Votul eoarece &l di sens Pal Ofer’ stiinjei politice 0 materie abun aan viz, rtd Partidelor. Cum se explici acest fapt? lamentarismulul, jg, este o inventie modern, un fragment din istorl® Pl aceresant de remap, alcituirea parlamentelor depinde de vot. Cee* °° Fr ingotdeauna legat qe cat de la bun inceput este faptul ca vorul MU 8 TT aura asociatt dems, democratie, Pang tirziu, in secolul al XVUTIE® PTs cuiy, pan’ tarziu, jy Cratiei era tragerea la sorti. Aceasta a fost folosit Hermet. Republicijg Renastere, asa cum remarca, intre multi alll: "24 1a sorti pentru gj spunea la randul sau Bernard Manin, foloseau Gi jopitimate, ck i. nu depinde de voingi, fiind deci nu atat 0 modal He aaa i aac de selectare a guvernantilor. Teoria politic’, dela An see litti, iat epalar’ a considerat de altfel cd democratia este regimul ee " este cel mai bine asigurati prin recursul la 28s te, fiind expresi mb, votul era considerat caracteristic aristocratic! raoauit Sana ate Uj separdri sau a unei alegeri, el introduce 0 inegalitate. aan 22 in Antichitate votul nu era legat de deliberare, pent’ ocratia er, i is i spune astazi, de executiv, Voy una directa, ci de magistraturi sau, cum se SP! ae cole aks ul aajuns si fie asociat cu democratia abia in ultimele ou! a a > ar in aceasy perioada el a evoluat de la forma sa restrénst, cenzitard, ’a asa-numitul vy, universal. Votul este, in acest sens, o realitate construita, nu data (Garrigoy), Evolutia a fost lenti si a fost afectata de diviziunea de gen, adicd sg trecut mai intai la un vot deschis tuturor barbatilor adulti si abia apoi vou) a fost accesibil si femeilor. Exist, ce-i drept, si cdteva (iri, nu foarte mute, in care votul universal nu a fost afectat de aceasti diviziune de gen. Ay sunt Islanda si Luxemburg, care trec in 1915 gi, respectiv, in 1919 law vot universal fair’ restrictii. in general ins&, nu s-a intémplat asa. Societajie au practicat discriminarea. Prima (ara care instituie in 1848 un vot univer sal deschis barbatilor este Franta. Urmand acest model, dup Proclamaja de la Islaz, este creat sila Bucuresti un proiect de constituire a unei adunit cu 250 de deputati, cate unul pentru fiecare 10.000 de cetateni, in acdVoruL 123 nd circa doud milioane gi jumatate de locuitori. Alegerie it, pentru cd puterea ont Vala avand a ar in vara Tui 1848, ins nu sunt duse ta capi inet omar mu avea capacitatea de a organiza un scrutin. Moldoventi seria ; un proiect de Constitutie (Dan Berindei), iar in Transilvania are loc oces aseminator, aga cum 0 vaideste o plangere a roménilor din Saingoara adresatd T0i Saguna. Revenind la evolutia general a votulu si soanem ca Franga este un caz exemplar pentru separatia despre care vor- team, deoarece femeile nu caput acest drept decat in 1944. in Romania, yotul universal masculin este instaurat la 1919, dupa o ampla si lenti evo. juje a votului cenzitar, in timp ce femeile voteaz’ pentru prima dati la adunarile legislative in 1946. Ele votaser’ deja la alegerile locale in 1929 si mai votaser si la scrutinul general din 1939, in baza Constitutiei lui Carol al I-lea, dar atunci exprimarea optiunilor a fost supusii unor restric tii profesionale foarte severe, valabile atat pentru birbati, cat si pentru femei. Existi (ari europene care au trecut foarte tarziu la votul feminin Elvetia abia in 1976, iar Portugalia in 1974 (Peter Mair). in unele cazuri, diferemta dintre momentul in care barbatii capata dreptul de vot si cel in care femeile pot si-si exprime optiunile este foarte mic’. in Olanda, bar- batii capata dreptul de vot in 1917, iar femeile doi ani mai tarziu, in vreme ce in Australia diferenta e de un an (1901, respectiv 1902). Dupa doban- direa dreptului de vot, femeile au ineput o altd batalie, cea pentru pozitii elective (Pippa Norris) SX notim, pe de alta parte, ca tragerea la sori nu a disparut cu totul din peisajul democratiei. Ea a devenit insi marginala. O gisim si astazi, dar mai degraba cu titlu de exceptie. In anumite cazuri, ea este legati de amena- jarea practic a votirii: in Romania, de pilda, comisia electoral e alcatu- iti din judecdtori, desemnarea acestora fiind facut prin tragere la sorti Aceeasi procedura este folosita in situatiile, foarte putin probabile, in care trebuie departajati doi competitori aflati in situatie de egalitate perfect Genul nu a reprezentat singura restrictie care a afectat youul. Interdictia rasial e foarte cunoscuta si nu voi insista asupra ei. Analfabetismul a fost pana tarziu un motiv de excludere att de la vot, cat si de la depunerea candidaturii, Numeroase (ari i-au exclus pe analfabeti: asa s-a intamplat in Htalia pind in 1912, in Australia ping in 1950 si in (arile din America Latina pind tarziu, in ani saptezeci ai secolului XX. De multe ori, aseme- nea restrictii erau folosite impotriva unor populatii locale : de pilda, impo- triva indienilor in America Latina. Dact am amintit candidaturile, trebuie spus ci practicile electorale dezvoltate in ultimele douii secole au dus la © reglementare foarte find a acestora. Restrictiile privind candidaturile sunt definite in orice sistem de vot. Cvasigenerale in sistemele democratice siiTRODUCERE IN $TIINTA POLITICA 1a i de altfel, foarte devreme Sepa Dazate Cong inventate, de a oa si o lecturdt eticd in constructia liste; CU ge ja eae pal Doilea Rizboi Mondial, flimeny gM Asa de pil a eau de la vot in Romania, keg in jocuri de noroe + iil al XIX-lea incoace, o CVvolutie. co Daci exist, a la cenzitar la universal, fra restric ge ring extindered YoU Told, avem otusi in ultimele deceni co sau conelie intl oe oamenajare a dreptului de vot in contexe ant Ciera imitare datorat eiteriului nayionaliii, Despre ae ani ‘alta jumibate de secol, asa cum se ste, democrat gygyS® : i inceput un proces de integrare. Aces, mai vechi sau mai recente, au incep' ee an a condus la aparitia unei noi forme de fee Si, resp i ee UN tip, de sufragiu. In 1992, Tratatul de la Maastri ht inventa, in articolul 0,0 cetifenie european’, care este dobandita a in momentul iN care dobindesti cetiqenia unuia dintre statele membre. E 0 cetdtenie adie, celei nationale, Nu o exclude pe aceasta, ci fi este aldturatd, conten un anumit numiir de drepturi. Intre ele, dreptul de vot. Numai ca aces priveste dowd situagii cu totul speciale. Este vorba despre un drept de vy ce mu se poate asuma in alegerile najionale, exercitindu-se in schinb ig cele locale si respectiv in alegerile europene. Din 1979 incoace, deputa europeni sunt alesi prin vot direct, conform unor moduri de vor foare diferite de la tari la gard si care au, de asemenea, o influent& variabilj asupra reprezentarii, inclusiv asupra celei feminine (Farrell & Scully), in unele giri, precum Germania, au existat mari reticente in privinta votulyi pentru striini (Benhabib). in alte state-membre, dreptul de vor poate fi exercitat la alegerile locale de citre tofi strdinii, indiferent dac3 sunt sau fu membri ai Uniunii: asa este in Danemarca, Olanda, Irlanda, Suedia sau Finlanda. in aceste (ari, alegerile locale nu exclud strdinii nici de la vot, nici de la eligibilitate, in Belgia si Spania, in schimb, dreptul de vot acordat strainilor exclude dreptul de a fi ales. in sfarsit, in Portugalia, reptul de vot este acordat doar strdinilor care sunt lusofoni (Catherine Heguenau-Moizard). In Roménia, strdinii nu pot vota la alegerile locale, dar 0 pot face la cele europene, renunjind deci si voteze in propria lor Politice diferite de Partidele na Nionale. Este SI Je Partide curopene. Acestea ri ie cette core ae logica electoral, de nemaa nts 4 Si Pattidele clasice, stréns legate de eu entard. de fee Ceti Si sustinerié unor candidaturi, dar $ivorut ies Multe aspecte