CUPRINS

~1,1efieri ······ ................................................................................................................. 5

r£A I"
~ooU CERE IN STUDIUL DREPTULUJ ADMlNJS'fRATIV .......................
7
·tolul I -
:~~!~1r1!!i:::r!;~i:i~~~~.~.~MINISTRA TIV............................. 7
Sec[1. Notiunea, sensurile §i fonctiil e adminish~J~i ·~;;j;jj~;:::::::::::::::::::::::=::=:::: j
§2. Fundamente const1tut1onale §1 legale privind administratia publica .............
Secfiunea 2-a. Dreptul administrativ ....................................................................... 12
§1. Dreptul administrativ - ramura a dreptului public ........................................ 14 14
1.1. Definirea §i obiectul dreptului administrativ ·········································- 14
1.2. Trasaturile dreptului administrativ........................................................... 16
§2. Dreptul administrativ - ramura a ~tiintei juridice ......................................... 19
• I
Secfiunea a 3-a. $ti infa adm inistraji.ei ..................................................................... 23

Capitolul II ...................................... ............................................................................ 6

_NOTIUNILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV ......... - .. 26 2 I
Secft unea . . u e ,
. l P t rea pubtz·ca~ ....... •.. ······· ······ ·· ·· ·· .. ···················································· 27
.,
Secfiunea a 2-a. Interesul public .......................................... ········· ........................... -
8
Secfiunea a 3-a. Serviciul public ..............................................................................
29

Capitolul Ill DREPT ADMINISTRATIV ........................ ·:· ·: .......:........................ ~6

NORME
S . LE DE 1 A cte generale przv. ind norma de.drept admzmst ratlv....................... .,6
. .
ecfzunea . spe •de drept admzmstratzv ........................................ 37
Secfz'unea a 2-a. Structura · ~d~r'!!ez
1ca .......... . ······· ........... ................................................. 37
§l S . JUfl ·
· · jun.d.lCax .............. ............. . ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
§2 Structura
tructura
log1co-
tehnt~o- rmelor de drept administrativ ................................ 39
38
. . 3
Sect1unea a -a. Clasificarea no

Capitolul IV pTULUI ADMINISTRATIV ············· ·····:··:········:·······················41

lZV OARELE DRE cte generale privind izvorul de drept admimstrativ ..................... .41
Secfiunea J. Asp~zvoareleformale ~cri~~······························································ .. .42
. ea a 2-a. 'tutive ale Umunu Europene ................................................. .42
Sec§/zlu~ratatele _constt
· ·tutia......... ............................................................................................ 443
3
§2. con~:
§3. g.t;i; ······························-:.··:··:·································································
Pre~edintelui Romamei ................................................................. 44
, §J.
 419
rins
fS. Decretele-lege ......................................................... .
§6. Hotilirile ~i ordonantele Guvemului............. i~P wt 11 oRGANIZARll A~1:1INI~~T!EI_ PUBLICE .................................. S4
.. .... ·....
§7. Actcle administra~ei centrale de specialitate.:::::::............. ............... ······ 45 c,P110~tJ'flA
ciJO
O anizarea admznzstrafzez publzce zn epoca regulament~w
al· rg 1· V t lv a............... 84
§8. Actele emise de prefect ~i de conducatorii serviciilo·······b•.._. .. ....... ·· ... .. ............. 45 y Sec/iurze dm1n1s
.. tratia ·~ pub 1ca . cen ra a ......................... ..
deooncentrate aIe · · I ·
V V ...........................................84
r pu hce ···• §1• Adrninistratia pu?hca local~ ··: ··· .. ··: ..:· ......._. ....:............................................. 86
. .mm1stere
. . or ~1. ale celorlalte organe cen t.1 a1e de ········ 46
§9• Actelead~m1strat~e1 pubhce locale.......................
§IO. Tratatele mtemationale ......................
specialitate
............. ... . ... ······•47
§:~!a a 2~a. O~ganzz~r:a admzn~strafzez publzce mPrincipatele Unite ............. 87
sect1 Adrni·ni· strat·~1a pubhca centrala .......................................... ............................87
Stcfiunea a 3-a. lzvoarele formale nescrise ···································•...... ··············· 47
§1. Principiile generale ale dreptului ............................. .. .. ....... .. .. ...........47 § · Adrninistratia publica locala ......................................................................... 88
§2. Obiceiuljuridic ........................... ::•....................................... ·······•48 §2.· a a 3-a. Organizarea administrafiei publice fn sistemul Constitunei
sectiune
§~. Jurisprudenta ................................. ::: .................................... ........ ::·············••48 din J866 .............................. .~··· ...... ...~.......................................................................
J'
89
Sec{iunea a 4-a. Codificarea dreptului admi~i~·;~~·:·.............. ·.... ···...... ·.... ........ ··49 §l. Adrninistrat~a publ~c~ centr~la ...................................................................... 89
zv ....................................... ..... so
§ . Administratia pu~hca local~ .._. ......._. ..................~ ....._. ....................................... 90
Capitolul V .. ..... .. ···..... sl 2
Secfiunea a 4-a. Organzzarea admznzstrafzez publzce zn s1stemul Constitufiei
~~TIJL DE ~REPT ADMINISTRA TIV din 1923 ........... ............ ................... ... ..... ................................................................. 91
q;_unea I. No/1unea # elementele raportul~i ...................................... . §1. Adrninistratia publica centrala ...................................................................... 91
i u : a 2-a. Clasificarea raporturilor d d de drept administrativ ................. 62
. porturi de drept administr ti §2. Administratia publica locala ......................................................................... 94 •
e rept administrativ .......... .......... 62
ca§2drul aclmi~stratiei publice ......~. v care se formeaza intre subi~~~~·d:···• ·........ 64 Secfiunea a 5-a. Organizarea administrafiei publice fn sistemul Constitufiei
. Raporturi de dre t adm. . ·:·.................... ........... in din 1938 .................................. ................................................................................. 97
drept a arr P.
A 1mstrat1v care se fi ~ A .... .... ....... . ........ .
§l. Adrninistratia publica centrala ...................................................................... 97
acbn ..P l~~d aclmmistratiei public . b?rmeaza intre subiecte d .. ... ....... 64
m1strat1e1 publice ......................... ~ ~1 su iecte de drept din afara e §2. Adrninistratia publica locala ......................................................................... 99
pARTEA A II-A .......................... Secfiunea a 6-a. Organizarea administrafiei pub/ice fn perioada regimului
...... .. .... ........... 65 comunist .. ............. .. .. ............................................................................................. 100
0RGAN1ZAREA §1. Administratia publica centrala .................................................................... 100
. ADMINISTRATIEI PUBLICE . . . bl. ~ 1 1-
§2 . Adm1n1straµa pu 1ca oca a ......................................................:• ... :..:....... . 102

!:
Cap1tolul I ... .. ... ... .. ....... .. .... 67 Secfiunea a 7-a. Organizarea administrafiei publice fn sistemul Consntupe,
PROBLEME GENE din 1991 .................................................................................................................
PUBLI.CE ................~E PRIVIND ORGANIZAREA §1. Adrninistratia publica centrala .................................................................... l06
Secfiunea 1. Sistem I ....... :.......................... ADMINISTRA TIEI §2. Administratia publica locala .......................................................................
Secfiu u orgamzarii d · • ···.. ··.. ···.... •.....
nea ~ 2-a. Regimuri de o a .mznzstrafiei pub/ice ........................... .. ....... 67
It
:eg~mul administrativ ;ganzzar~ administrativa ........ .......... .. ..................... 67
. e~mul administrativ e centrahzare .... ...... .. ................ .. ...... .. ............. 69
Capitolul III 113
PRE~EDINTELE ROMANIEI ................................................................................. 113
se!1~~:g1mul aclministrativ ~: ~econcent~are ...... :::::::::::::..................... .. ............ 69 Secfiunea 1. Rolul §i funcfiile Pre§edintelui Ro::7~~iei ........................ •:::::::::::::::::: 117
§1 a 3-a. Autorita/il . e~centrahzare.... .. ....... .. ........... ... .......... 70 Secfiunea a 2-a. Mandatul Pre§edintelui Roma~i~,_. ...........................:.................. 120
§2. ~~finitie, trasatun ~ts:~;i~zstra{iei pub/ice:::•............................ . . .............
. ementele com pone in1 .... .. .... .. .. .. ... .. .. . .. ................... ............ ............. 73
71 Secfiunea a 3-a. Atribufi~le Pr~§_edintelui ~omanzei ........ ~~~i: : : : : : . . . . . . . . . .
§1. Atribu\~~le Pre~ed~ntelu~ ~n raportur~le cu Par=ul ................................... 124
121
2.1. Personaiul . nte ale autoritat" _. .. _. ...................... . §2. Atribu\nle Pre~edmtelu~ m rapo~le cu~~ ii naponale ......................... 127
2.2 M"l dm administ 1· n admm1stratie.1 b . .. .......... ........... 73
• lJ oacele . ra 1a public~ pu hce .. .................... 76 §3. Atribu\iile Pre~edintelm in domemul sec~ \e
e;~;~:::::::. . . . . . . . . . . . . 129
2.3. Co matenale ~i fi . a............... .........................
2.4. Capmp~tenta autoritatii adnma?~1are ................................................ ····· ....... 77 §4. Atribuliile Pre~edintel~ in situatii.excepp?~: 134
ac1tatea admm1strativa
. . m1stratiei· publice..... .... ·........ .......................... .. 77 §5. Atribu\iile Pre~edintelm in domem~ ~o.htI ................................ 13S
....................................................................... 79 Sec/iunea a 4-a. Actele Pre~edinte/ui Roma~iez ................. ••:: ................................ 139
Sec/iunea a 5-a. Administrafia prezidenfiala .......................
..................................... 82
 # ._, !A plJJ3LlCA ctNTRALA DE SPECJALITATE ........................ 206 206
~ • 6-a. Rospunderea
§!. R!spwlderea politici Pre1edintelui Romome1.................
§2. Rlspunderea pena1a
• · . Dcep1
··•··•·•·· .•.•. .. .•... ..•. .•. ...••... ....•. ..... .
adn,;"'"" ~/ '1, /. carac
..nito! s-rllA1
11•·
11
e
,·istici generale ale adm1mstra/1e1 centrale de specialitate
t
a /){inistere/e ........... ......... ................................................................... 201
207
"
·,1i,cP•'..,.:eo,itl\are•,
o2, · oraanizarea
" ~i fonc\1onarea ministerelor ............ ······················
Capitolul!V ················· :: :: ::::::: 1!!44~ ,11nf1
S .. •·············· ...............
· · ·strll .. .... ... .................................... ............................ . 210
,, seeret"'"
,1. tJ1tlh ·; ',;;.•' stibsecretarn
. . . de. stat....................
. ............. ................................213
GUVERNUL ',3- ,,.t\I\ pi·opnu al mm,steiuhn... ......................................... ······················ 214
SSecJiunea
,,; 1...............
Rolufrifu .
., ... ~~t·z:1··,·e...G
...u...........
vernu!......................... ............. ..
ec,.unea a 2-a. Constz·tu
I. Desemnarea . Guvernul
,rea
ui
·..... ..... .... .............. .....
.········· .. ..........····· !'- AP .a. Qrgane de specialitate in subordinea Guvernului sau a
candidatul . u1...... ..
..... .... ..... ........ ......... I48 s,4i1;'~:1:r3. . .... . . . .. ..... . ....... ............ .... ............................................... 215
~
§§2. Alcituirea listei noului pentru functia de prim--;;;:··:················ ··········••148 ~,,,, e 4.a. Servici iIe p 11 bl ice deconcentrate ale ministerelor Ii a/tor
§3. Acordarea votului d • uvem ii a programului d imstru .......... ::············• 15o
re cen/rale de speera.,/ate .............................. ............................... ................. 218
§4. Numirea Guvemul ~dmcredere de catre Parlam e guvemare ....... ...... 150 O
jur- u,rreO a 5.a. 111arr Ia
sect•iwrea t·a mm rs tr al ,ve centra e autonome ............................... 219
. I,.
. amantului de credintam e catre preie d'mtele ent ·:···:················· ...... ..·········· 151 A ··
§I oefim\I< \I rasa ,ir1·d··
A

Romin: orgOI · l
............... ..... ......................... ............•....•...................•.. 219
oecpunea
• a 3-a. Mandatul G········· ····· ··: ···· ······ •· ....... ... ieq1 de punerea ·· ·········· 152 ec, . . . t • • t
S,.,ec{iunea a 4-a. Componen/auvernulu1 .... ....... .. ..
S §2. organizarea , i func\ionarea autorit5\ilor
.... .. ...... .......... administrative centrale
. Statutul memb ·1 Guvernului ... .......
........
.. ...............
... .................... I 5] ,u1onome .................... •.... •...... ........................................................................... 221
53
sJ2. §1 Prim-ministrui°..~'.~~
punea a 5-a. O,·~ .
~~mului
.............
. : :: :: .
..........
. . : : ········ 1
······ · 155
. Secretariatul.amzar
G ea Guvernului·········· ·····•.. .. ......... .........········ ···············•· ..... 156
eneral al G · .... ·...... .... ....... ... ........ ..·····•.................... I 62 ,10MINISTRA
capito\u\ Yl TIA PUB LI CA LOCALA. PRINC!P!lSPECtFICEDE
§1 . ancelaria p . . . uvemului
oRGANIZARE $1 FUNCTIONARE ·······································································225
vicep . . nm-M1n1strul m. ~. aparatul
§2 Cnm-mmistrului .......prop...
....... .. ......................... .... ....... .·· ···•• ..... . 165
1 11
Seeliunea /. Adm in isl ra/ia publicil localil. No/ iune i(func/ii ................................. 22S
s _- Departamentele ii···c···· •····················· u de Jucru al •••••· ············ 16S
Secfiunea a 2-a. Principii specifice de organizare 1ifuncfionare ale
§3
ec/1unea 6-a. Atribu i' orpul de controi.~j ......_. .................... .
§1. Atribuhj d I rl: Guvernului.. p1un-ministrulu:· ········ ··· ··········· ··· 16 administrat ie i publ ice locale ............................... ................................................... 229
. " de natura porIIICo-admi
2. Atribllpi . .. ....... ...... ........ .......... I......... ............... . 11 8 §\ . Cadrul de reglementare ............................................................................... 229
Secpun,a e natura econom. mstrat1vii ..... . ...... ......... ...... ... ... 0 §2. Principiul descentraliziirii ···········································································231
§
Secpuner, : ;-a.
Funcfionarea 0.:,co-financiarii ii so~i~j": ··· ...................... ::·........ 17 I §3. Principiul autonomiei locale ·······································································2324
§1. Re i -a.. A~tele Guvernulu .ernu/u, ················ a ······················· ········· 112 §4. Principiul deconcentriirii serviciiJor publice ···············································23
g mulJuridic g i... ........... .... .. .. ........... ·····• ·.. ··· l 75
• Hotiiraril eneral ············ ············ I §5. Principiul consultiirii ceta\enilor In solu\ionarea probJemelor de interes
§2 local deosebit ······························································· ·····································236

:l~
§6. Principiul e\igibilitii\ii autoritii\ilor administratiei pub\ice locale•·············· 238
n · · · 1 , ·· ............ ·•••·•••••···•••••·•••239
2
. ,nnc1.p,u l cooperarn:·:··;··::·····
b1l tat11 ··································· ..................... 40
JI~:~:~;;;:~ •••••••••••
§1 0 . 9-a. Contro/u/ ••••••••••••:••::••:•••••••:
fa................ •••••••••••••••:•••:•••::•••••••••••••
······················ ················· 184
n
§7 . , nnc1p1U responsa 1 , •··•··•· ••· ·•· ·· ··· ··· ·· ····· ·· ·· ··············· ·
§9. Principiu\ constri.ngerii bugetare ·····························;···········::·····················
240
§8 240
§i c~';:f a Guve_mui.:::mentar
§3. Contr Jul prm mtreban-. . mfonna Parlam pra Guvernului
,;~;;i;;;~;~ • . :: 186 : §l O. .Drep!Ul
. . minoritll\ilor
bl. • 1 1·de a-ii folosi limb• matern> 1D re\a\ule..................... cu
. .......... 188 a mmistra\ia pu ,ca oca a .............. •···· •· •· •··· ····························
o uI p · , mterp 1- • entul
1iunea nn comisi· d e arqi m t· . _.. ................. ......... ......... . 193
§1 F a 10-a. Ras ' e anchetii o mm sunple ······················ 193 d
Sec§2.. RAs i ... ··· ··········· ••··.......... ········· ······ ······•..
§3. !Us=-
onne de rispWUiere
:punderea Guvernului ... .. .. ...... ..
politici;o--················1··• membrilor Guve,.;,~1~·:· ····· .. ...... 196
§4. Rlsi,uncierea politica a uve~uJui ······ .:: :···............................. , ................ 199
194 Capito\u\ Vil
CONSILlllL LOCAL ········································································
·······················243
Sec/iunea J. Alegerea ~; constituirea consiliului [ocal ···········································243
Sec/iunea a 2-a. Sta,utul. consili~':"/ui local•·:·:····:·· ·······················:::::::::::::::::::::::247
2
41
erea P<nalA a membnlor Guv .. ... .... ..... ..... ... ................... 199 §1. condi\ii. d~ ebg1b1btate 11 mcompaub1htiil1 •···················:::: ........................ 250
membrilor G emului.. .... .... ............................. 199
uvemuJu·1............ .............. ... ................ 201 §2. preptun 11 obhga\Il••·······················································
.................... 201
 §3. Suspelldare&
m
§4. lncetmea m andatului .•........ .... .......... ... Drept act . -~s
s,,,pun,a a J.a. Stan datulu .... ...............
atutul delei....................... ............. c1~l ito\u11\Jt1 JDDE1E
!Jeclilm'il a 4-a. A gatului istrati, <n•n 5\\,I . ,4.Iege AN ..... ..............
Set:ptl1l<!O a 5-a. tribu(iile consili sOtesc ... .........·.·.-.·.·.·.·.·.·.·.·.·.·.······ ····················
··
········· ····· ········ Cs,cl"'"'a a
rea ;i constil
ttirea ... .........
consiliul...ui...... ..
OrganizarOO co ului local ........ ..... 2-a . Stalttlul cons jud~i;;;;;·.············
················•·. ... ······ ··2S2
1
SeqitmeO a 6- nsiliului local 5ectit1 c' nd ilierului ju ..···········•···•····· 29
a. Func(ionare
a ········· ············· ..... 2 4
······••.. .... ···········2S i:.1.11 0 i\ii· de e\igibi\itate si inco de/eon ............ ·················· 9
!/et:(i,lnea a 7-
a. Actele consili consiliului loc;i" ·· ······· ····· 2S8 , 0,e-pturl S' · b l. t
·· m patibilita~ ............ ··················299
ului local ···· ··· ......... ............
SeqirmflD a 8-
a. Raspunderea ····· ······ ······· ···· ············••...... ..·.··· ····· 2S9 1 · suspendareoa ,ga,u .............. ...... ......
... ...... ............ ...............300
§I. Rispunder cori
ea administrat si/ierii~; [;;:;,if· ·········· ······
·······••.. ... .. . ··· ·
···· 263 20 si 1ncetarea m ......
andatului ... ... ..... ..........
300
··· ··· )3;~nea a 3-a.
·· ······ ········ ····· ·····• •...... .........····· 26S
§ . Raspunder iv-disciplinarO ,4.tr ibu/iile cons ........ ················
·· ·······--·-·· .302
·····
ea administrat 5',],;unea a 4-a iliului jude/ean
2. Ris nd
§3
§4. Rispu
secpurrea a 9-a.
er penal>······
pundereaea civil>
iv-patrimonia
··· ········ ········· ····
li ·· ···· ······ ·······
··· ········· ··········
·· ···
······•···· ......... ..
········ ···· ...... ...
·
.·
······ 2161
·· ··· 0 s,c fiunea a 6- a.
.
~ ~ unea a 5-a Orgamw rea consWuluijude
. Func/wnarea /ean
...........................:::
::::::::::::::::····
consiliului jude/e ... .........................................:::: 306
!:
D
§I. Dimlvarea var~~ izol ·-;;;;;/ii~i~i i~~~i ·········
··· ···· ···· ·· ····
····· ······ ···········
· ····••........ .....
.
··· ···••21\ Apa
sectiunea a 7- a. ralttl de .specw_htate al cons
an ........................
......................JO?
de drept... ... ...
.. .. ··· ········ ········· ·······. •:·.
·····212
5ecfiunea a 8-a. Ac!ele consd1ului1ude/ea• iliului judetean ......
.....................308
§2. Dimlvarea
Capitolul VJll
prin referendum .... ... ..... ........ ..
·i~;;;,1·· ········· ········· ·······
... ........ .. ... .....
... ........ 21
··· ·· ·· §1. Raspu
Raspunderea co L.··
nsihenlorJ•~e···--··:······· ································
...... 8
......... ... ...... ... ·••···... ...... ........... •••...···
22 nderea /eni ...... ...............
§2 . Raspunder adrnuu_strativ-d1sc1plmara:··· ..................-••··3. 30
............... ......
· 1o
r.i =:~~,:~~~~: . . - . .·
. .. .. .. ...27133 ea adrnuustrat!V ···························
-patnmomala ··· ······
··························· ··············...310
.••.
PRThWllJL ~I .....············· 21
VICEPRJMA 3 ··· ·-·····.......... 31
RUL 1
Sec/i~nea a 9-a
. Diz .-.:•··.::·.::.::::::::::::::::::::::::
§1. D izolvarea olvarea consiliului jude/eml ··· :::::::::.:=:=::;::
de
§2 . D izo\varea ·········
drept ......... ...··· ························
prin referendum ··· ······ ··············· ···-········.311
local la niveljude···········..•·····...••·············..•·.....3311
leall···..•···...••···...
Capitolu\ X ••······· -··•· 12
andtul
§4. Atributiil pRE~EDlNTE o!Nfll co sJL!lJLU
§5 C b . LE
e pnmarulam. .m mamte de termen Secfiune a 1. P ~l V.ICE/ PRE$E I .. ,JefeaN I JUDE"fEAN ...
.........
........................................................ 313
... . re~e mte e consi iu u11uu, n
... ..... .............................................. ..... 28 d 1tul .
.. ........................ .. 313
§6·. A;t~:;:!r::~ ... 1 ·d t anda ..................... 31
§7. Raspunder ~~.·.·.··.··.··.··.··.·
ea pn.maruhn. .· .· ··················· ····················
282 §\. A\egerea Ill •····· ········· ··· ··· 3
............ ...........·········································· §2 . Statutul pr\1 ura am. nsiliul
eied1nt;lu1 co ui judet<® ·········
=
7.1. Raspunder
ea adm m· . ··············· ······
..... ········· ··················.·.·•.·.·...·.·.·.•:••·-
······-.-.···•····
--.-.·. 285 ······ ··•····•··•··•····•··• ·················· ·········
···
•··••···•••···· ····••·••••· ······...•• 16
31 5
··· ·· ······ · 288 2 \ Jncompat1 ··•••••..•······315
7.2. n"spund ea a
m.SJStrat,;
~l iv-disciplinaraw ... .....
··· ······ ············
··· ·· ··· ·· ··· ··· 288
2.2.
2.3 .D surespptenurida b1
iir" hta~ •··
obI'.li~m•~ce···j ta
········
7..4
3.. R
Raspunder ...r;()l; ~i ju;de;ie;an···~
)Sili·ulu ···························
c,ti.unea a 2-a dm~swtrtratau ivv- -p co
at
. ·········...··.·········
··················· ··· 'i;:.3.4 At
Cn·bb·u1ne11tu·1el prpre~ ··· ···de······1e···on···en ·············...•.3
···············
nt
ri m raon
ve n\
ia laio ··· · 290 e~ed
edlil.1tent. el~ ···•··
········..···•········~~;
§1 Rol · 1· Viceea pe . nala ... ........ ;·na
···la
············ ······ ······ ······ U1 con·1·u1
s1·11·
U1ulU 1. J·u
· J·udetea dell•
~
7 pnmarul .... .... ... . ···········
·· ··· ·· ···························290 , . A. t I,.pre,edinte Ill tea···n···...···
...···...···...···...···...···
......
··· ... ...
.
Se . Statutul v1cep . ··· .. ... ... . ... ...
················ ······ ................. ... ,§5 . a ,e e dere Ico cI . consUiului jud<I< .................. ........ 31 3290
~1 a eg.ere ····· ...... 290 ' "'······················
................·.·..............····· ... .............. 291 i;:.
, 6 . Raspuln • 11
a pre~Ied~te·~ ns " nsiliului'J·udete
co ··· ··· ······ ··· ·····3\3291
... ..... ...... ...... ... Sec~une•a · ;;r cef"l'din",.' an ········· ·········
... .............. ...·.
~ ·.·.·.·.....···....···...···...···..··...···.... 292
§2 2.1. Drept ···· .........
uri , ~ ~ '
...... ......... ........ ·· §§i. Stamtul -" ~
0\ ..•··········:1......c..
o n.
... ~i liu lu ···
iJ·ude\ean ··· ··························· ............. . 322
~ ..................··· ······ ··· ·····3213
.........···
2. .3
2.. Su
Rassppund ......·.·:.::·.·.·.:·.·.·.·.::·.· ,-.1,gelll • u o tO fl ll P"blic ··· ... ...
11,,qiu 2ne aa 3-aen daerreea
a V. . t e.
1.
ru...re _ -.·.::· ... .. ... ......... ........ ·················· ........ ···
. Aparajl tulnl!cdep
c ta ...aru
na ...m...anda
. \Ill.....··· .....tu··lui ······........ ... ... 292 dinP or ········· ··················
a 4-a. Adminis ········· ··.· ············..··...···.. ··.....·...
·········· ......
.. .................. ...................... 29 secti•""' •3-" ·················
tr e specllllitat . ... . . .. ............. ...... 2945 32
e al prima; ;;i~;-······ ······ ··· cap!·tolJr.<)(1'I.:U
sBC~sit<f'rt 'f\ . r.f:NER
········· ····· ········· "u
ll -rBIR
ALOARLIA E
atorul public.....
... ··295 ,eIT
cret \JLNIT··· ··· ······
andui geA111 ···············
J,S)l".'.;,,,o J. S
t""'"' ·b 1··1e secret nera/. ..................···...··•...···...···...···...
········· ··············
............... ... ··· ···
.................. ... ········· ···296
........ ...... .... 297 __,L _ . : .z..~
~ a. -
iJ"_pr
.
arului general
AU i • II
......... ............
········· .....................31
........................... 324~
. ,25
........................
....... ;,
424

Capitolul XII
PREFECTUL ... . .............. .... ............. ............ ......... ... ...... .
Sec/i unea I. F, 111dan,eme cons, itu/ionale / i legate. ...... .. . . J1
Sec/iuneo a 2-a. Ro/u/ p,·~fec,u/ui ······ ············· . ............... ::::·•. · )188
§1. Reprezentant al Guveinu lu, pe plan local ... ... ··················· ............. ·· •• 019
§2. Conduc5tor aI serv ici iIor pub I, ce ~econcentrate .... ........................ :::::···· •J 19
&3. Autoritate de tutela adm ,n,strauva .. ..... ................ . . ··· lJo
Se;/iunea a Js,. S1a1u1u/ prefectului .......... . ..... .. .. ...... ... . . . · 1J I
Sec/ii111ea a 4-a. A11"ibu/iile pre/ectu/ui .. ......... .... .... ... . .... . . ... . ·· · · 3JJ
Seq iunea a 5-o. Actele p1·efcc1ulu i.. . .. .. . . .. . .. . . .. . . . . . . . ·· 34 I
Seq; unea a 6-a. InstiI u/ia pre/cc,ulu i. Pre/ectura ........ . . 34J
Seq
S i 1111ea a 1-a. Su bprefeq ii Ca/egiu I (Jre/cctura/. . · J 44
ecJi1111eo o 8-11. Crmrcloriu JJrcrecru/ui. O(,ciul J>re{ccrura/. ~5
PARTEA A Ill-A ,, . . 141
4
1
FUN(TIA Pl BLI C..\ ~I FllNCTtONAR llL PllBU('
Cap itolul 1
FUl'\CfJA PL:BLICA ................. ..
Scqi1111ca /. De,{111iJio $i 1rascit11rile_fim crit'i puh/ice ...
Scqi1111eo a }-o. Princ11>iileJu11qiei puhlic,, ....
r,r11,,1<\11\:,, 11 I 11 Nl . I 11'.1 P11111J<.1, .,. · ?.~. . . . .........i .
L FUNC 10\ \ Rf I ( lR
\ I \\\ ( · .. .......... ·t . /> hliu ... · · .. · .
Scqiunea a 3-a. Cla.1)/icoreo.fimqiilor puh/ice . I . i' // ,,,,., Ill II II
pUH ll / I 1!L'fl {1 11 \a(w11e1/u u J,i111('/1/1 .,, )'i o /1111c(w1111rdor /ll/ ' I•' ..
Capi tolul 11 Sc 111111w '
~! (/IIIIIU / t / - ·( I I . \'I( Il'tl (( / J11r1c/iilor 1m ) "' ·

fu1'CTJOCS: ..\RL. L Pl:Buc . .... ......... ... ......... . 354 B1bhog1 ,1flc
Seqiunea I. Penana/u/ ad111inistr<>/iei />Uh/ic,•... JSJ
11 . Funqionari i publici . . . ... ..... .... ..... ... ........ . .. ... ........ ..... 354
n. Demn itarii publici ... ... .. ..................... ........ ....... . ... ... .......... 358
§3. Personalul contractual..... . .. ....... .. .......... . .... 359
Sc>c/iimea a 2-o. Rapo,·111 I de sm-iciu al fimq ionarulu; public . .. . l 60
Sc>Cfiw:ea a 3-a. Cmegarii de fimCf ianari public i .... .. . ...... .. .... . .... . 364
f 1. lnal\ii funqionari publici ....... . . ... .. .... ... . .... ............... ......... . ........ . ........ 365
l 2. Funq ionarii pub Ii ci de conducere ..... ......... . ................................................... 365
§3. Funq ionarii publici de execu1i e ... ....................... ... .. .................................... 366
H Funqionarii publici definith i ... .. . .... .. ....... .... .... ..... ... ..... ........... .... 361

~
I 5. Funqionari i publ ici debutan\i .... .... ........... ................ ....... .................... ......... 367
''"' liimea a ·a. Ca1·iera fonC{ia11ar; /or public; .......... ... .. .. ............ .... .................. 36J
I 1. Recnnarea funq ionarilor publici ................................ ............ ................. .... 369
1 s2 \ urn irea funq ionarilor pub Iici .. . . . . ........ .. . ..... ... . . ... ...... .... ................ . . .. 37 I
~3. Promovarea funqionarilor publici ................... ......................... 372
" . ""'°a •'·a Drep1uri/e ii inda> o,irile f unqionan,/ui pub/,c .. ... . .. 374
, Or,ptunk funqionarului publ,c .. .. ...... .. . .... •''
 Sectiuneal
Administraia public
.Nogiunea, sensuri _i funciile administratiei publice

Tenul de administraie provine din dreptul roman, unde noiunea administrare

riTatio)
4at i o ) avea în vedere realizarea afaeerilor private sau exercitiul unei uteri
Sensul acestei noiuni deriv din cuvântul minister, prin care se îintelegea un
n subordonat al unui oficial imperial. Având în vedere aceast semnificaie
lagic se consider c administraia trebuie s acioneze în folosul societi, iar
factionarii din administraie s fie slujitori ai societpr .
Indoctrina clasic a dreptului administrativ, administraia a fost perceput ca fiind
nici
nreaga activitate a statului, reglementat de lege, .care mu e nici legislaiune,
fost
jiniie.Ulterior, în perioada regimului comunist, noiunea de administraie a
a0ceptatdoar sub forma unei administraii de stat reprezentând un sistem de organe
anumit form fundamental de activitate a statului activitatea adm-
-

Satultu sau o
puterii de stat, activitatea statului se realiza
LATatIV. In acord cu principiul unicitii
de stat, organele administra-
a u categorii de organe ale statului:organele puterii
sat, organelejudectoresti _i organele procuraturii.
modificat _i completat prin Legea
situ ia României din 21 noiembrie 1991, de
un sistem unic
nu mai prevede
României°,
05 de revizuire a Constituiei i
Organe ale recunoa_te organizarea
statului potrivit principiului separaiei
tului,ci
arican Philosophical
 Drept administrativ
publica _i administrativ
dreptul
Administratia
în cadrul democrati
tici consider c
puterilor (legislativ,
executiv _i judec toreasc )
In m
diional, se
prin functiile sale speçifice
echilibrului
a) activ -când execut legea prin acte administrativé administraia poate fi:
constitutionale. constitu ional ,administra ia public nu este limitat la s fers serviciupublic; sau, în limitele
legii, pres-
In actuala arhitectur de accast putere. Exe. teaz un
teazá eultativ
desi pringnatura sa
r mâne legat când elaboreaz proiecte,
-

exclusiv à a puterii executive, b) referate, planuri, studii

se confund cu administraia publici scopul de a pregati soluia problemelor administrative preliminare i dã
cutivulindeplineste funci adainistrative, dar nu raportului dintre puterea exe
de ctre
organele în
limiteaz la conducerea acesteia'. In anal1za
si nici nu se
administra reprezint,o activitate execu drept
cutiv _i adninistraia public s-a afimat c a deliberativ- cand adopta másuri obligatorii cu privire la administratia
tiva. pus sub semnul comenzii sau al delegårii de atr+buii. Atunci cand aceast acti literatura de specialitate contemporan se consider c activ.
vitate i_i realizeaz obiectivele slujindu-se de putere public, prin derogare de la dictional, atunCi cand are ca obiect administraia
rezolvarea unor litigi juridice poate fi _i
regulile dreptului comun, ea dobânde_te atributele administraiei publicej.
1 A J IT de o stabilitate asemåntoare puterii de lucru prin hotråri ce
judecat i care surt elaborate cu
Administraia public este legat i de puterea legislativ care-fstabile_te finali. respectarea unei proceduri apropiate de cea judiciar .
tatea aciuni, respectiv executarea legi sau organizarea executärii acesteia. Infiinarea, Administraia publica este o categorie abstract, find descris în literatura de
organizarea i atribuiile autoritilor administraiei publice se stabilesc prin lege de cnecialitate în termeni diferii. Importana delimitärii coninutului _i sferei de
ctre Parlament, care este, conform art. 61 alin. (1) din Constituie, ,unica autoritate T este doar de natur teoretic. Ea prezint _i cuprindere
leguitoare a färif". Tot Parlamentul este autoritatea public care exercit controlul relevant practic prin prisma dreptului
Dersoanei vtmate într-un drept sau interes legitim de o autoritate public, pe de o
politic asupra activitii Guvernului i poate solicita informaii _i documente de la orice Darte, _ilimitele contenciosului administrativ, pe de alt parte".
organal administraiei publice'. Intr-o opinie, administraia public este considerat forma fundamental de mani-
In privina raporturilor dintre
administraia public _i puterea judectoreasc, festare a puterii executive, care se realizeaz prin activitatea organelor centrale _i locale
trebuie observat c acestea fundamenteaz pe control judectoresc asupra actiunii
se ale administraiei publice, precum _i a unor entiti private care nu fac parte din siste-
administratiei publice. Constitutia României garanteaz, în cuprinsul art. 52 alin. mul de organizare a administraiei publice". De reinut aspectul c nu toate organele de
dreptul persoanei vtmate într-un drept al su ori într-un interes (1),"
legitim, de o autoritate stat realizeaz administraia de stat, ci doar autoritile administraiei publice. Celelalte
public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea in termenul organe de stat, în înfptuirea activitii
cereri s obin recunoasterea dreptului pretins sau a legal a unei specifice pentu care au fost create, pot desf_ura
ui si repararea pagubei. Din perspectiva acestor raporturi interesului legitim, anularea actu- eventual activiti cu caracter administrativ, dar administraia rmâne apanajul exclusiv
s-a artat
puteri judecatore_ti, cât i cele ale administraiei publice aplic dreptul.,,atât
c autoritile al autoritilor administraiei publice.
Dar, în timp ce Intr-o alt opinie, devenit majoritar în doctrina actual de drept administrativ,
judectorul are funcia de a aplicadzeptul în vederea
drept insu_i scopul activitii solutionrii unui litigau, fcând din prin administraia public se întelege,.ansamblul activitilor Pre_edintelui Romániei,
sale, pentru administraia public dreptul constituie o Gvernului, autoritilor administrative autonome centrale, autoritilor administrative
limit, nu un scop. autonome locale i, caz, structurilor subordonate acestora, prin care, in regim de
Pe aceste realiti dip
constituionale,
cept integrator care include administraia public trebuie înfeleas ca un con- putere public, se aduc la îndeplinire legile sau, în limitele legü, se presteai servici
Guvem, ministere, prefect, administraia de stat
(administraia înfptuit de Pre_edinte,
servicii publice deconcentrate
publice"
trafia public local ale Au fost identificate dou sensuri ale noiunii de administraie publice: sensSilmatera!
ministerelor) _i adminis-
universal, egal, direct, (administraia
secret i liber
iînfptuit de autoriti
publice alese prin sufragiu Sensul organic'. Aceste sensuri reprezint totodat _i
cele dou laturi ale adminis-

regimurijuridice diferite _i în raporturiexprimat) într-o structur sistemic e i c , allate într-o relaie de interdependen, deoarece nu putem vorbi ,de o activitate
de natur administratii multipolar cu
 Drept administratiy
public _idreptul administrativ
Administra ia
care o cum nins
destagoara, dup 11
a satià à a idemiica i organul (autoritatea)
adninistrative tard ca aceasta s primeaso +itenilor în solutionarea problemelor locale de interes
deosebit; j) principiul eligi
n e i struictur easc
t e m inhiput
exisemta

tàri så Ontr1buie la atingereaunui Scop

bilita ii.
ler ca fiind
nii autori conside
i a i o insircinare. o misiune,
public reprezint àctivitatea
de organizare a
Un principii cluzitoare ale administraiei
a) principiul subordonrii administraiei
sens materia administraia
umärindu-se satistacerea publi interesului urmato interesului general; b) publice _i
Cu t ie eaecutare in
concret a <S, Drincipiul transparenei, d) principiul participrii principiul
s g a bunei tuncpionän
a senNnlor pubiice SI prin executarea unor prestatii
motivadeciziilor administraiei publice; e) principiul egalitäii societii
in fata
civile la funda-
Acest sems este acceptat _i de
Cadul administrativ adoptat prin O.U.G ment administrativ define_te ca fiind principii administraiei?.
e un num de principi: a) principiul generale aplicabile
Codul

S 2 0 1 9 , cu maditicirile _i completirile
ulterioare care a definit administrai admipistrafiei
activitilor desti_urate, in regmde putere public, de orga- Jegalitäir, b) principiul egalitäpi',
pubc ce tindtotalitatea
de servicii publice, în
)c)P
principl transparener d pripcipijul propórionalitäi
{niblic?; f principiul imparialitäii"; g) principiul
e) principiui satisfacer
a ceneutii si nerutare in coneret a
legii _i de prestare
éortintitäi; h) principiul
eresuli puhic n tatiilo. Codul administrativ este primul act normativ
d e lege tebuie uilizat nu doar in sensul de act juridic al Parlamentului, romänesc care regle-
nteaz principii generale aplicabile intregii administraii publice"', astfel de principii
i e e o e accentat i n e v i n e extinsi c a e cuprnde orice act juridic dat spre exe- Eind
ind enumerate anterior,
In mod
parfpal, in actele normative priv ind administraia
getnte organelor aiminisTaiei publice". Conceptul de ,etecutare a Dublic local sau administraia public teritorial.
este compien i cprnde a t preg rea execut ri _i executarea propriu-zis , cât
ormative cu for juridic inferioar sau similar legir. Activitile LM. Nedelcu, Drept administrativ i elemente de stiärga aiminisratiei, Ed Universul Juridic,

eare aleg realizeaz prin acte juridice, operaiuni administrative _i fapte Bucure_ti, 2009, p.
73.

te de ulari fintlor publice din sistemul organelor administraiei E. Bálan, op. cif., P. 31.
Autoritäjile _i instituiile administraiei publice. precum i personalul acestora au obligaçiaia de a

respectarea prevederilor legalk a in vigaare

a i tratatelor _i convenilor intermaionale
care
actiona cu
i s a puiblic se realizeaz îin regim de putere public, prin intemediul Romania este parte art. 6 C. adm.]
de a fi tatan in
administraiei publice au dreptl
rrogaivelor acordste de Constiuie i legi, care fac s prevaleze interesul public Beneficiarii activitii autoritilor i nstituiileT
corelativ cu obligaia autoritior _i institupiior administraiei
aumci cind este in conflict cu interesul particular. Ea este în primul rànd o
acti- mod egal, într-o manier nediscriminatorie, 7
fär discriminare pe criterile prevzute de lege art
publice de a trata în mod egal pe toi beneficiarii,
idcd iare cuprinde atät actejuridice gmise in realizareaputerii de stat, cât i
n misein care acestea din urm sunt necesare pentni-aparitiasiex
C. adm.
normative, autoritple i mstinuiile publice
au obhgapa de a
) In procesul de elaborare a actelor notmative _i de a permite acesu
r idice dezbateri publice proiectele de acte
niorma i de asupune consult rii i de inters
la datele _i informaiile
decizilor administrative, precum _i
accepgiunea de activitate de organizare a executrii _i de executare în concret a cetatenilor la procesul de luare a

Beneficiariiadministrapiei publice u drepaul

activitilor
de a obyine infomau

g i aáministraia public este guvernat de urmätoarele principii fundamentale: pubic, în limitele legii. (2) corelaiva a acestora de pune
a

administra iei publice, iar acestea au obligaia

u13 a autoritaile i instituiile S C. adm.j
a)pincipil legalitaii: b) principiul ierarhiei; c) principiul continuitii; d) principiul din oficiu sau la cerere,
in limitele legn |art
fie corespunzätoare sans
dispoziia beneficiarilor informaii publice trebuie s
operativiti; e) principiul oportumitii; 1) principiul revocabilitäii; g) principiul auto ormele de activitate ale autorit ilor
administra iei
vedere al efectelor asupra persoanelor.
din punctul de
omiei locale; h) principiul descentraliz rii serviciilor publice; i) principiul consult rii publice sunt iniate, adoptate,emise,
echilibrate
nteres public, precum _i
unui autorit plor _i instituiilor
administra iei
caz, a
riscurnlor a
t a n l e sau m surile inters public sau a problemelor, dupå
n
 Drept administrat, Administratiap u b ,
public i dreptut administrativ
12 de organe admini. orie nu doar autortile
13
public const într-un ansamblu cat publice prevzute in Tnlul al H-ea al
In sens organic,
administra ia
se aduc la indeplinire leg1le
sau în limitel. in aceas

Presedintele Romániei, Guvernul, administaia

(Parlamentul, Pro legii fun-
regim de putere public, sub forma une tale public central
trative in
prin care,
Administraía public
este organizat d
daem
spee
nc
ninistraia public local, instanele judecäiore_ti,
ti a l i t a t e , a d m i n i s t r a t i a

Ministerl Public,
egi se presteaz servici pubicel cadrul creia se disting urm toarele': ConsiliulSuperioral agistraturii), dar _i cele
KIE,iCTa thic-funcienale, in reglementate in alte tiduri ale texuhi
P
a) autoritaf ale administraiei publice
centrale i autoriti ale administraiei publica
(Avocatul Poporului in
constitutional Titlul al I-lea, Curtea de Contri
in Tild
locale (dupå criteriul teritorial); _i Curtea stituional în Tithul al V-lea.
bjautoriti ale administraiei publíce competen
cu general i autoriti ale admj. alIV-lea
otrivit dispozi ilor art. 2 alin. (1) lit
b) din Legea r . 554/2004 a
(dup criteriul funcional). V.modificat contenciosului
nistratiei publice cu competen de specialitate unui sistem unic de
administ
strativ, i completat, prin autoritate public
se intelege orice organ
In actualul cadru constituional nu se mai poate reine existena sau unitilor
administrativ-teritoriale care actioneazá in regim de
dl unite
al
cuprinznd atät administraia de stat,.cât si de stat
organe ale administraiei publice, aceasta
blic, facerea unui interes
pentru satisfa putere
administratia public local. Publ legitim public; sunt asimilate arutoritilor
ele juridice de drept privat care,
vublice (...) persoanele
Autoritzile administraiei de stat sunt urmtoarele: a) Pre_edintele României, potrivit legii. au objiut statut de
b) Guvernul; c) ministerele _i alte organe de specialitate subordonate Guvernului; mublic sau sunt autorizate s presteze un serviciu puo.ic, în regim de
putere
d) autoritti administrative centrale autohomie; e) prefectúul. Autoritile administraiei public ".
publice locale sunt urmtoarcle: a) consiliui local:b) consiliul judetean; e) Consiliul acceptiunea Codulu administrativ prin autoritate public se intelege un
in
General al Municipiului Bucure_ti; d) primarul; e) pre_edintele
consiliului judeteán. ctat satu al unitii administrativ-teritoriale care acioneac in regim organ
Organele administraíei publice realizeaz, potrivit competenei legale, o activitate uthlic pentru satisfacerea umui interes public. Delimitarea
de pusere
complex care poate fi a) dispozitiv; b) de execuie; c) de prestaie. autorit~plor administra
a) Activitatea dispozitiv se desfoar
tiei publice ansamblul autoritailor publice se face in funcie de specificul acivitäri
în
în raport cu
inferioará _i se manifest prin dreptul de a elabora acte organele aflate pe o treapt constand în organizarea executrí _i execuri în concret a legii _i de prestare de
nomative,
indrumäri, de a controla activitatea _i de a suspenda orí revoca dctelededeestor
a da dispqziii ori servicii publice. Din aceast perspectiv in art 5 lit I) C. adm. autoritatea
publice este considerat orice ,mtoritate public care acioneaz pentru
administraiei
b) Activitatea de execuie se realizeaz organe. organizarea
prin acte
organele administraiei publice sau de ali subiecti dejuridiceîn_i cadrul
fapte materiale de ctre executrii sau executarea in concret a legii sau
pentru prestarea servicilor publice".
specifice. drept unor
competente In acest cadru constituional _i legal,
administraia public reprezint o strnuctur
c) Activitatea de prestafie de autoriti publice care desfsoar exclusiv o activitate de natur administrativä,
se realizeaz din oficiu sau la cererea
sau juridice de ctre organele persoanelor fizice textul constituional fcând distincie in
interes pubiic in baza unor acteadministraiei publice sau de
persoane juridice private de al Il-lea între administraia
cuprinsul Capitolului al V-lea din Titlul
administrative sau a unor public centralä de specialitate (ministere, alte organe
Subiectii adnminisiraiei publíce i beneficiarii contracte civile încheiate între centrale de specialitate în subordinea Guvernului ori a
prestaiilor. nistrative autonome)si
ministerelor, autoritäi admi-
$2. Fundamente administraia public local (consiliul local, primarul, consilhul
constituionale _i legale privind judetean, prefect).
Incuprinsul
administraia public Sfera administraiei
publice este mai mare decât sfera de activitate a autorntplor
ritate public" esteConstituiei din anul 1991, revizuit în anul publice reglementate în Constituie sub denumirea Administraia public. Putem reine
folosit în dou 2003, noiunea de ,auto-
(Drepturile, libertäile _i îndatoririleacceptiuni, raportat la dispoziiile Titlului al II-lea
astrel i un sens larg al noiunii de administraie public în care sunt avute in vedere i
Autoritfile publice). fundamentale) _i, respectiv, ale Titlului al acele autoriti ale administraiei publice ,a cror activitate are o indiscutabila conolaie
Intr-o prim II-lea politica6
acceptiune, prin autoritate public se
gative de putere public, indiferent
In doua dac este înfelege orice organ cu
a
accepiune, considerat sensul prevzut sau nu în prero-
public sunt desemnate restrâns al acesteiConstituie.
organele prin care se exercit una din
noiuni, prin autoritate A. lorgovan, op. cit., pp. 58-59
C. Manda, Drept adainistrati puterile statului. Se includ Publicat în M. Of. nr. 1154 din 7 decembrie 2004.
 orept administratiy dreptul administrativ
14 publicai
Administra ia
Sectinea 2a 15
administrativ formeazz ram
ramura dreptului
administrativ, administraiei
ramuri de drept".publice
Dreptul administrativ
îns
juridic
norme lice aparinând mai multor aplic
olicân-
du-i-se
se
ntul administrativ este considerat ca fiind In acest sens
care reglementeaza rela iile sociale çe apar in procesul ,ansamblul
de executarenormelor juridice
a legii, de c tre
administrativ -
ramur a dreptului public
S1. Dreptul publio in realizarea
leadministra iei puterii de stat".
1.1. Definirea i obiectul dreptului administrativ autortale dreptului administrativ reglementeaz
organizarea
administrativ, modalitile de valorificare a bunuriloradministraiei
Normel
publice,
din domeniul public,
Dreptul administrativ este o ramur a dreptului public care cuprinde normele juri.
vitatea

activ nctionarilor publici, rspunderea administrativ i contenciosul administrativ.

dice coeementeaz raporturnile sociale referitaare la organizarea i activitatea admi aceast perspectiva, dreptul administrativ a fost definit ca o ramur
isratiei Publice. precum i raporturiie administrajiei publice cu persoanele particulare
Din. c e a
dreptului
lic ,,care cuprinde totalitatea normelor
tota juridice
atunci cand aceste raporturi privesc prerogative ale subiectelor de drept public. "PT ce
reglementeaz organizarea i acti-
tea organelor
de stat intinate pentru reali1zarea sarcinilor
puterii executive, rapor-
La nivel european, constituirea dreptului administrativ, ca o ramur distinct de Ttai
drept s-a fàcut începnd cu finalul secolului al XVIll-Hea, acest fenonten cunoscând o turilor dintre aceste organe si particulari (persoane fizice sau juridice), precum _i räs-
dinamic specific determinat de ritmul inegal al modemizärii. In cadrul acestui Dunderea _i sanciunile aplicabile pentru nerespectarea acestor norme"3.
proces evolutiv, aspectul esenial il constituie autonomizarea dreptului administrativ, 0 astfel de definiie a fost criticat pentru referirea exclusiv la categoria organelor
de stat, precum _i pentru contuzia determinat de extragerea din cadrul normelor juri-
träs~tur fundamentat pe un sistem de izvoare specifice, pe o jurisdicie specific _i pe dice referitoare la organizarea i activitatea acestor organe a rspunderii i sanciunilor
un ansamblu de principii de drept care-1 sunt propru.

