CORNELIA BICLESANU ANAMARIA FLORESCU ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE SI CONSERVATIVA Editura PRINTECH BUCURESTI 2013Capitolul t otiuni generale despre anatomia clinica a caviti{ii bueale si dentitia umani 1 ‘Termenul de cavitate bucal provine din cuvantul latin ,,stomos” care se traduce prin gaunt", ,cavitate”, de aici derivand etimologia cuvantului stomatologie, care inseam’ “vorbirea despre cavitate”. Cavitatea bucala este delimitata anterior de buze, lateral de obraji, posterior de faringe, superior de bolta palatina gi inferior de plangeul bucal, Din punct de vedere dentar omul este difiodont, prezentind doud dentiti = prima dentifie, care apare din lama dentar& primitiva si care este reprezentati de 32 de dinti si anume: 8 incisivi temporari, 4 canini temporati, 8 molati temporati si {2 molari permanenti; = adoua dentitie, care apare din lama dentark secundart si care este reprezentata de 20 de dinfi gi anume: 8 incisivi permanenfi, 4 canini permanenti si 8 premolari, fn cavitatea bucali, dintii sunt agezafi pe maxilare, de-a lungut a dou’ linii curbe, numite arcade dentare si anume arcada dentara superioara sau maxilari, care in mod nonmat circumserie arcada denfarti inferioard sau mandibular’. Ele impart cavitatea bucala in doud zone: una situat’ in afara Jor, denumita cavitate vestibulard, iar alta situata in interiorul ei denumita cavitate oral’. Cavitatea vestibulara este de regula virtual i este delimitatA anterior de buze, lateral de obraji, superior si inferior de fundurile de sac gi interior de arcadele dentare, La nivelul ei se afla frenurile mediane gi taterale. Cavitatea oral este delimitat superior de boltta palatina, inferior de plangeul bucal, lateral de arcadele dentare si este ocupati de limba atunei cand arcadele dentare sunt in ocluzie, Din punct de vedere al numarutui de dinfi o arcada dentara este alcatuita din 10 dingi, la dentifia temporard si 16 fa cea permanent, Arcada dentar’ prezinta dou portiuni - arcada dentara extraalveolard alettuiti din coroanele dinfilor, cea superioara fiind mai mare; - arcada dentard intraalveolard aledtuita din ridicinile dintitor, cea inferioara fiind mai mare, Arcadele dentare au forme diferite (im mod normal de elipsa la maxilar si parabol& la mandibula), dinfii unei arcade venind in contact intre ei pe o zona ce se afl pe fefele aproximale, realizand zona de contact interdentara proximali, care este situata in zona cea mai proeminenti a fefelor proximale, adica ling marginea ocluzala a fefei aproximale, in sens vertical gi langa marginea vestibulara a aceleiasi fete, in sens orizontal. DatoritA fenomenului de atritie punctul de contact se transforma in suprafafa de contact ceca ce imbundatifeste deflectia alimentelor in mod progresiv ctre zonle extemne, periferice ale versantilor gingivali. Aceasta asigura atat o proteofie mai bund a papilei interdentare, cat gi o bund stimulare a dinamicii vasculare din corionul gingival. Deasemenes, prin atrijia suprafetelor aproximale, urmatii de mezializarea fiziologicd a dintilor, cate asigura contiguitatea arcadelor dentare, se reduce spafiul ocupat de papila interdentara; aceasta, in mod nomal, prin eruptie pasiva si involufie, are tendinja de a elibera parfial/ total spatiul ambrazurii gingivale, ceea ce favorizeazd retentia de placa bacteriand. Prin atritia suprafetelor aproximale si mezializarea fiziologios este compensat spafiul liber prin retractia papilei si se previne instalarea inflamafiei. in doscrierea morfologici funcfionale a elementelor componente ale aparatului dento-maxilar se utilizeaza o serie de termeni, a c&ror cunoastere in studiul, diagnosticul si tratamentul odontal este indispensabild, astfel: _ Arcada dentara = porfiunea in care sunt agezafi dinfii in alveotele maxilarelor; - Hemiarcada = jumitate din areada dentara, incepand de [a linia mediand pand la ultimul dinte, = Monoradiculari = dinfi cu 0 singura radacina; - Biradiculari = dinti cu dona radacini; = Pluriradiculari = dinti cu mai multe cidacini; ~ Coroana dentara = portiunea extraalveolarit a unui dinte; = Coroani anatomic’ = portiunea dintelui acoperita de smalt; = Coroan clinica ~ porfiunea vizibila extraatveolard a unui dinte care poate s& corespunda sau nu coroanei anatomice; = Radiicina dentard = portiunea intraalveolara a unui inte, — R&dacina anatomic = portiunea dintelui acoperitd cu cement, = Radcina elinicd = portiunea de saacind implantata in alveold, ea putand fi egal dar de cele mai multe ori mai mic& decat radacina anatomic’, = Colet anatomic = locul de jonctiune al smatjului su cementul, acolo unde coroana anatomicd se continu cu rédicina anatomicd, ~ Coletul dentar = locul de intalnire @ porfiunii coronare a unui dinte cu portiunea radiculara, = Smaltul = tesut dur care