mnie si fiziologie umana pees Anator | : reste alcdtuit din piele si o serie de anexe precum PAPUL, unpp ental hile ‘i istemul (egum / os istemului tegumentar. Ea este, de aSey anumiteglandes organ al sistemulul tegun a en Pielen et ce ma impor it reutatea ei cnsltuind aproximatiy 15, as cel mai mare organ an repens obi protect i auloregenerant ing i. E . utatea totald a corpul nism i mediul extern. Pielea indeplineste numeroase functii esentiale in organism. Aceste functii sunt foar, fi rg clea indeplineste num A variate, © FUNCTIILE SISTEMULU! TEGUMENTAR Sistemul tegumentar, in special pielea,indeplineste functii asociate cu menfinerea home. ostaziei si supraviefuirea organismului. Una din cele mai importante funcfii este cea de protectie. Pielea protejeaza organismul impotriva pierderilor sau absorbfiei de lich ide, Precum si impotriva invaziei mictoorganismelor sau a altor factori iritanfi mecanici si fizici. Figura 5.1 prezinté o sectiune transversala prin piele. Functia sa de Protectie este exercitata prin formarea a trei bariere: |. suprafata pili aleatuiesteo bariera fizica impotriva infectiilor; 2. stratul exten al epidermului confine un strat impermeabil alc&tuit dintr-o prote- ind denumiti cheratind, care constituie o bariera impotriva substanfelor hidroso- Iubite; 3. membrana bazalé a epidermului este o bariers mecanieé pentru protectia structu- rilor situate sub el, Aru ful dep Por sudoripar. Corpuscul Meissner Terminatii nervoase libere Papild dermics stl gs: ratul Ductul glande’ uth seacpirg Stratul bazal Glands sebacee Muschi erectoral. Stu rete ir reticular F Derm ‘Ridacina firului cre Tesut subcutanat Glands sudoripars Test ipoderm) _ Tesut adipos FIGURA 5.1 O privire de ansamblu asupra Pielii si a stratului subcutanat,Sistemul tegumentar O alta forma de protectie este asigurata de cAitre melanina, un pigment ce protejea- za piclea impotriva razclor solare ultraviolete, Melanina este sintetizati de catre celule specializate humite melanocite, Piclea este cu atét mai intunecati cu ct cantitatea de melanin’ prezenté ¢ mai mare. Incapacitatea de a produce melanina are ca rezullat 0 afectiune numita albinism, O alti functie a sistemului tegumentar este reglarea temperaturii, piclea permijind climinarea caldurii prin evaporare, radiajie, convectic si conductie (Capitolul 21). Cal- dura se pierde Ja suprafata piel rin transpiratic. Pe de alta parte, piclea poate con- tribui si la conservarea temperaturii prin reducerca transpirafici si constricfia vasclor de singe. Glandele aflate in picle excreta apa, substanje lipidice gi ioni precum cei de sodiu, sub forma transpiratieci. Metabolismul este o alti funcjie a pielii. in prezenfa razelor solare ultraviolete se sintetizeaza vitamina D din molecule precursoare ce se acumuleaza la nivelul pielii (Ta- belul 5.1). Aceste molecule precursoare pot fi objinute si din lapte sau alte alimente. Finalizarea sintezei de vitamina D are loc in rinichi. TABELUL 5.1 FUNCTIILE CELE MAI IMPORTANTE ALE PIELII * Protejeaza tesuturile subiacente * Contribuie la reglarea temperaturii corpului + Primeste stimuli din mediul inconjurator « Sintetizeazs vitamina D Sistemul tegumentar poate, de asemenea, si absoarba anumite substante aplicate pe piele, precum vitaminele liposolubile A, E si K. Glandele pielii elibereaz’ si hormoni steroizi, care apoi sunt reabsorbiti de fesuturile tegumentare. O ultima functie a sistemului tegumentar este reprezentat de comunicare, Stimuli provenifi din mediul inconjurator actioneaz4 asupra unor receptori tegumentari speci lizati, care transmit informatia primita sistemului nervos central. Acesti receptori detec- teazi stimuli precum presiunea, durerea, atingerea si temperatura. STRUCTURA PIELII Cele doud mari straturi ale pielii sunt epidermul si dermul. Limita dintre aceste straturi este ondulata (Figura 5.1). Epidermul este stratul extern, mai subfire, iar dermul se afla la interior, find mai gros. Jonctiunea derm-epiderm este regiunea in care celulele epi- dermului se intalnesc cu celulele fesutului conjunctiv al dermului. Sub derm se afla un {esut subcutanat bogat in grisime si fesut areolar. Acest strat este denumit fascia super- ficial’, cunoscutd ca si hipoderm. Acesta nu este parte a pielii ci apartine de tesuturile subiacente. EPIDERMUL Epidermul pielii este alcétuit din epitelin stratificat pavimentos: Nu confine vase sangu- ine, iar celulele sunt strans unite intré ele. La nivelul pielii subfiri, care acoperd cea mai mare parte a corpului, epidermul prezint& patru straturi; in pielea groasi, ca de exemplu cea care acopera palmele si talpile, epidermul are cinei straturi.100 Anatomie si fiziologle mand pete it isi 14, este st Tui, situat pe membrana bazal i str: oe pot ge tiv. Acesta este format dintr-un sin- clulare. Celulele tul bazal. denumit si strat germinal gur strat de celule in care au loc freeven acest strat migreazi in strat t diviziuni c ul urmitor pe masura ce se 1 sunt melanocite, ce sinte- nou formate in n it Jui bazal atureazi. Multe din celulele stratul ; 0 fz melanina, Altele sunt cheratinocite, tipul predomi inant de celule din epiderm, care, produc cheratini pentru a impermeabiliza epidermul. | ATEFApS Jule intélnite aici sunt celulele Merkel, care sunt sensi- eines tin i tip de receptor senzitiv, dar (RPT ine Pat pau Un all tip de cel ; bile In atingere. Aceste celule reprezintd un ti ori senzitivi. In stratul bazal se gasesc $i in derm se gisese si alfi recept celule dendritice epidermice, care apartin sistemului imunitar. Unmatorul strat al epidermului, ocalizat mai superficial, este stratul spinos (Figura 5.2). Acest strat este alcdtuit din cheratinocite ce au un ‘nii” sunt, de fapt, punctele in care celulele aspect spinos pe preparatele histologice. Spi aderi intre ele prin intermediul desmozomilor (Capitolul 4). Cheratina este sintetizata jn acest strat de catre cheratinocite. in stratul spinos au loc mai pufine diviziuni celulare decat in stratul bazal. CECE el ULI Stratul cornos SE Stratul lucid = Stratul granulos Stratul spinos Stratul bazal ‘Membrana bazal& FIGURA 5.2 Straturile epidermului. Stratul lucid apare elor i a talpilor. doar in zona palmelor gi a talpi Unmiatorul strat s a pre suprafafd este str: cae atul granulos. Acest stra it di ‘ 4 a teste preliminar in Romane cmbeanf nuit cheratobtelin pai ae rating, in cantitaji mari, Cel ised Stratul granulos confine atét cheratobiali eva Hane ery erent age ee minal eet sie: mor, sunt oct de heat cher Pe ce unean Pemi : le deasupra stratului # nivelul pielii groase. Cel | granulos se numeste st i ‘Cela rratul Iu a nivel pei gros, Cele ace sat sits unite i SS ae substanf transparent aaa clang in general moarte si nu au Sala “Ele ca me 7 ‘aia . Ele contin 0 + m,n nce care se formeaz din cheratohialin; eleidina se el mai superficial strat al epic z strat este alcdtuit din 25°39 de eet este stratul cornos (Tabelul 5.2). Ace: meazA incontinuu. Cheratina intra luri de celule pavimentoase moarte, care se descu, tf