CAP. 1 y) : SI FIZIOLOGIE RODUCERE IN ANATOMIE SI FIZIO A-NIVELURI DE ORGANIZARE STRUCTURALA 1 ATOMI; Menrisule electromicrascopice de materie, Ex: O2CININA I MOLECULE combinat MLCELU LA: *Socierea mai multor molecule ~ este unitatea fundamentala a organismelor > contine o rBanite: mitocondrii + ribozomi + lizozomi si nucle ‘RLU RGAE sanguin ( structura si functie unica) IV. TESUTUL: ~ grup de ¢, indeplinese ACEI clule cu STRUCT! ‘LEASI FUNCTIL ' 4 pricupate tipuri : EPITELIAL, (epidermal pili), CONJUNCTIV (sangele/ osul), MUSCULAR / NERVOg V. ORGANUL: URA similara, FUNCTIONEAZA impreuna si ~ Centra anatomic si fiziologic sy VL. SIST EMUL DE ORGAN! ~ cuprinde mai multe o ~ex: pecializat pentru o anumita activitate rgane cu functii complementare cel alt nivel de organizar: Vl. ORGANISMUL =B. CARACTERIer RACTERISTICI ALE ORGANISMULUTUMAN METABOLISMUL. Cuprinte catabolismul P cesta fi nism . Acest Suma tuturor proceselor chimice care se desfasoara in orBa si anabolismul energie (ATP) => descompunerea materiei organice CU producere ¢& ‘molec : (molecula mare > mai multe molecule mici) yai multe sinteza de materie organica si NECESITA enesgie (ATP. (mi molecule miei -> 0 molecula mare) ANABOLISM eanacioa HY 0% 908 ALTE FUNCTH: ~ MISGARIBA : oase + cartilaje (pasiv) + muschi (activ) Poate fi : voluntara (muschi scheletici) sau involuntara (muschi cardiac) in dimensiuni a corpului i proprietatea de a receptiona stimulii si de a-I transmite intr-o alta parte a corpului. Apartine celulelor : MUSCULARE / NERVOASE : capacitatea organismului de a se reproduce © Sexualta: spermatozoid + ovul = ovul fecundat (reproducerea umana) * Asexuata : diviziunea unei singure celule = 2 celule identice (crestere si reparare) - EXGIPABILITATBA: raspunsu! organismului la un stimul extern/ intern - EXCRETIA: indepartarea produsilor de degradare a organismului HOMEOSTAZIA: © totalitatea proceselor care contribuie la mentinerea mediului intern al organismului (chimic si fizic) in limite normale, chiar daca mediul inconjurator se modifica mic: apa, substante nutritive , oxigen « Fizic: temperatura, presiune atmosferica -dezechilibrul homeostaziei: boli, caldura, durere, lipsa de O2 Lreslarel AB, Acestea reprezinta metode prin care organismul trimite informatii inapoi la sistem pentru a induce un raspuns.Este format dintrun: Receptor; deteteaza i Orice devier de la valoay . rea de referinta Centr ii de control: primeste informatiile de i Ta receptor si stabileste raspunsul necesar Ce il trimite la efectori © Bh “ctor: produe raspunsul care readuce organismul la homeostazie FEED-BACK POZITIV ina-glucoza —-_ Ex: nasterea (se secreta din ce * Dupa masa creste glicemia in ce mai multa oxitocina pentru a + Glucoza stimuleaza secretia determina expulzia fatului si insulinei din pancreas placentei din uter); coagularea © Insulina stimuleaza intrarea sangelui (creste cantitatea de glucozei in celula => scade factori ai coagularii pentru a opri glicemia hemoragia) * Scaderea glicemiei determina stoparea secretiei de insulina C. TERMENI DIRECTIONALI: POZITIA ANATOMIC. : - Corpul in ortostatism (pozitie verticala) Privirea inainte Membrele superioare pe langa corp Palmele inainte F Fi Policele spre experior (SUPINATIE) Picioarele apropiateD. PLANURILE: Planuri} rile tra i “raverseaza compul uman si ofera puncte de reper pentru organele acestuia |. PhisGnsr, : (vertical) imparte corprul intr-o parte dreapta / stanga. * Mediosagital = 2 jumatati egale ; * Ipsilateral = 2 jumatati inegale : (vertical) imparte corprul intr-o parte anterioara/ posterioara al 3. / Planil TRANSVERSAL =ORIZONTAL (orizontal) imparte corpul intr-o parte Superioara / inferioara {iO RON TAD ES AGETEAE fn Wg OPP Corpul omenesc este ale&tuit dupa principiul simetriei bilaterale, fiind un corp tridimensional, eu 3 axe si3 planuri.CAVIT ATILE SI REGIUNILE CORPL CAVITATHL 2 2 eavitati pring ce contin organ interne incipale: rdica) cavitate pl a+dreapta+ cavitatea perical ( pleurala stanga+dreapt re peritoneal: -cavitatea abdomino-per (SUBDIVIZATA IN 9 PORTIUNI) * Cav, ROSTERIGARA: -cavitatea craniana -canalul rahidian ee eee ce it i er Peretti cavitatitor sunt captusite de o membrana fina, alcatuita din bag or sa : or membrana seroasa; intre acestea se afla un lichid seros ce permite organ alunece cu usurinta fara frecare. CAVITATI SUNT SPATHLE DINTRE CELE 2 FOL * FOITA VISCERALA- inveleste organele (viscerele) * FOITA PARIETALA- captuseste cavitatile corpului Exista 3 tipuri de membrane seroase: . captuseste cavitatea pleurala * inveleste inima . inveleste UNELE organe abdominale si peritoneale (organe peritoneale) tar pe altele le acopera doar pe fata anterioara (organe retroperitoneale- rinichii) (CAVITATILE CORPULUT UMAN Seat (enews)1! DE INVATAT RAPOARTELE: ¢ Regiunea ombilicala ( mezogastru) = in centrul abdomenului © Regiunea epigastrica = superior regiunii ombilicale © Regiunea hipogastrica= inferior regiunii ombilicale © Hipocondrul D/S = lateral de epigastru Flancuri D/S = lateral de regiunea ombilicala Regiunile inghinale (iliace) D/S = lateral de hipogastru eTZELE CHIMICE ALE ANATOMIEI SI FIZIOLOGIEL unitatile fundamentale din care sunt alcatuite elementele “ULELE: unitatile de baza ale compusilor chimici COMPUSIIC HIMICI; * Organici: glucide, lipide, proteine, acizi nucleici * Anorganici Sunt goa mai miea parte dintr-un element ~pot intra in combinatie cu atomii altor elemente ~ NU poate fi degradat in subunitati mai mici fara a-si alcatuiti din PROTONI (+) si NEUTRONI (0) , orbital ~ reutatea unui + este de 1835X mai mare decat a unui— - O are aceeasi greutate ca + ~ Ht PROTONII si NEUTRONII adera strans pentru a forma nucleul dens, incarcat + al atomului. ELECTRONII se invart in jurul nucleului ierde proprietatile elementare ind inconjurati de ELECTRONI (-) cy © Numarul atomic -- nr. de PROTON! dintr-un atom io * Numarul de masa —suma ‘© Neutron PROTONOLOR si wae NEUTRONILOR dintr-un atom cakes en ~ Atomii sunt cel mai stabili cand pe stratul EXTERN se afla un nr complet de electroni (2 - hidrogewheliu sau 8 electroni) UN ATOM TINDE SA CEDEZE SAU SA PRIMEASCA ELECTRONI PANA CAND STRATUL EXTERN ESTE COMPLET! ~ Element inert: element al carui strat exter este complet, nu intra in reactie cu alti atomi, Ex.: heliu, neon, krypton + REACTII OXIDO-REDUCERE: © OXIDARE: pierdere de electron © REDUCERE: primire de electroni Cand +/- electroni, se incarca si devini ioni : POZITIVI (proton in plus) / NEGATIVI (electron in plus) + Desi nr de PROTONI este acclasi pentru toti atomii unui element, nr de NEUTRONI poate varia => IZOTOPI (acelasi nr atomic, dar masa atomica diferita) aiiCombinatii chimice de 2/ mi . Moleculele atcatuite din 2/+ tipuri de atomi se numese compusi. Ex. H20 (H+0), glucoza (C+H+0) act ~ DISPOZITIA ATOMILOR II DETERMINA PROPRIETAT ne te ~ Masa moleculara (daltoni) = masa atomica a atomilor din molecu! ~ Atomii se leaga intre ei in molecula prin legaturi chimice. COVALENTA DE HIDROGEN PUTERNICA SLABA i. Cand electronii unui atom — 2 atomi pun incomununul — Formata prin atractii San cedati altui atom = ioni sau mai multi electroni intre parti ale jennie elecrice ale celor2 Ex: (GER LEGATURA C-C.moleculelor usor ioni sunt opuse (-+/) si se pozitive si parti usor ata negative Ex: * ACID~compus chimic care elibereaza ioni de hi apa; Un acid este considerat TARE daca eliberes sulfuric, azotie) Un acid este considerat SLAB daca elibereaza doar cativa ioani de hidrogen. (acid carbonie) idrogen (protoni) cand este adaugat in aza tott ioanii de hidrogen ( acid clorhidric, Acizii au gust aeru / reactioneaza cu metale % de protoni elberati de un acid determina aciditatea solutiei In formula, H este primul atom. Ex: HCl, H2S04 ACIZIT AU UN PH MIC!!! * BAZA —compus chimic care atrage hidrogenul cand este O baza este considerata TARE cand atrage totiioanii de hid KOH) sii baza este considerata SLABA cand atrage doar cativa ioni de hi acizilor nucleici: guanina si adenina) eliberat in apa, rogen din solutie. ( NaOH, idrogen (componentelera logaritm in baza 10 a concentratiei de ioni de hidrogen - Masoar; Dupa ce au atras ioan AL Bazel Je H, raman in urma radicali ionici hidroxil (OH) => solutie ‘ALINA, > - BAZELE AU UN PIT MARE!!! le au gust amar / sunt alunecoase la pipait ‘2 aciditatea/ alcalinitatea unei substante HOH, ph este 7 (neutru) — APA PURA H > OH, ph este <7 (acid) H 7 (bazic) !! Cand pH-ul unei solutii este 7, numarul ionilor de hidrogen si hidroxil este egal. O solutie cu pH 6 are de 10 ori mai multi ioni de hidrogen decat © solutie neutra, iar o solu tie cu pH 5, are de 100 de ori mai multi hidrogen. O solutie cu pH 8 are 1/10 din numarul ionilor de hidrogen al unei soluti neutre, iar una cu pH 9 are 1/100 din numérul ionilor de hidrogen al unei solutir neutre. joni de Invers, cu cat concentratia ionilor de hidrogen e mai mica, cu atat este mai mare concentratia ionilor hidroxil. - Glucidele sunt folosite ca si materiale structurale gi sursi de energie pentru organismul uman. - Ele sunt compuse din carbon, hidrogen si oxigen; ponderea atomilor de carbon fat de cei de oxigen este, de obicei 2:1. - Glucidelor simple li se mai spune zaharide. MONOZAHARIDE: Glucoza —combustibilul de baza al organismului © Fructoza ¢ Galactoza Glucoza, fructoza si galactoza au accesi formuli molecular’ (C6H1206), jnsi_atomii sunt aranjati diferit. Astfel de molecule se numese izomeri. 