ale votului sunt create, asa cum arata Pierre Martin, in uirimele dou secole, Unul dintre acestea, extrem de important, este carac- feral seoret al votului, Desi acest lucru pare astizi straniu, initial votul era fonceput ea. 0 procedur prin excelent’ publicd si manifestatt asa-zic corporal. Oamenii Vola, reuniti ntr-o sala sau in aer liber, ridicandu-se jn pieioare sau pur si simplu grupandu-se in functie de optiune, Se intam- pla asa si ast in alegerile primare americane, in unele dintre state, unde fy se folosese buletine, ci se prefer’ o asemenea exprimare fatist a optiu- nilor, La fel se intimpli si in Parlamentul European, intr-un caz foarte precis: atunei cand un deputat introduce, in sedinta plenara, un amendament bral, el poate fi blocat dact 40 de colegi de-ai sai se ridica in picioare, manifestindu-si deci in mod fizic opozitia, O varianté a acestei practici yechi este votul prin ridicarea mainii, Treptat ins, votul a fost amenajat cao procedura din ce in ce mai privat, daca vreti, si anume imprumutand un aspect esential al spatiului privat - caracterul secret. in plus. votul a devenit 0 procedura exprimatd nu corporal, ci in scris, iar astézi chiar electronic. Aceasti trecere de la votul public la cel secret a presupus inven- tarea buletinelor de vot, a urnelor si, creatie australiand, a cabinelor de vot, Buletinul se impune ca un instrument care asigura individualizarea exprimatii optiunii, iar cartela de vot este sinonima cu abstractizarea deplind 4 optiunii. Cabinele, pe de alta parte, il protejeaza pe alegator de orice influent externa, dar si pe candidat de o posibilé comercializare a votur' lor de catre alegatori Cyasisimultana cu secretizarea vouului a fost si definirea lui ca un act obligatoriu al cetijeanului, Dar daca secretizarea a reusit, votul find astizi, cel putin de iure, pretutindeni secret, nu acelasi lucru se poate afirma des- pre obligativitate. Existd, ce-i drept, state, inclusiv in Europa - Belgia sau Grecia -, in care votul este obligatoriu. Asa a fost si in Romania in perioada interbelica, sub influenta modelului belgian, care era atunci foarte admirat la noi. Obligativitatea isi are explicatia intr-o concepere a votului ca dato- rie social’. Progresul individualismului a ficut ins& ca obligatia sa fle vazuti ca 0 constringere, ceea ce explicd reyinerea majoritatii societttilor de a practica un vot obligatoriu. F Procesul electoral poate fi organizat in mai multe trepte. In secolul al XIX-lea, el era amenajat in acest fel, cu dou sau mai multe etape, deoarece in numeroase {ari - inclusiv in Romania ~ votul a fost mai indi, pentru multe categorii de cetateni, unul indirect. Se proceda, altfel spus, la alca- tuirea unui corp electoral tot mai restrans, prin discriminarea alegatorilor, Uunii dintre acestia votand doar pentru desemnarea unor reprezentanti, sin gurii care votau apoi in mod efectiv. Primii erau numiti alegatori primari,INTRODUCERE IN STIINTA POLITICA 126 atori direct. Astizi, votul indirect ~ say, | 1 Fl este inst foarte cunoscut, deoarece oF ley ‘ ei tu — este Fal si tpaels i : iti competitie politica, si anume in cursa pens, ag ate vorbe despre alegeri im cadrul cltora ce Pr nae tenii resedintele Statelor Unite, ci voteaza |g iy i de mari alegatori, acestiaintdlnindue ye 4 seful statului si care, chiar daca ny ian) jar ceilalti ale electori mai urmal americanti. Este neazi in mod direct pl rui stat pentru un numa colegiu care desemneaz: h ee mana imper, Vota PREUM MATE cen : i eae : statul su. Aga e cutuma. if a votului s-a pastrat in schimb sub fiy Organizarea secventiald a vor! “m® Sub forme a, gcrilor in tururi suocesive, in rentatv® de a degaja 0 majoritae, Inova oe Fitatea cazurilor, este vorba despre doull tururiy acest mod de senting aulizat in alegerile prezidentale si mat rar Ia cele legislative. in Roms, riuri a fost olosit la alegerile pentru primari (inre 195 2008), ca si la toate scrutinele prezidentiale. Poti céstiga functa supe act reunest in primal tur jumatate dintre alegatorii de pe liste sau intay fi doilea tur daci ai majoritatea optiunilor exprimate, indiferent de ci cetijeni vin la urne. In doua pari, cdutarea majoritipii absolute nu ¢ limita, de un anumit numar de cururi, Intr-adevar, alegerile prezidentiale din Seychelles si Namibia sunt organizate intr-un numér nelimitat de ep Regula electoral impune repetarea alegerilor pan in ‘momentul in care s consttuie 0 majoritate la urne. in practicd, trebuie spus ¢& in ambele tri alegerile au fost céstigate din turul intdi jin evolutia votului din ultimele dou secole au existat modalitai ale ‘acestuia care nu s-au impus. Asa s-a intimplat, de pild, cu candidacurile multiple. O persoand isi putea depune candidatura in mai multe circum script in cadrul aceluiasi serutin, Inventat la sfarsitul secotului al X VILl-Ia sistemul candidaturilor multiple avea drept scop testarea popularitatit Campionul popularititii in alegeri este un personaj cu un rol foarte intere- sant in Revolutia Franceza, Bossy d’Anglas, care a cdstigat alegerile in 77 din cele 100 de circumscriptii in care si-a depus candidatura. Vouul de acest fel s-a folosit si in Roménia, in sistemul electoral din perioada inter- Vl, ome eandonrio¢ ple Hie ia Daca un can- pata is ale comes, em obliga 8 aleagi, iar dacti nu 0 facea, lecidea prin tragere la sorti. lata un alt context in cae jmervenea tragerea la sort in ecuaia democratic. Candidarurile ‘multiple sunt astiziinterzise de majoritatea sistemelor electorale. Inter tu vzeazd posites de a candi in eadral a dork eset teens eae cadrul a doud alegeri diferite care ne imamplat, de pilda, si in Romi ci votul in dotyoru. re segerte penru functia suprem find si pe listele unor paride in cadrul a sigiei pentru Parlament Un ultim aspect al amenajiirii votului pe care vreau sé il mentionez sent in mai multe democrati, este asa-numitul sistem al locuritor rezer- ate. ste yorba despre blocarea unui numiir de mandate pentru anumite «i lingvistice, etnice sau religioase, in sistemul romnese, din 2000 jneoace, sunt practic rezervate 18 locuri pentru minoritatile nationale recu- repute oficial scare, spre deosebire de cea maghiard, nu reusese si tract ectoral. In Asia, in India si in Pakistan, locurile rezervate privesc a intusabililor in primul caz, respectiv non-musulmanii in al doilea in Noun Zeelanda si in Australia, locurle sunt rezervate pentru populatia qurohtona. Existi un caz special de rezervare a locurilor~ cel pentru par- fete de opozitie! In Tunisia tu Ben Ai, intr-un sistem dominat de un partid reridential, formatiunior de opo7itie Ii se rezerva un sfert din mandate Pomrolul autorittilor presupunea un calcul Picut cu maxima acribie: la alegerile din octombrie 2009, partidele de opozitie au avut $3 din cele “t fotolii de deputat, adicd 24,76% ! Votul este, asadar, 0 procedura complex’, lati de ce in teoria politica se vorbeste despre el in termeni de sistem, Termenul acesta ¢ controversat (Diamantopoulos). Doi autori care au scris pe aceasti tema ~ Gallagher si Michell ~ au distins sistemul electoral de reglementirile electorale, cele din urma incluzind instituirea dreptului de vot, transparenta procesului eject etc. In interpretarea lui Arend Lijphart, existi sapte mari componente Sle unti sistem de vot (sau sistem electoral). Le voi lua in seamé pe rand gj le voi comenta in chip succint, nu inainte de a spune, impreund cu Pasquino, c& nu exista un sistem perfect Primul element al sistemului este formula electoral’, adicti modalitatea de transformare a voturilor in mandate, Intrucdt aceasta e componenta cea ‘mai important a unui sistem de yot, voi vorbi pe larg despre ea dupa ce le amintesc pe celelalte, ‘A