You are on page 1of 224
Reenter een tcc Soro rr a ets fai ae sy ed mere SH OSS uaa Seem. Sra SSR resi nics es) Berna agmrebo Neva Teen parecer} Sete Mes eee tue ta tonecoe seu PR. PROF. DR. DUMITRU POPESCU Membru de onoare al Aendemiet Romine IISUS HRISTOS PANTOCRATOR, (CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREA. PRA FERICTTUCLT PARINTE TEOCTIST [PATRIARHUL BISERICH ORTODOXE ROMANE ® [EDITURA INSUTUTULUL BIBLIC $1 DE MISIUNE “AL BISERICI! ORTODOAE ROMANE BUCUREST ~ 2006 > CCoperta Emi Bais Mustratis coperti: Hsus Firtsios Peuntocrator. Seam ec gees rene tance 2-208 mann ‘AL BISERICH ORTOUOXE ISBN. 975.616.0978 EDITURA NEMTUTULUT BIBLC: Jc 51 oe austome ROMANE CUVANT INAINTE Serimplnsse osu de ani de fanasteren Parntelui Dumitrs sions aul cinre col mai stra ieolog ai tui ortedoxe Si Cresiiemulu!contrmporan. A ov eis 1 eunose Gest pret mare teolog al nos remiea end ostenea snk la Tnstual Teologic din Bucuresti cdnd am fos. rn Tift de Stina Sinod sh indepinese functia de rector, -em Gru pe to profesor dn wemurle de grea incercare peru iserica noastra, care eu dat dovada de caspundere pentru misi- tier at de importen® fnvajémantlai t2olage, ment sh Teens in simile ineslr tace convinge gi atin lave Jit de adevc, deoptat smi cuseama de creda Tn Durnezeu i ecrotamentl fata do preoe To vee In. cae acest valor {ductal tlduitesi chiar combate Darin mod deoeebit sha impresionat“srtegi® duhovricease a Pritt Dum Subifoa, coe cla st oorotoased pe timer de tdci eoculul si eifos po student i deapta ering a ise ‘ntens in coltate de sfstuter al lor zpropat. Fe o aves tn Tigo catedel student tineri sau. pro fedrunfiiy Paritele Stiilose enor ie, princpil si date eu cea mat mare de- Seo, dar cu acre. pogordndu-ae att de mest, cu bine- ‘Stinscoue blind, lo nvelul de tnfeleper al esculitrir, Shot open estar inte dasctll de 1 cate nv ee BA Gh ctruze go pancualitateplduitoare se prezeta la ca feds, la consi profesor sau Te orelenumie de ydubovnlce", reg toidenona cu formule’ avand meet ete © nt de non re voc cin fonda ioe al gain sele-A fos daca Si plrntle dunovniessc de con arsi tol fnuth islets, Spiritual gi cultaal al vem sale 6 cUVANTINARNTE ‘In decursul rodnicei sale ectivitati, Parintele Stiniloae a dat Ja vealt 0 monumentala oper telogia, care sume 20 ce crt $3 de naduoen, 275 ariole teolopiee, 475 artiole de iar si mule ole, care crth ein inka sa se contapen sing to- logica de mare profinzime cu eviavia vette rupiciane gi bundtte Prun ane di fnvatre Sing cin de fine t Traci, el ort prin secs opt darn eologie! dea rds- pune problemeloracuae ale vem noni, aga cum a et si Plrini bisericesti la eeren fr In pein ttt sd de Teologie Dogmatic? Ortadoxt, Picintele Stinitoae spune fn aceat sensi ,Ne-im st n'aceasisintei, ea gin studile noaste, escoperim semnificaia dubovnioeset a inva {lor doginstice, <8 evicentem adevaru oe in eorespendenta, If eu tebuineleedne ale sufeuly cores eata manturea 6 isinteza pe dramul ei fe comurivnes eat mai profindd cu s- ‘ment, prin care ajange Ie 6 swum expats lui Damnszes, sp eomuniune supremagizvor a pute ce comuniune, Neem sondus in aceasta strait modal in crea nfl ivati> turn Bisereé Sfintit