= 7 font mC eld tcc Associate NLP Coach™ tripla certificare: Daptel Bichis Master Coach Trainer, SNLP & ICI eee Cc) (Cod COR 242412) aliniat cerintelor mai 2017 - mai 2018 U Business Center BucurestiInstrument: Eu, aici si acum - Definirea obiectivelor cursulut Definitie: Definitia coachingului promovata de ICF l Definitie: Ce este gi ce nu este coachingul? Bl Definitie: Ce este NLP? Relatia dintre NLP si coaching Presupozitille coachingului clasic Presupozitiile coachingului NLP Alte abord im coaching © compaent Consulting 2017Daca citesti aceste randuri, inseamna cA esti gata ea incepi o prima etapa a calatoriei spre regasirea de sine gi implinire, iar curiozitatea te roade’ Oare ce vot descoperi de aict incolo? Probabil c4 iti place s& dezbati subiecte precum: + Cine sunt ew"? + Care este menirea mea? + Cum mi influenteazii relatiile pe care le am cu ceilalti? + Care este semnificatia reali a problemelor si provocdrilor vietit? + Ce anume am de invitat de 1a Oglinda lumii - realitatea pe care am construit-o? + Ce sau cine pot deveni, folosind resursele adecvate? + Cum mi poate ajuta NLP 2k deblocher potentialul nelimitat din mine gi din ceilalti? + Cesar intampla cu mine daci toate obstacolele ar dispare? Inainte de a le dezbate si impreuna, este important s& privesti in tine gi 8 clarifci ce te-a adus astizi aici aici Alege 0 persoana din grup pe care nu 0 cunosti dinainte, facilitayi-va reciproc clarficarea pozitiei voastre din prezent si definirea unu obiectiv legat de obtinerea certficarii de ,Specialist in activitati de coaching’. Folositi pen- tru aceasta primul instrument - figa de lucru Bu, aiet gi acum. Apoi, pe pagina urmétoare, definiti- propriile obiective legate de acest (© competnt Consuting, 2087 2Cursul a fost conceput si se va desfasura cu obiectivul de a vd permite sa combinati puterea tehnicilor si conceptelor NLP cu competentele si etica din Life Coaching, pe care sé le utilizati in mod profesionist. Obicctivud men referitor la acest curs (© Competent Consulting, 2017, 2mp - Ure coACHING Cursurile de Practitioner si Master-Practitioner NLP sunt un excelent mijloc de dezvoltare si optimizare a propriel vieti. Frecvent, absolventii lor constata ed igi dorese si contribuie la binele celor din jur si la avansarea societiti in general, astfel incat gi altii sf beneficieze de efectele de facilitare siaccelerare a schimbarii oferite de tehnicile NLP. Modalitatea cea mai directa este profesionalizarea in calitate de Coach NLP, care permite stabilirea unor relapif clare cu clienfii si asigurarea unei calitati optime a aplicarit NLP. Life Coachingul este cea mai eficient’ modalitate de optimizare si armonizare a tuturor aspectelor vietii personale si profesionale, precum gsi de maximizare a exprimarii potentialului propriu gi a satisfactiei fata de propria viata. Un Life Coach NLP poate facilita eficient depasirea de oftve client a oricdrei provocdsi, crize sau difcultati speciice diferiteler etape de viatl, inclusiv gasirea sensului viet gi infelegerea profunda a semnificatei provo- crilor ew care se confrunta clientul Coachingul - mijlocul de creare a vietilimplinite Prin analogie cu defintia data adesea NLP drept »Menuatul utitizato- rulut creterului uman”, coachingul poate fi defnit drept ,lndrumarul crea forulud vietit implinite”. Sisterul educational dezvolta spttudins de srs, itt, calcu, interpretare logicd, comunicare, rezolvare de probleme stintifice, tisfac nevoia fundamentala de a duce o viafa plina de satisfactii si Implinir. Manualele gcolare sau universitare nu contin informatii §. exereitii practice care s& sustina: 2 construirea stimet de sine gi a increderii in propriile resurse, 2 descoperirea gi exprimarea talentelor si potentialulsi unic existent in fiecare dintre noi, 2 definirea propriului sistem de valori, ce permite Iuarea de deciaii informate 3i motivante, 2 capacitatea de a ne organiza alimentatia gi stilul de viata astfel Incat st ze menfinem sdnatatea si s& stimula longevitatea, 2 formarea si dezvoltarea tunor relatii de cuplu pe deplin satisfaeditoare gi capabile sf reziste presiunilor si tentatilor externe, 2 corecté gestionare a banilor gi celorlaltor posesii materiale, astfel incat ‘4 fie o Sursa de satisfactie, nu © povara ce creste continu, 2 abilitatile de gasire a unei slujbe sau activitati care si ne valorifice Ccunostingele si competentele, precum side difinire a planului de cariera in acord cu proprile valori, 2 stabilirea de relatii de prictenie care sa ne asigure o retea de sprijin social ce ne ajuta sa trecem mai usor peste etape difiile din viata, © Competent Consulting, 2017 «uP UFE - coxcHINa: > injelegerea sensului vietii gi acceptarea tranziiilor pe care le facem de Ino etapa de varsta la alta, $i totusi, exact de aceste capacitati depinde, in mod esential, nivelul de performanta si de satisfactie al adultilor! Coachingul permite dezvoltarea de abilitati si obtinerea de performante Primi care gi-au dat seama de acest paradox gi s-au reorientat au fost — ca de obicei - americanii, Ei au observat c& antrenamentele sportive, in spe- cial cele din sporturile de echipa, asigura dezvoltarea acestor abilitati mult mat bine decat materille teoretice din scoala. Iar antrenorul (coach, in limba engleza) este un mult mai eficient formator de caractere, un mult mai bun ‘motivator si mult mai abil manager al conflictelor decat prefesoril obismuifi De aici pand la transferul ciitre celelalte domenii in care oamenit igi doresc sa realizeze performante nu a fost decat un pas, pe care Ia facut Tim Gallway in anii 70. In acest fel, a putut fi accelerata dezvoltarea de abilitati si obtinerea de performanfe in contexte ce nu mai aveau nimic de-a face cu sportul, dar sunt influentate de ,jocul interior” dintre obiectivele gi convin- gerile noastre. Intrebarea de bazd este Cum pot reugi mai bine/mai usor/mai repede cea ce mi-am propus?™ Coachingul sustine dezvoltarea personal continua Ulterior, la inceputul anilor 90 Thomas Leonard (ereatorul de facto al Life Coachingului) a propus folosirea unei relatii similare eelei stabilite intre un antrenor ¢1 sportivul sau pentru optimizarea capacitati clientilor de a face {aja cu succes provocarilor, crizelor sau dificultatilor specific diferitelor etape de viata. In felul acesta, Life Coachingul a devenit o modalitate de sustinere si facilitare a dezvoltarii personale continue, diferita de consiliere sau psihoter- apie, In felul acesta, au putut beneficia de coaching gi persoanele care nU-si ppot defini de la bun inceput obiective clare, ci mai degraba sunt nemulfumite de viata lor actuala. Acestea au nevoie sa reflecteze Ia motivatia profunda a actiunilor lor, raspunzand la intrebari precum Cine sunt eu atunet cand procedez asifel?” sau ,Cum pot deveni o persoand mal de succes, care isi valorifica pe deplin potentialul?”