Luerarea nr.1 CUNOASTEREA UNOR TIPURI CONSTRUCTIVE DE AMBALAJE $I A SISTEMELOR PRINCIPALE DE AMBALARE. MATERIALE DE AMBALAJ ‘Scopul lucraril Lucrarea are ca scop cunoasterea principalelor tipuri de ambalaje utiizate In industrie 1 comer, precumn gi a materialelor din care acestea sunt confecfionate, In cadrul inerarit studenfilor le este prezentata o gama variaté de ambalaje utilizate in diverse Gomenii de activitate si condijile specifice pe care aceste ambalaje trebuie sé le trdeplineasca pentru a putea fi Intrebuinfate, tn functie de produsul care umeaza @ f wepalat, De asemienea, se efectueaza o ciasificare a ambalajelor dupa mai multe eriteril arfuncfe de elementele care diferentiazé ambalajele si materialele de ambalaj inte ele $i se identifica functille ambalajului si ale etichetei. Considerafil teoretice ‘Ambalajele, ca insofitori ai produselor, reprezint& corpuri confectionate din diverse materiale avand o forma pottivité, destinate a confine produse diverse (alimentare $i Healimentare) tn scopul asigurarii unei protecfii temporare a produsului in decursul manipula, transportului, depozitari, vanzarii si / sau consumulul acestuia, precum si pentru faciltarea aplic&rii procedeelor tehnice modeme de transport, manipulare, Tefrigerare, desfacere, etc., cresterea vitezei de circulafie a produselor si reducerea Costurilor de distributie; ridicarea valorii produselor, tnainte de expedierea lor, si eliminarea din comert a produselor de calitate mediocra. "Accesorille de ambalaj sunt materiale sau dispozitive care completeaza sau preiau Unele functiuni ale ambalajelor, cum ar fi: imobilizarea continutului, amortizarea socurilor, etangarea, Inchiderea, consolidarea sau identificarea ambalajulul, féré a constitul insd Thvelig de protectie a produsulul (cleme, agrafe, dopuri, capace, garnituri, etichete, etc.), Materialul de ambalaj este materialul destinat pentru confectionarea ambalajelor si (eau) accesorilor de ambalaj, in timp ce materialul de ambalare este materialul destinat sé ‘nveleasca temporar produsul de ambalat. Clasificarea ambalajelor se poate face dupa mai multe criterii: a) Dupé scopul lor: ambalaje de transport (AT) si de prezentare — desfacere (APD); b) Dupé pozitia fafa de produse: ambalaje directe (AD) (pentru desfacere), care vin in contact direct cu produsul find confectionate din hértie, carton, sticlé, metal, material plastic; ambalaje indirecte (Al) (de transport), care le protejeaza pe cele directe si care sunt confectionate din lemn, carton, material plastic; ambalaje auxiliare (AX) (talag, carton ondulat, spume sintetice, lemn), care fixeazA ambalajele directe in interiorul celor indirecte avand rol de atenuare a socurilor, a transmisiilor de caldura, de patrundere a umiditai. ) Dupé functionalitate: ambalaje propriu-zise (lazi, saci, cut, etc); ambalaje — utilaje (palete, palete-lazi); ambalaje — mijloace de transport (bene, containere); d) Dupé forma geometricé a ambalajului: i (L), cutii (C), pungi (P), saci (S), borcane (8) butelii (BT), flacoane (F), tuburi (T), bidoane (BD), butoaie (BUT), canistre (CS), caserole (CA), filme si folii (FF), hartie (H); ) Dupé natura produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare (PA), pentru produse periculoase (PP) si pentru produse industriale (P1); f) Dupé relatia cu mediul ambiant: ambalaje biodegradabile (AB) gi ambalaje care nu ‘sunt biodegradabile (ANB); ‘ 9) Dupa modul de folosire: ambalaje refolosibile (AR) $i nerefolosibile (ANR); 3 Scanned with CamScannerambalaje solitare, grupate, colective; 1) Dupe oo do gr ror ambalels fixe, pliante, demontabile; 1) Bupa sisterul d6 Crate: ambalale rigid, semirgide, suple; gradul jalul din care sunt confectionate: ambalaje din lemn; ambalaje qi i) Dupa Herel i alae din metal; ambalaje din sticls; ambalaje din material lagi materiale colon complexe; ambalaje din materiale textle. ; ambalaje : ‘ambalajului sunt dictate de produsul care se ambaleaza gi de mijloacele 5) Funefil ‘care acesta este transportat de la producator la consumator. Functile dy erry Frbelortipurl sunt similare, cu deosebirea ca la ambalajul de desfacere se pune bazk ae aoe pe funcia. de informare si reclama. Aceste func sunt prezentas tabell 1.1, Impreuna cu cele ale etichetei. La unele ambalaje de desfacere continutul etichetei principale este inscris direct pe ambalaj, existand insa alte tipuri de etichete care se aplica pe acesta (de pret, de timbru}, Tabelul 1.1. Funcfiile ambalajului si ale etichetei Mod de manifestare ~——protejeaza produsul fafa de influentele vatimatoare Protectie si | sroducatoare de pierderi cantitative si calitative /Asigura pastrarea proprietatilor si valorii produsului ca marfa Promoveaza si tipizeaza unitati modulate de transport si Rationalizare|desfacere de produse ambalate care inlesnesc operafille de Imanipulare, transport, depozitate si distribuire a acestora [Asigura reprezentarea clara si sugestiva a confinutului Indic pretul, cantitatea de produs gi termenul de valabilitate DA indicati privind avantajele produsului, modul de intrebuintare sau preparare, etc. - Eticheta trebuie sa confina: numele productorului, denumirea produsului, eventual denumirea comercial’, componentele In lordinea ponderii in produs, gramajul, data de fabricatie si ermenul de valabilitate (sau data expir&iri) - Cand este necesar se