10si are DIZAHARIDELE sunt zaharuri compuse din doua unititi molecu m ; : Nonozaharidice legate covalent una de cealalta. - ii tin; ‘ idonului in intestin, * Maltoza (glucoza+glucoza) rezultatd din degradarea amidon * Zaharoza (glucozei cu fructoza) ert etoza (glucoza + galactoza) 7 . ide. POLIZAHARIDELE se formeaza prin combinafii intre diverse monozaharide, ul, compus din mii de unitati glucidice. Amidonul este forma de depozitare a glucidelor intalnita la plante: grau, orez, porumb, cartofi ‘licogenul,compus din mii de unitati glucidice, ins& acestea se leagd intr-un alt mod fafa de amidon. Glicogenul este forma cea mai importantii de depozitare a glucozei in ficatul uman si muschii scheletului. * Celuloza, este aledtuita din unititi glucidice, ins& legdturile ei covalente nu Pot fi rupte, decat de ciitre cateva specii de microorganisme. Lipidele sunt molecule organice compuse din atomi de carbon, hidrogen si oxigen. Raportul atomilor de hidrogen comparatiy cu cel al atomilor de oxigen este mult mai mare decat la glu ~ Lipidele includ : © steroizi (materialul din care sunt alcatuiti unii hormoni), * Amid * ceruri (de exemplu cerumenul) si © grasimi + fosfolipidele (in componenta fosfor si se gsesc in membrana celularii) Grisimile sunt compuse dintr-o moleculé de glicerol si una, doua sau trei molecule de acid gras (astfel, formand mono, di- si trigliceri dele), Unacid gras confine un lant lung de atomi de carbon, cu atomi de hidrogen asocaf io grupare (-COOH) de acid organic. in structura unei grasimi, acizi erasi po fide acelasi fel sau dferifi, Numdrul atomilor de carbon dintr-un acid gras poate varia intre 4 si 24. reeigrasinesatirath acizi grasi cu una sau mai multe legaturi duble in molecula. n* MONONESATURAT - exist o singuri legiturd dubla * POLINESATURAT- sunt doud sau mai multe legaturi duble. = acizi grasi ce nu au legaturi duble In timpul digestiei, enzima numita zi degradeaza g Aun componenta lor unitit, numite SSIS Aminoacizii contin atomi de carbon, hidrogen, oxigen $i azot. Exista 20 de tipuri diferite de aminoacizi, fiecare avand atasate:o grupare amino CNH, 0 grupare carboxil (COOH) si de regula un rest radical (R). Aminoacizii difera dupa grupatea radical, Diferentele legate de aranjamentul, tipul si numarul atomilor din gruparea radical (-R) confera unicitate fiecirui aminoacid. Aminoacizii isi exprima aceasta unicitate prin tipurile de legaturi si gradul de aciditate sau alcalinitate. Exemple: alanina, valina, acidul glutamic, triptofanul, tirozina, histidina. Pentru a forma o proteina, aminoacizii se leaga unul de celalalt prin inlaturarea atomului de hidrogen din gruparea amino a unui aminoacid si inlaturarea hidroxilului gruparii acide a celui de-al doilea aminoacid. Legatura formatd intre aminoacizi se numeste legatura peptidica. Proteinele mici, deseori mai sunt numite Peptide. Corpul unan are nevoie de proteine pentru: - sinteza componentelor celulare (de exemplu, proteine musculare), a hormonilor (INSULINA, HORMONUL DE CRESTERE) sia enzimelor, ~ material de suport si intatire: oasele, cartilajul, tendoanele si ligamentele - sursi de energie pentru celula ( dupa glucide si lipide)CAP. ULARA E “ELULA SI FIZIOLOGIA CE! CELULELE - CLASIFICARE BRGERAGR (ipsite de micteu si organite, NU se divid prin mitoza) ~ BACTERIL . s (au nucleu si organite, se divid prin mitoza ) ~PLANTE, ANIMALE, OAMENI STRUCTURA CELULEI: * Citoplasma : “ste 0 substanta cu consistenta unui gel, fundamental pentru celula. Contine cel mai mare component celular, nucleul. * Membrana plasmatied (celulara) este membrana exterioara Separ celula de mediul extem delimiteaza celulela ~ stale in principal din protein i ipde, mat ales fsfolpide, Lipidele Sunt asezate in doua straturi (structurii bistratificata), Proteinele globulare in Corporate in aceasta structura par si pluteasca printre lipide si indeplinese numeroase functii. ALCATUIRE: Fosfolipidele din membrana plasmatic& au un capat : * polarizat ce contine fosfor - este atras de ap’ gi deci, este hidrofil (ii place apa) « nepolarizat alcatuit din lanturi de acizi grasi — interactioneaza cu alte substante, de asemenea nepolatizate, respingand moleculele de apa fiind hidrofob (se teme de apa). Unele dintre moleculele stratului lipidie situat spre exterior au atasate molecule de glucide; acestea se numese glicolipide. 13ale fosfolipidelor, membrana. plasmatica are 0 > Datorita acestor propris a intra i apa din Structura de sandwich", in care capetele polarizate intra in contact cu ap: exteriorul si interiorul celulei, iar capetele nepolarizate se aflé fafa in fafa in Portiunea interna a mem branei, Aceasté proprietate a fosfolipidelor ii Permite membranci plasmatice s&-si mareascd suprafafa atunci cand veziculele aparatului Golgi fuzioneaza cu ea. 7 : ~ Membrana plasmatica mai confine si cantitayi mari dintr-un lipid numit colesterol. Colesterolul stabilizeaza lipidele din membrana, reducdndu-i acesteia fluiditatea, Proteinele : © Transmembranare ~ ocupi intreaga grosime a membranei, > proemina pe ambele fete ale acesteia > servesc drept canale pentru transportul membranar si ca transportori ai moleculelor organice. ® Periferice ~ se asociazi de obicei cu proteinele situate inspre mediul EXTERN ! al celulei; acestea se numese glicoproteine. ~ glicolipidele si glicoproteinele din exteriorul celulelor le permit acestora si se recunoased una pe cealalta, servind ca si receptori pentra moleculele semnalizatoa re, precum hormonii, MIS$CARILE MOLECULARE: Membrana plasmatica este semipermeabili, deoarece moleculele miei (02, CO, 51 apa) si lipidele pot aluneca printre moleculele fosfolipidice, in timp ce moleculele mari nu pot trece cu usurin{a inspre sau dinspre celula. Pentru ca citoplasma si comunice cu mediul extern, substantele trebuie s treaca prin membrana plasmatica. Sunt cateva modalitati prin care aceste treceri se pot realiza: “A ie mare intr- migcarea moleculelor dintr-o zona cu o concentratie m; : ferent numits gradient de concentraitie. una cu concentratie mica, diferen{a numita gradient de conced a nar ex. moleculele de oxigen tree prin difuziune din alveolele pulmo globulele rosii eo—e mee 3 i abila Feprezint& difuziunea moleculelor de apii printr-o membrana semiperme ; i fatal 5 di una dintr-o regiune cu 0 eoncentratie mica a substanei dizolvate (solvit) intr-ui cu 0 concentr: Osmoza: membrana semipermeabila permite doar trecerea anumitor molecule (cum ar fi moleculele de apa). -_ substanta chimica dizolvata in lichid. ex: NaCl ~ lichidul ex: H20 Celulele umane sunt introduse intr-o solufie cu SOHCeHERUOUeS S898. (HIPERTONA) Concentratia normala a sirii in citoplasma este de aproximativ 1%, deci concentratia mai mare a solvitului (sare) se afl in afara celulei. Asadar, apa se deplaseazi din citoplasma, prin membrana _. celulara, in directia concentratiei mai mari de sare, micsorarea (,,2barcirea") celulei. Celulele umane sunt introduse intr-o solutie cu o SOHeentTNtiOUeUENE WB%SAE (HIPOTONA). Concentratia sari in citoplasma este tot de aproximativ 