Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Principii Canonice Fundanentale de Organizare A BOR

    Uploaded by

    Adrian Gratian
    20 views7 pages

    Original Title

    1. Principii Canonice Fundanentale de Organizare a BOR

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    20 views7 pages

    Principii Canonice Fundanentale de Organizare A BOR

    Uploaded by

    Adrian Gratian

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A BISERICII ORTO- DOXE ROMANE A. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA $I FUNCTIONAREA BISERICI ORTODOXE ROMANE 1. Principiile canonice fundamentale de organizare si administrare a Bisericii Ortodoxe Romane Biserica Ortodoxa Romana, Biserica ortodoxa locala— nationala este organizata ca Patriarhie autocefala, cu titulatura ,,Patriarhia Romana”, pe teritoriul statului national unitar roman si cuprinde pe tofi credinciosii de religie crestin-ortodoxa din tar, bucurandu-se de toate libertatile si dreptu- rile, asigurate si garantate prin legi de Statul roman (art. 1.5 St.; art. 6 Le): in cadrul statului, Biserica Ortodoxa Romana este una din cele 14 organizatii religioase autonome sau culte religioase recunoscute de stat sub denumirea de ,,Cultul ortodox” (art. 16 LC). Biserica Ortodoxa Romani, ca si cult religios isi desfasoara activitatea pe teritoriul statului potrivit cu invafatura sa religioasi, canoanele si traditiile sale, in conformitate cu Statutul de organizare si functionare aprobat de stat, cu respectarea legilor statului, ,,practicile si ritualul sau nefiind contrare Constitutiei, securitatii statului sau ordinii publice si bune- lor moravuri” (art. 8.25 LO). Ca Bisericd ortodoxa locala-nationala, autocefala este unitara in organizarea sa $i isi pastreaz unitatea dogmatica, canonica sia cultului cu Biserica ecumenicd a rasdritului (art. 2 St.; art. 15 LC). ,,Are 0 conducere sinodal-ierarhica, potrivit invafaturii si canoanelor Bisericii ecumenice a rasaritului si traditiilor sale”; ,,se administreazé in mod autonom prin or- 5 gane proprii reprezentative, alese din cler si popor, prin votul credinciosi- lor constituite in conformitate cu dispozitiile Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Roméne,” aprobat de stat (art. 3 St.; art. 14LC). intreaga legislatie bisericeascd dup care se organizeazA si adminis- treazi Biserica Ortodoxa Romana da expresie principiilor canonice fundamentale, exprimate astfel: — Principiul eclesiologic-institugional, care consta in randuiala careia Biserica are caracter de institutie sau de asezimant vazut organizat dupa norme religios-morale dar si dupa norme comune de convietuire umané, prin care se afirma prezenta Bisericii de drept, stabilindu-se ca ,,Biserica Ortodoxa Romana, organizata ca Patriarhie Rom4na Autocefala” (art. 5 St), este unitara in organizarea sa (art. 2 St.), si ,,cuprinde pe toti credinciogii de religie crestina ortodoxa din Romania” (art. 1 St.). Statul recunoaste Bisericii personalitatea juridicd, adica calitatea de subiect de drept sau de purtatoare de drepturi si indatoriri (art. 18.28 LC; art. 86 St.), considerand- 0 ca fiind o societate sau organizare religioas4 — moral crestina, constitu- it& sub forma de cult religios crestin ortodox. Ca subiect de drept, Biserica se bucura de drepturi, si-i revin indatoririle pe care statul le recunoaste si pretinde in general institutiilor obstesti, in multe privinfe asimiland-o cu acestea. Biserica Ortodoxd Roména sub aspectul institutional are o organizare specifica centrala (art. 8 St.; art. 12 LC), cu organe proprii deliberative (Sfantul Sinod si Adunarea Nationala Bisericeasca) si executive (Consiliul National Bisericesc si Administratia Patriarhala) (art. 8.38 St.), in fruntea carora se gaseste Patriarhul ca intdistatator (art. 28 St.), si o organizatie lo- cali alcatuiti din mai multe parti componente (parohia, protopopiatul, eparhia, mitropolia si mAndstirea) (art. 39 St.), fiecare cu organe proprii de conducere specifice. Ca orice organism social care se conduce dupa norme juridice, $i Bise- rica Ortodoxé Romana dispune de organe disciplinare si de judecaté (Consistoriul disciplinar protopopesc, Consistoriul eparhial si Consistoriul Central Bisericesc) pentru clericii de mir (preoti, diaconi) si cAntareti bisericesti, in chestiunile administrative, bisericesti si organe specifice disciplinare si de judecaté pentru monahi (Consiliul de judecata, Consisto- riul monahal eparhial si Consistoriul monahal central) (art. 53St; art. 245- 246 RP.; art. 8 LC). Ri in afara granitelor {4rii existé un numar de comunitati bisericesti, organizate la diferite niveluri (mitropolie, arhiepiscopie, vicariat, protopo- piat, parohie) care se gasesc sub obladuirea canonica a Sfintei Patriarhii (art. 6 St.), formand diaspora Bisericii Ortodoxe Romane. ~ Principiul organic sau constitufional bisericesc care releva ,,invata- tura Bisericii ca asezimant de mantuire alcatuit in mod necesar din mai multe madulare sau categorii de membri”, potrivit cdruia ,,intreaga lucrare a Bisericii se sivarseste prin actiunea comuna a tuturor membrilor sai”, este concretizat, in prevederea expresi a Statutului de organizare si functionare a Bisericii noastre, in care se precizeazi ci membrii Bisericii Ortodoxe Romane sunt de mai multe categorii, si anume: clerici, mireni, laici sau credinciosi simpli si monahi (art. 41.74 St.). Clericii au primit ha- tul hirotoniei spre a exercita puterea bisericeascd sub cele trei aspecte de putere invatatoreasca, sfintitoare si jurisdictionala sau de conducere, adica mijloacele prin care se sAvarsesc lucrarile specifice bisericesti. Lor li s-au atribuit indatoriri si drepturi de conducere sufleteasca si administrativa a credinciosilor lor incredintati, incadrati in diferite unit’ti administrative, organizate la diferite niveluri. Mirenilor li s-a rezervat sustinerea, intarirea si raspandirea credinfei, vietuirea potrivit invayaturii crestine, impartisirea cu harul sfintitor, infaptuirea faptelor milei crestine, colaborarea cu clericii la conducerea treburilor bisericesti (art. 52 St.). Monahilor li s-a rezervat rugaciunea, munca si pastrarea tezaurului traditional al Bisericii noastre, printr-o traire in infranare, saracie de buna voie gi ascultare (art. 74 St.), toate spre m4ntuirea proprie si a semenilor lor. — Principiul ierarhic care consta in organizare, lucrarea si conducerea Bisericii dupa randuiala pe care o imprima intregii vietii bisericesti ierarhia clerului de instituire divina, formata din trei trepte, care se deosebesc intre ele prin starea lor harica, si anume: treapta diaconiei, a presbiteratului si a episcopului, care sta la baza intregii noastre organizatii bisericesti. Concretizarea acestui principiu consti in forma de conducere ca si in forma de organizare a Bisericii noastre, care este ierarhica (art. 39 St.), si i se di expresie tocmai prin normele cuprinse in legiuirile bisericesti cu pri- vire la treptele clerului de mir (art. 120, 126, 129 St.) si a celui monahal, cu privire la unitatile administrative bisericesti locale gi teritoriale, cu pri- vire la organizarea si competenta instantelor disciplinare si de judecata ale Bisericii (consistoriile), la conducerea eparhiilor, la constituirea sinodului permanent, a sinodului mitropolitan, a Sfantului Sinod plenar si a celorlalte 7 organe de conducere ale Bisericii noastre (art.8 g.u. St.) Aplicare isi ga- seste acest principiu si in modul de subordonare sau supunere a treptelor inferioare fata de treptele superioare din ierarhia bisericeasca, ca o impli- nire a