape|<in ~
cloak:manta|pelerina proximity>in imed
cloak:masca close-fisted:zgircit
cloak:a acoperi cu o manta close-mouthed:necomunicativ| inchis
cloak:a ascunde|<under the ~ of close-up:premierplan
indifference>sub masca indiferentei closeness:caracter compact|lipsa de
cloak-room:garderoba, vestiar aer|imbicseala|persoana rezervata|caracter
cloak-room:casa de bagaje inchis|zgircenie|precizie| atentie|coerenta (a
clock:ceas orologiu unui argument etc.)|apropiere| intimitate
clock:a ponta closet:camaruta|camera secreta|toaleta|dulap
clock:a cronometra (la curse) closet:a inchide|<to be ~ed with smb.>a
clock-work:mecanism al ceasului avea consfatuiri secrete cu cineva
clock-work:de ceas|<with ~ precision>cu closing-speech:cuvint de inchidere
precizia unui ceasornic|<~ toys>jucarii closing-time:ora de inchidere
automate|<(fig.) like ~>ca ceasul|exact|cu closure:inchidere| incheiere|inchidere a
precizie dezb. parlamentare
clockwise:in sensul acelor unui ceasornic clot:cheag|cocolos
clod:bulgare|<the ~>tarina/pamint|<(si ~ clot:a (se) coagula|a (se) face cocolosi|a (se)
hopper/ ~ pole)>mitocan incleia|a (se) ingrosa|<~ted hair>par naclait
clog:piedica|sabot cloth:material|stofa|anteriu|<bound in
clog:a pune piedica (unui animal)|a infunda| ~>legat in pinza|<cut your coat according to
a umple (cu murdarie)|a impovara your ~>nu te intinde mai mult decit ti-e
clog:a impiedica plapuma|<(si table ~)>fata de masa|<to lay
clog:a se infunda|a se umple the ~> a pune fata de masa|<(fam.) the
cloggy:bulgaros|viscos ~>clerul
cloister:coridor|gang boltit|manastire clothe:a (se) imbraca|a (se) invesminta
cloister:a inchide intr-o manastire|a claustra clothes:haine| vesminte, straie|rufarie|<a
cloister:a se izola suit of ~>costum de haine|<ready-made
close:inchis|incuiat| interzis ~>haine de gata
close:inchis clothes-basket:cos pentru rufe
close:fara aer|imbicsit clothes-line:fringhie pentru rufe
clothes-man:negustor de haine (vechi)

1236
clothes-pin:cirlig de rufe clump:a se reuni|a tropai|<(si ~ sole)>talpa
clothier:negustor de haine dubla
clothing:imbracaminte|<articles of clumsiness:stingacie
~>articole de imbracaminte clumsy:stingaci
cloud:nor|puzderie|multime clung:v. cling
cloud:a (se) innora|<to live in the ~s/to have cluster:ciorchine|gramada|manunchi
one`s head in the ~s>a trai cu capul in cluster:a creste in manunchiuri|a se aduna
nori|<to have a ~ on one`s brow>a avea cluster:a stringe|<they all ~ed round me>ei
fruntea intunecata|<to be under a ~>a fi in toti s-au adunat in jurul meu
dizgratie/a fi discreditat|<a ~ of clutch:apucare|strinsoare
mosquitos>un nor de tintari|<to ~ clutch:gheare
up/over>a se intuneca| a s clutch:ambreiaj
cloud-burst:rupere de nori clutch:a apuca|a tine strins
cloud-capped:pierdut in nori clutch:a se agata|a se prinde
cloud-drift:nor plutitor clutch:a se crampona (de)|<a drowning man
cloud-kissing:care atinge norii will ~ at a straw>cel care se ineaca se agata
cloud-land:tara a visurilor si de un pai|<in smb.`s ~s>in ghearele
cloud-rack:masa de nori cuiva|<to let in the ~>a ambreia|<to
clouded:innorat|intunecat|<~ disengage/take out the ~>a debreia
countenance>privire, expresie intunecata clutter:dezordine|harababura|forfota|agitatie
cloudy:innorat|obscur| clutter:a se agita|a forfoti|a face dezordine
neclar|sumbru|intunecat clutter:a face neorinduiala in|a invalmasi|a
clove:catel de usturoi|v. cleave crea dezordine in
clove:cuisor clyster:clisma
clove:cuisoare (condiment) co-ed:studenta
cloven:v. cleave coach:trasura| diligenta|postalion
cloven:despicat coach:vagon de persoane|preparator|
clover:trifoi meditator
clown:mitocan|badaran| clovn coach:antrenor
clownish:grosolan|ridicol|comic|de clovn coach:a pregati|a medita (pt. un ex.)|a
cloy:a satura antrena (o echipa)|a da instructiuni|a
club:maciuca indruma|a informa
club:trefla (la cartile de joc)|club coach:a calatori cu diligenta|a da lectii|a lua
club:a ciomagi|a contribui|a subscrie (la o lectii|a se pregati pentru un examen|<I ~
actiune comuna)|<(si to ~ together)>a se with Mr. X>iau lectii cu Dl. X|<a ~ and
reuni (pt. o actiune comuna)|<~ six>o trasura cu sase cai|<to drive a ~ and
tie>(cravata-) papion six through Act of Parliament>a infirma, a
club-footed:cu un picior diform (din anula un act al parlamentului
nastere) coach-box:capra (la trasura)
club-law:dreptul celui mai tare coachman:vizitiu
club-man:membru al unui club coagulant:substanta coagulanta
cluck:cloncanit coagulate:a (se) coagula|a (se) inchega
cluck:a chema cloncanind coagulation:coagulare
cluck:a cloncani coal:carbune
clue:ghem, cheie (a unei probleme) coal:a (se) aproviziona cu carbune|<to carry
clump:buturuga|gramada|maldar|morman|pa ~s to Newcastle>(fig.) a vinde castraveti la
s greu gradinar|<to haul/call over the ~s>a dojeni|a
clump:a se stringe in grupuri mustra
clump:a pune talpa dubla la|a planta in coal-bed:zacamint de carbune
grupuri|a ingramadi coal-field:bazin carbonifer

1237
coal-pit:mina de carbuni cobble:carbuni bucati|cirpaceala
coal-scuttle:galeata de carbuni cobble:a pava|a drege|a cirpaci
coal-station:<coal-station>port cu mari cobbler:cirpaci|<cobbler>(e.a.) bautura
depozite de carbune pentru vapoare amestecata, racita la gheata|<(si sherry
coal-tar:gudron de huila ~)>bautura din vin, zahar si lamiie racita la
coalesce:a se uni|a fuziona gheata
coalescence:unire| fuzionare cobra:cobra
coalition:coalitie cobweb:pinza de paianjen|<to blow (away)
coarse:de proasta calitate| inferior the ~s from one`s brain>a-si limpezi mintea
coarse:aspru|grosolan (facind o plimbare la aer)
coarse:nemanierat|necioplit|obscen| cochine:cocaina
trivial|<~ food>mincare proasta/slaba|<~ cochineal:consenila
language>limbaj trivial cock:cocos
coarsen:a (se) largi|a (se) inaspri|a (se) face cock:barbatus
vulgar cock:persoana importanta, grangur
coarseness:asprime|calitate cock:sfirleaza/morisca de
inferioara|vulgaritate|grosolanie vint|robinet|cocosul armei|cep de
coast:coasta|tarm|coborire la vale (cu butoi|privire cu coada ochiului|gramajoara
bicicleta) (de fin)|ciulire (a urechilor)|bor (la palarie)
coast:tobogan cock:a ridica|a trage (cocosul armei)|a face
coast:a naviga de-a lungul unei coaste|a capite de (fin)|<that ~ won`t fight>treaba
naviga paralel cu coasta|a se da cu sania pe asta nu merge|<to live like fighting ~s>a
derdelus|<coast>a cobori pe o panta cu trai ca in sinul lui Avram|<~
bicicleta fara a pedala sparrow>vrabioi|om pus pe
coast-guard:paza de coasta cearta/circotas|<he is the ~ of the walk>el
coaster:vas de coasta taie si spinzura aici|<at full ~>i
coastwise:de-a lungul coastei cock-a-doodle-doo:cucurigu
coat:haina (barbateasca)| veston cock-a-hoop:cu un aer triumfator|tantos
coat:blana|invelis|strat cock-a-hoop:mindru
coat:membrana cock-and-bull:poveste gogonata
coat:a imbraca|a acoperi (un cablu )|a cock-chafer:carabus
acoperi (cu vopsea, cu praf)|<to dust smb.'s cock-crow(ing):cintatul cocosilor|zori
~>a trage o paruiala cuiva|<to turn smb.'s cock-eyed:sasiu|piezis|strimb| prost
~>a se da cu altii|<~ and skirt>taior (de cock-fighting:lupta de cocosi|<this beats
dama)|<over ~>palton/pardesiu|<~ of ~>e exceptional| admirabil
mail>camasa de zale|<~ of arms>blazon|<to cock-horse:calare
trail smb.`s ~-tai cock-sure:sigur|neindoielnic|
coating:strat (de vopsea etc.)|stofa| ingimfat|infumurat
imbracaminte cock-sure:(in mod absolut) sigur
coax:lingusitor cock-up:initiala
coax:a lingusi|lingusiri cockade:cocarda
coax:a lingusi|<coax>persoana care intra cockalorum:persoana tantosa
sub pielea cuiva|<coax>a convinge prin cockatoo:cacadu
vorbe magulitoare cockatrice:sarpe cu privirea ucigatoare
cob:lebada (mascul)|pescarus|zid din cockboat:salupa de bord
paianta|cal voinic cu picioare scurte|piine cocker:<(si to ~ up)>a rasfata|a cocolosi (un
rotunda|cocean de porumb|bucata rotunda bolnav, un copil)
de carbune|bulgare|chirpici cockerel:cocos tinar|tinar certaret
cobalt:cobalt cockle:incretitura|cuta|molusca
cobble:piatra de pavaj cockle:neghina

1238
cockle:a se increti|a face cute|a se umfla coffee-pot:ibric de cafea
cockle:a increti|a umfla|<that will warm the coffee-room:sala de mese (la un hotel)
~s of his heart>asta o sa-l incinte coffer:tezaur
cockney:londonez (tipic) de blastina|dialect coffer:caseta (pe tavan)|seif
londonez coffin:sicriu
cockpit:arena pentru lupte de cocosi|teatru coffin:vas vechi|copita de cal
de razboi coffin:a aseza in sicriu|a dosi|a face
cockpit:carlinga inaccesibil|<to drive nails into smb.`s ~>a
cockroach:gindac de bucatarie grabi moartea cuiva
cockscomb:creasta de cocos|fes al coffle:convoi (de oameni si animale)
bufonului cog:a trisa la zaruri
cocksy:v. cocky cog:dinte|zimt
cocktail:cal de curse fara a fi pur singe cog-wheel:roata dintata
cocktail:parvenit|cocteil (bautura) cogency:forta a unui argument
cocky:ingimfat|vanitos| cogent:convingator
indraznet|impertinent cogitate:a medita|a reflecta
coco:cocotier cogitate:a pune la cale|a concepe|a-si forma
coco-nut:nuca de cocos|<that accounts for o conceptie despre
the milk in the ~>acum totul este limpede cogitation:cugetare
cocoa:cacao|<~ bean>boaba de cacao cogitative:meditativ
cocoon:cocon cognac:coniac
cod:batog cognate:inrudit|avind aceeasi origine
cod-liver-oil:untura de peste cognation:inrudire|analogie|provenienta
coddle:a razgiia|a cocolosi comuna
code:cod|cifru cognition:cunoastere| percepere
code:a cifra cognizable:cognoscibil|<cognizable>(jur.)
code:a codifica care intra in competenta unei curti|<~
codger:batrin ciudat offence>infractiune care intra in
codify:a codifica competenta legii
coeducation:sistem de invatamint mixt cognizance:cunostinta
coefficient:coeficient cognizance:competenta|semn distinctiv|<to
coequal:egal take ~ of>a lua cunostinta de|<to have ~
coerce:a constringe of>a avea cunostinta de
coerce:a face uz de forta cognizant:<~ of>care are cunostinta de
coercion:constringere cognomen:nume de familie| porecla
coercion:coercitie cognoscible:cognoscibil
coercive:coercitiv cohabit:a coabita|a convietui
coeval:contemporan cohabitation:coabitare| convietuire
coeval:persoana de aceeasi coheir:comostenitor
virsta|contemporan coheiress:comostenitoare
coexist:a coexista cohere:a fi unit|a fi legat|a fi coerent|
coexistence:coexistenta|<peaceful inchegat
~>coexistenta pasnica coherence:coerenta
coexistent:coexistent coherent:strins legat|lipit| coerent
coffee:cafea cohesion:coeziune
coffee-bean:bob de cafea cohort:cohorta
coffee-cup:ceasca de cafea coign:<~ of vantage>loc de unde se vede
coffee-grounds:zat bine ceva
coffee-house:cafenea coil:incolacire|incovrigare|rotocol (de
coffee-mill:risnita de cafea fum)|bucla (de par)

1239
coil:tambur|colac de fringhie collapse:cadere|prabusire
coil:bobina collapse:colaps
coil:a (se) incovriga|a (se) incolaci|<a collapse:a cadea|a se prabusi|a-si pierde
serpent ~ed up in the sun>un sarpe incolacit curajul|a se descuraja
la soare|<induction ~>bobina de inductie collapse:a darima
Cockaigne:<Cockaigne>tara imaginara collapsible:reversibil pliant
unde curge lapte si miere collar:guler|zgarda|rulada de carne
coin:moneda|ban metalic collar:a prinde de guler
coin:a bate (moneda)|a inventa|a crea collar:a sterpeli|a face (carnea)
(cuvinte, expresii)|<current ~>moneda rulada|<stand-up ~>guler tare|<turn-down
curenta|<to pay smb. back in his own ~>a ~>guler moale|<against the ~>munca grea|
plati cuiva cu acceasi moneda truda
coinage:batere de moneda| sistem collar-bone:clavicula
monetar|inventare|creare (de cuvinte, de collate:a colationa
expresii) collateral:colateral| indirect|paralel
coincide:a coincide collation:colationare| gustare
coincidence:coincidenta colleague:coleg
coincident:care coincide collect:a colecta|a stringe|a deduce|a face o
coiner:falsificator de colecta de|a percepe|a incasa (bani)|a face
bani|inventator|nascocitor colectie de
coir:fibra de nuca de cocos collect:a se aduna|a se stringe|<to ~
coke:cocs oneself>a-si reveni/a-si aduna mintile|<I ~
colander:strecuratoare from your words that>deduc din cuvintele
cold:rece tale ca|<he ~s stamps>colectioneaza timbre
cold:rece|glacial|rezervat collected:calm|cu singe rece| recules
cold:frig|raceala|<ice ~>rece ca gheata|<~ collection:colecta (de
in death>rece/mort|<~ meat>hrana rece|<~ bani)|colectie|adunare|reuniune| multime
weather>vreme rece|<~ feet>lasitate|<in ~ collection:examen la Oxford|<~ of
blood>cu singe rece|<the idea left him pictures>colectie de tablouri|<~ of
~>ideea l-a lasat rece|<to give smb. the ~ people>adunare de oameni
shoulder>a trata pe cineva cu raceala|<to collective:colectiv|comun
have smb. ~>a avea collective:colectiv|<~
cold-blooded:cu singe rece ownership>proprietate colectiva
cold-blooded:rece|cu singe rece collective:colectivist
cold-cream:crema de fata collective:gospodarie agricola colectiva
cold-hearted:rece|indiferent| insensibil collectively:in colectiv|in comun
cold-livered:flegmatic collectivism:colectivism
cold-pig:<cold-pig>a improsca (pe cineva) collectivization:colectivizare
cu apa (pentru a-l trezi) collector:colector|perceptor|incasator|colecti
cold-shoulder:a trata cu raceala onar|controlor de bilete
cold-snap:perioada de vreme rece college:colegiu universitar|facultate|scoala
cold-without:whisky cu apa fara zahar secundara|scoala speciala|<naval ~>scoala
coldness:raceala navala|<~ of music>scoala de muzica
coldness:raceala|indiferenta collegian:student|absolvent al unui colegiu
coldsteel:arma alba collegiate:de colegiu
colic:colica|durere acuta collegiate:student|<~ studies>studii de
collaborate:a colabora colegiu
collaboration:colaborare collery:mina de carbuni
collaborationi:colaborationist collide:a se ciocni
collaborator:colaborator collier:miner (la o mina de carbuni)

1240
collier:vas carbonifer coloured:colorat|vopsit
colligate:a face legatura intre|a asocia coloured:de culoare
collision:ciocnire|tamponare|<to come into colouring:colorant
~ with>a intra in conflict cu colouring:colorant|culoare|colorit|<~
collocate:a dispune|a aseza matter>colorant
collocation:asezare| aranjare colourless:incolor
collocation:grup de cuvinte| sintagma coloury:cu o culoare frumoasa|atractiv
collocutor:interlocutor colt:minz|novice| tinar
collodion:colodiu coltsfoot:podbal
colloid:coloid columbine:caldarusa
collop:bucata de carne columbine:colombina
colloquial:de conversatie| column:coloana|stilp
cotidian|familiar|<~ English>engleza column:coloana
vorbita column:coloana (de mars)|<spinal
colloquialism:expresie familiara|uzuala ~>coloana vertebrala
colloquy:colocviu|convorbire columnar:in forma de coloana
collude:a se intelege pe ascuns|a complota columnist:trimis
collusion:intelegere secreta|complotare special|observator|<columnist>colaborator
colon:doua puncte permanent al unui ziar
colon:colon colza:rapita
colonel:colonel coma:fire|mot (la unele plante)
colonelcy:grad de colonel coma:coma
colonial:colonial comb:pieptene|creasta de
colonialism:colonialism cocos|creasta|coama (de vale, de
colonist:colonist deal)|tesala|fagure|darac
colonization:colonizare comb:a pieptana|a tesala|a daraci
colonize:a coloniza comb:a se sparge|<to ~ one`s hair>a se
colonize:a se aseza|a se stabili pieptana|<to ~ out>a cerceta amanuntit
colonizer:colonist combat:lupta
colonnade:colonada combat:a (se) lupta cu
colony:colonie combat:a lupta impotriva|<single ~>lupta in
colophon:pagina cu caseta tehnica doi| duel
colophony:saciz combatant:combatant
colorific:colorant combative:combativ
colossal:colosal combativeness:combativitate
colour:culoare comber:masina de daracit
colour:steag|drapel|colorit comber:val brizant
colour:a colora|a vopsi combination:combinare|combinatie|liga|coal
colour:a infrumuseta itie
colour:a bate in|<man of ~>om de combination:combinezon cu
culoare|<to be off ~ (fam.)>a se simti rau/a chiloti|motocicleta cu atas
fi trist|<to change ~>a face fete-fete|<to combine:combina
gain ~>a se rosi (la fata)|<to give false ~ combine:cartel
to>a denatura|<to have a high ~>a fi rosu la combine:a uni
fata|<to join the ~s>a se inrola in armata|<to combine:a se uni
lend/give ~ combine:a se combina|<to ~ forces with
colour-blind:daltonist smb.>a se uni cu cineva
colour-box:cutie de culori (pt. pictat) combustible:inflamabil|iritabil
colourable:plauzibil|fals| combustible:combustibil|materie
contrafacut|inselator inflamabila

1241
combustion:ardere comity:politete|relatii de respect reciproc
come:a veni|a sosi|a aparea|a parcurge (o comma:virgula|<inverted ~>ghilimele
distanta)|a se intimpla command:comanda, ordin
come:a se bate (asupra)|a se gasi|a se command:comanda|autoritate|stapinire (a
intilni|a deveni|a se face|a se forma unei limbi)
come:ei hai! ia-o incet!|<it came to my command:a comanda|a ordona
knowledge>am aflat|<to ~ a long way>a command:a comanda|a stapini|a avea
parcurge un drum lung|<to ~ over>a autoritate asupra|a dispune de|a avea la
cuprinde/a se raspindi in|<a feeling of dispoz.|a stapini|a domina (sentimente)|a
shame came over him>il cuprinse un inspira (stima, respect etc.)|<at/by/smb.`s
simtamint de rusine|<a feeling of shame ~>la comanda cuiva|<at ~>la dispozitie|<he
came over him>a veni (parcurgind o is in ~ of a regiment>el comanda un
come:<the word ~s on page six>cuvintul se regiment|<to have the ~
gaseste in pagina a 6-a|<it ~s to this>la commandant:comandant
aceasta se rezuma|a se opri/a-si reveni|<it commandeer:a recruta|a rechizitiona
~s to this>a-si veni in fire|<my shoe-lace commander:comandant
has ~ untied>mi s-a desfacut siretul de la commander:capitan de vas
pantof|<his wish came true>dorinta lui s-a commander:comandor al unui ordin|ciocan
implin mare de lemn
come-and-go:du-te-vino commander-in chief:comandant suprem
come-at-able:accesibil commanding:conducator|dominant|impunat
come-back:revenire dupa un esec or|impozant
comedian:actor comic|actor de commanding:care ofera o priveliste
comedie|autor de comedii larga|<(mil.) ~ point>punct strategic
comedy:comedie commandment:ordin
comely:placut|convenabil commandment:porunca
comer:persoana care vine|<the new ~s>noii commemorate:a comemora|a celebra
veniti|<open to all ~s>deschis tuturor celor commemoration:comemorare
veniti|<the first ~>primul venit commence:a incepe
comestible:comestibil commencement:inceput|origine|ziua
comestible:alimente inminarii diplomelor scoli
comet:cometa commencement:serbare de sfirsit de an in
comfit:bomboana scoli
comfort:confort|mingiiere|consolare|alinare commend:a incredinta cuiva spre pastrare|a
comfort:a consola|a mingiia|a alina|<his lauda|a atrage|a interesa|<this book does not
presence was a great ~ to her>prezenta lui a ~ itself to me>cartea aceasta nu ma atrage
fost o mare mingiiere pentru ea commendable:recomandabil|meritoriu|<wit
comfort:W. C. h ~ frankness>cu o sinceritate laudabila
comfortable:confortabil| commendation:lauda|recomandare
comod|reconfortant|mingiietor|<make commendatory:elogios|recomandabil
yourself ~>fa-te comod|<in ~ commensal:comesean
circumstances>instarit|<in ~ commensurable:comensurabil
circumstances>linistit commensurable:divizibil
comforter:mingiietor|fular de lina commensurable:proportional (cu)
comfortless:incomod|neconsolat commensurate:la care se poate aplica
comfy:confortabil aceeasi|egal|potrivit, corespunzator
comic:comic|hazliu comment:comentariu
comic:comic|comedian comment:a comenta|<to ~ upon a text>a
coming:sosire|venire comenta un text
coming:care vine|<the ~ year>anul viitor commentary:comentariu

1242
commentator:comentator commodity:marfa| produs|<a staple ~>un
commerce:comert|relatii sociale|relatii produs de prima necesitate
sexuale commodore:comandant de escadra
commercial:comercial|<~ traveller>comis- common:comun|general, universal|obisnuit|
voiajor comun|de rind|obstesc|colectiv
commercialize:a comercializa common:teren comunal|<~ cause>cauza
commingle:a (se) amesteca|a (se) uni comuna|<by ~ consent>prin consimtamint
comminute:a pulveriza|a imparti (o colectiv|<~ sense>ratiune/bun simt|<~
proprietate) law>obiceiul pamintului|<in ~>in
comminution:pulverizare|impartire| comun|<out of the ~>iesit din comun
imbucatatire commonage:drept de pasunat pe pasunea
commiserate:a compatimi|<to ~ with com.|proprietate comuna|<the ~>poporul
smb.>a participa la suferinta cuiva commonalty:v. commonage
commiseration:compatimire commoner:om de rind|membru al Camerei
commissariat:comisariat|functie de comisar Comunelor
commissary:delegat|comisar commoner:student nebursier|pers. care are
commissary:ofiter de administratie drept de pasunat
commission:instructiune|ordin|comanda|ma commonplace:nota|
ndat| imputernicire insemnare|banalitate|platitudine
commission:breve|diploma|comisie (de commonplace:banal
ancheta) commonplace:a extrage note, insemnari din
commission:echipare|inarmare commonplace:a debita banalitati|a face
commission:comision|curtaj|savirsire| insemnari, note
infaptuire commons:poporul|starea a treia|alimente
commission:a delega|a insarcina|a numi consumate in comun
intr-un post commons:portie fixa de mincare|<the
commission:a da comanda unui vas House of Commons>Camera Comunelor
(ofiter)|a pregati (un vas)|<(jur.) ~ of the commonwealth:republica|
peace>functiunea judecatorului de pace|<in comunitate|federatie
~>delegat|<he has thrown up his ~>si-a dat commotion:miscare|tulburari (ale
demisia|<in ~>gata de plecare|<to be put maselor)|tulburare sufleteasca|agitatie
out of ~>a fi dezarmat|<to charge three per communal:comun|comunal
cent ~>a cere un comis commune:comuna|obste| comunitate
commissioner:imputernicit|membru al unei commune:a se consfatui (cu)
comisii commune:a conversa in mod intim (cu)
commissionnaire:comisionar commune:a se impartasi
commit:a incredinta (cuiva)|a da in grija communicability:caracter comunicabil
(cuiva)|a baga in inchisoare|a incarcera|a communicable:comunicabil
comite|a savirsi (o crima)|a compromite|a communicate:a comunica
consemna|a inregistra|<to ~ to the flames>a communicate:a comunica (cu)
arunca in foc|<to ~ suicide>a se communicate:a se impartasi
sinucide|<do not ~ yourself with such communication:comunicare|
people>nu te compromit informatie|circulatie|mijloc de comunicatie
commitment:incredintare|arestare|obligare communicative:comunicativ
committal:v. commitment communicator:persoana care comunica cu
committee:comitet|comisie cineva
commode:comoda|scrin communicator:aparat de transmisiune
commode:scaun (cu oala de noapte) communion:legatura|
commodious:spatios relatie|comuniune|comunitate religioasa

1243
communion:impartasanie|<to hold ~ with comparable:comparabil
oneself>a medita profund comparative:comparativ|relativ|<(gram.) the
communique:comunicat ~ degree>gradul comparativ
communism:comunism comparatively:comparativ
communist:comunist|<the Romanian compare:comparatie
Communist Party>Partidul Comunist compare:a compara (cu)
Rom²n compare:a compara
community:comunitate|posesiune in compare:a fi comparabil (cu)|<no girl can ~
comun|<the ~>colectivitate with sally>nu exista fata ca sally|<beyond
commutable:care poate fi schimbat /without /past ~>incomparabil/fara
commutation:schimbare| substituire pereche|<to ~ notes>a avea un schimb de
commutation:comutare de pedeapsa vederi
commutation:abonament la masa, la cai comparison:comparare| comparatie|<in ~
ferate with>in comparatie cu|<by
commutative:comutabil ~>comparativ|<it is better by ~>comparativ
commutator:comutator e mai bun|<to bear/stand ~ with>a putea fi
commute:a schimba (un luncru cu altul)|a comparat cu
inlocui compartment:despartitura|compartiment (in
commute:a comuta (o pedeapsa) tren)
commute:a folosi un abonament compass:suprafata|
compact:compact|dens intindere|arie|limite|busola
compact:concis| condensat compass:registru al unei voci
compact:inclinat (sa) compass:compas|inconjur|ocol
compact:care nu face decit (sa) compass:a inconjura|a intelege|a pricepe|a
compact:contract| conventie|pudra sau fard sesiza|a pune la cale|a indeplini|a
presat, compact|pudriera mica realiza|<beyond my ~>peste puterile
compact:a condensa mele|<to remain within ~>a nu depasi
compact:a compune (din)|<a ~ mass>o limitele|<to fetch/go a ~>a face
masa compacta|<man ~ of suspicion>om de ocolul|<they have ~ed great things>au
rea-credinta realizat lucruri mari
compactness:caracter compact| soliditate compassion:mila|compasiune|<to have/take
companion:tovaras|manual ~ on>a-i fi mila de
companion:dama de companie, compassionate:milos| compatimitor
insotitoare|pereche, sot (al unui lucru) compatibility:compatibilitate
companion:a intovarasi compatible:compatibil
companion:a convietui (cu)|<~ in compatriot:compatriot
arms>tovarasi de arme|<Gardner`s compeer:egal in grad sau in rang|tovaras
Companion>Cartea gradinarului compel:a sili|a constringe
companionable:sociabil|prietenos compendious:concis|cuprinzator
companionship:companie| tovarasie compendium:compendiu| rezumat
company:companie|societate compensate:a compensa|a despagubi|a
company:societate| asociatie echilibra|a egaliza
company:trupa de actori compensate:a compensa|a echilibra
company:companie|echipaj de vas|<in ~>in compensate:a fi o compensatie (pentru)
societate|<to be good ~>placut in compensating:compensator|care
societate|<to be bad/poor ~>a fi nesociabil| compenseaza
ursuz (in societate)|<to bear/keep smb. ~>a- compensation:compensare|
i tine cuiva de urit|<to keep ~ with>a fi recompensa|despagubire
prieten cu|a fi asociat cu|<in ~ with>laolalta compensative:care compenseaza
cu/impreuna cu|< compete:a concura

1244
compete:a se intrece (cu, pentru)|<to ~ with complication:complicatie
one another>a face concurenta|a concura complicity:complicitate
(unul cu altul) compliment:compliment
competence:competenta| indestulare|viata compliment:salutari|complimente
indestulata|abilitate, pricepere compliment:a complimenta
competent:competent| compliment:a felicita (pentru)|<to pay a ~
capabil|permis|ingaduit to smb.>a face cuiva un compliment
competition:intrecere| competitie complimentary:care flateaza, politicos|de
competitive:competitiv|<~ felicitare
examination>examen-concurs comply:a consimti|a incuviinta|a se
competitor:concurent supune|a asculta
compilation:compilare comply:a se conforma (cu)|<to ~ with a
compile:a compila request>a se conforma unei cerinte
complacence:automultumire| vanitate component:component
complacent:multumit de sine component:element component|<~
complain:a se plinge (de, ca)|a face o parts>parti componente
plingere|a se plinge (cuiva)|<he ~s of your comport:a se comporta
conduct>se plinge de purtarea ta comport:a se potrivi|a fi in acord (cu)|<to ~
complaint:plingere|reclamatie oneself>a se comporta
complaint:boala|durere|<he has no cause of comportment:comportament
~>nu are de ce sa se plinga compose:a compune|a forma, a alcatui|a
complaisance:atentie| politete crea|a compune (muzica, versuri)|a aplana|a
complaisant:atent|politicos calma|a linisti|a aranja|a pregati
complement:completare| complinire compose:a culege|<~ your anger>potoleste-
complement:numar|efectiv complet ti minia|<to ~ oneself>a se calma/a se
complement:complement linisti|<he ~d himself for a nap>s-a pregatit
complement:a completa sa traga un pui de somn
complementary:complementar composed:calm|linistit
complete:complet|deplin| composedly:cu calm|in liniste
terminat|(de)savirsit composer:compozitor
complete:a completa|a intregi|a implini|a composing:constitutiv| linistitor
termina|a duce la bun sfirsit|<I have not yet composing-room:zetarie
~d my arrangements>inca nu mi-am composite:compus| mixt
terminat treburile composite:amestec|<~ carriage>vagon cu
completeness:intregire, terminare diferite clase
completion:completare| indeplinire composition:compozitie (chimica,
completive:completiv literara)|compunere, alcatuire
complex:complex|complicat| compus composition:structura psihica
complex:complex|<(gram.) ~ composition:zat|acord|compromis|intelegere
sentence>fraza |surogat|imitatie|substanta artificiala|<there
complexion:ten|culoare a pielii is a touch of madness in his ~>e putin
complexion:temperament nebun|<he made a ~ with his creditors>a
complexion:caracter| aspect ajuns la o intelegere cu creditorii lui
complexity:complexitate compositor:zetar| culegator
compliance:caracter conciliant| compost:balegar
intelegere|servilism|<in ~ with>conform cu composure:calm|singe rece|<to act with ~>a
compliant:care incuviinteaza| actiona cu calm
complezent|docil|supus compound:compus|combinat
complicacy:complicatie compound:compus|amestec
complicate:a (se) complica

1245
compound:a combina|a amesteca|a aranja|a the pros and ~s>a discuta toate aspectele
rezolva (o problema) unei probleme|<to speak pro and ~>a vorbi
compound:a se invoi| a ajunge la un pro si contra
acord|<~ word>cuvint compus|<it is a ~ of concatenate:a inlantui
several elements>este un amestec de mai concatenation:inlantuire|serie| lant
multe elemente concave:concav
comprehend:a intelege|a pricepe|a cuprinde, concave:concavitate
a include|<I do not ~ your meaning>nu concavity:concavitate
inteleg ce vrei sa spui conceal:a ascunde|a tine secret
comprehensible:care se poate concealment:ascundere|tainuire|
intelege|inteligibil| ascunzis|ascunzatoare
clar|<comprehensible>care se poate concede:a admite|a recunoaste|a garanta un
include, cuprinde (in ceva)|<what I say is ~ drept, un privilegiu
enough>ceea ce spun e destul de clar concede:a face o concesie
comprehension:intelegere| conceit:ingimfare|orgoliu
comprehensiune|cuprindere|includere|atitudi conceit:pretiozitate|idee fantastica|<to be
ne ingaduitoare|toleranta|vederi largi|<this out of ~ with>a fi dezgustat de
is beyond his ~>aceasta ii depaseste conceited:increzut|ingimfat
capacitatea de intelegere|<a term of wide conceivable:imaginabil|de conceput
~>un termen cuprinzator conceive:a concepe (un copil)|a-si
comprehensive:inteligent| imagina|a exprima
patrunzator|cuprinzator|vast conceive:a ramine gravida|<to ~ of>a-si
comprehensiveness:intelegere| patrundere inchipui|<I cannot ~ how he did it>nu pot
compress:compresa sa-mi inchipui cum a facut aceasta|<~d in
compress:a comprima plain terms>formulat in termeni simpli
compress:a concentra concentrate:a concentra
compressible:compresibil concentrate:a condensa
compression:comprimare|reducere|<~ concentrate:a se concentra (asupra)
cock>robinet de compresiune|<the ~ of concentration:concentrare|concentratie
expenses>reducere a cheltuielilor concentre:a (se) concentra|a (se) reuni intr-
comprise:a cuprinde, a contine|<this sum ~s un punct comun
all our expenses>aceasta suma include toate concentric:concentric
cheltuielile noastre concept:concept|idee generala
compromise:compromis conception:conceptie|concepere
compromise:a potoli (o disputa)|a conceptual:de notiune|<~ mistake>confuzie
compromite|<compromise>a cadea de de notiuni
acord facind un compromis|<to ~ oneself>a concern:legatura|relatie (cu)
se compromite concern:interes|preocupare (pentru)|rol
compulsion:fortare, constringere (in)|participare (la)|neliniste|
compulsory:obligatoriu ingrijorare|treaba|afacere
compunction:remuscare|<without any concern:intreprindere|concern
~>fara nici un scrupul concern:a privi (pe)|a atinge|a afecta|<that
computable:calculabil has no ~ with the question>nu are legatura
computation:calcul| evaluare cu problema|<he followed the events with
compute:a calcula|a evalua the deepest ~>a urmarit evenimentele cu
comrade:tovaras cea mai adinca ingrijorare|<this is no ~ of
comradeship:tovarasie yours>asta nu e treaba ta|<he is muddling in
con:incredere my ~s>se
con:a insela|a trage pe sfoara|a invata pe concerned:interesat
dinafara|a toci|a cirmi (un vas)|<to discuss

1246
concerned:nelinistit| ingrijorat (de)|<he did concordant:armonios
not look ~>nu parea ingrijorat concordat:concordat
concerning:privitor la|despre|referitor la concourse:multime|afluenta|<an unexpected
concert:concert|acord|intelegere ~ of events>un concurs neasteptat de
concert:a aranja|a stabili de comun acord evenimente
concert:a aranja (pe voci etc.) concrete:concret|din beton
concert:a cadea de acord (cu)|<in ~ with>in concrete:lucru concret|beton
intelegere cu|<to act in ~>a actiona de concrete:a betona|a solidifica|a intari
comun acord concrete:a se solidifica|<reinforced ~>beton
concert-pitch:diapazon de concert armat
concerted:stabilit de comun acord concretion:concretiune| intarire
concerted:aranjat (pe voci, pe instrumente) concubinage:concubinaj
concerto:concert, (compozitie concubinary:de concubinaj
muzicala)|<Beethoven~s violin ~ in D concubinary:concubin
major>concertul pentru vioara in re major concubine:concubina
de Beethoven concupiscence:senzualitate
concession:concesie concupiscent:senzual|libidinos|lasciv
concessionaire:concesionar concur:a coincide|a se produce simultan
concessive:concesiv concur:a contribui|a colabora (la)|<to ~
conch:scoica with>a fi de acord cu
conchiferous:in forma de scoica concurrence:coincidenta|conlucrare|colabor
conciliate:a concilia|a impaca|a atrage|a are|unitate (de vederi etc.)|concurs (de
cistiga (stima, bunavointa) imprejurari)|acord|aprobare|<in ~
conciliation:conciliere| impacare with>simultan cu
conciliatory:conciliant concurrent:paralel|simultan|concomitent|car
concise:concis e coopereaza|actioneaza impreuna
conciseness:concizie concuss:a zdruncina|a zgudui|a scutura|a
conclave:conclav intimida
conclude:a termina|a conchide|a trage ca concussion:soc|izbitura
concluzie|a deduce|a aranja|a incheia o concussion:comotie
afacere|o chestiune condemn:a blama|a dezaproba
conclude:a se decide (sa)|a se termina|<to ~ condemn:a condamna|a confisca (bunuri)
I must say that>ca incheiere trebuie sa spun condemn:a da la rebut|a da la reforma|<he
ca was ~ed to death>a fost condamnat la
concluding:de incheiere moarte|<to be ~ed to>a fi nevoit|a fi obligat
conclusion:concluzie|incheiere| sa
hotarire|incheiere (a unei afaceri)|<in ~>in condemnable:condamnabil
concluzie|<to try ~s with>a se intrece cu condemnation:condamnare
conclusive:conclusiv|final|decisiv condensation:condensare, comprimare
concoct:a prepara|a pregati|a inventa|a condense:a condensa|a comprima
scorni|a nascoci|<did you ~ this story?>tu ai condense:a concentra
nascocit povestea asta? condense:a mari intensitatea
concoction:preparat|amestec|inventare|nasc condense:a se condensa, a se comprima|<~d
ocire|poveste nascocita milk>lapte condensat
concomitance:concomitenta condenser:condensator
concomitant:concomitent condescend:a binevoi
concord:intelegere| armonie condescend:a se apleca (la)|a se cobori (la)
concord:armonie condescend:a binevoi (sa)
concordance:concordanta condescending:condescendent, binevoitor
concordant:concordant condescension:condescendenta bunavointa

1247
condign:adecvat, potrivit|<~ cone:semnal
punishment>pedeapsa meritata cone:a da forma de con
condiment:condiment cone:a produce conuri|<storm -~>semnal de
condition:conditie furtuna
condition:circumstante|pozitie, conditie confab:taifas
sociala|stare, situatie confab:a sta la taifas
condition:a conditiona confabulate:a discuta|a sta la taifas|a
condition:a verifica (calitatea palavragi
marfurilor)|<on ~ that>cu conditia ca|<on confection:confectionare|fabricare|confectie
no ~>in nici un caz|<under the present |dulciuri|prajituri| zaharicale
~s>in imprejurarile actuale|<to change confection:a confectiona|a prepara
one`s ~>a se casatori|<to be out of ~>a nu fi congestion:congestie|<~ of the
in forma|<to be in no ~ to>a nu fi in stare lungs>congestie pulmonara
sa|<the two things ~ each oth conglomerate:conglomerat
conditional:conditional|<~ on>dependent de conglomerate:adunat|strins
conditioned:conditionat|avind o anumita conglomerate:a (se) aglomera
stare|dispozitie|conditie conglomeration:conglomerare
conditioned:corijent|<~ reflex>reflex conglutinate:a lipi
conditionat|<well ~>bine situat congratulate:a felicita (pentru)|<to ~
condole:a-si exprima condoleante oneself>a se felicita
condolence:condoleanta congratulation:felicitare
condonation:iertare congratulatory:de felicitare
condone:a trece cu vederea (o vina) congregate:a (se) aduna, a (se) intruni
conduce:a contribui (la)|a favoriza congregation:adunare| intrunire
conducive:<~ to>care contribuie la/care congregation:congregatie
favorizeaza|<cleanliness is ~ to the health congress:congres
of the body>curatenia contribuie la congress:sesiunea Congresului|<the
sanatatea corpului Congress>Congresul S.U.A.
conduct:comportare|conduita|conducere congressional:referitor la congres
conduct:a conduce congressman:membru al Congresului
conduct:a conduce| a duce (spre) S.U.A.
conduct:a dirija congruence:acord| potrivire|compatibilitate
conduct:a conduce|<to ~ an affair>a congruence:congruenta| consecventa
conduce o afacere|<he ~ed his army to congruent:potrivit (cu)|in concordanta cu
victory>si-a condus armata spre congruity:potrivire|acord
victorie|<this road will ~ him to congruous:potrivit|conform (cu)
Liverpool>drumul acesta il va duce spre conic:conic
Liverpool coniferous:conifer
conductible:conductibil coniform:conic
conductible:bun conducator (de caldura) conjectural:ipotetic|presupus
conduction:conducere conjecture:ipoteza|presupunere|supozitie
conduction:transmitere (de electricitate) conjecture:a presupune
conductivity:conductibilitate conjecture:a face presupuneri
conductor:conducator conjoin:a (se) uni
conductor:dirijor conjoint:unit
conductor:corp conducator (de caldura) conjointly:in comun
conductor:conductor|<bad/non-~>rau conjugal:conjugal
conducator conjugate:unit
conduit:conducta|canal conjugate:derivat din aceeasi radacina
cone:con conjugate:imperecheat

1248
conjugate:conjugat connection:legatura|unire|conexiune
conjugate:a conjuga|a uni connection:racordare|ambreiaj| cuplaj
conjugate:a se uni|a se connection:contact|conexiune|relatii|legaturi
imperechea|<conjugate (gram.)>cuvint |ruda
derivat din aceeasi radacina (cu alte connection:clientela|<in that/this ~>in
cuvinte)|<conjugate>obiect care formeaza o aceasta ordine de idei|<ground ~>legatura
pereche cu un alt obiect cu pamintul|<to break off a ~>a intrerupe o
conjugation:conjugare|unire relatie|<a distant ~>o ruda indepartata|<a
conjugation:fuziune firm with a good ~>o firma cu clientela
conjunct:unit|combinat mare|<to open up a ~ with a house>a intra
conjunct:asociat in relatii de afacer
conjunction:unire|adunare|legatura connective:care leaga|care uneste|<~
conjunction:conjunctie| conjunctura|<in ~ tissue>tesut conjunctiv
with>in legatura cu|unit cu connexion:v. connection
conjunctiva:conjunctiva connivance:incuviintare|
conjunctive:conjunctiv|de legatura|<~ complicitate|intelegere|<done with his
tissue>tesut conjunctiv|<(gram.) ~ ~>facut cu stirea lui
mood>modul conjunctiv connive:a inchide ochii asupra
conjunctively:impreuna| unit connive:a incuviinta
conjunctivitis:conjunctivita connive:a fi de coniventa cu
conjuncture:conjunctura|concurs de connoisseur:cunoscator (in)
imprejurari connotation:implicatie (a unui cuvint)|sens
conjuration:conjurare|incantatie exist. pe linga cel de baza|implicatie
conjure:a conjura|a implora connote:a implica|a insemna|a arata|a
conjure:a invoca (spiritele) exprima
conjure:a face sa apara connubial:conjugal
conjure:a face sa dispara prin scamatorii|<to conquer:a cuceri|a invinge| a subjuga
~ up>a evoca|<he ~d up the scene of a conquer:a invinge|a iesi invingator|a birui
tropical forest>a evocat peisajul unei paduri conquerable:care poate fi cucerit|invins
tropicale|<to ~ up an egg out of a hat>a conqueror:cuceritor
scoate un ou dintr-o palarie prin conqueror:partida hotaritoare
scamatorii|<a name to ~ with>un nume de conquest:cucerire
mare rasunet conquest:cucerire|succes|<to make a ~ of>a
conjurer:persoana care implora|care roaga cuceri (pe cineva)
conjuror:vrajitor| scamator consanguine:consangvin
connate:innascut|avind aceeasi origine consanguinity:consangvinitate| rudenie
(cu)|nascut deodata|in acelasi timp (cu) conscience:constiinta|<to have a good/clear
connate:concrescut ~>a avea constiinta curata|<a matter of ~>o
connatural:innascut|avind aceeasi natura problema de constiinta|<in all ~>cinstit
(cu) vorbind|<to have the ~ to> a avea
connect:a lega|a uni (cu) neobrazarea sa
connect:a conecta|a lega (cu) conscienceless:fara scrupule
connect:a ambreia|a racorda|a angrena conscientious:constiincios| scrupulos
connect:a se lega|a se uni|a face legatura conscientiousness:constiinciozitate
(cu)|<to ~ with the earth>a face legatura cu conscious:constient|<to be ~ of>a fi
pamintul constient de|<self-~>timid|stingher
connected:legat|unit|inrudit|avind relatii|<he consciousness:caracter
is distantly ~ with us>e o ruda indepartata constient|cunostinta|<to lose ~>a-si pierde
de-a noastra|<he is highly ~>are legaturi cu cunostinta
oameni influenti conscribe:a recruta pt. serviciul militar

1249
conscript:recrutat consider:a cugeta|a reflecta|<let me ~>sa
conscript:recrut ma gindesc|<I must ~ the question>trebuie
conscript:a recruta|a lua in armata sa reflectez asupra problemei
conscription:recrutare|serviciu militar considerable:considerabil
obligatoriu considerate:atent|politicos| amabil
consecrate:sfintit|consacrat consideration:considerare|reflectare|analiza|
consecrate:a sfinti|a consacra studiere|motiv|
consecration:sfintire|consacrare cauza|recompensa|despagubire|consideratie|
consecution:consecutie| respect|stima|importanta|<to take into ~>a
inlantuire|succesiune tine seama de|<upon further ~>reflectinnd
consecutive:consecutiv, succesiv mai mult|<your proposal is under
consecutively:consecutiv ~>propunerea d-tale se studiaza|<to leave
consenescence:batrinete out of ~>
consenescence:declin considering:cu privire la|luind in
consensus:aprobare unanima considerare (ca)|tinind seama (de)
consent:consimtamint considering:luind in considerare totul
consent:a consimti (la)|<with one ~>de considering:tinind seama de toate
comun acord consign:a incredinta (cuiva)|a da in grija
consentaneity:acord, unanimitate (cuiva)|a expedia (marfuri)
consentaneous:conform (cu), potrivit consign:a consemna
(cu)|unanim consignation:expediere de marfa|<to the ~
consentient:de acord (cu)|unanim of smb.>adresat|expediat cuiva
consequence:consecinta|importanta|<in/by consignee:comisionar| destinatar
way of ~>ca urmare|<a thing of the utmost consigner:expeditor de marfuri
~>un lucru de cea mai mare importanta|<it consignment:expediere de marfa
is of no ~>aceasta nu are nici o consignment:transport de marfa
importanta|<a person of ~>o persoana cu consignment:consignatie
greutate consignment:scrisoare de conosament
consequent:urmator, consecvent consignor:expeditor de marfuri
consequental:care rezulta (din)|care este consist:a consta din
urmarea logica (a)|plin de sine|increzut consist:a consta in
consequently:prin urmare consistence:consistenta|densitate|
conservation:conservare fermitate|consecventa|constanta|trainicie
conservatism:conservatism consistency:v. consistence
conservative:care conserva consistent:compatibil (cu)|potrivit
conservative:conservator|potrivit|neexagerat (cu)|consecvent
conservative:conservator|<at a ~ consistory:consistoriu
estimate>dupa o evaluare moderata consociate:asociat
conservatoire:conservator consociate:a (se) asocia
conservator:custode (la muzeu) consolation:consolare
conservatory:care pastreaza consolatory:care consoleaza
conservatory:sera console:consola
conservatory:conservator console:a consola
conserve:a pastra|a conserva consolidate:a consolida, a uni|a intruni la un
conserves:dulceata loc
consider:a lua in considerare|a avea in consolidate:a se consolida
vedere|a reflecta asupra|a analiza|a studia|a consolidation:consolidare
cerceta consonance:consonanta
consonance:armonie
consonant:de acord (cu)