1%, astfel inet concentratia mai mare a solvitului (sare) se afld in interiorul celulei, Asadar, apa se deplaseazi inspre citoplasma prin membrana celulara, in directia concentrati ei mai mati de sare. Osmoza face ca celulele sii se umifle sau si se lizeze (s explodeze) Rezultatul este 15sober it jorul ‘ ae celulei (aproximativ 1%), solutia ar fi IOTONA. Osmoza nu Produce cand celulele sunt plasate in solutie izotona, deoarece i . ‘ e pa e branei. Concentratia solvitului este aceeasi de ambele parti ale mem! 3. Difuziunea facilitat i z na lRSN OS doar ‘ste asistat de proteinele prezente in membrana. Acestea las sa treacd anumite molecule prin membrana si permit migcarea dintr-o zona cu Concentratie mare de molecule intr-un cu concentratie mica. {n cadrul acestui mecanism, proteinele transport compusii chimici prin membrana, dintr-o regiune cu concentratie mied intr-una cu concentrati mare. ey ~ Aceasta miscare se realizeaz’ EN OHH jet ieee Teen" si - De exemplu, transportul activ are loc in celulele nervoase Similar difuziunii facilitate, rata transportului activ este limitata de numarul proteinelor transportoare 5, Endocitora: ERTERTORSINTERIOR etape: I. mica portiune din membrana plasmatica se pliaza I inglobeazA particule sau mici volume de lichid de la suprafata celulara II, membrana se inchide, delimitand o vezicula IV. vezicula se va desprinde si va migra in citoplasma, Ex: globulele albe Cand endocitoza implicd material solid, procesul se numeste jar cand implic& picituri de lichid, se numeste 166. Exveiuca: (SUERIORESTERTERTOR sp: 1. vezicule cu membrana migreazd inspre membrana celulara Il. fuzioneaza cu membrana. TIL. regiunea fuzionata se rupe, imprastiind astfel confinutul veziculei in mediul extern. Ex: secretia hormonilor, eliberarea neurotransmitatorilor, secretia de mucus ENDOCYTOSIS EXOCYTOSIS NUCUBUE: toate celulele umane au nucleu (cu exceptia GLOBULELOR ROSII) _ nucleul este compus in principal din [BBG (un tip de proteine) si [BBS ADN-u! este organizat in unitati liniare numite cromozomi, sc cu ADN-ul Histonele ofera un cadru de sprijin pentru ADN. Ele se une: dimensiuni electronomicroscopice numite pentru a forma structuri cu nucleozomi. brand numita alcatuita din DOUA STRATURT este inconjurat de o mem DUBLE de fosfolipide (lipide ce contin fostor), dublu fata de membrana plasmatica, care contine un singur strat dublu de fosfolipide Porii din membrana nucleara permit mediulur intern al nucleului sa comunice cu citoplasma celulei. in nucieu sunt doud sau mai multe mase es dense numite Nueleolii confin acid ribonucleic sau ARN.ndamentala pentru celula = Citoplasma este o substanja semilichida, fundament = Incitoplasma au loc unele procese metabolice gi sinteze proteice. ~ Eacontine mai multe componente microscopice specializate numite diverse funci celulare. (amici organe"), in care se desfasoara Reticulul endoplasmatic: Ri UGOS / NETED --organit alcatuit dintr-un ansamblu de membrane ce se extind intracitoplasmatic . RUGOS -> sinteza proteine , -> sinteza lipide, membranelor si ~ (4) robozomi pe suprafara externa — ~ ()ribozomi pe suprafata externa - NETED depozitarea Ca2+ Aparatul Golgi: ~ alcatuit din mai multi saci turtiti, de obicei curbuti Ja capet sacii se unese intre ei partial si formeaz vezicule asemanatoare umor picaturi. _ in apacatul Golgi, proteinele si lipidele celulare sunt procesate si impachetate in vezicule inainte de a fi transportate spre destinatia lor finala. Lizozomul: - derivat din saci aparatului Golgi. - lizozomul este o vezicula cu enzime folosite in procesele de digestie ale celulei. - enzimele sale degradeaza particulele nutritive patrunse in celula si pun la dispozitia celulei produsii finali. Mitocondria: © organitul in care este eliberata cea ee mai mare parte a energiei provenind din alimente. 18ine, iar energia este folosita Se degradeazt molecule de glucide, lipide, proteine, iar energ) Pentru a forma molecule de ATP (adenozin trifosfat): Mai sunt numite “ generatoarele celulei"’. ; i a . and oxigenul se ~ In interiorul mitocondriei, respiratia celulara este completa combina cu hidrogen si electronica sa formeze apa. ot Len Mitocondriile folosese oxigenul provenit din aerul inspiral. Fara oxigen, mitocondria produce insuficient ATP iar fara ATP in camntieates adecwad, celulele mor. Cand prea multe celule mor din cauza lipsei oxigenului si a ATP ului, organismnul nu supravietuieste. Citoscheletul: O retea interconectata de fibre, filamente si molecule imbinate, care Serveste drept structura de suport a celulei. ~ Componentele principale ale citoscheletului sunt: Mierotubulin, Flagel / Cili: Flagelul este lung, asemanator unui fie de par, asigurand mascarea unor celule, precum spermatozoizii. Cilii sunt mai seurti si mult mai numerosi decat flagelii CILI se gasese pe celulele care captusesc caile aeriene superioare Microvili E Vacuole Reticul endoplasmatic rugos Ribozomi Nodea Mitocondrie Membran Reticul endoplasmatic neted Lizozomi —celulara 19MITOZA $I REPRODUCEREA CELULEI Una dintre caracteristicile distinete ale celulei vii este eapacitatea de a se reproduce Jn unele parti ale corpului, precum tractul gastrointestinal, celulele se divid Sreevent. In alte parti ale corpului, cum ar fi sistemul nervos, celulele se divid mai rar. . + Toate celulele corpului uman_se divid - cu exceptia a doar eatorva tipurt de celule mature (ca de exemplu GLOBULELE ROSH) ~ Materialul nuclear const& din proteine si ADN, care este aleatuit din nucleotide legate unele de altele prin legaturi covalente. Pentru a forma un ADN-ul este condensat si parti din el sunt infasurate in jurul complexelor de histone pentru a obfine unitafi mumite Fiecare cromozom este alcatuit din milioane de nucleozomi. Supraspiralizarea nucleozomilor determina compactarea suplimentara a ADN-ului, determinand formarea cromozomilor condensati. Cand cromozomii se despiralizeaz& si nu se mai pot distinge unul de altul, masa dispersata de ADN gi proteinele lui asociate se numeste Nucleus Base pair e@ poems QOD Nucleosomes 20CICLUL CELULAR Ciclut celular este repetaren cresteri si reproduceriicelulare Ciclul este impartit in doua perioade principale: interfaza si mitozs * Interfaza este perioada in care se desfaisoari toate activitatile specifice unei celule, | dS fier i celulei este * Mitoza este perioada ciclului celular in care ADN-ul nuclear al celulei es\ impartit in dou’ celule fice. Diviziunea efectiva a celulei se numeste Interfaza ciclului celular include trei faze distincte: INTERFAZA 6, - urmeaza dupa mitoza ~celula creste in dimensiuni ~celula sintetizeaza proteine structurale si enzime - cromozomii se gasesc sub forma de cromatina disperata ~celula continua cresterea ~ADN-ul din nucleu se replica - ¢romozomii disperasati inca nu sunt vizibili ~ la sfarsitul fazei S exista cate 2 Srematide pentru fiecare cromozom ~ sunt 46 de cromozomi fiecare cu cate 2 cromatide atasati la centromer in celulele umane exist’ 46 cromozomi cromozom) in faza G1, i (fiecare cu efite o cromatida per far dupa faza S tot 46 de cromozomi (ficeare eu cate Mitozaeste impartita intr-o serie de faze numite profit netaaga ania $t aI. PROFAZA: ~ incepe cu condensarea cromatinei si formarea de filamente vizibile, > exista cate dou’ copii ale fiectrui filament cromozomial; copiile se numese cromatide surori, unite intr-o regiune numitd centromer. - in timp ce se desfaigoara profaza, perechile de cromatide si fila de diviziune devin vizibile, nucleolii dispar, iar inveligul nuclear se dezasambleaza. . ~ doud structuri microscopice, numite SBHEROIy migreaza spre polii opusi al celulei, Cand centriolii ajung la poli, sunt inconjurati de microtubuli radiari numiti SSP. ~ filamentele fusului de diviziune se extind spre polii opusi ai celulei. - cromatidele se ataseaza, prin intermediul centromerilor, de filamentele fusului de diviziune la nivelul unei structuri numite ~ kinetocorii contin o protein motorie care asigura deplasarea cromozomilor prin celula. in cele din urma, toate perechile de cromatide ajung in centrul celulei, formand placa ecuatoriali, Perechile de cromatide se aliniazé in centrul celulei si astfel se termina profaza. ‘centnoh mentele fusului fia din membrana nuclear’ membrana nucleara sects sicrotubul cromozom nucleo! centrosfera i centrozem citosol centnoli membrana celulard citosol centromer smembrand celular 3 centromer Ee cromozom = 2 cromatide suron unite U. METAFAZA: toate perechile de rom deS2S ea eT (EQ) sunt aliniate in placa ecuatoriala, cunoscuta ca placa metafazied la nivelul kinetocorului; - in acest moment, cele doua cromatide se separa una de cealalta, fiecare dintre ele fiind denumiti cromozom. 