4, ANALIZA RISCULUI Analiza performantei constituie, fara indoiala, un aspect esential al diagnosticului financiar, dar concluziile sunt adesea incomplete daca nu se ia in considerare celélalt aspect al analizei financiare — riscul. intr-o acceptiune sintetica, riscul — inerent oricarei activitati — reprezinta variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului. Delimitarea analizei riscului de analiza rentabilitatii nu trebuie s8 duca la concluzia c& cele doua aspecte sunt independent. Rentabilitatea nu poate fi apreciaté decat in functie de tise, gi invers. Diferifi agen{i economici nu-gi esuma un rise de pe care ei o asteapta. De altfel, in teoria economica este tot mai frecvent acreditaté ideea c& echilibrul funciie de rentabilitatea financiar este respectat daca rentabilitatea unei entitéti economice compenseaza riscul asumat, risc dependent in mod egal de factori economici si de politica financiaré a acesteia. in concordan structurata astfel: - analiza riscului economic (de exploatare) - analiza riscului financiar cu formele pe care le imbraca riscul, problematica analizei poate fi analiza riscului de faliment in teoria economica, nojiunea de risc este substituilaé cu alte nojiuni, cel mai adesea cu cea de ,flexibilitate’, care inseamna capacitatea firmei de a se adapta si a raspunde eficient la schimbarile de mediu. Analiza riscului de faliment Pentru ca o intreprindere sa reziste conditi impuse de piaté, aceasta va trebui s4 fie solvabila, adicd s8 aib& capacitatea de a face fata obligatiilor scadente la un moment dat. Deci, intreprinderea este obligata sa lucreze in echilibru, orice dereglare a acestuia conducénd inevitabil la dificulta in desfagurarea activitati, si in ultima instant la falimentul acesteia. Criterille principale care stau la baza identificarii intreprinderilor in dificultate sunt: -insalvahilitatea, adic activul nu aste suficiant pentru achitarea datorilor= supraindatorarea, caz in care gradul de indatorare este atét de mare incdt compromite capacitatea intreprinderii de a face fata datorillor scadente - existenta unor fapte de natura s compromita continuarea activitatii Uniunea Europeana a Expertilor Contabili a retinut urmatoarele semne ale unei situatii dificile, reale sau potentiale - existenta unui fond de rulment negativ sia pierderilor - utilizarea unor credite curente pentru finantarea investitilor - imposibilitatea rambursarii creditelor la scadenta normala ~ imposibilitatea reinnoirii creditelor -_ falimentul unor furnizori gi/eau clienti - disparitia sau indisponibilitatea unui manager - _persistenta unor greve jintreprinderile in dificultate financiara se caracterizeaza prin: - scéderea volumului activitati si a rentabiitatil - ufilizarea unor tehnici gi instrumente de conducere neperformante - situatie financiara dificil - grad scézut de utilizare a capacitatilor de productie Din punct de vedere juridic, o intreprindere este in dificultate atunci cnd se afla in stare de incetare a platilor, adic atunci cAnd nu poate face fata datoriilor sale exigibile cu sumele de bani disponibile. in acest caz, legea prevede deschiderea procedurii de reorganizare sau lichidare judiciara. Derularea procedurii juridice, conform legislatiei noastre ‘incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de céitre debitor, de catre creditori sau de c&tre Camera de Comert si Industrie Teritoriald. Cererea debitorului este insofita, printre alte anexe de: bilantul contabil gi copii de pe registrele contabile, contul de profit si pierdere din anul anterior depunerii cererii, situatia creantelor si datorilor firmei, 0 declaratie a debitorului in care arata intentia de a-si reorganiza activitatea sau de a-silichida averea. in economia romaneascé principalele cauze ale falimentului unor intreprinderi sunt: - dotarea tehnica neperformanta - lipsa cererii pe piatai a produsolor fabricate - _aparitia produselor de substitutie realizate cu costuri mai mici sau provenite din import - reducerea activitatii unor sectoare importante (industria c&rbunelui, transporturi etc.) ~ productivitatea scézuta si costul ridicat al produselor - politica de protectie