acoper’t coroana dintelui; ~ Cement = tesut dur care acopera radacina dintelui, - Dentina = substanta duré care formeazi masa dintelui si care este acoperita cu smalt la nivelul coroanei gi cu cement Ia nivelul ricci = Camera pulpara = cavitatea din interiorul coroanei unui dinte ai e&rei pereti sunt alcatuiti din dentina; = Pulpa dentara = complexul format din fesut conjuncti , vase arteriale, venoase si limfatice gi din fibve nervoase senaitive, care ocupa interiorul camerei pulpare si canalul radicular gi care confera vitalitatea dintelui; _ Vestibular = fata dinfilor frontali gi laterali care priveste catre vestibulul bucal; 2Labial = fata vestibularé a frontalilor care este in contact cu buzele; Palatinal ~ fafa dintilor superiori orientata ciitre bolta palatings; Bucal = fata vestibulardi a dinfilor laterali; Oral = fafa dinjilor dinspre cavitatea orala(palatinala sau lingualit); Incizal = marginea liber’ a fiontalilor, Ocluzal = suprafafa activa, de masticajie a dinfilor laterali;, Mezial = fata fiecirui dinte care priveste spre linia mediana; Distal = fata fiecarui dinte care priveste in sens opus fetei meziale; Proximal = denumire comuna pentru fata meziala gi distala; in descrierea unei cavitati vom folosi acceasi termeni ca gi pentru suprafefele dentare, spre exemplu: peretii vestibular si gingival. Peretele pulpar, ce priveste spre pulp, se gaseste doar ‘intr-o cavitate preparaté pe suprafaja ocluzala (fig.1-1), in toate celelalte cazuri peretele ce priveste citre centrul dintetui si este paralel cu axul ung al coroanei se mumeste perete axial sau parapulpar (fig.1-2). Jonctiunea dintre doi pereti ai cavitapii se numeste unghi diedru, iar joncfiunea dintre trei pereti formeazii un coll al cavititii (fig. 1-2) Perete gingival | Mareinile eavitatii Perete axial Perete distal Perete mezial Perete incizal LL. Axut tung al coroanei Fig. [-1 ~ Tertninologia cavitatii preparate pe dinjii anterioti Cingulum = proeminenti de smalf aflatt in porfiunea cervical pe fata palatinala a dintilor frontali;- Cuspid = proeminenfii mai mult sau mai pufin evident pe fafa ocluzala a dinfilor laterali; Perete gingival Colt vestibulo-axio- Perete axial gingival Unghi diedru vestibulo-axial Perete oral | Perete vestibular Perete pulpar | Axul lung al coroanei Fig, 1-2 —Terminologia cavitafii preparate pe dinfii posteriori = Versant cuspidian = fata aproximativ vertical a unui cuspid. Fiecare cuspid are 4 versante: mezial, distal, vestibular si oral; = Sanf intercuspidian = depresiunca linear dintre cuspizii dinfilor laterali = Foseti = depresiune la suprafata smaljului cu intindere limitata, = Creasta de smalf = proeminentai lineara a smalfului care este situat’ pe suprafata ocluzala a unui dintes ~ Creasta marginala = porfiunea de smalt care formeazai limita proximala a suprafefelor ocluzale ale dinfilor laterali sau a fefei orale a dintilor anterioris = Punet sau suprafata de contact = locul de contact intre doi dinfi vecini, pe fefele lor proximale; = Ambrazura incizala = spatiul triunghiular existent intre doi dinfi vecini de Ia aria de contact interdentar cite marginea incizala a dingilor respectivi; = Ambrazura gingivala este spafiul triunghiular existent intre doi dinji vecini de la aria de contact interdentar catre coletul dintilor respectivi;Capitolul 2 Structura {esuturilor dentare Din punct de vedere anatomo-topografie un dinte este format din coroana dentard, rédicina dentara si coletul dentar. Coroana dentari este alcituita, la randul ei, din smalt si dentin, care protejeaza organul pulpar, adapostit in camera pulpari. =—| = 2.1, Smal{ul dentar 2.1.1. Caractere topografice Smalful dentar sau enamel, sau ivoriu, reprezint& stratul extern al coroanei dentare anatomice, care acoperd dentina la acest nivel. Smaltul reprezint& un strat protector pentru dentina si terminafiile nervoase existente i aceasta, impotriva presiunii si a diversilor excitanti externi ai cavitafii bucale. Rezultd ca “disparitia on CAD progresiva si treptata sau brusca a smalfului, duce la actiuni nefaste ale excitantilor externi asupra dentinei, care au ca urmare afectarea integritatitpulpare Grosimea smalfului variaza in Funcfie de zon, find mai mare in locurile ce cele mai active functional. in general s-a stabilit c& grosimea maxima a smalfului se pseste la nivelul cuspizilor (2,5 mm) si a marginii incizale (2 mm) gi cea minima la nivelul coletului (0,2-0,4mm). 