1250
consonant:conform cu|in armonie (cu) constitutional:plimbare recreativa|<~
consonant:consonant government>guvern constitutional
consonant:consoana constitutive:constitutiv|esential
consort:consort constrain:a constringe| a forta|a comprima|a
consort:vas de escorta restringe|a intemnita
consort:a se acorda|a se armoniza (cu) constrained:constrins|fortat|<a ~ smile>un
consort:a uni|a impreuna|a insoti zimbet fortat
consort:a se asocia (cu) constraint:constringere|fortare|<under
conspectus:conspect|privire generala ~>silit
conspicuous:evident|pregnant|care sare in constrict:a contracta|a stringe
ochi|remarcabil|<to make oneself ~>a se constriction:stringere| constrictie
face remarcat constrictor:muschi constrictor
conspicuousness:caracter vizibil/frapant constrictor:compresor
conspiracy:conspiratie constrictor:boa (constrictor)
conspirator:conspirator constringe:a stringe|a comprima|a contracta
conspire:a conspira construct:a construi
conspire:a contribui (la)|a conlucra (la) construction:constructie|construire|construct
constable:politist ie|cladire|interpretare|explicatie|<he put a
constable:conetabil|<to outrun the ~>a intra bad ~ upon my refusal>a interpretat gresit
in datorii refuzul meu|<under ~, in the course of ~>in
constabulary:politie|corp politienesc constructie
constabulary:politienesc constructive:constructiv|creator|presupus|im
constancy:statornicie|constanta|credinta|fide plicat|subinteles|<a ~ denial>un refuz
litate subinteles
constant:constant|statornic|fidel constructor:constructor
constant:constanta construe:a imbina (cuvinte) in propozitie|a
constellate:a (se) grupa intr-o constelatie analiza sintactic|a interpreta|a explica|a
constellation:constelatie traduce
consternate:a consterna construe:pasaj de tradus
consternation:consternare consuetude:obicei|uzanta|relatii sociale
constipate:a constipa consul:consul
constipation:constipatie consular:consular
constituency:corp consulate:consulat|titlu de consul
electoral|alegatori|clientela|abonati consult:a consulta|a cere sfatul (cuiva)|lua
etc.|circumscriptie electorala in considerare
constituent:element constitutiv|alegator consult:a se consulta (cu)|<to ~ one`s
constituent:constitutiv|constituant|<~ pillow>a reflecta in timpul noptii
assembly>adunare constituanta|<~ consultant:consultant
body>corp electoral consultation:consultare
constitute:a constitui|a compune|a numi|a consultative:consultativ
institui|a stabili|a constitui (o adunare) consumable:consumabil
constitute:a se instala (inr-o consumable:lucru care poate fi consumat
functie)|<strongly ~d man>om voinic/bine consume:a consuma|a minca|a bea|a
legat|<they ~d him president>l-au numit consuma|a pierde|a irosi|a risipi
presedinte consume:a se consuma|a se epuiza|<he ~s
constitution:constitutie|structura|caracter|te his time>isi pierde timpul
mperament|constituire consumedly:(in mod) excesiv
constitution:constitutie consumer:consumator|<~ goods>bunuri de
constitutional:ceea ce tine de larg consum
structura|structural| constitutional consummate:desavirsit|excelent

1251
consummate:a desavirsi|a implini contemptuous:dispretuitor|sfidator|obraznic
consummation:desavirsire|implinire|savirsir contend:a (se) lupta|a discuta in
e|scop contradictoriu
consumption:consumare|consumatie contend:a sustine|a pretinde|<to ~ for the
consumption:tuberculoza truth>a lupta pentru adevar|<I ~ that it is
consumptive:distrugator possible>sustin ca e posibil
consumptive:tuberculos content:multumit, dispus
consumptive:agent distrugator content:continut|esenta|miez
consumptive:tuberculoza content:tabla de
consumptiveness:predispozitie spre materii|volum|capacitate|continut|multumire
tuberculoza content:a multumi|a satisface|<I am ~ to go
contact:contact|atingere if you want me to>sint gata sa merg daca
contact:contact vrei|<to one`s heart`s ~>spre satisfactia
contact:a atinge|a fi in contact cu|a lua|a deplina a cuiva|<to ~ oneself (with)>a se
stabili legatura cu|<to be in ~ with>a avea multumi (cu)
legaturi cu|<to break ~>a intrerupe curentul contention:controversa|disputa|intrecere|obi
contagion:contagiune|molima ect disputat|afirmatie|<bone of ~>mar al
contagious:contagios|molipsitor discordiei
contain:a contine|a cuprinde|a include contentious:certaret|litigios
contain:a fi divizibil cu contentment:multumire|satisfactie
contain:a opri|a tine (inamicul) pe loc|a conterminous:invecinat (cu)|limitrof (cu)
stapini|<to be ~ed within a space>a fi contest:a se lua la intrecere (cu)|a discuta in
cuprins intr-un spatiu|<to be ~ed within a contradictoriu
space>a fi cuprins intr-un spatiu|<to ~ contest:concurs|competitie|disputa|controve
oneself>a se stapini|<he could not ~ himself rsa
for joy>nu se putea stapini de contest:a se lupta pentru|a disputa|a dezbate
bucurie|<twelve ~s three>do contestable:contestabil
container:recipient contestation:disputa|litigiu|<in ~>in disputa
containment:oprire context:context
containment:tinere in loc (a inamicului) contextual:contextual
contaminate:a contamina|a molipsi|a contexture:imbinare|tesatura|structura|factur
infecta|a murdari|a corupe a
contamination:contaminare|murdarire|corup contiguity:contiguitate
ere contiguous:contiguu
contemn:a dispretui continence:continenta|abstinenta|castitate
contemplate:a contempla|a planui|a continent:abstinent|cast|cumpatat
intentiona continent:continent|<the Continent>Europa
contemplate:a medita|a reflecta|<he ~s continental:continental
going to Bucharest>are de gind sa plece la continental:european
Bucuresti contingency:eveniment
contemplation:contemplare|proiect|intentie| neprevazut|contingenta|cheltuieli
<to have in ~>a avea de gind neprevazute
contemplative:contemplativ contingent:accidental|intimplator|posibil|eve
contemporaneous:contemporan ntual|conditionat
contemporary:contemporan contingent:contingent
contempt:dispret|sfidare continual:continuu|neincetat
contempt:nesupunere|neascultare|<to hold continuance:continuare|durata|raminere
smb. in ~>a dispretui pe cineva (intr-un loc)|perseverenta|<of long ~>de
contemptible:vrednic de dispret|de lunga durata
dispretuit continuation:continuare|reluare|prelungire

1252
continuation:pantaloni contractual:contractual
continuative:care continua contradict:a contrazice
continue:a continua|a urma|a mentine (intr- contradiction:contradictie|<in ~ to>in
un post etc.) contradictie cu
continue:a amina contradictious:contradictoriu|inclinat sa
continue:a continua|a ramine|a continua|a contrazica|artagos
persista|a starui|<he ~d in the same state for contradictory:contradictoriu
six weeks>a ramas in aceeasi stare timp de contradistinct:contrast|opozitie|<in ~
sase saptamini|<i think, iI will ~ in London to/from>in contrast cu|spre deosebire de
till next month>cred ca voi ramine la contradistinguish:a deosebi
Londra pina luna viitoare|<to be ~d>va de|<contradistinguish (from)>a pune in
urma contrast (cu)
continuity:continuitate contralto:contralto
continuity:scenariu contraposition:opozitie|contrast
continuous:continuu|neincetat|neintrerupt contraption:truc|inventie
contort:a rasuci|a deforma contrapuntal:referitor la contrapunct
contortion:rasucire|desfigurare contrariant:opus
contour:contur contrariety:discordanta|dezacord|opozitie
contour:a contura contrarily:contrar
contra:contra contrariness:incapatinare|spirit de
contra:dimpotriva contradictie
contra:argument contrar|<per ~>(com.) ca contrariwise:invers|in directia
echivalent opusa|dimpotriva|pe de alta parte
contraband:contrabanda|marfuri de contrary:contrar|opus|neprielnic|nefavorabil|
contrabanda incapatinat|neascultator
contrabandist:contrabandist contrary:contrariu|<it is quite the ~>este
contrabass:contrabas tocmai contrariul|<on the
contraception:prevenire a sarcinii ~>dimpotriva|<for aught i know to the
contraceptive:anticonceptional ~>dupa cite stiu|<have you anything to say
contraclockwise:<contraclockwise>care se to the ~>ai ceva (de spus) impotriva?|<by
misca in sensul opus acelor unui ceasornic contraries>invers|contrar|<(~
contract:contract to)>impotriva/in contra|<~ to our
contract:a contracta|a stringe|a micsora|a expectations>c
reduce (un volum) contrast:contrast
contract:a contrage|a contracta (un contrast:a contrasta (cu)
imprumut etc.) contrast:a fi in contrast (cu)
contract:a face un contract|a se angaja contravene:a contraveni|a se opune
printr-un contract|a se contracta|a se contravener:contravenient
micsora|a-si micsora volumul|<to ~ a co-operate:a coopera|a colabora
habit>a capata un obicei|<to ~ a co-operation:cooperare|cooperatie
friendship>a lega o prietenie co-operative:de cooperare
contracted:cotractat|micsorat co-operative:cooperativa|cooperativa
contracted:contras agricola de productie|taran cooperator
contractible:contractibil co-opt:a coopta
contractile:un muschi etc.)|contractibil co-optation:cooptare
contraction:contractare|stringere|micsorare co-ordinate:egal|de acelasi rang
contraction:contragere|obtinere|procurare|ac co-ordinate:coordonat
hizitie co-ordinate:coordonata
contractor:antreprenor|furnizor co-ordinate:a (se) coordona
contractor:muschi constrictor co-ordination:coordonare

1253
contravention:contraventie conurbation:<conurbation>oras mare
contribute:a contribui cu|a scrie|a publica format din reunirea mai multor orasele
(la o revista) invecin.
contribute:a aduce o contributie la convalesce:a fi in convalescenta
contribute:a contribui la|<to ~ convalescence:convalescenta
suggestions>a contribui cu sugestii convalescent:convalescent
contribution:contributie|publicare|colaborar convene:a fi convocat|a (se) reuni
e (la o revista etc.) convenience:closet cu
contribution:rechizitionare|<to lay under apa|comoditate|caracter
~>a supune la taxe avantajos|convenabil
contributor:persoana care contribuie la convenience:confort|avantaj|utilitate
ceva|colaborator (la o revista etc.) convenience:obiecte utile|<for ~>pentru
contributory:care contribuie comoditate|<at your ~>cind doriti|<do it at
contributory:colaborator your ~>fa-o cind poti, cind iti convine, cum
contrite:plin de cainta|penitent iti convine|<marriage of ~>casatorie din
contrition:remuscare|cainta interes|<to make a ~ of smb.>a profita de
contrivance:inventie|nascocire|uneltire|inge cineva|<I lost my spectacles and other
niozitate|mecanism|dispozitiv ~s>mi-am pierdut och
contrive:a inventa|a nascoci| a aranja|a pune convenient:comod|convenabil
la cale convent:manastire
contrive:a se descurca|a reusi|<to cut and conventicle:casa de rugaciuni pt.
~>a se descurca cu putini bani|<how did neanglicani
you ~ it?>cum ai aranjat-o?|<they ~ed their convention:adunare|conventie|contract|conv
escape>au reusit sa evadeze entie|obicei
contriver:inventator|persoana descurcareata conventional:conventional
control:control|verificare|autoritate|putere conventionalism:conventionalism
control:dirijare|teleghidaj|stapinire|control conventionality:conventionalism
control:a controla|a verifica|a stapini|<to conventionary:prin conventie|pe baza unei
lose ~ over/of>a pierde controlul asupra|a conventii
scapa din mina|<to get/gain ~ over>a obtine conventual:manastiresc
control asupra|a stapini|<to get smth. under conventual:locuitor al unei manastiri
~>a ajunge sa controleze ceva/sa converge:a converge
stapineasca ceva|<under government ~>sub convergence:convergenta
controlul statul convergent:convergent
controllable:controlabil|care poate fi conversable:comunicativ|sociabil
stapinit conversance:familiaritate (cu)|cunoastere(a)
controversial:litigios|controversat|caruia ii conversant:familiarizat (cu)|cunoscator
plac polemicile (in)|competent (in)
controversy:controversa conversation:conversatie
controvert:a dezbate|a controversa conversation:tratative
controvertible:discutabil conversation:schimb de comunicari|relatii
contumacious:nesupus|incapatinat|recalcitra sexuale|<to hold a ~ with>a avea o
nt conversatie cu|<(si ~ piece)>pictura de gen
contumacy:contumacie conversational:de conversatie
contumely:insulta|umilire conversational:cozeur
contuse:a contuziona converse:invers|contrar
contusion:contuzie converse:opus|contrariu
conundrum:ghicitoare|enigma converse:reciproca
converse:a conversa (cu)
conversely:in schimb|invers

1254
conversion:schimbare|transformare convulsion:acces|crampe
conversion:convertire convulsion:hohote (de ris)
conversion:conversiune|transpunere|inversa convulsive:convulsiv
re|<the ~ of water into ice>transformarea coo:gingurit
apei in gheata coo:a ginguri
convert:convertit cook:bucatar|bucatareasa
convert:a schimba|a transforma (in) cook:a gati (mincare)|a falsifica (socoteli,
convert:a converti calcule)|a nascoci|a pune la cale
convert:a se schimba|a se transforma cook:a face praf
converter:persoana care converteste cook:a gati
converter:convertizor cook:a se (pre)gati|a se coace|<these
convertible:transformabil|convertibil potatoes do not ~ well>cartofii acestia nu
convertible:preschimbabil|<agr. ~ sint bine copti|<they ~ed his goose>l-au
husbandry>rotatie a culturilor facut praf|l-au aranjat
convex:convex cooker:masina de gatit|vas de
convexity:convexitate gatit|fructe,legume pentru gatit|falsificator
convey:a transporta|a duce|a transmite|a (de calcule)|nascocitor
exprima cookery:gatit|arta culinara
convey:a cesiona|a ceda (un bun) cookery-book:carte de bucate
conveyance:transport|exprimare|transmitere| cooky:bucatareasa
vehicul|mijloc de transport cooky:biscuit
conveyance:cesionare|transfer (de cool:racoare frig
bunuri)|<means of ~>mijloace de cool:rece|racoros|calm|cu singe
transport|<the ~ of sound>propagare a rece|rece|indiferent|obraznic
sunetului cool:a (se) racori|a (se) raci|<it is getting
conveyancer:<conveyancer>avocat care ~>se face rece|<a ~-headed man>un om
pregateste actele pt. un transfer de bunuri calm, care nu-si pierde capul|<a ~
convice:a convinge (de, ca) reception>o primire rece|<that seems to
convict:condamnat|ocnas leave you ~>acest lucru pare sa te lase
convict:a condamna rece|<what ~ cheek!>ce neobrazare!|<he is
conviction:condamnare|convingere a ~ hand>e un obraznic|<i
convincible:care poate fi convins coolant:lichid folosit pentru racire
convincing:convingator cooler:baterie (pentru racit bauturi)
convivial:vesel|de cooler:frigorifer
sarbatoare|sociabil|jovial|<a ~ evening>chef cooler:inchisoare
conviviality:sociabilitate|veselie coolness:racoare|frig|raceala|indiferenta|cal
convocation:convocare|adunare|sinod m|singe rece
convoke:a convoca coon:raton
convolute:rasucit|infasurat coon:sarlatan|negru|<a gone ~>om pierdut
convolute:rasucire|spirala coop:cotet de pasari
convolution:rasucire|spirala|sinuozitate|cuta| coop:a inchide intr-un cotet|<(si ~ up/in)>a
pliu tine inchis
convolve:a (se) infasura|a (se) rasuci|a (se) cooper:dogar
impaturi|a (se) stringe cooper:a repara (butoaie)|a pune in
convolvulus:rochita-rindunelei butoaie|<(si wine ~ )>negustor de vinuri|<to
convoy:convoi ~ up>a da un aspect nou|a da lustru
convoy:a escorta cooperage:dogarie
convulse:a zdruncina|a convulsiona cooperator:cooperator|colaborator
convulsion:zvircolire cootie:paduche de corp
convulsion:convulsie|spasm cop:politist

1255
cop:a prinde|a inhata cord:a lega cu sfoara|<vocal ~ s>coarde
copartner:partas vocale
cope:a face fata cordage:cordaj|manevra,parime
cope:vesmint de preot|haina|vesmint cordate:in forma de inima
cope:a acoperi|<( ~ with)>a tine piept|<the corded:legat cu fringhie cu corzi
difficulties he has to ~ with>greutatile cu cordial:cordial|tonic
care trebuie sa se lupte|<under the ~ of cordial:tonic|stimulent
night>sub haina noptii cordiality:cordialitate
coper:negustor de cai|geambas cordon:cordon (de soldati
coping:creasta de zid etc.)|snur|panglica|<sanitary ~>cordon
copious:copios|guraliv sanitar
copper:cupru|moneda de arama corduroy:catifea in dungi
copper:politist|vesela de arama|cazan de corduroy:pantalon! sau costum de catifea
arama core:miez|inima
copper:a arami|<to cool one`s ~ s>a trage la core:simbure|casuta simburelui|cocean (de
masea mar etc.)
copperas:sulfat de fier|vitriol-verde core:a scoate miezul|<at the ~>in fond|<he
copperplate:placa de arama (pt.gravura)|<~ is English to the ~>e englez suta la suta
writing>scris ordonat, ingrijit coriander:coriandru
coppice:cring cork:pluta|dop de pluta
copse:v.coppice cork:a inabusi|<(si to ~ up)>a astupa cu un
copulate:a se imperechea dop
copulation:imperechere cork-layer:strat suberos
copulative:copulativ|de imperechere corkage:taxa in plus pt.bauturile|astupare
copy:copie|reproducere|transcriere|exemplar sau desfundare a sticlei
(al unei corker:minciuna gogonata
carti)|subiect,eveniment(pt.jurnalistic|materi corkscrew:tirbuson
al (de publicat) corkscrew:in spirala
copy:a copia|a transcrie|a copia (la corky:de pluta
examene)|a imita|a reproduce|<certified corky:frivol
~>copie legalizata|<clean/fair ~>transcriere cormorant:cormoran
pe curat/forma finala|<to make a fair ~>a corn:batatura|graunte|grine|cereale|griu
transcrie pe curat|<a rough/foul ~>o corn:porumb
ciorna|<(si fair ~)>model|<that will make corn:a sara|a pune la saramura|a conserva in
good ~>acesta va fi un sare|<to tread on smb.`s corns>a calca pe
copy-book:caiet cineva pe batatura
copyhold:folosinta vesnica corn-chandler:mic negustor de grine
copyright:drept de autor corn-cob:stiulete
copyright:a-si rezerva drepturile de autor corn-crib:porumbar
copyright:cu drepturi de autor rezervate corn-factor:negustor de grine
coquet:a cocheta corn-flag:gladiola
coquetry:cochetarie corn-poppy:mac rosu|mac iepuresc
coquette:cocheta cornea:cornee
coquettish:cochet corneous:dur|cornos
coracle:barca mica din nuiele, acoperita corner:colt|ungher|loc ferit|ascuns
coral:coral corner:stocare
coral:de coral|de culoarea coralului corner:a pune intr-un colt
cord:snur|funie|stinjen corner:a stringe cu usa (pe cineva)|a stoca
cord:legatura corner:a face stocuri|a lua un viraj|<a hole-
cord:coarda|stofa ripsata and- ~ transaction>o afacere pe sub

1256
mina|<to turn the ~>a da coltul|(fig.) a corral:tarc (pt. vite)|imprejmuire de carute
depasi punctul critic|<done in a ~>facut pe in jurul|unei tabere|ocol pentru prinderea
ascuns|<tight ~>situatie penibila/situatie anim. salb.
grea|<to be driven into a ~>a ajunge la corral:a inchide intr-un ocol|a forma o
ananghie|<to drive imprejmuire de carute|in jurul unei tabere
corner-stone:piatra fundamentala correct:corect|exact|adevarat|potrivit|cuvenit
cornered:in colturi|incoltit|stinjenit correct:a corecta|a pedepsi|a mustra|a dojeni
cornet:cornet|punga|cornet correct:a neutraliza|<to do/say the ~ thing>a
cornet:cornet face/ spune exact ceea ce trebuie|<the ~
cornflower:vinetea|albastrita card (fam.)>program al unei intilniri
cornice:cornisa sportive
cornish:din Cornwall correction:corectare|mustrare|corectie|pedea
cornish:limba din cornwall psa
cornucopia:cornul abundentei correction:neutralizare|<speak under
cornuted:cornut ~>poate ca gresesc spunind asta|<house of
corny:de griu|bogat in grine|cornut ~>casa de corectie
corny:invechit correctional:corectional
corolla:corola corrective:care corecteaza
corollary:corolar corrective:neutralizant
corona:halo (lunar, solar)|coroana a unei corrective:corectiv|substanta neutraliz.
eclipse|coroana (a unui dinte)|candelabru correctly:corect|cinstit
circular correctness:corectie|corectitudine|exactitate
coronal:cununa|coroana corrector:corector|critic
coronal:coronal correlate:corelativ
coronation:incoronare correlate:a pune in corelatie (cu)
coroner:procuror|anchetator al deceselor correlation:corelatie
suspecte correlative:corelativ
coronet:coroana nobiliara|diadema correspond:a corespunde (cu)
corporal:trupesc correspond:a fi conform (cu)
corporal:caporal correspondence:conformitate|concordanta|c
corporality:existenta materiala|corp orespondenta|schimb de
corporality:necesitati fiziologice scrisori|<commercial ~>corespondenta
corporate:corporativ|de corporatie comerciala
corporation:corporatie correspondent:corespondent
corporation:burta mare|<municipal correspondent:corespunzator
~>autoritatile municipale corresponding:corespunzator|<~
corporator:membru al unei corporatii member>membru corespondent
corporeal:corporal|material|muritor corridor:coridor
corporeity:materialitate corrigible:corigibil
corps:corp (de armata)|corp|grup (de corroborant:fortifiant|care confirma (ceva)
persoane)|<~ de ballet>corp de balet|<the corroborate:a confirma
Corps Diplomatique>corpul diplomatic corroboration:coroborare
corpse:cadavru corroborative:care confirma
corpulence:corpolenta corrode:a roade
corpulent:gras|corpolent corrode:a oxida
corpus:culegere de texte|de scrieri corrode:a rugini|a se distruge
corpus:codice|capital de baza|<(jur.) ~ corrosion:coroziune
delicti>corp-delict corrosive:corosiv
corpuscle:corpuscul|atom|electron corrugate:a increti
corpuscular:corpuscular corrugate:a zimtui|a ondula

1257
corrugate:a se increti|<~d paper>hirtie to my ~>dupa cum stiu din proprie
creponata experienta|<it w
corrupt:stricat|corupt|coruptibil cost-price:pret de cost
corrupt:a (se) strica|a (se) corupe|<~ costal:costal
practices>mituire coster(monger):zarzavagiu
corruptible:coruptibil costive:constipat
corruption:alterare|stricare|coruptie|denatura costive:zgircit|meschin
re (a unui text) costiveness:constipatie|zgircenie
corruptive:corupator costliness:scumpete, lux|cheltuiala
corsage:corsaj|buchet mic de flori exagerata
corsair:corsar|pirat|vas de pirati costly:pretios|scump|costisitor
corse:cadavru costume:costum
corset:corset costume:a costuma|<~ piece>piesa cu
corset:a incorseta costume de epoca|<~ ball>bal mascat
cortex:scoarta|invelis cosy:comod|confortabil
cortex:cortex cosy:canapea pentru doua persoane
cortical:cortical cosy:invelitoare de ceainic
corundum:corindon cot:sopron|coliba|pat de campanie|hamac
coruscate:a scinteia|a straluci (pentru copii)|pat de copil
coruscation:stralucire|sclipire cotangent:cotangenta
corvette:corveta cote:sopron|<dove-~>porumbar
corvine:de corb coterie:coterie
corymb:corimb cothurnus:coturn
coryphaeus:corifeu cottage:casuta|vila|cocioaba|<~
coryza:guturai piano>pianina
cose:a se face comod cottager:locuitor al unei casute|taran
cose:a sta la taifas cottager:locuitor al unei vile
cosher:a rasfata|a razgiia cotter:taran scotian
cosily:comod|confortabil cotter:pana|cui
cosine:cosinus cotton:bumbac|stamba
cosiness:comoditate|confort cotton:de bumbac
cosmetic:(preparat) cosmetic cotton:a se intelege
cosmetic:cosmetic cotton:a fi de acord (unul cu celalalt)
cosmic(al):cosmic cotton:a infasura in bumbac sau in vata|<to
cosmogony:cosmogonie ~ up to smb.>a fi prietenos cu cineva|a face
cosmography:cosmografie avansuri cuiva|<to ~ on to>a arata simpatie
cosmopolitan:cosmopolit fata de|a se atasa de/(fam.) a pricepe|<~
cosmos:cosmos mill>filatura de bumbac
cosset:miel favorit Cossack:cazac
cosset:a rasfata Cossack:cazacesc
cost:cheltuieli|paguba|pierdere cotton-cake:turta din seminte de bumbac
cost:pret|cost cotton-waste:deseuri de la prel. bumbacului
cost:cheltuieli de judecata cotton-wool:vata
cost:a costa couch:culcus|canapea|strat
cost:a evalua|a fixa pretul|<at all ~s>cu couch:a culca|a intinde|a exprima (in
orice pret|<at the ~ of>cu pretul|<to count cuvinte)|a ascunde (un gind)|a intinde sulita
the ~>a lua in considerare riscurile|<to couch:a opera (pe cineva) de cataracta|a
smb`.s ~>pe socoteala cuiva|<he learned it intinde semintele ca sa|incolteasca
to his ~>a invatat-o pe pielea lui|<as l know couch:a se culca|a sta intins

1258
couch:a sta la pinda|a se ghemui|<~ed in counter:a para (o lovitura)|a actiona in
writing>exprimat in scris contra
couch-grass:pir|iarba cimpului counter:a dejuca|<(fam.) (d. marfuri) under
cough:tuse the ~>de sub tejghea|<to go ~>a merge in
cough:a tusi|<to give a slight ~>a tusi scurt sens opus|<he acted ~ to my wishes>a
(pt. a atrage atentia)|<to ~ down>a reduce actionat impotriva dorintelor mele
(pe cineva) la tacere|tusind|<to ~ out/up>a counter-agent:factor|agent contrar
spune (ceva) tusind/a expectora|<to ~ up counter-attack:contraatac
(fam.)>a spune in sila|a scoate counter-clockwise:in sens contrar acelor de
cough:pilula|pastila de tuse|v. cough drop ceas.
could:v. can counter-intelligence:contraspionaj
couldn`t:presc. de la could not counter-revolution:contrarevolutie
coulisse:culisa counter-stroke:contralovitura
coulter:brazdar (de plug) counter-ticket:contramarca
council:consiliu|sfat|<people`s ~>sfat counteract:a contracara
popular counteraction:contracarare
councillor:consilier|sfatuitor counterbalance:contrapunere|contrabalansar
counsel:sfat|secret|proiect|plan|avocat e
counsel:a sfatui counterbalance:a contrabalansa
counsel:a da sfaturi|<to take/hold ~ with counterbalance:a compensa
smb.>a se sfatui cu cineva|<to keep one`s counterchange:a schimba|a diversifica
own ~>a nu-si da in vileag secretul countercharge:contraacuzare
counsellor:sfatuitor countercheck:obstacol
counsellor:avocat counterfeit:imitat|fals
count:conte|socoteala|calcul counterfeit:imitare|plastografie|impostor
count:cap de acuzatie|total counterfeit:a imita|a falsifica|a plastografia
count:a numara|a pune la socoteala counterfoil:contramarca
count:a considera|a socoti counterfort:contrafort
count:a numara|a calcula|a conta|a valora|a countermand:a contramanda
avea importanta|<to ~ on/upon>a conta countermarch:contramars
pe|<to ~ for much>a fi de mare countermarch:a merge in directie contrara
importanta|<every minute ~s>fiecare minut countermarch:a face sa mearga in dir.
conteaza|<that doesn`t ~>asta nu contrara
conteaza|<to keep ~>a tine socoteala|<to countermark:marca de garantie
lose ~>a prinde socoteala|<to take ~ o countermine:contramina
countenance:fata|chip|expresie a countermine:a contramina
fetei|mina|calm|cumpatare|sprijin moral counterpane:plapuma|patura
countenance:a aproba|a incuviinta|a counterpart:dublura|duplicat
incuraja|<a cheerful ~>o mina vesela|<to counterplot:dejucare
change ~>a face fete-fete|<to keep one`s counterpoint:contrapunct
~>a-si stapini emotia|<to lose ~>a-si pierde counterpoise:contragreutate
cumpatul|<to put smb. out of ~>a tulbura pe counterpoise:a compensa|a contrabalansa
cineva|<to keep smb. in ~>a incuraja pe countersign:parola|contrasemnatura
cineva|<to give/lend ~ to countersign:a contrasemna
counter:calculator|fisa (de countervail:a se opune|a compensa
joc)|contrariu|tejghea counterweight:contragreutate
counter:contrapartida|parare counterwork:contracarare
counter:contrar|opus|invers|duplicat counterwork:a contracara|a dejuca
counter:impotriva|(in) contra counterwork:a actiona in sens opus
countess:contesa

1259
counting-house:contoar court:curte|ograda|curte,palat|judecatorie|tri
countless:nenumarat bunal|comisie|omagii|teren de tenis
countrified:taranesc court:a face curte (cuiva)|a umbla dupa
country:tara|patrie|tara|provincie|regiune (ceva)|a cere
country:provincial|rustic|<he has come up court:a indemna|a ruga (sa)|<the
from the ~>a venit de la tara|<the ~>corpul ~>curtenii|<to take a case to ~>a aduce un
alegatorilor caz in fata tribunalului/a da in judecata|<~
country:ruda de la tara of inquiry>comisie de ancheta|<to pay
country-house:resedinta la tara ona`s ~ to smb.>a face curte (cuiva)|<we ~
countryman:taran|compatriot inquiry>cerem ancheta
countryside:regiune de la tara|populatie court:cronica (zilnica) asupra|evenimentelor
sateasca|populatie din provincie|<in the de la curte
~>la tara courteous:curtenitor|amabil
county:comitat|tinut court:lista a celor prezentati la curte
coup:lovitura|<he made/pulled off a great court-martial:curte martiala
~>a dat o lovitura grozava|<~ d`Etat/ court-martial:a judeca la o curte martiala
~>lovitura de stat court-plaster:plasture
coupe:cupeu courtesan:curtezana
couple:cuplu courtesy:amabilitate|plecaciune|reverenta|<
couple:a (se) cupla|a (se) imperechea|a (se) by ~ (of smb.)>prin favoarea|prin
casatori|<in ~s>cite doi bunavointa (cuiva)
couplet:cuplet courthouse:tribunal|resedinta (de comitat)
coupling:imperechere courtier:curtean
coupling:ambreiaj courtliness:curtoazie|politete, rafinament
coupon:cupon courtly:curtenitor|manierat|rafinat
courage:curaj|<Dutch ~>curajul courtship:curte (facuta unei femei)
betivului|<to take ~>a prinde curaj|<to courtyard:curte|ograda
pluck/muster up ~>a prinde curaj|<to take cousin:var|vara|<first ~ / ~ german>var
one`s ~ in both hands>a-si lua inima in primar|<to call ~s with smb.>a pretinde ca e
dinti ruda cu cineva
courageous:curajos cove:tip|individ
courier:curier|agent|titlu de gazda|ghid (la cove:golf|loc retras
excursii) cove:bolta
course:cursa|ruta (a unui cove:a bolti
vas)|alergatura|mers|albie|curs (al unui covenant:conventie|contract
riu)|drum, cale covenant:a incheia un contract|o intelegere
course:directie|drum coventrate:a distruge un oras prin
urmat|conduita|curs|durata|interval|mers|dire bombardam
ctie|succesiune|serie|curs|prelegere|pista de cover:cuvertura|invelis|acoperitoare|coperta|
alergari|hipodrom|fel de mincare capac|adapost|ascunzis|plic
course:curs de schimb cover:pretext|masca|tacim
course:a goni|a vina cover:a acoperi|a inveli|a ocroti|a ascunde|a
course:a fugi|a alerga|a-si urma cursul|<in include|a cuprinde|a ingloba|a acoperi
full ~>in plin mers|<to hold one`s ~>a-si (cheltuieli)|a parcurge (o distanta)
urma drumul|<it is the safest ~>este cea mai cover:a se acoperi|a se inveli|a-si pune
sigura cale|<evil ~s>conduita gresita|<in the palaria|<loose ~>husa (pentru mobila)|<to
~ of the year>in cursul anului|<the ~ of read a book from ~ to ~>a citi o carte din
events>cursul evenimentelor|<it must run scoarta in scoarta|<he put himself under
its ~>tr ~>s-a pus la adapost|<under ~ of>sub
courser:cal de lupta|sireap

1260
masca|<~s were laid for six>s-au pus crabbed:ursuz|iritabil|artagos|confuz|neclar
tacimuri pentru sase per crabbed:indescifrabil
covering:care acopera|<~ letter>adresa crack:pocnet|detunatura|lovitura (puternica)
insotitoare brusca|fisura|spartura
coverlet:cuvertura|plapuma crack:palavrageala|spargator|hot|spargere|ho
covert:tainic|ascuns|retras tie
covert:sub ocrotirea sotului crack:excelent|de mina intii
covert:adapost|desis|ascunzis crack:tronc! poc!
coverture:cuvertura|acoperitoare|adapost crack:a pocni|a sparge|a sfarima|a crapa|a
coverture:situatia femeii maritate discredita|a strica (reputatia cuiva etc.)
covet:a rivni crack:a pocni|a trosni|a se crapa|a plesni|a se
covetous:lacom (de)|zgircit|invidios|pizmas sparge
covetousness:lacomie crack:a se schimba|a suna ragusit
covey:stol (de crack:a trancani|a palavragi|<with a ~ of the
potirnichi)|familie|societate|grup whip>cu o pocnitura a biciului|<in a ~>intr-
cow:vaca o clip(it)a|<a ~ in the ceiling>o crapatura in
cow:a intimida|<milch/milking ~>vaca cu tavan|<to ~ a nut>a sparge o nuca|<to ~a
lapte|<wait till the ~s come home>la joke>a plasa o gluma|<to ~ a crib>a face o
calendele grecesti spargere intr-o casa|<to ~ up>a ridica in
cow-catcher:plug nivelator slav
coward:las|misel crack-brained:smintit|trasnit
cowardice:lasitate crack-jaw:greu de pronuntat
cowardly:las|fricos cracked:crapat|spart
cowardly:in mod las|cu frica cracked:smintit|nebun
cowberry:afina cracker:plesnitoare|minciuna
cowboy:vacar cracker:biscuit
cower:a se chirci|a se ghemui|a se face mic crackjack:o persoana|un lucru extraordinar
(de frica)|a tremura (de frica) crackle:piriitura
cowherd:vacar crackle:a pirii
cowhide:piele de vaca crackle:a sfarima
cowhide:bici din piele de vaca crackling:piriitura|coaja rumenita a fript. de
cowl:gluga|aparatoare de cos porc
cowslip:ciubotica-cucului crackling:jumari
coxcomb:fes de bufon, fanfaron cracknel:covrig|corn
coxwain:timonier crackpot:excentric|ticnit
coy:sfios|timid|retinut (la vorba etc.) crackpot:persoana excentrica|persoana
coyness:sfiiciune|timiditate capricioasa
coze:discutie|trancanela cracksman:tilhar|spargator
coze:a sta la taifas cracky:plin de crapaturi|nebun
cozen:a insela cradle:leagan
cozen:a umbla cu inselatorii cradle:sanie de lansare|furca (a telefonului)
cozenage:inselare cradle:a pune in leagan|a mingiia|a
cozy:v. cosy ocroti|<from the ~ to the grave>din leagan
crab:mar paduret pina la mormint
crab:crab craft:indeminare|mestesug|meserie|viclenie|
crab:constelatia/zodia cancerului siretenie
crab:persoana acra craftiness:siretenie
crab:acru|astringent craftsman:mestesugar
crab:a prinde crabi|a cauta nod in papura craftsmanship:maiestrie|mestesug|<literary
crab:a irita|a necaji ~>maiestrie literara

1261
crafty:viclean cranky:subred|capricios|excentric|intortoche
crag:colt de stinca at
craggy:stincos crannied:plin de fisuri|de crapaturi
cragsman:alpinist cranny:fisura|crapatura
crake:cirstei crape:crep (de doliu)|val
cram:ingramadire crape:a acoperi cu crep|a voala
cram:toceala|pregatire pt. examene crash:pinza groasa (pt.
cram:a umple cu virf|a indopa (pasari)|a da presuri)|trosnet|prabusire|ruinare|faliment
cu forta (un medicament etc)|a indopa (pe crash:a zdrobi|a distruge
cineva cu mincare)|a indesa|a inghesui|a crash:a bubui|a se prabusi
ingramadi|a prepara|a medita ptr. examen crash-helment:casca de motociclist
cram:a se indopa (cu)|a invata|a toci|<we crass:des|gros
were ~ed into a narrow passage>am fost crass:cras|grosolan
ingramaditi intr-un culoar strimt|<to ~ up>a crassitude:stupiditate|grosolanie
toci|a invata pe dinafara cratch:iesle pentru vite (in aer liber)
cram-full:plin pina la refuz crate:cos mare|lada din sipci
crammer:meditator|tocilar (la invatatura) crate:avion
cramp:clema|scoaba de fier crater:crater|pilnie (de obuz)
cramp:constringere crave:a implora|a rivni la|a dori mult|a
cramp:circel astepta cu nerabdare
cramp:a fixa cu scoabe crave:a tinji dupa|a implora|a solicita
cramp:a produce circei (cuiva) craven:fricos|las
cramp:a stinjeni craving:dorinta apriga|sete (de)
cramp:a stringe|a inghesui craving:lacom|nesatios
cramp:greu de descifrat|cuprins de craw:gusa
circei|strins|inghesuit|<I was taken with a crawfish:v. crayfish
~>mi s-a pus un circel crawl:tirire
crampon:scoaba crawl:craul
crampon:crampoane crawl:a se tiri, a merge incet|a se strecura pe
cranberry:afina furis
crane:cocor crawl:a misuna (de)|a se infiora|<the sight
crane:macara of them makes my flesh ~>mi se face pielea
crane:a ridica cu macaraua ca de gaina cind ii vad
crane:a-si intinde (gitul)|<to ~ at>a sovai crawler:lingusitor|paduche|trasura care da
sa|a se retrage de la tircoale|merge agale in cautare de
crane`s-bill:priboi clienti|hainuta larga|de toata ziua (pt. un
cranium:craniu copil mic)
crank:manivela|joc de crawler:pe senile
cuvinte|capriciu|toana|persoana excentrica crayfish:rac de riu|langusta
crank:indoit crayon:creta colorata|creion
crank:nestabil|prost ajustat colorat|pastel|pastel (desen)|carbon
crank:nestabil|prost ajustat craze:nebunie|manie (si fig.)
crank:rau fixat craze:a inebuni (pe cineva)
crank:a prevedea cu o manivela|a fixa cu o craze:a avea crapaturi in smalt
manivela craziness:nebunie|subrezenie|decreptitudine
crank:a pune in functiune crazy:nebun|subred|slab
crank:in miscare cu aj. unei manivele crazy:facut din pietre
crankiness:fire nestatornica crazy:din bucati neregulate)|<to be ~
cranky:slab|bolnavicios about>a fi nebun dupa
creak:scirtiit

1262
creak:a scirtii creditor:creditor
creaky:care scirtie credulity:credulitate
cream:smintina|frisca credulous:credul
cream:crema creed:crez
cream:a smintini laptele creek:golf gura de riu|brat scurt de riu
cream:a culege smintina|a adauga smintina creek:piriu|cimpie ingusta intre munti
(la cafea etc.) creel:cos al pescarului
cream:a face caimac|a face spuma|<the ~ of creep:tirire
a joke>poanta unei glume creep:frisoane
cream-coloured:alb-galbui|crem creep:a se tiri|a se furisa|a se strecura|a se
cream-laid:hirtie velina (de culoare crem) infiora|<my flesh ~s>mi se increteste
creamer:lingura de smintinit lapte|separator pielea|<that story gave me the ~s>povestea
de smintina asta m-a infiorat
creamery:laptarie creeper:tiritoare
creamy:ca crema|de culoarea fildesului creeper:planta tiritoare
crease:cuta|incretitura|dunga (la pantaloni) creeper:cataratoare
crease:a increti creepy:tiritor|infiorator
crease:a se increti|a se sifona|<this silk cremate:a incinera
~s>matasea asta se sifoneaza cremation:incinerare
create:a crea|a numi (intr-un post) crematorium:crematoriu
create:a face scandal crenel(l)ated:crenelat
creation:creatie|lume|numire (intr-un creosote:creozot
post)|<the brute ~>lumea animalelor crept:v. creep
creative:creator crepuscular:crepuscular
creator:creator crescent:luna noua|semiluna
creature:creatura|fiinta crescent:in crestere| semilunar
creature:marioneta cress:creson|brincuta
creature:unealta (in miinile cuiva)|<~ cresset:felinar|fanar
comforts>haine|mincare etc. de buna crest:creasta (de cocos etc.)|smoc de
calitate par|mot de pene|coama|panas
creche:cresa|camin de zi crest:a impodobi cu un smoc|a urca pina in
credence:crezare|<to give ~ to smb.>a da virful|la/pe creasta (unui munte etc.)
crezare cuiva|<letter of ~>scrisoare de crest:a lua forma de creasta|a se ridica
acreditare crest-fallen:abatut|deprimat
credentials:scrisori de acreditare cretaceous:cretaceu|cretos
credibility:verosimilitudine cretin:cretin
credible:de crezut crevasse:crevasa (intr-un ghetar)
credit:crezare|influenta|trecere|autoritate|cin crevasse:ruptura a unui zagaz
ste|onoare crevice:fisura
credit:imprumut crew:v. crow
credit:credit crew:echipaj|echipa de muncitori
credit:a crede crew:gasca
credit:a credita|<to give ~ to smb.>a da crewel:lina fina pentru broderie
crezare cuiva|<to put/place ~ in>a crede, a crib:iesle|pat de copil|coliba
se increde in|<to give smb. ~ for>a crib:juxta|paner de prins peste|captuseala de
considera/a socoti pe cineva (intr-un anumit lemn (a unui put|plagiatura
fel)|<he is more ambitious than I gave him crib:fundatie de piloti
~ for>e mai ambitios decit il credeam|<to crib:a inchide|a sterpeli
do ~ to smb.> crib:a copia|a plagia
creditable:demn de lauda|onorabil crib:a copia (dupa juxta)

1263
crick:circel|intepeneala criticize:a critica
crick:a intepeni critique:v. criticism
cricket:greier croak:croncanit|oracait
cricket:crichet|<that`s not ~>asta nu-i cinstit croak:a croncani|a oracai
crier:crainic|pristav|strigator public croak:a muri|a da ortul popii
crime:crima croak:a cobi
crime:a acuza|a condamna croak:a omori
criminal:criminal croak:a face (cuiva) de petrecanie
criminality:criminalitate croaker:cobe
criminate:a incrimina|a acuza croceate:galben ca sofranul
criminology:criminalistica|drept penal crochet:lucru crosetat
crimp:recrutor crochet:a croseta
crimp:a increti|a plisa|a gofra crochet-hook:croseta
crimp:a recruta (cu forta) crock:oala de lut|ciob de lut
crimp:a ondula (parul)|<to put the ~ in>a(-i) crock:epava|om epuizat|distrus
pune piedica (cuiva)|a (-i) pune bete in crock:gloaba|mirtoaga
roate crock:a istovi|a epuiza
crimple:a (se) increti crockery:olarie|faianta
crimpy:plisat crocodile:crocodil
crimson:carmin crocus:sofran
crimson:purpuriu croft:bucata de pamint arabila| ferma mica
cringe:ploconire crofter:mic cultivator care ia pamint
cringe:a se piti (de frica)|a se ploconi cromlech:dolmen (monument megalitic)
crinkle:a increti|a plisa crone:baba|cotoroanta
crinkle:a se increti|a se mototoli crony:prieten bun
crinkle:matasuri)|a fosni crook:cirja
crinoline:crinolina episcopala|toiag|cirlig|cotitura|curbura|incov
crinoline:plasa metalica pt. ap. de torpile oiere|incirligatura
cripple:schilod|infirm crook:escroc
cripple:a schilodi crook:a (se) incovoia|a (se) curba|a (se)
cripple:a paraliza|a zadarnici indoi|<by hook or by ~>cu orice pret|<to
cripple:a schiopata|<to ~ along>a merge|a get smth on the ~>a obtine ceva prin
inainta schiopatind mijloace necinstite
crisis:criza crookbacked:cocosat
crisp:cret|fragil|crocant|aspru|dur crooked:incovoiat|indoit|coroiat|cu
crisp:proaspat cotituri|intortocheat|strimb|girbov|necinstit
crisp:vioi crookedness:diformitate|mijloace necinstite
crisp:hotarit croon:a fredona incet (un cintec sent.)
crisp:a (se) increti|a (se) rumeni crooper:seceratoare
crispation:ondulare|contractie|crispare crooper:porumbel gusat
criss-cross:incrucisare|semn facut de crooper:autoritate|trecere|<to come a ~>a
analfabeti (semn.) cadea cu greutate|(fig.) a suferi un esec
criss-cross:incrucisat crop:gusa (la pasari), coada de
criss-cross:crucis bici|cravasa|recolta de cereale|par scurt
criss-cross:a (se) incrucisa|<everything crop:a taia|a ciunti|a scurta|a tunde|a
went ~>toate au mers aiurea recolta|a stringe|a paste
criterion:criteriu crop:a semana (un teren) cu
critic:critic crop:a da recolta|a rodi|<to ~ out/forth>a
critical:critic aparea|<to ~ out>a se ivi la suprafata|<to ~
criticism:critica up>a se ivi|<field in/under ~>cimp

1264
cultivat|<out of ~>in paragina, cross-section:sectiune transversala
necultivat|<you`ve had a close ~>te-ai tuns cross-section:parte reprezentativa (tipica)
foarte scurt crossheading:subtitlu (intr-un articol de ziar
croquet:crochet crossing:incrucisare|traversare|trecere|<leve
cross:cruce l ~>intretaiere intre doua linii de cai ferate
cross:necaz|suparare|crucifix cross-stitch:puncte nationale (pe broderii)
cross:incrucisare cross-word:cuvinte incrucisate
cross:compromis|solutie intermediara crosstie:traversa
cross:frauda|inselatorie crotch:bifurcatie|prastie
cross:transversal crotchet:iglita|cirlig|capriciu
cross:hibrid|opus|contrar|suparat|prost crotchet:patrime
dispus crotchety:capricios|excentric
cross:necinstit crouch:a se ghemui|a se umili
cross:a incrucisa|a hibridiza|a bara (litera crouch:a indoi
t)|a scrie de-a latul unei pag. scr.|a traversa|a crouch:ghemuire, aplecare|umilire
trece|a contracara|a impedica|a intilni|a da croup:crup|laringita difterica
peste crow:cioara|cintatul cocosului
cross:a se incrucisa|a se intretaia|a crow:a cinta cucurigu|<to ~ over>a triumfa
traversa|<~ section>sectiune asupra|<as the ~ flies>in linie dreapta|<to
transversala|<as ~ as two sticks>suparat eat a ~>a fi umilit
foc|<to be ~ with>a fi suparat pe|<on the crow-bar:ranga
~>in diagonala|<to ~ swords>a incrucisa crowd:multime, gloata|aglomeratie
sabiile|<he ~ed his legs>si-a incrucisat crowd:a aduna|a stringe|a ingramadi|a
picioarele|<to ~ smb`s path>a taia aglomera
cross-bench:loc in Camera Comunelor crowd:a se aglomera|a se inghesui|<to
cross-bred:produs prin incrucisare follow with the ~>a merge cu gloata|<he
cross-breed:corcitura ~ed them round him>i-a strins in jurul
cross-country:cros sau|<he ~ed the room with furniture>a
cross-country:de peste cimpuri incarcat camera cu mobila|<to ~ sail (on)>a
cross-cut:taietura in diagonala|scurtatura naviga cu toate pinzele sus
cross-examinat:interogatoriu luat de av. crown:coroana|cununa|putere
part.op regala|regalitate|cinste|reputatie|faima|creste
cross-examine:a supune (Un martor) unui t|coroana (moneda de cinci silingi)|virful
intero. palariei|coroana (dentara
cross-eyed:sasiu crown:a incorona|<~ prince>print
cross-fire:foc incrucisat mostenitor|<this ~s all>asta-i culmea
cross-grained:taiat contra firului crow`s-feet:incretituri la coltul ochilor|labe
cross-grained:morocanos|artagos de gisca
cross-hatch:a hasura crucial:crucial|critic|decisiv
cross-legged:cu picioarele incrucisate crucible:creuzet
cross-light:ilustrare a unei probleme crucifix:crucifix
din|diferite puncte de vedere crucifixion:crucificare|rastignire
cross-purpose:inconsecventa cruciform:in forma de cruce
cross-purpose:scopuri contrare crucify:a rastigni|a crucifica
cross-purpose:care se contrazic|<to be at crude:crud|necopt|brut|neprelucrat
~>a nu se intelege/a interpreta gresit|<to be crude:nedigerat
at ~>a avea planuri opuse crude:latent|in stare
cross-reference:nota de trimitere (in carti) incipienta|necizelat|neslefuit|nematur
cross-road:rascruce (de drumuri)|<at the crudeness:stare cruda|imaturitate
~s>la rascruce crudity:v. crudeness

