MIRCEA CEL BATRAN-Tara in care a domnit
Mircea cel Batran -n.1355,Tara
Romaneasca,Romania -d.31 ianuarie
1418,Curtea de Arges,Romania,a fost domnul
Oarii RomaneLiti intre 23 septembrie 1386 -
noiembrie 1394 (sau mai 1395) Hi intre
ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418.
sre Tach
A fost fiul lui Radu | Li fratele lui Dan | (dar numai
dupa tata), caruia i-a urmat la tron. In actele oficiale
apare ca _,in Hristos Dumnezeu, binecredinciosul Li de
Hristos iubitorul Di singur stapanitorul, lo Mircea mare af
voievod Li domn...”. In istoriografia romana apare Di ~
sub numele Mircea cel Mare. MIRCEA cel BATRAN
Jn timpul lui Mircea cel Batran, Clara Romaneasca a
ajuns la cea mai mare intindere teritoriala din
istoria sa. Acest fapt a adus cu sine Llio intarire a
‘autor sale, exprimata in titulatura pompoasa
(care includea (ititlul de despot ,al Clarilor lui
Dobrotici") [iin reprezentarea
numismatica Podunavia din titiurile lui Mircea cel
Batran era Timocul din Serbia de astaziCONTEXTUL INTERNATIONAL
Primele contuntiel ineep in 1369 efind domnul muntean Viadislav | Viaicy spend restauratia aru bulgar de Vin gidevin concrete odat
al ofensiva lui Murad Is sprijaul romBnese acordat cneazulul sar Laz, in batala de la Kossovopolje 1368. Mircea cel Batran
(1386-1418), In contatul cueeriti Bulgar! da eat ture, ocupa Dobrogesa, tine succeeul strategic de la Rovine-1305 a partici’ la
‘cuciada esti de a Nicopole -1396. Niroaa cal Batran 3a orienta cate o allan cu Polonia milocité de domnul Mokdovel, Petu Musat
(1376-1391) incneiat la Radom (10 decembrie 1389) siratfcata la Lubin (20 ianuarie 1360). Aceasta alianta era menta si asigure Tara
Roméneasca in fata unel actiuni a Ungar, care revencica Banatul de Severin, Ameninjarea otomana era insa resiméta gi de rogole
Ungarie, Sigismund de Luxemburg, cvea ce a fdeut ca Tara Romaneascd si Ungatia s8 incheleo allan anllotomans, pe pci de egaliate
(7 marti 1395, Brasov). Duna esecul cruciadei domnul muntean prota de interegnul otoman datorat Infingeri si captursri lu Balazid | do
Cctre mongal iui Timur Lenk in batala do la Ankara 1402, pentru a incerca sa infuonteze politica baleanica. In anit 1404-1408, tortori
‘Tati Romanesti linge maxima sa inindere, lucy care reiese explicit cin tlatura pe care o avea Mircea cel Bitrir:dorm a toati Tara
Ungroviahie sa partior de peste munt, Ince spre partle tities si herteg, [duce] al al Amiasuui si Figérasuul si domn al Banatul,
Severinuli side amandoua parte peste teats Pocunavia [Dobrogea] in pnd la Marea cea mare si singurstipsnitr al cet D&rsior
{Siistra." La sfarstul dormiei iui Mircea saun timpul domi urmasului su, Mihail (1418-1420), campanile lui Mehmed | determing
pierderea cetatior Turu si Gurgiu, a Dobroge’ si impunerea unui statu vasaic statului muntean,
ROVINEPOLITICA INTERNA
Mircea ajunge s& stpaneasca un vast tertoriu, pe care i va organize int-o forma centralize
la Curtea de Argel. Din 1408 il va asocia la domnie pe fiul eal mare, Mihail |, cesta
‘ub autoritatea domniei care era stabilité
du-1i curtea la TargoviL Ite.
Economia Cari este intarité prin masuriprivind sistemul de impozite [li taxe, prin emiterea de moneda in cantitali suficiente Lli cu valori
potrivite, precum Lli prin stimularea schimbutilor comerciale cu Llarile vecine cu care incheie tratate Lli privilegi in acest sens, Se
inCleaza noi surse de venit in urma deschideri minelor de arama, tn timp ce product lle de cereale, animale [li sare cresc.
Administra( lia esto organizata centralizat, punandu-se accentul pe sfatul boieresc alcatuit in principal din dregatorii cur li. De
‘se InmulCleLite numarul funcLlionarilor
Cli datele pentru strangerea davilor
'sarcinaLli cu adunarea impozitelor [i judecarea pricinilor [li le sunt stabiliteclar jurisdic ia prec
‘Armata este organizata in oastea cea mare, elciuité in principal din Clérari, li oastea cea micé sau curtea, Este de semnalatfaptl ci
Mircea pastreaza dreptul de oaste asupra satelor scutite [Ji se pare cé reactiveazé aceasta obliga(lie pentru ohabele create de domnii
anterior In paral, Inzestreazd armata cu arme (i inlareL-e sau infin-leazd cetéCli in punctele strategice ale Liar
Mircea ctitoreLite 0 serie de manistir Li biserici pe intreg cuprinsul Llari, care vor deveni in timp centre de culturl prin activitatea
ccopiLItilor (i caligrafilor, precum Li prin crearea Cicoli de pictura religioasa (i activitates zugravilor acestora. In 1401, mitropolitul Cari
RoméneLti primeLIte titul de ,exarh al plaiurilor’, avand astfel jurisdic ie [li asupra credincioLiilor din ArdeaL Cc
T A
Sama) Ker Rele alr MMe Ma rere Ween a Va RCo) Co
pentru a-Lii mari Diansele de a pastra independenDa Larii. A
pastrat relaLlii stranse cu Sigismund de Luxemburg,
regele Ungariei, bazate pe interesul reciproc in lupta
impotriva extinderii Imperiului Otoman. Trebuie
Tent Val Melo ya clay ol ec eB Mer Me -Tol-1 Uae 0
care i-a recunoscut ca feude ducatele FagaraL], AmlaQ) Di
Banatul de Severin; in plus i-a mai acordat castelul Bran
Oi cetatea Bologa cu 18 sate.Cu toate ca juramantul de credinDa nu s-a pastrat pana jn zilele noastre,
aluzii la existenDa acestuia se regasesc in tratatul de ordin politic Hi
TI isle nl kes 0 ML TEP aerate =O T SS o-CNCL Tern1)
BraHov de Mircea cel Batran cu regele Sigismund la 7 martie 1395
conLiine clauze reciproce pe picior de egalitate: ,Nos, Mirchya, vaivoda
Transalpinus, dux de Fugaras et banus de Zeuerin” - aLa incepe actul
latinesc pastrat (in Arhiva NaLlionala a Ungariei), care aminteLte apoi de
Sigismund: ,a aratat faLa de noi osebita bunavoinLa a maiestaLiii sale, de
cand ne-am cunoscut prielnicul Hi prietenescul sau spriji
in 1400 Mircea |-a indepartat de la tronul Moldovei pe luga Ologul Li |-a impus ca domn
pe Alexandru cel Bun, fiul lui Roman MuCiat. Panda la moartea voievodului muntean,
Ve Meg ce Me [olUt MME TROL Mecolge 1m
Neu mee eC A toe OC To ER TS PU AD
perspectiva caderii Dobrogei sub stapanirea otomana, ceea ce i-ar fi adus inamicul in
pola Bla Ua oma al em cee e LLL OT) or -1 Co ToD 1POLITICA EXTERNA
POLITICA INTERNA