Pentru dreptul administrativ românesc exprimat opinia momentul de debutîl

s-a c aplicabile.
reprezint intrarea în vigoare a Regulamentelor Organice din Tara Româneasc (1831) Definiia care s-a bucurat de cea mai puternic influen în doctrina postdecem-
Moldova in vedere rolul modernizator pentru societatea româneascã brist consider dreptul administrativ ca fiind ramura dreptului public care reglemen-
si (1832). Avánd teaz, concret relaile sociale din sfera administraiei pu-
valoare de principu,
al acestor acte cu valoare
fiind unul de referin
constituional, considerm cã putem reine acest moment ca
în edificarea dreptului administrativ românesc, cu meniunea c
sau cu

blice, precum i pe cele de natur conflictual dintre autoritile publice sau structuri
in drepturile lor
etapa decisiv incepe in a doua jumtate a domniei lui Alexandru loan Cuza _i continu private, învestite cu autoritate public, pe de o parte, i cei vtmai
in primii ani dup intrarea în vigoare a actele administrative ale acestor autoriti, pe de alt parte".
Constituiei din 1 iulie 1866. prin sistemului de drept
Intre obiectul de activitate al dreptului administrativ obiectul
_i Pentru n alt autor, dreptul administrativ reprezint ,,ramura
exist multiple legturi _i intercondiionri
administraiei publice raporturile sociale referitoare la orga-
deoarece raporturile sociale care formeaz care cuprinde normele juridice ce reglementeaz
obiectul dreptului administrativ sunt ,,acele nizarea, activitatea, controlul _i rspunderea administraiei
publice. Limitele unei astfel
raporturi constituie obiectul admi-
care
de administraie contencioasa.
nistraiei publice înfäptuit potrivit normelor juridice de ctre autoritile sunt generate de absena referirii la raporturile
publice. In aceast accepiune, se consider c noiunile de administraiei de definiii
putem defini dreptul administrativ
ca
opinii exprimate,
drept administrativ nu pot fi definite autonom, nici din punct administraie Avand in vedere aceste
public _i de care cuprinde
normele juridice ce reglementeazá rapor-
de vedere teoretiC, _i
pedagogic', astfel c acesta din urm trebuie îneles ca find totalitatea normelor nici na ramura dreptului public activitatea, controlul _i rspunderea
administra-

in conformitate cu care se exercit activitatea administrativ a juridice $OC1ale referitoare la organizarea, conflictuale dintre autoritile admi-

statului. referitoare la raporturile

Ali autori au contestat identitatea între sfera normelor publice, precum _i cele în drepturile sau interesele
lor legitime prin
juridice vätmai
traiei publice i sfera normelor dreptului aplicabile adminis- a l e i publice _i particularii
mentärile juridice care administrativ, considerând c ,,numai regle actele administrative ale acestor autorital.
guverneaz aciunea administraiei publice în regim juridic
 Drept administrativ blic
Administratiapublie _i dreptul administrativ
17
16
categorii de
raporturisociale In doctrina
rina clasi clasic au fost reinute urmtoarele trsturi caracteristice ale dreptului
dou
il formeaz servici/
respectiv, prestarea de
administrativ
dreptului legii i,
Obiectul
adminhl administrativ are in vedere o mare diversitate de
a d m i n i s t r a t i v

privesç-aplicarea
publiç sl, In mod
excep-
a raporturi sociale
care
administra iei
tii statului modern; materii, având în vedere
de-eétre-ateritätile
atministratie activä);
publice, iînlimitele legi atorizate (raporturi
de
ministrativ se caracterizeaz prin mobilitate în
dreptprival dintre autoritäjile admi,
b) dreptul admir
onal, de câtre organismecare solutionarea litigiilor particularizeaz dreptul privat: raport cu stabilitatea ce
sociale privese (raporturi de
b) raporturi
dintre aceste autoriti _i particulari dreptul ninistrativ nu poate fi codificat.
nistraiei publice, precum _i
administrafie contencioasá). activitatea administra iei pu- in literatura de specialitate din ultimele dou decenii unii autori au
la organizarea sau considerat ca
Alte raporturi sociale
referitoare
care fac parte din alte ramuri de drept. Teza tristuri caracteristice ale dreptuluí administrativ urmtoarele?:
.A

blice sunt reglementate prin

norme juridice
autorilor în defavoarea drentul administrativ este 0 ramur a sistemului unitar de drept român, a
în prezent de majoritatea drep-
pluralitäi de normes este acceptat i se aplic în mod exclusiv tului public
administraiei publice
tezei uniciii, care susine c
subliniat c dreptul administrativ dreptul administrativ cuprinde norme juridice specifice care
normele dreptului administrativ. In acest context, s-a reglementeaz, în
im de putere public, relaiile sociale care se nasc în sfera administraiei
de natur administrativ publice;
se aplic nu doar administraiei publice, ci _i activitilor c) obiectul propriu de reglementare al dreptului administrativ îl formeaz
realizate de alte organe de stat". rapor-
turile sociale specitfice, denumite raporturi de drept administrativ.
Legätura cea mai profund, cu o lungtradiie istoric"', este cea dintre dreptul admi-
de organizare i Pentru un alt autor, sunt trsturi caracteristice ale dreptului administrativ urmtoa-
nistrativ i dreptul constituional, acesta din urm reglementând principiile reles
constituional are caracterul de
functionare ale administraiei publice din România. Dreptul
de astfel c nommele dreptului administrativ a) dreptul administrativ, ca ramur distinct a dreptului public, este tânr în compa-
factor structurant pentru iîntregul sistem drept, raie cu dreptul civil sau penal;
în mod strict _i necondiionat, în conformitate cu normele dreptului consti-
trebuie s fie, b) dreptul administrativ reglementeaz o extraordinar varietate de domenii, pre-
tupional'. In doctrina clasic a dreptului administrativ s-a evideniat aceast legtur prin
expresia c,titlurile capitolelor din dreptul administrativ se gsesc în Constituie".
cum economie, sntate, armat, învmânt etc.;
c) dreptul administrativ nu poate fi codificat;
Alte ramuri de drept fa de care dreptul administrativ se afl într-0 strâns legtur
d) dreptul administrativ are un pronunat caracter de mobilitate, deoarece normele
sunt: dreptul civil, care reglementeaz unele raporturi patrimoniale din cadrul adminis- sale se înlocuiesc sau se modific destul de repede dup adoptarea lor,
traiei publice; dreptul financiar, care reglementeaz raporturile financiare; dreptul muncii,
e)dreptul administrativ conine norme ce se bazeaz, de regul, pe principul ine-
care reglementeaz raporturile din domeniul relailor de munc i al salarizrii?.
galitaii subiectelor raportului juridic administrativ;
T) posibilitatea ca unele conflicte juridice aprute între organele administraiei
1.2. Trsturile dreptului administrativ publice i particulari (persoane fizice sau juridice) s fie soluionate de organele proprii
ale administraiei publice,
In efortul de enunare trsäturilor dreptului administrativ, s-au avut în vedere
a

particularitile definiiilor propuse. Dificultatea identificrii unei definiii general 8) actele _i faptele de drept administrativ, forma de activitate a organelor adminis-
acceptate s-a rsfrânt i asupra procesului de identificare a uraiei publice, sunt supuse _i controlului organelor puterii judectore_t.
dreptului administrativ, astfel c opiniile asupra numrului trsturilor caracteristice ale parte din aceste trsturi au fost criticate pentru motivul c perspectiva asupra
lor

sturi difer în mod substanial de la un autor la altul. _i coninutului acestor tr- S-a modificat în evolutia dreptului administrativ (avem în vedere, în primul rand, pro
blema codificrii dreptului administrativ) ori pentru faptul o unele mu au caracterul mor

A. lorgovan, op. cit., p. 121. trásäturi fundamentale. ale

2C. Manda, Drept considerm c pot fi reinute ca trsturi dreptului
administrativ.., op. cit., p. 64. nur-o variant restrâns,
V. Vedina_, op. cit., p. 15. administrativ urmtoarele:
V.Oni_or, op. cit., pp. 3-4,
 Drept administra administra
18 publica i dreptul
dreptului public
Administra ia
19
administrativ este o ramur
a
a) Dreptul de dministrativ
drept adm se subliniaz difere dintre
drept privat (ius privatum): in doctrina în baza cruia principiul legali-
e

dreptului in drept public (ius publicum) i incipiul juridicit

juridicitai
ii
Diviziunea
în dren täii _i
principiul in baza administraia public actioneaz conform
a fost subliniat
dar adev rata ei semnificaie nor+me ce COmpun ordinea juridic!
are originea în dreptul roman', diferitelor
îl reprezint interesul ocrotit prin norma d
modern. Fundamentul acestei distincii
interes e relativ la viata cetii, suntem în sfera dren a Dreptul administrativ este un drept exorbitant
cánd acest
drept, astfel c,atunci
tuiui public" In baza caracteru terului exorbitant al dreptului administrativ, acministraia poate acorda
particularilor drepturi sau le poate crea obligatii fr consimämåntuller, in baz
Dreptuli administrativ este dominat
de principiul legaliti lic.
b) prerogativelor de puterepublic.
în cuprinsul art. 1 alin. (5
Principiul legalittii este consacrat ia nivel constituional d în dreptul administrativ interesul public are prioritate fat de interesul
din Constituie, care prevede c ,n Románia, respectarea Constituiei, a supremaiei

sale i a legilor este obligatorie".Codul administrativ reglementeaz principiul legalitti particular

ca un principiu general aplicabil administraiei publice definindu-l in cuprinsul art. 6 Prioritatea interesului public fa de cel privat are in vedere nu doar aspectul ca
Autorittile i institnuiile administraiei publice, precum i personalul acestora au obli deasupra tuturor intereselor partieulare se a_eaz interesul general, dar _i pe acela c
gatia de a aciona cau respectarea prevederilor legale în vigoare i a tratatelor si a autoritile administraiei publiceau obligaia de a organiza servicii
publice in vederea
Comventilor internaionale la care Romániaeste parte". A satisfaceri interesului general, crora trebuie sã le asigure funcionarea regulat i
Actele normative nu au aceea_i for juridic, ele formånd o structur piramidal. ih continu'. I
várful acestei construcii se afl Constituia, actul nomativ suprem pentru toate autor Aceast trstur este în conformitate cu art. 10 C. adm. _i un principiu general
tatile publice, persoane juridice i persoanele fizice. La nivelul imediat urmtor se gse_te aplicabil administraiei publice deoarece utoritile i instituile adimnistraiei
legea, actul juridic adoptat de Parlament _i care, în conformitate cu art./73 alin. (1) din publice, precum i personalul din cadrul acestora au obligaia de a urmäri satisfacerea
Constituie, cunoa_te urmtoarele categorii: legi constituionale, legi organice _i leg interesului public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public naional este
ordinare prioritar fa de interesul public local"
O component esenial a activiti administraiei publice o reprezint organizarea
executrii legii i executarea în concret a legii. Actele administrative sunt întotdeauna
S2. Dreptul administrativ ramur a _tiinei juridice
subsecvente legii _i au o ierarhie specific, astfel c actelor autoritäjilor administrative
ierarhic superioare li se recunosc fort juridic obligatorie în raport cu actele a _tinei juridice care reprezintà un
autoritilor Stuna dreptului administrativ este o ramur
administrative ierarhic subordonate'. La nivelul administraiei publice definii i teorii privitoare la dreptul admi-
respectarea prin SIstem de cuno_tinte exprimate în principii,
cipiutui legalittii este garantat prin consacrarea ráspunderii juridice i prin aplicarea nistrativ ca ramur a sistemului de drept". lui
desanctiuni disciplinare, contravenionale _i patrimoniale, dup Una din primele încercri dreptului administrativ aparine
de teoretizare ale
caz, atunci cänd sunt cadrul Colegiuhi St
inclcate normele legaleT cursurilor de drept în
Una dintre
uneorghe Costaforu în perioada predri fondat Maguzinuljudectorese, un perioc
consecintele care decurg din aplicarea principiului legalitjii este fost
Sava. In anul 1855, din initiativa sa a
studii doctrinare,
citatea tuturor actelor normative, reglementat în mod expres prin art. 78 _i art.publt 103 p a model englezesc, care s
format enciclopedic
cuprind într-un colaioneazà mai multe
alin. (4) din Constituie, considerato
garanie de legi _i practic judiciar. Num ul inaugural intitulat Principii de drept
invoca necunoa_terea legii
a
aplicrii prezumiei c nimeni nu poate nentari
diferite, printre care _i
una
drept motiv al înclcrii acesteia (remo censetur ignorare Ouri Juridice având teme
legemy. public i administrativ. innart Juridic,
 Drept administrat
20 publicai reptul administrativ
dreptul adm
Administra ia

in contextul procesului dernizare

de mode
serie de probleme
o serie 21
a
doua jumätate a secolului al XIX-lea, în
_tinifice
de drept adm al unor
studii pe controversate in epoc
nstituional a
societtii
romane_u apar primele
lucrri
atát învmâ mântului
908; O
istrativ, 1908; O noua
nou
concepie a actelor de (Asociaiile comunein
nistrativ. Majoritatea au valoarea unor manuale
elementare
necesare

noiuni de eco.
de 1909; Principii de reorganizare a Senatului, guvernmánt. Teoria lega-
cat i celui secundar elementar in cadrul cruia
i
se predau
Dup desvâr_irea unitttjii naionale, s-a afirmat1914).
litati,
nomie politic _i lucr rile semnate d într-o manier
drept adminis in acest Amintim,
sens,
construiri unei
culuri juridice románe_ti, prin tot mai accentuat
Giorgie C. Alexandrescu-Urechea (Dre administrativ român, la_i,
D. Bildirescu
1875), Christodul necesitatcnei
i
pozitiv
literaturi juridice de esen naional,
a unei dezvoltarea umui drept
L Suiotis (Elemente de
drept administrativ, Bucure_ti, 1881). George cel francez) 0 Sursa de reflectie si
(inspecial cel
care s
aib în dreptul occidental
Elemente de dre Athanasiad (Dreptul
i adnministrath, Craiova, 1885), Ioan B. Athanasiad (Dreptul zarea" culturii
de ,românizar inspiraie, iar nu un model absolut.
S-a
Pubiic si administrariv pus in concordant cu legile create de la 1860-10*, dou vorbil stfel juridice, de necesitatea adaptii
1realitätile romäneti, astrel incat s devin ,al nostru" si de datoria
dreptului strin
e e Bacure_ti, 1894) _i Alexandru Al Pretorian (Notiuri de drept constirujional i izvorâte din nevoile _i Sufletul neamului
avemlegiZvorât imperioas s
administrativ. Bucure_ti, 1899). románesc,
prudenta ngastr, sa avem cultura. care sa poarte in toate
s avem doctrina i juris-
im u i curs universitar de drept public este Constantin G. DIssescu, ISmulu
manifestrile ei pecetia roma-
Protesorla Facultatea de Drept
Bucure_ti
a Universitäti din
pEsic palru vTeme de in acest context, spec1ali_ti in drept administrativ
Cexenin
(i882-1926). Cursl de drept public román, publicat începand cu anul 1890, Zlar si provocrilor generate de complexul proces al au trebuit s facä fat dificul-
este o vas lucrare in trei volume în care sunt tratate unificarea administrativ a fost abordat cu prioritate. unificrii legislative, in cazul
Comstnutional (volumele principile i nstinutine
I _i II) _i ale dreptuli administrativ riv român al profesorului Paul Negulescu rmâne una dintre Tratatul de drept adminis-
(volumul 1). ESte o lucrrile de referin
crare care, prin prezentarea sistematic a materiei dreptului constituional i admi- nentru întreaga tiina a
dreptului administrativ, fiind
1904 si aiungând la cea de a patra ediie trei decenii maipublicat
nistrativ, i confer lui Constantin G. Dissescu în prim ediie îin anul
statutul de fondator îin cercetarea tiin- tärziu.
ific a acestor
ramuri de drept. Paul
La
incepuul secolului al XX-lea, fomele de exprimare a cercetärii
Negulescu fost i promotorul unor teorii i concepte inedite in _tiina drep
fului administrativ, precum serviciul public
_tiünifice asupra intenaional ca temei al
institiilor juridice au cunoscut modificri substaniale. Metoda
dogmatic, constand în administrativ global (Principes du droit international administrarif, Paris, dreptuhui
tratae i cursuri voluminoase cu o
complex abordare istoric i comparativ, íncepe s politica administraiei publíce (Curs de politic administrativ, Bucure_ti, 1935) sau
piarda teren in favoarea metodei exegetice. In acest Din iniiativa sa, în anul 1925 s-a 1938-1939).
universitzre, monografii _i studi, care fr a avea context apar manuale _i cursuri înfiintat Institutul
de ^tuine Administrative al
dimensiuni spectaculoase s-au României, sub a crui egid în anul urmtor a fost publicat primul numr al Revistei de
bucurat de un impact mai
puternic atät in medrul _tinific, cât i în practic
La nivel european, semnificativ in
drept public. Având o apariie trimestrial, iar din anul 1933 lunar, aceast publicaie
acest sens este lucTarea lui judiciar. ,,a constituit un admirabil instrument de emulaie între
de droit administratif(892), care a revoluionat cercetarea Maurice Hauriou, Précis speciali_tii români, contribuind
astfel la o dezvoltare mereu crescând a tinerei doctrine române de
în
Primii autori románi de drept administrat1iy care s-au materia dreptuluí public Drept public*.
Prestigiul su a dep_it cu mult graniele trii, dovad fiind _i studile publicate de
inscris
in acest curent
Paul Negulescu _i Anibal Teodorescu. au fost
Cariera lor _tiinific si didactic a aiuns reputai speciali_ti europeni, precum Gaston Jéze, Léon Duguit, Henry Berthélemy,
apogeu in perioada interbelic, dar incá din primul deceniu al secolului al Xxl ta Maurice Hauriou, Hans Kelsen,
Raymond Carré de Malberg.
evidentiat prin cercetri aprofundate asupra dreptului administrativ. Spre deosebire de Paul Negulescu, care a avut preocupri _i in domeniul dreptului
Patul Negulescu a publicat un Tratat de In aceastan au
drept administrativ román (Buctree 03, constituional, Anibal Teodorescu s-a dedicat în exclusivitate cercetärii dreptului admi-
studiul Les contentieur des actes
rescu este astorul unuí curs
administratifs en Roumanie (1910), Ani _i nistrativ'. Pe lâng numeroasele studi aprute în reviste _i volume colective din tar i
general (Noiuni de drept Teodo-
administrativ, Bucd 19121 ARZdulecos c e e dtiml soeol Bucuresti Culnira Nationala 1923.
 Epd0

22
administrat Administratia publicic _i
_i dreptul admin1st
nistrativ
leodorescu se observ în apre 23
conceptia _tiinific
a lui Anibal volume ale tratat
din strintate,
administrativ(1929-1935).
In cele dou tului Stun aunk anul 1989, cercetarea tiinific a dreptului administratiyi a _tiínteí adminis-
Tratat de drept statului, persoanei
principalele teorii asupra
fundamentale i administrative _i sunt a
intrat într-o altà etap, particularizat de un nou cadru constituional _i de adop-
principile
expuse
actului administrativ,
räspunderil nei legislaii abundente in scopul modemizrii administraici publice romåne_ti.
funcionarilor publici, modern a statului român. Cerceta
SIstematic organizarea
administrativ veche _i
istrativ, dar
administrati
tarea umm 1995 a fost reinfiinat Institutul de Stine Adminístrative al Romániei Paul
s fie intregit cu alte dou volume asupra
contenciosului
acestea n noscut ca
Negulescu", recuna
secie naional a Instiutuluí International de $tinte
Admi-
Bruxelles
B Din acela_i an a fost reluat tradíía publicárii Revistei de
au mai aprut'. care amintim _i cele semnat. nistrative dela
In afar de cursuri _i tratate universitare, printre tmblic, iniial cu o apariie semestrial, iar din anul 2003 cu o apariie tri-
administrativ român, 1923), M. Väraru (Tratat d
Victor Oni_or (Tratat de drept
(Tratat de drept admiin mestrialä
administrativ român, 1928) _i Erast Didi Tarangul Dreacuprile tiinifice ale speciali_tilor de- drept administrativ din aceast perioad
aceast perioad cuprinde _i o serie de mo
román, 1944), doctrina româneasc din S-au materializat in numeroase tratate, cursuri _i manuale universitare, precum _i în
grafi unor instituii
aceste
administrative. Dintre de
lucrar1, referin pân studii de specialitate,
asupra
Rarincescu privind Contenciosul administr valoroase monografii i
prezent lucrarea
este lui Constantin G.
román (1936. Aprut iniial sub forma unor articole publicate în Revista dedr
public, perioada
în imediat urmtoare adoptrii Legii contenciosului administrativ di Sectiunea a3-a
23 decembrie 1925, aceast monografie i-a asigurat lui ConstantinG. Rarincescu statut
Stiinta administraiei
de intemeietor de _coal româneasc în materia contenciosului administrativromân"
In perioada postbelic, într-un cadru social-politic radical schimbat, cercetare
stiintific a dreptului administrativ a cunoscut mutaii dramatice care se înscriu iîn tipe Stiinta administraiei este un concept _tiinific dezvoltat inc din primele decenii
ale, secolului al XIX-lea cu scopul de a forma i perfeciona personalul admi-
logia specific oricrui regim totalitar. Presiunea ideologic a devenit dominantä având
nistraiei. Noiunea de ,_tina administraier", îneleas ca un sistem de cuno_tine,
ca
rezultat abandonarea unorvditprincipii specifice statului de drept i înlocuirea aceston
cu principi de tip
sovietic, inadecvate tradiiilor _i specificitji dreptului admi principii reguli_i
în scopul optimizárii conduitei administratorilor, a fost anticipat de

începând cu a doua jumtate Charles-Jean

nistrativ român. In mare parte, aceste efecte s-au atenuat Bonin în lucrarea Principes d'administration (1808)si teoretizat de
a deceniului _apte în contextul efortului de Alexandre-François Vivien în lucrarea Etudes administratives(1845))
recuperare a ,,constantelor dreptului',
respectiv a acelor ,instituii juridice, care sub raportul formei lor de_i cu un în literatura de specialitate din România aceast noiune a fost abordat pentru prima
coninut dat într-o manier _tinific în volumul dedicat Dreptului administrativ (volumul
-

social-economic deosebit pot fi întâlnite în mai multe sau chiar _i în toate orânduirile
-

sociale"5, al I1-lea) din Cursul de drept public roman(1891) al profesorului Constantin Dissescu'.
Printre autorii de referin în materia
amintim pe umtorii: Mircea dreptului administrativ din aceast peri0ada Potrivit conceptiei acestui autor, considerat printre întemeietorii _tiinei dreptului admi-
Anghene (Elemente de drept administrativ, 1958, istrativ în spaiul românesc, _tiina administraiei ,stabile_te principile raionalizrii
Organele administraiei de stat în R.S. România, i cutând
drept administrativ, 1959); Romulus lonescu 1971); Tudor Drganu (Actele a administraiei de stat; ea are caracter dinamic, fiind în permanent evoluie domenii de
(Curs de drept administrativ al cercetând diferite
1960); Ilie SOutii noi pentru viitor, precum _i un caracter larg,
lovna_ (Drept administrativ i elemente ale R.P,
Alexandru Negoit (Drept tiintei administrative, 19/4
stiinta administraiei de stat,administrativ, 1973); Mihai T. Oroveanu intemaional
a fost organizat în urma Congresului

trafiei, 1981), Maria Dvoracek 1975); loan Santai (Drept administrativ (Introducere institutul Internaional de ^tiinte Administrative concretizare a unei decizii adoptate la Congresu
fiind o
_i _tiina admin une administrative de la Madrid (1930),
nistrafiei, 1982), Antonie lorgovan(Drept administrativ si elemente ale tinei dmi ernaional de _tiinte administrative de la Bruxelles (1920).
Prin activitatea sa, Institutul urmare_te paru
(Drept administrativ _i _tiinta administratiein u administrative; b) ameliorarea fiuncionri administraie
9 v e Tundamentale: a) dezvoltarea _tiintelor inint otiue d no9Tesnl administraiei internaionale.
 rept adnminist
numai o na adminitr-
24
sociala pe
cand dreptul
administrativ
formcaz

_tiintei ad Administratia pubirca si dreptuf

25
acttate
ea unor mijloace eticiente in
scopul adoptárii deciziei
inutului informaiei, i conservirii acesteia.administrative, transmi-
ars
administra iei
obiect ana
.

tiin a ca p r o p u n e r c a

n2sttat
a stintelor soCiale, terie terea erativá a
ranur colectivit ilor
Considerata o statului i a
a n Sfera de cercetare a tiintei administraiei umätoarele
giohalk a actn ttin
administrative a

celclalte
clemente ale sistemului social3 precum
Pe aceste re a administraiei
probleme: principiile
pubiice s51 a aparatulai care o compune:
acesteia cu
activitatea si ct de
Tui persoralul admi-
reiatile si
corela ile
ca fiind .gtinfa-care
Cerceicaz ura autn, fomele concrete de activitate
administraiei; a
analiza
_i comhaterea unor
fost definit
ise, ea a
n vederea t e c i m a i
me.in funcfie deve
lor cOntiu
pol nistaeaative care se manifestá in administraici (birocraia, coruptia. formaiismul)
a sarciniln
n
amiis7ratav
m scopUl reaizan7 EJNciente sale si studierea modele administrative in
unor scopul identificárii elementelor care intiuen
ecgpanica-sociale
k pozitiv sau negaiv activitatea administrativa etc.2
erescloLRNerale ale cetätenilor stiint: 1. teaz
evio urmtoarele principii specif+ce ale
fost retinute
Tn doctrin au
public":
aportate la administra ia t
traiei,
conducerii unitare a administra iei publice:
a) principiul organizärii i
bpeinenpiulautonomiei:
administraiei publice:1
ciprineipiul adaptabilitäii organizrii i funcionarii
di principiul s1mplificrii i structurii i activitii;
c) principiul raionalizárii activitii i structurilor;
ppcipul urmririi realizrii scopului stabilit.
Dreptul administrativ _i _tita administraiei sunt dou discipline tiinifice auton
me. dar interdependente, ambele avánd ca obiect de cercetare activitatea administratig
a statului i a colectivitailor locale". tina dreptului administrativ are în vedere analin
omelor juridice aplicabile in activitatea autoritäil or administraiei publice, în timpe
_tinta administraiei cerceteaz fenomenul administratrv din perspectiva aspectel
cconomice, sociologice, tehnice ale activitii
administraiei. Nu pot fi neglijate însi
aspectele de ordin juridic care sunt indispensabile pentruo deplin _i eficient cercetar
a adiministraiei publice'.
Cu titlu de exemplu, S-a artat c în privinta serviciului public _tiina
administrativ studiaz aspectele privitoare la regimul juridic al organelor dreptulu
si statutul juridic al funcionarilor administrative
publici, iar _tiina administraiei cerceteaz proble
matica rationalizrii
_i simplificrii aparatului administrativ în vederea maximiza
cficienei cconomico-sociale. In
nistralry are in vedere privinja actului administrativ, _tiina dreptului
condiiile de ale actelor administrative, forma au
Tele actului
administrativ, în timp ce legalitate
_tiina administraiei este i c
de preocupat anaia
 ale dreptul
dreptului adminiswa 27
fundamentale ale
fundamentale

Notiunile
serviciului public" este în prezent epuizat, acceptându-se c ambele
scoala servici
ublice" i,»_coala

într-un întreg indisociabil _i indivizibil"

n o f i u n is er e g s e s c , 1

Capitolul I dctrina româneasca actual, noiunile de putere public, interes general, serviciu
al turi de administra
d ia public _i autoritate public sunt prezentate ca ,funda-
NOTIUNILE FUNDAMENTALE
public,ideologice ale
mente dreptului administrativ", ele fiind ,,practic omniprezente, marcând
ale dreptului administrativ'"2,.
ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV
i i l e si descrierile pozitive ale tuturor marilor instituii

sistem juridic care îmbin elemente ale dreptuli Sectiunea

Dreptul
administrativ este un
ansamblu c a r e se
articuleaz pe trei noiuni funda. Puterea public
privat într-un Fiecare dintre aceste trei
public _i ale dreptului interesul general i serviciul public'. de care dispun auto-
mentale: putereapublic, ultimul secol de
abord ri diverse Notiunea de putere publica desemneaz drepturile speciaie
în doctrina de specialitate din publice in vederea exercit rii atribuiior lor i pentru satisfacerea
6 t i l e administraiei
beneficiat secundar.
notiuni au
într-un registru interesul particuiar trebuie s se
rol hegemonic i plasarea (1856. care în cazul unui conflict cu
care au oscilat între un
dintre Maurice Hauriou interesului public,
ideologic de drept public, organele administrative emit acte de
auto-
în acest sens este disputa
Semnificativ
public ,inima dreptului administrativ imnn , în baza capacitii direct msuri administrative de constrån-
teoriei care consider puterea execut din oficIu, putänd aplica
1929), fondatorul c în centrul dreptului
administrativ stä ritate, care se 11 In
sancionator sau de executare silit.
promotor al ideii i
_i Léon Duguit (1859-1928), teoria ordinii publice', s-a gere cu caracter preventiv, bazat pe inegalitate,
serviciului public, întregit
cu
serviciul public. Teoria acestui raport dintre admnistra ie i particulari,
decenii ale secolului al XX. Particularitatea statul", i un
în doctrina francez din primele un colos, ,ce se cheam
afirmat cu deosebit for sub forma unei intalniri dintre
Bonnard (1878-1944) _i Louis a fost reprezentat
lea _i prin lucr rile lui Gaston Jèze (1869-1953),
Roger individul"4
pigmeu,,,care
e
caracterizarea dreptului administrativ ca un ca fiind ,,ansamblul prero-
Rolland (1877-1957), ajungându-se la
Codul administrativ define_te regimul de putere public
considerat ultimul mare autor clasic care a de lege în vederea exercit rii atribuilor
,drept al serviciului public". Louis Rolland, gativelor si consträngerilor
prevzute de a se
criteriu al dreptului administrativ afirm fr administra iei publice i care le confer posibilitatea
sustinut teoria serviciului public drept autoritfilor i institufiilor fizice sau juridice,
echivoc: dreptul administrativ ,este constituit din ansamblul regulilor relative la organi- juridic obligatorie în raporturile
lor cu persoane
zarea _i funcionarea serviciilor publice i la raporturile acestora cu particularii*". impune cu fort
interesului public". in
pentru ap rarea d e a aciona
particularilor
Ulterior, odat cu implicarea organismelor de drept privat în gestiunea unui serviciu Regimul de putere public nu exclude posibilitatea
care se vatäm dreptu
public, prin intermediul concesiuni, în doctrina francez s-a vorbit de o ,,criz de autorittilor administrajiei pub ice prin calea contenciosului
serviciului public", prin lärgirea obiectului dreptului administrativ ctre noiuni n01, justiie împotriva actelorControlul legalitäii actelor administrative pe
de
precum cea a utilitii publice". Si interese legitime. mecanismelede înfäptuire astatului
de drept, al turi
administrativ se înscrie printre
Dincolo de aceste controverse doctrinare, nu poate fi negat rolul fundamental al organizareaunei justiii independente.a contenciosului
îin edificarea dreptului administrativ, constatându-se în prezent o reva- Controlul de constitu ionalitate si din Legea nr. 554/2004
acestornofiuni
lorificare a lor, potenat de modificrile normative i de
Potrivit dispoziillor art. 2 alin. (1) lit. f)
contencios administrativ
se îinelege ,aci
impactul liberei concurene i modificat _i completat, prin competente potrivT
a factorului economic ddministrativ', administrativ
asupra dreptului public. Disputa istoric dintre ,,_coala puterl PIalea de soluionare de c re instanele de
contencios

2019
 Drept administratiy
autoritate public, in. Notiunile fundamentale ale dreptului administrativ
28
în care cel puin
una dintre pri este o
umui act administrati legitim, de catre o autoritate public, printr-un act
intr-un interes
29
a litigiülor dup car, a administrativ
legi organice încheierea,
legal a unei cereri? sau prin
fie din
emiterea sau rezolva
nejustificat de a nesoluionarea in termenul
conflictal s-a nscut refuzul
ori din
in termenul legal Notiunea de interes legium, pubiic i privat, este definit în
f. fe din nesolu ionarea
la un drept sau la
un interes legitim".
nu doar prin prero
trativ nr. 554/2004, cu modificrile
tenciosului administra cuprinsul Legii con-
cerere referitoare
exorbitant specific puterii publice
se manifest
comun care incunmba
derat interes legitim public ,interesul care vizeazá_i completrile ulterioare. Este
Regimul junidic
dar i prin obligaile derogatorii
de la dreptul ordinea de drept _i democraia
nctitutional, garantarea drepiurilor, libgziaijilorsi îndatoririlor
gativele speciale, dac un particular p0ate
unei autoriti ce acioneaz în regim de putere public. Astfel,
generozitate, capriciu), adminis,
otitenilor, satisfacerea nevotlor comunitare i realizarea competenei fundamentale ale
un anumit motiv (interes, hlie art. 2 alin. (1)) lit. r)]. Spre deosebire de autoritilor pu-
s adopte o decizie pentru de interes public'. acesta,interesul legitim privat const în
decid doar pentru motive de
DOsibilitatea a prefinde amumit o
conduit,
traia public poat s în considerarea realizrii
unui drept
shiectiv viitor i previzibil, prefigurdr |art. 2 alin. (1) lit. p)]. Actiunea pentru
Sectiuneaa2a interesului legitim public se
promoveaz in cadrul apärarea
contenciosului obiectiv, in schimb
Interesul public actiunea pentru promovarea interesului legitim privat se face in cadrul contenciosului
subiectiv.
valorizeaz necesitile de ordin
Noiunea de interes public sau general
interes
moment determinat. Condiia ,sine qua non Sectiunea a 3-a
aterial i spiritual ale unei colectivitäi la un în
a convietuirni sociale" o reprezint regula c interesul public trebuie s primeze fata Serviciul public
atunci câand vine în conflict cu acesta din urm. Pentru transformarea
interesului particular
norme de
imtereselor politice într-un interes public este necesar legiferarea acestora prin Serviciul public reprezint activitatea organizat sau, dup caz, autorizat de
drept cu un caracter imperativ, pentru a cror nerespectare sunt prevzute sanciuni", o
autoritatea
administraiei, publiçe pentru satisfacerea unor nevoi sociale, apreciate de
Codul administrativ räspunde acestor exigente prin reglementarea în art, 19 a principiului puterea polititå
ca 'fihd de interes publies. Având în vedere diversitatea
satisfaceniinteresuluipublicînaintea celui individual sau de grup. statului modern în analiza noiunii de serviciu public, se face atribuiilor
Necesitäpile de ordin material sau spiritual care dau consisten interesului public de
distincie între serviciul
sunt in mare parte generale pentru orice colectivitate uman (securitate, educaie,
public legiferare, serviciul public judiciar _i serviciul public administrativ.
Serviciul public administrativ a fost definit ca fiind
säntatedin etc.), dar imitele interesului public sunt in direct
legtur cu evoluia socie acel organism administrativ,
tai punct de vedere economic _i cultural, cu forma de guvernmânt, precum _i cu înfiinfat prin lege sau pe baza legi, de ctre stat, jude sau comun
pentru
Tegimulpoliticdintr-un anumit star. în mod continuu a unor interese specifice ale membrilor societii. Acestesatisfacerea
organisme
sunt încadrate cu
In doctrina clasic a dreptului
administrativ.interesul general era ca fiind
personal cu o anumit pregtire de specialitate, iar baza lor material
substratul real al institutiunilor administrative'. Intr-o perspectiväprezentat este asigurat de ctre stat,
judet sau comun*.
aräta c, prin instituia interesului provocatoare se
Doctrina dreptului administrativ românesc a considerat serviciul
general (administraia public dep_e_te puterea jude public ca un
ctoreasc, cci pe când justiia este chemat s ii element esenial, fiind caracterizat drept ,chintesena administraiei publice.
recunoscut de un text de lcge, administraia este protejeze numai pe cei ce au un drept
chemat s dea
In acceptiune
clasic, serviciul public este considerat fundamentul regimului de
celor care au drepturi, ci _i tuturor celor care pot invoca un s¡tisfacie numai
nu Stat fiind definit ca ,orice activitate creat pentru satisfacerea unor interese colective
Legiuitorul actual recunoa_te calitatea interes i Care se realizeaz dup procedura special a dreptului public, la nevoie cu concursul
trativ persoanei fizice sau juridice ,care se procesual activ în contenciosul adminis fortei publice"
consider vtmat într-un drept al su ori
 Drept adriinistrat,
30 Hrtiunile fundarnefitaie ale dfestului sdministratiy
de drept admnisttiv pe din
Tcona serNICuhu publie a fost icceptatä i de autor11
realiznth de cât at. 5 lit. kk) C. adn. serviciul
defnit sCrvicinl public ca fid o prestatie pubiic reprezint Laea sau angmblul
1oada conunistà care au
sub controlul i cu sprijul administrliei
de sta tivitati ganizale leaaularitate4dninistratiei pubtice _ori de stituti
al adninnstatiei de stat, sau
n ofgan satislaceTea nevoilOr colcctive lica sau utorialun OL RCA dacasia opul satisfaceril unei
de câtre o obyteasc, prin care se umareste
organzatie lCaracter gneral saLA MIKi Llsrespublic, tn moni regulat gi
ale publiculu Trásáturile serviciului publie sunt urmaATCTe continina
publie i se rccunoagte Valoar
o

cadu constituional, notumin de

serviciu
In atualul scIViCil public in trej oul serviciului publie reprezintá 5atistacerua ALAL
il
activitáfile corespunzatoare ui serviciu public suntLLideilcZEneral
Romaniei face recleire la
de odin oonstitutional, Constitutia bi actv
b)
administratici publice locale din cadrul stabilite prin acte nor.
a1ticole cuprmse in sectiunea corespunzatoare mative'
capitohulu pivind Administrafia publca deconcentrarca serviciilor publice cste c) serviciul public poale Ji prkalat de azeni publici (stabilimente publice) sau de
Astfel, potrivit dispoziilor art. 120 alin.(1).,
prineapu de baza al administraiei
publice din unitäile
adninistrativ-teritoriale agenti privai autorizgl spravegheai de o autoritate publicá (stabilimente de urili-
tate publicá)
serviciile publice deconceitrate în
n
articol face referire la
Almeatul secund al aceluia_i de a lolosi limba Notiunile de stabiliment public _i, respectiv, de stabiliment de utilitate
legåturà cu dreptul cetatenilor apartinand
unei minoritai nationale publicá sunt
locale _i cu aceste proprii legislajiei _i doctrinei de drept administrativ din perioada interbelic. Ele cores
morntatu nationale in telatile cu administratici publice
autoritatile
122 alin. (1) din Constitutie defineste
judetecan ca
consiliul Dund in mare parte noiunilor actuale de persoaná juridicá drept public _i persoaná
de
servici
publice. Articolul juridic de privat de utilitatepublic. Stabilimentele publice erau înfinate din
administratiei publice pentru coordonarea activitäfii consiliikor
comunale
find autoritatea
vederea realizärii servicilor publice de interes judetean. In fine, art. 123 initiativa statului, fiind considerate ,crcaiuni ale organizaiei de stat, fac
parte din
Si orayeneyti, in
organizaia administrativá a statului, sunt întretinute din fondurile publice". Stabili-
local _i conduce
alin (2) prevede cà prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan
servicile publice deconcentrate ale ministerelor i ale celorlalte organe
ale administra. mentele de utilitate public erau infiinate ca urmare a unei iniiative particulare ,in
tici publice centrale din unitätile administrativ-teritoriale.
scopul de a satisface vreun interes public, frá îns a face parte din organizaia admi
Alituri de aceste dispoziii constitutionale care se refer în mod expres la principiile nistrativ a statului". Din punctul de vedere al regulilor aplicabile, stabilimentele
pu-
aplicabile servicilor publice i la autoritajile publice care au competen în prestarea blice erau guvernate de regulile dreptului administrativ, în timp ce stabilimentele de
serviciilor publice, în doctrin s-a remareat incidenta _i aaltorprevederi constituionale, utilitate public, fiind considerate auxiliare administraiei, erau supuse in
regulilor de drept privat. principal
Sunt enumerate, în acest sens, urntoarele":
In prezent, Codul administrativ face distincie în
a) prevederile care consacr principile generale pentru funcionarea tuturor auto- privina subiectului care presteaz
sau furnizeaz serviciul public între autoritile
ritatilor publice |,.cetäjenii sunt egali în fata legii i a autoritilor publice, får privilegii administraiei publice _i instituiile
i farà discriminari" art. 16 alin. (1); ,autoritäile publice
-

respect _i ocrotesc viaa publice, pe departe, i organismele prestatoare de servicii publice, pe de alt parte.
o

intima, familial i privata"- art. 26 alin. (1)]; De exemplu, intr în categoria organismetor prestatoare de servicii publice sau de utili-
b) prevederile privind drepturile, libertäile i îndatoririle fundamentale care tate public în unitile administrativ-teritoriale urmtoarele: institutiile publice de
plica i serviciile publice prin care acestea se realizeaz (dreptul la im interes local sau judetean; societile _i regiile autonome de interes local sau judeean
prin mijloace de informare în mas, publice i private art. 31 alin. informaie realizat asociaiile de dezvoltare intercomunitar; furnizorii de servicii sociale, de drept
atur asigurat prin instituii de stat, particulare i confesionale
-

(3); dreptul la înv- ori privat, care acord servicii sociale în public
La nivel art. 32 alin. (5)].
-

condiiile prevzute de lege; asociaile

infraconstituional, Legea contenciosului administrativ nr. S554/2004, cu
modificrile i completärile ulterioare,
fiundatiile _i federaiile recunoscute ca fiind de utilitate public; operatorii de servicii
a definit comunitare de utilitti nublice locale sau iudetene: onperatorii
organizat sau, dup caz, autorizat de o autoritateserviciul public ca fiind ,,activitatea regionali.
interes legitim public" [art ? alin (11 lit public, în scopul satisfacerii HUi
 Drept administra
32 Notiunile fundamentale ale dreptuluiadministrativ 33
realizeazàinmod regulati continuu
servicinl publicse uneori, graluit a) principiultransparenjer; b) principiui egalitaii de tratament, c) principiul continui-
d) modegal
înde i,
)servicinl public se
este ferit publicului
realizeaz în regim drept public,carepoate ti exclusi.
nente
v ad. taii; d) principiul adaptabilitäli; e) principiul accesibilitai"; principiul responsa-
e) servicinl public sau cu elemer bilittii; g) principiul furnizrii serviciilor publice la sandarde de caiitate
publici)
când serviciul pubtic cste
realizat de ageni Un aspect important il reprezint consacrarea principiului responsabilitäii auto-
(atunci de un agent privat autorizat
ministrativ
este realizat
(atunci când
serviciul public ritätii publice în asigurarea serviciului public, indiferent de modalitatea de gestiune sau
de drept comun

o autoritate publicà) servicul public sunt de prestare/furnizare a acestuia, ceea ce înseamn c serviciul public nu iese niciodat
care presteaz acte din sfera de aciune sau de interes a administraiei publice. Realizarea in practic aa
de qgenftii
gactele juridice realizate acestui principiu este asigurat prin obligaia autoritilor administraiei publice ,de
se presteaz o
în baza c rora monitoriza, evalua i controla modul de prestare a serviciilor publice din sfera lor de
administratnve
actelor administrative
Litigile privind legalitatea instanei de contencios administrati
competen, gestiune adoptat, în limitele competenelor
indiferent de modalitatea de
serviciu public sunt de competenfa
furnizeaz un
autoritile administra iei publice, institutile stabilite de legislaiaaplicabilfiecrui tip de serviciu public".
aceste acte sunt emise de în de
indiferent dac
servicii publice (acte
administrative prin Clasificarea serviciilor publice se poate face dup mai multe criterii, raport
organismele prestatoare de de natura reglementrii, de modul in care se realizeaz
publice sau
funciile administraiei publice, de modul lor de gestio-
delegaie). comune numite uneori interesul general, de gradul de extensie al servicilor publice,
o serie de reguli
Tuturor serviciilor publice le sunt aplicabile serviciului public.
româneasc au föst reinute urmtoarele nare, de natura
doctrina sunt urm toarele":
chiar .Jegi ale serviciülor publice". In
indiferent de subiectul
In doctrin, principalele criterii de clasificare folosite
funcionare ale serviciilor publice, il deserve_te serviciul public, în functie de care se
principii organizare _i
de a) criteriul interesului pe care
serviciului public; b) prin de interes naional (justiia, securitateaa
care le presteaz sau furnizeaz': a) principiul continuitfii disting urm toarele categorii: servicii publice
în faa serviciului public; c) principiul adaptabilitii la nevoile publi
cipiul egalitii
cului: d) principiul eficienei serviciului public; e) principiul transparentei. de c tre autoritile administraiei publice a obli-
,Principiul transparenei reprezint respectarea la modul de
cu privire la modul de stabil1re
a activitjilor componente _i a obiectivelor,
Principinul continuinäfii presupune c autoritile publice trebuie s asigure funcio- gaiei de a informa
evaluare a serviciilor publice, precum _i
la
reglementare, organizare, funcionare, finanare, prestare i
narea regulat i continu a serviciilor publice, deoarece acestea rspund unor nevoi de m surile de utilizatorilor
protecie a la mecanismele de soluionare a reclamaiilor _i litigilor" [art.
i
580
interes general. In baza principiului egalitäii, în faa serviciului
public, toate persoanele alin. (2) C. adm.]. eliminarea oricrei
interesate pot solicita i beneficia de satisfacerea unor nevoi care
intr în obiectul de Principiul egalitii de tratament în prestarea serviciilor publice reprezint
etnic sau rasial,
activitate al serviciului publie respectiv, în mod beneficiarilor serviciilor publice bazate, dup caz, pe criterii de origine
discrimin ri
egal, fr diferenieri sau discriminri a
dizabilitate, precum _i asigurarea aplicrii unor reguli, cerine i
Principiul adaptabilitii la nevoile publicului impune ca religie, vârst, gen, orientare sexual, inclusiv în procesul
de servicii publice,
urmäreasc adaptarea serviciului administraia
public la schimbrile _i exigenele interesuluipublica sa
criterii identice pentru toate autoritile _i organismele prestatoare
de delegare a serviciului public" (3)].
[art. 580 alin.
prin luarea in considerare a dezvoltärii generadl,
tehnologice _i a mutaiilor din mentalul coleciv , . n prestarea serviciülor publice, autoritile
i
administraiei publice _i instituile publice, precum la
Urmare a principiului de a asigura continuitatea, în condiiile prevzute
eficienfei, administraia are organismele prestatoare de servicii publice
au obligaia

parte, i cantitatea sau calitatea obligaia de a gsi cel mai bun rapo
intre cost, pe de o art. 12" [art. 580 alin. (4)].
vederea îndeplinirii obiectivelor
altà parte. serviciilor prestate Principiul adaptabilitii public reprezint faptul c, în
serviciului
cetenilor, P sale, administraia public are obligaia
de a räspunde nevoilor societii"" [art. 580 alin. (5)]
Aceste
in cadrul artprincipii, enunate iniial în doctrin, se Principiul accesibilitii presupune asigurarea accesului la serviciile publice pentru toi beneficiarii,
luarea in
580, sub denumirea regsesc _i în ale acestora; accesibilitatea impune
principii specifice aplicabileCodul adminisurlice
unor nevoi de baz
de în special la acele servicii care rspund a aspectelor referitoare la cost,
fundamentare înfiinärii serviciului public,
Art. 595 C, afm ne servicilor puo considerare, înc din faza de a
imauihilitata ndantare nrorimitate" [art. 580 alin, (6)).
 Dreptadministrat,
Notiunile fundamentale ale dreptului adminigr
34 interes
local (salubrizare 35
servicii publice de ril reprezintá
,aCtivitale care nu au curacter economic i sunt
reprezentarea
diplonmatic );
domeniului public); derfáqurate in
vederea satisfaceriu unevunor nevoi de interes public direct de cátre o autoritate a
na ional ,
de c l tori,
administrarca
în fiunctie
de care se deosebe
transportul public servicinl public,
subiectului care
realizeaz
sau
institu ii pubiice (învá
administrafiei pubice sau de cátre organisme prestatoare de
monitorízarea i controiul acesteia sau mandatate de aceastd
servicii publice sub
publice prestate d
b) criteriul
prestate de autoriti
categorii:servicii publice servicii
Gestiunea unui serviCIu public se poate realiza direct1, atunci cárd autoritatea admi
în sistem public); din partea
urmåtoarele

servicii medicale
_i/sau autorizaril
mantul public,
de servicii publice în
u r m a deleg rii

transportul privat
de calatori pe publice i_i asuma sau exercitá nemijlocit competenta de fi revire cu pris ire la
nistratiei
organisme
prestatoare

publice
(înv mântul privat, nrestarea unuí serviciu public, sau indirect, in baza unui act de delezare _i sau a usei
autoritätii
administra iei
serviciu publio attorizri din partea autorittii administraiei publice competerte. Delegarea se face cu
un
_i judeean). s presteze recnectarea legislaiei prívind achiziiile publice i concesionarea de servicii, iar actul de
plan local de drept privat Nu întot
ca opersoan juridic binelui pubiic.
un servicIu de interes economic general este un act adnistrativ al
Posibilitatea
,.nu are monopolul
interes public sau delegare pentru
deoarece administra ia este de minimal este stabilit in Codui administrativ.
trcbuie acceptat persoan juridic initia- crui coninut
facilde stabilit dac o
diferen iere, precum
multe criterii de
deauna îns este
în vedere mai funcfionärii'.
privat astfel c trebuie avute
aplicabile organiz rii i
persoanei juridice
sau regulile disting
urmätoarele cate.
tiva infin ärii de care se

criteriul obiectului
de activitate, în raport securitii na ionale; servicii
c)
ordinii publice, aprrii i
privind p strarea
servicii social i 1gien ; ser.
gorii: servicii de asisten
fiscale; servicii de învmânt;
financiare i
servicii de activitti economice a ale servi
vicii de art _i cultur; criterii de clasiticare
Codul administrativ reine în cadrul art. 581 trei

ciilor publice: de interes economic general _i

activitfii: servicii publice
a) criteriul conimutului
non-economice de interes general;
servicii publice _i servici
servicii
teritoriale: de interes naionalpublice
b) criteriul competenei
publice de interes local; serviciilor: servicii publice
criteriul de realizare a prestrii
modalitäii
c)
ctre o autoritate a administraiei publice sau de
un
prestate/furnizate în mod unitar (de
servicii publice prestate/furnizate în comune
organism prestator de servicii publice) _i
(de ctre una sau mai multe autoriti ale administraiei publice sau de una sau mai
multe organisme prestatoare de servicii publice.
Clasificarea serviciilor publice în servicii publice de interes economic general i
servicii publice non-economice de interes general are un caracter inedit în legisla a
româneasc dei în spaul european acesta este un criteriu tradiional de clasificare
servicilor publice. Elementul fundamental de distincie îl reprezint caracterul econo-
una s e
mic al activitjii desf_urate, inclusiv sub aspectul modalitii de organizare _i finanare Art. 585 C. adm. ic a prest~na
de delegare c tre un operatN eO
a activitii. In consecin, sunt considerate servicii de interes 593 alin. (1) C. adm. actul
Potrivit art. u m i a r e l e eiemecie 2) cont
oc
economic general ,,activi- interes economic general
trebuie s cuprind cel putin
pubice _i, acä e t e c a
tätile economice care sunt desfayurate în vederea satisfacerii uneihunor nevoi CIu de organismul prestaror
al seniciului
servicilar
orcs
de
interes gailor de serviciu publie; b) durata pentru care este incredinat p r s r a
s V i C , d} r 2 r s a
public, care piata mu le-ar
pe asigura sau le-ar asigura în alte c) de c re z

prive_te calitatea, siguranta, accesibilitatea, condii, în ceea ce cttonut pe care presteaz ;

prestator de
servici publice de
cäre kgstr S

far interemie public. pentru cure autoritjiletratamentul egal sau accesul universal.
acordate organismuhi de compensare iapare
u n speciale competente: e) o
descriere a
meranismuha
serviciuln pubc, D nda
watii specifice de serviciu public. In schinmb, administraiei publice stabilesc obli tdica administra iei publice compensapei acordate pentru prestarea acisVe a
Control _i revizuire a
supracmpensarn gi dretn
serviciile non-economice de deul de recuperare a
unei eventuale
c tre egrutor sau de
cre air
interes dre a Supracompens rii _i
de servicii publice
de
L. Rolland, op. c, pp. 21-23 1 n $9nditile organismului prestator
legii, inrrtan a actutn de dekegae 1) rept
 Normele de drept administrativ
37
Je_irea din vigoare a normei de drept administrativ se face prin una din urm-
toarele modalit1: abrogarea expres (direct sau indirect), abrogarea tacit, desuetu-
Capitolul Il
dinea, ajungerea la termen _i declararea neconstituionalitii
ADMINISTRATIV

DE DREPT
NORMELE
Sectiuneaa 2-a
Structura normel de drept administratio
Sectiunea administrativ
de drept intern (logico-juridic) i struchur
Norma de drept administrativ structur
norma are o o
Aspecte generale privind
extern (tehnico-juridic).
consideratý,elenentulprimar al sistemului d
administrativ este Printre trsturila
Norma de drept la subiect".
mesajul legiuitorului ajunge regle $1. Structura logico-juridic
prin i taptul ca aceste norme
vectorul care
arept.
normelor juridice administrtive se gsete care se
specifice ale administrative), comune oricrei norme juri-
o categorie aparte
de raporturi sociále (raporturile Structura logico-juridic cuprinde cele trei elemente
autoritfilor administraiei publice-. Noma
menteaz
în cadrul i pentru realizarea activitii dice (ipoteza, dispoziia, sanciunea), dar cu un anumit specific deternminat de tr säturile
nase de drept administrativ, acesta
trebuie confundat cu actul particulare dreptului administrativ.
de drept administrativ nu administrat1v _i norme de drept civil condiile in care se
putand s cuprind, în afar de norme de drept
Ipoteza normei de drept administtativ cuprinde împrejurrile _ifi
dreptul muncii, drept financiar etc.. _i/subiectele la care se fefer. In ipotez, pot cuprinse definii,
fiind ,regula de conduit gene aplic precum obiectul de activitate al subiectului _i alte condiii care
Norma de drept administrativ a fost definit ca calitateá subiecíulüi,
acela de a organiza executarea i de a executa concret
principii, fi absolut determi-
crei trebuie cunoscute în momentul aplicrii dispoziiei: Ipoteza poate
este
ral-obligatorie a scop
interes general, regul
legile, de a asigura ordinea public i de a satisface nevoile de nat (atunci când relev cu exactitate împrejurrile în care se va aplica dispoziia nor-

cepoatefi adus la îndeplinire la nevoie prin constrángere'. numai împrejurrile generale în care
mei) sáu'relativ'determinat (atunci când prevede
Ca regul, intrarea în vigoare a normei de drept administrativ are ca moment de administrativ
referint aducerea ei la cuno_tinja public, imediat sau dup trecerea unui termen. se aplic norma juridic, situaia lor urmând a fi stabilit de c tre organul
care o aplic)'. In funcie de aceste caracteristici ale ipotezei normei de drept admi-
Potrivit prevederilor art. 78 din Constituie, legea se public în Monitorul Oficial al când autoritatea administraiei
Romaniei i intr în vigoare la 3 zile de la data publicrii sau la o dat ulterioar nistrativ se face distincie între competena legat, atunci
pre- normei juridice, _i competena de
vzut în textul ei. In cazul normelor de
drept administrativ emise sau adoptate de publice este obligat s respecte întru-totul coninutul
autoritaile din administraia public central i local, intrarea în vigoare se face apreciere sau puterea discreionar a autoritäii administraiei publice".
de la find catalogat ca find
momentul aducerii lor la cuno_tinf Dispoziia cuprinde coninutul propriu-zis al reglementärii,
ulterioar prevzzut în textul ei. 1 public (pin publicare sau afi_are) sau la o data ,miezul normei de drept administrativ. In raport de
modul în care este precizat
Potrivit art. 599 C. adm. termenele
1 este posibil nicio derogare
preväzute în acest act normativ se conduita prilor, dispoziia poate fi determinat (când nu
regula, pe zile
calendaristice, incluzând în termen _i ziua în care calculeaz, de de la reglementrile legale) sau relativ determinat (norma prevede mai multe variante
ziuacand se impline_te."I el începe s curga una din ele)°. In
posibile de conduit, urmând ca administraia sau particularul aleag
s
Dinmomentul intrrii în obiectul reglemen-
vigoare, nornha de drept administrativ general, dispoziia este imperativ deoarece relaiile sociale care fac
relaile sociale,
al normei este funcionând prezumia absolut de guverneaz toate fie
dreptului administrativ se desf_oar în procesul de realizare puterii, putând s.
a
trii
dat de actiunea
acesteia cunoa_tere a
legii. Caracterul act aciuni'.
legií contravenionale mai
din vigoare.
pentru viitor. Ea nu
retroactiveaz, cu excepa
favorabile, _i nici nu î_i poate extinde oblige la o anumit conduit, fie s interzic desf_urarea unor
efectele dup ie_irea sa
 39
Normele de drept administrativ
linsa Sectuuneaa 3-a
ammstaatn,
Sancfnnea Seye
awmelor de hept aaiinistta(ie
publiea
Clasificarea normelor de drept administrativ
n
aajiala

a
nai yan al
oommN
nca
NN
stahilese
N NNk c dupclasific mai multe criterii.
Normmele de drept administrativ se
criteriu de clasificare a normelor
Obiectul reglementårii reprezint principalul
in doctrina din utimele decenii. Pentru prima dat, aceast clasi-
dreptului administrativ (Universitatea din Bucure_ti)
de profesoara Valentina Gilescu
anntiate arele tipu ficare a fost propus ulterior preluat _i de ali autori'.
Conform
t universitar din anul1986, fiind
curs
iryin într-un
urmåtoarele categorni de norme, al rome organice, care
acestui criteriu, se disting administrative; b)
înfñintarea, organizarea _i funcionarea organelbr
eglementeaz uncr organe ale
sa 7arerial care reglementeaz drepturile _i,obiigatnle
aOrme cde drept r o r m e de drept pro-
sau ale unor categorii
de partictlaft; c)
administraiei publice _i activitatea
nomele procedurale dup care i_i destã_oar
odaral care reglementeaz contencio-
administra iei publice, precum _i cele aplicabile in materia

unele organe ale

contravern ionale.
S t r a tebnivojuridicà suhi administrativ _i a rspunderii adninistrativ
mai ampli dreptuli
a normelor
Alp autori realizeaz o clasificare rganizare.
acest cntenu: a) nOTme care reciemanteazi adul
modiui de nhn de b)no
nank t K gsaNd n Vgaare' Poti
atiate dup
destmInae aautontnior
admistane
an a fncthonare moULanvare, de o parie _1
n d nmek detahnic leislanv
ausSN
adm1n1straner pubice. pe
autoniie
a leT¥ care au ca dbiect rapornur1le dintre stanm hnctio-
N pie c) nomme reintoare la el norme care
r

dintme acestea i particulari. pe de al pubhs

care reglementearserviciu
de drept
nanin public; d)
norme actelor
acteior admiistranve, continunt si t m a
Condi nle de validitate a regle- N m e care
StablesC lor ì
in vigoare, ncetarea eficientei
efectele, intrarea _i
administrative,
aministra ier pbiice, pecum
a aunOmt nior
menteazä ràspunderea patr1moniaa o m e care reglementeazå
persoanekr fizice _i jundiced)
administrativ a
r spunderea regemgteaz princ-
at is m a de msare a atenicitäpi a c i instituia contenciosuhi
administraiv; e) norme procesuale cye
administrajiei peblice.
s e d s t v i a c t i i t a t e a aoriilor
9 Legea =
42000, elementul struc pilesi procadn dpicare nomele dreptului
administadv se pot
clasinca
caracterui dispozifie,
e care cunde, de regua, In funcpe de Normnele
caracter
mpeane pN
aves

b) me permisive.
Imperauve; intarac svârsirea
n: a) probibiv (cand
YmE
anumitt ovndi) sau
onerativ (cand obiig la o Nomele permisive las
la latitu-
e su dazi prin care de c tre persoanele fizce sau jndicer.
u n acpiuni
ou Dac textul um sau nu a
anumiter a n
dinea subierplkr de dept infptuirea 2ormele de drypt,adm-
a regiemeriirii jaridice.
ln funcpie de sina de cunriine morme speciale: c)
norme excep-

nistrativ se px clasifica
in: a) norme generde, b) ie
unui grup restrans
nomele excepponae sunt aniicabile
nale. Nomele speriale _i de ia nomele gereral
m suri cxraordinare si pot deroga
relati sociale sau care impun
de acela_i rang
t n idD Ansa Totan on c~.p. S
 Drept administr
stratiy

normelor de drept
40
în _i alte criterii
vedere
de clasificare
intre
a
n o r m e complete
admi
Unii autori au
criteriul structurii logice,
se face distincie
structura carora poate :
Catre
nistrativ. Dup din
n o m e incomplete
sanciune,i
_i
n o r m e de trimi
cuprinde Capitolul V
ipotez, dispoziie categorie poate
au
dou elemente. Aceast
ultim
existente, i norme
in alb, a
unul sau
cu acte juridice normative dejaurmeaz så apara",
IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIv
care se afl in relaie normativ
actul
este pentru viitor _i realizeaza prin nos
cand rela ionarea
functiei dreptului
administrativ,
care se noTma
Dup criteriul norme organice, b) norma
de drept administrativ se împart în: a)
de garantare a:
de SectiuneaI
respectiva, normele c) norie apli
structurare în sistem a
altor categorii de norme juridice; de constrangere adm Aspecte generale privind izvorul de drept administrativ
inclusiv prin msuri dmi
crii altor categorii de norme juridice, contencios administrativ.
norme de
nistrativ, d) norme contravenionale; e) Izvorul de rept administrativ este forma specific de exprimare a nomelor de
drept administtativ care nasc, modific sau sting raporturi de drept administrativ . Prin-
cipiul legalitaii administrafiei publice impune ca normele privitoare la organizarea _i
activitatea administrajiei publice s provin de la autoritäile trebuie
În activitatea de
puterii slegiuitoare.
executare a
legii, autorittile administraici publice aibá posi-
bilitatea de a
adopta sau
emite acte norhative, aceasta fiind particularitatea dreptului
administrativ. reinut
De c întotdeauna
actele normative care provin de la autoritäile
administraiei publice sunt subordonate Constituiei i legii, în sens restrâns,_i sunt emise
sau adoptate pe baza i în executarea legii.
in categoria izvoarelor dreptului administrativ trebuie fcut distincie între izvoa-
rele materiale i izvoarele formale.
Izvoarele materiale ale normei juridice administrative
reprezint,,factorii sociali,
economici, culturali, ideologici etc. care dau coninut concret dreptului pozitiv, concen-
trând nevoile reale ale vieii _i relevându-se
mente sociale ori a unui set de
legiuitorului sub forma unor comanda-
politici publice pe care deintorul puterii dore_te s le
implementeze"". 1
Izvoarele formale ale dreptului administrativ
reprezint formele prin care
juridic este exprimat, cuprinzând reguli de conduit general obligatorii. /Inorm
Clasificarea tradiional a izvoarelor formale ale
$1 izvoarele nescrise, acestea din urm
dreptului cuprinde izvoarele scrise
find subdivizate în izvoare nescrise cutumiare
_i izvoare nescrise
jurisprudeniale*.
Categoria izvoarelor scrise cuprinde totalitatea normelor juridice scrise
adoptate
Sau emise de autoritile publice care sunt generale _i obligatori în sfera relaiilor so-
C1ale care compun obiectul dreptului administrativ, putând fi aduse la îndeplinire, în caz
de
necesitate, prin forta de constrângere a statului. In conformitate cu
dispoziile art. 4
D. Apostol Tofan on ait n f1
 Drept administrat
ati
2 Izvoarele dreptului administrativ
elaborarea actelo
normele de tehnic legislativ pentru se
43
din Legea 242000 privind elaboreaz in
nr.

