I MINISTERUL EDUCATIEL $I INVATAMINTULU; yo OCTAVIAN FLOAREA GHITA JINESCU CH Pe f CORNELIA BALABAN, /ASILESCU 7 SE vy € ROMULUS DIMA OPERATII >| UTILAJE IN INDUSTRIA CHIMICA PROBLEME i PENTRU SUBINGINER| EDITURA DIDACTICK $1 PEDAGOGICA BUCURESTI — 1989sa fost maton: ‘ iparea ‘autorilor la elaborares: k a ae pia \ ae cherie J 8a A oi asileson 9 Octavian Hqoarea: CAP* pa ek, ‘Dima gi Octavian Floarea: AP- Romulus Partici stot politehnic Timigoara ‘Referent: prof. Zeng Gropsianu — Tastitut Pe ? Ep 3513 8H ws Ana Gheorghitt A ehaaredactor: Ana. Tima Grafician: Nicolae Sirdu | Na hail i (Aina tab itil tia ai { PREFATA { iplinele de inginerie chimic& urméresc nu numai insusirea unui volum de ¢ fe ecesar asigurarii competentelor corespunz&toare unor atribuii, nu fntotdeauna precis delimitate; in viitoarea activitate profesionald a spe. cialistului, ci, tn primul rind, formarea unui mod de gindire inginerese care si permita, ab §i rezolvarea unor probleme, meren diferite, ca urmare a dinamismului industriei chimice. Lucrarea de fata, prin_confimtal, six, isi propune ca acest deziderat si se realizeze prin rezolvarea unor probleme | specifice, cu un grad de dificultate astfel ales fncit s& asigure, in acelasi timp, _ sedimentarea cunpstinfelor teoretice. i ' i i cartea este structurat pe principiul operatiilor tip (operatii hidro- dinate operafii termice, operafii bazate pe difuziune) problemele sae sau propuse spre rezolvare sint astfel concepute factt s& asigure o cuprindere mai pufin particular’ si mai mult de ancambla a ‘aspectelor privind curgerea fluidelor, separarea sistemelor eterogene, transferul de céldura si dimensionarea tehnologic& a utilajelor chimice, operarea si dimensionarea coloanelor de rec! _ficare si absorbtic si a celorlalte utilaje in care se realizeaztt operafii de difu- | Fiune; zelatiilor de conservare, sub forma de bilanfuri de materiale §i de cner- gie, dat& fiind importanta lor fn activitatea ticd, de conceptie si de exe- cae si rezervat 0 parte important’ fn luerare. le de calcul utilizate au urmirit cresterca capacit&tii de selectare & modalitiyii celei mai simple gi mai eficiente Pentru rezolvarea problemelor, Dineinjeles in limita nivelului de prezentare a fiec&rui capitol sia formulelor calcul selectate in lucrare. Din acest punct de vedere cartea se adreseazi ul rind studenfilor de la cursurile de subingineri ale facult&tii de teh- ,chimic&, Ca exercitiu, ca mod de lucru si chiar prin complexitatea din problemele rezolvate sau propuse spre rezolvare, Iucrarea poate fi fi studenfilor care se pregiitesc s& devind ingineri chimisti. eN ae ¥ EE Autorit ESOL PaBILANTUL DE MATERIALE $1 DE. TRANSFER, “s I Bilanful de materiale Maile Ae OEY oes tiicisifenemveceninegn,, Saseertet } Forme particulare ale ecnatiei generale de bilang de materiale... +. Nofiuni referitoare la amestecuri ETE *;Amortizarca Qactuasilor de concentragic. 2. Probleme verolvate © Protleme propuse IT Bilanful termte ..., A. Elemente de caleul , 1 Caldori seasibite () 00017 # 2, CAldusi de transtormare de stare. tivck. B. Probleme resolvate C. Protleme propuse CALDURA IN PR ;OCESELE DE fografie .., Fava a doua: OPERATIE HIDRODINAMICE “sp TIL Elemente de mecanied a fluidelor . A: Elemente de cateut 1. Station MMnidelor | 2: Dinamica fuidelor % 2.1, Eouatiile hidrodinamieii 22. Vitera criticd oT z 23. Frecarea gi ofiderea de presiune ia curgerea fluidelor. 