Africa de Sud Incit din timpurt coloniale, Africa de Sud a fost condusa ~ de, sin favoarea unei minoritati albe. Apartheidul — sistemul de segregatie si domi- nare —parea de nezdruncinat pana prin anii 1980, si abolirea lui a inceput abia din 1990. 2x6 impul_rkzboiuluiburlor fortele britanice au cucert Orange Free si Transvaal ai © Biincte destinate oer aller erau ‘doar ual dintre si de apart. inate Zone existou blind 9 Char toalete publice segregationiste © Un orup de burt Jn 1899, in timpul cups locale Newcastle, Natal. In 1902, burl au pier- ut in cele din urn zbolulimpotiva brtanilor (dscenclenttcolonisilor olandezi. Pitint le anglo-bure au eripe din now in cel deal oilea tizhot bur (1899-1902). Catind Ins ‘dominatia brtaniea din Afvica de Suda lsat loc autoguverari. fa. 1910. a Fost fonds Uniunes Afri de Sud, format din dou colonit britanice, Cape si Natal, st din dout fosterepublict bure. Uniunea a devenit asl tun dominion al Imperiulsr Britnie sh mai tirziv a Commonwealth-ulu), Pract Uniunea a fost independent chiar 51 inate Ge recuncasterea ei fommala prin Starurl dela Westoninster, cin 1931 Sudlafricanit au luptat in cele cout riz boaie monaisle alatur de ala a trot prin ‘area erizk economicd si au onsinizat alegeri fetrem de contestate~ fl veo deciie st ie © in 1955, apsrarea Femeilor din Liga Constitute! demonstreaza impotriva Actului = Senatului prin care vechiul senat a fost 5 inocu si nationalist primes man ibers. si apartheidul Iuant de sud majoritatea coviritoare a populate, nil de cwloare, Nict cele ott ino” ltr (persone de rise smestecte) si asatct (mai ales inden) ~ nui at avut Pozitie mai privilegiata. Inci din timpurle Colonial, albit obyineau cele mai bune tere hi, detineat cea mal mare pane a bogitet {iris detineau, practi, contolul exctasiy in jguvern i in instiurile polite. Sexvegatia — facile ditere oferite albilor st negelor — feet practicaia pe scart larga. Nici dupa cel ‘deel dollesrizbot mondial nu ea renunat la au devent politica oft “Pericolul” negru Bur au fost intordeauna temo fat de “pe in 108, puteres a fost preuad de Pan spared! Ceepaaionin in limiba afaan®) Tica od algire 0 ndelungael supremaye 9 aioe. Apaeidl dust ereteea tena tba englezt ea altura natal, cre a rans ls guvernate pnd nan 1950 fost intensiicate $1 8 statu in 1952 principale elemente ale aparthet dui rau Tegalzate, Tol sudeafrcani rsa slasfca inten gp rasa. Reliile sexe Si casaorie ine membritdifertlor rau interse iar fiptuitodi erau ac ffenst ahs leis trebuiau sa supone cor Secinle grave, Tara ers impatit in district fiecare aloeatd unui grup dient, chiar dact aceasta 4 insernnat mutirea a milioane de oa meni din ocurie unde tater timp de secole Teoretic lecare grup avea si se bucure ia istrietul” sau de o dezvollare separ, ck gilt, Pracicinsa, zonele destinate new portions de mic si inapoiate ec omic leporal din ale regi, le ats devent curind suprapopulae s lovite de sanicie. Un defect al teoret “separations te" ers ch marile onage “albe” st industri trehulau st impor o canitate inseranatd de forth le mune neagrs penta le mentine in funetne, Poitica “stdetelor" 4 perms ca smuneitor sulafreani de culoare sf fe piv978) Arnica ve sup $1 APARTHEIDUL ct imigrant temporart straint, care puteaw HQ Rider ANC Fepatiat’ dacs famineau fet loc de mancd Albert John Luba a sau daca provocau probleme, angaeinh-e i primit Prem sctvitates polit sw sinc Nobel pantru Pace, . in 1960, pers pro Asuprirea Ese Ghrael Apache ee apc spin es opresive. imager ne © Acest eleva fost uci fn imp unel ‘demonstrat din {de general incit acto putes fi floc impotr- 1976 impetrva va oricinal oponent al sstemului de apartheid, folosti in gcol a Unde ni era sufielente dovezt pentn Tie afar seeute, poi i poten iterzice unui St vorbeascl sau i obliga la aestla domigina, sul la media si ANGul a lanst Poporului e Fomele de ordine sucairicane era extrem de non-volenta de defiimare, ci tanh de meticuloase si tale panere« Principalul grup oponent, Congresul Ni- dite de circulate pe timp de noapt rast, Guverul ae tional african (ANC), e ie multi- mare, lider organizatici craw adeses inchisi tind 156 de_ perso rasalt care ducea 9 campanie ‘ tava apartheiclu In 1932, 61 Sse retaga din Comuniatea Brtaniet © Moortealideruul de opinie al negriior, __( Sparnd «8 