celular, care la acest nivel inlocuieste aproape in ce AisSistemul tegumentar talitate citoplasma, impermeabilizeaz’ suprafata cpiteliului, iar celulele formeaza o ba- rier impotriva infectiilor $i leziunilor mecanice. Cheratinocitele sunt unite intre ele prin desmozomi, ceca ce confera rezisten{a acestui strat, Celulele din Stratul comos provin din celulele produse in stratul bazal. Pe masurd ce acestea se apropic de suprafaa corpului, acumuleaza cheratina si mor. Astfel, celulele din epiderm sunt inlocuite de jos in sus. in epiderm nu se giisese vase de singe, dar sunt prezente cateva terminajii nervoase. ingrosarea stratului cornos aparutd ca reactic la fric- fiune se numeste hipercheratozii; aceasta ingrosare va duce la aparifia calusului. TABELUL 5.2 STRATURILE EPIDERMULUI! Strat Caracteristici Stratul bazal Stratul cel mai profund; (germinativ) Un singur rand de celule cubice sau cilindrice; Este locul in care se produce regenerarea epiteliului; Contine singurele celule din epiderm care primesc nutrimente; Celulele se divid incontinuu si migreaza spre suprafata corpului. Stratul spinos Multe cheratinocite cu aspect spinos; Puting cheratin’, Stratul granulos 3-5 randuri de celule aplatizate; Locul formarii cheratohialinului si a cheratinei. Stratul lucid ‘Apare doar in pielea groasé a palmelor sia talpilor; Contine celule moarte clare si aplatizate; Celulele contin eleidin’. Stratul cornos Stratul cel mai superficial al epidermului; Contine 25-30 de randuri de celule moarte, plate, ce contin cheratina; Se descuameazi si este incontinuu reinnoit. Celulele din stratul bazal al epidermului primesc substane nutritive prin intermediul vaselor sanguine din derm, Deoarece receptorii senzitivi sunt localizati in derm, caildura, frigul, presiunea sau alti stimuli trebuie sa strabata epidermul pentru a ajunge la ei. Cu toate acestea, receptorii pentru atingere (celulele Merkel) si cei pentru senzafii dureroase se extind in epiderm gi sunt stimulafi mai usor decdt ceilalti receptor. DERMUL Cel de-al doilea strat important al piclii, dermul, comunic& indeaproape cu epidermul prin intermediul membranei bazale (Capitolul 4). in acelasi timp, cele doua straturi sunt unite si prin intermediul unor clemente fibroase specializate si al unor geluri polizahari- dice. Aceste legaturi impiedica intrarea in derm a moleculelor de dimensiuni mari sau a microorganismelor. Dermul trimite inspre epiderm niste prelungiri, numite papile der- mice si formeaza creste ce contribuie la ancorarea celor doua straturi. Dermul prezinti dou straturi: stratul papilar gi stratul reticular. Stratul papilar confine fesut conjunctiv lax, areolar, ce contine macrofage, vase de sfnge, fibroblaste, receptori senzoriali si alte celule. Numarul de vase sanguine este ridicat, acest strat asi- gurdnd nutritia celulelor epidermului. Stratul reticular confine glande sebacee, celule 101admitere la facultafile ge meaicina ie si fizologie umand pentru ie si fiziologie uman acai ipare gi vase sanguine cu diametru mai mare, ipa 1 reticular, confin receptor! pentru durere, — Stratul reticular contine si fibre adipoase, glande sudor Atat dermul papilar, ct ; presiune, temperatura $i receptori tact! conjunctive cu multiple traiectoril. in rezi mecanica dermului, . yarte din rezistenta sa Pielea datoreaz o mare p: junilor si constituie un rezervor de apa jeazi impotriva lez ail ° apa ae oe la sreceen in acest strat al pielii se Biisese foliculi La receptori senzitivi gi multe vase ilosi, glande sebacee, fibre musculare, s § ee Tabelul 5.3 prezinta, pe scurt, organele sistemului tegumentar. / Foliculii pilosi au atasafi muschi netezi, numiti mugchii erectori ai firului de pir, Acesti muschi le permit firelor de par s4 se ageze perpendicular pe piele in Situatii de stres si de frig intens. ‘TABELUL 5.3 ORGANELE SISTEMULUI TEGUMENTAR Organul Funcfille principale Epidermul Protejeazd fesuturile de dedesubt Dermul Hrineste epidermul Conferd rezistenta Foliculul pilos Produce firul de par * Firul de par Rol senzitiv, oferd o protectie limitata capului si pielii * Glanda sebacee Secreta lipide ce lubrifiaza firul de par Glanda sudoripara Produce transpiratie in scopul racirii prin evaporare Unghia Protejeaza si intdreste varful degetelor Receptorii senzoriali Furnizeaza senzatiile la atingere, presiune, temperatura si durere Fascia superficiall Depoziteazd grisime Cateva structuri specializate provin din piele. in specis) :,, ... oP piele, in special din epid i, sau anexe ale peli, au diverse func n orgagism, Pee ee FIRUL DE PAR Una din anexele importante ale pielii este Teprezentata de firele de pir (Figura 5.3). Firele de par se pot intalni pe intreaga Suprafafi'a corpului, cu exceptia pleoapelor, pal- melor, talpilor $i a buzelor, si au rol senzitiv $i protector, Un fir de par consta dintr-unSistemul tegumentar 103 ‘aul fruluide pir Ductul glandei sebacee ‘Adenomerul glandei sebacee Epiderm Muschiulerector af 1— firului de pir Ridicing TTeaca radicular’ Derm Bulb Papild de tesut conjunctiv Vas sanguin FIGURA 5.3 Reprezentarea schematicd a structurilor asociate firului de par. La baza foliculului pilos se giseste o porfiune mai dilatati, numita DE RETINUT bulb, in care patrund fesut conjunctiv, vase de singe si nervi, pentru a Foliculii pilosi sunt forma papila dermica. Aceasta papila furnizeaza substanfe nutritive firu- MLCIEUE Ou tammy lui de par. Fiecare fir de par este asociat cu o glanda sebacee, un muschi Jue SOIC Ey erector al firului de par si cu terminafii nervoase. Firul de par rezulta din proliferarea celulelor din stratul bazal, prezente in bulb. Ce- lulele nou formate le imping pe cele precedente de-a lungul foliculului, faciliténd astfel cresterea firului de par. Aceste celule se cheratinizeaz si mor, formand axul firului de par. Vasele sanguine din papild hrinesc celulele din stratul bazal. Axul firelor de par se rupe in mod regulat, fiind inlocuit continuu in urma fenomenelor de crestere descrise mai sus, ce au loc in folicul. Alopecia este o afectiune rezultata din cresterea deficitara sau absenfa firului de par, provocata de factori genetici, leziuni ale scalpului, diverse boli, carente alimentare, hormoni sau tratamente medicamentoase. Iritafiile pot reduce sau stimula cresterea firului de par. Daci iritatia este insofité de cresterea fluxului sanguin, cresterea parului va fi stimulata. Formarea parului incepe inci dinaintea nasterii, avand drept rezultat fire de par moi si foarte subtiri, denumite lanugo, ce apar pe pielea fatului, Majoritatea acestor fire dispar in perioada prenatala, fiind inlocuite dupa nastere cu fire mai rezistente, pigmentate. Fi- rele de par mai groase, ce apar la pubertate in zona axilar’ si cea pubian’, sunt denumite pilozitate terminal,ie si i ii pentru admitere 14 te” 104 Anatomie $i fiziologie umané rectie aflate la nivelul degetelor de la main rom Julelor aflate intr-un pliu al epidermulyi, infin , ce se dispune sub forma unei plici disp. » e. La capatul proximal, unghia