ISRN 973-9055-13-3 CUVINTUL AUTORULUI ‘Multe au fost motivele care m-au determinat sd seria ‘aceasti carte, dar principalul rezid& tn faptul cA foarte multi oameni nu suporti anumite medicafii, simtind, in lagi timp, nevoia de a reveni la normal pe o cale mult ‘mai naturala decit cea pe care, spre exemplu, o oferd ‘chemoterapia. . Serlind aceasti carte, am avut fn vedere 4i situatia fn care antimite pérsoane, In urma unor tratamente, mal mult sau mai putin indelungate, trebuie si pot fi recupe- fate, recuiperarea lor impunind metode naturiste in prin- ‘dipal din cauza repulsiel pe care au cipitat-o fata de tra tamente. As adituga si cazurile cind se instalesz’ fenom fill de obisnuingé fatd de o medicatie anume, In aceastd situatie simfindu-se nevoia unei metode mai eficace gl, ‘deopotriv, nu putem neglija aspectul intolerantei talé ‘de anumite medicamente, intoxicarea bolnavilor, depen ‘denta acestora fata de produsele farmaceutice ca si lipsa ‘din farmacii a unor produse straine (sau chiar autohtone |), 4 costuluf, uneori de-a dreptul inaccesibil etc. Nu rafe au fost cazurile in care utilizarea indelungata ‘a anumitor produse a dus la aparitia unor forme de caa- veer, sau la declangarea unor accidente grave. In acest com text, aj aminti cuvintele doctorului Sabin Ivan, autoral ‘volumului ,UJn masaj ta indemina oricui — PRESOPUNG-TURAS (Bditura Medicals, Bucuresti, 1989, pp. 15-16), care de oNIC/Tursk"(1979) a" Acestew Sint’ cSrfi din atrage atenfia publiculuj cititor asupra marelul pericol “publicab sith! instisit nu ntimai “nofiuni @lementairé, ‘al aparitiel asa-numitelor boll iatrogene (boli datorate fo- Gq sur: miveb-testul de ridiéat privind Yeoria’ Yoga: Pein osirii anumitor medicamente, fie unui act ehirurgical sau (ggeesnlj.cudsurile: de: Yoga, ;publical-a‘avut stare acces medical efectust in scop profilactic, de diagnostic sau te- ‘partes saplitativie acSistemmubuiisYora'deel: se. poate repeutie: »-boli numite latrogene, conform statisticlos, MGemareke atic din punct de vedere teoretic, cit sieain ‘ocupa locul al FV-tea, flagelelor sociale, dupa bolile mat-produs,o ,osmorde remarcabila cartiovasculare BE ft eects oe Seed ae ae fees tee e Yoga si public. exemplu, aspirina... provoacd hemoragii digestive... pira ere | Se resimt, totusi, doud lpsuri esentiale: a unei. mai (oack., Fea Paste, mésura, poste ataca, mAduva Eommplete gi subtile literaturiziri despre Yoga pe de o Naame Te Mile rite tye Mat taten St Ineratail ogee take RAS evragicele, consui abuciy peo nae eh Me aoa a Ge UE aE es eect! Mees da «deat Vena TEL Pe el vee ee aaa ements ‘4 é a mul rind m-a invigat. si «Uh ru incomensurabil este ceflectat de starea de ne- spot sprine. cd Yoga in) primul rind.m-a inv i o “au, Inudltate social ease numerosi mai’ bun, mai corect, mai. profund, mai sensibil, dar Sint indusi de citre atitea, feluti de tranchilizante! Meau facut sifiu. mai: rezistent, mai sindtos,, si mA. simt Ampresic Andi Gare se hranesc cu Haloperidol, tif etc, Dar‘eeea ce m-a.invatat celmai-bine ¢ Zepim, Neulepiil etc, I-am vazut galbeni, tremu i exo. ul ed Omul nu trebuie si: traiascd pentra’a se. hrani, eati, de gindul, mortii..,. De fiecare dats, mi-am framie rana’ trebuie sf fie vegetal si cit mal simpld, in Abt mintea tp vederea gisirli unei salvari si, desigunansarD Bindit la-Yoga ca Ja.un sistem, salvator | oftaidin Poste nagte insA/ acum’ o intrebate fireasdi / de'ce sj) Ceea.cemra \incurajat,.s8 mi adresez_oamenilor.