aa CENTRUL DE FORMARE C_AENEL PROFESIONALA Vv. Tudora VERIFICAREA PROTECTILOR PRIN RELEE Protectii de distanta 1994Generalitati 1. Verificarea releelor de protectie Exploatarea echipamentelor si instalatilor electrice este asigurata in mare masur& de efi- cacitatea in functionare a protectiei prin relee. Din acest motiv, la punerea in funcjiune si apoi periodic, instalafille de protecjie se supun unor verificari complexe in urma c&rora, se poate sta- bili daca acestea corespund scopului pentru care au fost prevazute, precum si masurile de remediere in cazul aparitiei unor defectiuni. 1.1. Verific&ri comune executate asupra releelor. Probele si verificariléta:¢are sunt supuse releele depind in principal de tipul si de catego- tia din care fac parte. Cu togfé“acestea, se pot stabili o serie de verificéri comune, valabile de regula pentru orice tip de releu. In aceasta categorie se includ a) Verificarea general a releului, care const& in verificare concordantei dintre tipul si caracteristicile releului montat cu datele din proiect, starea parjii mecanice sau electrice vizibile cu ochiul liber, fara alta investigatie; ) Verificarea izolatiei, se face pentru a depista eventuale puncte in care s—a produs 0 slbire a izolafiei; menfinerea in funcfiune a unui echipament la care s~a constatat 0 izolafie necorespunzatoare, poate conduce la deteriorarea lui, cu scoaterea din functiune si a altor instalatii. Verificarea izolafiei se face in doua etape: ~ masurarea rezistentei de izolatie: ~ incercarea izolatiei cu tensiune alternativa marita. Masurarea rezistentei de izolatie se executa cu inductorul de 1000 V. Releul se consid- er& corespunzator dac& dupa un minut de la aplicarea tensiunii, valoarea rezistentei de izolajie este mai mare de 10 MQ. Daca rezistenta de izolafie a fost corespunzatoare, se trece la incer- carea izolafiei cu tensiune alternativa marita. Aceasta incercare se executd cu ajutorul trusei pentru incercarea izolafiei cu tensiune alternativa marité sau cu inductorul de 2500 V. Si intr-un caz si in altul, releul trebuie sa suporte tensiunea aplicat timp de un minut. Daca in timpul probei nu se constatd strapungeri, scdntei sau efluvii, releu! este consid- erat corespunzator din punct de vedere al acestei probe. Dupa incercarea cu tensiune alternativa marita, se va executa o noua proba de verificare a rezistenjei de izolafie, pentru a depista eventuale slabiri ale izolafiei ca urmare a incercarii. c) Verificarea mecanica, in cadrul acestei probe se urmareste ca parjile mecanice ale feleului s& aib& o funcfionare corespunzatoare, fra frec&ri, sA nu existe jocuri nepermise ale pieselor aflate in miscare, suruburi slabite, legaturi nesigure etc. 3 O atenjie deosebita trebuie acordata functionarii corecte a mecanismelor de orologerie din componenta releelor de timp; contactele s& asigure o inchidere ferma, s& lucreze far& vibrajii, s4 revina dupa acfionare. 1.2. Verificdri specifice executate asupra releelor. In aceasta categorie sunt cuprinse verificari si probe care tin seama de tipul, destinatia si saracteristicile releului care se verifica: a) Verificarea functionarii releului; b) fixarea si verificarea valorilor de reglaj ale releului. Functionarea releului se verifica pentru anumite puncte de reglaj si in diverse situafii, alese astfel incat s4 ofere garantia functionari in oricare din situafiile reale ale exploatarii Pagina 1Prin fixarea si verificarea valorilor de raglaj, releu! devine apt pentru functionarea in schema de protectie din care face parte. Pentru asigurarea functionarii corecte a releelor este necesar ca periodic, atat releele cat si reglajele stabilite s& fie verificate. Aceste revizii se fac pianiticat, la 0 perioada stabilita prin norme sau ocazional in urma unui refuz sau a unei funcfionari incorecte 2. Protectia de distant In prezent, releele de distanja constituie elementul de baza in realizarea liniilor de inter- conexiune de inalta si foarte inalta tensiune. - 2.1. Principiut de funcjionare Le La preducerea ‘sui defect pe linia protejata, releul de distanté masoara impedanta de la locul de instalare pana la locul de defect. Vatoarea