este pari re i se afl o zona semicirculara de ete, tructuri cu rol de prot in multiplicarea ce produc cheratin vase de sfnge. | pierea cuticulei Unghiile sunt struct picioare, formate pr in derm. Aceste cclule me ial ce confil ae cuticula. In aproy albicioasd, lunula (Figura 5.4). Cuticula Radicina unghiel Lunula Corpul unghiei Hyponychium Falanga distals, Plica lateral unghiala Hyponychium Patul unghial (dedesubt) NS Seige mre Marginea libera FIGURA 5.4 Structurile asociate unghiei unui deget. _, Unghiile contin proteine produse de c&tre celulele aflate sub cuticula, la baza unghiei. Inainte ca aceste celule si moar, ele acumuleaza cheratin’, care va constitui unghia. Unghiile protejeaza si conferd rezistengA structurala varfurilor degetelor. GLANDELE Glandele prezente in piele se impart in doud mari categorii: glande sudoripare si glande sebacee. Glandele sudoripare sunt cele mai numeroase, fiind clasificate in glande su- doripare eccrine si apocrine, Glandele sudoripare ecerine sunt rispandite pe toata suprafafa corpului. Ele pro- apoasa, transparenti, ului termic. $i glandele sudoripare apocrine igi elibereaza secrefia in ducte, insi in cursul acestui proces sunt eliminate si portiuni din celulele secretoare, sub forma de vezicule. Aceste glande au dimensiuni mai mari, se gisesc predominant la nivelul Zonelor axilare $i inghinale si secrett o substanfa alba, translucida, odoratd. Secretia aceasta reprezinta un bun mediu de cultura pentru diverse bacterii, care vor produc fheSistemul tegumentar substanfe cu un miros caracteristi. Glandele sudoripare apocrine sunt activate de stimuli sexuali si emotionali, Alte doua tipuri de glande apocrine cutanate, altele decit glandele sudoripare, sunt glandele ceruminoase si glandele mamare. Glandele ceruminoase sunt localizate in canalul auditiv, producdnd cerumen, sau ceari, Cerumenul, fiind vascos, capteazi sub- stantele a $i microorganismele inainte ca acestea s& Progreseze elite urechea inter- a cal ens glande apocrine specializate, modificate in vederea secretiei Al doilea tip major de glande, glandele sebacee. de obicei in interiorul foliculului pilos, Sebumul confine in principal lipide si substante uleioase ce pistreaz parul suplu si pielea moale gi flexibila, prevenind in acelasi timp pierderile de apa in exces. Sebumul are si proprietati antibacteriene. Glandele sebacee sunt glande alveolare simple ramificate (Capitolul 4). Ele sunt cla- sificate si ca glande holocrine, pentru c& secrefia are loc prin dezintegrarea celulelor. Un exemplu de afectiune a glandelor sebacee este acneca, , secret o substan{a numita sebum, 105ie umand penv™ 106 Anatomie si fizologit ee ny NTREBARI RECAPITULATIVE Iiterele corespunzdtoare pérzilo, in "Po. ‘SECTIUNEA A - Identificafi corect FIGURA 5.5 13. Corpusculul Pacini __ 1. Tesut adipos __ 2, Muschiul erector al firului de par __14, Stratul papilar al dermutui __15. Stratul reticular al dermului __ 3. Papil& dermica 16. Glanda sebacee __ 4, Derm ___ 5. Ductul glandei sudoripare __17. Stratul bazal _ 6. Fibre elastice __18. Stratul comos __ 7. Epiderm 19. Stratul granulos ___ 8. Terminafii nervoase libere 20. Stratul lucid __ 9, Folicul pilos 21. Stratul spinos —22. Tesut subcutanat (hipoderm) —23. Gland’ sudoripars 24, Por sudoripar __ 10, Radicina firului de par __ 11, Axul firului de par __12. Corpusculul Meissner SECTIUNEA B ~ Completare: Adéugati cuvantul sau cuvintele corecte care comple- teazii fiecare dintre urmétoarele afirmatii. 1. Sistemul tegumentar este compus din piele gi anexele sale, precu : - Bul pt piele $1 Precum parul, unghiile : aks i10. 1. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 7: 22. Sistemul tegumentar 107 Cel mai mare organ din corpul uman este Piclea reprezinti aproximatiy impotriva Substanfele hidrosolubile nu pot protein’ impermeabil’ denumita PAtrunde in organism, deoarece pielea confine 0 La baza epidermului,o bariera de protecyie este reprezentath de Pigmentul care se formeaza in piele se numeste Pigmentii cutanafi protejeaz’ organismul impotriva radiajiilor Pigmentii cutanafi sunt sintetizati de celule specializate numite Cand organismal nu poate produce melaning, afeciunea care apare se numeste Caldura se pierde la suprafafa corpului prin transpirafie, in urma procesului de Pielea conserva caldura, reducand cantitat iratic clea tea de transpi i prin con- aa , piratie secretata si prin con- Glandele din picle elibereaza apa si substante lipidice in procesul de Radiatia solara ultraviolet declanseaza in piele sinteza vitaminei Printre substantele absorbite de piele se numira si vitaminele liposolubile E, K si Pielea absoarbe anumifi hormoni steroizi secretati de Stimulii din mediul extern actioneazi asupra unor specializati, Pielea detecteaza senzafii precum presiunea, atingerea, temperatura gi Configurafia limitei dintre epiderm gi derm este Dermul este stratul intern, mai gros, al pielii, pe cénd epidermul este stratul Stratul subcutanat bogat in grasime, aflat sub derm, se numeste in epiderm, celulele sunt aranjate in408 Anatomie si fiziologie umana PY 23. Epidermal este alcatuit din . mul pielii subjiri are groase are al epidermului, agezat pe straturi. 24, Epide straturi. 2s, Bpidermul pielié 26, stratul cel mai profnd membrana bazal Se nurs lc a ad 27. Unalt nume pent stratul germinativ este 28. Melanocitele, celule ce sintetizeazé se gasesc in stratul es al epidermului. 29. Cele mai freevent intalnite celule epidermice sunt 30. Cheratina este produsé de catre : zal se numeste . imunitard si se gasesc in zi melanina, 31. Stratul aflat deasupra celui ba: 32. Celulele dendritice epidermice au functi¢ i 33. La nivelul pieli groase, celule strins unite intre ele gi cheratinocite moarte se pot {ntalni in stratul : a transparent ce apare intermediar in procesul de transformare a cherato- 34, Substant hialinului in cheratind este 35. Stratul superficial al epidermului se numeste 36. Celulele stratului extern al epidermului mul i ca pidermului sunt bogate in substanta impermeabila 37. Cheratinocitele din stratul comos sunt unite intre ele prin jonctiuni denumit lenumite 38. Majoritatea celulelor stratului cor i cel ‘ lui comnos deriva din celule le produse in : stratul 39. Stratul comnos se ingroasi ca reactis oie la frictiune, pri Prin procestil denumit z tumit 40. Celulele epidermului primesc nutrimente din vasele d . lc sange aflate i in 41. Crestele de la limita dintre epiderm si derm se num, ese 42, Stratul dermutui care confine celule adi ule adi se numeste scipoase, glande sudoripare giv ase de singe 43. Stratul papilar al dermului confine fesut conjunctiv lax sau 44, Majoritatea receptorilor cutanafi se afd in oe te fe dig45. 46. 41. 48. 49. 