-pe He nevoie de éxercitii Yoga din mbincit ce numai Seeest cale este priza puternici Ja marele public: pe,.care an egrint ‘alimentar omul is{"poate asigura o viata 1 tica Yoga in tara.noastra,ca 9i graduladestal-de "i Hdl, sstlegera, morifocta de poole Uethege poo sistem. Cici,.se stie.ea, .namai in deceniulsde jdinaintea Anterzicerii tiparipit.titeraturii ‘Yoga, mareapmasa de cl- Aitori.a Deneficiat, la poi de mai multe, dintre care Tew spirit practic ; sau_un bun matiematic amintim; Yoga.de Av Dilanoy si 1, Borisove-(teadueore dim aie dimba, bulgari, 1972); Yoga pe infelesul, tueuror da | us . A -Rucimila si Ropceanu | Pileret (1976), Koga. ézvan), Profund cunoscator al Yogai si subtil initiator, ‘ ; oe ‘tare’ trdlevie mutt Hu eéte tatdeduna’si ui’ a PSrNGe or causal oe‘Dar ce inseamna poet, ‘matematician, filozof, inginer, sportiv, arhitect etc. ? Thseamna tot atitia eentri nervoii, corespunzatori, in actiune. Yoga face ca acei centri ner ‘Vosi Sa se trezeascd reactivind odata cu ei facultitile mo- tale, spirituale, intelectuale, fizice gi de ‘caracter ‘social, Pregitind individul pentru a se aseza pe o treapté de va— Hiditate socialé in lumea in care traieste. CE INSEAMNA YOGA? Pentru multi dintre noi, Yoga nu a incetat si ramina © taina orientalé, un ritual mistic, un sistem incifrat si inabordabil. Pentru acei care, intuind minunatele efecte ale asanelor, au incercat si o practice si m-au avut pute- fea de a depisi firestile ei dificultati, Yoga se prezinti ‘cao vie inalté cu struguri copti, pe care mu {i pot atinge ‘Riciodat’ cu mina... Pentru aceia care ,o practica* si ‘efectele se arati a nu fi favorabile sAn3tatii, ci dimpo- ‘iva, din pricina executarii eronate si a nerespectirii pile sl de bazd, Yoga ¢ un prile} de chin gi de tar- { Dartr putea Yoga si ridice ative sbetacole, #8 creeae de probleme ? Raspunsul! nu e chiar atit de simplu ! i Incercdim totusi s4 clarific&m aceasta dilema... _ Yoga, ca sistem, este un experiment multimilenar, tim= nayterii si al copilariei sale confundindu-se cu germe- lor tribale, Poate doar ,Acoperigul lumii** civilizatiilor apuse ne-ar putea spune ceva nagterea ef... despre eficacitatea practicii Yoga ¢ lesne de ima- cit de mare este, din moment ce acest sistem nu Prin valmigagurile timpurilor i nafiilor, fiind ‘metaforied @ zonei tibetane,Preluat préctim 6 /perla ster pe drumul curd gi’ omenese al Binelui ie” si) “nape Despre Cuvintul Yoga s-ati spus si se ver spune multe. fanscritul, yng insearnna Jegatura. Deci cuvintul Yoga inseamma legétura, uniune, sudurd. Daca ar fi si ne ghi dam dupa 0 explicatie indian, am ramine cu idees doua forte = una sint unite in Yoga. Indienii mai zic ca se uneste Soarele cu Luna, Exis- td chiar in literatura de spocialitate denumirea Hatha — Foie ‘etapa’ ee eet a siatemctal Woe) card ted reste “beffectionsteds} ‘tntatired Fizieuluy eBSil fH ROR We se cere race! ee ite gi! 1a! ohijugal ’ e MEE REL! Gaal psiite! ins "de Bink shit 1 yoghinut> fi 5 stepritek, Iv eee fel, Lt HAP temic, Ain SiH MADE Be sid SY 7 aa Mehmetate "eb seaNiiAcsArlotal depasiia is: Mului si @ instinctului, poate contempls, la #198 extal ety" brocerta” nhoeturnii ™ TAtipadarelor Hetmingl thilogetiitad!rouarl2oriter, smibitays "ED NT THAD Hull of se-leartlldeset cdoxinterstit: | sé. concertreaee-tntint Maiibinestirmll asorsiniwriee act le: olabbeierescréHtled Pandingeacested,: Yonge ansexmnis unires: inst] usteteartata, Prati sind afets inland vate, settings te ny racintoe mpi ssrtisnad ing Beenie ona eer cece fone al bing dene sani, yalunidecit o,piyth da.stlgorb 1 F bedi: By CA ain Sar’ de, cme Heine Bina Ss ply cesar att 1a fap ila aston svi. Sade: SSI Bataleon a | nsista in aci Jamuri c@ Japiele ¢ un alim foarte necesr, cn. vogeiioie, de altfls nt rbim despre incercarea de a-i convinge cé alcoolul i foarte daundtor organismului, ei fumatul este Viclu care seceri, an de an, mii si’ mil de vietl, ca emet nedathievhal entleo ee haa nests se Ja a afirma cd o astfel de viata duce pe multi spre am care se termina cu un pat de.spital sau ii con- ore Un sfirsit prematur al existentel. | este un izvor de sinétate, este izvorul reinsina- i greu credibila), dar numai cu conditia unei ile curdtiri 3 ozganismului de materiile rezultate irationala olimentatie si cum vom vedea mai tie- ‘@ reducerii cantitatii de hana. °° 1 oa Mei Yoga Tnseamnd in primul ring, viata’ ratfonais’t Y Blskor mb AR tiga