. Coachingul faciliteaza transformarea vietil in sarsa de fericire La sfargitul anilor ‘90, Robert Dilts a creat puntea de legaturé dintre NLP $i coaching. Bazindu-se pe modelul mult mai compex al funcjionarii lumane, precum si pe tehnicile extrem de eficiente din NLP. Robert a demon- strat complementaritatea dintre cele doua domenii gi benelcille pe care si le pot oferi reciproc. De asemenea, a sesizat si potentialul mul: mai complex ofe- rit de coachingul NLP, capacitatea sa de a transforma viata persoanelor interesate de gisirea sensului a ceea ce se petrece in interional si in jurul lor. {In felul acesta atentia se indreapta mai putin spre ce facem si mai mult spre ce suntem gi modul in care ne construim relatia cu noi insine si cu realitatea din jur. Intrebarile pe care gi le pune o persoana ce foloseste acest tip de coaching sunt de genul ,Cine sunt eu gi de ce sunt aga si nu altfel?” sat Cum pot duce o viatd mai simpla si mai fericita, flind aga cum sunt ‘ict si acum?” © Competent Consuting, 2017 5Life Coach NLP - 0 profesie Toate aceste patru paliere ale Life coachingului: dezvoltarea de abilitati, obtinerea de performante, dezvoltarea personalA prin accesarea potentialului interior, ‘transformarea relatiei cu sine gi cu lumea, sunt pe deplin sustinute de modelele, tehnicile gi practic de NLP Coaching prezentate in cadrul acestui curs de formare profesional, viitor wove De aceea, veti avea eapacitatea de a adresa orice objectiv sau aspiratie pe care le-ar putea avea un client, indiferent caca este vorba de zona personala sau profesionala a vietii sale. Complexitatea formarii, diversitatea instrumentelor de lucru $i foptimizarea personal pe care objineti prin exersarea tehnicilor de Life Coaching NLP va propulseazi in randul celor mai eficienti si de succes ‘coachi din Romania. Diploma de absolvire emis de Ministerul Educatiei gi Ministerul Muncii va asigura dreptul de liber practic pe teritoriul Romaniei i al Uniunii Buropene. Dubla certificare international, din partea Society of NLP - Richard Bandler gi International Association of Coaching Institutes (ICI) vi asigura, suplimentar, recunoasterea formarii oriunde in lume. In plus, continutul si modul de desfagurare al cursului depageste numarul de ore de formare specifice de coaching solicitate de ICF pentru cer tificarea la nivel ACC (Certified Associated Coach) sau PCC {Professional Certified Coach) prin metoda portofoliului {© Competent Consulting, 2017 eNUP - UE ~ coxcHNa Cea mai influent asociatie de coachi la nivel moncial, ICF, defineste coachingul drept ,partenertatul stabilit cu elientil in cadrul unui proces ‘mental provocator si creativ ce ti inspird sé-si maximizeze potentialul personal $1 profesional”. Coachii onoreaza clientul in calitate de expert in ‘viaja gi munca sa gi presupun ci fiecare client este creativ, integru si plin de resurse, Pornind de la aceste premise, coachii profesionisti 2 descoperd, clarificd si se aliniazi la ceea ce clentul doreste si dobandeasea, 2 incurajeaza clientul sa se autodescopere, 2 opteazit pentru solutile si strategiile alese de insusi clientul, 2 mentin si sustin responsabilitatea gi rspunderea clientulu. Coachingul accelereazi drumul clientului spre progres, pundnd accentul pe constientizarea optiunilor care fi stau la indeména. Coachingul se concentreaza pe situatia actual a clientului si pe ceea ce el doreste #& obtina, 88 dobandeasca, sf faca in viitorul imediat. De asemenea, se concentreazi pe lisirea si aplicare de solutii la problemele cu care se confruntd clientul, nu pe ‘cautarea originii lor. Instrumentele principale ale coachului sunt > ascultarea activi atat a cuvintelor, cat gi a ceea ce sste transmis din- colo de cuvinte, 2 chestionarea, folosind intrebari ce provoaca clientul s&-gi analizeze m: aprofundat modul in care isi construieste interpretanile date realitatii $1 \cceseze solutii creative, 2 reformularea, astfel incit s& concentreze atentia clientului spre ‘elemente ce pot facilita depasirea blocajelor mentale sau emotionale, 2 acceptarea, validarea gi sustinerea, bazate pe o incredere neconditio- nati in dreptul clientului de a-si atinge obiectivele gin capacitatea sa de a actiona eficient in acest sens, 2 tcerea, pentru a crea cadrul necesar Limuririi de citre client a unor clemente mai profunde, 2 tehnicile specifice, ce permit obtinerea rapid a uror efecte predicti- bile, ce accelereaza $i faciliteazt schimbarile dorite de client, feedback gi impirtigirea propriilor perceptii si emotil, pentru a facilita accesul clientului la propriile sale perceptii $i emo > — modele, concepte si instrumente de planificare gi evaluare, ce s-au. dovedit utile in organizarea informatilor si facilitarea Iuarii deciailor. e In grupe de cate 3 persoane, discutati despre cunostintele si abiltaile pe care le aveti in prezent pentru a pune in practica acest model de coaching, © Competent Consulting, 2017 7LP = UFE~ concn. Find bazat pe modele psihologice, tehnici de comunicare gi pe stabilirea unei relafii interumane ealde, deschise gi apropiate, coachingul are foarte multe elemente comune cu alte discipline, de care ins se diferentiaza fie prin obiective, fie prin metode: Coachingul NU este psihoterapie In primul rand, p functionarea in cadrul societitii, {In al doilea rand, o! re ‘a exprimarit potentialului, nu In al treilea rand este orientat spre Solutii $i spre viiter, nu spre proble” In al patrulea rand, in_coaching, ‘timp ce "mare sat. mai mica aceste responsabilitati In fine, majoritatea psihoterapitlor pun accent pe optimizarea_stitilor cemotionale, pentr deblocarea actiunilor si modificarea stilului de gandire. In cazul majoritatii formelor de coaching, ts ‘hind mai degrabi. un indicator al efcienfet procesului decat un factor determinant. Coachingul NU este consultant Chiar daci multe dintre ofertele de pe plat combini latura de consultanta cu cea de coaching, exist o diferenta extrem de clara intré 3c aces, 1 pot facta gasirea de cien{a nor slut inovatoare’ equ tpt spfyintm- mobitarea de ‘suse, fn special motivafionsle, de depasire a propeilor lini. Coachingul NU este mentoring (Cu toate cA in multe organizatii romanesti se face 0 combinare a celor doua roluri, exista gi in ace jeosebiri clare de ol tip de relayie, U4 cu difcultati neasteptate, De Aceea, au capacial implrtasi din propria experienia strategile pe care le-au flosit in stuati simular aie pot valda-anumite react emotionale In plus, relajia