2-4. Curgerea finidetor pe talerele aparatcles tip coloani .. 2-5. Cargerea prin steaturi granulate 1 corpuri de umplere. 2.6. Curgerea pelionlara suatenra B. Probleme rezoteate C. Probleme propiseCap. 1V Transportul fluidelor A. Elemente de caleut 1. Pompe pentru lichide ..... 2, Pompe pentru gaze. B. Problems razolvale —« ©. Probleme propuse Cap. V. Amestecarea tn mediu lichid .. A, Elemente de caleul . B, Probleme rrzoteate C. Probleme propuse Cap. VI Separarea sistemelor eterogene A. Blemente de cateul 1... yb Sedimentarea 11, Sedimentarea tn efmp gravitafional 1.2, Sedimentarea. in cimp centrifugal of 2, Filtrarea .. ‘i 4 2.1, Filtrarea in clmp gravitational 2.2, Filtrarea in cimp centrifugal B. Probleme rerolvate ©. Probleme propuse Bibliogratie ........ % Partea a tra: OPERATI TERMICE Cap, VII Tramsniiterea cAldurif .... A, Elemente de caleul 1, Transmiterea eildurii prin conductie .. 2. Transmiterea cildurii prin convectie 3. Caloulul coeficientilor parfiali de transfer termic ... 3.1. Finide in convectie forfata 3.2. Fluide tn convectie natural * 3,3, Fluide in contact direct ; 4. Transfer de caldard prin radiagie x , 5. Transfer de cildurd prin convectic gi radiatic .. B. Probleme rezolvate C. Probleme propuse Cap. VIII Schimbitoare de cilduré . A. Blemente de caloul ‘ 1, Schimbitoare de clilduri in echicerent 2. Schimbitoare de cilduré in contracurent 3. Schimbitoare de clldari in curent tncrucigat 4, Schimbitoare de cAlduré in regi’ nestafionar . 5. Date constructive. i B. Probleme rerolvate C. Probleme propuse oN TX Bvaporatoare: Hi A Elemente de caleut os rere etic seen ped hs 1. Caloulul cooticientule parfial de transfer termic pentru ichide in flerbere., |... us 2, Evaporaréa. simpls, Bei if 17 3. Evaporareamaltiplt/i 44 F ae © -B. Probleme verotoate re a |G, Protteme propuse ‘ aq Gap. X Condensatoare . a ea. 131 | A: Blemente de cateut Bee sche soba Ne 1) J; Cateutut coeticientulsi partial de transfer de efldurd la condensares. vaperilor. 15 M4), 2 Condensatoare de amestoc . | 3: Condensatoare de supratatis ...,. 136 TB: Probleme rezoloate 2.2.0... 136 © ©. Probleme profuse Meee cate 1 . "Cap, XI trolarea termicd a aparnturii ......, a (1 As Elemente do catoul 6s... By Probleme resolvate e 140 SC. Probleme propuse .... 140 i Wbliografie .... iat a A fea @ patra: OPERATII DE TRANSFER DE MASK ...... Gs Cap. XII Difuriunea gi transferul de mast ........ G4 DA Elemente de catout oceccests J Eeuatiile fundamentale ale difuziunii ... 155 2, Coeficienti de difazinne Bt 3. Transferul dé mast tntre faze 31. Echitibeul intertazic. ss aetas te 32. Fouafia general a transferului de mash interiasic .. 3.3, Caleulal coeficientilor partiali de transfer de masi.../.........., 34. Relagii particulare pentra calculul unor coeticiengi de transfer de mash B. Probleme resoliate : ©. Probteme propuse Cop, XIII Absorbtia ... 4 A, Elemente de caleut ......, ¢ a 1. Bilanjul de materiale al coloanclor de absorbic . 2, Dimensionarea. tehnologicd a coloanelor de absorbtie » B. Probleme resolsate ©. Probleme propuse .... Gap. XIV Distilarea gt rectiticarea .., (Ay Elemente de cateut ,. 