SFANTUL IOAN GURA DE AUR nou ca sa darame, si nu castigd nimic mai mult decat numai aceea ca face lucrurile de prisos gi se chinuies- te. Asadar si noi, ca sA nu cheltuim zadarnic si fara sens viata noastra, sd ne curatim pacatele de mai ina- inte si sd petrecem cealalta vreme a vietii noastre cu intelepciune gsi simplitate si in tot felul de fapte bune, avandu-L astfel si pe Dumnezeu binevoitor fata de noi, ca st dobandim imparatia cerurilor, cu harul si cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos. Daca nu existau saraci, am fi pierdut mijlocul cel mai important al mantuirii noastre prin milostenie 107. intr-adevar, milostenia este un mare bun si darul lui Dumnezeu, care ne asemuieste pe cat este cu putinta cu El, atunci cand o punem in practica. Aceasta arata in final c& esti om. Deci cineva, vorbind despre trasaturile omului, a adaugat: ,, Este mare lucru omul, dar mult mai important este omul milostiv”. Milostenia este o fapta mai insemnata decat a invia mortii. Pentru ca este un lucru mai important s& dai de mancare lui Hristos Celui flamand decat s& inviezi mortii in numele Lui. in prima situafie, tu faci o bine- facere lui Hristos, in a doua situatie, Hristos iti face tie. in cazul acesta, atunci cand savarsesti minuni, tu fi esti dator lui Dumnezeu, in timp ce in cazul milosteni- ei, Dumnezeu iti este dator. Milostenia adevarata este aceea pe care o faci cu ravna, cu marinimie, cand nu 156DOUA SUTE CINCIZECI DE PARABOLE crezi cA dai, ci cA primesti, cand 0 faci ca sa ti se fac& binefaceri, ca sd cAstigi, ca s& nu pierzi. intr-adevar, daca nu existau saraci, am fi pierdut mijlocul cel mai important al mantuirii noastre, pentru cd n-am fi avut cui sa dam bani. Astfel sdracul, care se socoteste pe sine mai netrebnic decat toti, este mai folositor de- cat toti. Daca cineva crede ca nu are nevoie de ceilalti, nu-i ramane decat s& moara. Nu vezi ca toti au nevoie de ceilalti? Soldatul de mestegugar, mestesugarul de negustor, negustorul de agricultor, robul de cel liber, stapanul casei de slujitor, saracul de bogat, bogatul de sarac, cel care nu poate s& lucreze de cel milostiv, mi- lostivul de cel cdruia ii face milostenie. Pentru c& cel ce miluieste implineste o mare trebuint’, cea mai mare dintre toate. Tu ai primit porunca s& faci milostenie cu cel flamand gi nu-i dai nici macar pretul cuvenit pen- tru graul tau! Hristos S-a lipsit de slava Lui, situnu te induri nici de o bucata de paine. Cainele tau este imbuibat, in timp ce Hristos Se topeste de foame. Slujitorul tau crapa din pricina manc&rii, in timp ce Domnul lui gi al tau nu are nici hrana necesar&. Este aceasta purtare iubitoare? Nimic nu hraneste iubirea ca milostenia 108. Astfel este milostenia! Langa fantana aceasta nu lastdresc brazi si plopi, nici chiparosi, ci alte plante mai mari, mult mai frumoase decat prime- le, precum iubirea de Dumnezeu, lauda oamenilor, slava care se cuvine lui Dumnezeu, bunavointa din 157SFANTUL IOAN GURA DE AUR partea tuturor, pierderea pacatelor, indrazneala mare, dispretuirea banilor, milostenia cu care se hranegte planta iubirii. Pentru ci nimic nu hranegte iubirea precum o face milostenia. Milostenia face ca ramu- rile si se inalte, acest izvor al milosteniei este mai inalt decat cel al Raiului. Cand cade in apa milosteni- ei, moartea dispare ca o scanteie in rau. La fel si acolo unde picura, milostenia ofera mari daruri. Acest izvor al milosteniei usuca raul de foc ca pe o scanteie, iz- vorul acesta inabug& ca nimeni altul viermele care nu moare (Marcu 9, 44). Cel care o are pe aceasta nu scragneste din dinti. Daca un strop din apele izvoru- lui milosteniei picd pe legaturi, el le desface, si daca pica in cuptor, pe toate le stinge. Deci umple partea izvorului cu ramuri agatatoare, sddeste toti copacii roditori in mainile s&racilor. orice fel de pom roditor vrei. Fiecare parte din acest pamant este rodnica, desi suprafata mainii este mica, si cu toate acestea copacul sAdit in acest loc ajunge pana la cer si sta neclintit. Bogatilor, nu va mai saturati s4 mancati si sa-i raniti pe saraci! 109. Iarasi te ridici impotriva bogatilor? imi vor spune. Da, c&ci voi iarasi va ridicati impotriva sa- racilor! Iarasi te arati potrivnic celor care rapesc? Din nou sunt impotriva celor care-i fur& pe saraci. Voi, bogatii, nu va siturati s4 mancati gi s4-i raniti pe s4- raci, la fel nici eu nu ma satur si va mustru! Vei fi mereu alipit de acestia? Necontenit vei fi legat de 158