dinfre mentor si protejat este una de tip adult-copil, ee poate incetini in anumite situafii maturizarea protejatului si asumarea de catre acesta a unor responsabilitati crescute (© Competent Consulting, 2017 .In cazul coachilor, insa, experienta in domeniu nu exist, oj el creeazi cageal in eape le eagh tat rence emo: {oboe eA gt iterpelinie dave stan Singur modalitajieficiente de rezolvare a problemelor, ce au avantajul c& pot fi direct aplicate, .nemaifiind necesaré adaptarea lor la_personalitatea clientului, far relajia este una de la egal la egal, ce facilteaza maturizarea emotional si confportamentalr a clientulul “~~ Goachingul NU este training (formare) Cele doua ¢ sa de abilitati, dar modul in ‘este pus pe o abilitate anume, ce este dezvoltatd de o manierd relativ liniara nicl menite si 0 sustina, Coachingul ate insio abordare global, integrativa,faciitand transferul de cunostinte 8 abilitati ce deja existé la client, pentru Sideeolarea. “ Chiar daca isi trage originile din lumea sportiva, relatia coach-client In acest din tarma caz, antrenorl Sisk indice tipal de migeart sat performanielor sportivult “Tn schimb, coachi sai, plenard a calitatlor sta ‘greselilor pe care acegtia eventual le fac. La nivelul intuiiilor $i bunului simf, prietenii pot juca, uneori, rolul de coach, Ascultand atent, creand cadrul ca interlocutorul si clarifice ideile si ‘1 treacd in revista optiunile, provocindwi s iasa din zona de confort, ofe- Findu-i un feedback onest gi sustinandu-i motivarea pentru a reugi, prietenul este prototipul coachului Coachul profesionist foloseste suplimentar instrumente mult mai elabo- rate, tehnici extrem de eficiente, o structura meniti s& asigure obtinerea rezul- tatelor dorite in mod predictibil. Si, foarte important, nu are relatie de lung durata cu clientul, ci doar pe parcursul definirii gi atingeri obiectivelor con- tractate. e In grupe de cate 4 persoane, discutati despre proprille voastre expe- riente in domeniile mentionate si despre modul in care puteti aduce informatit ‘$l abilitti in sprijinul activitati voastre de coaching. (© Compatent Consulting, 2017 °in definitia data de ICF procesului de coaching, putem deduce o serie de presupozitiilegate de coaching: 2 este un proces mental (rational), 2 declangat 1a initiativa clientului nemultumit de modul in care isi exprima potentialul, se bazeazi pe provocare, activeazi resursele creatoare ale clientulul, foloseste inspiratia momentelor de ,Aha!” rezultate din reinterpretare, uurmireste realizarea de schimbiri comportamentale. Pe de alta parte, implica: ‘egalitatea (parteneriatul) dintre coach ¢i client, acceptarea neconditionaté a clientului de catre coach, ‘cunoagterea de citre client a dorintelor, nevoilor gi aspiratillor sale, caracterul integru (moral) al acestora vous wove In grupe de cate 3 persoane, discutati modul in care experientele voastre de pand acum sustin sau infirma aceste presupoziti. © Competent Consulting, 2017 0Mur UFE~ concHING. Programarea neuro-lingvistici (NLP) este un stil de viati centrat pe observarea gi utilizarea adecvatd a modului in care creierul gi cuvintele ne construiesc relatia cu realitatea, determindndu-ne astiel parerile, atitudinile, agteptarile si actiunile. Este combinatia dintre un ymanual de utilizare a creierului” si un ghid de bune practici lingvistice”, ce ne permite 88 controlim procese pana Btunci automate gi si accestim functii ce pot schimba radical modul in care ne traim viata. NLP este o tehnologie a schimbiirii, ce opereazi la nivelul mental prin instrumente comunicajionale. De aceea, cu cat schimbarea dorita este mai dificil, nous, neobignuit gi provocatoare, cu atat poate profita mai mult de efectele sale. Rezultate tipice ce pot fi obtinute la nivel individual: 2 introducerea unui nivel erescut de control si auto-determinare a ‘cursului viet, prin intermediul obiectivelor bine formulate gi puse in aplicare, 2 cresterea rapida a nivelului de incredere in sine gia constiintei val- orif personale, prin alegerea obiectivelor in raport eu proprille nevoi si aspirati 2 climinarea efectului de blocare sau limitare al unor emotii precum fica, furia sau tristefea, ce sunt integrate si isi recapata valentele con- structive, 2 reducerea tensiunilor interioare, a ezitirii atunci cand avem de luat decizii, prin optimizarea sistemului de convingeri si valori, 2 sporirea semnificativa a calitétii comunicdrii cu ceilalti tat prin utilizarea de formuliiri clare sau sugestive, cat gi prin sporirea cantitayii i calitatii informatillor obtimute de la ceilati, 2 reducerea sau chiar eliminarea conflictelor, prin acceptarea autenticd a diversitatil perceptillor 51 atitudinilor fata de aceeasi situatie 2 facllitarea accesului la creativitate, inovatie intuitie, precum gi la celelalte talente gi resurse individuale, ce permite exprimarea deplina a potentialului personal, 2 construirea unei personalititi puternice, ancoratd in propria misiune ‘si capabila s& urmeze gi implineasea sensu propriei viet Prin NLP, reugim sa definim gi s& cream viata pe care merita s& 0 traim, 4 generatil de NLP In cei peste 35 de ani de existent, NLP a trecut prin nai multe etape de dezvoltare, ce i-au sporit exponential capacitatea de a facilita schimbairile din viata gi trairile celor ce reourg la tehnicile sale, (© Competent Consulting, 2017 PaMUP UFE COACHING. Daca prima generajie de tehnici vizau optimizarea comportamentelor 91 asigurarea atingerii obiectivelor concrete bine formulate, a doua gene- ratie a vizat eliberarea potentialului existent in flecare om din chingile convingerilor limitatoare, precum si imbunititirea comunicirii si coo- perarii ou ceilalti. Marea majoritate a cursurilor obignuite de Practitioner NLP gia cdrtilor traduse in limba romana se bazeaza pe tehnicile gi conceptele provenind din aceste prime etape de dezvoltare. In anii ‘90, in paralel cu aparitia coachingului, cea deva treia generatie de NLP a identificat §i utilizat cu succes modalititi de optimizare a relatiei fou sine, de construire si dezvoltare a increderii in sine, de definire a sensului propriei existente gi implinire a lui. In felul acesta, creatorii NLP implineau dezideratul psihologiet uma- iste, de a pune la dispozitia tuturor instrumente eficiente de definire construire gi trdire a unei vieti conforme cu proprille valori, Acestea sunt prezentate in cadrul cursurilor de Master Practitioner NLP sin formarile de Coach NLP. Folosese mult transa si tehniai similare hipnozet ericksoniene pentru a trece dincolo de filtrele rationale gi a facilita schimbari inclusiv la nivelul imaginii de sine. In prezent, alaturi de Richard Bandler si cativa