REFERATE

ACTUALITĂŢI ÎN ABORDAREA STRESULUI

ORGANIZAŢIONAL

D. BADESCU 1
SC LILIDOR MEDICAL GRUP SRL

Cuvinte cheie: stress, Rezumat: Toata lumea experimenteaza stresul (Seyle afirma ca ,,nu exista viata fara stres). Asa cum ar
resurse, stare de explica un consilier in problematica stresului, o mica ,,doza” de stres este esentiala pentru o viata
sănătate sanatoasa si eficienta. Cu toate acestea, cand stresul erodeaza buna functionare a organismului, sursele
stresului trebuie eliminate sau reduse. Stresul ocupational fiind declarata boala sfarsitului de secol ,se
impune adoptarea cadrului legislativ si aplicarea unor masuri de optimizare a politicilor de sanatate
ocupationala. Efectele scontate ale aplicarii acestor masuri : reducerea stresului organizational si a
influentelor nefaste asupra celei mai importante resurse a oricarei organizatii- omul; diminuarea
costurilor psihologice ,sociale si financiare destinate sanatatii ocupationale la capitolul stresul
organizational si efectele sale; cresterea performantelor organizationale ca o consecinta directa a
reducerii in timp a cheltuielilor dedicate managementului stresului organizational; reorientarea
fondurilor nationale si organizationale devorate de costurile stresului organizational spre alte zone de
interes; cresterea productivitatii muncii si implicit a Produsului Intern Brut; creserea satisfactiei la
locurile de munca si reducerea migratiei personalului; prelungirea duratei de viata a populatiei prin
diminuarea efectelor directe si indirecte ale stesului organizational asupra starii de sanatate.

Keywords: stress, Abstract:Everyone experiences stress (Seyle say that there is no life without stress). As a counselor
resources, health would explain the problems of stress, a small dose "of stress is essential for a healthy life and efficiency.
However, when stress erodes the functioning of the body, the sources must be eliminated or reduced
stress. Occupational stress as the late declared disease, should be adopted legal framework and
measures to optimize the application of occupational health policies. Expected effects of such measures:
reducing organizational stress and negative influences on the most important resource of any
organization-man, reducing costs psychological, social and financial guidance for occupational health
in terms of organizational stress and its effects, increasing organizational performance as a direct
consequence reduction in stress management time devoted to organizational costs, redirecting funds
national and organizational costs devoured organizational stress to other areas of interest, growth of
labor productivity and thus GDP, creserea satisfaction from jobs and reducing migration of staff,
extension life of the population by reducing direct and indirect effects of Stress on organizational health.

ARTICOL ŞTIINŢIFIC DE SINTEZĂ BIBLIOGRAFICĂ De ce in ultimii ani in rapoartele oficiale au fost

În România anilor de tranziţie si integrare europeană
reconsiderarea rolului si locului medicinii muncii este o
imperioasă necesitate. Însuşirea Directivei Cadru 89/391/89
începând cu anul 1996 a condus pe un nou făgaş serviciile de
securitate si medicină a muncii.
Domeniile componente ale medicinei muncii sunt în
plină dezvoltare: fiziologia muncii, bolile profesionale şi bolile
legate de profesiune, psihologia muncii, ergonomia medicală,
igiena muncii / igiena industrială, promovarea sănătăţii,
informatica, statistica, managementul medicinii muncii.
Globaliazarea, prin ea însăşi, este generatoare de stres.
Se constată o creştere direct proporţională a nivelului de stres în
raport cu evoluţia spre civilizare a societăţii.
In 1991 ,Oficiul International al Muncii a declarat ca
stresul ocupational este boala sfarsitului de secol care nu va
ocoli nici o tara ,afectand toate nivelurile muncii.Intr-un raport
al Organizatiei Mondiale a Sanatatii s-a aratt ca pana in 2020
stresul va fi principala problema de sanatate a oamenilor din
tarile in curs de dezvoltare.
semnalate aceste cresteri ale nivelului stresului, precum si
ingrijorarea legata de consecintele negative ale acestuia? Exista
multe motive, dar schimbarile care au intervenit in mediul
muncii si in societate par sa ofere cele mai multe raspunsuri .
Toate acestea au determinat marirea timpului de lucru in cazul
multor angajati si o reducere constanta a timpului liber.
Problemele psihologice cu care se confrunta cei care muncesc in
invatamant, sanatate, serviciile de urgenta, domeniul militar, etc
au crescut. Structura muncii s-a schimbat in mod dramatic in
asa-zisa ,,munca pentru viata” si a crescut diversitatea fortei de
munca pe masura ce femeile si minoritatile etnice se angajeaza.
Pe plan mondial, problematica sănătăţii în muncă a
cunoscut o revalorizare în ultimii ani, iar stresul ocupaţional a
constituit o prioritate. Cercetări recente relevă un fapt
îngrijorător şi anume acela că stresul organizaţional este astăzi a
doua problemă de sănătate în muncă, dupa afectiunile musculo-
scheletale, peste 28% dintre lucrătorii din Uniunea Europeană,
respectiv peste 40 de milioane de persoane fiind afectate în mod
direct; femeile sunt afectate mai mult decât barbaţii de stresul