1, Distilarea simpli discontinua 2, Distilarea. in echilibru (integrala) 3, Antrenarea cx vapori 4. Rectificarea contigua 4.1, Bilanfal de materiale 243 243 243 247 250 252 264 265 265 265 267 270 273 305 306 306 310 318 318 319 319 319, 319 320 324 324 330: 331 336 338 337 360 360 360 361 365 384 386 386. 386, 387 388 3884.2. Bilanful termic at coloanetor de rectificare .... 4A, Starea termich a alimentirii ...+.+yatneneeer 5. Rectificarea, discontinul S.A, Rectificarea discontinud cu c ti 5.2. Rectificarea discontinud cu reflux constant - B, Probleme rezolvate ©. Probleme propuse Cap. XV Extractia lichid-lichid . ‘A. Elemente de caloul 1, Extractia simpli cu contact unio 2, Extractia simpli cu contact multiply Extractia cu contact multiply in contracurent E Calculul coleanelor de extractic - B. Probleme resolvate C. Probleme propuse Cap, XVI. Uscarea ‘A. Elements de calcul. 1, Parametrii aerului_umed ; 2, Bilanful de materiale al operafiei de uscare 43. Bilanful termic al operatiei de scare « 4. Cinetica uscirit 5. Transferul de masi la uscare B. Probleme resolvate ©. Probleme propuse Bibliografie : Raspunsari le probleme . Anexe |. Dimensionarea tehnologict a coloanelor de reetificare ... 3 389 396 396 396 397 397 433 497 437 437 439 PARTEA INTIL BILANTUL DE MATERIALE $1 DE CALDURA IN PROCESELE DE TRANSFER aa 442 453 456 |. BILANTUL DE MATERIALE 456 A. ELEMENTE DE CALCUL 456 i) . — spcbilanful de materiale reprezinti o particularizare a legii conservatii teriei si se exprim’, pentru un sistem, in care au Ine Procese cu sau far ; fie chimic&, intr-un interval de timp dat, prin telafia: aH teriale + = Materiale = & Materiale + Materiale a trate sau existente iesite.sau rimase (I.1) 481 | generate consumate e i i Variatia in raport cu timpal a cantit&tii de materiale din sistem se nu- acumulare : le materiale si se exprima prin diferenfele: 2 Materiale —¥ Materiale = Z Materiale —¥Materiale | rémase existente intrate sau fesite sau’ (1.2) o Ng generate consumate ‘Pentru regim stationar acumularea esté nul. 1, FORME PARTICULARE ALE ECUATIE] GENERALE DE BILANT DE MATERIALE v Pentru procese chimice si operatii fizice continue, caracterizate prin entare continud cu materiale a instalatiei $i prin eva¢uare continua a luselor, ectiafia (L-1) ia trmitoarele forme; ? fot trate eee sees (13)sy op Viteza de, acumulare,.in kg/s; —vitezele reactiilor de “formaré, respectiv de consum a com- ponentului #, tn kg/s;" Tees — indici, se refera la materialele introduse, respectiv evacuate din sistem. , area concentrafiei C, din termenul de acumulare depinde de regimul de ARC a ial pentra-jun component (1.5) Bilang pert Sea See as) sau, pentru fluide in curgere: 6) estecare din sistem (utilaj, portiune de utilaj—de exemplu talerul unei D weed Ces = Dr MALE 0 ae) } pentru amestecare aa Co : eS ‘a tru procese si operafii, discontinue, caracterizate prin operarea in 5 ‘un interval de timp, dr. ‘farli, tn care materialele corespunztoare nei sarje sint introduse la tnceputul _— In regim nestationar, pentra ; Pe ai sisint evacuate sub forma de produse la sfirstul prelucrdri, ecuafia Bilant total: ‘ ! (L.1) ia formele: i is dm ay Ha-he+ a bilany totat: 3 my = Sm, (1.13) sau, pentm flaide tn curgere: 4 as = bilant partial pentru un