dintre cei mai importanti dezvoltatori ai NLP, Daniel Bichis participa la definirea conceptclor i tehnicilor dina patra generatic, care vizeazi optimizarea relatiel cu realitatea ¢i dezvoltarea capacitatii de influentare directa a acesteia. Pe baza experientei acumulate pan acum, au fost descoperite modali- taji mult mai simple si semnificativ mai eficiente de schimbare a relatiei cu realitatea gi cu propriul potential Noile tehnici gi concepte nu sunt transmise decat In cadrul cursurilor tinute de putinii Master Trainerii NLP licentiati de cétre Richard Bandler, co- creatorul NLP, astfel ineat sunt complet necunoscute si inaccesibile trainerilor ce se bazeaza doar pe informatiile vechi, tipdrite sau difuzate pe Internet. In suportul de curs, aceste noi concepte si tehnici sunt marcate cu indicafia <<>>. ‘Tebnicile opereazd la un nivel foarte profund, activand functii si capaci ‘ati ale creierului uman ce de-abia incep si fie cunoscute. Ele adue bucurie in locul suferingei, lbertate in locul constrang rilor gi simplitate in locul complicatiilor. lar puterea lor de schimbare a tuturor domeniilor vietii unei persoane ‘este confirmata de experientele generatilor de Practitioner NLP 4G ce au absolvit cursurile organizate de Competent Consulting © Competent Consulting, 2017 2Relatia dintre NLP si coaching este una de suprapunere si complementaritate. Ambele domenii igi au originea in psihologia umanista si migcarea de dezvoltare personala de la salen, in Califonia, dar au avut obiective gi stiluri de promovare diferite. ‘Tocmai de aceea, este firesc ca si presupozitille si fle partial similare, partial diferite 1 Provocirile clientilor provin din hart, nu din teritoriu. + Clientii iaw decizii, actioneaza gi traiesc in conformitate cu reprezentirile lor interne, nu cu realitatea obiectiv. = Reconstruirea realitatii actuale se bazeazé pe aceleagi mecanisme neuronale ca ¢i memoria gi imaginatia. Problemele sunt generate $i mentinute prin sortarea, interpretarea $i evaluarea neadecvata a informatillor. acces doar a potentialul pe care gi pot reprezenta ~ Fiecare om duce viata pe care gi-o descrie in cuvinte gi reprezentari interne. = Limbajul este cheia atat pentru atingerea obiectivelor, cat i pentra autosabotarea lor. - Coachii NLP recunosc limbajul neadecvat, verbal si non-verbal, si faciliteaza reformularea sa, pentru a creste accesul la resursele $i potentialul fiecdrui client, Clienfii sunt mai mult decit gindurile, emotiile gi actiunile lor. = Oamenii tind si creeze un echilibra dinamic intre lumea interioard gi ccea exterioara, intre perceptie, memorie si imaginctie. - Eventualele dezechilibre sunt ajustate prin ganduri, emopii si/sau ‘comportamente. ~ Coachii NLP folosesc toate canalele pentru a facilita mentinerea acestui echilibru intr-o zona de dezvoltare continua. Clientii sunt perfecti si au in ei toate resursele mecesare pentru schimbirile pe care gi le dorese. ~ Oamenii sunt insd gi experti in a uita ce resurse au la dispozitie. = Camenii sunt expertiin a utiliza strategii bune in contexte proaste. = Coachul ii sprijina pentru a realiza reconectarea la perfectiune, aspirafii s{ resurse, precum gi optimizarea actiunilor gi emotiilor lor. Coachul faciliteazi identificarea de noi optiuni, deoarece clientii jau cele mai bune decizii dintre cele care li se par posibile in acel context. = Coachul NLP faciliteazé cresterea numérului de optiuni Tuate in calcul si/sau utilizarea unei strategii adecvate de uare a deciailor. (© Compotent Consulting, 2017 210. uP FE - conCHING. Clientii pot invita si se pot schimba dintr-o singuri incercare. ~ Scopul coachingului NLP este de a accelera invatarea prin reeval ‘i reinterpretiri ale realitipii, menite si determine recurgerea la noi modalitati de actiune. - Prin folosirea adecvata a tehnicilor, incercarea ce genereazd invatare poate fi realizata in plan real, imaginar sau prin rememorare Intentiile coachului nu conteazi, ci doar schimbirile pe care le realizeaza clientul. = Coachingul NLP este centrat pe client, nu pe coach sau metodi, = Eficienta coachingului poate fi evaluata doar in ‘unctie de efectele schimbarilor produse la nivelul gandiri, triri interioare si/sau com- portamentului clientului Nu exist clienti rezistenti, ci doar coachi inflexibili sau cu prea putine resurse proprii. = De aceea, coachii NLP igi extind mereu gama de tshnici gi abordari, pentru a°si valorifica flexibilitatea comportamentala, emofionala gi mentala. Oamenii sunt creatorii propriilor experiente. ~ Clientii trebuie indemnati sd igi accepte gi sA-si cunoasc& emotiile nepldcute, aspectele negative ale personalitafii sau limitele din gan- dire gi automotivare. ~ Toate laturile personalitatii contribuie la exprimarea potentialului clientului. = Coachul NLP este responsabil doar de proprille trairi gi de modul de desfagurare a procesului de coaching Coachul excelent sustine cresterea clientului la toate nivelurile. ~ Meta-obiectivul coachingului NLP este cresterea congruentei si armoniel interne a clientilor = Coachingul este o forma speciala de sustinere a invafarii continue gi dezvoltarii personale = Indiferent de problema discutata initial, schimbérile vor influenta toate domeniile vieti clientului, astfel cd este preferabil si fie luate in caleul de la bun inceput In grupe de cate 2 persoane, discutati modul in care experienjele voastre de pand acum susfin sau infirma aceste presupozitil, © Competent Consulting, 2017, “Adaptarea conceptelor gi tehnicilor NLP pentru practicarea coachingului reprezinta doar una dintre modalitatile in care actioneazi coachii.profe- sionisti. Se poate afirma ca fiecare directie principala din psihoterapie si-a dez~ voltat propria abordare, bazaté pe un model explicativ propriu gi tehnici sspecifice. Iatd cele mai importante dintre acestea: Coachingul comportamental A fost primul model de coaching si, de aceea este foarte rispandit, mai ales la nivel organizational. Obiectivul sau este identificarea blocajelor din cealea schimbirit si definirea mai bund a opjiunilor gi a motivatiet pentru ‘schimbare. Foloseste céteva tehnici de bazii, similare cu cele din NLP. definirea precisa a substantivelor gi verbelor folosite, 2 2 definirea exact a comparatiilor exprimate prin adjective, 2 punerea sub semnul intrebiiii a generalizarilor, > identifi Acestea sunt folosite in cadrul unei structuri de discuie, denumita ‘GROW: 2 tema discutiei, 2 definirea obiectivului, 2 descrierea situatiei actuale, 2 2 rea auto-limitarilor. ‘dentificarea optiunilor posibile, ‘dentificarea consecinfelor, obstacolelor si motivaziilor in favoarea sehimbari. Aceasta abordare este extrem de eficienta