1265
cruel:crud|nemilos ceva|<to ~ out for>a cere cu glas tare|<to ~
cruelty:cruzime out to smb.>a se adresa cuiva strigind|<to ~
cruet-stand:otetar|serviciu pt. otet si cry-baby:copil scincit
undelemn crying:tipator|flagrant|<a ~ injustice>o
cruise:croaziera nedreptate strigatoare la cer
cruise:a face o croaziera|<to take a ~>a face crypt:cripta
o croaziera cryptic:ascuns|secret
cruiser:crucisator cryptogam:criptogama
crumb:farimitura, farima|miez (de piine) crystal:cristal|geam de ceasornic
crumb:a farimita|a presara cu farimituri|<~s crystal:de cristal|cristalin
of information>citeva noutati|<a ~ of crystalize:a se cristaliza
comfort>o clipa de liniste crystalline:cristalin
crumble:a farimita crystallization:cristalizare
crumble:a se farimita|a se prabusi crystalloid:cristaloid
crumbling:farimicios|care se prabuseste cub:pui (de animal salbatic)|tinc
crumple:a (se) increti|a (se) mototoli cub:a fata
crunch:rontaiala|zdrobire|sfarimare Cuban:cuban(nez)
crunch:a sfarima (cu dintii)|a rontai|a zdrobi cube:cub
(cu piciorul) cube:a ridica la puterea a treia
crunch:a mesteca cube-root:radacina cubica
crunch:a-si face drum zdrobind cu picio. cubic:cubic
crusade:cruciada cubic:de gradul trei
crusader:cruciat cubicle:camaruta de dormit
crush:zdrobire|multime|aglomeratie|zeama/s cubism:cubism
uc de fructe cuckold:sot inselat
crush:a zdrobi|a strivi|a mototoli (o rochie cuckold:a incornora|a insela (un sot)
etc.) cuckoo:cuc
crush:a invinge|a nimici cucumber:castravete
crush:a se inghesui|a se imbulzi|<to have a cud:rumegatura|<to chew the ~>a rumega
~ on>a fi indragostit de|<to ~ a cup of cuddle:a imbratisa|a stringe la piept|a
wine>a da pe git/a goli un pahar de vin|<to cocolosi
~ out (fig.)>a inabusi cuddle:a se stringe|a se ghemui
crush-room:foaier cuddy:magar|prost|nating
crust:coaja|crusta cudgel:ciomag
crust:a (se) acoperi cu o coaja cudgel:a ciomagi|<to take up the ~s for>a
crustacea:crustacee sprijini|a se ridica in apararea (cuiva)
crusted:acoperit cu o coaja|stravechi|antic cue:tac (de biliard)
crustiness:duritate|caracter morocanos cue:replica|directiva|indicatie|<to give a
crusty:acoperit cu coaja|morocanos|artagos person his ~>a da cuiva o indicatie|<to take
crutch:cirja one`s ~ from smb.>a primi un sfat de la
crux:dificultate|enigma cineva
cry:strigat|tipat|plins|plinset|aclamatie|glasul cueist:jucator de biliard
opiniei publice|ruga|implorare|latrat|vuiet cuff:lovitura cu pumnul|ghiontit|manseta
cry:a striga|a proclama|a anunta (o marfa)|a cuff:a lovi cu pumnul
varsa (lacrimi) cuirass:cuirasa
cry:a striga|a tipa|a plinge|<to ~ for>a striga cuisine:bucatarie|mod de a gati
dupa|a plinge dupa|<to ~ for the moon>a culinary:culinar
dori imposibilul|<to ~ off from smth.>a se cull:a culege|a alege
retrage din ceva/a nu mai vrea sa stie de cully:fraier|prostanac
cully:prieten|tovaras

1266
culm:praf de carbune cupreous:cupros
culm:culm|pai cur:javra|mitocan|las
culminant:culminant curable:vindecabil
culminate:a culmina curacy:vicariat
culmination:apogeu curate:vicar
culpability:culpabilitate curative:curativ|care vindeca
culpable:condamnabil|vinovat|culpabil|<hol curator:director|custode
d him ~>il consider vinovat curb:struna (la friul calului)|friu|ghizd (la
culprit:acuzat|inculpat|vinovat fintina)|bordura (la trotuar)
cult:cult curb:a frina|a borda|<to put a ~ on>a pune
cultivable:cultivabil friu la
cultivate:a cultiva|a instrui|a educa curb-stone:bordura (de trotuar)
cultivation:cultivare (a curd:lapte prins
pamintului)|instruire|educare curd:a (se) prinde|a (se) inchega
cultivator:cultivator curdle:a covasi (laptele)|a inchega|a coagula
cultural:cultural (singele)
culture:cultura|cultivare curdle:a se prinde
culture:a cultiva curdle:a se coagula|a se inchega
culvert:canal de scurgere cure:tratament|cura|leac|remediu
cum(m)in:chimion cure:a vindeca|(fig.) a remedia|a conserva
cumber:a incarca|a impovara (alimete) prin afumare|sarare|uscare|a
cumber:a stinjeni|a apasa vulcaniza (un cauciuc)|<to ~ ham>a afuma
cumber:piedica|obstacol|greutate sunca
cumbersome:stinjenitor|impovarator curfew:dangat de clopot
cumbrous:v. cumbersome (seara)|tocsin|semnal care
cumulate:acumulat interzice|circulatia oamenilor|<to impose a
cumulate:a (se) acumula ~>a institui stare de asediu
cumulation:acumulare curing:conservare
cumulative:in crestere|cumulat|cumulativ curio:obiect rar de arta|curiozitate
cumulus:cumulus curiosity:curiozitate|ciudatenie|curiozitate|d
cuneiform:cuneiform orinta de a sti|obiect rar
cuneiform:caracter cuneiform curious:curios|meticulos|atent|ciudat|<I am
cunning:siretenie|viclenie|inselatorie|istetim ~ to know>as vrea sa stiu|<a ~inquiry>o
e|abilitate cercetare amanuntita
cunning:siret|viclean|istet|abil curl:bucla|cirliont|spirala|rotocol
cup:cana|ceasca|cupa curl:a fi buclat
cup:potir curl:a ondula|a bucla|a rasuci
cup:ventuza curl:a se rasuci|<to ~ up>a se rasuci|<to ~
cup:a pune ventuze up>a se incolaci|<to ~ up>a se stringe|<to ~
cup:a lua forma unui potir|<in one`s up>(fam.) a se prabusi|<a ~ of the
~s>beat/baut|<a bitter ~>o viata amara lip>expresie dispretuitoare a buzelor
cup-rose:mac rosu curl-paper:bigudiu
cupbearer:paharnic curling-irons:fier de frizat
cupboard:bufet|dulap|<~ love>relatii curly:buclat
sentimentale bazate pe interes curmudgeon:zgircit|badaran
cupful:ceasca plina (de apa, de vin etc) currant:stafida|<red-~>coacaza|<black-
cupidity:lacomie ~>coacaza neagra
cupola:cupola currency:circulatie monetara
cupola:turela (blindata) currency:moneda,|aluta|raspindire
cuppa:o ceasca de ceai current:curent

1267
current:in curs|raspindit|uzual custody:pastrare|grija|arest|<to commit to
current:curent the ~ of>a da in grija|<to take into ~>a
current:curent|mers|curs|<to pass/go/run aresta
~>a fi admis in mod general custom:obicei|datina
curriculum:plan de studii|de invatamint custom:vama
currier:tabacar custom:clientela
currish:de javra|artagos|gilcevitor custom:taxe vamale|<the shop has a good
curry:a tesala ~>pravalia are o clientela buna
curry:a bate|a cotonogi|<to ~ favour with custom-house:vama|<~ officer>vames
smb.>a se da bine pe linga cineva|<to ~ customary:obisnuit|uzual
favour with smb.>a cauta sa intre in gratiile customary:de cutuma|cutumiar|<it is not ~
cuiva with us>la noi nu se obisnuieste
curse:blestem customer:client
curse:nenorocire|pacoste|injuratura|anatema customer:tip|individ
curse:a blestema|a anatemiza cut:taietura
curse:a injura cut:incizie|fason|croiala|lovitura|linie (a
cursed:afurisit|blestemat trasaturilor)|bucata|felie
cursive:cursiv cut:cupon|scoatere a unei parti (din
cursoriness:graba|superficialitate text)|micsorare|scurtatura|gravura (in lemn,
cursory:pripit|facut in graba|superficial in arama)
curt:scurt|concis|taios|categoric cut:sectiune
curtail:a taia din|a reduce|a prescurta cut:taiat
curtailment:scurtare|reducere|prescurtare cut:a taia|a rani|a fi absent la|a croi|a ciopli|a
curtain:perdea grava|a executa|a face|a castra|a taia (la
curtain:cortina jocul de carti)|a se preface ca nu recunoaste
curtain:a pune perdele (la)|a ascunde|a cut:a creste|a reduce|a micsora (sal. preturi|a
acoperi cu o perdea dizolva|a intrerupe|a inceta|a afecta
curtain-fire:baraj de foc profund|a renunta la
curtain-lecture:mustrare (din partea sotiei) cut:a taia|a se taia|a se desprinde|a ciopli
curtness:concizie|ton taios cut:a iesi
curts(e)y:reverenta|<to drop/make a ~>a cut:a taia
face o reverenta cut:a vinde pe pret de nimic|<(fam.) ~ and
curvature:curbare dried>(fig.) lipsit de prospetime|<(fam.) ~
curve:curba and dried>de-a gata|<this knife ~s
curve:a (se) curba|a (se) arcui well>cutitul acesta taie bine|<(d.
curvet:curbeta (a calului) argumente) to ~ both ways>a fi cu doua
curvilinear:curbiliniu taisuri|<(fam.) to ~ and run>a o lua la
cushat:gugustiuc sanatoasa|<to ~ in>a interv
cushion:perna (de divan)|banda (la biliard) cut-off:scurtatura
cushion:cuzinet cut-out:coupe-circuit
cushion:a pune perne (intr-un pat)|a aseza cut-out:capac de esapament
pe perna cut-purse:pungas
cushion:a ascunde|a face un duble la cut-throat:asasin|ucigas
biliard|a amortiza cut-throat:intens|crud|ucigator|<~
cusp:virf competition>cursa ucigatoare
cuss:injuratura cutaneous:cutanat
cuss:creatura|persoana cute:inteligent
cussedness:rautate|spirit de contrazicere cute:dragut|dragalas|ingenios|viclean
custard:crema facuta din oua si lapte cuteness:inteligenta|ingeniozitate
custodian:custode|tutore cuteness:dragalasenie

1268
cuticle:epiderma
cuticle:cuticula
cutis:derma
cutlass:cutit de abordare
cutler:cutitar
cutlery:cutitarie|mestesugul cutitarului
cutter:croitor
cutter:masina|unealta de taiat
cutter:cuter
cutting:taios
cutting:sarcastic|usturator
cutting:taiere
cutting:excavare|butas
cutting:deseuri|taietura (din ziar etc.)
cuttle(-fish):sepie
cutwater:etrava
cyanic:cianic
cyanide:cianura
cyanosis:cianoza
cyclamen:ciclama
cycle:ciclu|bicicleta|perioada
cycle:a reveni la intervale regulate|a se
misca in ciclu|a merge cu bicicleta
cyclic:ciclic
cycling:ciclism
cycling:de ciclism, de bicicleta|<a ~
costume>un costum de ciclist
cyclist:biciclist
cyclone:ciclon
cyclop(a)edia:enciclopedie
cyclotron:ciclotron
cygnet:lebada tinara
cylinder:cilindru|sul
cylindric(al):cilindric
cymbal:talger
cyme:cima
Cymric:din Wales
cynic:cinic
cynicism:cinism
cypress:chiparos
Cyrillic:cirilic
cyst:chist
cystic:chistic
Czar:tar
Czech:ceh
Czech:ceh|limba ceha
Czecho-Slovak:cehoslovac

1269
1270
'd:presc. de la had, should, would dairyman:laptar
dab:lovitura usoara dais:estrada|platforma
dab:expert|mester daisy:margareta
dab:cambula|tamponare (cu un burete dale:vale
etc.)|pata (de cerneala, de dalesman:loc. al vailor din nordul Angliei
vopsea)|bucatica|improscatura (de noroi) dalliance:amuzament|gluma|flirt|aminare|ra
dab: a lovi usor|a atinge usor| a tampona| a gaz|hoinareala
sterge prin tamponare| cu un burete, cu o dally:a se amuza|a se zbengui
batista dally:a lua in saga|a se juca (cu)
dabble:a umezi|a inmuia| a stropi dally:a cocheta (cu)|a hoinari
dabble:a se balaci in apa dally:a taragana|a amina|<to ~ away>a
dabble:a se ocupa de (ceva in mod sup.) pierde (timpul)|a scapa (o ocazie)
dabbler:diletant|amator daltonism:daltonism
dabster:expert|mester|maestru (in, la) dam:dig|zagaz
dace:ocheana dam:femela
dactyl:dactil dam:a stavili|a zagazui|<(fig.) to ~ up one`s
dactylogram:amprenta digitala feelings>a-si stapini sentimentele
dactylography:studiu al amprentelor damage:paguba|avarie|prejudiciu|despagubi
digitale re|daune
dad:v. daddy damage:pret
daddy:tata|tatic damage:a strica|a avaria| a discredita| a
dado:soclu|piedestal|panel ofensa|<to cause smb. ~>a prejudicia pe
daedal:iscusit|abil|misterios|incurcat|compli cineva|<what`s the ~>cit costa?
cat damageable:care se poate strica
daffodil:narcisa galbena damascene: a incrusta cu aur, cu argint
daft:smintit|aiurit|<to go ~>a se ticni damask:damasc|otel de Damasc
dagger:pumnal damask:cu desene|din otel de Damasc|rosu-
dagger:cruce|<to be at ~s drawn>a fi la deschis
cutite|<to look ~s>a privi furios|<to speak dame:doamna, domnita
~>a vorbi taios, in mod jignitor dame:femei| dama
daggle:a tiri prin noroi damn:blestem|injuratura
dago:american din America de Sud damn:a blestema
dahlia:dalie|<blue ~>absurditate|lucru damn:a fluiera (o piesa de teatru)
imposibil damn:a injura|<I don`t care a ~>putin imi
daily:(ziar) cotidian pasa!|<it is not worth a ~>nu face nici cit o
daily:femeie angajata cu ziua ceapa degerata|<I`ll be ~ed if>sa fiu al
daily:zilnic|cotidian naibii daca|<~ him>sa-l ia dracu|naiba!
daily:zilnic damnable:condamnabil
daintiness:delicatete|rafinament|gust|elegant damnable:blestemat
a (cautata) damnably:condamnabil|detestabil
dainty:delicat|rafinat|elegant|luxos|ingrijit|af damnably:strasnic|teribil
ectat damnation:blestem
dainty:cautat damnation:critica distructiva
dainty:ales|gustos damnation:la naiba!
dainty:mincare aleasa damnatory:condamnabil|reprobabil
dainty:delicatese|dulciuri damned:blestemat|afurisit
dairy:laptarie|magazin de produse damned:al naibii|strasnic de
lactate|vaci cu lapte (ale unei ferme) damned:teribil de|<it was a ~ long way>a
dairy:ferma pt. cresterea vacilor lapte fost un drum al naibii de lung
dairymaid:laptareasa

1271
damp:umezeala|umiditate|tristete|descurajar dandy:spilcuit|elegant|monden
e dandyish:de dandi|monden
damp:gaz de mina danewort:boz
damp:chef danger:pericol|<to run into ~>a se expune
damp:umed|jilav pericolului|<in ~ of>in pericol de a|<out of
damp:rece|glacial ~>in afara pericolului
damp:a umezi dangerous:periculos
damp:a stinge|a inabusi (un foc)| a inabusi dangle:a se balabani| a se legana
(un sunet)| a opri vibratiile dangle:a legana
damp:a amortiza| a slabi (presiunea) dangle:a ademeni|<to ~ about /after/round
damp:a descuraja|deprima smb.>a se tine dupa cineva
damp:a potoli (elanul etc.)|<to ~ off>(d. dangler:pierdevara
plante) a putrezi (din cauza umiditatii)|<to dank:umed si rece
cast/strike a ~ over smth.>a intuneca dap:a salta (o minge)
ceva|<~ed wave>unda amortizata dap:a pescui lasind momeala pe apa
damp-proof:impermeabil|hidroizolator dap:a sari
dampen:v. damp dapper:spilcuit|ferches|activ|energic
dampen:a se umezi dapple:a (se) impestrita|a (se) acoperi cu
dampen:a se potoli pete
damper:surdina dapple:pestrit
damper:amortizor|<to cast a ~ on smb.>a darbies:catuse
indispune pe cineva|a strica placerea cuiva dare:a indrazni| a infrunta|a sfida|a brava| a
damping:umezire provoca|<he ~d not go>el n-a indraznit sa
damping:amortizare mearga|<how ~ you speak like this?>cum
dampness:umezeala indraznesti sa vorbesti astfel?|<I ~ say>cred
dampy:jilav ca|<to ~ to>a indrazni sa/a se incumeta
damsel:domnisoara sa|<he ~d to insult me>a indraznit sa ma
damson:goldan insulte|<h
damson:(pruna) goldana dare-devil:om neinfricat
dance:dans|tur (de dans)|serata dansanta dare-devil:neinfricat|brav
dance:a dansa daring:indrazneala
dance:a salta|a sari daring:cutezator|curajos
dance:a dansa (un vals etc.)| a salta|<to ~ to dark:intuneric
smb.`s tune/pipe>a cinta cuiva in struna|<to dark:ignoranta|nestiinta
~ upon nothing>a fi spinzurat|<his heart ~d dark:umbra|culoare inchisa
with joy>ii salta inima de bucurie|<to ~ dark:intunecat|intunecos
attendance upon smb.>a se tine scai de dark:inchis|brun|negricios|negru
cineva dark:sumbru|trist|posomorit|tainic|ascuns|ig
dancer:dansator|balerin norant|tinut in nestiinta|<to grow/get ~>a se
dancer:seara|<the merry ~s>aurora boreala intuneca|a se insera|<~ grey>gri/cenusiu-
dancing:dans inchis|<~ eyes>ochi negri|<the ~ race>rasa
dancing:care danseaza|dansant neagra|<to look on the ~ side of things>a
dandelion:papadie vedea lucrurile in negru|<to keep smth. ~>a
dander:suparare|minie|indignare|<to get tine
smb.`s ~ up>a infuria, a scoate pe cineva darken:a (se) intunec|a (se) inchide
din pepeni darken:a (se) intrista
dandle:a salta (un copil) pe genunchi| a darkish:intunecos|intunecat|trist
dezmierda| a rasfata darkle:a (se) intuneca|a (se) intrista
dandruff:matreata darkling:care este in intuneric|care se
dandy:dandi|filfizon intuneca|crepuscular

1272
darkling:in, pe intuneric dash-board:aripa (de masina, de
darkly:intunecat|posomorit|neclar trasura)|bara antisoc
darkness:intuneric|obscuritate|ignoranta|nest dashing:navalnic|impetuos|cutezator|elegant
iinta|secret|negreala|culoare inchisa |aratos
darksome:intunecat|sumbru|obscur dastard:las|fricos
darling:rasfatat|favorit dastard:las|fricos
darling:iubit|drag dastardly:las
darling:adorabil|dragut|delicios|<what a ~ data:v. datum
house!>ce casa adorabila!|<my ~>dragul datable:databil
meu dataller:muncitor platit cu ziua, zilier
darn:cirpitura|tesatura date:data
darn:a tese|a repara (ciorapi) date:curmal
Dacian:dac date:curmala|termen
Dacian:dac(ic) date:intilnire|invitatie
Dail:Camera Dep. din Rep. Irl. date:a data (o scrisoare etc.)
Dalmatian:dalmat date:a data (din)|<this castle ~s from the
Dalmatian:dalmat fifteenth century>acest castel dateaza din
Dane:danez secolul al XV-lea|<what`s the ~ today?>ce
Dane:scandinav data avem azi?|<out of
Danish:danez ~>invechit/perimat|<up to ~>actual,
Danish:danez|limba daneza modern|<up to ~>(d. o situatie contabila) la
d-d:presc. de la damned zi
darn:a blestema date-palm:curmal
darn:blestemat|afurisit|<this ~ thing>acest dated:invechit
lucru afurisit|<~ it!>sa fie-al naibii! dateless:fara data|fara
darnel:salbatie sfirsit|imemorial|stravechi
dart:sulita|lance|clin (la o haina)|miscare dateless:care n-are nici o intilnire
rapida si brusca|sagetare|aruncare a unui dateless:nici o invitatie|<she is ~ this week-
proiectil|aruncare a unei sageti end>n-are nici o invitatie pentru acest
dart:a arunca (sageti, priviri etc.)|a face clini week-end
(la o haina) dative:(cazul) dativ
dart:a sageta|a se repezi dative:(cazul) dativ
dash:lovitura|izbitura|clipocit|plescait (al datum:data (a unei probleme)
apei)|pata de culoare|miscare datum:date|fapte
brusca|atac|navala|pic|strop|deget (de vin daub:tencuiala|pictura prosta
etc.)|avint|vioiciune|aparenta stralucita|cursa daub:a tencui|a unge|a minji|a picta prost|a
scurta mizgali
dash:liniuta de despartire dauber:zugrav|pictor prost
dash:a arunca|a azvirli cu putere|a sparge|a daughter:fiica
zdrobi|a inlatura rapid daughter-in-la:nora
dash:a narui (sperante)|a descuraja|a stropi|a daughterly:filial|de fiica
improsca|a amesteca cu apa|a dilua daunt:a imblinzi|a infricosa|a intimida|a
dash:a scrie in mare graba descuraja
dash:a da buzna|a se precipita|<to ~ dauntless:neinfricat|curajos
against>a se napusti asupra|<to ~ against>a dauphin:delfin (mostenit. tron. Frantei)
se ciocni de|<to ~ down>a cobori val- davenport:masa mica de scris|secreter
virtej|a se pravali|<to ~ in>a da buzna/a davenport:canapea
intra cu forta|<at a/one ~>dintr-o data|<to davy:v. affidavit|<to take one`s ~>a jura
make a ~ against the enemy>a se napusti daw:stancuta
asupra inamicului|<to

1273
dawdle:a trindavi|<to ~ away one`s time>a- dead:vested, uscat
si pierde vremea trindavind dead:sters|fara stralucire
dawn:zori de zi dead:stins
dawn:a se crapa de ziua|a aparea|<to ~ upon dead:invechit|perimat|absolut, deplin
smb.>a-i trece prin minte dead:intrerupt|deconectat
day:ziua|zi|<~ and night>zi si dead:mort
noapte|<before ~>inainte de a se face dead:care nu s-a putut preda
ziua|<by ~>ziua|<all ~ long>toata ziua|<any dead:absolut, deplin|<~ from the
~>in orice zi|<by the ~>cu ziua|<one neck>nating/prost|<to be ~ with hunger>a fi
~>intr-o zi|<some ~>cindva, intr-o zi (in mort de foame|<my fingers are ~>mi-au
viitor)|<every other ~>din doua-n doua intepenit degetele|<a ~ market>piata
zile|<~ by ~>zi de zi|<the ~ after to saraca|<~ sound>zgomot surd|<in the ~
day-boarder:scolar semiintern hours>in toiul noptii|<~ certainty>siguranta
day-boy:scolar extern deplina|<the station went ~>pos
day-break:zorii zilei dead:figura stearsa
day-dream:reverie|fantezie dead:lipsita de expresie
day-dream:a visa cu ochii deschisi dead-alive:fara viata|fara energie
day-dreamer:visator dead-beat:pers. care traieste pe
day-girl:eleva externa spinarea|parazit
day-labour:munca de fiecare zi dead-beat:mort, frint (de oboseala)
day-labourer:ziler|muncitor necalificat dead-head:pers. care are intrare
day-long:care tine o zi intreaga libera|pasag. care calatoreste gratuit|om
day-long:toata ziua nehotarit|lipsit de energie
day-nursery:camin de zi|cresa dead-heat:proba de alergare
day-school:externat|scoala cu cursuri de zi dead-house:morga
day-star:luceafarul de dimineata dead-letter:scrisoare cu dest.
day-ticket:bilet dus-intors (in aceeasi zi) negasit|obicei|datina care nu se mai
day-time:ziua|<in the ~>in timpul zilei practica|lege care nu mai e in vigoare
day-to-day:zilnic dead-lift:povara grea, greu de urnit|o
daylight:lumina zilei|interval|spatiu|<at sarcina dificila
~>in zori|<in broad ~>ziua-n amiaza- dead-light:hublou
mare|<to let ~ into>a scoate la lumina|<to dead-light:fereastra oarba
let ~ into>(fam.) a injunghia dead-march:mars funebru
daylight-savin:folosirea unui orar special dead-office:slujba inmormintarii|prohod
vara dead-set:ostilitate|opozitie|<~ on>pornit
dayspring:zorii zilei spre,hotarit sa (faca ceva)
dayspring:inceput dead-water:apa statatoare
daywork:munca de o zi|lucru platit cu ziua dead-wind:vint contrar
daze:uluire deaden:a amortiza (o lovitura)|a micsora
daze:mica (viteza)|a inabusi (un sunet)|a amortiza (o
daze:a ului|a stupefia lovitura)|a micsora (viteza)|a inabusi (un
dazzle:lumina orbitoare sunet)
dazzle:camuflaj deadline:inchiderea editiei|ultimul termen
dazzle:a orbi (cu o lumina puternica)|a de predare|<to meet the ~>a prezenta (un
uimi|a ului manuscris etc.) inainte de expirarea term.
deacon:diacon deadlock:impas
dead:mort|paralizat|amortit|fara deadly:mortal|de
vioiciune|fara vlaga|lipsit de zgomot, de moarte|muritor|implacabil|considerabil|extre
viata|linistit m
dead:insensibil|surd

1274
deadly:mortal|de moarte|extrem|teribil a ~>e scumpa, draguta|<to cost ~>a costa
(de)|<a ~ fight>o lupta pe viata si pe mult
moarte|<~ enemies>dusmani de moarte|<in dearie:v. deary
~ haste>in mare graba dearly:scump|mult|tandru|duios|dragastos|af
deaf:surd|<to turn a ~ ear to>a ramine surd ectuos
la (spusele cuiva), a nu da ascultare|<~ of dearness:tandrete|afectiune
an/in one ear>surd de o ureche dearth:saracie|foamete|<~ of>lipsa de
deaf-and-dumb:surdomut deary:iubit|drag
deaf-mute:surdomut death:moarte|<at ~ `s door>in pragul
deafen:a asurzi|a inabusi (un sunet)|a izola mortii|<it is a case of life and ~>este o
de zgomot (un perete) problema de viata si de moarte|<it is ~
deafening:asurzitor|care amortizeaza to>se pedepseste cu moartea daca|<to catch
zgomotul|fonoizolator one`s ~ of cold>a raci foarte grav|<to be ~
deafness:surzenie on (fam.)>a se da in vint dupa|<to be ~ on
deal:cantitate (fam.)>a fi mest
deal:servitul cartilor death-blow:lovitura mortala
deal:afacere death-cup:ciuperca otravitoare
deal:a repartiza, a distribui death-duties:taxe de succesiune
deal:a imparti death-feud:dusmanie pe viata si pe moarte
deal:a imparti (cartile) death-mask:masca mortuara
deal:a trata despre ceva death-rate:(procent de) mortalitate
deal:a imparti cartile|<to ~ with smb.>a death-rattle:horcait (al muribundului)
avea de-a face cu cineva|<I have ~t with death-roll:lista mortilor
him several times>am avut de-a face cu el death-trap:capcana
de mai multe ori|<a man easy to ~ with>un death-trap:situatie foarte periculoasa
om cu care te poti intelege usor|<to ~ with death-warrant:sentinta de condamnare la
smth.>a se ocupa de ceva|<to ~ with a moarte
problem>a se oc deathbed:patul mortii
dealer:negustor deathbell:clopot care se trage la inmormint
dealer:jucator care imparte cartile|<retail deathless:fara moarte|nemuritor
~>negustor cu amanuntul|<whole-sale deathly:mortal
~>comerciant angro/angrosist|<corn deathly:de moarte
~>negustor de cereale deb:debutant
dealing:relatii|raporturi (cu) debacle:dezghetare a unui
dealing:afaceri|tranzactii|conduita riu|dezghet|potop, revarsare de
dealing:distribuire ape|prabusire|cadere
dealing:daruire debar:a priva (pe cineva de)
dealing:impartire a cartilor|<fair/square ~ debar:a exclude (de la)
(s)>comportare cinstita|<double debark:a debarca|a descarca (marfuri)
~>duplicitate|ipocrizie debarkation:debarcare|descarcare (a
dealt:v. deal marfurilor)
dean:decan (al unei debase:a injosi|a degrada|a devaloriza|a
facultati)|decan|protopop deprecia
deanery:functia|demnitatea de debasement:injosire|degradare|devalorizare
decan|resedinta a unui decan debatable:discutabil|indoielnic
dear:drag|iubit debate:dezbatere|discutie
dear:drag|scump|scump|costisitor debate:a dezbate (o problema)|a disputa|a
dear:scump|mult|<Dear sir>stimate examina|a considera (o problema)
domn|<oh ~! / ~ me! / ~ ~!>vai Doamne! debate:a discuta in contradictoriu
Doamne Dumnezeule! vai de mine!|<she is

1275
debate:a delibera|a medita decay:a se altera|a se strica|a putrezi|a se
(asupra)|<in/under ~>in discutie descompune|a decadea|a se ruina
debater:pers. care ia parte la o discutie decay:a face sa decada|a strica|a distruge|a
debauch:desfriu|chef|betie face sa putrezeasca|<to fall into ~>a
debauch:a corupe|a vicia|a perveti (gustul, decadea|a se ruina
judecata cuiva decease:deces
debauchee:destrabalat|betiv decease:a deceda
debauchery:depravare|betie deceased:decedat|mort
debenture:obligatiune|<mortgage deceased:decedat|mort
~>obligatiune ipotecara decedent:decedat|raposat
debilitate:a debilita deceit:inselatorie
debility:debilitate deceitful:viclean|inselator|iluzoriu
debit:debit deceivable:care poate fi usor inselat|naiv
debit:a trece (o suma) in debit|<to ~ smb.`s deceive:a insela|a amagi|a induce in
account>a trece in contul cuiva eroare|<to ~ oneself>a se insela
debonair:bine dispus decelerate:a micsora viteza (unei masini)
debonair:degajat|nestinjenit decency:decenta|buna-cuviinta|<by ~>din
debouch:a iesi la lumina|la loc deschis buna-cuviinta
debris:epava|ramasite decennial:decenal
debt:datorie|<to pay the ~ of nature>a decent:decent|cu bun-
muri|a deceda|<National Debt>imprumut de simt|corespunzator|destul de bun|<a ~
stat|<to get/run into ~>a face datorii|<in man>un om cumsecade|<a ~ meal>o masa
~>cu datorii/datornic|<out of ~>fara datorii ca lumea
debtor:datornic decentralizati:descentralizare
debtors`:inchisoare a datornicilor decentralize:a descentraliza
debunk:a prezenta (o persoana etc.)|a cobori deception:inselaciune|frauda
de pe piedestal|a demasca (un sarlatan) deceptive:inselator|amagitor
debus:a cobori din automobil (oameni) decide:a decide|a hotari
debut:debut decide:a se hotari (asupra)|a da o hotarire
debutant:debutant decided:decis|hotarit|sigur|de
decade:deceniu netagaduit|net|categoric|<a ~
decadence:decadenta improvement>o imbunatatire incontestabila
decadence:decadentism decidedly:in mod hotarit|incontestabil|net
decadent:decadent deciduous:care cade|tranzitoriu|trecator
decadent:decadent decimal:fractie zecimala
decalcify:a decalcifica decimal:zecimal
decalogue:decalog decimalize:a imparti cu zece|a transforma in
decamp:a ridica corturile, tabara|a pleca pe sistem zecimal
furis|a disparea decimate:a decima
decant:a decanta (un lichid)|a turna incet decimation:decimare
(vinul) din sticla decimetre:decimetru
decanter:garafa decipher:descifrare
decapitate:a decapita decipher:a descifra
decapitation:decapitare decipherable:descifrabil
decasyllabic:decasilabic decision:hotarire|decizie|fermitate|tarie
decasyllabic:vers decasilabic morala|<to come to a ~>a lua o hotarire
decay:decadere|declin|prabusire|ruina|ruinar decisive:decisiv|categoric|concludent
e|slabire (a decivilize:a salbatici
sanatatii)|descompunere|putrefactie deck:punte|coverta
deck:pachet de carti de joc

1276
deck:pamint decompose:a descompune in parti
deck:a impodobi|a gati|a pardosi componente|a strica|a face sa putrezeasca
(puntea)|<lower ~>punte inferioara|<to decompose:a analiza
tread the ~>a fi marinar|<top-~>imperiala decompose:a se descompune|a putrezi
(la autobuze) decomposite:subst. alcatuita din corp.
deck-hand:mar. care ingrijeste puntea compus
deck-house:cabina a capitanului decomposition:descompunere|analiza
deck-roof:acoperis aproape orizontal deconsecrate:a seculariza
decking:impodobire decontaminate:a decontamina
declaim:a declama|<to ~ against>a protesta decorate:a orna|a pavoaza|a decora (cu o
impotriva medalie)
declamation:declamatie December:decembrie
declamatory:declamator|emfatic|bombastic Decembrist:decembrist
declaration:declaratie|declarare decontrol:a scoate de sub controlul stat.
declarative:declarativ|<(gram.) ~ decoration:impodobire|pavoazare|decorare
sentence>(propozitie) enuntiativa (cu o medalie)|decoratie
declaratory:declarativ decoration:steaguri|ghirlande de sarbatoare
declare:a declara|a declara (la vama)|<to ~ decorative:decorativ
for/against smth.>a se declara pentru sau decorator:decorator|zugrav
impotriva unui lucru|<well, i ~!>ei, asta-i decorous:decent|cuviincios|potrivit|la locul
buna!|<to ~ off>a renunta (la), a rupe|<to ~ sau
one`s intentions>a-si face cunoscute decorum:bunacuviinta|eticheta
intentiile|<to ~ oneself>a-si declara decoy:capcana|cursa|momeala|persoana
intentiile|<(d. o care ademeneste
declension:deviere (de decoy:a atrage in cursa|a ademeni
la)|panta|inclinare|declin|decadere decrease:descrestere|scadere|micsorare
declension:declinare decrease:a micsora|a reduce|a face sa
declination:inclinatie|coborire descreasca
declination:declinatie|refuz|declin decrease:a descreste|<on the ~>in
decline:declin|decadere|scadere (a descrestere
preturilor) decree:decret
decline:sfirsit decree:decizie
decline:asfintit (al zilei, al vietii) decree:a decreta
decline:ftizie decrepit:ramolit
decline:a se inclina|a se apleca|a cobori|a decrepit:uzat
decadea|a fi in declin|a se sfirsi decrepitate:a calcina
decline:a asfinti decrepitate:a trosni|a pocni (fiind expus la
decline:a scadea foc)
decline:a se declina decrepitation:ardere|calcinare
decline:a refuza|<on the ~>in declin decrepitation:crapare|plesnitura
declivity:declivitate|panta decrepitude:ramolire
declivous:inclinat|in panta decrescent:in descrestere
declutch:a deconecta|a decupla decrial:condamnare fatisa|discreditare
decoction:decoctie|decoct decry:a discredita|a condamna
decode:a descifra decumbent:culcat
decollate:a decapita|a trunchia decumbent:tiritor
decolo(u)rize:a decolora decuple:inzecire
decolo(u)rizer:decolorant decuple:a inzeci
decolour:a decolora decuple:a se inzeci
decomplex:complex|cu parti complexe dedicate:a dedica|a consacra|a inchina

1277
dedication:dedicatie defamatory:defaimator
dedicatory:de dedicatie defame:a defaima
deduce:a deduce (din) default:lipsa|neindeplinire a unei
deduct:a scadea obligatii|neachitare a unei plati
deduction:deductie|scadere (dintr-o suma default:neprezentare
etc.)|concluzie|remiza|retinere default:parasire a jocului
deductive:deductiv default:a nu-si indeplini obligatiile
deed:fapta|actiune default:a nu aparea in instanta|<in ~ of>in,
deed:document|act|<in very ~>in din lipsa de|<judgement by ~>judecare in
realitate|<in word and in ~>in vorba si fapta lipsa
deem:a considera|a judeca|a aprecia|<to ~ defaulter:delincvent
highly of>a avea o stima deosebita defaulter:condamnat in contumacie
pentru|<he ~s it my duty>considera ca e de defeasance:anulare|abrogare
datoria mea defeasible:anulabil
deep:adincime defeat:infringere
deep:adinc|adinc|profund|patrunzator|mare| defeat:anulare
profund|intens defeat:a invinge|a infringe|a dejuca|a face sa
deep:inchis|intunecat esueze (un plan etc.)
deep:grav|plin defeat:a anula
deep:adinc|profund|<the pond is six feet defeatism:defetism
~>helesteul are o adincime de sase defeatist:defetist
picioare|<knee-~ in snow>in zapada pina la defeature:a desfigura
genunchi|<a ~ thinker>un ginditor defecate:a filtra|a purifica|a epura
profund|<with ~ interest>cu interes defecation:defecare|purificare
profund|<(fam.) a ~ one>un om siret|<~ defect:defect|cusur
drinker>mare betiv|<~ silence>tacere defection:defectiune|dezertare
deep-laid:virit adinc defective:defectuos
deep-laid:facut cu iscusinta defective:defectiv
deep-laid:lucrat cu minutiozitate defence:aparare|<in ~ of>in apararea|<to
deep-rooted:adinc inradacinat make a ~>a se apara
deep-seated:care zace adinc|care este ascuns defenceless:fara aparare
deepen:a adinci|a aprofunda|a inchide la defencist:aparator
culoare|a face mai grav (un sunet, vocea) defend:a apara (de, impotriva)|a apara|a
deepen:a se adinci|a deveni mai profund sustine (o cauza, o parere)|<to ~ oneself>a
deepen:a se inchide se apara
deepen:a deveni mai grav defendant:inculpat|acuzat
deepie:film tridimensional defender:aparator
deeply:adinc|mult|tare|profund|patrunzator|v defensible:usor de aparat|usor de sustinut|de
iclean|cu voce grava justificat
deeply:inchis defensive:aparare
deer:cerb|caprioara defensive:defensiv|<to be/stand/ act on the
deface:a desfigura|a strica|a degrada|a sterge ~>a fi in defensiva
(o inscriptie etc.) defer:a tine cont de parerea|de sfatul cuiva
defacement:desfigurare|degradare|deteriorar defer:a (se) amina|a intirzia|a (se) suspenda
e|stergere deference:respect|consideratie|<in ~ to/out
defalcate:a delapida of ~ to>din respect pentru|<with all due
defalcation:deturnare de fonduri|fonduri ~>cu tot respectul cuvenit
lipsa|delapidare deferent:care duce la destinatie
defalcator:delapidator deferent:respectuos
defamation:defaimare deferential:respectuos|deferent

1278
deferment:aminare|intirziere deft:dibaci|indeminatic
defiance:provocare|sfidare|<in ~ of>in deftness:abilitate|indeminare
ciuda|sfidind|<to bid ~ to>a nu da defunct:mortii
ascultare/a desconsidera|<to set smb. at ~>a defunct:defunct|<the ~>raposatul
sfida pe cineva defy:a desfide|a sfida|a brava|a depasi|<it
defiant:provocator|dispretuitor|sfidator defies description>nu poate fi descris
deficieney:deficienta|deficit degeneracy:degenerare
deficient:defectuos|insuficient|incomplet|< degenerate:degenerat
mentally ~>debil mintal degenerate:degenerat
deficit:deficit degenerate:a degenera
defilade:defilada degeneration:degenerare
defilade:a acoperi|a adaposti degenerative:degenerescent
defile:defileu deglutition:inghitire|deglutitie
defile:a minji|a corupe|a profana|a pingari degradation:degradare|decadere
defile:a defila degradation:degenerare
defilement:minjire|pingarire degradation:dezintegrare
definable:care se poate defini|determinabil degrade:a degrada|a injosi|a dezonora
define:a determina|a delimita|a contura|a degrade:a degenera
defini|a lamuri|a clarifica|<well ~d degrade:a dezintegra
outlines>contururi precise degree:grad|treapta|rang social|treapta
definite:definit|distinct|hotarit|precis sociala|diploma universitara
definite:articol hotarit degree:grad
definition:definitie|determinare|delimitare|cl degree:grad|grad de rudenie|<(e. a.) first ~
aritate (a imaginii) murder>omor premeditat|<by ~s>treptat,
definitive:definitiv|decisiv gradat|<in some ~/to a certain ~>intr-o
deflagrate:a arde repede anumita masura|<not it the least ~>de
deflagration:deflagratie loc/citusi de putin|<to the highest ~>in cel
deflate:a dezumfla mai inalt grad|<to what ~?>in ce
deflate:a opri (o inflatie) masura?|<to such a ~ that>i
deflate:a reduce preturile degression:scadere, reducere (a
deflation:dezumflare impozitului)
deflation:deflatie degressive:care scade proportional
deflect:a face sa devieze|a abate|a refracta dehisce:a se deschide brusc
deflect:a se abate|a devia dehortative:care demobilizeaza
deflection:abatere|deviere (a acului dehumanize:a dezumaniza
magnetic etc.)|deflectie (a luminii) dehydrate:a (se) deshidrata
deflower:a deflora dehydration:deshidratare
defoliate:a despuia de frunze deification:zeificare|divinizare
deforce:a evacua (dintr-un imobil) deify:a zeifica
deforce:a lua cu forta deign:a binevoi|a catadicsi|<she did not ~
deforce:a impiedica (pe cineva) me a look>n-a binevoit sa-mi arunce macar
deforest:a despaduri o privire
deform:a deforma deism:deism
deformation:deformare deist:deist
deformity:diformitate deity:divinitate|zeitate|zeu|zeita
defraud:a lua prin inselatorie|a frustra (de)|a deject:a descuraja|a deprima|a mihni
defrauda|a delapida dejectedly:descurajat|deprimat
defray:a acoperi|a achita (cheltuieli) dejection:descurajare|deprimare|fecale
defrayal:achitare|acoperire (a cheltuielilor) delate:a denunta
defrock:a raspopi delation:denunt|delatiune

1279
delator:denuntator|delator delighted:incintat|bucuros|<he was ~ to
delay:intirziere|aminare|piedica|obstacol meet you>a fost incintat sa te intilneasca
delay:a amina|a face sa intirzie|a opri|a delimit:a delimita
impiedica delimitation:delimitare
delay:a intirzia|<without ~>fara delineate:a trasa|a schita|a contura|a descrie
intirziere|imediat in mod amanuntit
delectation:delectare delineation:schita|conturare|descriere
delegacy:delegatie|imputernicire amanuntita
delegate:delegat delinquency:delict|infractiune
delegate:a delega delinquent:delicvent|infractor|delincvent|inf
delegation:delegatie ractor
delete:a sterge delinquent:vinovat|culpabil
delete:a scoate (un cuvint, un pasaj) delirious:delirant|care delireaza
deleterious:vatamator (din punct de ved. fiz. delirium:delir
deletion:suprimare|stergere deliver:a elibera (de, din)
deliberate:premeditat|intentionat deliver:a salva (de la)|a da in primire|a livra
deliberate:circumspect|prudent|lent|incet (marfuri)|a distribui (scrisori)|a preda (un
deliberate:a delibera|a discuta (o problema pachet etc.)|a arunca|a lansa (o minge, un
deliberate:a se consulta|a reflecta proiectil)|a dezlantui (un atac)|a rosti, a tine
deliberately:voit|intentionat|deliberat|pe (un discurs)
indelete|fara graba deliver:a da, a pronunta (o sentinta)|<to be
deliberation:deliberare|dezbatere|discutare|p ~ed of a child>a naste|<to ~ oneself of an
rudenta|atentie|bagare de seama|incetineala opinion>a-si spune parerea|<to ~ a
(in miscari etc.)|<after due ~>dupa matura message>a face un comision|<to ~ a
chibzuinta|<to speak with ~>a vorbi cu blow>a da o lovitura|<he ~ ed two lectures
chibzuiala on shakespeare>a tinut doua conferinte
deliberative:deliberativ despre shakespeare|<to ~ ov
delicacy:delicatete|finete|sensibilitate (a deliverance:eliberare|declaratie de
unui instr. pre.|constitutie delicata, opinie|verdict
fragila|delicatete deliverance:nastere
morala|modestie|pudoare|scrupulozitate|min delivery:nastere|livrare (de marfuri
care aleasa|delicatese|<to feel a ~>a avea etc.)|distribuire de scrisori|punere in
scrupule stapinire|transferare (a unei
delicate:delicat|fin|rafinat proprietati)|aruncare|lansare|trimitere (a
delicate:sensibil unei mingi)|tinere, rostire (a unui
delicate:subred|delicat discurs)|expunere|debit (de curent
delicate:critic|delicat|dificil etc.)|<cash on ~ / to be paid for on ~>ram
delicate:discret|atenuat delivery-note:factura
delicate:fin, ales|<to give a ~ hint>a face o dell:vilcea
aluzie fina|<a ~ balance>o balanta delocalize:a indeparta dintr-o anumita reg.
sensibila|<to tread on a ~ ground>a fi intr-o delocalize:a extinde|a largi
situatie delicata delouse:a despaduchea
delicatessen:delicatese delta:delta (a unui riu)|delta (litera a
delicious:delicios alfabetului grec)
delict:delict delude:a insela|a induce in eroare
delighful:incintator|fermecator deluge:potop
delight:incintare|placere|bucurie deluge:a inunda
delight:a incinta|a delecta|<to ~ in>a se delusion:inselatorie|inducere in
delecta cu|a-i face mare placere sa eroare|amagire|<to be under a ~>a se insela
delusive:amagitor