a ig sineine ‘Yoga, jn tetareniais tee. de whe idle cu erent cd otINDRUMARI PRACTICE ‘Yoga nu este numai o gimnastici a fiziculut ci sie metodA eficace de autorelaxare, echilibrare psihies $1 neuromotorie, de refacere a fortelor vitale, regenerare si acumulare de prana', deci se diferentiazi de sportul eu- ropean care se caracterizeaza printr-un consum mare de energie $i timp, epuizarea rezervelor de oxigen din corp, folosirea numai a anumitor grupe de muschi (ceea ce este un Iucru daunitor pentru echilibrul organismulul), ‘sl, tn fine, 0 cit mai redusa participare a psihiculul, asa dar dezavantaje nete fata de caracteristicile practicii Yora, inge scopul: sportulul eu- IP scurt, cu 0 spectaculard eficienti Daca mal tinem cont si de faptul ci prin practicarea co- Fecti si repetata @ asanelor si a respiratiel Yoga se_pot evita boli inerente anumitor virste, reiese mirabila fort @ acestul sistem multimilenar, avantajele indiscutabile fata de cele ale sportului european. © Yoghinul, in primul rind, este un individ cumpatat in privinfa consumutui de alimente : el, dupi cum afirma marii guru din scoala lui Swami Shiwananda (printre care {i amintim pe Gupta si Devanada) nu treble 5 ménince pind la saturafie, dar nici prea putin. In privinta acestei 1 Forma de biosnergie subtls care stimuleasd vi Feveni 1a loeul euvenit asupra notiunil de prana, wn si lus de Shry ieee in ‘purific janelor si nervilor ‘Nadisudih) cu ajutorul procedeelor lor "Yo conditia respectarii criteriului ponderatiet cerinta este evitarea abuzurilor de orice fel, In itarea consumului de alcool, tutun, cafea, sare, ii animale si a condimentelor — considerate de ci- Yoghini inutile, ba chiar nocive. Yoghinii consuma, ‘area lor majoritate, alimente vegetale cum ar fit ceapi, usturoi, fasole, fructe multe, avind prefe- pentru nuci, alune, seminte See a de ne dusmani inversunati ai zal leoarece iaiacten tproccnnso nateraire timpurie si te indelung chinuitoare), frunze comestibile, salate, mente usor digerabile, bogate in vitamine, oligo” ,, proteine, grasimi vegetale, biocatalizatorl etc. fasemenea, igiena speciala si generala este 0 con- ndamentalé pentru practicarea sistemului Yoga, prin igiend spectala igiena gurit si a nasulit, ‘considerate de catre Yoghini, in cazul neingrijirii focare de infectie. / a general Yoghinii inteleg igiena camerei exercitiile, iglena corporaid, vestimentard, (puritatea alimentelor, prospetimea lor, de preparare, dar si dé consumare), ci” pi temperatura apei (pe care acestia in cantitati mici dar des, pentru a-si asigura ‘8 organelor inteme), Masa de obi- sho |, mincind linistiti, masticatiel, fnghitiril. . Yoghinil 13een -auy urmatoarea zicala ; ,Masa,de, dizoineata méninc-o,siae ‘Gur ca un egoist, cea de pring Impa cea de seara da-o. dusmanulai*. © alta conditie a practicarli, cu stcc tn executarea lor corécta, dupa normele pre » Sub directa Indrumare 91 observatie a unui gurat (el.nu trebuie si tie neaparat, medic de profesie — medic Hh Infelesut occidental) alitur! de‘ aceuses notém practic carea ailnicd, o dati, iar dupa ani pind la 3 ori pe 21 4 ial Sica. sé mu uitam acest din urma leit. Motiv care Insoteste practicarea exercitiflor si a respira fillor Yoga, vor, aminti, cao conditie tot atit de insems ati, participarea. psihicd, Fard respectarea acestor. con difit se recomanda ca. Yoga sa nu fie abordata, deoarece duce la efecte contraril, de nedorit 2? Yoga si practicarea asanelor si « respiratiilor de tip ‘Yoga sint incompatibile cu vicierea organismului prin con sum de alcool si prin fumat, care uzeazi anumiti centri nervosi pe care Yoga si-i propune, cu siguranté, a-1 trezi, Sculatul la aceeasi ori a diminetii este o conditie 2 diseiplindrii sistemului nervos ; in privinta orei de culeare Yoghinii considera cf ora 22.este cea mai potrivité. Dups cum afirma Salvarajan Yesudian : ..pozitia cosmic a Pamintuluinainte de miezu! noptii este de-asa natura, tacit sistemul