doua component este magnitudinea circumscriptiei, adic& numérul de alesi desemnati intr-o unitate electoral de bazi. A nu se confunda spunea si Pasquino- cu numiirul de alegatori sau, daci ¢ si folosim alt nume, cu corpul electoral! Din punctul de vedere al magnitudinit exist dowd posibilitati: circumscriptia cu un singur ales ~ numitd cireumseriptic uninominala ~ si circumscriptia cu mai multi alesi sau plurinominala. O circumscriptie este 0 alcatuire geografico-politica: dincolo de numarul Persoanelor alese in cadrul ei, una sau mai multe, circumscriptia are 0 dimensiune teritoriaki. Ea poate si fie foarte restrinsi - de pildd, si cuprindd céteva strdizi -, dar la fel de bine o circumscriptie poate si fie rminorital ragul elINTRODUCERE IN $TINTA POLITICA 2s foarte mare, acoperind la limita intreg teritoriul national. rp; ot ta a slectorale sunt puternic corelate cu magnitudinea Citcumsegi erty peilea element a sistemulu electoral este pragul elects aoa ve o limit definitd in general sub forma Procentuala, ga, elector se vod gi ca un numit absolut de mandate, Pragul elector on ash inpiedice fragmentarea corpului eprezentatiy, find Performa pita pe care 0 formatiune politicd tebuie si 0 obvind Pentru a egea® dreptul de a trimite in mod efectiv deputati in we reprezentatiy, Exigy, diferente foarte mari intre pragurile electorale din sistemele de vot acy (De Waele si Magnette). Unele sunt foarte mici ~ in Olanda (0,679, Israel (1.5%), altele sunt foarte mari ~ in Tureia este de 10%. in Germania Croatia, Letonia, Cehia si Romania, pragul e de 5%. In cazul nostry, ¢ adaugi procente pentru coalifi, care sunt obligate si aibi, in functc ge numarul partenerilor asociati, intre 8 si 10% din vowurile exprimate, Exisy, de asemenea, si asa-numitele praguri alternative, care combina o conti procentuald si, respectiv, un numar absolut de mandate, Un asemenea prap functioneaza, de la alegerile legislative din 2008, si in Romania: dacé ny ating procentele indicate, partidele au alternativa céstigarii directe a sase mandate la Camera Deputatilor, respectiv trei la Senat. Un alt element al sistemului electoral este numdirul total de membri ai corpului care urmeaza a fi ales, numarul de reprezentanti. in aceasta pri- vinta, existi o variatie destul de mare. Unele parlamente au un numar foarte redus de membri, 50-60, altele au sute de alesi. In general, asa cum noteazi Lijphart, se considera ci dimensiunea optima a corpului reprezentativ este cgald cu ridicina cubicé din totalul populatiei. Nu este o lege in sens pro- Priu, pentru cd in teoria politict nu existd legi precum in stiintele dure, E © regula care decurge din observarea atenti a istoriei democratiilor cu traditie. Trebuie precizat ci, in cazul sistemelor bicamerale, acest calcul se face pentru camera inferioara, si nu pentru cea superioara, in al cincilea rand, un sistem electoral este caracterizat de influenta alegerilor prezidentiale asupra celor legislative, desigur acolo unde avem de-a face cu presedinti, adica in republici. Un alt element este pradul de cchitate a distributiei mandatelor. Existi, de fapt, in unele sisteme de vot, factori care introduc in procesul de alocare a mandatelor perturbaiti serioase din punctul de vedere al echititii. Ca si determinam acest grad de echitate ‘rebuie si comparam ce diferente existi intre procentele de voturi obsinute Ge un partid si procentele de mandate care fi revin in urma aplicari for- ‘mulei electorale, in al saptelea rind, un sistem electoral este caracterizat de ezaturile electorate dintre partide, despre care voi vorbi atunct cand vom ajunge la sistemele de partide si la relajia dintre formulele el Si formele de democratie « Wale ) SayVoruL 129 spuneam inst adineauri ein lista propusd de Lijphart si rezumata aici senine, formula electoral este cel mai insemnat element al unui sistem de oe Mjeoarece este Vorba despre mecanismul care transform’ opyiunile cet tenor infocuri sau mandate, Formula electoral est, de fapt, 0 necesitare fest de evoluia societitilor moderne, mai precis de sporirea semnificatv jmumarului de alegitori, Din acea clip, apare problema lecturii rezulta- telor votului. Atunci cind voteaz cateva zeci de persoane, este relativ simplu si afli cine e cAstigatorul, Dar cand sunt mii, zeci ori sute de mii, rrilioane sau, uneori, zeci de milioane de alegitori, cum anume citesti pune lor si cum le transformi in mandate ? lata problema la care rispund formulele electorale. Din milioane de voturi ele fac, in functie de dimen- sjunile corpului legislativ, cAteva zeci sau maximum céteva sute de mandate. Fxisti dou’ mari familii de formule electorale. Folosim expresia familie de formule, pentru c& exist foarte multe amenajari ale sistemelor de vot. Prima familie este cea a formulelor majoritariste, cea de-a doua este fami lia formulelor proportionaliste. E vorba despre doua mecanisme de trans- formare a yoturilor in locuri care sunt foarte diferite. Ele sunt purtitoarele ‘dow’ filosofii complet diferite si influenteazi felul in care interactioneaza partidele si, asa cum vom vedea, tipul de democratie. Ce sunt formulele majoritariste si, respectiv, formulele proportionaliste ? Voi incepe cu formulele majoritariste, care sunt cele mai vechi, pentru & au fost folosite mai intai in sdnul Bisericii, in Evul Mediu, si apoi trans- ferate in spatiul politic. in secolul al XIll-lea, gasim o asemenea prima formula electoral pentru desemnarea reprezentantilor comitatelor in par- lamentul de la Londra. Filosofia acestor formule este foarte simpli: intr-un scrutin majoritar, cAstigatorul ia totul. The winner takes all. Un asemenea scrutin are ceva dintr-o competitie sportiva. Castig’ mandatul cine se cla- seazi pe primul loc, Indiferent de numarul voturilor obtinute, dobandeste »Premiul” cel care a reusit si-i depiseascd pe ceilalti. Acest prim clasat Poate, deci, si aibi 70%, dar si 25% din voturi. O a doua idee legati de Scrutinul majoritar priveste efectul pe care il produce. Un asemenea scru- tin asigura stabilitate, in miisura in care el e proiectat sa creeze majoritate. De aici i se trage si numele. Un asemenea scrutin poate fi organizat intr-un tur sau in dou’ tururi, Cel cate nu are decat un tur se mai numeste si scrutin pluralitar, pentru ca, ee asemenea caz, aga cum sugeram adineauri, nu se cere 0 majoritae snug iii. E edstigitor cel clas pe primul Joe. Serutinul mali inde ¢S Hntdnit in Marea Britanie st in fostcle colon devi ada, ae incepand cu Statele Unite si terminand cu In a 1s de scrutin se foloseste, incepand din 2008, la alegerile pentru130 INTRODUCERE IN STIINTA POLITICA presedintele consiliului judetean, dar sila legislative, daca intervine ya aoeserse fe senator sau de deputat. In general, astizi acest mod de sera, iptii cu un loc. in trecut inst, inclusiv in an li, nscriptii plurinominale. Daca, de pildi, circu, Scriptia avea dow locuri, céstigay mandatele primii doi clasat, inditereg de numirul de voturi objinute de acestia si de diferenta dintre ei, Exisj iri care organizeaza si alegerile prezidentiale intr-un singur tu ‘1 Coreea de Sud si Filipine, pe continentul african Gabon, Togo sau Malawi si, in sfarsit, fn America Latina yari precum Mexi Honduras, Costa Rica, Panama sau Venezuela. Un exemplu ceva mai special al modului de scrutin majoritar intr-un tur este cel folosit in alegerile pr zidentiale din Uruguay pani in 1996: este vorba despre sistemul candids turilor grupate sau al ,dublului vot simultan”, care, potrivit descrieri ficue de catre Thanassis Diamantopoulos, presupunea ca, inaintea alegerti fiecar ndidat si indice cu care dintre competitorii sii formeazd un grup’. avea cele mai multe voturi din gn dispozitie