component , format intr-o reacfié chimicd: ; im : . Se Dede Deedes ao mGae =D MCrat Me, an 7 care : ial pentru un component f: : m este cantitate de material, in kg: Bie ee aC) (1.9) Sum) {i ©, — concentratia componentului & intr-un material, tn. ke/ke; DGCre= DEC + M, ak ‘i GCs = oe dz I, — cantitatea ide component & format fn réactic, fa’ Kg/ke; #,e — indici, reprezentind, materialele introduse, respectiv evacuate cau, pentru fluide in curgere: ee ‘acy | ee i mn ‘ ; Preven Dmadlne + Se et crete | 2. NOTIUNI REFERITOARE LA AMESTECURI ... « . ‘an component f, format tntr-o reactie chimick | Bilant parfial. pentru a(Cyn) (eh) Ih sistemole industriei chimice se fnttlnese frecvent amestecuri de gaze, Siu + aR, WG. + ae ae tecuri de gaze cu vaporii lichidului cu care gazele sint n contact, ameste. A baa de lichide, amestecuti’de solide, Dilanturilor de materiale, cit jocuri. Ih thbelul 1.1 stnt solufii. Reamintim ca necesare tn alci- onent fk, consumat intr-o reactie chimict: ‘eva din relatiile valabile pentru aceste : arfial pentru un comp Bilany pet aR , sem), 101.12) prezentate citeva moduri mai uzuale de expritmare a Poe Date + ea itrafillor amestecurilor si relatiile de transformare, reciproci. 4 cs 7 A de gaze. Ecuatia de stare’ a gizélor ideale (ecuapid tm care? ‘ G este debit masic de material, in kis; ? : : Wn component i din amestecul de gaze: Viteza medie a duidului fn sectitnes, de arie A, tn-m[si ‘ j= Sse ae pee a PV = RT, (het5) §, © shia swoon de, cargere, ne saterialele existent, BM a pase: - tratiile comy i Rare aes 2 = Dom RT, (1.16) itftoduse sau stem. fn ty -— masa materialelor aflate in sistem, : 3 2Moduri de exprimare a concentrapici amestectrilor Exprimarea concentratiet amestecurilor $i relofii de transformare reciprocd ye Tabelul 11 Relatiile de transformare in funcfic de we —_ , tae ae Denumire conform Stas | Netaie Unita de moors “ie re ee | : ie port de masa | Pract 1 - | Fl olara Raport molar 1 Densitate e@ | keim* a 7 mee 2 Fracfie de mash % kg/kg (amestec) | | | , 7 [pL > | concentrate procentoain| ey |-% (procnt de mass) iy ee ; __| demas se 4 | rapore de mast vale 5 | concentrayic molars mou | cy | maf sau m (ofp] = eID asia tna (o0 teh = Ba | 6 | Fractic motart sa | smear famesic) 7 | Procente mole aw | % mot 2 | Rape ai ngs’ | sain tf —| ian saphnnes Xa, — xpd x 9 Concentratic nor | vaaft sam se (om (5) = eft) | mala san normalitate \ ov | z ae In tabel: remeber Yen wolumal total al austell, i % 7 Ten a ie comcast Ga maly Mf cvte masa molcsla medio 2 amestects m, — masa col mnentului i, in kg; hw @ componentului } indie, se rfor In et component at ants Legea lui Dalton (se poate utiliza cu precizia util& in calculul tehnic, pentru amestecuri de gaze la presiuni de citeva atmosfere): a= Tits B= Pe (1.17) (1.18) Legea lui Amaga veDr y% Vx,. 