indica si modul de utilizare a produsului - Forma este influentaté de particulanitatile constructive $i ltehnologice si de posibilitatea de utilizare a materialulul - Culoarea este un mijloc de atragere a atentiei, avand si rol psihologic; pentru realizarea unel armonil este necesara folosirea trei culori - Grafica are rolul cel mai important din punct de vedere estetic. Ilustrafia unui ambalaj poate fi un desen sau o fotografie \(exprima mai fidel realitatea), intrucat infatiseazé produsul sii lsugereaza utilizarea si provenienta Prin intermediul etichetel se determina opfiunea pentru produs in functie de valoarea nutritiva: valoarea energetic se exprima Jin kcal sau kJ, iar confinutul de vitamine in mg la 100 g produs [sau raportat la o portie standard lAmbala} Eticheta Tipuri constructive de ambalaje gi materialele din care acestea sunt confectionate Domeniul ambalajelor are o foarte mare extindere, variatie si complexitate. El Cuprinde terminologie, materiale pentru ambalaje, tehnologii de obtinere a ambalajelor, tehnici gi sisteme de ambalare, etichetare, etc. In concordant cu acestea este normal s4 4 Scanned with CamScannerexiste gi norme si standarde referito: depozitarea ambalajelor gi produselor ambelate, Sper Prazertate, in traneport 9 Dintre aceste standarde un numar foarte produse si dispozitive auxiiare de ambalare” care arc cokscony ny soctiunea Ambalaje, re subsectiunile prazentate mal jos, Generalitati _| Ambalaje, produse gi dispozitive auxillare de Ambalaje din lemn Ambalaje din cauciuc gi materiale — Ambalaje din sticla ‘Ambalaje di a |____.I Ambalaje metalice Ambala din Produse auxillare materiale de ambalare Conditile pe care trebuie sé le indeplineascé materialele utiizate la confectionarea ambalajelor sunt: - 88 Se prelucreze ugor si s& nu fie higroscopice; = 8& permit curditirea si dezinfectarea fara deteriora; - s&nufie prea grele in raport cu masa produselor ambalate; = 8& nu posede si s nu emane nici un fel de mirosuri; = 8& nu reactioneze cu produsele ambalate; - s&nu se deformeze in timpul depozitarii si transportului; = 8& protejeze produsele de orice fel de vatamari; - 88 reziste la tensiunile i zdruncinaiturile din timpul transportului; = marimea lor s& se armonizeze cu gradul de perisabilitate a produselor ambalate si sa fie estetice. Cele mai multe ambalaje sunt confectionate din: lemn, materiale celulozice, material plastic, metal, materiale complexe, sticla. Ambalajele din lemn cele mai uzuale sunt: lazi (tip P, D,V, C, S, etc.) gi stelaje de depozitare; palete plane (de uz general, departamental, portuar sau cu montanti); palate — lazi gi panouri; coguri gi impletituri; tambure gi mosoare; butoaie si putinl. In categoria ambalajelor din lemn intra gi l&zile pentru transportul conservelor tn borcane sau lazile din placi fibro-lemnoase intarite cu gipci din lemn. L&zile de lemn pentru transportul conservelor alimentare in borcane de sticla (STAS 2281-74) se executd In trei marimi, pentru Incdrcarea maxima de 25 kg, cu sau fara capac. Dimensiunile gi forma constructiva a acestora sunt prezentate tn tabelul 1.2 si fig. 1. Tabelul 1.2 ; Dimensiunl interioare Diensun de gaber Marimea TTongime | Latime | Inaitime | Lungime | Lafime anime 7 95 1 2 s7o | 380 ["427_] 604 | 414 [161 3 154 188. 5 Scanned with CamScannerort conserve ins} ac; 4,5,6:SiPcl; 7.coltare din lemg Jemn pentru transport 3.lamele fund — capac; 4, rale; ig. 1-1. Lada din lemn pent ; 3.lamele fu Fig.1.2, Tipuri .2. Tipuri cor i nstructive de lézi din placi fibro-lemnoase Fig. Je de capat; 2.lamele late! 1.Jamele de 6 Scanned with CamScannerLazile din pléci fibro-lemno: ase (fig.1.2) 8 i i 4957-87) $i dimerianl. Aeon eae (i9-1.2) 80 construiese in diverse varianta (STAS rea lazilor se face prin agrafe de i ie Volumut util al l&zilor din plicl fibro-lemnoase b ente de 70, 100/200 300 aan cue e este de 70, 100, 200, 300, i 670 dm*, la capacitati de incdrcare de 20 — 150 kg, ° ae re Gob Pentru asigurarea integritatii $i Securitatii continutului tn timpul transportului, lazile din placi fibro-lemnoase pot fi balotate cu banda din Ofel, fie la centrul Waal a capete sau gi la capete si central. _ Ambalajele din hértie $i carton sunt, in marea majoritate, sub forma de saci sau pungi, cu sau fara pliuri laterale (cele din hartie) $i sub forma de [zi gi cutii (din carton). Lazile $i cutiile din carton ondulat au forma paralelipipedic& cu dimensiuni dintre cele mai variate in functie de produsul care se ambaleaz’, Se construiesc, de obicei, In sistem pliant pentru ca transportul gi depozitarea tnainte de utilizare s& se fac ct mai ugor. Sacii textili se confectioneaza dintr-o singura bucat& de material cu doua cusaturi de incheiere. Fileul tubular se utilizeaz4 sub form de sAculeti prin segmentare si capsare. Lazile pliante ,pe volum” din carton (ondulat, compact sau mucava) sunt folosite pentru transportul produselor pulverulente, granulare sau bucai mici (care nu impun l&zi cu dimensiunl speciale) preambalate in cutii de desfacere sau in vrac. Aceste lazi ,pe volum” sunt ambalaje de transport paletizabile, cu sectiuni dreptunghiulare gi cu cele trei dimensiuni modulate conform STAS, pentru a cuprinde un anumit numar de produse (in diverse variante de asezare), dar care pot cuprinde produse si in masa sau numar nerotunde, astfel Incat sa rezulte utilizarea