_i complet rile uterioare, actele nomative obligatoriu". Prinegea nr. 13/2008 a fost ratificat Tratatul de la Lisabona de
autoritatea publica competenta s l
Cu moditic nlk
hoatve,
_i de ficare a Tratatului privind niunea Europeana i a Iratatului de instituire a Comunitätii
lot, de categoria acestora
Urmat, in la Lisabona la 13 decembrie 2007.
Europene, semnat
unctie ierarhia Constitu iä,
de dominant il are
erarhiz actelor nomative. locul
B3pte. ln de implementare.
ordine, de leg1slatia primar i legislaia imbrac
nescrise este eterogen , cuprinzând normejuridice care $2. Constitu ia
Lategomz O a r e l o r in principu i regui
de jurispruden ori se regsesc
sunt generate
Constituia este cel mai important 1Zvor al
cutume dreptului administrativ nu prin aspectul
normativ care cantitativ al normelor pe care le cuprinde, ci prin forta juridic superioarä a normelor de
de drept obiectiv (actul
tac distinctie _i intre izvorul administrativ de ordin constituional. In Constituie sunt cuprinse norme privind
n aunoi ate surse recunoscute
ca atare) i 1Zvorul de drept drent
Cnenome judice, precum _i juridice). | organizarea _i funcionarea celor mai importante autoriti ale administraiei publice
_i obligaii
Suect ioice act sau fapt juridiccare genereaz drepturi (Pre_edintele României, Guvermul, administraia public central de specialitate, admi-
nistraia public locala), nornme privind drepturile _i îndatoririle fundamentale ale
Sectiuneaa2-a cet tenilor, precum _i norme referitoare la raporturile autorit ilor administra iei publice

Izroarele formale scrise cu alte autorit i publice _i cu cet enii. 1

$1. Tratatele constitutive ale Uniunii Europene $3. Legile

Aderarea Romániei la Uniunea European impus a o remodelare a ierarhiei izvoa- Potrivit dispoziiilor art. 73 alin. (1) din Constituie, Parlamentul adopta legi consti-
dreptului administrativ*. In conformitate
reior fomaie scrise ale
cu art. 148 alin. (2) din tuionale, legi organice _i legi ordinare. Legile sunt izvoare ale dreptului administrativ
Comstiz R.omáiei, urmare a
ca aderrii, prevederile tratatelor constitutive ale atunci când stabilesc reguli generale _i obligatorii ce reglementeaz relaji sociale din
Uciuii Europene. precum si celelalte reglementri comunitare cu caracter obliga- sfera administraiei publice.
Legile constitutionale sunt, potrivit dispozi ilor art. 73 alin. (2) din Constitutie,
2oris. a prioritate fag de dispozijilecontrare din legile interne, cu respectarea preve- revizuire a Constituiei. în sistemul Constituiei
derilor actului de adergre. legile de lege
din anul 1991, singura
Tratatul de aderare a Romániei la Uniumea European a fost ratificat prin Legea constituional pân în acest moment este Legea n. 429/2003 de revizuire a
de
157/20us". Potrivit arn. 2 din acest act normmativ, Parlamentul, Pre_edintele Româ- Constitutiei Romäniei, care este 1zvor al dreptului administrativ deoarece conine
iei, Gunernul _i autoritatea judectoreasc gararteaz ducerea la îndeplinire a obliga- modificri _i completri privind autoritäi ale administraiei publice (Presedintele
iilor Pominiei rezultzte din actul aderrii i din prevederile tratatelor constitutive României, Guvernul, prefectul) _i instituii fundamentale ale dreptului administrativ
le Uniunii Eropene, preoum si din celelate reglementári comunitare cu caracter (functia public, contenciosul administrativ)".
Legile organice au obiectul de reglementare precizat in Constituie, explicând sau
M Voca Prinipile cadru aile adminisaei pubiice locale, Bucuresti, Ed. Universul dezvoltänd principiile _i regulile constituionale pentru relaiile sociale fundamentale.
Juridic, alin. (2) dn
Avand in vedere prevederile art. 73 alin. (3), art 117 alin. (3) si art. 118
2 . p. 365.
C. Mata, Drep! adminitriv. p c.p.71.
D BreEvae of cil p. 33. Constitufie, sunt reglementate prin legi organice urmtoarele: a) organizarea Guver-
nului _i a Consiliului Suprem de Aprare a Trii;,
pariala
b) regimul strii de mobilizare celei
yVedsra_, TratA temet #pu pt uanmirus trativ, voL I, Ed. Universul Juridic, Bucure_ti, asediu i al de
2018p 7 7 L CLiaá,op c,p.9. Sau totala a forelor armate _i al st rii de rzboi; c) regimul strii de
157/2s peatrs racaa ra2uiu ditTe Regatul Belgiei, d) statutul funcionarilor publici; e)
contenciosul administrativ, f) organizarea
Dana ka Fesea lá (e a, KPta Esia, Republica Ceh, Regatul urgenta,
locale, a teritoriului, precum i
iriarda, V.epica taea, Republica Elen, Regatul Spaniel,
Yyka Cipr1, P.epublica Enrala a invmântului; g) organizarea administraiei administrative
Mareie Duca a'Is - , Vpia Ligai, Letunia, Republica Lituania autonomia local; h) înfiinarea autoritilor
Pepklica Malta, Regatul Tárilor de
Pugetá Kepuhlka Skowmia Reruhli Jos, Republica
mul general privind
 Drept administra
44 Izvoarele dreptului administrativ 45
sistemului naional organizarea armate1, pregti tireq
de aprare,
autonome; i) structura
teritoriului pentru aprare, precum _i statutul cadrelor mie
mili. $5. Decretele-lege
populaiei, a cconomici i a de informai ale statului, prec
funcionarea poliiei, servicilor regimului comunist la data de 22 decembrie în scopul înlturrii
tare: j) organizarea _i Dup prbu_irea
armate, _i al reglementrii unor raporturi
specifice regimului fotalitar
_i a celorlalte componente ale forfelor grabnice a unor m suri
de putere revoluionar a emis
acord cu noul context politico-social, organul
sociale în
Primul decret-lege emis de Consiliul Frontului Salv rii Naionale este din
$4. Decretele Pre_edintelui Romåniei decrete-legi.
1989 _i are ca obiect abrogarea unor legi, decrete _i acte n o r
data de 26 decembrie
In conformitate cu prevederile art. 100 alin. (1) din Constituia Romäniei, în exerci regimului comunist.
mative adoptate în timpul
aceast structur a adoptat 82 de decrete-legi, din
tareaatribuiilor sale Pre_edintele României emite decrete care se public in Monitoru Pân la data de 9 februarie 1990,
13 februarie 1990-11 mai 1990, Consiliul Provizo-
Ofieial al Romaniei. care 10 sunt în vigoare. In perioada
In literatura de specialitate este un subiect controversat problema clasificri a adoptat 65 de decrete-legi, dintre care 17
sunt în vigoare.
riu de Uniune Naional
decretelor Pre_edintelui României în functie de criteriul întinderii efectelor juridice pe de Parlamentul României este Legea nr. 1 din 30 iunie 1990
Primul act normativ adoptat
care le produc. Majoritatea autorilor susin c unele decrete au caracter normativ, find
privind organizarea i funcionarea serviciilor Pre_ediniei României?.
acte
juridice caracter general i impersonal. Sunt considerate acteadministrativecu
cu

caracter normativo parte din decretele contrasemnate de prim-ministru, precum

decretul prin care se declara mobilizarea parial sau total a forelor armate [art. 92 $6. Hot rârile _i ordonantele Guvernului
alin. (2)], decretul prin care seinstiiuie starea de asediu sau starea de art. 108 din Constituie, Guvernul adopt hot râri _i
urgenä în întreaga In conformitate cu prevederile
gar ori în unele uniti administrativ-teritoriale [art. 93 alin. (1)1. constituie în izvoare ale dreptului administrativ atunci când sunt acte
In opinia minoritar neag caracterul normativ al ordonante. Ele se
ordonanele se semneaz de
se
decretelor
emise de administrative cu caracter normativ". Atât hotrârile, câti
Presedintele României, fundamentändu-se pe
constitutionale _i pe spiritul Constitutier, astre interpretarea
în executare
Sistematic a textelor prim-ministru, se contrasenmneaz de mini_trii care au obligaia punerii lor
Constituante. Astfel, se consider eronata cum relese din dezbaterile Adunrii _i se public în Monitorul Oficial al României sub sanciunea inexistenei". De la regula
Constitutie fr a se sublinia faptul c raportarea exciusiva la art. 92 _i art. 93 din obligativitjii publicrii hot rârii de Guvern în
Monitorul Oficial, art. 108 alin. (4)
Pre_edintele Romäniei
pre_edinte al Consiliului Suprem de Aprare a Trii, autoritate îndepline_te militar se comunic doar
administrat.i functia
caracter care
în cazul hot rârilor
ia de
cu
permite o excepie
care, potrivit prevederilor art. 119 din
ConstiugC, institu iilor interesate.
y0rganizeazái coordoneaza umitar
activittile care privesc aprarea rii _i securitatea unitar
reamintit c,din lucrrile Comisiei lde elaborare a naionala4 _i alte acte
proiectului de ConstisTotod ata, S-a unor legi, decrete
Decretul-Lege nr. din 26 decembrie 1989 privind abrogarea
_i din dezbaterile din Adunarea Constituant, publicate în Cu titlu de exemplu, men ionam abrogarea:
în M. Of. nr. 4 din 27 decembrie 1989.
fr echivoc, preocuparea de a se reglementa un _ef de stat Monitoul .a., ca normative, publicat
ordine ale României lui Nicolae Ceau_escu _i
Elena Ceau_escu,

norme juridice"". fr dreon, rezult, aecretelor prin care s-au acordat titluri i funcionarea Consiliului Aprrii Socialiste
Republicii
Legea nr. 5/1969 privind înfiinarea, organizarea _i urbane i rurale; Legea
Cu titlu de excepie sistematizarea teritoriului _i localitilor
se admite _i in aceasta opinie caracterul
normati Komania, Legea nr. 58/1974 privind dintre cetenii Republicii Socialiste Romania,
Pre_edintelui României prin care se de adresare în relaiile
iau másuri pentru
respingerea aoTesdecretului T. 29/1977 privind normele materialelor necesare reproducerii serierilor
de multiplicat,
agresiune armat împotriva trii [art. 92 alin. (3) din
Constituiel nr, 98/1963 privind regimul aparatelor autoconducerea, autogestiunea economico-tinanc1ara i
caz de ma_inilor de scris; Legea nr. 1/1985 privind
G. Manda Rrent gdministrathr autofinantarea unitilor administrativ-teritoriale etc.
 Drept administrativ
Izvoarele dreptului administrativ
47
hot râri ale Guyes
legilor.
Prin Practica frecvent de a aproba printr-un ordin al ministrului acte administrative cu
executärii ca importanta
46 organizarea lor
inferioare
normativ
n ormativ a a ffost criticat ca find impotriva ideii de ordine juridic intr-o
adopt pentru sunt prin
natura
in scopul de caracter
Hot rârile se
sociale care
secundum legem administra ie modern '.
relai adoptat
Hotärârea este
reglementeaz
nului se
reglementate prin lege. ale legii'. având o for juridic egalh
celor 8e Actele emise de prefect _i de conduc torii serviciilor publice deconcen-
unor
prevederi de urgen, în limitel
sau
de abilitare,
pot fi simple
aplicarea
asigura unei legi speciale trate ale ministerelor _i ale celorlalte organe centrale de specialitate
alin. (1) din Constit
Guvernului
Ordonan ele în temeiul art. 115
se adopt
Ordonan ele simple Potrivit dispozi ilor pentru a emite
Guvernului
legii. preväzute de
aceasta.
de abilitare
a
sunt prin
Potrivit art. 275 alin. (1)din Codul administrativ,rpentru îndeplinirea atribufiilor ce iü
condi ile special ordonan e
_i înParlamentul poate adopta o lege Aceste

tie, nu fac
obiectul legilor
organice.
unilateral
manifestarea
de voint a revin, prefectul emite acte administrative cu caracter individual sau normativy,
mumite
domenii care
ordonane în administrativ,
ele fiind a administratiei ordine"
c o n d u c e r e a general Ordinul cu caracter normativ este izvor al dreptului administrativ, se public conform
izvoare de drept
de relaii sociale2
exercita
excelen are rolul
de a
orice domenii
autoritii publice care
i impersonale în
ordonan e de urgenä dispoziiilor legale i devine executoriu numai dup ce a fost adus la cuno_tinta public. În
reguli generale Guvernului s adopte ordinul cu caracter normativ emis prefect în calitate de pre_edinte al
de
publice _i coninând în art. 115 alin. (4), amânat ,cu obligaia de a mod excepional,
permite, nu poate fi de produce efecte juridice de la data aducerii
Constitutia c ror reglementare
simple, ordonan ele de Comitetului judeean pentru situaii urgen
extraordinare, a ordonan ele sunt executorii".
în situaii acestora. Spre
deosebire
lor la cuno_tin public i
motiva urgena în
cuprinsul organice.
norme de
natura legii
urgen poate cuprinde
$9. Actele administraiei publice locale
centrale de specialitate
$7. Actele
administra iei
caracter normativ Autoritile administraiei publice locale adopt sau emit, dup caz, acte admi-
administrative cu
administrativ actele nistrative cu caracter normativ sau individual. Denumirea acestor acte difer în funcie
Sunt izvoare ale dreptului ministerelor, precum _i cele
centrale subordonate
Guvenului sau
ordine, instruc-
de tipul autorittii, deliberative sau executive, astfel c primarul _i pre_edintele consi-
emise de organele diverse:
emise de autoritile
centrale autonome.
Acestea au denumiri
posibilitatea ca
liului judetean emitedispozii, iar consiliul local i consiliul judeean adopt hotrâri.
decizii, precizri, rapoarte. Exist În conformitate cu art. 198 alin. (1) C. adm. hotrrile _i dispoziile cu caracter
tiuni, circulare, norme metodologice, dou sau mai multe
unele din aceste acte s
fie emise în comun de conduc torii a
în ierarhia
normativ devin obligatorii de la data aducerii lor la cuno_tin public. Aducerea la
specialitate, fr a avea consecine caracter normativ se face în termen de
autoriti ale administraiei centrale
de cuno_tinf public a hotrârilor _i dispoziiilor cu

actelor administrative cu caracter normativ. 5 zile de la data comunicrii oficiale ctre prefect.
exercitarea atri
din Codul administrativ ,in
Potrivit dispoziiilor art. 57 alin. (1)
caracter normativ sau indi- Spre deosebire de hotrârile consiliului local sau ale consiliului judetean care sunt,
ordine i instruciuni cu de regul, acte administrative cu caracter normativ deoarece sunt adoptate de autoritti
bufiilor ce îi revin, ministrul emite concluzia c atât ordinile cât i sunt în
vidual". De_i din lectura acestui text am putea trage deliberative care au o competen material general, dispoziile primarului
normativ individual, în realitate doar ordinele caracter
instruciunile pot avea caracter sau
majoritatea lor acte administrative cu caracter individual. Sunt considerate c au
întotdeauna caracter normat1v,
ministrului se gsesc în aceast situaie. Instruciunile au normativ dispoziiile emise de primar în exercitarea atribuiilor pentru prevenirea incen-
astfel cum rezult din interpretarea art. 77 din Legea 24/2000 privind normele de
nr.
dilor sau fn împrejuräri exceptionale (catastrofe naturale, epidemii, epizootii etc.)'
tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, cu modificrile _i completärile
ulterioare: ,Ordinele cu caracter normativ, instruciunile _i alte asemenea acte at
conductorilor ministerelor i ale celorlalte organe ale administraiei publice d centrale S10. Tratatele internaionale
specialitate sau ale autoritilor administrative autonome se emit numai pe baza i m administrativ în condiile în care sunt
executarea legilor, a
hotärrilor i a ordonantelor Guvernului. în formula a introductiv lratatele internaionale sunt izvoare de drept sociale din stera de
acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile
juridice prevzute la art. 4
de
aplicatie direct, stabilesc reguli juridice referitoare la relaii
alin. (4)".
n 100
 prevederit Izvoarele dreptului administrativ
48
_i au fost ratificate în
conformitate cu
lerile 49
reglementare dreptului
a
administrativ
ontrit activitatea administraiei publice i pentru controlul exercitat la
în vigoare'. ratificate de Parl nictratiei publice. De nivelul admi
Constitu ici i ale
legislaiei
11 alin. (2) din
Constitu ie,
tratatele
asemenea, au relevana pentru judectorui de contencios
dispozi iilor art. 590/2003 privind tratatel. nictratiy anumite principii generale ale dreptului european, admi-
Potrivit intern. Legea nr. recunoscute într-o bogat
potrivit legii, fac parte din dreptul
indiferent de
denumire sau
de form, care co iurisprudent a Curii de Justiie a Uniunii Europene, precum
ment,
fiind ,actul juridic, s a u la nivel depart
ta- juridice sau principiul încrederii legitime. principiul securitii
defineste tratatul
ca
la nivel guvernamental
în scris un acord la nivel de stat,
de a stinge drepturi i obligati
Atuncí când principiul de drept este consacrat intr-un act normativ
semneaz
a modifica
ori izvorul de drept
mental. avand scopul de a crea, de
interna ional consemnepublic i nu este principiul,
CI actul normativ
respectiv. De exemplu, Codui administrativ este
guvernat de dreptul izvor formal care consacra mai multe un
juridice sau de alt natur ,
instrumente conexe art.
1 lit. an categori principii: principii generale
de
ori în dou sau în mai multe
parte l administraiei publice (art. 6 art. 13); -

principii aplicabile
intr-um instrument unic
de exprimare a consim mântului
de a deveni
Dublice locale (art. 75); principii specifice dreptuiui de
specifice aplicabile administraiei
Ratificarea este modalitatea unei legi ratificare de de proprietate public (art. 285);
prin adoptarea
de partea român, principi aplicabile conduitei profesionale a
contractual din administraia public (art. 368);funcionarilor
un tratat care a fost semnat
a Guvernului. publici _i personalului
prin ordonande urgen
legii, principiile rspunderii administrative
cätre Parlament sau, în condiiile 2 alin. (1) din Legea nr. 590/2003, România (art. 567); principii specifice aplicabile serviciilor publice (art. 580).
In conformitate cu prevederile art. ale adminístraiei publice
Guvernul României, precum _i
ministerele i alte autoriti
centrale, pentru care aceast atribuie este expres prevzut de legiSla ia în vigoare, pot $2. Obiceiul juridic
respectiv tratate la nivel
incheia tratate la nivel de stat, tratate la nivel guvernamental,
departamental. Obiceiul juridic (regula cutumiar) este acceptat ca izvor de
plinite dou condiii: a) o practic îndelungat, b) convingerea drept
dac sunt înde-
terului su obligatoriu. Perspectiva doctrinar cetenilor asupra carac-
Sectiunea a 3-a asupra obiceiului ca izvor de drept este în
continu evoluie în doctrina clasic a
zvoarele formale nescrise izvor al
dreptului administrativ,obiceiul fiind considerat
dreptului administrativ
deoarece deosebitele legi îl invoc ca atare".
In
prezent,unii autori consider obiceiul ca fiind un izvor de drept de rang
$1. Principiile generale ale dreptului In cadrul izvoarelor constituional.
dreptului administrativ, incidena obiceiului juridic este extrem
de redus. Un exemplu oferit în
literatura de specialitate este cel al cutumei
Principile generale ale dreptului sunt izvoare secundare ale dreptului adnministrativ, unor avize sau
rezoluii ce apar pe un act administrativ, de_i aceast aplicrii
deoarece stau la baza normelor juridice care trebuie s le valorifice în mod constant'. impus de vreo reglementare scris". regul nu este
In general, principile dreptului public sunt expresia unor realiti juridice conso- S-a exprimat
opinia evoluia autonomiei locale ar putea conduce la
c
lidate în timp. Din acest motiv s-a subliniat c aceste
principii ,nu sunt creaiunea reguli cutumiare deoarece are loc o recunoa_tere a caracterului apariia unor
arbitrar i artificial a
jurisconsulilor de cabinet; ci ele sunt adevruri sociale, câ_tigate ritjile administrative _i ceteni obligatornu pentru auto-
de cele mai multe ori
pe câmpuri de btlie i omenirea nu ar putea locuitorilor, srbtorile
a unor
practici administrative impuse de ocupaia
_i obiceiurile religioase. Exemplu relevant este oficierea cs-
i temporar, decât în msura în care consimfi
Sicarea lor, chiar paral la sacr
toriilor civile de ctre
serve_te interesului social"4. aceast sacrificarea ofierul de stare civil în zilele de duminic sau de srbtoare
legal, de_i nu are o obligaie legal în acest sens.
Principile generale ale
nistratiei publice trebuie s ledreptului administrativ sunt
valorifice în activitatea nescrise, dar autoritile adm A. Van Lang, G. Gondouin, V. Inserguet-Brisset, op.
administrativ trebuie sá le aplice lor,
chiar _i în absenta unuiiar judectorul de contenelo V. Oni_or, op. cit., p. 16. cit., pp. 359-363.
principiul revocabilitii
este considerat,
text normativ. De
actelor administrative nu este consacrat exempl .renru sustinerea acestei opinii se invoc, în principal, dou texte din
ín Constituie: ,Dreptul de
practica administrativ _i
în mod expres
în jurisprudent
Pprtetate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinatai, precum
Si la respectarea celarlalta ramini
a
 Drept admir
50 adminiSfa Izvoarele dreptului administrativ

$3. Jurispruden a 51
are un rol covar_itor, în articolul sau articolele pe care le declar neconstitutionale, fie fi întäre_te continutul
decembriespeci
administrativ jurisprudenta
In evoluia
în
dreptului
vigoare a
din
Legii contenciosului administrativ tänar25
1 confirmand constituionalitatea legii, în situatia respingerii unor exceppii de neconstitu-
dup intrarea tionalitate"
Pormind de la realitatea c dreptul administrativ era ,un drept I necodifica
considerat c .jurisprudena administrativ, uneori cu o putere pretoriana, alteori Sectiuneaa4a
de precizare, are deseori îns o putere creatoare". Aceasta
Situaie nu a fost s
putere dreptului administrativ românesc. De exemplu, teorii fundamentale ale drephil.
cific Codificarea dreptului administrativ
administrativ francez precum teoria recursului pentru exces de putere, teoria respon
sabilitii persoanelor juridice sau cea a prejudiciului produs prin realizarea necores Codificarea normelor juridice este consideratä ca fiind un aspect fundamental din
es
arhitectura formal i substanial a statului de drept. Procesul de codificare presupune
punztoare a unor lucrri publice sunt opera jurisprudenei Consiliului de Stat .
In prezent, izvor secundar un efort complex de reglementare a unor principii i instituii juridice într-o formul
jurisprudena este apreciat ca fiind un sau indirect de
drept administrativ", având în vedere c multe dintre soluile instanfelor de contencio integrativ care s exclud pericolul existenei unor norme contradictorii sau paralele.
administrativ s-au impus in practica administrativ _i judectoreasc cu valoarea s Pentru acele ramuri ale dreptului care beneficiaz într-o lung tradiie istoric de expe-
autoritatea unor norme juridice". rienta codificrii, acest proces implic i o necesar adaptare a teminologiei la reali-
In urma revizuirii tile juridico-sociale din prezent _i la ultimele evolu i din interpretärile doctrinare _i
Constituiei în anul 2003, s-a menionat expres c ,,lnalta
Curte
de Casafie i Justiie asigur interpretarea _i aplicarea unitar a legii de ctre
celelalte jurisprudeniale.
instane judectoresti, potrivit competenfei sale" [art. 126 alin. In sistemul normativ românesc, reglementarea relaiilor sociale prin lege _i prin
(3)]. Prin
apreciaz c aceste decizii de interpretare, date în promovarea unui recurs înurmare, se celelalte categorii de acte normative se realizeaz cu respectarea principiilor generale de
legii, au semnificaia unui izvor de drept. interesul
Un alt caz în care hotärârile legiferare. Activitatea de legiferare se concretizeaz în baza unei tehnici legislative care
judectore_ti sunt izvoare ale asigur sistematizarea, unificarea i coordonarea legislaiei, precum _i coninutul _i forma
este preväzut în
cuprinsul art. 23 din Legea nr. 554/2004 a dreptului administrativ juridic adecvate pentru fiecare act normativ. Legea nr. 24/2000 privind normele de
Potrivit acestui text,hotärárile contenciosului
judectore_ti definitive prin care s-a anulatadministrativ. tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, modificata i completat, prevede
parte un act administrativ cu caracter normativ în tot sau în
sunt general în cadrul capitolului privind elaborarea actelor normative o seciune refcritoare la Elabo-
pentru vtor. Aceste hotrâri se publica in obligatorii _i au putere numai
instantelor, în Monitorul Oficial al mod obligatoriu dup motivare, la rarea codurilor i a alior legi complexe.
Romaniel, solicitarea
oficiale ale judetelor ori al
municipiului Bucure_ti.Partea 1, dup caz, în monitoarele sau, Potrivit dispoziiilor art. 27 din acest act normativ, în cazul proiectelor de coduri se
O mentiune specialä trebuie pot constitui, la iniiativa Parlamentului sau a Guvernului, comisii de specialitate in
1acuta
potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) penuru acczale Curii Constitutionale
din Constituie, cadrul Consiliului Legislativ sau sub coordonarea acestui organ consultativ de specia-
onale care.
Romaniei, de la data publicrii fiind general obligatoriipublic în Monitorul
se
litate al Parlamentului. Aceste comisi de specialitate vor întocmi, pe baza unorstudii i
viitor. Prin caracterul su torii _i cu
obligatoriu, o decizie a Curtii Consit:
Oficial al
putere numai pentru documentri _tiinifice, teze prealabile care s reflecte concepia generalä, principile,
comun cu legea pe care o VIZeaza, pe are fie o
gole_te de lace
noile orientri _i principalele soluii ale reglementrilor preconizate.
J.H. Vermeulen, op,
continut, cu privirecorpla Tezele prealabile ale unui cod, definitivate în urma primirii punctelor de vedere
ale
Guvernului.
interesate, se supun aprobrii
cit., p. 36. ministerelor _i ale celorlalte autoriti publice
L. Rolland, op. cit, pp. 12-13. la redactarea
I.M. Nedelcu, op. cit., p. 142. Dupa aprobarea tezelor de ctre Guvern, comisia de elaborare va proceda
art. 29 din Legea nr. 24/2000,
A. Trilescu, op. cit., p. 4. Cxuui Vitor act normativ. In conformitate cu prevedenile
A. lorgovan, op. cil., p. 140. prolectul de act normativ întocmit în condi ile mai sus-men ionate, înso it de un raport,
Pentru selecie proceduril
o a
principalelor acte ale Curti Constit ii Parlamentului sau, dup caz, Guvermului pentru declan_area
de constituionalitate, decizii in cadrul controlului
posteri decizil in cadrul va inaintat
decizii legislative.
legilcont
or _irolului anterio
cu privire la hotrârile
Parlamentului, deci te al
natur constituional, avize consultative, hotar
vedea A.-S. Ciobanu, Drept administratY ordonante
Conflictardonantelor
 Drept administrativ Izvoarele dreptului administratiy
52
nistrativ, problema codificrii
Cernäuti)':Codul administrativ editat de Simeon Ursu (vicepre_edintele Asociaiei 53
Avand în vedere tipologia normelor dreptului adminis
de peste un secol subiectul unor ample dezbateri. In
jalitate s-au Starilor din România) _i lonel V. Vlad
(notar), Codul mic
este
literaturde necesitatea pro. notar la Clui. administratis editat de
Juliu Moldovan (prim
de
conturat dou mari teorii legate de posibilitatea _i, mai cu seam,
cesului de codificare a normelor dreptului administrativ. in nerioada postbelica s-a consolidat o noua teorie cu
o rdreptului administrativ, care s-a inscis intr-un
privire la codificarea nor-
Prima teorie, pe care o putem considera tradiional, se fundamen curent
general
mobilitäii dreptului administrativ, sistem unde .trebuie s ne preocupau
de realiti reoului continent european". Opinia speciali_tilor care acceptä ideeasesizabil la nivelul
aflate intr-o continu evoluie. Din accastä perspectivä, imposibilitatea
codiricarl este
aioritar, sublinindu-se insa ca diversitatea materiilor _i schimbrilecodiffcrii devine
Våzut ca o trsätur caracteristic a dreptului administrativ, orice înercare
cyuand 1slatia administrativ fac destul de difici operaiunea de codificarefrecvente din
intr-o oper de proporii imense supus unor continue modificri i completan dreptului
odministrativ. Cele mai articulate contribuii in aceast direcie sunt cele semnate
a

de
Principalul sustintor al acestei teorii a fost Paul Negulescu, care se intreba retoric Mircea Anghene (Necesitatea codificrii normelor de procedur adminisrativ, in
cum s-ar putea face un cod in care s se vorbeasc într-un capitol de organizarea Revista român de drepe' nr. 1/1973; Necesitatea codificrii normelor privind admi
judetelor, în altul de organizarea comunelor, într-altul de drumuri, în altul de organizarea nistratia de stat, în,Revista român de drept" nr. 3/1976), Ion Alexandru (Un punct de
ministerelor, într-unul de contribuiuni, în altul de vmi, în unul de poliia vântoarei sau
vedere în conturarea unei concepii privind elaborarea codului administrariv, in
a
pescuitului, într-altul de cotitul vaselor sau de poliia circulaiunei". Revista român de drept" nr. 9/1976) _i Alexandru Negoi (Consideraii privind
In Europa interbelic, singura tar care _i-a codificat dreptul administrativ a fost
elaborarea codului administrativ, în ,Analele Universiti Bucure_ti", 1977).
Portugalia, daraceast codificare a fost considerat incompatibilä,cu dinamismul drep- Aceast tendin a continuat
tului administrativ", fiind doar,o experien interesant pentru tofi acei care se îndelet- dup anul 1990 intr-un cadru constituional nou, în li-
nicesc cu adâncirea _tiinelor administrative, atät din punct de vedere
mitele cruia modernizarea administraiei pubiice a fost perceput ca un pilon al demo-
teoretic, cât si cratizrii societjii române_ti. Pornindu-se de la principiul c transparenta administraiei
practic
Teoria ,nu este de conceput fr norme clare, pe cât
posibil unitare, cunoscute de toat
privind imposibilitatea codificrii dreptului administrativ nu a exclus publi-
carea unor lucrri de sistematizare a legislaiei relevante în materia lumea", $-a promovat consecvent ideea codificri normelor dreptului administrativ.
trativs. Prin finalitatea lor, aceste lucrri erau destinate in specialdreptului adminis ASupra modului concret de realizare a acestui proces, opiniile au fost diferite, propu-
personaluhui din
administraia public,dar _i
particular1lor interesai de reglementarea unei instinutii nandu-se fieo codificare în etape, debutnd cu o sistematizare a egislaiei', fieo codi-
administrative. Amintim, în acest sens: Codul administrativ publicat în trei val Icare cu prioritate a unui Cod de
proceduri administrativ necontencioas, urmat de
LD. Panaitescu (director în Ministerul de Justiie), Virgil realizarea unui Cod administrativ
lonescu-Dârzen (d
Ministerul de Interne) i A. Panaitescu (maior în cadrul Comandamentutlik ector în Argumentele în favoarea adoptrii unui cod de procedur administrativ se funda-
Jandarmi); Codul administrativ adnotat apartinand lui Paul Nepulespului de menteaz pe necesitatea instituirii unui cadru juridic riguros in unele domenii din acti-
drept public la Universitatea din Bucure_ti), Romul Boil (profesor dedolesor de
VItatea autoritilor administraiei publice. precum: definiii i terminologie unitard,
Universitatea dinCluj) _i Gheorghe Alexianu (profesor de drept public lapubliela Dublic
la prncipile aplicabile administraiei publice, competena autorit1ilor
Universitatea administraie
 Drept administrat,
zvoarele dreptului administrativ
inistrative.ierarhia
actelor normative, r. 55
sietnele proceduri administrativ substanial"
a t e i o r adninistative individuale. regimul
jurndie aplicabil c dreptului Codul administrativ portughez din anu
1936,
matena dreptului ad
pornit din ideea de a raionaliza dreptul administrativ prin crearea unor
din ideea
onoul adninistativ. In phs, in proceduri
astrel ca, prin cod norme unitare, desie_i este oficial în vigoare, în prezent se aplic doar _i
n e e de prrcedri smt considerate relativ stabile ,
Totodat, au fost parial .
eviIdeniate limitele eficienei normmelor unui Cod administrativ în
i I I s i se minre harsul creat de multinudinea legsiaei Vigoars in
linsa revizuirii Constituiei actuale sau a adoptrii unei noi
e d e z a i i eamniai i u de puine oi coniradictEDi aceas Legi fundamentale. In acest
depal adninistrativ. de cele ma muire ori, actel context, ar exista ,pericolul unei situaii juridice paradoxale", întâlnit deja în dreptul
esge s2 s dh
ernit nome e dgt pritiv, ct i nerme de procediira românesc în perioada imediat postdecembrist, ,când legile privind administraia pu-
Vari adogei ce prioriate a u i cod de procedi administrativ blic local, alegerile locale, guvernul, contenciosul administrativ etc., au fost
este
susi. fnaintea Constituiei din anul 1991, ceea ce avea s conduc la mari
adoptate
p g a a dapul comparat i in special, la discuinle de la nivel
diferente de interpretare sub disfunctionaliti _i
Epene pentu adoptra mi cod de procadri adninistativ. De remarca aspectul modului de aplicare _i al coreiaiei dintre legislaia
roiecului ReNEUAL", care i-a progus s elaboreze un cod de ordinar cu legea fundamentala"3
pro- În sensul contrar, ali autori în
eropean cze s
remeasc principilk europene prezente atat în
au scos
eviden rolul de veritabil
.Constituie
aa eropeani ë i i jrisprudenta Curii
Europene de Justiie sub un set de
administrativ" a acestei reglementri care urmeaz a stabili normele
_i institutile
e sndard privd procedurle administrative ale UE. fundamentale pentru administraia public i coninutul acestora, asigurand un veritabil
De le cepuul anlor 200, in
cuprinsul programelor de guvermare _i al progra- «dictionar administrativ» pe baza cruia se vor fundamenta conceptele care s
elor legislive ale Gaemmi Rom~niei permito
explicare raional i unitar, coerent a instituiilor dreptului administrativ. Condiia
se
gse_te ca un punct prncipal in
de refomã a
adinistratiei publice obiectivul codificrii normelor procesul necesar pentru atingerea acestui obiectiv este ca procesul de codificare s nu se
rezume
s u b foma realiz~rii mui Cod administrativ de drept adminis-
la o lucrare de sistematizare a normelor de ordin
_i a uTui Cod de
procedur adminis- primar (legi _i ordonane) ci s cu
prind _i ,un rol creator, inovativ, pentru a asigura dimensiunea reformatoare i,
Obiectivul ssa
prezenta, de la inceput, ca unul totodat, calitatea reglementrii"5
nvelul cortinentului eropean cele mai 2vansate ambpOs in
condiiile în care la Dincolo de orice disput doctrinar cu
ome secoriale i in solugii S-au limtat la privire la ritmul _i coninutul procesului de
foarte putine cazuri, Sal
procedur administretiv In leg~tur cu codificarea concreizat in adoptareacodificarea unor
unor coduri
co
codificare a dreptului administrativ _i având în vedere
le
_i avantajele consistente care
pe
substarial sa nomelor de ddrept administrativ
atengia c Romania ar fi Singurul stat
atras
de prezint orice cod din perspectiva stabilitii,
coerenei _i unitäjii de reglementare,
o zstfel de solupie, ín european care apreciem ca fiind rezonabil opinia c ,România are în prezent nevoie de ambele
condiile in care, în general, ,stat
tatele europene ar om
pa pentru coduri. Teza imposibilitii
evit codificrii normelor de drept administrativ, susinut cu o
Pert detali i o analizá
argumentatá, se vedea: D. Apostol Tofan,
a
codificarea larg majoritate în momentul exprimrii ei, o putem considera astzi
drand-o mai degrab în dep_it, înca-
necesiiatea uui Cod de
procedur administrativd, in Din u despre
ne. categoria miturilor specifice dreptului public.
contimut ale Codului de>tudis cercet~ri juridice" n
Pp. 445477, idem, Elemente de _i
Proiectele oficiale au fost precedate de
juridic, 7(63), . 12918. pp.
a procedur administratisi ualitatea _i romani în domeniul
iniiative venite din partea speciali_tilor
Aleandru, Da! Prioritarå59-80 este
, r. 4/2017, dreptului administrativ. In vara anului 2001, un colectiv tiinific
administrativ, n Pevista de drept public",adoptarea uai cod de procedurá
rocedurá adminiete cetri constituit în cadrul Institutului de
^tiine Administrative,Paul Negulescu a propus spre
Tbidem,p. 16.
Acro rertm
nr. 2, 2016, 16.p.
administraliv, mu a unui cad
 entrala de specialitate
1.1blica c
. •sira\·aP
1
e aproba de catre Parlament, iar
~d
fl1',,, ,.,.ele S
•oist"•. ge sau pnn ouuare a Guvernului·
· h +x-"
Capitolul V 1
Z) :~ate Pr: d: specialitate m -~ubordinea 0uv' .
e~etfl organel. zul conform al Curtu de Conturi ~i au O com~ . .
ADMINISTRATIA PUBLICA. CENTRAi.A. r .3) te ctl ~v1 rninisterelor; •. distincta de
DE SPECIALITATE illfj111tll utui ~1 a ·ie administrative autonome se pot mfiinla nnn . . . .
~ovefll tor1tall y&&u ca.
v 4)au
Secfiunea a 2-a
Secfiunea 1
Ministerele
Caracteristici generate
ale ad,;,inistra[iei centrale de specialitate 0
rganizarea §i funqionarea ministerelor
' fiiJl\afea'
Administratia publica centrala de specialitate este alcatuita din min•1st §l• Ill . . rt 52 C. adm. ,,ministerele sunt organe de specialitate ale ~ .
.wuctmi aflate in subordinea sau in coordonarea Guvemului sau a minist ere, din alt potrlvit a 1~·care realizeaza politica guvernamentala in domeniile,k -...., ~b~~1
. . c1m· .
~i ~ autontaµIe a m1str~tive au ~n?m : .
• t

intre: a) administrat1a mtn1stenala, cupnnzand 1rurusterele;

. d
e1
In preze~~ea ?ene~a_Ia a. a~tn1s~at1~1 cen~~le de specialitate se face
. 1· b
.
erelor

a ia extr
· .
b) administr t· dtstincti( In_
:
1

:c~a,
. e centra
, Precu~ pub1ic vern".
lite 1e
tnfimtea
za, se orgaruzeaza
. .
minist~rele ~u ~ost de~lillte ~a fond ."?rgane c~trale de specialitate care
~1 funct1oneaza numai m subordinea Guvernului, pentru a
domeruu . determmat . .
. de act1v1tate,
teriaJa, cuprinzand autoritati centrale e specia 1tate su ordonate Guve . a.minis, se . mpetenta intr-un al caror conducitori poarta
. • · · · tr I t 2 mu 1ui sau · · reahza co · · · t de dr t mem bru a 1 G uvemu lm'"1.
terelor ~i autontatde admtn1strat1ve cen a e au onome . mm 1s, . ea de mirustru ~1 es e ep
Constitufia Romaniei prevede norme referitoare la administratia pubr V denugi:stitutia Romaniei stabile~te 111 art. 116 ~i art. 117 caracterul ministerelor de
specialitate in patru articole (art. 116 - ~ 19) ?in cadru~ primei seqiunt: ~:n~ala d'. organ~ de specialit~te. s1:bordo1;1ate Guv~~ului, ~tri~uind legiuitor:ului co~~ de a
La ruvel infraconstitutional• C0 du1 admmi ?1tolulu1 1 menta cadrul Jund1c specific cu pnvrre la infimtarea, orgaruzarea ~1 func\ionarea
al V-lea (Administratia publicir.
. 1• • . '1 . . . · reg e · d l l . fund 1 d" tul . . -ft' al
reglementeazav matena administrat1e1 pubhce centrale de sp ec1a · 1·11ate "mtr , . acestora.
S1rativ Spre deosebrre . e •ate · egi · rul amenta · e m trecu 1 constitup.owu
" ·....x
· · bilv d" tul I hni .. · " d 1 · ' - maruera
O " iei 111 actuala Const1tut1e egnnto 1 const1tuant nu a reg ementat mtr-o maD11;111

cnt1ca a m punc a te cu normative, m

v

oua
•

tit un separate ale Paqii a II- . . Roman , G . . • d" • • •• · · 1:-x.:: ~rit1itt1 •

a pnvmd rigida modul de alcatuire a uvemu1m potnv1t 1vmunu ~1 spec1a1WUu a"uu"'t"L mi-
V •

,1. • ,ti
• ""' vbl' ""' v l rn" t'tl 1 1 II I (Ad . . .
Aumm1S,,a1.a pu 1ca cen,,a a. 1 u a - ea mznzstrafia publica centr lv d . _2
a•a e msterelor.
spec1a · l" )
• 1tate este
prezentat:a
v

. .
,.J. • •
structura awnm1strat1e1
. .
• •
publ'ice. centrale. de specialitate
. 11 sun
vl 1 Practica guvemament alva contemporanva a un·pus nevoia. organizarii
•
-1... V
administratiei
•• •

cup~e normele pnvmd conducerea mllllsterelor, orgaruzarea ~1 funct10narea ministe- . . t • 1 " tr-o maniera flexibila u~or adaptabila nev01lor guvernaru. Dm d
~~
relor organefo _d~ specialitlte ale administra\iei .pubIice centrale. Titlul al ID-lea esto =;; ~
0 ~;:;na !;e apreCiazii, 1n m~d ~ajoritar, cil este corecti
~~
7(# I · ·1
den~t Autorz/afz!e adm_m_istra~~e autonome ~1 prevede normele generale privind constituant.care a pennis ca numiirul, denumirea ~i
aceas~ com~onent:a a ~dmllllstrat1e1 pubhce centrale de specialitate. I de la un Guvem la altul, in functie de obiectivele urmante de~ ail' . 3
?~ ~ acestu1 cadru nopnative pot fi desprinse urmiitoarele principil aplicabile cerin\ele sociale pe care trebuie sii le satisfacii s~_!Jitr-o an~ ~'71oadi ·
Ministerele, au atributfi comune ~i atrtbutn proprn P.«'
adnnmstrape1 centrale de specialitate3: . . . . t 4 c mpetenti1 matenala a
. .
cu domemul lor de activ1ta e • ~
I) .. A-::...r: ..........ti ~ c . .
-~ .
• • ~lllSuc1"'a centra1 a de spec1ahtate cuprinde trei categorii de autontat1 ale con1orm1tate
adainistratiet publice: a) ministerele, care sunt organizate ~i func\ionea.zii In subordinea specializata, fiind 5limitata la anumite domenll de acuvrtate,
~~ll hA: b) alte organe de specialitate ale administratiei pub lice centrale care pot fi mvelul intregii tari -~ ·

·~ suhordmea Guveniului sau a unui minister' c) autorifii\ile adroiniSttative 1 • •

■111Pmne; 2
V· Vedma~, op. cit., p. 268. . . asupra sesizarii de neco ..
812004 tarea
. A se vedea Decizia CID1ii Const1tu\1onale nr. ~ 1 Legii nr. 90/200\
• -- ' - • ... ,,.d;:ficaJ'eaJ>l comp e • aL...,.~26 din \S
 y
V trala de specialitate
208 Drept adni· . . ublica cen 209
• • • • 11)%~ atia p 1 . . 1
Dupa natln atributiilor pe care le exerc1ta, mm~ste~·ele ~o_t fi clas1ficate astfeJ' ~ t11inistr ,. d exceptiona, pentru m1rustere e cu atribu'tii m domeniul apltllji
a) ministere cu activitate economic~ f i fi~':ncz':1:a (M 1111sterul Eco~1orniei, :. Ad u1ui. In rndorneniul ordinii publice aspectele specifice privind organizarea 11.i
teriul Finantelor Publice, Ministerul Agncultur11, M1msterul Transportunlor, Min~'\ 011: °
_...,etflJe ~1·1n b·tesc prin leg1 spec1a ·1e. · "
st 11orta
fl~ .00 area.
se sta I ul . . . ,:-. t::. d "b•1·
fost fonn ate cnt1c1 1a~ e post 11tatea organizarii ~i funcponarii
Fondurilor Europene); V _

b) mm
V • • • V

. istere cu activitate socio/ii~ ~ulturala, ~tunfifica, educattva (Minist

. . rul C M' . eru1 S
,• V

nJlli doctn°~ a~otarare de Guvem avand mvedere ca art. 117 alin. (1) din Constitutie
tatii,Ministerul Educafiei ~ati~nale, -~m1ste . ercet~1, . imsterul ~uncii, Min· ~~
V • •

. jsterelor ~- terele se fnfiinfeaza, se organizeaza §i funcfioneaza potrivit legU"1. in

JflJll V ,minis ,., . +;;. ,., d ,. d _ .
Culturii; Ministerul Medmlm, M1msterul Tmeretulm §I Sportulm, Ministeru;s1~ vede ca , ritica au este mtemetai.a avan . m ve ere ca textul constituJonal
pre
V

astra c ..,, • · 1 ,, · -
rismului); . ,_ .. . l~ 0
jrlia no . a potrivit legn ~1 nu ,,pnn ege , ceea ce penmte reglementarea prin
P s111tagIIl " · · ·
G~:,
c) ministere cu activitate de realizare a pohtzcu externe ~1 de aparare folos~e" d ·
m act adrmrustratlv a optat pentru orgaruzarea executarea organizarii
(Ministerul Afacerilor Exteme, Ministerul Apar_~_i Nationale~; a Sfat~/ij hot~are_d~ ;xigenta reglementarii aspectel_or s~ecifice -~~ganizarii ~i functionarii
d) ministere cu activitate de ocrotire a ordmu de drept ~z de organizare a . unet IegI• .~ p elor ar fi extrem de greu de reahzat m condltJ,ile deselor schimbari m
Jrafiei publice (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei, MinisteruI D 9drnin~ wniror_rnUll~te~butule unor ministere. Achiesam msa la opinia exprimata in literatura
Regionale §i Administrafiei Publice). ezvol!ari denum~ea_ ~~: ca textul constitutional trebuie interpretat m sensul ca ,,eel pufin struc-
Ministerele m.deplinesc fimgii principale §i functii specifice domeniulu. de sp~ciallt~·ze de baza ale desfo§urarii activitafii !or trebuie safie stabilite prin lege"2•
1
activitate. Potrivit art. 53 alin. (1) C. aclm. sunt funcfii principale urmatoarefe: 1or~ 1
tur0 ~ regu
1
Codul administrativ prevede m cadrul titlului privind Administrapa
,,a) funcfia de strategi,e, prin care se asigura aplicare~ politicilor ~i str t .. ·rn acest sens, . 1 . . d d . .
Guvemului in domeniul lor de competenta, precum §i a propriilor strategii ~·a
coordonate cu poJitica Guvernului;
1
po Ifie\
er~~ Pubbca
.~
cen
trala de specialitate a unor cap1to e separate pnvm con ucerea ~t, respectiv,
. .
nizarea ~i functionarea mnnsterelor.
orgain acord cu aceste prevederi constitu:tionale ~i legale ~ele _~ifice primd
b) fancfia de reglementare a domeniului de coinpetenja, cu respectarea ier hi . organizarea ~i funcponarea ministerelor sunt reglementate pnn hotaran de Ouvem3.
actelor nonnative; ar e,
c)fancfia de control ,li monitorizare a domeniului de competenfa exercitat~
· •d· .
-persoaneIor fizi ce sau Jun ice sau autontatilor publice care pintra: 111 sfera da asupra I.M. Nedelcu, op. cit_ , p. 246.
V • • ,
1

men+... d · 1 •d • 1. ,. . .
uu.e_a omeru~1u! e specia 12are, m l11mtele co~petenteiJegale".
e rege.1 2 R.N. Petrescu, op. cit., p. 114. . .
J Avand 'in vedere structura actuala a Guvemului Romaniei, ministerele Sllllt o!~amzate_p~ unna-
i~tarea mmisterelor se face prin hotararea Parlame,ntului de aprob toarele hotiirari de Guvem: H.G. nr. 34/2009 privind organizarea ~i functionarea ~erulw_ Fmantelor
gramulw d . . liste. - are a pro-
,. ,. e guvemare §I a ~ 1 G~vemului propuse mcadrul procedurii de irwestitura1. Publice, publicata 'in M. Of. nr. 52 din 28 ianuarie 2009, cu mo~~c~le ~i. co1:1~letanle ultenoare; !l·G.
In ~ ~ care e~ _necesara rnodiflcarea structurii Guvemului prin mfiintarea d~sfiin- nr. 652/2009 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Justipe1, p~b~cata m ~- Of. ~- 443. dm 29
farea, .div1z.area on comasarea Wlor mini t • · · · . . "- . . ' iunie 2009, cu modificarile ~i completarile ulterioare; H.G. nr. 901!010 pnvmd o r g ~ ~~ funcpt~~
Par'--entuJ . ,. s ere, pnm-mlillstrul trebme· sa soho1te aprobarea Ministerului Culturii publicata 'in M Of nr 116 din 22 februane 2010, cu modificanle ~• com~ etanAe
JAW w m acest sens. CoduI admini tr f ,:-. • . ~ .. . ' · · · . . · · eru1 · s· ·tatn pubhcata m
art. 85 alm· (3) d" C . . . s a IV 1-ace trumtere Ia procedura prevazutam ultenoare; H.G. nr. 144/2010 privind organizarea ~• funct1o~ai:ea M~st . w ana j rivind
·
se schimba stru tura
m onstitufie refentoare 1a ·tu t · "
..
•
. . SI a~ia m care prm propunerea de remamere
. M. Of. m. 139 din 2 martie 2010 cu modificarile ~i completanle ultenoare, H.G. nr· 1d1.2013 .P uan·e
· ' • • · - A M Of nr 42 m 1an 19
. . c sau compoz1t1a pohtica a Guvemului3 orgamzarea ~i functionarea Ministerului Tineretulm ~• Sportulm, publica~.m · ·. · i funcponarea
M1rusterele sunt persoane · ·d• d .· . ... 20.1~, cu °:odificarile ~i completarile ulterioare; H.~i ~- 12020 0
90 . p_n_:1Ild ~r;a:~;dk 19 februarie
Bucur~ti\ Jun ice e drept pubhc §I au -sediul 1n mumc1pml Mimsterulu1 Transporturilor Infrastructurii ~i Comumcatnlor, pubhcata_m M. : • E · i ~i Mediului
2020· HG ' . • M' · terulw Econom1e1, nergie "
. Organizarea ministerelor pri te ., .. . d , · : nr. 44/2020 privind organizarea ~1 functio~area tn1s .fi • ·ie i completarile ulterioare;
nca, 11UJJ1iru1 te JY0sturi ale . ~e$ ro1uI,_ funetule, atributiile, structura orgamzato- ;,GAfacen, publica~a .in M. nr. 6~ din ~ l ianuan~ !0 0, c~ mo!ii c~Prot!ctiei Sociale, publi~~ in
0!. 2
llllruSferelor ~l se aproba, de regula, prin hotarare a M · nr. 81/2020 pnvmd organ1zarea ~• functtonarea Mmisterulut Mun ~ . HG nr 24/2029 pnvind
· Of. nr. 7.f. ni,, '.2 ~- '--- - -' - --.A:~-1:-;,; ••a .. .,_; comnletarile ultenoare,
' \ f \ ' \ f \~ .. · · .
 210 trala de specialitate
Drept admin •
J

blica cen 211

~ ~nistraitia pu
lixttptie file cele doua ministere privi
nd
ficiaz.a de o reglementare la nivelul de legeapar
~
area nationala ~Lordinea pubhca ca L
.
. pnnc1p1u 1u
i autonomiei locale a msti
. . · · · ·1 publi
tutu or ce ~1· a agentt·1or eco-
1 ·tate ~1 a
.
.
' re "1:1~. ~aJ!'~ . _ .
~~}niste~I~ s~nt.orga_nizate in~-o
stru c~a pirami~ala cupri1~and direc r,]1111c1, bo eaza ~i av1zeaza pro iecte de Jege, ordonante ~i hotarari ale Guve
dicecti•,. ~,c u ~• btrow:i, denu~mte gene tii generaJe . . a ministerului integrata celei de mulu i;
dezvoltare
b) elabo~eaza ~i aplic a strat e_gJa prop
telor mllllSterelor se stab1lesc pnn regu nc compart1me~te. Atnbufiile compartim ~ c) ela .
n:i politicile ~i ~teg iiJe ~i in domeniile
ru1 . lame ntul de orga mza re ~i functionare am · • 1- a Guv emu lu1, prec um de
. ~~ ~p~ba. t_pn..n or;d.ma_I DUD . . I ·2 D I 51 011
•co-soc1a a "I
JS~ ~1 _. ~ regu ii, ace_st~ struc turi nu mi e- eeon° • • rulu i · _
Jundica ~• mc10 competenta prop
ne d1stmcta de cea a mm1sterului din au personalitate 31.-tn•iiate ale ~uustealitat~a de ordo nato r prin c~al de er~dite~ anuaJ
Direc{ia general~ ~e un co~ artim care fac parte3_ d) mdeph.nesc c - . elab orea za prop pe care le main-
ent din s~c tura ~ui minister sau unen pentru uge •
catt de s!l ~ o acttv1tate cu departam~ e) fundame~teaza ~1
pnvrre la un domeruu functional disti
compart1n1ente organizatorice nct. Direcfiile sunt · Guvernulw; . . ru1 ·.
in structura ministerelor sau direc ieaza ta buoetul muu ste Ul ~ •· ·
coordoneaza activitatile a douii
sau mai multe servicii ori birouri
iiilor generale, care Qexecu o . r· i reab zare a JIIV1;~tii
.
::u... ~
lor din sistemul mJn.J sterubn, •m baza
cu atrib utii cornple- urma resc pr01 ecta1 ea ~
mentare4. g) . . . ·ona1 in
bugetuhn aprobat, _
Sen·iciul este un compartiment orga tului in c:lifente organe ~1· org anisme mtemaP e, .
complement.are, care necesita o cond
nizatoric care indeplirie~te activita~
importante ~ b) repre zinta inter e~el e. sta ventiiJe la care Romania este . cu alte mtelegen
ucere unitara. Biro ul reprezinta comp conforrnitate cu aco rd~ e ~1 co1: la part~ ~~oanizalll simiJare
in structura de organizare a oricarui onenta de .. de colaborare cu organe_~1 o =de activ
organ al administratiei publice, mfiin stabilite in acest scop , ~~ de~_olta re ti:a itate;
depliriirea unei activitati omogene tat pentru le ce intereseaza d~mem~ 1~~ sau a
, pentru care este necesara o cond din alte state ~i cu org ~z~ t11 1?t:r na Gtn·ernu-
ucere unitara. .cirea Pre~edintelu1. RomaDieJ propm
iroul poate functiona independent sau
ill cadrul unei directii sau serviciu 5 i) ini~aza ~i negociaza, dm un~ut_ernra
l ·m1'eJeoeri intemaponale sau
~
•
lui, incheierea de convenp1, acor . .. dun c.:i te t =
-1
rea formelor de aderare la cele exi~tente • ·onale la
. tiilor ~i acordurilor mternaP . iegrt care
•
,
j) unnaresc ~i controleaza apl_icarea
con~ izar ea conditiilor 1n vederea lil
rii in
~ i conduc mmisterele ~i le Romania este parte ~i iau mas un pent
repr ru re ~ la qre
lice, cu persoanele jurid ice ~i f12ice din ezinta ill rap01turile cu ce1elalte auto~~f alte organisme intemationale;
tai:a ~i d~n strainatate, precum ~i in j~nti .
~ a subliniat ca, ,.in virtutea Constitu e· k) indeplinesc atributii ce rezulta
din com e
. npile ~i acordurile
pncomitent, membri ai Guvemului, tiei, mini~trii au o dubla func~~: el R ~ este parte·, ·u1 de c;ompetentl
calitate in care indeplinesc o funcrie ~un~
i m~ lu i pe care ii conduc" 7, pollt ica, ~ ~~ 1
. I) avize aza infiintarea organisme Ior ne.-:,auve 1....,uu..
"'rnentale in domeill
te·
l . ~n confonnitate cu~ - 56-~lin. (J) C. adm., mini~trii ~ ~ coopereaza cu acestea in realizarea ~copulw. trU care au fost crea : •t1Jtii de spe-
.
110 rd( . m) colaboreaza cu Instirutul Nap
P:Oioistratie ~i cu ahe ~...n.2Iutui din
1tiv1tate um:ia1oarele atributu ge~e inde pline sc m domeniu onal de A -t·n·•· profesionale 8 JJl;I
rale C!a.l'
J a) o,pn tzea zl, coor
: . . nate pentru formarea ~i perfect10nare prega 1 . a ,__
doneaz.i ~1 controleazA apll.C8reti'leg1 0
•
hotarli-
_ •
s1stemul lor,
r Guvemului, a ordinelor ~i instructiw lor, ordonan1eJor ~ - ·•~""
r 1jJor emise potrivit legii. cu respectare n) . . . in{orrnare.