mentin§ apartheidul prin re Steve Biko, in 1977, In custodla polite, a forme, P.W. Botha a prezidatlagilerarea noi decansat nemulturti printre opozantt constitut din 1984. Aceasta oferea doar regimului de apartheid din ntreaga lame. puter poltcelimitate non-aierISTORIE UNIVERSALA, 118 de Natiuni si sf se proclame republic inde ppendenta. fn ciuda zo sale toe mai aecen: tuate, conduction Ai de Sud sau ment ‘nat politica, reprimind orice revolts facind tii Ge arestiri si interzicind ANG-ul si ae rganizati oponente Sulita Poporului fn decembie 1961, ANC se convinsese cl nonviolent a exist. A infioat 0 organize militar secret, Cnn we Sie Sula open, condyst de Nelsys Mandela Principals tated adopt) era cea de a sabota retelele electice si dé comunici, pentru a reduce [a minim numa de vctime Inocentc. Inst activates teroristt putea impli ca operat care duceau la ucidetea person lulu din servile de secustate 3a chill Nelson Mandela. si alt len! ANC au. fos ares in 1963, tna campania a continua fh anit 1960, ANC a avut doar un impact limita tn cid fap’ ea ea de Sul a 2 Yost dist la Joctie Olmpce, alte ei au adopt attidine lat de dezaprobare © In 1986 persoa-—clevenea cbligitorc la studieweaanumitor ma- rele de culoare au ter. Pola tras asupra mulimis, omoxind fbtinut permisines, ceva sute de prisoate 9i devant Gea clatori eu auto- multe revolle care costat mule alte buze destinate oxclu- viet. Anul ummitor, Steve Tiko, liderul de 2ivalblor in 1991 opinie al negrlor a mut in custodia polit, ranean demscind tls gina vor prt sbi ue a Asaltul militar Protetele sie La icepulamior 198) mil de penoane se MEME Serpe an sce Sitesi uertoe nsthonpuse Sere ate inpoti pliich Gea coaliks pare pantelor: Ac de Sud Riel do Silden laest ast male asa Angels feairge la incasiiol Sorat alate pe ina foal sneer manehite | cecen emer emda alka vecine. mineze spriinind grupurt de rebel, Desi nationalist peau mai neinduritod et nicion © Funeral active in cele din uema_prim-ministnl PW ful ANC Chris Hani, Holla a decis ef em necesarl plicated unor dln aprile 1993, au reforme si acceptarea unoe concest pent ‘adunat peste 80.000 sie tensiines asupra Asc de Sud. ‘do oameniin stadie- Cea mai important reform a fost noua hal ain Soweto consttutie, care crea tet parlamente ~ penny ive tinp, faerie sine, tare defn Sion Tale eeias . Districtele In ani 1970, nee eu inceta ueruie aw in cepul sa. se chime, Al fox -delinitite Transkei si ake alscte “indepencdente™ le negro. De fapt, cle depindeaytn-mare tndsur de fondue Avi de Su! iu Teri lor viz ca "slug conipte, ele atlas fost recunoscute pe plan mondial! Africa de fost exchist din Adunarea Generala. Natiunilor Unite C1973) stn eele din rma st Gommontrealinl a nipt ore lt spon ve au ea (1977). Simul imporanta a fost prtbusires coloniaismulul sta suprematet bio din Angola (1975), Mozambie (1975) 5 Zimbabwe (AD. Astle au fort indepsrae ‘alorousele sate tampon care format Un scit \ In jnut Afri de Sid io span de operat Te de gherla pregtte de vetins nee Tn 1976 in Africa de Sud, a ceizhucrit vio lentele aunei cind elev sau adunat in ds teil Soweto pear a protest mpoara i978) AFRICA DE SUD $1 APARTHEIDUL ali, colorist ait, dar nu 51 pentru ney african. in mod previbi, putereaeiminea fa mile alblor. Opoziva ita de consutuve 2 ost Tansatt deo nexit onganizatie, Front Democratic Unit (UDP), care sala cu re gory miseare sindical a neglor, ambele iu alate tit oy interzisa organic ANC, Violenta din districte Pentru guvernul Sodafrican si mai alarm 1 fost izbucnitea violentel in districtele nege lor, provocatl inal de eresteea chirilor De Je inceputul anulul 1984, revolteles-au extins cou repezicune prin distriete si atunch cind ANC fcut un apel citre nega sud-afcani fact din Africa de Sud o tart neguvermabi iabuenito revolt fa de dominatia abiior Violenta nego era indreptt ini-o oare care mse impotriva.