un singur vot, dar la final este organizat in circums el era organizat in circum mai multe aga sunt in As cal invingator al scrutinului find cel care pul majoritar. Fiecare cetitean avea la optiunile se numarau nu doar pentru fiecare candidat in parte, ci si pen grup in intregul su. formula majoritard in doua tururi. Aceasta es Existd, pe de alta parte, folosita la alegerile legislative dis alegerile prezidentiale. Aici, regu sistem de vot se afla in cdutarea unei mi mandatul dupa un prim tur, daci obyii 50 uneori, cum e cazul prezidentialelor de 1a noi torilor din listele electorale. in Franja, la conditia majorita ; se adaugit necesitatea ca voturile si reprezinte cel putin 25% din to! alegatorilor inscrisi. Dac niciunul dintre competitori nu cdstiga rurul ins i Ae a Se organizeazi un al doilea, in Frana, cas intr int aseme ‘nimum 12,5% din optiunile alegstor secund, trebuie si ai in primul mi ae (Francois Bastien). in secolul al XIX-lea, tot {in Franta, pureau si eal fn tural al doilea si unii candidayi care nu veniserd in primul. In is Me ins, in turul al doilea se califie’ primii dot clasati. Asa se intimpl’, erilor prezidentiale. fb alia, asa-numitul "i in Franfa, ca si - mult mai frecvent - Ja scrutinului este diferit. Un asemenes ajoritayi. Poti, altfel spus, dobénd % +1 din voturile exprimate se 50% +1 din toralul ales din tural int al spuneam deja, in majoritatea ale alti formula majoritara este cea folosita in Aust ic alternativ, in acest tip de serutin majoritar, electorilor li se cere S4 ie ie ji de diferite pat fice candidatii sprijinit ica, altfel spus. 0 P" ws 4, pana la concu aorii ind nu doar un candidat, ci si cls sau care se prezintd ca independengi, Alegatorii indi preferinta, 0 a doua preferinté, o a treia preferint numérului de candidati prezentati, Daca sunt 13 candidati, aleeYOTUL 131 sr nul dine ei, ci ordinea preferinelor pentru cei 13. Vowl ater tye 0 reguld de distribuire de tipul urmator : castigd mandatul candi- uot are are majoritatea primelor preferinte exprimate de alegttori. Dact inte cei aflagi pe Duletinete de vor nu a obyinut o majoritate de preferinte, atunei se procedeaz la 0 operatiune care porneste de la Moga casamentuluiy de Ta candidatul care a objinut cele mai putine ase- fenea prime preferinte. Acest candidat, ultimul clasat, este eliminat din mari buletinele in care el figureazd ca prima preferingi sunt renuméirate pamind de la preferinyele secunde, care se redistribuie ca prime preferinte pena candidatit care se afl in clasament mal sus decdt el. Aceastd ope- fajue se repetd pan in momentul in care nul dintre concurenti dobandeste dnajoritate a primelor preferinge. E un sistem de vor cart cere discernamént din partea alegatorilor, care trebuie si distribuie candidatii intr-un clasa- toon dar si din partea organizatorilor, care trebuie s& numer cu atentie. Cealalt mare familie de formule electorale, cea proportionalist’, are cu cou si cu totul alt sens. Reptezentarea proportional ‘numiti, prescurtat, RP - igi propune sa traducd in modul cel mai fidel cu puting varietatea oofunior exprimate la nivelul unei societal. Dacl formulele majoritariste tid at accentueze latura sportivé a competitiei, dénd invingatorului totul, cele proporjionaliste isi propun si facd in asa fel neat unui procent de cot’ din societate sii corespund’ acelasi procent de ‘mandate in corpul ceprezentati si nimeni — la limita ~ s& nu raiman’ rnereprezentat (Jean-Marie Denguin), Mai precis, dacdi o anumiti sensibilitare politica reuneste la scar’ iiionala 30% dire cetteni, aceast cot ar erebul «3 & regiseascd in creptul partidului care o reprezinta in legislativ, daca o alta are sprijinul 21% dintre cetajeni, aceea are si ea parte de 1% din mandate. Formulele de tip RP sunt de mai multe feluri. Cel mai des tnedinite sunt RP de Hist Exist mumeror® state europene ae adoptat: Austria, Belgia, Danemarca, Fone en z 2) Olanda, Luxemburg, Portugalia, Island. SPé Sale pole tice ey = 2008). Ce inseamn See Co numirul acestora fa ‘epun, in competitia electoral, liste de cane a ale iid mai mic sau egal cu numarul de mandate care bt ae imseri : pate fi foarte diferitl, Seripgia tle. Organizarea circumscript val i saneuil teritoriu. Daca wb oat i fe de tip nat ma, acoperind del FM um 200 de pe aera aalandiegt parte pu HS pao ecm cai tel ta competitie 1a nivelul et ee va tile penta Tite, trmand C2 dae a oh Tandate oe lista, 30% dintre candida de pe re ton jn ciroum ah variant este cea in care RP se #P1° 4 st primes12 INTRODUCERE IN $THNTA POLITICA mici decat cea national, Teritoriul este impartit, in acest caz, in mai multe circumscriptii. De multe ori, acestea corespund diviziunilor administrative Asa e la noi, in mod traditional, din secolul al XIX-lea pan’ astizi: cin. cumscriptia este reprezentati, la legislative, de jude. Dac formula RP este aplicati in mai multe circumscriptii, atunci se cautii un anumit echilibry intre populatia din respectiva circumscriptie si numarul de alesi, Filosofia proportionalisté este respectata si la nivelul cireumscriptiilor, pentru a ny exista dezechilibre din punctul de vedere al magnitudinii. Pe de alta parte, multe formule RP introduc pragul electoral, pentru a diminua fragmentarea optiunilor. Cat priveste modul de alocare a mandatelor, exist mai mui algoritmi: asa-numitele formule RP bazate pe cele mai mari resturi si, respectiv, RP bazate pe divizori Metodele de alocare a mandatelor care folosesc cele mai mari resturi - indiferent cd vorbim despre Hare, Droop sau Imperiali - au urmatorul principiu: fiecare partid primeste atitea mandate cate corespund numaru- lui intreg rezultat din imp2rtirea vowurilor totale objinute la coeficientul electoral, mandatele nealocate in aceastd prima faz find apoi distribuite in funetie de cele mai mari resturi de voturi nefolosite in cursul primei operatiuni. Hare, Droop si Imperiali sunt, de fapt, modalitati diferite de a calcula coeficientul electoral. Metodele ce folosesc divizori - dintre care cele mai cunoscute sunt d’Hondt (sau metoda Jefferson) si Sainte-Lagué (sau a divizorilor impari) - sunt bazate pe un alt principiu: mandatele sunt alocate in fiecare circumscriptie partidelor care dispun de cea mai bund medie de voturi pe loc de deputat. Exist insi si o alti variant de RP: este vorba despre aga-numita for- mula proportional-mixta, in care, precum in Germania, in Ungaria sau in Italia (dupa 1993), o parte dintre mandate sunt alocate pe baza unei metode RP si alta parte, o cota variabild in functie de (ari, pe baza unui vot des- fasurat in circumscriptii cu un loc. Votul proportional compenseazi non-repre- zentativitatea indus& de votul majoritar. De fapt, acest mod de scrutin ne readuce aminte de faptul cd obiectia majora adusa scrutinului majoritar este lipsa de reprezentativitate. In Romania, se foloseste RP la legislative si la consiliile judetene, respectiv un scrutin majoritar la prezidentiale. in 2008, © reforma mult discutati a adus impartirea circumscriptiilor in colegii cu un loc, dar distributia se face dupa un model mixt, care foloseste si un nivel (cel al colegiilor, atunci cand un candidat objine 50% plus 1), si celatalt (atunci cdnd niciun competitor nu adund o majoritate absolut de voturi)- In fine, o alta formula proportionalisté este votul unic transferabil (VUT): Pe care il regasim in dou vari europene : Irlanda si Malta, Acest vot seaman ©arecum cu votul alternativ, cel folosit in Australia. in cazul VUT, buletinulyoru i” de vot cuprinde numele tuturor candidatilor, iar alepitorilor li xe cere sti jerrhizeze. Spre deosebire inside votul alternativ, circumscriptia este plurinominal, iar in distribuirea mandatelor se practicé doud