2.1.2. Caracterele fizice ale smaljului Ceea ce caracterizeaza, din punct de vedere fizic, smalful este duritatea sa accentuata, determinata de gradul mare de mineralizare, unic intre toate fesuturile din organism, Duritatea sa variaza\ in funetie de zona si de dinte, fiind in general mai mare in locurile cu solioitare funcfionala inai intensd, Tocurt unde poate si atingd gradafia 8 de duritate pe scara Mohr. Cel mai solzut grad de oronare 31 in zona coletulu Cand nu este susfinut de dentina subiacenté smalful este casant, de aceca in pregitirea cavittilor un eriteriu primordial este acela de a nu kisa smal} nesusfinut de dentind tn zonele expuse acfiunii direote a forfelor masticatorii. $75 — Smalful este Gasant cfind nu este susfinut de dentina subjacent, putin rezistent la actiunea acizilor, neted si translucid, Transluci litatea depinde de: ~ gradul diferit de mineralizare ~ grad de omogenitate a smalfului Culoarea smalpulu variazi de la nuanfe alb-galbui la albastru-cenusiu in functie de structura, grosime, compozifie si grad'de mineralizare. Astfel, lao mineralizare mai accentuata culoarea este mai spre alb, pe cand la o mineralizare mai redusa este spre alb-albastrui. Odata cu procesul de == 5{mbatranire, culoarea vireaza spre o nuanf cenusie datorits modificdrilor de mineralizare si de jinbitrdnire pulpard, deci de reducere a proceselor functionale Grosimea determina modificarea culorii smalfului, astfel, la nivelul coletului, datorita grosimii reduse, smalful are o culoare gtlbuie sau galben intens, datorita transparenfei dentinei subiacente. Importan{i clinic ! Respectarea prineipiulu fizionomic, cand se reface morfologia coronara, in odontoterapie si ae protetict impune aplicarea tehnicii de stratificare a culorlo 2.1.3. Caractere chimice ale smalfului ‘in ceea ce priveste compozifia chimica a smalfului, acesta esta alodtuit din: substanfe minerale-95%; substanje organice-16; > api4% ecalaj procentual dintse substantele minerale si organice este unic in organism. Acest mare dk Proteine Minerale Fig, 2-1- Struri minerale (maro deschis) incorporate intro matrice de proteine (inchis maro) SEM Aproximativ 90% dintre substantele minerale sunt reprezentate de fosfafi de calciu constiuiti 14 de hidroxiapatita, Cal0 (PO4)6 (OH)2, iar o mica parte sub form clor, strontiu sau plumb: fluorapatita, (PO4)6 (StOH)2 , Cal0 sub formi ‘4 unor cristale hibride rezultate din inlocuirea radicalului hidroxil cu alti ioni: fluor, Calo (P04)6 (F20H)2 , (3%) clorapatita Cal0 (PO4)6 (CIOH)? , Cal0 (P04)6 (PbOH)2 - Radicalii fosfat pot fi substituifi de radicali de arseniat, vanadiat, 1 10% se glisese sub forma de: carbonat de Ca, fosfat de Mg, cloruri de Ca. silicat, sulfat sau carbonat. Restul deToni minerali care intr in compozitia smalfului pot fi clasificafi in constituienti majori si constituienti minori. Constituientii majori sunt reprezentaji de; Ca-33,6%-39,4%, P-16,1- 18% (la dinfii_ permanenti raportul dintre ele find de 2/1), CO2-1,95%- 3,66%, Na-0,25-0,56%, Cl- 0,19%-0,3%, K- 0,05 - 0,3% Un cristal de hidroxiapatiti are lungime 0.05-1 microni, eu grosimea 0,02-0.04 mictoni, format din 18 ioni minerali, pe sectiune transversala are forma hexagonala, Fiecare cristal hexagonal de hidroxiapatiti este subimpartit in 3 coloane rombice, care reprezinta, Ia réndul lor, cite o unitate structural cristalina clementard Constituientii majori sunt reprezentafi de: fluor, zine, wolftam, mangan, cobalt, seleniu, paladiu, fier, cupru, vanadiu, brom, siliciu, zinc, stronfiu, cadmiu, titan, staniu, aur, plumb, litiu, zirconiu, argint, mercur, bariu, plutoniu, erom, nichel. Toate componentele minerale provin din alimentajie, poluarea acrului si apei, diverse accidente, Aceste oligoelemente particip’ la reducerea incidenfei cariilor prin modificarea dimensiunilor si forme cristalelor de apatita Distribufia acestor elemente in smalf este diferitd, astfel carbonatii, Mg, Na, Si, Mn, Ag au concentrafie mai sezizuta la suprafafa smalfului, Fe, Zn, Pb, Fl (absorbtie posteruptiva din saliva), Cl au concentrafie mai ridicaté la suprafafa smalfului in timp ce stronfiul si cuprul distributie omogen’ Componenta organic a smalfului este reprezentati de aminoacizi aproximativ 40%, iar restul de 60% de proteine solubile in acizi (2/3) reprezenate de colagen si peptide si insolubile (1/3) ; keratinele (eukeratina, pseudokeratina), acid citric, colagen, peptide gi glicoproteine Apa din smal, in marea ¢i majoritate, este legata de moleculele proteice si numai foarte pufina este Libera én spafile interprismatice, cu deosebite in aproprierea jonejiunii smal|-cement. Componentele smalfulti au o rispandire neuniforma in grosimea acestuia, astfel incat, apa gi substanfa organica este prezenti in cantitate mai mare in zonele profunde ale smalfului 2.1.4, Caracterele morfo-funcfionale ale smalfului Unitatea structurala fundamental’ a smalfului este prisma de smal} formati din cristale de hidroxiapatia. Ficcare prisma este aledtuita din patna ameloblaste Prismele sunt orientate de asa maniera, incat s4 reziste presiunilor masticatorii. in sectiune transversala prismele au forma de gauri de