atunci cdn¢ clientul gtie de la bun inceput ce igi doreste gi are nevoie doar de organizarea adecvata a informatiilor pe care le detine Coachingul orientat spre solutit Prin definitie, coachingul este orientat spre gasitea de solutii de schimbare a situajiel actuale, nu pe generarea de explicati sau justificdri ale menfinerii acesteia. La originea sa se aflé unul dintre psihoterapeutii cu mare influenta si asupra NLP: Milton H. Erickson. La baza sa se afla o serie de intrebari menite s& concentreze atentia clientului pe identificarea solutiilor posibile. De unde o serie de idel fundamentale: 2 clientul se confrunta mai degrab& cu o limitare a strategitlor ‘comportamentale, decat cu vreo problema sau disfunctie, 2 originea gi efectele trecute nu conteazi, ei doar efsetele prezente si viitoare, 2 clientul este singurul expert in domeniul propriei vieti, (© Compatent Consulting, 2017 5> coachul invatii ceva nou de la flecare client, 2 rolul coachului este de a facilita identificarea de solutii, de resurse necesare pentru aplicarea lor gi de sustinere a actiurilor clientului, 2 clientul este implicat activ in tot procesul, 2 se presupune ci schimbarea poate fi realizata rapid Din aceasta abordare provin intrebarile miraculoase, de genul: Daca totul s-ar schimba peste noapte, cum fi-ai putea da seama ca ai rezolvat aceasta situatie? Si cine ar fi prima persoand care siar da seama? $i care ar fi efectele acestei schimbari? Coachingul cognitiv-comportamental Derivat din cea mai puternica scoala actuald de psihoterapie, acesta utilizeazé modelul ABCDE, propus de Ellis: 2 A= identificarea declangatorutui: context, actiune, persoana ete 2 B-identificarea gandurilor autolimitatoare prin care este interpreta 1 situatia, a ¢ area consecintelo: rale, interpersonale, rationale, 2D - discutarea prin proba realitatii a acestor ganduri autolimitatoare, 2 B- eliminarea autolimitirilor, prin identificarea unor gandu si comportamente alternative, mai eficiente. Aceasta abordare este foarte ultilé atunci cfnd clientul se confrunta cu ganduri obsesive sau manifesta comportamente ce par a fi greu de controlat constient (controlul furiei, anumite dependente cum ar fi cele de alimente, televiziune, internet etc) Coachingul ontologic (existential) Probabil cea mai veche forma de coaching, isi are originea in dialogurile pe care Socrate le purta cu tinerii nobill atenieni, cu scopul Je a le permite s& §1 defineasca propriile interpretiri asupra vietii gi propriul set de valori, in ‘cord cu sensul propriet viet In acest scop, un coach existentialist: 2 pune accentul pe diferentele individuale gi pe libertatea de a-ti alege propriile soluti si obiective, 2 pune sub semnul intrebaril tendinga de a-t imita pe ceilalti gi validarile sociale, emotionale, comportamentale, corpo- emotii 2 anticipears gi foloseste anxietatea, negare, inchiderea in sine a client fui, pentru a aprofunda autoobservarea acestuia, 2 pune accentul pe asumarea responsabilit 2 foloseste provocarea, conflictul gi confruntirle, pentru ai permite clientului 88-si afirme propriile nevoi, aspiratii gi optiuni, 2 foloseste absurdul, incomprehensibilul pentru a declanga in client procese creative, 2 _creeaza gi mentine o relatic autentica, lipsita de masti si ascunziguri (© Competent Consulting, 2017 1sup - UFE~ concune Gasirea sensului propriei vieti, identificarea valorii personale, a contributiei pe care o putem avea, dar sia celui mai autentic mod dea ne duce viaja, reprezinta indicatii absolute ale acestei abordari. Ea permite descope- Firea valorilor autentice si exprimarea lor in toate contextele viet Coachingul Gestalt La originea sa sti Fritz Perls, uan dintre personalitatile modelate de Richard Bandler si John Grinder si pentru a pune bazele NLP. Abordarea Gestalt extinde conceptele legate de prelucrarea informatiei senzoriale de catre sistemul nervos spre un proces de optimizare a atentiel si 2onstientizare mai completa a realitati. Se bazeazi pe trel principit: 2 constientizarea este unicul scop 41 mijloe al coachingulu, 2 toata discutia este centrat& pe aici gi acum, pe interactiunea dintre client gi coach, considerandu-se c& orice comportament, convingere sat valoare ale clientului se exprima similar atat in viata sa de zi cu 2i, cat si in sesiunea de coaching, D interactiunea dintre client si coach di nagtere unui cmp de posibilititi, ce sti la baza concluzillor, decizllor gi schimbarilor reali- zate de client. Rolul coachului este de a facilita schimbarea perceptidor clientului, prin redirijarea atentiei spre sine si spre procesul de aici 31 acum, precum $i deschiderea constiintei sale spre cdmpul mult mai larg de optiuni mentale, emotionale §i comportamentale posibile. Coachingul sistemic Ii are originea in conceptele si tehnicile elaborate de Gregory Bateson 9i Virginia Satir, alte dous personalitati ce etau sila baza NLP. Ei au schimbat temele de discutie de la DE CE a CUM, reorientand atenjia clienfilor de la gasirea de justificari spre identificarea solutillor. De asemenea, att sustinut ‘deca ca in 'spatele fiecarui comportament se afla o intentie pozitiva, care face ca modul uneori aberant in care actiondm si reflecte relatia pe care o ave cu contextul (celelalte persoane, actiunile permise sau interzise, obiectivele explicite gi asteptirile fiecaruia etc). lata cateva dintre principiile coachingului sistemic: 2 sistemele manifest’ homeostazie, astfel cA se opur schimbarilor, 2D schimbarea se produce nu prin intelegere, ci prin actiune, ‘> singurul moment in care putem actiona este cel actual (aici si acum), 2 de oriunde ar porni discutia, subiectul central va fi tot aspectul cel mai important cu care se confrunta clientul, > relatiile dintre oameni sunt cele care le genereszi probleme, nu 2 incerciirile nefinalizate de solutionare a unei probleme devin ele insele probleme, (© Competent Consulting, 2017 7up — Ure coxcMine 2 schimbarile se fae prin: 2 _adaptare (prin care se optimizeaza comportamentele actuale, pe baz de feedback), 2 dezvoltare (atunci cand partile activeaz’ noi cemportamente, dar rnu schimba tipul de relati dintre ele), 2 transformare (caz in care se modific& componenta sistemului gi tipul de relatii dintre part) Multe dintre aceste elemente sunt prezente si in tehnicile de coaching NLP, astfel ca le vom relua si dezvolta la momentul oportun, In grupe de cate 3 persoane, alegeti un subiect important pentru client ‘sificcare coach va folosi timp de 15 minute una sau alta dintre variantele de coaching prezentate pentru a facilita o schimbare de atitudine gi/sau compor- tament. Apoi, clientul va da feedback referitor la efectul fiecarei