1
Autor Corespondent: D. Badescu, SC Lilidor Medical Grup SRL, Bragadiru, Ilfov, Sibiu, Romania; e-mail: lilidormed@yahoo.com; tel +40-
724525292
Articol intrat în redacţie în 28.12.2010 şi acceptat spre publicare în 21.03.2011
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2011; 2(2)164-165

AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 164

 REFERATE
profesional.
Cauzele comune includ lipsa siguranţei locului de
muncă, a controlului asupra muncii şi supraîncărcarea
activităţilor, stresul profesional fiind cauza a peste 50% din
absenteism. Monotonia muncii, termenele limita foarte stranse
(29% din personal afirma ca lucreaza in aceste conditii),
tratamentul necorespunzator la locul de munca sunt alti factori
care cauzeaza stresul profesional.
De asemenea, se constată că numărul persoanelor care
suferă de stres cauzat sau agravat de condiţiile de muncă s-a
dublat, în raport cu anul 1990. Această situaţie alarmantă
antrenează, estimativ, costuri de peste 20 miliarde de euro, la
nivelul Uniunii Europene, reprezentând pierderi în timp de lucru
şi costuri de sănătate.(1)
Stresul în muncă este cauza a peste un sfert din totalul
concediilor medicale a căror durată reprezintă cel puţin două
săptămâni de absenţe de la locul de muncă.(2) Indivizii
reactioneaza la stres in moduri diferite: unii fumeaza mai multe
tigari, consuma mai mult alcool sau se drogheaza. Efectele
psihologice ale stresului includ problemele familiale, tulburari
ale somnului, probleme de dinamica sexuala, depresie, anxietate,
burnout. În afară de acestea, stresul antrenează perturbări
considerabile pe planul productivităţii, creativităţii şi
competitivităţii. Fiecare dintre noi poate fi victima stresului
legat de activitatea profesională, indiferent de domeniul de
activitate sau de mărimea întreprinderii în care lucrăm.
Peste 4 % din lucrătorii europeni declară că, în cursul
ultimelor 12 luni, au fost expuşi violenţei provenind din
exteriorul organizaţiei în care lucrează, iar 9% au reclamat
faptul că au fost intimidaţi la locul de muncă.
În plus faţă de efectele negative asupra economiei, nu
trebuie uitat costul uman al riscurilor psiho-sociale în muncă; se
ştie că aceste aspecte afectează sănătatea fizică şi psiho-socială
în diverse moduri, de la boli cardiovasculare si gastrointestinale,
diabet zaharat, astm bronsic până la problemele de sănătate
mentală.
In anul 2002 a fost organizată prima campanie pan-
europeană dedicată acestei teme, fiind cea mai mediatizată şi
populară manifestare a Agenţiei Europeane pentru Securitate şi
Sănătate în Muncă desfăşurată până la această dată. Săptămâna
Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă din anul 2002
a avut ca temă prevenirea riscurilor psiho-sociale. Această
manifestare a fost lansată la 2 iulie 2002, în cadrul
Parlamentului European, şi s-a extins în întreaga Europă, prin
intermediul programelor specifice ce i-au fost dedicate pe plan
naţional, în statele membre.
Prevenirea stresului în muncă constituie unul din
obiectivele formulate în Comunicatul Comisiei Europene (3)
privind noua strategie în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă. Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în
Muncă a elaborat o serie de fişe informative destinate să ajute la
abordarea stresului în muncă şi a cauzelor acestuia. Această fişă
informativă prezintă o metodă de evaluare şi prevenire a
riscului, care poate fi aplicată stresului la locul de muncă,
precum şi cauzelor acestuia. Fişa este destinată celor care doresc
să trateze problema stresului la locul de muncă.