50. SECTIUNEA C- Intrebari cu réspuns la al Sistemul tegumentar 109 Cele dows structuri principale ale frului de par sunt axul si Fiecare fir de par este asociat cu terminatii nervoay = ti aaastaml ¢, 0 glanda sebacce si un mus- Unghia este alcdtuité dintr-o proteina numita Capatul proximal al unghiei este acoperit de un esut denumit Cele mai numeroase glande cutanate sunt glandete Canalul auditiv conjine glande — legere: Incereuiti litera din dreptul varian- vei corecte din urmatoarele afirmarii, Care din urmitoarele afirmatii despre piele este adevarata : ; : levarata? A, pielea reprezint§ aproximativ 35% din i C. pielea este cel mai mare organ D. pielea nu prezinta pigmengi Cheratina A. impiedica patrunderea microorganismelor B. este o bariera impotriva ionilor sia sdrurilor C. formeazi o barier’ impotriva substantelor hidrosolubile D. este un pigment Pielea menfine c&ldura corporal prin A. reducerea secretiei de transpiratie B. producerea de hormoni ce imbunatatesc toleranfa la caildura C. diviziuni mitotice rapide D. producerea de cerumen de citre glandele ceruminoase Melanina A. este esenfialA in producerea vitaminei D B. protejeazii pielea impotriva radiajiilor ultraviolete C. este esenfial’ in sinteza stratului bazal D. este utilizat’ in producerea cheratinei Una din funcfiile pielii este absorbtia de ‘A. enzime digestive B. ioni de sodiu C. molecule de cartilaj D. vitamina D Unmitoarele sunt mecanisme prin care se disipeaza caldura, cu excepfia A. evaporiirii B. osmozei C. conductiei D, conveetfiAnatomie $i fiziologie ‘umand pentru admitere la facultatile de medicina 110 Anal i erficiald se afld | 7, Fasc fe strat bazal si strat sPin0s B. sub derm C. in stratul D. linga glan 4, Unalt nume al stratului g germinativ idele sebacee erminativ este A. derm B. membran’ bazala CC. strat capilar D. strat bazal 9. Jonctiunile intercelulare ce apar in stratul spinos sunt denumite A, desmozomi B. joncfiuni ,gap” C. jonefiuni reticulare D. papilozomi 10. Doua celule importante aflate in stratul bazal sunt ‘A. celulele ridacinii si celulele papilare B. celulele lunulare si celulele sudoripare C. melanocitele gi cheratinocitele D. celulele piloase si celulele glandulare 11. Epidermul are cinci straturi la nivelul A. brafelor gi picioarelor B. fefei si gatului C. palmelor $i tlpilor D. degetelor de la maini si picioare 12. intalnim aproximativ 25 de straturi de celule pavimentoase moarte in A. derm B. stratul cornos C. stratul granulos D. desmozomi 13. Stratul reticular al dermului confine urmatoarele “A. celulelor adipoase Souiponents, cu excepfia B. fesutului conjunctiv lax C. vaselor sanguine D. glandelor sudoripare 14. fn stratul cornos, citoplasma majoritafii celulelor este inlocuiti de A. par B. sebum C. cerumen D. cheratina 15. Toate celulele vii din epiderm sunt hrinite de vase de sange localizate in A. membrana bazala B. derm C. celulele piloase D. glandele endocrine20. a. permul si epidermul sunt ancorate unt ge Sistem tegument 11 ’A. papile dermice Celilalt prin creste don... B. joncfiuni gap” “reste denumite C. hipoderm D, melanocite Receptorii senzitivi se gisesc ‘A. in stratul reticular al epidermuluj B. in stratul papilar al epidermutuj C. nici in stratul reticular, nici in cel pani ' ay el D. atit in stratul papilar, cat si in cel ea eB dermal al dermului ogchiul neted poate apairea in "A. stratul reticular, dar nu $1 fn cel papi B. derm, dar nu siinepiderm PP C. epiderm, dar nu gi in derm D, stratul papilar, dar nu si in cel reticular . Muschiul erector este asociat cu A. glandele sebacee B. glandele sudoripare C. epidermul D. foliculii pilogi anugo este un tip de par extrem de deli ead palmelor slicat ce acopera B. fatul C. suprafaja intern’ a coapselor D. ceafa Materialul proteic din care este alcatuiti unghia este rezultatul metaboli i unor celule mae a ‘A, localizate sub cuticula de la baza unghiei B. localizate in stratul germinativ C. localizate in stratul reticular al dermului D. ce produc, de asemenea, sebum pentru glandele sebacee ‘Termeni ,,eccrin” si ,,apocrin” se referdi la doud tipuri de A. glande ceruminoase B, membrane bazale C. glande sudoripare D. unghii . Funcfia cerumenului este A. reglarea temperaturii corporale B. excretia de mici cantitati de sodiu C. captarea substantelor straine inainte de a patrunde in ureche D. secretia lapteluiHe pe ui strat bazal si fziologie uma! is deasupra unt we pra fasciei superficiale 112 Anatomie i itd 24, Unghia este alcatuits eg . saareun strat lucid dispus 4 A mbrand bazald dispusd deasuy ‘cade cherating par fuzionate B. dintr-o me! a de fire de C. dintt-o pla D, dintr-o mast 25, Secretia glandelor sebacee ajunge in ‘A. unghi¢ B. foliculul pilos C, membrana bazala D. glandele eccrine enunpuri marcafi cu litera ,A” afir. La urmatoarele subliniat pentru ao modificaft cuvantul SECTIUNEA D - Adevirat/Fals: mafia care este adevarata. Daca este. falsé, transforma intr-una adevarata. mentar este pielea. | Cel mai mare organ al sistemului fegu impiedicd trecerea substanfelor liposolubile prin piel, lor infrarosii solare. Proteina denumit§ cheratina Melanina formata in piele protejeazi pielea impotriva radiafiil le sanguine cutanate si este transferati aerului prin pro- Cildura radiaza de la vasel cesul de convectie. Moleculete precursoare necesaresintezei vitaminei D in piele pot fi obtinute si din ek wop v api sau alte alimente. Receptorii din piele detecteazi senzafii precum presiunea, durerea, atingerea $i , , atingerea $i 2 temperatura. Pielea ce acoperd majoritatea organismului are trei straturi, Stratul germinativ, denumit si stratul lucid, es ‘ , este situat pe membrana b: azala, in vecinatatea dermului. Cheratinocite cu aspect spinos pot fi intalnite in stratul granulos al s al epidermului. a F i esmozomii sunt un tip de globule proteice localizate la nivelul celuk ie proteley celulelor din stra- tul spinos. Cheratohialinul este o substanta utilizatd de celulele epidermi lice in sit i sinteza melaninei. se ° 12. Stratul spinos apare doar in epidermul pielii groase. theratinocitele strns unite intre ele, clare, moarte, sunt caracteristi stice pentru ‘Stra- tul lucid. Stratul cel mai superficial al epidermului const’ din aproximativ 25 de Tanduri de celule cubice moarte.Sistemul tegumentar 113 15. Celulele moarte din stratul superficial ale rat al epid mului deriva din celule produse in 16, Epidermul are num IC Vase sanguine © vase sanguine si are pufine terminatii nervoase 17, In stratul reticut vase sanguine gi n al dermului se rofage Basese: fesut conjunctiv lax, arcolar, fibroblaste, a mai mare parte a rezistenjei ; 18. Cea Parle a rezistentei mecanice a piclii este conferitd de catre derm. 19. Foliculul pilos este aleatuit dintr-o Porfiune de derm cu form’ de tub. 20. Celulele noi ale firului de par sunt produse in stratul comos aflat in bulb, 21. Pilozitatea pubiana gi cea axilar reziduala. 22. Capatul 4, care apare la pubertate, se numeste pilozitate I proximal al unghiei este acoperit partial de catre cuticulé, 23. Glandele sudoripare se mai numesc gi glande sebacee 24, Glandele apocrine Secret un material translucid, de cul : Glade ang , de culoare alba, ce este descom ii pentru a elibera diverse mirosuri. 