Pirin de odinion, dar am it seo incerpretarea de fata dogmelor side nocesititile spiritual ake ‘sufletului care-si cautii mAntuirca in timpul nostru, dupe trecerea prin multe gi noi experenfe de vif, neursilatr ecole cae re despart de epoca Sfnjilor Pain, dar in acl leger apa cam croden cf ar f ieiceo Feat abstracted mpl este, aga ern a fet de al lor Cuprljulaniversii color 9 sua dade a nasoree mare- lui nostu teoiog, Parnile Dum Sunita, wnul inte ce- nie st, Pr Prof De. Duminu Popetew, memibra de onoets el Acaderiei Romine, a elaborat un tat de teologie dogmatic ar are in canal fui po ftus Hristes Pantcraorul a Cari reprezentre 0 aflém po bolte central fecieilocas de cult oriodox. fn lumina cntralit loi Hristo sxbliniath de Paint CUVANTINADSTE q Stiniloae, dar gi in lumina ordinii universale si rafionale a Create, pe care o intlnim in opera Sfantului Atanasie cel Mare, {Ue piled, Hristes ca Pantocrator este atdt Logosul Manwitor ‘moreu prezent in viola Bisericii Sale, edt gi Logosul Creator, peezent in vioja iniregii crea, pe care o sustine gi 0 lumineaza hevontenit, Sub ambelo aspocte, lisus Pantocratonul arate Biseriea este medial prin care transfigureazt vertical gi spiritual ‘omul gi crenfa prin Duh Sant, cas& perticipe Ja viata de com rite @ Sfintei Treimi, dar si mijlocul prin eare conduce orizon- tal gi istorie omul gi creat eXtre impliniea lor eshatologica de {a sfétgital vencutlor. is lumina ui Brsio ea Paniocratey, Printele profesor Dumitra Popescu a adopiat o metada care fi permite scocta in evidenta ceracterutholisie gi reconcitiant al adevarului ‘nevidenja convergenjele dintre Revelaia diving fifi contemporan, si sa scoala in relieF mislunee profeticd a Bisericil, aceea de 2 fnainta cu omul gi creajia spre ‘cerul gi pamAntul nou gi transfiguret al Imparatiei lui Dumnezeu, fn lumine operei dogratice a Parintelui Staniloae, pe eare 0 re- ‘um’ in mod sinteti, lucarea arat cd Biscrice risirteandt a pais- tratneschimbet, de la inooput si pani astézi,chipul lui Hristos ca Pantocrator, Durmnezeu si om adevrat, Core imbritigeazi in- treaga zidire si consituie ticepatul, mijlocul si sfrgitul creaiei fn turning iubicitinitare. ‘Aceastt Iverare este rodul unor stu, cerostitt sudan ‘indelungate ale autorului fn domeniul teologie gi al ccumenis- ‘muti contemporan, e22a cei permite si expuns sistematic inv tatura de credinga ortodoxa, cu caraeierul ei profund duhov ‘ese, de mare actulitate pentru vremea noasira,atit din punct de -yodere sintetic, cat si anatitie. In euprinsul lucrarii descoperim 0 nou metodi de expunere a invaturii de credin{a, care permite ‘autorului si puné in evident valoarea tezaurului teotogic, spi ‘wal si liturgic al erestinismului rfsiritean, dar gi doringa de re- 8 CUVANTINARNTE Concilier: cu valor specifics ale crestinismului epusean, to lumina ecumenismalui contemporan sia misiunit pe care Bie seriea este chemati si © Tmplineasca in contextul soeictifii ac- ‘wale, Lucrarea se advesea74 invs}4mantului teologie, dar si tins Tilo, intelectuailor sau tuturorcelor exre doresc sa ce edifice tn ccunoasterea. spirtualitiii si teologiei ortedoxe, care are in cen ‘ul ei Persoana divino-umini. a Logosului