abordar, Schimbati rolurile, pentru a juca cu totii rolul de client. © Competent Consulting, 2017, PnZiua Stabilirea increder' baza relatiei de coaching 2 Competenta zilei: _Stabilirea Increderii si Intimititil cu Clientul E Concept: Raportul Bi Tehnicd: Acordare, dezacordare (matching/mismatching) ‘Tehnicd: Sincronizare gi dirijare (pacing, leading) Tehnied: Calibrarea clientului i Concept: Drepturile gi libertatile personale i Concept: Atitudinea de coach - cheia menfinerli inerederit 5 © competent Consuting, 2017‘up - UFE~ concHiNa 3. Stabilirea incredorii ¢i Intimitatil cu Clientul: Manifest o preocupare autenticd fati de binele gi vittorul clientului, Da permanent dovada de integritate personala, onestitate gi sinceritate, Stabileste intelegeri clare gi igi respect promisiunile, Manifesta respect pentru perceptille, stilul de invitare si persoana clientului, €. Asigura spriin continuu si promoveazi noi comportamente gi actiuni, inclusiv cele care implica asumarea de riscuri gi teama de esec, £ Cere permisiunea pentru a aborda in coaching domenii noi, sensibile, De-a lungul intregiizile, folosii orice interactiune cu colegii in cadrul exercitillor pentru a va dezvolta capacitatea de stabilire a increderi si intimi- 184i cu clientul. Oferii-vi reciproe feed-back gi feed-before, sare si va permit ajustarea abordarilor §i atitudinilor pe care le manifestafi in calitate de coach, (© Compotont Consulting, 2087 2[Atunei end doua persoane se afla in apropiere uns de cealalta si igh acorda un minim de atente, intre ele se poate stabil o comanicare simultana Ja nivel constient 5i inconstient, denumita raport. Stabilirea raportutui este tun reflex natural, care ne di o stare interioara de bine, incredere si contort. ‘Trecerea acestui proces de la hivelul inconstient la cel constient este tuna dintre modalitaile cele mai eficiente prin care S¢ poate stabili o comu= nicafe profunda si complexa, findca raportul este cadrul in care informatile se transmit atat prin elemente verbale (cuvinte), cat si non-verbale (gestur, mimicé, voce, pozitiacorpulul etc) = Exist patru etape ale intra in raport 4, ACORDAREA (MATCHING) Cele dowd persoane igi armonizeazi_ritmul voc, al respiratiei, al gesturilor etc. pe masura ce-gi acorda tot mai mult atentie eciproc. Acordarea se poate face la mai multe niveluri 2 CORPORAL ~ pozitia corpului si a capului ~ gesturile - privirea (directe, clipire ete.) + rit respiratiet ~ tonusul muscular ‘2 PARA-VERBAL (calitatile vocii) = tonul voeii = volumul = sitmul 2 VERBAL ~ limbajul folosit (academic, tehnic, educat, jargon etc) = verbele folosite in fraze ~ adjectivele folosite in fraze - interjectile ce marcheaz’i anumite momente importante ale discutiei - prezenfa anumitor citate, maxime, proverbe ete > CONCEPTUAL ~ jharta” realitaui (pareri, convingeri, preferinte) + valorile implicate {nevoi, aspirati, dorinte) (© Compstent Consulting, 2017 32, SINCRONIZAREA (PACING) In aceasti etapa se stabileste o simbiozi Intre cele dowd persoane, la diferitele niveluri de comunicare (corporal, verbal, para-verbal, conceptual) Cu cat aceasta sincronizare este mai bund, cu atat increderea reciproca este ‘mai intensa si comunicarea se face la un nivel mai profund Sincronizarea se poate face: 2 direct (de ex. clipim imediat dupii persoand) - DE EVITAT! 2 inerueigat (miscim piciorul sting dupa ce cealalta persoana a migcat mana dreapta) 2 decalat (lésim treacd 3 - 10 secunde pani la a oplindi migcarea) 3. DIRUAREA (LEADING) Odati bine stabilitA sincronizarea, persoana care este constient de proces poate prelua inifiativa si conduce comunicarea spre sensul dort. Conducerea se preia dupai ce s-a realizat sincronizarea, prin initierea de migcairi, dei gi/sau stiri emotionale care si fie preluate de cealalta persoand Este important ca cele dou persoane si igi ofere alternativ dreptul de a conduee, altfel raportul tinde si fie pierdut. 4, DEZACORDAREA (MISMATCHING) In situatia in care vrem sii intrerupem comunicarea, este suficient si facem schimbari bruste si repetate ale pozitiei corpului si/sau tonului vocil, pentru a semnala celeilalte persoane, la nivel inconstient, faptul ci din punctul nostra de vedere discutia s-a terminat. Dezacordarea este un caz particular al conducerii, care are ca scop semnalarea incetarii interesului pentru acea comunicare. © Competent Consulting, 2017, ‘In grape de edte 3 persoane: A igialege o temi despre care poate vorbi circa 10 minute B__aseulta, pune intrebari si se intereseaza de subiect © filmeazi/observa gi tine cont de respectarea timpului Etapa 1 Primele 2-3 minute, B oglindeste pe A gi se sincronizeaza la cat mai multe niveluri (minim pozitie corporala, tonul vocii si ritmul vorbii Etapa 2 Pentru inc& 2-3 minute, B se desincronizeaza de A la cite 1-2 niveluri (de ex. pozitie corporal + tonul voc Etapa 3 ‘Timp de alte 2-3 minute, B se re-sincronizeaza cu A gi trece la dirijare, Etapa 4 , isi prezinta observatille, apoi A si B isi prezinta flecare trairle. Se urméreste inregistrarea video si se descopera ce a fost bine gi ce ar fi putut f si mai bine. Exercifiul se repeta astfel incat fiecare participant s@ treaca prin cele trei roluri, e In grupe de cate 3 persoane: ‘A. Isialege stare emotionala gio tema (nelegata de acea stare) despre care poate vorbi cirea 3-5 minute B _ascultd gi se intereseaza de subiect, © filmeaza observa si fine cont de respectarea timpului B oglindeste pe A gi se sincronizeazd la edt mai multe niveluri (minim po- zitie corporala, tonul vocii gi ritmul vorbini), urmarind 4 detecteze care este Starea emotional a lui A, Cand o detecteaza, o exprima la randul sau non- verbal, iar A se opreste atunci cdnd percepe ca B i-a descoperit starea aleasa Pe flmare si prin feedbackul Iui C se identified semnalele non-verbale pe care Je-au lansat A si B gi efectul lor asupra celuilalt. Exercifiul se repetd astfel Incat flecare participant si treacdi prin cele tret roluri (© Competent Consulting, 2017 sIn grupe de cate 3 persoane: ‘Aisi alege o tema neutrai despre care poate vorbi circa 3-5 minute B_ _asculta si se intereseaza de subiectul propus, dar igi alege 0 stare emofionala dintre entuziasm, incredere in sine, curiozitate, plicere, fascinate, pe care sa i-o transmita lui A © filmeazii/observa si tine cont de respectarea timpului B oglindeste pe A si se sincronizeaza la cat mai multe niveluri, iar c&nd s-a stabllit raportul incepe exprime non-verbal starea emotionala aleasd, pe ‘care A o va prelua treptat, in mod inconstient. Pe filmare si prin feedbackul lui C se identifica semnalele non-verbale pe care le-au lansat A si B si efectul lor asupra celuilalt Exercitiul se