21 peed E centers centro et} ctovel ~ mente thle -< secibrand clark cesroer cromosem I. ANAFAZA: - cromozomii se indeparteaz& unul de celalalt, unui filament al fusului de diviziune. ; -cromozomii sunt trasi spre polii opusi ai celulei de c&tre filamentele fusului de diviziune si pe masuri ce migreazi iau forma literei iW", deoarece find atasati de filamentele fusului doar in regiunea de mijloc (centromer), capetele cromozomului (telomeri) rézméin in urm - Spre fiecare pol al celulei se deplaseaza cfte janj de clvare fiecare cromo zom fiind atasat eromozom membrand cellars {V. TELOFAZA: - cromozomii ajung la polii opugi ai celulei. = cromozomii se disperseaz pentru a forma mase de cromati = fusul se dezasambleaza, reapar nucleolii si se reface invelisul nuclear. ash de ehrareCITOKINEZA / Clivaj celular: a © Citokineza este procesul prin care eitoplasma se divide si se formeaza dou celule separate. in celulele umane, citokineza incepe prin formare: la nivelul placii ecuatoriale, a unui sant Mitoza si citokineza permit organismului: ~ si creasc prin formarea de noi celule - inlocuiese celulele imbatranite sau deteriorate. Daca se pierde controlul asupra mitozei, de obicei din cauza unei mutatii ADN, poate apirea cancerul. MNWEREN consti in mnitoze necontrolate si raspandirea celulelor canceroase prin organis; Tebofaza tara Profaca Melataza J L h L = 24ly CAP. 4: TESUTURILE Tesuturile sunt grupiri de celule care au caracteristici similare si indeplinese funcfii aseminitoare. 7 se gasese patru tipuri fundamentale de tesuturi: * fesutul epitelial (epiteliul) * tesutul conjunetiv In organismul uman © tesutul muscular ° tesutul nervos Tesut muscular Tesut nervos ‘Tesutul epitelial : _ pecs Sa uprafata corpului, unde constituie 0 component a pielii, si pales diferite structuri precum cavitatea bucala, nasul si alte cavitati. Acest hei a si cdile respiratorii, re roducatoare si urinare. De asemenea, captus iraton Ra te Se anguine sunt captusite cu un epiteliu toate vasele sanguine* celulele ce compun tesuturile epiteliale se divid prin MMRIEOZA ( 1celula- > 2 celule fiiee) de obicei, una din suprafetele epiteliilor vine in contact direct cu aerul sau cu diverse fluide, ceea ce permite celulelor si controleze miscarea moleculelor dintr-o parte in alta a epiteliului + NUESTE VASCULARIZAT! este hranit cu substante nutritive provenite din vasele sanguine din tesutul conjunetiv subjacent, tesutul epitelial este ancorat de tesutul conjunctiv prin inter mediul unei membrane bazale, alcatuite din materiale ce nu intra in componenta celulelor (non-celulare). Celulele epiteliale sunt de of jonctiuni stranse si aderentiale i strns unite intre ele prin intermediul unor DENUMIRE SINAN AAN MARIMEA Donen ALE MEMBRANE! Sowiiuadl BAZALE INTERCELULAR Benzi de proteine DISPARE in Formeaza o bariera ce izoleaza portiuni zonele in care m.c. ce impiedica ale membranei sunt lipite schimburile de celuale substante intre ele | Str. Interconectate 24 nm Cupleaza strans ce unesc m.c, celulele intre ele adiacente Canale /pori prin = 2 nm Faciliteaza m.c. ce strabat cominicarea spatiul intercelular ELECTRICA intre > celule si permit trecerea IONILOR /MOLECULELOR 26. TIPURI DE TESUTURI EPITELIALE: 4 ofesnismul uman exista numeroase tiputi de tesuturi epiteiale. — e es aleatuiese aceste tesuturi pot fi plate (turtite), cubice sau Clin A ple — un singur strat de celule © Eviteli stratiticate - dou sau mai multe straturi de celule . © Pseudostratifieat - pare s& aibé mai multe straturi de celule dar care, in Tealitate, este alcatuit dintr-un singur rand de celule cu jnaltimi diferite _. Unepiteliu care, se numeste epiteliu. in acest tip de epiteliu, toate celulele vin in Contact cu membrana bazala, i ‘Tranzitional - celule isi modifica’ forma ca reactie la distensie. Ex: uroteliul TATED TOCALIZAR Sarai rane ppe | ROR nite simpiapavimentos | \Steeinadgentancoune | : felt inhi yatta pl abi rie Ee “eueie aspen) -rotetie ~koarpeor wiring alter, | ~seetie “nmi sonde. abeore tebe yb ese vier yer dct mn) “Sten sepedbetr gle ‘eeeimisens won ele i modes fom ca raagieladistesie,are 2: Tesutul CONJUNC’ : “suturile conjunctiy. dispuse Matrice lV: nt ¢ reprezinta un grup variat de tesuturi aleat MIO retea de fibre, numiti matrice. Materialul ce inconjoar ea + Tumeste substanta fundamentald, Aceasta poate fi : si inflexibita - tesu tul osos Solid, dar cu 0 oarecare flexi si Mexibitg * lichida ~ singele ite din celule 4 celulele din ate ~ tesutul cartilaginos * moale ~ tesutul adipos Fesuturile conjunctive au rol de suport si protectie a organismului. Ele pot, de asemenea, transporta si depozita diverse substanfe. CARTILAJUL: ~ fibre de colagen + substanta fundamentala (asemanatoare cu cauciucul) PROTEINE + PROTEOGLICANI ~ este inlocuit treptat de os extremitatile oaselor = epiglota simfiza pubiana lungi - urechea externa - oare craniene - urechea externa - trompa lui Eustache - discuri intervertebrale - scheletul fetal ‘MO: fibre flexibile, - tendoane / ligamente - nas intretaiate si ramificate - laringe MO: fibrele de colagen = trahee si bronbii sunt dispuse in fascicule MO: condrocite dispuse in subtiri, paralele =>asptect spatii numite lacute fibros granulos CEL MAL RASPANDIT CEL MAI REZISTENT OSUL: CEL MAIDUR TESUT CONJUNCTIV Fibre de colagen + celule+ substanta fundamentala (mineralizata)- aleatuita in (fosfat de caleiu) principal din Celle: osteoblaste, osteocite, osteoclaste 28~_Diaize case tng ~ Epifizele oaselor lungi SS 1 nteriorul oaselor late 3. Tesutul MUSCULAR: Struc - ar pri tura celulelor din aceste tipuri de tesuturi le permite 4 se contracte, iar prin aceasta ele contribuie la: Pomparea sangelui, mobilitatea diverselor parti ale corpului Propulsarea hranei de-a Jungul tractului gastrointestinal. Citoplasma = sarcoplasma ~ Atasat de oase (m, : = oer schel - - muschi striat (cu_striatii) lathes ic) -intra in componenta -MO: striati organelor interne sub control cella in toplarma Ex: pereti calor respiratorii/urinare/ vase - in peretele inimii si de sange/ tract digestiv _vaselor mari din -MO: lipsa striatiilor din vecinatate citoplasma -celule unit eprin - control INVODUNTAR _jonctiuni “gap” 4, Tesutul NERVOS: ; = Tesutul nervos este compus din celule adaptate pentru receptionarea si transmiterea de semnale, raspunsul la stimuli si coordonarea_activitatilor constiente si inconstiente. Tesutul nervos este principalul component al sistemului neryos central si periferic, TIPURI CELULARE: « NEVROGLII -celule de suport « NEURONI = Senzitivi -receptioneaza impulsuri = Intercalari — interpreteaza stimulul si determina comanda = motori—transmit raspunsul motor catre MUSCHI/GLANDE_ 29CAPS : SISTEM TEGUMENTAR Sistemul tegumentar este ak lcituit din piele si 0 serie de anexe precum parul, unghiile si anumite glande. Pielea este cel mai important organ al sistemului tegumentar. Fa este, de asemenea, cel al mare organ al corpului uman, greutatea ei constituind aproximativ 15% din greutatea total’ a corpului, FUNCTIILE SISTEMULUI TEGUMENTAR: cu menfinerea homeostaziei si supravie{uirea organismului Protectie impotriva pierderilor sau absorbtiei de lichide, impotriva invaziei microorganismelor sau a altor factor’ ititangi mecanici gi fizici. melanina este un pigment ce protejea z& piclea impotriva razelor solare UV ~ reglarea temperaturii, pielea permifind eliminarea caldurii prin evaporare, radi conveefie si conductie. Conservarea temperaturii prin reducerea transpiratiei si constrictia vaselor de singe. = -metaboli se sintetizeazi vitamina D = absoarbtia unor substanfe aplicate pe piele, precum vitaminele liposolubile A, E si K. = comunicare: stimulii proveniti din mediul inconjurdtor actioneaz& asupra unor receptori tegumentari specializafi, care