nervos beneficiaza de radiatiille cele mai favorabile regenerarii*. Acedsta afirmatie a mareluj Yo- 1 nu se erede ch guru este In mod obligatory sun teoreti- Are, tn. schimb, incontestabile ‘de transimi- ‘cale practica; urmires am {ere a cunodtinjelor’ pet i i Mae lor sil, observa modifcarile cate in oegantsenal practice te ‘aului, ‘Youa al acestuia ete, (2.9 gonaliie capital a practicarit sister sta av meta senails sepltalé a practice sistemului Yoga ig ih ez de Recesitate, progral 14 rte-o cu prietenul, iar | a exercitiilor | 4 olga ee peetiiile ee ee a le “24. fet li rp FUN POU. ult 1a fiecare ridicare brusca in. picioare; de asemenea, eer ter! Seon tare ritmul de functionay al. suptise. bi Oe eee ta A Dicteesel corpului, obicei tipie al ant ‘¢ tre din somn, nu, reprezinté, alfoeva’ deci dabili intuire a acestui mare adevar_stiis on i in. acest. ‘an. adeVira pe cearet split lneinia de Se ale dln’ pat de vedere psihic,, mentionez ch este ideal ca gind al. aspirantului, ‘sila culcare i, la, trezire, ¢ asuipra sdmatifil, si asupra ai ceea oe tea Pentru trup si, suflet,, Baia are rolul ita impurltatile epidermei si, toxinele depuse tre: Baperadeciis bade alg yes mer sly dat cms sails lpi incl ‘un obstacol pentru ele, Este bine cunns. 1g ore intregi desculti, {2r4,a abosi. ‘simpli: practic acest obicei... Ma. ’ Sie Gare Soa « va te i : fectudrii asanielor, ‘stint complet os oi ‘ies wed, ‘oii oe: cu hrana atit de % plelit otasenti, tn special, Vea’. oF terminatiunile mervoase ale pielli de isacesti stimuli fizici naturali (aer, vint, soace, variatii de mg ‘smului foliarticular si imbolnavirea grava a temperatura etc), care sint o surs& inepuizabila ciate ee ae iin Tinichilor t a altor organe. Yoghinii lare a sistemului nervos in general si fn special a siste = preferd aceasti periutd naturali deoarcee taninul mului nervos neurovegetativ cu cele doud ramuri de bazi un dezinfectant iar fibrele acestor crengute sint ortasimpaticul $i parasimpaticul. Acest proces de excitare pling de seva, suple si nu iriti gingiile, fapt @ terminatiunilor nervoase, pe linga efectele de tip pur foarte it dacd avem in vedere cd printre ‘irele Rervos, mai are si efectul dea inarma corpul ca o reris. periel de eintl sil ‘microbi acomodati la ,mediul tent pe care nu o poate da nici alimentatia, nlei sportil Ghimic al rezidurilor de past de dinti. (ma refer la sporturile practicate in sili neaerisite corect, Youhinii stiu despre carne ci este un_aliment greu, Supraaglomerate, $1 cum mai obignutesc unii sportivi, lrui rebuturi. si toxine supraincarci, intestinul gros veimintati gros), nici medicamentele. Gil digestiv in general). Cei care dorese si. practice Yoghinii is ‘spald narile cu api sarata, tragind apa ‘si Sint inversunati consumatori de carne, trebuie eo nari st seotind-o pe cealaltd, de trel off po ai, off ed yoghinii care au atins virste ineredibile au fost eee: ni convinsi. x aed In lucrarea sa Sport si Yoga (scrisi in colaborare cu Carnea si mincarurile grase combinate cu dulciuri Elisabeth Heich), Salvarajan Yesudian dao solutie de Ol suprasolicita organele si glandele, deteriorind. in vindeeare a celui mai Pobel guturai prin spalarea narilor ; ‘activitatea stomacului, a ficatului, pancreasului si Gargara cu 0 soliutie de api caldufa in care s-a dizolvat inulai, Ficatul si rinichii se incarca de materi. to- lingurita de bicarbonat de sodiu ‘si practicarea Sarvan- ‘tractul intestinal se incetineste. Materiile incomplet Basanel ', una din asanele rasturnate, ou mare efeaNen Stafioneaza peste limita, producind, adevirate in privinta irigarii cu singe a creferulul, ochilor, zonei fn echilibrul organic. Piclea este nevoita sk faca Vestibulare, a tiroidei si paratiroidei, a pulmonilor si a imense pentru evacuarea toxinelor. Ingrasarea ex vonei superioare a plamiinilor. nu este singura consecinta ; diabetul, infaretul, mio Pentru mestecarea hranei avem’ nevoie de dinti si “accidentele