serii de trans- feruri; dact un candidat objine cota de voturi necesaré pentru a dobindi un mandat, cot care € calculati imparjind to.alul optiunilor exprimate Ja rumarul de mandate de distribuit, atunci surplusul stu de vowuri se transfera umatorilor clasati. Invers, ultimul clasat, ca i in cazul votului alternativ, transfer voturile sale celor mai bine clasati pentru a obtine o reprezentare corect! sau fideli a optiunilor., Indiferent de variant, formulele proportionale fragmenteazé spectrul politic, in vreme ce formulele majoritariste, aga cum o indic4 gi numele, fayorizeazi o agregare a optiunilor intr-o majoritate. Texte Frangois BASTIEN, ,La France”, in Jean-Michel DE WAELE, Paul MAGNETTE (ed.), Les démocraties européennes, Armand Colin, Paris, 2008, PP. 168-169: -locepand din 1958, deputatii sunt alesi pentru cinci ani (daca nu se produce odizolvare a Adundrii, in cadrul unui scrutin uninominal majoritar in doug tururi (tceptie Ricind alegerile din 1986), in circumscripti (In numar de 55 in metropol& 422 in afara ei) delimitate in fiecare departament in functie de populatie. Pentru ‘Hales din primul tur, trebuie s& objii majoritatea absolutd a sufragiilor exprimate, at cel putin un sfert din aleg&torii inscrigi. Dac niciun candidat nu obtine un ‘semenea tezultat, e organizat un al doilea tur, la care pot participa doar act jada care au obginut minimum 12,5% din voturile exprimate. Pentru a fi ales (2 %rul al doilea, e de ajuns majoritatea relativa: candidatul care a objinut cele diate voturie declarat ales. Incepénd din 2003, senatori (al cfror numér va Reed 1a 341 in 2008) sunt alesi pentru un mandat de sase ani (fat de noua cat Pind acum), pragul de eligibilitaefiind coborat de la 35 la 30 de ani. Reinnoirea Senatului este trienala si priveste jumatate din mandate. Senatorii sunt Pe baza unui sufragiu universal indirect, in cadrul fiectirui departament, de Xr colegiu electoral (circa 150 de mii de persoane) alcatuit din deputati, tre re senerali si regionali, ca si delegatii consiliilor municipale al clror numa fecre {unetie de talia comunelor (acestia reprezinté 95% din colegiu). Pentru vngPartament, numirul de mandate alocate este proportional cu populayia cara Sehstorii sunt alesi in cadrul unui serutin majoritar in doud tururi in "orermaitl® care aleg cel mult te senator siin DOM-TOM, respect conform are gy n't Proportional, dupa regula celor mai mari medii, in departamentele ‘in afyp MTU Senatori $i mai mult. Cei 12 senatori care fi reprezint® pe francezii Sltre cgi jeeMel sunt alesi, Ja rdndul Jor, in cadrul unui scrutin proportional de de membri ai Consiliului superior al francezilor din striingtate”, a reybe INTRODUCERE IN STHNTA POLITICA Seyla BENHABIB, The Rights of Others. Aliens, Cambridge University Press, 2004, pp. 183 si 207: ;Sensul german al cetiteniei a Yost mai putin expansiv si repubican deca francez si s-a concentrat mai mult pe sentimentul de apartenenga etnicy | st dintre primele provocdiri la adresa acestui sens restrictiv al etitenie a fog, {atul unei cereri venite din Hamburg sidin alte orase di Provincia Schleswig-tolgtay, de a permite strdinilor rezidengi care nu sunt cetifeni si voteze in alegerile ma cipale si regionale, Curtea constitutional: germanii a respins cererea acesio, Printr-o digresiune de rasunet asupra rolului najiuni si al sentimemenc de ayer tenenti national’ intr-o democratie, Desi Tratatul de la Maastricht, la care Germania 8 deta, @ corectataceasté decizie prin acordarea dreptului de a voua a fi ales in alegerile tmunicipale, decizia anterioara ramane una dintre cele maj intere. Sante interpretari filosofice a suveranititii democratice ca emanatie a unui opor Cmogen din punct de vedere cultural i etic. (..] Retrospectiv, aceasta decize Curtit constitutionale germane din 1990 apare ca un cdntec de lebidi al une idee logii nationale in curs de disparitis CONSTITUTIA ROMANIEI, modificata si completata prin Legea de revizuire @ Constitusiei Romaniei nr. 429/203 : ~Articolul 81 : (1) Presedintele Roméniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, (2) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majo- Titatea de voturi ale aleg&torilor inscrisi in listele electorale. (3) In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidagi stabiliti in ordines numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care & obtinut cel mai mare numir de voturi”, Jean-Marie DENQUIN, Science politique, ed. a V-a, PUF, Paris, 1996, p. 410 »Reprezentarea proportionalai favorizeaza sistemele multipolare. Motivul est? unul de ordin cantitativ, intrucat toate tendinfele, oricat de firave, au parte de 0 reprezentare. Sistemul faciliteaz aparitia unor noi curente politice si intarzie dis- paritia unor formatiuni aflate in declin. El tinde s sporeasci numirul parte motivul fiind unul de natura structural, si amume eX RP face inutile alan electorale si ingiduie constituires unor majorititi dupa alegri,adicd fir ca gator si fie chemari sf se pronunge in aceasiprivings. Se vede dee ct des plist ¢ pretentia ef RP e singurul mod de serutin care respect voina poplar Daca adevérat eX reprezentarea proportional este 0 imagine in minat* voingi populare, ea nu it ingiduie sf aleagoalternativi, De fpt, ne putem i si ce anume inseamn voinja populari. Oare opinia publict vren ca Paty Republican Democrat al Progresului, care a objinut 17,1% din sutra fae ee 17,1% din fotoliile de deputat? Sau preferd si aleag’ intre dou’ cc politici aflate in disputi?”. Residents ang Citize ns,voruL ns jean-Michel DE WAELE, Paul MAGNETTE (ed.), Les démocraties eura- sem Armand Coli, Paris, 2008, completat cu website-urile parlamentelor Fecareia dintre (Ri: Praguri electorate in 13 tari europene Tua Pragul electoral aia 4% firs [4% Dunemarea [2% Ena 3% anda | Nu exist Germania [5% din vorurile objinute la nivel nayonal sau 3 mandate objinate direct, Gra 3% ali 4% partide, 10% coat (membrit coaltet 2%) Leon 3% Linania [5% paride, 7% coalig [Romania 5% partide, 8-10% coalitii [Sein 3% [Vngara [5% paride Thanassis DLAMANTOPOULOS, Les systémes électorau aux présidentielles aus Iégislatives, Editions de I'Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 2004, 13-14 »Expresia sistem electoral constituie 0 sursii de controverse printre specialist, ‘= primul rand datorita naturii conceptului. Acesta este folosit, in primul rand, in ‘aul stu trict, care se refert la fundamentul filosofic al formei de reprezentare sammarcité Stu proportionala), ca si le formula matematict uilizats pentru trans- lag Gt OUrilor in mandate poitice. Dar el poate fi folostsiintr-un sens foarte ction lind Semnificatia de regim electoral. Am putea deci defini sistemul Aegan larg al termenului ~ ea ansambal reglilr care guverneaza re cenaletilor si desemnarea alesitor. Nominalizarea candidatilor si depune- enione ttuilor, conditile de dobindire si de exercitare a dreptului de vot, nile cq fnabtatea campaniei clectorale, repartizarea locurilor inte formatiu- sta teri Greptul la mandate (in functie de voturile obtinute de ele in fiecare mite 5, etal) etc. ar face parte din reglementirile electoral ce ar putea fi "srg Stem electoral. Dar acest termen ¢ folost indeobste intr-un sens mai Specie ehintl Precis pentru a indica formula matematict si celelalte reguli si lectora) Gy fOlosite pentru a-i desemna pe reprezentantii alesi. Un sistem Wi tehngg gets strict al termenului ar fi formula matematicd si eelelalte eondi- Ceuscrpgitge ft Ge reprezentare, nivelulatribuirii mandatelor, decupajul it~ I cazul glace ct torale etc.) care determin’ transformarea voturilor in mandate. ubicipgle ei! UNOT corpuri reprezentative plurinominale ~ parlamente, consili “andidati o ~ sistemul electoral este metoda de alocare a mandatelor intre “NPusi serutinului popular, in functie de distributia voturilor. Data fiindinTRODUCERE IN STINTA POLITIC A aceast’ alocare de mandate si combi inate 136 diversitarea de factori care influenteaz totjor electorate aplicate sau G02 imaginabile este infin modurile de scrutin proportional si am for, numnirul sistel inst doutt sisteme~ David M. FARRELL, Roget. Electoral Institutions and the ‘Failure ree, New York, 2007, pP- 75+ 79: arhetip. 