comunici informatia primita sistemului nervos central. Acesti receptori detecteazA senzafii precum presiunea, durerea, atingerea gi temperatura, « STRUCTURA PIELII: 4 mari straturi ale pielii sunt: dowd mari straturi ale pielii sunt: iat - stratul extern, mai subtire (piteliu stratificat payimentos) — stratul inter, mai gros (tesut conjunetiv) i dulata. aceste straturi este ondulat Jonetinnet Fermului se intlnese cu celulele {esutului conjunctiv al dermutui, celulele epi yboutanat bogat in grisime si {esut areolar. Acest strat numit nd afla un tesut 1a superficial. Hipodermul NU ESTE O COMPONENT PRORIU-ZISA sn arte din tesutrile pe care acensta le acoperd. PIE! Limita Sub derm se 30EPIDERMUL est ce U cone in epiteliu stratificat pavimentos. = Colulele syev= VASE SANGVINE, ani aa Sttuins unite intre ele. strait pieti subir, care acopera majorita tea corp » in piclea groasa, ca de exemplu cea care acoperd inci straturi. ui, epidermu! P palmele si talpile, ¢1 Stratul cel mai internal epidermului, situat pe membrana bazald, este stratul bazal ‘Acesta este format dintr-un singur strat de celule in care au loc diviziuni celulare active. Celulele nou formate in acest strat migreazi fn stratul urmitor pe masurd ce se matureazi, Celule intalnite: melanocite, cheratinocite, celulele Merkel, care sunt sensibile la atingere, clule dendritice epidermice (apartin sistemului imunitar) ie aledtit din keratinocite.ce au un aspeet spinos pe preparatcle a1»Spinii* i a . : : desmozomile, de fapt, punctele in care celulele aderd intre ele prin intermediul Cherati ee. ' in strat oe Sttetizata in acest strat de catre eheratinocite. Spinos au toc mai pufine diviziuni celulare decdit in stratul bazal. SISTRATUEGRANUKOS: ‘Sicko, Sapatrctestealcatuit din celule aplatizate, cu granule ce contin o substanta numita ~ Stratul gray ;Gaze-este un produs preliminar in formarea cheratine 7 = Cellet nls confine att cheratohialin, ct si cheratin in cantitati mark. Ge pile din acest stat sunt dispuse pe 3-5 rindur si, pe misur’ ce mor, sunt inlo l¢ cheratina si cheratohialin, oe DOAR LA NIVELUL PIELII GROASE ae ‘ lulele din acest strat sunt strins unite gi au citoplasma clara, iar cheratinocitele pe care Contine sunt in general moarte gi nu au nuclei 7 2a Ele contin o substanfa transparent numité G18, care se formeazi din cheratohialins ina se va transforma, in final, in cheratina, ELEIDINA => CHERATOHIALIN => CHERATINA > Acest strat este alciituit din pana la 25 de randuri de celule pavimentoase moarte ~ Se deseua meazi ineontinuu Cheratina intracelulara, care la acest nivel inlocuieste aproape in totalitate citoplasma, impermeabilizeazd suprafata epiteliului, iar celulele formeaza o barier’ impotriva infectiilor leziunilor mecanice, ~ Cheratinocitele sunt unite fntre ele prin desmozomi, ceea ce conferd rezistenta acestui strat _ Celulele din stratul comos provin din celulele produse in stratul bazal. Pe masura ce acestea se de suprafata corpului, acumuleazA cheratina si mor. Astfel, In epiderm: ~ muse gisese vase de singe ~ sunt prezente cdteva terminatii nervoase = ingrosareastratuluicornos apiruta ca reactie la frictune se numeste Hi BEPSHERNEBEa ‘aceasta ingrosare va duce la aparifia calusului. 32DERMUL: ~ Este le; a > Cele cc gat si comunica ‘beri cu epidermul prin intermediu! membranei baz bai: : r fibroase specializate si al unor moleculelor de mente Substante pot Sum unites prin in termediul unoreleme dimenets Polizahatidice, Aceste structri impiedied intrarea in derm a = Dermal naar Sat a microor ganismelor conthibuie tet’ insPXe epiderm niste proiecti, numite papite dermic -D a ancorarea celor doud straturi ermul prezinta dou straturi ‘ut conjunetiy lax, areolar, ce |-contine glande s\ Frnline macrofage, vase de singe, glande sudoripare si vase sanguine cu ibroblaste, receptori senzoriali i alte Giametru mai mare jal celule. ‘ne si fibre conjunctive cu multiple zumin de vase sanguine este ridicat, acest | traiectorii. Strat asi gurdind nutritia celulelor epidermului Atat darmul papilar, eat si cel reticular, confin receptori pentru du urere, presi Pielea datoreaza o ma ta protejeazi ‘impotri a : . git acestea, in ! Dermul este bogat vascu larizat i inervat, pe cdnd epidermul nu dispune de vase sanguine si contine doar putine termina{ FIRUL DE PAI - Una din anexele importante ale pielii este reprezentati de firele de pair = Firele de pir se pot intalni pe intreaga suprafata a corpului, cu excepfia pleoapelor, palmelor, tilpilor si a buzelor, si au rol senzitiv si protector. - La baza foliculului pilos se gaseste o porfiune mai dilatata, numita bulb, in care patrund {esut conjunctiv, vase de sange si nervi, pentru a forma papila dermic’i. Aceasti papila furnizeaza substante nutritive firului de pir. Fiecare fir de pair este asociat cu o gland sebacee, un muschi prezente in derm. erector al firului de pir si cu te! nervoase. = Foliculii pilosi sunt derivate ale epidermului, rezulti din proliferarea celulelor din stratul bazal = Ce lulele nou formate le imping pe cele precedente de-a lungul foliculului, facilitind astfel cresterea firului de par. Aceste celule se cheratinizeaza si mor, formand axul firului de pir. 33Vas inn SaMguine di in m i nod r, n Papila hrinese celulele din eeulat, Fin, lopeci: et i este Provocata de fare Ctiune rezultats din c hormortt¢° factori genet; ‘oni sau Benetici, leziuni ale de pir, Daag tamente medicament ae fi stint oase. iritagi 3 ltia este insotita de eresterea Ormarea pa; ** Pirului incepe 7 lei dinaint arte subtiri, denumi TANUGO, te pe toata suprafata : Prodi tran este eliminaty duets transpira prod importanta echilibrului termic ~ secrefia aceasta reprezinta un bun mediu de cultura pentru diverse bacterii, care | vor produce substante cu un miros | caracteristic | spiratie (sudoare), care Prin intermediul unor fia apoasa, t trans + parenti, A de acest tip de glande este pentru mentinerea Senescing sexe tnd Eccrine Sweat Glands a4 id in| I UL HScuit continun in urma fenomenelor jerea di stratul bazal. A jui, diverse pot reduce fluxului sanguin, avand drept rezul ce apar pe pielea cursul acestui portiuni din celul forma de vezicule = aceste glande au dim se giisesc predominant axilare si inghinal alba, translucida, boli, carente au stimula © igi elibereaz& secrefia in ducte, proces sunt eliminate alimen tat fire de par moi si fatului____—— ducte, ins& in lele secretoare, sub jensjuni mai mari, tla nivelul zonelor | le si secret o substanta odorata | Apocrine Sweat GlandsCap. 6: OASEL 1 ARTICULATIILE ~ Corpul uman contine 206 de oase => SCHELETUL RUNCTIVALE OASELOR: LORE © Suport organismului / ancoreaza muschii op © Protejeaza organele —creier, plamani, etc “ie * Stocare de minerale — Ca , lipide * Hematopieza — se formeaza celulele sangvine y * Miscare re —schimba pozitia corpului impreuna cu muschii 2 placi subtiri - Prezinta un - Au forma -forme variate: de os ax: DIAFIZA aprox, RECTANGULARA COMPACT, si 2 capete: cuboidala : coloana vertebrala intre care se EPIFIZE - Suporta WORMIENE afla central - Ex: oasele greutati SESAMOIDE- os. membrelor - Ex:oasele _articulatii, patele, SPONGIOS superioare/ carpiene/ rotule - Ex: oasele inferioare si tarsiene craniului, degetele omoplatii, coastele, sternul, oasele yelvisului OH ard steTESUTUL Osos: Este DUR / FIGID / FLE: Components: AISRONUARASIIA (duritate)+ SRE EMCOUNGEN (flexibilitate) STRUCTURA OASELOR LUNGI: © DIAFIZA - periost in exterior, cavitate medular in interior ce contine MADUVA GALBENA « EPIFIZA - os compact la exterior, os spongios in interior © METAFIZA ~zona activa de cartilaj, intre DsiE METAFIZA STRUCTURA HISTOLOGICA A OSULUI: Cortical Bone Osul este dispus sub forma de OSTEOANE (inele concentrice) Fiecare osteon are un canal central - nervi / capilare sangvine Canalele perforate conecteaza canalele centrale intre ele In jurul fiecarui canal oso se gasesc lamele osoase (inelele osteonului) Lamelele contin spatii=lacune in care se afla osteocite Lacunele sunt unite intre ele prin canalicule OSTEOBLASTE (celule tinere ce produc hidroxiapatita si fibre de colagen) -> OSTEOCITE (celule mature)FORMAREA OSULUI = OSIFICARE - Oasele plate ale craniului - Osteoblastele formeaza centre de