vasculare, degradarea functionarii or- natosi. Yoghinii hindusii folosesc Helor, ramolismentul si chinuitoarea paralizie — aces- ate_in al eror capit i mest ce fibrele, int consecintele consumului abuziv ae oe fei separindu-se, formeazi © orginald periuti. Cu aceasta sa practice yoga trebule si se et'Tsl perie vertical dint initurind’ artrul dentas aa rete: 20th cee. sees hr terial dur care se depune pe dintii sinatosi, cauzind atit Be hes. tate Cad te oe imbolndvirea lor caceasta poate duce la paradontost) at Bees tincart tunctionele. suinutitil el Si pioreea (puroiul), ce ameninta prin izbuenirea reu- Ren chiar_primejdioase sanatatil 7 Peal 3 ‘mai avansaté a Hatha-Yogai practicianul at Asana MUmUnAL Este descrisd in aceasth carte 1a eapite- Incetinire a activitatii neurovegetative la i rty 16e i rotul Ble. Musa! bineingoles, munca esen tia, ‘practicarea sistetnuliti jwanada firma cé nu poate practica ‘Yo Fancgits dar ‘ae cel care ‘munceste ‘lel ‘celeste nu taninea sufielént dar Hi Abururt “alimentare, nici cel care ‘eel ce'doarme insuficient: Enioti Citeva secunde, care nu’ ¢ fete Facet ‘vhea sd 6° comit Iti gi at Huon Hetatole de ¥. ‘ fenoeeh ae 3 ites ‘ogy LAR et es ie 2 paniMts! snetice do conteactie musculard, i: © stata. ‘SHINUA: Yghinilor’ de a.inepira prana.ti daca ae Yoga, dar fara a- invata pe eley modul de alimenta- mijloacele de purificare tizica sipsihicd care, obligatoriu, ‘si preceada orice forma de practic Yoga. Eros: de care am amintit a facut ca multi elevi sa nu-si ‘Insusi exercitiile, dar mai cu seama aon mu prin faptul ca acestia, nereusind sd injeleaga Yoru © gare 0) guvemea:i, si-au coqtinuasy medal de males Nach deccicrinthest ttibral ‘endocrin, @ si neuromotor. De aceea, inainte de a1 introduce titer, In. domeniul. proptiuscis, voi vorbl,, tnd -pe .d alimentele nocive si cele care contin, prana intat ffind ca acest lucru ¢ foarte necesar unei $tiin-ALIMENTE ,,CU SILFARA DE VIATA* ee era at! beige ae eee iuiaerate mal sb mal ‘exiats i altele sult mist a ciror desfasurare prestupune un consum de ener- Nu se poate vorbi despre’slimentele care contin prana Bekins. 2 Maint de cele pe care yogtinit in genere, le eonslders ae viata, Din categoria acestora, yoghini | considera. i tablou de mal jos ne va edifica In acest sens Cheltuiala energetic’ in ‘timp 6 cal/kee si 24 ore ao aye i 5 cal/ 28 oe pevietcams) Sinaia i ae 95.5 cal/kg si 24 ore 81,3 cal/ke si 24 ore 72,3 cal/kg 3i 24 ore 4 ? Ba da! Dar cu condi- te! snepeves wameagans ot wad Gis yir-o stare de relaxare. ie ‘muncese in mediu vatamétor, impreund cu profesiune presupune un consum emotiv deo- creatiei sau a interpretirii artistice, au lu de exerci rept acl de ae acestea avind si alte efecte pozitive. In capitol | fect Zerapeutice ole csonelor # prancyemat pentru fiecare caz in parte, sau pentru a. zarzava on, Yorhinit considera ca ele contin can. Gihitea maxima de prana atunel ind eine culese din grie mat ee, Pe CIM, Sat din sere. Cu cit times de ofilire tsi, So ect Atle camtitatea de prata este mal me To- i Se considera cf si acestea, prin hidratare, isi reca i Pa suloates pranica, in proportie de’ pina ie 50%, Multi se vor intreba : Dar carnea $i grisimile ani- male de ce, rents se folosese 4 Raspunsul este. ch ons foe: Gintagilmente energetice. si sint neosaage eelor care sina pate, tal mare det et ego‘ eate Pa este re cord, Spre exemplu, dact pentru scr ore citit un om ork and un efort echivalent cu 1.40 safeai Ge si ork pentru spalatul dusumelelor va coment a 2,20, pen=Late atagorio de azint tn! partey'atit modal ide ‘exectitic Fa Lerercitillor, eitsi marie: avantaje ple care aoe ‘46a Je aduc:boinavilor, In ‘ceca ce priveste grisimile, 'se cred c constimul ‘ke Produce sclorozates anumiter fesuturl ale ongamene te Fercetarile, totusi,..au..dovedit .c& in lipsa lor mer fungata se produc: anumite dereglirl’ mal usor $l mal erie constatabilela copit, tatertalizate prin Ingresarieas, dative. sau