1280
delusiveness:caracter inselator|amagitor demolish:a darima|a demola
delusory:v. delusive demolish:a devora
delve:adincitura|cavitate|depresiune demolition:demolare|nimicire
delve:a sapa|a cerceta (carti, documente) demon:demon
delve:a se adinci demonetize:a demonetiza
delve:a cobori brusc demoniac:diabolic|nebun
demagogic:demagogic demonic:demonic|diabolic
demagogue:demagog demonstrable:demonstrabil
demagogy:demagogie demonstrate:a demonstra
demand:cerere|revendicare demonstrate:a demonstra|a lua parte la o
demand:cerere|nevoie|cerinta|necesitate manifestatie
demand:a cere|a revendica (de la) demonstration:demonstratie|explicare|martu
demand:a necesita|a reclama|<what are your rie|dovada|manifestatie politica
~>care sint pretentiile dv.?|<to do smth. at demonstrative:adjectiv sau pronume
the ~ of smb.>a face ceva la cererea demonstrativ
cuiva|<supply and ~>cerere si oferta|<on demonstrative:demonstrativ
~>la cerere|<i have many ~s on / upon my demonstrator:persoana care demonstreaza
time>sint foarte ocupat|<this business ~s ceva|demonstrant|manifestant|asistent|prepa
great>care aceasta rator
demarcate:a demarca|a delimita (un teren) demoralization:demoralizare
demarcation:delimitare|demarcatie demoralize:a deprava|a demoraliza|a
demarche:demers dezorganiza
demean:a injosi demote:a retrograda
demean:a se comporta demountable:demontabil
demeaneour:comportare|tinuta demur:ezitare
demented:dement demur:a ezita|a ridica obiectii|a face
dementi:dezmintire oficiala dificultati
dementia:dementa demure:grav|rezervat|de o modestie
demerit:defect|lipsa|deficienta afectata|cu aere de mironosita
demesne:posesiune|stapinire|domeniu|propri demureness:modestie afectata
etate|domeniu|proprietate|<Royal den:birlog|vizuina
~>domeniu al coroanei denary:zecimal
demi-monde:lumea femeilor decazute denationalize:a deznationaliza
demise:deces denaturalize:a denatura|a face sa piarda
demise:transmitere (prin testament) drept. de cetat.|<to ~ oneself>a renunta la
demise:cesiune drepturile de cetatean
demise:a ceda|a transmite (un bun, un titlu) denature:a denatura
demission:demisie denazification:denazificare
demit:a demisiona (dintr-un post) denazify:a denazifica
demit:a-si da demisia dendriform:dendriform
demiurge:demiurg dendrite:dendrita
demob:a demobiliza denial:refuz|dezmintire|negare|<to take no
demobee:soldat demobilizat ~>a nu admite refuz|<flat ~>dezmintire
demobee:lasat la vatra categorica
demobilization:demobilizare denigrate:a denigra|a defaima|a ponegri
demobilize:a demobiliza denizen:locuitor|strain naturalizat|planta,
democracy:democratie|democratism animal adaptat|aclimatizat
democrat:democrat denizen:neologism
democratic:democrat|democratic denizen:a admite ca cetatean|a naturaliza|a
democratize:a democratiza introduce (un neologism)

1281
denominate:a denumi deodorant:substanta
denomination:denumire|categorie|clasa dezodorizanta|dezinfectant
denomination:secta|confesiune|<to fall deodorize:a dezodoriza|a dezinfecta
under a ~>a face parte dintr-o categorie deontology:etica
denominational:confesional|<~ depart:a pleca|a se duce
school>scoala confesionala depart:a se abate
denominative:care denumeste depart:a se departa (de la un principiu)
denominative:derivat dintr-un subst. sau depart:a devia
adj. departed:trecut|disparut|stins|<~
denominator:numitor greatness>glorie apusa|<the ~>mortul,
denotation:notare|insemnare|semn|indicatie| defunctul
sens (al unui cuvint) department:departament
denotative:care denota|care indica department:catedra|domeniu|ramura|raion|se
denote:a denota|a indica|a avea sens de|a ctie (intr-un magazin)
insemna department:minister|<the English ~>catedra
denouement:deznodamint de engleza|<(e. a.) ~ store>magazin
denounce:a denunta|a demasca|a ataca, a universal|<State
acuza in mod public Department>Departamentul de Stat
dense:dens, compact departmental:departamental
dense:marginit|redus|<~ fog>ceata deasa|<~ departure:plecare
crowd>multime compacta|<he is rather ~>e departure:deviere|abatere (de la)
cam greu de cap departure:tendinta|directie|<to take one`s
density:densitate|caracter ~>a pleca|<new ~>noua orientare
compact|stupiditate depasture:a paste
dent:a lasa amprenta unei lovituri depasture:a duce (vitele) la pasune
dent:adincitura depasture:a oferi hrana (vitelor)
dental:consoana dentala depauperate:a saraci|a slabi|a degenera
dental:dental|dentar depauperize:a scapa de saracie
dentate:dintat|crestat depend:a depinde (de)|<it all
denticle:dintisor ~s>depinde!|<to ~ on>a se intretine din/a
denticulate(d):crenelat|dintat trai din|<to ~ on>a fi intretinut de
dentifrice:pasta de dinti (cineva)|<he ~s on his pen>se intretine
dentine:dentina (traieste) din scris|<to ~ upon>a se bizui
dentist:dentist pe|<he is not a man you can ~ upon>nu este
dentistry:dentistica|stomatologie un om pe care poti conta|<you may
dentition:dentitie dependable:demn de incredere|pe care poti
denture:dantura sa te bizui|sigur|neindoielnic
denudation:despuiere|dezgolire dependence:dependenta (de)
denude:a dezgoli|a despuia dependence:incredere (in)|<to live in ~ on
denunciate:a acuza in public|a ameninta|a smb.>a trai pe spinarea cuiva|<to place ~
stigmatiza on>a se bizui pe|a se increde in
denunciation:denuntare|condamnare dependency:dependenta|tara
denunciator:denuntator|acuzator dependenta|colonie
deny:a nega|a tagadui|a dezminti dependent:persoana intretinuta|servitor
deny:a denega|a respinge|a renega|a dependent:vasal
refuza|<there is no ~ing it>aceasta nu se dependent:dependent (de)
poate nega|<he was denied access to>i s-a dependent:subordonat|<~ on>intretinut
refuzat accesul la|<I will not be denied>nu de|<~ clause>propozitie subordonata
voi accepta nici un refuz|<to ~ oneself>a se depict:a picta
priva (de) depict:a zugravi|a descrie

1282
depicture:v. depict deprecate:a dezaproba|a condamna
depilate:a depila deprecation:dezaprobare
depilation:depilare deprecative:dezaprobator
deplane:a cobori din avion deprecatory:v. deprecative
deplenish:a goli depreciate:a scadea (pretul)|a devaloriza
deplete:a goli|a epuiza (marfuri)
deplete:a descongestiona depreciate:a discredita|a defaima
depletion:golire|epuizare depreciate:a se deprecia|a se devaloriza
depletion:descongestionare|diaree depreciatingly:depreciativ|dispretuitor
deplorable:deplorabil depreciation:devalorizare
deplore:a deplinge|a compatimi profund depreciation:dispretuire
deploy:a se desfasura depreciatory:depreciativ
deploy:a lansa (o companie, o unitate) depress:a afunda|a trage in jos|a face sa
deplume:a jumuli de pene slabeasca|a scadea|a diminua|a descuraja|a
depolarize:a depolariza deprima
depolarize:a spulbera depressant:sedativ
deponent:verb deponent depressant:sedativ
deponent:persoana care face o depozitie depressing:deprimant
deponent:depunator depression:afundare|depresiune|adincitura
depopulate:a depopula depression:depresiune
depopulation:depopulare depression:criza|deprimare
deport:a deporta|<to ~ oneself>a se deprivation:pierdere (de
comporta drepturi)|privatiune|deposedare
deportation:deportare deprive:a destitui dintr-o functie|<to ~ smb.
deportee:deportat of smth.>a priva|a lipsi pe cineva de ceva/a
deportment:comportare, tinuta deposeda|<to ~ oneself of>a se priva de
depose:a detrona (un rege)|a destitui (un depth:adincime|fund de apa,de
functionar) pestera|inima, mijloc (de padure)|toi (al
depose:a face depozitie noptii, al iernii)
deposit:depunere (la banca)|suma depth:abis|prapastie|adincuri|intensitate (a
depusa|varsamint culorilor)
deposit:sediment depth:grosime (a unui strat)|gravitate (a
deposit:a depune (la banca)|a depozita spre sunetului)
pastrare|a da ca garantie|a sedimenta|<on depth:profunzime (a gindirii etc.)|<in the ~
~>depus|<~ account>cont de depunere la of one`s heart>in adincul inimii|<to get out
scadenta|<river ~s>aluviuni of one`s ~>a nu mai atinge fundul apei|<to
depositary:depozitar get out of one`s ~>a fi depasit (de o sarcina
deposition:depunere etc.)
deposition:depozitie depurate:a purifica
deposition:sedimentare|destituire|detronare deputation:imputernicire|delegatie|deputatie
depositor:depunator depute:a delega
depository:depozit|antrepozit|depozitar deputize:a suplini
depot:depozit deputize:a delega|<to ~ for smb.>a tine
depot:cartier general al unui locul cuiva (intr-un serviciu etc.)
regiment|magazie|antrepozit|depou de deputy:delegat|deputat|loctiitor|supleant|<to
tramvaie|garaj act as ~ for smb.>a suplini pe cineva|<by
depot:gara ~>prin procura
deprave:a deprava|a corupe deracinate:a dezradacina
depraved:depravat|corupt derail:a deraia
depravity:depravare|coruptie derail:a face sa deraieze

1283
derailment:deraiere descend:a cobori|<to ~ on/upon>a tabari
derange:a deranja asupra
derangement:deranjare|alienatie mintala descendant:descendent
deration:a aproba vinzarea la liber descendant:descendent
derby:palarie tare barbateasca|melon descent:coborire|panta|povirnis|descendenta
derelict:abandonat|parasit |origine|transmitere prin
derelict:neglijent mostenire|generatie|atac brusc (dinspre
derelict:obiect abandonat mare)|declin|decadere
derelict:vas abandonat pe apa Derby:derbi|cursa de cai|intrerupere
derelict:persoana care se eschiveaza nelalocul ei|inoportuna
dereliction:parasire|abandonare|neglijare (a describe:a descrie|<to ~ as>a prezenta
unei indatoriri) drept|<to ~ as>a considera
dereliction:regresiune a marii|<~ of description:descriere|semnalmente
duty>lipsa de datorie description:soi, fel|<beyond ~>de
deride:a lua in bataie de joc nedescris/indescriptibil|<he does not answer
derision:deridere, zeflemisire|obiect de to the ~>nu corespunde
batjocura|<to hold in ~>a-si bate joc de|<to semnalmentelor|<hats of every ~>palarii de
be in ~>a fi luat in deridere toate soiurile|<of this ~>de felul acesta
derisive:batjocoritor|ridicol, de ris descriptive:descriptiv
derivation:sursa|provenienta descry:a zari|a observa|a distinge|a scruta
derivation:derivare desecrate:a profana|a pingari
derivation:derivatie desecration:profanare|pingarire
derivative:cuvint derivat desecrator:profanator
derivative:derivat desert:desert|pustiu|merit
derivative:acord derivat desert:rasplata|recompensa
derivative:derivat desert:pustiu|desert
derive:a deriva (din)|a obtine|a dobindi|a desert:a abandona|a parasi|a dezerta|<to
primi|<I ~d no pleasure from his meet with/get one`s ~s>a-si primi rasplata
visit>vizita lui nu mi-a facut nici o deserter:dezertor
placere|<you will ~ great profit from it>vei desertion:parasire|abandonare
dobindi un profit mare din aceasta desertion:dezertare
derm:derma deserve:a merita|<to ~ of>a se dovedi demn
dermal:dermic de|<one good turn ~s another>o fapta buna
dermatologist:dermatolog merita rasplata
dermatology:dermatologie deservedly:pe merit
derogate:a scadea|a reduce|a deserving:merituos|meritoriu
deroga|<without ~ing from his merit>fara desiccate:a usca (pt. conservare)
a-i scadea meritul desiderative:care exprima un deziderat
derogation:derogare (de la o lege desideratum:deziderat
etc.)|reducere|scadere (a unei valori) design:proiect|plan|intentie|desen decorativ
derogatory:depreciativ|derogatoriu design:proiect|tip|model|schita|desen
derrick:deric|sonda design:a face un plan|un proiect|o schita
derring-do:cutezanta|bravura pentru
derringer:pistol de buzunar design:a destina (pentru)
dervish:dervis design:a proiecta|<by/with ~>cu
descant:soprano|comentariu premeditare|<with a ~ to>cu scopul de a|<to
descant:a discuta pe larg (despre) have ~s on smb.>a avea intentii rele fata de
descend:a (se) cobori cineva|<sewing machines of different
descend:a se trage din|a descinde (din) ~s>masini de cusut de diferite tipuri
descend:a se transmite|a se mosteni designate:numit, desemnat (pt. o functie)

1284
designate:a indica|a desemna (pentru o despoil:a prada
functie etc.)|a denumi|a numi despoilment:jaf
designate:a arata|a denota despoliation:v. despoilment
designation:indicare|desemnare (o pers. pe despond:a se descuraja|a fi amarit|abatut
post)|denumire|nume|<another ~ for the despondency:descurajare|mihnire
same stuff>o alta denumire pentru acelasi despondent:descurajat|intristat
produs despot:despot
designedly:intentionat despotic:despotic
designer:desenator|proiectant|intrigant|<stag despotism:despotism
e ~>decorator la teatru desquamate:a se descuama
designing:proiect, desen (al unei dessert:desert
masini)|intriga|uneltire destination:destinatie
designing:intrigant destine:a destina|a meni (pentru)
desipience:prostie destined:predestinat
desirability:calitatea de a fi dezirabil destiny:destin|soarta
desirable:dezirabil destitute:nevoias, sarac|<~ of>lipsit de
desire:dorinta|cerere|rugaminte destitution:saracie|lipsa
desire:a dori|a cere|a ruga|<to one`s heart`s destroy:a distruge
~>pe placul inimii|<it leaves much to be destroyer:distrugator
~d>aceasta lasa mult de dorit|<they were ~d destructible:care poate fi distrus
to keep silent>ei au fost rugati sa nu destruction:cauza a
vorbeasca distrugerii|distrugere|<that was his ~>acest
desirous:dornic|doritor (de) fapt l-a distrus
desist:a inceta (sa) destructive:distrugator|distructiv
desk:masa de destructive:persoana sau lucru care distruge
scris|birou|catedra|pupitru|banca destructivenes:putere de distrugere|tendinta
desk:casa|<the ~>munca de birou|<the de distrugere
~>literatura|<pay at the ~!>platiti la casa! destructor:distrugator
desolate:pustiu|singuratic|parasit destructor:crematoriu (de ars gunoiul)
desolate:a devasta|a pustii|a depopula|a desuetude:desuetudine|invechire
dezola|a mihni desultory:discontinuu|nemetodic|nesistemat
desolation:parasire|singuratate|abandonare|p ic
ustiire|devastare|mihnire|indurerare detach:a detasa|a desprinde (de)|<to ~
despair:desperare oneself>a se detasa
despair:a despera|<to ~ of>a pierde orice detachable:detasabil
nadejde|<to be driven to ~>a fi dus la detached:detasat|desprins
desperare (de)|dezinteresat|nepartinitor
despairingly:deznadajduit detached:dezinvolt|degajat
desperado:aventurier|escroc|sarlatan detached:trimis intr-o misiune
desperate:fara nadejde|nechibzuit|care risca speciala|<(mil.) ~ post>post izolat
orice|inversunat|furios|violent|groaznic|ingr detacher:casa izolata
ozitor|teribil de mare|grozav|<a ~ detachment:detasare|desprindere
situation>o situatie desperata|<he is a ~ (de)|nepasare|indiferenta
smoker>e un fumator pasionat detachment:detasament
desperation:desperare detachment:misiune
despicable:mirsav|josnic|vrednic de dispret detail:detaliu|amanunt
despise:a dispretui detail:mic detasament cu o misiune spec.
despite:scirba|dispret|<in ~ of>in ciuda detail:a povesti amanuntit
despiteful:ciudos|ranchiunos|care poarta
ura|dispretuitor

1285
detail:a trimite intr-o misiune speciala|<in smth.>a se hotari sa faca ceva|<the course
~>in amanunte|<to go/enter into ~s>a intra on which you have ~d>drumul pe care te-ai
in amanunte hotarit sa-l iei|<to ~ to>a se hotari sa
detain:a detine|a retine (din salariu, bani determined:determinat|fixat|stabilit|hotarit|n
etc.)|a retine|a face (pe cineva) sa intirzie eclintit
detainer:mandat de depunere|retinere a determinism:determinism
bunurilor sechestrate|arest|detentiune deterrent:care opreste|impiedica|abate
detect:a detecta|a descoperi|a surprinde|<to detest:a detesta
~ smb. in the act>a prinde pe cineva in detestable:detestabil|de nesuferit
flagrant delict detestation:lucru detestabil
detection:descoperire|detectare detestation:detestare
detective:detectiv|agent al politiei secrete detestation:aversiune (fata de)
detective:revelator|detectiv|<~ novel>roman dethrone:a detrona
politist dethronement:detronare
detector:detector|semnal de alarma (pt. detinue:<(jur.) action of ~>proces de
incendii)|avertizor redobandire a bunurilor
detention:detinere|retinere|detentiune|arest|r detonate:a face sa explodeze
etinere a elevilor dupa cursuri|<(mil.) ~ detonate:a detuna|a exploda
barracks>carcera detonating:detonant|exploziv
deter:a impiedica detonation:detonatie|explozie
deter:a abate (de la) detour:ocol|inconjur|<to take a ~>a face un
deter:a face sa sovaie|<nothing will ~ ocol
him>nimic nu-l va opri detract:a scadea din valoare, din merit|<to ~
deterge:a curata (o rana) smth. from>a scadea|a reduce (ceva din)
detergent:procedeu de dezinfectare|praf de detraction:micsorare|subevaluare
spalat detractive:defaimator|detractor
detergent:curatitor detrain:a descarca din tren
deteriorate:a (se) deteriora|a (se) strica detrain:a cobori|a se da jos din tren
deterioration:deteriorare detriment:detriment|<to the ~ of>in
determinable:determinabil detrimentul
determinant:factor determinant detrimental:daunator
determinant:determinant detruncate:a trunchia
determinant:determinant|decisiv deuce:naiba
determinate:determinat|(bine) deuce:doi
definit|definitiv deuce:dius, egal|<the ~ take it!>naiba sa-l
determination:determinare|delimitare|defini ia!|<how the ~ could I know?>de unde
re|hotarire|rezolutie|fermitate|hotarire naiba sa stiu?|<to play the ~ with>a distruge
determination:sentinta|decizie|concluzie (a deuced:al naibii
unei dezbateri)|expirare (a unui contract deuced:strasnic|<he was in a ~ hurry>era al
etc.) naibii de grabit
determination:circulatie|tendinta|directie dispoil:a prada
determinative:factor determinant devaluation:depreciere|devalorizare (a
determinative:determinant monedei)
determinative:hotaritor|decisiv devastate:a devasta
determine:a determina|a preciza|a delimita|a devastation:devastare
stabili|a fixa (o data, o suma etc.)|a develop:a dezvolta|a extinde|a amplifica|a
convinge|a determina|a cauza contracta (o boala)|a lua, a-si insusi (un
determine:a pune capat la obicei)|a manifesta|a vadi (o tendinta, o
determine:a expira|<to ~ on smth.>a se aptitudine)|a expune|a prezenta (o parere,
hotari asupra unui lucru|<to ~ on doing un subiect)|a exploata (resurse etc.)

1286
develop:a desfasura, a lansa (un atac) devise:a testa,a lasa prin testament
develop:a developa devitalize:a devitaliza|a seca de vlaga
develop:a se dezvolta|a se manifesta|<to ~ devoid:<~ of>lipsit de|<~ of reason>fara
into>a se transforma in|<to ~ one`s views ratiune
on a problem>a-si expune parerile asupra devoir:datorie
unei probleme devoir:atentii|<to pay one`s ~s to>a fi
development:dezvoltare|exploatare (a unei politicos fata de
regiuni) devolution:transfer (de
development:developare|expunere|prezentar proprietate)|transmitere (a unei sarcini alt.)
e (a unei idei)|desfasurare (de evenimente) devolve:a transmite (o datorie, o sarcina
development:evenimente|<what are the devolve:a reveni,a cadea asupra|<it ~s upon
latest ~s ?>care sint ultimele evenimente ? you to>iti incumba tie sa|<to ~ upon/to
deviate:a devia|a se abate (de la) smb.>a reveni,a trece asupra cuiva prin
deviation:deviere|abatere (de la)|deviatie a mostenire, prin succ.
acului magnetic devote:a dedica|a inchina|<to ~ one`s time
device:procedeu|mijloc|dispozitiv|mecanism to music>a-si consacra timpul muzicii
|plan|schema|proiect|nascocire|inventie|embl devoted:devotat|sortit
ema|deviza|moto|<leave him to his own devotedly:devotat|fidel
~s>lasa-l sa se descurce singur|<a literary devotee:adept|fanatic
~>procedeu literar devotion:evlavie|devotament
devil:diavol|drac|ajutor|ucenic devotion:rugaciuni
devil:persoana care scrie (o devotional:evlavios| pios
carte)|negru|om|individ|cutezanta|spirit devour:a devora
agresiv devouringly:lacom
devil:a scrie pentru altul|a face pe negrul devout:credincios|pios|fervent|zelos|sincer
devil:a condimenta puternic|<the ~ a bit>de devoutness:devotiune|pietate|fervoare|zel
loc|<~ a one>nici unul|<a ~ of a noise>un dew:roua
zgomot infernal|<between the ~ and the dew:a umezi cu roua
deep sea>intre ciocan si nicovala|<talk of dew-drop:picatura de roua
the ~ and he will appear>vorbesti de lup si dew-fall:seara (timpul cind se lasa roua)
lupul la usa|<give the ~ his due!>sa nu fii dew-point:punct de condensare
partinitor dewberry:rug
devil-dodger:predicator|preot dewy:inrourat
devil-fish:drac-de-mare|balena dexter:drept|favorabil|prielnic|<the ~
cenusie|caracatita hand>mina dreapta
devil-may-care:nepasator dexterity:dexteritate|indeminare
devilish:diabolic dexterous:indeminatic
devilism:conduita diabolica dextrin:dextrina
devilry:magie neagra|fapte dextrose:dextroza
diavolesti|rautate diabolica|indrazneala, diabetes:diabet
cutezanta diabetic:diabetic
devil`s:scabie|riie diabetic:diabetic
devil`s:zaruri|carti de joc diabolic(al):diabolic|infernal
devious:ocolit|sinuos|intortocheat|ratacit (de diabolism:vrajitorie|rautate diabolica
la calea cea buna)|<a ~ step>un pas gresit diacritic:semn diacritic
devisable:de care poti sa dispui prin diacritic:diacritic
test.|care poate fi nascocit, inventat|care diadem:diadema
poate fi planuit diagnose:a diagnostica
devise:a inventa|a nascoci|a planui|a diagnosis:diagnoza|diagnostic
complota|a pune la cale diagnostic:diagnostic|diagnoza

1287
diagonal:diagonal|oblic diary:jurnal de zi|agenda|<to keep a ~>a
diagonal:diagonala tine un jurnal de zi
diagram:diagrama|grafic diastase:diastaza
diagrammatic:schematic|grafic diathermic:diatermic
dial:cadran|disc cu numere (la diathermy:diatermie
telefon)|busola de miner diatomic:biatomic
dial:a indica pe un cadran|a forma un numar diatomic:bivalent
la telefon diatonic:diatonic
dialect:dialect diatribe:diatriba
dialectal:dialectal dibasic:bibazic
dialectical:dialectic dibble:instrument de plantat
dialectician:dialectician dibble:tarus de facut gauri pt. seminte
dialectics:dialectica|<Marxist ~>dialectica dibble:a sadi, a semana|a planta cu ajutorul
marxista unui tarus
dialectology:dialectologie dibble:a face gauri in pamint
dialogist:pers. care ia parte la un dice:a juca zaruri
dialog|interlocutor|autor de dialoguri dice:v. die
dialogize:a dialoga dice:a taia in cuburi (carne, legume)|a
dialogue:dialog imparti in patrate|a cadrila
dialysis:dializa dichromatic:dicromatic
diamagnetic:diamagnetic dicing:joc cu zaruri
diamagnetism:diamagnetism dick:<(fam.) to take one`s ~ that>a jura ca
diameter:diametru dick(e)y:magar
diametral:diametral dick(e)y:pasarica|plastron (la
diametrical:diametral camasa)|sort|loc al soferului (intr-o
diametrically:diametral|<~ masina)|loc din spate pentru valet etc.
opposed>diametral opus dickens:naiba, dracu|<what the ~ did you
diamond:diamant go there for?>de ce naiba te-ai mai dus
diamond:romb acolo?
diamond:caro dicker:a face negot|a se tocmi
diamond:teren de baseball dicky:subred|nerezistent
diamond:de diamant|romboidal|<glazier`s ~ dicky:bolnavicios|plapind
/cutting ~>diamant de taiat sticla|<rough dictate:ordin|directiva
~>diamant brut, neslefuit|<~ with ~>orice dictate:dictat
nas isi are nasul|<black ~>carbune dictate:a dicta (pt. a scrie)|a determina|a
diamond-field:regiune diamantifera ordona|a obliga
diapason:registru|registru principal al orgii dictate:a comanda|a dicta|<to obey the ~s of
diapason:diapazon reason>a asculta vocea ratiunii
diaper:pinza cu modele|scutec|prosop|servet dictation:dictare|ordin|comanda|porunca
diaper:a impodobi cu motive decorative|cu dictator:dictator
romburi dictatorial:dictatorial
diaphanous:diafan dictatorship:dictatura|<~ of the
diaphragm:diafragma proletariat>dictatura proletariatului
diaresis:diereza diction:dictiune|stil (literar)
diaresis:trema dictionary:dictionar|<walking/living ~ (d. o
diarist:pers. care tine un jurnal de zi persoana)>enciclopedie
diarize:a nota intr-un jurnal de zi ambulanta|<pronouncing ~>dictionar
diarize:a tine un jurnal de zi ortoepic
diarrhoea:diaree dictum:dicton|maxima|parere|declaratie
did:v. do

1288
didactic:didactic differentiatio:diferentiere|deosebire
diddle:a trage pe sfoara|a prosti differently:diferit|deosebit
dido:maimutarie|<to cut up ~es>a face difficult:greu|dificil
nebunii difficult:dificil|<~ of access>la care se
die:a muri ajunge greu|<to find it ~ to>a-i veni greu sa
die:a se usca|a pieri difficulty:greutate|dificultate
die:a amuti|a inceta difficulty:situatie dificila|ananghie|<to
die:a se stinge make difficulties>a crea dificultati|<I knew
die:a inceta|a disparea he was in difficulties>stiam ca era in criza
die:zar (de joc) financiara
die:joc de zaruri diffidence:timiditate|neincredere in
die:stanta|matrita sine|modestie
die:a stanta|a matrita|<to ~ of cold>a muri diffident:timid|neincrezator in sine|modest
de frig|<to ~ by one`s own hand>a muri de diffluence:fluiditate
propria-i mina|<to ~ a beggar>a muri diffluent:fluid|curgator
sarac|<to ~ hard>a muri luptind pina la diffract:a difracta
ultima suflare|<to ~ in one`s shoes/boots>a diffraction:difractie
avea o moarte subita|<to ~ in harness>a diffuse:difuz|neclar
muri la datorie, diffuse:a (se) difuza|a (se) raspindi|<~
die-hard:conservator light>lumina difuza
diesis:semn format din doua cruci diffusion:difuziune|raspindire
diet:dieta|adunare diffusive:difuzabil|care se poate raspindi
parlamentara|hrana|alimentatie|congres|diet dig:sapat|sapare|ghiont (in coaste)
a|regim alimentar|conferinta dig:remarca ironica
diet:a tine|a pune la regim dig:a sapa|a infige|a viri
diet:a tine regim|<to be on ~>a fi la dieta dig:a sapa|a lucra cu sapa|<to ~ for
dietary:dieta|regim alimentar|alimentatie information>a face cercetari,
(intr-o scoala etc.) investigatii|<to have a ~ at smb.>a lua pe
dietary:dietetic cineva peste picior|<to ~ smb. in the ribs/in
dietetic:dietetic the side>a da cuiva un ghiont|<to ~ down>a
dietetics:dietetica distruge prin sapare|<to ~ from>a dezgropa
differ:a se deosebi (de) din|<to ~ in/into>a i
differ:a nu se intelege (cu)|<it is a point on digest:publicatie informativa
which we ~>este un punct asupra caruia digest:culegere de legi
avem pareri deosebite|<I beg to ~>da-mi digest:a digera|a clasifica|a sistematiza|a
voie sa fiu de alta parere rezuma|a asimila|a suporta
difference:deosebire|diferend digest:a se digera|<that was an affront he
difference:a diferentia|a deosebi|<it makes could not ~>era o jignire pe care n-o putea
no ~>asta nu conteaza/e acelasi lucru|<it inghiti
makes a great ~>asta e foarte important|<to digestible:asimilabil|digerabil
split the ~>a ajunge la un compromis|<to digestion:digestie|asimilare|<hard of ~>greu
make up a ~>a aplana o neintelegere de digerat
different:diferit|deosebit|felurit|variat|<that digestive:digestiv|substanta care ajuta la
is a ~ matter>asta e altceva|<at ~ times>in digestie
diverse momente digestive:digestiv|asimilabil|digerabil
differential:diferential|care digger:sapator|miner
diferentiaza|distinctiv digger:australian
differential:diferentiala|<~ tariff>tarif digging:sapare
diferential digging:mine|zacaminte
differentiate:a (se) deosebi|a (se) diferentia digging:locuinta

1289
dight:a imbraca dim:a intuneca|a umbri|a slabi (vederea)|a
dight:a gati|a impodobi sterge (o amintire)|a face vag, imprecis (un
dight:a echipa contur)
dignified:demn|impunator dim:a se sterge|a deveni vag|<to take a ~
dignify:a onora|a conferi o demnitate|un view of>a privi cu pesimism|<a ~
rang (cuiva) prospect>o perspectiva vaga, nesigura
dignitary:demnitar dim-out:stingere partiala a luminilor
dignity:demnitate|rang|titlu|<beneath one`s dime:moneda de 10 centi
~>sub demnitatea cuiva dimension:dimensiune
digress:a se abate|a devia (de la)|a face o dimidiate:impartit in doua
digresiune diminish:a (se) diminua|a (se) micsora
digression:digresiune|abatere diminution:micsorare|diminuare
digressive:care se abate diminutival:diminutival
digs:v. digging diminutival:sufix diminutival
dihedral:diedru diminutive:diminutiv
dike:dig diminutive:foarte mic
dike:filon diminutive:diminutiv
dike:bariera|obstacol|sant dimity:muselina (pt. perdele)
dike:a stavili|a indigui dimness:intunecime|caracter
dilapidate:a distruge|a ruina vag|imprecis|aspect sters|spalacit (al unei
dilapidate:a decadea|a se ruina culori)
dilapidated:distrus, ruinat|<a ~ house>o dimple:gropita (in obraz, in
casa darapanata|<a ~ hat>o palarie ponosita barbie)|incretitura|ondulatie (a
dilapidation:ruinare|darimare apei)|scobitura|cavitate (in pamint)
dilatation:dilatare dimple:a face gropite|adincituri in (ceva)|a
dilate:a dilata|a largi increti
dilate:a se dilata dimple:a avea, a face gropite|a se increti
dilate:a dezvolta din:zgomot|vacarm
dilate:a vorbi pe larg (despre) din:a asurzi
dilatory:care tergiverseaza|neglijent din:a face zarva|<to ~ smth. into smb.`s
dilemma:dilema ears/head>a bate capul cuiva cu ceva
dilettante:diletant|amator dine:a lua masa
dilettante:diletant|amator dine:a primi la masa|<(glumet) to ~ with
diligence:harnicie Duke Humphrey>a ramine nemincat|<to ~
diligent:harnic|silitor out>a lua masa in oras|<to ~ off/on>a
dill:marar minca|a avea la masa
dilly-dally:a sovai diner:persoana care ia masa|vagon
dilly-dally:a hoinari restaurant
dilly-dally:a pierde vremea cu fleacuri ding-dong:dangat de clopot
dilute:diluat ding-dong:monoton
dilute:a dilua dingey:barca mica cu visle
dilute:a atenua|a modera|a decolora|<to ~ dinginess:murdarie
labour>a inlocui muncitori calificati cu dingle:vilcea
muncitori necalificati dingy:murdar|intunecos
dilutee:muncitor necalificat dining-car:vagon-restaurant
dilution:diluare|atenuare|slabire dining-room:sufragerie
dim:neclar|intunecos|obscur|vag dinky:dragut|curatel
dim:slab dinner:masa (prinz sau cina)|<to ask smb. to
dim:sters|spalacit ~>a pofti pe cineva la masa
dinner-jacket:smoching

1290
dinner-party:dineu|banchet dire:groaznic|infricosator|crud|<(mitol.) the
dinner-set:serviciu de masa ~ sisters>furiile
dinner-time:vremea mesei direct:direct|drept|deschis|fara
dint:ajutor|mijloc|urma lasata de o lovitura inconjur|diametral
dint:a lasa urma unei lovituri|a insemna|<by direct:direct
~ of>cu ajutorul|<by ~ of>prin direct:a trimite|a adresa (o scrisoare, un
diocese:eparhie colet)|a adresa (o remarca, o vorba)|a
dioxide:bioxid indrepta (atentia, pasii etc.)|a indruma|a
dip:inmuiere (intr-un dirija|a conduce (o orchestra, o intrep.
lichid)|cufundare|solutie in care se inmoaie direct:a conduce|<~ line>o linie dreapta|<~
ceva|baie|solutie (pt. deparazitarea oilor) answer>raspuns sincer|<in ~
dip:coborire aparenta a opposition>diametral opus|<to ~ a criticism
orizontului|inclinatie a acului against>a indrepta o critica impotriva
magnetic|inclinare|coborire (a unui strat direction:directie|conducere|directiva|indru
geologic)|luminare de seu mare
dip:a inmuia|a cufunda (intr-un lichid)|a direction:instructiuni, indicatii|adresa (a
cobori|a lasa in jos (pt. un moment) unei scrisori etc.)|sfera, domeniu (de
dip:a se cufunda in apa|a cobori|a se lasa in activitate)|<he did it according to your ~s>a
jos facut-o potrivit cu instructiunile (indicatiile)
dip:a se inclina|<to ~ into>a se cufunda tale|<stage ~s>indicatii scenice|<~s for
in|<to ~ into>a frunzari/a rasfoi (o use>mod de intrebuintare
carte)|<to ~ into>(fig.) a cerceta|<to ~ directive:directiva|instructiune
into>a patrunde in|<to ~ into the future>a directive:conducator|indrumator
cerceta viitorul|<to ~ one`s pen in ink>a-si directly:direct|fara ocol|fara
inmuia tocul in cerneala|<to ~ a curtsey>a intirziere|diametral
face o reverent directly:(de) indata ce|imediat ce|<he wired
diphtheria:difterie ~ he heard of it>el a telegrafiat de indata ce
diphthong:diftong a auzit despre aceasta|<I am coming ~>vin
diploma:diploma imediat|<~ opposite>diametral opus
diplomacy:diplomatie directness:caracter direct|sinceritate
diplomaed:diplomat|cu diploma universitara director:director|regizor (la teatru si
diplomat:diplomat cinema)|<board of ~s>consiliu de
diplomatic:diplomatic|diplomat|<~ administratie
copy>copie dupa original directorate:directie|conducere|consiliu de
diplomatics:diplomatica|studiul administratie|functia de director
documentelor vechi directory:anuar|repertoriu
diplomatist:diplomat (universitar) directory:Directorat
diplomatize:a actiona in calitate de directory:care indrumeaza|<telephone
diplomat|a folosi mijloace diplomatice ~>carte de telefon
dipper:persoana, lucru care se directress:directoare
cufunda|polonic direful:ingrozitor|infricosator
dipper:excavator|cupa excavatorului dirge:cintec funebru|bocet
dipper:Ursa (Carul) mare dirigible:dirijabil
dipper:Ursa mica (Carul dirigible:dirijabil
mic)|baptist|anabaptist diriment:care anuleaza
dipping:cufundare|inmuiere dirk:pumnal
dipt:v. dip dirk:a injunghia (cu pumnalul)
dipt:a inmuia|a cufunda (intr-un lichid)|a dirt:murdarie|ticalosie|infamie|insulte|calom
cobori|a lasa in jos (pt. un moment) nii|<(fam., e. a.) to do smb. ~>a se purta
diptych:diptic mirsav cu cineva|<to eat ~>a inghiti

1291
batjocuri si umilinte|<to fling / throw / cast disappear:a disparea
~ at smb.>a aduce injurii cuiva|<to treat disappearance:disparitie
smb. like ~>a trata pe cineva cu tot disappoint:a dezamagi|a deziluziona
dispretul disappointed:deceptionat|dezamagit (de, in)
dirt-cheap:ieftin ca braga disappointing:dezamagitor
dirt-cheap:ieftin ca braga disappointment:dezamagire|deziluzie
dirtiness:murdarie disapprobation:dezaprobare
dirtiness:mirsavie disapprobatory:dezaprobator
dirty:murdar|josnic|mirsav|obscen disapproval:dezaprobare
dirty:mizerabil|urit disapprove:a dezaproba|<to ~ of>a
dirty:neclar dezaproba
dirty:a (se) murdari|<~ work>actiune disapprovingly:dezaprobator
josnica|<~ work>corvoada|<to do the ~>a disarm:a dezarma
trage pe sfoara disarmament:dezarmare
disability:incapacitate|infirmitate|<complete disarrange:a deranja|a face dezordine in
~>invaliditate totala disarrangement:dezordine|deranj
disable:a face incapabil|a schilodi|a face disarray:dezordine
infirm|a scoate din uz|a scoate din circulatie disarray:a face dezordine|a crea deruta in
(o masina|a scoate din lupta (un adversar) disarray:a dezbraca|a despuia
disable:a declara incapabil disarticulate:a dezarticula
disable:a declara inapt disaster:dezastru
disabled:invalid|incapabil de munca disastrous:dezastruos
disabled:scos din uz|stricat|<~ disavow:a tagadui|a dezaproba|a repudia|a
soldier>invalid de razboi refuza sa-si asume (o raspund.)
disabuse:a trezi|a aduce la realitate disavow:a dezavua
disaccord:dezacord disavowal:negare|tagaduire|dezaprobare|rep
disaccord:a fi in dezacord udiere|refuz de a-si asuma o raspundere
disadvantage:dezavantaj|<to sell at a ~>a disavowal:dezavuare
vinde in pierdere disband:a trimite la vatra|a dizolva|a
disadvantageou:dezavantajos (pentru) desfiinta
disaffected:ostil|neloial disband:a fi lasat la vatra
disaffection:nemultumire disband:a se imprastia
disaffection:atitudine ostila disbandment:lasare la
disaffection:neloialitate vatra|imprastiere,risipire (a
disaffirm:a anula|a infirma (o hotarire)|a trupelor|desfiintare
respinge|a nega disbar:a exclude din baroul avocatilor
disafforest:a despaduri|a defrisa disbark:a coji
disagreable:neplaceri|suparari disbelief:neincredere
disagreable:dezagreabil|neplacut disbelieve:a nu crede (in)
disagree:a nu se potrivi|a fi in dezacord disbelieve:a nu crede (ceva)
disagree:a nu fi de acord disbeliever:om necredincios
disagree:a nu prii|<those two statements disbranch:a despuia de crengi|a curata de
~>cele doua afirmatii nu concorda|<we ~ ramurile inutile
on this point>avem pareri diferite asupra disburden:a (se) descarca|a (se) usura de o
acestei probleme|<this climate ~s with povara
me>clima aceasta nu-mi prieste disburse:a debursa, a plati
disagreement:nepotrivire|dezacord|neinteleg disbursement:cheltuiala|plata|achitare (a
ere unei sume)
disallow:a refuza|a dezaproba|a interzice disc:v. disk
disannul:a anula

1292
discard:a arunca|a respinge (carti de joc)|a dump:depozit provizoriu de munitii
inlatur|a indeparta|a renunta (la un obicei dump:a descarca|a arunca (gunoi)
etc.)|a concedia dump:a exercita un dumping
discern:a discerne|a sesiza|a deslusi dump-car:vagonet basculant
discernible:care se poate discerne|perceptib dumping:descarcat|descarcare
discerning:perspicace|patrunzator|cu gusturi dumping:dumping
rafinate dumpling:galusca|<apple ~>mar in aluat
discerning:discernamint dumps:deprimare|<to be in the ~>a fi
discernment:discernamint deprimat|abatut
discerptible:care poate fi separat dumpy:scurt si indesat|bondoc
discharge:descarcare (a unui vapor dun:culoare cenusie
etc.)|descarcare (a unei arme) dun:credit. care cere plata unei dat.|cerere a
discharge:descarcare electrica|scutire (de o unei plati|incasator
obligatie)|eliberare|punere in libertate dun:cenusiu-cafeniu
dulcet:dulce dun:a cere in mod insistent plata dat
dulcify:a indulci dunce:nating
dulcimer:timpanon dunderhead:netot|prost
dull:prost|tont|insensibil dune:duna
dull:durere)|surd|nedeslusit dung:balega|balegar
dull:lipsit de stralucire|spalacit dung-beetle:gindac de balegar
dull:slab|plapind dunghill:gramada de balegar
dull:mohorit|intunecat duodenitis:duodenita
dull:stagnant|plictisitor|monoton duodenum:duoden
dull:tocit|bont dupable:naiv
dull:a toci|a prosti|a posomori|a atenua|a dupe:naiv|gagauta
diminua|a sterge|a intuneca (lustrul) dupe:a pacali|a prosti
dull:a se prosti|a se posomori|a se intuneca|a dupery:pacaleala|prostire (a cuiva)
se atenua|a slabi|<to feel ~>a fi duplex:dublu|(facut) din doua parti
plictisit/trist|<a ~ life>o viata fada|<~ of duplicate:duplicat|copie
hearing>tare de urechi duplicate:in dublu exemplar|dublu
dullard:neghiob duplicate:a dubla|a face o copie dupa|a scrie
duly:cum se cuvine|potrivit|la timp|suficient in doua exemplare|<~ parts>piese de
dumb:mut|tacut|posac rezerva/de schimb|<made in ~>facut in
dumb:prost|<to strike smb. ~>a face pe doua exemplare
cineva sa amuteasca|<to strike smb. ~>a duplication:dublare|copie|duplicat
nauci|<~ with surprise>mut de uimire duplicity:duplicitate
dumb-bell:haltere durability:durabilitate|trainicie
dumb-bell:timpit durable:durabil|trainic
dumb-show:pantomima durance:intemnitare
dumb-waiter:servanta|masuta cu duration:durata|perioada de timp
rotile|etajere pentru gustari duress(e):intemnitare|constringere|<under
dumbfound:a ului ~>constrins|fortat
dummy:manechin during:in timpul|in decursul
dummy:functionare in gol|marioneta durst:v. dare
dummy:tont|nating|suzeta dusk:amurg|crepuscul
dummy:fictiv|fals dusk:crepuscular
dewindle:a se diminua|a descreste|a se dusk:a se insera
imputina|a decadea|a degenera duskiness:inserare|culoare inchisa
dump:lovitura surda|bufnitura dusky:intunecat|sumbru
dump:teren unde se arunca gunoi etc.