19) (1.20)ethjile fizice & (de exemplu: mol) ale relatia: k= z Relig In aceste relatii: ‘, este presiunea partial a wani component din amesteci ~ , — presiunea totalk a amestecnlul de gaze; ¢ nmul total al amestecului de gaze; oF = Vortmul partial al unui component 4 din amestec; ata 11 de moli de component 4; densitatea, masa molecular’, cildura ‘unui amestec de gaze se pot calcula, ‘pe baza legit aditivitagii, cu (21) a versal a gazelor} | FS are Sian ax ene pas i lui i} ts ae rein: Tie comPuestecului de gaze, respectiv a compo- es nentului #. Gaze umede. Confinutul de umezeald sau raportul de amestec: x pentru aerul umed: , Gen) — rs gen = Confinutul maxim de mezcalé si raportul inaxim de amestec: ee et "Me tt pentrn aerul umed: aOR Votumal ecupat de (Is 2) kilograme de gaz umed este: (Me 5 )2 Yon = an (ae, ** ? i ‘taf 8,315 tru aerul umed, in sistemul international de unitAfi (ST), om R= in-N/m?, relatia devine: P08 Jfkmol- K (v. Anexa XVIML) si A) Vise = 162(0,622 + *) a m?/(1 + 4) kg. Volumul specific al gazului umed este? Wine | aad hah i emai “ , (1.22) (1.23) (1.24) il ll “Densitatea gaziilui umed este: pepe ph Vive (129) P este presiunea totalii'a amestecului de gaze cu vapori; %, — presiunea maxima sau de saturatie a vaporilor; = Bresluea partiald a vaporilor: ‘M, — taasa moleculars & vaporilor,’redpectiv a gazului;, —‘constanta universalé’a gazelor?! "6 ? temperatura absoluté: a gazulai umed! siunea de saturafie a vaporilor unui lichid pur se calculeaz cu una din fille empirice. Ecuatia cu dowd constante: B Ase , Ig fe 7 (1.30) | — Ecuatia cu trei constante (ecuatia Ini Antoine): Mh slender rape 31 ae rear ay Ecnatia cu patru constante: a | gp A424 cer + dr, 32) 2 4 este temperatura; T — temperatura absolut; A, B,C, D— con- caracteristice pentru fiecare substan} (v. Anexa X)i pentra lichidele des intrebuinfate se utilizeazé tabele, diagrame, nomograme care dau iumile de vapori in functie de temperatura (v. Anexele XI, XV). 3. AMORTIZAREA FLUCTUATIILOR DE CONCENTRATIE In practica industrial’ a proceselor gi operatiilor continue este necesar asigure Fone parametrilor Ja intrare fn sistem (instalatie, aparat). entru amortizarea fluctuatiilor de concentratie se utilizeaz’ un’ rezervor upon cu agitare sau mai multe rezervoare montate fn paralel (in cazul fluc- judine mare $i cu frecven}4 mic4) sau in serie (pentru amor- lor cu perioad& mic&, frecventa’ mare), ee si numirul de rezervoare tampon se determin& utilizind ecuatia dnjului partial de materiale in regim nestafionar pentru rezervortl tampon ‘amestecare presupusa perfect&: aXt 3 ) Oran CRB), (133)in care: X X — valoarea medie a concentratiei; fluctuatia concentratiel; concentratia la iesirea din rez X 4 x este valoarea momentan’ a concentratiel ; ervorul tampon ; (cantitatea de material continut’ fn rezervor, in kg; timpul, in s. yal general cind fluctua se eee aproape in aproupe, Dr Hie, x, in cazul variatiei fluctuatiei de concentra fic, de timp de forma: @ — capacitatea rezervorului tampon G.— debitul de materiale, in kg/s; fn care: 4 este amplitudin 1 f — perioada ma in i atic (1.33), © c, prin integrarea ecuatici (1.33), Sei fluctuatiilor de concentratic isi mpon: — unui singer rezervor tampor _. freeventa fluctuatiilor considerate, in s+ Ay mA a fluctuatiilor, in $5 in cagul utilizdrii: tiile nu se supun vreunei legi oarecare, rezolvaren in metoda diferentelor finite. dup’ o functie periodic’ (1.34) ca maxima a fluctuatiilor de concentrafie; (1.36) (L37) (38) (1.39) in care Q, este capacitatea unui rezervor tampon legat in serie, in kg: » — capacitatea unui rezervor tampon legat in paralel, in ky —numirul de rezervoare tampon. Pentru determinarea modului de le sau in paralel, se