sociala existent= gradul redus de competitivitate al produselor - blocajul financiar existent in economie - management defectuos - falimentarea unor banci In urma unui studiu efectuat in Franta, referitor la cauzele falimentelor, s-au identificat urmatoarele 10 cauze principale (cu proportia pe care o detin in totalul cauzelor): Falimentul unor clienfi 21% Stocuri prea mari 11% Reducsiea wrediveior 1% ‘Cheltuieli cu personalul prea mari 10% Decesul sau boala managerulul 10% Contabiltaiea deficitara si necunoasterea costulti complet % Deturnarea de fondurt 8% Exproprien 8% ‘Scaderea conjuncturala a cifrel de afaceri 8% ‘Organizarea deficitara a intreprindeni oe 4.1. Analiza riscului de faliment prin metode statistice 4.1.1. Modele statistice straine Evaluarea riscului intrarii si mentinerii in afaceri a firmei pe o piata concurentiala presupune utiizarea unor metode statistice, intre care pe termen scurt mentionam metoda scoruri r sau ,credit-scoring”. Scopul acestei metode este de a stabili pentru fiecare firma un indicator numit scar”, care sA permité estimarea starii de faliment a firmei intre modelele cele mai cunoscute amintim: Modelul Altman, Modelul Conan-Holder, Modelul Centralei Bilanturilor Bancii Frantei. Modelul ,2” este un model statistico-matematic de prognoza a starii de faliment a firmelor, fiind dezvoltat in SUA, in anul 1968, de profesorul Altman. Modelul ,Z" cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative stari financiare partiale ale unei companii Cu ajutorul acestui model, profesorul Altman a reusit s& prevada circa 75% din falimentele unor firme, cu aproximativ doi ani inainte de producerea acestora, Coeficientii variabilelor selectate au fost stabiliti in urma analizei starii economico- financiare a unui numar de 66 de firme, dine care unele au dat faliment, iar 33 au avut dificultati financiare.Modolul ,,2” Altman se prezint’ astfel: Z=1,2X1 + 1,4X2 + 3,3Xs + 0,6Xs + 0,999Xs - flexibilitatea firmei _ Capital circulan(C.) _ Fond de rulment(FRN) Activ total AB) Activ total AB) Be Fondul de rulment net (FRN), Capitalul de lucru sau Lichiditatea curenta (generala) in forma absolut reprezinta echivalentul grupei E (Active circulante, respectiv datorii curente nete) din bilant (rd. 54) rata autofinantérii activelor totale _ Profit reinvesti{ PRI) Activ total AB) PRI = Rezultatul net al exercitiului (RNE) — Dividende de plata (Contul 457) RNE = Rezultatul brut al exercitiului (RBE) — Impozitul pe profit (IP) IP = RBE x cota impozitului pe profit - fata rentabilitatii economice a Rezultatul brut inaint e de plata dobanzilor si impozitelor (RBDIT) Activ total AB) RBDIT = Rezultatul brut al exercitiului (RBE) + Cheltuielile privind dobanzile (CHD) - capacitatea de indatorare a firmei x, Capital social(C,) Valoareade piata a actiunilor\VP) Datorii totale (DT) - randamentul activelor y, — Lifrade afacerineta(CAN) ~ Activ toral( AR) In functie de scorul obtinut, firmele se ierarhizeaza pe trei nivele, si anume: = nivelul |: firme solvabile Z > 3 sau 27 - nivelul ll: firme cu dificultati financiare temporare, care pot fi remediate daca se aplicé strategia adecvata situatiei 1,8 9) - nivelul Ii: firme cu dificultati financiare temporare, care pot fi remediate daca se aplica strategia adecvata situatiei (4 < Z < 9) - nivelul Ill; firme falimentare (Z <4) ‘intre dezavantajele aplicarii acestui model mentionam urmatoarele: ~ indicatoriiutilzati vizeaz& numai o parte din remunerarea capitalului - stabilitatea financiara poate creste si pe seama unui grad de indatorare mai mare a firmei - lichiditatea intermediaré se poate realiza prin cregterea creditului comercial acordat clientilor Modelul Centralei Bilanturilor Bancii Franfei . in Franta se utilizeazé functia scor Z stabilité de Centrala Bilanturilor a Bancii Frantei, compusa din opt variabile si anume: Z= -1,255X1 + 2,003X2 - 0,824X3 + §,221Xs - 0,689Xs - 1,164Xs + 0,706X7 + 1,408Xs - 85,544 - Tata de prelevare a cheltuielilor financiare Cheltuieli financiare(CF) X= Re zultatul din exploatare(RE) - rata de acoperire a capitalului investit sau rata stabilitati financiare Capital permanen(CPM) _ Capital permanen(CPM) ‘Activ total AT) - Pasiv total PT) a - rata capacitafii de rambursare a datorilor din resurse proprii yacitaten de autofinantare (CA Datorii totale (DT) x - rata rentabilitatii vanzarilor_ Resultanul din exploatare(RE) * Cifrade afacerineta (CAN) - viteza de rotatie a obligatilor fata de furnizori Soldul mediu medi al datoriilor comerciale(DC) Stocuri(S) ‘DC - soldul mediu al datoriilor comerciale, calculat intre doué momente succesive (initial gi DC, +DCp final) ale perioadei DC = - abaterea relativa a valorii adéugate - viteza de rotatie a creantelor (durata in zile) ‘oldul mediu al creantelor(CR) Cifra de afacerineta (CAN) CR- soldul mediu al creantelor, calculat intre doud momente succesive initial si final ale perioadei Gr = CR * CR - rata investitilor fizice din resurse propri X= at unde Al - reprezinta valoarea activelor imobilizate In functie de valoarea scorului Z, firmele se grupeaza in trei categorii i anume: - nivelull: firme cu o situatie financiara corespunzatoare (Z > 0,125 ) = nivelul I firme cu 0 silualie financiara incerta (- 0,25 < Z < 0,125) - nivelul Ill: firme aflate in dificultate financiara (Z < - 0,25) Intre dezavantajele aplicarii acestui model mentionam urmatoarele: - minimizarea importantei capacitatii de autofinantare a datoriilor - dinamizarea accentuata a afacerilor, care mareste riscul de lichiditate financiara - luarea in considerare ca variabila negativa a valorii adaugate - existenta unei valori reziduale foarte mari (- 85,544)Modolul Tafflor este reprezentat de o funetie liniara complex de forma: Z = 0+ C1Xs + C2X2 + CoXs + 4X4 unde: X1 — reprezinta rata rentabilitatii activelor curente si se calculeaza ca un raport intre rezultatul brut al exercitiului si activele curente (53%) Xe — reprezinta rata lichiditatii generale si se calculeaz& ca un raport intre activele curente si datoriile curente (13%) Xo — reprezinta rata dependentei financiare curente gi se calculeaz4 ca un raport intre datoriile curente gi activele totale (18%) X4 — reprezinta intervalul de timp in care compania igi poate finanta activitatea de productie cu ajutorul activelor proprii fara s& incaseze facturile emise (16%) 0, 1, C2, Os, 4 reprezinta coeficientii de ponderare care se determina prin analiza regresionala, iar valorile procentuale din paranteze reprezinta contributia indicatorilor la reprezentativitatea modelului. Punctul de inflexiune dintre success $i insucces este 0,2. astfel, firmele care inregistreaz4 un scor peste 0,2 au o situatie financiara corespunzatoare, in timp ce firmele cu un scor mai mic decat 0,2 vor inregistra un egec in viitorul apropiat. Taffler a adaptat tehnica scorului Z pentru dezvoltarea scorului PAS (performance analysis score). Cu ajutorul PAS sunt evaluate performantele companiei prin raportarea la alte companii din industrie si generalizarea rezultatelor in intreaga economie. Scorul PAS grupeaz toate scorurile Z ale companiilor in termeni procentuali, masurand performata relativa pe o scara cuprinsa intre 0 si 100. Un scor PAS al variabilei X inseamné faptul c& 100 - X% din companiii au inregistrat un scor mai mare decat scorurile Z. Astfel, un scor PAS de 80 inseamna cA numai 20% din companiile analizate au inregistrat un scor superior scorurilor Z. Scorul PAS evidentiaza in marimi procentuale trendul performantei unei companii de-a lungul timpului Modelul Robertson. Profesorul Robertson a identificat patru elemente care produc modificari ale sAnatatiifinanciare ale firmei si anume: stabilitatea pe piata, sc&derea profitului, scdderea capitalului de lucru, cresterea imprumuturilor. Functia scor a prof. Robertson are urmatoarea forma: Z = 3,0X: + 3,0Xz + 0,6Xs + 0,3Xs + 0,6Xs In care: X1= (Cifra de afaceri neta — Active totale) / Cifra de afaceri netaXo= Rezultatul brut al exercitiului / Active totale X= (Active curente — Datori totale) / Datorii totale Xe = (Capitaluri proprii - imprumuturi) / Datorii totale Xs = (Active lichide — Descoperirea de cont) / imprumuturi Functia Z vizeaz& modificarile care intervin in situatia financiaré a firmei de la o perioada la alta. Daca scorul Z se depreciazé cu 40% sau mai mult de 40%, intr-un an, in mod automat analiza trebuie s identifice cauzele reducerii scorului Z. Daca reducerea scorului Z este de 40% sau peste 40% in doi ani consecutivi, atunci compania nu poate supraviefui din cauza instabilitatii sale financiare. © varianté a metodei scorurilor practicaté in special de b&nci este ,comparatia normativa” a bonitatii agentilor economici care apeleaza la credite, tratata in continuare. 