1293
dust:praf|tarina|oseminte|ramasite sa|<in ~ to>din respect pentru|<to pay one`s
pamintesti|tarina ~ to>a-si exprima omagiile fata de|<on
dust:polen|gunoi|taraboi ~>de serviciu|<
dust:bani|gologani duty-free:scutit de taxe vamale|neimpozab.
dust:a umple de praf|a sterge praful|a peria duty-paid:cu vama platita
(o haina) dwarf:pitic|planta sau animal pipernicit|<~
dust:a se acoperi cu praf|a sterge de praf|<to elder>(bot.) boz
bite the ~>a cadea ranit sau mort|<to kiss dwarfish:pitic
the ~>a fi infrint|<to kiss the ~>a se dwell:a trai|a locui
umili|<to throw ~ into smb.`s eyes>a deruta dwell:oprire la intervale regulate|<to ~
pe cineva|<to shake off the ~ of one`s on/upon>a insista asupra
feet>a pleca revoltat|<to shake off the ~ of dweller:locuitor
one`s fe dwelling:locuinta|staruire (asupra unei
dust-cart:caruta de gunoi probleme)
dust-cloth:husa (pentru mobile) dwelling-place:domiciliu
dust-coat:manta care apara de praf dwelt:v. dwell
dust-cover:invelitoare (de carte) d`ye:presc. de la do you
dust-wrap:v. dust-cloth dye:vopsea|colorant|culoare
dustbin:lada de gunoi dye:a vopsi|a colora
duster:cirpa de praf dye:a se colora
duster:v. dust-coat|aspirator de praf dye-house:boiangerie|vopsitorie
dusting:stergere a prafului dye-stuff:colorant|substanta coloranta
dusting:bataie dye-works:v. dye-house
dustman:gunoier dyeing:vopsire|colorare
dustpan:faras dyer:vopsitor|boiangiu
dusty:plin de dying:moarte
praf|prafuit|plat|banal|neinteresant|vag|indef dying:muribund|de moarte
init|<(fam.) not so ~>destul de bine|merge dynamic:dinamic|energie|activ
dutch:olandez dynamics:dinamica|forta motrice
dutch:olandez|limba olandeza dynamism:dinamism
dutch:limba germana|<double dynamite:dinamita
~>galimatii|<it is double ~ to me>nu inteleg dynamite:a dinamita
nici o vorba|<to talk to smb. like a ~ dynamo:dinam
uncle>a dascali pe cineva in mod patern|ca dynamometer:dinamometru
un tata|parinteste|<~ treat>masa/chef la care dynast:print|monarh|membru al unei dinastii
fiecare plateste ce a consumat|<let`s go dynastic:dinastic
~>sa platim nemteste dynasty:dinastie
Dutchman:olandez dysentery:dizenterie
Dutchman:german discharge:liberare|trimitere la
Dutchman:vas olandez|<I`m a ~ if>sa nu- vatra|concediere (dintr-un post)|scurgere (a
mi zici pe nume daca apei)|debit (de apa, de gaz etc.)|degajare (de
Dutchwoman:olandeza vapori, de gaze)|supuratie (a unui abces
Dutchwoman:{duteous etc.)|plata|achitare (a unei
Dutchwoman:constiincios|ascultator|supus datorii)|indeplinire (a unei sarcini,
dutiable:impozabil|supus taxelor vamale obl.|decolorare|solutie decolor
dutiful:v. duteous discharge:esapament|orificiu de descarcare
duty:indatorire|datorie (morala)|respect, discharge:a descarca (un vapor etc.)|a
omagiu|slujba|ocupatie|impozit|dare|<to despovara|a usura|a descarca (o arma de
do/perform one`s ~>a-si face datoria|<to foc)
think it a ~ to>a considera de datoria sa

1294
discharge:a descarca|a elibera (pe cineva de discomfort:a incomoda|a stingheri|a
o indat.)|a reabilita (un insolvabil)|a pune in nelinisti|a ingrijora
libertate (un prizonier|a concedia|a destitui discommode:a deranja|a plictisi
(dintr-un post)|a da drumul din (spital) discommon:a-si insusi|a interzice (unui
discharge:a demobiliza|a lasa la vatra|a comerciant)
lansa (un proiectil)|a azvirli (o sageata)|a discompose:a deranja|a nelinisti
emite discomposure:neliniste|framintare
discharge:a-si varsa (apele)|a degaja|a emite disconcert:a strica|a rasturna (planuri)|a
(gaze, vapori)|a plati|a achita (o datorie) tulbura|a zapaci
discharge:a lichida|a solda|a indeplini|a se disconnect:a separa|a detasa
achita de (o obligatie) disconnect:a deconecta|a decupla|a debreia
discharge:a anula disconnected:incoerent|fara lagatura logica
discharge:a decolora disconnected:decuplat|debreiat
discharge:a se descarca disconnection:intrerupere|detasare
discharge:a se descarca|a se decolora disconnection:deconectare|debreiaj
discharge:a se varsa (in) disconnection:intrerupere (a curentului)
discharge:a supura|<to get one`s ~>a fi lasat disconsolate:dezolat|inconsolabil
la vatra|<in the ~ of one`s duties>in discontent:nemultumire
exercitiul functiunii|<he ~d a torrent of discontent:nemultumit (de)
abuse>el a dat drumul unui torent de discontent:a nemultumi
injurii|<to ~ one`s liabilities>a-si achita discontented:nemultumit
datoriile discontinuance:intrerupere|discontinuitate
discharger:persoana care descarca (o discontinue:a intrerupe|a inceta (de a face
masina) ceva)
discharger:descarcator electric|<lightning discontinue:a se intrerupe|a inceta|<to ~ a
~>paratrasnet paper>a inceta sa se mai aboneze la un ziar
disciple:discipol discontinuity:discontinuitate|intrerupere
disciple:apostol discontinuous:discontinuu, intermitent
disciplinary:disciplinar discord:dezacord
discipline:disciplina|disciplina discord:disonanta
riguroasa|pedeapsa discord:a fi in dezacord (cu)
discipline:a disciplina|a pedepsi discord:a fi discordant
disclaim:a renunta la (un drept etc.)|a refuza discordance:discordanta
sa recunoasca|a nu recunoaste (o discordance:disonanta
autoritate)|a renega|a repudia discordant:discordant
disclaim:a renunta discount:reducere|rabat
disclaimer:persoana care renunta|persoana discount:scont
care neaga|tagaduire|negare discount:a reduce (pretul, venitul, dob.)
disclaimer:act de renuntare (la un drept) discount:a sconta (o polita)
disclose:a dezvalui|a face cunoscut discount:a nu avea incredere in|a nu tine
disclosure:dezvaluire|divulgare cont de|<at a ~>cu rabat|<bank of ~>banca
discolo(u)rati:decolorare|spalacire de schimb
discolour:a decolora (o tesatura)|a pata discountenance:a deconcerta|a dezaproba
discolour:a se decolora|a se spalaci discourage:a descuraja
discomfit:a incurca|a deruta|a zadarnici|a discouragement:descurajare
dejuca (planuri)|a invinge (in lupta) discourse:disertatie (asupra)
discomfiture:deruta|zapaceala|infringere|ese discourse:conversatie|discutie
c discourse:a trata|a expune
discomfort:neliniste|ingrijorare|tulburare|lip discourse:a discuta, a trata (despre)
sa de confort|incomoditate discourse:a face o disertatie (asupra)

1295
discourteous:nepoliticos disembarrass:a scoate din incurcatura|a
discourtesy:lipsa de politete scapa|a debarasa de
discover:a descoperi|a da in vileag disembody:a separa de trup|a dematerializa
discoverer:descoperitor disembody:a demobiliza
discovery:descoperire|divulgare (a unui disembogue:a-si varsa (apele in)
secret) disembogue:a se varsa
discovery:relevare care duce la disembosom:a destainui
deznodamint disembosom:a face confidente|<to ~
discredit:discreditare|desconsiderare|neincre oneself>a-si descarca sufletul|a se destainui
dere disembowel:a spinteca (burta)|a scoate
discredit:pierderea creditului maruntaiele
discredit:a discredita|a nu crede|a se indoi disembroil:a descurca|a lamuri (o chestiune
de|<to throw ~ on>a discredita disenable:a face inapt
discreditable:nedemn|compromitator disenchant:a descinta
discreet:circumspect|judicios|chibzuit|discre disencumber:a elibera de o povara
t|rezervat (la vorba) disengage:a desprinde|a detasa
discrepancy:discrepanta disengage:a elibera
discrepant:diferit (de) disengage:a scuti
discrete:separat|distinct disengage:a decupla|a debreia
discrete:abstract disengage:a degaja
discretion:libertate de disengaged:liber|neocupat|neangajat|desprin
actiune|discernamint|<at the ~ of smb.>la s|detasat
discretia cuiva|<to surrender at ~>a se preda disengagement:eliberare (de)|dezinvoltura,
fara conditii|<the years of ~>virsta naturalete|rupere a logodnei
majoratului disengagement:degajare
discriminate:a distinge (din, dintre)|a face disengagement:depresurare
deosebire (intre) disentangle:a descurca|a desface|a descilci
discriminate:a avea o atitudine disentangle:a lamuri|a descurca (o
discriminatori|a fi partinitor problema)
discriminating:distinctiv disentangle:a se descurca
discriminating:judicios|cu discernamint disentanglemen:descurcare|descilcire|desfac
discriminating:diferential ere
discrimination:discriminare|<race disenthral:a dezrobi
~>discriminare rasiala disentitle:a lipsi de un titlu
discriminative:distinctiv|judicios disentomb:a exhuma|a dezgropa
discrown:a detrona disequilibrium:dezechilibru
discursive:imprastiat|fara sir disestablish:a desfiinta|a aboli|a separa
discus:disc biserica de stat
discuss:a discuta|a dezvolta (un subiect)|<to disestablishme:abolire|desfiintare|separare a
~ a bottle>a sta de vorba la un pahar de vin bisericii de stat
discussion:discutie disesteem:subapreciere
disdain:dispret disfavour:defavoare
disdain:a dispretui disfavour:a dezaproba|a nu privi cu ochi
disdainful:dispretuitor buni|<to fall into ~>a cadea in dizgratie
disease:boala disfeature:a desfigura
diseased:bolnav|corupt|morbid disfigure:a desfigura
disembark:a descarca|a debarca disforest:a despaduri|a defrisa
disembark:a debarca|a descinde disfranchise:a priva de drepturile
disembarkation:debarcare cetatenesti|a priva de dreptul de vot
disfrock:a caterisi

1296
disgorge:a varsa disillusionize:a deziluziona
disgorge:a-si revarsa (apele) disincentive:v. deterrent
disgorge:a se revarsa disincentive:v. deterrent
disgrace:dizgratie|dezonoare|rusine|obiect disinclination:lipsa de inclinatie (pentru)
de rusine|de ocara disincline:a indeparta (de la)
disgrace:a dizgratia|a dezonora|a face de disincline:a-i crea aversiune (pentru)
ocara|<to bring ~ on one`s family>a-si face disincorporate:a dezintegra|a dizolva
familia de ocara disinfect:a dezinfecta
disgraceful:dezonorant disinfectant:dezinfectant
disgruntled:nemultumit|imbufnat disinfectant:dezinfectant
disguise:deghizare|travestire|disimulare|pref disinfection:dezinfectare
acatorie disingenuous:nesincer|cu ginduri, cu motive
disguise:a deghiza|a travesti ascunse
disguise:a ascunde disingenuousne:nesinceritate
disguise:a masca (intentii, ginduri etc.)|<in disinherit:a dezmosteni
~>deghizat/mascat|<~d in liquor>baut|beat disinheritance:dezmostenire
disgust:dezgust (fata de) disintegrate:a (se) dezagrega
disgust:a dezgusta|<~ed disintegration:dezintegrare
with/at/by>dezgustat de disinter:a exhuma|a dezgropa
disgusting:dezgustator disinterested:dezinteresat
dish:farfurie disinterestedn:dezinteresare
dish:vesela|mincare|fel de mincare disinterment:dezgropare
dish:a pune mincarea in farfurie disjoin:a desparti
dish:a invinge|a da forma concava (unui disjoint:a desparti|a separa|a dezarticula|a
lucru)|<to wash the ~es>a spala demonta (o masina)
vasele|<side ~>garnitura|<standing ~>fel de disjointed:dezarticulat|incoerent
mincare care se serveste zilnic|<to ~ out>a disjunction:despartire|separare
imparti mincarea in farfurii|<to ~ up>a servi disjunction:intrerupere|deconectare
masa|<to ~ up>a prezenta (ceva) in mod disjunctive:despartitor
atragator disjunctive:disjunctiv
dish-cloth:cirpa de sters vasele disk:disc|crainic care prezinta la radio
dish-washer:masina de spalat vase dislike:antipatie
dish-washer:codobatura dislike:a-i displacea|a nu-i placea|<to take a
dish-water:laturi|spalatura de vase ~ to>a avea aversiune fata de
dishabille:imbracaminte sumara|<in ~>in dislocate:a disloca|a deplasa|a scrinti|a
neglije deranja
dishabituate:a dezobisnui (sa) dislocation:dislocare|deplasare|scrintire|dera
disharmonious:nearmonios njare
disharmony:lipsa de armonie dislodge:a alunga (dintr-un loc)
dishearten:a descuraja dislodge:a scoate (inamicul) din pozitie
disheartening:descurajator|deprimant disloyal:neloial
dishevelled:nepieptanat|ciufulit|dezordonat disloyalty:lipsa de loialitate
dishonest:necinstit dismal:intunecat|sumbru|posomorit|<the
dishonesty:necinste ~s>deprimare
dishonour:dezonoare|neplata (a unei polite) dismantle:a demonta (o masina)|a dezarma
dishonour:a dezonora|a necinsti|a nu plati (o (un vapor, o fortareata
polita etc.) dismay:consternare|descurajare|mihnire
dishonourable:dezonorant dismay:a descuraja|a consterna
dishouse:a da afara din casa dismember:a dezmembra|a mutila|a
disillusion:deziluzie|dezamagire disloca|a separa

1297
dismiss:a concedia|a destitui|a alunga|a dispatch:a expedia (o scrisoare, marfuri)|a
goni|a indeparta|a alunga (din gind, din trimite (un curier)|a omori|a rezolva|a
suflet)|a dizolva (o adunare) lichida repede (o afacere)|a minca pe
dismiss:a demobiliza|a trata sumar, pe scurt nerasuflate|<~ service>serviciu de expeditie
(un sub.) (al unei case comerciale)|<~ note>borderou
dismiss:a clasa (un proces)|<~ !>rupeti de expediere|<with all possible ~>cu cea
rindurile mai mare promp
dismissal:concediere, destituire|refuz dispatch-boat:avizo
dismissal:respingere (a unui apel)|dizolvare dispel:a imprastia|a risipi
(a unei adunari) dispensable:de care se poate
dismount:a da jos de pe cal|a lua jos|a lipsi|neesential|pt. care se poate acorda o
demonta dispe.
dismount:a descaleca dispensary:dispensar|farmacie|oficina (a
disobedience:neascultare|nesupunere unei farmacii)
disobedient:neascultator|nesupus dispensation:distribuire|dispensa|hotarire|dis
disobey:a nu asculta|a nu se supune pozitie|aranjament
disoblige:a refuza sa serveasca (pe cineva)|a dispense:a distribui|a repartiza|a face
refuza sa tina cont de dorinta (dreptate)|a prepara (medicamente)
disobligingly:nepoliticos dispense:a scuti (de)|<to ~ with>a se
disorder:dezordine dispensa de|a se lipsi de
disorder:tulburari|revolta|indispozitie|boala dispenser:farmacie
disorder:a crea dezordine in|a deranja dispeople:a depopula
disorder:a afecta (un organ)|<nervous dispersal:dispersare|imprastiere
~>tulburare nervoasa disperse:a imprastia|a risipi (o multime, nori
disorderly:dezordonat|turbulent|furtunos etc.)|a dispersa (trupe)|a raspindi (vesti etc.)
disorganizatio:dezorganizare disperse:a descompune lumina
disorganize:a dezorganiza disperse:a se dispersa
disorientate:a dezorienta dispersion:dispersare|raspindire
disown:a renega dispirit:a descuraja
disparage:a discredita|a defaima|a dispirited:abatut, trist
subaprecia dispiteous:fara mila
disparagement:defaimare|subapreciere|<wit displace:a deplasa|a destitui (un
h no ~ of his merits>fara nici o subapreciere functionar)|a inlocui
a meritelor sale|<in terms of ~>in termeni displacement:deplasare|destituire|inlocuire
dispretuitori displacement:dislocare de straturi
disparaging:care subapreciaza|defaimator display:expunere|etalare|parada|manifestare
disparate:disparat exagerata
disparate:lucruri disparate|fara legatura display:a expune|a etala|a manifesta|a da
intre ele dovada de (curaj etc.)|a face parada de|<on
disparity:diferenta|inegalitate ~>(d. marfuri,exponate etc.) expus
dispart:a desparti|a separa|a distribui displease:a nemultumi|a contraria|a
dispart:a se desparti indigna|<to be ~d at/with>a fi nemultumit
dispassionate:calm|impasibil|impartial de
dispatch:expediere|trimitere|rezolvare displeasing:dezagreabil
prompta (a unei displeasure:nemultumire|indignare
afaceri|promptitudine|rapiditate|executare (a disposable:disponibil
unui condamnat)|omorire|depesa disposal:dispunere|asezare|aranjare|rezolvar
(diplomatica, telegrafica)|intreprindere de e (a unei probleme
transp. rapide etc.)|dispozitie|cesiune|cedare (de bunuri)|<I

1298
am at your ~>sint la dispozitia dv.|<for disqualify:a face inapt (pentru)|a descalifica
~>de vinzare disqualify:a priva de dreptul (de a vota)
dispose:a aranja|a dispune|a hotari|a dispune disquiet:neliniste|ingrijorare
(de) disquiet:nelinistit|ingrijorat
dispose:a dispune la disquiet:a nelinisti|a ingrijora
dispose:a dispune (de) disquietude:neliniste|ingrijorare
dispose:a aranja|a hotari disquisition:disertatie
dispose:a scapa (de)|a termina (cu)|a disregard:indiferenta|nepasare (fata de)
invinge (un adversar)|a combate (un disregard:a nu lua in considerare|<he ~ed
argument) his illness>el n-a dat atentie bolii sale|<we
dispose:a solutiona cannot ~ her opinion>nu putem sa nu tinem
dispose:a rezolva (o problema)|<how did cont de parerea ei
they ~ of the man?>ce au hotarit cu disrelish:dezgust|aversiune
omul?|<to ~ of a matter>a rezolva o disrelish:a-i displacea|a avea aversiune fata
chestiune|<well-~d>bine dispus|<ill-~d>rau de
dispus|<to be well ~d towards>a fi disrepair:darapanare|deteriorare|<to be in
binevoitor|prietenos fata de ~>a fi deteriorat
disposition:dispozitie|aranjare disreputable:dezonorant|cu reputatie proasta
disposition:dispunere, asezare (a trupelor) disrepute:dezonoare|reputatie proasta
disposition:plan|pregatiri|hotarire|ordin|disp disrespect:lipsa de respect
ozitie|dispozitie naturala|temperament disrespectful:nerespectuos
disposition:dispozitie testamentara, disrobe:a dezbraca|a lipsi de|a priva de
legat|<of amiable and cheerful ~>avind o disroot:a dezradacina
fire binevoitoare si vesela disrupt:a rupe|a sfarima
dispossess:a deposeda|a vindeca (un disruption:ruptura|dezmembrare (a unui
posedat) imperiu)
dispraise:a dispretui|a blama disruption:dezagregare
disprize:a subaprecia dissatisfactio:nemultumire
disproof:respingere|combatere (a unui dissatisfy:a nemultumi
argument) dissave:a-si cheltui economiile
disproportion:disproportie dissect:a diseca
disproportiona:disproportionat dissection:disectie
disprove:a respinge|a demonstra falsitatea disseize:a deposeda (de)|a da la o parte|a
(afirmatii inlatura
disputable:contestabil|discutabil dissemble:a disimula
disputation:disputa|controversa dissemble:a se preface
dispute:disputa|controversa|conflict|cearta dissembler:perfid|ipocrit
dispute:a discuta (cu, asupra, despre)|a se disseminate:a semana|a imprastia|a
certa raspindi|a propaga
dispute:a dezbate|a discuta (o problema)|a dissemination:diseminare|propagare
combate (o parere etc.)|a-si disputa (o dissension:disensiune
victorie etc.)|a contesta|<to hold a ~ on>a dissent:disidenta|sciziune|neconformism
controversa|<it is beyond ~>este dissent:a nu fi de acord (cu)
indiscutabil|<the matter in ~>problema dissent:a se desparti de biserica domin.
discutata|<to settle a ~>a aplana un dissenter:disident|neconformist
conflict|<to ~ an election>a co dissentient:disident
disqualificati:incapacitate (de, dissert(ate):a tine o disertatie
pentru)|descalificare dissertation:disertatie
disqualificati:pierdere de drepturi civile, disserve:a face un prost serviciu (cuiva)
pol. disservice:deserviciu|dauna

1299
dissever:a (se) separa|a (se) desparti distance:distanta|departare (in spatiu sau
dissidence:disidenta|dezacord timp)
dissident:disident distance:rezerva|distanta
dissident:disident distance:a departa|a lasa in urma|a
dissimilar:diferit intrece|<at some ~>la o oarecare
dissimilarity:diferenta|neasemanare distanta|<at a ~ of several years>la un
dissimilitude:neasemanare interval de mai multi ani|<at/from/to a ~>de
dissimulate:a disimula la distanta|de departe|<in the ~>in
dissimulate:a se ascunde|a se preface departare|<to keep one`s ~>a se tine la
dissimulation:disimulare distanta/a fi rezervat|<to keep smb. at
dissipate:a risipi|a imprastia|a irosi (bani, distant:indepartat
avere) distant:indepartat|vag|distant|rezervat|<a
dissipate:a se imprastia|a se risipi few miles ~>(de) la o distanta de citeva
dissipate:a duce o viata desfrinata mile|<~ relative>ruda indepartata|<a ~
dissipated:risipit|imprastiat|risipitor|cheltuit likeness>o asemanare vaga
or|desfrinat|<a ~ life>o viata dezordonata, distaste:dezgust
de risipa distasteful:dezagreabil
dissipation:imprastiere|cheltuiala distemper:indispozitie
nechibzuita|desfriu|risipire (a norilor, a cetii distemper:metoda de a picta cu culori
etc.|risipa (de bani)|irosire (a unei averi) distemper:rapciuga|dezordine|tulburare
dissociable:disociabil politica
dissociate:a disocia|a separa distempered:indispus|tulburat|dezechilibrat
dissociation:separare|disociere distend:a (se) dilata|a (se) umfla
dissoluble:solubil|fuzibil distensible:extensibil
dissoluble:care se poate rezilia distension:umflare|extindere
dissoluble:care se poate desface distich:distih
dissolute:desfrinat distil:a instila|a picura picatura cu picatura|a
dissolution:lichefiere|topire|descompunere|d distila|a rafina (petrol)
ezagregare|desfiintare|dizolvare (a unei distil:a picura|a se distila
societati etc.)|desfacere (a unei distillation:distilare|rafinare
casatorii)|reziliere (a unui contract)|sfirsit, distiller:persoana care distileaza|(aparat)
disparitie distilator
dissolve:a dizolva|a risipi|a imprastia|a distillery:distilerie|fabrica de spirt|rafinarie
desfiinta (o societate)|a desface (o de petrol
casatorie) distinct:deosebit|diferit
dissolve:a se dizolva|a se risipi|a disparea (de)|distinct|clar|deslusit
dissolvent:dizolvant distinction:distinctie|deosebire|distinctie|titl
dissolvent:dizolvant u|rang|consideratie|respect|excelenta|eminen
dissonance:disonanta|dezacord ta|caracter personal (stil literar)|<to
dissonant:disonant|discordant make/draw a ~>a face deosebire|<without
dissonant:in dezacord (cu) ~>fara deosebire|<to treat smb. with ~>a
dissuade:a sfatui sa nu (faca ceva)|<i could trata pe cineva cu respect
not ~ him from doing it>nu l-am putut distinctive:distinctiv|caracteristic
convinge sa n-o faca distinctly:distinct|clar|deslusit
dissuasion:actiunea de a convinge pe cineva distinctness:claritate
dissyllabic:bisilabic distinguish:a distinge|a observa|a remarca|a
dissyllable:cuvint de doua silabe deslusi
distaff:furca de tors|<(fam.) the ~>ocupatie distinguish:a deosebi|a diferentia (de)
de femeie|<~ side>ramura feminina (din distinguish:a clasifica|a imparti (in)|<to ~
familie) between>a face distinctie|deosebire

1300
intre|<to ~ oneself>a se distinge|a se face disulphate:bisulfat
remarcat/a se evidentia|<~ing mark>semn disunion:dezbinare|sciziune
distinctiv disunite:a dezbina|a separa|a instraina (de
distinguishabl:care se poate distinge, ceva, de cineva)
remarca|deslusi|perceptibil disunite:a se desparti|a se separa
distinguished:distins|distinctiv disuse:nefolosire
distort:a deforma|a desfigura|a denatura disuse:a nu mai folosi|<to fall into ~>a
(fapte) cadea in desuetudine
distortion:contorsiune (a disused:demodat|invechit
corpului)|deformare|desfigurare|denaturare disvalue:a deprecia
(a faptelor) ditch:sant|canal
distortionist:caricaturist|acrobat|care face ditch:a inconjura cu santuri|a arunca intr-un
contorsiuni sant
distract:a distrage|a abate ditch:a sapa un sant|a repara un sant
distract:a sustrage (de la)|a tulbura|a ditch:a ateriza fortat
buimaci|a infuria ditch:a se opri intr-un sant
distracted:tulburat|zapacit|nebun|aiurit ditch:a parasi la nevoie|<as dull as ~-
distraction:distractie|amuzament|neatentie|c water>prost de da in gropi|<till the last
onfuzie|buimacire|nebunie|dementa ~>pina la ultima picatura de singe
distrain:a pune sechestru|poprire (pe) dither:a tremura|a oscila
distraint:sechestru|<to lay a ~ upon>a pune dithyramb:ditiramb
sechestru pe ditto:copie|reproducere|idem|<to say ~ to
distraught:aiurit smb.>a fi de acord cu cineva
distraught:nebun ditty:cintecel
distress:intristare diuretic:diuretic
profunda|suferinta|mihnire|nenorocire|situat diuretic:diuretic
ie grea|necaz|mizerie|lipsa de diurnal:diurn|din timpul zilei|zilnic|cotidian
bani|extenuare|istovire|oprire momentana a divagate:a divaga
respiratiei divan:divan|consiliu de stat|divan|canapea
distress:a indurera|a mihni|a epuiza|a divaricate:a se bifurca|a se separa
extenua|<in ~>la necaz|<in ~>in pericol dive:saritura in apa|plonjon|scufundare in
distress-gun:foc de alarma apa
distressing:jalnic|dureros dive:(zbor in) picaj
distributable:care poate fi distribuit dive:local rau famat|bomba
distribute:a distribui|a repartiza|a raspindi|a dive:a plonja|a sari in apa|a se scufunda
imprastia|a clasa|a aranja dive:a cobori in picaj
distribution:distribuire|impartire dive:a se cufunda (in)|<to ~ down on the
distributive:pron. sau adjectiv distributiv enemy>a se napusti asupra dusmanului
distributive:distributiv diver:scafandru
distributor:distribuitor diver:cufundar|fundac
district:raion|district diverge:a fi in divergenta|a fi in dezacord
distrust:neincredere diverge:a devia|a se abate (de la)
distrust:a nu avea incredere in divergence:divergenta|dezacord
distrustful:neincrezator|banuitor divergent:deosebit|divergent
disturb:a deranja|a ingrijora|a tulbura|a divers:diversi|mai multi|tot felul de
strica|a zadarnici (un plan)|<I am sorry to ~ diverse:deosebit|diferit
you>ma scuzati ca va deranjez diversiform:felurit
disturbance:tulburare|dezordine|neliniste|agi diversify:a varia
tatie|<to cause a ~>a tulbura ordinea diversion:deviere|diversiune|distractie
publica diversity:diversitate

1301
divert:a face sa devieze|a abate (de la|a do:escrocherie|distractie|antren
distra|a amuza do:a face|a savirsi|a indeplini|a aranja, a
diverting:distractiv pune la punct|a termina|a desavirsi|a rezolva
divest:a lipsi (de)|a priva (de)|a dezbraca (o problema)
(de)|a despuia (de)|<to ~ oneself of>a se do:a traduce (in)|a juca in rolul|a face pe|a
lipsi de|<to ~ oneself of>a se dezbara de gati (mincare)|a obosi|a parcurge (o
divide:a desparti|a imparti|a dezbina|a distanta)
invrajbi|a viza|a grada do:a vizita (un muzeu, un oras)|a trata
divide:a se imparti do:a actiona|a proceda|a lucra|a fi activ|a se
divide:cumpana apelor|<to ~ by>a fi simti|a corespunde|a fi satisfacator
divizibil prin do:a fi destul|a termina|<how ~ you ~>ce
divided:impartit|divizat mai faci?|<he is doing very well>el o duce
dividend:deimpartit foarte bine|<how ~ you ~>buna ziua|<will
dividend:dividend that ~?>iti convine? e potrivit?|<that will
dividers:compas diferential ~>ajunge/destul|<~ you think he will
dividual:impartit|separat ~?>crezi ca poate face fata?|<it would not ~
divination:prezicere|prorocire|ghicire to call him
divine:teolog do:(nota) do
divine:divin|ceresc do-all:factotum
divine:a proroci|a prevesti|a ghici|a presimti do-nothing:pierde-vara
diviner:ghicitor|profet doc:medic
diving:scufundare (in apa)|plonjon docile:docil
diving:(zbor in) picaj docility:docilitate
diving-dress:costum de scafandru dock:banca|boxa a acuzatilor
divinity:divinitate|teologie|<doctor of dock:macris
~>doctor in teologie dock:bazin (al unui port), doc
divinize:a diviniza|a deifica dock:a scurta coada (unui cal)|a retine (din
divisible:divizibil|<(mat.) ~ by>divizibil salariu)|<dry ~>bazin fara apa (pentru
prin reparatii)|<(fam.) in dry ~>fara lucru
division:despartire|impartire|diviziune|limit dock-master:sef de santier naval
a|granita|invrajbire|dezacord dockage:taxa de andocare
division:divizie docker:docher
division:vot|<to come to a ~>a trece la docket:registru de procese|fisa care indica
vot|<to carry a ~>a avea majoritatea de continutul doc.|certif. de plata a taxelor
voturi|<without a ~>in unanimitate vamale
divisor:impartitor dockyard:santier naval
divorce:divort doctor:medic|doctor|pers. care detine un
divorce:a divorta|a divorta de inalt titlu|musca artif. pt. pescuit undita
divorce:a separa|a desparti|<he ~d his doctor:razuitoare|racleta
wife>a divortat de sotie doctor:a acorda (cuiva) titl. de doctor|a
divorcee:femeie divortata ingriji|a trata|a doftorici
divulgation:divulgare doctor:a repara|a drege (un obiect)|a
divulge:a divulga falsifica (vinul etc.)
Dixie(-land):nume dat statelor din sudul doctor:a practica medicina
S.U.A. doctor:a lua medicamente|<~ of
dixie:gamela philosophy>doctor in filozofie
dizziness:ameteala doctorate:doctorat
dizzy:ametit|ametitor|zapacit doctrinaire:doctrinar
dizzy:a ameti|a zapaci|<a ~ height>o doctrinaire:doctrinar
inaltime ametitoare doctrinal:doctrinal|dogmatic

1302
doctrine:doctrina|dogma doggy:de ciine|canin
document:document dogma:dogma
document:a documenta|a baza pe dogmatic:dogmatic
documente|a furniza (cuiva) documente dogtrot:trap mic
documentary:film documentar dog`s:(colt) canin
documentary:documentar dog`s-ear:colturi indoite|urechi de magar
documentation:documentare doily:servetel de dantela sau de
dodder:a tremura de slabiciune|a nu se pinza|milieu
putea tine pe picioare doings:fapte|actiuni|evenimente|comportare
dodge:miscare brusca intr-o doit:moneda olandeza cu o val.
parte|viclesug|truc infima|gologan|bagatela|fleac|<I don`t care
dodge:chitibus a ~>nu-mi pasa nici un pic
dodge:a face un salt in laturi|a tergiversa|a doldrums:deprimare|demoralizare|regiune
face uz de subterfugii ecuatoriala linistita|<to be in the ~>a fi
dodge:a evita printr-un salt lateral|a aduce deprimat
in impas|a se dovedi siret fata de|a se juca dole:soarta|destin
cu|a deplasa (un lucru) de colo-colo dole:durere|jale|binefacere|distribuire de
dodger:(om) smecher|viclean daruri pt. nevoias|<the ~>alocatie de
dodger:mica foaie volanta somaj|<to ~ out>a imparti cu zgircenie
doe:caprioara doleful:lugubru|trist
doer:autor (al unei actiuni) doll:papusa
doeskin:piele de caprioara, antilopa doll:a se gati|a se dichisi|<~ed
doff:a scoate (palaria, paltonul) up>dichisit|gatit
doff:a se debarasa de|a renunta la dollar:dolar
dog:ciine|barbatus (lup, vulpoi)|individ|tip dollish:de papusa
dog:suport pentru bustenii din camin dollop:bulgare
dog:crampon|scoaba|declic dolly:papusica|aparat pt. zdrobit si spalat
dog:a urmari|a se tine dupa|a fixa|a prinde min.
cu un crampon, cu scoaba|<house/watch dolorous:dureros
~>ciine de paza|<to give/throw to the ~s>a dolour:durere
arunca la gunoi|<to die a ~`s death>a muri dolphin:delfin
ca un ciine|<to be under ~>a fi sub dolt:prostanac
ordine|<to lead a ~`s life>a duce o viata de domain:domeniu
ciine|<~ does dome:cupola|bolta|virf rontunjit|spinare de
dog-cart:docar deal
dog-collar:zgarda dome:a acoperi cu o cupola|a da o forma
dog-collar:guler inalt boltita
dog-days:arsita|canicula domestic:servitor
dog-eared:cu colturile indoite domestic:marfuri fabricate in tara
dog-eared:cu urechi de magar domestic:domestic
dog-fish:ciine de mare domestic:intern
dog-lead:curea, cu care e legat ciinele domestic:indigen
dog-rose:maces|trandafir salbatic domestic:iubitor de familie
dog-sleep:somn de iepure domesticate:a domestici (un animal)|a
dog-violet:viorea salbatica aclimatiza (o planta etc.)|a civiliza|a face
dogged:incapatinat|staruitor (pe cineva) sa-si iubeasca
doggerel:poezie burlesca domestication:domesticire|civilizare|aclimat
doggo:<(fam.) to lie ~>a sta nemiscat|a face izare (a unei plante)|atasament fata de casa
pe mortul
doggy:catelus

1303
domesticity:caracter domestic|atasament door-mat:rogojina|stergatoare
fata de familie|<(pl.) the door-money:taxa platita la intrare
domesticities>treburi domestice, casnice door-plate:placa cu numele locatarului
domicile:domiciliu door-post:usor
domicile:a (se) stabili intr-un loc door-step:prag|treapta a pragului
domiciliary:domiciliar|<~ visit>vizita la door-way:usa|cadrul usii|intrare
domiciliu dop(e)y:adormit
domiciliation:instalare intr-un dop(e)y:(cu efect) narcotizant
domiciliu|domiciliere dope:ulei pentru masini|narcotic
dominance:stapinire|predominare dope:informatie|drog administrat unui cal
dominant:dominant|predominant dope:a administra (cuiva) un narcotic|a
dominate:a domina|a stapini droga|a pronostica|a unge|a acoperi cu o
domination:dominatie|stapinire substanta uleioasa
domineer:a tiraniza dope:a lua stupefiante
domineering:tiranic|despotic dormancy:somnolenta
dominion:dominion|colonie|dominatie|suver dormant:adormit
anitate|<to hold ~ over>a domina|a stapini dormant:inactiv
(ceva) dormant:in hibernare|in stare latenta
domino:domino|imbracaminte de bal dormer-window:lucarna
costumat|joc de domino dormitory:dormitor comun
don:don, domn (titlu spaniol)|membru al dorsal:dorsal
corp. did. universitar|persoana marcanta dosage:dozare|administrare a unui
don:a pune (o haina, o palarie) medicament
donate:a dona dose:doza (de medicamente etc.)
donation:donatie dose:a doza un medicament
donatory:persoana care primeste o donatie dose:a adm. (cuiva) un medicament|a
done:alcatuit|facut|pregatit adauga (un ingredient) in vin
done:zdrobit de oboseala doss:pat (intr-un azil de noapte)
done:v. do|<well ~!>bravo!|<~ doss:a dormi intr-un azil de noapte
brown>prostit/tras pe sfoara|<~ doss-house:azil de noapte
for>ruinat|<~ for>condamnat dosser:locuitor al unui azil de noapte
donee:donatar dossier:dosar (cuprinzind acte, documente
donkey:magar dot:punct|zestre|tinc
donor:donator (mai ales de singe) dot:a pune punct la, pe
don't:forma contrasa de la do not. dot:a puncta (o nota muzicala)|a puncta (o
doom:destin|ruina|moarte linie)|a presara|a raspindi
doom:sentinta|verdict dot:a lovi
doom:a destina|<~ed to failure>sortit dot:a face un punct sau mai multe|a
esecului|<he knew he was ~ed>stia ca e puncta|<~ and go one>sontic-sontic|<(mat.)
pierdut ~ and carry one>si tinem unul|<he arrived
doomsday:ziua judecatii de apoi on the ~>a sosit la tanc|<to pay on the ~>a
door:usa|<front ~>usa de la plati bani gheata|<(fam.) off one`s
intrare|principala|<back ~>usa din spate|usa ~>smintit, zapacit|<to ~ the i`s>a pune
de serviciu|<emergency ~>usa de punctul pe i|<a ~ ted q
incendiu|<jib ~>usa secreta|<next ~>usa de dot-and-dash:marcat cu punct si linie|<~
alaturi|<next ~>casa vecina/alaturata|<he code>alfabetul Morse
lives next ~ to us>el locuieste in casa din dotage:ramolisment|<to be in one`s ~>a da
vecini|<next ~>(fig.) la un pas in mintea copiilor
door-bell:soneria de la usa de intrare dotard:(batrin) ramolit
door-keeper:portar|usier

1304
dote:a da in mintea copiilor|<to ~ on>a iubi doublet:jiletca
la nebunie doubly:dublu|de doua ori
doting:entuziasmat la culme|ramolit doubt:indoiala|dubiu
dottle:bagau|tutun care ramine in pipa doubt:a se indoi de
nefumat doubt:a se indoi de|a banui|<to make no ~>a
dotty:punctat fi sigur|<beyond/without ~>fara
dotty:timpit, nating|slabit|<~ on his indoiala|<to cast ~s on smth.>a se indoi de
legs>nesigur pe picioare ceva|<in ~>nesigur|<in ~>indoielnic
double:dublu|pereche (a unui doubtful:indoielnic|nesigur|nehotarit|dubios|
lucru)|cotitura|meandru (de riu) suspect|echivoc|discutabil|<the result
double:pas fortat remains ~>rezultatul e nedecis|<to be ~
double:dublura of>a se indoi de
double:dublu doubtless:fara indoiala
double:dublu|batut|involt|ambiguu|indoit|inc douche:dus
ovoiat (de batrinete) douche:spalatura|seringa|<to take a ~>a-si
double:dublu, de doua ori face o spalatura
double:a dubla dough:coca, aluat
double:a impaturi in doua dough:bani|gologani
double:a indoi (hirtie, stofa) dough-boy:soldat simplu|infanterist|galusca
double:a se dubla|a face o cotitura doughnut:gogoasa
double:a merge in mars fortat|a instala|a doughtily:vitejeste|voiniceste
adaposti (un calator)|a face (pe cineva) sa se doughtiness:vitejie
indoaie|sa se incovoaie printr-o lovitura|<~ doughy:moale|ca aluatul
track line>linie dubla (de cale ferata)|<~ doughy:palid
meaning>cu doua intelesuri|<to ~ up>a se dour:aspru|sever|incapatinat
indoi/a se impaturi in doua|<(mar.) to ~ douse:a scufunda in apa|a uda|a stinge
upon>a (lumina)
double-acting:cu dubla actiune dove:porumbel|<Dove of
double-bass:contrabas Peace>porumbelul pacii
double-breaste:la doua rinduri dove-cot(e):porumbar|<to flutter the ~s>a
double-cross:a trage pe sfoara face zarva
double-dealer:escroc dovelike:blind, ca porumbelul
double-dealing:prefacatorie dovetail:imb. in chip de coada de rind.
double-dealing:fals dovetail:a imbina in chip de coada de rin.|a
double-decker:biplan ajusta|a potrivi
double-decker:vas cu doua punti dowager:vaduva (mostenitoare a unui nobil
double-decker:autobuz cu etaj, cu imperiala dowager:femeie in virsta autoritara|<the
double-dyed:inveterat Queen ~>regina mama|regina vaduva
double-edged:cu doua taisuri dowdy:femeie prost imbracata
double-entendr:expresie echivoca dowdy:imbracata prost|fara gust
double-faced:fatarnic dowdy:demodata
double-faced:cu doua fete dower:parte de avere|zestre|talent
double-leaded:cu spatii mari intre rinduri dower:a lasa mostenire vaduvei
double-lock:a rasuci de doua ori (cheia) dower:a inzestra (cu)
double-quick:foarte repede down:deal|puf|fulgi
double-quick:in pas alergator down:dune (de nisip)
double-tongued:fatarnic down:jos
doublet:dublet|duplicat|(la biliard) lovitura down:coborire
dubla down:nesansa|lipsa de noroc
doublet:antena dubla down:care coboara|care este indreptat in jos

1305
down:a dobori|a trinti|<~ train>tren care drab:monotonie
pleaca de la Londra spre o alta localitate|<~ drab:cafeniu-deschis|bej
pillow>pilota|<the ups and ~s of drab:monoton
life>vicisitudinile vietii|<to have a ~ on drabble:a (se) murdari cu noroi
smb.>a avea pica pe cineva|<to ~ tools>a drachm:v. dram
face greva|<the blinds were ~>storurile erau draff:drojdie|scursoare|borhot|laturi
lasate in jos, draft:plan|schita|proiect|ciorna
down-hearted:amarit|deprimat|abatut draft:plati prin trata
down-stream:in josul apei|in aval draft:detasament trimis intr-un anumit
downcast:plecat|abatut|deprimat scop|intariri|contingent (de recruti)
downcast:(mine) put de aerisire|<with ~ draft:a schita|a proiecta
eyes>cu ochii plecati draft:a recruta
downfall:prabusire|ruinare|ninsoare draft:a detasa (intr-un anumit scop)
mare|ploaie torentiala draftee:recrut
downhill:panta draftsman:desenator (tehnic)|autor al unui
downhill:declin document
downhill:care coboara in panta|inclinat drag:draga|grapa
downhill:usor grea|frina|frinare|blocare|piedica|obstacol
downhill:in jos|in panta|<it is a ~ work>e o drag:ghionder|gafa
lucrare usoara drag:navod|plasa pt. prins peste sau
Downing Street:guvernul britanic vinat|mers greoi|incet|sarcina|povara|trasura
downpour:ploaie torentiala cu patru cai
downright:deschis|sincer|complet|absolut drag:a trage|a tiri|a grapa
downright:in intregime|net|categoric|<a ~ drag:a draga|a curata (fundul apei) cu o
scoundrel>un adevarat snapan|<he refused draga|a impiedica|a frina
~>a refuzat categoric drag:a se tiri
downstairs:situat la parter drag:a se tiri pe fundul apei|a sapa|a curata
downstairs:jos (pe scari)|la parter|<to come cu draga|<(d. timp) to ~ on/along>a se
~>a cobori scarile scurge alene|<(d. o conversaTie) to ~
downtown:in cartierul comerc. al on/along>a lincezi|<(d. o conversaTie) to ~
orasului|in oras on/along>a decurge monoton|<(d. muzicA)
downtrodden:calcat in picioare to ~ on/along>a fi interpretata monoton,
downward:inclinat|descendent plictisitor|<(d
downward:in jos|la vale|pina in zilele draggle:a (se) tiri prin noroi
noastre|<from Shakespeare ~s>de la draggle-tail:femeie slampata
Shakespeare incoace dragoman:dragoman|talmaci|traducator
downy:deluros|pufos dragon:balaur
downy:viclean|smecher dragon-fly:libelula
dowry:zestre|talent dragoon:dragon
doxy:prostituata|tirfa|ibovnica|tiitoare dragoon:a trimite o expeditie|a hartui
doze:motaiala drain:drenaj, canal de scurgere
doze:a motai|<to fall into a ~>a atipi drain:canalizare
dozen:duzina drain:tub de drenaj|scurgere continua (dintr-
dozen:multime|<long/great/baker`s/ devil`s o teava)|cheltuiala (mare)
~>treisprezece|<~s of>zeci de|<to talk drain:dusca|inghititura
nineteen to the ~>a vorbi ca o moara drain:a drena|a asana|a goli (un vas, un
stricata pahar)|a bea pina la ultimul strop|a scurge
dozy:somnoros (legume)|a intinde la uscat (rufe)
drab:culoarea cafeniu-deschis drain:a stoarce (de bani)
drab:femeie murdara|prostituata|tirfa drain:a secatui (fortele)|a epuiza

1306
drain:a se scurge draw:a trage (o cambie) (asupra)|a scoate
drain:a se scurge maruntaiele (unui pui)
drain:a se zvinta|a se usca|<it is too great a draw:a trage
~ on his purse>este o cheltuiala prea mare draw:a avea tiraj
pentru punga lui draw:a se stringe|a se aduna
drainage:drenaj|canalizare|ape de scurgere draw:a se indrepta|a merge (spre)
drake:ratoi draw:a trage (o trata) (asupra)|<the horse
drake:ancora de marime mijlocie does not ~ well>calul nu trage bine|<to ~
dram:drahma back>a se retrage/a se da inapoi|<to ~ in>a
dram:dusca|inghititura se sfirsi|<to ~ in>a se scurta|<to ~ near>a se
drama:drama apropia|<to ~ off>a se retrage|<to ~ on>a se
dramatic:dramatic apropia|<to ~ on>a face apel la|<to ~ on>a
dramatics:arta dramatica se
dramatis:distributie draw-well:fintina cu ciutura
dramatist:dramaturg drawback:inconvenient|neajuns|cusur|defect
dramatize:a dramatiza drawback:reducere (de pret)
drank:v. drink drawbridge:pod mobil|pod basculant
drape:a drapa|a inveli|a drapa (un vesmint) drawer:desenator|sertar (la masa,la dulap)
draper:postavar|negustor de textile drawers:indispensabili
drapery:postavarie|produse de drawing:tragere|extragere|desenare|desen|sc
manufactura|magazin de hita
manufactura|draperie drawing-block:bloc de desen
drastic:drastic|aspru|sever drawing-board:planseta de desen
draught:tractiune|v. draft|aruncare a drawing-paper:hirtie de desen
navodului|pesti prinsi dintr-o drawing-pin:capsa (pentru hirtie)
aruncare|dusca drawing-room:salon
draught:doza|curent (de aer) drawl:a vorbi taraganat si afectat
draught:(joc de) dame|<~ animal>animal de drawn:nedecis|nul
tractiune|<at a ~>dintr-o inghititura|<do not drawn:v. draw
stand in the ~>nu sta in curent dray:camion (cu cai)|car|platforma (pt.
draught-horse:cal de povara incarcatura grea)
draughtboard:tabla pt. jocul de dame sau dray-horse:cal de tractiune
sah|planseta de desen dread:spaima|groaza
draughtsman:v. draftsman|pion (la jocul de dread:temut|inspaimintator|infiorator
dame) dread:a-i fi groaza de|<to be in ~ of>a-i fi
draw:tragere|tiraj|curent|vorbe spuse pt. a groaza de
trage de limba|pentru a-i smulge un dreadful:ingrozitor|fioros|groaznic
secret|tragere la sorti|loterie|tombola|numar dreadful:suparator|neplacut|plictisitor|<penn
sau loz tras y ~>povestire cu aventuri fioroase
draw:punct, obiect de atractie dreadnought:cuirasat|stofa sau haina groasa
draw:meci nul|remiza|efort|oboseala|infuzie dream:vis
draw:a trage|a intinde (arcul)|a trage cu dream-land:lume a viselor|tara de basm
(arcul)|a trage (o trasura, o remorca) dreamer:visator
draw:a trece (prin)|a introduce dreamily:ca in vis
draw:a trece peste|a atrage|a trage|a aspira dreamless:fara vise
(aer in plamini|a stringe|a contracta|a scoate, dreamlike:de basm|de vis|fantomatic
a trage (o carte de joc|a extrage|a scoate (un dreamt:a visa
dinte)|a scoate (apa din fintina)|a trage (un dreamt:v. dream
loz)|a scoate (un numar)|a obtine|a lua
(salariul)|a deduce|a trage (con

1307
dreamt:a visa|<to ~ of>a visa la, despre|<I dressing:chelfaneala|dojana|<salad ~>sos
never dreamt of it>niciodata n-am visat asa format din ulei, otet etc. pentru a asezona o
ceva salata
dreamy:visator dressing-case:trusa de toaleta|trusa sanitara
dreary:trist|mohorit|sumbru|plictisitor dressing-gown:capot|halat (de casa)
dredge:draga dressing-room:cabina pentru actori
dredge:a presara|a pudra (cu zahar etc.|a dressing-table:masa de toaleta
draga|a curata|a pescui cu draga|a aduce la dressmaker:croitor de dame|croitoreasa
suprafata cu draga|<to ~ a channel>a draga dressy:elegant|sic|<a ~ gown>o rochie de
un canal gala
dredger:draga|excavator|muncitor cu drew:v. draw
draga|cutie cu capac perf. pt. presarat drib(b)let:cantitate mica|<(to pay) in ~s>(a
dreg:sedimente|<the dregs of the plati) cu tiriita
society>drojdia societatii|<to drink/drain to dribble:picurare
the ~s>a bea pina la fund dribble:driblare
drench:doza de medicament|ploaie dribble:a picura|a lasa bale
torentiala dribble:a dribla
drench:a inmuia|a uda|a muia o piele (pt. a o dribble:a impinge (bila) in punga
tabaci)|a administra un medicament|<~ed to drift:curent|curs
the skin>ud pina la piele drift:deriva|derivatie|derivatie (a unui
drencher:aversa|ploaie torentiala|seringa proiectil)|tendinta|scop
dress:imbracaminte|vesmint|haina|rochie|in drift:plasa de
velis|forma exterioara pescuit|inactivitate|pasivitate|troian (de
dress:a imbraca|a gati|a pieptana|a coafa|a zapada)|maldar|morman (de nisip
bandaja (o rana)|a pregat| a asezona (o etc.)|aversa|torent|aluviune
salata)|a decora (un tort)|a tesala (un cal) drift:galerie orizontala
dress:a arbora (pe un vas) marele pavoa drift:mandrina
dress:a alinia (trupe) drift:a fi purtat|dus (de vint, de apa
dress:a se imbraca|a se gati|a se impodobi drift:a se lasa dus de valuri|a tinde spre un
dress:a se alinia|<to ~ out>a se scop, un tel
impodobi|<to ~ up>a se imbraca elegant|a drift:a se face mormane
se gati|<in full ~>in mare tinuta|<evening drift:a purta|a cara
~>imbracaminte de seara|tinuta de drift:a ingramadi
ocazie|<evening ~>frac|<morning ~>tinuta drift:a face mormane (de nisip etc.)|a
de dimineata/tinuta de zi|<diving ~>costum acoperi (un drum) cu mormane
de scafandru|<fancy ~>costum de b drift:a gauri|<to ~ apart>a se risipi|<to let
dress-coat:frac things ~>a lasa lucrurile in voia lor|<I see
dress-guard:plasa (la bicicleta) plainly the ~ of his speech>vad clar sensul
dress-preserve:subrau (la rochie) discursului sau
dress-shield:v. dress-preserver driftage:deriva
dresser:bufet de bucatarie drill:brazda|instructie
dresser:masa de toaleta militara|sfredel|burghiu
dresser:infirmiera de chirurgie drill:dril|exercitiu|masina pt. semanat in
dresser:costumier rinduri
dressing:imbracare|invesmintare|toaleta|gate drill:disciplina de fier
ala|aranjare (a drill:a instrui|a invata|a semana in rinduri|a
parului)|coafare|bandajare|pansare|dregerea sfredeli|a fora
gustului unei mincari|sos|carne drill:a face instructie militara|<you will
tocata|umplutura de carne have to ~ him in it>trebuie sa-l faci sa-i
dressing:aliniere|scrobire|apretare intre in cap