calculeazd capacitate: hi se alege solutia pentru care capacitat plu, pentru cazul in care a ‘gare a rezervoarelor tampon, fn seriv a acestora pentru cele doud variants ea rezervoarclor este minima; de exem sezarea in serie este optim’, trebuie indeplinita o> 1. (1.40) Concentratia solutic de timp 0, x" la iesirea din rezervorul de amortizare pentru perioaca se obtine prin integrarea ecuatiei (1.33) cu conditia la limita > x o e = Keli 6 *) enw, (Lal) in care X este concentrafia solutici Ja intrare in re c zervorul tampon, Ja timpul += 0; 1 ~ volumul rezervorului tampon; ? — densitatea sohufiei; G~ — debitul solutiei. In cazul in care fluctuatiile variazd armonic ott timpul dupa legea descrisii tle ecuatia (1.34), se obfine pentru valoarea concentrafiei la iesirea dintr-un singr rezerver tampon, expresia: X’= X + A,sin (2nfz— ¢), (1.42) 'n care A,, amplitudinea fluctuaiilor amortizato, “se caleuleazii cu relatia (15), iar 9, defazarea, este dati de relatia: (143) B. PROBLEME REZOLVATE 11, Un rezervor contine 50 kg ap’ si 5 kg hidroxid de sodiu, ‘oneentrafia hidroxidului de sodiu in solutie, late, procente de masa, procente molare. Sa se exprime fn fracfii de mas&, fracfit mo- 1 Operatii si utitlaje — ca. 1078C. PROBLEME PROPUSE ul convertit din instalatia de sintez’ a amoniacului, cu compozitia a1. COs, 10% vol. CO, 70%, vol. Hg, 0,5% vol. CHy, 0,7% vol. Ar, vol. Nz este introdus intr-o coloand eu umplutura pentru elimimarea CO, absorbtie in solufii fierbinfi de carbonat de potasiu. S@ se exprime con- tia CO; in gaz prin procente de masa si in raport molar, considerind ‘omponentilor améstecului gaz inert in operatia de absorbtie. a amestec de gaze confine componentii COs, CO, Nz, Oz, cu presiunile ale peo, = 75MMgy, foo = 50mMMag, px, = 595 mMyg, Po, = 26 MMgs. > exprime compozifia amestecului in fracfii molare. mestec de gaze format din CO2, CO, Ng si Q, saturat cu vapori de toluen ontinut intr-nn recipient de 1 m® la temperatura de 80°C. Cunoscind cle partiale: Veo, = 0,1 m°, 2 Ty, = 0,7 m* si Vo= 115 mé si se afle presiunca total’ i amestec gazos confine 20 ¢ Nz, 83 g Og si 45 g COs. Si se calculeze CH,OH Randamentul reactici este 80% raportat la CO intrat in reactor. Gazele dk reacfie sint ricite intr-un condensator; se separ’ metanolul lichid iar gazele necondensabile continind 2% mol metanol sint recirculate. Reactorul este alimentat cu amestecul de gaze rezultat din gazul proaspit, cu debitul de 2,64 kmol/h si confinind 2 mol Ha/ mol CO, cu gazele recirculate. Sa se deter- mine debitul, P, de metanol produs si debitul gazclor recirculate, G,. 14eUn amestec de 40% benzen si 60% toluen, cu un debit F = 50000 kg/h Ste supus separirii intr-o coloanai de rectificare continua. Distilatul, J) cbjinut in urma condensirii vaporilor rezultati din coloan& intr-un, debit wh, contine 97% benzen. Reziduul, H’, al coloanci contin: ¥ = 30000 96% toluen, Si ‘se determine cantitatea, R, de reflux nec cerute, precum si debitele de distilat si de reziduu ale coloanei. sepatiit 15. Intr-un rezervor de 5 m°, plin cu o solutie apoasd de concentratie 10°), se introduce 0 solutie apoasi de concentratie 35% cu un debit de 3 keys Considerindu-se amestecarea perfect’ (rezervorul este prevaizut cu agitator) Si debitul solutici evacuate