4.1.2. Modele statistice romanesti Modelul ,,Anghel” (276 intreprinderi, perioada 1994-1998) A= 5,667 + 6,371R: + 5,3932Rz — 5,1427Rs — 0,00205Rs Profitnet__p __CashFlow p ___Datorii__p Datorii Cifra de afacerineta Venituri totale Active totale’ Active totale Daca : A < 0 riscul este iminent 0 2,05 situatie financiara bund Modelul ,,Bailegteanu” B= 0,444G: + 0,909G2 + 0,052Gs + 0,0333Gs - 1,414 , _ Aetivecurente _¢ Profit net + Amortizare ' Pasive curente* Rata de rambursarela creditul pe termen mediu si lung + Dobanda Vanzari Cifra de afaceri) Profit G,= Cost Client Daca : B <0,6 faliment iminent 0,52 risc aproape nulModelul ,,von 1 = 0,333R1 + 5,555Rz + 0,0333Rs + 0,71429R: + 1,333Rs + 4Re Venituri totale incasate si incasabile Capacitatea de autofinantare ‘Active totale (mai putin cheltuielile in avans) Venituri totale incasate si incasabile p, — Lenituritotale incasate si incasabile. ~ _ Capacitatea de autofinanure ‘ ‘ Datorii totale Creantecorectate Fondul de rulment _ Creantecorectate+ Disponibil . , _ Active totale (mai putin cheltuielée in avans) Ry Datorii pe termen scurt Dac&:0<1<1,5 isc ridicat de faliment (64% - 85%) 1.55153 stare de incertitudine (46% - 64%) 3 $1<4,5 _ riscmediu (29%-46%) 455156 probabilitate scazuta de aparitie a riscului (12% - 29%) I>6 rise aproape nul (< 12%) Modelul ,,Statev” (2006) Mst = 0,872V1 + 0,360V2 + 0,257Vi1 + 0,467V15 - 0,592V2s + 0,592Vs2 + 0,526V47 Nevoia de fond de rulment , _ Cheltuielicu personalul Active totale . Valoarea adaugata y, ~Gifrade afacerineta y, _ Activecirculane Valoarea adaugata Active totale Active totale Active totale Datorii pe termen scurt ‘Pasiv total Daca : M< 1,25 stare de faliment M > 1,25 situate financiaré bund4.2. Limitele aplicarii modelelor bazate pe functia scor in conditiile economiei roménesti Importanta predictiei falimentului si intelegerea cauzelor egecului economic este in cele din urma 0 chestiune pragmatica. Costurile directe ale insolventei sau ale falimentului (taxe legale, onorariile contabililor, ale cenzorilor si avocatilor etc.) sunt scazute in comparatie cu pierderile pe care le pot inregistra actionarii/creditorii ca urmare a sc&derii valorii firmei. De asemenea, costurile indirecte cum ar fi pierderile pentru manageri, parteneri de afaceri, institutii financiare, stat etc. sunt considerabile. Toate acestea au fost simtite din plin pe piafa romaneasca in ultimii ani. Orice progres in identificarea cauzelor gi in predictia falimentului poate minimiza costurile discutate. Tinand seama de contextul economic actual este o adevarata provocare s& incerci construirea unei functii scor pentru previziunea falimentului intreprinderilor roménesti, aceasta in primul rand datorita faptului cé procesul de faliment are cu totul alte coordonate in Roménia comparativ cu majoritatea {arilor pentru care exist dezvoltate metodologii Z Scor. Principala limita a aplic&rii de cAtre firmele romanesti a modelelor de diagnosticare bazate pe functia scor dezvoltate in alte tari este legaté de caracterul national al acestor modele. Taffler ardta in 1980 ca « fiecare tara necesita un model propriu ». In practica, este acceptata in mod larg ideea de limitare a concluziilor si aplicabilitafii unei functii scor doar la spatiul economic pentru care a fost construita, chiar daca s-a dovedit c unele modele au un grad ridicat de universalitate (functia scor Altman a fost aplicaté cu succes atat in economii cu grad ridicat de dezvoltare — SUA , Japonia, Canada — cat i in tari in curs de dezvoltare — Brazilia). Acest lucru se datoreaza faptului cé modelele recunoscute pe plan mondial (Altman, Banca Frantei) au fost construite in conditile unei economii stabile in timp ce, ca un caz particular, economia