rafionalé a spatiului interior. Lazile din carton ,pe volum’” au forma si dimensiunile prezentate mai jos. ‘ Volum Dimensiuni interioare, mm| Mirime | interior, dm’ | 1 b bh 1 69 253 142 2 13,7 285 3 18,3 190 253 4 20,6 380 5 27,4 285 6 41,1 253 7 34,6 | 570 3 8 82,3 380. oO ji ic si ile din hértie cu burduf, cu fund simplu, tip BS, se pot confecfiona mecanic si sunt ute, in genera, la ambalarea produselor alimentare. Forma acestor pungi $i desfaigurata hértiei utilizata la confectionare sunt prezentate In fig. 1.3. jurata) Fig.1.3. Punga din 1 Scanned with CamScannerTabelul 1.3. Caractersticile principale ale pungilor din hartie cu burdut si fund simply 2 | copacitate [5 angi Tr tncime itis bandit Tipie [Hire pir. pungi STAS 7971-73 AB | operate |Lungime| Latime |""burdut | Ja fund longitudinal] ,,, | Mesa |LAtimes bobini kg) [LS mm/OS mM, $ mm ps 3 mm) by +3 mm (g/m’)} (mm) T |40; 50 1{ oj2s | 190 | 75 | 25 30 30 : 280 1 |40;50 2] 0250 |. 20 | 9 | 30 30 30 aa eas 330 1/56; 63 3] 0500 | 260 | 100 | 35 30 xo | i iPS 370 1 |36; 63 4 1000 | 295 | 12s | 40 | 35 Se 440 T |63; 70 s| 2000 | 350 | iss | 45 35 40 alee 530 1 }70; 80 6| 3000 | 40s | iss | 45 35 o | aI 530 7| 5000 | 465 | 195 | 55 35 40 T [M9] 60 =| 10,000 590 | 265 [35 35 3 [ar [70; 80] 800 Exemplu de notare: Pung BS- 5/1/70 STAS 3111/2-75 (m&rimea 5, din hart pentru pungi tip | de 70 g/m). Pungile din hértie cu burduf, cu fund dreptunghiular, tip BD, se pot confectiona mecanic gi sunt utiizate, in general, la ambalarea manual si automata a produselor in vrac. Forma acestor pungi si caracteristicile lor, inclusiv tipul hartiei din care sunt obfinute, sunt prezentate In fig.1.4 gi tabelul 1.4. 4 Vedere din A DA Fig.1.4. Punga din hartie cu burduf cu fund dreptunghiular, tip BD Butoaielo cilindrice din hértie si carton au mantaua executata din hartie infaguraté, iar capacele si fundurile sunt executate din mucava si sunt destinate, in special, ambalarii produselor solide sub forma de praf, cristale, bulgari, etc, Se fabric& cu diametre interioare Scanned with CamScannerde 248, 274, 350, 1 380 mm, tn de 2STaS 5280), Corelafie cu diametrele nominale de 256, 294, 370 si 400 ‘Aceste butoai ‘ ‘ tabelul 1.5. le sunt prezentate schematic In fig.1.5 $i au dimensiunile prevazute in Tabel 1.4, Caracteristicile principale ale pungllor din hartie cu burduf gi fund dreptunghiular Capecitate . | Adaneimea | EAlimea beni] Hire pentru pungi | > Mirime| de utilizare, | Lungime | Lajime ae de lipire STAS 7971.73 _| L&jimea (kg) |!#Smm |[btSmm| CTE | longitudinale | >, | Masa Bobings d£2mm P | @o’) | ™ 1 0,100 140 60 20 T 40 20 u_|_s0 2 | 0250 | 180 | 70 20 20 1 | 40; 50 pig 50. 130_| 80 35 3 | 0500 20 250 5 330 3 315 on 1m | 50:56 }-—355 260 | 80 25 20 280 260_| 90 30 20 320 230__| _100_| 37.5 20 330 4 | 1000 [245 [0s [325 20 11 |56; 63; 70[ 360 280 105 32, 20 360. 250_| 120 | 32, 20 390 230_| 130 40 20 440 275 180_| 37.5 30 340 5 | 2900 [2901150 30 30 1m | 63:70 [30 360 150 50. 30. : 530 6 | 3.900 [360 [180 [375 30 Lu | 63:70 | “sao ‘400 [200 6 20 ; 680 i 5,000 | s40__| 200 60 20 1 | 70:80 F660 8 7,000 555 260 50 30. I 80. 750. 9—|-10,000 [660 | 260 50 30 1180 | 750 Exemplu de notare: Pung BD-3/1/50 STAS 3111/3-75 (marimea 3, din hartie pentru pungi tip | de 60 im?) Tabelul 1.5. Caracteristicile principale ale butoaielor cilindrice din hartie gi carton Capacitatca apronimativa (am?) [5 [10 | 15 [20 [2s Toes] 30 | 40 {50 | 60 | 70 | 80 | 99 100, ames ierioars, h (um)_| 10 208 [312 [340]] 425 | 462 [10 595 520 [026 728 | 710] #00 La90 [Diametrul| Grosimea] Grosimea interior | mantalei | mucavalei ‘Tara aproximativl (ke) d (mm) (mm) | g, (mm) (oom |g oe) 08 sete 248 4 oe i203 t= t}-)-t- t-te tet 3 38122125] 28 i 35 35 TL Lae] oo fae feof TT Tt 214 5 Fa ae CEO : 6 Fe a EN 35 23 [=] = t= Tet ots et Sa eee eff seems] emo gd a es eed so | st rC FL 3, 25) = afore ener mee es] 4 411A, 380 3 oa 1-1 =f =f 38 63167 6 Sf se os Joee [ease el ETT Tots Tar prin infagurarea hartiei sub forma de tub, cu lipire gi utoiului se executl i EE ees Pundul gi capacul butoiului sunt executate din cate presare. Lipirea se face cu adeziv. 9 Scanned with CamScannerre exterior avand forma de taler, obtinut prin doua buf de mucava, cea cir ee sprlind pe un cerc executat din cea dinspre interior forma tte 'fundul butoiului este Intarit cu un cere din Bresare, lar Mucava fixat it Mucava, ae 8 Tieleatern ste prevazuté cu cate un cerc de Intarire din hate tnfapun an pringe cu cleme de sArma - +t oy | “ x A Fig.1.5, Butoaie cilindrice din hartie si carton Ambalajele metalice pot fi de transport sau de desfacere. Cele de transport sunt, In general, paletele-l&zi, containerele (de distributie si de tip ISO) si butoaiele, iar cele de desfacere sunt cutile metalice pentru diverse produse (alimentare, chimice, cosmetice si farmaceutice, etc.), tuburile deformabile din aluminiu si staniu, ambalaje tip aerosol, canistre, bidoane, etc. ‘ Fig.1.6. Constructia butoaielor din tabla subfire 10 Scanned with CamScannerButoaiele din tabla subfire cu grosimea pana ta 0,5 m (tip N) sau ondulat& (tip ©). Forma constructivé a acsslor bree S dimereunge principale sunt prezentate tn fig.1.6 gi tabelul 1.8. Butoaiele se executd din table racera laminata la cald calitatea | sau din tablé subtite de ofel laminat la rece, Imbine ee butoaielor se face prin fal} dublu, falt simplu tntart prin sudura prin puncte sau prin sudura continua. Aplicarea capacelor pe gura de umplere se face prin presare sau prin bercluire. Tabelul 1.6. Capacitatea gi dimensiunile butoaielor din tabla subtire Dimensiuni Capacitatea nominal, litri mm 30. 