osificare , unde secreta matricea osoasa (colagen + fosfat / carbonat de calciu) - Centrele de osificare se extind, se unesc si formeaza trabeculele osului spongios (de unde se dezvolta maduva osoasa) - Osteoblastele depun un strat de os compact la nivelul periostului a artis) articular cepifiza proximals| ceavitate medulara Oasele lungi Apar vase de sange in interjorul tijelor cartilaginoase sise dezvolta osteoblaste in membrana ce inconjoara aceste tije Osteoblastele depun os compact de jur imprejurul tijei Osificarea continua la suprafata dar nu siin profunzime => interiorul sub forma de cavitate ce contine maduva osoasa (05 spongios ‘0s compact ceartilaj articular éiafnk maduva osoasi galbend ‘9s compact periost epi distald Le vas de singe y REMODELAREA OSULUI: ~ Decatre OSTEOCLASTE Osteoclastele secreta substante ce dizolva osul , furnizand Ca si Fosfat organismului _ Lapersoanele invarsta: RESORBTIA > FORMAREA = OSTEOPOROZA 37ARTICULATULE: Lcurile in care se intalnesc oasele sau mai multe oase ~ CLASIFICARE ~ in fs de gradul de miscare. * Sinartroze - imobile * Amfiartroze - semimobile * Diartroze~ mobile 1. SINARTROZELE: > aproape/total imobile Sompuse din 2 capete adiacente separate de o cantitate redusa de tesut fibros/ strat Subtire de cartilaj Comfy aabrteradiasuuts at insmors) a ——a —— 2. AMFIARTROZEL - mobilitate limitata > compusa din 2 capete adiacente separate de o cantitate mare de cartilaj ‘SeFOitiaga 3. DIARTROZELE: ARTICULATII SINOVIALE —penmit miscari libere ~ Compuse: 2 capete osoase cuprinse intr-o cavitate numita cavitate sinoviala — - SUPRAFETELE ARTICULARE NU SUNT CONECTATE UNA. DE CEALALTA Miscarile pot fi foarte ample TATE Componente: capete osoase, capsula fibroasa, membrana sinoviala, lichid sinovial In anumite cazuri, cav. Articulara este divizata partial/complet de niste discuri cartilaginoase ex: genunchi TIPURI DE DIATROZE:© suprafata in cot forma de scripete | -genunchi | se articuleaza cuo | -art. interfalangiene suprafata concava 2 Suprafata Tart dintre axis si articulara se roteste | atlas in jurul unui pivot O suprafata -art umar convexa se art. Cu | -art sold © supraf concava_ ‘Un condil de -incheietura mainii forma ovala articulat cu 0 cay, Epiltica Os in forma de sa_|-art, Deget mare este articulat cu | -art, Primului suprafata de forma | metacarpian si osul opusa trapez(carpian) 2 suprafete plane _ | -oase carpiene articulate os sacruiliae {art sacroiliaca) MISCARI ARTICULARE: Abduetie Adduetie Extensie -Abdactie A ~ Oporitie 39Aatiune lente: miesorarea unghial Abductie:indepas Bea corp indepirtarea unei pértia dela median nH Corea Rotatie mediala: ro Propriel axe, c&tre lin Supinatie: aducere: mica ia median’ a corpului 4 palmei in pozitie anato Flexie dorsala: indi bie Inversi loirea label piciorului c&tre ! Fotirea t8lpil spre interior FLEXIE PLANTARA CAP. 7: SISTEMUL OSOS Dpdv anatomi * Schelet axial * Scheletul membrelor tid unui os de-a lungul Aejlune antagonist Extensie: marirea unghiului dintre dous oase_ ~ Adductie: apropierea unei parti a corpului de linia mediana Rotatie lateral: rotafia unui os de-a lungul axel sale, dinspre linia mediana a corpulu Pronajie: aducerea palmel in poritia opusd celei anatomice (inspre posterior) Depresie: coborirea unel p3rti a corpulul Retractie: retragerea spre inapol a unel parti a corpulu Flexie planar&: indoirea label piciorulul in dlirectia opusi Eversie:rotirea talpl spre exterior INVERSIE Frontal (0) Parietal (2) Ssphenoia a Temporal Ethmoid @ a "occipital a / ____ 8 Cranial Bones 40SCHELETUL AXIAL: > 80 de oase ~ Oasele : cutici toracice, ale coloanei vertebrale, cutici craniene si osului hiot Craniul; i Fronat | sphencté Fempors! ~ 8 oase unite ~ Unite prin articulati imobile, zimbate numite SUTURT 0s frontal, 2 parietale, os occi SINUSURT FRONTALE GLABELA, FORAMEN MAGNUM FORAMEN SUPRAORBITAL 0S FRONTAL set occur (OSUL TEMPORAL APOFIZA. MAST -APOFIZA ZIGOMATICA § FOSA MANDIBULARA APOFIZA STILOIDA CONDUCTUL AUDITIV SAUA TURCEASCA, 7 EXTERN (ipota 4aoust catty SUL Enon | Lave cum FONTANELA ANTERIOARA FONTANELA POSTERIOARA OASELE FETEL 14 OASE coNDILUL MANDIBULAR APOFIZA CORONOIDA MANDIBULA - oasele nu sunt lipite - spatiile dintre oase sunt inca membranoase = FONTANELE “moalele capului” - permit craniului sa se ingusteze usor in timpul nasterii - dupa 2 ANI se osifica complet ‘cosamic sea a2COLOANA VERTEBRALA: 26 DE VERTEBRE Teervieale 12 toracale S lobare Sssacrale = I sacra 4 coccigiene = 1 coccis Vertebrele sunt separate intre ele prin DISCURI cr A > 5 43APOFIZELE ARTICULARE Atlas (C1) oe Axis (C2) APOFIZA. ODONTODA INTE) CUTIA TORACICA: - Stern + coaste - 12 perechi de coaste APOFIZA SPINOASA RC VERTEBRAL manubrial apendiccle xifoidian (procesul xifoidian)vertebra dorsala amanubriul 2SfEy 25802 Claviculs Procesu eoracold humerus Antebrat scapula {omoplatu) Oasele ‘mainit sternal | na. cons Cart| costal Harnoeas 45Humerus superior sai centurs ina pelviana ase carpiene {coxatul) netncar Fatinge 2 Membrul inferior Oase tarsione ‘ase metatarsiene Folange SCHELETUL MEBRULUI INFERIOR -iliace Articulatiile sacro: Osul iliac Coccis Simfiza pubiand 46trohanter mare ccondilii mediali / Iaterali tuberozitates tibiala a7CAP. 8: TESUTUL MUSCULAR Neted Striat Cardiac a¢ t eee Unitatea structurala/functionala = RIBRATMUSCUDARA M.NETED M. STRIAT a Sa i ° ~ masa de celule fusiforme | eelulele musculare sunt | - proteinele co contractile foarte lungi si denumite tipie | organizare COMPLEXA fata = se gaseste in peretele tubului | fibre musculare de cele din muschiul neted igestiv/uter/ vase sg /ducte | -asociat scheletului celulele sunt conectate prin jonctiuni “gap” de la nivelul discurilor intercalare Caracteristicd ‘Mugchiul striat sche- Muschiul neted Mugchiul cardiac letic Localizare ‘Atasat scheletului Peretele intestinelor, —Peretele inimil ___vase sanguine ete. Tip de control Voluntar Involuntar Tavoluntar Forma fibrelor ‘Alungite, cllindvice, cu Alungite, fusiforme, cu Alungite, ciindrice, capete roturjite __capete ascutite ramificate Strlagil Prerente Absente Prezente Numirdenudel Multi Unul Unul sau doi pe fibra f sets Poritia nucleilor Periferici Central Central in celuls oe Viteza contractiel Cel mai rapid Cel mai lent Intermediar Capacitateade a Cea mai mica Cea mai mare Intermediara Fimane contractat 48M USCHIUL STRIAT SCHELETIC: > Se contracta ACTIV/ se relaxeaza PASIV > STRUCTURA: : jnveleste fiecare fibra musculara : av un pachet de fibre (fascicul) = wv. intregul muschi ; ; + FASCIA SUPERFICIALA- contine 0 cantitate mare de t. adipos ENDOMISIUM EPIMsium CORP TENDOANE STRUCTURA JLARE: See OTURALA SI? LA A MUSCHIULUI STRIAT UNITATEA STRCTURALA SI FUNCTIONA| SCHELETIC ESTE = Muschiul este alcatuit din fibre musculare, fiecare continand un set de 4-20 filamente = MIOFIBRILE (1-2 microni latime si pana la 100 Jungime) = MIOFIBRILELE se gasesc in sarcoplasma si sunt organizate sub forma de (dau aspectul striat al muschiului) Due zene zDise Mune aa ~ SARCOMERUL : filamente subtiri (ACTINA) si filamente groase(MIOZINA) asezate PARALEL ~ Zonele in care filamentele subtiri se intrepatrund = LINIA Z | Linia Z imparte in 2 jumatati egale o banda larga, clara numita BANDA I Banda clara si densa din mijlocul sarcomerului formata din suprapunerea fil. de miozina= BANDA A Banda A este impartita in 2 parti egale de ZONA H ( doar cu filamente de miozina) 49HZone Mine _,Z line | a) IBand HBand [Band H Band MECANISMUL DE GLISARE A FILAM © arrasrenies ‘Energlaeliberaapria descompune FILAMENTE GROAST FILAMENTE SUBTIRE ATPolal activeash receptorul ezimatic ‘*P8l luni In pou armath. flat pe eapul ‘miorined, apol este Wer 7 opal! tama de acid e isda asan Shacrs abe +r va seta compe cape meres agh @ \ susan arc ica egtsare a faweateor se produce api, a evelalsmilane de ‘atin este ellberatd cca ‘epetd Jac stall neuronal persed pal micine!inateaa yt asigurd impulsal assentelor de actin Acest impuls vs determina mizcares 320 ‘alunecarcafilamentelor de actin des Iungul eter de miorint ~ num foarte mare de molecule de mioglobina de culoare rogiaticd, unde se stocheazi O2. si celulele sunt ~este numit muschi rapid/glicolitic .en/putina mioglobina (02) : insa nu poate fii = seala musculara cu Capabile s8 genereze tapid ATP din oxigenul _ | -prezinta sap cae Stoecat in mioglobina pentru respiraie celulara_| acumulare JONCTIUNE NEURO-MUSCULARA 1. Impulsn 2 Etberare és 4 Ciplarea ACE cu reeepirt S.Zatrinderealontor de Na tn ceala > acveace elecrie cetute Sreserea concentrate de Cat tn eta prin FNM Ain RETICULUL SARCOPLASMATICS. FA Tr a Cat se leaga de ropontn hindendaes ees forma), elberandsinurte de legare G-Actina monomer stet 4 gate Pena gett (2) Tetanos incomplet 4 Tetanos complet ll a PIRUVAT f Y ICLUL KREBS ACID LACTIC aco MITOCONORIE GLUCOZA Se pre CITOPLASMACAP. 