“colabortionstlor regri~ politi negr si primar ai districelor for detasamentele monit ale extemistlor abide dreapta au creat st mai mult hos in 1986 guvernul a declara strea de ur gent limit ara de easpandive a dezoedin 514 detasat mii le cameni, In cele din Urmi, 4 redobindit control si, ampeninta de if ingaren Patidulut Conservator, cae se opunea reformelor {ui Botha, a imbetsato Unie mai putin conciiantd. Dat Africa de Sud alba avea probleme, Economia incepea sa sabeasca tar Companile sictine st ivestcon sau rea © Nelson Mandela, Nigerul ANC, 2 event in 1995 presedintele Afric fe Sud gia incereat © Presedintele FW. de Klerk cu rim ministre Culoare din guvernul inational, De la stinga la dreapta Bhandra Ranchod, Jae Rabie si Abe Wiliams, speriati de situatia instabilé ti, Comunita tea intemational a actionat in cele din ue, impuinind sanctunt Qboieoares.economicn) asupra Af de Sud; probabil un factor dectsv fost sfirsitl zhoiul rece, insem- find ca SUA nu mai tolerau Africa de Sid, ca fun bastion impotria comunismul ‘dat imitate a grupatile radical, pres tele stemationate impacts apatesaulut 0 evenit 0 citizd popular. Simbolal acest fet Neon Mandela, inet inchis a cleui zi de istere, lt 7D de ani, a fost sibatoritt in sulie 1988 prinizun concert pe stadionu Wembley din Ana, st Fost transmis i teeaga Lume Anu rater Botha a avut oust itdl= nire ca Mandela, eave a refuzat constant faca orice concesi in schimbul elberari sale. ‘Afioe! incl mem lar ch fo Aen de Sid lima St se praca schimbart dramatice Tn septemiie 1989, Botha a fost inlocuit de nou Tider al Pant National, FW. de Klee, care a hotiait st accepte inevitailal ‘eae daca la inceput au sa dat seama eit de departe va trebul st mearg. In octombeie au fost elibera! opt lideri ANC. In decembrie de Klerk a avut convorbisi cy Mandela, care b2 pretut serioitatea sonestiatea. In 2 ebro Fie 1990 2. fost sidieaainerdicia impust ANCulul, Congresului Pan-Afican, Paridului CComunist al Alt de Sud si altor organiza anti-apartheid. Noua ile mal trai a fost el beat Nelson Mandela, dhipa 27 de ant de Setentie. CCrind, Mandela a fost insturat lider pro prin is al ANC si inceput negocies impor fante cu de Klerk, Sa pus cipat sist de ‘urgent, far et rlspuns ANC a renuntat fa Lup © Soweto, 1990; Un bSrbat scuzat ca find unl dintee spr iinitoi partidlut Zul Inkatha este fatacat de tineri apar- finan alte grupar. Una din metodel prin care guvernl ‘mentinea controll epee nomabilor & fest intretinerea secrets a neincre: deri dintre diertele meats ‘Acensta se termina fadesea cu vireare de singe. te armate a sfrsitul anulul 1991 au fo Tee lege prvind legitimate de rmajorttea misunilor segregation’ Ciocnirile Procesul de pace a Tost pus in pericol de iahuenivea violenjelor din dissite! Clocnisile a avut loc mat ales inte spiny ANC si Adept Zina parila cath leet Inkatha, cae se considera dat 0 parte din negocictd si ameninta de grupurile einice fivale, cum ar fi vorbitort de Nhosa, din care ices parte 51 Mandela, Nelnfelegerilc semanate ise difertele sgrupartemnice au fost una din metodele prin fre guvemal din Affiea ce Sud 3-0 mentinut pputerea si in fue 1991, s-au descopert do: Comente care au dovedit cit de extinse mu fost opentiunile de finanave si de antrenare ‘oferite de forele de securtate pent Inkatha Exisl pencolul ct de Klerk nu va putea contol erele de secu; pede ale pare, desi Mandela si Buthelezi au consiawit st renunte li violenje, popubatia er greu de ‘opnt. Printe abi, exista un rise din para ‘repel conservatoare si a gropalor nco-fas- ‘ise, cum arf cea 4 Jul Eugene Terre Reconcilierea Find nied o tno, au exist evohutit pat tive imporante. In'1992, aproape GON din ‘elector ab aut voea, printran eeferencim, pentru adopiarea policy lui de Klerk. Ua cond Inehelat in 1993. preconiza insalarea lunul guvern de unitate national de cine! a, iar pentry aprie 1991 au. fost_planifcat adevaratele aleger bere din Africa de Sud. Tn chuda.violenflor. police continue printe care uciderealiderul comunsst Chis Huan ~ reconcilieea a atins un pict fa cae, in septembrie 1993, Nelson Mandela a Ficut lun apel elite comuntates international pen: thu a ridca sanctunile impuse Ai de Sad, Primele aleer generale multasiate fost clstigite in aprile 1994 de ANC si ideral aces tela, Nelson Mandela @ devenit presedinte Printre primele sarcini a fost de a resaura ‘reprunle asupra pamintulu si de a despa BBuDI pe cel cae Sa pierdt terendl sub Spanheid. Un alt pas important pentaa a ‘orecta nelrepatile recut fest sustinerea ‘Gomisie penta Adevar care urma Si invest ahoze sctiiaten guvemulsi 3 4 susinaoroe ANC, Prin aceasta se spera obyinerea nel e- concilier’ si abordarea primi pas. spre reconstrctia acest communi Faeniate