45, 60 85 100. 125 200 250 D 300 350 350 400 450 440, 485 560 605 Hoax 380 490 640 480 550 670 700 870 860 g 0,45 — 0,50 0,50 Existé si bufoaie cu mantaua nervuraté executate din tabli decapata prin ambutisare destinate ambalarii produselor fara ac{iune coroziva. Asamblarea mantalei pe generatoare se face prin sudura continu’ in pozitie suprapusd. Exist butoaie cu capacul si fundul asamblate pe manta prin falt dublu, cu vane montate In capac, pentru produse lichide, sau numai cu fundul asamblat prin falt dublu, capacul find mobil si prevazut cu colier, tn cazul produselor vascoase, granulare sau pulverulente. Cutille metalice de formé cilindricé sau prismaticé sunt confectionate din tabla de ofel cositorit’ la cald, cuit’ gi nel&cuit’, special destinaté ambal&rii si preambal&rii unor produse atAt de natura alimentara, ct si chimicd (vopsele, lacuri, etc.) sau farmaceutica sau din tabla de aluminiu. Cutiile metalice cilindrice sunt de doud tipuri: tip A - cu fund si capac aplicate separat si tip B — numai cu capac aplicat separat (ambutisate) — fig.1.7. Lacuirea se poate face fie numai la interior, fie pe ambele parti. - Cuttile metalice pentru conserve sunt confectionate din tabla cositorita la cald, cuits si nel&cuitd, special destinaté ambalari, preambalarii si conservarii produselor alimentare. Fig.1.7. Cutll metalice cllindrice pentru conserve ul Scanned with CamScanneri fund aplicat Tabelul 1.7. Dimensiunile cutillor cilindrice pentru conserve cu pI Layimea | Raza de Diametral | Intlfimea bordurii | pacordare | C4Pacitate [Diametrul| interior | cutiei r£0,1 cm* nominal | d, +0,2 fa 0 fi 39 2,6 18 PY 39 0,20 ,¢ 63:1) S32 en qemal ieee 78 38 ee x 390 | 101 101 0,22 28 20 B 28 to 73,5 110 3 118 118. #0 32,5 32,5 3 47 47 50 50 |__320__| 53 53 8 99 98,8 60 101,5 60, 0,24 3,0 2,0 68 68 465 88 88 600 112 112 [800 | 118 118 850 280, 280 5000 153 153,42 172 156,5 172 0,30 32 2,0 2975 253,4 253,4 4400. Tabelul 1.8. Dimensiunile cutillor cilindrice pentru conserve ambutisate Diametral | Indifimea a Diametrol | interior caticr | C™8M* | Diametral de |Adancimes| Capacitate nominal | d,+0,2 by +03 | maveared; | funduluihy} cm? o 0 | 73 728 30,0, 0,22 35 3,0 110 24,5 0,22 140 99 98,8 32.5 0.24 50 55 al 205 Tuburile metalice se folosesc la ambalarea si preambalarea produselor alimentare gi chimice sau farmaceutice sub forma de past. Se confecfioneazé din aluminiu cu duritatea 19-22 HB de calitate moale, din aliaje de aluminiu cu proprietati de formare la rece, din plumb tehnic sau aliaj Pb-Sb placate cu cositor si din material plastic. Tuburile ‘sunt de tip deformabil. Materialele metalice de confectie se trateaza la interior cu lac de protectie in stare polimerizata, de tip alimentar, cu grosimea de 0,005-0,009 mm. Tuburile deformabile din aluminiu sau staniu se deosebesc de cele din material Plastic prin faptul c&, dupa deformarea lor prin apasare lateral in vederea eliminarii Produsului, ramén deformate fara a tinde s4 revina la forma inifiala si deci far a aspira aer care ar putea produce modificari de natura organolepticd in produsul ambalat. Pentru a asigura izolarea completa a produsului de aer, orificiul de evacuare a acestuia este obturat cu un strat subtire de metal care este perforat, la folosirea produsului, cu ajutorul unui Perforator pe busonul tubului. Aceasta a permis utiizarea tuburilor deformabile la ambalarea produselor alimentare lichide si vascoase ce se pot denatura ugor la contactul cu aerul. Tuburile deformabile din aluminiu sau staniu se confectioneaza prin flare prin impact; un disc din aluminiu sau din staniu, de diametru gi grosime convenabile, este presat de un poanson, intr-o matrfé, astfel Incat metalul este obligat sa "curga" prin spafiul inelar dintre Poanson si matrifa, luand forma de tub. Tuburile deformabile din staniu cu strat intermediar de material plastic (material complex) pot fi Confectionate gi prin sudare longitudinala gi apoi imbinare cu capul si um&rul din aluminiu, 12 Scanned with CamScannerCiclul de lucru pentru confectionarea unui tub este de circa 0,33 s (frecvei 200 cursevmin). Pentru tuburla cu diametrul de 30 mm. frecventa este de 100 cxrserrcin Pentru a permite 0 deformare usoara la folosire, tuburile de aluminiu suferd, dup obfinere, 0 recoacere timp de cateva secunde, la 600°C. Pentru a elimina riscul unei actiuni @ produsului asupra metalului, suprafata interioard este lécuité cu ragini epoxifenolice sau epoxivinilice, La exterior se depune un lac de fond, apoi se imprima desenul sau textul in mai multe culori, dupa care se acoperd cu un lac incolor. Ambalajele aerosol sunt reciplente in care produsul activ (produsul ambalat) este introdus Impreuna cu un gaz propulsor sub presiune. Acesta din urma exercitS asupra produsului activ o presiune datorité c&reia, la deschiderea orificiului de evacuare, produsul activ este expulzat sub forma dispersaté tn picaturi foarte mici. Ambalajele aerosol se folosesc atat la ambalarea produselor cosmatice, chimice cat si la ambalarea diferitelor produse alimentare (creme, condimente, maioneze, preparate