25. Secrefia glandelor sebacee este eliberati in canalul auditiv, SECTIUNEA E - Studiu de caz Portia, 0 pacienta cu probleme psihice, isi mesteca permanent degetul ardtitor. Acest deget are mai mult par decat celelalte. Explicati relatia dintre comportamentul Portiei si aspectul degetului sau. ———————— RASPUNSURI a enero 0A SECTIUNEA A Figura 5.5 1 6.v lla 16. f 21.q 2g 7m 12.1 Ir 22. w 3.4 Bc 13. j 18. n 23. k 4.8 9h 4t 19.p 24. b Se 10, i 15.0 20. 0tru admitere Ja facurta) 114 Anatomie $i fiziologie umand pen etare UNEA B - Comp! see 19, ondulaté |: glandele 20. exterior, mal 2. vices subfire 3. ipoderm i 21. hipodel 4 microorganismelor i Se bal 2 sptel stratificat 6, membrana bai ._epite 7, melanin’ areas 8. ultraviolete 24, patru . 9. melanocite 25, cinci 10, albinism 26. stratul bazal 11. evaporare 27. stratul bazal 12, vaselor sanguine 28. bazal 13. excrefie 29. cheratinocitele 14. D 30. cheratinocite 15. A 31. stratul spinos 16. glande 32, stratul bazal 17. receptori senzitivi 33. lid 18, durerea 34, eleidina SECTIUNEA C — intrebari cu raspuns Ia alegere 1:0. 6B 11.C 16..A 2..C 7B 12.B 17..D: 3A 8... 13. B 18, B 4.B oA 14.D 19.D 5.D 10. C 15. B 20. B SECTIUNEA D = Adevarat/Fals se LA 10. joncfiuni intercelulare 19, 2. hidrosolibile 11. cheratinei : 20. 3. ultraviolete 12. stratul lucid aL 4A 13. A 2. 5. lapte 14. pavimentoase 3, 6A 15. stratul bazal 4. 7. patru 16. nu are deloc 25. 8. strat bazal 17. papilar 9. stratul spinos 18. A SECTIUNEA E — Studiu de caz Iritatia si fluxul sanguin cr crescut stimuleaza cresterea pirului. ee, 35. stratul comos 36. cherating 37. desmozomi 38. bazal 39. hipercheratozg 40. derm 41. papile dermice 42. strat reticular 43. areolar 44. derm 45. radacina 46. muschiul erector al firului de par 47. cheratina 48, cuticula 49. sudoripare 50. ceruminoase 21.A iE 22:.€ 23..C 25. B epiderm stratul bazal terminal A apocrine sau eccrine foliculul pilosOasele si articulatiile ce VET! INVATA Acest capitol este dedicat studiului oaselor si al articu veti invita si: cunoasteti functiile osului; lafiilor. Parcurgand acest capitol, descrie}i componentele care intra in structura chimica si celulara a osului: is deosebifi osul compact de cel spongios; identificati mecanismele osificarii; identificati factorii ce afecteaza echilibrul dintre sinteza si resorbfia osoasa si echilibrul seric al calciului; : faceti diferenta intre tipurile de articulayii prin cunoasterea structurii si a miscarii specifice fiecareia, cat si prin exemple; deosebifi diferitele migc&ri articulare; aplicai cunostinfele dobandite intr-un studiu de caz. HU ISTE eT tT 2 , Clasificarea, anatomia, formarea si remodelarea oaselor Clasificarea, anatomia si migcarile articulatiilor | intrebari recapitulative : ' 115ere la facultajue cee iesc scheletul (Capitolul 7), Oasoy, oase, ce alcdtuiese S¢ capitol 7 Corpul uman conf e os organele, depoziteazt calciu si fosfai, $i repr i nh ile sanguine (Tabelul 6.1), Articulafiile repreziny; in care s¢ formeazl C4 sanguine 7 le se intilnesc, sau Se articuleazd E FUNCTII ALE OASELOR ‘TABELUL 6.1 EXEMPLE DI Descriere liens Functle enfin sau schimba poafa organismululImpreun’ cy my ~ aa chiischeletici Protejeaz’ encefalul, plim&nil si alte organe ‘sigur’ suport organismului si ancoreaza muschii “servesc drept depozit de minerale; ajuta indirect la men- (ric al organismului sia activitatilor pentru admit Protectie Suport Stocare de minerale Este locul in care se produc diferitele tipuri de celule Hematopoieza sanguine OSUL Osul este cel mai dur fesut conjunctiv din organismul uman, Este alcatuit din celule, fibre de colagen si o substanfi fundamental densi, mineralizata. in os se regisesc mai multe tipuri de celule, iar mineralele contribuie la duritatea sa. CLASIFICAREA OASELOR Oasele sunt clasificate dup forma i localizarea in organism. Dupa forma, oasele se clasifica in oase plate, oase Iungi, oase scurte si oase neregulate. Oasele plate constau din doua plici subfiri de os compact, intre care se afld o regiune central compusi din os spongios. Oasele plate protejeaz fesuturile delicate ale ence- {alului $i ale organelortoracice. De asemenea, ele ofera suprafefe intinse pe care se pot atasa tendoanele. Oasele plate includ oasele craniului, omoplafii (scapulele), coastele, sternul si oasele pelvisului, Oasele Iungi prezinta un ax denumit diafizs si doua capete numite epifize. ase se intlnesc in componenfa membrelor superioare, inferioare $i a degetelor. pose Scurte au forma aproximativ cuboidala si suport’ greutiti. Ele includ oasele Onsele aint Coase carpiene) si ale gleznei (oasele tarsului. eo eek verte au fur variate. De exemplu, oasele coloaneivertebrale (verte- Ketenanene on ara, dar au si prelungiri cu aspect de contraforturi sau aripi, Jeatauradiniedsaicte ai *Pt puncte de ancorare pentru tendoane $i ligamente, intarind See ene Alte exemple de oase neregulate sunt oasele wormiene, anes or suturi craniene, si oasele sesamoide, aflate Ia nivelul arti- i are cele mai importante sunt patelele sau rotulele (Figura 6.1). ad } gy AcesteOasele si articulafiile Ostung (servese drept parghie) Os neregulat (forma comple ‘muschilor, olin articulati) ase scurte {aproximativ cubice; aparin spat ‘nchise, de exemplu oasele carpiene) FIGURA 6.1 Cele patru tipuri de oase gi localizarea lor. in functie de localizare, oasele pot fi impartite in dow’ grupe: oasele scheletului axial si oasele scheletului membrelor (periferic). Scheletul axial include toate oasele ce for- meazi axul central al organismului, precum oasele capului, coloana vertebralA si cusca toracic’. Scheletul membrelor include oasele membrelor superioare si inferioare, precum si oasele ce leagi membrele de scheletul axial. Scheletul membrelor cuprinde si oasele mainilor si picioarelor, precum gi oasele centurilor corespunzatoare (pectorala si pelvi- ana). JESUTUL OSOS Pentru a-si putea indeplini functiile, oasele trebuie sa fie dure, rigide, dar si suficient de flexibile pentru a se putea indoi intr-o oarecare masurd. Duritatea si flexibilitatea oaselor se datoreazi unor compusi chimici sintetizati de celule formatoare de os, numite osteoblaste. Componenta principal a osului este reprezentati de o sare mineral’ numi- {8 fosfat de caleiu, combinata cu mici cantititi de hidroxid de-calciu si carbonat de WNTitere fa facultafile de medicing ie si fiziologie umand pentru admitere 118 Anatomie $i fiziolog' it inci t al hidroxi; calciu este principalul componen a apa Fosfatul de ta inglobate intr-o matrice alcatuita din fibre de cory ar fibrele de colagen sunt rispunzitoare d Osu 6 ‘Ben, le fle ia calciu. ; cristale de hidroxiapal confera duritate osului, n "Oi, a se are loc $i formarea celulelor sanguine, denumita hematopoie, 1 loc is ‘olde ‘osoasit rosic din oasele spongioase, maduva localizaty in centry, sternul, si la capetele humerusului si femuru| i (Can 14). in maduva osoasi rosie se formeaza hematiile, leucocitele $i plachete|e sanguine Osul depoziteaza calciu si fosfati. Ambele substanfe sunt depozitate in os cand se sesc in cantitati suficiente in