1308
drill-ground:teren de manevra are you driving at?>unde vrei sa ajungi? ce
drill-master:instructor militar anume vrei sa spui|<what are you driving
drill-press:perforator at?>a concentra toate fortele pentru a munci
drill-sergeant:instructor militar cu rivna la|<to ~ up>a se apropia|<to ~ a co
drink:bautura|un pahar (de bautura)|o drive-in:restaurant|cinematograf in aer liber
inghititura drive-way:sosea
drink:a bea|a inchina in sanatatea (cuiva) drivel:bale|spume la gura|trancaneala
drink:a absorbi (umezeala) drivel:a face bale|a sporovai|a bate cimpii
drink:a bea|a fi betiv|<to ~ to smb.>a bea in driveller:balos|nating|flecar
sanatatea cuiva|<strong ~s>bauturi driven:v. drive
spirtoase|<soft ~s>bauturi driver:sofer|vizitiu|vatman
nealcoolice|<small ~>bere|<to have a ~>a driver:dispozitiv, unealta de insurubare
bea|<in ~>beat|<to be on the ~>a fi driving-belt:curea de transmisiune
betiv|<to stand ~s round>a plati un rind (de driving-wheel:roata motrice|roata de
pahare)|<to ~ oneself drunk>a se imbata comanda
drinkable:potabil drizzle:burnita
drinkable:bauturi drizzle:a burnita
drinker:bautor|<a hard/heavy ~>un mare droll:hazliu|comic|ciudat|bizar
betiv drollery:caraghioslic|pozna|bufonerie
drinking-bout:betie|chef drome:aerodrom
drinking-fount:cismea tisnitoare dromedary:dromader
drinking-song:cintec de betie drone:trintor|zbirniit|biziit
drinking-water:apa potabila drone:a bizii, a zbirnii|a mormai|a lenevi
drip:picurare|zgomot produs de caderea drone:a mormai|a taragana|<to ~ away>a-si
picatur. petrece (viata etc.) in lenevie
drip:a picura droop:coborire|lasare in jos|deprimare
drip-drop:pic-pic droop:a lasa in jos|a cobori
dripping:picurare|grasime ramasa de la droop:a-si pierde curajul
carnea fript droop:a fi pe sfirsite
dripping:care picura|de pe care curge apa|ud droop:a apune|a se vesteji
leoarca drop:a picura|a cadea|a pica|a inceta|a se
dripping-pan:colector de ulei|cutie de intrerupe|a scadea|a cobori|a se micsora
etansare drop:picatura|strop
drive:plimbare (cu trasura, cu drop:picaturi|inghititura|dusca|drops|bombo
masina)|drum|cale (pentru vehicule) ana|scadere|coborire (a preturilor)
drive:goana|haituire drop:inaltime de cadere
drive:stirnire a vinatului|urmarire (a drop:distanta verticala|denivelare|coborire
dusmanului)|energie|putere|impuls|avint brusca a nivelului
drive:transmisiune drop:cristale prinse de lustra
drive:comanda drop:a picura|a lasa sa cada picatura cu
drive:lovitura picat.|a scapa|a lasa sa cada
drive:efort drop:a scapa (o remarca, cuvinte)
drive:a goni|a mina|a impinge|a indrepta drop:a rosti intimplator|a scrie in fuga|a
(intr-o directie)|a mina (vite, cai)|a conduce trimite in graba (un bilet)|a omite|a nu
(un vehicul)|a stirni|a haitui (vinatul)|a duce pronunta|a minca (o silaba etc.)|a lasa|a
(cu un vehicul)|a sili|a constringe|a impinge depune (un calator, un pachet)|a arunca|a
(sa faca ceva)|a aduce (intr-o anumita pierde (bani)|a cobori (ochii, vocea)|a
stare)|a istovi|a epuiza (pe cineva)|a renunta la|a abandona (o afac.|a inceta (o
drive:a calatori (cu un vehicul)|<to ~ at>a convers
tinti la|<(fig.) to ~ at>a face aluzie la|<what drop-curtain:cortina de antract

1309
drop-hammer:ciocan pneumatic drumhead:timpan|<at ~>la mare
drop-scene:v. drop-curtain repezeala|improvizat
drop-scene:scena finala|final drummer:tobosar
dropper:<medicine ~>pipeta, instilator drummer:comis-voiajor
droppings:picaturi (de grasime drumstick:bastonas pentru batut toba|pulpa
etc.)|ramasite|bucati de lina care cad la de gaina|de rata etc.
daraci|excremente de animale drunk:om beat|v. drink
dropsical:hidropic|umflat drunk:betie
dropsy:hidropizie drunk:beat
dross:zgura de metal|reziduu, deseu drunk:beat (de fericire, de bucurie)|<to get
drossy:impur|plin de impuritati ~>a se imbata|<~ as a fiddler /as a
drossy:plin de zgura lord>beat crita
drought:seceta drunkard:betivan
droughty:secetos drunken:beat
drove:turma (in miscare)|v. drupe:drupa
drive|ceata|multime|spaclu dry:uscat
drover:persoana care mina vite la dry:secat|sterp|insetat
tirg|negustor de vite dry:prohibitiva
drown:a ineca dry:antialcoolic
drown:a ineca amarul|necazul (in baut. dry:sec
drown:a inabusi (un zgomot) dry:rece
drown:a se ineca dry:neinteresant|sec
drowse:somnolenta dry:a usca|a sterge (vase etc.)|a seca
drowse:a motai|a picoti dry:a se usca|<a ~ cough>o tuse seaca|<the
drowsiness:somnolenta|motaiala cow is ~>vaca e stearpa|<I feel ~>mi-e
drowsy:somnoros|soporific sete|<a ~ subject>un subiect arid|<~
drub:a lovi|a bate goods>marfuri solide, nelichide|<(e.a.) ~
drudge:salahor|om de corvoada|rob goods>textile|<(e.a.) ~ goods>articole de
drudge:a roboti|a trudi mercerie|<to ~ out>a se evapora|<to ~ up>a
drudgery:truda|munca ingrata|robota se usca de tot, comp
drudgingly:din greu|cu greu|anevoie dry-clean:a curata (haine etc.) fara apa
drug:medicament|narcotic|stupefiant|marfa dry-cure:a sara si a afuma (carnea)
care nu se poate vinde dry-nurse:dadaca
drug:a administra un medicament dry-rot:putrezire a lemnului
druggist:farmacist dry-rot:decadenta
drugstore:farmacie dry-salt:v. dry-cure
drum:toba|bataie de toba dry-salter:negustor de conserve, chimicale
drum:tambur|cilindru dry-shod:cu picioarele neudate|<to pass
drum:timpan|butoias|bidon over ~>a trece fara a-si uda picioarele
drum:tambur dryad:driada
drum:a bate toba|a ciocani, a bate ritmic dryasdust:pedant
drum:a face reclama|a bate toba dryasdust:plicticos
drum:a filfii din aripi dual:dual
drum:a ciocani|a bate ritmic (cu deget. in dual:dublu|compus din doua parti
ceva)|a repeta cu insistenta|<to ~ for>a dualism:dualism
chema, a aduna batind toba|<he was ~ming duality:dualitate
his fingers on the table>el batea darabana dub:a consacra|a unge, a investi (un
cu degetele in masa|<to ~ out>a alunga|<to cavaler)|a conferi un titlu (cuiva)|a porecli
~ out>a concedia|<to ~ up>a ademeni|<to ~ dub:a unge pielea cu grasime
up>a chema dub:a sincroniza un film

1310
dubiety:dubiu|nesiguranta duff:a falsifica
dubious:nesigur|suspect|dubios duff:a face (un obiect) sa para nou
dubitative:dubitativ|nehotarit duff:nefolositor
ducat:ducat (moneda) duffer:negutator de obiecte false|moneda
duchess:ducesa falsa|pictura falsa|obiect nefolositor|fara
duchy:ducat valoare|ageamiu
duck:cufundare|plonjon scurt|doc dug:v. dig
(tesatura)|rata|scurta inclinare a dug-out:piroga
capului|carne de rata dug-out:adapost blindat
duck:a cufunda (brusc) in apa|a cobori|a dug-out:ofiter rechemat din rezerva
lasa jos brusc duke:duce
duck:a se scufunda dukedom:ducat|rang de duce
duck:a face o reverenta|a se lasa in jos dyspepsia:dispepsie
brusc|<a fine day for young ~s>vreme dyspeptic:dispeptic
ploioasa|<it is like water off a duck`s dyspnoea:dispnee
back>a cara apa cu ciurul la moara|a nu
realiza nimic|<lame ~>infirm,
nenorocit|<lame ~>ratat/pirlit|<(fam.) lame
~>falit|<(av.) lame ~>avion avar
duck-bill:ornitorinc
ducking:scufundare
duckling:ratusca
duckweed:lintita
ducky:puisor,dragul meu
duck`s:scorul zero
duck`s:zero
duct:canal|conducta
ductile:ductil|suplu
ductile:maleabil|docil
ductility:ductilitate|plasticitate
ductility:docilitate
dud:zdrente|haine proaste
dud:nulitate
dud:fals|fara rost
dude:fante|snob
dudgeon:minie
due:datorie|parte
due:taxe|impozite
due:cotizatii
due:cuvenit|scadent
due:precis|exact|<in ~ time>la timpul
potrivit/oportun|<in ~ form>in forma
cuvenita|<with ~ respect>cu respectul
cuvenit|<to be ~>a trebui sa vina, sa
soseasca|<they were ~ in London at 3
o`clock>trebuiau sa fie la Londra la ora
3|<they were ~ in London at 3 o`cl
duel:duel
duel:a (se) duela
duet:duet

1311
1312
each:fiecare|<~ man>fiecare om|<they got a earnest:avans, arvuna
penny ~>au primit cite un peni fiecare|<~ earnest:garantie|seriozitate|<in ~>serios|<to
other>unul pe altul, reciproc|<they love ~ be in ~>a fi, a vorbi serios
other>se iubesc earnestness:seriozitate|zel, ardoare
eager:rivnitor, dornic, insetat (de) earnings:cistig, salariu
eager:viu, infocat|<he was ~ to begin>era earth:glob (pamintesc)
dornic sa inceapa earth:teren, pamint|pamint, tarina|vizuina (a
eagerness:dorinta vie (de a face unui animal)
ceva)|zel|rivna earth:a acoperi cu pamint
eagle:vultur earth:a face contact cu pamintul|a urmari
eagle:moneda de zece dolari (un animal) la vizuina
eaglet:pui de vultur earth:a se baga in vizuina|<to come back to
eagre:flux de mare subit si puternic ~>a se trezi la realitate|<why on ~?>de ce
ear:spic|ureche|urechea acului|toarta|<to naiba?|<how on ~ do you know?>de unde
prick up one`s ~s>a ciuli urechile|<i would naiba stii?|<to connect to ~>a face legatura
give my ~s>as face orice|<to set persons by cu pamintul|<to stop an ~>a astupa o
the ~s>a invrajbi oamenii|<to have a quick vizuina|<to run/go to ~>a intra in vizuina
~>a avea o ureche fina|<to have an ~ for earth-born:muritor
music>a avea ureche muzicala|<to have a earthen:de, din pamint
poor ~ for earthenware:oale, vase de lut
ear-ache:durere de ureche earthing:musuroire (a plantelor, radacini)
ear-mark:danga earthling:muritor de rind
ear-mark:semn distinctiv earthly:pamintesc|<(fam.) no ~ use>nici cel
ear-mark:a insemna la ureche|a marca|a mai mic folos
aloca, a dirija (fonduri) earthquake:cutremur de pamint
ear-ring:cercel earthwork:terasament
ear-shot:distanta la care se aude earthworm:rima
sunet|<within ~>in raza auditiva|<out of earthy:lutos, pamintos|terestru|lumesc
~>in afara razei auditive, care nu se poate ease:tihna, comoditate, multumire|pace
auzi (sufleteasca)|facilitate
ear-splitting:ascutit, strident ease:a usura|a alina, a calma
ear-trumpet:cornet acustic ease:a slabi (un odgon)
ear-wax:cerumen ease:a usura (de bani, de ceas etc.)|a
ear-wig:urechelnita micsora (viteza)|a-i da drumul (cuiva)|a
eardrop:cercel slabi din strinsoare
eardrum:timpan ease:a se atenua, a se micsora|<at one`s
earl:conte englez ~>in largul lui, nestingherit|<to feel ill at
earldom:titlul de conte englez ~>a fi jenat, stingherit, stinjenit|<(mil.)
early:devreme|de dimineata stand at ~!>pe loc repaus!|<he can do it
early:devreme|<in the ~ morning>dis-de- with ~>poate s-o faca cu usurinta|<to set at
dimineata|<the ~ bird catches te worm>cine ~>a face comod|<a life of ~>o viata tihnita,
se scoala de dimineata departe ajunge|<~ us
Renaissance>Renasterea timpurie|<to keep easeful:tihnit|linistitor|trindav
~ hours>a se scula si a se culca easel:sevalet
devreme|<he is an ~ bird>e un om care se easement:linistire, potolire
scoala dis-de-dimineata|<at easement:servitute|cladire anexa|sopron
earn:a cistiga (prin munca, merit)|<to ~ easiness:usurinta|tihna, multumire,
one`s living/livelihood>a-si cistiga liniste|dezinvoltura, degajare
existenta east:rasarit, orient
earnest:serios|zelos east:rasaritean|oriental

1313
east:spre est|<the near East>Orientul eavesdrop:a asculta la usa|a trage cu
apropiat|<the far East>Orientul urechea
indepartat|<to the ~ of>la rasarit de|<to look eavesdropper:persoana care asculta la usa
~>a privi spre est|<~ of>la est de|<to go ebb:reflux|declin, decadere
~>a merge spre est ebb:a fi in reflux
easterly:rasaritean, estic ebb:a fi in declin
easterly:la, spre rasarit ebb:a se scurge|<to be at low ~>a fi in
Easter:pasti declin
eastern:rasaritean, estic|oriental ebb-tide:reflux
easterner:locuitor din regiunile de rasarit ebon:v. eboony
easternmost:cel mai de est, cel mai estic ebonite:ebonita
easting:ruta estica|cursa spre est ebony:abanos
eastward:estic, de est ebony:de abanos, ca abanosul
eastwards:spre est ebriety:ebrietate
easy:usor, facil ebullience:efervescenta|exuberanta
easy:natural, nefortat ebullient:care fierbe, clocotitor|exuberant
easy:degajat, nefortat ebullition:fierbere, efervescenta
easy:indestulat, comod eccentric:excentric
easy:calm, fara griji sau temeri eccentric:excentric
easy:usor de induplecat, maleabil ecclesiastic:ecleziastic
easy:nesolicitat, care se vinde greu ecclesiastic:cleric
easy:usor|fara efort echelon:esalon
easy:moment de odihna, de echelon:a esalona
relaxare|repaus|<~ task>sarcina, tema echinus:arici de mare
usoara|<~ ascent>panta usor de urcat|<free echo:ecou
and ~ manners>maniere degajate|<he is ~ to echo:a rasuna|a rasuna
get on with>te intelegi usor cu el|<to be in echo:a imita|<to ~ with>a rasuna de|<to the
~ circumstances>a avea un trai ~>tare, rasunator
indestulat|<my mind is quite ~ about i eclat:vilva, faima|glorie
easy-chair:fotoliu eclectic:eclectic
easy-going:nepasator|lenes, nepretentios|de eclectic:eclectic
treaba eclecticism:eclectism
easy-mark:prost, naiv eclipse:eclipsa
easy-tempered:blind, blajin eclipse:a eclipsa
eat:a minca|a roade, a macina ecliptic:ecliptica
eat:a minca|<to ~ into/in/through>a roade, a ecliptic:de eclipsa
distruge|<to ~ smb. out of house and eclogue:egloga
home>a pagubi pe cineva|<to ~ smb. out of economic:economic, privitor la
house and home>a-i minca si urechile economie|care aduce cistig,
cuiva|<to ~ humble pie>a se umili|<to ~ beneficiu|rentabil
one`s words>a-si retrage cuvintele|<to ~ economic:chibzuit
one`s words>a inghiti economical:econom,
eatable:comestibil adunator|chibzuit|economic
eatable:hrana, mincare, alimente economics:economie politica|economie (a
eaten:v. eat unei tari)
eating:mincare economist:economist|econom, persoana
eating-house:ospatarie|restaurant economicoasa|stringatoare
eats:hrana, haleala economize:a economisi|a folosi in mod
eaves:streasina chibzuit
economize:a face economii

1314
economy:economie|economisire, education:educatie|instruire|invatamint|cultu
agonisire|organizare ra
economy:economii|<it will be an ~ of educational:educativ|de educatie|de
time>o sa fie o economisire de invatamint
timp|<political ~>economie politica educationalist:pedagog teoretician
ecstasize:a (se) extazia educe:a scoate (la suprafata)|a deduce
ecstasy:extaz educe:a degaja
ecstatic:extaziat, fermecat|<~ fit>extaz eduction:dezvoltare|deductie|degajare
eczema:eczema eduction:iesire
edacious:lacom (la mincare)|vorace eduction-pipe:conducta de evacuare
eddy:virtej, volbura eel:tipar|<this child is an ~>copilul acesta
eddy:a se involbura, a se invirteji nu poti sa-l tii in mina
Eden:eden, paradis eerie:superstitios, fricos|straniu
edentate:nedintat eery:superstitios, fricos, straniu
edge:tais|margine, muchie|creasta (de efface:a sterge, a rade
munte)|margine (a unei carti)|moment critic efface:a eclipsa, a pune in umbra|<to ~
edge:avantaj oneself>a cauta sa treaca neobservat|<to ~
edge:a ascuti|a face o margine, o bordura oneself>a sta deoparte
(la)|a insinua|a strecura effaceable:care poate fi sters
edge:a se strecura|<to put an ~ on>a effacement:stergere|anulare|eclipsare
ascuti|<to set/give an ~ to>a ascuti|<to take effect:efect|influenta,
the ~ off>a toci|<to take the ~ off>a inriurire|vigoare|impresie|scop, intentie
diminua, a slabi|<on the ~ of a precipice>pe effect:bunuri, lucruri
marginea unei prapastii|<to be on ~>a fi effect:a efectua|<of no ~>fara efect|<to give
emotionat|<to be on ~>a fi irascibil|<to ~ in ~ to>a face sa aiba efect|<to produce an ~
a word>a stre on smb.`s mind>a exercita o influenta
edge-tool:unealta ascutita asupra cuiva|<with ~ from today>intrind in
edged:ascutit vigoare de astazi|<to give ~ to/carry into>a
edgeless:tocit duce la indeplinire, a traduce in viata|<in
edgeways:lateral, pe muchie ~>de fa
edgeways:aproximativ|<to get a word in effective:eficace|efectiv
~>a strecura un cuvint effective:apt|de efect|<~ troops>trupe apte
edging:margine, bordura de lupta
edgy:ascutit, taios|cu trasaturi effectiveness:eficacitate
pronuntate|enervat, iritat effectual:eficace
edible:comestibil effectual:in vigoare
edibles:mincare, alimente effectuate:a efectua
edict:decret effeminacy:efeminare
edification:educatie intelectuala si morala effeminate:v. emasculate
edifice:edificiu, cladire effervesce:a fi in stare de efervescenta
edify:a educa in sens moral, religios effervescence:efervescenta
edit:a edita effete:uzat, epuizat|incapabil|slab
edition:editie efficacious:eficace
editor:editor (de carte)|redactor|<~-in- efficacy:eficacitate
chief>redactor-sef efficiency:eficienta
editorial:editorial efficiency:randament|competenta,
editorial:editorial, articol de fond capacitate
editorship:functie de redactor efficient:eficient, eficace|capabil, competent
educate:a educa, a instrui effigy:efigie
effloresce:a inflori|a deveni eflorescent

1315
efflorescence:inflorire Egyptian:egiptean
efflorescence:eflorescenta eh:ei! ei!|cum?
effluence:scurgere eider:rata polara
effluent:care se scurge eiderdown:puf de rata polara|plapuma
effluent:scurgere, curgere|brat secundar (de umpluta cu puf de rata
riu) etc. eight:opt
effluvium:miasma|emanatie eight:opt (figura la patinaj)
efflux:scurgere eight:barca cu opt visle
effort:efort|<to make an ~>a face un efort eight:echipaj de opt vislasi
effortless:fara efort eighteen:optsprezece
effrontery:impertinenta, nerusinare eighteenth:al optsprezecelea
effulgence:stralucire, splendoare eightfold:de opt ori
effulgent:stralucitor eightfold:de opt ori
effuse:a emite, a degaja, a radia eighth:al optulea
effuse:a emana eighth:optime
effusion:emitere, emanare|efuziune eightieth:al optzecilea
excentricity:excentricitate|excentricitate eighty:optzeci
e`en:v. even either:unul, oricare (din doi)|fiecare (din
e`er:v. ever doi)
effusive:exuberant, expansiv either:oricare, fiecare (din doi)
effusiveness:exuberanta either:nici|<~ pencil will do>oricare creion
eft:salamandra de balta (din cele doua) e bun|<you may sit on ~
eft:din nou side of the table>poti sa te asezi de oricare
eft:dupa aceea parte a mesei|<~ ... or>ori ... ori|<~ ...
eftsoon(s):indata, imediat or>sau ... sau|<~ ... or>fie ... fie|<~ open the
egad:zau! pe legea mea! window or shut it>ori deschizi fereastra ori
egg:ou|ovul ejaculate:a exclama, a striga
egg:bomba ejaculate:a ejacula
egg:grenada ejaculation:exclamatie, strigat
egg:a instiga, a indemna|<hard boiled ~>ou ejaculation:ejaculare
(fiert) tare|<poached ~s>ochiuri|<in the eject:a emite cu forta|a arunca cu putere
~>in germene|<(d. persoane) a bad ~>om (flacari)|a alunga, a expulza|a concedia
de nimic|<a good ~>o persoana, o afacere eject:a evacua (dintr-o locuinta)|<to ~ from
excelenta|<it is as sure as ~s is ~s>e asa de office>a destitui dintr-o functie
sigur cum doi ori doi fac patru|<it is ejection:emitere (de flacari
teaching your g etc.)|izgonire|concediere
egg-cup:pahar de oua ejection:evacuare
egg-plant:patlagea vinata ejector:ejector
eglantine:trandafir salbatic, maces eke:a completa
egoism:egoism eke:a innadi
egoist:egoist eke:a face rost de
egoistic(al):egoist eke:de asemenea|<to ~ out a living>a trage
egotism:egotism, egocentrism targa pe uscat
egotist:egotist, egocentric eking-piece:piesa de innadire
egregious:nemaipomenit, extraordinar|<~ elaborate:executat, intocmit cu grija|cu
blunder>gafa teribila, nemaipomenita minutiozitate, ingrijit
egress:iesire elaborate:a elabora
egress:sfirsit de eclipsa elaboration:elaborare
egret:egreta elapse:a trece
egret:papus elastic:elastic

1316
elastic:elastic electro-dynami:electrodinamica
elasticity:elasticitate|flexibilitate, electro-gildin:aurire prin galvanizare
adaptabilitate electro-metall:galvanoplastie
elate:a incuraja, a stimula|a face sa se electrochemist:electrochimie
mindreasca electrocute:a electrocuta
elated:entuziasmat electrocution:electrocutare
elation:moral ridicat|buna electrode:electrod
dispozitie|exaltare|mindrie electrolier:candelabru electric
elbow:cot|la indemina|cotitura electrolysis:electroliza
elbow:vinclu electrolyte:electrolit
elbow:a impinge cu cotul electromotor:electromotor
elbow:a face o cotitura|<at one`s electron:electron
~>aproape, in apropiere|<up to the ~s electronic:electronic
in>ocupat pina peste cap|<out at ~s>rupt in electroplate:obiect argintat sau nichelat
coate|<out at ~s>nevoias|<out at electroplate:argintat sau nichelat prin galv.
~s>cotitura|<to ~ one`s way throug (a electroplate:a arginta prin galvanizare
crowd)>a-si face drum cu coatele (prin electroscope:electroscop
multime) electrostatics:electrostatica
elbow-grease:lustruire|munca grea, truda electrotherapy:electroterapie
elbow-room:spatiu, loc pentru miscare electrotype:galvanotipie
elder:mai batrin, mai mare electuary:excipient
elder:soc|sindic|persoana mai in eleemosynary:generos|filantropic
virsta|respectata|<our ~s>mai marii elegance:eleganta
nostri|<he is your ~>e mai mare decit tine elegant:elegant
elderly:virstnic|intre doua virste elegiac:elegiac
eldest:cel mai in virsta, cel mai mare elegiac:elegie
elect:a alege|a prefera (sa faca) elegize:a scrie elegii
elect:ales elegy:elegie
election:alegere element:element|<he feels out of his ~>nu e
electioneer:a face propaganda electorala in elementul sau
electioneering:campanie electorala elemental:elementar|esential
elective:ales, numit prin elementary:elementar
alegeri|electiv|electoral elephant:elefant
electively:prin alegere elephantiasis:elefantiazis
elector:alegator elephantine:de elefant, urias|stingaci, greoi
elector:principe elector elevate:a ridica, a inalta|a eleva
electoral:electoral elevated:elevat, inaltat
electoral:princiar elevated:cherchelit|<(e.a.) ~
electorate:corpul alegatorilor railroad/railway>cale ferata aeriana
electorate:demnitate de principe elevation:ridicare,
elector|domeniile principelui elector inaltare|inaltime|grandoare|noblete
electress:principesa electoare elevation:sectiune verticala, profil
electric:scaun electric elevator:elevator
electric(al):electric|<~ light>lumina elevator:lift, ascensor
electrica eleven:unsprezece
electrician:electrician eleven:echipa de unsprezece
electricity:electricitate eleventh:al unsprezecelea|<at the ~ hour
electrificatio:electrizare|electrificare (fig.)>in ultimul moment, in ceasul al
electrify:a electriza|e electrifica doisprezecelea
electrize:v. electrify elf:spiridus

1317
elf-lock:par incilcit elusion:eludare
elf-struck:fermecat, vrajit elusive:care nu poate fi sesizat|derutant
elfin:de spiridus elusory:evaziv|derutant
elfin:spiridus elves:spiridus
elfish:ca de spiridus|rautacios|poznas emaciate:a vlagui, a slei, a slabi
elicit:a da la iveala emaciation:vlaguire, sleire
elicit:a scoate, a obtine (un raspuns)|a emanate:a proveni, a emana (din)
deduce emanation:emanatie
elide:a omite emanation:emanare, provenire
eligibility:eligibilitate emanative:care emana
eligible:eligibil|convenabil, avantajos, emancipate:a emancipa|a elibera
potrivit emancipation:emancipare|eliberare
eliminate:a elimina|a extrage emasculate:castrat
elimination:eliminare|extragere emasculate:trunchiat|efeminat
elision:eliziune emasculate:a castra
elite:elita emasculate:a mutila, a trunchia|a slabi, a
elixir:elixir molesi
elk:elan emasculation:castrare|molesire, slabire
ell:cot, masura de lungime|<give him an emasculation:mutilare
inch and he`ll take an ~>da-i un deget si o embalm:a imbalsama
sa-ti ia mina toata embalm:a pastra in memorie|a parfuma, a
ellipse:elipsa inmiresma
ellipses:elipse embalmment:imbalsamare
ellipsis:elipsa embank:a indigui
elliptic(al):eliptic embankment:indiguire|terasament
elm:ulm embargo:embargo
elocution:elocutiune embargo:a exercita un embargo (asupra)
elongate:alungit embark:a imbarca|a investi (bani)
elongate:a (se) lungi|a (se) intinde embark:a se imbarca
elongation:lungire embark:a se apuca de, a intreprinde
elongation:distanta fata de soare embarkation:imbarcare, incarcare
elope:a fugi (cu iubitul sau iubita) embarrass:a stingheri|a pune in incurcatura
elopement:fuga secreta (cu iubitul, iubita) embarrassed:incurcat, stingherit,
eloquence:elocventa, elocinta stinjenit|inglodat in datorii
eloquent:elocvent embarrassment:stinghereala|jena financiara
else:in plus, altceva|altul, alta|altfel, embassy:ambasada
altminteri|<something embattle:a aseza in ordine de bataie|a
~>altceva|<anuything ~ will do>orice prevedea (un zid) cu creneluri
altceva imi convine|<have you anything ~ embay:a adaposti (un vas) intr-un golf
to add?>mai ai ceva de adaugat?|<have you embay:a impinge (un vas) intr-un golf|a
anything ~ to add? (in prop. neg.)>nimic inchide
altceva|<there isn`t anything ~ i can embed:a incastra|a zidi, a fixa intr-un perete
elsewhere:aiurea, in alta parte|<the author embellish:a infrumuseta
has dealt with the problem ~>autorul s-a embellishment:infrumusetare
ocupat de aceasta problema intr-o alta ember:taciune (aprins)
lucrar ember:cenusa fierbinte, spuza
elucidate:a elucida embezzle:a delapida
elucidation:elucidare embezzlement:delapidare
elude:a scapa cu iscusinta de|a evita|a embezzler:delapidator
eluda|a nu putea fi sesizat de embitter:a face amar

1318
embitter:a invenina (sufletul)|a inrautati, a embus:a incarca in autocamioane
agrava embus:a se urca intr-un autocamion
emblazon:a picta un blazon|a impodobi cu emend:a corecta (un text)|a amenda (un
un blazon|a ridica in slavi text, o lege)
emblem:emblema, stema emendation:amendament
emblem:a simboliza|a fi emblema (unui emerald:de smarald
lucru) emerald:smarald|verde de smarald|verde de
emblematic(al):simbolic smarald
emblematize:a simboliza|a reprezenta print- emerge:a iesi la suprafata|a se ridica, a
o emblema aparea|a reiesi
emblement:cistig obt. dintr-un teren emergence:iesire, aparitie
cult.|produse ale solului emergence:emergenta
embodiment:intruchipare emergency:eveniment neprevazut|caz de
embody:a intruchipa|a incorpora, a cuprinde urgenta|<~ exit>iesire in caz de incendiu|<~
in sine|a personifica man (la jocuri, sport)>(jucator de)
embog:a impotmoli rezerva|<in case of ~>in caz de pericol, de
embolden:a incuraja (sa faca ceva) accident
embolism:embolic emergent:emergent|urgent
embosom:a stringe la sin, la piept|a emeritus:pensionat
imbratisa emersion:reaparitie (dupa
embosom:a inconjura (cu) eclipsa)|emersiune
embosom:a ascunde, a piti (in)|a adaposti|a emery:smirghel
purta in inima|<e>a emetic:vomitiv
emboss:a lucra, a imprima in relief emetic:vomitiv
embossed:lucrat in relief emigrant:de emigrant
embow:a arcui emigrant:emigrant
embowel:a scoate maruntaiele emigrate:a emigra
embower:a adaposti, a ascunde in emigrate:a face sa emigreze
verdeata|intr-un chiosc de verdeata emigration:emigratie|emigrare
embrace:imbratisare eminence:inaltime, colina|glorie|distinctie
embrace:a imbratisa eminence:eminenta
embrace:a imbratisa, a cuprinde in|a ingloba eminent:eminent
in emissary:emisar
embranchment:ramificare, bifurcare emission:difuzare, propagare|emanatie,
embrangle:a incurca, a zapaci degajare (de gaze etc.)
embrasure:ambrazura|deschizatura de usa emission:emisiune
sau fereastra emission:scurgere, secretie
embrocate:a unge emit:a emite|a scoate (sunete)|a secreta
embrocate:a frictiona emit:a emite (bancnote)
embrocate:a badijona emollient:emolient
embrocation:compresa calda cu unguent emollient:emolient
embrocation:frictiune emolument:remuneratie, retribuire
embroider:a broda emotion:emotie
embroidery:brodare|broderie emotional:emotional|emotiv
embroil:a incurca (lucrurile)|a invrajbi emotive:v. emotional
embroilment:confuzie|invrajbire empanel:a inscrie pe lista (jurati)
embryo:embrion emperor:imparat
embryo:embrionar emphasis:accentuare (a cuvintelor)
embryology:embriologie
embryonic:embrionar

1319
emphasis:accent|forta, intensitate|vigoare (a enamel:a smaltui|a picta pe email
unei expresii, sent.)|importanta (atribuita enamour:a inspira iubire (cuiva)|a incinta, a
unui lucru) fermeca, a atrage|<to be ~ed of>a fi
emphasize:a accentua (un cuvint in fraza)|a indragostit de
accentua, a scoate in relief|a sublinia encage:a inchide in colivie sau in cusca
emphatic:accentuat, subliniat|viguros, encamp:a aseza in tabara
energic, categoric encamp:a campa
emphatic:semnificativ|<he was most ~ encampment:lagar, tabara|asezare in tabara,
about his denial>refuzul sau a fost dintre campament
cele mai categorice encase:a pune, a aseza (intr-o cutie)
empire:imperiu encash:a incasa (un cec)
empiric:empirist|sarlatan encashment:incasare|plata in numerar
empiric:empiric enceinte:gravida
emplacement:amplasament (de tun encephalic:encefalic
etc.)|punere in pozitie (a unui tun) encephalitis:encefalita
emplane:a (se) imbarca pe avion enchain:a pune in lanturi, a incatusa
employ:slujba, serviciu enchant:a incinta, a vraji
employ:a intrebuinta, a folosi|a da de lucru, enchanter:vrajitor
a angaja|<in the ~ of>angajat la|<~ oneself enchanting:fermecator
in>a se ocupa (cu) enchantment:incintare|vraja
employee:angajat, slujbas enchantress:vrajitoare|femeie fermecatoare
employer:patron encircle:a incercui
employment:ocupatie, serviciu|utilizare, enclasp:a stringe in mina|a stringe la piept
intrebuintare enclitic:enclitic
empoison:a otravi enclose:a ingradi|a inconjura|a alatura (o
empoison:a invenina|a corupe scrisoare, un act)
emporium:centru comercial|magazin enclosure:imprejmuire|ingraditura|ocol,
universal tarc|anexa (la o scrisoare etc.)
empower:a imputernici enclothe:a imbraca
empress:imparateasa encloud:a acoperi cu nori
emptiness:gol, vid encomiast:elogiator
emptiness:goliciune encomium:elogiu
empty:gol encompass:a inconjura|a contine
empty:flamind encore:inca o data! bis!
empty:vas gol, cutie goala encore:bisare|repetare
empty:a (se) goli|<to feel ~>a fi flamind encore:a bisa
empty-handed:cu mina goala encounter:intilnire (neprevazuta)|ciocnire,
empty-handed:cu mina goala lupta
empty-headed:sarac cu duhul encounter:a intilni|a se ciocni cu, a lupta
empurple:a impurpura cu|a da peste|a intimpina (greutati etc.)
emulate:a incerca sa intreaca encourage:a incuraja
emulation:emulatie encouragement:incurajare
emulous:care concureaza encrimson:a impurpura, a inrosi
emulsify:a emulsiona encroach:a uzurpa proprietatea,
emulsion:emulsie drepturile|<to ~ upon a person`s kindness>a
enable:a face capabil sa abuza de bunatatea cuiva
enable:a autoriza, a imputernici sa encroachment:incalcare
enact:a decreta, a dispune|a juca (un rol) encrust:a acoperi cu o coaja, cu o crusta
enactment:decret, lege|ordonanta encrust:a prinde coaja
enamel:smalt|pictura pe email

1320
encumber:a impovara, a ingreuia|a stinjeni, endue:a inzestra (cu)
a incurca|<the family was ~ed with endurable:suportabil
debts>familia era impovarata de datorii endurance:rezistenta|suportare|durata|<past/
encumbrance:povara|obstacol|incurcatura|< beyond ~>insuportabil
without ~>fara copii endure:a indura, a suporta
encumbrancer:creditor endure:a dura
encyclop(a)edi:enciclopedic enduring:durabil, de durata
encyclop(a)edi:enciclopedie endways:drept, in picioare|in fata
encyst:a inchista endways:cu fata spre spectator|cap la cap
encystation:inchistare enemy:dusman
end:sfirsit, capat|extremitate|incheiere, enemy:inamic|<how goes the ~ ?>cit e
sfirsit|tel, tinta, scop|ramasita, capat, ceasul?
bucatica energetic:energic, activ|eficace
end:a (se) sfirsi|<he makes no ~ of energize:a stimula, a insufla vigoare
promises>face promisiuni fara numar|<no energy:energie, capacitate de lucru
~>peste masura de, foarte|<to be no ~ mec.|forta, vigoare, energie|<to
disappointed>a fi extrem de dezamagit|<at devote/apply one`s ~ to>a-si inchina
one`s finger-ends>la virful degetelor|<to the puterea, energia (unei actiuni)
~s of the world>pina la capatul enervate:molesit, vlaguit, toropit
pamintului|<to make both ~s m enervate:a molesi, a vlagui
end-paper:forzat enervation:slabire, toropeala, molesire
endanger:a primejdui, a pune in pericol enface:a imprima, a intipari
endear:a indragi enfeeble:a slabi
endearing:care inspira dragoste|afectuos, enfeoff:a infeuda
iubitor enfetter:a inlantui
endearment:mingiiere|atractie, farmec enfilade:a matura printr-o rafala
endeavour:stradanie|nazuinta enfilade:rafala (de mitraliere)
endeavour:a se stradui enfoffment:infeudare
endeavour:a aspira (la, spre) enfold:a inveli (in, cu)|a imbratisa|a
endemic:endemic impaturi|a plisa
endemic:boala endemica enforce:a impune (cuiva, ceva)|a aplica, a
ending:sfirsit pune in vig. (o lege|a insista, a starui
ending:terminatie asupra|<to ~ obedience upon smb.>a obliga
ending:final pe cineva sa asculte, sa fie ascultator|<to ~
endive:andiva silence>a impune tacere
endless:fara sfirsit enforcement:constringere|executare,
endless-band:curea de transmisiune aplicare
endocrine:endocrin, cu secretie interna enforcement:sanctionare
endocrine:hormon enframe:a inrama, a incadra
endorse:a andosa enfranchise:a elibera|a acorda drept de vot
endorse:a scrie (pe verso)|a aproba, a fi de (cuiva)|a acorda drepturi municipale
acord (cu) enfranchisemen:eliberare|acordare a
endorsee:girant (al unei polite) dreptului de vot|acordare de drepturi
endorsement:andosare, gir|adeziune, municipale
aprobare engage:a angaja, a obliga|a lega (prin
endorser:andosant, girant promisiune, contract|a logodi|a retine, a
endow:a inzestra, a dota rezerva (un loc)|a lua cu chirie (o locuinta
endowment:inzestrare, dotare|dar, etc.)|a angaja (in serviciu)|a tocmi (un om,
talent|fundatie, asezamint un muncitor)|a atrage|a retine (interesul
endue:a imbraca cuiva)|a captiva|a atrage, a antrena|a ataca|a

1321
engage:a angaja (trupe in lupta) engraft:a cuprinde, a ingloba
engage:a angrena, a ambreia engraft:a fixa (pe)
engage:a se angaja, a se obliga engrail:a dinta, a zimtui, a cresta|a dantela
engage:a se angaja (intr-o actiune) engrain:a colora intens
engage:a intra in lupta (cu) engrain:a imprima
engage:a incepe lupta (cu) engrain:a impregna
engage:a se angrena, a se ambreia|<to ~ engrained:inveterat
for>a garanta pentru|<that`s more than I can engrave:a grava
~ for>la aceasta nu mai pot sa raspund|<to engraver:gravor
~ in a war>a se angaja intr-un razboi|<to be engraving:gravare|gravura
~d>a fi logodit|<~d to be engross:a scrie (un doc.) cu litere mari|a
married>logodit|<she is ~d to my monopoliza|a absorbi|<to be ~ed in one`s
brother>este logodita cu fratele m work>a fi absorbit de munca sa
engagement:angajament|promisiune|logodn engrosser:copist|monopolizator
a|invitatie|intilnire|ocupatie engrossment:acaparare|monopolizare
engagement:lupta engrossment:absorbire|copie a unui act
engagement:ambreiaj engulf:a inghiti|a scufunda
engaging:captivant, cuceritor|<~ enhance:a spori, a ridica, a intensifica|a
smile>suris fermecator exagera
engender:a produce enhancement:sporire,
engender:a zamisli, a da nastere la intensificare|exagerare
engine:masina, motor enigma:enigma
engine:locomotiva enigmatic(al):enigmatic
engine:mijloc, instrument enisle:a transforma in insula|a plasa pe o
engine-driver:mecanic de locomotiva insula|a izola
engine-lathe:strung mecanic enjoin:a prescrie, a impune (cuiva)|a
engineer:inginer ordona, a comanda
engineer:masinist enjoin:a interzice, a prohibi
engineer:genist enjoy:a-i placea (cuiva ceva)|a se bucura de
engineer:mecanic de locomotiva (avantaje etc.)|a avea|<to ~ oneself>a se
engineer:a construi (in calit. de inginer)|a simti bine (intr-o societate), a se distra|<he
proiecta ~s a good reputation>se bucura de o
engineer:a aranja, a pune la cale reputatie buna|<he ~s poor health>are o
engineer:a lucra ca inginer sanatate subreda
engineering:inginerie|constructie de masini enjoyable:care face placere, agreabil
engineering:masinatie, uneltire enjoyment:bucurie, delectare
enginery:masinarie|ansamblu de masini, enjoyment:posesiune
aparatura enjoyment:stapinire (a unui drept, bun etc.
engirdle:v. engird enkindle:a aprinde (o flacara, o pasiune)|a
engirt:a incinge insufleti|a atita
English:englez enlace:a imbratisa, a cuprinde|a inlantui
English:englezii|limba engleza|<in enlarge:a largi, a extinde
~>englezeste|<he speaks ~>vorbeste enlarge:a mari
englezeste enlarge:a se largi, a se mari|<to ~ upon>a
Englishman:englez discuta pe larg, a vorbi mult (despre)|<to ~
Englishwoman:englezoaica upon>a dezbate pe larg (ceva)
engorge:a devora|a congestiona enlargement:marire, largire, dezvoltare
engraft:a altoi (pe) enlargement:hipertrofie
engraft:a grefa (pe) enlargement:marire
engraft:a viri (in cap) enlargement:discutie ampla (asupra)

1322
enlargement:dezvoltare (a unui subiect) enrolment:inregistrare (a unui act)
enlighten:a educa|a lamuri, a explica (cuiva) ensanguined:patat de singe
enlighten:a revarsa lumina ensconce:a aseza intr-un loc sigur|a ascunde
enlightened:luminat (la minte)|fara ensemble:ansamblu (artistic)
prejudecati enshrine:a pune in sicriu
enlightenment:educare, instruire enshrine:a pastra cu evlavie
enlightenment:iluminism enshroud:a inveli, a infasura
enlink:a inlantui, a uni strins ensilage:insilozare|nutret insilozat
enlist:a inrola|a recruta (soldati) ensilage:a insiloza
enlist:a antrena ensile:a insiloza
enlist:a asigura (ajutorul, simpatia) ensing:emblema, insigna|draperie
enlist:a se inrola ensing:stegar
enlistment:inrolare enslave:a inrobi, a subjuga
enliven:a insufleti|a inveseli enslavement:inrobire, subjugare
enmesh:a prinde (ca) intr-o plasa ensnare:a prinde in cursa
enmity:dusmanie|<to be at ~ with smb.>a se ensnare:a captiva
dusmani cu cineva ensoul:a insufleti
ennoblement:innobilare ensphere:a inconjura, a incercui
ennui:plictiseala ensue:a urma
enormity:enormitate ensue:a rezulta, a reiesi (din)
enormous:enorm ensure:a asigura
enough:destul enswathe:a lega|a infasura|a pansa
enough:indeajuns entablature:antablament
enough:cantitate suficienta|<i have had ~ of entail:mostenire inalienabila
it>sint satul de asta|<well ~>destul de entail:a lasa mostenire (un bun)
bine|<sure ~>desigur|<he has worked ~>a entail:a impune (cuiva)|a aduce dupa sine, a
lucrat indeajuns|<~ of this!>destul cu asta! cauza
termina cu asta!|<good ~ !>perfect! foarte entangle:a incurca, a incilci|a prinde in
bine! mreje|a deruta, a zapaci
enounce:a enunta entanglement:incurcatura
enow:destul entanglement:obstacol, retea de sirma
enow:destul ghimpata
enplane:a se urca in avion enter:a intra in|a inscrie, a inregistra
enquire:v. inquire enter:a inscrie (un conc. la o compet.)|a
enrage:a infuria admite (ca membru, ca elev etc.|a incepe
enraged:infuriat dresarea (unui animal)|a se alatura|a deveni
enrail:a pune pe sine membru (al unui club)
enrapture:a fermeca, a incinta enter:a intra|<to ~ into>a intra, a patrunde
enravish:a fermeca in|<to ~ into>a intra in (relatii, conversatie
enregister:a inregistra|a inscrie etc.)|<to ~ into>a face parte din, a intra in
enrich:a imbogati (prevederi, calcule, planuri|<to ~ into>a lua
enrichment:imbogatire parte la, a se asocia la|<to ~ into>a incheia
enring:a incercui|a impodobi cu inele (un tratat, o alianta)|<to ~ into>a
enrol(l):a inscrie pe lista enteric:<(med.) ~ fever>febra tifoida
enrol(l):a inrola, a recruta|a inscrie|a enteritis:enterita
introduce ca membru enterprise:intreprindere|actiune curajoasa,
enrol(l):a inregistra (un act) cutezatoare|spirit
enrol(l):a se inscrie intreprinzator|promptitudine (in actiuni)
enrolment:inscriere pe lista enterprising:intreprinzator|cutezator
enrolment:inrolare|angajare (de muncitori)

1323
entertain:a sustine, a intretine (convers.)|a entrench:a-si fortifica pozitiile|<to ~
intretine (coresp. relatii)|a distra, a amuza|a oneself>a se adaposti in transee
primi (musafiri)|a nutri (sentimente, un entrenchment:fortificatie|transee
gind)|a avea (o idee, o banuiala) entrust:<to ~ smth. to smb.>a incredinta
entertain:a primi invitati|<to ~ oneself ceva unei persoane|<to ~ smb. with smth.>a
with>a se distra cu da cuiva in grija ceva
entertainer:gazda|persoana amuzanta, care entry:intrare, patrundere|(usa, pasaj,
distreaza|actor comic, comediant coridor) intrare|gura (a unui fluviu)
entertaining:distractiv, amuzant entry:luare in posesiune|inregistrare,
entertainment:distractie, amuzament inscriere
entertainment:spectacol|ospitalitate|masa|ser entry:inregistrare contabila|intrare (de
ata|banchet|admitere (a unei idei etc.) valori)|articol inregistrat
enthral(l):a inrobi entry:a contabiliza
enthral(l):a fermeca entry:lista de concurenti|declaratie de
enthrone:a introna intrare in vama|<book-keeping by double
enthronement:intronare /single ~>contabilitate in partida dubla,
enthuse:a entuziasma simpla|<to make an ~ of smth.>a inregistra
enthuse:a se entuziasma|a fi entuziasmat ceva
enthusiasm:entuziasm entwine:a impleti|a incolaci, a rasuci|a
enthusiastic:entuziasmat imbratisa
enthusiastical:cu entuziasm entwine:a se incolaci
entice:a ademeni entwist:a impleti|a rasuci
enticement:ademenire enucleate:a explica, a clarifica
enticing:ispititor enucleate:a extrage
entire:total, deplin|complet|absolut|<an ~ enumerate:a enumera
delusion>o deziluzie deplina enumeration:enumerare
entirely:cu totul, in intregime|<you are ~ enunciate:a enunta|a rosti, a articula
mistaken>esti complet gresit (sunete)
entirety:totalitate, intregime enunciation:enuntare|rostire
entitle:a intitula|<to ~ to>a indreptati (sa), a envelop:a infasura, a inveli
da dreptul (la) envelop:a impresura
entity:entitate envelope:plic|invelitoare
entomb:a ingropa envelopment:invelire|invelis
entombment:ingropare envenom:a otravi|a invenina
entomology:entomologie enviable:de invidiat
entrails:intestine, maruntaie envious:invidios|<to be ~ of smb.>a fi
entrails:adincuri invidios pe cineva
entrain:a (se) urca in tren environ:a imprejmui|a impresura
entrammel:a incurca, a impiedica environment:imprejmuire|imprejurimi|medi
entrance:intrare, admitere|usa, intrare u inconjurator
entrance:intrare (in functie, in posesiune environs:imprejurimi
entrance:a hipnotiza|a fermeca, a envisage:a privi in fata (o primejdie)|a lua
transporta|<~ fee>taxa de intrare in considerare (o chestiune
entrant:persoana care intra|novice, incepator envoy:trimis, sol|ministru plenipotentiar
entrant:concurent envy:invidie|persoana de invidiat
entrap:a prinde in capcana envy:a invidia|<out of ~>din invidie|<i
entreat:a ruga staruitor, a implora don`t ~ him his task>nu-l invidiez pentru
entreaty:rugaminte, implorare functia pe care o are
entrench:a intari, a inconjura cu transee enwind:a se rasuci in jurul