---- • aprolJ1..1r. ·u1 tor de acti-

1or de speciahta
•
a ,mi Q ed1tarea pubh• catu •• te ~1 • dOIJleDl'" :=.....teazt
Lt- - - - - - - - - - - - - - - - \i In ~fara de aceste atributii gene . . •· indep line5C ~ ~~
, e, publicatA in M. Of. nr. 56 din - - - -- -.--.- - -.:-,-ar-:-:i,-.: -u~h"-n-;-::.oar£l; II (i rate, muu~n::i• actele nonnaov~ ~
l4t<: i 1 o _. el f Sf::nta
°'l!an ·-, seric de atrib utii spec ifice prevazut
19 ianua rie 2017 , cu modi fican le
411ao20 privind organi.z.area ~• comr] r . vu,ol larll ~ · e in lfii se defitu::=;..v1.
ji funqionarc:a Ministcrului
mistral,iei. publicalJ ~ ~- Of. nr. .SI Lucra 11
rrlor I u ICi:, ~ ~~a ll_f~mc\ionarea ministerelor. _Prtn · aceste a.a..ii...l •..-.- •• de
6 ~in I6_iunie 2020 . ':'llli a muusterului ~i se asigur-a reatiz.aCea b•ec tivelorproP"l. . ~ din ted1Jl'8
1 fn prezent do_ ar M1~usterul A~~ u N~11onak . . _ ;: ,e (l.eg"a nr. J-'n 2Lll:
. ~ste ~rgam zal pnn•-~ 0 : eM. Of ~
In e . · . • -·• em1t
?e1oruu ..a:.- 4:i inStf\lctJ~· a- - - -
d organizarca t• ~~o n~e a M1m s~lu1
~ ·e 2017. cu A~lirar11 Na111~11ale, rep~~hc.aii 11
nr- 86 7 J - °' l
111
57 x~ct tarea atribu\iilor sale, muu_suw dinele cat •"'" ·uniJe at
mod1ficAnle ii comp letlnl e ulten Jnt.:nie .:sic: orgaiuz.-• ~ llonna t·aim. (l) C. adm. reies ~i inStnlCP ~ - C
e cA atat or~ avea acest ~1u )
~~
oare) . Mmrsrerul ft:l~i.:enlor _Ata~
ziiiil e O.U. G. nr. J0/20 07 privind ailor 1111.:nie, P" •
organi7.area ii fum.·1ionare~ M1111si.:~! indiv idual , in realitate doar ordinele P o ~ lllh~
n M. Of. nr. 309 din 9 ma.i 2007, cu ui
modi ficlri le ~i complcrAnle ulten
oar · ~ - - - sUnt acte administrative df I •- -~
:z Art. 63 C. ad,n. In ~Iv a probleme curente ti concrete c u ~ ~ u l de a t I . care
J D. Brezoianu. op. cit.• p.
341. Ptact ica ,..,._ • . . dill
• ......ciall de Of dine este aceeA pnn
I. Vida. J.C. Vida. op. -.u.uuustr ativA o cate gone Sy--
cit.• p. 228.
2
 212
.
Drept ad . . ublica centrala de specialitate 213
mente sau alte categom ... d rnlnistr . •nistratia P b
"'®Ie,norme metodolog1ce, regula e regl a~, • • ,., t "t d ~id d
gu1· · hni . t fi" elllentarj ( Ad(lllJI I:.::,.:.. :..---
mre m ocm1 . e mem rii Guvernului " e con ucatoru V ••

clatoar _re. t, cennte te ce, cnterii, nonne tehnice)

. c , nolJJen, ;;:..---- ·1.u1. d'-e p~redare-pru
. . c1m· .. .
, aces ea md pa1te wcolu 1 a 1
e a 1mstrat1e1 pubhc e la expirarea mandatullll..
ordinulw pnn care se aproba I. pro rgane de speci a 1tate
admin istrativ e cu c . omponen~i celorlaIte o
Instru~tiunile sunt acte
al . ~acte r nonn ativ prin care l1l. .
hilesc regul1 de conduita cu caracter gener . InI§trii s~
na1e, pe baz.a ~i in execu tarea le ii ~1 unper sonal pentru stru retarH ~i subsecretarii de stat
a hotiirarilor de Gu ctur~e,subordo. §3, SeC
de obiectuI regJernentarii exisJp' a.~;~onantelo~ ~i de unul sau maj
mai multi rnini~tri sau de muu' . ·c::i-..: ?sl1 _1 Itatea ca mstructiuni
le sa fie e ~em1 . In func~1ie In activitatea de conduc~re a minis~erului, ministrul est~. ajutat
yUJ ~I a ti conducvt . . 1U1se s~1li t prin actul normativ m
p .. .
otnv1t d1spozitiilor art. 78 din Leo- a on a1 organelor centrale d n c?munde mulP secretari de stat. N~marul secr:tanlo: ~e stat este_ secret arilor de stat sunt
privind nonnel de spec1alitate. terul. Atnbu tfile
baz.a caruia functioneaza ~1 este orgamzat m1ms
• V

Ja~va pentru elaborarea actelor no lea nr. ~4/2000 ordin al minist rului 1• In
Strict la cadruI stabilit de actele pei:a v~, "ordmeletarea ~i instructiunile tre~ .e t:hnica leg~ stabilite prin acela~i act ·normativ sau pot fi deleg ate prin
ciirora UI~ sa se limiteze nu au competenta de a emite acte
nante, .hotarfui) ~i nu ot s V • aza
V ~1 m execu
sa con tr .a~ fost ein1se (legi ord exercitarea atributiilor proprii, secretarii de stat in calitate de '
Neces1tatea ~i oporruJtat a co~tma preved eri care in exclusivitate minis trului,
relor acesto r acte adm· . av~1a prevederilor ac~storao. juridice, aceasta competenta apaqinand
exclusiv de rninic::t ri3 ea em1te uustrative t apreciata mmoo
2
es e conducator al autoritatii administrative •
n.. . ~i functionarea ministerului se
'I •
v1dinele ~i instrucpunil . . . Prin actul norrnativ care reglementeaza organizarea
supuse regimuJui de . e ni:m~ mlor se public a m M . . .
~ l ac:~t :rul Ofi_c1al, Partea I. Nu sun1 poate mfiinta ~i functia de subsecretar de stat.
;~~ca re ~?nit oruI Oficia 03 privind llllele masuri
cu ~cte r indivi duaI~
intrv .. "oni:ative clasificate ~i cele in conformitate cu art. 84 alin. (2) din Legea nr. 161/20 e, a functiilor publice
te~Jw nu este prevazuta ~U~licaru reprezinta data aru Ill v1goare daca mcuprins~ P.e~tru as~gurarea transparentei in exerc itarea demn itati)o r public
" In cadruI fiecarui ~ ata ulterioara. ea coruptiei, cu modificarile ~i comple-
. ster _se organi zeaza C . . ~~ ~ medml de afaceri, prevenirea ~i sanctionar
mcadrat in acest cab. alin. (1) din acel~i act nonnativ,
contra ctual. met I se aphca norrne le Cod ut~ ~. mmistrului. Personalului tarile ..ulterioare, raportate la prevederile art 84
1strativ privind personalul cretar de stat sllllt incompatibile cu:
~ incheierea mandatul u1,. llllIUst . . ui a functule ~e secretar de stat ~i subse
ruJ •

a) once alta functi e publi ce de autori tate·

aceasta funct·Ie trebuie sa " h • a Carui activitat "
V
.
in cadrul organiz.ati,ilor cu S&OP
!°are l~ activit atea ministemrulc ~!e un protoc ol de pred e a 1:11c~tat ~1 ministrul care preia. b) ?functie de reprezentare pl'Ofesionalii salarizata
u1 · Structura §i continutu1 are-prmur. e a documentelor refen· comerc1al · •
m cupnnsu1 anexei nr. 2 din H
acestu1 protocol sunt prevazute or gen~ , .director, ~str at~r ,
- .G. nr. 21200 1s p
entru a b mem~m~tt~a d~ _pre~edinte, v_ic~pte~edinte, directr la soc1etatJ,le comerc1ale, mclusJV
1 -
Art. 57 alin (2) c - pro area structurii §i confinutului bane -1 ons_ilmhu de adm1Illstrat1e sau cenzo . .
I e sau alte msftu h· d d cele financ1are, precum ~1
2R.N
3
· . adm
op. cit .
• Petrescu, la instituti 1.1 . 1 ~•1 e ere it, societatile de asigurare ~i
Art. 57 alin (4) C ·, p. 123. ~• e pubhce· · nariIor sau
• Document . . adm. functia de pr~ di t rilor generale ale actio
nominaJa pe s el~ avute in vedere sunt • asociatil or 1a soc. tv •1~e n e sau• de secretar al adlllla
d)
llnnatoarele: l) or a . e) fun . ie ap. e comerc1ale prevazute la lit. c);
~l
3) lista cup _po_ turi a personalului· 2)
a pe g ~•grama $i statul de funcfii, cu incadrafe' rile generale ale societatilor comer-
precurn ~i ~ d a~tele nonnati;e • ex~cutia bugetar ciale prevx~~a de ~eprezentant al statului in adlllla
inainta : tgoare , care regle!= ~~ada de ~~tivitate in functia de minis~;
masurife si:~~ le Initiate $i
Parlam en ~a activ1tatea din domeniul resp~c~1v, f) fu «L~te la ht. c);
$i Ia regiilor auto-
ger sau membru al consiliilor de administratie.ale
5) Iista cu~J> entru pregati rea ader:_G uvem
d ~rduri Je inte . . 11 la_ Uniunea Euro t, 4) planul de actiune sectorial pnvtn~ nome connc1ptia ~-elormana
COlaborAnfe .. anu ~i soci~ · tx -1 nationale; .
in ca<1ru1 nnm1st enale incheia t ~eana, .P~ecum $i stadiul indeplinirii acesto~, , " a\t or .
care 8Cestea mm1ste ndu1
e e minister cu parteneri extemi' inclus~v g) calitate
-:~~ acorduri intergu vemam ;
ventii sau au fost aprobate· 6) s1.--t1a
. ,
contracte· 7) hsta p. . e t I
~ a e, cu precizarea actului nonnallV P
. rtJl
h) calitate: dde comerc1ant persoana fizica . .
externi· 8) J' • cuprinz and nvmd negocie ril
;efentoare la incheie rea de noi acorduri , _con- e membru al .un1ll· grup de mtere
1') o functie public ,, s econ:om1c~ ..
in cure 1 _i_ncredintat! de un stat strain, cu exceppa acelor funcp1 prevbUf.e
minist~Jui· ~ta ~up~nzanct unitatil d contractele 8
e incheiate cu partenerii int~rnt sa;
,
se afla; IO) 'd ~ situafja privind litigifi .e manage ment de e. derular t.n acordurile ~i c
I I) Iista cu .ocumentele $i material m care ministef ruJ e ~roiect (UMP) care funqioneazli in s e:o
~
1s1
fazei procesuale in ui·
in D'lod exc on~enp.ile la care Romania este parte.
iparea umvi
subsecretar de s:tion al, Guvemul poate aproba partic generali
ce e cu caracte r specia: Part~, cu preciza rea
asupra caro ~d ProblerneJe cu t , Inclus1v sigiliul, aflate in posesia titulaflll111;
s HG s-a convenit intre PArf aracter deosebit, leg statulu i in aduna re&
a e de activitatea ministerului; 12) alte proble . rnenibru in consi1r~a reprez~ntant al
de membrij nrG. 2l200J Pentru
·
apro~~
ea 8tructu .. · 11 de adnunistratie al regiilor autonomeJ ,om~
. uvernuJ ui d
tului .........~A-···'··: .., __ M,1 ___-~;..,ire ·ntoC'11
 la de specialitate 211
ublica centra d al .
Drept adrninistrat· . . tra\ia P . ntarea politicilor e person ~1 respectarea .....: ....w.1-
t''u"""r-
214 01111n1s • unplem e . • · ·
. . . w~ • ~ . rizeaza r umane in cadru1mst1tut1e1;
e)Illon1to etllentul res~se.1? revazute de regulamentul de organizare t i ~
. ..
ti nal institutnlor publ'ice on· al societa.tilor comerciale, mclus1v bancile sau alte i.... t·
na:~
tutu de e, di . twt'le
t , . , u 1S I•
ere t, soc1e a ~ .de asigurare ~i cele financiare, de mteres strategic sau mcazu\ .. d111anag alte atnbutn P . . ,,
nnv1n d \ine~te
in ep . · 1ncredintate de
.
'in care un interes pubhc 1mpune aceasta . 1
.~ n m1mstru .
l eneral al ministerului poate fi ..~ '"
~ i de stat ~i subsecretarii de ~tat pot e~e~c1~a functn_ s~u act1V1~at~ ~m dome.
. .. . w •
r · " ......-
IlliJ1isteru~u1 or~ atributiilor ~al~! se~~et;:~ t7a au statutul de inalti func\ionarl
niul didactic, al cercetarii ~tiintifice ~1 al_ creat1e1 hterar-art1st1c~. In~~ :~ aceasta pub\ici,
a 1n reah~arecretari generah a ~~~ t. linesc atributiile stabilite
categorie activitatile prevazute 'in art. 462 ahn. (2) C. adm., respect!~ activitat1~ de ministru1.
e desfa. ul sau do1 ,se sau examen, ~1 m ep ltativ care functioneaza sub e0~ erea
urate de cei care au functii didactice 'in 'invatamantul de stat sau pnvat, au cahtatea
de :unu~ prin. conc:ist erului este un organ con~~ind ;ctivitatea ministeru1'n-~ompo~e
nla
iormator mentor sau persoana-resursa 1n cadrul programelor de fmmare profesion Coleg~ul ro dezbaterea unor probleme_ pl . ministerului se aproba pnn ordin
alaa de
adul\ilor: ori au calitatea de specialist m comisiile de examinare sau de eval~ator
comisiile de evaluare/monitorizare m cadrul programelor de fonn are profesion
ala a
in muustrU\Ul pen~de functionare ale colegm Ul nsultativ secretarii de stat,
~i regu\amentu 1w fac parte din acest ?rgan co artimente din structura ministerul
s~_etarul
UI .
~r
adul\ilor. ministru2. De !~gu a, r directorii ~i ~efu unor comp
nera1,d ·
r rectoni genera 1,
§4. Aparatul propriu al ministerului Secfiunea a3-a l i
· a Guvernu u
s ecialita te in subor,dine
Aparatul propriu al ministerului este format din secretarul general al ministerului
§i Organe de P au a ministerelor
colegiul ministerului. . . . ~ . . . _ s
~ecretarul ge~e_ r~l al °:1'!"8te:rulm ~st:, 1~alt -~ct1on~ publ~c, ~unut pnn c011~~r~ . i ~ le<~
sau examen. El as1gura stabihtatea.func\1onam nurusterulm, contmmtatea conducern , . . din Constitu\1~, _Guvernul w§ conditii: a) . . .
§1 In conform1tate cu. art. ~ l 7 ahn}2) lor cu mdeplinifea a doua .a}itate
re~e~ ~egaturilor func~o~ale ~tre s~cturile ministerului, precum ~i cu celelalte sl!. . . .
autontatiy organe ale _adn11mstra\1e1 pubhce2 •
fiinta organe de speciah~ate m subor ~eade a mfiinla organe de spect
. w , avizul Curtii de Contun; b) competenta
Potnv_1t ~ ?1 ahn. (2)_~: ~~- s~cretarul general al ministerului exerc1ta urma- . . ere a '®Ii ~~e
toarele atnbutu ~1 responsab1htat1 pnnc1pale: noscuta printr-o lege. . ~ ,. , . de catre Guv~ sau roinist /1992 pnvmd
Curtea de Conturi avizeaza mfimtan~a art lit. b) din L~gea ~- 94 letarile ulte-
". a) coo~doneaz.a b~ func~o~e .a c~mp:rtimentelor ~i activitatilor cu c~acter
fun':µo~ din cadrul m11?sterulm ~1. as1~a leg~tur~ operativa dintre ministf4
de
sp~cialitate 1n subordinea lor ~ temeiulnturi4,41cu modific~le ~1
~~ co~- , o:gamzarea ~i functionarea C~n de wCo e oria de aviz, msa tn doc eea
:i:.a afjrnlat in
ducatom tuturor compartunentelor dm m1IUster ~1 urutaµle subordonate, precum
tura cu celelalte autoritati ~i organe ale administra\iei publice; ~1 lega· 1 noare. Textul normativ nu ment1oneaza cat_g aviz conform~ c
mod constant ca avizul Cur1;ii de Contun este untmutuls. Aceasta pe!spe~)tiva
c e , . ~e
doctn-
b) prime~«: §i ~~ite spr~ avizare. ministerelor proiectele de acte nonnativ~ din codul
initiate de mlillster ~1 asigura avizarea pro1ectelor actelor normative primite de obl~gativit atea de a-1 solicita~i de a-i Jes~ecta c~nalin. (1) ~i art. _6~ alm. ,.( subordinea
la aHt nara a fost validata ~i de le!!iuitor astfel ca art. 6 r de spec1alitate tn Curfii de
initiatori; - achninistrativ prevad ca ;entru 1nfiintarea organe1: ,avizUl conform 0 1
c) urmare~te ~i gestioneaz.a procedurile de avizare, aprobare ~i publicare, dupa
ale actelor normative aprobate de Guvem, care au fost initiate de minister caz, Guvemului ~i, respectiv , a ministerelor este neces ' ~
. Conturi". t, Posibilita!ea,;
c1) indeplin.e§te, prin exceptie 4eiJa prevederile art. 56 alin. (l) lit. 'a) [care stabt·
. _Actu\ normativ care reg,lementeaza, m prezende speciali~
le~te ca O atributie generala a m1mstru · · I · " d 1· ·
m m ep mirea ca1·•x ..
h.4 \11 de ordonator princ1pal de
dite n a] calitatea de orcfonator princip.al de ci::edite, pe perioada vacantei functiei
·
11 1111n1ste 1 d
. re :or e a 1nfiin\a m subordm · ea lOr organe
. ublicl
.3....,;..,~trati,a P
fi ritor la aWJ.U>--
d~ , ~:atw 'in cadrul capitolului al IV-lea din titlul re e ialitate ale admin 13 aJiei
11 . . .
~: ...;.,....,, · · ' Am sftuatia m care acesta se aflii in imposibilitatea absolut! a exercitAJ'll
llllllli>J,l .,. sau
~
P· c de specialitate reglementeaza Alte organe de spec
b -~ entrale.
atri upll'i(r;~_ . aza elaborarea raportarilor periodice prev!zute de reglement •
Afile 'tl1 ~
. d) °!'omto~ ministerului ~i dispune masuri pentru realizarea lor confonn
~ m _sarcma nor• ~ Art. 61 alin. (3) c. adm.
melor spec1fice; 3 ~ - 6S c. adm.
•
1- ---- ----- -..c•R.~'M.an~
. . . PUbhcatliop. cit., p. 192 .
4
 216 V trala de specialitate 217
.
9.....a:!n♦.-a, organizarea ~• funcµonarea organelor de speciah
. . . . ublica cen . . ~

u-.-ulu, sau a ministerelor se face, de regu1-

JllfBnF" "
. li' ~ ~ d
a, pnn otarare e Giuvem. In
.Drept actrninistra~ \
tate d n ~ d .
or lllea r, A I dministra\ia P _ ,..
bordine a Guvem ulm ~i m coordonarea tmrustrulu
torilor1, aflata m . SU - pentru Cetatenie2, aflata 'in subordin
ea Ministeru
. .
1
.

~ . .
mitor institutii de interes pubhc nat10na . . . cazu1
\JU, consUJll~ .. j\utoritatea ~at~~~a1a tru Protectia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilitalui
l orgamz area ~• functio narea sunt regl anu. 1 ti,
Eco~~~ ~utoritatea Natwna a P~
prin legi speciale 1. ementa~ Ministerului Muncii ~i Protectiei Sociale; Auto-
Justl~e1_, Adoptii3, aflata in subo~ m~a . tru Siguranta Alimentelor4, aflata in subor-
in functie de scopul pentru care sunt create, aceste. organe de special't Copll ~l . lw Sanitara Vetenn ara ~1 pe~ .
. . 1 ate poi Navona a 1.
fun-cti_ona temporar, sau permanent, pot avea un ro1 deciz1on 1 d a prim-m1 mstru Ul.
. 1 . l 1 d . ·1 d
lffv, pot fi regas1te a mve u omenu or e actlvita
a sau doar un rol co
. . te spec1'fiice fiiecanu
ritatea ului ~i in coor onare . . -s flat 'in subordinea Guvemu1U1. ~1. "m
- · minister innsu\ta, dinea G_uv:;ute: Institutul Nationa~ de Statis:1ca
1' ;e Sanatate Publica6, aflat in su?or-
sau pot acopen· mat· mute 1 domenn. ·· 0 rgane 1e de specia · 1·itate exercita competparte d) ins a prim-ministrului; Institutul N~t10~a l Patrimoniului7,
· ·
speciahzate la mve1 centra1 de natura celor speci'fiice m1mste aflat in subordmea
· · re lor in domenii en\e coordonare . s- -tatii·1Institutul Nat1ona a
de acti. . Ministerulm ana \ '
vitate in care nu este necesar a mfiintarea unui minister2. Potrivit dmea . .. . . •
art. 67 alin. (3) c. adin. Ministerul m Culturn. .8 afl t in subordinea Minis-
competenta organelor de specialitate 'in subordi nea Guvem . 1 Re istrului Comertulm ' a ww.. anil r9 aflat in
ului este distincta de cea a ficii' Oficiul Nationa l a g . . Combat a Spalarn B o ,
Guvem ului ~i de cea a rninisterului. e.) o . : ·. ti . 1 Nationa l de Prevemre ~1 . . . ere 1 ·. Oficiul
terulm Just1t1e1, 0 ic1~ . <:. in coordonarea pnm-mm ~s~. u~ f National pentnr
Denumirile organel or de specialitate din subordi nea Guvern nale· Oficiul National
ului sau a ministerelor subordinea Guvemu Ul '1'1 ct· Ministerului Aparam a 10
sunt diferite: Cultul Eroilor10, aflat in subor mea '
a) agenpi: Agentia Naµona la de Cadastru ~i Publici tate ImobiH 3 . c -
ara ,aflata in subor- - - - - . - ii Nationale pentru Protecp.a onsu
dinea Guvem ului ~i in coordon area Ministerului Dezvol tarii - - - -.- .- - - . ea i functiona rea Autoi:_it~t
. letarile ulterioare.
Region ale ~i Adrninistra- i HG nr 700/2012 pnvmd orgaruzar
. ~l. 2012 cu modifican le ~• comAput ·ta.hi Naponale pentrU
tiei Publice; Agentia Naµona la de Administrare Fiscala4, aflata . . .
in subordinea Ministe• matorilor, publicata 'in M. Of· '.11': 491 din 18 iU ie
d •nff tarea, organizar ea ~•
' . fun ponarea on i·
_c _ . i coropletarile ultenoare.
.
rului Finantelor Publice; Agentia Nationa la a Functio narilor 5 2 O.U.G. nr. 5/2010 pnvm t . 11~0 februarie 2010, cu mod1fican_1':, \ Nationale pentrU
.
Publici , aflata in subordi• Dreptun1e
nea Ministerului Dezvoltarii Regiona le ~i Admini stratiei Publice Ceta\enie, publicata 'in M . Of.~-.93 dm . area ~i functiona
. rea Autodin~a~ ·anuarie 2020. .
. i H.G. nr. l 002/2019 pnvmd orgat:~
b) secretariate: Secretariatul de Stat pentru Culte6,, aflat in
subordinea Guve~ulm Persoanelor cu D1zab1hta . . . - . C . . . Adoptu, publ.icatam M.. Of. nr.t 12 nnare ~• pen
.1 tru siguranta alunente1or,
t1, opu ~• . tivitatii samtar-ve e . . e· H.G.
~i in coordonarea prim-ministrului; Secretariatul de stat pentru recunoa 4 O.G. nr. 42/2004 privind orga~zar ea _ac
. mpletarile ultenoar_ •
~terea mente~; 2004 cu modifican le ~• co ·tare Veterinare ~1 pen°:1
luptatorilor unpotri va regimului comuni st instaurat in Roman 45 198 publicata m M. Of. nr. 94 . din 31 . 1:;;:;nar ea Autoritati
ia in perioada 19 - ' i ~atio~al~S~ or. 834 din 03 decernbne
aflat 1n subordinea Guvem ului. nr. 1415/2009 privind organ_1 :~ea ~~ bordinea acestora, pubhcata 1D •
. . rului Siguran\a Alimentel or ~i a uruta\tlor dm 5~ • • ubli-
c) autGritiµ: Autorit atea Rutiera Roman i8, aflata in subord~ . • al de StatistiCi. rep
e~ ~m~t:a In 2009, cu modificar ile ~i completar ile ulte~oare . i funcp.onarea Insritu~~ N~ie:are. tate
Transporturilor ~i lnfrastructw:ii;Autoritatea Nationa la pentru_ s H.G. nr. 957/2005 privind orgaruzar ea ~modificl\rile ~i
Cal!fic an' ~r~tecpa cata1nM Of nr 865 din 18 decembri e 2007' cu
completan leu itutului Naponal_de SAD!
coordonarea Ministerului Educatiei Nationale; Autoritatea . area ~
6 H .G. ·nr.· 1414/2009 pentru 'infiintarea, org3:11~009 cu modificari
Naµonala pentru ~i funcp.onar ea letAfile ultenoare:
l~ ~1 c?m~ al patriJnoniulUl, repu-
Publica, 845 d·n
1 8. decembne , ·tutulUt Nation
1
Art 67_ alin. JJJ. -~-~- - - - - -1~ publicata
~•G
'in M . Of. nr. ,ii _!!
fun ar;...e_a _
~ ct~io:::n::: 1n_sn_ _ _ _ _ __ _...._ "'!'1<9g"-"'cu,__._. _
 .,,,
218
\" de sp ec ia ~l i~ ta ~t e: .-- -- -- -- -- 219
pentru Jocuri de Noroc1, afla Drept adn\' . \·a publica" centra a -- -~ -
Registrului Na\io~al al Info~a
t 111 subordinea Ministerului
Finantelor ;ub ~ lice· .''
~dministra , . "l r pub
desfiin\area serv_1~n o .n lice deconcentrate, o iectu de acti:v1'tate
actul de mfii$fe al ministe
b' 1

111 coordonarea directa a pnm-m1mstrulm

Vitivinico\e3, at.lat 'in subord
\iilo~ ~ecret~ de St~t2, afla
t. in subordii:e_a Guv~rnu
; Oficml Nat10nal al V1e
0
;:;u
1 ~i Prod \I ~1
1.
}!lfiin\area :a:cestora sunt s~a
. cornPeten\el ialitate al adm
~1ht:
uustr ~ . ·1~r
i~; ubl ice cen trale 1·. Org anig
nllui sau al
rama, n~arul- ::
inea Ministerului Agricultur
ii ~i De zvo
. de spec
e ale serv1cn publice deconcentrate, precum ~1 n~"'-
Organe\e de specialitate din ltarii Rurale. Ilse\~ organ~\u~nc\iile de co~dua
~:onducatorilor s~1:iciillor
li d ncentrate sunt suu,1-
subord~e~ G~vem~lui sau
nalitate juridica ~i sunt con~us ~ mini~terelor au perso, posturl, d' functie • d
pubde~o :ca tor ul organului
de •
~ de pre~edm\1, _d?'~cto:1 ge~ muustru sau
torii acestor organe de spec1a er~h sau d_1rect?ri. Conduca. ~i euber~rea c:i administrati~ e~ s se:Viciilor pub · \i 111 baza
htate pot fi num1\1, ~1 ehbera\ \itate pnn a azu lice deconcentrat: ~:;1
Guvem; prin decizie a prim-mi 1 dm func\le pnn hotararede · 1·tate In c \ conducaton or . t de management ace~ a ~deplinesc
A

nistrului sau prin ordin al spect a t . d mu n ca unu 1 con trac

func\iilor de\inute de conduc
atorii organelor de specialitat
ministrul de resort. Natura
unui contract ~ e t 'in acesau a 2
centrale se stabile~te prin actu
l de mfiin\are al acestora4 .
e ale administratiei pub\ice
atribu~ile pre :a~;di ce care
ste contracte A. • tere ~i alte organe de spect•alitate ale
•

Personalul care i~i desf~oara , se nasc mtre ~e i:v ici lle e de.
activitatea in cadrul acestor publice de co n~ ~ ~i
organe de specialitate are stat ~~p o=. l;~ blic
dupa caz, contractual. ut de func\ionar publici sa~ 1 ac\nUIUSt
rat1e
e oen tra\e, pe de o Pf : b!z.a art. 279 alin:- ~4) C. a~
Pentru exercitarea atribu\iilo
. de
alta parte, sunt r~p~rtun olasub ordonare. tul care potr1v1t art. . -. alin. (2) din
boreaza cu prefec , . ·v
decizii, instructiuni ~i avize,
r lor, conducatorii organelor
de specialitate emit ordine, organul de spec1ahtate \ci din unitatea admlIUsttatl -terito-
avand caracter normativ sau ile publice deconcentrate ·vin 'cii
art. 77 din Legea m. 24/200 individual. In conformitate cu Constitutie conduce se~~ .. d conducerea a~~_?:~sau.
0 actele cu caracter norma com eten telo r legale pn ~ und in fata
administratiei publice central tiv ale conducatorilor organe\or riala, mvederea ex~:c1; ai:1 .. publ IJllIW>~ - - afla.
e de specialitate se emit num ice deconcentrate rasp sub
legilor, a hotarfuilor ~i a ord ai pe baza ~i in executarea publice. Conducatoro ~~1:')c nlr pin.istratiei A ordinea carwa se
onantelor Guvemului. aorganului d~ speciahtate a~a pub lice centrale m
Organele de specialitate din Ill
subordinea Guvemului sau a serv iciul pub lic deconcentri:r . . am urmatoa . . . publice deconc~~t
aparat administrativ propriu ministerelor dispun de un rele s:fVlCU ~ Judeteana (ser e ::
, organizat la nivel de directii Cu titlu\ de exemp\u me vtc~ pu~ .
mente. La nivel teritorial, org , servicii, birouri ~i comparti· ntio n. ·a pentrU Ag nc ul~ . san
anele de specialitate pot ave ' func\ioneaza la niv itara Veterinar_a~ ~~
sau locale. a structuri regionale, jude\ene elul judetelo:: _Dr r~ ! Agricu
deconcentrat 'in subordinea Mu lturii); Drre~a subordinea Aut
uste . . public deconcentr ontatn
pentru Siguranta Alimentelor
(semc1u s· uranta A1unenat lm)· Directia de sanata:tulte
Na\ionale Sanitare Ve~enn • ~i pentrU ig te or~ ~1:at11)· Jnspectora
Sec[iunea a 4-a . · t rului Sana ,~
Publica (serviciu pubhc decare trat subordonat ~~ s e ui
'
ei); ~ 0 lull
1: ratu
Serviciile publice deconcen
trate ale ministerelor ~i alt . .
oncen
blic dec trat al Muusterul Educa\i·tate
or organe ~col ar Jude\ean (serv1cm ~l~ onc en a §1 contro
centrale de specialitate de Politie Jude\ean (ser blic deconcentrat af1at ... sub auton
v1cm pu tul Romane) etc.
Ministerului de lnteme ~i al lnsp • Gen eral al Poh\tel
Potrivit art. 277 C. adm. min ectora U1
isterele ~i alte organe de spe
publice centrale ~o~ av~ 'in cialitate ale adroinistta~e~
s~bo!dinea l_o~ sen.:icii p~bl~~e
stmcturi de spe~tal~tate 1~
w:ii
control, inspect1e §1 momto tatil~ admm1s~ativ-tento_n~le ~i pot mdephm ~tnbu11 rt,
nzare m domemul de speciah
dec oncentrate,- ~ce~tea ;~e Au tor itii fi admm
Secpunea a 5-a le autonom
• istr tive centra e
zare al ministerulut de re 50 a
respectiv al organului de spe
cialitate.
§1. Defini\ie §i trasaturl
ale ~
1 o .U.G. nr. 20/2013 privind
'infiin~area, or~~izarea ~i func • Autorit~\ile administrative aut re rezintl organe ·c le - .
d NOro ' e publicatA in M. Of. nr. 187 dm 3 apn \i.on ar~a 0~c iulu i Na\ional pe_ntrU ~~'.~- o~o~: sa~ \egiqitorul 0~ ·
nre 298/201 he 2013, cu mod1fic!lnle ~, centra\e de specia\itate ca.rora OUV . ale
3 privind organizarea ~i func ·
t1onarea_ 0fi,c1u
· Iu,. N . I completarile ultenoar~• 1,itl
domenii speciale, pe care le Con s~tu \1 ft tn sub<>rdi . ftind ,,autorita/t v •

M.Of. nr. 311 din 30 mai 2013, cu modific~rile ~, . a\1ona_ pentru Jocun· de Nor
oc, pubhca ~ autorlta\i pub\ic~4- Codul admexer c1ta_ taradaefine~te tn artne&
2 O.U.G. nr. 153
/2002 privind orgamzarea ~1
tiilor..Se.crete.-.deStaL nublica
t
c?mplet_rmle ulteno~e. .
f'.1"1~~1~~~:1-?~1~~1 Reg1 . . ..
strulu1 Nati 1 Iofor·--~==: =:~==-=- · .
m1 stra t l v le " 69 ca
 220 . ., trala de specia litate
Drept adn,j . . ubhca cen 221
admm . istrafiei pub/ice centrale a caror activitate
.
tulut in condi(iile prevazute de legzle
nu se afla in raporturi de subordonare fafa
este supus a contr ol~ui p
lor de znfimfare, orgamzare ~z funcJionararIatne
A •
• •

e . n.
~
l'1
Adrninis
r I
tra~,a
c) sunt au
P .
toritati auton om ,
e in sensu l ca
.
nu
.
se afla in subordinea Guvemului sau a

de Guvern, de minis tere sau fi~ 1:are JJ1ln1sterelor . • ; utorit ati admimstrative au organe de condu . •
organe/e de specialitate aIe acestora,, . • ritatea acest or a cere colegiale ,
.~ . a/a d e d) maJ 0
~ 2~
Fiind organe administrative, aceste autontat1 .~ .. . . niper sonal
dar sunt ~i auto~ta.11 ~ . . trativee ; centr ale auton
·
• -
exerc1ta o activ1tate executiva , - · fo • tema
ome i~i extenonzeaza vomr- -m •
caobiect org ~ea e~e~~tar'J.1.. ~1. ~p1·1carea m ~ t 1 ·1 ' avand
autoritat1le a m1m~ . .
concr~ a :g1 or, prec ~ ~i asigurar ea rin ~cte administrative ~1:11-~ter~li'ninistrative
bunei funclionmi a serv~c~ilor ~~bhce _pe care le centrale autonome sunt create pentru P
reahzea~a. ·El~ se part1cularizeaza de p f) ajoritatea autontat~ or
celelalte organe ale adm1IDstrat1e1 publice centra
le de specrnle pnn faptul ca sunt scoas . dma,, nedet ennin ata de t1mp ..
din ierarhia organelor administrative subor penoa
donate Guve mulu i sau ministerelor.
Potrivit art. 27 C. adm. ,,Guvernul se afla fn rapor e
turi de colab orare cu autoritiifi/e I . . or administrative
• - ~1
§2 Orgamzarea liJI funrt -ionarea auto nta~
administrative autonome".
in raportur~le. c1: Parlamenttil, auto~~mia. auto~t~~ilo
r administrative centrale
I
. centrale auto nom e
"~
. e ..
iUtonome este hrmtata. Parlameatul exerc1
ta, pnn conn sn.,. perm anent e sauide ancheta . - O
_;;fl~ m prezent
Administratia pubh ca centr~1-a de specialitate din Romarua ·~~u. -• . . nal
• A _

cootroluLJJP)priu asupra activitatii acestor organ , '

e administrative. ~In $edintele mplen ale . - 3 acord cu dispoz itfile consti
peste 20 de autontati,. a dm.lill~ tutio_ e,
InA
Camerelor se dezbate ~i se aproba raport . traov e auton ome ~
ul de activitate, iar nunii rea -~i eliberarea . - . ntrale autonome sunt ~-~;.. Mt • o-n,7 .ate
fimcpe a conducerii autoritatilor administrative din majoritatea autoritatilor adrnm :1s~n ve ce uuuu ~e ~ " ~
autonome se fac de eatre Parlament, in -· de autoritati administrative autonom~ c~e
conditiile prevazute de legea de mfiintare prin legi organice. Sunt msa ~1 ~e1 e.xcep
a acestora1 • Din aceas ta perspectiva, autori- tn d uroenta4 situatie pe care o aprec1em
tatile administrative centrale autonome au au fost mfiintate !?i organ izate p~ ord~nante m
fost caracterizate ca fiind un guvemamant e o '
adunare, sub forma unei ,,activitati execu de dezacord cu intentia legiuitorulUI conSt1tuant . .
tive depen dente de Parla ment, care i~i asuma . · al de oroanizare a autoritatilor a~l-
astfel competenta aplicarii legii in anumite Constitutia Roma niei traseaz~ c~drul. gener
sectoare de activitate socia la" 2 • deri exp;ese referitoare la tmele dintre
Dincolo de limitele controlului parlam nistrative centrale autonome, cupnn zand ~~
entar, ~autoritatile · administrative centrale pr~vJ televiziune5 [art. 31 alin. -~5)]; Avo-
autonome disp:un de nume roase garantii
mandatului conducatorilor sau a membrHor
prevazute de lege. Acest ea se refera ·1a durata
aceste autoritat~: serviciile •pubh ce de_
catul Poporulu16 [art. 58-60, art. 6 5], .
~!~{~ul \upre m de Aparare ~ T~17 [art._ ~
organismelor colegiale, care depa~e~te in alin. --s [art 65 alin. (2) ht. h], Const11
majoritatea cazurilor durata unui mandat (2)lit. g), art. 119]; serviciile de informati1
parlame)ltar, ~i la posibilitatile efective .de .
a
revocare din functie acestor persoane.
In plus, deciziile autoritatilor admini$trativ
e 1 - d. 18 C iliului Concurentei
a;ntra le auton ome nu sunt supuse De exemplu: Plenul -~ur\ii de C~n~ membr i Plenul ons d' 13
niciunui control ierarhic sau tutelar ~i 1 ~::~~o c~:tat ii Roma n; de Televiziune.
~ decat de instanta de ~nteqcios admin 3
nu pot fi fonnat din 7 membr i Cons1hul de Admuu
Stta\1 • l 1 embri
compus in
isp-ativ • membri , ·ta
du~o~ iului Legislativ, ~edin tele Auton ··
In doctrina au fost retinute urmatoarele trasa . ,, . r Consil iul Nation al al Audiovizual_ului, co;pus l
turi caracteristice ale autonta\ 110 2 De exemp lu: A vocatu
l Poporu lm, Pre~e mte e ..
l11
administrative centr ale a~t?n o~e 4 : Electorale Perma nente, Directorul Servic A

• iul~ ~omru,1 de ln~=i :~\n literatura de •

.. a) sunt organe adrn1mstratlve care fac parte • • _ de l Pentni clasific area autoritl
i\ilor admuu stranv e aut specialitate romana ~1
specialitate, execu tand legile ~i asigurand buna dm adm1mstratia publica centra!A . straint\ a se vedea E.-1. Mo\tU. ·
op. c1·1., pp. 4-,
-- 50 . . R
A

in Invatamantu
• I
functionare a serviciilor publice in 5ll· 4 'Autori tatea de Suprav eghere • A de Asigurare a Ca1·+xti·
ILGt••
tuite in acest scop;
b) sunt autoritati care se pot infiinta $1 desfii
Superior ~i Consiliul Na\ion ~ ~ntru stu?ierea
nta prin lege organica 5 ; _ _ _ _ ___._S s Legea nr. 41 / 1994 p_n~md org~a rea.~• M ~f 636
_.Q='~
C iett\tii..Rom.i\oa.de... Tele_"-l
~:t
Financiara., Ag~nt1a omru:i -·
1
;:~;:': 1f!~~ tatii Romane de Radi od:::
din 27 decembrie 1999, cum
. . .
:n:;
 222 la de specia litate 223
Drept adrni . . ublica centra
Legislativl [art. 79]; Consiliul Supe!io~ al ~~gistratur 2
~
inistrat1a P
~df!l rt din aceste organe um1.. auton. ~1-au
. .
expnmat rezerve
Conturi3 [art. 140]; Consiliul Economic ~1 Social [art. ii [ art. 133-134] · C . natll ca pentrU o. pa de · · lor in categona
w
. . ·1 d
\1 or a rrumstrau·ve auto-
. . w
141]. ' Urtea de 1 autonta
Alte autoritati administrative centrale autonome nu Me~\lol posibilitatea me u e_i:n utive Avem in vedere Curtea de Conturi, Avo-
rivtre
orgaaizare, atributii ~i functionare legiuitorul le-a calific
au rang constitutional d . cu p 1llageneral ,.m sfera puten i exec
. 1 . J • mai ales .
Consiliul Supen.or a1Mag1s . tr :turii2
at ca fiind organe adminittrr P~ no!Tle sau lui Consiliul Leg1s. a~1~ ~1, a .
~ . nam "m acest . a' a clasificat autoritati_le administratiV£
e. Menµo sens: B anca N at·1ona1-a a R omaru" .e1·s; Consil
iul C ative catul poporu . 'de obiectul act1v1tatn, doctnn ,J
• teza (de exemplu, Autorit
6
rentei ; Auton.tatea de Supravegh ere p·manc1.ara-7 ; S . . 1 d T "1n functie atea Na-
~rv1cm e elecomunicatiioncu. S ,. unnatoarele categ<,>n11-.•i3· a) organe ue sin
ciale ; Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invata
8 :. u Caracter Personal); b) organe d,e coor-
mantul Superior9 ; Consir~ autonome in ghere a Prelucrani Datelor c
National pentru Studierea Arhivelor Securitatii 10 ;
Consiliul National al Audiov~~- r de emplu
~ona a Suprav e
, Consiliul Supr~m de . Apara
w

re a '
'T'arii)· c) organe de control ,
'
.'1uJuiJ1; Agentia Nati,onala de Presa AGERPRES 1\
Autoritatea Nationala de Supravegherea donare (de e~urt de Conturi, Agentia Nati?~a. a e
r d Integritate, Avocatul PoporulU1. ")
Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal 13 ; Agentia Nation dm' . trative centrale autonom,
Electorala Permanenta 15; Consiliul National de Soluti
ala de Integritate 14; Autoritatea
onare a Contestatiilor 16 •
(de ek:~~~~itare:\tributiilor rr~P,rlt, 1uto~~~~:a
. te administrative care p .
:ara:: normativ sa~ _ind i~~
adopta sau emit ac t b "lita mlegea de infimtare a autorita •
tii admimstranve.
:tionam s:
1 Legea nr. 73/1993 Denumirea acestor ~cte e.ste s a_ i _ tr tive cu caracter
privind infiintarea, organizarea ~i fimctionarea
Consili ului Legislativ, republicata normatiV, men
in M. Of. nr. 1122 din 29 noiemb rie 2004, cu modific Din categoria actel~r a~mm is a a.rare a Tarii;
2
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superio
arile ~i comple tarile ulterioa re.
a) notararile Consilmlui Supre1? d: Af torul Servic . ,. .. di-
r al Magistraturii, republi cata in M . Of. nr. 628 iulm Roman d e ~ ~
1 septembrie 2012, cu modificarile ~i completarile din b) ordinele ~i instructiunil~ _em1se ee i ::cto rul 1
3 Legea nr. ulterioare. serviciuhri_~e Prot:~e ~ aza;
94/1992 privind organizarea ~i fimctionarea Cuqii rectorul Serviciului de Informatn Ext_em M$ gi·stratun·,
238 din 3 aprilie 2014, cu modificarile ~i comple de Conturi , reptiblicata in M. Of. m.
Tul i Superior a1 a mplen $1 m seclU,
4 Legea nr. 248/201 3 privind
tarile ulterioare.
c) hotararile Consi 1 u .,
organizarea ~i fimctionarea Consiliului Econom
ic ~i Social, republicata
. . . conomic ~i Sociale; . onne ~i circu-
in M. Of. nr. 740 din 2 octombrie 2015, cu modific d) hotararile plenului ConsihulUl E ,. · · (regulamente, ordine, n
5
arile ~i completarile ulterioare.
Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationa . . e) regleroentarile Ban.en .. N t-i ale a Romam e1
30 iunie 2004. le a Romaniei, publica ta in M. Of. nr. 582 dm a\.on
lare); ·
6 Legea concure ntei nr. 21/1996
, republicata in M. Of. nr. 153 din 29 februarie . . . · al al Audiovizualului;
~i completarile ulterioare. 2016, cu modificarile f}deciziile Consihulm Nati?n • C 'liului Concurentei;.
7 O.U.G. nr. g) regulamentele $i inStmctiumle ~nsi omele $i instruc . · -tii de Supra-
93/2012 privind infiintarea, organizarea ~i function
area Autoritatii de Supraveghere tiunile Autonta
Financi ara, publica ta in M. O~. i:ir· 874 d~ 21 dec~mb i) hotara rile, ordinele, regulamente e, n
rie _2012, cu modificarile ~i compl et~e u~~erioar~ . Supraveghere a
8 Legea
nr. 92/199 6 pnvmd orgamz area ~t fimcttonarea ;le, veghere Financiara; . . dint lui Autoritatii Naµonale de
Serviciului de Telecom umcapt Spec
publica ta in M. Of. nr. 169 din 30 iulie 1996, cu j) deciziile $i instrucµumle pre$e e
modificarile ~i completarile ulterioare;
9 O.U.G. nr. 75/2005 privind asigura . i·e p 1 - .. D
rea calitatii educatiei, publicata in M. Of. nr. C acter Personal;
642 din 20 iu re ucraru ate1or cu ar anente
I

2005, cu modific arile ~i comple tarile ulterioare. - · · Electorale perm ·e

k) hotararile ~i instructiunile Auton·taµ1 . dividu • - · administrRnv
to O.U.G. nr. 24/200 8 privind accesul la propriu . ( in t· al ale autont atuor
Sunt acte admm1stra ive cu caract er m
l dosar ~i deconspirarea Securitatii, pubhca a • •
M. Of. nr. I 82 din lo martie 2008, cu modific J:Wfl
arile ~i completarile ulterioare.
centrale 6 ,. le&ii:§0.1)..i;;l•ft-••----
autono
m~
. ~le me
11 Legea audiovi zualulu i nr. 504/200
2, publicata in M. Of. nr. 534 din 22 iulie 2002,
cu modific
urmato arele : . .
a~ d~ciziile Consiliului Con~ urent ~:i~ necesare 1:5ta
are se consta tl ~ ~
~i comple tarile ulterioa re.
12 Legea nr. 19/2003 privind organiz
. . R.PR£S, b~ 1:°e ':vi1M.NiW S
area ~1 funct_10nar_ea A_ gentiei Nationale de Presa sanct1un1le corespunzatoare, se dispun i cererile ~ notiiiciril pn:
publica ta in M. Of. nr. 34 din 22 ianuari e 2003,
cu m~dtfic
AGE
se solutioneaz!i plangen•ie 10 ~ nnulate, precum §
13 Legea nr. 102/20 05 privind infiinta rea, organ1z ari!e ~1 c~mpletarile ulterioare. . supra· ril --.:
ar~a ~1 funct10narea Autoritatii Nat1ona!e de
ve ere a Prelucr arii Datelo r cu Caracte r Persona 18 . __.;:a,,,
e,._e_c_
o_n_
om_ ic
_ e_~___ ___ ___ ___ ___ ___ ___
l, republtcatii in M. Of. nr. 947 · o __~-- ----
224 Drept ad · .
~~-------------------------=-~ rn1n1strativ
b) autorizatiile, atestatele, avizele ~i deciziile emise de Autoritatea d e ~
• .v ghere
Fmanc1ara;
c) deciziile Autoritatii Electorate Pennanente. Capitolul VI
Actele administrative cu caracter nonnativ se publica m Monitorul Oficial al R ADMINISTRATIA PUBLICA LOCAi.A.
1
maniei, Partea I, cu exceptiile prevazute de lege • Sunt exceptate de la publicare hot~:
rarile cu caracter secret ale Consiliului Suprem de A~arare a Tarii, precum ~i ordine\eai
PRINCIPIISPECIFICEDE ORGANIZARE ~I FUN(TIONARE
instructiunile directorilor serviciilor de infonnatii. In cazul acestor categorii de ac:e
administrative comunicarea se face cu respectarea prevederilor legale privind protec~a Secfiunea I
informatiilor clasificate.
Administratia publica locala. Notiune §l funcfii
Actele administrative cu caracter individual se comunica persoanelor interesate ii
adm,inistnqiei
intra in vigoare de la data comunicarii, daca nu se prevede altfel. • V V • com onenta ftmdamentala ~
Administratia pubhca loc~la este_a vdoua ala teosebirile esentiale dm~e :ele_dou~
publice alaturi de administratrn pubhca centr · de la limitele competente1tentonale ~
' · tr lv c::i locala pomesc
tipuri de adrninistrat1e, cen a a v . .' . • ublice locale se re
aUz--~"'
~
autonom1a
A...t
de la faptul ca prin autoritatile admim sttatiei pt utoritati sunt alese pentru un tnan'i.'"
~, .~ . . . · t ·toriale. Aces ea .
locala m umtat1le adm1m ~trat1v- en . ret ~i liber expnmat. d torita\i
de 4 ani ale~i prin vot urnve~s~l, eg~l, di~~~\ si:cala ca :fund ,,un ~amblu ~ a:eburile
Doctrina a definit admm1stratrn pu~ ica . de putere pubhca, rezo v~ ervicii 1
· · . 1 are m regimv catre colecttv1 . •t~t,;le respective s
admll1lstrat1ve autonome a ese c , . a~. . . trativa §i
bl . . • d +e c:: 1 presteaza i·u· ~ admiIDS
c "i de naturli po 1 ca, .. a administra-
pu ~ce din comune, ora~e ~1 JU _el " .
pubhce de interes local, exerc1tan_d . ~1 ~ ~evede urmatoarea definitJ.e ublica, de
1
economico-financiara" • Codul admlnl ativ P 5tr urate fn regim de putere Pde servicii
tiei publice locale· totalitatea activitafilor des/a$ t a 'tegii $i de prestare
· ,, ~n concre .
organizare a executarii $i de executare 1 . l ar' [art. 5 ht. d)] .. · ale w4111
P bl' lui pub1ic oc . 1. publt~ 1oc .
..

u zce, zn scopul satisfacem znter~su

A •

. ari. administratie . bli a central! §1

. La fun.damentul organizarii ~1 ~ctionl \ntre administratia pu ~erul unitar al
Pnncipiul constitutional al autonom1e1 loca \turideterminate de c~\trape nu se
adrninistratia publica locala exista stranse leg d ua categorii de~
sta~lui roman2, dar intre autoritatile celo~ ::itre autoritatile ff ului judeteaD)
stabllesc raporturi de subordonare. Tot~dat pre§edintele cons
1

lo~ale (consiliul local, prirnar, consiliul Judete~e colaborare: •. .a public! 1ooall JI.
exist! raporturi de subordonare ci doar ra~ortund special admlill~aln cuprinSul
Constitutia Romaniei reglemen~e~a -~ ~~ministrafia publzca~ articole
cad1:11 ~e~tiunii a doua a capitolulu1 P~~m la sunt prevazute patoritafi
sectmm, mtitulata Administrafia pub!z~~ locabdza (art. 120), A(art. 123
to~ele denumiri marginale: Princzpzz de
ora§ene§ti (art. 121), Consiliul judet~an ~ el ~
l22)§i Prefectulit;ii:;;1
11
: e o autoritate a administratiei pubbce ~
st ~ 1-...111,....._,,_
m teritoriu, ca reprezentant al 0uvernulU1 pe p
 Drept adrni . 227
226 1st1 . tia publica locala
acestei secti,uni este utila din perspec tiva raportu rilor
juridic e care s . n at1v ~ • •••••A
In mod natural aceasta apart
anumit a umtate adm1m strativ- tentona la.
ive de la ~ abllesc 1ntr
st . l e-
prefect, pe de o parte, ~i autoritatile deliber ative ~i execut
O d I 1 d
ntlor a trebui sa se lmutez e oar a aspecte e I e. natura administrativa, ci sa
• •
le, pe d e alta- part e.
· e
nivelul un1ta.Jilo 't
ceta1~ 1
. . . . .a t~ nu ar
.
. . . econom tc, asupra
admmistrativ-tenton nenr . criterii de ordm tstonc, cu tura ~1 o perspec tiva comuna
.
in conformitate cu art. 3 alin. (3) din Constit utie, ,,teritoriul es te organ•
r
1nglobeze ~1 . _ .. 1
. . . , ora$e $f,judefe. In condifiile legn,
A
•. ~:zat, sub zvoltarii comum tatn . . . . .. . - •

aspect admzmstrattv, mC comune

A V

unele ora~e suru . , aproba~ prin hottte

,,J l , municzp . .
. . u..,, . odu1 aelm'1rustrat1 .
v reia aceasta dispoz·1 t· " de Fiecare unitate adm1m s~atlv- tent?~1 al~ ~re un sta~ propnu
uec ara,e
·- · · teritoriale stabilin d " ie in. cactru1 art. %
· · strativ- a . cons1h ulm Judetea n, m care sunt cupnns e datele $i
&: ·1 I ti· ·1 d siliului local, respect 1v
reien or a pun e e umtat1 adm1m fata de alte
' m articolu. l 11- 11 1ator ca teritori ala se distinge
....... - ,
d · · · • . al:~:ntele specific e prin care unitate a admini strativ-
a,.
,,um·c,;Ie a mzmstratzv-terztorzale sunt persoane juridice d d
rept publzc, cu capacitate continu tul minima l al statutului
juridicii deplinii $i patrimoniu propriu" [a1t . 96 alin . (l)] ~1. eca- ,,sunt subi t . . ~tati similare. In art. 104 C. adm. este prevaz ut
fis l . ec e Jurzdice de specific e, autorita tile adminis tra-
urept ca , tztulare ale codului de fnregistrare
,,J. fisc z- . l . unitatii admini strativ- teritori ale (re~edi nta, insemn ele
·c,tif .
. . l de trezorerie, precum ~; la un·t-i·z a a §l a e,, conturilor deschise /a ~i compon enta unitatii admi-
um~· e terztorza e . . b
z a z e ancare [a11 96 r ( tiei publice locale, intinde rea, delimit area teritori ala
In . - ·1 . 'f
. . . am 2)]. caile de comunicatie, serviciile
ie aut . - .
um!a,ti e administrativ-teritoriale se constitu nistrativ-teritoriale, compo nenta ~i structu ra populat iei,
at~ dehberat~~~ ~i executive trativ-teritoriale,
ale administratiei publice locale. Sunt' autoritap. deli~:1t tii privind bunuri le din patrimo niul unitatii adminis
~i ale m . . . ·1 . . rative ,,consll ule locale ale publice, informa e de interes local sau judetea n etc.)
comunelor, ale ora~elor or, Cons1l ml. Ge nera1 a1 Muruc1piu . . lui modalitati de consult are a cetaten ilor pentru problem
Bucure~ti,. cons1lu . .. le locale ale subdi umc1pu
· · .1 . . locale de identita te de naturi culturala,
. eviden tiate ,,eleme ntele
e" [art. 5 lit. m) ~~z:: o]r _adm1Il1 s~-a~1~ teritori ale ale municipiilor cu mentiunea ca trebuie dezvolt a program e, proiecte sau
~1 consi!iile judeten traditii pe baza carora se pot
: ? ia~l autont ap executi ve ,,primarii comu- . istorica, obiceiuri ~i/sau
nelor, a1 or~elor , ai municip·u·lor , a1· su1...d· u 1v121un1 dm. · • a caror finanta re se asigura din bugetu l local".
or a mistrat iv-tento nale ale ·munici- activitaµ, dupa caz,
• , • - . .,

··1 · · • .
L

pu or, Pruruu:ul. general al mum· c1pm a·mtele consiliului judetean" de a constitui structuri
[art· 5 1_it. ., 1u1 Bucures:ti s: ·
.,.i pre~e Autoritatile admini stratiei P,Ublice locale au dreptul
n) C. a_dm.]: 'f
86 alin. (1) C. adm. sunt astfel de structuri asociative
asoc!ative, In conform itate cu art.
lnmaru l, v1cep nmaru li1i • ..
' cons 0ru locali pres: a·111t I , •• . . ~ • tia Comun elor din Roman ia, Asocia tia ~elo r din Romania,
.,.e . e e cons1h ulm JUdelean, vice• unna~o~rele: Asocia Ju~et_ene ~
pr-...ti...+.:: • •
T .. ~
~ u cons1hului judetea n ~i c o 1 Uniune a Nation ala a Cons~ii ~or
functt~ de autoritate publica1. onsi iem Judetem sunt ale~i locali ~i mtleplinesc ~:tt. a Municipi~lor din Roman ia,
pn~c~ ~1 ,,alte forme asociat ive de interes general , constI~ te potn~t . legn_ .
. . Atunc~ia~
D~ analiza dispozitiilor constitution I in mod direct administrapa
a e pnvitoa re la autorita tile comunale ~i ora· p bl' _cand 1IUt1aza un proiect de act normat iv care prive~te
~en~ti rezulta ca or~ul ~i co
administrativ prevede in mod muna sunt unitati adminis
ttativ-te ritorial e de baza.. Codul
mart. 95 alin. (2), ea fiindln
t ica l~cala sau care are impact asupra
a~h!h c~ ~entr~le au obligat ia sa
colectiv
consult e
itatilor
structur
locale,
ile asociati
autoritafile administra-
v~ ale autoritafilor
concor ~\a ~i cu traditia isto::r ;~s ~ceasta_c~racteristica nd puncte de vede~e motlvat ~.
Dni~a~iei pub~1~e loc_ale, acestea formula
lo ~~ admini strativ- teritori ~t;asca m materia organiz
arii administrative ..
a ae colectivit a!e strativ- teritoria le au dreptul sa coopere ze ~t si se asoeteze, formlillf
ca i. In timp ce unitatea administr . u s~ c~nfun
P'llllct de vedere administrat·lV a tentonu ~ti~-ten. tonala
l .
da cu
este modflli
notiune
JJ:'
tatea de organizare •din~
ui national, colectiv itatea locala reprezin,
dezv~:
asoci .. atile adrnmi
de de~olta re intercomunitara, in scopul rea.lizarii in com.\Dl
Pub}' 2,e de mteres zonal sau regiona l ori al fumiz.a rii in comUB
a UBOl P :b~
a Uf¥l1r; IP
munitar a snnt persoane juridifa&; tq l 1
fnt~T;ta
•IW~ tea persoanelor fizi ~ ·o/6
'lfeSpectiV,""'2 D ce cu domici. tzu/ zn unitatea adminis trativ-te rifori ice · Asociat iile de dezvolt are interco
an . a . · ~~~ utilizarea acestei n .
. ~te confuzu m plan europ d otmni de catre legiuito rul roman poate genefll . ·2011 , P· 89·
e sisteme administrative coleC· ~ g ·i· nde administ rafie publicii ed. a 3-a. Ed. C.H. Beck. Bue~
~vitatea locala sau teritoriala e::"1• eoarece in anumit
2 n· • ic/wnar
public rezultat a din descentrtld
J.Zarea teritoriala3, ea i~i pastre~ ~ers?~n a juri~ica de ctixrn !mblinie rii smartenenl
st t
atul a stpunct de vedere istoric,
acestor as° . r~c~oscuta. de art. 296
posibilita
din
tea
Legea
judet~lor
de
sau
unificare
comunelo
administr
r de
ativli
a se asocia intre ele 5811 cu
din 14 itmie 1925· ScopUl
itraalie:_a,_dm.-ners:ne ..~ ~-..loca l san,regjonal. din J?!!!?:ct
 228
_ ________ 229
________ •
________ D . " \oca \a
_r..:e~pt.adrninist .
eea ce mseamna ca exista aw. 0,u ·t• a soli,. -
privat cu statut de utilitate ~ ia pubhca ~ . w +::•t i..ligatt
pub lica.1• In adunarile genera ~ ~111i~istra\
administrativ-teritoriale le ale acestor asociat ii . _. ornpetente estew ~? n[~ :t "bilitatea ca m
sunt reprezentate de dre C~dul administrativ J:
posibilitatea sa delege pt de catre primari, ace~ :nisterele ~ a res pec tan ;:t :J i~ ~~ autoritatile
ti~nita}ile i,
publici sau oricaror alte
calitatea lor de reprezent
ant viceprimarilor, adm
tllµv A ~1 cea . termen de 30 de zile de la P..
inistra:v~nd
A

persoane din aparatul de c~tarii_ c~~emiterii ~v iflu\ :Sa b" tnl

specialitate al primarului2 considere ca _nu su r ~a w
.In c?n fo~ ita te ~u art. 89 ~lin . on\or s1tua~1~ tra~ei pubhce oca ~:; vi~oare, pot fi retinut
e urma-
deliberative ~1 executive . (2) C: a_dm.'. !1: constitutional ~1 leg~ a
de la mvelul fiecare1 un1 ' cazu_l ~e i .asocieri, autorita~le a(\nli!US, d'in vedere c~d1:11 . . .
Av'afl .. ale adn nni str at.e i publice locale : .
ti
nente i~i pastreaza autono tati admlllstrattv-teritoria democratiei parttc1pat1ve
ni ~ _este _fina~ta~ in
administrativ-tentonale me
mia locala. Activitatea aso
principal, prin contrib~ti~
ciatiilor de dezvoltare inte
d~
mbre, dar Codul adm1mstra bugetele locale ale unitatil~r
le com
rco!~
toarele func~ politica prin car
a)Junc!ia petentele autont
e ~:,~t
ati
trib

orl
uie la dez vol tare
administratiei pubhce cen
~ trale prin tran5fe~e~
1 cal catre colectiv1-
~1

Guvem ~ijudete de a spr t1v prevedea posibilitatea

luniteaza com . w .. robleme or de interes judetean sau o
ijini asocierea unitatilor adm pentru :~ponsabilitatii solut1onaru
p
de dezvoltare, finantate anu
al din bugetul de stat sau
inistrativ-terit01iale prin
programe ta~le locale; y treburile publice ~i se org . y

