1. Extrasistolele supraventriculare. Sunt determinate de aparitia unor stimului ectopici plecati din atriu, sau de la nivelul jonctiunii atrio-ven- triculare. 1.1. Etiopatogenie. Extrasistolele supraventriculare pot si apara la in- dividul sanatos, in urma unuf sufienaj fizic, a unui consum excesiv de alcool, de TAR, ea de cafes amor medicamente, aga com ar fl efedrine, atid presivele, aminofilina, sau cafeina, sau @ ufior stresuri psihice. Dar ele pot fi determinaté si de anumite bolt de inima, aga Gumi aF fi Catdiopatia ischémic’, insuficienta cardiacd, sau boli endocrine, asa cum ar fi hipertiroidia, sf tulbu- Hine de Menopauzi menopauzi. aiid 12. Manifestari clinice. De multe ori boala evolueaz4_asimptomatic. Adicd bolnavul are extrasistole, depistabile ECG, dar nu are nici un simptom dlinic. De cele mai multe ori, ins’, bolnavul are palpitatii. Extrasistolele sunt resimtite de bolnay sub To 4 ite, survenite dupa o pauzd-maifunga intre batdile inimii Alteori ele sunt resimtite de catre bolnav. ca o falfaire, sau ca o rostogolire a inimii, = =~ Pe Langa palpitatii, boInavul_mai_poate avea uneori dureri_precordiale, ~~ La auscultatia inimii se poate auzi o contractie cardiacd prematura, care este urmati de o pauz& postextrasistolicd egal, sau ceva mai lungi decat 0 diastola_obisnuita. ~ La palpare se poate percepe o und pulsatila prematura, care este de obicei mai slaba decét pulsatile obisnuite. Cind sunt foarte frecvente, extrasistolele supraventricularé sunt greu de deosebit de fibrilatia atriald. De remarcat c4_dupi_efort extrasistolele devin mai rare, sau dispar complet. 7 _omeeiael 1.3. Modificdri ECG. Extrasistolele supraventriculare _sunt_caracteri- te de existenta unor complexe premature. Unda P este prematura si precede lexul QRS. Distanfa P-R este mai ma \de. Com- plexul QRS este in majoritatea cazurilor normal, dar el poate fi $i modificat, cand extrasistolele sunt foarte precoce. “Pauza postextrasistolic’ depinde de localizarea focarului ectopic. Ea poa- te fi decalanté, adica egali cu un interval P-P normal, poate fi compensatorie incompleté, adici mai mare decat intervalul dintre doua unde P, sau poate fi compensatorie complet, adic egal cu inervalul dintre dowi batai sinusale (fig. 7.1.1). in cazul in care focarul ectopic se afl in jonctiunea atrioventricular’, unda P este retrograda, adicd ea este negativa in DII si DIII. In aceste cazuri unda P poate precede, poate urma, sau poate fi inglobaté in complexul QRS, iar intervalul P-R poate fi mai mic de 0,12 secunde. 1.4. Tratamentul extrasistolelor supraventriculare. in_majoritatea cazurilor nu este necesar un tratament deosebit. De cele mai multe ori este sufi- untlor nu cSte necesar un tratament ds peice 3 231Fig. 7.1.1 ~ Traseul electrocardiografic al unor extrasistole supraventriculare. cient inlaturarea cauzelor, adic a stresurilor, a alcoolului, a tutu lei si administrarea unor sedative, cum ar fi extraveralul 4 Li, medazepamul de 2 ori céte 5-10 mg/zi, sau hidroxizinul d ite 12-25 mg/zi, Cand acuzele-sunt mai nena se pot sds felons, aga cum ar fi propranolulul 10-20 mg/zi, sau metoprololul 25-50 my 2. Extrasistolele ventriculare. Reareainellccontacll pecenane de: terminate de niste sti i_din_ventriculi. 