impedantei masurate este comparata succesiv cu impedante'e reglate pe releu, care reprezinta de fapt lungimea zonelor protejate esalcrate in mai multe trepte (Fig.1) De regula treapta | — cuprinde o portiune dir linia proteiaté (80-85% din lungimea liniei); pentru defecte in aceasté treapta releu! acjioneaza 1apid. In treptele urmatoare, pe masura ce creste distanta de la locul de instalare a releului, creste si temporizarea la declansare. Releu! actioneaza fa deciansare: — in treapta |, dac& impedanta masurata esie mai mica decat impedanta aceast treapta; ~ in treapta II, dac& impedanja masuraia este mai mare decat impedanta reglaté pentru treapta |, dar mai mica decat impedanta regiata pentru treapta Il; — in treapta Ill, dac& impedanta mésurat este mai mare decat impedanta reglat& pentru treapia ji, dar mai mica decat impedanja reglat’ peniru treapta Ill s.a.m.d 2glaté pentru fg f In cazul finiilor cu alimentare din ambele capete, masurarea impedanfei pana la locul de defect nu este suficienta; pentru asigurarea selectivitatii se condijioneaza declansarea de sen- sul de circulatie al puterii spre locul de defect. Declansarea este permis numai in cazul in care sensul de circulafie este de la barele stafiei spre linia protejata. in cazul unui defect pe linie, releele de distanta de la cele doua capete actioneaza declansand intrerupatoarele la timpi care corespund treptelor m&surate de releele respective (tr sau I), fig.2 ~ Pagina 22.2. Elemente componente a) Elementele de pornire (demaraj) care sesizeaza aparifia detectului si pun in functiune schema de protectie (EP); pot fi relee maximale de curent sau rele de impedanta minima; b) blocul de comutare BC1, selecteaza tensiunile corespunzatoare scurtcircuitului i ali- menteaza cu tensiunile necesare releul directional D, si prin intermediul releului de timp T, organul de masurare M; ¢) Blocul de comutare BC2, alimenteaza releu! directional D si organul de m&surare M, cu 0 tensiune proporfionala cu cureitul de suurtcircuit (dat& de un grup de rezistenje sau trans- formatoare); ) dispozitiv de blocare la pend-tlafii E?; @} element directional D, sesizeaza sensul de circulajie al puterii spre locul de defect; f} elementul de masura al impedanfei (M), m&soar& impedanfe pana la locul defectului si In funcfie de marimea acesteia, comanda declansarea in treapta respectiva; ¢) bloc de executie a comenzilor de declansare BE; h) elementul de timp, comanda deconectarea temporizat, in functie de impedanja deter- minata de elementul de masura In caz de defect elementu! de pornire pune in functiune elementul de timp T, blocul de comutare 3C1 si blocul de comutare BC2. In fig.3 este prezentaté schema bloc a releelor de distanja tip monosistem, care uti- lizeaz& un singur element de msurare si un singur element de directie. TT percocet nen e [aes a Deglons. [ee2.3. Calculul reglajelor protectiei de distanja In principiu calculul reglajelor in secundar este similar pentru toate tipurile de relee de distant, ceea ce difer& este modul de realizare pe releu a reglajelor respective. Din acest motiv, se prezinta algoritmul general de calcul al reglajelor secundare si in continuare se face aplicatie pentru tipurile de relee de distanta frecvent intalnite in instalafiile de protectie. Se dau: ~ valorile primare ale reactantelor de reglat (determinate prin calcul) X1, X2, X3 in Q/ faz& primar; ~ raportul de transformare al reductorilor de curent K;; —raportul de transformare al reductorilor de tensiune Ky; —unghiul de scurtcircuit al liniei gx = 4: —unghiul de compundaj ¢,; - factorul de pamant Kp; —timpii treptelor de impedanja. Se calculeaza: —reactanjele secundare Xis=Xip a = KyXip ( 2! faz - sec) pe ouch’ Xish = 2 Xig —valorile impedanjelor de reglat raportate la secundar ra Ze Sg eX y%ip ( taza - s00) In functie de reieul de distans& considerat, conform documentafiei tehnice a releului, se determina valorile de calcul care se fixeaza pe releu; Considerand parametrii reali stabilifi pe releu, se determina parametrii cercului de actionare al elementului de masura: raza cercului p $i deplasarea cercului, e; Tensiunea de trecere pentru un unghi @ intre curentul si tensiunea aplicate releului este data de relafia: (2) Lim hyp 1. UL = Zg(t+Kp)is.sc = std u | = 2 Zi ls.g¢ pentru scurtcircuite bitazate imi ” Pentru scurtcircuite monofazate unde: - Zig —impedanta secundard de acfiune a treptei i(1,k,2,3), corespunzatoare va- lorilor unghiului ¢ dintre curentut si tensiunea aplicata; —Kp — factor de pamant; ~ Is 5¢~ curentul secundar de sc. pentru care se face verificarea. 