cheie sau de coada de peste. Corpul prismei este orientat spre suprafaa ocluzal, iar ada spre cervical (fig.2-2)..Fig. 2-2 Modul de integrare al prismei de smalt Ca numar acestea sunt mai numeroase la dingii cu coroane mai mari. Numiarul lor per dinte ce 2-12 milioane ([ cental inf, Ml sup). Ele sunt dispuse oblic in sanfuri si pe fefele 1a ocluzala si aproape orizontal la colet. Diametrul nei prisme este variaz’ int aproximale, vertical pe suprafat de aproximativ 4p, iar lungimea este de aproximativ 9p Diametrul este mai mie in apropierea jonctiunii smalj-dentind (1-2 microni) mai mare la suprafaja dintelui (4 microni), Ca intindere ele ului, umele merg pana la denting, far oat parte dispar pe parcus si se {ncep la suprafaja stnal de la limita smalt-dentina spre continua cu alte prisme. Faptul c& prismele de smi se intind radiar, le confera o anumita elasticitate. suprafafa coroanei $i au un traiect usor ondulat, Prismele prezinté la exterior un strat bogat in substanfa organic, care se mumestd feaca ia exterior un strat bog (rise snai gare intervine in mecanismele de clastcitate gi de difusiune ale smaltului. Intre peretii lasticitate gi de difwziune © prismelor de smalf nu existi o atasare intima, astfel c& apar spatii in care se giseste substanta interrismatct, La nivelul suprafejlorocluzaleprismele se intrepatrund, end aspectal unt smal noduros, structurd care mareste rezistenfa smalfului, Peo sectune longitudinal prismele se prezinté ca niste coloane poliedrice orientate diferit de lao zont la alla fa suprafaa liberd a dintelui ele sunt paralele cu axul lung al dintelui, apoi se “ncn pind Ta un gh ascot, iar + a nivelul jonctiunii smalj-eement ajung perpendiculare pe axul tung af dinteli. aparitia Sectionarea longitudinald a unui dinte taieprismele dupa planuri diferite eeea ce determing unui fenomen optic, deseris sub numele de striile lui Hunter- Schreger. Aceste striuri apar sub forma unor benzi clare gi benzi intunecate. Benzile clare sunt numite parazonii, si corespund prismelor care au fost sectionate pe 0 tungime mai peo lungime mare, Benzile intunecate numite diazonii corespund prismelor care au fost sectionate dintre prismele de mai mic, efectul optic fiind produs de paralelismul mai mic, respectiv mai mare smalf ceea ce modifica gradul de reflexie al luminii. 8Din punct de vedere clinic importan{a acestor benzi rezida in aceea ca accesibilitatea acizilor este diferita in functie de orientarea prismelor, astfel incat, studiile histochimice au aritat ca: parazonele sunt mai rezistente la atacul acid. Pe traiectul unei prisme de smalt se gisesc la intevale regulate o serie de striuri transversal ce dau aspectul unor discuri suprapuse. Striile transversale sunt situate la intervale regulate de 4-5 microni si au aspectul de discuri suprapuse intunecoase gi albicioase reprezentind zone de intensitate variabil& de mineralizare diurna si nocturnd, Printre aceste striuri apar gi striile paralele ale lui Retzius (linii de crestere) care apar sub forma unor benzi intunecate, inst la distan{& mai mare decat striile transversale. Ele se afl Jao distanfa de aprox. 30 microni una fata de cealalta, fiind rezultatul unui fenomen ciclic de depunere a prismelor de small a carui periodicitate este cuprinsa intre 6-10 zile. Striile paralele ale lui Retzius sunt linii de slabi rezistenf’ la carie, fiind mai pufin calcificate si sunt localizate in cea mai superficial porfiune a smalfului. in zonele in care aceste striuri ajung la suprafata smaltului apar niste depresiuni numite liniile de imbricafie ale lui Pickerill, intre care se formeaza niste striatii numite perichimatii. Ele se gasese frecvent in zona cervicala la nivelul fetei vestibulare. Substanfa organica se giseste in cantitate mai mare gi intr-o serie de formatiuni particulare ale smalfuh numite lamele, smocuri gi fusuri. eae cask ‘Lameleld sunt formatiuni lineare cafe straibat smalful pe toati lungimea lui, mergénd padi la al freevent in gropifele ocluzale ale M gi PM si in smalful din regiunea cervical® a t joncfiunea nd, Sunt alcdtuite din substan organica slab mineralizata gi sunt localizate in functie de originea lor lamelele pot fi: = Adevarate - se formeaza in fazele terminale ale amelogenezei, datoritd tensiunilor care apar ‘in cursul mineralizarii - False - apar dupa eruptia dintilor si materialul lor organic se poate mineraliza. Rolul lor este de a realiza schimburile intre dinte i lichidul bucal, ele constituind principala cale de schimb in grosimea smalfului, Datorita compozifiei bogate in substanfe organice, lamelele reprezint& si locul de minima rezistentat pentru patrunderea microorganismelor proteolitice incriminate in producerea cariei dentare Lamelele sunt considerate leziunile cicatriceale ale smalfului. Capatul extern