Alte fonne de asociere ale , respectiv, din bugetuljud . . trativa prin care se am ze~
unitatilor administrativ-t etului3. b) Juncfi.a admmzs rezo~v! cerii nevoilor cu
posibilitatea aderarii la aso eritoriale sunt ·reprezentat l ~ ved ere a sat1s1a car acte r gen
ciatii nationale sau intema e de . "l publice de interes
se!VICll e . loca ' m .
acorduri intre ele sau cu stru tionale, precum ~i de inch ·rntereselor publice l . . ,1...,.;n;strali,ei publi~
cturi similare din statele eierea de a loc a e, - . utontatile auu
y •

baz
y

vec l.U~ al
•

Initiativa de a adera la o ine . c) funcfi.a economzco • -financzara y ~Ill a care1a a . - .i-;...,dra.tiv-ten . • on

asociatie intemationala a
unitatilor administrativ-terito - . l blic ~i privat al Uill•1:a..;1or 3,U1 ton e,
trebuie comunicata ministe 1lll.U '-'--
rului cu atributii in dom riale locale adm·ims · ~ doroemu pu
tre~a " ·\U
rului cu atributii in domeni
ul administratiei.
eniul afacerilor externe ~i
ministe- stabilesc ~i aproba unpozi.tele 1• taxele locale.
~
in scopul realizarii unor progra ,
administrativ-teritoriale me de dezvoltare zonala
pot incheia intre ele aco sau regionala, unitaµle
Sec[zun
· ea a2
-a
realizarea unor astfel de rduri ~i pot participa la init • (uncfionare
programe, inclusiv prin alo ierea ~i !a . org an iza re ~1
prevede in art. 89 alin. care de fonduri. Codul adm Principii specifi~e. de
(8) ca participarea la inistrativ . . pu bli ce locale
dezvoltare zonala sau reg init iere a ~i la realizarea program ale adm1mstrafiel
ionala a unitatilor adminis elor de
hotiirarilor adoptate de aut trativ-teritoriale se face ,,in
oritatile deliberative de la b~ §1. Cadrul de reg lem
Textul este ·similar cu reg niv elu l acestora, in conditiile legn ent are
imperiul careia s-a sublini
lementarea anterioara (art
. 14 din Legea nr. 215/200 1
b . . publice 1ocale desem
localitati situate la acela~
at ca ,,astfel de forme de
cooperare pot fi dezvol!ate_
), s: Principiile de orgam.zare 1. fun tionare ale adr o~i s~t ie~ crise :
i nivel, cat ~i intre localit ata~m ~ neaza totalitatea prescriptii ~ c car act er obh gat onu . ID~
in Constituti: ~!
se
ati situate la niveluri d,fe lor generale c~ baz a car . organi
intre judet ~i comuna, jud
et ~i ora~, judet ~i municipiu 4 nte, ar ~ legi, care stabilesc directiile A
ora se co~nnne, stabi}eszeaza ~•
Unitatile administrativ-terit " • fundaro:n~a ebml. e locale c"1iJtre
oriale limitrofe zonelor de • , tr ele func\ioneaza autorita\il dm. . traµ rap ortu nle
acorduri de cooperare ,.{;,. frontiera pot 'incheia tn eine e ~ . ims e1 pu ic , care se
1· w ele ~i fonnele de control mc1
tran din. statele vec .
s ..1... ,
ont a iera · · den 3 • • • de baza ale
Constitu\ia Romani.ei pre te · ~
Proiectele de acord de coo 1 , cu structu ·1 • •
a= -
perare cu unitati adminis n s1m1 are . trebuie vede m cupnns
. ul art. 120 trel pnncip n
transmise spre avizare con J:. trat iv-t eritoriale din alte .t,an •tern nistra\iei pub\ice locale:
l .
afacen or ex e
• •
1or m m1 mst eru m cu atr1"b .. ,. d iul
~i ministerului cu atribut
ii in domeniul administrat utn m omen . a) principiul descentralizar
spre adoptare de catre con iei publice inainte de ~up rea tor ' b) principiul autonomiei loc
ii;
siliile locale sau judetene, u~; legaln,
prezenta de asemenea 1n 5
dupa caz . Acea a ~,genc st
ronicn ~i c) principiul deconcentrari ale; .. . . . ha.. ~
cuprinsul Legii nr. 215/20 i serviciil~r p~bbce.1'ionale
in dezacord cu caracterul 01, de a~i folost ~ ..1- aad
democratic ~i descentralizat a fost cr!ticat~ c: la~aul emis de La acestea se adauga ~~ ..1- -4,t
in re\a\ii\e cu autorita\ile adm ...,. . · ntatilor na""
mm? . 1 ale ~i cu servic · iile pub u~ u~ lilP
al statulm roman · viz . itoiiaPI
trate atunci cand au o ponder inistra\iet p~bb~e : unitate adlninis~v-ten: ~
Art. 89 alin. (1) C. adm. Potrlvit dispozi\iilor art. e73semnifican~a mtr_ C nstiMie, organi7.afell a_ ei

-=;~~~====~~__ :_______
t
2 Art. °
pub\ice locale; a teritoriulu alin. (3) ht. o) dtn
ra1 privind autonomta lo l. se cal
3 Art
4 •
132 C. adm.
90 alin. (2)-(3) C. adm
.
nostolacbe._Le2e.a___adm
inistr..atie . tU.,oo.1..
0 dnotat4,
•
- , ~ .,,_,_._,__ ______
i, precum ~i regimul gen
e
230

~,
Drept ad . ad231
reglementea,a prin lege organica. La nivel
mentate, in prezent, _prin dispozitiile pilr(i
mfra
. . .ona] aceste aspeq, rn1%tr .
const1tuµ
i a ill-a dm O. U. G. nr. 57120 J9, cu ''l l !: I ·a public•
a tu r princ
u

ipilo
locala
•
nal,azute
r_ prev
, art 75 alin. (I) C. adm. nu poate uce
m
suveran ii
independent, unitar ~i indivizibil al
~ e de natu ra Iegjj . fieltjf ~ o
]icare . de stat nat10
cupnnde nonn APe caracterulm
completarile ultenoare, act normatJv care 1
icii local ii se orga nizea za ii func tioneaza in teineiu] a01~'<. atinger. •1
AdministraJia publ amet .
abilii, in art. 75 alin. (I) c. •din.:'',~ .ROJTl
de principii menfionate, intr-o maniera critic
in partea L _litiu/ III al Codu/ui ~"!iii . ......,
genei:ale_ ale_administra/ie~p_ublice previizute . d scentralizarii
l~g.lhtiiJti,. pnnc1v.m1 egalitiitn, prmc1p1u]
_transparente1, P_nnc:p,u] proporJionaJiffip\
llj
, clpml e
.
. 1ii transferul vertical depublice dm ~ tente de la ruvclul ...,...
. 'tii"le adminisra-
~
1pml nnparµaJ1tap1, PTincipiuI COnt imr §Z, Prill ' um t• bl'
c1p1u] Satisfacem mteresu]m pubhc, Pnnc lizarea repre zm . ·straf iei
oluponarea treburiloralese pu ice
gene rale previizute in Legea nr. 199//997 o,scentra. • ale 'la nive lul ad ~ istrat ive de
principiu] adaptabilitiitii); principiile presupune s 'tiiti dmin
. tra~•i pub~ce centr r area administratJva de catre aut ';:1 ~ ierarhic ~ r
locale adoptatii la Strasbourg la / 5 , ~~
j

ratifo:area Cartei europene a autonomiei 0 e11"'11 ' :V-tentoriale. Descenn; :raie lor ii judeteJ_or
nizare §i fimc/ionare ale administrafiei pub/ic tributii propm i1 nu se suOO I' . localll,. doctrina roma-
1985; principiile specifice de orga I al Codu lui admi nistrativ. · d la nivelul comunelo , a "~"' · este autoo onua alw
previizute in partea a III-a, titlul ' . - il locale care au d·t· al auton'omia loc a ca un
1' ntial al desce ntrall L.i:U ll ,on
1/SUI colecti v1tat e tiind in mod tra I
(I) C. adm., administratiei publice locale
alin. fice:
75 speci tr le' Elementu ese . o presupune .
aplicin conf onnitoare art. ipii
tate lecuprinc d inistra!Jv prezetivii n .
abile unna cen a . admi nistra ca un sIStem ce . administrativ de ~ce n-
i; neasci de drept a m dezvo!tate in cuprinsul
a) princ ipiul desce ntral izari itoar e la regn nul t
drept iar descentrah~eat i in partea refer
Astfel cum s-a arata ~
princ ipiul auton omie i local e; . . d acest pnnc 1pm sun fiind transferul
b) traliz area .ca. blice '
,,., centr ak
; princi~iul consuJtiirii
sebitc) cetat enilo r in so lutio narea prob lemo lor de interes local., lraliz.are, nonnele constituti
Codului administrativ. Aces
onale
t act
pnvm
nonn
tiv define,;te descen .
a·are de la nivel u/ admm
.
,strap e, J:' impre unii cu

tiei pub lice locale; de competen/e adm inistrattve §' fin:;"c',,,,;

,aple administrattv-ter,tona_ •cadruI Titlului
itiitilor admi nistra n-
d) princ ipiu] eligib ilitiitii autor ~n- .. aces tora" [art. 5 lit. x)], iar msului de desced
e) principiul cooperarii; la nivelu! administrafiei pub/ice 1taru . re gulile
. . proce
nal al proce sului e
resurse/e financ1are . necesare exerc t aza princ ipiile ii
f) principiul responsabilitatii; e tente <.:i cadru l instit uµo
.. al II-lea din Partea a III-a reglemen e ' .
g) principiul constrangeru bugetare. . trans
ti rului de comp
e . _ . clusiv prin menp-
lrahzare, etape le 006 privind
cuprinde atat administratia publio 0 descentralizare. . _ .. este la un uivel satJs™','.'t~, m
Sfera de aplicare a acestoi Principii specifice publiG /l de nivel ": a desce ntral izarii nr. d specialitate
), cat ii administrapa Reglementarea descentrahzam 0 dru 19512 Ji "I r
la Divel de baza (comuna, o~, municipiu ministere ii ce eIaJte organ e e
a Codului administrativ majoritate_a _ac<11" nerea elemente] or pozi. nve.• din. •Leoea-ca
de catre1andarde de cost1penm- ~
•

mediar (iudet). Anterior intriirii in vigoare dica

~
us~fl< stabili rea ii actua lizare a peno
(1) din Legea nr. 215/2001 a adm,r . A ;es g _,
Principli erau prevazute in art. 2 alin.
publice..loca]e ii ",' _art._ 3 din Lege a-cad nJ a desce ntral iziirii nr. _195/2 ?06. ~i/;,.i ale admin istra\i_ei publice _centra!,: • : ~ de calita e, msa nlDI
te
local ,
nn carac ter medit m acea "!or sJ' !>Uhlicera desee ntraJizate .!1 .• undt .s. 1mtiei publice _ •..,. 1Jllllle
i1 al respo nsab ,htiitn care are de ciltre auton tli1Ile admi nis
pnnc1p11le cooperan, •cesto ,
niat ci! nu gi!sim in cadrul _prmc,p,~blice p l de - W I ; •
In schimb, ca un aspect criticabi!, s-a subli ~ti n,ti> desce.,tralizare rlimiine moderat'. . . .. ale pro<esalu
tli In exen:itatt,. ,. . . , . U .
e~ oivelul ~
tiv princ ipiul deco ncen tratn serv, culor _ Potriv it art. 76 C. adm. sunt pru,c ,pn
cifice enmnerate de Codul administra toarete: ,,a) p,incipil/1 subsldiaritdfi~ car
oe+:esalji;. b~ .
cetatenii apaqin8nd une, mmob,il~ x ~i cu
posibilitatea folosirii limbii mateme de catre raporturile cu admm ,stra •
autoritatea administratiei pubh ce local e ~
nale care au o pondere semnificativa in . . t'1 pu 1ca v
serviciile publice deconcentrate ale administra
$i in conditiile actualei reglementi!ri consi
tiei centrafc de specialitate 1• cifict ,ni
deriim ci! toate principnle spere n• ~Qutor :::ii::.::::.:~-"""'~!.,_~
ita/ilor administra{iei publice locale "'
raport
I 1

~l at e au o dublii natur11, cons

in mod expre s in art. 120
titutionali! ii legalii, deoarece acelea catare
din Cons titup e se pot dedu ce dm mterpre
a Lei'
1 -------------
2 Art.
75 alin. (2) C. a<hn.
- -

preyi
fund !zute
amen tale 2•
E.L. Catana, op. cit., p. 62.
3
D.
1)
Apostol Tofan, op. cit., p. 300.
 232
. Dr . .,
ib':
tmpme o '1=l. gau..;vitatea respectarii aplicarii standardelo ept adrnin· . istra\ia pu a .
bhc \ocala m
r de ca . .,
oos't in fumii.area servic . . ·1· lita te ~i a st reia, cu o un po rta nta d hfld'11.1 ,......,... ....
proca de d,scenlralizare star p~bhce ~1 ~~ ut1 itate pu . ic~i d). tPn.n~ipiul asiandguard I
iilo t bl ' IStra i,, ~df11
111
,rnenvonat P d ta nuanli, ,~ de -~
mCarta europeana a auteWonOllt&IDGiet-~IAl"t'IUlua IIUIU'"
V

b,/ , pre d1 ra; ? ~ \ .A111 sus

re~·- \a astfel cu brie 1985 rn a fos t a
.. . . Leloc
cttbtl, bazat pe cntern §1 ale, adoptati la
nstranga activitatea autor reguh obiective, caru . ~ ~i ratificata e Romam
d

:::=
gea m 199/19
:a ia financiara; e)
itaWor admuustrat1e1
pubhce locale sau sa ""11ie 1oc; 1n da(a 15 ~ o
: In vedere autonomia a ~ : . •
97'
cetlitenilorla serviciile
principiul echitafii, ca
re implica asigurar
limitez esa !IJ 113
ea acces~t~tonoll\~ 5
5bour 1 din Carta a
dm. · tratiei publice loc alil ca Joc 6::: ~"""
...,
Transferul com~tentel
publicqi de utilitate
publica".
ui tutu r~
Aft· 3
efec tiva
Y\ autoritatilor a misu
latiei locale, ,,o parte
ale de a so oo a'
importanta_ a treburllo: ~
~ publici'
impact ~i ale unor s1s or _se _face ~1totdea~ a ·u ~i Ul intere~l po
teme de md1caton de a prin leg e, pe l)lll e pro P~ . tratiei pubhce p le nr. 69 2
/1991 definea aut~onn 1
momtonzare, elaborat. baza unor analiz.e loca 215/2001 a extms COa ~ pnn_-..:....,1
celelalte organe de
specialitate ale admi e de catre m· . ~ n dIJ11111S ·~
3 dar Legea
nr. DSiderabil ~
nistratiei publice ce Leg ea a · du ne
ministerul coordonato .d d r . ntrale, in colabuuorstere ~ ns iun e '. r rin ref eri bl" e' in tota}itatea tu1,
r al
autoritatilor administra procesu1m e escentra 1zare ~1 cu struc are ~ conac
· la eei~ de aut ~
ceptu_ f men'1Ua
0 0 11
f~
1; e loca Codul administra eburile pu ic
rea la ,Jr
~
sunt <:i acelea ca trans
"
~i a criteriului ariei geog
tiei publice locale 1•
ferul competentelor se
rafice a beneficiarilor.
Pr
fac
intre regulile procesu
e cu respectarea principi
turile asociativ
lui de descentra~ ale
ului subsi'di·an1:
ace
Au ton omi
1
asta s1tua ~a locala se
tiv
ndu-se ~

ita
_ _ u principi:tiv
afla Ul legatur~;:;+
tea locala. Autuiu...~
;le ad mi nis
.
ul subs1d
tra lie i
eniil cu excep\ia celarcall
1arrtatn,
pu bli ce
::::JI
. . . •· deoafCCC am
Ju
J,elo

In cadrul procesului de de 141u pun 'in valoa . lreleg coiilec ·b- initiativ
-sa e m
sce ntralizare transferul ca, 'in linnte e ,. ' al a \ toa te do
-~ publimce4 1n Ae.,
,comnPtentele decizion
ale, ci <:i competente de competertte -impli
ca nu doar ID rood expre etenta altor auton.ta~ temet·u1 art. 84 a\in_, . (5)~ C. aia..
r-"
msotite de resursele ne " le de co ntrol,11- manageriale <:i s m ~om f 2 din Carta _ · om iei locale5, se asiz;....... a
cesare exercitarii acest executionale coroborat europ~ana a aut~n lec 6 p--
financ1a .
re corespunzaVtoare on. d
ce escentralizare est
or competente2. Fara '<
asigurarea unorresurse , · • iul cu art.. _pc_ ·- t-il mrap
ui subsidianta\~ ort urile dintre sta t 1
~ coaut(
tivita~le tocale • •
st
. ) .
ompletaV, motiv
pnncip m:ma loc ala nu se confun_da cu independen13 Jritilik1r _ fiin,· dre· ii£ .
I

art. 79 a1m. (l C. adm. prevede e o mc •

acestora sefiac concom ca ,,tr an sfe ru l de co - ·
12e ntru care , .Au ton
· m ·ci c,u no . d aut oQ '.U Ve rna
Ea tre bu ie inteleasl ca . d_.-t pt una didlC
itent cu asigurarea • mp ete nfe , precum §i exercitarea , 1 1
oca e §1
1 µu ne a e O re•
-1_ . ~7 c-. 1.. 1 :,. Ia N: :.. · et
d stnme a(.llll:,.. 1~
lU'J--t1va ·1 OU1
n& ... ..
•
tuturor resurselor ne
cesare". cee 1 mai eficiente fonne e autocre O
• • '°'-½ile de nanri -~ • •
11 m il
- ,.
mmod expre~ exefc1ta . autonOUlle
rea . itelor pre t ~ la asp ect e e _ _.a ··· : · ■-
ad
§3. Principiul autono
miei locale financiara , cu respecta vazute de lege, fall ., .. '
rea lun liticas. .
acestui drept §i la aspec
e de n~~~e se yea . dJeptlll autorititil«
V

Autonomia locala rep tel adDn-:

locale de a decide asu
rezinta dreptul recun
oscut autoritatilor ad Pro tec tia legala a autonom1e1 81A ~
ula actiuni in contenClO aJr,JiBis"idV ~ a-fl
lize
pra problemelor colec ministratiei public~ ~ S drepturiJor conferitC
nistra\iei publice loc~l~
functioneaza dupa cu
m considera oportun
tivitatilot teritoriale
in care sunt alese ~1 dern f? :il or ~i pen ~
res~tarea legalitatii , far a interventia puterii cen asi gur a liberul exerciµu al.
atn
trU re sp ec ~~ nu doar in ~
~i armonizarea intere tra le, dar cu c,onSlitutie §_i vd~ lege 9 l t 0 roi ei locale functi~ \ii • . e
sului local cu interesu adJllinistl3tiCL •
In practica administra
fancfionalii, care cons
tiva autonomia locala
cunoa~te doua forme
l regional ~i national. .
w dm tre tontatile admi
centraleauda
• ~~gun~i au
uc:
ni_s~ti cfuunistratiei
iice loc ale ~~ au~on!n:-, C:4 1 I ..
ta in : a) r ~i intre auton
.beneficia de autonomie recunoa~terea posibilitatii pentru unele servic au~onom ' ta\ile a publice din
in domeniul lor de ac ii pubh~e de a autonomiei 1ocale. ..., ..._. -1 la suasbotJ[S la
ie recuno~te unitati,l
or adrninistrativ-terito tivitate; b) autonomia teritoriala, pnn care I Legea nr.
19911997 pentrU ratificarea ~~~i ;:~ .,....-
Codul adrninistrativ riale dreptul de a se aut 15 octombrie 1985, pub ~: :ri e 1997.
de fin e~ te autonomia locala ca oad mh 1is tra 3. lica ta m M. ~f. ~- :"'~1ie~996. __ ,,i de a ft
e+t• ectivii a autoritiifilor admz·nz·straf
2
~epub\icata 'in M. Of. nr. 7 tonomia tocall ~
z·e1 ·publ1 'ce
fiind ,,dreptul !jl cap
locale de a soluf1·ona aci tate ~ 3 ~ dm ) d" P Leg ea 199
or. 691 ; • ~ 1 ~
~ ~proPriu Psub ~
numele ~l· m mtere A •
~; de a gestio ~le In confom,itate cu ~ 1
· ~m. (3 a( i reprezint!
su
publice, in condifiile 1 colectivitiifilor locale la nivelul ciiror o; Iese trena, b fun
ad1 c\io nara\ie
ea iadm inistra\
Jar, 0
ivita.attl~otn; ::i. .ep
leg it' a sun "" nin istr pub lice locie1 pub hce \~c \~ • ti"
· [ar t. 5 lit. j)). Acest drept 1 ~ .. ale de ea ges
a rezo ~a ~ ul colecttion
P~ · de cons u··1 · se exercita de consilul ' de \larte importantaa tre . ,,.,.ec
11 e Judetene §t. bunlor publ'ice, mmteres ,,,, ar etS e~ _p /a nc o, ,,,
Ji sub
pre~edintele consiliului e l~cale,. ,e c. .. ,;nc ipii 10non11ei ,.,..- ,
W 9' ltive la nivelu Sze lor

~a:t·----==~== t Tt kel y,
i de 4 OU
l unitatilor administra jud ete an, au on a . hb era tl' Par Ed.
"'.oi a?o r~a ri ale cor ~la ~~ tp. ~
tiv-teritoriale alese pri - aL ativ , Pro Umvers1tana, Buc~~t ,al 1 2 74. 2 c1
L~ !- ~~ ~et~§i~h~-b~er~
e~xpn
~·m n vot universal, eg s Carta europeana
a autonom1e1 1<><:. ePrev.ede in art._4 pct.de a-~i exe.,a ut ~~ - tn toal
rcitl ~ w. O
\oca\e \u ste r.e_ cunos 1
tea de lin l .
234 Drept act . . blica locala
. . ,. ll'l1nistr . 13
. . dm' · trat1ei publice de la mvel Judetean. In acest sens, art. 5 al' atii ·
drflin,s tra\ pu . . t' define~te deconcentrarea, "m cuprinsul art. S lit. u,,\ ca .c--.t
autontitile a m1s 1• . d . . 8
llUI
A dul adn11ni5tt_ab iv.. administrative ~i financiare de catre ministere ~i celela
v •

C. adm. prevede " r

ca ranorturile dintre autorzta/1 1
d . . e a. .mzmstrafiei public l in.(\)
.
e ~i municipii $i autorztaftle
V •

al mznzstraftez
bl. e oca/
pu Lee de la nive[ l . edi, Co ,J atrz u1ll ~ structuri. proprn.. w..1..
bl' centrale catre
comune, ora$ 'I • • l 1· V • • •
,d
• u }Ude ;stri•buirea ue ·afitate aze administrafiei. pu. zce
,,
pe principiile autonom1e1 loca e, ega ztafiz, !esponsabzlztafii , e de specz . .., . administrativ-terztorzale .
se bazeaza .. . , cooper·Jul¼. . . . . .
v
. b .1. v . ., ,

I'd •tv/ ·
1•1 egalitafii de tratament $1 responsa 1 1taf11 . 1n re1atule dmtre to orga~ [itate din u_m_taf zle ste preva.zut printre principhle spec1~ce aplica~le ad!ni-
so 1 an a , . a1eautoQrJ,,•
ta\ile administra\iei publice locale nu ex1sta raportun e subordonare ci raportun ~ spec~cest princ1p1u nu e erate in art. 75 alin. (1) C. achn., d~t art. !20 ~m. (~) ~
V d •

colaborare. . tiei publice l~ca~e enum rincipiu de baza al administratiei publice din umtiti}e
Alaturi de organizarea, functionarea, competenta ~i atributiile autoritatilor . wstra c 0stt·tut1·t e il prezmta
.
ca,. un p. ta lDl.·t1'alav a Legii fundamentale, art. 119 prevedea
· 1 In vanan . . . tralizarii
nistra\iei publice locale, cealalta principala componenta a autonomiei locale ad!\\~ ~-·m·strativ-tentona
1 e. - 1 dministratiei publice locale pnnc1p1ul descen. .
. . egu, awi• "l de baza a e a · ·· dreptulw adJni-
1 .. apaqin unitatil
O repre. · t •
zinta gestionarea de catre acestea a re~urselor car~, . potnv1t . e nnc1pu e . · oasa din perspectiva ~tet
a~s~tiv-teri~o~ale .. ~arta e:iropeana a autonom1e1 loca~~ preve?e lll art. 9 drep: pnn~ 'iior publice. De~1 nu foarte ~ectului de Constitutie a fost preferati aceasta
s~rv1c1_ m Comisia de redactare a - ~1 . dministrativa1. Revizuirea din anul
autontatllor admm1stratie1 pubhce locale la resurse propru, sufic1ente, de care J11strat1v, . .d ata mai uzuala m pracnca a V •• • Ietarii astfel ca
dispune in mod liber m exercitarea atributiilor lor. Cel putin ,o parte dintre resurs: Sm. tagtna, fimd cons I er . . .. de baza,v in sensul reformularu ~1 com~ ' .t
2003 a vizat ~1· aceste .pnnc1pu 1 deconcentrarii semc · • iii'or publice, fapt aprecta
iinanciare ale autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa provina din taxele~, V • • •

120 alin. (1) ment1oneaza pnn~1p!u z ...

impozitele locale, al caror nivel acestea au competenta sa ·'.i1 stabileasca mlimitek art. ·u· in literatura de spec1ahtate . . d deconcentrare a serviciilor
, legale. in mod poz1 v V • • e clara intre nopunea e
•

Trebuie facuta o d1s~cti . iilor publice. .

- In conformitate cu art. 87 alin. (5) C. adm. ,,autoritaJile administrafiei pub/ice
locale administreaza sau, dupa caz, dispun de resursele financiare, precum ~i de bu- publice ~i cea de descentra~~e a s:~~~e are in vedere serviciife publi.Ge ~
nurile proprietate publica sau privata ale unitafilor administrativ-teritoriale, fn con- ,
Deconcentrar~a serviciilor p "alitate (ministere sau alte structtm I 15 rt
administratiei pubhce centrale Gde speulc1ui sau a ministerelor) alt ~
formitate cu principiul autonomiei locale". Consiliile locale ~i ·consiliile judetene au" ,I . " ordonarea uvem . . ediul uner" siill
dreptul sa instituie §i sa perceapa impozite ~i taxe locale 1 ~i sa aprobe bugetele locale subordmea sau m_ ~o. . . tiv-teritoriale pnn mterm . rd .aa,FM
ale unita~lor administrativ-teritoriale. Proiectul bugetului local ~i contul de incheierea
exercitiului bugetar sunt mtocmite de autoritatile executive de la nivelul unita~lor
administrativ-teritoriale2.

§4. Principiul deconcentrarii serviciilor publice

0 zate la nivelul urutatilor admlillStfa "aliz.at:a ~i Ocompetentamaten~~~ , _
care au o competenta materi~la ~pe~ 'udep.tlui sunt conduse ~ ,.,INUI>' ? ! " ' " ~
Publice deconcentrate de la mve
prefect, iar conducatoru.. seM~
J_ d
. iilor pubhcede specialitate
1
econc
organelor administratiei pubh~e centJ:t e public national, cfirco
. In afara de serviciile pubhce d~ mteres "l r sectoriale ale Govern w,
in cadrul co =¼
entrate JjspUlld m fHW~
ii @ · tn
\ii? l · M
. .
raport cu ob1ectJ.vele - · ·1or .,-:1 strategu o • .c..-,"7ate ~.
po1itJ.ci .
Deconcentrarea reprezinta o masura intermediara in procesul descentralizarii. . .
unitatilor administratJ.v-tenton'ale 8uli.t prestate onalinw.uu-
1
(1) C. adm., ,.,m cadrul .re~ .~·
~ 92
-~ itate .cu art.·z"leJ·udetene · pot hotan~
constand in distribuirea unor atributii care revin autoritatilor administrative cen~e local sau judetean. In comorm asu.rpra particl
A
, .:.~t'A'i:J
ilnor structuri din subordine care functioneaza rn teritori1:1 I Astfel cum s-a aratat Ill autonomiei locale consz e •/"/
II zO cale -.
.,
1 consz 11 A numele '-Z zn m..•-esu
,, • A
,, · 1 co,ecuv,
•
1
"'"
' "
fmprumuturi, capital sau cu bunurz, · dupii caz, zn Y
in (D'ea. fancfionarea 11 • dezvo,tarea
·raiJ
sectiunea referitoare la analiza regimurilor administrative deconcentrarea pre5upune A

exercitar.ea atributiilor in regim de putere publica ~i sub pro;ria responsabilitate, darsub locale fa nivelul ciirora sunt alese, _la z~fitt.l~t•,.+epublica de in/eres local sauJ
organisme prestatoare de servzcu · .. publzce §Z u 1 "''
controlul ierarhic al autoritatii administrative centrale.
fn condifiile legit,4.
cu art. 454 din Legea nr. 227/20 Is privind Cod~ l(pµblicata in M. Of. nr. ~
1

din 10In~PntPTnl-...:~
conformitate "l/\1,:
236 237
DrePt .1 ublica locala
.Cu referire la serviciile. publ'ice descentralizate, Codu . adn,inistra . •nistrat aP
diferenta intre.refe rendum, macceptiunea sa clasi "' .,.
c11 1o:i
obliga\ia pentru ministere . treb uie fac uta -
~1i_strativ in . ti~ Mm' t~
d. - orientare pentru
organe de specialitate al~ ::n1 I'0 consectnr--, ~ :epre~nta ~oar un_ ~lement de consiliul jude-
iarea populara. Acea:ta 1~ -~
stan d~r ~:l~ alte
cen~ale de a stab ili . .. lllln1stratiei StJtuie
de . e cost pentru finantarea se forµ Jun1d1c a obhgatone, consd1ul loca l sau
trah zate ~i stan dar de rii rviculor PUblice tibJice c0~ . . d liberative, fara h - ,. .. 1
t~te aferente asignrarii furnizi'i ,. . . . . . .
tatile administratiei pub~~h Standardele de cos acestorsturile autorj.
t a de ca~e escen. utOotati le
eel
e
care va h?t an co? tmu tu_ ~tararu ·. . .. de adm llllstra-
. ice oca le. a fiind i~e aphcab
utilizate pen tru dete sunt ,,co eaza P1:11~e p1:°c1~11leAspec1f
unitatilor adm· . ?tunarea cuantumului resu
rsel iean Codul administrat1v_m~n!10n t10n area pro blem elor de
e ~u_getelor I~~iative consultam cetatemlor m solu
erit oria le in _vederea furn iza~ I u~: ~at . . blice locale ~i pnnc1pml e ce se intelege prin
itate pub lic~ 1~: :!v~ ea nr. 215/2001, nu preved
~~~!~ local deosebit, dar, la fel ca Leg
util fu[blic ~i/s:u ~:
s!ab!lit prin acte ~~~:v~~~~ art 5 I'
~:~~Ill.], iar st~ndard~ea~!u~a~~a~:l;~ate
. . prezmta ansam bl 1 Ill ste categorii de problem
e.
consiliile l?cale §i consiliilor
judetene dreptul de
iuuuzarea unui t~~e public~, :~:~~~vel~r de.c
ali::~eo~
rul a recu nos cut pen tru
bli c ~i/s au de utili ace Leg iuito art. 14 alin. (1) din
tive': [art. 5 lit. ;)~ i_c :~~
PIIn acte nonna. sup use refe ren dum ului local. In confonnitate cu
~ co~formitate cu art. 80 al'. m._ (3)-\5) C. adm. standarde!e
stabili prob lem ele dumului, cu modificarile ~i
. priv ind org ani zarea §i desra§urarea referen
a?rob~ ~1 se actualizeaza ?e Lege a nr. 3/20 00 etene stabilesc aceste
vemuti. cost ~1 calitate se ile locale sau consiliile jud
loca le fi!~ nod1c prm_ hotarare a Gu I, ~utontatile adm ·
completarile ulterioare, cons~li consiliului judetean sau a
mst a
r_ tiei pub lice
.responsab1le pentru res t lui, respectiv a pre~edintelui
. izarea serviciilor b .
furn des c~e : a;~a aph carii acestora ~ probleme la propunerea primaru
rilor locali, respectiv al consilie
rilor judeteni.
iei pub lice loc Ju hce ~1 de utilitate publica Aut oritatile admi unei treimi din numarul consilie din unitatile administra-
mstrat .nd a izat e. ., consultarea cetatenilor
proprii ~i a altor surse aetrp ot cre~te nivelul de calitate ~1 e cost pe baza . .· Potrivit art. 95 alin. (4) C. adm difi carii limitelor teri..
ase. venitunlor , loca l este obligatorie in cazu .l mo
refe ren dum
. tiv-terito riale prin intarea, reinfiintafea sau
sau judetelor care prive§te mfi
- .. toriale ale comunelor, ora~elor ea nr. 3/2000 prevede ca
§S. PrinclpiuI consm tar caz, art. 13 alin. (3) din Leg
u cetatenilor solutionarea problemelor reorganizarea acestora. In acest a limitelor teritoriale ale
•
A

de ·
mteres local deosebit
m e legislative privind modificare
proiectele de lege sau propuneril lui spre adoptare numai dupa
elor ~i jud etel or se mainteaza Parlamentu
euro'Peana· a autonomi · l l comunel or, ora~ eritoriale respective, prin
Carta
•- . . ez oca e prevede m art 3
- lor din unitatile administrativ-t
autontatllor administr . 1. p~bhce locale nu poate ad . P:t. 2 ca principiul alege
rii consultarea prealabila a cetateni
recurge Ia adunan ce ~t1e ~ibi lita~ i de a referendum. de interes local
, referendu~ sau orice alt~%
ati~ gere "~~
a sup usa referendumului local (probleme
cetatenilor, acolo und::~e~t1 nna de part1c1pare directii a Indifere nt de pro blem inistrativ-teritoriale care
sta ~ste_penn1sa de lege" r teritoriale ale unitatiJor adrn
In doctrina s-a s ubl'irua ~
t ca pnn · • de_osebit, modificarea limitelo dizolvarea consiliului local,
- . consultarea cetatenilo a sau reorganizarea acestora,
relo r obiecti ve· a) defi . t 1r she urmare§te
atingerea ur-• pnv:~te infiintarea, reinfiintare ea pre§edintelui consi-
ma toa
t'de. t'fi mre a pno ritatilor §i prefienn·
te or enefi · r1·1 or une1• masu • n dizo lvar ea consiliului judetean, demiter
adminis trat ive· b)
, Ia nr 1 1carea_ pun cte1or comune §i a eel . 1c1a ~em~t:re a prim arul ui, ectul ~i data referendu-
ilor de la un rang la altu1)2, ~bi
1e au cu privire O
a local~; c) stabilirea prin con or d1vergente pe care cetiitenii hului_Judetean, trecerea localitat pupn 20 de zile inainte de
care pot fi gestionate p oblem~sele ex1stente1. sens a unui set de prioritil!i c la cuno~tinta publica cu eel
~ului local se stabilesc ~i se adu publica a date i referendumului loca3l,
Consultar , _cu resu cerea la cuno§tinta
face ri ziua desfa~urarii acestuia. Adu e de infonnare in masi •
formii de ~~ une1 colectivitati locale tse prin orice alto, care poate fi numai o zi de dum
inicli, se face prin orice mijloac
af:n ilor la treburile pu bt; ~fer~ndum, sau pronunte prin ,,DA" sau ,,NU" asupra problemei
cipare a :e; :cr ar ~ a ce~
u~A ontmu ~I alto r fon ne de parti- su Cet aten ii sun t che ~at i sa se din Legea nr. 3/2000,
or a tr~ ~.nl e publice este variat, l exempli- nitate cu art. 5 alin. (2)-(3)
ficativ • m
parea cetatenilor la §edi: Iand
c~p nnde, cu titlu puse referendumului. In confon sta participa eel putin 30% din numarul persoJ-
del1'b , ~~ toa rel e: part1c1petifii ~i sesizari· convo tee pubhce ale autoritatilor locale· referendumul este valaI bil daca
la ace 1· validat
tu erative, fonnularea
de efec ultatul referendumu m este
carea unor adunari cetatene§ti; nelo r insc · A
nse m 1ste r e elec tora le pen nan ente. Rez
cei ~ pe I ~
etc. 2. d reprezinta eel putin 25% din
'
are a uno r son daj e de opi nie
~ca 0 Ptiunile valabil exprimate unei decizii este necesara majoritatea voturilor fflllil
ea
· t.. fund atu.. ~1. federatii recunoscute ca fi110
' d e ect~rale pennanente. Pentru luar trativ-teritoriale respective.
prevazute de Jege·, e) asocia111 , ~e utilitate publicli in conditiile te la nive lul unit atii adm inis
1 .. publice locale expnma
egu ;. f). ~~eratori. ~~ servicii cornunitare de utilitilti
sau JUdetene; g) opera;ori regionali,
g""
238

1Cheltuielile pentru organizarea i de Dre 239

bugetul comunei, ora~ului sau al jud!tul ~~~ur~ea referendumu ru· I Pt ad1111n1 . blicalocala - - - - - - - - - - - - - - - - - -
. Consultarea cetatenilor . ~1, upa caz. 1. oca1 se s strat~ orflinistra\ia pu • .. toarelor municipiului Bucure~ti, primarul general al munici-
~1tate cu art. 248 C. adm. A~~ ~rgaru~ea adunarilor ceta e . Upotta d' ~ 111 unic~pi~lor, sed\ntii consiliilor
judetene se aleg pe circumscriptii electorale,
·1·il . d ..~
~1 pe cartiere sau strazi in o n~1le cetatene~ti se organizea;v ne~ti se face , ~ ..,,e1or, et, 1~, pre~e ·~
0'.""J aucurei''.
. d' ..
• al. Viceprimarii ~i vtcepre~e. mt1~ co~11. or JU etene, caie nu .
11
de catre Primar, la ntipati~;e. on:oc~ea ~i organizarea ada P: ~ate, in llle~ conr~. ~~ ~ l a nivelul unitatilor adrmrustrat1v-tentonale dar au statutul de

funcpe. Pentru ca ·o adun ace~tuia on a unei treirni di,., llnanior cetatend1u_1 l'llra1~ r~ !utoritati ex~cunv~n vot indirect de catre consiliile locale, respectiv consiliile
••
sat, Cartier, strada) Pro
are cetateneas v v
.
t
p e vot dm Zona llnd
'-!l nuinaru1

p(artic1pe_ majoritatea cetatenilor cu dre t sa fi_e valabil constitu.' r consilieri~e fac

e~t,
I a este n or ~
sun. Jocali, se a eg p
al~1 1 •
•de1enetrU· alegerea consiliilor locale ~i a pnmanlor,
. .
•
.
fiecare.comuna,
. .
•
.
.. • •
or~, muruc1pm
• •
~1
prezenp, se conse~e! ~;lor adunarii cetatene~ti, adoptat: se organizeaza :~sar ij_
JU
pen c1m· · trativ-teritoriala a muruc1pmlm constitme o crrcumscnppe e1ec-
cazuJ, primaru1 poate su une -un proces-verbal ~i se inainte cvu V~tul lllajoJita .~narea· subdiv~iunazulea 1m~~i consiliilor judetene, a pre~edintelui consiliului judetean, precum
· ·d · · · ·u1
vederea stabilirii modali~tiJ propunerea dezbate1ii consiliul ~,a Prllllaru[ui. Dti\Celor
. In c a eg
1oraIa. . . • G neral al Municipiului Bucure~ fiecare JU et respect1v muruc1p1
u1 oca[ ll1 Prim aca este . cons1hu m e 1 . . -?
t• or concrete de realizar . d
e ~1 e fmantare. a ~edint~ ~ 11a . nstituie O circumscrtpt1e electorala-.
• Bucure~tJ, co
§6. Principiul eligibilita.H~
~ autorita\ilor a..t ..... :_, ..
. . U1uuustratie 1 PUbli 17, principiul cooperarii
_ Princ1pml eligibilita.tii d . .
ecurge dm pnn . .
ce locate
ca aut . - . Reglementarea principiului cooperarii repr~zinta_ ~ el~ent ~e no~~te · ~
t
ontatile administra ·e· . autonomiei I
c1pml .
catre cetatenii cu drept d ti I p~bhce locale sunt alese prin ocal~ ~1 presupune faptuJ ansamblul principiilor in temeiul carora se orgamzeaz~ ~1 funq10ne~ a~strapa
judet)I e vot dmtr-o unitate ad . . . vo~ drrect sau ind' dintre auto-
lllirustrativ-teritorialii (co - tree~ de., publiGa munitaµle administrativ
-teritoriale, msa Ia ruvelul raporturilor
. . - . - ...
•. te o exigentii nonnativa antenoara mtraru m
In confonnitate cu art. 121 a . . muna, ~ra~ sau ritaµle administraµei publice cooperareaies
vigoare aCodului administrativ. . . . _.
c~ art. 106 alin. (2) ~i art. 107 al:· (l)~I art. 122 alin. (2) din Constitu. . .
0
: :1~:::~ : (consiliile Io~!\;~~;;:~~~~!':;w:;~straµ!~~I::: Legea nr. 215/2001 prevedea in art. 6 alin. (1) ca in raportunle dmtre
administraµei publice din comune, or~e ~i municipii ~i autoritatile administra~ei
autontatile

publice de la nivel judetean se bazeaza pe mai multe principii, printre care ~i eel al
pentruAlalegerea auton":;:~ ~~str:;:Pt ,u~~~ret ii liber e~p!,\;~ !!t:~: cooperarii. in mod similar, art. 85 alin. (1) C. adm. prevedea ca ,,raporturile dintre
egerea autontatilor adm· . . . Ice 1ocale.
crati ~ Irustrat1e1 pub!' I autoritatile administrafiei pub/ice din comune, ora§e, municipii §i autoritafile admi-
. to ca p~ care col;ctivitatile locale urmare Ice ?cale reprezinta modalitatea demo- nistrafiei pub/ice de la nivelul judefului se bazeaza pe principiile autonomiei locale,
V •

:t no~e1 locale, In conformitate cu preve~c r;ahzarea propriile interese mconditiile legalitiifii, cooperiirii, solidaritafii, egalitafii de tratament §i responsabilitafit'.
al ~no~1ei locale acest drept se exercitii de en ~. ~rt. 3 pct. 2 din Carta europeana a , in cadrul administraµei publice·locale cooperarea poate avea diverse forme, astfel
.e~1 prm vot Iiber, secret egal direct . . cons1Iu sau aduniiri, compuse din membri . ca trebuie sa facem diferenta intre cooperarea propriu-zisa, ~a numita cooperare locala,
f
~1 delibe~ative care riisp~d in ata I ~1 umversal, care pot dispune de organe executive care presupune colaborarea dintre autoritaµle administratiei publice locale pentru
or.
Reon... I 1
o ....,u a egerilor pentru auto . - . .. . finantarea ~i realizarea 1n comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes
l~cale, consilii judetene prim . . ntat1.Ie. a~m1mstrat1ei publice locale (consilii public local gestionarea 1n cemun a unor servicii publice sau realizarea unor lucrari de
d1spozitiile Legii nr. 1'15/20:;1 ~~pre~edmtI a1 consilii.l~r_judetene) este stabilit prin interes comun ~i cooperarea unitaµlor. administrativ-teritoriale in cadrul unor asociatii
locale2, cu modificavn•1 1. p ntru alegerea autontat1lor administratiei publice I de dezv0ltare intercomunitara sau a unor acorduri de cooperare transfrontaliera. in
· e ~ completiiril I · •
din acest act normativ 'l"l e u tenoare. In conformitate cu art. 1 alin. (2).. ~tiinta administra\iei publice se subliniaza ~i o alta dimensiune a cooperarii, in baza
. .. ,,consz II e locale ri '/"/ • d .
consz1ulor judetene se ale r' . 'f cons1 11 e JU e/ene, pnmarii # preledin/11 c~reia colectivitatea locala participa la realizarea obiectivelor de interes general in mod
Qensiliile locale §° g ~t v?t umversal, egal, direct, secret ~i fiber exprimat".
scrutinului de lista, po~c~;si .ul~ J~de~ene se aleg pe circwnscriptii electorale, pe ba7.B
direct (prin
locale)3•
munca 1n folosul comunitatii) sau indirecte (prin plata taxelor ~i impozitelor

vi pnncipmlm reprezentarii propoqionale..Primarii comunelor,

240
241
§8. Princlpiul responsabilitatii . ublidl 1ocala . "le publ'ice ueco
l · serv1c11 ,J
ncentrate, fn con-
. . afiei pub/ice loca e ~l cu
al 13 P
.~ ioistr
in baza. princ1pm ·l ·
· u1 responsabilita .. . . 111
, admm
1str, 1• • ..,,
- .
tu ~ctiv1tatea adm. .
f-"
a. . . .
dminis trativ-te iale treb .
ritor ~rita/i,e_ de legea orgamc t10nale, mtrodusa pnn pct. 59 din Legea
a des~oara in 1· . in1stratiei Pub)' oU~., previJZU:e tei dispozitii con st1tu • •

. . . R rue1, nu re1ese ce reprezmta m VlZlunea

A

. Ule sa se
_

exclusiv al satisfac eru.. mte . 1m1tele ti' ale ice ct· ;; ,,e bza acesizuire a Const1tu A • • •
•

dm' . resutu· bhe. Not iune a d s 1cte I ._in llnita. 11

pin ana t1e1 oma
a irustra~ei publice I I I pu u•.
. 'fi 1va . ~" .
nta :g11 cu seol'le 03 de rev 1cat
une _ca exercitarea a:i co1?Pete 429120 . . ea de ,,pondere semru 215/2001,
face in regim de putere ;:~~Jresup stab i}. autoritat~UI traditie instaurata prin Legea nr.
. ~e pr_o~na responsabil . hut1 ilor i~uitorulut :~s tra tiv , continuand o
n~legale ale autoritatilo asta ins Ite de leg I Or unei m~o~~ti ~afion_al~ din
admm1stratie1 pub lice lo caIeItate ~ Ace peste 20~Pa c~~tenil?r ap~ ~an d subdiv1zmru adn11rustra-
0

c10sului administrafiv car urm pot fi ealllna e Se ' codul ~n d: ,,de

sau
are anuiate pe ca act rat1v-te nton ale
.. tr
m -un drept al sau . ..
a cererii oricarei e
se con s•:a lea con/le prevede OP ·torilor unei unitall adrm~mst N · ta- un standard normatJv · dupa- care
interes leoitim i p rsoan~ care ·-·1 Jocm Ia ultir nul rece nsam
A
ant. u eXJs I reprezentat un
locale pot fi obli ton mtr-un Jar auto ntat ile adin in; I era Vata"'1en. nUl!lar.u, ·a1 stabilit
n e, tegislatia romaneasca~ acest procent, monv pen care e a
· tru
?.ale la reparatii pentru b daun e e mat ' I
asemenea, toti ale ~ll '-'l!Strar ' ·• a~ · tentoTt,
nv· exp rimat opinia ca
ocali - ~i mor ale cIe1 PUb!ice reglementfuii anterioare s-a
v civi l ena e s·3~bid~ :sputa. in doctrina aferenta
t'
"
r~spun~ adm inis trati f: aUzate. D lor aparpnand
mexercitarea atributiilor , sau pen al pen tru ai
deoarece ,,permite num d dr tul - ·1 ceta teni
Prin unnare . . _ce e revm. aptele sav~it: subiect ag legal este neconstitutional · · · I " ep ce~te_ru or
bilitatii ca pri . . acest pritatii na~onale p~v1 · ·1 ~gia· ~e exer~1tarea a~e~~ ~1 e~c uzan
tiei publice loc~t:c1p1ul responsa aunor m limba
s la Prhicipiul ~~~1~ spe~i~c apli
de a s~ pron unt~
cabil a .. m mod d1s ~~~ ton u
nistratiei publice l~c~/~ate fi redu care apartin altor minontat1 nat10~~le tratl v adu ce o unp orta nta noutate
11it atii auto rita~tUUstr~. atema"'. Din aceasta perspectiva,
Codul adminis
~a ~e des~oara proce~P;r
t cu comp~tentele ce I~ r::~b ca un Prine• . aclini. le de a hota ri ca
e descentr abza re A . m, ip1u pe b ;rin posibilitatea recunoscuta autofilor ritatilor administrafiei publice loca -teritoria le
ht c) dm Legea-c adru a descentr r - ii nr. 195/200. cest prmci .
prev azut atat,10 az.a nafionale ~i in_unitafile adm inist rativ
.. d 6 .. . .. pm, asigurarea folo_sirii limbii minorita im 20% din
mve ere obligativitatea respecta-arii__12ar
aplic- .. cat ~1mart. 76 rt art. 3
filor nationale nu atin g pon dere a de min
cost in furn • de calitate ~i ~-s~ ) Cd. adrn., are tn care cetatenii apartinand minorita
ntdard e~o~
IZarea serviciilor publice ~i de~:~a a e pubhca an ardelor de nwnarul locuitorilor2. ., atunci cand exista o pondere de
peste
' in conformitate cu art. 94 alin. (1) C. admadministratiei publice locale, institutiile
§9 p. . . uI constr.. ritatil_e
. nnc1p1 .. 20% din numarul locuitorilor, auto tra_te as!gur.~
angent bugetare ~din ea ace~ tor~ pre ~~ ~i servi~iile_ pu~lic~ de~oncen ~1 a limbu
publi.~e afl~te in subo aparpnand une1 mmonta p nap ona le,
Principiul constrang .. b tare era prevazut .. L fol0srrea, m raporturile cu cetatenu
nr. 195/2006 ca un . ~r~ ugeprocesului de des m 1·egea-cadm a descentrali7;..
-
;· minoritatii naµonale respective. mire
. ~rmc1p1u al• t . e fi' d dezvoltat in art ..... i1 ta in art. 195 C. adm. avand ca denu
lit. f) ca un prin c1p1
. u care zarea d _
cent ra izar
' un "3 Exercitarea acestui drept este dezvolta tilor national e". in rapo rturile cu
zn erzzce utili limbii minorita
publice centrale a tr " ritafile administraiiei mar~-a~a ,,limba oficiala ~i folosirea le, cu aparatul de specialitate ~i organismele
et:: t;ru rt~ ~ Speciale sau a sub:e:;i~:rauto acoperirea defici- autonta1J.le administratie i publice loca
telor finale ale bug pen tru
subordonate _acestora3, eetatenii apartinand unei minorita
p nationale cu o pondere de
Codul administrat· oca e . a mino-
iv nu cuprind e_ o definitie sau o re . . pot adresa, oral sau in scris, ~i in limb
p. . . . - ..
~c1p1u, aspect f"ara ind o1al schimb- p zentare ~un1lara a acestui p_e~t~. 20~o dm numarul locuitorilor se it va fi redactat atat in limba romanii, cat ~i in
a cnt!cabI!, insa Ii
~tatu nat_10nale respective. Rasp unsul prim
prevede obligatia pentru autoritatile
A

pnn ,,mutarea" 1u·1 .. at ~?d esent1al natura juridica • Codul administrativ

m cadruI pnncipiilor specifice ap ica Ile administratiei publice
4
locale1• hmba mm oritatii natio nale
.
1
I.~. Vida, op. cit., p. 409. nstitutionalii pentru
§IO. Dre....ptu
a.rf :_,
.::.. de a-§i folosi limb
} minon••uati lor a matema in relatiile cu
c~ L
2 L Vida,
Art,:
aim. (2) C. adm. La randul sau, aceas
ex~~ ~-gea d~ entala abile~
1 st te o regul a, aceea
ta prevedere"a fost consideratii neco
a folosirii limbii oficiale care este limba roma , a
in
na, ~i o
cinta
uumustratia publica locaia ere sen:n ificativii". conse
rita\ile nationale care o pond
c pie, c~e vizeaza exclusiv mino indiferent de pondere ' ceea ce insea
mna ca poate fi •;i
. . nistrativ, posibilitate· ax ca,
Art. 120 alin (2) d' s
·111· n·a11·v t 'f . l ·n !~sac ra, prm ~odu l admi
utiliz area ·
lun b" · onta\•• nna\1•
onale ,inbazaun orho tiirarialeorganelordedecizie
sti_tutie· prevede ca ,,fn unitatile adn11 · •• se poate aJung e la 11 _mm n~, op. cit.,
01·1a e I aleunoraut 'tlif bl' este categonc in afara nonnei constitutionale". Ase vedea V. Vedi
care cetafenii arp.artz'naI~ndCon
Unel mmorita fi ti l - e1·1·
se p. 67. on i pu ice,
asigu~y fil ea limbii minoritafii nati Ina ona e. au Ao pondereoral semnificativa
. a o osir
==~:=~·
ona e respective m scris·#
, I "l
~~~l:n~re~ a/~ll:e~Cl~ I __ cu ;:~tls:~:~~
em; extin derii acestui drept de la relatiile cu
:_~-- :~onc<:_1~ re aparatul de spe,ciali~t,e
autoritii\ile administra\iei publice
~i organ isme le subor dona te
locale ~i
consi liului
 242

. D
publice §i entitatile indicate de a a . rept adlliirr
cetate nilor
na~onale fonnulare §i texte adm _P~e 1~ dispozitia PcU1~ anct llu . lstrati1
. 111J~~ a~!ve de uz curen t m fo
persoane care cunosc limb postur i?11at b1ling v §i ~1 lllinon
nation ale i'n
relafiile cu publicu1. a mmontatu
afrib e-~ liica ~Ii Capitolul VII
De refinut §i dis ozi . ~ e care au

~~:i.onii, sub.sancfi! eatin:~:a,µ'~1::ieteI~oficiale ~e intocm · ·

esc in mod b
0 li
llfii Pl'ivi~t~
~'II
CONSILIUL LOCAL
Ili.aple adm.
~
tra · · · Il

traducere ;,~1! :J;!~ ~,\~~ :a~;a~tr-o alta l~b:

conse cmr
•d;~~ec:~to~ ~~ ~au : ~; !~
la nu Poate de auto.
in l;~ba

Autontaple administr . . _t m mod obl1gatoriu in limb Secfiunea I

. ap_e1 P~~l~ce locale din unitat ile adm. ~ roman a:2, fi decat
cetatenii aparfina.nd l
au o pondere d~ustrativ-te 1itona 1 , o Alegerea §i cons titui rea cons iliul ui loca
lo~uitorilor trebuie s~:~ mm~ntat~ n~tionale .20¾ dii1 e l!J care
locali r ~este
bl~ce ~e sub autoritatea 1;e mscnp~onarea
mmontatii nationale respe:ti~:~cum §1 afi§ar ea
denumiJii
anunt urilor de ~;:t
§1 a institut~
· ies PUbJic §i , or Pu,
~l!JJaru i
nsiliul local este autoritatea deliberativa a _adm
mumc
~~tr~ti~i publice l~cale p~ care
1pu §I se rezolva trebunle pu-
· 1
Ill iniba Co . ~ tonomia locala . .
in comune, ora§e
. . .I
§I
eexerc1ta au ntona e.
s . d' ceste unitati adm1mstrat1v-te
locali, ale§i prin vot ~ver ~al, ~ga!,
bJJcec:ns~Iiul local este compus d_in consi~ie~
n electo rale, pe baza scrutmulw de bsta,
. t secret §i Iiber exprimat, pe crrcumscnpt
i propo rtiona le, de catre cetatenii cu drept de vot din
d::;it principiului reprezentari
sa-§i exerc ite mandatul. Pentru alegerea
~tatea administrativ-teritoriala in care urmeaza
Ora§, munic ipiu §i subdi viziune administrativ-terito-
consiliilor locale fiecare comuna, 1
rala
riala a municipiului constituie o circumscriptie electo
•
e§te prin ordin al prefecmlui, in
Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabil
sau municipiului, conform populatiei
functie de numarul locuitorilor comunei, ora~ului
tul Natio nal de Statistica la data de 1 ianuarie
raportate, in functie de domiciliu, de Institu
aanului in care au loc alegerile.
e de numarul locuitorilor comunei,
Conform art. 112 ·alin. (1) C. adm. in functi
numa rul consi lierilor locali variaza intre 9, pentru o unitate
ora~ului sau municipiului,
la 1.500 de locuitori, §i 31, pentru o
ad~inistrativ-teritoriala cu un numar de pana
toriala cu un numa r de peste 400.0 00 1ocuitori2•
urutate administrativ-teri
ui Bucur e§ti este format dintr-un numar
Prin exceptie, Consiliul General al Municipiul
.ml memb rilcir consil iilor locale ale sectoarelor municipiului
de 55 consilieri locali. Numa relor respective.
orilor sectoa
Bucure§ti se stabile~te in functie de numarul locuit
 245
24 4
tu lu i un ui
c . . Dr ep t ad .
t ent-a sa- valid ez e m an da
Co ns tit ui re a on sl lm lu i lo ca l se fa . 1ocal • • au to n·t at ea co mdpe -t . ito ria la se
A

ile ar t . ec a on a m a ciire1
•
ra za ter
c_e_ m co nd iti di n C rti,ri;strar~ le trei sit ua tu
A

ni str at iv . Te a 11 9 osihUI - or ea sc-a: JU fo rm ul ar ii

~ul de co ns toritact~ns1hulu~ lo ca l es te 3-_ . d ec at
ui re 11 l
da ta de sf a ~~
tit d~ zu
al~geri sau, 1:f1
OduJ Co ca
Il1 Urn , toate ce ste in sta nt a JU
au ist r . . m ax1
60 de . %ni. l1I re _a u _av ut lo c_ ca to ~a ca re a
i1_ al eg er ilo r I or ad rn m ic e 1
;ti a el ec to ra la pe ,? t~ c~ se . at la J~ de
de bu te az .a ~ll rar
u· . at1e1 pu bJ
locaJ e . z11ed
,0osi~er :~ ;ri ~u c~ sc np t1 e t1oneaza ca uz a m pr oc e-
cu valrdare a
da te lo r co ns ie rd or lo ca jj d l m a. caz::1 lu
. . m _an §f tar Proeed:~·• apel, tri bu n~ lu ca to na ca t ~1 tn bu na lu l so In ch ei er ea
ad rn i ale aJ]a_clfC~ri de iza re a cererii .
A

In dr ep tu J va rd cl ar af
UUstrativ a es te rn od al ita
te a p~ · rea . At at JU de
ur a de re gu lar cali es te
sa u a ad m in i e ioca;e arelea ca re O autorfra te une1 cer 1 cheie lic ab ili i pr oc ed ns ili er ilo r lo
sa , f'arii a fi ap m an da te lo r co
A

de .r: ea str at ie i pu b lic , a sa pr in tr-u n su fra iu .