2.4, Protecfia de distanga RD 110 + Q3 Protecjia se compune din releul propriuzis de distanj4, RD 110, caruia i se adauga un element de pornire la minima impedanta, Q3. Releul de demaraj la minima impedan}4, Q3 este destinat rejelelor de inalta tensiune cu neutru! !egat direct la pamant si este compus din trei organe de demaraj la minima impedanta si Pagina 4un releu homopolar pentru selectarea detectelor cu pamantul. Releele de demaraj la minima impedansa, c&te unul pe fiecare faz8, Ap, As, Ar, Ag au caracteristica de acfionare. in planul impedanfei Z, un cerc cu centrul in originea axelor, criteriul de demaraj fiind marimea impedantei m&surate (fig.4) Carcul de raz& ZQ3 reprezint& caracter- istica de actionare a elamentului de demaraj la minima impedanta Q3. Daca |Zgcl < ZQ3, atunci elementul Q3 actioneaz& pundnd in funcfiune releul de distant& RD-110. EA ,_ Elementul de masurare al impedantei Z este un polatizat care functioneaza intr-un montaj diferential oumit “balanta electrica” si acfioneaz& cand este % indeplinit’ conditia i = iy =Kyl, | este curentul redresat proportional cu tensiunea pri- mara U, aplicaté la bornele transformatorului de tensi- K2U Ll Conditia de functionare devine: KUsK,tsau Yozs Ke T Kp Pentru ca releul s& acjioneze trebuie ca impedanja masurata ia locul de instalare (data de tersiunea si curentul cu care este alimentat releul) sa fie mai micd decat valoarea reglata pe releu, z La un scurtcircuit bifazat pe linie (fig.5) imped- ana masurata de releu este Zee = 2Zigg - unde Zigo este impedanta conductorului liniei masurata pe faz de la locul de instalare al releului de distant& A, pana la locul defectutui K. La un scurtcircuit monofazat intoarcerea se face prin pamant; impedanta pamantului Zp Teprezint& o fractiune din Zig: 2p -KpZisc Fig. 5 Kp se numeste factor de pamant si se regleaza cu transformatotul Tr 4 (Fig.6). Rezulté ca la scurtcircuite monofazate impedanja de scurtcircuit este 25 ¢=Zigg(1+Kp) Considerand si rezistenja arcului electric la locul de scurtcircuit, impedanta masurata de releu pana la locul de defect este : —pentru sourtcircuit bitazat, Z/> 22jg¢ + Rare = la scuntcircuit monotazat. 2} Zigg(1+Kp) ~ Rarc: Pagina 5Caracteristica de actionare a elementului de masurare a impedantei este un cerc cu cen- trul deplasat pe axa R (fig.7) In funcfie de unghiul de scurtcircuit ¢<¢ al liniei protejate, prin comutarea echipei X, se realizeaz& o deplasare a cercului pentru masurarea impedantei totale (inclusiv rezistenta arcu- lui). Impedanjele corespunzatoare treptelor de regiaj notate r4,t4yt2,f3, se fixeaza pe releu prin deconectarea unor eclise de suntare aflate pe panout frontal al releului ty — reprezint& impedanta fixat& pe releu ptr. treapta |: ty — reprezint& impedanta suplimentard care se introduce in circuit cand se doreste pre- lungirea treptei |; 2 ~ feprezinta impedanta suplimentara care adunata la r,. da impedanta treptei II; 1 ~ reprezinté impedanta suplimentard, care aduniata la r, si rp da impedanta treptei Ii Pentru obfinerea valorilor ,, fy fp, fa, Se folosesc urmatoarele relati: he at -C3 [Qh K= ten BSH (Oh tye EE (a: unde C, — factor de reducere a impedantei, poate lua valorile 0,5 sau 1 in functie de pozitia eclisei C, de pe panoul frontal al releului; Cp — factor care depinde de unghiul de scurtcircuit al liniei. In functie de pozitia eclisei X, Cz poate lua valorile Zus-Zis ss fa]: (Cp (2) x | 0° 60° 70° 0° G,] 1 11 1,02 0,97 Cy - factor care rezulté din impedanta de baza fixat’ a releului si are valoarea 0,2 pentru Telee cu In=5A si 1 pentru relee cu In=1A; Zig, Zkg- Zog Si Zag — feprezintd impedanjele secundare ale fiecdrei trepte exprimate in [2/ bucla] Pagina 6Elementul