descuamative ule, peli be: si Intelegon.in-eele expuse pina acum ? Un Peay ibzult Va intelege e& grisimile trebule-condamet, Tieturlv, tational! In privings cdrnilise sti ga aeeh, aument sclerozeaza \Vasele de singe, Am aratat alte, pertnie seatla por, munct:grete, consumul lon'e, totus! Pertti, pat. eel care nu muncesc greu tiie sf vor t, Spee eke au nevole <8 consume carne? E mal bine sa meuine { Sau dacs, totusi, nu se pot abHine: $2 Hes pei ent a6 pore’cu cea de Vacs Ba Pag THE, vated, Beste, moluste, War mel Cu seahee Oee Deane ate: up cum’ afizma yoghint, Satin Hata ake, rane. rie intetrsant sh aceasta problema @ fapiul’ ok dupa abroximativ's Hunt 1 an ae ome a. COrECtA, 8c ssimte o.usurare a “orpului,'o satietat inexplicabila, ‘Semn Sh Sreanismul sa umplut de prana, lar dln-acel meoeeae @ bine s4 ‘se profite de aceasta poarta deschisdcspre o Tcaui MBA st 94 se. maninge ain, ce In ce ama putin’ aire Tea Gi puts Tatimata, Goa map See Ficretvele de prana flurtie dé yophint | timpul,exe- Cutiri corecte a asanatel gp ‘espirafillor, speciale, com. Fear aaa Tung mentta zeck a gect'ge ea hea, Cer eee, autectth at un Euan ate covery ie uea leat eben Ly Haute ational Beare ‘coven neciv= rae steak a a organist ini fobustit eostelivd, arash me 2 4h. sebimb, sl, ne tice Hal, pine, An. pebimn, ma are erg a lnk Ast § fy wWitul tuturot, profith, de pet basa instances ty rik apc clip de bank 8 pretie Pak 18 arsticisth) (Cugiiy vrai. a eels Hie tata teed cs nse isl cameiior’ beste igeutanlor 5 pelvapireay am Hb, feat tied, si unis, aap Bland bal Bala he an & . J eel se Upticinenie past elon afectiint, Yoghintl. const cet lent Consta Th evitarca apiritiel Heli Sa 1) Vlats « HH rei 8 Bp Sivfediatea tyncttiiat neuro BaD Yen ucvian a fe aaa eae fe Halen. re tat watament intebiigate co tise femtinate, pein eomspleare prot clo el bueies atlas oan jolscagantis simultan cw:celehaie: pt vitaminele pe-care le contin sint deasebit-de: im- ist plante in. al ciror fructe se acumuteazi'a mare ‘de. vitamjne.:exemplub/‘¢eliimaisbun= dn avensta Al ofera fructele citinel (Fructus Hippophae) care A yaloroasiide: vitaminie | ©, BI B2acid nico» cid, folic: sialte substante, cucvaloare :terapetica jai putin yaloroase sint frtictele: micesului Fructus ), 4a fel de’ bogate in vitamine, cum ‘ar fi vita ©, Ky Ay B2,'B1, Py acid iniedtinie’ sau urziea’ (Ure bogati in vituminele C)'KYA, B2:2meurul ductus L:) care are vitaminele A'si C, mural (Ru= jeosus L.) care, si el, contine thulte vitamine organici. Aw un ‘mate rolintérapiaintltot esti ‘acizi intré in. compovitia: tuturor plantelor’ st ‘mai ales in lichidul tisular: vegetal joticele. Aceste principil. ‘au’ 0° “insemnatate elt constituie Lancerii care frineaza furesul. in~ Fal agentilor patogeni i ‘Sint principii cu actiuné antimicrobiand In cant’ frictelor de eatin’ Gaui” af alter piante E vitamine) fructele de mices, pe lingé. vitaminele enu- Peonin amportante réxervo" dw alte sybstante, cum ar oid malic, citric, pectine, zaharuri. fn cazui_catihel fitosterclal, inozitoful, abit ptasi, ulei. volatili, tinoidiel, Im eagul urzicll, amintin Siortalemerse| satan Na, Mg Fe filer’ tratarea,uner Bee eee a tesatului oss $amMde cantitati ‘d oe efectele terapeutice ale plantelor medicinale itelor, in Se sae aan co wvaloerds € traductibild si in calorii (lucru foarte impor~ ine gindim cA aceste calorii sint,foarte ary banot svcror boalh ee rn eee } nu poate fi consumati de bolnayi operati la etatea bucala, esofag, stomac, intestine etc). Aceste Puen grisiaaonse trout ceaiurilese-consuma in scop eibotantl chinezii,, japonezii_5.a,m.d_ ‘In’ fiece zi 5—10 ceaiuri fierbinfi.. Atit puterea r din fierbere, cit'5i calorile rezultate din ive ale cealurilor. fae ca, cel. care le consu- es enters meme ‘nevoia altor mincdruri mt Minch unul dintre secretele supletii yoghini- mari consumatori de: ceaiuri; iaté deci inca secretele longevititit lor, secretul unui trup