repeta astfel roluri, cat fiecare participant sa treaca prin cele trei Nota: Puteti folosi flmarea video din acest exercitiu pentru a descoperi cce anume din non-verbalul vostru suscita la ceilalti alte reactii decat cele pe ceare vi le doriti. © Competent Consulting, 2017 .MP ~ LIFE ~ coAcHINa Bhicienja decizilor si actiunilor noastre (inclusiv a comuni calitatea gi adecvarea reprezentarii si interpreta (adicd a hart) realitatil Calitatea hartilor pe care le contraim depinde la randul siu de calitatea perceptiilor pe care le avem. De aceea, este esentiala creslerea sensibilitaji Senzoriale i antrenarea sistemelor de interpretare pentru a ne oferi eprezentari cat mai complexe si adecvate. In grupe de cate trei persoane, ajutati-vi reciproc si va Kirgiti canalul auditiv, Kinestezic si vizual. © Competent Consulting, 2017 7uP - UFE~ concHING Odata deschis canalul de comunicare (stabilit raportull dintre dow’ per soane, acesta permite realizarea unui schimb de informatie la mai multe niveluri, care ne permite si descoperim chiar si acele Iucruri pe care interlocutorii nu vor (sau nu pot) si le exprime deschis. Dar pentru aceasta este necesaré antrenarea acuitatii senzoriale, a ‘capacitatii noastre de a constientiza schimbarile ce apar in cealalta persoand, Modelandu-l pe Milton Erickson, Richard Bandler si John Grinder au identi ficat elementele corporale care ofera cel mai ugor indicii inconstiente referitoare la starea emotionala a unei persoane: 1, Culoarea pielti, mai ales a obrajilor, dar nu numai, 2. Tonusul pielif (care tradeaza relaxarea sau contractarea mugchilor fetei, din jurul ochilor, buzelor, mugchilor fruntii, umerilor, degetelor de la maini etc.) 3. Respiratia - si anume ritmul, amplitudinea gi localizarea acesteia, 4. Forma $i detalitle buzel inferioare, faptul ci este incretitd sau nu (daca nu este acoperita de ry} 5. Ochii - dacd au privirea concentratii sau pierduti in gol, daca pupilele sunt dilatate sau nu, daca ,stralucesc” sau sunt ,stingi” etc Exist o serie de indicii care sunt general valabili, dar si foarte multe reacti strict individuale, astfel Incat pentru a construi un di traducere in cuvinte a’informatiilor non-verbale, este necesard calibrarea persoanei din fata noastra. In grupe de cate 4 persoane (un transmifaitor, doi receptori, un observator care filmeaza si conduce exercitiul) se urmareste descifrarea modului in care inconstientul unei persoane (transmitatorul) codificd starea sa interioara. Pentru aceasta, transmitatorul se ageaza in fata receptorilor gi, in tdcere, evocd in mintea sa timp de 30-60 secunde: 1, o persoand la care tine mult; 2. © persoand care ii este antipat 3. opersoand care ii este indiferenta, Receptorii inregistreazA detaliile de mimicd si compertament specifice fecarei situatii. Apoi, observatorul ii cere transmipitorului si se gandeasca la ‘acea persoanda dintre cele trei care este “cea mai inalta, ‘cea mai corpoienta, * cea mai bogata, ‘cea mai vesela, = cea mai tindra ete, {© Competent Consulting, 2017 *uP UFE~ conenNG Receptorii folosese informatille culese anterior, in timpul calibrarii, pen- tru a ghici despre cine este vorba si scriu rezultatul pe foaia proprie. Obser- vatorul verifica daca identificarea a fost corecta $i ii intreaba pe fiecare ce detalii a luat in considerare pentru a face presupunerea, Se foloseste filmarea video drept baza de discutie Daca unul dintre receptori a gresit in mod frecvent seu sistematic, este ajutat de care ceilalti pentru a-si imbunatati calibrarea. Daca, in schimb, ambi observatori au gresit in mod frecvent, observatorul descopera dac& nut ‘cumva transmitatorul ¢i-a alterat expresia non-verbalé. Exereitiul se reia, astfel Incat flecare participant s& joace, rand pe rand, rolul de transmitator, receptor gi pe cel de observator. In aceleagi grupuri de cate 4 persoane ca in exercitiul anterior induceti 0 stare interioara (atractie, antipatie, indiferenta) prin utilizarea modulus in care incongtientul unei persoane [fostul transmifator) codifica starea sa interioara (oglindire). Pentru aceasta, unul sau altul dintre receptori se ageazdi in fafa {ostului transmiator gi, In timp ce vorbeste despre un subiect neutru (sremea, de exemplu), prin imitarea aspectelor non-verbale (mimica, gesturi) specifice, induce persoanei una sau alta dintre reactii: atractie, respingere, indiferenta. In momentul in care persoana cireia i se adreseaza mesajul simte o schimbare fa staril interioare, spune despre ce este vorba gi astfel se verifica daca mesajul non-verbal a fost corect codificat, emis si tradus. Cellalti doi membri ai grupului functioneaza ca observatori gil ajuta pe transmiitor s4-gi corecteze ‘modalititile in care interactioneaza cu receptorul. De asemenea, vegheaz ca transmitatoral sa nu recurga la utilizarea modificarilor de vece (ritm, intonaie ctc.} decat ca ultima solutie pentru obtinerea efectului dort. Rolurile se schimba, astfel incat fiecare dintre participanti si fie cel putin ‘6 data transmifator gi, respectiv, receptor de mesaje non-verbale. © Competent Consulting, 2017, °Virginia Satir definea meta-obiectivul coachingului sub forma a 8 liber- titi pe care flecare adult este important ef gi le asume: 2 Deavedea si auzi Ce exist aici gi acum In locul a cea ce ar putea sau ar trebui sd existe, a fost sau va fi vizut si aut, 2 Deasimti Ceea ce simte aici $i acum, fn locul a ceea ce ar putea sau ar trebui sa simta, «a fost eau va fi simtit 2 Dea spune Ceea ce se simte si gindeste aici si acum In locul a ceea ce ar putea sau ar trebui si fie spus, a fost sau va fi spus. 2 Deaactiona Pentru a obfine ceea ce vrea cu adevarat, In loc sa obtind doar ceea ce ar putea sau ar trebui st fra a trebui sa fle mereu In asteptarea unei permisiuni. 