organism, iar conditiile permit acest luctu. Ele sunt elibeng i. din os cAnd sunt necesare in alte parti ale organismului. le STRUCTURA OASELOR LUNG! Exemplele tipice de os lung sunt femurul si humerusul. Porfiunea dreapta, lungé a osu) se numestediafizi, iar capetele se numesc epifize (Figura 6.2). Cand osul este in crest j intre diafiz& si epifiz’ (numiti metafiz’) apare o zona activa de cartlaj, placa epifizard. Osul creste in lungime pe seama depunerii de cartilaj la nivelul acestei plc, fenomen care produce indepartarea capetelor osului. Ulterior, acest catia este inlocuit cu fesut osos. Lacextremitatea fecareiepifize se afl un strat subtre de cartilaj ialin, numit cartilaj articular. Acesta furnizeaz o suprafafi ce faciliteazi deplasarea ffiri frecare a oaselor adiacente. Acolo unde nu prezinta cartilaj articular, osul lung este acoperit cu un fesut conjunctiv numit periost. Acesta acoperi, spre exemplu, diafiza. m ase precum vertebrele sau Epifes { Corti aticular 0s spongios Periost Os compact Dios Cavitate medulars pitas {i bs Metafizs uman, cu pirfile lui componente. Osul Compact formeaza portiunea extema a epifizelor. in interior, epifiza confine os *Ponglos. Acesta este alcituit dintr-o rejea de structuri osoase intrettiate numite try -Oasele si artic cule (travec). Printre travee se gisese spay si numele, osul spongios este mai putin dens decat cel compact. Degi diafiza oaselor lungi este goala pe dinduntru, ca este acoperitd la exterior de os compact, dens gi dur, Interiorul diafizei confine o cavitate medulara in care se gaseste miduva galbeni, Cavitatea central osului se numeste cavitate medular’, Ea este cAptusiti de 0 membrana subjire numitd endost, in care se afld celule formatoare de os (osteoblaste) i celule ce remodeleaz& osul (osteoclaste). Functia celor doua celule va fi discutatd in cele ce urmeaza. STRUCTURA HISTOLOGICA A OSULUI Lamicroscopul optic, osul compact prezinta o serie de inele concentrice, intricate, de fe- sut osos. Aceste inele sunt organizate in sisteme denumite osteoane (Figura 6.3). Fiecare osteon are un canal central care confine nervi si capilare sanguine. Inelele concentrice ale unui osteon sunt strabatute de un sistem de canale, numite canale perforante. Ele conecteazi intre ele canalele centrale si celulele osoase. in jurul spune canalul central Canal perforant (Os spongios. FIGURA 6.3. Structura histologica a osului. Printr-o sectiune prin osul compact, este pre- zentata structura histologic’ a acestuia, si in special a osteonului, Un fragment pentru a se evidenfia structurile de mici 19120 Anatomie $i pentru BOM e | osos pe care il intrefin. Lacunele gi cu canalul central prin exten; fiziologie umand tive in jesutu teocitele sunt cap! os ine ele, precum it int unite sive ice numite canalicule. ‘e mele interstifiale, care sunt, de fapr, o 7 OStCoane in. N care i de dime Siu "0 jur i i electronomicroscop! a Spajiile dintre osteoane confin la ele. : a ae este invelit de periost, din care jau nastere osteocitele. in forma lor ii es ste foarte active, care produc colagenul $i hidroxiapatita prey. Ose. | format, ele devin osteocite,hrzinind osu; ne ocitele sunt osteobla , os. Pe masurd ce sunt inglobate in osu! si indepartind produsii re iduali. FORMAREA OSULUI nd a dezvoltarii embrionare apar tije Aproximatiy in a sasea saiptamai b rectilinii de cartilaj hialin ce au forma oaselor lungi. Oasele plate se deevoltd sub forma de membrane ce confin fesut conjunctiv fibros. In interiorul acestor membrane se gasesc insule de cartilaj hialin care vor initia procesul de formare a osului. Formarea osului se numeste osificare, si poate fi de dows tipuri. Pri- mul tip de osificare, osificarea intramembranoasi, are loc in oasele plate ale craniului. Ea incepe in momentul in care osteoblastele migrea~ pein membrane gi formeaza centre de osificare, unde secret matricea osoasi compusi Iciu, Centrele de osificare sunt astfel rapid din colagen, fosfat de calciu gi carbonat de cal inconjurate de os. Pe misuri ce zonele osificate se extind, ele se unesc si formeazi tra- beculele osului spongios. in spatiile dintre trabecule se dezvolté maduva osoasa rosie. in osteoblastele depun un strat de os compact la nivelul periostului. i, osificarea endocondralii any (hones 24 osul osteocieleg Nesta ar DCN acelasi timp, Cel de-al doilea tip de osificare este cea a oaselor lungi ijelor-cartilaginoase si se dezvolti in cursul acesteia, apar vase sanguine in interiorul osteoblaste in membrana ce inconjoara aceste tije. Osteoblastele depun os compact de jur imprejurul tijei. Osificarea continua la suprafafd, dar nu si in profunzime. Astfel, in~ teriorul va riméne sub forma unei cavitii ce va confine maduva osoasé. Pe misura ce se formeazi cavitatea medulara, osul compact ce 0 inconjoard se in- groasi si se alungeste, tija cartilaginoasi continua sa creasc la capete, asigurand astfel, cresterea in lungime a osului. Dupa pubertate, zona de cartilaj se ingusteaz4, formand placa epifizari; ind aceasta este complet osificat’, cresterea osului in lungime inceteaza. ‘Acest fenomen are loc dupa pubertate, si este controlat hormonal. Osul compact mai este denumit si os lamelar. Este un os dens, ce prezinta osteoane la examinarea microscopica. REMODELAREA OSOASA {ii din interiorul osului. tae inl cresterii osoase nu este insofit de incheierea activiti| ul Jntradevir,remodelarea osoasd este un proces ce are loc det Tungul intregii vieti, f- ind contolaté de interatiunea dine eelulele osoase formatoare (osteoblaste) si cele orbante osteclaste). Osteoclastele secrets substan ce dizolvt osu stl le fi jiganismului calciu gi fosfat, ‘rate in contractia musculard sau in metabolismul celular, u , ce pot fi utilizate inOasele si articulafi Activitatea ostcoblastelor gi a osteoclastclor este de obicei menfinutd intr-un echilibru ce poate fi afectat de hormoni, inclusiv de cei sexuali. La persoane in varsta, resorbji osoasi poate fi mai pronunjata decat formarea, consccinja fiind o afectiune complexd numitii osteoporozii, Odatd cu picrderile de calciu, oasele devin mai putin rezistente si se rup mai usor. Pentru prevenirea osteoporozei se recomanda, de obicei, cresterea aportului de calciu prin suplimente alimentare ce contin calciu, si activitate fizicd. Aceasta provoacd un stres mecanic ce stimuleaza formarea de os de catre osteoblaste, CUT Articulatiile sunt locurile in care se intélnesc doud sau mai multe oase. Exista diferite ti- puri de articulatii in organismul uman, fiecare cu o structura si functie specifica. Ramura anatomiei care studiaza articulatiile se numeste artrologie, Articulatiile se clasificd in functie de gradul de migcare pe care il permit. Existd trei tipuri de articulatii: sinartroze, amfiartroze si diartroze (Figura 6.4). Sinartrozele sunt articulatii imobile, amfiartrozele sunt semimobile, iar diartrozele sunt pe deplin mobile. fibros \ ois intervertebral spongios (a) Sinartrori (b) Amfiartroxs {€) Diartrozs FIGURA 6.4. Cele trei tipuri de articulafi