Pentru decorare in patiserie, ciocolata lichida, untul, miere, dulceata), etc. Ambalajele aerosol se compun din urmatoarele elemente (fig.1.8): recipient, valv& cu buton dispersor, gaz propulsor, produsul activ (produsul ambalat), Fig.1.8. Ambalaje aerosol a - elementele componente ale ambalajelor aerosol: 1 .buton dispersor; 2.valva; 3.gaz propulsor; 4.tub imersat in produsul activ; 5.produs activ; 6.recipient; b- schema de functionare a ambalajului aerosol bifazic: 7.solutie gaz propulsor - produs activ Exist doua tipuri de ambalaje aerosol: * ambalaje aerosol la care gazul propulsor este insolubil in produsul activ. Acest gaz, fiind sub presiune, apasé asupra produsului activ astfel incAt, la apasarea butonului dispersor gi la deschiderea orificiului de evacuare, produsul activ iese prin tubul interior gi, In continuare, este expulzat sub forma de picaturi mici. Pe masura ce se evacueaza, produsul activ isi micgoreaz4 volumul, gazul propulsor ocupa un volum din ce in ce mai mare si deci tsi micgoreaza presiunea. Coeficientul de utilizare a volumului ambalajului aerosol este numai de aproximativ 59%, deoarece cealaltA jumatate trebuie ocupata de gazul propulsor comprimat. La aceasta categorie de ambalaje aerosol, gazul propulsor cel mai utilizat este azotul, datorité proprietatilor sale: este incolor, inodor, insipid, netoxic, nu se dizolva si nu se amesteca cu produsul activ, este putin sensibil la ridicarea temperaturii; * ambalaje la care gazul propulsor este solubil in produsul activ (ambalaj aerosol bifazic). Continutul acestui ambalaj este format din doua faze: una constituité din produsul activ in care este dizolvat gazul propulsor si alta constituita din gazul propulsor sub presiune. Cand orificiul de evacuare se deschide, solutia de produs activ si gaz propulsor 13 Scanned with CamScannercare in interioru! ambalajutui era sup junea atmosferica gi favorizeazy dezintegrarea produsul cest tip de ambalaj aerosol, pe mir cao ovacoazt soa pods 8% #0 cre ena clo daha De enit din jusul E a peat Sey aeuine azul propuisor ramane constanta pana la evacuarea le categorie de gaze propulsoare se include dioxidu| etd a produsului activ, in aceasta id j de carbon i este solubil in multe din lichidele ce se preteaz& ambalarii in tuburi aerosol, practic, nu este, infuentat de temperatura gi este considerat conservant, septic, prevenind totodata coroziunea metalica. 7 fee annbatnfote din sticlé se pot clasifica in dou& categorii: ambalaje cu gat ingust (sub 30 mm diametrul interior al gétulul), in categoria c&rora intré butelille pentru produse lichide si ambalaje cu gat larg, din categoria cdrora fac parte borcanele pentru ambalarea produselor semilichide gi solide. Pe langa acestea mai exist baloane, flacoane si fiole pentru ambalarea diverselor produse chimice gi farmaceutice. Buteliile din sticlé sunt recipiente cu sectiune transversala cilindric& sau de alta forma, cu capacitatea de 0,025 — 10 |. Forma gatului depinde de modul cum se face Inchiderea: cu dop, prin capsulare, cu capac cu filet, etc., in timp ce forma gi dimensiunile recipientului sunt influentate de natura produsului, de presiunea la care se pastreaza acesta, etc. Pe langa aceste butelii, se mai utilizeaz’ la ambalarea produselor (de natura chimic&, farmaceutica, cosmetica, etc.) flacoane si butelii cu capacitafi mai mici, precum si fiole pentru diverse esente. Damigenele sunt butelii de capacitafi mai mari de 5 |. Borcanele din sticlé pot avea capacitafi nominale intre 0,12 gi 15 |, in functie de tipul produselor ambalate si de tratamentul termic la care sunt supuse acestea dupa inchiderea borcanului. De asemenea, borcanele pot fi construite in diverse variante de inchidere, gura de umplere avand forma adecvaté modului de inchidere. Borcanele din sticlé cu dop slefuit (fig.1.9,a) sunt folosite la ambalarea produselor chimice gi farmaceutice. Ele se executa in opt capacitati aga cum se prezinta In tabel 1.9. Capacitatea masuraté pana la baza gAtului trebuie s fie egalé cu capacitatea nominala plus cel pufin 5%. Dopurile borcanelor sunt pline la borcanele cu capacitatea de pana la 100 mi, iar la celelalte sunt goale la interior si astupate numai la parte inferioara. trece prin tubul inte presiune, tsi mares Fig.1.9. Borcane cu dop slefuit (a) gi cu filet (b) pentru produse chimice si farmaceutice 14 Scanned with CamScannerTabelul 1.9. Capacitatea gi dimensiunile borcanelor din sticla cu dop slefuit [Capacitatea] nominal | ps Be ‘cm? djJqaq]}/H} ala a nln |d|4a]m | my | & 7 - in. . min. 25 [ser |e [as [setae 7 as ae 6 pe os pi [ae] so fant | 24 [33 [7747 [20 2 [4 6 | 24 | 33 | 20 1 301 100_| 52" | 29 | 38 [os™ "se [22 [2 | 5 | 6 | 29 | 38 | 22 | 3a] - 250. 