MIRCEA CEL BATRAN-Tara in care a domnit Mircea cel Batran -1.1355,Tara REM Romaneasca,Romania -d.31 ianuarie 1418,Curtea de Arges,Romania,a fost domnul Oarii RomaneLiti intre 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) Hi intre ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418. A fost fiul lui Radu | Li fratele lui Dan | (dar numai dupa tata), caruia i-a urmat la tron. In actele oficiale apare ca _,in Hristos Dumnezeu, binecredinciosul Li de Hristos iubitorul Di singur stapanitorul, lo Mircea mare af voievod Li domn...”. In istoriografia romana apare Di ~ sub numele Mircea cel Mare. MIRCEA cel BATRAN in timpul lui Mircea cel Batran, Dara Romaneasca a ajuns la cea mai mare intindere teritoriala din istoria sa. Acest fapt a adus cu sine Lio intarire a autoritaLiii sale, exprimata in titulatura pompoasa (care includea Li titlul de despot ,al Diarilor lui Dobrotici”) Hi in reprezentarea numismatica.Podunavia din titlurile lui Mircea cel Batran era Timocul din Serbia de astazi.CONTEXTUL INTERNATIONAL Primele contuntiel ineep in 1369 efind domnul muntean Viadislav | Viaicy spend restauratia aru bulgar de Vin gidevin concrete odat al ofensiva lui Murad Is sprijaul romBnese acordat cneazulul sar Laz, in batala de la Kossovopolje 1368. Mircea cel Batran (1386-1418), In contatul cueeriti Bulgar! da eat ture, ocupa Dobrogesa, tine succeeul strategic de la Rovine-1305 a partici’ la ‘cuciada esti de a Nicopole -1396. Niroaa cal Batran 3a orienta cate o allan cu Polonia milocité de domnul Mokdovel, Petu Musat (1376-1391) incneiat la Radom (10 decembrie 1389) siratfcata la Lubin (20 ianuarie 1360). Aceasta alianta era menta si asigure Tara Roméneasca in fata unel actiuni a Ungar, care revencica Banatul de Severin, Ameninjarea otomana era insa resiméta gi de rogole Ungarie, Sigismund de Luxemburg, cvea ce a fdeut ca Tara Romaneascd si Ungatia s8 incheleo allan anllotomans, pe pci de egaliate (7 marti 1395, Brasov). Duna esecul cruciadei domnul muntean prota de interegnul otoman datorat Infingeri si captursri lu Balazid | do Cctre mongal iui Timur Lenk in batala do la Ankara 1402, pentru a incerca sa infuonteze politica baleanica. In anit 1404-1408, tortori ‘Tati Romanesti linge maxima sa inindere, lucy care reiese explicit cin tlatura pe care o avea Mircea cel Bitrir:dorm a toati Tara Ungroviahie sa partior de peste munt, Ince spre partle tities si herteg, [duce] al al Amiasuui si Figérasuul si domn al Banatul, Severinuli side amandoua parte peste teats Pocunavia [Dobrogea] in pnd la Marea cea mare si singurstipsnitr al cet D&rsior {Siistra." La sfarstul dormiei iui Mircea saun timpul domi urmasului su, Mihail (1418-1420), campanile lui Mehmed | determing pierderea cetatior Turu si Gurgiu, a Dobroge’ si impunerea unui statu vasaic statului muntean, ROVINEPOLITICA INTERNA Mircea ajunge s& stpaneasca un vast tertoriu, pe care i va organize int-o forma centralize la Curtea de Argel. Din 1408 il va asocia la domnie pe fiul eal mare, Mihail |, cesta ‘ub autoritatea domniei care era stabilité du-1i curtea la TargoviL Ite. Economia Cari este intarité prin masuriprivind sistemul de impozite [li taxe, prin emiterea de moneda in cantitali suficiente Lli cu valori potrivite, precum Lli prin stimularea schimbutilor comerciale cu Llarile vecine cu care incheie tratate Lli privilegi in acest sens, Se inCleaza noi surse de venit in urma deschideri minelor de arama, tn timp ce product lle de cereale, animale [li sare cresc. Administra( lia esto organizata centralizat, punandu-se accentul pe sfatul boieresc alcatuit in principal din dregatorii cur li. De ‘se InmulCleLite numarul funcLlionarilor Cli datele pentru strangerea davilor 'sarcinaLli cu adunarea impozitelor [i judecarea pricinilor [li le sunt stabiliteclar jurisdic ia prec ‘Armata este organizata in oastea cea mare, elciuité in principal din Clérari, li oastea cea micé sau curtea, Este de semnalatfaptl ci Mircea pastreaza dreptul de oaste asupra satelor scutite [Ji se pare cé reactiveazé aceasta obliga(lie pentru ohabele create de domnii anterior In paral, Inzestreazd armata cu arme (i inlareL-e sau infin-leazd cetéCli in punctele strategice ale Liar Mircea ctitoreLite 0 serie de manistir Li biserici pe intreg cuprinsul Llari, care vor deveni in timp centre de culturl prin activitatea ccopiLItilor (i caligrafilor, precum Li prin crearea Cicoli de pictura religioasa (i activitates zugravilor acestora. In 1401, mitropolitul Cari RoméneLti primeLIte titul de ,exarh al plaiurilor’, avand astfel jurisdic ie [li asupra credincioLiilor din ArdeaL Cc T A Sama) Ker Rele alr MMe Ma rere Ween a Va RCo) Co pentru a-Lii mari Diansele de a pastra independenDa Larii. A pastrat relaLlii stranse cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, bazate pe interesul reciproc in lupta impotriva extinderii Imperiului Otoman. Trebuie Tent Val Melo ya clay ol ec eB Mer Me -Tol-1 Uae 0 care i-a recunoscut ca feude ducatele FagaraL], AmlaQ) Di Banatul de Severin; in plus i-a mai acordat castelul Bran Oi cetatea Bologa cu 18 sate.Cu toate ca juramantul de credinDa nu s-a pastrat pana jn zilele noastre, aluzii la existenDa acestuia se regasesc in tratatul de ordin politic Hi TI isle nl kes 0 ML TEP aerate =O T SS o-CNCL Tern1) BraHov de Mircea cel Batran cu regele Sigismund la 7 martie 1395 conLiine clauze reciproce pe picior de egalitate: ,Nos, Mirchya, vaivoda Transalpinus, dux de Fugaras et banus de Zeuerin” - aLa incepe actul latinesc pastrat (in Arhiva NaLlionala a Ungariei), care aminteLte apoi de Sigismund: ,a aratat faLa de noi osebita bunavoinLa a maiestaLiii sale, de cand ne-am cunoscut prielnicul Hi prietenescul sau spriji in 1400 Mircea |-a indepartat de la tronul Moldovei pe luga Ologul Li |-a impus ca domn pe Alexandru cel Bun, fiul lui Roman MuCiat. Panda la moartea voievodului muntean, Ve Meg ce Me [olUt MME TROL Mecolge 1m Neu mee eC A toe OC To ER TS PU AD perspectiva caderii Dobrogei sub stapanirea otomana, ceea ce i-ar fi adus inamicul in pola Bla Ua oma al em cee e LLL OT) or -1 Co ToD 1POLITICA EXTERNA POLITICA INTERNA