9 “ULLY, Representing Europe's Citizens Exist of Parliamentary Representation, Onin University ‘saremele electorate peru Partamentul uropean, 2004 Tara NR FE Ne | _NEP_[ F% Austria 18_[d'Hondt 1] 3.45_| 389 Belgia 24_|dHondt 3] 8.02 [29.17 Marea Britnie |_75_|4'Hondt 1] 4.12 [53 Cipna 6__|Hare i 3,6 Cehia 24] Hondt 1] 416 Denemarea 14_[a’Hondt 1) 401 [35.0 Estonia 6 _[dFondt i 3 _| 333 | Finlanda 14_[4’Hondt 1) 446 [35.71 [Frama 78 _|Hareid’Hondt $4 | 88 Germania 99 _[Hare-Niemeyer fn ee Grecia S—TGeiemai mari estori Droop| 1 | 2.98 2017 Ungaria 24_|d'Hondt 1 2.5 | 338 Trlanda 13_[SW a6 Droop ase [sarees Talia 78 [Hare Tan] S78) Letts 9 _ [St Lagué 1 3,53 22,22 ivan 13_|Hare eee Luxemburg 6_|@'Hondt 0 Malta 3_[SW- t 3+) 27_|Hare/d’ Hondt | Telanda de Nord | 3 |SW-Drooy i] 538 55 Polonia wee i 3 | fs 34__[d’'Hondt 1 6.12 12,96. gaia 2 2 Si 24 [d'Hondt n 75 25 [Slovacia 14_[Cele ma i 3a] ea ele mai mari resturi Droop| 1 41] 33 Span 7_td’Hondt T3168 2 34_ [aH Z 5 ond 38 uedia OTs I 241_| 34 : [Si Lagué modificat 1 sor) 3 Jn tabel, NR inseam |, NR insecmié mumarul de le aly: FE reprecna formula electoral: NC eS mn femeior de crcumscripi : NE ipjii ; NEP e numéri ¢ nul efectiv de partide ; iar F% indica proportia. iehael GALLAG ie te abn HER, Paul ME a ), Th — a ms "ad Rie Politics of Elecoral Systems, Oatord Univers en 2S incerta sistem electoral inel Gnd nies Ps tule stat een neegem unset de reli care structureaZ IN vera sles eh anal prezvorut a gain care aceste voturi Sunt mai apoi transformate in mandate (1: Sistemut decal este onofiune mai restr decdtaceea areglementriles ee ca inelegem un set de reguli mai largi cu privire | prvi, de exemplu, ta facilitarea accesului 1a co dase 4 candideze, dreptul la vot, corectitudines pa procesului de numdrare a voturilor ~ sunt toate foarte importte deter- nianeasermificatei $i legitimitiii unor alegeri. Cu toate acesea, ele nu tetas confundate cu conceptul mai restrans de sistem electoral” Altin GARRIGOU, Le vote et la vertu. Comment les Francais sont devenus dlecters ? , Presses de la FNSP, Paris, 1993, p, 18 -inrolarea electoral a constat nu atat in dobandirea unui model prestabilit de acjune, cat in constructia unui model. [...] inainte de a fi un sablon in care poti tums materie, rolul de alegitor a fost construit. Aceastd inrolare a fost un proces ce invifare- nu a cea ce exista deja, ci a ceea ce era pe cale si se constituie. Aoi la modul in care alegatorii fac alegerea, uitim adeseori ci alegerea l-a facut Pealegator, adic& a fabricat un rol social definit de un ansamblu de atributii si de tome de conduité. SA insemne oare asta ci mitologia democratic’ a cuceri Cetdjeniei este infirmat’ ? ”. orale, prin a alegeri. Astfel de reguli ~ cu petitia electoral a celor ce administrarii alegerilor, trans- Catherine HAGUENAU-MOIZARD, Les systémes politiques européens, Gualino, Lextenso éditions, Paris, 2009, p. 46: i oln general, strainii nu pot participa la alegeri. Calitatea de cetiean si deci de alegitor este legatii de nationalitate. Nafionalitatea atesta legatura dintre individ si Sat. A contrario, un strin nu poate justifica o legatur’ suficient de solid’ cu Satul pentru a participa la desemnarea celor care vor exercita puterea. Acest rai Srament explicd faptul ci strainii nu pot detine dreptul de sufragiu pentru alegerile ‘ionale. El ingiiduie in schimb accesul strdinilor la alegerile locale, cx a0 0 ‘zd mai putin insemnat. Mai mult, constructia Uniunii Europene a condu: i (iterentierea crescénda intre resortisanfi statelor membre considerafi cvasinationa * sortisantii din state-terye care rimén in afara comunititii politice Guy HERMET, Exporter la démocratie ? , Presses de Sciences Po, Paris, 2008, PD. 15-16; ‘ ati -Tragerea la sorti a rimas in uz pani in timpul Renate es e ih ‘ere, in vreme ce alegerea era vazuti ca 0 procedura eli rial anaricaa'aa “olul al XVIML-lea, parlamentarii englezi, ca $i ee preferdnd-o Solutionarii francezi s-au ‘grbit st dea uitérii procedura Racial detindtor- FeCe8 electoralg, inegalitard, ca unic instrument egitim de s singura formul’ de ny ori, Astfel, regimul reprezentativ era institut €2 s-a impus definitiv Semare. Din acel moment, regula aristocraticd & i ado Prineipiului democratic al asemnant Fea ee apo cell 8 SUV Poporul, a cedatlocul doctrine’ suverantiii mation FT a eg Patlamentare. lata de ce juristul austriac Hans corul-sef, al alesilor per- ntitul numit democratie separa dowd popoate popmcomplet de sansa de & ' $i poporul-supus, al cetitenilor privati aproap © Tesponsabilitate”. iti138 INTRODUCERE IN STIINTA POLITICA LEGE PENTRU ALEGEREA DEPUTATILOR $I SENATORILOR PRIN VOT OBSTESC, OBLIGATORIU, EGAL, DIRECT $1 SECRET, PE BAZA REPRE- ZENTARII PROPORTIONALE, in Monitorul Oficial nr. 291/16 noiembrie 1918 : »72. In alegerile pentru Adunarea deputatilor, dupii primirea rezultatelor de la toate seciiile de votare, presedintele biuroului electoral central ~ ajutat de grefierul biuroului si la nevoie de unul din judecatorii de tribunal ce-si va alege ~ procede la totalizarea rezultatelor pentru fiecare candidat si apoi pentru fiecare lista in parte, Rezultatele se clasificd, in ordinea importantei lor, in dou’ liste : una cuprin- zind suma totala a voturilor obtinute de toyi candidagii cari formeaza o listé; a doua cuprinzand suma total a voturilor objinute de fiecare candidat in parte. Suma totala a voturilor objinute de candidatii uni liste se numeste massa electorald. 73. Repartitia mandatelor, la care are drept circumscriptia pentru Adunarea deputatilor, se face proportional cu massa electoral a fiecarei liste dup calculele urmitoare: Massa electoral a fiectirei liste se imparte succesiv cu 1, 2, 3, 4... si aga mai departe pana la concuren{a numdrului de mandate ce revin circumserip- tiei si cdturile objinute sunt inscrise, in ordinea importanyei lor, pand ce se vor termina, in aceastt ordine, atdtea cdturi cate mandate sunt de ales. Cel mai mic din aceste cAturi, corespunzitor ultimului mandat, serveste de impartitor comun. Presedintele atribue fiectrei liste atétea mandate de cate ori imparjitorul comun intra in massa electoral& a listei 74, in cazul cand unul sau mai multe mandate ar raméne neatribuite, din cauza c& resturile imp&rtirilor sunt inferioare impartitorului comun, mandatul sau man- datele se vor atribui in ordinea importantei resturilor. 