Stresul legat de activitatea profesională apare atunci
când solicitările mediului de muncă depăşesc capacitatea
angajaţilor de a le face faţă sau de a le menţine sub control.(4)
Starea de presiune, poate să îmbunătăţească performanţele şi să
aducă o anumită satisfacţie în muncă, prin atingerea obiectivelor
urmărite. Dar atunci când solicitările şi presiunile depăşesc
anumite limite, ele conduc la stres. Şi această situaţie nu este
favorabilă nici pentru angajaţi, nici pentru institutie.
In conditii de normalitate, oamenii trebuie sa-si
gaseasca echilibrul si raspunsuri noi fata de situatii noi. Stresul
AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 165
nu este neaparat un fenomen negativ si, de aceea poate constitui
o greseala concentrarea doar asupra efectelor sale patologice. Un
nivel moderat de stres poate fi chiar un important factor
motivational sau poate fi un instrument in dobandirea unei
adaptari dinamice la noi situatii.
Daca sanatatea este considerata un echilibru dinamic,
stresul este o parte a acestuia. Nu exista stare de sanatate fara o
interactiune cu alti indivizi sau alte medii. Doar stresul excesiv
devine patologic. De aceea, unele tipuri de stres sunt chiar ceva
normal si necesar, atat la serviciu, cat si in afara lui. In cazul in
care stresul este intens, continuu sau repetat, atunci acesta poate
deveni un fenomen negativ ce poate conduce la imbolnavire
fizica si tulburari psihologice. In contextul organizational,
acestea genereaza adesea adaptari inadecvate la situatii.
Reactiile la stres sunt complexe, ele putand fi identificate in plan
fiziologic, cognitiv, emotional si comportamental.
Intr-un studiu privind stresul la manageri s-a stabilit ca
reactiile stresante se manifesta la palierul managerial cu o
intensitate crescuta, actionand pe trei directii principale:
• conducerea companiei, care este stresata si afectata de
unele norme emise de guvern si de ineficienta strategiilor
manageriale;
• la nivel orizontal – departamental, coordonarea este
distorsionata din cauza deficientelor in aprovizionare si
adesea a dotarilor tehnologice invechite, la care se poate
adauga o criza de competente;
• din partea angajatilor si a organizatiilor sindicale care fac
solicitari nerealiste, desi uneori corecte (greve, schimbarea
conducerii, etc.)
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Ghid privind stresul la locul de muncă – „Sarea şi piperul
vieţii sau sărutul morţii?” - Comisia Europeană,
Luxembourg, 1999. TE-02-02-002-RO-D, Agenţia
Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă
2. Probleme de sanatate in munca in UE, 1998-1999, Eurostat,
Luxembourg, 2001
3. Comunicatul Comisiei Europene „Adaptarea la schimbările
din lumea muncii şi din societate; o nouă strategie
comunitară în domeniul securităţii şi sănătăţii in muncă”,
2002-2006, Comisia Europeană, 2002,
http://europe.osha.eu.int /systems/strategies/future/#270
4. Cercetari privind stresul la locul de munca. Agentia
Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca, 2000,
Luxembourg 2000
5. T. Zorlentan, E.Burdus, G. Caprarescu, Managementul
organizatiei, Bucuresti, Ed. Holding Reporter, 1995
6. A. Tabachiu, I. Moraru, Tratat de psihologie manageriala,
Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1997
7. I.B. Iamandescu, Stresul psihic din perspectiva psihologica
si psihosomatica, Ed. InfoMedica, 2002
Copyright of Acta Medica Transilvanica is the property of Acta Medica Transilvanica and its content may not
be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written
permission. However, users may print, download, or email articles for individual use.