directional Are rolul de a controla sensul puterii in circuitul supravegheat. Contactul basculant q este orientat pe dectansare. Diagrama de acficnare este prezentata in fig. 8, unghiul de sensi ‘obfinandu-se pentru un curent decalat cu 60° inductiv fata de tensiune. Directionarea protectiei se obfine prin comutarea eclisei L, inspre linie sau inspre bare. late maxima Elementul de timp dispune de 5 trepte de timp reglabile independent in intervalul 0,3 - 10 sec. Treapta IV asigura declansarea numai pe baza demarajului putind fi directionata sau nu in funefie de pozifia eclisei Lp. Treapta V comanda declansarea numai ca urmare a demarajului find independenta de directie. Blocajul ta pendulayii. Criteriul de constatare al pendulatiilor se bazeaza pe faptul c& acestea se produc simet- tic pe toate fazele, respectiv demarajul simultan al releelor Ag, Ag,Ar, f&r& curent homopolar {releui Ag) Blocaju! la pendulatii se pune in funcfiune cu ajutorul eclisei Ly notaté pe panou cu P. Yarianta cu elemente de demaraj la supracurent. Elementele de demaraj sunt constituite din relee maximale de curent pe fiecare faza notate cu Ap, As, Ar avind plaja de reglaj intre 0,8 + 2 |, sireteu de curent homopolar cu plaja intre 0,4 ~ 1 in. Aceasta varianta prezint& o sensibilitate redusa in special in cazul liniilor lungi si puternic inc&rcate, intrucat curentul minim de defect la limnita zonei poate fi egal sau chiar mai mic decat curentul de suprasarcina. In aceste cazuri ar rezulta [Zsypysl Zpr Si Protectia actioneaza gresit la suprasarcina. Datorita acestui inconvenient, releele de curent se folosesc ca elemente de pornire numai in refele in care curentii de scurtcircuit sunt considerabil mai mari decat curenjii de sarcina. Verificarea functionarii protectiei de distant RD 110. Const in urmatoarele: a) Verificarea elementelor de demaraj. In cazul in care elementele de demaraj sunt relee de impedanta minima, verificarea, constd in ridicarea caracteristicii de functionare U=f(l). Elementele de demaraj se considera corespunzatoare daca se verifica caracteristica de actionare de fabric a releului (fig.9) Pagina 7Eventualele abateri se corecteaza cu aju- torul potentiometrelor de reglaj P;, Ps, Ps, cu care este dotat fiecare element. Daca elementele de demaraj sunt relee de curent, verificarea se face ca la orice releu de curent, urmarindu-se curentul de actionare si de revenire. b) Fixarea si verificarea treptelor de timp. TEIty Fa Fig. Fixarea reglajelor se face in mod succe- siv pornind de la treapta maxima catre treapta |. in preaiapil se fixeaza la trusa valori ale curentului si tensiunii care s& asigure demarajul protectiei c) Verificarea elementului de masurare, Z. Se fixeaz& pe releu valorile r,, ty. fa, fs. Corespunzatoare impedantelor treptelor. Se determina tensiunile limit& de basculare dintr-o treapta in alta cu relajile: UP? = 22% lp.g¢ Pentru scurtcircuitele bitazate; 7 : 5 . ae U)) = Zig (1+Kp) x g,g¢-- Pentru scurtcircuitele monotazate, in care, Ig go este curentu! secundar de scurteircuit: Kp ~ factor do pamant; Zig ~ impedanja de acjionare a treptei i (1. k, Z. v) corespunzétoare valorilor unghiului ¢ dintre curentul si tensiunea aplicata; pentru sc. Ziysc = Zig La reviziile perioduce se executa verificarea actionarilor in fiecare treapté numai pentru unghiul de scurtcircuit al liniei, dar pentru toat defectele (sc. bifazate, sc. monofazate). Ridicarea caracteristicii circulare a elementuiui de masurare este indicata a se executa la puneri in funcfiune sau dupa reparafii ale elementului Z. Elementul de masurare se considera corespunzator, daca funcfioneaza corect in fiecare treapta iar eroarea, maxima intre tensiunile masurate si cele calculate nu depaseste ::5% pen- tu @= Gs¢ - d) Verificarea elementului directional Q, Consta in ridicarea caracteristicii de actionare, pentru fiecare grupa de detecte (scurtcr- cuite R-0, S-0, T-0, R-S, S-T, T-R) Se alimenteaza releul cu un curent si o tensiune care se'decaleaza intre 0° si 360° notandu-se pozitia contactului q a releului directional. Indiferent de tipul scurtcircuitului trebuie s se obfina aceeasi caracteristica