es te c astatolui pro~untat !n ci oa va lid ar ea
oc up ar ij ~1· ex er ci ta rii fun . . sp ec tiv ei_
in ve g l..lnivers aJ, u in
d va lid.ar ea 1sa1 . d fi . . - _ .. • ••
A

dura~ec~nei privin s~ t
Co nc e ale su J ~t1e1 re . . onrll'niara es te . e 1mtr~a. tar u mche1em,
~l de_ma__ndat al it ni ci i'n Co ns ·udecatonie, iar hotiirarea tI: hu na um va lid at da ca , Ia da~a pr on un e ~otru-
Co du l ad J?
:i:;~~~:
a) _ar
u~ ~: ~e :~ ;;1 e def"m 1 ht utie ~i llici , J ecutor
ili er ul m .l~ ca l es te_
Al 14 ali n. (2)
C. ~d m .:
-a pt er du t
do ct nn a, se
rn a~ da tu J al es
ul ui
~eprezinta in ex Mandatul cons re v~ t~ _de _ar t. st ales, b) nu ~1
in v~ sti re , pu bl ic a co i°c a! ula ti':' ~~~d1t11~e _p at w- te nt on al e m ca re a fo po lit~c pe
rre , o fu nc tie n_tat e da ta de 1tatile I ,,o ind epl inite cu n:i str pa rti du lu i
al e~ ilo r lo ca li en m sfcde au to ec tiv ur ut atn ad m 1m de m em br u al ra po rtu l de ta ha t al
. a le re pr ez en ta ad m m ist ra tiv -
A

reaJ:~a!~ ili I pe teritonul pi er du t ca ~t at ea

pu s
au to ~o m ie i lo c: ie 1tru
un ei e_ra_ Ve de rea le; c) nu ~i-a or do na to r a de pr iv in d
a m ve lu l co rn ~~a§ulu~ §I ju de
tu 1u i"2_ a, In ~e;turile electora s; d) m an da ta ru l financ1ar co ed er ile leg ii
In ac tu al e, ap lic ab jJ .;, ur a .. aru
ruia a fo st ale in co nf or m ita te cu pr ev nu a ren un ta,t la
. a _r eg l~ ~e nt ar nd cu da ta. de
sfa Iista cli to ra le r ele cto ra le; e)
rit at ilo r ad m mc ep 1a . , ru alegen·i or auto. elt ui eli lo r el ec ~i a ca m pa ni ilo ati i in conditi_ile leg ii privin
d
blice loca le :in
an u 20 20 , 1eg m ito ru J a ab veniturilor ~i ch r po lit ic e
is1 tra ?e 1 I?U itii pa rti de lo
ec to ra la co ns tat
tra di tio na l d: eg isl att1 a ro rn an ea sc a co n ~
~ ~ode!u/ finantarea activiti
ur a a: ~o ~a t fost ale s pr in fra ud ii el
l .d e, fi a ad o ito re a: ta ~! i'ntr-o pr oc ed da t 1 m1strat1 va de mandat; f) nu a ca le .
tie i pu bl ic e lo ee l m ul t 25 de zile de la da
ta desfa-
va I ar ed ur a ju de ci a rn an e or consir ··il lor ad m in ist ra
ta so f:t ~ pr oc de§i nu e st ec_ a e va Jid·ar e ier or alegerea autoritiiti ati v pr ev ed e un te rm en de le co ns ili er ilo r lo ca li
lo ca li. A ce as ie no nn at iv a m ed ita , fi Ind pr ev az uta t' sii va lid ez e m
an da te
da ta ee l
zi le . d . . ~p de ~proa~e CoduJ administr ito ria tre bu ie an a o singurii
do i an j de §I e Le ge a nr. 21 5/ 20 01
a
tie i pu bl ic e lo ca
ge ril or m ca re ju de ci de ci ito rie i se po at e am or e de la pr o-
d t a: :~ m 1~ tra : s-a oved1t ~url irii ale re a 1n ch ei er ii ju
te de ee l m ul
t 48 de
ne ce sa ra av an oc aj uJ ex ist en ui re a i fu t10 • Pr on un ta ec tu lu i
A
1
en or in co ns tit narea unor e es pr ef
In ve de re bl nc dec lar ati ale ~i ru m ot iv ar e fn da tif '
co ns ili i lo ca le .
- . §
de or e, iar ten ne nu l pe nt de ca to rie i se co m un ici i ,.d ca zu l in va lid ar ii ~i
. . . . mult 24 er ea ju r m
Pr oc ed as ca de v da tu lu i d e apli- ot iv ar e, m ch ei -te rit or ial e, ia va lid at.
ca bi la ~ ~~ Ju de ca to re lid ar ah da re a m an i1ier 1 e ~0A ns d1 er lo ca l est n_untare2. Du pa m ra l al .un ita tii ad m in ist ra tiv al ciiror m an da t nu a fost elu lu i
r
. tre 1 sit ua tii : a) va m an da tu lu i de cons ca dr uJ pr ocedurii de 1 secretarului ge ne
li de cla ra ti ale ~i da
ei er ii, ia r so lu
tio na re a ap
consilieri lo ca
I~ ea a ~
c ca l ( .); b) va lid oc
in
m un ic ar ea m ch ca zu l va lid ar ii
co ns iJi uJ ui lo ~- 114 C. ad rn r supleantilor ' respectivilor 3 zil e de la co rii de apel. In
On st1 tu rre a ii de co ns f~ local ( t.ar11 ea m an da te lo) • ap el es te de de pu ne re a ce re
tar ea acelora~i
ur ui d 11darea , Tennenul de la ec
A

oc ed ns ili uJ 9 C e de re sp
lD ca dm J pr
ilo r p d I atire
a co ar · a m c) ,va.).
. ; te rm en de 5 zil
ar e es te de IO i.
zil e, cu
lo r su pi ea nt a m an d tuJ u1• consiJiu1u·1 1 2 C. ad m trebuie facuta m en ul de va lid
m an da te e- ur a ocaJ (a rt. 12 ea nt ilo r J er m na re a ap elu lu mantii m
----~~ mandatelor su pl ot iv ar ea in ch eie rii ~i so lu tio rit or ial e ar e rolul de placii tu
- - ;1 : - - -to l To fan .
, p. 32 0. tennene privind
m
tii ad m in ist ra tiv -te m en tat ia de la co ~j lie rii
D. Ap os . , op. czt
. ra l al un itl pr im e~ te do cu tel e ju de cii to rie i 9(Smpe-
C M A~ op. cu ., p. 28 1. Secretarul ge ne e de oa re ce el en
ura de va lid ar su pl ea nt i, tra ns m ite do cu m
2
an --, 6 (p b · • 621 d ' 18 iul .
ie 20 06 ) a fost completatii Legea ~cea~ta proced ch eie re a or i
cu pr iv ire la in
••
m M . Of. nr.
3 00
. 28 6/2 rn
ale~i sa u de la
nr . u Ii~~ta co sa u su pl ea nt ii
a
. . Pn n Le gebli ce 1 I fc lidarea al .. ali se face de
i pu d1 spoz1t1a n cilreia va consilierilor loc ocah declarati cla ra ti ale ~i
za co ns ili er ii deor .
ad mm 1s tra tie cu
oc a e se afl a n on
. eritoriala e~eru des emnat de consilierii
ca ~ . d ec ato ria in ra za cli rei a so lut i~n i~e a ad?1inistrativ-t l cit a;e / ciit:e un_judecii tor ~erlte Ji in fo rm ea are a m an da tel ctul convoaca
e Ju
ins tan tei . Ce rer ea se m_ $e dm fa pu blica, fan rtrlor, in tem 1en de l O zile de otararea de valid va lid ar e a m andatelor prefe ul ui local. Te nn en ul de
pr e§ ed in tel e
ex ec uto rie ;
a
ea ~ra _supusa
cailor de ata ~a cedura con·
pre vazute de proe de la dat~ procedurii de tit ui re a co ns ili ii judeciitoriei sa u a
la d~ pu ne re,
prin ho tar are di ci~ a:; ar ar l1gaf1a sa se pronunte • J?upa finalizarea pr iv in d ce re m on ia de co ns ier
tan ta de co ntr ol ju
and ob ~n term_ e n de 10 zil
il 1 ntr u $e di nt a da ta co municarii inche ndatelor de co ns ili er
~n c1 0a sa , ins re rii de ap el termen de m la da ta pronuntiir oc ah pe e de Ia
, dup~ ~az. In ea ~~sol'!'ta a maes te ex cl us iv organi--
d
ax,m 5 z1le de fect. te de ~el mult 5 zil j? ~t at
ce
mt ro du ce rii lid are av sa u e rec urs !15Jl1enlor locali al caror m lidat de catre pre ~onv ~c ~e . es st valid ate ~a local
lu1, d~c! au fo ura constttu1m co ns ilm hu
C0 dat a fos t va or iu i
m ul ui in te rit
a _an ce
hotararii de vad ii d ea _Joc co nv oc are lor co ns ili eri lor locali a ,re2 st at" !11ai Putin de doi ani deoare 1 °ta r~ 1 tnbunalu
Ac ea sta ro ce ilf il e val1dare a ma nd ate pr in O. U. G. nr. 2012oo 8 ' bhcata ~n. M. Of. nr. I 77 din 10 cal .. R?lul prefectulu1 m pr
oced ez entantului Gu ve
pr in m ffi ar i nr. 21 5/2 00
1
e a~ us e Le gi ia ini fia la in ca re in $edin
fa de constitu~u consihului local se alegea o
_a zatono ~1 nu po
ate constitui o
imix tiu ne a re pr

a...validare..funll'e
-
·.;.. ._~ IC ~
· so luf .,,.,...,. ~
246
7
• . . .
247
problemele achmmstra\1e1 publice
locale 1• Convocarea ~edintei se fac Dre pt adnii11;st . ,oeal . .. ·
siliullocali~i exerc1ta manWI~ t '- .1A• 1~n1: i la data declarmi ca
secretarului general al unita\ii administ . . raili ,o11sih01

I
~
$edinta · · d
" " _ pr_i~m cerem?m·a de
rativ-teritoriale.
· · ·· · ·
e Pnn 1ntel'llleu·
onstitul~1, ~on
; ve \a ~at~t\ consiltul~t °ca orga 1 1 nou ales. Mandatul cons1l_mlut loca
nica, 1n caz de razbo1 sau ca~ ofa
l este amt
de ~ ..
• •

m varsta cons1her local, aJutat de c01~stt~ure a ~ons1~1~lu1 local este condusa d iu\ ,g~ constitu 1
e1ungit, Jo d ar pnn 1ege ·
, ~n m ate
dm dmtre ce1 ma1 tmeri consilier
i loc r Le eel lllaj 1 de lege ~i care unpied1_ca- 0,:g anizarea lIDO dmin
r not alegen •
participa prefectul, subprefectul ate ft pr 5 prevaZUte istra tiv prevede ~i
prin ordin de ditre prefect. in cadr
sau un reprezentant al institutiei
prefec~~-. a ~edin¼ ~tua\ii e"P~:oseb
ire
1 mentarea antenoara, Codu1 a . "liului local2.
ul aces tei ~edinte consilierii locali ale ct deselll 1 de dreg tr supl ~ r pe dur~ta ma nda ~':a t~~ en 1
au fiost val1.date depun Jura . " 0

I
nat · Spre valid arii man Cate dm - de 10
- . - " tul mantul prevazut de art. 117 alin.
(1) C. adm. 2• Deror tnanda dura 1· (1) . a . mandatele 1supl eanµlor sunt _vd _ e ~a in a carei raza
ca .JUra .Inan se depune ,mto . d ,.
t eauna m im a romana,1· b ,. - .
. le proC~ . art 122 am. .. datului consilieru u1 oc . l al de catre JU eca on 1
. retinut este
apartme une1. mm . .- .
ontati nat1. onale care are o pon d
chia r daca consilie
1 P~tr1Vit
Jo\adata . ,.
mcetan-1 . man ·ptia elector a1-a pentrU care au avut 1oc a1e
geri in procedura
ru l0ca1
administrativ-teritoriala respectiv ere
a. Consilierii locali care refuza sa
de eel putin 20% in . 16 ll'- fl-
Zl . .ala se a a . ,. h iere
crrc uros cn \ - ,. amera de cons1 I ·i·u. Con silierul local al
•d . d .
sunt ~ons1 erat1 em1s10nat1. de drep..3. ,
depu na J·ur~ami~tea tento:encioasa, pnn mli~d pron unta ta m
et 1n aceasta procedur~ dep ~e JUT
c _ . amantul mfata consu·u1 1 ~
.
t-. • antu\ 0eco fast va a creta rul 2:ene ral
In situatia rn care numarul consilier carui roandat a •ie de la data :-~ am de catre se al unita tn
ilor locali care au depus juramantu uuorm: . d _ riei sau de ..., . arii
• ..x4
Ztnl. maJ• onta· tea b l - d"
a so uta m numaru - 1 tota1 a1 ·1·
l nu rep \ocal 1n te~e n ~e ~ 5 zi cu privire 1 0 la comumc
·1
cons1 1en or loca1·1, prefectul va procedre- 1 la mche1erea JU eca
1a o noua convocare la ~edm1a . pnv a , adrninlstra · tJV . -tentona
. m . d cere
morua . de cons . . . e
de la data primei ~edinte4 • .In cadr tlturre 1n term en de 20 dezile bo•~r; :..;;
=(11,.. tnbu nalu 1Ul.
ul celei de-a doua ~edinte depun
consilierii locali validati care au lipsi juramantu1 doar
t de la prima ~edinta, precum ~i supl
eantii ale caror Secfiunea a 2-a
mandate au fost validate5 • Consilie
rii locali care nu depun juramantul Sta tutu l consilierului local
doua ~edinta privind ceremonia nici in cea de-a \
de constituire sunt ~onsiderati .dem
locurile lor, daca nu pot fi completa isionari de drept,
prin ordin al prefectului m term.en
te prin supleanti, urmand sa fie decla
rate vacante .. tatutul de ales local, fund numerat de art. 5 lit. t) C. adm..
Cons . e . rima
local6 • in acest caz se.organizeaza
de 5 zile de la prim a ~edinta ordinara a consiliului 1heru l loca l are s t statut, alaturi de pf11:1ar, v1_c~p .. . r, pr~ e~te le c_ons1-
alegeri partiale de completare in term printre persoanele care au ~c~~ de eni.
iliului judetean ~1 cons11ient J~ - t avanIn exerc1tare~
de la emiterea ordinului prefectului, en de 90 dezile liului judetean, vicepre~e~ti.1 c~~ d drep
Potrivit art. 118 alin. (1) C. adm
data fiind stabilita de catre Guvem. func'1.e de autoritate publica, dministrat turile ~1
. consiliul local se declara legal cons mand atulu i lor, 0
ale~ii ~ocal~ m~ e~~ :de rii reglemen iv Titlul
majoritatea absoluta a consilierilor tituit dac~ ob\igatiile, precum ~1 regum [) al tate m_ ~od~aa ublica locai.
locali au depus juramantul. t>ata cons artii referitoare la adrnU11Stra\1 p
liului local este data desf'~urarii tituiri~ c?nsi- al V1-lea (Mandatul de ales loca P
primei ~edinte privind ceremonia
consiliului local sau a celei de-a de consuturre a
doua ~edinte, dupa caz. in termen ..
constituirii consiliului local pref de 3 zile de la _d~~ ..
ectul emite un ordin privind cons
tatarea in~epluuru
§1. Condi\ii de eligib1l itate ~1 mco mp atibilita\i ..
conditiilor legale de ~nsti~ir_e a . - ·1or achninistra~e~
c?nsiliului local, car~ se..co~un~ca . ·t rt 4-5 din Leoea nr. 115/2015 pnv . . ind aleoe rea auto ntati . consilien
al unitatii administrat1v-tentonale secretarulu1 general Potnv1 a . o ~.-"\tul de a ti al~
~1 se aduce la cuno~tmta pubhca . ::, .
publi~e locale, cu mod~ficaril~ ~1 com t- ·1e ultenoare, au Ul"l'
plel
locah persoanele care mdeplmesc cum :v urmatoarele condipi: . .. Europene, altel9
1 MC Apostolache op. ~ . t lor
2 • • . _ , tui cit., 2017 , p. lS 2.
. depus de consilierul local este unnatorul : .,Jur sa respect Cons . . , \egile d ~a)Rsunt,:cetat eni romani sau cetateru at sta e membre ale UruUDll
_ .. . T~xtu1Jur~ an _ m d' ta t1tu\ta ~•. ·
tan• ~1 ~a fac, c~ un~-~r~ lmi/. ' den•l tot ceea ce sta in puterile ~i pricep
erea mea pentru binele \ocuit~r~
·ior ecat omama;
cornunei/ora~ului/mumc1pm u JU ui . A~a sa-mi ajute Dumnezeu!". b) au drept de vot; . Iusiv•
t" ·· Juramantul poate fi depus ~1
c) a.u varsta de eel pu\in.2~:3~d:e:.:a=-.:. . ,. }init1 pana mziua alegerilor me
t
fonnula religioasa.
3 rt- 1 u;_.,.1;.,._J'_ __ __ .- -~ -~ -- _.
ru un .~ P
:.___~ __ __ _ __. __ __ __ __ __
 248

.. d) nu fac pa.rte din cate .. 249

tom Curtii Consti . gomle prevazute la art . Drept a
. polifi~tii §i alte cat:t~~-~~ le, avoc~tii popomlu i, m; 4i~tah~~- (3) din Cons. ilill11oeal "lier local este compatibila cu activitatea desfapati m,---.it,
~flli~lstrai;, crl's . d cons1 . . 1 . . .
act~~~!~~
atitatea e_··tor de adminlstrat1e a e une1 entitati econo~ce din subordi)lea ___,..e
este interzisa asocie!a ~1 !:;!~1ct10 1l~~ publici stab7Ji/;~~11; ~nembrii sau la
• Pot candida doar
Gud~ ~ al consill~ . trativ-teri toriala pe care o conduce de\ine ~ e , ~ e
e po itice. ege organica I al'lnat . Jflefll jtatea ad~in~s ~roant de stat sau confesionale ~i la spitalele publice ~in
tiv-terito riale m care w!i:rso~ :le care au domiciliu l pe t .. . fC\eaua
Diferent a d. ~~ sa fie alese.
) Pentru ea~ ~ • stt
~tutiile de ~~ata tiei publice locale sau a altor reprezentan\i ai institu\iilot pub\ice
eutonuI unitiif"-- d_,.,,strat . .
~1 111 •iatiJor a 11 ="." ~ •lor adrninistra tiv-tenton a1e, ar
- ... . mtre cond1tule de 1· . . . d b d. · ___ ....x • •
ca, m tnnp ce primele tre . ... u admi . su con $a ca ~ I A actMtate
e _1~1b1htate ~i starile de i' . . nistra. aotofl dinea un1tat1
511bor . . ~1
electoral de circumsc ripttllle tdl elpl~1te Ia momentu l aleger~c~~P:tib1~itat .
e este a dJII fie retrtbutta · d. Legea nr. 161/2003, consilierul local nu poate incbeia
~
A •

local I.' , ce e a te mtervin munai du - 1-' m venficate d b.ceea sail11 . ·tart 90 1Il ~ . d &.-•-de
... pa va idarea mandatu .e ll'ou1 potrt"1 • ~ · servicii, de executare de lucran, 1
e ~"'
__..,_. sau
.----
In confonn itate cu preveder il . Iu1 de ales
lllerciale de pr~stan utoritatea administra~iei publice locale din care face p~e,
cu
completa rile ulterioar e func . d e art. . ~8 dm Legea nr. 161/20032 ~~ntracte de asoci~;e ~:t~nome de interes local aflate in subordinea ori sub auto~tea
.
matoare lor functii sau ~al·t-1-~a e cons1her local este incompatibil~ ,~ctitu1iile sau reg~1_e . ta.rile mfiinµte de consiliul local daca are vreuna dintre
cu mod,~ciirile~
. I a~1. cu exerc1tare i ui.>" . . • local on cu soc1e t•
a ) funct1a de primar sau viceprim ar· consibului ·· au calitati:
b) ~ctia de prefect sau subprefec t;
a ur.
:e
Uflllatoarele _nmctn edinte, vicepre~edinte, director general,. director, ·
~
admi-
c) cahtatea de functiona r public sau a
~) ~ctia de p ;, ·1· lui de administratie sau cenzor on alte ~ de . . .
. . oistrator, rnernbru a~ c~ns~ 1~ au cu capital majoritar de stat ori cu capital al uoa
ra~ propriu al consiliul ui local res ectiv :!~~t cu contract md~vidual de munca mapa- Ullilati
on al prefec~ ii din judetu} respecti~ ; la societatile cu cap1~a pnva s
m aparatul propnu al consiliului judetean J-;nistrativ-teritonale ; .
adm~s1 ::~l~a
. _. ,
!: pre~edint e, vi_c~pr~~edinte, director general, director, manager asocia~
~bru a~ consilml m de administr atie sau cenzor Ia regiile aut~nome i
aw1wu •
b) calitatea de action~ sau
asocrat
maioritar de stat ori cu capital al ~e1 uruazulta? a
. 1 . .,;,;tile cu capital privat sau cu capital
a soc1ei.ut•
. . _ . dministrativ-teritoriale.
functiile sau calitatile sus-roen\lonate
.
societa~ le comercia !~ de mteres local infiintate sau aflate sub autoritatea
~
Aceste prevederi se ap ica ~1 m
r- AC Ill care p
co~iliului 1oc!i dul I ale consilierului local. ..
sunt detinute de sot sau de ro<lel~ de ~
. -
res~ectiv sau la re¥n1e ~uto...nom~ ~i societatil e comercia le de interes
sedml sau c~re detm fiha!e m umtatea administr ativ-terito riala respectiva
national care i§i au
in conformitate cu art. 91 dm Le_,e~ nr. _ 1611200 3, starea de incoropa~~ilitait:
. a sau angajarea consilieruhrl
1 i:,
; . .
~) _funct1a de ~re~edm te sau de secretar al adunarilo r generale ale d
vine nurnai dupa vahdarea rnan atului on .dupa .
numrre m· local Dm
acfionarilor sau • . . tr funct1e mcompa 11-bila cu cea de cons• fun....;;1e er .. ·
men-
asoc1atd or la o soc1etate comercia la de interes local ori la o societate ulterior validarii mandatu1Ul, m -o
national care i~i are sediul sau care define filiale in unitatea administra
comercialii de interes _ . -
aceasta perspectiva, s-a atras a t en,. tia ca intre cal"tatea 1
de consilier local ~i
. persoane1e
'-\U"
tiv-teritorialii res- . . - . ·b·1·t . -
1ig 1· b ·
111·tate. PriD urmare, _,..,i;
pectiva; tionate prin leoe o ex1sta mcornpati.
1 1 at e, '{c:1 nu nee. de cons1·11·er '{c:i pat fi alese 1D acea:> A ....

fun•=
tru functia ·.,;;1 I ••
gu2
f) functia de reprezen tant al statului Ia o societate comercial a care f$i are sediul
care detine filiale m unitatea administr ativ-terito riala respectiva ;
g) calitatea de deputat sau senator;
ori
care detin aceste functii pot cand1da pen . _
calitate, urmand ca dupa validarea manda~U l;: .
·1·
1
A

~:~te
• rune optiunea in condi~~ e ·

Consilierul local poate renunta la functia '11\ Am aceastA functie. ID cazul

5 ·1 de la alegerea
de a fi al~~
est
h) functia de minis~ secretar de stat, subsecret ar de st;;lt $i functiile asimilate acest?ra. . tibile
s11er local sau in eel mult 1 Zl e . doua functii mcompa ~ in ac -
O persoana nu poate exercita in acela~i timp un mandat de consilier 1 consilierul local nu renunta la una dmtre cele ta..x incetarea de drePt;~
local $ un t :ui
ennen, prefectul va em1te un ~rdin
• rin care cons .U I ~
mandat de consilier judetean . . . . . .. P ului de 1s zile, la l
Calitatea de consilier local este incompat1 bJla . 1'ficativ de consilier local la data irnphnrr_n t~nnen . ul refectului poate ata.Gat -
cu cahtatea de act10nar semn --
o societate comercia la mfiintata de consiliul local31 general al unita(ii administra tiv-tenton ale. Qrdin p
de contencios administra tiv competenta.
[ ..!..LVJd& I C. ,Yid3. op. cit., p. 364. --:~, ..~,...,, tr_aasnarentei~exercitarea <ie!mitatil~~
2S0

§2. Drepturf §1. obligafii

r 251
mare .,; nm ,(, ,,;
ra melor de pregatire, for " r.,,,ec,.o-
in ex erc ita t;
ea ma nd atu lui ·.
loc I. / de a benefic ia de pla ta pr
l
og
d l uz,. mc .
lus iv pen tru acoperirea ch /-
sta
Avand tutuI de ale~i I . cons I I. a I sunt in serv. . ihe rii d) Jreptu. ala organizate m uecursu man
A ,i atu e
.
se bu cu ra de p ~cah, consilierii oca I inde I. o fiu
IctuI. coJecr . .
ca zar e ~i ma sa [ar t. 217 alin. (2) C. adm.J a
~• ect1a p revazuta de I " p Inesc 1 ,,areprofesionnsno rt s public 1; de a ad res
art 207 C. adm rot l ,.r,
1e de aut!V~tafii 1°"· 1 ormafie de intere
V

In leg atu ra 1ct {'/o rde tra r ,

ac ces a ori ce in ~i art. 226
. . l'b ege. ea alin. (I)
prevede garantarea I ertatii d cu Prot:ctia alOfitat. ePllb) j wie 1 di tu! de a av rimarului [art. 218
"'qe

llllPosibilitatea d.ea fi trneo· I e . . . e Op ini e 111 e)_ :e~ interp ela ri primarului ~i vicep
e •
Xert1tarea lllandatu
1 . - ~• a raspund · e_~ercitarea llle~ilor l0ca
~
.- . . . . . .
re Jllndica pentru op ~ ;n~e~'C: pubhce, institutille, ser
viciile
Consilierii 1 r~·. le Po liti ce e;nd ~tu lni / adm.]
ate au ton tat ile adr mr ust rap e1
infor-
pfurile . " . "
tnu
PI1tna1e~ /' ~!11-i ) un nivel ge
ne ral ,:to
de drept privat sunbl. t obligate sa asi gu re
t di 4 an i,o :: I 1~1 ex_ercita dre 1 Ind ep lin es . pe rso an ele jur idi ce · de int eres
?1an da §I §1 : precum ~i I buril e pu ice ~1 proble me
exceppa situatiei" bh gatiiJe pe' d
bl·c
·1·1en·1 or IocaIi cu pn·vrr· e a . tre
m cursu1 llnui m le~~ _co nsi liu l loc al cd?
~ Part Urata Un~ pu
1
'
acorecta a con s1 - J 1n" ~-un re ~s ~ _special,_~-- 226 alin._
.
(I) C. ach n.
lllandatuI precemdent and~t, ca llrmare a diz 0 varu cons1l · ·iuiui In care 1ac
e este I mar e co mp e~ en ? . Ioc ali, 1a cer ere a
e1 auto nta ·
· • p delibe . 1oca1 situ . a~ local din sfera l?r ?e. dis po21pa condat sil1 eri lor
ep utu J rat ive a dm . . '. af1 e in car e, pnmaruh n sa pu na la ul . . atii se
La inc _a . IIUstratiei ub d 1·mr.rn.. man w. Aceste inform
d
e rnembru al co . .
tan h
rnanctat.uI u1. COnsilierii
ns il~ ul~ local, sen~u -..., t-
1ocah pnmesc O le
de pn n-.
t_ h~e locaJe 1•
gil1Htaf1e . _ca re atesta J'1
lllche1e prevede obligat1a 'il
aces tora , inf orm aµ e ne ces
m~
A

t 1 O_
d
are m ve erea m ep
zil e
A

lucrato~, prin ~t~ nn ed iul secretarului general

en a _
tinctiv al caJ~~ .~tea ~achmrustratlv-tentonale ~1 al aparatulUI de spe
de rep rez 1a •U11ar, §i un s mt~1:11en ~e eel c1alitate.
t• afe,;:1 ai colectivitati·
."
durata a manct 2
11
oc ale , pe care au dr:mn dt~ , ~ !or al uru tatu ali me ntion iim urmatoarele:
fn doctrin~tulUI • riJ. e ale§ilo Ptu l sa-1 poarte pe
In cat ego ria ob lig ati ilo r consilierilor loc ulamentul de o,ganiza
re 1i
. mtreaga ituJia, legile li reg
c- a, dre pfu 1 rat d . a res pe cta Co nst zie li dis cip lin ii # de
IUediul sunt conside a) obligafia de lor de curtoa
e; b) dra ror a ~e rea lizeaza manct r oca~ ftit e m ; r:P tur i sub iective prin .
e a con sili ulu i loc al, de -a se supune reg~uli ·· ·· · ·urz·oase, o,.r, ens ato are
tic atuJ, fimd llllpii ptu rj mte'.· funcfionar ··1 cet afemz expres11 m1 1
Co ~~ ~ pa trim on iaieJ cat eg ori i: a) dre t l l m re a{l z e cu
/

ou a po11• a nufiolos1· m cuvan u orA

A
sau A

~ 1 ieni locali au llnna~ oarele drept,•u.u ,..: : saucalomnioase [art. 22

0C . adm .]
local sau ale comisiilor
de spe-
a ) uren r
tu[ ue ,., mz · •fiativa in
ta ~ 'l fia de a nu lip si de la lucriirile consiliului n reg ula me ntu l de orga-
in m] promovarea ho ivid ual sau . _ b) obl~ga ia caz uri lor stabilite pri
grup [art. 21 I C. ad lui loc al, ind rte , cu exc epJ
rarz or consiliu c,_ahtate dm care Jae pa C. adm.]
po}itjC nstituirea co
nsili~Ior lo . " nsiliului local [art. 221 ului local cu
mzare # fa~cfi~nare a co
0
fc cah m gru pu ri se fl "
alia nfel e exe rci tar ea mandatului consili s [art. 222
cie ce pe ale car
ce1 Putin 3 COnsilien
or list e
Lau t~ ale§i. Pentru consti~~
. ~ca.1 ' m caz contrat
pu tan d
e
1re
m
a
~c
unu z
fie
gru
de par tid ele ~i
p este necesar un numar
b ~) obb
Cu na- cre din
gaf
fii
za
$i
de
.fid
a
eli
pa rtic ipa
tate fat ii de farii $i
la
de colectivitat ea car e i-a ale

. b) dreptul de a p z O mdemnizafie luna ... _ u-se constit ui un grup prin asoci·ere · adm ] . .
. d. . . [art. 223 C. adm.]
-I1 extraordinare e consii' l · al rzm ' a pe. l ntr u p
art
·
zcz
•
pa rea la ~edin/ele ordinare t~a fi~ la pro bit are # discrefie profesionalii /ui , de cin ste 1i cor ectitudme
)) obl tarea mand atu
[ art zu uz local precum 1 a cele ale comisiilor de specialitate a da dovadii, in exerci
. 212 alin. (I) C ~ [ e obbgafia de ..
. Indemnizatia ad d m) _
ntr u co nsi l . . . art. 224 C adm ·
in ·
]
ved e int erd ictia pen tru consili~rul_local de a
~edmta pe zeru 1ocali este i'n t s~ns, Codul administrativ pre sau alte avantaJe ~1 de a
face
mdemnizatia 1unarae a PrimaruJ . .. cuantum de pan a Ia I0% din cere, :ceS l, bani, foloase materiale
u1, cu posibil' al de a hot ari dimi· pen tru altu ~
nuarea acestui. cuan~,. in concordanta cu I~t~~ atd ~~ns1 hu lui loc "~d P n~ 1 ~ sm e sau
eres personal.
•

. d •za·
•

ea unei activitati de int _tii pe sem_estru. '!",tilniri ~-c eld -

A A

or se fac ed ~o sib iht e de fin antare PI atam em m "' e cahtate a_ or m exe rci tar
tiil n;· d t) 0 P_!'fin o <i:1
onar e d'm bugetul untitiitii administrativ-te- ,
•
• la
ritorial e. In " m VerutunJe sec tiu .... uz e funct1 ten;~ d bligaf1a de aaud or~aniza periodic, eel al mforman cu pnvzre
baza · 212 alin.p (3) C se aco rdi i don r in 1en /e # a pre zenta m conszbul. loc (1) C elm ] . .
. . -~ I~ indemnizati e p bl e a acordat I • . .a .
situatia
1p& i1 la eel Pu tin o ed: a~ . dre~~llu1 JocaJ c:j c:ed' t~ ••• de
ro em e/e rid ' ca e a mtiilnirea cu cetii/enii [art. 225 aimate
1
_ , car e va fi fac ut pubbc prm
spec· . Part1c ~ mta a consilm " O 'f m1a a corn1s1e1 . ua/ de activit
a prezenta un raport an tiv-teritoriale [art. 225 alin. (2) ~- adm.] .
ialitJte. la . gi;· g) obl,gaJ,a_de ini stra
ntu / . . . l al un itat ii adm heieltetl- unez
•
c) dre. r decontarea ch in cazul i
el'::'zelzlor de transport al [art. 2~ t;; e nu dom1c1 ,az
10
~\;ecret~l~ genera zenta in termen de maxim 45 de zi/e, de la f'/lC
l
pri ma 1edin/a
ca re se d ifa. /,a de a pre las are in
~ te a in
es Ofoara fedinfa co
nsiliului loc · adm ·J · de ~o~ l,ga
ain ata te a un ei in'o rmiiri privind ace astii dep
P~asar, in str · I 'J' (4) C. adm.]
1 Art. alin. Ord1nara a cons,·11u ui local [art. 224 alin.
202 i;· {I) C. adm.
2 Al't..2.(}jri.Ji
;;,.
___ ,1
 253
252 i
") .Ll· . ..1 Drept ului judiciar care a dispus masura sau in fata ~a
1 Ou zga/ia ue a nu lua parte la adontarea hotaw,..arz ~ 'l adIllini 1
..misiunea organ
·nul 1oca . t" stabilite de acesta. Astfel, spre deosebtre
r or co s •z· StraK
conSI fara pep•• or restnC~ll . di .
putea produce un /olos material pentru sine sau pentru lt n z zerul lo ''
. d fi . " a e perso fi ca/ c cuie~te. a se supune un_ . ·ar e cautiune, unde se poate impune mt~ cpa
(sot sope, ru e sau a 1m pana 1a gradul al II-lea inclusiv· . ane zice s _are~ ·
.,nde Jo .,'7ll ~1 d~ u controlul Judi ct P . +;; restrangere a exercitiului la hoera
vi· tia ca~ dic1ar sa
fata de care consilierul local are calitate de debitor al ,unon_cebpl~rso~na f12ica s:u ~ur'.diee / rtate ce reprezm..a 0 . . culp tul
. a1· d . . e1 o igahr 0 se av troit1l JU
uJUJid· ,
anUJ11ita Ioca I ? ·1. at ~i in cazul arestului preventJ.v, m a
depne c 1tatea e asoc1at Ulllc ori functia de administrat d P , societat 1~ , deco~~asi tafa sau~.1 arestului la d~m1c1 ~u, c fl intr-un loc anume desemnat. ~el,
1

. d' or sau e 1a car b e 1ar_:i~ · ~ unlor sa se a e · ~ stulw la

aIta autontate m care face parte; orice persoana fizica sau .uridi d~ aP(ll
e O fine VelJi -:'11 i
w
'tin caz.1>1
Jape, ata d ata Iuari1 ma~ ' .i/ ubstantei, masura preventiva a are
catre acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia· J . ~a care a facut 0lun;o 'circu Ii at, pe ~ . erspect1va na~ s . "
face parte) [art. 228alin. (I) C. adm.] 'asociape sau fundape din~lata
este :: c~nstata_c~ii:c~ cea a arestu~u; preve~t;:1 Deciziei nr. 740/20151, unde_~ea
In detalierea acestei obligatii, Codul administrativ d wcurt.ciliU este s1rn1 te sunt reluate ~1 m cup1:?
are 1 restului la domiciliu este sun~ara
. . I ,. preve e ca al 1
obligapa sa anunte a mceputul ~edintei interesul personal pe care II" areesul local aie
:e~~~~:e,
doJJl~ceiea~i a:~:iniat ~i unnatoar~le: ,,rn~~:r ~m categoria masurilor pre~~tiv;,
w

h_otararu respective. Anuntul se consemneaza 111 procesul-verbal al e . ~ ~dopt3rea

w ,. •• •

herul local respectiv nu mai este Iuat Ill calcul pentru u1

,. .. . . .
ram ~1 mc1 nu are drept de vot.
j) obligafia de a depurze
rafiile de interese [art. 229 C. adm.]
Consti~tiona!i:e, atat sub a~pe~tul
§ dmtei, 1ar consi.
arestafll prev turii lor privative
al identitatii ~auzelor ~i_ conf
. similar de d1spunere ~1 pre
:i;e~ w
cvorum necesar ado t· ..
Pam hota.
cat ~i sub asp~ctu~ ~:i pot fi dispuse ~i al m~~ulc~lui ~i a condipilor in care c~~e doua
~i a actualiza, conform leoii declarafiile d . are cele doua_ rna d ta lipsa importante1. o ib'litatii asimilarii acestora .
0 c eurtea repne, toto a '
e avere ~z dee/a. d. erspecttva pos1 I ~· • ·tutional apare ca
'
Jar. . tive sunt executate, m p . tantei de contenc1os constl d de drept
rnasun preven onsiderente ale 1-°'.5 . . t cauze de suspen are V ••

Raportat la aceste c ea in Codul adm101stratlV, dr:P.. reventive cat ~i a masurn

§3. Suspendarea mandatului fund fireasca reglerne~t_ar I tat a masurii arestarn p
asun. se comum·ca
datului de cons1lier loca , a de in&ta
aman . •• v .
~uspendarea manda~Iui consilierului local poate interveni ill unnatoarele situapl arestului la do~mciliu. 203 alin. (3) C. adm. cele_doua Dltata suspendarea mandam!~
prevazute _de art. 203 aim. (I) C. adm.: a) a fost dispusa masura arestarii preventive; In conform1tate cu art.~ lui care, prin ordin, ~ons dare se condica
b) a fost d1spusa masura arestului Ia domiciliu; c) a fost insarcinat de catre consiliul din de catre instanta de judecata/refec: la comurticare. Ordin~ de
care face parte, de catre Guvem sau de catre Parlament cu exercitarea unei misiuni 1n in tennen de m~imm:148 e"or~ennen de maxim~ 48 e ore ate ataca ordiaul ~
Tia emitere. Codul

tam sau ill strainatate. de mdata cons11Ierulm local 10 in absenta

" care consihentl local_?°
21512001,
Suspendarea mandatului de consilier local ca urmare a masurii arestarii preventive administrativ nu prevede un _termen. ~strativ. in sistemul ~egu nr.
1 ndare, s-a ara.tat
era prevazuta ~i anterior intrarii in vigoare a Codului administrativ, ill art. 56 aJin. 0) fectului la instanta de contenc1~s a~e se putea ataca ordinul -~e s~~/20042. Suspen-
din Legea nr. 215/2001. La nivelul practicii administrative interpretarile contradictoni reglementarii unui tennen special 10 . de la dispozitiile L~gu nr. tarii preventive sau
au aparut dupa punerea in aplicare a Codului de procedurii penala, cand potrivit a~- 22 ' necesitatea unui tennen scurt, derogatonu area sau inlocmrea ares
" d drept' revoc aJisiuni.iWtara
din Legea nr. 255/2013 1, ,,ori de cate ori alte acte normative(. .. ) fac referire lamas~ darea dureaza pana la mcetarea e . V •• •

arestarii preventive, referirea se considera a fi racuta §i la masura arestului }a domij al ca unnare a exercitarll ~~ local trebuie
ciliu". In acest context norrnativ, opinia majoritara cares-a sed~entat ~-fos! m_~en:.
aarestului la domiciliu.

sau m
d:1
Suspendarea mandatului "consilier :- . (1) lit. c) C. adm- ~ons e
? 203 m onsiliului local din care comtP!ici de
:tac»_. a
ca suspendarea mandatului unui ales local inteIVine §i in situatia d1spunem mas~ll11 strainatate este prevazuta m art.
ttlui la domiciliu, ~fJJ Ii lijsuri preventive fiind similare din perspectiva nattn:1 ~0~.
3
In acest sens, ill considerentele Deciziei nr. 650/2014 , instanta de_ co~ten~. 1

stituhonal a constatat unnatoarele: Din perspectiva naturii/substanfei ma5urdu 1•ci•Jju

~ " ~ r tul la om
~urtea

refine ca, potrivit art. 221 alin. (I) din Codul de procedura pena a, ares ~ ~ . unobilul
consta in obligatia impusa inculpatului, pe o perioada detenninata, de a nu parast
.
sli pruneasca
Guvemului sau a
"
aceasta msarcmare
Parlamentului.
din partea ccare atesta ,,._~,:-insirea
w •

Documente;
1
desei:nnare,
clitre emitent, 1n te1111en de 5 zile lucr~to~e d~ a edinta uiterioata.

local ia act de aceasta situat1e prin hotarare, pe c t az nu se prevede un

t< 3 · · " acesc
aie
administrativ-teritoriale ~i primaruhn. ~ pnma O commrlcl consili ~ermen special
ui:;w...,_,... •
secretantl
~=-
se eraJ -A~'.a.a.:i

~
afllifll'Dtu
111 ~carii consiliul
e

maximum 48 de ore de la adoptare · Nici 10 . . nalitate a di,'lf.J"

_.. ~ ..ntia de neco~~ ...-hl!it-
0
.. - 1HL2010 orivind Codul de proce~~ a-
2S4
misiunii incredin\al
pe uAbc. I acestu1 actproee ura comun
vontr ataacaterrea en e. · admini ii Su e conterrc

~
r ap ctua _a m ele en - . sp ios •chnir ·
ditar
n ea
reglem nd . strati v la instan\a dendarea are 1 11S\rativ•d~;,, t'>i, Cl'·,s·,iwl ioc.31 .
oc pe Pe Orrio
ept ~ouvatva de la 3 ~1'\trUUiri ale consiliul
'astf~ ) ,wsa 11•'" d tef a• 'b·1· d ui, convocate pe du

~
m" rata
~ :"~
~ ;:atu,\\1~i1 :r'co
;_nssei\i
leerpe
u\ui rsolon~u~;•m ai pr
, ~':~eeved
lllina imPoSl 1 1ta
tea es ,~
V

at
• •
.1: .... 1
i
d' a 325 ~- 1
1IJI5IP
areeaprca intre ucr = l: ll ~ \e

~
. de su or or mare ~sau
depus declar~t~Pa~ nd sp en da ad a .,, ,:; ~
re d tli\ ' ~o'jd
C nsili
co dm ului ca legal~~co mtdcaz suspendar:: idist"'aicere,; ¢. .•teaee1<ercitilr
<elde persoain ii mandatului pe
2 ~tui
nstit ertes na~: ~! nz ut a de art . o perioada mai m
le m tea ermatu ennc di ca;;d nd •! :n •r ii d~~~-•
co n :
s, 1el)
. ( ru\ din l'liti , il"P osi b1
are de 6 \uni cons
ecu-
. a . prevede cii 'Ila u-,~,u c0
ei< h\a.zu ru or pre vli
depu~ere a declara ,1 a pilnii la de 1 g) nd
cep all\la
'1'~
c =d
a, ifpr
erin
ento Z\ rtO de \e ge';
fi,11erespectarurea prevederiiun~rea e 1 5 zile de
1 t deWm fuod 'e al
juita
deteca aio re
de as
inca
di ri\
vidum3aliSazadetefin
prevazute de Legea declara\iei. in la da oca1 "1 aitie1v3
<e,culataroiipepededeap
n;.z 1~~/c;Oe2r0e. cu §i mo
de dif
in ici
te iri
re le . ta dec \ai ;'
. • de \lbe11"te, ,..
tfl' b) l"'1 . . . d
PSs•
Ci;prlva-
§4. incetarea m an ,:~ ,:; :~uetereifder e /eg e atr
itoare r:eapz;:ct,edartura.2~ 'er ea su b int erd 1c \le
Vt V.
da tu lu i \ '/ ierde derea JU ec a or easca,
F completiirile ul j ier reac1 carep
\ittuf
a\i1\o
i der e\e
mem
Calitatea de cons terioa;;,;an . e/iu,~ O ctobt raule;al part1. dulll.l PolillC sau
"~-~n k) ~'cpe al orgam. za\lel ~

~
ir oa n carei~\isprtainaho1 ..
foJIJ
st '.fu
ale:es;3udeca - toreasca- ra- tJlllS-ll de .. . o . .r
consiliu ales2 " V•- pentrn sa
ier local mceteaza ,i[Iac\hllU electoral• pe du fini11
• v~
• ue
. a unet.
d rata procesului_ ele
inceta de dr ep ctoral 1n c,ulru1
A
inte detexpr.rarea duratei normale de~ ede aps a ap _a fo st ~e s, indifereDI
c . sau ca urm licatii ,;i de modah
•

are a de • . . •1am ata declaram - ·· ca \eob al nslltuit

co . . a noului \
tatea de mdiv1dua
lizllI• a executarU
du ra Inate ~! ..~ : andatului calitat La ace
!: _; ta re ~• drep:': l) eces .te cazuri genera\e de
d ac es ste J.ll ;
de ,rt. 92 ali.n- ( \) 1nce
a) demisie'·
b) co ns ta ~ .prevazute de art.
's::~datului _•_ ea de consilier loc din Legea nr . \ 61tare de drept se adauga *i \Ill caz
sp
ilierul local care ecial prevlizUI
a\in (~)o:;siheru\ui al poale , preierunte, /2003: calld .cons
· m C. adm.loc vicepre,;edinte, di are funClia def
c) sc hi m b. :: ,;~san : al lnainte de exprrar _ a\ co nsi re cto r ge ne ra l, mrector, manag
_c\ionarea unei20s\A
ri ea cind are\iuca \ui de adrninistra\ie
\itate sa er , ad
4 d . a de u ce nz
ac\ionar sau asocor ori alte func\ii m in ist tat
urmare d) ra reorgaru.•za_ru _ ial \a societa\ile co de conducete, precor, metnbrU

~
omac,c1eshu
teilui
a • intr-o a\ta ure_ \ 01 capital maiorit metciale cu capital ulll *i atunci
1ve a e c ·i· uta
mcote rn
adparntib
iniili
strtatte·' ar de sta t ori cu capital al pnvat 81111
a1 m ult d con
contt traact U1 1ei un itii\i ad m in
_ 1lpsa nemotiv cte e de
de pr
asesoctar
ieriedecuseco ist rativ •te ritoriale !DChllie
ons, miniata de la m'
, desfi"'ii ur4ate. pe durat a a trei \uni are a iv-ter .· _me e mteres \o
rvns iciili
i,uldeloe1 ca<e l cu
ditar
n ecadere \ufaccrearpa
.' Legea nr. 176/2
010 . . . e ,;e din \e ordin i_i isa n ito
ex ria lii,
traordina incre
luscon
iv se- aut
ca \ af tat e in subordinea ori su
de
i, rte fu curn iza
m te
sti tu ti,\eptsa
de 0duusreg
e u'"saule
Cut 3 . I -onietao . d.. . ercia e m b autoritatea cons

~
modificarea ,i com
ca rac ten sti ce ; soc 1,l\ e m
com . l - ff \ate e cons1hul lo ili ul ui local ori cu
M Of. nr p! tar pn v~ ~!1!'r\11le in ca d cal respec\lV. ' Aces
Naponale d~ :tegritate, precum ,id ~t mtegritatea in re func\ii\e sau ca .2 . te prev ..,.eden se ap
declara\iiior de ~ e ea Legu nr 14ru
.
.privind 1nfiintar lit:a\ile sus-men\io . . \lC3
.
sep!embrie 2010) 4/200 exemtarea fueanc"n ' >i demnita\ilor pub lice na te su n! de \il lut e
. e gr ad so lU l 8"'1Ji

~
pre 11 "" ul 1 ale de
la 2.000 lei Agent v;;:~~7 fic are a 0
car e a ge n co ns 1h eru
Durtre toate cazun e care lui
,; _c 1 \o \ •
atragca
I ~rese termen legal co om pl ~: ~~ ~a re a
', Ar~l nstituieaco. ,; func\ionarea f,ge incetarea de drep

~
m ..a_. t.6'20
.14.aali
Sl n.
,i
co (1)
ap
2nsi C
-d
lierul ddee
rt tr29 alm: (1 ) ca ned
epuneactednonnative
ni,i \n do ctr in:ra i°°le mat n_iul ·1 t a maudatului de
. aui loI~ a dm
m. . oficiu proced n ura (publicat~ in te controverse in pr cons· ilier, eel
aveden\.eeva
~1lse san
. uar de art 9 \es e ee
e· ctionearea actica administrafi

~
za cueclam rt
a11
aren daordedelaave l pr ev az
anue1tulu1 se constata 1n ut de va
. j) C. adm-, identi jurispruden\11- *i
m:ima.s caedm
re ~'
50 de .• 1~ partiPr du luiDe
. in p 0 l··t·
am art. 204 a\in. (2) \it , in
se>'anun
•-ta··'in
. ···
. sen (2
.CIC. )sahtu .alh'or
'-' •s• ,,.~se depune la Pre" . ) gd.an ·3L eg
Ill iza ti ea
,.ei· m,nr·no. rit
39 3/•i20
• al• 04na C CU eel prevazut
0 '1}ntele •• ___,_,._ v or :,.p
po ier de
. nalere pea acacalitreii/iiihsde
1 ,___ _\'mna\itate a I ta ameJo,nb
cmexatum!·Ul.91co 5/2007
v • • v st arulesal ".
 256
aceste dispozitii lcgalc ••au ca jina
litat
de la w, partid politic la alh,l, asig e prevenirea migraJiei 0 Z- . Drept 'ldrt1· ~.
a a/ 1"1~~,,,. 1 ,,ri:.11 lol 3 . .,. de 1nda~ d catoriei competente ~ v l"d
urarea unei stabilitaJi 1: lltce \
. 1 I
publice oca c, (are sa exprune con,fl
1
. 1· . lSl
~
rnn3::~~
V •

. I 1gu rafw po zn Cad eli/ ,cal.ll 5ta, 1nJU ete cazurile un referat
vomta e cctoratu I.,, ruf ad o,.,
llzca, a~a cu, mandatu\ sup\eamu\uil.
w . n aceast, ,•
,,t-, I \
t11Ufl ~..;, va toa '
le precumsemn · de
. ~t·i
l un1ta~1 administrativ-teritoriaA'
'11;,,,1. 'J<o1 J'0 iar~ - -v•w14 11GW I at ~. ,l,
. . ~.e
iziei nr. l 167/20071, instant d a a,,. 4-~tr[· ,,1 \ fi, at) tt e0eral a r1 1 sa adopte aceasta hotarare
Ulterior, prin considerentele Dec 0 1
~1 acte}ustificqe.
in termen de 30 de
de zi a referatului constatator, mcaz contr me de..\a
tutional a dezvoltat acest rationam ez l1q/~~ Vbetaf'l\ g al este_ ob trdi nii
• l • ent, subliniind ca situatia prev~ 1
ht h ) dm Legea nr. 393/2004 este ,,o consecm . e contenci ~ ~:'ii\ io\ \~pe 1
pro ec~ ~a acestui termen prefectul ar, intennen
V
azuta I1

=~
•

stituti~ potrivit carora partidele ta a d1spozitiilor art Os I:

~ art. 9 /n~
c()!,.. cere.. 1 e-xp irar va emite ordinul de incetare a
politice contribuie la definirea <::i 8 1 ,. uodll ·\e de a tare a \oculu1 . ·2
..
pol1t1ce a ceta~teru·1or. El ectoratu I ah11. (2) d~ 1n. (2) \ ~e \0 z\ui ~i de ~ac! .
d~ 1 1a· expr ~ prevazute de art. 2o 4 alin: ~~) C. admd. . .
acor a votu i1 n ~~
V

. bl'
funq1e pu 1c~ Ia mve . I 1 dm' . sau une1 pers y
oan e p 11
•

C: (!atu . s1u.ia ~1 ·b·1· ( ~

.
u a m1strat1e1. 1oca le, "111 cons1de . ' area v . Ill). 11
l)la , uroit ~ d :"'co rnpa 11ate a cond amn aru 1a ope eapsa pnva:
partidului din randurile caruia face rarea pro entru a~lndepo1n1 30
r t1 \ lJlunei s~~fl • eifea _,.__.., t1 1 . ' .
..
ei
ll electora1e pe durata procesului electoral in cadrul
"I parte la momentul alegerii ~i pe
c:ra 11 0
1 ••
une1 infr ac\llil
. d. . . deca torea sca,
unneaza sa 1 promoveze pe pen. d mui ui Po\i;i 1
~afl pentrU 5avar~ a punerii ~? illter a pierd erii drepturilor
De oa a man datului sau de consilie e aceastx cal sau i'. st a1es,
ic\ibe~u al partidului politic sau al organ elec-
\Teme ce a Iesu11ocal nu ma1. este b 1 . r lo l<l Persoa . ~,, ja a 10
ierd erii ca 1 \ . • azul mcheierii unor contr • ..t;+;i\e prevai
1·1:a_tn de mem iza~e
mem ru a part1dului pe listele ca1 sau . na c.v- 1
u a acte m
inseamna ca nu mai intrune~te c JUdet ean p
rale s!. nationale , pr ) ecum ~1 ill c conu .\: ordin •
" d 1· . .. conditiile de reprezentativitate ~i
¥ •

datul . se ~ pnn a1
m ep 1mm program ulm. po1·1t1c . 1 legit~m~ita a fost ales· :inorita~~r o 1611200 3 mcetarea man m • .. _ .. prefectului de
pentrµ care a egatom au optat. Prin V

urma1 ate neCesare, iute detulell'·i ordi

••
9 din 1Legem1 ea ~-. termen de 30 de zil~ de la data
justifica mentinerea acestuia in func
tia pub lica. Altfel spus, pierderea cali tat: nu se _ te m d ·tre mstan'3, de ~d
nsabila sau e ca . _
~r~ ctiv de \a
JU eca:...
, "'Jr
al unui partid politic pe a carui •/u se 111ai prefec t~ritatea publ~c~ :.e~p~lui com excluderii unui membru
lista a candidat ~i a fost ales de corp petent ~a dee :; a:x:moritatilor na~onale3
consecinta ~i pierderea calitatii de ul electora~ membru catre a:rounicarii hot arrl o~aaniza\ia • •
consiliet local sau consilier judetean ceta\emlor adm ~e la data mcetarii ~~~~
"'1 d
n octn.na, reg1ementarea aces .
tw caz de "mcetare de drept a man
"
.
are drept d~ta ~idul politic sau illart 204 0
alin- (20)_.~· :tro·constituirea cvorumulu 1
\Ul
r-.
1ost cnt1 • • .. d 1
cata pro pun ~ u-se, a tl!Ilp . 1 . b datu lui de cons·i· din p -~0 nnitate cu
In co1u . 1 t m calcw pe i ~.~c; ~~
Leg~a rn:· 393 / 200
u respect1v, a rogarea art. 9 alin.
(2) lit. h1)1 ierct·a ru1 ai poat e fi ua d' t lor consiliuhn. loca1 sau a. comi su o
. 4. In s~tm. erea aceste1. op~ . ..
l s-a arat at c~ ,,un part1
¥ ¥
•
m consilie loca l nu m ~
11ero
e
. a la vot ill ca drul ~e t·ill\edata cons ·1· \ local nu ma1 ar dreptul la
te part1.c1p
cruc1al, m orgaruzarea ~1 desfa~u
rarea alegerilor la toate ruvelele d politic are un rol inai ?o_a De asemenea, tot de la aceas a
pune candidati in alegeri, poate statale. El poate pro- spec1ah?-te: \unara. ·
confirrna legitimitatea acestora ~i
turii, poate sa organizeze campan legalitatea candida- indernruza~a - - - - -
"m cont . I l ia electorala pentru alegerea aces
enc1osu e ectora1. "r n urma va I'd- .. d'd tora ~i poate fi parte - - - - - .hn . derii calita\i~
1 am can 1 aturu .. 1a fu . d - (' 6"') c.
r "andrnm..
JUdetean, rolul part1dulm politic
•
• • • • "
¥
nct1a e cons il' 1oca1sau
mceteaza, cons1herul respectlv deve d 1er
1 204
Art- a . c drn
20 4 a\in. (7) ·. a · , P) c. adm- c~ Privire
,
\a mce
1
tarea roandatclui. in ~;1
-..tinand (ll\l\On ·\ "0
; :\ionale, PrilJ \
nm . d
•

d
•
• 2 A ...
. . cetate feritoa \\
real ·ior re
•

in exerc1tarea mandatulm fata de nilor ap"'l"

part1dul care 1-a promovat "m a]egen. A t 1m epen
ru•• '8) 1m. \ -
•
• ¥
ent ~la
Art- 204 a\m. ' . po\lnc sau al or 0 oaruza t1e1 -h u•uni de drePt \oca~
cu pns · osm · ta · ·
•

. ces ucru d .-
3
u1u1
or C es
trU dez\egarea un ,, 04 priVllld . s tutul ~I
dm prevedenle const1tu · t10n
· ale b'l' d enva, de memb!11 a1 Jpartid
nr 45;201 7- C mpletulalm. pen _ ta( ) ~i ~i ~ 1
a 39 120.. art 9 a\m. 3 •. (4)
fi ales nu cond ' .. - . . care, sta 1 m dreptu 1 de vo t ~1· diep · tul de a D iz1a 1.c.C . · ·. ") 1· (4) ~1~ 12 (3) din Lege
. •. nr.dispo.,zitnle _ . . colllp . ulteno~
• • • 1t10neaz•a, ·sub rucm . datu1. d ec t ea art. 9 ahn. (-' ~ d art. \etan\ e. ·nia
n aspect, exerc1ta ·1·er ) a dec1s ca. " anle ~1
de cons' il1er ·
JUdetean ~1 mc1 a celm· de parlame rea man m e consi localsau
1 . mterprear
1nublicata 'in M. Of· nr~ 56:>
17 iuhe 2017 s- lor \ocali
m . dStatutulae~1 1 , cu~od1ficreteaz a tn senSUJalca.organi
!11
51

ntar on· a altor functu.. e1·igi'b'l 1e de vomtIa ,, 004 pnvm . 1sem terp ·pa\iticsau
i.a
\ ·) ~1 a\m. 2 c.
unui yar tid politic"2 • . ., 9., 1 2 . (\ ) adrn- nab, al partidulu1 • lllPete \usii
alm. (3) din Le 0oea nro4
\I' ·
alin. • d mem ru 0 n\a exc al
2 (2) it. J . d tean a cahta\11 e tului oscutac · norlll
lncetarea de drept a mandatu - ·tre (in p;:~ ~~~ :~~~ nsi\ierul 1;~0:~
u este recun i.rafea duratei . nale ~e
lui de consilier se constata, de ~~~is;a a fo st a1:s:~e~ocal? 111
consiliul local prin hotarare la . 1 . regula, de ~l~ :~~orita\ilor nationale Pd~ c'incetarea ain~ :nr:i n~~ t:::;\ I~~~
Hotararea constat ' ' prop unerea pnmaru m sau a . x 11· alt cons1 ier. mandatulg~iza\ie1 cetatenilt::: aceste
i incetarea de drept a mandatului ~i dee ]ara vacaon can .. · de a const ata.. pnn or ' . rue sau a or i so)\u:~ Legea ~- .3~,,v
nt 1ocu 1 cons1heru1UI part1d u\u 1 P0 . 1 , arQUlllen 2 lin (3
ons1\ieru1 • cauza"- ln "' t' Lor art \ a -~,_..,...t~
. la ses1zarea I dtnlll l~u-
258 1 5
iii .vfo'
~
a 3-asiitesc
. . Secfiunea au in gru(

~
. Statutul delegatului
. tpl;ve' 111• J;vitJual
adlll· prevede satesc
Delegatul de
ca ,proiectele
01
este asimil
hotiirilri Ill _alqtlor
. locali,2S9
dat

Satul nu urutate adrr11mstrat1v-teritorialil, nu are /''t ,liO· (1) 5 Je cetiifenf'.