al lamelelor este reprezentat de fisurile smalfului, Ele reprezinta un spatiu de clivaj foarte ingust si pornese de la nivelul coletului perpendicular pe joncfiunea smal{-cement avand o grosime care variaza de la 1 micron la o grosime care este egal cu cea a smaltului,MSP. Canal malfului sunt formajiuni organice slab mineralizate ew aspect ce smocurt de iarb& care se prezinta sub forma unor ménunchiuri de lamele ramificate si ondulate, care incep de la ta smalf-dentind gi merg aprox. pe 1/3 din _grosimea smalfului spre suprafat ——— rtizare de socuri datoritt elasticitatii si ajula Ja nutrifia smalfului, Fusurilf smaijului sunt zone cu deficit de mineralizare cu aspect fusiform si sunt localizate de mineralizar in V/3 internt a smalfului, in veeindtatea dentinei, cu frecvenfa maxima la nivelul coletului gia fori le considera drept prelungiri ale fibrelor Tomes in smal}. Fig. 23 Formatiuni organice stab mineralizate in perioada odontodenezei, in timpul exercitarit funcfiei dinfilor sau datorita faptului cit smalful este un fesut hipermineralizat, la alternanfe de temperaturi pot apirea uncle defecte in smalt, dintre care fac parte fisurile, perikimatiile, smaltul aprismatic, cuticulele smalfului, Despre fisurile, ile s-a amintit anterior. ‘Smalful aprismatic Zona cervical este caracterizati prin prezenta unei suprafefe de smalf cu o grosime de aproximativ 20-40, in care prismle lipsese sau au un conturimpreeisdeimtat aceasta avand 0 ‘importants clinicd deosebiti. Ti ‘uticulele smaifului ee (Caticula primara {membrana Nasmith este ultima! produs al ameloblastitorinainte de protocolagen > tropocolagen > colagen matur > aminoacizi: glicina, alanina, prolina, hidroxiprolina - proteine necolagenice restul de 10% care au rol in initierea gi controlul mineralizarii dentinei din care fae parte: > proteoglicani > mucoproteine es 225 ipuri de dentin 1, Dentina primari este aceea care se formeaza in timpul odoniogenezei. Dentina secundara se formeazii, in mod fiziologic, dupa dezvoltarea completa a ridacinii Dentina primara se clasificatd in ortodentind (dentina circumpulpara), forma canaliculars a dentinei si dentin’ de invelis. Den de inv: este prima forma de denting si este situatt imediat sub smalf sau cement, subiacent de lamina Este format din fibre de colagen subjiri, dispuse in evantai situate ime bazalé in timpul stadiului inifial al dentinogenezei. Spatiul dintre fibre este ocupat de filamente mici, false, de colagen mai mult sau mai pufin paralele cu joncfiunea smal}-dentingi sau jonctiunea dentind-cement, Lijimea acestei dentine de invelig este de aproximativ 80-100,m. F Predentina ~ Zona enfinara cea mai apropiati de pulp prezinta caractere diferentiate datorit interferenfei dinire cele doua fesuturi, pulpa dentara bogat vascularizata gi dentina puternic mineralizata Compozitia ei macromoleculara include colagen tip I gi Il, proteoglicani (dermatan sulfat, heparan sulfat, hialuronat, keratin sulfat, condroitin-4-sulfat, condroitin-6-sulfat, acestia doi din urmd se acummuleazi inaintea calcificarii), glicoproteine, glicozaminoglicani, eamma-carboxyglamat si fosfoproteina dentinara, o moleculA tisulara specifica, unica la nivelul celulelor odontoblastice. 13Dentina circumpulpara se formeazt dupa depunerea stratului de dentina de invelis si onstituic cea mai mare parte a dentinei primare. Matricea sa organic este compusi in cea mai Sa a mare parte din fi fibre de colagen, care sunt orientate in unghi drept fafa de axa longitudinal’ a canaliculelor dentinare, sunt unite si formeaza o rejea Mineralizarea matricei dentinare incepe in interiorul dentinei de invelis depust initial. re ee Cristalele de hidroxiapatita incep st se acumuleze in veziculele maiticer din inferior predentinei, vezicule care este posibil s& proving din pretungirile citoplasmatice ale odontobl asilor. D Deji aceste vezicule sunt distribuite in intreaga predentind, ele predomind in apropierea laminei bazale Cristalele de apatita crese rapid in interiorul veziculelor care in timp se rup. Cristalele astfel eliberate se unesc cu cele din veziculele alaturate formand fronturi de avansare acristalelor, care se unesc si realizeazi mici formafiuni globale. Pe masura ce acestea se dezvolta, fuzio all cu. globulele adiacente pana cand mineralizarea matricei este completa. Canaliculele dentinare se formeaza in jurul prelungirilor odotoblastilor gi astfel asfel traverseazi intreaga lifime a dentinei de la joncfiunea smalt-dentin sau jonctiunea dentini-cement Ia pulpa, Ele bhi a a hd sanelataseneacaiediatas tess se subjiaza spre exterior, astfal ed portiunea mai larga este situata ina apropierea pulpei. Acest aspect se datoreazit formarii progresive a dentinei peritubulare, care conduce la o descrestere continua in diametru a canaliculelor