2 De asi asuma riscuri pe cont propriu In numele a ceva (o valoare personal, In loc s& astepte ca o schimbare a situatiei 'S&-i permit si obtina ceea ce-si doreste. ‘Tendinjele clientului de coaching de’ 1 vedea si auzi doar ceea ce este permis sau ar trebu! sd existe, 4 simti doar ceea ce ar putea sau trebui sa simta, a spune doar ceea ce ar putea sau trebui sa fie spus, vove a objine doar ceea ce i s-a permis sau is spus cf ar trebui si-si do- 2D aastepta cao schimbare a situatiei sa o rezolve ,de la sine”, astfel incat ‘88 nu-si asume riscuri, sunt indicatii ca EUL sau este prea puternic influentat de contextul NOI, Iimpiedicandu-l astfel si-si traiasca propria viaja. Este important ca relatia dintre EU gi NOI sé fie optimizata, mai ales daca in realitatea sa actuald nu ‘mai sunt constant prezente persoanele ce au introdus acele limita ale permi- siunii sau impuneri ale necesitatii. Intr-o asemenea situatie, este extrem de probabil s4 fie incdleate unul sau mai multe dintre drepzurile eagtigate in diferitele etape de varsta: (© Competent Consulting, 2017 10vwouve uP - UFE~ concHina 0-1,8 ani - dreptul de a exista gia avea un corp propri: 1,5-8 ani - dreptul de a ne migca si explora 3-6 ani - dreptul dea nu sti, de a gresi si de a f inocenti (bunele intentii) 6-12 ani - dreptul de a 12-18 ani - dreptul de a ne auto-defini identitatea si a ne crea proprille relafii sociale la, a invita si a exersa, pentru a ne dezvolta 18-24 ani - dreptul de a alege persoanele langii care traim gi a ne sepa~ ra de familia de origine 24-48 ani - dreptul de a contribui si a fi apreciati/recompensati pentru contributia noastra 48-96 ani - dreptul de fi respectati si ane bucura de tot ce am realizat peste 96 ani - dreptul de a decide cat vrem sii mai triim (© Competent Consulting, 2017 Paup - UFE~ coxcnna Relatia de coaching este prototipul relatici interumane ideale, prin care pot fi obtinute gi exersate cele cinci libertati fundamentale. In cadrul sau, Clientul si Coach! 2 isi ofera reciproc Permisiuni, Protectie si Putere, ‘urmérese obiective comune, pun in comun resurse, ‘au minimul de agende ascunse, vove manifesta maximul de deschidere, respect si interes reciproc. De aceea, in cadrul relatiei de coaching clientul poate si exerseze gi si preia, prin modelare, aptitudini, atitudini si competente pe care le poate apoi transfera spre viata sa reald. Un proces de coaching bine condus sustine adoptarea de cAtre client a urmatoarelor trei atitudini fundamentale, identificate initial de analiza tranzactionala: 2 BU sunt OK, TU esti OK. 2 NOT (oamenii in general) suntem OK. > VIATA (in general) este OK. Aceste atitudini permit oferirea gi primirea de cltre client a validailor din partea coachului si a celor din jurul sau, care il permit si beneficieze la ‘maxim de efectele relatiei cu celialti. In caz contrar: > atitudinea de tipul EU sumt OK, TU nu egti OK il determina sa prolecteze asupra celorlalti elementele disfunctionale din propria ersoan, 2 atitudinea de tipul EU nu sunt OK, TU esti OK il determina sa fle exce- siv de critic cu propria persoana 3i si nu se bucure de realizarile sale De aceea, coachul foloseste orice ocazie pentru a echilibra cele dowd atitudini gi a directiona procesele de evaluare in sens constructiv are percepfia cd BU sunt OK, TU esti OK, NOI (oamenii in general) suntem (OK si VIATA [in general) este OK. Apoi, dati-vi reciproc feedback referitor la ‘modu in care v-afi oferit permisiuunea, protectia $i puterea de a discuta despre aceste percepti (© Competent Consulting, 2017 2Structurarea discu in coachingul NLP Competenta sili: Ascultarea activi i Concept: Nivelurile de ascultare in coaching B Tebnied: Reflectarea @ Tebnicd: Recapitularea ® Tebnicé: Ascultarca empaticd 1B Instrument: Modell GROW de structurare a discutiei d2 coaching B Instrument: Modelul SCORE de structurare a discutiei de coaching Abii Bi Identificarea si varierea nivelului de ascultare ati ce vor fi exersate: Reflectarea multnivel a clientului 1 Orientarea atentiei spre esental prin recapitulare Folosirea empatiet si intutiel pentru accesarea potentialui cientului Flexibiltatea comunicationala 8 (© competent Consulting, 2087ASCULTAREA ACTIVA 61 STRUCTURAREA DISCUTII DE COACHING. 5. Ascultarea Acti a, Aderdi la agenda clientului, nu la agenda coachului pentru client, Ascultd preocuparile, obiectivele, valorile gi convingerile clientului refe- ritoare la ce este posibil $i ce nu, ©. Face distinctia dintre cuvinte, tonul voeii gi limbajul corporal, Sumarizeazi, parafrazeaza, reitereazi, retransmite ceca ce a spus clien- tul, pentru a asigura claritatea si buna infelegere, fe. Incurajeazi, accept, exploreazi gi intireste exprimacea de citre client a sentimentelor, perceptillor, preocuparilor sale, f, Integreazi gi dezvolta ideile gi sugestiile clientului, & — Scoate la ivealé esentialul din cele comunicate de cite client si isi ajuta clieritut s& se concentreze pe aceste aspecie, in loc sa se angajeze in lung povesti descriptive, 1h. Permite clientului sa se descarce emotional sau si clarifice situatia, fara Jjudecati sau Stagamente, pentru a putea trece la pasit urmatori De-a lungul intregii zile, folositi orice interactiune cu colegii in cadrul cexercitilor pentru a va optimiza instrumentele de ascultare activa. Oferiti-va reciproc feedback si feedbefore, care si va permit ajustarea abordarilor $i atitudinilor pe care le manifestati in calitate de coach. {© Compatent Consulting, 2047 a[ASCULIAREA ACTIVA 51 STRUCTURAREA DISCUTII DE COACHING. Conceptul diferitelor niveluri de ascultare, bazat pe evaluarea directiei atentiel, @ sursei informatiilor si rezultatului final, este adesea folosit in coaching. Prezentam varianta cu 4 niveluri, propusa de Otto Scharmer (in cartea Theory U: Leading from the Future as it Emerges). 1. [Spre ascultator,|Pornind de la |Confirmarea [Doar pentru lspre parerile, |spusele vorbi- oelor deja stiuteclient, care jpreferintele si ftorului Jsau decise de [chiar este bine lexperientele (CE SPUNE) _ ascultator, con-|s4 raporteze [sale lse declangeaza form proprici |totul la propria |dialogul interior|sale agende _|persoana IReflectarea [Pentru coach, Jpercepand atat informatiei prin fin cazul obiec- Jouvintele, cat gi fascultare acti- ftivelor ce im- laspectele non- interpretare din|va, pretuarea [pun schimbari 2. _[Spre vorbitor, lverbale ale [parte suvintelor gi de nivelul 1 lmesajului situ fascuttatorutuifagendet |comportament) 3. |Spre vorbitor, Vorbitorul (DE [Insotirea vor- Pentru coach, lpercepand si |CE SPUNE ~~ |bitorutui prin [in cazul obiec- lstructura pro- |ASTA/ASA), reflectarea__ftivelor ce im- Jrunda (emotio- cu activarea —freprezentarii_ pun schimbari Inala) a expe- jinterne sia |de nivelul 2 Jrienfelor sale lemotilor sale _|[convin./valori) @. |Atentie nedirec-|CAmpul de __[Extinderea pentru aman- fionata, deschi- potential, care feongtintei gi |doi, cand obiec- ldere spre intui- /sugereaz CE Jatentici dincolc fivele presupun. lie si inspiratie, JALTCEVA AR_ de limitele cu |schimbari de lspre elementele |PUTEA SPUNE care s-a obig-_ |nivelul 3 (iden- lemergente _|vorbitorul uit vorbitorul fitate/misiune) Maiestria gi eficienta in coaching se bazeazi, in mare masura, pe capa- citatea de a aprofunda nivelul de ascultare macar pana la cel optim pentru tipul de schimbare contractata cu clientul. ey De tagl mtrgsh motu, azar tet nv esacahae pe 84 descoperiti mijloace prin care s4 va putefi adapta ficient nivelul de ascultare la tipul de interactiune pe care 0 ave © Competent Consulting, 2017 3