70” | 34,5 | 45 [129 80_| 35 | 25 7 7 ote se 4 Soo [86% | 45 [58 [162] 105 [40 | 2,5 [9 | 10 | 45 [58 | 40] 52| 4 1000107" [60 [74 [ise | 125 [46 [2.5 | 11 [1s | 60 [74 | 46 [61 | 6 2000 [iss] 8s [00 fae" 159 [35 [2.5 [13 [1s | #5 | 102 [55 [76 | 6 S000 [181] 85 | 100 |3is™| 210 [55 [2.5 [18 | 20 [85 | 102 | 55 | 76 | 6 Borcanele din sticlé cu filet (fig.1.9,b) sunt utiizate, de asemenea, la ambalarea produselor chimice si farmaceutice. Capacitatea gi dimensiunile acestor borcane sunt prezentate in tabelul 1.10. Tabel 1.10. Capacitatea si dimensiunile borcanelor din sticla filetate pentru produse chimice [Capacitatea 4 h nominalé | d 3 | & | & | de bh |b fb fm | s | rin] ge com’ £5% i 2 250__| 40 | 66 | 43 |30"| 39 [133 [go™ | 6 | 4 [ase { 4 [7 { 40 [2,079] 500 | 63 | 81 | 66 | 52™| 62 | 155 [io0™| 6 | 4 lise*| 5 | 10 | 47 [3.0% 750, 63 91 | 66 | 52] 62 | 174 |i10%| 6 | 4 [is[ 5 | ii [53 [3.0% jooo | 63 | 99 | 66 | s2™| 62 | 189 [iz0™| 6 | 4 lis] 5 | 12 | 56 [35° 1250| 63 [107 | 66 | 527] 62 | 202 [i27™|_6 | 4 |is™s| 5 | 12 | 60 [3.55 2000 30 11251 84 | 67 | 79 | 231 [1as®] 6 | 5 [20°] 55 [| 15 [ 70 [3:59 Borcanele din sticlé Omnia si Twist-off sunt utiizate tn industria alimentara pentru ambalarea conservelor care urmeaza a fi supuse unui tratament termic de steriizare sau pasteurizare. Forma guril acestor borcane este prezentat in fig. 1.10. Fig.1.10. Forma gurii la borcanele Omnia gi Twist-off — cu filet (cu patru inceputuri) terior al gurii borcanului, In funcfie de sistemul de Inchidere si de diametrul e: i i un: rofilul gurii se execut& In doua tipuri gi dou’ variante de dimensiunt: : om rs Ornia cu varianta | de diametre nominale #48, #52, ¢56, 468 gi varianta Hou diametrele nominale 83, 6103; 15 Scanned with CamScannertip Twist-off - cu varianta | avand patru inceputuri gi diametrul nominal 468 gj | nominal 682. : va lajolo cn rot plastic sunt dintre cele mai variate, prezentandu-se in Marate variante constructive (Iai, palete, cut, saci, Pung, filme, foli, buteli, pelicule contacto pot fi, deci, suple sau rigide, doze, flacoane, canistre, etc.). Ele p d contractible, boraarea produselor sub forma de bucati se utlizeaz& si platouri alveolar, jit sulefe din material plastic. : | platour compartimentate so ate upd ullizare, in vederea reciclri, ambalaele din material plastic sunt inscriptionate cu coduri caracteristice, pentru a permite reciclatorilor diferentierea diferitelor tipuri de ee peed gi pentru a furniza o conventie uniformg r implementeze producatorii din intreaga lume. : ee youn codu simbol identific8 tipul materialului plastic din care este confectionat ambalajul, dar trebuie sé fie cat mai putin vizibil pe ambalaj tn aga fel incat consumatorul 82 nu fie afectat in decizia de cumprare, in partea de jos a ambalajului c&t mai aproape de centru. De asemenea, ele trebuie s nu poata fi modificate in nici un fel, iar langa ‘Codul simbol nu trebuie s& apara nici o clauz& privind reciclarea sau cuvantul “reciclabil’. Ele trebuie s& fie matrifate sau imprimate pe toate ambalajele care pot accepta marimea simbolului de 1/2" ‘Acaste simboluri sunt prezentate mai jos, impreun cu cateva specificatii legate de HAOBaRBEAEaS PETE HDPE Vv LDPE PP Ps OTHER 1. Polietilena tereftalaté (PETE) este utilizata pentru realizarea buteliilor de suc, apa, vin, bere, flacoane (containere) de uz farmaceutic sau pentru produse cosmetice, etc. 2. Polietilena de inalté densitate (HDPE) este utilizaté pentru realizarea ambalajelor pentru detergenti de rufe / vase, produse de inmuiere, decoloranti, lapte, sampon, produse de condifionare, uleiuri de motor, ¢.a. 3. Policlorura de vinil (V sau PCV) se utilizeaz& la realizarea de ambalaje pentru carne, butelii de ulei pentru gatit, foli gi ambalaje shrink, containere pentru cafea, etc. 4. Poliatilena de joasa densitate (LDPE) se foloseste pentru realizarea de filme pentru ‘Impachetare, pungi, sacoge de piata, sacose multistrat, $.a. 5. Polfpropilena (PP) se foloseste pentru fabricarea de butelii pentru sirop, caserole pentru ambalarea iaurtului, foli gi filme pentru produse de larg consum, etc. 6. Polistiranul (PS) este utilizat pentru producerea de caserole, pahare, ambalaje pentru produse de panificatie, tAvi pentru came, ambalaje pentru alune, cafea, etc. 7. Altele. Produsele etichetate astfel sunt confectionate din orice combinatie tntre materialele 1-8, mai putin comun plastic reciclat. Pungile din polietilené (PE) se confectioneaza din polietilend de inalta densitate (joasa presiune) cu grosimea de 0,02-0,025 mm si din polietilend de joasd densitate (Inalté presiune) cu grosimea de 0,03-0,04 mm. Dimensiunile acestor pungi sunt din cele mai variate: 150x250mm; 200x300mm; 250x300 mm; 300x400 mm, etc. Inchiderea pungilor se executd cu cleme sau agrafe speciale. Buteliile din polietilené tereftalaté (PET) au dimensiuni foarte variate. Policulele extensibile se utilizeaz& pentru desfacerea cu aménuntul a produselor alimentare si nealimentare (uc&rii, bunuri de larg consum, produse chimice, etc.). Peliculele contractibile se confectioneaza din PE sau PCV cu grosimea de 0,02- 0,035 mm, folosind sau nu suporturi de carton, material plastic, pasta de celulozé, etc. 16 Scanned with CamScanner___ Ambalajele termoforma: solide sau sub forma de pa: a a folosite la ambalarea prod: mare; utlizare rationalé a surelc me ena luselor, in special a color formarea ugoara a tuturor tipurier de oe ze: usurints. th cont afectarea desenului impri ipurilor de folii din m: i fectionarea { imy -obtis ateriale : area formelor; do fonme foarte ater" obec de ambalale de ip pri (rorecipenie eee erabile) ieftine, Sura de caldurts ‘Aer comprimat | F {Foleiec xan ys NW" @quam2 A a c= e Vacuum linie de indoire gi piere Produs ol e £ Fig.1.11. Metode tip de obfinere a ambalajelor termoformate ‘a.formare prin vacuum; b.formare cu presiune de aer; c.formare cu vacuum si presiune de aer, d.formare preforma cu suport; e.formare in matrita; f.formare prin curgere. Pot fi utilizate toate tipurile de folli deformabile gi termosudabile, flexibile sau tigide. Grosimea maxima prelucrabila depinde de material putand ajunge pana la 1,2 mm pentru folii semirigide gi 1,75 mm pentru folii din polistiren (PS). Pentru folii de grosime medie (0,15-0,5 mm) preluarea foliei din rol se face fra derulare mecanica, de cele mai multe Of folosindu-se Ins, un brat de intindere basculant pentru impiedicarea derularii bere a foliei gi pentru menfinerea ei in stare intinsa. 