2.1. Etiopatogenie. Extrasistolele ventriculare pot apare, ca si cele su- praventriculare la individul sanatos, in situatii de stres, 1a bolnavii cu boli car- diace, asa cum ar fi cardiopatia ischemica si cardiomiopatia dilatati la bol- Savi ab eevagatace na conor W hoeroidia, sau lope wtoweatl on digital, sai cu chinidina, Depolarizarea precoce din extrasistolele ventriculare se limiteazi de obi- cei la etajul ventricular. Extrasistolele ventriculare pot fi sporadice, sau grupate, asa cum se intamplmpl in bigeminism si in trigeminism. 2.2. Manifestari clinice. Ca si extrasistolele supraventriculare si cele ventriculare pot evolua de multe ori asimptomatic. In unele cazuri bolnavul are palpilatii. Et'simte 0 neregularitate ta ritmul inimii, o oprire a inimii, sau o bitaie iternica. Uneori bolnavul mai acuz dispnee, dureri precordiale gi ai La auscultatia inimii se poate auzi o bataie prematurd, urmat de o pauzi mai lungé, dupa care se reia ritmul normal. Atunci cand sunt foarte frecvente, ele sunt foarte greu de deosebit de fibrilatia atriala. 2.3. Modificari ECG._Deoarece sunt determinate de un focar ectopic ventricular, complexele QRS din extrasistolele ventriculare nu sunt precedate de unda P. Complexele QRS sunt de obicei_largite cu o duraté_ mai mare de 0,12 secunde, Complexele ORS sunt_ample. $i crostetate. Ele sunt in general asemindtoare cu un bloc complet de ramura opusé. [ar intervalul T-P este mai lung constituind pauza compensatorie (fig. 7.1.2). 24. Clasificarea extrasistolelor ventriculare. Lown a clasificat extrasistolele ventriculare in functie de gravitatea lor in cinci clase. in clasa I-a A sunt inclusi bolnavii cu mai putin de 30 de extrasistole ventriculare pe or’ gi mai putin de 1 pe minut. fn calasa I-a B bolnavii cu mai putin de 30 pe ora, dar mai mult de 1 pe minut, fn clasa Il-a bolnavii care au peste 30 de extrasitole pe 232Ve Ev ev EV Ev EV Ev Fig, 7.1.2. ~ Traseul electrocardiografic al unor extrasistole ventriculare. ord. fn clasa Ill-a cei care au extrasistole ventriculare politope.in clasa IV-a A cei care au extrasistole ventriculare repetitive survenind in cuplete. fn clasa IV-a B cei care au extrasistole repetitive survenind in salve.lar in clasa V-a cei care au extrasistole precoce cu suprapunerea complexului QRS peste unda T (tabel 7.1.1). TABELUL 7.1.1 Clasificarea extrasistolelor ventriculare in functie de gravitatea lor Clasa Particularitagi ya ‘J extrasistole ventriculare ocazionale izolate, sub 30 pe ord si sub_1_pe minut BA extrasistole ventricular ocazionale izolate, sub 30 pe orl, dar peste 1 pe minut extrasistole ventriculare cu o frecventa peste 30 pe ori S jf Jncy y / TL) _extrasistole venticulare politope POM Pe. Fj extrasistole ventriculare repetitive in cuplete —- 1 geur'nade “IVB —_—extrasistole ventriculare repetitive survenind in salve — 7, sa /iwe (XD ~ extrasistole ventriculare precoce cu fenomenul RT 2.5. Tratamentul extrasistolelor ventriculare. Extrasistolele ventri- culare mai rare din clasele I si Il au de obicei_um prognostic mai bun gi nu necesita decat evitarea factorilor de risc, un regim igieno-dietetic, sedative tratamentul boli de baz’. Extrasistolele din clasa II-V necesit4 un tratament care urméreste redu- cerea frecventei si trecerea lor intr-o clas inferioara. fn acest sens se pot folosi betablocante, aga cum ar fi propranololul 10-15-mg de 3-4 ori pe zi, atenololul 30:mg'o dati pei, Sau metoproloul 50 mg odala pe Zi in tratamentul ambulator al cazurilor mai severe de extrasistolie, G. Ungu- reanu si M. Covic recomanda antiaritmice din clasa I si anume propafenona de 3 ori cate 300 mg/zi, sau flecainida de 2 ori cate 400-mg/zis 233