principiului ascultarii canonice; in ascultarea credinciosilor fat de ierarhie precum si a tuturor ierarhilor fat de sinoade (art. 15-16 RP.). Tot © aplicare a principiului ierarhic este si inscrierea in legiuirile noastre a dreptului de devolutiune (art. 30, lit. O, St.), ca un corolar pentru cazuri exceptionale. — Principiul sinodal sau principiul sinodalitafii este randuiala potrivit cireia forma de conducere a Bisericii este sinodalé. Conform acestui principiu, organele superioare de conducere ale Bisericii noastre nu sunt cele individuale, reprezentate de ctre persoane, ci, cele constituite sub forma de sinoade, adicd sub forma de organe colegiale sau colective, ca organe de conducere superioara cum sunt: Adunarea parohiala, Adunarea eparhiala si Adunarea Nationala Bisericeasca, soboare mixte care continua 0 traditie de veacuri a Bisericii si a poporului nostru. jn lumina acestui principiu se exerciti si puterea bisericeasca. Sinoadele arhieresti, ca si sinoadele mixte, adunarile, comisiile si comitetele fac posibila conducerea treburilor bisericesti prin colaborarea credinciogilor cu clerul. ~Principiul iconomiei sau al pogoramantului, care consta in randuiala, potrivit cdreia, autoritatea bisericeascd, in calitate de defindtoare a mijloacelor de lucrare ale Bisericii, adic a puterii bisericesti, poate sa chiverniseasca aceast putere, folosind mijloacele ei asa cum apreciazd ea cA este interesul Bisericii, adic in interesul mantuirii, se concretizeaza in faptul c& legaturile actuale au la baza lor acest principiu pe care il aplicd atat in forma lui sever’, dupa acrivie, cat si in chip de pogoramant (apli- care cu ingaduinta) (art. 90 St.; art. 47 RP). — Principiul autonomiei externe care const in randuiala potrivit cdreia Biserica este independenti sau de sine statitoare fafa de orice alta organizatie din afara ei, adicd se conduce dupa legi proprii (auto, nomi) in treburile ei religioase, fiind supus& totusi supravegherii, indrumarii legale in cele obstesti si controlului din partea Statului, ca putere suverana (art. 30 C.; art. 10 IC; art. 4 St.) Potrivit acestui principiu se defineste pozitia Bisericii in raport cu Statul (art. 3 St.). Randuiala aceasta se concretizeaz4 in faptul c& Biserica noastra si-a elaborat si si-a adoptat singura legile sale, prin organe proprii reprezentative, alese de clerici si mireni, prin votul credinciogilor, fri amestec din partea Statului. Astfel, art. 3 St. precizeaza 8 c& ,,Biserica Ortodoxa Romana se administreaza autonom, prin organe pro- prii reprezentative, alese din cler si popor, prin votul credinciosilor, si constituite in conformitate cu dispozifiunile prezentului Statut”; iar art. 4 St. stabileste ca lucrarea autonomi a Bisericii e supusa controlului Statului, care se exercita prin Ministerul Culturii gi Cultelor. — Principiul loialitatii faté de stat, exprimat in obligatia de a respecta suveranitatea Statului, legalitatea gi obligatiile cetafenesti ce privesc atat clerul, cat si pe credinciosii simpli, este concretizat in actualele legiuiri bisericesti prin norme corespunziatoare (art. 4,6,7,13,s.a. St.; art. 2 RP; art. 300 RIT., art. 3,24,25 s.a, RAB.). ~ Principiul autocefaliei care exprima randuiala canonica potrivit ca- reia o unitate bisericeasca, ierarhic, sinodal si teritorial determinata, se conduce in mod complet independent fafa de alte unitafi de acelasi fel, cu care pastreaza, in mod obligatoriu, unitatea dogmatica, cultica si canonica, determina in mod principal pozifia independenta deplina a unei Biserici locale in raporturile interbisericesti. Concretizare a acestui principiu o ga- sim in art. 2 St., unde se precizeaza ca ,,Biserica Ortodoxd Romani este autocefala,” deci independenta de alte Biserici. Ca un element important, in Statutul pentru