egal cu debitul solutici introduse, s& se alle care va fi concentratia solutiei evacuate dup& o jumatate de ord. Dupa cit timp con. i 15%? Se considera densitatea solufiilor egald cu densi centratia solutiei va tatea apei 16. © cantitate G — 2000 kg suspensie ingrogata aflata intram decantor de volum V = 5 m* contine « = 40% solutie apoasd 10% a unei sari 5. | Se cere s& se determine cantitatea de apa de spalare necesar& spalirii in curent | continuu a suspensiei in scopul reducerii coninutului de sare S pind la 0,01 in solidul obtinut prin uscarea suspensiei spalate. Se consideri densitate utiei, p, egal cu densitatea apci de spalare, ¢,; densitatea particuleloy | solide p, = 2500 kg/m*. Observajie Debitul apet de spalare este egal ou debitul solutiei decantate, deoarece spit fe Ico in curent continua si = pe tr-o coloanii tampon 17. in circuitul unui amestec omogen de lichide, catre intrarea de rectificare cu functionare continua, se introduce un rezervor 40 10 m’, in scopul amortizarii fluctuafiilor de con- centratic a amestecului, Si se determine amplitudinea maxima a fluctua tiilor Ge concentratic la iesirea din rezervor, dac& debitul solutiei este G = 10 kg/s. densitatea specifica p= $50 kg/m’, amplitudinea maxima a fluctuatiilor la eeste A = 15% din valoarea medic a concentratici, iar frecvenfa minim’, ora este 0,000415 s4 18. Pentra datele problemei precedente (17), in scopul reducerii amplitudinii fluctuatiilor de concentratie, sc mai monteazd un vas tampon de volum V = 10 m®, S& se indice care mod de legare a vasclor tampon —— in serie, sau in paralel — este mai eficient ? eu agitare, de volum T 19. Un recervor cu amestecare uniform’, de capacitate 500 m* confine in 4/4 din volumul sin apa in care se afl in suspensie 25000 ky de material organic. La un moment dat se incepe introducerea apei cu un debit de 100 m*/h §i simultan se evacueaz& suspensie cu un debit de 70 mh. Cit material orga- hic este in rezervor dupa trei ore de la inceputul evacuarii suspensiei? Se considera densitatea suspensiei egali cu densitatea apei. ¢°) 4 se aleituiascd bilanturile de materiale partiale, pe faze si_bilantul ateriale global pentru procesul tehnologic de fabricare a acidului sulfuric din pirit&, conform schemei tehnologice prezentate in figura 1.15, Se dau \imatoarele date: debitul masic al piritei la alimentarea in, cuptorul de ardere a piritei, 1000 kgjord; Pirita ‘confine 2% apa $i 44% S raportat Ia pirita uscata; randamentul de conversie SO; —» SO; este de 98 compozitia gazelor de conversie 7% S02, 11% O2: absorbfia SO; in prima coloani de absorbtie este 60% din SOs intrat (0) gazele de conversie ; absorbantul este oleum 20% ; rezulta eleum 21% SO3; -absorbtia $O; in a doua coloani de absorbtie este de 99% din SOx yimas in gazele de conversie dupi prima treapta de absorbtie, absorbentul fate acidul sulfuric 98% gi rezult® acid sulfuric 99% ; produsul instalatiei este oleum 20% SOs. M50 3 eum 205058 Vig. 115. Schema procesolni technologie de fabricare a acidului sulfuric din pivith B= Operotii 9) utilaje — Ca, 1078 al1. BILANTUL | Pentru procese discontinue se utilizeazti ecuatii analoge relatiilor (11.3) MNT ay ee “(IL.4) in care in locul debitelor G,, G, apar cantitifile de materiale m, res- tiv m, (exprimate