1324
enwrap:a infasura, a inveli|<~ed in s-o faci?|<my ~s>semenii mei|<he has no
thought>adincit in ginduri ~>e fara egal|<he met his ~>si-a gasit
enwreathe:a incolaci|a incununa nasul|<not to be ~ led>fara egal
enzyme:enzima equal-sided:echilateral
epaulet(te):epolet|<to win one`s ~s>a fi equality:egalitate|<to be on an ~ /on a
avansat ofiter footing of ~ with smb.>a fi pe picior de
ephemeral:efemer, vremelnic egalitate cu cineva
epic:epic equalization:egalare, egalizare
epic:epopee equalize:a face egal (cu), a egaliza
epicentrum:epicentru equalize:a egala
epidemic:epidemic equally:egal|la fel de|<they are ~
epidemic:epidemie clever>sint la fel de destepti
epidermis:epiderma equanimity:calm|seninatate|echilibru
epigean:epigen sufletesc
epigean:care creste deasupra pamintului equate:a face egal (cu)
epiglottis:epiglota equation:egalare
epigram:epigrama equation:ecuatie
epigraph:epigraf equator:ecuator
epilepsy:epilepsie equatorial:ecuatorial
epileptic:epileptic equestrian:ecvestru
epileptic:epileptic equestrian:calaret (la circ)
epilogue:epilog equidistant:echidistant
episcopal:episcopal equilateral:echilateral
episcopate:episcopat equilibrium:echilibru
episode:episod equine:cabalin
episodic(al):episodic equinoctial:echinoctial
epistle:epistola equinoctial:linie echinoctiala
Epiphany:boboteaza equinoctial:furtuni echinoctiale
epistolary:epistolar equinox:echinoctiu
epitaph:epitaf equip:a echipa (cu)
epithelium:epiteliu equip:a utila (cu)
epithet:epitet equip:a inzestra (cu), a prevedea (cu)
epitome:rezumat equipage:echipare|echipament|trasura de
epitomize:a rezuma lux cu echipaj
epoch:epoca equipment:echipament|utilaj
epoch-marking:epocal equipoise:echilibru|contragreutate
Epsom-salts:sare amara equipoise:a tine in echilibru|a
equability:uniformitate|caracter constant, contrabalansa|a tine in nesiguranta,
echilibrat suspensie
equable:uniform, regulat|cumpatat|<an ~ equiponderate:a contrabalansa
temper>un caracter echilibrat equitable:echitabil
equal:egal equitation:echitatie, calarie
equal:corespunzator, capabil equity:echitate
equal:in stare (sa) equivalent:echivalent|corespunzator
equal:echilibrat, ponderat equivalent:echivalent
equal:egal, semen equivocal:ambiguu, echivoc|dubios, suspect
equal:lucruri, cantitati egale equivocality:caracter echivoc
equal:a egala, a fi egal cu|<an ~ fight>lupta equivocate:a vorbi in echivocuri
egala|<to get ~ with smb.>a se razbuna pe equivoque:echivoc|calambur
cineva|<do you feel ~ to it?>te simti in stare era:era

1325
eradiation:iradiere, emisiune de raze eruption:iesire (a dintilor)
eradicable:care se poate extirpa, inlatura eruption:izbucnire, dezlantuire
eradicate:a dezradacina, a extirpa eruptive:eruptiv
eradication:extirpare, distrugere erysipelas:erizipel
erase:a sterge, a rade escalade:escaladare
eraser:guma de sters, radiera escalade:a escalada
erasure:stergere|stersatura escalator:scara rulanta
ere:inainte ca escapade:escapada
ere:inainte de|<~ long>peste scurt timp escape:evadare|scurgere (de apa, gaze,
erect:in picioare, vertical vapori)
erect:a inalta, a ridica|a construi|a institui|a escape:a scapa de|a scapa (un cuvint, o
organiza|<to stand ~>a sta (a se tine) drept expresie)
erection:inaltare, ridicare|construire escape:a fugi, a evada (din)|a scapa, a iesi
erectness:pozitie verticala, tinuta dreapta cu bine
ergot:corn de secara escape:a se evacua, a iesi|<to make one`s
Erin:Irlanda ~>a fugi, a evada|<fire ~>scara de
eristic:de controversa|certaret incendiu|<to have a narrow ~>a scapa ca
ermine:hermina prin urechile acului|<to ~ notice>a trece
erode:a roade neobservat|<to ~ notice>a nu-i veni in
erode:a eroda minte, a-i scapa|<his name ~d me>mi-a
erosion:roadere scapat numele lui|<a sigh ~d hi
erosion:eroziune escape-valve:supapa de iesire
erosive:erosiv escapement:scapare, evadare
erotic:erotic escapement:regulator (la ceas)
err:a gresi|a pacatui escapism:tendinta de evadare|de refugiu
errand:misiune|comision|<to go/run on ~s>a (din realitate)
face comisioane escarp:escarpa
errand-boy:comisionar eschew:a se feri de, a se eschiva de la
errant:ratacitor|care deviaza de la norme escort:escorta
stabil.|<knight-~>cavaler ratacitor escort:a escorta|<to ~ a lady>a conduce o
erratic:inegal, neconstant|nesigur (in doamna
miscari, pareri etc.) esculent:comestibil
erratic:eratic esculent:hrana, mincare
erratic:intermitent|<~ fevers>febre escutcheon:scut|blazon|limba de la gaura
intermitente cheii|<a blot on one`s ~>o pata pe reputatia
erratum:erata cuiva
erroneus:eronat, gresit espalier:spalier
error:eroare|pacat|<to make/commit an ~>a especial:special
face o greseala|<to be led into ~>a fi indus especially:in special, mai ales
in eroare|<to be/stand in ~>a gresi, a fi espial:urmarire|spionare
eronat|<clerical ~>greseala de litera espionage:spionaj
erst(while):odinioara esplanade:esplanada
eructation:eructatie, rigiiala|eruptie a unui espousal:aderare, adeziune la (o cauza)
vulcan espousal:logodna
erudite:erudit espousal:casatorie
erudite:erudit espouse:a da in casatorie|a lua in casatorie|a
erudition:eruditie sprijini (o cauza etc.)
erupt:a erupe espy:a zari, a observa
erupt:a iesi esquire:nobil de la tara
eruption:eruptie esquire:domnului

1326
essay:tentativa esurient:lacom
essay:eseu etch:a grava
essay:a incerca|a pune la incercare (pe etcher:gravor
cineva) etching:gravare|gravura
essay:a face o incercare eternal:etern
essayist:eseist eternalize:a eterniza
essence:spirit|esenta eternity:eternitate
essential:esential ether:eter
essential:esential ethereal:eteric|eteric, celest
essential:principii de baza|<~ oil>ulei etherize:a narcotiza cu eter
volatil|<the ~s of education>principiile de ethic(al):etic
baza ale invatamintului ethics:etica
establish:a stabili|a institui, a intemeia|a ethnic:etnic
instala (intr-un post, serviciu|a transforma ethnographer:etnograf
(o religie) inst.leg|a dovedi, a confirma (un ethnography:etnografie
fapt) ethnological:etnologic
establishment:stabilire|statornicire|fundare, ethnologist:etnolog
infiintare, instituire|institutie|asezamint ethnology:etnologie
establishment:stabiliment|casa, gospodarie ethyl:etil
establishment:efectiv|recunoasterea bisericii etiolate:a face sa se galbejeasca
ca inst.|<educational ~>institutie de etiolation:galbejire
invatamint|<on war ~>efectiv de razboi etiquette:eticheta, norme de comportare
estate:clasa sociala|avere|proprietate|mosie etymologic(al):etimologic
estate:activ si pasiv|<(glumet) the fourth etymology:etimologie
~>presa|<personal ~>avere mobila|<real eucalyptus:eucalipt
~>avere imobila|<~ agent>administrator de eucharist:cuminecatura, impartasanie
mosie|<~ agent>agent imobiliar eugenics:eugenie
esteem:apreciere, stima eulogistic(al):elogios
esteem:a stima|a considera, a socoti|<in my eulogize:a elogia
~>dupa parerea mea|<i shall ~ it a eunuch:eunuc
privilege>il voi socoti drept un privilegiu euphemism:eufemism
Esthonian:eston(a)|limba estona euphemistic(al:eufemistic
Esthonian:estonian euphonic(al):eufonic
estimable:vrednic de stima|care poate fi euphony:eufonie
evaluat euphuism:stil foarte incarcat, eufizm
estimate:evaluare|deviz|judecare, apreciere eurhythmic:euritmic
estimate:a evalua, a aprecia European:european
estimate:a intocmi un deviz|<to form an ~ European:european
of>a evolua (ceva)|<at a rough euthanasia:eutanasie, moarte usoara|fara
~>aproximativ suferinta
estimation:apreciere, evacuate:a goli
evaluare|stima|judecata, parere|<in my evacuate:a evacua
~>dupa aprecierea mea|<to hold in ~>a evacuation:golire|evacuare
stima|<according to your ~>dupa parerea ta evacuee:persoana evacuata
estop:a opri, a impiedica (de la) evade:a se eschiva de la, a evita|a dejuca
estrade:estrada evaluate:a evalua
estrange:a instraina (de) evaluation:evaluare
estrangement:instrainare evanesce:a disparea
estuary:estuar evanescence:disparitie
esurient:infometat

1327
evanescent:care dispare|imperceptibil, eventuate:a iesi (bine sau rau)
insesizabil ever:vreodata, cindva|totdeauna|<now if ~
evanescent:infinitezimal is the time>acum sau niciodata|<did you ~
evangelic:evanghelic see such a thing?>ai vazut vreodata asa
evangelist:evanghelist ceva?|<if i ~ catch you at it again>daca te
evaporate:a evapora mai prind vreodata ca faci asta|<~ and
evaporate:a se evapora anon>din cind in cind|<for ~>pentru
evaporate:a o sterge, a disparea totdeauna|<it was mor
evaporation:evaporare evergreen:vesnic verde
evasion:eschivare, evitare|portita, evergreen:planta vesnic verde
subterfugiu everlasting:vesnic
evasive:evaziv evermore:intotdeauna
eve:seara|ajun|<on the ~ of>in ajun de, in every:fiecare|toti|toate|<he comes ~
ajunul day>vine in fiecare zi|<~ bit as>intocmai
even:neted, plan, neaccidentat|egal, uniform ca|<~ now and then>din cind in cind|<~
even:linistit, ponderat|egal, avind aceeasi other day>din doua in doua zile , o data la
valoare|echitabil doua zile|<~ time>de fiecare data
even:rotund everybody:fiecare, toti, toata lumea|<~ was
even:cu sot present>toti au fost prezenti
even:seara everyday:de fiecare zi, zilnic,
even:chiar (si)|macar cotidian|banal, comun|<in ~ life>in viata de
even:a netezi toate zilele
even:a egaliza, a face egal (cu)|<to make everyone:v. everybody
~>a face uniform, neted|<~ with>la acelasi everything:tot, toate lucrurile
nivel cu|<to be/get ~ with smb.>a fi chit cu everyway:in toate felurile|in toate privintele
cineva (dupa o rafuiala)|<to be/get ~ with everywhere:pretutindeni
smb.>a se razbuna pe cineva|<an ~ evict:a evacua|a alunga dintr-o proprietate
motion>o miscare uniforma|<~ eviction:evictiune|izgonire
distances>distante egale|<~ s evidence:claritate
even-handed:nepartinitor evidence:marturie, depozitie
evening:seara evidence:a dovedi, a depune marturie
evening-dress:haina de seara|frac|rochie de ptr.|<in ~>(in mod) vizibil|<to furnish ~
seara of>a dovedi|<he was called in ~>a fost
evensong:vecernie chemat ca martor|<to give / bear ~>a
event:eveniment, intimplare|rezultat depune marturie
event:intilnire|<in the natural course of evident:evident
~s>in desfasurarea fireasca a evidential:doveditor, care sta ca marturie
evenimentelor|<in the ~ of>in evil:rau, daunator
eventualitatea, in cazul ca|<at all ~s>in evil:rau|necaz
orice caz|<in that ~>in cazul acela|<it was evil:cu rautate|<she has an ~ tongue>are o
quite an ~ (fam.)>a fost ceva gura rea|<~ eye>deochi|<in an ~ hour>intr-
nemaipomenit|<athletic ~s>probe atletice un ceas rau|<the Evil One>dracul|<of two
eventful:bogat in evenimente ~s choose the lesser>din doua rele alege-l
eventide:seara pe cel mai putin rau|<to do ~>a face rau|<to
eventless:lipsit de evenimente speak ~ of>a vorbi cu rautate despre
eventual:final, ultim|eventual, posibil evil-disposed:rau intentionat, rauvoitor
eventuality:eventualitate evil-doer:raufacator
eventually:in cele din urma evil-minded:rauvoitor
eventually:eventual evince:a arata, a dovedi
eventuate:a se termina (cu) evirate:a castra

1328
eviscerate:a scoate maruntaiele excavate:a excava
eviscerate:a devitaliza excavation:excavare
evocation:evocare excavator:excavator
evoke:a evoca exceed:a depasi (cu)
evoke:a inainta (un proces) exceed:a intrece (pe cineva la)
evolution:evolutie exceed:a predomina|a excela|a exagera, a
evolution:extragere de radacina face excese
evolve:a se dezvolta|a se desfasura exceeding:excesiv, extrem
evolve:a dezvolta exceedingly:extrem de
evolve:a desfasura|a dezvalui, a scoate la excel:a depasi (pe cineva)
iveala|a degaja, a emite (caldura etc.)|a excel:a excela
deduce, a trage (o concluzie) excellence:perfectiune|merit
evulsion:smulgere, extragere excellency:v. excellence|excelenta (titlu)
ewe:oaie excellent:excelent
ewer:cana de apa excelsior:mai sus!
exacerbate:a agrava|a irita excelsior:superior
exact:exact except:a excepta
exact:a cere, a pretinde (o taxa)|a stoarce except:a obiecta (impotriva)|a respinge
(bani) except:afara de, exceptind
exacting:exigent except:in afara de|<(jur.) to ~ a witness>a
exacting:extenuant recuza un martor
exaction:pretentie excesiva|incasare abuziva excepting:exceptind, cu exceptia
de impozite|impozit exagerat exception:exceptie|obiectie
exactitude:exactitate|punctualitate exception:a recuza|<with the ~ of>cu
exactly:exact exceptia|<to take ~ to>a se opune, a obiecta
exactness:v. exactitude la
exaggerate:a exagera exceptionable:blamabil|contestabil
exaggeration:exagerare exceptional:exceptional
exaggerative:exagerat exceptionally:in mod exceptional
exalbuminous:lipsit de albumen excerpt:extras (dintr-o carte)
exalt:a inalta|a slavi|a entuziasma, a excerpt:a extrage (din)
inflacara|a intensifica|<to ~ to the skies>a excess:surplus|lipsa de cumpatare|exces,
ridica in slavi abuz (la mincare,
exaltation:inaltare|exaltare|intensificare bautura)|excedent|supraabundenta
exam:examen excess:violenta, cruzime|<in ~ of>in plus
examination:examen|investigatie fata de|<to ~>excesiv, pina la
examination:instructie exces|<(ferov.) ~ fare>supliment (la un
examination:interogatoriu|<post mortem bilet)|<to carry to ~>a impinge la extrem, a
~>autopsie|<on further ~>dupa o examinare intrece masura|<an ~ of heat>o caldura
mai amanuntita excesiva
examination-pa:lista de intrebari la exemple:exemplu|model|proba,
examen|lucrare de examen mostra|pedeapsa exemplara|<for ~>de
examine:a examina|a verifica exemplu|<to make an ~ of smb.>a pedepsi
examine:a interoga pe cineva in mod exemplar|<to set/give an
examine:a cerceta, a studia ceva ~>a da un exemplu|<to take ~ by>a lua
examinee:candidat la examen exemplu, pilda de la|<beyond/without
examiner:examinator ~>fara precedent
exanimate:mort|lipsit de vioiciune, de elan excessive:excesiv
exasperate:a exaspera|a agrava exchange:schimb (de bunuri, scrisori)|lucru
exasperation:exasperare|agravare schimbat pe altul|obiect de schimb

1329
exchange:schimb exclusive:unde nu poti intra|unic|<~
exchange:bursa|centrala telefonica sale>monopol comercial|<~ of>nesocotind,
exchange:a schimba nepunind la socoteala
exchange:a schimba (ceva) (pe) excogiate:a reflecta asupra, a medita la|a
exchange:*|<to ~ for>a se preschimba|<to ~ pune la cale
for>a se muta, a se transfera|<in ~ for>in excommunicate:a excomunica
schimbul|<rate of ~>curs de excommunicatio:excomunicare
schimb|<foreign ~>devize|<stock ~>bursa excoriate:a jupui
de valori|<to ~ greetings>a se saluta (unul excrement:excrement
pe altul)|<let us ~ seats>hai sa (ne) excremental:fecal
schimbam locurile|<to ~ words>a sch excrescence:excrescenta
exchangeable:care poate fi schimbat (cu)|<~ excrescent:formind o excrescenta
value>valoare de schimb excrescent:superfluu, de prisos
exchequer:tezaur de stat excrescent:eufonic
exchequer:fonduri (personale)|<Chancellor excreta:exercitii
of the Exchequer>ministru de finante (in excrete:a excreta
anglia) excretive:excretor
exchequer-bill:obligatie de stat excruciate:a tortura
excise:impozit indirect excruciating:chinuitor, teribil
excise:a taia|a extirpa|a face o incizie|a excruciation:tortura
cresta (o planta etc.) exculpate:a dezvinovati, a disculpa|<to ~
excise:a impune (cu impozite directe) oneself>a se dezvinovati
excise:a face sa plateasca prea mult exculpation:dezvinovatire
exciseman:agent fiscal exculpatory:justificativ
excision:extirpare|taiere|incizie excurrent:arterial|care iese, care curge afara
excitability:emotivitate|iritabilitate excursion:excursie
excitable:emotiv, impresionabil|iritabil|<> excursion:digresiune
excitant:excitant excursion:deviatie (a unei planete)|<to go
excitant:excitant on an ~>a merge intr-o excursie
excitation:stimulare excursionist:excursionist
excite:a atita, a provoca|a stimula|a excusable:scuzabil
emotiona, a impresiona puternic excuse:scuza|pretext
excite:a excita excuse:a scuza
excite:a sensibiliza (o placa) excuse:a scuti de (o datorie, o taxa)|<in ~
excited:emotionat, tulburat|excitat, stimulat of>ca scuza pentru|<it admits of no ~>este
excitedly:emotionat|agitat de neiertat|<~ me!>pardon! iarta-ma!|<~
excitement:emotie|excitare|impresie my being late>iarta-ma pentru intirziere
puternica, senzatie exeat:concediu scurt|permisie (la scoli,
exciter:atitator, instigator universitati)
exciting:emotionant|captivant|excitant execrable:execrabil
exclaim:a exclama execrate:a blestema|a detesta, a avea oroare
exclaim:a exclama|<to ~ against>a protesta de
impotriva execrate:a blestema
exclamation:exclamatie|<~ mark/note of ~ / execration:blestem|detestare|sila
(e.a.) ~ point>semn de exclamatie executant:executant
exclamatory:exclamativ execute:a intocmi, a face|a executa, a
exclude:a exclude (din) indeplini|a duce la indeplinire|a exercita (o
exclusion:excludere functie)|a indeplini (un rol)
exclusive:exclusiv execute:a cinta la (un instrument)|a executa
exclusive:greu accesibil execute:a valida (un act)

1330
execute:a iscali (un contract etc.)|a executa, exeunt:ies
a omori exfoliate:a cadea
execution:executare, indeplinire exhalation:exalare|evaporare
execution:validare (a unui act) exhalation:acces (de furie etc.)
execution:executare a unui testament exhale:a exala
execution:sechestru, act exhale:a-si varsa (minia)
executoriu|executie, pedeapsa cu moartea exhale:a se evapora
execution:interpretare|ravagiu|<to carry exhaust:evacuare (de vapori, de gaze)
smth. into ~ / put smth. in ~>a duce la exhaust:esapament
indeplinire, a executa ceva|<to do ~>a face exhaust:a goli|a scoate|a aspira, a extrage
ravagii (aer, lichid)|a istovi, a extenua
executioner:calau exhaust:a iesi, a se evacua|<to ~ a subject>a
executive:executiv epuiza un subiect
executive:putere executiva exhausted:istovit, epuizat|vid, golit complet
executor:executor (al unui ordin etc.) exhausting:ostenitor, extenuant,
executor:executor testamentar istovitor|anevoios
executory:executiv|administrativ exhaustion:istovire, epuizare|golire,
executory:executoriu evacuare
executrix:executoare testamentara exhaustive:istovitor|exhaustiv, complet
exegesis:exegeza exhibit:exponat|etalare, prezentare
exemplar:model|specimen, exemplar exhibit:a expune, a etala|a arata, a manifesta
exemplary:exemplar|caracteristic exhibit:a se expune
exemplificatio:exemplificare exhibition:expozitie|etalare|manifestare|burs
exemplificatio:copie legalizata a de studii|<to make an ~ of oneself>a se da
exemplify:a exemplifica|a servi ca exemplu in spectacol
exemplify:a face o copie legalizata|a dovedi exhibitioner:bursier
cu acte legalizate exhilarate:a inveseli|a inviora
exempt:scutit (de)|ferit, crutat (de) exhilarated:inveselit|voios, bucuros
exempt:persoana scutita (de taxa) exhilaration:inveselire|bunavoie, bucurie
exempt:a scuti (de) exhort:a indemna, a sfatui
exemption:eliberare (de)|scutire (de) exhortation:indemn(are)
exequies:funeralii exhumation:exhumare
exercise:exercitiu|exercitiu (de gimnastica, exhume:a exhuma, a dezgropa
militar|exercitiu, tema|exercitare (a unei exigence:necesitate urgenta
functii, drept|practicare (a unei meserii) exigent:urgent
exercise:serbare, program exiguous:insuficient|mic
exercise:a exersa|a exercita (un drept, o exile:exil|exilat
functie) exile:a exila
exercise:a instrui|a ingrijora exility:subtilitate
exercise:a face exercitii|<~s for the exist:a exista
piano>exercitii pentru pian|<to take ~>a existence:existenta|<in ~>existent
face gimnastica|<setting-up ~s>gimnastica existent:existent|actual
de inviorare|<you need ~>ai nevoie de exit:iesire
miscare|<~ in English grammar>exercitii de exit:moarte
gramatica engleza|<in the ~ of his exit:iese|<to make one`s ~>a pleca
function>in exercitiul functiuni exodus:exod
exercise-book:caiet de scoala exonerate:a achita
exert:a exercita|<to ~ oneself>a se stradui, a exonerate:a scuti (pe cineva de obligatie)|a
se trudi dezvinovati|<to ~ oneself>a se dezvinovati
exertion:efort, straduinta|uz|exercitare exoneration:scutire|achitare|dezvinovatire

1331
exorbitance:exces expedient:oportun|convenabil
exorbitant:exorbitant expedient:expedient
exorcise:a descinta expedite:a grabi, a urgenta|a inlesni|a
exorcism:descintec furniza, a trimite
exoteric:exoteric expedition:graba, promptitudine|expeditie
exotic:exotic expeditionary:expeditionar
expand:a extinde|a largi|a dezvolta (un expeditious:iute, expeditiv
subiect) expel:a expulza (din)|a elimina (din scoala)
expand:a se extinde|a se largi, a-si mari expend:a cheltui (bani, energie etc.)
volumul expenditure:cheltuire|cheltuieli
expand:a fi deschis, jovial expense:cheltuiala|<at smb. s~>pe socoteala
expanse:intindere (de pamint, de cuiva|<i will not put him to ~>nu vreau sa-l
apa)|expansiune pun la cheltuiala|<to go to the ~ of>a da, a
expansible:extensibil cheltui bani pe
expansion:extindere, dezvoltare expensive:costisitor, scump
expansion:expansiune|dilatare (a experience:experienta|traire a unei
corpurilor)|expansiune (a gazelor)|intindere, intimplari|a unui eveniment
spatiu experience:a trai (o intimplare,
expansive:care poate fi dilatat, extins|intins, eveniment)|a incerca (un simtamint)|a
vast indura, a suferi (ceva)
expansive:expansiv, comunicativ experience:a afla (ca, cum)
expatiate:a discuta pe larg (asupra)|a hoinari experienced:cu experienta
expatriate:a expatria|<to ~ oneself>a se experiment:experienta (stiintifica)
expatria experiment:a experimenta, a face experiente
expatriation:expatriere|emigrare experimentatio:experimentare
ex-serviceman:fost combatant expert:expert, priceput
expect:a se astepta la|a crede, a expert:expert|<~s report>expertiza
presupune|<it is to be ~ed>e de asteptat|<it expertness:pricepere, competenta
is not so bad as i ~ ed>nu-i asa de rau cum expiable:expiabil
m-am asteptat|<i ~ so>asa cred|<(fam.) she expiate:a ispasi
is ~ing>asteapta un copil, e insarcinata expiration:expirare (a aerului)|expirare (a
expectancy:asteptare|expectativa unui termen)|terminare
expectant:de asteptare, de expectativa expiratory:expirator
expectant:gravida expire:a expira (aer)
expectant:persoana care asteapta|candidat expire:a expira|a inceta sa mai fie valabila|a
(la un post)|<~ attitude>atitudine de ajunge la scadenta
asteptare expire:a se stinge|a muri, a pieri
expectation:asteptare|speranta expiry:expirare|terminare
expectation:perspective, sanse (de explain:a explica|<to ~ oneself>a (se)
mostenire)|<against/contrary to/beyond ~ justifica
(s)>contrar asteptarii|<in ~>in explanation:explicare
expectativa|<to answer/come up/to meet explanatory:explicativ
one`s ~s>a justifica sperantele cuiva|<to fall explation:ispasire
short of/not to come up to one`s ~ (s)>a nu expletive:expletiv
justifica sperantele expletive:expletiva|injuratura
expectorant:expectorant explicabile:explicabil
expectorant:expectorant explicate:a dezvolta (o idee, un principiu)
expectorate:a expectora explicate:a explica
expectoration:expectorare|sputa explicit:explicit|categoric, clar
expedience:utilitate|oportunitate explicitness:claritate

1332
explode:a face sa explodeze expressage:taxa pt. transport cu
explode:a exploda expresul|transport cu expresul|colete
exploit:fapta eroica|realizare remarcabila, transportate cu expresul
isprava expressible:exprimabil
exploit:a exploata (pe cineva)|a exploata|a expression:expresie, exprimare|expresie (a
da in exploatare fetei, a vocii)|stoarcere
exploitation:exploatare expressive:expresiv
exploiter:exploatator expressly:expres
exploration:explorare exprobation:dojana
explore:a explora|a examina (o rana) expropriate:a expropria|a deposeda
explorer:explorator|cercetator expropriation:expropriere
explosion:explozie expulsion:expulzare
explosive:explozibil|exploziv expunge:a sterge (un pasaj dintr-o carte)
explosive:materie exploziva expurgate:a expurga
exponent:exponent|cel care expune sau exquisite:desavirsit, excelent|rafinat
dezvolta idee exquisite:ascutit
exponent:interpret|exponent, reprezentant exquisite:viu
exponent:explicativ exquisite:intens, puternic
export:export|articol de export exquisite:filfizon
export:a exporta exscind:a taia|a extirpa
exportation:export|exportare exsiccate:a usca
expose:a expune (unui pericol, risc)|a extant:existent
abandona (un copil)|a expune, a aseza la extempore:improvizat
vedere|a da la iveala (un plan, secret)|a extempore:in mod improvizat
demasca extemporize:a improviza
expose:a expune extend:a extinde|a largi|a intinde (bratul,
exposition:expunere|expozitie mina)|a prelungi (timpul)|a transcrie (in
expositive:descriptiv|explicativ limbaj curent)|a acorda, a oferi (ajutor etc.)
expositor:persoana care expune|care extend:a raspindi in lant
prezinta (o problema etc.) extend:a sechestra
expository:expozitiv|explicativ extend:a evalua in vederea sechestrarii
expostulate:a face observatii extend:a supune la un efort maxim
expostulate:reprosuri in mod binevoitor extend:a se extinde
expostulate:prietenesc (cuiva pt. ceva) extensible:extensibil
expostulation:mustrare binevoitoare, priet. extension:extindere|largire|prelungire|intind
exposure:expunere (la un pericol ere (a bratului)
etc.)|dezvaluire, demascare|etalare (de extension:extensie
marfuri) extension:cladire anexa|(numar de) interior
exposure:expunere|abandonare (a unui (telefonic)|<~ of leave>prelungire a
copil)|<~ meter>exponometru|<~ concediului
table>tabel de expunere extensive:extins|vast
expound:a expune, a prezenta (o teorie) extensive:extensiv
express:expres, clar|expres, rapid|anume, extent:intindere
special extent:evaluarea (a unei proprietati)|grad
express:tren expres|trimis special extent:sechestru|<to a large ~ /to some
express:a exprima|a manifesta|a stoarce|a ~>intr-o mare/oarecare masura
trimite cu expresul|<~ train>tren expres|<to extenuate:a atenua (o greseala
~ oneself>a se exprima etc.)|<extenuating
circumstances>circumstante atenuante
extenuation:atenuare

1333
exterior:exterior extravagance:extravaganta|cheltuiala
exterior:exterior exagerata
exteriorize:a exterioriza extravagant:extravagant|cheltuitor
exterminate:a extermina extravagant:exorbitant
extermination:exterminare extreme:extrem|ultim, din urma|foarte
external:extern, sever|foarte mare
exterior|superficial|neesential extreme:extrema, extremitate|<he was in ~
external:forma danger>era intr-un pericol foarte mare|<to
external:formalitati go to ~s/run to an ~>a impinge, a duce
external:ceremonie lucrurile la extrem
externalize:a (se) exterioriza extremely:extrem (de mult, de tare etc.)
exterritorial:exteritorial extremist:extremist
extinct:stins extremity:extremitate, limita|impas,
extinct:mort, disparut strimtoare
extinction:stingere, extinctie extremity:extremitati
extinguish:a stinge|a face sa dispara, a extremity:masuri exceptionale|<to be driven
nimici to ~>a fi impins sa|<to be reduced to
extinguish:a amortiza (o datorie)|a eclipsa extremities>a fi la ananghie
(o persoana)|a reduce la tacere (un dusman) extricate:a scoate (pe cineva din)
extinguisher:stingator, extinctor extricate:a degaja|<to ~ oneself>a se
extinguishment:v. extinction descurca
extirpate:a distruge, a extirpa extrinsic(al):extrinsec
extirpation:extirpare, stirpire extrude:a scoate, a impinge afara
extol:a ridica in slavi extrusion:expulzare
extort:a stoarce (bani, promisiuni etc.) exuberance:exuberanta
extortion:stoarcere (de bani etc.) exuberant:exuberant
extortionate:care stoarce bani exudation:transpiratie
extortionate:exorbitant exude:a transpira
extra:afara de, in plus exult:a exulta
extra:suplimentar|deosebit, special exultation:bucurie, veselie
extra:plata suplimentara, supliment|editie eye:ochi|a urmari|lat (la un snur, la o
speciala (a unui ziar)|figurant (de fringhie)|ureche (la ac)|cheotoaare (de
cinema)|<~ charge>tarif suplimentar|<~ copca)
luggage>bagaj suplimentar|<~ fine eye:a se uita la|a scruta cu privirea|<to cry
silk>matase de calitate speciala|<you have one`s ~s out>a plinge pina nu mai poate|<to
to pay ~ for it>trebuie sa platesti in plus clap/set ~ on smb.>a da cu ochii de
pentru asta cineva|<to heep an ~ on>a pazi, a nu scapa
extract:extract|extras, pasaj (dintr-un text) din ochi|<to close ~s to>a(-si) inchide ochii
extract:a extrage la|<to run smb.`s ~s over>a trece repede cu
extract:a distila pri
extract:a gasi, a avea (placere etc.) eye-glass:lentila
extraction:extragere|origine|<of foreign eye-glass:lornion
~>de origine straina eye-opener:eveniment sau stire senzationala
extractive:extractiv eye-opener:dusca
extractive:extract eye-servant:persoana care isi face datoria
extradite:a extrada eye-witness:martor ocular
extradition:extradare eyeball:glob ocular|pupila
extraneous:strain eyebrow:sprinceana
extraordinary:extraordinar eyed:cu ochi|<blue ~>cu ochi albastri
eyehole:orbita|deschizatura

1334
eyehole:vizor
eyelash:geana
eyelet:capsa|v. eyehole
eyelid:pleoapa
eyepiece:ocular
eyeshot:bataia ochiului
eyesight:vaz
eyesore:obiect care jeneaza vazul
eyesore:spin in ochi
eyestring:muschi al ochiului
eyetooth:dinte canin
eyewash:colir
eyewash:prostii
eyewash:apa de ploaie
eyewater:colir|lacrimi
eyewitness:martor ocular

1335
1336
F:(nota) fa facsimile:facsimil
fa:(nota) fa fact:fapt, intimplare|adevar|<dry ~ s>fapte
fable:fabula, legenda, povestire|nascocire, goale|<accomplished ~>fapt implinit|<taken
scornire, brasoava|obiect de in the ~>prins asupra faptului|<as a
conversatie|obiect de cleveteala matter/in point of ~/in ~>de fapt|<the ~ (of
fable:subiect|<they are the ~ of the town>au the matter) is that>adevarul este ca|<in
intrat in gura lumii ~>propriu-zis|<I know it for a ~>stiu ca
fabled:nascocit, ireal, fantastic intr-adevar s-
fabric:edificiu, cladire|structura, faction:fractiune, grup|clica
alcatuire|tesatura|<woolen ~ s>tesaturi de factious:scizionist, fractionist|certaret
lina factitious:artificial|fals|falsificat
fabricate:to a scorni, a nascoci factitive:factitiv, cauzal
fabricate:a construi factor:factor|intermediar|agent comercial
fabrication:nascocire, scornire factor:divizor
fabrication:construire factor:coeficient|<greatest common ~>cel
fabulist:fabulist mai mare divizor comun
fabulous:fabulos, fantastic|ireal|de necrezut, factory:fabrica, uzina|reprezentanta
exagerat comerciala intr-o|<~ hand>muncitor in
facade:fatada fabrica
face:fata|indrazneala, insolenta|fatada (a factotum:mester la toate
unei case)|suprafata|cadran de ceas factual:real|privitor la fapte
face:floare (de litera)|aspect exterior, factum:prezentare de fapte|memoriu
infatisare facultative:facultativ|intimplator|privitor la
face: a sta cu fata spre| a infrunta|<to show faculty:aptitudine (fizica sau
one`s ~>a aparea, a se arata|<~ to ~>fata in intelect.)|facultate (la universitate)|corp
fata|<to look smb. in the ~>a privi pe profesoral|permisiune, autorizatie
cineva in fata|<full ~>din fata|<half ~>din fad:capriciu|manie
profil|<to set one`s ~ against smth.>a se fade: a se vesteji, a se ofili
opune unui lucru|<in the ~ of>in fata (unui fade:a pali
lucru fade:a slabi
face:masca cosmetica fade: a decolora|<(si to ~ away)>a disparea,
face-about:a se intoarce imprejur a se stinge|<her smile ~ d away>zimbetul ei
face-card:riga, dama, valet se sterse
face-lifting:chirurgie plastica fadeaway:disparitie
face-value:valoare nominala fadeless:nepieritor, etern
facer:lovitura data in fata|obstacol fading:feding|ofilire|decolorare|slabire (a
neprevazut luminii)|*
facet:fateta faeces:excremente
facetious:glumet fag:munca grea, corvoada|extenuare
facial:facial fag:elev care face servicii unui elev
facial:tratament sau masaj facial fag:tigara
facile:facil, fag:to a folosi serviciile elevilor m
usor|ingaduitor|conciliant|superficial|usor de fag: a trudi, a fi de corvoada|to a se extenua
influentat fag:a face servicii elevilor mai m|to *|<who
facilitate: a usura, a facilita|to ~ ~ s for him?>cine-i face servicii?
facility:usurinta, facilitate|dexteritate fag(g)ot:legatura, sarcina (de lemne
facility:avantaje, inlesniri etc.)|ficat tocat si prajit
facing:dos (al unei haine)|ornament (de fag(g)ot:a lega in manunchi
uniforma) indicind|<to put smb. through his fag-end:ramasita|muc de tigara
~ s>a examina pe cineva faience:faianta

1337
fail:a slabi, a se micsora|a se stinge|a insela drept in nas|<by ~ means or foul>prin orice
asteptarile, a dezamagi mijloace (cinstite sau necinstite)|<~ and
fail:a fi lipsit de square>deschis, sincer|<to be in a way>a
fail:a da faliment avea sanse
fail:esec fair-spoken:curtenitor|blind
fail: a lasa, a parasi fairing:puiul tirgului
fail: a nu fi de ajuns| a lipsi| a nu reusi, a da fairly:just|acceptabil, destul de|complet|<he
gres|<his sight is ~ ing>ii slabeste was ~ beside himself>si-a iesit complet din
vederea|<her strength was ~ ing>o lasau fire|<~ speaking>sincer vorbind|<~
puterile|<the prediction ~ ed>previziunea well>destul de bine
nu s-a adeverit|<to ~ in perseverance>a fi fairness:frumusete|caracter favorabil,
lipsit de perseverenta|<he ~ ed in his prielnic|cinste, sinceritate|culoare blonda (a
engagements> parului)|albeata (a tenului)
failing:cusur, defect|slabiciune|manie|esec, fairway:canal navigabil|drum maritim
nereusita|descrestere|slabire fairway:teren neted
failing:in absenta, in lipsa fairy:zina
failure:lipsa|esec, nereusita fairy:imaginar
failure:avarie, fairy-fingers:degetel-rosu
pana|faliment|ratare|slabire|<crop ~>recolta fairy-tale:basm
slaba|<heart ~>insuficienta cardiaca|<~ faith:credinta, incredere|fidelitate,
criteria>criterii de cedare a unui material cinste|promisiune|religie, credinta|garantie,
fain:obligat sa|gata sa, dispus sa asigurare|<to pin one`s ~ to/upon>a crede
fain:cu draga inima, bucuros|<she was ~ to orbeste in|<to lose one`s ~ in>a-si pierde
keep silence>a fost nevoita sa taca|<I would increderea in|<bad ~>rea-credinta|<in good
~ go>as merge bucuros ~>in mod cinstit, sincer|<Punic
faint:lesin ~>tradare|<upon my ~
faint:slab, sleit, istovit|vag, confuz faithful:fidel, loial
faint:a lesina faithfully:(in mod) fidel, cu
faint:a pierde curajul|<in a ~ voice>cu o fidelitate|loial|(ca formula de incheiere a
voce slaba|<to feel ~ with hunger>a se simti unei s|<yours ~>al dumnevoastra cu stima
sfirsit de foame|<to go ~>a lesina|<I have faithfulness:fidelitate, loialitate
not the ~ est idea>habar n-am|<to ~ from faithless:necredincios|necinstit
hunger>a lesina de foame|<dead ~>pierdere fake:siretlic, truc
totala a cunostintei fake: a contraface, a falsifica| a truca
faint-hearted:las fake:a fura
fainting-fit:lesin faker:escroc
faintness:slabiciune fakir:fachir
fair:tirg, bilci|bazar (in scopuri falcon:soim
filantropice)|<you are a day after the ~>ai falconer:soimar
ajuns la spartul tirgului falconry:vinatoare cu soimi
fair:amabil, bun, blind|frumos|curtenitor|pe fall:cadere
curat|balai, blond fall:declin, decadere|precipitatii atmosferice
fair:alb|direct fall:cadere de apa, cascada|versant, panta,
fair:senin povirnis|scadere, coborire|<to have a ~>a
fair:limpede|acceptabil|satisfacator cadea|<heavy ~ of rain>ploaie
fair:favorabil, prielnic, bun|cinstit, drept, torentiala|<(e.a. Si ~ of the year)>toamna|<a
nepartinitor|sincer, corect ~ of two degrees in the temperature>o
fair:cinstit, corect|<the ~ sex>sexul scadere cu doua grade a temperaturii|<a ~
frumos|<to write out ~>a scrie pe curat|<he in prices>o scadere a
was struck ~ on the nose>a primit o lovitura

1338
fall-out:<radio-active ~>emanatii familie, asemanare intre membrii unei
radioactive familii|<in the way>insarcinata
fallacious:gresit famine:foamete
fallacy:eroare|sofism famish:a infometa|<to be ~ ing>a fi mort de
fallen: a ataca, a rupe rindurile| a se foame
intimpla| a cadea| a descreste famous:celebru, renumit
fallen:a cobori fan:evantai
fallen:a scadea fan:amator (de sport etc.)|ventilator|aripa a
fallen: a se potoli, a se domoli unei mori de vint
fallen:to a se calma| a cobori in panta| a fan:vinturatoare
cadea (mort) fan:to a face vint (cuiva)| a atita (focul)
fallen: a deveni, a ajunge intr-o star| a se fan: a stirni, a aprinde (o pasiune
clasifica, a se repartiza| a se surpa, a se fan:a vintura|<film ~>cinefil|<to ~
pravali|<to ~ out of>a se debarasa de|<to ~ oneself>a-si face vint cu evantaiul
over>a se impiedica, a se poticni|<to ~ fanatic:fanatic
over>a indragi|<to ~ over each other>a se fanatical:fanatic
incaiera|<to ~ short>a fi insuficient|<to ~ fanaticism:fanatism
short>a fancied:imaginar, inchipuit
fallible:supus greselii fancier:cunoscator, specialist|amator (de
fallow:galben roscat ceva)
fallow:pamint nelucrat, telina fanciful:cu toane, capricii|fantastic,
fallow:paraginit, nedestelenit ciudat|imaginar, ireal
fallow:nedezvoltat fancy:imaginatie, inchipuire
fallow:a desteleni fancy:a se simti atras de, a-i placea|a iubi|a
fallow-deer:caprior creste plante, animale
falschood:falsitate|minciuna fancy:fantezist, imaginar|bizar, ciudat|la
FALSE:fals|<to play smb. ~>a trada pe moda|ornamental|de bal mascat|capricios,
cineva cu toane|exagerat|extravagant
falsework:cofraj fancy:multicolor
falsification:falsificare fancy:de lux, avind particularitati
falsify: a falsifica, a denatura| a deziluziona, fancy:a-si inchipui| a-si imagina
a insela (spera fancy: a-si imagina|<at a ~ price>la un pret
falter:to a ezita, a sovai exagerat|<(just) ~!>inchipuieste-ti!|<(just)
falter:a se clatina ~!>ei poftim!|<I have a ~ that>imi imaginez
falter:a tremura|<to ~ out>a bolborosi ca|<I have a ~ that>fictiune|<to catch the ~
faltering:tremurator, sovaitor of>a placea|<to take a ~ to/for>a se simti
fame:faima, renume|<of ill ~>rau famat atras de (ceva sau cineva)|<to have a ~ for s
famed:renumit, faimos fancy-ball:bal mascat, bal costumat
familiar:familiar|intim|neceremonios, fancy-dress:costum de bal mascat
neafectat fancy-work:broderie artistica
familiarity:familiaritate, intimitate|purtare fane:templu|biserica|sanctuar
neceremonioasa|<(with)>cunoastere fanfare:sunet de trompete
temeinica (a unei probleme etc.) fanfaronade:fanfaronada
familiarize: a familiariza (cu), a obisnui fang:colt (de ciine etc.)|dinte veninos (de
family:familie|de familie, familiar|<~ sarpe)|radacina de dinte
life>viata de familie|<~ tree>arbore fang:dinte (de scula)
genealogic|<~ man>un om de casa|<~ fang: a amorsa, a pune in functiune
man>un om cu familie|<in a ~ fanner:vinturatoare
way>neceremonios|<~ likeness>aer de fantasia:fantezie muzicala
fantastic:fantastic|excentric

1339
fantasy:fantezie far-sightednes:prezbitism
far-away:departat far-sightednes:clarviziune
far-away:pierdut farrow:a fata
far-between:rar|<visits few and ~>vizite farther:<I`ll see you ~ first!>la naiba cu
putine si rare tine!
far-famed:vestit farthermost:cel mai (in)departat
far-fetched:fortat, afectat, pedant|adus de farthest:<at (the) ~>la cea mai mare
departe distanta|<at (the) ~>cel mai tirziu
far-reaching:cuprinzator|vast|exhaustiv farthing:moneda valorind un sfert de
farce:farsa|festa, pozna penny|<it`s not worth a ~>nu face nici cit o
farce:condimentare ceapa degerata
farcical:ridicol farthingale:crinolina
fardel:povara fascicle:manunchi, buchet
fare:costul unui bilet de calatorie|pasager, fascinate:a fascina
calator|mincaruri fascinating:fascinant, atragator
fare:a o duce|<how ~ s it with him?>cum ii fascination:fascinatie, farmec, atractie
merge?|<how ~ s it with him?>cum o fascine:fasina
duce?|<he ~ d ill>o ducea prost|<he ~ d fascism:fascism
ill>a calatori|<bill of ~>lista de bucate fascist:fascist
farewell:ramas bun fashion:fason, forma (a unei haine)|maniera,
farewell:adio!|<to bid ~>a-si lua ramas bun mod (de a face ceva)|moda
farina:gris|polen fashion:a da o forma, a fasona|<after/in a
farina:amidon ~>oarecum, intr-o anumita masura, intr-un
farm:ferma taraneasca fel (sau altul)|<to be all the ~>a fi foarte la
farm:a da sau a lua (pamint) in arenda moda|<in ~>la moda|<out of
farm:a cultiva pamintul|<individual ~>demodat|<man of ~>om monden|<to set
~>gospodarie individuala|<milk ~>ferma the ~>a lansa moda|<it is the ~>e modern,
de produse lactate|<poultry ~>ferma de asa e moda
pasari|<to ~ out>a concesiona fashionable:la moda, elegant|distins,
farm-hand:muncitor agricol monden|<the ~ circles>cercurile mondene
farm-stead:ferma cu toate acareturile fast:fixat, legat
farmer:fermier|arendas|<baby- ~>doica fast:care merge inainte
farming:agricultura|crestere (de pasari, fast:care nu iese, nu se sterge|iute,
animale) rapid|atasat, fidel, apropiat|frivol, libertin
farrago:talmes-balmes fast:post
farrier:potcovar fast:a posti
farrier:veterinar fast:in desfriu|tare|strins|iute, repede|<my
furthest:distanta mare|<~ off>indepartat|<at watch is ~>ceasul meu e inainte|<to make
the ~ end of the street>la celalalt capat al ~>a fixa|<he plays ~ and loose>pe el nu
strazii|<on the ~ side of>de cealalta parte poti sa contezi, nu e constant|<to make ~>a
a|<from ~>de departe|<by ~>cu mult|<~ lega strins|<~ train>tren rapid|<to take ~
away! ~ off!! ~ out>departe|<~ be it from hold of>a prinde si a tine strins|<hold ~
me to>departe de mine gindul sa|<~ !>tine str
gone>avansat|<how ~ ?> fast-train:tren rapid, expres
Fairyland:tara zinelor|tara fermecata, a fasten:a stringe, a fixa, a lega|a incheia (o
basmelor haina), a incopcia
fancy:atractie, inclinare fasten:a fixa, a atinti (privirea)
farm:ferma fasten:a se fixa, a se incheia|<(on/upon)>a
far-sighted:prezbit se agata (de), a se crampona (de)|<(on,
far-sighted:clarvazator, lucid upon)>a arunca in circa (cuiva)|<to ~ a