17 Scanned with CamScanner{| Fig.1. .Ambalaje din material plastic obtinute prin termoformare Ambalarea in sistem blister (fig.1.13,a) reprezinta mate e ie 2 produselor solide sub forma de bucati in alveole preformate a enbalgt ehazat pe le material plastic (PE, PVC, PP) care se pune deasupra obiectulul oh pe un suport de carton. Fixarea se face prin agrafare, lipire sau termosut x lui si permite recuperarea ‘Aceastd ambalare ofera o buna prezentare a produsul P parfialé a suportului. Ea presupune, in schimb, folosirea unei forme pentru confectionarea e foloseste mai ales la produse de ambalajului si nu se pot utiliza decat filme rigide. Si ‘ us dimensiuni mici ca: accesorii electrice, papetarie, articole de birou, mercerie, cosmetice. film contractibil sursa de 09000007 caidura preforma carton. Fig.1.13. Sistemele de ambalare blister-pack (a) si skin-pack (b) La ambalarea skin (fig.1.13,b), produsul de ambalat agezat pe un carton termosudabil cu microperforatii, serveste el insusi drept forma pentru ambalaj (matrité). Confectionarea acestuia se face prin termoformarea unui film de PE de mica densitate (sau dintr-un alt material plastic) peste produs gi cartonul suport, filmul autolipindu-se de carton. Se realizeaza, in acest fel, imobilizarea perfect a produsului in ambalaj. ‘Ambalarea skin nu necesita forme gi permite utilizarea de filme foarte subfiri. Se poate utiliza la ambalarea produselor de mari dimensiuni: accesorii industriale, aparaturd electronic&, ceramica si porfelan, dar si pentru unele semipreparate alimentare. Pot fi ambalate produse fragile sau de valoare ridicata care trebuie s& fie blocate pe suportuli grele si rugoase in vederea expedierii gi protectiei la umiditate In fig.1.14 sunt prezentate unele metode de fixare a preformelor bli rtul din carton. Astfel, preformele pot fi lipite pe suport prin femmolpire fe iieates preformei, fie prin incalzirea suportului. De asemenea, preforma poste fi eavorata inte dou’ suporturi din carton, fie prin termopresare, fie prin glisare sau prinder 7 suport dublu plant. Dacé alveola (preforma) este lipité pe suport decupat ating: oe acne f Inchis8 cu eticheta pri prea acesieia pe suportul din carton nth: POs! uuburile din material plastic (fig.1.15) se confectioneaza, fo Bua de joasé sau Tnalta densitae, dar se pot confections 9 anes Sin poles (Imbrécéminte si c&ptuseala) pentru protectia atat a produsului, cat at fen oe iona de ambalal. Pentru capetele de golire a produsului pot fi realizate forme divorce a cu capace adecvate care s& permit o stocare convenabila, verse (ex. gat lung): 18 Scanned with CamScanner‘di h. e Fig.1.14. Tipuri constructive de ambalaje obfinute prin termoformare a.preforma blister pe suport din carton; bpreforma sigilata re suport decupat; ¢.preforma cu suport plat; d.preforma cu suport dublu (agrafare); e.preforma cu suport glisant; f.preforma glisanta pe suport; g.preforma pentru produse de farmacie; h.preforme ‘compartimentate; i.preforma cu suport balama; J.preforma dublu-agrafata, K.preforma dubla Se prezinta intr-o varietate multipl& de dimensiuni de la 5/8” la 2", umplerea tubului faicAndu-se pe la partea de jos urmata de Inchiderea prin lipire sau termosudare. Tuburile din material plastic pot fi confectionate din doua bucati — corpul sub forma de tub obfinut prin extrudare continua find imbinat prin lipire cu capul si umarul, obfinut prin injectie in matrita, sau dintr-o singura bucata obfinuta prin extrudare sau injectie in matrita. De asemenea, tuburile pot fi obfinute gi dintr-o foaie de material plastic sudata longitudinal gi apoi imbinat& prin lipire cu capul si umerul, Materlale complexe. Datorité faptului c& pentru un material de ambalaj exista cerinfe complexe de: fezistenta mecanica, inertie chimica, impermeabilitate la gaze, vapori, arome sau, invers, permeabilitate (pentru fructe gi legume proaspete), protectie contra luminii, posibilitafi de termosudare, rezistenta la tratamente termice (pasteurizare, sterilizare) gi la temperaturi joase (congelare, refrigerare), imprimare, pret sczut, etc., creatorii de astfel de materiale au incercat s& realizeze asocierea mai multor materiale simple care s& insumeze calitatile acestora compensand proprietatile lor negative. S-au obtinut astfe! materiale complexe cu proprietati ‘imbunatatite de ambalare a diverselor produse alimentare gi nealimentare. . ; Materialele care se pot asocia, in vederea crearii de materiale complexe de ambalare, sunt: hartia, cartonul, celofanul, folia de aluminiu sau staniol, materialele plastice. Materialele complexe pot fi obfinute, in general, prin patru procedee: acoperire caserare), impregnare, extrudare, lipire. ' an inlet tipuri de materiale complexe utilizate la ambalarea produselor sunt: complexe pe baz de hartie si carton, complexe pe bazé de filme celulozice, complexe din material plastic, complexe pe baz de folie de aluminiu. 