din apropierea smaltului, in dentina coronara canaliculele au o usoart forma de ,S", in masura in care ele se dezvolta de la jonetiunea smalf-dentina catre pulp’. Curbura forme’ este posibil rezultatul aglomeri odontoblastilor pe masura ce ei migreaza aproape de centrul pulpei. Pe méisuri ce se apropie de pulpa canaliculele au directie convergenta, deoarece suprafafa camerei pulpare este mult mai decéit suprafafa dentinei de-a lungul jonetiunii smalf-dentina, ica Estimativ numarul acestor canalicule este de 50.000/mm?, Faptul cit aceste canalicule se dispun radiar, divergent de la pulpa spre smalt, face ca numarul lor s& fie mai mare, pe unitatea de suprafata, in apropierea pulpei, fafa de numarul lor in apropierea smalfului in ceea ce priveste diametrul lor, se constata, de asemenea, o calibrare diferita pe traiectul aceluiasi canalicul, cu un diametru mai mare in apropierea pulpei. Continutul canaliculelor dentinar © prelungire protoplasmatici odontoblastica, de la odontoblastul din pulpa dentara, prelungire numitafibra lui Tomes) et intre fibra Tomes gi peretele canaliculului, se afla un spafiu -teaca lui Neumann care Feprezinta o teaca protectoare a fibrei lui Toms 1 + Acest spatiu confine: 4+ substanfi fimdamental’i amorfi cu aspect granular, fibre de olagen paralele cu fibra lui ‘Tomes provenite din pulpa dentara din stratul subodontoblastic si cunoscute sub numele de fibre Kor! pa as + “Fibre nervoase amielinice. Cereetirile au pus in evidenfat si ramificafii ale canaliculelor dentinare, cu traiect orizontal sau oblic, ce fac legatura intre canalicule si care se numese canale secundare, Perpendicular pe canaliculele dentinare apar la intervale mari liniile de contur ale lui Owen, care reprezint& zone cu mineralizare mai slabii. Corespunzator strii Retzius din smalt in dewntina exista liniile de crestere Ebner. In dentina coronara, cu deosebire in apropierea jonctiunii smal{-dentina, apar zone de dentina imperfect mineralizate numite spafii interglobulare Czermak. Asemindtor, acest aspect al dentinei se intalneste gi la limita dentina-cement, de-a lungul ridacinii, zona respectiva numindu-se stratul granular Tomes, Ele reprezint locuri de minima rezisten{a, prin care se poate face progresia procesului carios, a Dentin perican: ri Jeprezentata de dentina care inconjoara canaliculele dentinare, Dentina pericanalicular’ are: = un confinut mai redus de colagen => este mai repede dizolvatt in mediu acid ~ un grad mai mare de mineralizare => un grad mai mare de duritate, din care cauz ea poate constitui un suport structural pentru dentina intercanaliculard. = mmeste prezenti in dentina din vecinatatea pulpei. jn zona jonctiunii smalf-dentina dentina pericanaliculara este mai intens mineralizata gi este cunoseutii sub numele de aria translucida. ‘Dentini intercanaliculara|reprezentata de dentina situata intre canalicule dentinare. Dentina intercanaliculara este localizata intre inelele de dentina pericanaliculara si constituie marea oan 5 a ——— SS majoritate a dentinei circumpulparé. Este alcatuita din: \ ritatela d re, Hete alestnit din: ~~ Tibre de colagen orientate aproape in unghi drept fafi de canaliculele dentinare - — ctistale de hidroxiapatis, - 0 matrice de mucopolizaharide Suferd mai pufine schimbatri in decursul vietii. Dentinogeneza nu inceteaza ins odata cu erupfia dintelui, Ea reprezinti un proces adaptativ, care compenseaza partial abraziunea functional a fesuturilor dure dentare. 2.,Pentina secundaraj se formeaza dupa dezvoltarea complet a ridacinii si se depune in mod bran a ———————_———_——_ ro fiziologie Tntrun ritm zilnic de aprox. 1 jim, Ea este rezultatul actiunii stimulilor termici si funcfionali obisnuifi 15Radiologic ea apare ca o crestere uniforma a stratului coronar de dentina in detrimentul camerei pulpare, care se micsoreazi, cea ce determindi cresterea timpului necesar evolufiei unui proces carios. - se depune neuniform pe suprafafa interna a dentinei coronare si radiculare, in raport cu stimuli functionali. La M siPM se depune mai ales pe tavanul si podeaua camerei pulpare si mai putin pe peretii laterali. La incisivi gi canini depunerea se face de obicei in dreptul marginii ineizale si in jurul orificiului canalului radicular. Importantii clinica ! Localizare dificil a camerei pulpare si canale radiculare in manevrele de accesare gi permeabilizare a canalelor radiculare, G a 3. Dentina terfiari (de iritafie, reactiva) se formeaza pe zone restranse sub actiunea Lunor stimuli specific (cari, abrazie, eroziune) prin ativarea celulelor mezenchimale care san yh *diferenfiat si specializat tinzénd si suplineasca functiile odontoblast reare au fost lezati datorit ‘timp rapid pentru a asigura apararea agresiuinll. Crearea punfii i de dentina de res reactie se face