intrupat, Pantoora: tofu) intregului univers. Lucrarea constilwie un pretios omagi adus ilustrulu: nostra dascal i Pivinte, Dumitru Stiniloag, ia ‘centenanil nagteri sale, Binecuvantim publicarea acesti luerari eu tneredintorea c& siridanis nostri de a valorfica gindirea Pacintelui Dumitru Stiniloae ma va rAmane zadarnic', ei va aduee roade cu ajutorul 4 Iorarea Duhului Stint, in Domnul nostra Tieus Hristos, Cue ‘véntulfatrupet, potrivit buna vor subir’ lui Dumnezou- Tall, Ea ARGIIEPISCOP ALBUCURESTILOR, MITROPOLIT AL MUNTSNIEI Si DOBROGEL ‘VOCTIITOR AL CEZAREEI CAPADOCIEL SE PATRIARHUL DISERCIT OFTODOXE ROMANE PROLEGOMENA. 1 thu primirea Lut, Una dinire tile prin care Darnnezeu a pregstit ies pee aoe ce ee ee et ea ees 10 ‘PR. PROF. DR. DUMITRU Popes: alttur de chipuri 2ugrivite, ca nigte sommituri de aderenji a Juan inregi la eultul aevératului Dumnezeu"!. Pe Wit carocterul ei poziiv, de pedagog cite Hristos, cul> ture anticd a constiwit si constituis ined si astizi un obstacol eu. ‘turn redutabil fr enleainjelegori intrupBrii Lowosula, ualismului ci ireduetibi!dintre lumea inteligibilt, cu earacter ‘ational, si lumea sensibil, eu earaetereutonom si amo. lpsit estructura rofionala. Dact’ fn secolul al [V-lea Ate considera 4 Hristos este o fiplur8 creat, fird sd fe in acclagi timp si Dumnezeu, aceasta sc datora mociuui sau de indize, dominet de luelismul irecuetibi el géndici antice dinte lumea intligibilts1 |umea sensibis,lpsith de struct raionala, Este adovétet ‘cuprinsulculturt i filpeofie ante se gasese multe ide gi m tode care au fost de mare AL absuid sf ne Snehi din eauza important pentu ieologia eresting. Ar ipuim of isericarisiiteanl a respi de-a alma aspectele positive gi cole negative ale cult antes Prinirun consens tacit al infelegerstelogice ca face o tigu, ‘Ose selctc in aceste provi, elegind numai ceca ce este Ta concordant cu dogmele ci, Asiailaree prin sleeie a fst for ‘wulit a chip magistral de Sant Vasile cel Mare tn cclebra su alscurs despre educate iotelectuala a tinder Regula sa a epattovalabllitateecumenic pi este urnath gaz ia viata inte, Keetuald a Orodoxiet, Ori de unde vine o luring natural a spr fului omenese sf confamne Adevirul, Binele, Fruroculrevelat de Bisonci, aceasit lumina e socotité ea un bun obstese, amt prin tibtenoascle c3i pin cate Dumaczeu lucreset asupea fipeott Sale. Sub sesmul acest malt si imensetnelegrt, lamar Fle, Soll, © tie fi poerei entice a fost asmilat fo corpul eu. tur omtodoxe?. Ne indi: ta faimoasa Wore a ide la Paton, L-Nichifor Crsine, Mestalla Pads, Bd. Moldova, 1994 2 Jeers p68. sel au peat dopo pe Pho fats. ‘ol i en wri dete i capsecrcndenp chet super Het ‘Baten Chin gaol und idle 9 sstemcleartce cant rodeo te pieced parte Psion reat 9 novi culone unto cane z= vs a en clef Aso, niacin tlt sm nae A see aan eal de arin beset rot 8 (ant ea asp ioe ect a a sabe dn crs st cate fe oputen ie Lag ao ao vce afrmaye pre hruparea Logosth ao ast aa ctptta chmotunes uel adcvrate impel flo- fade tne ‘ofice si religioase. u _carasentcumnt eater ee jon al lupiei duse cle Biseric& impotriva, aictan ee fit nese a oven Bern sriteant digas i tizi de o cosmologie care « depagit