~
P ft ml/illle de primar, de

~
coasean!1, nu ruspune de a~tontlit1 administrative autonpers~nalitate . . f" t\rii to:'1/1 a 1n vigoare a Codului adntinistrativ se afuma

~
pre,~/-~/ ml art,. 142 aim. (1) ca ,,locuitorii sate/or care nu ome . Coctu1JUr1dic~ col15'1~,,a la Jlltr~ela" 1n raport cu Legea nr. 215/2001 dispozitiile sal,l.egea_nr. 393/2004
cons11se oca esit
l)e!egatul sunt reprezenta( · la $ea·m/eIe consiliului foe · audconsslier;
. . li, 1, , P•·
l adtn,n;~ 1,s< ,,onec1•ciav•ca delegatul satesc are, la r:indul ' sau, drept
) deeini( ti •• •• asWel
au pnoritat
cialitate ~e aces~~.,n~ este membru 1
0
al consiliului local In.e.un deleg;r°o/; oJ,~,;, , ,.t~l pvlefll ~~:le de botarllri de consiliu local",. Chiar dacii in :,,;_• m = ce
C. adm text care treb . ar eslte as um lat ale~ilor locali 111 t 1c1. al cornis. ·'1ii1,,,},' 1, f f ;,it' pro1• 0r(UI dintr• legea specialii ii legea generalii nu mI:po te arfigum~tul
II
· · ii'i";10r.ta raP

~
.,
Oelegatul siitesc me e defmi~a
alesat cu
estecore . not·mm· de al~i d' art. 142or d.' 'i..
eme1ul
' locali •
cii de\egatul_ sat;'sc · · · · in promovarea• actelcr
are. drept de ~~twii sustmut,
adm).
f t/'Q
siteaSCi, co~vocatii cu eel putfn ~noada_ mandatului consiliulum art. 5 lit. 0) ~1def~1 puiin In \egatura cu pro1ectele de hotaran ':" ~uc in dezbaterea consiliului
par11cipa top ~tenii cu drept de vot ~de mamte de primar. La local_ de o C. '<hit ¢slfllu\burile pubhce dm satt!I pe ":':e-1 reprezmta. In acest sens. s-a atatal d
se des~oara m termen d d .~• care au domiciliul . ceasta ad adUna, 1"'1 tr.., atesc este eel care treb111e sa 1dent1fice problem• cu care se confruntli "'
primarul
. e
m. sau a viceprirnarului 111 satul
ei zile de Ia data constituirii A e p,'1 ,,d'..1egaiw
c res. pectiV. ll!Jar .
tu1ui,s sii gaseascii sol_u\U.·1e optune, dar 11. argumentele care sa sus\inii re,.olvarea
ce14-
toriale. Alegerea de)eoatulu' 20~ti a secretarul111 general al . ?nsllm]uj in du"'~ I""'"' av prezinte autontaJllOr competente consecm\ele
2 llllui asemenea demers ,1,· in

~
.. e,
adunar fi. d _,m consemnata
o
intr-
I sa esc se face cu maJoritatea
. v tur'
umtatu d a ministr .
Pre "'1~ "
\ e5te1a, s • transpuna problem• mtr-un
" pro1ect
. d h e otarare de consiliu local pentru a fi

~
V " "

consdiulu1 Iocal • un proces-verbal ce va fi p O ilor celor-p attv.te,j, 6Jl31,. sa •• in acord cu \egea si dorin\ele ceta\enilor" •
Ace • rezentat ' . rez.eUJi ,olu\lonaw . · . . . •
re leme asta_ ~rocedurii de alegere a de! . • 10 Pruna !e<lin •la pelega\ii sate~tl au dreptul la mdernmzatie lunara _care_ in cuantmn ega1 cu

~ ~
s-g hi°tata ?' cupnnsul Legii adm· . egatulm satesc este foart
2 a . dernnizaJia consibenlor \ocali. PentrU plata mdernmzatiet ~1 m cazul tor este necesarli
haJa.tasu 101at, m mod Iegitim cii
intr fun . . . obiectivitat
, ' te transparenta, ' nu o,era.
rn;'~ajte1 publice locale
"sufi c1ente
.
e2asemanatoare
d 15/2001 fa(a dcuce,
garantiinr.
'fK"'-o .cjte sunilaril cu cea d e ii secret al1votului pentru 0 neutralitate ii '"'
imb:J'. neces1tatea clarificiirii e :,nsiher local" • Aviind 1n a1egerea unei pers par.
~
Ularticipare• la eel pu\in o ~•din~ a consi!iului local pe lunii'.
p ,]ncetarea de drept a mandatu1m. delegatu1m. satesc are 1oc "rn urmatoarele S1tualt'
. ..
prevazute In art. I 42 alin. (4) C. adm-: a) demisie; b) validarea. in calitale de consilier
local, a unui supleant care are domiciliul 1n satul al ciirui delegat este; c) scbimbarea
3
delegaf' 11'.1 ale reglementiirii a~ tuJm delegatului siitesc vedere aceastll si.:,ane domiciliului lntr-un alt sat, inclusiv ca unnare a reorganiwii unitii\ii administra-
carnli~i:~
Prin . [ · .
organizarea alegeril e pnn preve<lerea claril a ; s-au propus O serie ';· I tiv,teritoriale respective; d) condamnarea, prin hotlirfu'e judecatoreasci ramasi defi-
or, condi\nle de eligibilitat ennenulm 1n care seal' ' nitivii, la o pedeapsii privativil de libertate, indiferent de modalitatea de individuali·
satelor :,pa atnbutie a delegatil • . e modul de depunereeg . ,are a pedepsei; e) punere a sub interdicti• judeciitoreascii; f) pierderea drep(Urilor
11
electorale; g) deces. In plus, potrivit art. 142 alin. (6) C. adm., adunare" sAteasei. con;
m:t
0 au col!Silier local ai°' ~teill este de a prom
le reprezii:;u . a
consiliului 3delega(l1 siit~ vor ~s.. a_ discutarea proble 0 mteresele locuitorilor vocata de primar, poate hotiiri oricatld eliberarea din funcJie a delegatului siiteSC 1i
discutate ocal e1 nu pot vota !nsii mvitap 1n mod obi' or pnvmd satele pe care alegerea unei alte persoane 1n aceastii funcJie. Alegerea noului delegat S3tesc se face
alin. ( ) C~ a acestora fiind c ,,au I dreptul de a se expiga orm. Nefiind membri au in tennen de 20 de zile de la eliberarea din func\ie dupil procedura eomunii in cazul
I
o p,~:ie'::J
0 101 onsemnata 1n procesul-::acu privire Ia problemele alegerii oriciirui delegat siltesc.
Sectiunea a 4-a
7
prezen~ este controversatii an , . I al ;edmtei" [art. 142 Atribufiile consiliului local
tive. potriv1t cea212
. . art. C e Ia pos1bilitatea
pnv1toar de uI r~glementarii a .·
' . a m s1stem " .,
' . adm.,,,11/'§ii locali legatulm siltesc de . nte11oare cat i• m . ~~nsiliul _local_ are o competen\a materialii generalii, JiJllilatii tefitorial la _nivel
P"1tru-. au dreptu/ de ini/iat. ~ ~•\1a acte administra• umta\11 admm1strallv-teritoriale 1n care a fost ales'. El are initiativii ii ho~• mtol
""-~ M "'• · ·'~ · -· zva tn promovarea actelor
260
. D~~ 161
Problemele de interes ·local,·
cu exceppa celor care sunt date pri
· · publ"ice 1oca1e sau centrale 1. 11 1
t1dtl)1 111
ege "1t1 co str~ ti~ jlillI
10cal • • d
•• priVID
unitatea administrativ-teritoriali, organ,,..,.
• .d . . . ...,irea \\'rO\)rie,
altor autoritati ale adm1mstrat1e1 ,0ns ·butt• itarea 'flil.i funcponarea aparatu 1u1 e spec1alitate a\ n:rim ,. . ,
Atributiile consiliului local sunt prevlizute 111 art. 129 din C d 111Petel\. llu·1 . w • • r aru1u1, a1e
11) • 0rg~n . de interes loca1 ,1 a1e soc1etatllor ~i regii\or autonom d
~od similar cu reglementarea ant~r~oa~li, legiuitorul a optat peniu ul a~rn.inistr . \~ uffl ~1 ubbce e e
twor, urma~ d~ en~erarea. ~ctJ.~1tlit1lor neces~re exercitlirii lor2 clas1fi~area at1~. 1~ pre\u~uor p . 1. . . . 1. .
reglement~. a~but~~lor cons1hulm local a pe1m1s observatia d" . · ~aliza e atrib-u, 10 stl tocal: comune1, ora!?U m sau mumc1pm m, precum ~1 regulamentul de
~ statutu1
7.iitor cre~tem atnbutulor aferente primarului3. nninuaru lo VoJut1·.
res
10te proba . are a cons1·1·1Ulm· l ocal·'
Cons1·1·n·1 e locale ale comunelor or~"elor mun ·c ·p ··1 r CoresPune1 -_,~are ~i funC~ion rul (sau viceprimarii), din rfmdu\ consilieri\or \ocali \a l)tOl)unerea
al M · · · J • 1 1 11 or precurn · , e1ai:w- . cepruna ,
4 ' "'Y '
umc1pm w Bucure~ti exercita urmatoarele categorii
ea I utu:
d
tr"b Y Consiliu1
Gen
oro - a\ege v1 onsilierilor locali;
1 ~ 129 alin. (I) c. adrn.
era\ ..;,,,arului s~u a c punerea primarului, 'infiintarea, organizarea ~i statul de func\ii ale
2 pii,•·
_apr?ba' la pro cialitate al primarulm, · · . ·1or publi d .
· al e mst1tutu
In varianta initiala a Lecrii nr 2l5/200 1 . .. . ce e mteres local, reorga-
propunandu-se mai multe cri;erii de . , atnbupile c~ns1liului local nu erau . aratul~ de spled functii ale regiilor autonome de interes local, precum ~i 'infi.in\area,
lorgovan, care distinge mtre urma·t lclas1ficar_:· Cea ma1 complexa clasific clas1ficate, '" d p
• . oare e categom de tr·b •· · are ap rt· "'' octr·
aruzarea 'fc::1 statu e desfiintarea de soc1etat1 · - · d e mteres
· l ocal ~1· statul ue -1 functn·· ale
COnstttuirea a1tor autoritliti ale autono .. 1 a I utu ale consiliului local· ) a,1tne lui An tna nizarea sau
c) atributii de dezvoltare. -~1e1 ocale, ce nu pot fi dele ate· b . --~ atributjj c . tonie reorga 1.
e) atributii de integrar _m perspectiva a localitatii; d) atributjj dg , ) atnbutn de organ· are V1zeaza
. _. e ~1 cooperare pe 1 . . 1 e prestare a . .. izare int acestora' . - m numele unita-tii administrativ-teritoriale, toate drepturile ~i obliga\iile
cIas, 6can, a se vedea· R.N p p an mtem ~1 extern (A I serv,cnlor pub1· erna• _exerc11a, . . _. ..
· . etrescu, 0 • orgovan O ice 11-,,, '
PP- 31 1-314.
·
'P- czt., p. 172, nota I· C M
.
' 'P- czt., p. 50!) p -uale; atoare participatiilor detmute 1a soc1etat1 sau regu autonome;
l V V . , . anda, Dre t d . . entru
4 •• ed~, Drept administrativ . 'P a nunistrauv... a~te core~p:ara~e 1.n:fiintarea sau reorganizarea de institutii, setvicii publice, societa\i ~i
• Atributule consiliilor local ... , op. cu.' p. 4 79. ' op. cu.,
m art. 166 alin. (2) C a . e ale sectoarelor munici iul . regii autonome.
b) aproba regulamentul d drn .. a)_ aleg viceprirnarii la p u1 Bucure~ti sunt prevazut • b) atribuµi privind dezvoltarea economico-sociala ,i de mediu a comunei,
pro~e de dezvoltare e org~are ~i functionar; a pro~~er~a primarului ~i a e, t? _m?d separat,
P8rticiparea la programee~:nom1co-sociala, de organizar:o~s1ltuiu1 _local; c) avizeaza :ons~!1enlor locali; ora~ului sau municipiului:
~=I al Munici~iului Buc!:;t~ar)e regi~nala ~i zonalt ::naJarle a teritoriului ~i :~~i~ro~oze ~i
- aproba, la propunerea primarului, bugetul unitatii administrativ-teritoriale, virarile

=:t e a rezerve1 bu etar . , aproba bugetul lo • are e supune s re

~e special!; t) :P:~~~~ contul de mcheie:al; :t~U~le, virariie dea~~~~~re ~onsiliului
publice / _regulamentuJ de org . a propunerea PrirnaruJu· erc1t1~lu1 bugetar; e) stab ·! I e ~1 modul de
m, mcJus1v de credite, modul de utilizare a rezetvei bugetare ~i contul de incheiere a exercitiului
bugetar;
raza secte mt~es local; g) actrn·~izare ~1 functionare al I, organ1grama, statuJ de fu1 e~~ taxe locale, - aproba, la propunerea primarului, contractarea ~i/sau garantarea imprumuturilor,
orulu1 pe b m1streaza bun . e aparatuJui d . nctu numaruJ d precum ~i contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare, in
:~cesionarea :sau in:ni::-fui.i ~~~iliului a:~:r~roprietat~ _pubJica sa: spr~c1a~itate ~i al~ institutiilo:
1
numele unitatii administrativ-teritoriale·
inter:::~ ~ servicii public!~1:~~~!~r pub lice de su:l a~~n~piului Bucur~~t:~~~ : ~~icipiului, de pe
- stabile!te ~i aproba impozitele ~i {axele locale;
~ocumentatiii:ecum ~i P~ntru ~ocie~ it norme de organiza: ~ea !or;_i) mfiint~aza i o a~as~- cu p~ivire la
mteres local ~i de. urbanism; k) apro~ae pe care le infiinteaza ~1 funct1onare pentru . ns~1tu~~1, soc1etliti de ~ .- apr~ba, la propunerea primarului, documentatiile tehnico-economice pentru lu-
urbanistic gener~tgura conditiile nee documentele tehni sau care se afla sub lll~htutnle publice de cranle de mvestitii de interes local•
bun_e i_~ctio~ a~l ~uni_~ipiului Bu:sare ?e~tru realizareco-eco~omice pentru aut~r~tatea lor; j) aproba
or~~ publice de _mstitutnlor ~i servi ~re~t1 ~, ale reguJarna !or, m concordan - lucranle de investitii de adm: ~prob_a strategiile privind d~zvoltarea economica socia\a ~i de mediu a unita\ii
activ_1tatilor ~tlinffimteres local; llrtnarculor _publice deed e~tului aferent· I) ta_ cu prevederile planului
mistratw-teritoriale; '
Pllbhce, an ..1;~-- 1_ ce, cultur:11., -~· ~sc ~1 contrnl~--- ucatl.£, san::1t_.,._ '. asigura conrlit;;1 _____ ___
262
;m
- as ,ri un mediu favora Drept
__, 'fi,_.."o--patrimoniu\ui bil infiin\arii ~i/. sau. dezvoltarii afacer·1 .<ldl cal te\or i · ase; ., 163
v-dlon -.....- ..,,.!1
existent, precum ~1 pn . l or ))il'\istr . I \o
w:b•.. ie \a indeplinire d d n rea 11z area de noi . 1 ~It sif,~ . _ ctiv . . \ocuin . l 't 'il
oomu a programelor e ezvo lt ' l'lcl1.1 si io~ 1 11
telor socia e, en en e pentru
'\.U
- asim•M realizarea luc are econom1.ca region 1nvesrt·. v 11 .V
• 5110··111a'" nsl.....i...,u:ea . e aflate "m propne. +n·t repartizarea \nr.t,,ntelor
6....... rarilor ~1 ia masun·1e ne
• • V
. l al- . 111 ca t•t1~
a ~l 1
, 't 1,a c0
0 \oc atlV l.(1 ea sau "m admlllls
' .
trarea sa; --- ~ so-
cu prevederile angajamente cesare un p em t~ · pr . .• . , ti:tu
' utl11""'~ '\'l O d co operarea mterms µo
d R " . " 1· entarii . Ocala- ~~ 3 1.iti\Ot • , •
lo~ ~u ma~e na1ap .
Europene 111 domeniul _e . omamav ~~1- ~a itate de ~l C() {.' , ,i a . tii pt1 e plan intern~ extern:
protec tie1 medmlm ~1 gospodanm me mb ru al'lt()rlllari ·i\e trlb \l~ sau aso cie rea · ·d·
cu persoane Juri ice rom
- . apelor pentru se . \ \Jnh • cl e) 11 • te cooperar.ea•rii mco
1
zate ceta\e m)or. mun a unor actmm . . \ -. ane sau straine, 'in
.1 .'. potal'a~ _ .. ~i 1 rea 1za . .. , ucran, semcu sau -proiect
c) atrlbulii privind ad . . . tv1c11\e !\ii e de
ministrarea domemu ful't\i.
or~ulu1. sau mun1C . .. l .,
1p1u u1 :
lm pubhc ~i privat
al
a:rea fJP~n~al;
un ei
. ve public ~nfra\irea co ora~ului sau municipiulu
_ hotar~te darea adm m i cu unita\i administrativ-te-
111 inistrare, conces1onarea, ,., . . col\\u
l\ei, iOtereS 0tarMte 1 . '
gratuita a bunurilor propn· bl' mc hm ere a sau darea " , b . \te \an ;
etate pu 1ca- a comune · ora<::ul · asocierea cu alte un1. tati. -..t-:-:n· . . .a\ d' t,;,.,•
precum ~i a serviciilor 1, " m sau muruc · 1p
· iuluim fol()s· ..ia\e dl!l a
d _inta, (itOP arMte cooperarea sau
c1UUl.l
publice de interes_ l~cal;
~i a
d
era a la asocia\1.i na\ionale .llCltranv-tenton e m ~a
_ ho ~t e vanzarea, dar . -no t -· atate, prec-uID: re ~i intema\iona\e a\e auto-
tuita sau mchirierea bunu ea m adm m1strare, conces1onar ' upa cai,
dill str a~ ale 'in vederea promovar .. .
.
rilor propnetate pn.vata- ea, da rea in folos· _ sail . tra\ie i pu bhce loc ' tnJ,utii n uno r mter~e_co~une. - . .
a com un . l . dn1 1Ills r con sili ul loc al poate sol1e1ta inform.an ~1
dupacaz; e1, ora~u u1 sau tnUni111ta gra ·ta~\or a alizarea tuturO ace stor a
.. .. ·
cip1ului fl pentrU re runar, vicep
. . de la\· conducatorii org · \
_ avizeaza sau aproba arusme or \)restatoare de
localitatilor;
_ atribuie sau schimba,
interes public local.
documentat1ile de amena .

denumiri de strazi, de
. . .
Jare a tentonulm ~i urb

piete ~i de orice alte

aru·s
rn ale
obiective de
,
::~p~~~~1~~~:~!:e:;:::!!1 F. :'::~~to::;:: ::_=;
0 alta a
nm

acter genera1, este aceea e

a: eres local1.

d) atribuµi pri vin d

gestionarea serviciilo nu are un car -. cu roe . titlul de cetatean de are al comunei, or~wm
rit ono
- asigura cadrul necesa r de int ere s local: Jllane sau s~~me_ mbazae deoseb1te riu2. 1n doctrina, folosire . . .. d
r pen tru fur nizare a serviciilor publice mu un ui reg ula me nt_ pro a de n~ e
diferite domenii ale vie de int nic 1p1 u\u1, ,. l atura cu o atnbu ~ con siliulu i local a fost crmc~~ pe
\ii sociale (educatie, san
urgenta, protectia mediu atate, cultura, ordine pu eres local 'in sauta\ean de onoare" ~ eg adm tie a
lui, evidenta persoanelor blica, situaiii de ,,ce ·vu1 aceast inistra\iei pub¥'e ~u rep . ita statul, ci o colecbvi1ate
etc.); motl -ca _ a au
w
tontate a rezm are" al comunei, o~
fi. ai corecta- denumirea dej,,locuitor de ono \u i
\oca la, ~
1
in \egatura cu atribu\iile
con sili
ast fel ca m
nistrativ-teritoria\e, Cu ului local priv ind administrar ,. dul dministrativ, cons1h .. 1
rtea Constitu\iona\a a ea domeniului public
al unita~i adm1- sau 1?unici~iudlui3. este atr ul l~c~
administrativ urmatoare stab1lit 'in perioada ant
le: ,,'in calitate de autorit erioara intrani in vig ln afa ibu\iile expres prevazu_~
ra ~ md ;~nter:s local, cu respectare
atribu\ii privind adminis
trar
ate a administra\iei pub
comune, or~ e ~i munic ea domeniului public ~i privat al umta\ilor
oare a Codulm
\ice locale , cons11iul
local exerc1ta poate ,md . epr e·aci alte atr1b . .. mtoate do menu
utn, e a lnni-
ipii . Pe de a\ta parte, admmistrativ-teritoriale, mt ~ · le ~i
. . l 4
art. 96 a\in. (l) C. adm conform art. 21 alin. resp ectiv telo r com pet ent,ei sale matena ten ton a e ·
. n.a.1, unita\i\e adminis (\) din Legea m. 215
capacitate juridica dep trativ-teritoriale sunt /2001 [1n prezent
lina persoane juridice de
contracte\e privind adm ~i patrimoniu propriu, titulare ale dreptu drept public, cu
parte. Rezulta, ~adar,
inistrarea bunuri\or care
apan;in domeniu\ui pub
rilor ~i ob\iga\iilor ce
decurg din Sectiunea a 5-a
ca, tn ca\itatea sa de aut lic ~i privat in care ace
local nu are personalit
exercita drepturi ~i ob\
orit
ate juridica ~i, prin urm ate de\iberativa a administratiei publice loc stea sunt
are, nu poate avea pat ale, consi\iul Organizarea con siliului local
igati.i propri.i 'in cadrul rimoni
ritoriala, 'in ca\itatea sa raporturilor juridice. Dim u propriu, astfel 'incat nu poate edinte de ,edin1i·
de subiect de drept pub potriva, unitatea adm
care le exercita 'in \eg lic titular de patrimoniu inistrativ~te- Conducerea ~ed.m\elor siliului local se face de catre un pr~ ali
atura cu bunurile din , 1n sensu\ de drepturi
majoritatea simpla- a 3con silierilor \oc din ran du\
Acesta este ales prin vo con .
raporturilor juridice de domeniul sau public ~i ob\igati1 pe edin\l
catre consiliul local, sau privat, este reprez lun i
gatiile existente m~atrim acesta din urma exercit entata
and drepturile ~i asuman 1n cad~\ t desch1s cu perioada de Pre~edmtele d e ~
oni eel mult . ~e i treimi
nr. S7~/2014 ref~ntoare u\ unit~\ii administrat~v-terito~ale" . Ase ved du-~i obh· membrilor consiliului loc
al din n
l_a exc e~\1a de neconst1tu\1onahtate _a ea: Dec izia Cun;ii Constitu\i~n~le pe~ tru \o . itia
- d' func\1e a m tiva a eel pu\~n ·♦..te absolutas.
. '-uat
transm1terea cu t1tlu grat
u1t a unm dispozitiilor Legii nr. poate fi sch1m m . \ ado
,.Administra\ia Porturi pac het de 2\ . h ta.rare u_ma_
Consiliul Loe lor Maritime" - S.A . 1.369.125 de ac\mni de\inute de stat la Co 6/2008 p~1vm~ consilieri\or \ocali 1.n fun p--=ta::_ta_c_ 3on_w
w

_ __ _ _ _ __
Constan~, rem.e,zenta mpania Nat10na\a c\ie, -pnn
icini nd
266 267
comisiilor de specialitate carora le-au fost trimise spre av1za.re .
.
Drept ad .-~I 1oc31 in li.Jnba romana. in toate cazuri\e d
ocumentele ~ed'mtelor de
. . . d c. 1 .
mv1tatia e a 1ormu a ~1 depune amendamente asupra pr · Pro1ecte1
ll'li~·
lstra . co~
s1l1
,· tra
ducerea se aduc la cuno~tmta
"·
¥ .
publica in limba
'

~
Pro'ectul rd' .. . o1ectelor d h ed t~ .1111\J , mesc '(1 . . romana
. 1 . ~ tnl~ de Zl se redacteaza de catre secretaru1
. e Otfirari I e hotar ' ~Jl lj ).~ e 111toc siliului pot as1sta ~1 lua cuvantul, fara drept d · . ·
aij; ; osillll sditl1ele con
e vot, ~1 unnatoarele
mstrativ-tentonale ~1 comportamentele de resort din c druI general al unw :
··
· arului El · a aparatuI ·
~t,,
~ •. poate cupnnde proiecte de hotarari, cu . u1 des e acii11. cO V ~e
~o~lw, rapoarte ale primarului, viceprimarului c .. m_ent1onarea ~ c1aJitat ,. frsoafl)p:~fec~l; le consiliului judetean sau reprezentan~i acestuia;
spectahtate, comisiilor mixte, rapoarte sau informw '. olns1henlor locali t1t1u1ui .~~al a ~ed111te
b) pre,, .. i senaton1,
··.
restat d · ·· an a e con du w ' corn· · vi a
P. oare 2e~servicu publice ~i de utilitate publica rec . catorilor or IS1iior d c) deP~ta?~ ~- ceilalti membri ai Guvemului;
mteres_lo~l. ~ confonnitate
. ,~tru ~1 .. d
cu art. 135 alin. (7~
(6) i um ~1 orice alte ganisllleloe d) Jlllfl ,, .. i subsecretarn e stat;
··
cu maJontate sunpla, ~i poate fi suplimentata ~u C. a~n. ordinea de P~obJellle dr e) secretarn ~ servicu
~torii · or publ'ice deconcentrate a1e m1rusterelor
· ·1 <:i ale c 1 lat
' aceea~1 majoritat z1 se apr : D conduca 'I e or te
probleme urgente.
~edintele extraordinare se desfa~<:oaraw I e, IlUtnaj PenO~a organe centrale; d atorii compart1men · t e1or de resort ~1· conducatom ..
w organismelor prestato
1re· · d' w a cererea · . ,,u con uc . w·1 e adm"
·1·1tate publ'1caw.d'~ umtat1 . are
1llll ~ numarul consilierilor locali in fu
""Y
. ~runarulu1 sau a g ) . .. ublice sau de ut1 m1strat1v-teritoriale, 'in pro-
extra~r~ara a consiliului local ~i ca urm nct1e. _P~1maml poate co:el PUtin Unei de servicll privesc domeniile de responsab1htate a acestor servicii;
neces1ta adoptarea de masuri . di are a sohc1tarii prefectul . ~ Voca ~edint l mele ce p .
urg ta3 Co
en . . nvocarea consiliului local in
une ate pentru
secretarulw general al unita~i d . . . ~edmta extraordinara s f.
t·
. g:s tonarea situatiilor
lll m
de ~a~
cnza sau d
i
care
a be h alte persoane ~tere,.sate.
cadrul ~edinte1 se mtocme~te un proces-verbal care trebme sa cupnnda urma-
w. •

comunicarii dispozi~ei sau d a ffilillstr~tiv-teritoriale, dar cu eel e .ace tot prin gr"e toarele elemente: . .
. Codul administrati ocum:ntulm de convocare. putJ.n 3 zile de la dDa a) date privind con~ocar~a ~edmte1; . .
ata b) sinteza dezbatenlor dm cadrul ~edmte1;
.:-= mo~: d!e~";;::.,>ctraordinara
siliului local e v ~revede m art. 134 alin

e _maxnna urgenµ pentru rez e sun~ prevazute de lege (un c e e c:re justifica o
. .
po~~::~ta:ea convocarjj
,,de ·;~Jat~' con. c) modul in care ~i-a exercitat votul fiecare consilier local;
d) semnatura pre~edintelui de ~edinta;
e) semnatura secretarului general al unitatii administrativ-teritoriale.
tonale) sau de regulamentuI d olvar~a mtereselor locuitorilor ~ ~~- forta majora ~i/sau Procesul-verbal se intocme~te in limba romana, inclusiv 111 situatia in care dezbate-
$edintele .. e orgaruzare ~i fu . urutatn admini tr .
locali in fun _co~Il~ului local se desfa w nction~re a consiliului loc s ativ-teri- rile au avut loc ~i mlimba unei minoritati nationale. El trebuie aprobat la inceputul ~edintei
Pre · ctJ.~, md1ferent ca a . ~oara legal m prezen . . ~I:. urmatoare. Consilierii locali ~i primarul au dreptul ca, 111 cad.rut ~edintei curente, sa
co zenta_ cons1lierilor Ia §edin;:~tia sunt prezenti fizic sau ta_ maJ~ntatn consilierilor conteste continutul procesului-verbal ~i sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate
ale~u~~~ fiind sanctionata dis . tste obligatorie, absenta pnn m1~loace e1ectronice4. 1n ~edinta anterioara •
1

dan/~ iului, desfa§urate pe dc1p mar. Lipsa nemotivata d -~emot_1vata de douil. ori In tennen de 3 zile de la aprobarii procesului-verbal al ~edintei, secretarul general
lnU~1 e consilieri local. Atun~a~ a trei luni calenda . t· e a ma1 mult de 3 ~edinte ~I unitatii administrativ-teritoriale afi~eaza la sediul primariei ~i publica pe pagina 2 de
, secretaruI c1 cand <:ed • ns ice duce I A

o copie a procesului-verbal al ~edintei

evidenta general al un 'tw .. 'I mta nu se poate d ' ./:';:. a mcetarea man- mtemet a unitatii administrativ-terito riale •
prezentei c ·1· I atn admi . . esia~ura din 1·
mai ~ult de 3 A ?~1 ierilor Iocali . ?1strativ-teritoriale . ipsa cvoru-
~intel mtrunm ale consiliul . , verificandu-se daca transm1te prefectului Sec[iunea a 7-a
e consili l . u1, convoc t acesta nu a 1· .
art. 138 alin ( ) C u u1 local sunt p hi' ~ e pe durata a 3 1 . ips1t nemotivat
· s
. • · 3 adrn ~ consiliilu ice 'I<:1 se desfa§oara ~ uru. calend ans· 1tee . Actele consiliului local
nunontiiti napo . ., in
poate folosi §i ~~epre~inta eel PUtine2b~al~ in care consili~n. _hrba _romana. Potrivit
- - - - - - a llUnoritatii national o d:n numarul total 1:11 ~~ali apartinand unei • In_ exercitarea atributiilor care ii revin consiliul local adopta hotariri, acte admi-
. sau m . diVt'dua13 ·
1 Art. 134 ar ~ e. In aceste cazu ? ~e mtele de consiliu se nistrative . atera1e ~1. executorii, care pot avea caracter normatJ.v
. unil
2 Art.

3
Ill. (5) c. adJn
135 aiin. (J) c .
n se va as1gura, • .
prm grIJa .. r!: cu 1v:t art. 240. alin. ( 1) C. adm. pre~edintele de ~edinta, prin s~mnare, _invest~
buq ula ~~ autontate executarea actelor administrative adoptate m exercttarea am.
Art. 133 aiin. · adni.
4
Art. 137 ar (2) c. adm. tll or cons1hului local.
f III. (l)C. .
268
fi . . . d . d Drep
169
Proiectele de hotiriri pot uu1iate e P~?'ar, e consilieri 10 . t actrri· . al . ocierea sau cooperarea cu a\te auton: •
lni\icrea proiectului de hotariire de cati·e cetaten11 se face in condit• . cah sau " '~ 1
\t,il ,,i.111o' ·ie priv1n~. as. l!\i ~\ice, cu t\l>ft,.__
• • • • .• p ..... .
w IJ 1e pr \le ,., l ,,Ml traine, r-•~
administrativ pentru 1mt1attva cetatencasca. ou lVlt art. 24 7 C d evazut ~~- \ ' i.otlll"; e sall s dministrarea patrimoniului·
• . · a 111 e .,._l\\
~ "e,r0t31' an · ·nd a '
f1l :...;\e privt. d exercitarea atribu\ii\or referitoare \a Mt-h .•
nrniect de hotarare se poate face de unul sau de mai multi cetaten· · Proni 0 cll!t1 .
d I . 501 d' I cu ct Var ~11\ ·dtC iW rivtn • . r-ut\-patea t\1.
acesta este sustmut pnn semna~u:1. e ce putm _1° m populatia cu d rept tie l!a lti f g) po ·rari\e P b nuri, dupa caz, \a mfim\area, fun(:\ionarea ~i dezv ~ \11\\)m-
t""'' • • w •

in Registrul electoral cu dom1c1lml sau re~edm\a in tmitatea ad ,~e?t de v v()t, /.ti ~) pota·tal saU cu du ervicii publice ~i de utilitate pub\ica de interes \~tarea '11\.ot
. . fi . c. bl' • . 1111111st ot lh~~; . ,apt are es . ii.
I 0 ~
w • •

respecttva. Pro1ectul sea ~eaz.a spre _mtonnare pu 1ca pnn grija s . rativ,t .' li:, ,.tfl, prestat limitativa deoarece mtra m aceasta categorie ,,a\te botll..A..!
.. . . . I . . ·t· t .. . • • ec1etaru1 er11 Ii tllr . 111e erarea nu este .. 1 . l 1 b·1· . \ .
. ~ri a cons1\m m oca, sta 11te pnn egi speciale sau te""'~
,.,11au
unita~i adm1mstrat1v-tentona e, 1ar nu ta om as1gma mtocmirea 1. ui g llriq1, . 3111s
.d dr d istelor d en"' ~ o~ c 1\)JT\ . func\1ona ·1· 1 . 1 l" l 139 . e.-
. e SIJsti '~al aJ . ,...1 e bunet . e 1functionare a co_n~1 mm ~ca. art • al~. (3) lit i) C. adm,1.
w ..
Aceste liste ~t _fi semnate n~ma~ e c~tatenu cu. :ept _e vot inscii~i 111
care au dom1c1hul sau re~edmta m umtatea admllllstrattv-teritoriala ~e~1stru1 1l'la!otj. I cer,es'J! d 0rgantz.aT. ~ 1 hotararile pnvmd dobandrrea sau mstramarea dreptu\ui de
1
unneaz.a sa dezbata proiectul de hotarare in cauza. a care1 cons~t1ora1 (lleo~ eod exceptio~a~urilor imobile se adopt.a cu majoritatea calititati de doua
1 1
In_~!ferent de ini~a!or, elaborarea _P:~~ectel~r _de hotarfui se face de c . u ~aJ ~e:te 1n ~azulco:silierilor \ocali mfu~ct~~ ...Ac~a\a regl~entar~ ~evede ~dar.
cu spnJmul secretarulm general al urutaµ1 admllllstrativwteritor,·ale . ei care le p proP~ d;.., 0urnaru1 te necesar votul maJonta\u calificate, fara a mai 1asa consillulm
. . . . . · ~1 a1c0111 top iJlll 1>• ~ are es .. • · · 1 1d · ·
de resort dm cadrul aparatullll de speciahtate al pnmarnlui. Partinie Un, tre . "''r caz 111 c a mai stabih §1 alte cazun prm regu amentu e orgaruzare ~1
. I d h • • . • . d'
Prmecte e e otaran se tnscnu pe or mea de zi a ~edintei cons·i·u1 . nte\01 ., ., 5tr11:,~ 'bilitatea de
1 1 u1 loc l
ll'' .1 pos1 . • 'eril , li
• · d c. tuJ d b • .. 1oca.i ~ · votul deschis al cons1h or 1oca care poate
msotite e re1era e apro are semnat de lilltiator, rapoartele comp t' a daca 8 c\ionare.. dopta, de regu1a, pnn . d d' 1 d din\a
din cadrul aparatuJui de specialitate al primarului, avizele cu car~c~entelor de re:t full I-Iotaranle_se;dicarea mainii, prin ap~l. nominal ~e:.~ s: ~:efuat:te _e v:{:ecret,
comisiilor de specialitate ale consiliului local, precmn ~i de ori er consultatii,, a~ 6eJCPrunat ~rt Consiliul local poate stab1h ca unele1 o ~ 1 otului ~ adoptarea
prevazute de legisla~a speciala2. Rapoartele ~i avizele trebuie mto ~e :Ite docll!nente au e1ectro~1c (.6) C adm. prevazand do~ caracteru secre a v
d ·1 d I • . . w• . cm1te mm . e s "9 hn. . . . al . rre la persoane.
e ZI e e a mregistrarea pr01ectelor de hotarare propuse pentru a fi . . axunll!n 30 art- l-' a acter indiv1du cu pnv w dm·tele de c:edint<i c:i se con-
. d' 1 d' .. . • . mscnse pe . • , ·1or cu car eaza de catre pre~e " ,v- "
ZJ a ~e mte or or mare ale consllmlw local. In cazul (:edm·telor tr . ordmeade hotaran . nsi·liului local se semn al al uru·+;;tn" administrativ-teri-
d · . . , Y \ ex aordm 1-1 taran1e co w cretaru1 oener i.a,
este e ~axnn 3 zile, iar m cazul ~edintelor extraordinare convocate de • d a~e tennenut no a pentru legalitate de. ca~e se • • eris sa semneze, hotararea consiliu1ui
co~partunentelor de specialitate se mtocmesc ill procedura de uro t· m :ta_ rapoartele trasemneaz • re~edintele de ~edinta r~~~ m ;.3 ,
pro1ectul hotararii3. ben\a, eel tarz1u odata cu toriale. Daca p • d eel putm doi consilien loca 1 . l 1 '@ii administrativ-teri-
in _c. . 1 e semneaza e
\oca s . ·tart 140 alin. (3) C. a . se ~
dm cretarul genera a um '\" •
cons1·dera ca este ilega\a. ln acest
comorrrutate cu art. 136 alin. (11) C adm llll.'tiatorul llnUJ. protect . cazul m care . .
. . \' d h •• PotrWl .
poate retrage sau poate renunta, ill orice moment, la sus inerea a e une ill scris, va depune 'in s~~Y va
w a •

. e otarare il . contrasemneaza hot~~a 11:

Ca regula, hotararile consiliului local se ado • t cestu~a. . tonale nu • area edinta a cons1huhn local, v~ d_ p i sa de legalitate a hotaram.
absolute a consilierilor locali pta cu votul maJoritatii simple sau caz, 'in urm.ato ~tuia opinia sa motivata cu pnvrre la l pl al uru•tatii administrativ-teri-
••. · une ill fata aces tarul oenera \.. . . . al in
Botaranle pentru a caror ado t . exp . d , oumentele expuse, secre . . o h wari1or consilmlm 1oc .
merate in art. 139 alin. (3)C. adm ~ are este necesar votul maJoritatii absolute sunt enu- . Indiferentt ;):;a producerea efectelor jund1cedalet~~:ceste botarari sunt ~mu;
••. . . .. tonale nu poa e . • de la data a op • • 1 1 gahtate .
a) hotaranle pnvmd bugetul local· d eel mult 10 z1le lucratoare
•
b' t" motivate cu pnvrre a e
entuale\e o 1ec\11
b) h • • .1 . . , termen e
otaran e pnvmd contractarea de imprumutun·. ru·cate perfectului, impreuna cu ev . te (:1· primarului. ·--·' ..nitatii
• d secreU11u.i ,.... •\'

d) h ::t?.t
c) hoc • ·1 · . ,
pn? ~are se s~?Ilesc impozite ~i taxe locale;
o an e pnvmd part1c1parea la pro a d .
1 • • • l \ t comuruca 'f • ..
Hotararile con~1hulm ?ca : - .strativa au fost sesizate s1tua\ll ~an de nelega1itate, iar
Deoarece m pract1ca a im hotararii pentrU motive . . • de semna-
zonala sau de cooperare transfrontal ' •. gr me e dezvoltare Judeteana, regionala, dm' ·str·ativ-teritoriale a refuzat semnare~ dm• ... istrativ hotararea hps1ta ·•,.tii
••. 1era, a m1 . d tencios a hu b\ema neces1ui\•
. e) hotaranle privind organizarea i d . . refectu1 nu a atacat la mstanta e c~n .. olementari s-a pus pro
Jarea teritoriulu1 ·• ~ ezvoltarea urbamst1ca a localitatilor .;:j amena- V
p
~a~~~,
t ,11u1· in doctrina aferenta vechii reo
'
270
ficarea unor a Dre
unei modificari legislative pentru clari
in conditiile " seinenea luarn IPt ilUrir 1lis
si1-..
•• tr ti di .
aceasti observatie ramane de actu. alitate . . nms a v- sc1pllnara
1
In care 1ocal
. rativ hota r" . Pref ectu I • bi 1t~ .
1 ilill1 a adn
.llu are11 D~~ ~ li
dea ataca 1a mstanta de contenc10s admuust 1 ot1dere
tarului gene ral al unita ~i administr ait_ Ie consilit1I %1 11~P . d' · 1·mara consta in a r
contrasem natur a secre a IV•teritonat . t11 I0 ca1 . i~. ~'
~t
~t• P administrat1v- 1sc1p p icarea uno
..
HuuuaU1e care au caracter normativ devin oblig
.x~ ..a at .. . e p 1 pder ea . .. 1 1· d' zitiilor Codu l . . ~ sanC\iuni ca,,, _
tuc e11tiu le lDsiteijh ~ i
~pt1 "'tre cons ihern oca 1 a 1spo UI adnun1llt.n..: "'111arc a
ent care nu oni ~1 Proc 0
· . -~~ClllV, a celor re~ .
aducerii lor la cuno~tinta publica, mom ~i Un ?~ct e d!ali~ ~ Qe
l' . • de ca
'Jcafll -'-"· tul de interese ~1 a regu1amentului de organiz.are ~1 funl'h en-
pref o~e depa "t,.onare a con
lucritoare de la data comunicarii oficiale catre ernie n d la ~ca coru11c
unicar.. ~c . Botarariie care eJa b t .. ~
~1. -

ipdividual devin obligatorii de la data com e S 'q ioa! . Jocal. de grav1tate .

a a a em savar~1te, se pot aplica unn~
A •

II catre per ~ au ~ile ·jioJul .

acea sta treb . d d soan eie c c atoarele sanC\iuni Prevl-
seazi,
t3 ,. um a fi facuta in eel mult 5 zile de 1a ata co llni ~a~~ra Ii Q;Qcte-,. st ill fut1C~; 3 alin. (1) C. adm.:
prefe.c • In confonnitate cu art. 19 7
pubt~~:~:::i:cf.!: secretarui~
alin (4 ) C
gen~:~
1~mlu~ Buc
:i:a;:~e se
ure~ ti
111

s~s~
a~: ~fj~i: ~
·ativ ~te~ ;o§~ in¼
de art•
iote ertismentul,
a) a~ marea la ordine;
. ·

b) c tr\gerea cuvantului;
auto~ta~le administra~ei publice~~:~1~~1c ~Igat orii . o11a1e. . sala de ~ed'mta, ~.
In considerarea dreptului ~ garu zate m sect oare le 111 . c) rer inarea dm
art. l~O"alin. (2) din C~n1c~piuh1i 13~/e ntni ~ d 1 ·1· 1 ·
d) e unuderea temporara e a ucra- n·1 e cons1 m m §i ale comisiei· de spec1.alitate·
1
administrativ.teritoriale in cl: e:~ t d_~ apartmand une1· m· _nstitutie i',,, llre~ti e) exc l . . .
pentru maximmn 6 luni; '
pondere de peste 200110 d.m numarul ~ etatenn · Inont~ · ' ..., Un' · D dirninuarea_ inde~1za~1~1 lunare cu 10%
I · natio naie itatile
tonlor, stabilit la ultim I at1
g) retragerea mde ~~t 1e1 lun~r~ pen
~ una sau d?ua luni.
rarile cu caracter nonnativ se d 1 ocu1
p~e~edmte~e de §edinta. Cea mai Putin
!im~a mino_ritatii respective4. ~o~:~cuno
a pu?l ica atat in li~tc ens~ lll.a nt, ~u _o aphc a de catre
~tint ele patru sanct1un1_ se
e cu caracter mdividual se co mull a r~lll. ana, cat ~~- . prim
a la pnma abatere, pre~edintele de
m hmba mmoritatii daca destinata ruI este t ica 1 ~' I!) severa sanctiune este _avert1s~entul. ca:e se aphc r ~i invitandu-l sa
un ceta . ~ons1herulm ca procedeaza necorespunzato
nale cu O.~ondere de peste 20% ct· ~ ~ean apartinand un . . , a cerere dinta atragand atentia
. ti. drne1~~o ritat i na~ ~1 cons ilieru l este invitat de catre
...sm numarul locuitorilor unita ~ 1 a l11.Istr . 110. ~:specte regulamentul • In cazul chemarii la ordine,
1
nale, stab1lit la ultimuI recensam"anL an~ ori e~pre siile care au
ah V-terito. sa expl~ce -~uv
pre~edintel~ de §ed~ta sa i~i retraga ~au tnmu . Daca expre s1a intreb uintata a
area sanc
generat inc1dentul ~1 care ar atrage aphc ~edin ta ca
Secfiunea a 8-a apreciate de pre~edintele de
fost retrasa ori daca explicatiile date sunt 2
R~ aplica .
aspunderea consilierilor local"1 satisfacatoare, chemarea la ordine nu se mai
. une atunci cand consilierul local continua sa se abata
" Retragerea cuvantului se disp
Consdierii locali ras at la ordine. In acest caz el nu mai poate lua
~ itiile legii, adrn inis . de la regulament de~i a fost anterior chem t
pen~ faptele sava r ite APun d, cond poate fi eliminat din sala fiind trecut absen
m~cd 1~r~ da atrib utiilo r ce le re:t iv, penal sau civil, dupa caz, cuvantul m ~edinta, iar daca persista
't..t~ afara de ras!un:r::e ·
v1~ consil·u1 • 1v1 uala ' cons1her ·•
ii locali ra nemotivat3 . rile consiliului ~i ale
an . I u1 Iocal din car
d solid ar pent ru acti- Sanc iiuni le cons tand 'in excluderea temporara de la lucra
~i pentru hota raril e ;Pun nizatiei lunare se aplica de
10: ~ea raspunderii solidare :s~ac Parte e care le-~u ~ota t. Pentr u comi siei de spec ialitate, diminuarea sau retragerea indem
men _s fie consemnat rezuitatuJ e nece~ar
ca in proc esul •ver lute. Pentru aplicarea excluderii
~al al ~edm te1 consiliului consi liul loca l, prin hotarare, cu votul majoritatii abso
knarea expresa a votuJui :otulu1, cons ilieru I loca l necesar raportul comisiei de specialitate
d posibilitatea sa ceara orare de la lucrarile consiliului este
¥

avan temp
ras COnformitate cu art 2iau . . . Excluderea temporara de la lucrari nu _po~t~
· . 7 aim. (2) c ad m. cons1her .. privind aspectele juridice ~i de disciplina
Pundere juridica ii 1 1· drept consecinta neacordarea indemmz.attei
pentru opmiile 1·thee
. r.... po
. .
expr imat e in ex . oca I nu pot fi tra~i Ia depa~i doua ~edinte consecutive §i are
-- -- -- l~ ercrtarea mandatului. lunare4 •
: D. A p o s t o
.,;.::_
_ _Art a!lllliTLm.c?.:_.Jczt., Pp. 329-330.
. :..::
19&. 8
 272
§2. Rispunderea administrativ-patrlmoniala Sec[iunea a 9-a

&nspunderea adminis
Dizo[varea consiliului local
· trativ-patrimoniala consta 111 1.eparar
SBU1D
,._ e ca1.111lte
· pnntr-o
I · hotarare ilegala, prin refuzul . ea Preiuct· 1.I1
--· oral ne1 • J ic •
A

sau pnn neso uponarea m tennen a acesteia E 'US!tficat

·tate cu art. 143 alin. (1) C. adm., consiliul local dizo
art 52 ii art 126 alin. (6) din Consritutie, ale . .:: se fundamenteaz~ or jp c0oforI11' \ocal. in toate cazurile de dizolvare a consil; . 1lvi de dtqit •
5 • a so~-~I
~
Codul a contenci
nr. 554/2004 . . .osului administrat·iv. · 75-577 c. •dm ,: referetld bll11ll_ce curente
a Pe ct·isp,ho11q. ,e ·1or pu 1. ,ecretar din unitatea administrativ-teritorialii. C:.mm ~ ~lvarea
. admimslratlv prevede riispunderea ,D'~JV'but' ,cestu1"' ulu1. genera1a1umtll\n
. .. admllllstra
. . tiv-terit e primarulw sau,
r"1'--0 hotirare adoptatA fara a fi fundamental··urd· • on•a1e, pana
• _la coos1im
11
. Ii aJ z,tiil A

I ,ca a consiliuluj I e t,~i

e vedere tehnic sau juridic s-au pro dus consecm beota • consiliu local.
. a,te contras
vatamaemnata ocal •tu
toareI . sau avizat~ nc1. ca'nct i 5 ., 0u1Ul -
a din
(\J~ea"

§3. Rispunderea penalii

~ . ivarea de drept
~1- v1zO . . lm. local mtemn
. area de dfept a consiliu
p zo v .
. . e m unnii.toarele trei situa";.
A

~
d. _ . -~·
a)1 a1ca nu se mtrun•e
A
A

Tipologi
atnbuJii]or cealeinfrac~u nilor
revin este vassa_var11te. de consilierii locali In le • • d . le. ce1 pu\ID mtr-o
. d ie. ID\a ordIDad sau extraor''-"
d a )uni calen ansnce consecunve, ei1 a ,ost convocat confurm preveder WJUUu, pe
A •

nwmtor comun maru·puarea ilo

I fond identificata "o palet~a Iargii.dgatura
sta,bd" d_.to de 4
. cu eXe . . r
la acest nivel, afecteazii • ' : . ,verse fonne, a exercitiul .
~
e mfractiuni '"~"' lei'~] dacA nu a adoptat nicio boliirJire In 3je<lin\e ordinare sau extraordinare
~u fost eviden\iate In ID mo rremediabil fundamentele UI votului ii care
:° '." \inDIC pe
ID serviciu, confli;t d ace:t sens, infracjiunile de luare d_. a 4 hIIli calenctansllce_consecunve; . •
de un_e'. colectivitap te;t"'lire . .
incitarea Ia ura d' e .m .erese, fals intelectual urt m1ta, trafic de inf} c) dacil nuIIlailll cons1henlor locah ID funcpe
13 este mai mic decal jumltalOa
• sau JScnm1Dare' ' p area abuziv• . . uenta ona!e»l_ nUI1l!rUlui meJilbnlor conSihulm local jI nu a putul fi completat cu supleanti
ab -
. conformitate cu art 207 .r a, msl!garea P~br Uz Dizolvarea se pronunJii de instanta de contencios administrativ la solicitare
In a prim•·
nve, a arestului la domicili~ sau "UL (3) C. adm., re(inerea, dis {lllu~ viceprimarului, secretarnlui general al unitil\ii administrativ-teritoriale,
:""' au determinat luar • tnmiterea In judecatll . punerea areslarii
"i prefectul
sau a oriciirei persoane interesate. Hotarfilea instan\ei este definitivll ji se comunicuii
mtermen de eel mull :d:::: ':1r:d uc la cunoi i!;~~; ~i:'i!i ftele
§4 Riis 2 organele care au di ~ ~a ~1 prefectul . ,iv~~; prefectului 1.
spus masunle w,
· punderea civila respective.
§2. Dizolvarea prin referen dum local

. Raspunderea civila . ReferenduII1Ul local se organizeazil ca unnare a cererii amesate In aces! sens
pre-
u: ca:
urutatii
sume d admirustrativ. . -teritoria
mtervme
. .
pentru pagubele produse
a beneficial in mod u pentru nerestituirea de c.c~ vmova~
le sa . •-
e In patrimoniul
fectului de eel pu\in 25% din nuIIlii.rul cetil\enilor cu drepl de vol lnsCfiji
electoral cu dotniciliul sau reiedin\a in unitatea actministrativ-teritoriaJa'. in
cu art. 145 alin. (3) C. adm-referendumul local este valabil daci s-au prezental
In Registr1ll
eonfonnnate
cheltuiel1'.15le del lde exemplu are Anmecuvdenit. a e consilieru11oca1 a unor la uroe eel
ep asan· • ve ere bl' Putin 30% din nuIIliirul total al locuitorilor Wdrepl de vol 1nsc1iji In RegistlUI
electo<>l
:"'°
prezentat o info
se prezinta la
t m strainatate pentru o ~gatia consilieruiu.
consiliului local _exerc,tar ea unor atribu .' _local de a suporta cu domiciliul sau reiedin\a in unitatea administrativ-teritorialll- PentrU ea
acttVJtatea
de la datamJ'. "'.a iedinJii ordinarii pnvm_d deplasarile efi tn ID cazul In care nu a
eiem deplaslirii in str" a.consihului local d ectuate.- Aceastii deplasare
oonsiliului local sii. inceteze inainte de tennen este necesar ca sii se pronun\e
dizolvare eel pu\in jumOtate plus unu din nuIIliirul total al voturilor valabil exprimal< pentru
amatate4. ' ar nu mai tarziu de 45 de zile Organizarea referenduIIlului se face in condi\iile Legii nr. 3/2000 pnvmd
1.area ii desfaiurarea referendumului de ciltre o eomisie nUillita prin ordinal
- .

prerectuh11·
~
Din aceasta comisie fac parte urmatorii:
: ~-240 alin. (4) C. adm.
a) un reprezentant al prefectului;
3 lb· Pupazan,
. 98-Raspunder
0 ea penalii a ale{[or, Ed,Jiaman. E?l.U 8110.H ......... .,_ . ,.. __
274
b) un reprezentant al primarului;
c) un reprezentant al consiliului local;
d) un reprezentant al consiliului judetean;
e) un judecator de la judecatoria in a carei raza terit . ~
nistrativ-teritoriala in cauza. onala se afla .
Capitolul VIII
Cheltuielile pentru organizarea referendumului Ioc
administrativ-teritoriale. 1
a se suporta din b
llriitatea PRIMARUL ~I VICEPRIMARUL
ad~i-
llgellll
lln·Ita1··
It Secfiunea 1
Primarul

~i validarea mandatului
Afegerea -s
~l, . este O autoritate executiva a administratiei publice locale c.:i mexerc·tar
pr11naru1 . fu . d d . . _ y 1 ea
. ..1 sale mdephne~te o nct1e e emmtate pubbca. El reprezinta unitatea
111 butn or " l "l lt . - . bl'
au• .. tr tiv-teritoriala m re atu e cu a e autontati pu ice, cu persoanele fizice sau
. . amane sau straine, precum ~1· "m JUSt1t1e
adJninIS · · · I.
·und1ce ro . . . . bd' . . .. .
J fiecare comuna, ora~, mumc1pm ~1 su 1vizmne a mumc1pmlui are cate un primar.
Municipiul Bucure~ti are un ~ri~ar ~ene~al. . .
in doctrina de drept admm1strattv pnmarul a fost defimt ca fiind ,,autoritatea admi-
ni
·strativa publica locala unipersonala, eligibila,
. .
reprezentativa ~i autonoma, mandatata
sa hotarasca in problemele interesand colect1v1tatea locala ca organ de executie, actionand
~i ca reprezentant al statului 'in acea localitate"2 .
Calitatea primarului de autoritate executiva deriva, m principal, din faptul ca el este
eel care raspunde de ducerea la 'indeplinire a hotararilor consiliului local. intre cele
doua autoritati ale administratiei publice locale nu exista msa raporturi de subordonare,
ambele avand aceea~i legitimitate izvorata din votul direct al locuitorilor unitatii admi-
nistrativ-teritoriale3 . Unii autori au subliniat ca prin acest tip de organizare ~i functionare
a administratiei publice locale din Romania se reflecta conceptia traditionala privind
administratia publica, potrivit careia ,,a delibera este atributul mai multor persoane, pe
cand a executa este misiunea unei singure persoane"4 .
Conditiile de eligibilitate prevazute de art. 4-5 din Legea nr. 115/2015 pentru
al~gerea autoritatilor administratiei publice locale pentru ca o persoana sa poata fi aleasi
Pnmar sunt urmatoarele-
a) e·ste cetatean ro~an sau cetatean al unui alt stat membru al Uniunii Europene;
b) are varsta de eel putin 23 de ani 'irnpliniti pana in ziua alegerilor incl~iv~ .
c~ ~~ nu fa~_e parte ?in _categoriile prevazute la art. 40 ali~. (3)_~in Const~~\te ~~
atoru . Curtn Const1tut1onale, Avocatul Poporului, mag1stra\11, membm ~cn,t ,u
annatei, politi~tii ~i alte categorii de functionari publici stabili\i prin lege orgamc!\t
 i ~'.
m
l7~6~------:--:--:==:~:::~-::::
. 1T I tcritoriul unitil\i i adm uustrativ-teritoriale Jn ca
icePn
.,,,aruI •
n de eel mult 24 de ore de la comunicare. In tennen de doua