intr. ulpei. Canaliculele dentinare sunt in numir redus, sinuoase gi subiri, sau pot lipsi in totalitate. in aceste cazuri lipsesc din stratul dentinar respectiv fibrele Tomes gi fibrele nervoase. fe eens Din punct de vedere structural, aceasta dentindi prezinti un procent scizut de saruri minerale ava nd , i —_—_—_— -—- © duritate mai mica decdt dentina primard, Degenerarea (disparitia) prelungitilor odontoblastice din canaliculele dentinare determinata de stimulii noeivi produce apacitia dentinei opace a eitei semnificati clinice este dispariia et ee as Tune sensibilitatii in aceste zone, datorita disparifiei suportului anatomic al transmiterii excitafiei dureroase. Qor Dentina sclerotied]are canaliculele dentinare obstruate partial sau total cu depozite minerale este “WyOr de TECUROSCUT datorita transluciditaji ei, produsa de mineralizarea canaliculelor dentinare Scleroza dentinei duce la scAderea permeabilitifii dentinare,astfel ea ajut la protectia pulpei fata Fe agengiiritangi-Exista 4 categoril de dentin sclerotied (ig.2.5.). Fajai de dentina normal, dentina scleroticd prezint modificari ale compozitici, evidenfiate prin spectrometrie cu dispersie dup energie (EDS) gi reprezentate de prezenta unui procent mic de Mg (4,57%) in compozitia depunerilor sclerotice si modificdi morfologice evitentiate prin microscopia electronica de transmisie, reprezentate de obliterarea totala sau parfiala a canaliculor dentinare cu depuneri de minerale si prezenja la suprafaja dentinei a unui stratul hipermineralizat, rezistent la actiunea de demineralizare.CATEGORIE] cuNie DESCRIRE Fare dentina sclerotiea, dentina de culoare st galbena, opaca usor tranlucida. Aspect tipic pentru tineri ‘Mai accentuat deed tL dar mai putin de 2 30% din diferenfa intre categoria 1-4 Mai putin deeat eategoria 4 dar mai mult de 50% din diferenta intre categoria 1-4 Dentina seletotick prezenta se dentind galben intens sau ci Iucioasa eu transtuci Caracteristiet pacientilor va rs Fig, 2.5. Clasificare dentina scletotica 2.2.4, Permeabilitatea dentinara Canaliculele dentinate sunt principalele zone prin care difiwzeaz Muidul in dentina. Intrucat infiltrarea acestuia este proportional cu diametrul si numérul canaliculelor, permeabilitatea k cueanoteul ghananderle canal ewer Pee as dentinari creste in apropierea pulpei, spre care acestia au directie convergenta si unde pot atinge 5% din suprafata dentinara (fig.2-6). co ‘Acest aspect este important din punct de vedere clinic, deoarece dentina din cavitatile : : ee profunde este mult mai permeabilti decat cea din cavitatile superficiale, Din accleasi considerente, dentina periferica este mai rezistenta decdt dentina din apropierea pulpei dentare. Studi au aritat c& permeabilitatea dentine radiculare este mai redust decat cea a dentinei coronare. Acest fapt a fost atribuit descresterii in densitate a canaliculelor dentinare, din aprox. 42,000/mm? la nivelul dentinei cervicale la aprox. 8,000/mm? in dentina radiculara. in acelasi timp 5-a demonstrat cd fluidul care se deplaseaza prin dentina radicular reprezinta numai 2% din cel al dentinei coronare. Acest fapt ar trebui sa fact dentina radiculara relati' impermeabila atat la substantele toxice, cat gi la microorganismele plicii bacteriene. fn acelasi context permeabilitatea dentinei ocluzale este mai mare in zona coarnelor pulpare decat in centrul suprafefei ocluzale, $i dentina proximala este mai permeabild decat dentina ocluzala. 17Fig. 2-6, Diferenta de numétr si diametru a canaliculelor dentinare in functie de profunzimea procesului carios (A. superficial; B. profunda) (Cohen C, Burns RC, 1991) Factorii care modifica permeabilitatea dentinara sunt reprezentafi de existenfa prelungirilor iiametrul functional sau fiziologic al odontoblastice gi a fibrelor de colagen in canalicule. Astfel, canaliculelor este de aprox. 2% péind la 10% din diametrul anatomic, diametru care a fost observat pe sectiuni microscopice. in procesele carioase se dezvoltao reactieinflamatorie Ia nivelul pulpei dentare inaintea apatite’ infectiei, ceea ce presupune c& produsele bacteriene ajung in pulpa inaintea bacterilor. Seleroza dentinara scade permeabilitatea dentinara si astfel, scade concentratia produsilor iritanti ce ajung la nivelul uel sine, Prin manoperele de secfionare a dentinei se produce la suprafafa ci un depozit microcristalin care obstrueaza orificiile canaliculelor dentinare gi care se numeste smear layer” sau detritus dentinar remanent, Acest strat poate s& prevind pitrunderea bacteriilor in der st Stroll nate ss prevand patrunie! 4, dar din picate, rezisten{a sa mecanica este redusti, astfel incat in timp el dispare, in prepararea cavititilor 1) Deoarece nu se poate depune in forma original, este important si conservaim cat mai multi dentind prin prepararea si restaurarea leziunilor incipiente si prin indepirtarea strict a Se ee aCe fesuturilor alterate. 