suplu, elastic, dar cu, 0, osificatie foarte so- 33t lida datoratd cealurtlor cu efecte remineralizante ale s temului 080s f. ‘SA consultam din curiozitate si urmitoarea despre care consider ca va sugera importanta caloric& plantelor medicinal 2. Dam valorile ; grame_ pentru ‘grame aliment consumabil : 7 Coada ealtui Gigusetim arvens 1.) are ibm Gerba sty "toarte' fogata tn skour "de" magn potas, ‘ealitapile ‘terapeuticd, el considers ol, cealitatea vitalizanta @ plantei | Ey on 6 270 302 62 oe 1 56 36 a EY 20Cu toate ca existd o deosebire substantiala Intre Spo: ‘si sistemul Yoga, trebuie ardtate punctele comune: caré le armonizeaza. ‘Atit sportival care doreste sa practi Yoga cit gi hesportivii trebuie si-si faci pregatirea lubild pentra a se incatlra in regulile specific: oe Astfel, cel care este sportly nu a fost obisnult sf fact bai i geferali inainte de antrenament, ci dupa, luctu, neper ‘abu this in Yoga. Sportivul stie c& dupa antrenament Si-si. spole trupul, asudal,. Yoghini? isi,ingrijese pielea mod deoseblt, dedarece stiu cd aceasti bioenergie speci: J denumita prana igi gaveste tainicele cai de Jn. corp. si prin_acest_ organ. delicaty-inzestrat..cu-functi diverse $i indispensabile viefii. Pe Linga acest eonsidercn| de bavi, yoghinit stiu ci pielem reprezinta o foarte intin. zon4 prin care oxigenul patrunde In. organism vitalizing Poril, ba mai muit, pielea conti {il nervaase senzitive : stati trilor’ medulari si corticali, cu toat varietatea realita din jur. Ei stu ed aceste terminatiuni nervoase trebui sd aibi un anumit tonus, si ci apa slaerul sint cele ca Je confer tonusul dorit. Nesportivii care. vor sa inceapa practicarea sistemul ‘Yoga nu au voie si se grabeasca si si 0 inceapa fird ag dia fizical, fra a1 cali in! prealabil, deck far& ack -cich Yoga este mult mai riguroasa 51, mai. prime} sportul europeans iy trebuie sd facd.vitorul yoghin. in aceasta, directie ? iL rind, trebuie, si se conformeze regulii de spi- ‘orifiaiilor nazale.cu apa sérati. Asta pentru ash “0 respiratie corecti, Cel ce refuzi si facd acest nu practice Yoga. O datd:asigurat,drenajul cai ale, trebule si: inceapA efectuarea ,riguroasd, zil+ : ticli de inviorare,Ce.e crept, trebule 54 Ceva mai mult, progresiv, adic si ajunga Ja any de. 15-30: minutes; Trupul) va fly inainte de inviorat cu aer proaspat, Practicianul, tre- ‘obignuiascd cu.gindul ca corpul nu trebuie 54 cu pijamale, fulare, treninguri, pulovere etc. m ca, exemplu yoghinil tibetani, care se retrag Jor si, pe Un: covoras, special, asternut. pe. jos, ercitiile complet, gol. Am adauga. ca in Tibet ri foarte aspre, dar yoghtinil, datorita. disciplinet 4 nu, stlu nicl, micar .ce-i,acela guturaiul ! In nasticil propriurzise, viilorul: yoghin. trebuie si ailnic migciri de, rotatie »a,capului in toate di- migeari de rotatie, aybustulul injcele doud sen iy, 10. genofiexiuni,, 10 aplecdri In fata vou dusumelei, cu, virful .degetelor (atentic la pix, bule $4. stea lipite si,drepte, in tot. timpuk lor), obligaterju, minimum) 3 flotark (cw sirictd a indicajfior privind pozitia ,corpulut flotarit) urmate, de. 10: inspiratil :profunde pe | practician trebuie si 4e obignuiased ‘cu alers liber: E-Bine' si!o faci descult pe ur terem posts wis 1 dial’ BoLseY ‘i le preferinyé: to zort sas eek @eotbal tein Sue‘pati pe’ aistanter és100 om armate de 100-0 mars, siiin ceatfe inurmal> curcapul laisupeatat | ‘Special mot; dar, ‘Bist vor fhee:tn toc" deal, mate’ ce mate de friettunt per pllescu a cent terion Suri dese. retin Peinsl 2 ore pe zi. Fad afort fiz) } re Asteniéli; pe lings cura“de pole ‘ge tuntey; wor face" 0 cura de’ Iaptitor: ce ering ated cut acacs ‘de’ cura de ena 36 Shun patiar de vin negrér dupa acegstt feast Pty hamedy tar seard, fnaknte de culcare, ©3007 | cealurt Oe yupte dulce fierbinte: Indulcit eo miere 2° tate Nir apt tructe, nucy’arahide, alune, ‘seminte [9 Govleac $i fidaréa 'soarelui. Psthopatit'vor cone’ Hide flori