1340
nickname upon smb.>a da cuiva o fathom:a sonda, a masura (adincimile)
porecla|<to ~ a quarrel upon smb.>a fathom:a patrunde cu mintea
provoca pe cineva la cearta|<to ~ a blame fathom-line:sonda pentru masurarea
upon smb.>a invinui pe cineva adincimilo
fastener:inchizator, zavor|inchizatoare, fathomable:sondabil
agrafa|clama pentru hirtie fathomless:insondabil, fara fund
fastening:inchidere|fixare fatidical:fatidic
fastidious:dificil|pretentios|exigent fatigue:oboseala
fastness:rapiditate|soliditate|fortareata, fatigue:a obosi|<~ duty>corvoada
bastion fatigue-dress:uniforma de toate zilele
fat:grasime, untura|unsoare fatling:animal tinar ingrasat pt. taiere
fat:gras fatness:corpolenta|fertilitate
fat:fertil|imbelsugat, bogat|profitabil, fatten:a ingrasa (vite, pamintul)
avantajos fatten:a se ingrasa
fat:prostanac, greoi la cap|<to get/grow ~>a fatty:gras|unsuros
se ingrasa|<a ~ chance you have>poti sa fatty:copil gras, durduliu
astepti mult si bine|<to live on the ~ of the fatuity:prostie
land>a huzuri|<to cut up ~>a lasa o fatuous:prost
mostenire serioasa fatuously:prosteste
fat-guts:grasan|burta-verde faucal:gutural
fat-head:prostanac, nating faucal:sunet gutural
fat-type:aldina fauces:beregata
fatal:fatal|mortal faucet:canea|robinet
fatalism:fatalism faugh:pfu!
fatalist:fatalist fault:defect, cusur, greseala
fatality:fatalitate|moarte (prin fault:*|vina
accident)|dezastru, calamitate fault:pierderea mirosului (la ciini)
fate:soarta, destin fault:falie|<be at ~>a fi derutat|<to find ~
fate:the Fates Parcele|moarte, pieire with>a gasi cusur|<without a ~>fara nici o
fate:a predestina|<he was ~ d to do so>a greseala|<to a ~>excesiv de, prea|<whose ~
fost sortit s-o faca is it?>a cui e vina?|<whose ~ is it?>cine e
fateful:profetic|fatal, predestinat|decisiv de vina?|<it was his ~>a fost vina lui|<in
father:tata|stramos|autor, intemeietor, ~>vinovat|<be at ~>a pierde mirosul (urma)
initiator|parinte|cel mai virstnic (intr-o faultfinder:cusurgiu
colect.)|duhovnic, preot faultless:fara cusur, perfect|fara
father:creatorul, intemeietorul (a ceva) greseala|nevinovat
father:a infia faulty:cu defecte, cu greseli,
father:a crea, a zamisli|a fi sau a se imperfect|vinovat
considera parintele|<(on/upon smb.)>a faun:faun
atribui paternitatea (cuiva) fauna:fauna
father-in-law:socru favour:favoare,
fatherhood:paternitate bunavointa|favoare|serviciu|aprobare|conditi
fatherland:tara natala, patrie e favorabila|avantaj, interes
fatherless:orfan de tata favour:favoruri din partea unei femei
fatherlike:parintesc favour:ingaduinta, permisiune
fatherlike:parinteste favour:a favoriza|a sustine, a proteja|a ajuta,
fathom:masura egala cu 1,82m|stinjen a inlesni|a semana, a aduce cu|a onora, a
marin rasplati|<to be ~ with>a fi pe placul, in
fathom:patrundere a mintii gratiile (cuiva)|<to be out of ~>a fi in
fathom:a masura cu bratele intinse dizgratie|<to find ~ in the eyes of smb.>a

1341
intimpina bunavointa din partea cuiva|<I feather:a-i creste penele|a flutura, a
hold it filFii|<to show the white ~>a se dovedi
favourable:favorabil|avantajos|binevoitor las|<in high / full ~>vesel, bine
favourably:favorabil dispus|<birds of a ~>oameni de aceeasi
favoured:favorizat, sprijinit|favorabil|<well categorie|<to ~ one`s nest>a se imbogati
~>bine facut, aratos|<ill ~>urit la fata feather-bed:saltea de puf
favourite:favorit, favorita feather-bed:a rasfata, a razgiia
favouritism:favoritism feather-braine:nating|usuratic, frivol
fawn:a se gudura feather-edge:pila rombica
fawn:a se lingusi feather-weight:categorie pana
fawn:pui de cerb, ied (pina la un an) feathered:cu pene|impanat|bogat
fawn:galbui featherless:fara pene, golas
fawn:a face pui, a fata|<in ~>cu pui in burta feature:trasatura a fetei
fawning:lingusire feature:fizionomie|trasatura
fawning:lingusitor distinctiva|articol de ziar deosebit de impor
fay:zina feature:a caracteriza|a schita|a da rolul
fealty:fidelitate, loialitate principal|<~ film>film artistic de lung
fear:frica metraj|<~ program>program principal|<a
fear:a se teme de film featuring x>un film avind pe x in rolul
fear:a se temee, a-i fi frica|<never ~ !>nu te principal
teme !|<no ~ !>nici o teama !|<to stand in ~ featured:avind chipul, infatisarea|<hard
of smb.>a-i fi frica de cineva|<for ~ of>de ~>cu trasaturi aspre|<ill ~>urit|<well
frica|<without ~ or favour>nepartinitor|<for ~>frumos
~ that>ca nu cumva sa|<I do not ~ but that febrifuge:febrifug
he will come>nu ma indoiesc ca o sa vina|< febrile:febril
fearful:inspaimintator|infricosat|<as ~ as a feckless:slab, incapabil
hare>fricos ca un iepure fecula:fecula
fearfulness:groaza feculent:cu reziduuri, impur|tulbure
fearlesness:curaj|indrazneala fecund:fecund
fearless:neinfricat|indraznet fecundate:a fecunda|a fertiliza
fearnought:tesatura groasa de lina|persoana fecundation:fecundare
neinfricata fecundity:fecunditate
fearsome:infricosator|fricos federal:federal
feasible:realizabil, federalism:federalism
posibil|convenabil|admisibil federalist:federalist
feasibleness:posibilitate de a fi realizat federate:asociat, federat
feast:sarbatoare|sarbatorire|ospat, federate:a (se) uni intr-o federatie
banchet|delectare, desfatare (a ochilor) federation:federatie
feast:a benchetui, a chefui|a trai pe picior federative:federativ
mare fee:taxa|<school ~>taxa scolara
feast:a sarbatori|a ospata|a desfata, a delecta fee-faw-fum:bau-bau !
(privirea)|<(on)>a se desfata, a se delecta feeble:slab, debil|neclar|<~ minded>slab de
(cu) minte
feastful:festiv, vesel feebleness:debilitate
feasting:ospat|desfatare feeblish:slabut
feat:isprava, fapta vitejeasca feebly:slab
feather:pana feed:hranire, alimentatie|nutret|pasune
feather:penaj|egreta|soi, neam feed:mincare, masa|alimentare (a unei
feather:a acoperi cu pene masini)|incarcare (a unei arme de foc)
feather:a impodobi|a impana (o sageata) feed:a hrani, a alimenta|a paste (vite)

1342
feed:a nutri (sperante etc.)|a creste|a feet:picior, laba a piciorului
alimenta (un foc, o masina)|a da, a imparti feign:a inventa, a nascoci|a simula, a
(hrana, alimente) pretinde ca|a falsifica (un document etc.)
feed:a servi (mingea) feign:a simula, a se preface
feed:a minca, a se hrani|<to ~ on>a se hrani feigned:nascocit, scornit|simulat|<~
cu|<to ~ at the high table>a minca pe name>nume fals|<~ treble>falset
saturate|<fed up (with)>satul (de)|<off feigner:ipocrit
one`s ~>fara pofta de mincare|<out at feint:prefacatorie, simulare
~>data la pasunat|<to ~ oneself>a se feint:atac simulat
hrani|<to ~ one`s eyes on smb.>a minca din feint:simulat
ochi pe cineva|<to ~ with feldspar:feldspat
feed-ditch:canal de irigatie felicitate:a felicita (pentru)
feeder:mincacios|crescator de (vite)|iesle felicitous:fericit|exceptional, reusit|potrivit,
feeder:canal de alimentatie binevenit, fericit
feeder:fider felicity:fericire|potrivire|exprimare fericita,
feeder:afluent izbutita
feeder:jucator care serveste sau feline:felin
trimite|biberon|<large / quick / gross feline:felina
~>mincau feliness:salbaticie, cruzime
feeder-line:linie secundara felinity:caracter felin|prefacatorie
feeder-switchb:tablou principal de fell:fioros|necrutator, cumplit, nemilos
distributie fell:cadere
feeding:cel care alimenteaza|cel care fell:munte|piele de animal (cu blana)
intretine fell:munte|par des
feeding:hranire, fell:a trinti la pamint (un om)|a dobori prin
alimentatie|intretinere|pasune taiere (un copac)|a tivi, a tigheli|<~ of
feel:pipait, pipaire hair>par ciufulit
feel:a simti|a pipai|a dibui|a tatona|a fi fellable:bun de taiat
prudent fellah:taran egiptean, felah
feel:a recunoaste|a presupune|a presimti|a feller:masina de taiat lemne|taietor de
resimti|a fi miscat, impresionat de lemne|padurar
feel:a se simti|<how do you ~ ?>cum va fellmonger:pielar
simtiti?|<to ~ fine>a se simti bine|<I ~ felloe:obada
cold>mi-e frig|<to ~ like>a fi dispus sa|<I ~ fellow:tovaras|semen|pereche|coleg,
like dancing>am chef sa dansez|<to ~ about confrate|absolvent, angajat temporar
/ after / for>a cauta pipaind|<to ~ for fellow:ins, om
smb.>a impartasi necazurile cuiva|<to ~ up fellow:individ, tip|agregat la
to>a se simti universitate|membru al societatii de
feeler:antena, tentacul|incercare, sondare, stiinte|membru in conducerea universit.|<~
tatonare in misery>tovaras de suferinta|<old ~
feeler:cercetas|balon de incercare !>frate !prietene!|<the ~ of a
feeling:pipaire, pipait|senzatie|sentiment, glove>perechea unei manusi|<poor ~>biet
simtire|emotie om|<why can`t you let a ~ alone>de ce nu
feeling:susceptibilitate|impresie, ma l
simtamint|bunatate, duiosie fellow-citizen:concetatean
feeling:simtitor, sensibil|senzitiv|<it hurts fellow-country:compatriot
my ~ s>(asta) ma jigneste|<he is a man of fellow-feeling:simpatie|compatimire
~>e un om cu suflet|<good ~>prietenie, fellow-like:tovarasesc, colegial
bunavointa|<bad ~>dusmanie fellow-travell:tovaras de drum|simpatizant
feelingly:plin de simtire, cu suflet (al unui partid)

1343
fellowship:tovarasie|calitatea de fenceless:fara aparare
cercetator|bursa acordata unui absolvent|<to fencer:scrimer|cel care face garduri
hold ~ with>a fi in relatii camaderesti fencer:(cal) saritor
cu|<good ~>buna tovarasie, camaderie fencing:scrima|material pt. garduri,
felon:nemernic, ticalos|ucigas imprejmuiri|aparare|imprejmuire,
felon:panaritiu gard|tainuire de lucruri furate|<~
felon:infractor, criminal master>maestru de scrima
felonious:criminal fencing-foil:floreta
felonious:vinovat de delict, de infractiune fend:a pazi, a feri, a apara
feloniously:cu intentie criminala fend:a para, a indeparta, a respinge|a baga
felonry:banda de raufacatori, ticalosi in tarc (vitele)
February:februarie fend:a se apara
felony:crima fend:a avea grija, a se ingriji (de)|<he was
felt:pisla left to ~ for himself>a fost lasat sa se
felt:a simti descurce singur
felucca:feluca fender:aparatoare de foc (la gura sobei)
female:feminin, femeiesc|slab, palid fenestration:asezare a ferestrelor
female:femeie|femela fenland:regiune mlastinoasa
female:femeiusca|<~ sapphire>safir fennel:molura
palid|<(fam.) ~ screw>piulita fenny:mlastinos, de balta
feme:femeie|sotie|<~ covert>femeie feoff:dusmanie de moarte (intre familii
casatorita|<~ sole>femeie care traieste feoffee:posesor al unei feude, vasal
singura (fata batrina) feoffment:atribuire de feuda
feminine:de sex femeiesc|feminin|<~ feoffor:senior feudal
gender>gen feminin|<~ rime>rima feminina feral:funerar|salbatic, nedomesticit|brutal,
feminism:feminism bestial|funest|fatal
feminist:feminista ferial:privitor la zilele de lucru
feminize:a (se) efemina ferine:salbatic|bestial
femoral:femural ferment:ferment|fermentatie|dospire|eferves
femur:femur centa, agitatie
fen:mlastina ferment:a fermenta, a dospi|a se agita, a se
fen-berry:rachitele framinta
fen-cricket:coropisnita ferment:a stirni, a atita
fen-duck:rata salbatica fermentable:fermentabil
fen-fire:foc de balta fermentation:fermentatie, dospire|agitatie,
fence:scrima|gard, zaplaz|ascunzatoare framintare, fierbere
pentru lucruri furat fermentative:care produce fermentatie
fence:a face scrima|a se apara|a para (un fern:feriga
argument)|a eluda (o chestiune) ferocious:feroce, salbatic
fence:a sari garduri|a fi tainuitor de lucruri ferociousness:ferocitate
furate ferocity:ferocitate
fence:a apara, a pune la adapost ferrate:ferat
fence:a imprejmui, a ingradi (cu) ferret:panglica de bumbac sau de
fence:a indeparta, a da la o parte|<to sit on matase|specie de nevastuica
the ~>a ramine neutru, a nu lua parte|<to ferret:copoi, detectiv, politist
come down on the right side of the ~>a ferret:a vina cu nevastuici
trece de partea cistigatorului ferret:a scormoni, a scotoci, a cerceta
fence-rime:perioada interzisa pt. vinat ferret:a prinde (iepuri etc.)
fence-season:perioada interzisa pt. vinat ferret:a descoperi, a dibui (un criminal
fenceless:neingradit, neimprejmuit ferriage:taxa de trecere cu barca

1344
ferric:de fier fetlock:pinten (la chisita calului)
ferric:feric fetter:fiare, catuse
ferro-concrete:beton armat fetter:a pune in fiare, a incatusa
ferrous:feros fetter-lock:piedica pentru cai
ferruginous:feruginos|ruginiu, de culoare fetterless:fara catuse,liber
ruginie. fettle:conditie (fizica) buna
ferrule:inel, veriga|virf de metal (la feud:dusmanie de moarte|fief, feuda|<to be
bastoane etc.) at ~ with>a fi in vrajmasie cu
ferry:bac|loc de trecere cu bacul feudal:feudal
ferry:a trece cu barca, cu bacul. feudalism:feudalism
ferry-boat:pod plutitor, bac, feribot feudality:feudalism|feuda, fief
ferryman:barcagiu|cirmaci (pe bac) feudalization:infeudare
fertile:fertil feudalize:a infeuda
fertility:fertilitate feudatory:vasal
fertilization:fertilizare fever:febra, temperatura|fierbere, agitatie
fertilize:a fertiliza (solul) fever:a provoca febra (cuiva)
fertilize:a fecunda fever:a avea febra|<scarlet
fertilizer:ingrasamint ~>scarlatina|<typhoid ~>febra tifoida|<to
fervency:fervoare be in a ~>a fi agitat
fervent:fervent, infocat fevered:cu febra
fervour:fierbinteala, dogoare|inflacarare, fevered:agitat, febril
ardoare, pasiune feverish:febril, agitat
festal:sarbatoresc, vesel feverish:bintuit de friguri
fester:supuratie few:putini, putine
fester:a coace, a supura|a putrezi, a se strica few:minoritate|<in ~>pe scurt|<a ~>citiva,
fester:a face sa supureze|a chinui citeva|<I saw quite a ~ people in the
festival:sarbatoresc, festiv|solemn|voios street>am vazut oameni pe strada|<every ~
festival:sarbatoare|veselie, petrecere minutes>la interval de citeva minute|<a
festival:festival good ~>un numar apreciabil, un mare
festive:sarbatoresc, festiv numar|<not a ~>nu putini, multi
festivity:petrecere|festivitate fewer-tree:eucalipt
festivity:festivitati fewness:putinatate
festoon:ghirlanda fez:fes
festoon:a impodobi cu ghirlande fiance(e):logodnic(a)
fetch:siretlic, tertip|stafie, moroi fiasco:esec, fiasco
fetch:a se duce dupa, a aduce|a provoca, a fiat:autorizatie|decret, ordin
pricinui|a stoarce (lacrimi, suspine)|a da (o fib:lovitura|minciuna
lovitura)|a valora, a se vinde cu|a avea fib:a minti
efect|a face impresie asupra|a ajunge la, a fib:a lovi
atinge fibre:fibra, filament
fetch:a ajunge|a avea efect|<to ~ and fibre:fire, natura
carry>a alerga de colo pina colo cu fibred:fibros
treburi|<to ~ and carry>a face fibril:fibrila
comisioane|<to ~ up>a se opri brusc|<to ~ fibril:ramificatie a fibrei
up>a voma|<~ him in>adu-l inauntru|<go fibril:firicel de radacina
and ~ a doctor>du-te si adu un doctor!|<to ~ fibrin:fibrina
a leap>a face un salt (mar.)|<to ~ a fibroid:fibros
fetid:fetid fibroid:fibrom uterin
fetish:fetis fibroma:fibrom
fetishism:fetisism fibrous:v. fibred.

1345
fibrousness:fibrozitate in conditii de egalitate|<to hold the ~>a fi
fibula:peroneu tare pe pozitie|<magnetic ~>cimp
fickle:nestatornic magnetic|<~ of vision>cimp vizual
fickleness:nestatornicie field-allowanc:solda suplimentara acor.in
fictile:de argila, de pamint ars|de t.de r
olarie|plastic, de modelaj field-artiller:artilerie de cimp
fiction:fictiune|literatura epica (mai ales field-bed:pat de campanie
rom.)|minciuna conventionala|<legal field-day:manevra
~>(jur.) fictiune legala field-day:concurs de atletism
fictional:fictiv. field-day:zi inchinata cert. sttin.in aer.|zi de
fictionist:nuvelist|romancier mare sarbatoare
fictitious:fictiv|fals field-events:probe de atletism
fictitious:de roman, narativ field-fare:sturz
fictitiously:fictiv field-glass:binoclu.
fictive:fictiv fielder:jucator de cricket sau basebal
fiddle:scripca, dibla Fenian:revolutionar irlandez
fiddle:a cinta la vioara|a forfoti, a se fitii|a Fenianism:fenianism (miscare irlandeza)
pierde vremea cu nimicuri|a se ocupa cu field:practica in productie
furturi mici field-hand:muncitor agricol
fiddle:a cinta la vioara field-hockey:hochei pe iarba
fiddle:a risipi, a irosi|a insela, a escroca|<fit field-hospital:spital de campanie
as a ~>tare si mare, sanatos si voios|<play field-marshal:maresal
first / second ~>a avea rol principal sau field-mouse:soarece de cimp
secundar (intr-o actiune) field-sports:sporturi in aer liber
fiddle-faddle:fleacuri|(om) lenes, pierde- field-works:munca de teren|deplasare pe
vara teren
fiddle-shaped:pandoriform field-works:fortificatii, transee improvizate
fiddlededee:aiurea! fleacuri! fiend:diavol|persoana
fiddler:violonist|lautar|specie de crab mic diabolica|maniac|<morphia
fiddlestick:arcus (de vioara) ~>morfinoman|<mathematics ~>persoana
fiddlestick: care s-a daruit cu totul matematicii.
fiddling:fara importanta, neglijabil fiendish:diavolesc, diabolic
fidelity:fidelitate fierce:fioros, cumplit|patimas, inversunat,
fidget:neastimpar, zbucium|persoana agitata indirjit
fidget:a (se) framinta|a (se) hartui fiercely:violent, cu furie|cu inversunare,
fidgety:framintat, nervos impetuos
fiducial:luat ca baza de comparatie|fiduciar fierceness:salbaticie, cruzime|violenta,
fiduciary:fiduciar furie|ardoare, pasiune
fiduciary:depozitare fiery:de foc|ca flacara
fiduciary:curator fiery:arzator, inflacarat|furios
fie:uf! pfui! fiery:inflamabil
fief:fief, feuda fife:flaut mic
field:cimp|sfera, domeniu (de fife:a cinta (ceva) din fluier
activitate)|teren, regiune, fifer:fluieras
bazin(carbonifer)|intindere, suprafata, fifteen:cinsprezece
cuprins|cimp de lupta|campanie, expeditie fifteenth:al cincisprezecelea
militara fifteenth:cincisprezecime
field:jucatori, lot de concurenti|fond, fifth:al cincilea
culoare de fond|<to take the ~>a incepe fifth:cincime
lupta|<fair ~ and no favour>lupta dreapta, fifth:cvinta

1346
fiftieth:al cincizecilea se cade sa spui asta|<in ~>in forma, bine
fiftieth:a cincizecea parte dispus, sanatos|<to be in great
fifty:cincizeci form-room:clasa
fifty:multime|<~ - ~>in parti egale, juma- formal:formal|exact, clar, explicit,
juma|<I have ~ things to tell you>am sa-ti categoric|oficial, rigid|ceremonios|<a ~
spun o mie de lucruri call>o vizita de eticheta|<~ bow>plecaciune
fig:imbracaminte|smochina|echipament|con adinca|<(com.) a ~ receipt>o primire in
ditie, forma|fleac|<(Si ~ tree)>smochin|<in buna regula
full ~>in mare tinuta|<under one's vine and formalin:formol
~ tree>in deplina siguranta|<don't care a formalism:formalism
~>nu-mi pasa de loc|<in good ~>in forma formalist:formalist
buna|<to ~ out>a gati, a inzorzona|<to ~ formality:formalitate|ceremonie
out/up>a invi formalize:a da o forma legala|a face sa se
fight:lupta batalie|bataie|<to show ~>a nu se formalizeze
lasa invins usor|<stand-up ~>lupta in toata formally:formal
legea|<to put up a poor ~>a lupta fara curaj format:forma format (al unei carti)
fighter:luptator formation:formatie
fighter:avion de vinatoare formation:formatie, structura a solului
fighting:combativ|combativ|razboinic formation:dispunere a trupelor|<close
fighting:lupta, bataie ~>formatie strinsa
figment:nascocire formative:care serveste la formare
figurant:balerin(a)|figurant formative:care serveste la formarea cuvint
figuration:infatisare, contur, former:anterior dinainte, din trecut
forma|reprezentare alegorica|desen former:cel dintii, primul|<in ~
ornamental times>odinioara, altadata
figurative:figurat|simbolic formerly:inainte, altadata, pe vremuri
figure:figura, forma|silueta talie|aspect, formication:furnicatura
infatisare, figura formidable:inspaimintator|formidabil
figure:figura de stil|ilustratie|cifra, numar formless:inform, fara forma
figure:pret formula:formula
figure:figura|model decorativ. formulary:formular|carte de ritual, liturghier
form:forma, infatisare|fel, chip, mod (de a formulary:referitor la formule
actiona|a vorbi etc.)|formalitate, formulate:a formula
ceremonie|respectare a regulilor de polite|te, fornicate:a pacatui trupeste|a savirsi un
buna-cuviinta|formular|stare, conditie a adulter
sanatatii|dispozitie sufleteasca|clasa (la fornication:pacat trupesc adulter
scoala)|banca (mai ales fara speteaza)|forma forsake:a parasi, a abandona|a renunta la, a
de se debarasa de|<to ~ bad habits>a se lasa de
form:a forma, a modela|a constitui, a obiceiurile rele
alcatui, a compune forsaken:v. forsake
form:a forma, a educa|a-si face(o idee, o forsaking:parasire
parere despre|a fauri (un plan),a nutri|a lua forsook:v. forsake
(o hotarire)|a pronunta, a articula (cuvinte) forsooth:negresit, intr-adevar
form:a dispune, a aseza, a aranja forsooth:zau
form:a se forma|<in due ~>in forma forswear:a abjura, a renega
cuvenita|<a mere matter of ~>o pura forswear:a-si calca juramintul|<to ~
formalitate|<to stand on ~s>a respecta oneself>a jura fals
formalitatile, formele|<good ~>conform forswearer:sperjur
bunei-cuviinte|<it is not good ~ to say>nu forswore:v. forswear
forsworn:v. forswear

1347
fort:fortareata forward:inainte, in fata|in evidenta, la
forte:forte vedere
forth:in fata, inainte forward:la prora
forth:inainte|la iveala|<back and ~>incoace forward:inaintas
si incolo|<from this time ~>de acum incolo, forward:a trimite|a expedia (marfuri,
cu incepere de azi|<and so ~>si asa mai scrisori)|a face sa propaseasca, a sprijini|a
departe|<to set ~>a prezenta grabi (cresterea plantelor)|<the cild is very
forthcoming:pe cale sa apara|gata sa iasa la ~ for his age>copilul e foarte precoce
iveala|la indemna (in caz de nevoie)|<a list pentru virsta lui|<please ~>rog dati mai
of ~ books>o lista de carti care urmeaza sa departe|<to be ~ed>de expediat|<to look ~
apara to>a astepta|<
forthright:drept|deschis, sincer|hotarit, forwarder:promotor|expeditor
neclintit forwarding-off:birou de expediere
forthright:drept inainte,in linie forwardness:avansare,
dreapta|imediat inaintare|precocitate|graba zel|promtitudine
forthwith:imediat, numaidecit (de a face
fortieth:al patruzecilea ceva)|indrazneala|supraestimare|incredere
fortification:fortificatie excesiva in fort. prop
fortify:a fortifica|a confirma, a adeveri forwards:inainte|mai departe, in continuare
fortify:a se fortifica forwent:v. forgo
fortitude:tarie morala, curaj fosse:sant, canal (in jurul unui fort)
fortnight:paisprezece zile|<tomorrow ~>de fosse:fosa
miine in doua saptamini fossick:a cotrobai, a cauta
fortnightly:bilunar fossil:fosil
fortress:fortareata fossil:fosila
fortuitous:fortuit, neprevazut, inopinat fossilize:a (se) fosiliza|a (se) preface in
fortuity:caracter intimplator|eveniment fosila
neprevazut, intimplator foster:a hrani
fortunate:norocos|favorabil, oportun foster:a nutri|a ocroti a se ingriji de|<to ~
fortunately:din fericire hopes>a nutri
fortune:noroc|soarta, destin|bogatie, avere foster:parinte vitreg
fortune:a se intimpla|<it ~d that>s-a foster-brother:frate vitreg
intimplat ca|<to ~ upon>a da din intimplare foster-child:copil vitreg|copil adoptiv
peste|<to have good ~>a avea noroc|<to try foster-daughte:fiica vitrega|fiica adoptiva
one's ~>a-si incerca norocul|<to tell smb's foster-father:tata vitreg
~>a ghici viitorul cuiva|<a man of ~>om foster-mother:mama vitrega|doica|incubator
bogat, bogatas|<a small ~>suma foster-son:fiu vitreg|fiu adoptiv
frumusica|<to make a ~>a se i fosterage:adoptie|crestere,ingrijire a unor
fortune-hunter:vinator de zestre copii|straini
fortune-teller:ghicitor fosterling:copil vitreg|copil dat la
fortuneless:fara noroc|fara avere doica|protejat
forty:patruzeci fought:v. fight
forty:virsta de patruzeci de ani|<(fam.) ~ foul:murdar|scirbos, gretos|josnic, mirsav
winks>atipeala foul:infect, stricat, greu
forward:din fata, dinainte foul:murdar, impur infectat|obscen,
forward:inaintat progresist trivial|incorect, necinstit|neconform
forward:gata de, dispus (sa) regulilor jocului
forward:anticipat|avansat|precoce, foul:urit, rau, nefavorabil
timpuriu|infipt, indraznet|increzut foul:din directie contrara, neprielnic
foul:infundat

1348
foul:incilcit, incurcat fountain-pen:toc rezervor, stilou
foul:incorect, necinstit four:patru
foul:actiune incorecta four:cifra patru|grup de patru|<a ~ -
foul:lovitura neregulamentara|ciocnire oar>barca cu patru visle|<carriage and
foul:a murdari, a minji|a pingari, a ~>trasura cu patru cai|<on all ~s>pe brinci,
dezonora|a infunda, a ancrasa|a face sa nu de-a busilea|<it does not go on all ~s>aici e
mai functioneze|a taia (calea),a bara ceva putred|<to be on all ~s with>a fi egal,
(trecerea a corespunde exact cu|<to go on all ~s>a
foul:a se murdari|a deveni necinstit merge in pa
foul:a se infunda four:in patru, pentru patru persoane
foul:a se ancrasa|a se ciocni de|<~ play>joc four:la patru miini
incorect|<~ play>inselaciune, four-foot:spatiu dintre sine|, ecartment.
inselatorie|<to fall/run/go ~ of>(d. vapoare) four-footed:cu patru picioare, patruped
a se ciocni cu|<to fall/run/go ~ of>a se four-in-hand:trasura cu patru cai|cravata
certa, a avea de furca cu|<to play smb. ~>a four-poster:pat cu patru stilpi
se purta necinstit cu cineva four-square:patrat|solid|fix, neclintit
foul-mouthed:obscen, vulgar la vorba four-wheeler:trasura cu patru roti
foully:murdar, mirsav|crud, infiorator|in fourscore:optzeci
mod necinstit, nedrept fourteen:paisprezece
foulness:murdarie|infundare fourteenth:al paisprezecelea
ancrasare|perfidie|necinste|grosolanie, fourth:al patrulea
vulgaritate fourth:sfert, patrime
found:a funda, a intemeia|a topi, a turna fourthly:in al patrulea rind
(metale)|v find|<~ on/upon>a depinde de fowl:pasare de curte oratanie
foundation:fundatie, asezamint|fundament, fowl:a vina pasari
temelie|intemeiere, infiintare|donatie, fowl-run:crescatorie de pasari
fond|bursa scolara|temei, baza motiv|fond fowling:vinatoare de pasari
pe care se cos sau pe care|se fac fowling-piece:pusca de vinatoare
aplicatii|jupon|corsaj|primele ochiuri (la fox:vulpe|blana de vulpe|om siret
impletit etc|<to lay the ~ of>a pune bazele fox:a acoperi cu pete roscate
(unei cladiri etc. fox:a insela, a trage pe sfoara
foundation-sto:piatra de temelie fox:a umbla cu siretlicuri
founder:a se scufunda fox-brush:coada de vulpe
founder:a cadea, a se poticni(din fox-club:pui de vulpe
cauza|oboselii)|a se impotmoli, a se fox-fire:lumina fosforescenta de pe
ingloda|a se prabusi,a se narui,a se lemn|putrezit|leac, lucru fara valoare
founder:fondator|topitor fox-glove:digitala, degetel-rosu
founder:a scufunda (un vas)|a obosi peste fox-hunt:vinatoare de vulpi
masura (un cal) fox-like:vulpesc|siret
founder:inflamatie la piciorul unui cal foxhound:ogar de vinat vulpi
foundling:copil gasit foxy:vulpesc|viclean|brun-roscat|decolorat
foundress:fondatoare fraction:fractie
foundry:topitorie, turnatorie fractional:fractionar|neinsemnat
fount:izvor fractionate:a fractiona
fount:garnitura de litere|rezervor (la lampa fractious:artagos|morocanos, ursuz
cu petrol) fracture:fractura
fountain:izvor, fintina|rezervor fracture:a fractura
fountain:cauza primara fragile:fragil
fountain-head:izvor sursa fragility:fragilitate
fountain-head:sursa primara fragment:fragment

1349
fragmentary:compus din fratricide:fratricid
fragmente|fragmentar, incomplet fraud:inselatorie|impostor, escroc
fragrance:mireasma fraudulent:fraudulos
fragrant:inmiresmat, cu miros placut fraught:<~ with>incarcat cu, bogat in
frail:firav, plapind fragil|subred|debil|slab fraxinella:frasinel
(moralmente)|usuratic, frivol figure:a reprezenta grafic|a schita, a
frailty:fragilitate|subrezenie|slabiciune desena|a-si imagina, a-si inchipui|a
(morala)|frivolitate simboliza|a decora cu modele|a nota cu
frame:cadru (al unei constructii)|constitutie, cifre (preturi)
structura|conformatie|schelet, figure:a calcula
osatura|organizare, sistem figure:a aparea
frame:dispozitie (sufleteasca)|rama, cadru figure:a trece drept
frame:a forma, a alcatui, a constitui|a figure:a fi reprezentat in cifre
calauzi, a dirija|a incadra|a uni, a asambla figure:a se cifra
frame:a adopta, a potrivi (la)|a imagina a figure:se cifreaza la 50 lire|<geometrical
inventa|a proiecta|a formula, a redacta, a ~>figura geometrica|<to keep one's ~>a-si
compune|a articula (cuvinte) mentine silueta, a nu se ingrasa|<person of
frame:a da sperante, a promite|<he could ~>persoana marcanta|<to cut a brilliant /
hardly ~ the idea>de-abia putea sa conceapa poor ~>a face o impresie stralucita /
ideea slaba|<to cut a brilliant / poor ~>a fi o
frame-house:casa de lemn figura remarca
frame-up:inscenare, inselaciune figure-head:agalma|conducator fara
frame-work:rama, cadru autoritate
frame-work:cofraj figure-head:mutra
framing:cadru|schelet, figured:reprezentat, prezentat|imaginat|cu
carcasa|cofraj|concepere|organizare|redactar modele
e|incadrare|montare figurine:figurina
franchise:scutire|privilegiu filament:filament
Franciscan:(calugar) franciscan filamentary:cu filamente, fibros
frangible:fragil filamentous:filamentos, fibros
frank:franc filature:filatura pentru firele de
frank:a scuti de porto (o scrisoare) matase|filare a firelor de matase
frank:a trimite (o scrisoare) fara filch:a fura, a sterpeli
taxe|postale (pe baza unei semnaturi|pe file:clasor pt. pastrat hirtii, docum|pila
plic)|a inlesni trecerea, intrarea file:sir, coloana, rind flanc|dosar|teanc de
frank:sincer, deschis hirtii pastrate la dosar|colectie de ziare
frank:semnul de scutit de porto|franco (pe o file:pilire, slefuire
scrisoare, colet)|scrisoare, colet scutit de file:a merge in rind
taxe|postale file:a clasa (hirtii, acte, scrisori)|a pili|a
frank:semnatura (care permirte scutirea| de pune la dosar
taxe postale) file:a cizela, a perfectiona|a depune la
fiskiness:zbenguiala, veselie arhiva|<to ~ off / away>a pleca in rind unul
frankincense:varietate de tamiie dupa altul|<In Indian ~ / single ~>unul dupa
franklin:razes altul, in sir indian|<to bite / gnaw a ~>a face
frantic:frenetic|iesit din minti (de durere, o incercare zadarnica
minte file-dust:pilitura
frantically:frenetic, cu frenezie filial:filial
fraternal:fratern filiation:origine
fraternity:fraternitate, fratie filibuster:pirat
fraternize:a fraterniza (cu) filibuster:obstructionist

1350
filibuster:a face piraterie filth:murdarie
filigree:filigran|lucratura fina filthiness:murdarie|obscenitate
filing:clasare (de acte, scrisori filthy:murdar|obscen
etc.)|pilire|punere la dosar filtrate:lichid filtrat
filing:pilitura|depunere (a unui act, bilant) filtrate:a (se) filtra
fill:a satura filtration:filtrare
fill:indestulare|cant. necesara pt. a umple fin:aripioara inotatoare (la pesti)
ceva fin:mina, laba
fill:a ocupa|a detine (un post, o fuctie etc)|a final:final, ultim|decisiv
plomba (un dinte)|a executa, a indeplini (un finale:final
ordin)|a-si ocupa (timpul)|a satisface finality:caracter definitiv|finalitate|sfirsit
(prevederile unei leg finalize:a da forma definitiva|a definitiva
fill:a completa (un formular, un cec) finance:finante, venituri banesti
fill:a umple|a satura, a indestula finance:a finanta
fill:a se umple|<to ~ out>a umfla, a financial:financiar|<~ year>an bugetar
largi|<to ~ up>a umple pina la refuz, financier:financiar, specialist in
complet|<to ~ out>a se umfla|<to ~ up>a se finante|capitalist bancher
umple complet|<to eat one's ~>a minca pe financier:a face operatii financiare
saturate|<to ~ the bill>a ocupa locul financier:a finanta
principal|<to ~ the bill>(e. a.) a indeplini finch:cintez(a)
toate cerintele|<to ~ th find:gasire|descoperire
fillet:panglica|cordeluta (de legat find:a constata|a considera, a socoti
parul)|fisie ingusta si subtire find:a declara (vinovat etc.)|a acorda
fillet:muschi (de animal) (despagubiri)|a gasi|<(Si to ~ in)>a
fillet:fileu (de carne) aproviziona cu, a furniza, a procura|<to ~
fillet:a lega cu benzi, cu cordelute|a desface one's feet>a fi in stare sa mearga, sa tina pe
in fileuri (carnea) picioare|<to ~ one's feet>a sta pe picioarele
filling:umplere|indeplinire|saturare sale, a actiona independent|<to ~ pleasure /
filling:batatura|plomba enj
fillip:bobirnac findable:care se poate gasi
fillip:imbold, impuls|lucru fara valoare, finder:descoperitor
fleac finder:telescop auxiliar
fillip:a da un bobirnac|a stimula, a finder:detector
imboldi|<not worth a ~>o nimica toata finding:descoperire
fillister:rindea de faltuit finding:verdict|constatare
filly:minza finding:furnituri
filly:fata vesela, sprintena fine:timp frumos
film:pelicula, film|ceata pe ochi, fine:cu finete subtil, rafinat|exceptional,
impaienjenire|incetosare (a ochilor, a excelent
vederii)|membrana fine:fin, pur, rafinat
film:a (se) acoperi (cu negura, ceata)|a (se) fine:delicat deosebit|subtire, ascutit|distins,
iNcetosa, a(se)impaienjeni rafinat, subtil|aratos, prezentabil
film-star:stea de cinema fine:afectat, cautat
filmy:de film|acoperit cu o fine:amenda
membrana|incetosat, voalat|subtire, usor ca fine:in sfirsit, in fine, pe scurt
un val|membranos fine:exceptional, excelent|(fam) strasnic
filter:filtru fine:frumos, senin
filter:a filtra fine:a amenda
filter:a se infiltra, a patrunde(prin,in fine:a (se) face mai fin
filter:a transpira|<~ paper>hirtie de filtru fine:a (se) subtia|a (se) purifica

1351
fine:a (se) limpez|<a ~ pen>o penita fina|<~ finger-print:amprenta digitala
language>limbaj, stil ales|<~ finger-stall:deget de protectie
distinction>distinctie subtila|<~ finger-tip:virful degetului
understanding>intelegere patrunzatoare|<~ fingerbreadth:latimea unui deget
sense of humour>simt fin al umorului|<to fingered:atins cu degetele
have a ~ ear for music>a avea ureche fingered:executat la un instrument de per
muzicala|<a ~ athlete>un atlet excel fingering:lina fina( pentru
fine:arte frumoase ciorapi)|pipaire|digitatie
fine-draw:fin, subtire|subtil fingerling:peste mic (de lung.unui deget)
fine-draw:ajuns la greutatea minima finical:meticulos, scrupulos|pretentios
fine-draw:a stopa|a trage metalul in fire chitibusar
subtiri finicking:afectat|pretentios,
fineness:finete|frumusete, chitibusar|mofturos
stralucire|seninatate|eleganta finis:sfirsit
finery:gateala, inzorzonare finish:faza ultima, sfirsit (la o
finery:cuptor otel cursa)|incheiere|implinire, intregire|finisaj
fought:a combate|a lupta contra, impotriva perfectionare
fought:a lupta (cu) finish:a termina, a ispravi, a incheia|a
fought:a lupta pentru|<to ~ shy of>a se tine omori, a rapune|a desavirsi a finisa
departe, la distanta de|<to ~ smth./ smb. finish:a ajunge la sfirsit|a se termina|<to
off>a invinge ceva / pe cineva prin fight to a ~>a lupta pina la epuizare, pina la
lupta|<to ~ out>a obtine, a atinge (ceva) biruinta|<to lack ~>a fi nefinisat
prin lupta|<to ~ one's way>a-si croi finished:sfirsit, terminat, finit|desavirsit,
drum|<to ~ an enemy>a lupta impotriva finisat
unui dusman|<to ~ a duel>a finisher:finisor|lovitura de gratie
fine-spun:delicat, fin, fragil|straveziu, finishinf-ream:alezor|finisor
transparent finishing:de completare|de perfectionare
fine-spun:abstract, neaplicabil finishing:de gratie
finesse:finete, subtilitate|iscusinta, finishing-mach:masina de rectificat
abilitate|viclenie siretlic. finite:finit|limitat
finesse:impas finite:personal
finesse:a umbla cu siretlicuri|a fi siret finitess:limitare
finesse:a face un impas Finn:finlandez
finger:deget Finnic:finlandez
finger:clanta zavor fiord:fiord
finger:a atinge cu degetul|a juca pe degete|a fir:pin brad|lemn de brad
lua (mita) fir:a se potrivi (la ceva)
finger:a cinta la un instrument de fir:a se potrivi (ca masura etc.)
perc|<index ~>deget aratator|<to put / lay a fir:a-i veni, a-i sedea (cuiva) bine
~ upon>a atinge usor|<his ~s are all fir:a adapta (la, pentru), a ajusta|a
thumbs>e neindeminatic|<to lay / put one's aproviziona|<to ~ in>a se potrivi, a merge
~ on>a pune degetul pe rana|<to have a fir-cone:con de brad
thing at one's ~s ends / tips>a sti ceva pe fir-tree:v. fir
degete|<with a wet ~> fire:foc|soba|lumina, stralucire|dogoare,
finger-alphabe:alfabet al surdomutilor fierbinteala|infocare, entuziasm, ardoare
finger-board:tastiera fire:foc (de arma), impuscatura
finger-board:claviatura fire:a da foc la, a aprinde|a descarca, a
finger-flowers:digitala, degetel-rosu declansa (o arma)|a slobozi (un foc de
finger-mark:v. finger-print arma)|a alimenta cu combustibil|a coace
finger-post:tabela de marcaj (oale, caramizi).|a usca la foc (ceai, tutun)

1352
fire:a cauteriza fireworks:focuri de artificii
fire:a inflacara, a insufleti fireworks:sclipiri (de inteligenta)
fire:a da afara, a concedia firkin:butoias|masura de 40,89 litri.
fire:a trage, a descarca o arma(asupra firm:solid, compact|stabil, fix, neclintit,
fire:a lua foc, a se aprinde ferm
fire:a se aprinde, a se anima|a se firm:firma, casa de comert
entuziasma|<to ~ up>a se minia, a se firm:cu fermitate
irita|<~ away!>da-i drumul!|<to be on ~>a firm:a (se) intari, a (se) consolida|a (se) fixa
arde, a fi in flacari|<to be on ~>a fi firmament:firmament
agitat|<to set smth. on ~ / set ~ to smth>a firmly:cu fermitate
da foc la ceva|<to lay ~>a pregati un firmness:fermitate, neclintire
foc|<to make a ~>a face un fo firness:potrivire|aptitudine|competenta,
fire-alarm:alarma in caz de incendiu iscusinta, pricepere|sanatate, conditie fizica
fire-arm:arma de foc buna
fire-ball:bolid, meteor first:intii(ul), prim(ul)
fire-ball:ghiulea first:cel mai de seama, important
fire-bomb:bomba financiara first:intii, in primul rind|<~ name>prenume
fire-brick:caramida refractara (nume mic)|<in the ~ place>in primul
fire-brigade:corp de pompieri rind|<at ~ sight>la prima vedere|<~ thinks
fire-cock:gura de incendiu come ~>problemele c. m. imp. trebuie
fire-cracker:pocnitoare rezolvate in prim. rind|<~ thinks come
fire-damp:gaz de mina, grizu ~>urmator, proxim|<the ~>intiiul,
fire-engine:pompa de incendiu primul|<from the ~>de la inceput
fire-escape:scara de incendiu|iesire folosita first-aid:prim-ajutor
in caz de incend first-born:primul nascut
fire-extinguis:extinctor first-class:clasa intii.
fire-fly:licurici first-class:de prima clasa, exceptional
fire-hose:furtun de incendiu first-class:de clasa intii
fire-insurance:asigurare contra incendiilor first-cost:pret de cost
fire-iron:vatrai first-day:duminica
fire-iron:unelte pentru intretinut focul first-form:clasa intii
fire-plug:gura de incendiu first-hand:direct, fara intermediar
fire-point:punct de ardere first-night:premiera
fire-pot:creuzet first-rate:de primul rang, excelent
fire-resisting:refractar|care rezista la temp. first-rate:de minune, grozav|<it went off
inalte|ignifug ~>a mers grozav de bine
fire-screen:aparatoare la gura sobei firstling:inceputuri, primele
fire-teaser:fochist rezultate|trufanda, primul vlastar
fire-trap:cladire fara iesiri caz incendiu firstly:in primul rind
fire-water:rachiu firth:brat de mare|estuar|liman
fire-worship:cult al focului fiscal:fiscal
firebrand:taciune,lemn incandescent, fish:fisa (de joc)|peste
aprins|provocator, atitator,instigator fish:a pescui|a scoate (din apa, din buzunar)
firelock:flinta, sineata fish:a umbla dupa
fireman:fochist, pompier fish:a descoperi (un secret etc.)
fireplace:vatra, camin fish:a pescui
fireplace:focar fish:a vina, a cauta
firer:aprinzator|incendiator fish:a fi in cautare de|<to ~ in troubled
fireside:gura sobei|camin, casa waters>a pescui in apa tulbure|<to go
firewood:lemne de foc ~ng>a merge la pescuit|<to ~ for

1353
compliments>a vina complimente|<to ~ fit:a se potrivi, a fi corespunzator|a(-i) sedea
out>a pescui tot pestele (dintr-o bine, a(-i) veni bine|<if you think ~ to>daca
apa)|<pretty lettle of ~>incurcatura, crezi ca e nimerit, potrivit sa|<he is not yet
bucluc|<to drink like a ~>a bea virtos|<to ~ to tracel>inca nu e stare sa
fish-carver:cutit de peste calatoreasca|<your coat ~s well>haina iti
fish-glue:clei, gelatina de peste vine bine|<to ~ in>a se imbuca, a se
fish-hook:undita impreuna,
fish-monger:negustor de peste fit-out:echipare
fisher:pescar|barca de pescari fitful:cu toane, capricios|neregulat, cu
fisher:pescarus albastru intreruperi|nesigur
fisherman:pescar fitter:persoana care probeaza|care ajusteaza
fishery:pescuit|pescarie|dreptul de a pescui (o haina)
fishgig:sulita de pescuit, harpon fitter:montator|instalator
fishiness:caracter de peste fitting:potrivit, corespunzator
fishiness:ambiguitate fitting:ajustat
fishing:pescuit fitting:ajustare
fishing:de pescuit fitting:asamblare, montare
fishing-line:sfoara de undita fitting:accesorii, piese
fishing-net:navod fitting:garnitura apartinind unei
fishing-rod:bat de undita instal.|<tight- ~>strinsa pe corp
fishwife:vinzatoare de peste fitting-out:echipare
fishy:de peste ca de peste.|bogat in peste fitting-shop:atelier de montat
fishy:fara expresie five:cinci
fishy:dubios, suspect five:cifra cinci grup de cinci
fissile:care se crapa, se despica fiver:hirtie de 5 lire sau 5 dolari
fissility:insusirea de a se despica fix:incurcatura, imprejurare critica
fission:fisiune fix:a fixa, a consola, a intari
fissionable:fisionabil|<~ fix:a(-si) indrepta
materials>materiale fisionabile fix:a(-si) atinti (atentia, privirea)|a atrage, a
fissure:crapatura, fisura retine (atentia etc.)|a plasa, a aseza|a stabili,
fissure:falie a hotari|a preciza,a fixa (o data,un pret)
fissure:a (se) crapa, a (se) despica fix:a aranja, a repara
fist:pumn fix:a fixa|a fixa (cu privirea)
fist:mina fix:a fixa
fist:scris|<to shake one's ~ at smb.>a fix:a se stabili (asupra,cu privirea)|a se
ameninta pe cineva cu pumnul|<I know his solidifica, a se inchega|<to be in a ~>a fi la
~>ii cunosc scrisul ananghie|<to ~ up>a aranja|<to ~ up>a
fistic(al):pugilistic gazdui|<to ~ up>a aplana (o cearta)
fisticuff:pumn fix-up:pregatire organizare
fisticuff:lupta cu pumnii box fixation:fixare|statornicire
fistular:fistular, cu fistula fixative:fixator, fixativ
fit:bun (pentru la), adecvat f

You might also like