in ke), iar in locul debitului de caldura, cantitatea total “elldura schimbat& do sistem cu exteriorul (exprimat tn J'sau kal). in integrarea ecualiei (II.4) in functie de conditiile limit’ ale desfa- wririi procesului se obfin relafii intre entalpii, debite de materiale si. timp. ~ ‘fn relatiile (I1.3) si (ILA), entalpiile materialelor sint calculate in raport ; temperatuta standard 0°C’ si cw starea fizicd obignuita a materialelor la east’ temperatur’. In cazul in care entalpiile materialelor, sint raportate © temperatura de referintA convenabila; precizat& arbitrar (frecvent, tem- tra. din sistem, daca poate fi onsiderati constants) bilanful se numeste hj Yermic net; peniten procese si operatit continue in regim stafionar, ecuafia infuului termic net este: 1 A. ELEMENTE DE CALCUL * .__ Bilantul termic sau caloric este 0 particularizare @ legii conserviirii ener giei pentru cazul proceselor in care variatia energiei citetice, a energiei poten fiale si a lucrului mecanic este nul sau neglijabili. Pentru im sistem dat, cu saw fiiri generare sau consum de célduri in sistem, ecuafia gencralai a bilanfului termic este: r t = Calduri ++ 2 Calduri = DCalduri + 2 Calduri intrate saw existente iegite sau vrimase fn (yy 1) DG Ah +O =DIG, Ah ae) generate: in. sistem msumat i ui im nate Pa nec rine care Ali =k — hy, hy fiind entalpia la temperatura de referinfa ¢. fis : bie Cu ajutorel ecuatiilor de bilanf termic se determint consumurile specifice Variafia in raport cu timpul a cantitatii de céldura din sistem se nunieste ccdlduré si de agenti termici, necesare pentru dezvoltarea’ unui’ proces. acumulare de. céldurd, Az, $i se exprima prin diferenfele: 4,=(2Calduri — BCalduri ) + (ECkdui — — ECalduri) \ = , ( intrate fn igsite ai] ( generate fn consupate] 1. CALDURI SENSIBILE sistem sistem sistem in sistem a ; s (11.2) Cantitatea de c&ldurd sensibila, absorbiti sau cedatd ca urmaze a modifi- +E Calduri” > DCalduri ii temperaturii sistemului, se calculeazl cu, ecuafia calorimetric’: existente ramase in sistem in sistem Ss O= { mc, dt = mle,\s (tat), (11.6) Pentra, im regim termic stationar acuimularea de cAldurd este nula. i Pentru procese continue, ecuatia (II.1) ia formele: fn) regim ‘stationar care m este masa materialului din sistem, in’ kg; & — cAldura specific’, in J/kg grd (kcal/kg - rd): 4 “Cy dt UG += LG. as) Vier (cy) = (iL7) fy — ty in regim nestati oe width lura-specificd medie tn. intervalul de temperaturi: ty ~ tay in J/kg - gra 2 ml kgegrd)” (v. Anexele “Hy XXL).._« é DG +0 = Gh, + Trae (11.4) sea . ‘cificA. medié tn intervalul”“de temperaturi ty —t, se’ poate mina afialitic, cw relatiile: in caret G este debitul masic de material, in kg/s (kg/h) ; — pentru cy— a+ b+ cP, — entalpia materialului tat la ‘nitatea de i 2 3 a ene pe oe Gli ak ote bat sb tbh TAN: & O18) Q.+ flux de cildurd schimbat (absorbit san evacuat) de sistem : + ett exteriorul sistemului, fn W (kcal/h) ; = 0, * (oN + cantitatea de-material din. sistem, in kg; ee -BA a Alnidide 4 viteza de acumulare a cAldurii fn sistem, fn W (kcal/h) ; ; ea gt ye ee + 2 < timp,-in s (h); i,e— indici, se referé la materiale introduse, respectiv evacuate care a,b,c, sint coeficienti caracteristici fiectrei_substanje (v. Anexele din sistem. I, XXIX); 42 43,