intdlnite in organismul uman. (a) O articulayie mobil, intre oasele craniului; (b) O articulatie usor mobil, intre vertebrele coloanei vertebrale; (c) O articulatie mobilé, denumita gi articulatie sinoviala, ‘aga cum se poate gasi in articulatia goldului. Observati componentele structurale ale acestui tip de articulate. SINARTROZELE Sinartrozele sunt articulatii aproape sau total imobile. Ele sunt compuse din dowd capete osoase adiacente, separate de o cantitate redusa de fesut fibros. in unele cazuri, oasele pot fi separate de un strat subfire de cartilaj. Astfel de articulafii pot fi intélnite in structura craniului, unde sinartrozele se numese suturi, Ele apar intre osul frontal si cele 2 oase 121i ” 4 122 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultafile de medicin: ietale precum gi intre oasele parietale $i osul occ; 5 Ut le parietale, intre oasele pari sunt imol . foza, ce apare la locul de implai Iu de sinartroza este gomloza, ‘ Un ee fie imobilé. O alt sinartrozi este sindesmo; re dia in alveoldi ea trebu ‘cente sunt unite printr-o membrana fibroasa interosoasti, 6 a dows oase lungi a nei de la nivelul antebraful sindesmozd uneste diafizele radiusu! re cele 2 0ase. o migcare minims int Amfiartrozele sunt articulagii cu 0 mobilitate limitatd. O. amfiartrozd consti din 2 cape, ‘osoase adiacente, separate de 0 canttate mare de cartilaj. In corpul uman, amfiartrozele se gisesc in 2 locuri importante: intre vertebre, unde cartilajul are forma unui disc, « intre cele 2 oase pubiene ale pelvisului. Discurile intervertebrale, aflate intre vertebre, apse Gintieum fibroca ce inconjoari un miez gelatinos, Aceste discuri absorb socurile si egalizeaza presiunea intre oasele adiacente in timpul migcdrilor. Datoritd flexibilita lor discrete, discurile tat’, precum cea de aplecare inspre inainte sau sunt compuse dintr-un fibrocartila fate intervertebrale permit o migcare 1 lateral. Amfiartroza dintre oasele pubiene se numeste simfiza pubiand si are o mol foarte limitatd. alti amfiartroza poate fi articulafia sacroiliacd, dintre osul sacru si osul DIARTROZELE Diartrozele sunt articulafii ce permit miscAri libere. Ele sunt alcatuite din dou’ capete pentru care aceste Suprafefele articulare ale oaselor nu tebrelor, umarului, cotulu piciorului intr-o articulatie sinovial&, fiecare os este acoperit de un cartilaj articular. Cele dou capete osoase sunt invelite de o eapsuli fibroasi, in inteiorul cireia se afld cavitatea sinoviala, Suprafaja intern a capsulei este tapetati de 0 membrani sinoviala ‘nu acoperd, ins; suprafefele articulare ale oaselor. Aceasta membrana secret un i oi id i vscos, cu rol lubrifiant, numit lichid sinovial. In anumite cazuri, cavitatea articulard este divizatt parial sau complet de ni i le niste dis- DE RETINUT Beha ee rr curi cartilaginoase. De exemplu, fiecare genunchi dispune de doy astfel de discuri cartilaginoase. Acestea au forma semilunara mesc meniscuri. in anumite articulatii, capsula fibroas& articular se organizeaza sub form’ de fascicule groase, ce formeaz’ ligamentele. articulatie de catre muschii inserafi pe el.unele diartroze pot include Niste sac} inchisi, ). Bursele sunt caiptusite de membra 7 buts viale din vecindtate, Bursa rot je subiacente. De exemplu, astfe een alunecarea tendoanelor pe supr f burse (singular Pecele ale cavits. © $1 Procminenjele Helei. Bursele faci- qiPURI DE DIARTROZE artrozcle pot fi imparjite in m; multe (j a de migcare pe care il permit CTabelul ¢ 9 F i cul ae singur plan. Exemple de astfe} re unchiul (intre femur si tibie) si artic ge de articulai s ulafiile interfat langiene, TABELUL6,2 TIPURI DE DIARTROZE Descriere Diartroza Exemple suprafata in forma de leard * Trohle: scripete articulat cu o Cotul, genunchiul, suprafaté concav srecclatileinteratan- iene Ossuprafati arcuit’ se Rotatie pivotala aa Articul; tre ap roteste in jurul unui pivot slatlas steroidal O-suprafat@ converd se Cele mai variate miscia Articulatia umSrului si articuleazd cu o suprafati dintre tate articdatite”¢ soldului concavi Condiloida Un condil de forma ovala fn dou’ planuri Incheietura mai articulat cu cavitate __perpendiculare unul pe (Intre rade sioasele tic’ celaialt carpiene) Un os in formé de sa este Aceleasi miscirica si _articulatia degetul articulat cu o suprafaté_articulatiacondiloida, mare de la man3, cea de forma opusa dar mai libere; aseman3-dintre primul meta- toare unui ciléret in sa carpian si osul trapez (carpian) Doua suprafete plane Alunecare, miscare iintre unele oase Plan’ articulate non-axialS carpiene Unalt tip de diartroza este articulatia in pivot, ce permite miscati de. on In oo tip de articulatie, suprafafa cilindrica a unui osse roteste fn interiorul unui inel Head osul opus. O astfel de articulatie apare la nivelul gatului, la unirea dintre prime atlas si axis). : oe ourieiahe ali este tot un tip de diatroza, ce se ane sil unui capat osos rotund cu o suprafata concava. Acest tip a ae a aetna libere migc&ri. Se gaseste la nivelul umarului, unde capul hum126 Anatomie $i fiziologle umand pentru admitere la facult8file de medicin (nui si fosa glenoida), si la sold, y JenoidalAi a scapul 7 sre articuleazt cu acetabull ne Articulate pivot Articulatie sferoidats murului se articul ‘Articulate rohlears ida si cea selara (ambele fiing denumite articulatii biaxiale). intr-o articulatie condiloid’, suprafetele art ulare au in arti. culafia selard. in acest tip de articulatie, suprafetele osoase sunt concave, respectiv convexe. Suprafata concava a unui os se articuleaz cu suprafata convexa a cel os. Articulatia dintre osul trapez (os carpian) si metacarpianul degetului mare este articulatie selara. Ultimul tip de diartroze esté reprezentat de articulatiile plane. O astfel de articulatie permite miscari de alunecare in mai multe directii, intre suprafete lafiile dintre procesele vertebrale sunt exemple de articulatii plane. Astfel de arti culafii apar si intre anumite oase carpiene sau tarsiene. La nivelul lor au loc migcari de alunecare si de risucire. MISCARILE ARTICULARE Miscatile de la nivelul diartrozelor au loc sub acfiunea muschilor schel tea cazurilor, un capat al muschiului este atasat de o parte imobil4, fixd a un¢ jar celalalt este atasat pe partea opusi, de partea ei mobil, Contractia muschiului ex: cit& o tractiune asupra partii mobile, aparnd astfel miscarea articulara. icul ersupinatie ircumduetie Rotatie posibile in articulatiile umane, Al, cout met rice Sunt abductia si adductia. Abducfia reprezint& indepar- tarea ul 4 de linia median’ a corpului, iar adductia apropierea membrul respectiv de linia mediand. Ridicarea bratului pnd la orizontalé este un exempla de abductie, iar intoarcerea lui la pozitia anatomica este o migcare de adductie. " Miscarile rotative sunt un alt tip de miscari articulare. Rotatia reprezint& migcarea unei parfi a corpului in jurul unei axe. intoarcerea caputui dintr-o parte in alta (ca atunci cand se exprima 0 negafie) este un exemplu de rotafie. Rotafia poate fi