2) Dentina confine protoplasma (prelungirile Tomes), structura vie direct conectatt cu pulpa dentara. Cu cdt ne apropiem mai mult de pulpa, cu atat fi sporim sansele de afectare 3) Dentina este afectata de caldura excesiva, 4) Dentina se poate usca atunci cdnd e expusi jetului de aer, De aceea trebuic si folosim apit in timpul prepardrii cavitifii, iar jetul de acr nu trebuie si fie indreptat mai mult de 10 secunde asupra dentinci, att cat este necesar pentru a indeparta umezeala vizibild. 185) instrumentele taietoare trebuie sa fie bine ascutite, penis areduce presiunea de taiere, iar \a utilizarea insirumentarului rotativ este bine si folosim sisteme de Ficire pentru a nu produce temperaturi excesive. (Cementul dentar ‘Structura cementara Cementul reprezinta stratul care acopera dentina la nivelul ridacinii dintelui, de la coletul anatomic pana la apex, fiind un complex organo-mineral de origine mezenchimala. El reprezinta si stratul de fixare al fibrelor parodontale, Caracterele chimice ale cementului Cementul este alciituit din substan organic cca 50-55% gi substantit anorganica 45-55%. Substanfa organic este aleatuiti din materie colagend fibrilara, iar componenta anorganica este reprezentat de siruri minerale in cea mai mare parte, fosfafi si carbonaji de calcin. Dispozifia structurala a sarurilor minerale este, ca gi in dentina gi smalt, sub forma de cristale de hidroxiapatita, mai concentrate la periferie. Caracterele morfo-functionale ale cementului Din punct de vedere morfologic cementul dentar este alcatuit din dou componente: cement acelular, care se depune primul si se mai numeste si cement primar si cement celular, care se formeazi ulterior si care se mai numeste cement secundar, Cementul acelular (fibrilar) acopera dentina radiculara pe toat suprafaa sa. Pe sectiune el prezint& striafiuni perpendiculare pe suprafata externdi, care corespund traiectelor de inserfie ale stem de canalicule fibrelor periodontal. Deoarece acest cement este lipsit de celule el contine un fine, radiare, care asigura desfigurarea proceselor metabolice. Substanfa organica este alcatuita din filamente de colagen reunite intr-un reticul fin, cu ochiuri de mérimi variate, cuprinzind cristale minerale de volume diferite. Substanfa organica a cementului fibrilar este mai densi la periferie. Cementul celular se giseste la periferia celui acelular predominant in zona apicala a radacinii si la nivelul bifurcafiei sau trifurcafiei radiculare. El confine spafii lacunare in care sunt adapostite celule specializate in formarea matricei organice a cementului, Aceste celule se numesc cementocifi Lacunele prezintii multe prelungiri canaliculare prin care comunici intre ele, in aceste canalicule se aiisese prelungiri citoplasmatice ale cementocifilor, prelungiri care se anastomozeaza intre ele. La limita dintre cement si dentina se afl o structura organicd numita stratul granular al Tui Tomes, considerat sediul unor procese metabolice complexe. in acest strat predomina mucopolizaharidele neutre, pe cand in componentele celulare din structura cementului se afla mucopolizaharidele acide. Principala caracteristict fiziologicd a cementului este apozitia continu de noi straturi, care alcatuiesc, cementul de neoformatie. Depunerea continua de cement este necesara pentruTeatagarea unor fibre periodontale (fibre Scharpey). Ea reprezinta un proces biologic compensator si protector care menfine starca de integritate a parodontiului de sustinere gi a functiilor sale Hipercementoza se produce in condifii de hipersolicitare a dintilor, pentru mitirea suprafetei de insertie parodontala, dar gi in cazuri de inflamatie parodontala suu afvefiuni generale ea matadia Paget. Hipercementoza reprezinta formarea de cement in exces, depistata radiologic, sub forma eresterii in dimensiuni a treimii apicale radiculate, aspect de bulb. Se asociaza cu: egresia dentard, . = acromegalia, + boala Paget a osului, ~ atritia severa. Nu beneficiaz de un tratament specific; extractia dinttilor se poate complica cu fractura portiunii apicale. Destul de rar cementul prezintd si fenomene de rezorbtie gi anume in traumatisme ocluzale violente, deplasiri ortodontice supradozate, transplantati, hipovitaminoze A si D, tuberoulozi, hipotiroidie, etc. Tmportanti clinica ! 1) Cementul imboinvit nu va fi inlocuit de cement sinatos. Cementul afectat de carie trebuic si fie indepartat si aria respectiva restauratt, 2) Cementul poate fi indepartat cu usuringl, chiar gi prin periaj incoreet. Deoarece nu se Fogenereazii pe suprafefele expuse sau afectate, trebuie folosite cu mult atentic instrumentele ascutite sau abrazive Kinga joncfiunca smalt-cement.