9: SISTEMUL MUSCULAR N muschi prezinta: * Origine —un tendon se ataseaza de un os ce ramane fix «*_Insertic ~ un tendon se ataseaza de un os mobil > ORIGINEA MAI APROAPE DE LINIA MEDIANA DECAT INSERTIA Unii muschi au origini si insert ‘ Tie origini si insertii multiple (ex: bicepsul) ENDOANELE- extensii ale t. conjunctiv ce invelese fibrele musculare (2cm- muschi se pot atasa Ia oase / membrane subtiri prin care 1 fascile altor muschi Muschiul AGONIST se contracta pentru a obtine miscarea dorita iar muschiul ANTAGONIST se relaxeaza pentru a permite aceasta miscare amuschiul ischiul lk Pe muschiul \\ romboid mare \ muschiul supraspinal « DELTOIDUL - abductie BICEPS BRAHIAL - flexie « PECTORALUL MARE / antebrat DORSALUL MARE - TRICEPS BRAHIAL - extensie adductie bratDINTAT ANTERIOR -Muschi lat imiat, in partea LATERALA a toracelui Or: primele 9 coaste (extern) Ins: suprafata costala a scapulei Fs:trage spre exterior membrul superior TRAPEZ “Muschi lat, riunghiular, la nivelul spatului Orcosul occipital si apofizele vertebrelor Ins:clavicula / scapula Fs: abductia bratului DORSAL MARE “Muschi al spatelut Orcapofizele mai multor vertebre toracale Ins: santul intertubercular al hhumerusului Fs: extinde bratul ANTAGONIST AL DORSALULUI MARE DELTOID (Or: ap acromiala a scapului si pe clavicula Ins: humerus Fs:ABDUCTOR BRAT + FLEXIE/EXTENSIE BRAT PECTORAL MARE Or: oasele si cartilajele toracelui si pe clavieula Ins: humerus Fs: ABDUCTIA BRATUL ANTAGONIST AL MUSCHIULUI MARE DORSAL. 54PECTORALUL Mic -Muschi mai mie, triunghiular -Sub pectoralul MARE Or: coaste | Ins:apof coracoida a scapulei ABDUCTOR Coboara umarul MUSCHTPBRATULUE BICEPS, ‘Or 2 CAPETE pe scapula Ins: radius + tes. con al antebratului MOBILIZEAZA 2 ARTICULATII: cot (flexie + supinatie) / umar (flexie) TRICEPS Or: 3 TRICEPS: (2-humerul, 1-scapula) Ins: olecranul ulnei Fs: extensie brat CORACOBRAHIAL Or scapula Ins: humerul Fs: flexie + adductie 55BRAHIAT. ‘Or: fata anterioara a humerusului Ins: ap coronoida a ulnei Fs: flexie brat amuschiul flexor carpoulnar anuschiul rotund pronator muschiul patrat pronator amuschiul extensor al carpului amuschiul extensor al degetelortnuschii extensor radial al carpului dung si scurt eminenta eminenta tenara Aipotenara PSOAS MARE Musehi al fetei anterioare a copsei Or: corpurile vertebrelor lombare Ins: trohanter mic femur Fs: flexia coapsei / trunchiului ILIAC Muschi anterior al coapsei, Or: fosa iliaea a ilionulut Ins: trohanterul mic al femurului Fs: flexia art soldului CVADRICEPS FEMURAL: -drept femural -vastul lateral -vastul medial -vastul intermediar Or: ilion (drept femural) / femur ( ceilalti 3) Ins: patela/ tuberozitate tibiala prin tendon patelar Fs: EXTENSORI Al GAMBEI fs, $ 7CROITOR SANTORIUS Oe il Ins: supraf medic a tibi Fs: flecteaza conpsa roteste gamba medial © INCRUCISARE PICIOARE 3 EMIMEMBRANOS Muschi posterior al gambei (m. poplitei) Or: tuberozitatea ischiadica Ins: capat proximal tibie Fs: EXTINDE COAPSA SIFLECTEAZA GAMBA SEMITENDINOS | Muschi posterior al gambei (m. poplitei) Or:ischion Ins: capat proximal tibie Fs: flexie gamba + rotatie interna, extensie coapsa BICEPS FEMURAL | (m. popliteu) 2 capete- 1 lung, 1 scurt Or: tuberozitatea ischiadica (c. lung) / corpul femural (c.scurt) Ins: capul fibulei Fs: extinde coapsa, flecteaza si roteste gamba 58~ pe fata mediala a copatel Or: corpul pubelui Ins: femur Fs: adduetia coapsei Muschiui Gracilis FESIER MARE; ~cel mai voluminos muschi al fesei Or: sacru, coccis, supraf P a ilionului Ins: femur inferior FESIER MIJLOCIU Or: supraflaterala a ilionului Ins: trohanter mare femur Fs: abduce coapsa +rotatie mediala FESTER MIC Or: supraflaterala a ilionului Ins: trohanter mare femur Fs: abductia coapsei 59MUSCHITGAMBEE [ MBIAC ANTERIOR ~~] | GASTROGNENTAN pe fata anterioara a gambel Or: tibie tarsienc / metatarsiene inversie picior + flexie dorsala picior ‘Or: condilii laterali / medial femurul Ins:caleaneu prin tendonul ahilian Fs:flexie plantara +genunchi ~sub gastrocnemian Or: tibie si pe fibula Ins: ealeaneu prin tendonul ahilian Fs: flexie plantara a piciorului Gastrocnemian+solear=triceps sural ‘Or: port superioara a fibulei Ins: oase cuneiforme + primele metatarsiene Fs: inversia picior si sustine blonta plantara Or: port superioara a fibulei Ins: al Slea metatarsian Fs: eversie picior 60TENSon ay FASC ta tiorsons Peerweu Apouetor tare ooueron too SEMITENDINOS conaciuss reer . . oraciuis ARTORUS Nasr ‘'SEMIMEMBRANOS LATERAL vast Meat asTROCNEMAN PERONER, Fa in|. semeamns ae = er ieee aOR y HALUCELUI A uN a FESIER MARE ‘TRACTUL MLIOTIBIAL, BICEPS FEMURAL GASTROCNEMIAN GASTROCNEMIAN ‘CAP LATERAL SOLEAR ‘TENDONUL LUIACHILE,62> Miscarea mandi - iy andibulei si i: seni i ‘Gime G paleac masticati¢i |. TEMPORAL M. MASETER MM. PTERIGOIDIAN LATERAL. Or: 08 temporal Fs: inchide pura Or: arcul zigomatic al temporalului + 0s Or. apofiz pterigoidiana a 0s Ins: gatul apofizei lloide a mandibulei cont Fs; miscari laterale ale sfenoid si pe portiunile i ! mandibulei +protruzia adiacente ale maxilarului si osului palatin interna a mandibulei Fs; ridicare mandibula + miscari interne mandibulei ETER (frontal + occipital) - ridica spranceana BEEN - inchie pleospa inchide gura, produce tuguierea acestora ~coltul gurii este tractionat in sus (zambet) a unghiul gurii este tras in josMUSCHITENTRINSzCrATeHORULUNOCUDER muschiol obli superior | uch drepe superior rmuschial drept extern —— much drepe intern: musehiul drept inferior use obli inferior ‘mucha drepe Inferior ‘muschiul oblie Inferior Obl exte linea alba a MUSCHII EXTRINSECI ai ochiului controleaza miscarile globului ocular in timp ce MUSCHUL INTRINSECI controleaza forma cristalinului si dilatatia pupilei ici rni Transversi Drepti Oblici abdominali interni hs eke Piramidali abdominali i DREPTUL. OBLIC EXTERN OBLIC INTERN TRANSVERSUL ABDOMINAL ABDOMINAL Or: creasta pubiana | Or: ultimele 8 coaste | Or: creasta iliaca Or: coastele inferioare Ins: apofiza xifoida | inferioare Ins: cartilajele + apof. Vertebrelor Muschi lung, lat, de | Ins: linia alba si pubis | coastelor inferioare + | lombare fiecare parte a liniei | Muschi superficial si linia alba + creasta | Ins: linia alba si albe extins, asem.Unei | pubiana creasta pubiana Leaga oasele pubiene | fasii Constituie stratul CEL MAI de coaste sistem | Fs: comprima mijlociu al celor3 | PROFUND Fs: comprima cav. | peretele abdominal | straturi musculare | DINTRE MUSCHT abdominala + flexia Fibrele au o direstie | Fs: contracta peretele coloanei vertebrale PERPENDICULARA | abdominal + flexie fara de cele ale obl. _| trunchi si expirul extern fortat prin impingerea diafragmului in sus 64MUSCHIRESPrexrrer: \dominal + di * EXPIRATORI: obtc extern + bli intern + transversal °P abdominal * INSPIRATORI: diaframul + intercostali externi reptul * INSPIRATORI PROFUNZI: pectoralul mare + trapez™ M. RIDICATOR ANAL M. COCCIGIAN = M. pereche + Or: peretii pelvisului la niv. Pubisului /ischion Se insera pe partea opusa facand un RAFEU Ins: coceis Fs: sustine organele pelvine Or: spina isehionului Ins: coceis , ic, sub forma de evantai Fs: sustine organele pelvine 65CAP. 10: SISTEMUL NERVOS Jui organism creier + 1 intres : = t+ maduva -> centru de control al Bul 31 perechi de rgane de simt + 12 perechi nervi cranieni * 3° int ~> el informeaza SNC despre modificarile contidiilor ae) la a a Vexteriorul organismului, ulterior trimite raspunsul SNC ca ‘schi/glande care vor ajusta aceste conditi. SNC/SNP contin 2 tipuri de nervi : . Nervi motori / eferenti /“inspre” : > SNC i pre” : receptor : * Nervi senzitivi /aferenti/ “dinspre”: SNC > efector (muschi/glanda) Portiunile motorii ale SNP sunt subimpartite in componenta: SOMATICA - controleaza muschii scheletici FE i -caval VEGETATIVA (AUTONOMA) — controleaza muschii netezi, cardiac, glandele — 2 tipuri de nervi: - Nu simpatici — “fight or flight” a - N. parasimpatici - relaxarea organismului + digestie calea aferenta eceptor 66In sistemul neryos exista d Nera Ochi ele glial rvoase, care primese si transmit i sistermul eon 2° 8 functie de suport. Numarul celul loud tipuri unice de celule: aformatii biochimice; jelor gliale din Celulele abn aproximatiy de 10 ori mai mare decat al neuronilor. ai poarta si numele generic de nevroglii. 