75. Presedintele biuroului electoral central atribuie mandatele cuvenite fiecdrei liste candidatilor cu cel mai mare numir de voturi si, in caz de egalitate de voturi intre 2 candidati, procedeaza prin tragere la sorti. Cand egalitatea exist intre doud sau mai multe liste, mandatele se atribue candidatilor de pe ambele liste care au intrunit individual cele mai multe voturi si, in caz de egalitate intre doi sau mai multi candidati, se procede prin tragere 1a sorti”. LEGEA NR. 33 DIN 16 IANUARIE 2007 privind organizarea si desfagurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Monitoru! Oficial, nr. 28/16 ianuarie 2007 : »Capitolul 1 : Dispozitii generale [...] Articolul 5: (1) Prin alegétor comunitar se intelege orice cevajean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decat Romania, care are dreptul de a alege in Romania pentru Parlamentul European, avand domiciliul sau resedinta in Romania, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi. (2) Prin alegdtor resortisane se inle- lege orice cetajean al Roméniei care are dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi, (3) Prin persoand eligibilé comunitar se intelege orice cetajean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, avand domicitiul sau resedinga in Romania, in conformitate cu dispozitile prezente; Jegi. (9) Cetijenii statelor membre ale Uniunii Europene, in sensul art, 17 alin. (1) din ‘Tratatul de instituire a Comunitatit Europene, cu modificarile si completarite ylte. Hoare, care au resedinta sau domiciliul pe teritoriul Roméniei, au drept de yor 51VOTUL i. sgasialesi ca membri a in Parlamentul European, in aceleasi conditii eye om sub rezerv indplinii ceinfelorprezent leg] ail I Exerizrea dreprlui de vor side afiales ca membra ain Ronin ix furamentul European (-] rool 9: (1) Listele electorale sunt permanente si speciale. (2) Alepitor scrsanisunt inscrsi i iste electoral permanente, Dispozitiile Legii nr. 373/2004 rSralegrea Camere! Deputaior si Senatului, eu moire si complete Aeare,prvind listele electorale permanente, se aplic in mod corespunzitor. |) Alegitorii comunitari care, in conformitate cu prevederile prezentei legi, au etd vor sunt inserisi, la cerere, de cAtre primarul unitiid administrati-teito- ‘bin care au resedinta sau domiciliul, intr-o list electoralé speciall” LEGEA NR. 35 DIN 13 MARTIE 2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor sia Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru ale- trea aworitajlor administrafiei publice locale, a Legii administratei publice locale 1 218/200 sia Legii nr. 393/2004 privind Statutu alesior locali, eu moditicdrile sicompletirile ulterioare : “Antcolul 5: (1) Deputatii si senatorii se aleg in colegii uninominale consti; vit povtivit prevederilor art, IL, prin scrutin uninominal, potrvit principiutul Keprezentatii proportionale. [...] Anicolul 48: [..] (9) fn fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputatien, ‘espectiv Senat se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator. (10) Aruiea mandatelor de deputat si de senator se face in dout tape, Ie nivel cueglor uninominate ot la rivelul Fectrei circumscripti electorale. (11) In prima api, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidatilor care ‘arin unui competitor electoral ce a intrunit pragul electoral potrivit at 47 alin. ta cate au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in ccolegiu uninominal "© au candidat, (12) in cea de-a doua etapa, de alocare pe coleait 5) atribuire aie competitorilor electorali care au intrunitpragul electoral, biel eles ig tcumseriptie va intocmi, separat pentru Camera Depuatlor si S nat of toti candidatii cairora nu li s-au atribuit maa toe il voturil rdinea descrescatoare a raporturilor dintre a — " mt i colegile uninominale in care au candida §! cosines 4 usctipiei electorale respective, calculate pand la @ opt ‘ecimala i unit pragul electoral potrivit 4) Penta fi i i u fiecare competitor electoral care @ intr a petitor elect ci eetilor a, 47 alin, Qy, din numrul de mandate repari2t it circum i yumvirul éemegra8,caleulatpotivitprevderilor ait @)- 0.5 ean te at i ae inale potrivit alin. (11), rezulta ty ibuite la nivelul colegiilor uninominale poUivi ayia nive: 1 git num de mandate de atribuit fecal competitor cer or ate de rygf™Ctitieelectorale in cea de a dows etapa Je arbi rd Numarul de mandate rezultat pent fiecare cOmPEN" ST Sel ta lista Prevaay asi acestora in ordine descrescatoare in funclie © © Ts oxi se achat alin, (12), tn cazul in eare urmatorul candidat car a sor "andat din lista ordonaté previzutt la alin. (12) apartine Wn140 INTRODUCERE IN STHNTA POLITICA Ja care are dreptul in acea circum: ‘care acesta a candidat deja ‘torul candidat din lista 7 electoral care a epuizat numirul de mandate scriptie electorala sau daca in colegiu! uninominal a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la urm ordonati, pind 1a atribuir elor” ‘Arend LUPHART, Modele ale democratiei. Forme de guvernare in treizeci si sase de fari, traducere de Catalin Constantinescu, Lucian-Dumitru Dirdala, Polirom, lasi, 2000 [1999], pp. 141-142 *'Sistemul electoral tipic al democratiei majoritariste este sistemul majoritar sau al pluralitai, in circumscripyi uninominale;tipies democratiei consensualists ee itlizarea reprezentirii proportionale (RP). Metodele pluralitaré si majoritard in Sircumscriptii cu un singur loc eligibil sunt metode prin care «invingétoru! is fotuls- candidatul susfinut de cel mai mare numar de alegatori cist, tar cella lepatori rimin nereprezentat.(..J Mai mult, partidul clstigator a nivel uatonal al unei majoritati sau pluralithi a voturilor va avea tendinja de a fi suprareprezeh- tat in termenii locurilor parlamentare. Prin contrast, scopul fundamental al RP este de a reprezenta $i majoritii, si minoritai si, in loculsuprareprezentrii sau cubre prezentari unui partid,s&transforme proportional voturile in locur.(..] Diboronla faire RP si sistemele majoritare si pluralitare cu circumscriptii uninominale este ee mai tadicald linie de demarcatie in clasificarea sistemelor electorale [..) Sistemele electorale pot fi descrise in termenii a sapte aribute : formula electoral, ragnitudinea eircumscriptiei, pragul electoral, numirul total de membri ai corpur lui ce urmeazé a fi ales, influenga alegerilor prezidentiale asupra alegerilor legis- lative, distributia inechitabild si legaturile electorale dintre partide”. tuturor man si fictionare prefays de Peter MAIR, ,,.Democracy”, in Danicle CARAMANI (ed.), Comparative Politics, Oxford University Press, Oxford, 2008, p. 120: Elemente de istorie a sistemelor electorate ie RP SUM SUF PSC fustae 1918/1919 1902 1902, 1904 aig a 1897, 1919, 1919 Gana 1894 1949 1917. Pee a ie : Germania 1919 1848 1919 1936, islanda 1959 Die 1919 ica —- ef Bee ta lia 1919. 191s 1946 1948 pon 197 isa isa iba Lisenby i519 " 1993 Bre isco OE a =voru 1 7 j993 isos ios 1988 12 1900 1915 1908 19IL 191 Wat 1917 0 188 1971 10s "is Boonie : i918 1928 104 eine = 1870, 1920 : pinacolcend (RP) ndicd ara iniroduceriireprezentiii proportionate (acolo unde ecazu) ime dou (SUM) indicd anul introducerié swfragiului universal masculin, Cea de-a tho SUF) ~ data introducerit sufragiutui universal ferinin. lar ultima (PSC) ~ dara ta te onda socialist a intrat in cabinet. Bernand MANIN, Principes du gouvernement représentatif, Flammarion, Paris, (95, pp. 63, Il, 113 si 6 sluciuda unei credinge larg rspindite, tragerea la sorgi nu a fost folosité doar i democratia ateniand. Inaintea instituirii guverndrii reprezentative, majoritatea ‘ginuilor care acceptaser’ o anumi participare a cetitenilor la putere, refuzind devo rezerve unui monarh ereditar ~ republicile - au folosit tragerea la sort in ‘mes proportii diverse. [..] Atunci c&nd regimurile reprezentative au fost inven- ‘at acest mod de desemmare a guvernantilor nu mai putea fi luat in considerare {allt [o] Nu imprejurarile exterioare se schimbasera, ci eredingele si ner mceetia asupra legitimitiyii unei autoritatt colective. [..] Intr-adevar, ttre, et, in mod incomtestabil, © procedurt cae nu implied interven: chm ytmae sue expresie a consimtmantu. [| in acest ses, sor a vggeeduré de Legitimare a puteri, ei doar una de selectare a auortilor nde & Fesponsabiltaior. Dimpowiv, aeyeriteindeplinese simulta i le ii selecteazii pe titularii responsabilittitor, dar in acelasi timp le Puterea, creénd in rindul celor care au desemnat un sentiment de de angajament Fath de cei