pentru prima dal ‘see iene arto (eg) ti sae once Shave gneve eee agra, Sh eee ‘ne Gezvaluie frumus=tea si miretia roi Sonn ie coe se af af Brrelu ta one prostindan unin ole ele Eto State ioe jround and Grammar of ‘Theolons", Til aso cm Te, cid east Sa cr Nea ioe of ic ideas of modern natural science ~ which Ney toc tars sient ‘relativity ~ a0 beck to definite roots, SoU Utne Catan oes, lexi eg Ge Delos Someones R PR. PRO®. DR, DUMITRU FORESCL evi eine le stag, melas imi gol de putea Lu, of dindue vi tataror plein Tepe tote impcand a pe fecare fs pete. Prec un ae, combina resets jos cuece nate medi, Iopeuntedie untect ates aig art i, slebuete o uct mode aps i niacin ha Duimneeu, prado univers eu peo lid tno ce din az i pean din cer ou ele dn ay aedue oeeioen Ime 0 rick rns umoas gl amonousb El et mlned emg, tr migladute pe tote ta cea adult bsivotes Ta Pn ome te lia slurver, Sina Atnsie ven st arte cd eas meen fey din mana lagelepshni hi Dumneren, conse o che {Eni commie pit de ermonie nora splenoare east Cai flonoti grec, Sintul Almas tosberc ogres hg uit ola nevaut ah flr de acct, ed ch hea ‘Ertl aera opine amt nevtaweTanded antadeal et tie prin acca cine ammonioas talorall sere, oa Is are viins ts witatea Logos vin et Rafi pene Care a creat ite ne potcrec nro G pete Logatl Talli enosios Logo's cobaurt de placa Eat ecreate i Se llishicste x plan imsnae al occ lumina Zu neeen,,enowsios cue In Duta Sage Je lunfeza efit pelosi Intra pe cca co Prin ordinea rafionala a zidirii. Sfintul Maxim Marturisitorul va fia nai ras pe temeilreconsctie cownclogia ¢ Stee tui Attansa,‘c aeast oding onal @ sees ele es mei pe iil divine ale tor erat visa isons care izvrdac tin Lgas i ors ec tos Coe ok ator al lor“, Unitatea creatiei se bazeaza ‘pe existenta unitatii 3, Stal Atanas el Mae. Coe imps tnt, EIBMO, Bucuresti, 1987, p. 29, Re isle 6. Sha kin Miro, Rigmmsut ee Ts 3 Bee 1944, p. 329. Chi in El ve lost, PROLEGOMENA 3 ‘nui sigur Creator, Tall prin Logosul Siu, Care este Atotitor ‘ou Pontoerator, Acesta este motivul peincipel pen'ri care po ‘olla cca mai inalta a fiecarui loeag de cult ortadox stajuiogte igoana lo Hristos, Pantoeraiorl ntregul vnivers ‘esigus, oxist fa nme si peal, dar acasta nu fine de fina creatci ea atars, ci de Lbortatee do voiniS a omului, Cu até existenfa pcatului in ane, ctestinismal rimne optimist cu pvire le restaurarea 9i trensfigurarea omuluit si a ereaict in Phrisios, fs lumina Logosulsi ete al Tatu, prin Care toate au fost adese Ia Sings, energie create ale him sensbile si incligi- bile pour ta ele capacitaten de « 1 transfigutale de puterea cenerillor neereate, ih Duhul Sfén. in cuviate simple si cu 0 scmtificate profunda Sfin‘a Scriptura arata ca fata Domnulal strilueea ea soarele pe muntele Taboruhi, iar hainele Lui erau rai albe ca lumina (Metei 17,20). Pe temeiul transfigurérit faborice « Domnului, Biserica risfriteand © mirtursit i: "Dumnezeu S-r flea! om pentru ea omul si se indumneze- {nseB", Impound ou creas Tntreags, finds El este Logosul in care subzisté toate, iar mantuirea adust de El are 9 dirnensiune cosmiet Aceastt ordine rational a crenjiel, care depiigeste opozitia

You might also like