de actionare (fig.10).Pozitia contactului q este data de starea releului Qg; releul Qy este tezexcitat cand contactul q este orientat spre declansare si excitat cand contac tul q se orienteaza invers (releul Q¢ actioneaza cand circulafia puterii prin releu este spre Pagina 8bare — defect in spate). Releul de distant D 114 Zone ole ochune Este folosit la protecfia liniilor de interconexiune de 110-220-400 Kv. Releul dispune de un singur element de masurare si un singur element de directie (releu tip monosistem) Principalete p&rfi componente ale releului D-114 a) Elementele de demaraj de minima tensiune ZMp, ZMg, ZMy au rolul de a asigura demarajul pro- Fig. 10 tecfiei la impedanta minima. Caracteristica elementului de demaraj in planul Z este un cerc cu centrul deplasat in cadrul | pe o dreapta inclinat& faji de axa R cu 66° (fg.11) Raza cercului r, se regleaza in [Q / faza] actionand supra butonului notat cu r (pentru fi element in parte). Deptasarea centrutui caracteristicii de demaraj fata de centrul axelor de coordonate 0, se realizeaza actionand supra butoanelor notate cu K. Sub fiecare din cele doua butoane r si K, folosite pentru reglajul caracteristicii ele- mentelor de demaraj se gaseste o eclisd cu doua pozifii K; si Kg; prin fixarea eclisei pe pozitia K, sau Kp se objine carac- teristica in O, respeciv in O2. Daca eclisa se gaseste pe pozifia K, si butonul K pe pozitia O, atunci caracteristica ele- mentului de demaraj este un cerc cu centrul in originea axelor de coordonate. Elementul de demaraj este un releu magnetoelectric care lucreaza int—un montaj de tipul "balanfa electrica" Prin acfionarea elementelor de demaraj (inchiderea contactelor Zr, Zmg: Zmt) Se Pune in funcfiune schema de protectie. b) Etementul de masurare M al impedantei de defect. Este realizat dintr-un releu magnetoelectric care lucreaz intr-o schema de tipul “balanjei electrice". Caracteristica de actionare a elementului de masurare M este un cerc. Funcjie de pazitia eclisei e (aflaté pe panoul central al releului), centrul cercului poate avea diverse deplasari e pe axa R (fig.12). Pentru e = 0, caracteristica are centrul in originea axelor. Pagina 9Partea de curent a elementului de masura este ali / 4 tat prin intermediul transformatorutui P. Yo ‘Z, _ Infasurarea primara a acestui transformator primeste tensiuni propostionale cu curentii de defect culess ds pe (/ retistantele Rye, Rijs, Ry prin intermediul contactelor KZ, feleelor de alegere comandate de elementele de demaraj (fig.13) Autotransformatorul G serveste la reglajul factorului de pamant Kp, prin fixarea pozifiei fisei "n" pe pozitia core- spunzatoare, Pe partea de tensiune, elementul de masura este ali- mentat prin intermediul autotransformatorului de reglaj V . si al transformatorului N. Fg a2 Prin intermediul infasurarii € din secundarul transfor- matorului P, inseriaté cu primarul transformatorului N, se introduce in circuitul de tensiune, o tensiune proportionala cu curentul de defect. Se obfine prin aceasta deplasarea pe axa R a car- acteristicii circulare a elementului de masurare. Rae Selec tae? TENSiumr 3 rt 1 t ra ‘os% Fig #3 v Valoarea de reglaj a prizelor autotransformatorului V pentru fiecare ireapta in parte este data de relatia Ve unde. — K este impedanta de baza a elementului de masurare (depinde de tipul releului) ~Z, impedanja secundara in Q/faz& corespunz&toare treptelor |,II sau Ill; Pagina 10— p coeficient de corectie care tine seama de tipul liniei (lunga, normala sau scuria! si ce unghiul de scurtcircuit. in functie de tipul liniei si a unghiului ei de scurtcircuit, se alege deplasarea & a cantruiui cercului caracteristicii de masura (tabel 1,2) Tabel 1 { LEA scurte si normale psc 550-639 | 63°--68° | 68°-74°| 74°-g0° (ell 80 4 [_ 60 50 Tabel 2 LEA Tungi ose 680-737 | 730-790 | 790-850 | 850-907 sha 50 40 30 20 _ Coeficientul p se determina in functie de tipul liniei, unghiul de scurteircuit si deplasarea centrului caracteristicii elementului de masurare (Tabel 3) Tabel 3 p — LEA scurte si normale | p — LEA lungi | 20%| 70% | 80% | som | 50% | 40% | 30% | 20% O77 0,79 0,82 0,84 0,86 0,89 } 0,87 92 | 0,90 0,96 | 0,92 | 0,90 0,99 | 0,95 | 0,93 | 0,90 1,03 | 0,98 | 0,95 | 0,92 | 0,92 ! 