19 Scanned with CamScanner1 Diameny | Margie taiata )—onificiu Fm : aah Diamennt_] Zona de pte Fig.1.15. Caracteristicile standardizate ale tuburilor deformabile din material plastic Materialele exe tip TetraPak pe baz& de carton sunt destinate ambalari lichidelor simmentare (lactate, sucuri si ape plate, vin, unele bauturi alcoolice) $i se produc In doua variante: pentru ambalare aseptic (material complex realizat din 6 straturi care include carton, folie aluminiu si 4 straturi de polietilena) gi material complex pentu ambalaje sistem normal (realizat fra folie de aluminiu in 5 straturi — polietilena si carton). Aceste materiale au o rezistenfa mecanicd deosebita conferita de tipul de celulozé folositd la obfinerea cartonului, La ambalarea asepticd termenul de pastrare a produselor este de circa 6 luni in condifii normale de depozitare, materialul de ambalare avand proprietati superioare de bariera la apa, vapori de apa si gaze. Produsele auxillare de ambalare sunt necesare, in general, pentru o protectie mal bun& a produselor (la socuri, impotriva curgerii si raspandirii necontrolate, etc.). De asemenea, pentru a mari functia de prezentare si reclama a ambalajului sunt folosite accesorii de ambalare din diverse materiale cum ar fi: cogulete, platouri, benzi, capace, capsule, dopuri, cleme, rondele gi inele, agrafe, legaturi, etichete, etc. Capacele metalice pentru borcane se confectioneaz& din tabla cositorita la cald sa electrolitic, din tabla de aluminiu, tabla cromata sau tabla in ofel _ Capacele din aluminiy tip OMNIA (STAS 5261/01 Taint Seer le Intnte 31 se confectioneazd tn dova Caps 281/01) sunt cele mai utlizate si mai : Varianta S — pentru borcane supus? steriliz&rii si varianta P — pentru bi i In tel dimensiunt $58 ro bee ea SuPUSE Pasteurizétil, Fiecare variant se execdé 1» 968 masa de etangare) este do Reais $i $83 mm. Termenul de garantie (In special pert” Masa de etangare se executd in mai multe sortimente: rezistenta la grasimi, a a0 te confecti Pentru produse lactate si 0,1 — ctionata capsula este putelile Capsulele de inchidero Pine ett Celealtelchide. $20.08 — 0,08 men la spirtoase (coniae, lchior, ved Sunt folosite in i turer uieiului, ofetuu, vinulul gi chiar a pad ane Pentru moun ate bana uri farmaceutice, 3 20 Scanned with CamScannerAparatur& g1 materiale utilizate tn laborator Pentru efectuaren luctBrii sunt neoss: i a ireteriaiele de laborator tnietaree: omrbecahe faa cieuee one ‘0 de dare on nenalun x Ante prin Procedes dierte gi utilzata tn diverse. alateme ce anions Se bale pre cncere, sen sou bister-oack.pculele, ahink-pack, bole-pack, te.) Ambala le Sunt ambalaje fexibile eau rglde ulllizate ia ambalaran oe mn GRSIn aera Sea (Pumgt plleurt gi pliculete, saci, sacoge, cutit . ; je conserve, capaca inchidere pentru butell, butell, doze metaice pect bere. pretoone PET aie) en Modul de tucru in Sane Or Bnalza ambalajole prezertate tn cadrut eri, s@ vor examina materiale n ce nfectionate gi se va realiza o dlasificare a ambalajelor dupa mai multe riterii: rol, material, pozitie faj8 de produsele ambalate, etc., identificandu-se elementale care diferentiaz& ambalajele gi materialele de ambalaj Intre ele. Se va tntocmi un tabel cu Clasificarea ambalajelor folosind simbolurile amintite, 2. Se vor identifica tunctile ambalajelor gi ale etichetei ambalajului respectiv 3. Se va analiza un ambalaj gi se va identifica scopul fiecdrui element al ambalajului, se va examina materialul (materialele) din care este confectionat, i se vor trage concluzii referitoare la designul ambalajului, precum gi motivele care au condus la alegeroa materialelor respective. 4. Se vor analiza diferite tipuri de ambalaje, identificaind materiale utiizate la ambalaje gi se vor scrie scopurile pentru care respectivele materiale au fost alese; se vor analiza proprieti{ile acestora gi se vor formula ipoteze referitoare la motivul pentru care fiecare material a fost selectat pentru a sem scopului de ambalare a produsulul. 5. Se vor analiza diferite tipuri de ambalaje pentru acelagi tip de produs. Se va compara masa fiecArul ambalaj cu canttatea de produs Impachetata, pentru a determina care altemativa de ambalare produce cea mai redusa cantitate de deqeur 6. Se va incerca un rispuns la Intrebarea “Harte sau plastic?” In perspectiva unei abordéiri prietenoase mediului Inconjurator. Se vor cerceta fabricarea, utlizarea sau Indepértarea hArtiei si pungilor din Arte pentru desfacerea produselor la punctele comerciale si se vor trage concluzille referitoare la impactul general asupra mediului pentru fiecare material. Referatul lucraril 4, Definitia operatiel de ambalare gi a ambalajului 2. Materiale plastice utllizate pentru confectionarea ambalajelor ~ simbolurt grafice 21 Scanned with CamScanner3. Tal Material pel de clestfieare a ambalajelot —e, Forma Domentu de utilizare ambatulul a he fasulul Modul de | Relatla cu ‘ ‘mediul Natur eometricd, -| Pr a ae circulatle. = 4. Functile ambal Jajolor gi corinte et Functia Deserierea functiel ntru materialele de amt pall Cerinje pentru materialele de ambalal 5, Scheme constructive ale catorva tipuri de ar mbalaje prezentate fn cadrul lucrarii 8. Observatii gi concluzii il asupra lucrérii $i modalitati de Imbunatatire a acesteia. 22 Scanned with CamScanner