medial, daca are loc spre linia mediand a corpului, sau lateral, daci are loc in directia opus. O forma special de rotafie o reprezint& pronafia. Aceasta reprezinté rotatia antebrajului, astfel incdt palma si priveasc& spre posterior. Supinafia reprezint& migcarea opus, rotafia antebrafului pana cénd palma ajunge in pozitie anatomicd, privind spre anterior (Tabelul 6.3). Ridicarea sau cobordrea unei parti a corpului poarté numele de elevatie sau depresie. Elevafia reprezint& ridicarea, spre exemplu a umerilor, iar depresia migcarea opusd. Retractia reprezinta miscarea spre inapoi unei parti a corpului, spre exemplu barbia, iar protractia este miscarea opus’.umand pentru admitere la facultafile de medicina 126 Anatomie si fiziol Eversia reprezin este migcarea opusi. Flexia doi plantard reprezint& indoirea lab TABELUL6.3 MISCARILE ARTICULARE $1 MISCARILE ANTAGONIST; ta intoarcerea labei piciorului cu talpa spre exterio, is rsalii este ridicarea labei piciorului citre tip hy ia "Heyy i piciorului spre inapoi. ‘Actiune antagonista Extensie: mrirea unghiulul dintre dogg 0 ‘abduct ‘Adductie: apropierea unei parti a compa ~ 5 i delinia median’ median’ fe Rotafie medial8: rotafia unui os de-alungul _Rotafie laterala: rotatia unui os de-a lungut propriei axe, catre linia mediana a corpului axei sale, dinspre linia mediand a corpulyj Supinafie: aducerea palmei in pozitie anato- _Pronafie: aducerea palmei in poi celei anatomice (inspre posterior) Depresie: cobordrea unei parti a corpului Retractie: retragerea spre inapoi a unei pigi a corpului Flexie plantar’: indoirea labei piciorul directia opus Eversie: rotirea talpii spre exterior idicarea unei parti a corpulul impingerea spre inainte a unei parti a corpului Flexie dorsala: indoirea la tibie Inversie: rotirea talpii spre interiorhols Oasele si articulaille 127 INTREBARI RECAPITULATIVE eee es SECTIUNEAA ~ Identificayi corect Ne literele corespunz te ale osului. ‘toare partilor componen- FIGURA 6.7 Cartilaj articular _5. Cavitate medulars Os compact 6. Metafiza Diafiza TT. Petiost Epifiza 8. 0s spongios128 Anatomie gi fiziologie umand pentru admitere la facultdtile de medicing Adentificaqi corect componentele histo! jlogice ale osu FIGURA 6.8 __ 1. Canalicule 7. Osteocit 2. Canal central _ 8. Osteon — 3, Os compact — 9. Canal perforant — 4, Lacuna 10. Periost __ 5. Lameli __11. Os spongios _ 6. Matrice __12. Vas de singe in canalul central SECTIUNEA B — Completare: Adaugari cuvantul sau cuvintele corecte care comple- teazé fiecare dintre urmatoarele afirmay 1. Datoriti formei lor, oasele craniului gi cele pelviene, sunt clasificate drept au o diafizé marginité la capete de epifize. Prelungirile oaselor neregulate, precum vertebrele, oferd locuri de insertie pentru tendoane si Oasele neregulate aflate la nivelul suturilor craniene sunt Oasele craniului, ale coloanei vertebrale si ale custii toracice sunt denumite, im- proud, es ce10. il 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 2. 24. 25. Oasele $i articulati pout exemple de oase scurte sunt vase le inche a cele ale gleznei, numite _ ne nti, denumite carpicne, 51 Component osului numita con{in in principal fosfat de calciu, ~ ~ ¢ste compusa din cristale ce i important proteina din fi Coa mai impor ii din fibrele matrcii . 'SOASE este _————— Oasele au rol de suport, protecti rea Maduva rosie este activa in special in oase Precum vertebrel rele gi ee ee Partea interna a epifizei unui os lung confine eSB iat Aihtes alie Cavitatea medulara a oaselor lungi confine eee et Osul spongios confine lamele osoase, intretaiate, denumite Unitatea histologica si functional de baz’ a osului compact este Spatiile microscopice ce contin osteocite se numese Canalele centrale ale osteoanelor sunt unite intre ele de Celulele ce produc proteinele si hidroxiapatita necesare cresterii osoase sunt Formarea osului are loc in urma unui proces denumit Formarea de os in interiorul membranelor se numeste corect Formarea de os la capetele oaselor lungi este rezultatul unui proces numit inaintea pubertatii, oasele lungi cresc in lungime la nivelul unei zone de cartilaj numiti Osul este remodelat si dizolvat de substante secretate de celule numite130 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere {a facultafile de medicing 26. 27, 28, 29. 30. 31. 32. 33, 34, 35. 36, a7. 38. 39. 40. 41. 42, 43. Distrogerea gi remodelarea osului furnizeazl organismal fosfat side care depiigeste rata de producere, Oni Precun, o id lk * Pare in 5 se numesc . a O articulatie imobilf care const din dou margini osoase separay, redusi de fesut fibros se numeste e de g ang ate Un exemplu de sinartroza, ce apare la nivelul craniului, este Locul de implantaea intelli alveot est o articulate mobil, nung amfiartrozit apare intre oasele pubiene $i intre corpurile O diartroz& este o articulatie cu miscari libere, care consti din doug separate de o cavitate numita. Articul: Capete S0a5¢ cotului, umérului, soldului, genunchi si gleznei sunt exemple Fluidul vascos, flat in cavitatea sinovialé a unei diarttoze, se numeste Discul cartilaginos afat in interiorul articulafci genunchiului se numeste apropierea articy. ici sau de ctre fascicule denumite ; Saci ichisi, plini cu lichid, aflati in apropierea diartrozelor se numesce O diartroza ce permite rotafia se numeste Articulafia dintre capul humerusului si cavitatea glenoidala a scapulei este o diar- trozi numi Diartroza aflatt la unirea dintre radius si oasele carpiene este o Diartroza in care oasele au 0 suprafata concava si una convexa, articulate intre ele, este denumita Miscarea articulara prin care se reduce unghiul dintre dou’ oase se numeste indepartarea unei parti a corpului de linia mediand se numesteOasele si articulajiile 131 4s. Apropiereaunel prt corpul —_—_—— 4, Rasucien cap este © migere de _ 41. intoarcerea antebrajului cu ior se numeste es 4g, Dact fexia inseamnt indoirea unei incheieturi, atunci ininderea ei se numeste a, 4p, Retragerea unei part a corpului se numeste . eee 50.. impingerea unei piri a corpului se numeste SECTIUNEA c-. Antrebiri eu raspuns Ia alegere: Incercuiti litera din dreptul varian- tei corecle din urmatoarele afirmajii: Casele plate protejeaza fesuturile delicate ale ‘A. abdomenului si membrelor B. toracelui si encefalului C. maduvei spinarii si membrelor D. abdomenului si maduvei spinarii 2, Unmitoarele sunt funcfii ale scheletulu, cu excepyia A. depozitarea de calciu si fosfat B. loc de formare a celulelor sanguine C. furnizarea de suport organismului D. coordonarea activitatilor organismului 3, Oasele neregulate includ ‘A. rotulele gi oasele wormiene B. oasele carpiene gi tarsiene C. scapulele si coastele D. humerusul si femurul 4, Urmitoarele sunt oase ale scheletului axial, cu excepfia ‘A. oaselor custii toracice B. vertebrelor C. oaselor craniului D. oaselor membrelor 5, Hidroxiapatita este compusd in principal din ‘A. fosfat de calciu B. colagen si carbonat de calciu C. ligamente i tendoane D. fibrinogen gi fosfat de sodiu