1,07 | 1,01 | 0,98 | 0,94 | 0,94 1,12 | 1,04 | 1,00 | 0,96 | 0,96 | 0,94 1,16 | 4,07 | 1,03 | 0,98 | 0,98 | 0,96 1,22 | 1,10 | 1,08 | 1,00 | 1,00 | 0,97 1,14 | 4,07 | 1,02 | 1,02 | 0.99 | 0,92 118 | 1,10} 404 | 1103 | 4.01 | 0.95 4,025 | 0.975 1,04 | 1,00 | 0,98 1.06 | 1,02 | 1,00 - | 4,03 | 1,015 - 1,04 1,020 Pagina 11Domeniul de masurare poate fi moditicat funcfie de pozitia fisei R de pe panoul frontal al releului. —fisa R pe pozitia 1 — domeniul de masura nemodificat; ~ fisa R pe pozifia 1.5 - domeniul de masura marit cu 50% fafa de cel reglat pe releu in toate treptele; - fisa R pe pozitia 1/1,5 si puntea 25 cu 26 la bornele releului — prelungirea domeniului de m&surare cu 50% numai in treapta |. C. Elementul de directie SM Este realizat dintr—un releu electrodinamic alimentat conform schemei de 90° cu: ~o tensiune proportionala cu curentul de defect de la bornele transformatorului P; ~o tensiune proporfionala cu tensiunea de pe bare, obtinuta prin intermediul contactelor releelor de alegere. Diagrama de funcfionare a elementului directional este prezentata in fig.14; unghiul de sensibilitate maxima este de 30° capacitiv. 4) Eiementu! de timp TM Este format dintr—un sistem de orologerie actionat de un motor de cc prvazut cu regulator de turatie. Treapta | este netemporizata. Contactele trys. tmz. Servesc la modificarea numarului de spire al autotranstormatorului V, pentru masurarea impe- dantei de defect in treapta Il respectiv treapta Ill. Contactul tmg, corespunzator treptei IV, comanda deciansarea cu © temponzare reglabila, numai ca urmare a demarajuiui. Declansarea poate fi directionaté sau nedire-fionata in funcfie de pozitia eclisei T,, pe pozitia SM, respectiv pe pozitia NE. Contactul tm, comand declansarea nudirectionat& cu o temporizare de 6,5 sec, tot numai in baza demarajului. e) Elementul de biocaj ta pendulatii SJ si SW. Functionarea elementului de blocaj se bazeaza pe faptul ca in momentul producerii acestui fenomen, exista o perioada in care sensurile puterilor activa si reactiva, care circula pe linie devin contrare. Sesizarea sensurilor de circulatie a puterilor se realizeaza cu releul directional SW pen- tru puterea activa, respectiv SJ pentru puterea reactiva. In caz ca puterile au sensuri contrare, se excita releul P care blocheaza pentru un timp funcfionarea protectiei de distan{a (releul P se excité condifionat de actionarea elementelor de demaraj pe toate fazele {4rd nul). Verificarea functionarii protectiei de distanfa D 114 const in urmatoarele: Pagina 12a) Verificarea elementelor de demaraj la impedanjA minima ZMp, ZMg, ZMy. La puneri in funcjiune sau dupa reparafii se ridic& caracteristica de acfionare a ele- mentelor de demaraj pentru un tip de scurteircuit si anumite valori ale defazajului @ dintre curentul si tensiunea aplicat& (valoarea tensiunii corespunzatoare se determina cu formuiele de calcul specifice tipului de -eleu) La verificarile periocice, verificarea se executa numai pentru @ = 66° Daca caracteristica este cu centrul in originea axelor de coordonate (reglajul r = 0, K=0 si eclisa interioar& pe pozitia K,) tensiunea minima la care trebuie sa actioneze elemantui de demaraj, indiferent de decalaju! intre curent si tensiune este data de relafia: U = 2rl, unde: reste valoarea de reglaj data si fixaté cu butonul r; |—curentul nominal. Daca caracteristica este cu centrul deplasat (reglajul r « 0, K = 0 si eclisa interioar& pe pozitia K, sau K,) tensiunea minima de luctu a elementelor de demaraj pentru unghiul @ = 66° este in funcfie de reglajul butoanelor r si K: Us 2i(r+K) sau altfel exprimat U=2Z gom |, unde Zyem =r+K Tensiunea la care lucreaza releul nu trebuie sa difere cu maai mult de + 10% fat de valoarea calculata. b) Verificarea elementului de curent homopolar Ap. Se execut& ca la un releu de curent obisnuit. Dupa fixarea valorii de reglaj, se verifica curentul de actionare si de revenire; coeficientul de revenire trebuie sa fie 0,85 c) Fixarea temporiz&rilor si verificarea elementului de timp. Temporizarea treptei | nu se regleaza (actionare rapida); Temporizarea treptei II-III-IV se face prin actionarea tamburelor T>, Ts, T, ale elementu- lui de timp. = Verificarea temporizarii fixate se face ca la un releu de timp ebignuit, dupa ce in prealabil s-a stabilit la trusa un curent suficient pentru a asigura demarajul. d) Verificarea elementului de masura a impedantei de defect M. Tensiunile de basculare dintr—o treapta in alia se calculeazé cu formulele: ‘1 -y? 7 . pentru scurtcircuite bitazate ; Ui = 2Zig Ig.sci — pentru scurtercuitemonoifazate ; Ul. = Zig lasgolt+Kp): unde: Zjg —impedanfa de acfionare a treptei i (I, K, ll, Ill) corespunzatoare valorilor defazajului dintre curentul si tensiunea aplicat’; \g.g¢7 curentul secundar de scurtcircuit ip ~ factor de pamant Daca se utilizeaza caracteristica cu centrul in originea axeior. Zig pentru fiecare treapta Pagina 13sunt date de valorile impedantelor secundare ale treptelor respective (Zi, Zxs, Zag, Zag) Daca se utilizeaza caracteristica cu centrul depiasat, Zig ‘se obfin cu formulele specifice tipului de releu. Cu ocazia reviziilor periodice, se verificd valorile tensiunilor de basculare dintr—o treapta in alta numai pentru unghiul de scurtcirouit al liniei, og¢ Se calculeaza valoarea de reglaj a prizelor autotransformatorului V pentru fiecare treapta, (ireprezinta treapta pentru care se calculeaza) is Functie de valorile obtinute, se realizeaza reglajele prizelor (valorile cele mai apropiata de valorile calculate) Se recalculeaz& valorile impedantelor secundare corespunzatoare valorilor prizelor fixate pe releu si se determina tensiunile de basculare dintr—o treapta in alta la scurtcircuite bifazate $i monofazate. Tensiunea la cure actioneazé releul nu trebuie sa difere mai mult de + 5% fafa de val- oarea calculata. e) Verificarea elementului directional SM Verificarea se face la curentul nominal si tensiunea nominala a releului. Intrucat, pentru determinarea diagramei de acfionare a elementjujlui directional se decoleaza tensiunea si nu curentul, diagrama rezultata trebuie si corespunda cu cea din fig.15 Diagrama de acjionare se verificd obligatoriu pentru toate gmpele de defecte (sc.monofazate, bifazate). In toate cazurile diagramele de actionare trebuie sé fie identice. Pozitia contactului elementului directional din circuitul de declangare se stabileste in funcjie de starea reteului PS (exci- tat ~in zona de blocare) f) Verificarea elementelor pentru blocaj la pendutafii Veriticarea se face la curentul nominal si tensiunea nominal a releului Se ridicd diagramel de actionare a releelor SW $i SJ in pla- nul complex prin decolarea tensiunii notandu-se pozitia stnga sau dreapta a contactului. Diagramele rezultate tre- buie s& corespunda cu cele din fig.16.Diagrama de actionare a blocajului se obfine prin suprapunerea diagramelor elementelor SW gi SJ. Zonele in care contactele celor doua elemente au pozitii contrare, reprezinta zona de actionare a blocajului (cadranul | si Ill ale planului — fig.17) Fig. 7 APLICATII Calculul reglajelor protectillor de distant 1. Protecfie realizata cu relee RD-110 Date: - LEA - 110 kV ~ reactante primare: tl X;=5 Q/ fp Osec; trl Xp=10 Q/fp 0,5 sec; trlllXg=30 Q/fp 1 sec: trlV directionat& 3 sec; trV nedirectionata 3,5 sec. ~reductori de curent 300 / 5A; 110V3 kv ~ reductori de tensiune = unghiul line g, = 68° ~ factor de pamant Kp = 0,85 ~demaraj supracurent Ip =2 ly —demaraj homopolar |, = 0,4 Iy —demarajQ3 0,5 IylaU=0 3 IylaU=Uy Pagina 15Se calculeaza: Kj _ 300/5 Ky _140V3 0,1v3 0,0545, Ky = = 0,5 factor de reducere a impedanjei — C2 factor care depinde de unghiul de scurtcircuit al liniei pentru X= 60° > Cp=1,1 X=70° + Cy= 1,02 rezulté pentru X = 68° — Cp = 1,04 ~ Cg — factor care rezulta din impedanta de baza fixaté a releului. Pentru Iy = 5A, Cz = 0,2; ~ impedantele secundare ale treptelor de reglaj. 