pe care i-au desemmnat”. “imeaes Oblate 5 Peme axa TN: Les systémes électoraux et les modes de scrutin, ed. a W1l-a, “Lagat Pts, 2006, pp. 19-20: : co Ru. Yotul era aproape intotdeauna public, chiar dac’ uilizarea bulet- ‘ela, fies foarte veche, cunoscuté deja de citre romani, care Je numeau i buena mee legilortabelare din 139, 136 si 129 1.Che In Fran ie dpa go 8 ntrodust inca din Evul Mediu, pentru desemnarea nora ‘eS bulcnuy Att & Trea. Prin vot secret trebuieinglese dows Wveruri: i “bineon qe ooTS (allor in englezs care inlocuia declaratia oral si instala- way (erie sekgelzatt prima data in Austraia, in statul Vietor in 1856. Comat ttrodueenes t4tE Ha votul secret, mai ales cea din Marea Britanie prove: lui de vot in 1872, au seos in evident dou’ poritit, Nie ariscera ot concent despre alegere. Panizanii votulut pubic aves ing Ue tebyic et AesPre Vor, vizdnd in el o funetie rezervatd une elite si pe \Dlicitateg °° @8ume public, sub privirile poporului, pe care ca il repre “Yotului trebuia si fie, in plus, un mijloc pentru ca alegatorii cei2 INTRODUCERE IN STUNTA poLtTicA yoru! personalitayilor mai expe tui Cicero si Montesquieu). [J ‘ca pe uli drept recunoseut tigi si iolarea alegitor- se lase influentati de espre vot si a mai pusin competenti st npotriva votul rimentate (aceasta fusese Partizantt yotului secret consider: pentru tof, secretul avand dept 1 |i de orice presiune” RRIS, Electoral engineering. Vor Rules and Political Behavior, rersity Press, 2004, p. 179 acd lum in considerare impactul Po i nate si al modernizarii culturale asupra reprezentirii potiice [si nu ne ‘merginim + obtine] diversitare social 1a nivel) legislativului, astfel incat si vedem cum poti parlamentele si arate in mal mare masur precum cetaigent! Pe care ii servese, [vom Pavea c8} deceniile recente au fost martorele Yt! cresteri a cererilor de incluziune fi de consolidare a pozitilor ocuparé ‘ie femei in urma alegerilor, precum $! 8 3 endicdrilor de manifestare a minoritailor eX ce”. 19 PASQUINO, Curs de stiintd politic’. traducere Institutul European, Tasi, 2002 [1997], PP 135 §i 149: “Prin dimensiunea cireumscriptiei se ‘ngelege numrul locurilor care atribuie in acea circumscriptie specifica st ‘nicidecum numarul alegdtorilor [J In conditii gale, cu cit este mai mare circumscriPt, vatat mai ridicatll va fi proportions: litatea sistemului electoral. [...] Nu exist niciun sistem electoral cu adevarat bu sau cel mai bun. Validitatea unui sistem electoral s€ traduce in capacitatea dea anrnari obiective definite in mod explicit si. 7m Mlemocratie, sustinute de o aprobare cat mai generali. [...] Exist sisteme ‘electorate mai bune, uneori ‘mult mai bune acai altele, Sistemele electorale sunt sensibile 18 calitatea politicii si la democra- fie. Tocmai de aceea trebuic ‘stiut c& pot fi realizate cu jelepciune si reformate la ental oportun. [... Sita vitor imaginatia reformatoar V7 continua si gaseascl in sistemele electorale un teren destul de fertil si instrumente destul de promiggtoare pentru a imbunatatifunctionarea partidelor si ‘guvernelor si pentru a conferi o mal mare putere alegitorilor”™. PROCLAMATIA SI PROGRAMUL REVOLUTIONAR, 9/2) iunie de la Izla2, jin Cornelia BODEA (ed.), 1848 la roméni. O istorie in date si marturii, vol- | Fyiara Suinified si Enciclopedic’, Bucuresti, 1982, pp. 534-535: Ca “Popol roman di inapot la toate stare dreptul eel vechi de a avea reprezet tang) in Generala Adunare, decreti de azi inainte alegerea larg, liberd reap vine tor romdnul are dreptul de a fi chemat si unde numai capacitatea, | a virile 5 ncrederea public sa-i dea dreptul de a fi ales. Aceasta pe et buni, pe ex den pigubeste Intru nimic, si romdnii au fost totdauna bu oft a ieee cel vechiu: Bund fara, rea tocmeali. Aceasta decretare nin pubs nlasull ‘i schimbe numai tocmeala, [..] Popolul roman, dup’ oe i nt weit aime het este personificati suveranitatea ec pope. win dragostea public’, drept, luminat, 5 i conceptia dt aud ayiune garantarea ibe Pippa NO! imbridge Unive Ca ‘al al institusionalizari de Aurora Martin, GianfrancVoruL 143 ri, at chuta in toate stirile societti, in toath natia, iar nw intrun numa cot init de oameni, Domnia nu e drept de Mostenire a niciunei familii, domnia mimi. Ea 0 d8 celui ce va socoti de cuviing’ dint eit re fili sai”, pROIECT DE CONSTITUTIE PENTRU MOLDOVA, Koginiceanu, Cermuti, august 1848, in Dan BERINDET (cd dn 1848-1849. Insemndtatea $i programele ei, Editura Eneic 1095, pp. 164-165 : Articolo 6: Toti roménii, in varsté de 21 ani, avind intrebuinarea driturilor ivi, sunt alegttori ai representantilor la Obsteasca Adunare ; deocamdata acest detec exetean§ numa: 1) de toti proprietari ce au una sud fet pmants anak aie si altd avere nemigcitoare de valoarea unei mi inj ccirmuitorit averilor bisericesci, e} 2)de tot slujbasii Statului, afara de simy Gioresi si de toti militarii cu rangul de ofiter, cit i retrasi dup’ sease ani de slujbi; 3) de to sequittorii patentari de starea 1: 4) de capacit ‘icorpurilor invajate cunoscute de Stat, medici, siantsti, si 5) in sfarsit, de toate comunele site: ate doi alegatori si anume vornicelul si inti se vor hotari prin deosebita lege electorala. Care, pe cat se va putea, va urma a se ‘ninde asupra tuturor moldovenilor”, ROMANIL DIN SCAUNUL SIGHISOAREI SE PLANG EPISCOPULUI GUNA, CA PESEDINTE AL DEPUTATIEI TRIMISE LA IMPARATUL..., Sihisoare, 1/13 iulie 1848, in Cornelia BODEA (ed.), 1848 la roméni. O istorie date si marturié, vol, 1, Editura $tiintifica si Enciclopedic’, Bucuresti, 1982, 1. 591-599: ‘Ll dupa anticotul de lege alegitoare, afara de nobili si realisti, numai aceia Ma alepatori ca cetdteni, care seat Propietarii de mosii d&jduite, peste 8 florini fe mltté de darea capului. Aceasta fr chiar stavila care pe natiunea romana o indiript, cind celorlalte le ¢ deschisa calea de a inainta, Aceasta s-a vazut in dey) alegerea de doi deputati din partea Sighisorii care s-au tamplat in ziua ten) att + 18 care prochemarea ‘preogilor Domalilor si a vreo citiva din Nei capper dupa tabela contributiei, fu numai din cealalt’ zi, adic& din 23 a Hepa pene: La acela, in zadar ne opintirim noi citiva ce eram de fat a 4a Sctaupri dit cei doi st fie roman, c& dintr-o mie sapte sute fami de romani ‘tcg) ae Sighigorii abia cu preoti si dascait se facurd 22, ceilalti dupa zisul sasi, la 600 de cetafeni au votizat intocmit de Mihail ), Revolutia roméne lopedic’, Bucuresti, inistrative si jude- atat de functii active, Ai starostii de corporatii gi de tori ‘i, precum profesori si madulari chirurgi, spiteri, advocati, literati sci ale ferii, care trimit din sinul ul paznic. Toate aceste spetialititi " aVUE loc, pe cand T RaTaTUL PRIVIND UI wanes a doua: ¢ -s ed Pca gol 8? (1) Se instinuie eestenia Ualuin“ae cetijean al Uniunii orice purtg ar® AF Cetdjenia unui stat membre (2) Cetajenii Uniunii se bucura de “ obligatiite prevazute de prezentul tratat, NIUNEA EUROPEANA (92/C 191/01): ettenia Uniunii144 INTRODUCERE IN STIINTA POLITICA Articolul 8b: (1) Orice cetitean al Uniunii, care isi are resedinta intr-un stat membru si care nu este resortisant al acestuia, are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile locale din statul membru in care isi are resedinta, in aceleasi conditii ca $i resortisantii acelui stat. (2) Para a aduce atingere dispozitiilor articolului 138 alineatul (3) si dispozitiilor adoptate pentru aplicarea acestuia, orice cetajean al Uniunii care isi are resedinta intr-un stat membru si care nu este resortisant al acestuia are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European in statul membru in care isi are resedinta, in aceleasi conditii ca resor- tisantii acelui stat”,