5 Exist mai multe tipuri de celule gliale in SNC. : ; Oligodendrocite |-s infisoorin jurul a avonilor,fornvand tec, alcatuite dintr-un material lipidic numit mielina Astrocitele | uprelungiricitoplasmatice alungite, ce le confer’ o forma stelata ins -astrocitele contribuie la formarea barierei hematoencefalice (sange-creier), care previne sau incetineste accesul substantelor nedorite in fesutul cerebral, -astrocitele ajuta si la izolarea tesutului ; nervos lezat. Microgliile ~celule pliale mici, dispersate in creier si fn maduva spindi -actioneazi in cazul inflamatiilor sau a leziunilor, in SNC devenind mobile si fagocitnd microorganismele. Celulele “se inf’isoara in jurul neuronilor localizati dendroci in afara sistemului nervos central. Schwann -sintetizeaza teaca de mielina ce acoper4 neuronii din SNP. -Neuronii sunt celule specializate in receptionarea si transmiterea informatiei in sistemul nervos. Neuronul este unitatea structurala si functionald a sistemului nervos. . aDin pun 2 MUL atere STRUCTURAL, neuronii sunt: o prehe CLARE - prezinta numeroase prelungiti su Prelungire unicd, lunga, numita axon. Multi neuroni scestei categorii Fe a POLARI- au un axon gi o singura dendrita. Ei sunt local oN si mucoasa olfactiva I- au o ringura prelungire (axon) via PSEUDOUNIPOLARI - au o singurd prelungite, care se divide penint 2 forma o dendrita si un axon, Majoritatea neuronilor senzitivi sunt Pseudounipolari Bipolar Unipolar Multipolar Din punct de vedere FUNCTIONAL: a © senzitivi (aferenti)- transmit informatia dinspre receptori inspre SNC | ‘© motori (eferenti) - neuronii motori transmit mesajele SNC c&tre muschi, inima gi glande. if we 2 ¢ interneuroni (neuroni de asociatie)- conecteazd neuronii senzitivi cu cet motori si, de asemenea, alti interne prin intermediul neuronilor motori. Re Re 68 urte, numite dendrite, $i din SNC apartin izati in retina,| RE — pee —|—— ea rmina' Te Corp celular Dendrite -La acest ni. est nivel nucleul + Se gaseste | -pre| 4 : organit lungiri foarte (mitocon mile clulare | ramifcate ale corpl $i lizozomi) Pt Oolgi | celular coor ~ Un organi “8 jalizate ‘Banit caracterist; unt specializate in te : Pentru neuron aunt aval receptionarea impulsurilor Nisst,aledtuti din veuey | ReWoase i transmiterea endoplasmatic rugos in lor catre corpul celular. Care se sintetizeaza Proteine = 5 2 ‘Be SS = 5 = g 2 = 3 2 3 = z § Ss a § E = 2 = -Impulsurile sunt transmise dinspre corpul celular -Porneste dintr-o portiune ingrosata a corpului celular, numita con de emergenfa. -Citoplasma=axoplasma, -Membrana sa = axolema. -Diametrul axonului este microscopic -Lungimea sa poate atinge peste un metru. -Axonii mai multor neuroni se reunesc, alcdtuind fibre nervoase, denumite in mod uzual La capatul distal, axonul prezinté mii de ramificatii me numite Aceste terminatii prezinta dilatari, numite La nivelul ace tora sunt eliberate, de c&tre neuroni, Neurotransmitatorii transmit impulsurile nervoase de la neuron la muschi, glande sau alti neuroni.Sinteza tecii izolatoar, * insncs 'e de mielina a neuronilor: a * in snp oy } Formeaza TEACA DE MIELINA AXON NODURILE LUI RANVIER TEACA DE MIELINA Bi ie Senet doua prelungiri succesive ale oligodendrocitelor, respectiv intre dowd celule ann suecesive, se gisesc spatii denumite NODURILE LUI RANVIER. (nu prezinta mielina) ~ Miclina este rispunzatoare pentru culoarea substantei albe din ereier si din maduva spina Ea intra si in componenta substanfei albe a nervilor mielinici periferici. = Deteriorarea mielinci in SNC j afectiuni denumit poate da nastere unei afectiuni denumit SCLEROZA MULTIPLA: ~ © Deteriorarea mielinei din SNC FIZIOLOGIA NERVILOR: ¢ RECEPTIA : sunt captate informatii din mediul inconjurator TRANSMITEREA: neuronii senzitivi transmit informatia catre SNC ¢ INTEGRAREA: determina reactia potrivita RASPUNSUL : se transmite un impuls nervos catre efectori EFECTORUL: reactioneaza coordonant cu stimulul (muschi + glande) 70ACTIVITATEA NERVOASA: inal dendrite’ very “ispusi in asa maniera, incat axonul unui neuron se termina i ‘urmatorului neuron fara fara o a atinge! i JONCTIUNEA DINTRE 2 NEURONI SE NUMESTE SINAPSAL in apropierea ARCUL REFLEX: ‘stimu. RASPUNS, IMPULSUL NERVOS: La originea impulsului nervos sta un eveniment electrochimic datorat modificarii distributiei ionilor in celula nervoasa. negative intraceluly + Potentialul de repaus = sarcinile electrice a ae e membranei celular, ( INVERSARE A POLARITATIL Unda de depotarizare se propaga in lant, de-a jungul neuronului => potential de actiune Exterior celulei are incarcatura electrica NEGATIA iar interiorul POZITIVA “In stare depolarizanta neuronul este REFRACTAR (au raspunde la un now potential de actiune) P*Dupa ce potentialul de actiune a parasit zona initiala, membrana incepe sa se REPOLARIZEZE: canalele de Na se inchid iar cele de K se deschid, ducand la iesirea K din celula => sarcina din interior devine iar negativa iar cea din exterior pozitiva INTREG CICLUL DEPOLARIZARE-REPOLARIZARE ARE LOC IN MAT PUTIN DEO RPROPAG, ‘ARE / CONDUCERE SALTATORIE: Teaca de mielina este sintetizata de © Oligodendrocite - SNC E i © Celula Schwann — SNP ‘ Permiteo transmitere mai rapida a impulsuluinervos de-#Iuneu! axonului / dendritelor 2 a mielinizate Z Impalsul “SARE” de Ja un nod Ranvier a altl in loc sa prozreseze constaut dea ang euronului: deoarece ionii nu pot parunde/iesi din neuron decat Ia nivelul nodu Ranvier 7 ? : © Conducerea saltatorie mareste viteza impulsurilor permitand reactii mat rapide la stimuli SINAPSA: © JONCTIUNEA DINTRE 2 NEURONI SAU DINTRE UN NEURON SI UN EFECTOR (MUSCHI /GLANDA) Neuron + Muschi = sinapsa neuromuseulara / placa motorie ‘> Impulsul nervos ajunge la nivelul butonilor terminali ai axonulu si stimuleaza . deschiderea canalelor de Ca-voltaj dependente , ionii de Ca patrund in axon din exterior determinand eliberarea de substante chimice = NEUROTRANSMITATORI prin EXOCITOZA © Neurotransmitatorii difurzeaza rapid prin fanta sinaptica si se leaga de receptorii de pe membrana postsinaptica (dendritica) © Receptorii (proteine ce formeaza canale i © Daca exista un influx suficient de Na, are ‘onice) permit intrarea ionilor de Na in dendrita loc depolarizarea si este generat un nou impuls nervos Jonctiuni neuromusculare Excita muschii ‘SN vegetativ Scade ritmul cardiac Creier Transmite diverse semnale in SN vegetativ + creier NORADRENALINA | SN simpatic Regleaza activitatea viscerelor “fight or flight” Creier + maduva spinarii siunele fs cerebrale DOPAMINA Creier Implicata in controlul unor fs motorii BFe mentale Ritm circadian Reglare somn st veghe, Inhiba divers SEROTONINA Creier Maduva spinarii stare de a | ACID GAMA-AMINO- BUTIRIC GLICINA7GLi j neuroni Creier Maduva spinarii UTAMAT | Maduva spinarii (GLICINA) Cortex cerebral (GLUTAMAT) ‘ba diversi neuroni M NORADRENALINA + ADRENALINA + DOPAMINA CATECOLAMINE TRAL CAP. 11, ORGANZAREA SISTEMULUI NERVOS CEN Z anc = oteier + maduva spinari (alcatuite din corpi celular) NP = nervi cranieni + nervi spinali ( alcatuiti din axoni + dendritele neuronilor motori si senzitivi ) SNC = SISTEMUL NERVOS CENTRAL © Principalul centru de interpretare a informatiei din organism > Compus din creier ce se continua cu maduva spinarii Maduva spina - Cordon nervos de aprox 45/em ~ Situat in canalul vertebral ~ Continua creierul incepand de la FORAMEN MAGUN = Se termina la nivelul discului intervertebral dintre Li- 12 Este alcatuita din : © RE — corpii ncvronali si intern) intemeuroni amielinici . ES = fibre nervoase mielinizate (extern) superar scRae Sem “TERMINAREA SUQDUVEILA Li