1 21 2Ky ging = 0294 @/t.800 1 Za=ky Ging Xo 0.588 2/1 Sec 2a-Ky “sna —Tezistenjele de reglaj corespunzatoare treptelor: »_ 22, 5 = Gagy C= 0:98 Or) = 0.8 + 0.1 +0,025 =0,925 2 ae oe —Cg- 1 y= 1135 Q— y= 0,8 +0,2+0,1 +0,05 = 1,952 z he 28 Og y - 192 4,52 Q+1y=3,2 40,8 40,440,1=4,59 C,C2 ~ tensiunile de basculare in trepte pentru unghiul de sc. al liniei considerand impedantele secundare ale treptelor Si ls g¢ = 10 A: ~ pentru scurtcircuite bitazate: (24 Uy'= 22; Is. 5¢ = 9:88 V @ UM 22 Ig. g¢= 11,76 V UPL 225 lg g¢=368.3 Pagina 16— pentru scurtcitcuite monofazate: (1), UMS Z1(14K pls. go = 5:43. (1) US = 2(1+Kp)is.s¢ = 19,87V At) UN" Ze(t+K pls gg = 32.65 V Rezuttatele se trec intr—un tabel de forma celui de mai jos, in care Uz sunt tensiuniis cai culate iar Up, tensiunile masurate. TREPTE Defecte gsc. Trl Tell Trl finie | Ug Um Eroare Ug Um Eroare Ug Um Eroare vv % vv %o vv % R-O 68 = 5,43 10,87 32,65 so 68 5,43 10,87 32,65 TO 68 5,43 10,87 32,65 R-S 68 5,88 11,76 35,3 St 68 5,88 11,76 35,3 TR 68 5,88 11.76 35,3 Elementul de masura esie considerat corespunzator daca functioneaza corect in fiecare ~ treapta iar eroarea maxima dintre tensiunile masurate si cele calculate nu depaseste + 5% (entry ge¢)- Fixarea temporizarilor se face pentru fiecare treapta in parte actionand asupra discurilor de reglaj respective. 2. Protectia realizata cu relee D 114 Date: LEA 400 KV —demarajul la impedanta minima: — taza cercului, r = 22 2 /faza sec —deplasarea centrului K= 11 9/fazi sec — eclisa interioara pe pozitia Ky — demarajul la curent homopoilar bo = 150A ~ impedanje primare: trl; Z;=382/ fp t=O sec tril 2)=55Q/ fp y= 0,4 sec trill Z3 = 90 2/ fp ty=0,8sec trIV directionat t, = 1,3 sec tr.V_ nedirectionat ts = 2,4 sec ~ prelungirea treptei rapide la defecte monofazate inainte de RARM si trifazate dupa RART, 2K =55 Q/ip Pagina 17- reductori de curent 1200/1 A; — reductori de tensiune 400/0.1 KV: —unghiul de scurtcircuit al liniei wee = 84° ~ factor de pamant Kp = 0,7. Se calculeaza: ky= K = 1200/1 Ky 40070,1 — impedantele secundare ale treptelor de reglaj: Zsa Ky Zr = 114 Q/t Zag = Ky Zp= 16,5 Q/f Zag = Ky Zy = 27 Q/1 Zyia = Ky Ze = 16.5 2/1 - valoarea de reglaj a prizelor autotransformatorului V pentru treptele de reglaj. =03 RK Vj=—- 100= 21s RK 142x100 Vp = —5— 100 = -——_— = 11 2” pos 00 = Oe Kt6E pee RK 1x2x100 gs OE inn 2 VEX _ 7 O59 Ma E24 70axa7 = 705% ‘S-a considerat impenuata de baz4 a clementului de masurme K = 2 Q A.sec s-aalesR=1 p — coeficientul de corectie care jine seama de tipul linie: si de unghiul de scurtcircuit’~ pentru linie lunga, «se = 84° si deplasarea centrului cercului € = 30% rezulta p = 1,00 Se fixeaza prizele de reg'aj pe seleu in functie de valorile obtinute prin calcul (prizele cele mai apropiate) Vi = 17% 2% % Se recalculeaza impedantele secundare ale treptelor = PK yop 2 1%? 0-11, 70/1 Vy 1,0x17 BK 199-1? _j00= 186 0/1 V2 10x12 BE 100 = 1x2 500 =2860/1 PVa 1,0x7 Tensiunea de basculare dintr-o treapta in alta pentru unghiul de scurtcircuit al liniei si Isgo= 1A: ~ pentru scurtcircuite bitazate: Uj 22 tals g¢ = 23-4.V UPd 2Zel5.g¢ = 33.2 V Pagina 18us = pentru scurtcircuite monofazate: Us"E Zig(t +K pig go 11.714 + O.7x1= 19,9 V Us" Zoe(t +Kp)ls. go =16.6(1 + 0,7)x1= 28,22 V 2Zaulg go 57.2 V Ug" Zog(t +K pls go =28,6(1 + 0,7)x1= 48,6 V Rezultatele se trec intr—un tabel de forma celui de mai jos, in care Uc sunt tensiunile cal: culate iar Um, tensiunile masurate. TREPTE Detecte | osc. Trl Tell Trill linie | Ug Um Eroare Up Um Eroate U, Um Eroare _ VV % VV % vv % R-O a 19,9 28,22 486 $-O 84 19,9 28,22 48,6 T-O 84 19,9 28,22 48.6 RS 84 284 33,2 572 ST 84 23,4 33,2 57.2 TR 84 (23,4 33,2 572 Eroarea maxima admisd nu trebuie s& depaseasca + 5% pentru ge ~ Verificarea demarajului de impedanta minima pentru v= 66°, 22 Q/f siK=11Q/1 Usem = 2 Zuem Is.g¢ = 2(ti + 22)1=66V/t pentru K=0;r=22 Q/f User = 2 Zeer Ig g¢ = 2.22.1 = 44.V/t Verific. dr.ing. T.Popa Pagina 19BADEA | si colectiv CALIN SERGIU MARCU SUZETTE A.A.IONESCU 1 TOMESCU ZANE R CHENZBRAUN | BIBLIOGRAFIE Exploatarea instalafillor de protectie si automatizare, Editura Tehnic&, Bucuresti 1964. Protectia prin relee a sistemelor electrice, Editura Tehnica, Bucuresti 1975. Veriicarea releelor de protectie si automatizare din stafii electrice si posturi de transtormare. Protectie de distanja a liniilor electrice, Editura Tehnic& Bucuresti 1968. Documentatia Tehnica a releelor RD110, D 114 Pagina 20