roméneascé se confrunté cu o prelungité perioadé de tranzitie, caracterizata printr-o accentuata instabilitate economica. Aceasta situatie face ca firmele roménesti sé nu poata folosi, in condifii acceptabile ale riscului erorii de predictibilitate, modele recunoscute pe plan mondial. In ceea ce priveste principalele limite ale aplicdrii modelelor bazate pe functia scor dezvoltate in tara, acestea sunt date de urmatoarele coordonate a) selectarea esantionului care sté la baza construirii functillor scor nu se bazeaza pe o populatie relevanta statistic, respectiv egantionul selectat pentru analiza nu reflect neaparat situatia falimentar — non falimentar din economia romaneascé. Acest lucru se datoreaza faptului c& in Romania exista un numar ridicat de falimentede facto, dar un numar relativ redus de falimente de jure gi de aceea, luarea sau neluarea in calcul a acelor firme care sunt falimentare (incapacitatea de plata, pierderi consecutive pe o perioada mai mare de timp etc.), dar care nu au fost declarate ca atare poate avea un impact direct asupra acuratetei predictibilitatii modelului de sine. b) lipsa unei perioade mai lungi de analiz4 inainte de faliment — poate sa fie 0 cauza a unei eventuale reduceri a abilit&tii predictive fata de cea declarata de catre autorii respectivelor modele. Acest lucru se datoreaza atat perioadei scurte de la data trecerii la principiile economiei de piaté, cat si gradului ridicat de instabilitate economica ce caracterizeaza economia romanesca. ¢) caracterul general al functii 1 scor dezvoltate — ultimele preocupari pe aceasta tema au scos la iveala incercdirile de constituire a unei functii care sa fie aplicabila la nivelul intregii economii romanesti ins, dincolo de meritele acestor incercari, este unanim recunoscut faptul ca, in general, un model de predictie a falimentului se limiteaza la industria sau industrile pe baza cdruia a fost construit; d) neluarea calcul a indicatorilor «non-financiari» in procesul de fundamentare a functiei scor — rezultatele cercetrilor efectuate in tarile dezvoltate arata c includerea indicatorilor non-financiari in modelele Z - scor in Romania trebuie avut in vedere faptul, c nu intotdeauna incetarea activitatii unei companii este rezultatul managementului defectuos, ci in multe cazuri se poate datora, mediului economic gi social in care activeaza firma ceea ce implica Iuarea in calcul a altor variabile decét ratele financiare. Limite care trebuie sa fie avuta in vedere este ca includerea unor asemenea variabile (care exprima caracteristicile industriel si ale mediului economic) genereaz& modele cu o limitare geografica, dar si temporal mult ‘mai pronuntaté comparativ cu modelele bazate exclusiv pe rate financiare O conditie esentiala in construirea cu succes in Romania a unor modele de predictie a falimentului o reprezinta intarirea disciplinei privind legislatia falimentului, fapt care s-a si intamplat in luna aprilie 2006, cAnd legea falimentului a fost abrogata si inlocuité cu legea insolventei (Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicaté in Monitorul Oficial al Rominici, Partea I, nr. 359/21 aprilie 2006, republicat), creandu-se astfel, acole instrumente care la nivelul statului, dau posibilitatea luarii mai rapide a acelor masuri care sé impund procedura declangarii insolventei si implicit a falimentului, consideraté ca o practica obligatorie pentru cei aflati intr-o asttel de situalie.De asemenea, in constituirea unor astfel de modele trebuie s& se plece de la ideea includerii si a unor indicatori non-financiari reprezentativi pentru industria sau industrile respective, astfel incat sA se ia in considerere principalii factorii cu caracter economic si social din mediul firmei, care pot influenta rezultatele acesteia, marind astfel acuratetea predictiblitati Nu in ultimul rand, se impune folosirea unor limite maxim — minim in stabilirea valorii indicatorilor folositi in determinarea functiei scor astfel incdt s4 se contrabalanseze efectul negativ indus de specificul perioadei de tranzitie si de absenta unor informatii credibile gi relevante pe 0 perioada mai mare de timp.