de’ salcie, pe’ zi,’ sii vor al i i wind, orfuade, oricam ! Consumind din’ 9 tn © dips jeru lnpte dulce osldut, ‘seara, Tinlstires gura h Goi care aulderoglarl endoerine st sint gr \pauza, este -bine: sa-foc’, inainte de al rT) yma Co r rregila néutr2- tt de mnotitior's\'a gindurilor funeste: 71 de zt, CU ae ore jumé- va fi’ si ‘prosopul ud He mal sine, expunind spalele mat mult: timp. ‘oregatire, vittoral practiclan va S¥05 ipl rarity iar Yoga va fi cea eare ‘va dezvolta. mare au uin stomac'bolnays ‘pink Ja inceperea’ Prac’ iGjemiulut. Yous, © bine St FAY somnoterapley Ter sataca curd de! mere OH alee, miere cu fice si ceal’de rmagotel, si censure ‘mincirurt din rai sau copti, friptara de vite 1a aris Faro cura deminimam: 6 Wunl cu ey gastric roblema, aproape complet, YRS ‘eli- fecatian eros 1 Co} care au probleme ce poate fi are deregieaza fa nervllor vegeta? mo alti: eauza poate {i st ‘suprainedirearen ‘stoma ‘prea consistente, ‘Dac individ este atvie, urzici, mere, spanac, untigor, frunze de marar,,1o- ‘boda, stir, patrunjel etc), lapte dulce, iaurt in combin: fie cu micre de coriandra (0 lingurita’ miere intr-un bor- can de iaurt). El nu mai trebuie sa doarmé ziva, cb la © jumitate de ord dupi mese si facd mersur istovitoare, ‘si spargi lemne ete. fn fiecare dupa-amiaza va bea, cam dupa 3 ore de la termnarea prinzului, 0 eani de ceai (con- rat) de crusin; sau va folosi ceai lexativ. (nu gre~ esc nici aceia care folosesc, in locul ceaiului,, pulbere laxativ-purgativa). Totusi coaja de crusin (Cortex Fran- galae) e cea mai indicata, intrucit principiile amare an- trachinonice au un efect purgativ sigur si nu produc o- obignuinta ca alte purgative vegetale. Acest ceai folosit ined din vechime are actiune de activare asupra bilei lenese sia ficatului, ajutindu-i pd cei grasi sa slabeascé. Cru- sinul maie bun si in vindecarea hemorolailor. In cazul Prezentei in intestine « protezoarulul, denumit ‘Trichomo- has vaginalis se apeleazd la ceaiul de hamei (e bine in cat Ges oh oe bon melodic, Boonen eaters unui ulei_ vo lupul humulonet (prineipi active), altor substante pe care le contin conurile plantei Stobili Lupali, Consumat va elimina protozaurul. mai ‘trice suficiente, pe Lay zilnic, mult, ii va ajuta si pe cel care n-au Secretii gas- cel ce nu au de mincare, pe cei a ‘nu au ficatul activ, pe cei care au tuberculozA, reu= ism si gutd, cel care au acnee st seboree (prin compre~ ‘cu infuzie 4 */,). Ceaiul este indicat si celor care au o ‘puberala’ calmindu-le aceasta stare‘ “Pentru cel care ati complicatii cardiace, de pancreas, ale vezicii urinare, eruptii pe piele, acne (cosuri) in acelasi timp si guta, reumatism si hidropizie (apa fesuturi), dispepsii de fermentatie, bronsite acute, be- balonari de stomac si toxine In corp recomand de ceal din teci de fasole. In primivara urmi- se face 0 curl de esi din boabe de ienupir, tar perioada de ian’, deci perioada de mijloc, 0 curd ceai din muschi de piatra a se bea induleit cu miere de munte), Pentru cei a ciror piele este sensi- ‘si se imfecteaz’ mai des, cu o circulatie perife- slabi, fiind in acelasi timp si persoane cu nervii iri- suferinde de insomnii, pind la inceperea exercifiilor Gi chiar un timp si dupa inceperea lor) se reco- ‘un aromatizant pentru bii usor de procurat de la far (cu compazitia complex). Daci nu se poate gisi, prepara acas din flori de levantici, muguri de plop i de stinjenel. Baia se va face cu o jumatate ori de somn. Este bine, tot in aceasta situatie, si se de citeva ori pe zi siropuri de macese in combi- cu sirop de citind, cu api mineralé Borsec, indul- ‘cu miere de tei sau floarea soarelui, cu adaos de le- 4A natural din soia si calciu, plus vitamina C. Efectul mai mare daca la un pahar de 350 ml se adauga o de 50 mi vin negru Cabernet. “Trebuie combstuts pArerea ci yoghinii fac abstinenta se~ ' alta parte unit autor! tnceared sd-i Invinovajeascd, ppractica forma tantricd) de excese sexuale.