organizarea gi functionarea Biscricii Ortodoxe Romane, in concordanta deplina cu traditia bisericeasca si cu randuiala canonica a Bisericii Ecumenice Ortodoxe, prevazuta gi in can. 2 sin. II ec., s.a., este afirmarea si extinderea drepturilor de autocefalie si asupra diasporei pro- prii a Bisericii noastre (art. 6 St.). — Principiul autonomiei interne exprima rénduiala potrivit carcia unitafile organizatorice-administrative se conduc de sine statator, prin or- gane proprii, fiind insa supuse supravegherii, indrumarii legale si controlu- lui din partea autoritatilor bisericesti superioare, isi gaseste aplicare in felul in care s-a reglementat raportul dintre diferitele unitati administrative sau parti componente ale Bisericii (art. 39 St.). — Principiul nomocanonic sau pravilnic, care consta in randuiala potrivit cireia Biserica se conduce atat dupa legi proprii, cat si dupa legile Statului, se aplica in faptul necontestat cd pe firul unei lungi traditii, Bise- tica Ortodoxa se conduce si azi, ca intotdeauna, dupa legile proprii (Sfin- tele canoane, Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Orto- doxe Romane si Regulamentele bisericesti), cu respectarea legilor Statului cu privire la viata cetafenilor si in special a legilor cu privire la viata reli- gioasa (art. 30 C.; Codurile: civil, penal, procedura civila, penali, Legea cultelor g.a.). Prin aceasta atitudine principiala, Biserica noastra isi potriveste $i azi randuielile sale canonice cu normele pe care le cuprinde in cadrul legal creat de Stat pentru activitatea religioasa de pe teritoriul sau. Prin aceasta, Biserica nu se abate de la perspectiva sa soteriologica, ci se mentine pe pozifia sa proprie, religioasa, de mantuire a oamenilor dreptcredinciosi. in lumina acestui principiu religios-bisericesc, ,,intarirea” si ,,continua primenire” a legiuirilor bisericesti constituie nu numai o indatorire legala, ci mai intai de toate o indatorire de constiin{a pentru conducatorii si pentru slujitorii Bisericii. — Principiul teritorial, care exprima randuiala potrivit careia formele organizatiei bisericesti teritoriale se acomodeazi dup tiparele organizarii teritoriale a unitatilor de stat, in conformitate cu normele cuprinse in canoanele 34 ap.; 35-37 ap.; 4-6.8 I ec., 11 IV ec., se aplicd formal in prevederile Statutului pentru organizarea si funcfionarea Bisericii Orto- doxe Romane, in care se dispune: ,,intinderea teritoriala a protopopiatului se determina de Adunarea eparhiala, finand seama de intinderea teritoriala a unitatilor administrative ale Statului” (art. 71, al. 2, St.). Din enumerarea principiilor canonice fundamentale care stau la baza organizarii Bisericii noastre, ca si a modului lor de adaptare la realitatile victii noastre bisericesti romanesti actuale, desprindem faptul ca ,,Biserica noastra a pastrat in zestrea ei canonica tot ce s-a dovedit mai autentic si mai folositor in decursul timpului” $i ci ,,aceasta zestre a carei con{inut il formeaza principiile si normele canonice de baza ale Ortodoxici”, a fost preluata, adaptata si depozitata de catre conducerea Bisericii Ortodoxe Ro- méine in legiuirile acum in vigoare. in concluzie putem afirma ca intreaga activitate bisericeasca desfasu- rat in cadrul creat de actualele legiuiri bisericesti, prin efectul aplicarii lor, a facut ca Biserica Ortodoxé Romani si-si indeplineasca indatoririle sale religioase si patriotice fata de popor si fara, cat si si dobandeascé un mare prestigiu in lumea ortodoxa si in intreaga lume crestina contemporana. Pu- tem afirma deci, ca aplicarea consecventa a legiuirilor noastre bisericesti la baza carora stau principiile canonice, exprima o orientare deplina canonica si in concordan{a desavarsité cu cea mai autentica traditie ortodoxa si

    You might also like