~
fli•'° in te[Tlletintii publicil cei interesa~ pot formula apel Cererea de apel
"""'¾ ,, "" ·,I priJ1 \~ea ta '."'"0~bunal in termen de S zile de _la sesiiare. H ~
d) are dom1c m pe
~
re
ple Jetu\ioJl~a cornuni~a ~
aleasl . . func\ia de primar se propun de partide Pol. . ·• ~ 1 1, ,do -P, de catr~ d indala prefectulm, secretarultn general al lllllta\Iifsubd1V1-
itic~, de aJ·
Candida~le pelntrut ale precum ~i de organizatiile cetatenilor aPartin~ primarului declarat ales ~i se aduce la cuno~la
ii cand1datun m epen ente. 0 persoana <n; ~i ., ~ 5 iti' ' '. jstra:UV·
· de ahantePote ecfi orropuse
pormce, , . .. d d 1am. o "' se . tentona1e,
~~
. . . . -• • .
nti~l'." na\tonale.. a~\ie de primar, dar poate candid a, in acela P•te 0
'""1"'
J<l"i adn' 10 •. invalidarii alegerii pnmaruI
111
m pnma iedin1a
num~t pdentru o_l~~~f~1 consilier judetean, de primar sau de pre~edint!1 tl1111p, Pen:~ , ptJlllbtica.1. tul va1idan1 s_atu\e a consiliului local ~au, dupaul,caz,l intr-o ~lato extra.:.+x-
Jfimcpa e cons, t , a cons·i· 'Q pll z;ulta ·a const1 .. primarulm Guvern a propllllerea au rna-
.udetean. . 1 1- (2) · ( ) . 11u1u,. ,' Red ceretllorud inva11·dare a a1eoem °. pe baza . .. preiectu
, solic1taru c. lm,. va sta1..:·
,u111·
Primarul este ales in conf01m1tate cu art. a m. ~1 4 dm Leg ea nr I rivill - in caz e .zarea alegenlor 1oca1e, d . um 90 de zile de la data
· 15120
t · l'b exprimat pe circum · · electora1 P · a,ra. -- ui orgam · aza mtermen e maxlill
prin vot universal, egal, direc~ secre 11 i_ er . ' scnpt1i ls otol" atribU\ll tea se orgamze • .. d fmitive a hotararii judeciilorejti .
rutin uninominal. Pentru alegerea pnmarulm fiecare comuna, ora~ mun· _e,,Prin ~\or cul gerilor. Ac~S az, de la data ramanem e . y • tul mpnm·a ~dinta2 privind
1 e sau, dup• C le•erii pmnaru I depune •]Ufamllil
SC
subdiviziune ' • ' !"a a umu. mumc1pm
administrat1v-tentona t te o ' circu,n" P1u. i' 'dll~ .adlrii
. . . consrtu· · f \a judecllorului delegat, •mcamera
electorali. .
Potrivit art. 99 din Legea nr. 115/2015 ,alegenle pentru pnmari sunt v 1 .
. scr,Plie
l)Unia de con51 ,. are aceasta ~edm1a ~u d
1: 60
;,,ail p~ va!idare~tu~e"a consili~ui toe~ sau.: in termen de de zite de la data
de consilierii locali ~1 se depune
indiferent de numarul alegatorilor . . t 1a vo t. Este declarat ales a ab1]e
. care au part1c1pa . , cererno . ca.zul
nsiliu, ,in . cu J·uramantul epus
,. m c ste identtc . y•
y de vo tur·1. vaIab'J
candidatul care a intrurut. eel ma1. mare. numar .
1 exprunate. , Prunar
In deco rilor3 . Jurarnantu1e . arul mtra m
a J·urarnantulut. pnm
balotai se va organiza un nou tur de scrutm y . tur · lacaz de
. Ia doua saptamam de 1a prunuJ y y ,.. • aJege
. ba roman ,. a· lm . . ti \Ill semn
· (3) C. adm • dupa depunereel prime~te legituna,.a,
· · ' car, 1
in unpotriv1t 0
• art· t 5 a andatulu1.
· • La ac_est momen
arf:i • 1culorite drape\u1m· na,tional •al.Ro-
"
vor participa doar candida~1.. care se afla• •m aceasta- s1tua\1e. .
I I d intre doi candidati la functia de primar mtre ca
Daca situatia de balotaj intervine rciµul de drept__ ad1 mprimar precum ~1 0 .e~ ~ m la Ziua Nalionala a Romamei, al
1
wmeaza sa se des~are turu a 01·1ea de scrutm, . unu1 d'mtre aceitia decedea,;
. tar ' re eJ{e . 0
d' tinctiv al calitatn. e urtata, ' in mod oblicratonu, b area ciisatoriilor, m
. diferent de ocu
renunta sau nu mai indepline~te conditiile prevazute de lege pentru a fi ales, alegerile n~ ~~iei, care treb~e ~remonii publice ~ la ce1e r 1
1
vor mai avea loc, iar biroul electoral de circumscriptie il va dec!ara primar pe celalalt soleronita1i, receptn, tc ra4
.
cand1dat. de desfa~urarea aces o .
Validarea alegerii primarului se face mtermen de 20 de zile de la data desfa~urarii
alegerilor, prin incheiere pronuntata in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza
teritoriala se afla comuna ora~ul sau municipiul, in procedura necontencioasa 1• in cazul §2. Durata mand atului • amantului pana
. . .ta de la depunerea Jllf datului pri-
in care judecatorul constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea s-a . d 4 am ~1 se exerc1 , heierea man y• ' .
facut prin frauda electorala, judecatorul pronunta invalidarea alegerii primarului. M datul primarulm este ey rimarul nou-ales. La n:cfunclie trebuie sa mcheG1e
an . y tului de catre p
,.. reia aceasta . 4 din H. .
Codul administrativ prevede 111 art. 149 ca incheierea privind validarea sau invali- la depunerea_Jur~:u;e a mcetat ~i primarul c~tet~ cu prevederile Anexet
darea alegerii primarului se comunica de indata prefectului ~i secretarului general al marul a caru1 actwi a . . "m conforrm a
un protocol de predar e-pnmire
unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale care are obligatia aducerii la cuno~tintii
m. 2/2001 5 .
1
Art. 149I alin. {I) C. adm. In sistemul Legii nr. 21) /? (\/)J
lrru,-.1 lM ltn r, .. ~ - _,
 ~--- ~-= -~~ ~~~ ~--- ---- --__
278
. d I prunam . Drept
aa'll .. 279
Potrivit art. 151 aim. (3) C. adm., man. atu lui Poat . rifl'larul tr act m · d"1v1·dual de mun~ . ..
- . """ .
I s1tuatu .. expres e fi p reJung· 'l'l, st,a . .,1ji
v,ceP ~nteme·iat pe unl con '-> §½ m con~.....x
0 ro,mi,.;,, in caz de razb01
._........
sau
.
catastro1
..
a on ate .
pot fi orgaruz ate ale
Preva ' It
. ZU.te de • Ptin
1,, a'" ~ neu•
P~,i, de munc~, a preved erile Co um mt1f1cn
d · ..
, daca legi speciale nu contm ~i-~~
cand. din cauza acestor s1tuat11, nu I gen p"a~a~ la <:>e al\i ~~
1eo 1er, ,tJ!idic. . se ap~icd a mcetar ea manda telor .
8POZl\ii
·S d b. d
mandatu!m· ~~ 4 am pre eose ire e re? ementa rea anterioaara. nu llla1 su.nt e,cPita~c1 1 1
functie de demnit ate publica ~i are unnato rul row2.
printre s1tuapile care pot duce la prelung irea mandat ului cal J ce5~ a 1 it1c1us V 11:1Pec;;.te O ·1 . 1·b - ·1 fun r.
unrnitate naturaJ- Pteva.~~ 3 fice, 1111dep .m "( ale ale cet-li1-.-:1 .
. . dament
1
~i sinistrul deosebit de grav • Conceptul de ,,catast rofa" este ..:mafll ~ respectarea dreptudn or
sreclpp...- . ~l C1 ertat1 . or ~ , u or,
chiar daca aceasta situatie a fost criticata de unii autori3 c ~on~ep t nedea,t deGtst te ctarea preve en 1or onst1tut ie1, precum ~i punerea m aplicare
a 1e-
ons1der::i...... eh-..• !'\ii
-,:- 1 t ca le . -~ 11nat<.
) asigur~ .R " . . h - " ·1 . d
b·1· · · -
poate sta 1 1, mc1 macar cu tit u
· 1 exempli ficativ, situatii c . a ·gura respe
b) as•ecretelor Prec;;.ed intelu1 omame 1, a otaran or ~1 or onantelor Guvernu1:ui,· a ho-
are Pot llnbrac gillitolul !1 "(
catastrofe. a fo11n nit iliului local; . _ ... .
·1or, a d r ~i instru,...;.,,_
a llnei ~ ariJord.cons - surile necesa re ~1 acorda spnJm pentru aphcare a ordinelo . . ,~u
·1 1 1 I 1 . d - . .
§3. Statutul primar uiui tar c) 1spune rna ormativ ale lilllll~t n or, a e ce or a t1 con ucaton a1 autoritati}or admi-
. .
prefect ului, precum ~i a hotarfu.ilor consiliu luijudetean;
. ,,iJor cu_carac1:er ~entrale, ale bl. . I 1 . ··1
Primarul are statutul de ales local astfel ca rea rnandat ului "' tie1pub iceinstitut iile pu ice d e mteres oca , precum ~1 serv1cu e publice de interes
a mandatului, drepturile ~i oblioa iile' :x:,rc1ta d) conduce
J)istfllt•
~d~I administrativ atat in capih)l~ r;fe:~~ % ~1 ~aspun,.d, er_ea lui sunt 'r~;fteqia legaJ·
a dreptul sa-~i exprim e punctul de
a "es local. pnmar cat ~1 in eel r D .
e entor Ia
ernentat
e de Jocal; articipa la ~edinte le consili ului local ~i are
In doctrin- . . primaru I . rnandatu1 e) P um ~idea formul a amend amente de fond sau de forma.
drn. . . - as-a subhmat ca statutul u1 este comple x l ff
vedere, prec
a nustrativa care reprezinta I . . e ~md atat autor"t
statului in unitatea administr t·1v-tenton co e~tiv~tatea teritoriala care 1-a al'es, cat ~i r I atea
Fiind co a ala pe tru
:ra::zdentant al 3.1. Jncom patibi litiifi
data pre= ~:t~l in legi;Iatia ~i doctrin~ fra:::i te atributii reglerne D e Iege4 ctia de primar este incompatibila
C .
0
expres m cuprins u1 Legu .. ---...,
nr. 24/1996 s
acest statut
a ost Pentru . . Potrivit art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/20 03,:fun
. u pnvire la natura Jun . ·ct· - dintre . . Pruna cu exercita rea urmato arelor functii sau calitati :
tonala,in sistemul ica a raportul ui
recursu1 in . reglementani anterioare i Prunar ~i unitatea achn. . a) functia de prefect sau subpre fect;
' :<=:-C.J. - CompletuJ UUstrativ-terj. t individu al de munca, indi-
mteresul legii a stabilit .
compet ent sa judece b) calitatea de :functio nar public sau angajat cu contrac
Pnn Dec121a nr. 16/2016 6 ca- acesta este un r ferent de durata acestui a;
sau ~n~cte; 6) lista cu . • aport , director , manage r, admi-
7) s1tuat1a Privind liti . Jru.:z.and contractel e in cur
~ ~e den.dare, incheiate c c) functia de pre~ed inte, vicepre ~edinte , directo r general
care se afla; 8) docu gi e m ~are autoritatea
..
consili ului de admini stratie ori cenzor sau orice functie de condu-
men~ele ~1 materialel e c pubhca IocaJa este arte
u Parteneru intemj sau . nistrator, membr u al
~cial, incl~siv ~i~~li~~~~;~~ea fazei proces:~~ ~~
me!e cu caracter
ti, inclusi v bancile sau alte instituti i de credit, societatile de
cere ori de executi e la societa l sau local, la compa-
s-a ~ninenit intre !~~bit, legate de activita~e ~:~~~;~~f autono me de interes nationa
II pubJice locale; 10) ~lte ;:~ttupri nzand
proble- asigurare ~i cele financi are, la regiile
moditicar jtge~ nr. 215/2001 (repubr - erne asupra carora niile ~i societat ile nationa le, precum ~i la institut iile publice ;
completarea ~ ~mpletari lor aduse •c~ta) aceste situatii au f,
Ost previ:izute , ilor general e ale actionarilor sau
2006) i ti gu administra f . 1:rm art. I pct 64 .
_nr. 286/ ~~0~~ 69 alin. (I! m unna
d) functia de pre~edi nte sau de· secreta r al adtinar
cup~; .~~ i~!tiala, publi~=~ P~b~e~oc ale nr. ·2 1512t~1 L(pegea mod1ficar ea ~i asociatil or la o societa te comerc iala
23 . _ubbcata in M Of entru
de catastrora. a in. (I) ca mandatuJ ·. f. nr. 204 din . nr. 621 din 18 iulie e) cal~tatea de comerc iant pers;an a fizica;
Prunarulu i Poate fi r apnl_ie 200 I , Lege; ic;
f) cah~atea de membr u al unui grup de interes econom
2 D. Aposto
P elung1t, Prin lege orga:~? 1_51200 I prevedea in
: D. Brezoj~Tofan, o!'- cit., p. 345
V. Vedin u, op. cu., p. 405 · a, in caz de razboi sau g) cahtate a de deputa t sau senator -
s legea ~. op. cit., p. 483 . o alta functie asimilatA
nr. 6911991 nr. 24/1996 .
acestorah) functia
; de ministr u, secreta r de ~tat, subsecr etar de stat sau
PrUtlarul fn•~bl~~ ta in M. g;ntru modificarea .
ntu,,,,~:};- 76 din ) 3 an,}~ ~mpletar ea r ~
6
280
i) orice-alte..func.tii publice sau activitati remunerat ,. Drept
•f11arul
1 ,aJ"l'•>JicePn a bene~e
~jia funcpei de ~•dru.didactic sau a func\iilor in ca:, 11 Iara sau • 'dri,~111 • _Rlata pr_ogramelor
de~ _.
~
111 1 . 281
aJte organiza~i neguvernamentale. unor as OCiat••
~n stra'.tna ~; r· I
Jll<~i n_?ec ur!nll mandatului [art. 217
PrimamI nu poate de~ne, pe durata exercitaIll ... 11, fu late
0. ata org_ obJigatulor pnmarulm, ment1onam urmato I adtn.].
judetean. mandatului noa1;'1 ~ r' ° feSIO11 goria . f,,.n . d . are e:0
.
Prim • ..
arul pot exercita func~isau activita(i in d
' ftuict· ~1 ill cate . de a e~er.s;!!9~ •~1Ja ~-immar .m.b._~ rlintLU~
O) ob]ig•l1~ e I-a ales [art. 222 C. adm.]; -,.
..,:.A.
' ""'••!..te fa\i de \adi
• •a de
' 'I . cale _1 • de a ~~la 1spoz1t1e cons 1erilor locali la c
~• al Prim
crea~ei literar-artistice1. omemul didactic , aI ce Conf1· a 1/ct·v1tatea d' .. il' . .
- . arul. poate avea calitatea de membru al co11 ·1·u1 . 1~b) b]'¢~ [gqieral
~~
rcetarjj al_1JJJJ\:a\1 u1iliTI!rns ativ-teritor iale ji al apmallWri d --
~
econmmce din sub d' ~1· · 0
: . . . _or_E.1~a_sau la care unitatea adin.s1 .1 .u1. de aum1nistr y ttni· en de eel mult _IO zile lucratoore, infonna(iile necesare ln ved
~~
r1. •
. 'fi~
!eiu;e ramc1pa~e,_ la unitatile ii institu(iile de ii ~sti ~~ riala "!}~~~ ullei Jllylt ill teflll · [art 226 aim (I) C adrn.]·
pita e e pubhce dm reteaua autorita ·1 . .watamant de stats -- pe care o eJiti~ . li13te, ~ _ . andatu
~ -~ 1u1,e,..a orgaruza
. . penodtc~
. . ·. eel 'putm . o data pe trimestru, intfilniri
~
cu •_
zentan? ai_ institu(iilor publice din~:: •tll11stra(i~i. publice lo~u confe s~ p1 ,)_ ~~;,.,ord
a a)l,P_e,rl\e [art. 225_aim. (I) C. adm.]; . .
aceasta act1V1tate nu poate fi retr·b -
1 m·t-2
a . or mea urutat1lor adm1·Illstrativ-t II°"''
. e sau a .altoralere~i Ia
eritofial Pre. ab)i!la\ia.de a preze_ma cons~IJI~ ~ un r~)'U ld Jl.1']11.a sari.Jm _~ ln
_d) prim• iedin\a orcbnar• a cons1hulm l<_>cal, dar nu mai tfuziu de 45 d -;n
3.2. Drepluri §I ob/igafii -"~ natate 1 a · --·" d ·1- ·an·1· [art 225 alm· (4) C dm
e, da, y la1-data ~uiche1eru ep as . . - ]· e e
ee ~ a_depune dec1ara\1a_ . de .avere ~1... daec1arapa
.'
. de ~ · 11· de a le actua-
Prirnarul . 1~1 exercita dre turil . d
) 0• di·c mconditiile prevazute de legislaµa spec1ala (art. 229 C. adrn.]
~~
A •
A • ,.

man~tulUI p~ntru care a fost ;les e ~1 1~1 mdepline~te obligatiile ,. .

. m anahza dispo ·t·il . pe mtrea
pnrnarului: 21 1 or legale aplicabile
pu te..rn_retme . ~ ga durata a . . suspendarea mandat ului
a) dre.p.tul de a nrir · . 33
zarea - -~ ~ 0 mdemniz t' _unnatoarele d
.....-1-~tur· Mandatul ~rimaru~ui se susp_eg~ ~~~~n cazul in care acesta afost arestat.J2re-
b)personalulu
dr i pla·ti·t d·-=---~-· -- - a11~Junara stab·1·t~ l ale 1
. . -~tul de a i se m 1onduri pubbee • ~ .'
[art. 153 1. 1a potr1v1t · ·
legii ri .
v~~s_ pu,.s_!tlasura arestullllla-doIIDcifu! .
une1 mstitutii on· -~ ___.suspenda contractul d aim. (1) C. adm ]. p Vmd saian Dispunerea miisurii preventive se comunicO de indata de i;iitt:e in:;tan!a de judecali
on• maJoritar
. 1
de statautontat· bl. e munca ·, · prefec!IJ]ni ..car"-constatii suspendarea_roandatului primaruh& in temten de maximum
I pu ice, a reoiil sau raportul d . 1
sau a • - .
c) ~ d u - • urutaplor •dministra
o• or autonom . e serv1c . , ~_de la cqmunicare. Ordinul de suspendare se comunicii primaruiui in termen de
ti . e,_a societiitilOr cu . ~ dru!
~esface contrac l~d

manda
~ tulu1 ~
•
unputablle [art· 209 am
d) dreptul
'-'
- a ~~rea mandatul . v-tentonale [art. 209 1· capital mtegra!
~ c · .....,..____ -- m,. tunp
la d ·
1· _(7)_1\ onC de a nu .fi el·b-
econtarea ·,.adm.];,
- , m conditiile ..
-
de2 ·
I erat- din fun

etc. [art. 153 alin. 2.Pl.am...cheltuieliloLde ..tr legu, a _aj'Jeltuielilor le ,

e) dreptul de ( )bC. adm.];
ct1e pentru
am. (1) C
am, .sa nu i se poata- m d'fi

- - - -- ~
. --E.~sau
motive ce ,.
. adm.]3,'

sunt
maximum 48 de ore de la emitere.

pjeYeIJ.JlVe.
in doctrina s-a criticat
- -·
limitarea
--- -
Suspendarea dureaza piinii la incetai:e,a de drep~ revC1C_""3 sau inlocuirea masurii
.
situatii}or de suspendare de drept doar la dispunerea
masurii arestarii preventive, considerandu-se ca ,,llll primar implicat mtr-un proces penal,
anspoi:t ca~ de ·- ~~te. de exercitarea indiferent ca este sau nu este arestat preventiv, ar trebui suspendat din functie, de drept,
.i:rutate, conced1.-1· ~ __ c1a de concedi1· d
mate · · -· • a enefi ·
am1li I d • . .~i_ . e od 1hn-
.
· · '-- mmzatia d a· -
- ~ __ eplasare pina la solu\ionarea \itigiu\ui, urmiind ca in raport de solu\ia la care se va ajunge sa fie
f: ~ e (art1ara plata---precum --- repus in postu\ de primar sau sii fie demis, dacil este considerat vinova~ prin hotfuire
· 213 C. ,adm ]· de·
~~: nlatite concedii med· 1
..___!.~ e, concedii de
s . ·' -
~ -- -
~
A

cazul ·· . Judecatore asca definitiva ~i irevocabila, de savar~irea cu intentie a unei fapte prevazute
dW.otke1
":: ~."';rate "'li,;"1; • - - -11!1_0f_, verumente de legea penala"2 .
mentor sau IOSlltutnle de inva,;-~ domeniul didact1·
persoana .....__
Avem rezerve fa\a de aceasta interpretare, exprimatii in condiJiile reglernentArii
l"-' ant de
au calitatea de s .-resursa in cadrul stat sau privatec aut cele d ,.
11

in cadrul progr:11alist in comisiile :rogramelor de fonn . es,<1~urate de antenoare, prin prisma for\<i principiului constitu\ional ii conventional al prezum\I" de
onzate/acreditate persoanele care ocupii func!ii
2 Art e or de fo e examm are profi . , care au 1. nevmovape. Considerfun ca prin instituirea acestor caJJZC de ,uspendare de drept • man-
, in 87 m;,. (I') am;:''" p,ofu,;00,,.,"' " " de""""'•"'~•"'", ,,,,1;1 " """ • •.fonnaloc, datutm pnmarului legiuitorul a avut in vedere, in primul rand, obliga\ia legal!• pruna·
sau co~fonnitate c egea nr. 161/2003 adult1lor. r in comisiile d or, precum ~1 cele care
acti:it~~~lu1 de numire ~aa:1· ,209_ alin. (3) C. ad
rulm de• piirasi un anumit \oc (spa\iul de arest ori dorniciliul), ceea ce face unposibtl!
e evaluare/monitorizare
-ti m dom · re e d1dacf m., sunt
emu! creatiei literar..a~~!;;~rcetatorii ~ti~~~?~ate de la susnend- ob1ectiv exercitarea atributiilor.
~-1c1--n,:i, ..,,, ___• ~ re::. ,..
 3•4•incetarea mandatului inainte de termen ·rr,arul --------- ----
,i "icePri . ,. re primarul are dreptul sa constate raportu 281
1
r~ d 1 111 ca
I de evaluare da
Mandatul Primarului inceteaza inainte de te1men de drept sau .· 1
rirfla •,· per joa·t·ve . . d . ,
e a botararit JU ecatore~t1. "m cazuI"mcare Iegalitatea sau ta
acestui act afiost
Cazurile de incetare d~ drept a man d~tulm. de prun . Pun act'
ar inainte de ex .. JUtidic' 1·,~ .. d [1111 t
4ani sunt prevazute in cupnnsul art. 160 alm. (1) C. adtn. ~Panefl1 e .. domiciliului fntr-o alta unitate administrativ-teritoriala in-
: PU area dllr~t . ~tesu1ta· 1schi~barll unar intervine numai dupa efectuarea
a) demi~ie: -, . in actu1de iden ~ al
b) = coo~ cazil datulUl de__pr espunzatoare cu privir
. .. . .
- ~i sanctionc!rS,!!ll.WLStan- de.mcompat1b1lrtcl
. . .

=
ci de
constatarea e la domiciliu. Primarul poate avea
t~; 111afl
~,ea . ment~ t. un11 cor . . l"'a decat•
c) ~ba rea.domic!liu!ui !n~-o _altii_u]1itate a~n~istr~iv:te d •nistrativ-tentona aceea "mcare a.r1ost ales i.
d) condamnarea,. pnn_ hotarare JUde_catoreasc_a
ritorialii;
1_·a1_11asa_ definitiva"', Ia
~~~:~aalta
~edi1l d
unt~r
,ea cabta u_
::~embru al partidul~i politi~ al organizapei -:f"
., fiost ales trebme sa se faca oar ca ~e a . ..
privativi de libertate, mdiferent de modahtatea de md1v O
1
. d' . . d "'t 1duah zare a execut" .. Pedeaps- pier e e a direi
µ·o"ale p om·ta" a pruna hSf~ aruIui. Nu sunt incidente alte cauze de p1erdere acalitllit de
e) p~ bm ter .,
1ct1e JU e.~~_orea_§ca; aru Ped a
epsei• '' d v ~
nP ale e derea .
f) mgd.er.ea .~e_pturilor ~l~ct.9rale; ' uoiJater curn exc1u _; .. fi tiei poate constitm o cauz.a de •mcetare de drept a
w

eJ11bru, p~e. . tea exercitarll

g) imposibilitatea exercitarii functiei din cauza unei
boli grave, certifi u~c1:
Jll J,nposibzlzta . ar doar atunc1 cao<l PTI_Jl1
• and sufera de
O
boala gravi ~ are alte
altor motive temeinice dovedite, care nu pennit . . . in strainatate). Oricare dm aceste
timp de 6 luni, pe parcursul unui an calendaristic;desfa~urarea activitatii in b~cate, sau a andatului ~e .P°%recum exercitarea unei ;i~: area
activitatii mblllle conditii eel
ne condi\ii !11 • e ternemice d natura sa blocheze es
h) ~'4 )fi n demisj~L~ calita~i de_membru al
partidului politic sau al . ~tuotta:i trebui . e parcu
sa fiersuel unui an calendari~ c. .va. , u,ie 11·bertate al puneriitulsub inlerdicfie
zapei minoritatii nationale pe a carei lista a fost ales; 51 1' . , rivatz · poate avea
putin~ 1:r:ondamncfr~i '; 0 ?.1r:;,,:~for electorale,
'
orgaru. 1

i) co n~ a prit)_hotanlre. rfunasii ?efinilivii p~ntr mce~ea manda w

electorate pe durata procesulm electoral m cadru u siiviiriirea unei infractiuni . d ciit:reascii sau ~I pzer d:~~tiva a hotarfuii judeca:1'ar
rterioare existat solutii
pedeapsa aplicata ~i de modalitatea de individualizarel careia a fost ales, indiferent d JU e • dupa rarnanerea ~toare reglemen . 311
a executiirii acesteia; e Joe numai · ·udiciara corespunza · atunci cand dispus suspendarea
j) d_eces. mstanta a · ca art 15
In ?rac~c;uJprivire incide~!~ aces~8~:1sz, mstanta s~pr~~r;e
Demilia se !!QW11!_in scJis consiliului J~cal J~ 2 contrad1ctorn . Prin Dec121a nr. catoreasca
prefectului • Pe baz a~, n e,<ecutarii_pedep;e\egea nr. 393/2 aamnarea, pnn o. • cazul con-
S9!llli!!..!!LSCC!l'la!]!J~ene(a)__al unitii!ii.administrativ 004 ~•~\bertate"] sunt aphcab
~ prin~strtiilt)cet~1_~an1mchtului primarului-terito riale, prefectul va emite un
j,rfu-demisie. ~--
,!in. (2) ht. e) _inla pedeapsa pnv~ttv_a ;. definir
O
ile_mprivatM de
ivi1, Ia ~ ped~~di,aliz3<' a
In doctrina corespunzatoare reglementiirii anter ,imasa _defuutt~\arare judeditore-:c• ram tarii pedepsei, ffiJJIOC dd,cizii ID docttfu
careia depunerea demisiei doar la prefect este sufici
ioare s-a exprimat opinia potrivit damnaru, pnn ° area conditionata a_ execu a
entii pentru emiterea ordinului de _Anterior aceStet tului are toe indi-
constatare a incetiirii mandatului3. Este adeviirat libertate cu suspend t de Codul penal d~ an~ 1969 ia ca mcetarea manda s-a dispUS execu•
ca autoritatea administrativii delibe- pedepsei regl~~enta . se exprimase deJ~ opm 'tiva de
rativa nu trebuie sa adopte vreo how.rare cu privire condamnare
la demisia primarului, insii avand ln. de drept adrnimstrat~v,. J·udecatoreasca defint .3
vedere relatiile dintre eel douii autoritiiti ale admi alin- (1) lit. d).
nistratiei publice locale precum ~1 ferent daca. , pn·n hotararea . , ·· pedepset· ta·
obligatia generala de transparenµ. a activitiitii prima darea executarn deoare art 160 aru
tarea consiliului local. Cu privire Ia calificarea aceste
rului consideriim necesarii ~i anun: tarea efectiva sau susp;~ de controversa nu e: i primar ce · are aconcJanlll
i fonne de incetare a mandatul~1 "ln prezent,d o astcetare
e a de drept a manda u
ului ca urm
primarului, s-a observat, in mod legitim, ca demi y

incetarii mandatului ca unnare a vointei titularului

sia trebuie incadratii 1n ,,categona C. adm. preve e ca 111 m-ept-
dezlegarea unor •cbestiuni de edinde
este aceea care intervine in baza unui text de lege, siiu" deoarece ,,incetarea de drep~
dea rezoJvar
ope legis, sau de iure, ea nu mai • 56. . . completul pentrU ·1e prin care sa alin-O(2) lite)
A. TraileJcu, ~Pc::i ~~ Casa~e ~i Justitie - unei hotar~
I
presupune exprimarea vointei persoanei al carei mand prea!~~zifiilorart. 1; u)ter io~-~
at inceteaza"4. . Deciz~a l~1a~~\s, referitoare la P.ronund:;:pt: Aplicab
nr. 182 din ih•tafi~:le ~i co111Ple:~v§. la o ~i:; .
Starea de incompatibilitate intervine numai dupa 8 1u~1~ unnatoarea chesnune. ocali, cu modt ca raxnasa _de art 81-82 din octul
dupl numirea sau angajarea primarului, ulterior valida validarea mandatului, respectiv principiu cu pnvi~~~a privind Statutu!. ale~110~~tarar
1. .
ca 1tate mcompatibila cu cea de primar. Data
rii mand atului, intr-o functie satu Legea nr. 3931 e jud:c~to;:psei, c~ apbcf~Ie ulteriOS:(~odUI
~ cazul condamnarn, pr.1~ ta a executart1~•ficar
incetarii de drept a mandatulUI. es te__ da a __nr. 393/20 04), m lle ~1com~ 57 alin- (1)
n,,;uot;u rtate cu suspendarea cond1t~
o de. lihe_ ~ · -ona
-~" blicata.~ --,;_,.:ute:J!!de~ ·.,;___ _ _
 la o pcdeapSi privativl de libertate intervine ,,indiferen
U,,,,, a exte0tdrii pttkpsd'. t d, Dr,p1 ."',rul 285
Dintre mijloacele de individualizare a pedepsei· pt·eva e lnoda litat •;~;,1 1 • ;,eP'' 1
ea de I'1cl Sfr,. ' .
,rl', af1! j' a pflY•.,jod dem terea
1· 1 .
( ~ la aplicarea pedepsei, am3narea apl iciirii
w
· 1 pnma
1 ·rului prin referendum este sun·1
pede zute_ de actu .

~
i,;'4 ,, 1,,cedllf01 a consi tu u1 oca pnn referendum
~.
pcdepset sub supraveghere), considetam ca poate co f local

~
pse, §I susp alu1 C • t ari cu cea refo.
\ diz varete
1 cu art. I 62 alin. (2)-(4) C. adm
a mandatului de primar doar condamnarea .·
defin.ti ii I
ns ,tu,
0 caUZii d e~darea d i,.,.
0
,;0~fof111' gaaoizeaza in urma cererii adresate p·;e~ec
I v., a opedeapsa privativa de libertate, pun hotiir"are tuerend. urnull
de d&!mibea
judece· IJJc ex,'1%' "I' ,.
,t11IUI, se or\)(UcipiulUI,. ca o consecmta
~-eg here '. . cu suspendarea execu:~.reaeta,, . • a nesoc
~ i sa" J!l Iectivita\ii locale sau a neexercitarii otirii w
de cit, locuir orii

~~~
sc.1 ~.dr~ . <UIIIIJej,
pre ~ , r e de cazul condamniirii Ia pedea S 1 00 atribuJiilor c • - ~ • inlaaclor
. .
~
" P•dep,'~ "''' • • . cereri este necesar ca ea si! fie semnata
~
~na nr pentru siiwirfirea unei infracfiuni O el, p. a pnvatJ.vii de lib '' "I ~~,,,. ,cestelt 1n5cri§i in Registrul electoral cu domicde eel Pentru wla-

~1~
mcaru 1aafo stales nucon iliul sau _]• locuitorii
Pentru toate cazuri le teazA
deA mp edea
ta pdsa aphca . ta ectom leped urata e11ate ,1
aceasta putand fi . procesufu, n s11ua,· . td•vterito
o, nala.
oolin . ce re e drept d c~!!trativ- . • _Acest plr~c
ent tre b. ~alfi~
• reabz . at in fiecar r,,..,m
: pnn care constata incetarea mandatul •. ~an .atulu ~' run I el i ..,~ le cornunet, ora§U ut sau lamu
e dintre nitat,
locali a
ti",e
i de prima enda POIJa]".~01• mumc1pm m.
<"1'P"";°1tecaa .::i 111 ca:zul referendumului pentru dizolvarea consiliului .,.
secretarul general al W1itar d . .
~vu l legal de inceta re a m~:i.':ufm1Astrativ-
ermen de 10 zile de la data inte
!::'Ula ~-a p~o~u
mceta s ~i ideea
UJ. rdmul are lab
te1itoriale ~i actzlii un r, prefectu a.
. UJ· . cest referat trebuie . e e dm car, "nuiat
referat I en,~ L• ,e " .
ntrll dem1terea pnrn . 1.
aru m se orgam.zeaza• de catre
:;:c~ Iui, cornpusii din urm)iitoarele persoane:
.
o comisie numiti prin o din
a) 1ll1 _reprezentant al prefedului; mi
ICb; -
local, -&.

m m da adop:::es1·1tuhoatt~e~ aran~ea inceta

c -re de ~1:npstmis a maprefec~
d ~u~~ij I lil repreze ntant dete_
consi·u·ulut' al pruna
an; _e)rulut~
un JUcdeca
W:tre
admin JU.
or pdrez
e a_le~decaton
t ~l c~~tl
a_ ma mluicare_ilocal; d) une reprez
se -n=entant
. istrati. v-tent. onale
.an , satufie
ui chotarfu:e
. car
_ e, . grtJa
pnn .onSJ 1iului local • n •tulu
JU_ .
J\m_·sdi_.l"h ,_;..,..al_
pnn care ra act de incetarea1 o;urucata prefec
seer . m care sa i't •a ,dininistrativ-tent , onal~-- Secretarul
tului urrn • /taru lm general al 80 "'1e conus1e1 este as1gurat de mstrtu\1•·• prefec..,.
tului- ~
Rolul prefectuhn m organizarea referendumulm
~": ivit art. 160 alin. (;~ : " p°;arului'.
an
e contencios adm · · · . ·, or mul prefectul · ca acesta sii emita
mU]
;~i decisiv. Acest aspect a_ fost critical 1n doctrina
pentru demiterea primaru!ui este
eomPar(iment abUZlV chn part•~ prefectuhn care deoarece poate genera premisele unui
prealabila nu se mai efe tu mi~tr~ttv in tennen de 1o poate acpona discre\ionar in favoarea
- m poate fi atacat d , sau 'm defavoarea unui primar. In consecinta, pentr
cererii. Hotm
se pronu nte inreate:men cde eaza,
JO de,arzile, nefiin 1 de lanistrativ u asigurarea unei solu1-1; obiective s-a
instan ta de contenci_os
7J e admi comunicare.eProced ]lnmarur,la p,npus ca verificarea motivelor cererii sii se facii
de ciitre
" prefect impreuni "' cu o comisie
prop Data-..organ
fectului, in te
im~: :'*" este defini
autorita . egerilor pentrutivii'.
func i d ap hcab1
. lii procedura egulam d:;ie
obhgaareti\ saa aMinis terulu i de Jntern
Pentru valabilitatea refere e' . ndumului este necesarii prezenta la ume a eel putin
\ilor cu atribu\ii in ta de pnmar se stabile JO%
pronuntarea h:':' _de 90 de zile de lao;gamzarea • din numarlll total al Jocuitorilor cu drept de vot
alegerilor p!tebde catre Guvem, la inscriii in Registrul electoral cu
Prin act •ur '"' lnS!an\ei de conten . xp,rarea tenne domiciliul sau reiedin\a in unitatea administrativ-teri
torialii. Demiterea primarului se
~
nului d aza sohc,tarii pre- realizeazii daca in acest sens se inregistreazli eel
rezultatului .,d,c mandatul prim ro~ administra pu\in jumiitate plus unu din numarul
tiv'. e conteSlare sau de la total al voturilor valabil exprimate.
u1 referendum local a::~1c;ce~eazii, foainte de
h ~ Cu titlu exce t· te
ob1ect demiterea acestu~en, ca unnare a §4. Atribu\ille prim arulu i
?lArare judecat p
ional, La fel ca ii in cazul atribu\iilor consiliului local,
cand instan oreasca defmiticonsider·am ca- arnana Ia . legiuitorul enumerii categoriile
rdurata tennta apreciaza ca p . vli poate constitui te rea_aphclir
. principale de atribu\ii ale primarului ii ulterior le
,.,._ obt ~ Iosit de fimctia s mcet,rna manda
,t_j) Cod enului d
- nrnarul s fi mei pentru ii' unei ped epse privaf
dezvolta prin prezentarea activita\ilor
P e ...,.. d necesare exercitl\rii acestora. Aceasta modatitate
"!'- ;,, _,. """' detili\ a ;. •gat,a de a nu mai a penln, sM<,frea iulO '" . e libert,te prin de
cu modificarea Legii nr. 215/200 I prin dispozi\iile reglementare a fost introdusi odata
~ ?-C. i , de_
P:::r•ta ""'" pnmac doa, '""'i
~
publi c1,~" ",; la o ,:.~ea Mata, art. I pct 60 din Legea nr.68286/2006,
3 Art. 160 al~ (i a 16-a, B"""'1r°r" p,-footi,ii de tb em, act,a/e
functie 1:rract1unii ii impuoo, Antenor acestei modificari, Legea nr. 215/2001
p,Mn d - leme'"I art. 85 alin. (2) enumera in cupnnsul art. aJ,n, (I}
4 D. Apostol T. ")-(8) C. adm
p I, d. Pro Universit t .ertate, in ,,Provo atr,bu\nle :•Pri°.cipale" ale primarului generalld
. entru opi ,
o,an . • aria Bue . ca· , i~cetarea mandatului de
n ~, strate ,, , in doctrinA preoCllParea.cl~c !nl
' 'P, cu. pp •c~Slor atr1bu1t1 dupa diverse criterii: criteriul
~~ ' ure~ti 20 16 , ·
neas1g\llirii , cl prin O
ace' · 34
, 5-346,
gu m ordmea ~1 catita\ii in care ac\loneaza. prunaru!:
' , pp. 46-5 J. cnten~l yosibilitii\ii delegiirii atribuliitor, criteriul
s Art. rs1b_1ht1tii de a e as~ d1spozitie le - efectelor produse, cntenul natunt
, V. T~~.!Im. (I I) C. ~rc1t a o cale efectt~ adse incalcli dreptul I activ1tat11, cnteriul continutului2.
... .., o . c·t. .n~uo · e atac'a se vedea Va' "_un pr. oces_echitab
y_ecllM• . il. sub a tul
286 ·rr,arul
- . d I b 287
in prezent, in baza art. 155-156C. adm., primarul indeplin Drept adrti·
. a<~I ~1
. vicePr1
• patrirnoniu,
w •

el.Vo tare ur ana, ev1denta persoanel . fr

a) atribupi exercitate in calitate de reprezenta nt al stat~ te_l1J1natoa %tra1. prifl ...,edttl, ., c . or, m astructura,
• d 1· funcpa. de ofi ter de stare c1v1 . ·1 a ~i de aut u.·1u1' •· tele %ib i1 te w n\a et ., . . ..
• m ep me~te
outate tuteJa ~ ,~ta_. de urg~ ntrU asigurarea mventanem, evidentei statistice ins . . .
func~onarea serviciilor publice locale de profil; Ulii:
ef"jc~l f11astl~ pe... ,iciilor publice de interes local din domeniile' ma1pecttei §I ~ontro-
- ia masuri pentru organizarea ~i desfa~urarea alegerilo _ ~ ra ~i as· s ,a ~ 11 se1. . . 1 bl' . sus-ment1onate
r, I eJ.erendun1u . ig~r~ : fectoaf . . . te-'
.. ri}or din patnmomu pu 1c ~1 privat al unitatii adm1mstrativ-
samantului2; ~ e . a bun1. lP
1
-indepline~te alte atributii stabilite prin Ieoe. Iu, ~i a re 1
10 ctJJJl ~l w • • •

pre ·ale· anr-tioneaza ~1 d1spune suspendare a, modificarea c:.i mceta

b) a~b~til ref~~ito~re Ia relafia cu con~liul local: ceii. •iofl ' e~te, s '"'t • . d v rea rapor-
n _0utll u sau, dupa caz, a raportun 1or e muncii pentru personalul d' drul
- prezmta cons1hulm local, in primul trimestru al . 'f •
serV1c1
•
. . tru d • .. . . .. m ca
1 , precum pen con ucatom mstitu\}ilor ~i serviciilor _
starea economica, sociala ~i de mediu a unitatii ad . . an~ ui, un raport .,rilor de_d peciahtate ~1
pu
arti . • I . ~ m1mstrativ -ter't1 0 . anua1 1"'· \ui es
. - ~ cipa a ~edmtele consiliului local ~i dispune • . nale; Privi aparatu . teres local; . . .
tirea ~1 de~~urarea mbune conditii a acestora· masunle necesare nct blice de~ a elaborarea planunlor urbarust1ce prevazute de lege, le supune aprobarii
: p~erta, I~ s?licitarea consiliului local, r;poarte .1:. infi • . Pentru Prega. - ~51 ~ al ~i actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora;
consihul~t ocvizele acordurile ~i autorizatiile date in competenµ sa prin lege 1:i alte acte
e ~ oreaz.a, m urma consultiirilor bl. _., 1 onnan; .,
econom1ca, sociala ~i de mediu a . . .. pu i_c~, pro1ectele de st:ra .. , emite a '
consiliului local. un1tatu admuustrativ-teritorial . tegu privinct
) 'b .. . e ~1 le sup starea oo~a:~a realizarea l~crarilor ~i ia m~surile necesare c~~onnarii c~ preved~le
c atrt. ~tii referitoare la bugetul lo I· une aprobati· . ntelor asumate m procesul de mtegrare europeana m domeruul protectiei
- ~xerc1ta functia de ordonato . . ca . I
angaJame gospod~ririibapli~tor 1 . "l fumiz ate cetatem·1or.
r ~nn~1~~l de credite; mediului ~i p~ntru semen e
. - mtocme~te proiectul b
e) alte atribuµi sta 1 _e p~~ 1ege. . .. . .

: ~r~~m~ consiliului local

lillpaza negocieri e
uJ:
iere a exer~itiului bugetar ~i ~eg;:lm unitat1i administrativ-teritori
_s~re apro~are
an penod1ce privind
consiliului lo~~~-
. ,
~1
.
contuJ de lllche. Din analiza acestor atnbutu, raportate la ansamblul atnbutnlor autontattlor admi-
. tra~ei publice locale, s-a subliniat ca primarul are o competenta exclusiva atunci
:~d i~i exercita atributiile mcalitatea lui de ales local ~i reprezentant al unitatii admi-
loare mnumele unitatii ict n~ con~actarea de unprumu ~x~cut1~ bugetara;
-. verifica, prin com ~1mstrativ-teritoriale; turi ~1 em1terea de titlun d nistrativ-teritoriale ~i o competenta partajata atunci cand i~i exercita atnbutiile impreuna
1
partimentele de s • . e va. sau central
buab1lilor la cu alte niveluri ale administratiei publice, judetean •
secundar. organul fiscal teritorial, atfte~1:~~::~, ~ore~ta inregistrare fiscal" in acest sens, art. 15 5 alin. (7) C. adm. prevede ca, ,,pentru exercitarea corespun-
d) atribufii pri . u1 social principal cat . a a contrj. zatoare a atribufiilor sale, primarul colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate ale
- coordone - VUl~ Serviciile public . ' ~1 a sediului
ratuJ · aza reahzarea • .. e as1gurate c t" . ministerelor §i celorlalte organe de specialitate ale administrafiei pub/ice centrale din
unitafile administrativ-teritoriale, precum §i cu autoritafile administra/iei pub/ice
~i de~t~f:ree;~~:~~e sa~ prins;;;:~~i~~blice ?e int:r:!el~~:;, :~ i~teres local:
- ia masun· ica de mteres local·, organismelor prestat, rmdemterrnediul apa- locale §i jude/ene".
. pentru pr . ~i du • oare se · .. publice
rvicu 0 importanta atributie a primarului este ~i aceea de a numi conducatorii institupilor
- 1a ma.sun evenirea
dome ·u1 pentru organi ' pa caz, gestio . publice de interes local, respectiv ai serviciilor publice de interes local, prin dispozipe,
tiv-te~ori:r:lorificarii b~uri:;e;r:xe~utarii ~i exec::;:as:tuatiilor de urgenta; pe baza concursului sau examenului organizat potrivit procedurilor ~i criteriilor
' precum ~1 din domen~:lietate publica sau pnvata ~ c~ncret a activitatilor din a~r~bate de consiliul local, la propunerea primarului. Dispozitia de numire trebuie sa
11 e educ 10 . a un·c ..
1 .. admm1stra- .
~ cahtate de a1 na!, social atu aiba ane~a~a ~i contractul de management, acolo unde este cazul.
1
P0ate sor . reprezentan
m· . icita Prefectut . • t al statului •
, cu turaI d.
' or me publicii P~tnv1t art. 157 C. adm. ,,primarul poate delega, prin dispozitie, atribupile ce iI 5s\lllt
m1~~elor ~i ale u1, m COnditiile I ..m comunele, or . ,
c?~~nte de lege ~i alte acte normative viceprimarului, secretarului general al unitatiif ub-
~m1strativ-terit .celorlalte organe eg11, sprijinul cond ~ele ~.1rnunicipiile .
aim. (2) C. adm] onate, daca sarcinil de._specialitate aleucdato~I?r serviciilo 111 car~ a fast ales, primarul divizn~nii_ administrativ-teritoriale, conducatorilor compartimentelor func{ionale sau perso-
2 D.:_ · •
reti '•unarjj sectoar I
e ce 11 r · a min . r public d
evm nu pot fi rezot istrat1ei public e econcentrate ale :!~lui .~m a~ara~l .~e specialitate, administratorului public, precum ~i conducatori~~
de fendum, organizat e or municipiului B vate prin aparatut d centrale din unitiitile , titutul~~ ~1serv1c11lor publice de interes local, in functie de competentele ce le re~~
Bu:!e P_entru desf¾Jentru solu~onarea ucure~ti nu au atrib !" e specialitate [art. 156 in domennle respective". Delegarea se face cu infonnarea prealabila a persoanei
clre1a'
~1 [an. 167 . area adunan1 ~roblemelor I u 11 referitoar
se deleaga atr·b "l · ·
penoada, atn ·butu"l e de 1eg3t~ ~•
-·
aim.(]) C. adrn.] or pubhce, care se e~~:!ft:e inte~es de~s~~~on~ult area popula(iei prin r . .1 utu e, 1ar dispozitia trebuie sa prevada
numai de Prima ' ~1 la masurile prevazute
..,., , _, im1tele exerc1tarii acestora
 - . Dr•Pt,
288 d hire reglementarea anten.oara, Codul ad, in1nistrativ P1.ev dt'tl ~.'st . . d. 'd l . 289
"/ ·r,,arul
. t t, .b
Spre.,] Ieose. nu poate avea ca •obiect dtoa· e a ·1 -~ Ufu e•Preva . zitte de Iede c:a- 1 '111, l .
,,v;c•P" aracte r norm attv sau tn. 1v1
d ua 11 produc~ efecte iuridice dup1. ce au
. . de ue ega,e
-11,a ege • ,,<11,1
1 w

P I .,,, "In doctrina se expnmase 'b eJa"I aceas ta opm1e cu a. 1

·tt1 e au c · ta publi'di ' respect1v .upa ce au 10s1
. comurucate persoanelor
~~ ~
•

• .
w

d , tgu entllJ '1 '_ci,.e

. Pri 111•.,11
~ 1 Imformare, in format
••
r,mam u, . • Iui de a delega atn utn e ar uce la golirea d • 1 ca •
unoiu n, . zi•iile prima rulm .se. pubhc. a, pentru
. .
. . ea pnmaru 2 toate
. •·i d I . fi' e co1
111 1 .
oisr~.,otl,·
Ja. C D1spo w
b1htat e egate pot .' retr·ase orican 11 d d ,,~,t a , Ii<\,
1 d fi • l al unitat ii adm1m strattv -tenton a e.
fimc ·; de demnitate publicii . Atnbu\u e aceste e ca~, c~ use d eseaza. · div,'dua1, ele pnvm · ·
· · d 'rtua\ta
1
delegata nu poate subde lega atr1bu tu. ,
a. r · rul o icia de prima r au caract er m
. ti Pr,~, ' ft11 ti ,,_ , moot!O . .. emise
a
, aplicarea unei sattc\itmi eb:.'f.
ar persoana 1
,,, oi'0 i• ill dispoz1\ulor . 1 (nurnirea in func\ie
da privesc preve-
§S. Cabinetul prlmarului •t,
termna e a1iv. emise de primar se. afla cele . care ..
te e drept deterr
e1ect:~rv•aJ; ritatead norm
tonale (tnUn lt~ cutrem ure,
. tn"le cu carac
cele em1se . •~. impre 3 jurari excepj
_,,,orsubi<C
d·spoz1
~
1
ct fortnat_din doua sau . tre "l r sau · otn)
Cabinetul primaru]ui este un_compartimen; distin
1)1'

tt o I epidemii, eptzo - d· ozi\iilor cu caracte

reabz area atnbutiilor s !na1 lllui r normativ se
rsoane cu scopul de a-I consiha pe pnma r m p,iil incend m
1 . I a,. 1111.Ulicipiiloa1e. .In. collfo.le 1
publtc a
a 1 uru a\nts~tw .. admin istrativ -teritor iale, pnn afi~are
.. ·i
cu art. 158 c. adm. . .. ne or, a, ora~e or, pireatr0•e' naturala e,cuno<:tin , ta
ru comu .
pe pnrna ·1
mitate ~ conditiiler ~1 a, seq ,.1 sau mpresa4. D1spo21 e cu
relor municipiului Bucure~t,· pot ~mfinnta
· ruIu,· m p.1
· cabme · tul pnma ,atasAducerea , moru·torul oficia1. a pe s1·te-u1 ofic1·a1·tura _
cu dovadli de prumre.
• •s
etul . d:~it arilo r ii alet[,:eden1~ m . prin pub ,care -
legale aplicabile personalului incadrat la. cabin
0 blicare
tulu1 d1f era m funq, e de rangui ~~1 prin.,r1~upeci al amena Jate,oc munic a prin po§~, careasubsesef:mnaceapoo' gn'ja secretarului general
dm cadru] cabme 'd l se
NumaruJ maxim_ de_ postur i !oCL"' s indiv1 ua . blica sau comuru

le~~;~~ uruJ;
etul pnmaru1u, general al : .•~ tarul era! al
w

administrauv-tentonale: a) 13 posturi pentru fahm itm\a pu

1

.~c,.
1 ,,ter
nlor mun_1cipulor reiedinta de admi:
piului Bucu r~; b) 6 posturi pentru c_abm etul pPma
tele
01
lU<Ii :uc.e:~~ ~~::~ trativ -te1rit;:::~ntrasernnate pentru
~
~
t Bucure~ti; c) 2 postu n pentru cabine sa
ii primarilor sectoareJor muruc1ptulu sunt reiedinµ de judet', Pru,.,. m l n cazul m care secrea contrasemna, dar va trebm
rilor comune!or, o~el or ii a municipiilor care nu urutat · poz1tn
. "le prima . ru ·1 riale. w
o v . ..
, nu n· zi1J.ile prun . arului sunt comu-
ioara activi tatea in baza . Dis drnllll . ·strat1v-ten.do wd1spoz . ·t·a ileaala d
Persona1u1 din cadruJ cabinetului primarului iii desfa ate. ispo . ..6 • 5 zile lucratoare~ t,e
.. i\1 o
durata detenn inatii., pe durata mand atuiui prunan, 17" unitaµI a ·t r1'ale cons1.. 1era u pnvrr . . e la leaalit d ta errutem
contract individual de munca pe Ol
· -ten o . obiectn e c
O
1 ~atoare de 1a a · am.. ofi cia . le catre preiec
baza propunerii primaruJui, iar stabiitr"
1

Numirea ii eliberarea din func\ie se face pe

·strat1v , sens \ 10 ·1e ucr data comum c ·ca1e clitre persoanele
ia. Eliberarea din func(ie intervine in~• motiveze m tului in eel molt zt ·1 de la
atributiilor se face prin dispoz iJie a acestu public li on comum . -
s numirea lnceteaza, indiferent de nicate prefec lor in termen de 5 ztc:io ,tin\a
toarele situatii: a) mandatu] persoanei care a propu la semna1rea . . lU1. sunt aduse la
. . t, intr-o mamer a
iitorea sca de condamnare, rllmasil definitiv; eviden\Ia ...
cauza incetaru; b) existii o hotarare judec ... pruna rn
- ·· anterioare s-a . - blici dispOZ IPie
nationale, contra autorita\ii, infraCJi'. -
pentru sav~ irea unei infrac\iuni contra securitil\ii dispozt?t e
cirora li se adrese ~ - unzatoare regle men~
a aduce la cun~tm!J"•s1rativ-teritorial1e
tiuni de fals
serviciu, infrac juridice contra ori contra 1niiiptuirii justitiei; c) a .onale 1n unitatile a. _1111amine actuali in
uni de corup(ie sau dedrept ctuale4 . In doctnna_ cor"'~ tii o obliga \ie le_g~ e
·u·ca,~ faptul ca nu exi_s~ 1un
intervenit inceta rea de a raport urilor vad ca doar
cabinct, · ba minontatu nat1 . -1 Aceasta cnt:lca r
Primarului este coordonata de catre directoru] de
tuluirului. r 11 m o pondere semm'ficativ a· , c run. pre
la ce,ere,
care Activi de incabine
raspuntatea fata prima en i art. 199 alin. (, )_ ·: eomuni cli.
cu caracternonna '~ate are
\a vd s estei minorit ati au o
=::~
mmoartn · 198 alin. (3) lC.cuno~ ..
admtm·I-" public a, res~e:tl
aqman ac
··1 ~na care
unde ·aceast
§6. Actele Primarului
~~'t!n: ~onsitiulu_i local ':11~::,: ,,i cilnd cetii: :: 1 ultimu ? l prunaruJui
s1lllP"
. • limba minonta\n nap arul locuito nlor, .'1. caracter norm'. ·1 admini
se numesc dispozitii . Prin se~-
169 alin. (1) C. ~
dispoz ipde_ cu ntru autonliiP e
Actele emise de primar sunt acte administrative ii autoritate executarea5 acesteia m !' m de este 20% dm mun dm.,
bliaatom ~1 pe .
o . ~ 1·ului Bucure~t1.
investeite cu formu la de pondere. _P
tareadispoz
exerciunei
narea atributiilor ce iirut
itii prima revin potrivit Iegii 6• Potnv1t art.. . . 11. Bucur e~tl sunt umc1p
oenera l al mumc1pm. uate ~ 1n sectoare1e m
1
Art. I ~7 alin. (2) C. adm
publice loca1e Oraamz
o "'
290
§7. Rispunderea primarului 111 ~ ~
. ;,,pri ' Ip• sa, a rapoartelor prevazute de lege [lil dl]1;
•
d adnlinistrativ civil sau penal, dupa ca 2 pe tr ,ul jl" tar•"' din cu cesare stabilite de ciltre lege in calitatca sa d e ~ al
. . 1 [l't )1
"
Primarul raspun e ... . '
't a atribu~ilor care n revm. .
' 11 u fa t
p Cle sn
·rfla
11'1 et'rezefl Jllasurt·tor..ne:trativ-tentona e 1. e ; _
mex.en:• "'; itate cu art. 240 alin. (2) C. adm., aprecrerea necesitat· . . 'P 1#~ 1
, fle uP ta~
,,jle adnllfllS
in term
enul legal ciltre
. f)]2 camera notarilor publici a sesiiilrii pentru
v~tii~
In con1orn1
. .. . d' ozit1i
.
apaqme
.
exclus1v
.· . - ,.
pnmam
11 ~
v
1m, msa intocmirea d 1 Op
,..
i 111 5 iterea ..
13ttJltl etra11 Jll cedUfll succ_.
esorale [ht. · ~ . A • • .. •

enutem une1 tsp P . . ocu ·'lln1~ . 0

N-, • •
instituirea $i urmanrea mdeplirurn masurilor de reme-
d t e contrasemnarea sau av1zarea pentrn 1egahtate, precii- ~entet \1i s cb'
, ?dereatarea
pro contravenwlor, prefect, in calitatea sa de autoritate
fun amen ar
I ,de . d ...,,! ~ Ot "· . ea amenz1•ior se fac de catre
3
. . 1, senin ~~~
V V A.. • .
des coosta $i apllcar vemului pe plan local .
documente or fundamentare · . anoaJeaza
-~ .raspun erea awnm1strativa, c1vt1a recurn ntant al Gu
a semnatarilor, in raport cu atnbu\nle spec,fice. · au t.n, dier~, ~ repreze
1
11
p,i,1 '~ ea penalfI .
7•1• Riispunderea administrativ-disciplinarii
ii,spunder . r eaza mconditiile dreptulw comtm, deoa-
7.4. R nalil a primarulm se reat derogatorii. in doctrinii a fost evideo\ia!A
Raspunderea administrativ-disciplinara se concretizeaza prin suspendare
Raspund:~s~ativ nu_contineo~1ri~::;$ite de catre primar, fiind analiz.ate dupa
~i demiterea primarului in unna rezultatulm• unm_· re,erendum
+. local. In
" ain.anctah.'.''
doCltin; codul a infractium care p . ~ ..
propus ~i urmatoarele sanctnuu adm1mstrativ-d1sc1phnare. avert1smentu1 PUblic· _-a~ rece eta 1arga de .e4. . . ~
ca/itatea sa de conduciito: al _pnm~e~
nuarea indemnizatiei cu 10-20% pe timp de 3-6 luni; suspendarea din functie ' dill\1. opa!toarea tip~lo~1 scfvar§ite de P':mar bz;tviziunii administrativ-t:71tonale: infraa1u1J:
perioada de 1-2 lum• 1. Pentru o urtJl a) mJ'· ,./i,,acfzunz · ·piuluz a su - .. dreptunlor person
ului, a munzcz . '. oarantarea respectaru_ lor financiare ~i
comun_ ei, ~.,a;:iatura cu pr?te~mµ~e~a~a cu modul dinfrae ges!~uruun~ ~e=~ cu regimul
7.2. Riispunderea administrativ-patrimonialii
ar
• <:1te u• • -avarc::1te o . · le· c1 ~
sav ; . . infractium s . . '{ dministrativ-tentona ' .•
~
1

prim"'\niului unita\11 a . de reprezentonl al stafUlu1

RAspunderea administrativ-patrimonialii consta in repararea prejudiciilor matena1, • patrUJll r de interese; . d primar in cal1tatea so t adus[ atingere rela~1\or ';
sau morale cauzate printr-o dispozitie ilegala, prin refuzul nejustificat de a solutiona confl1cte o f ni savar$zte e - infr ctiuni prin care es e . . in legatura cu des -
b) infrac.':trativ-teritoriala: ~ctivitii\ii locale; infrac\nllll . ..
cerere sau prin nesolutionarea ill termen a acesteia. Ea se fundamenteaza pe dispozitiile0
unitatea admz~ 5ociala m cadrul co tant al colectivita/u
art. 52 ~i art. 126 alin. (6) din Constitutie, ale art. 575-577 C. adm. ~i ale Legii . vieµ.urea t" uni-
nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. vmd con sului electora1; . r in. calitatea s~ de reprezen
tiuni privind insoIvenl'"
~
urarea proce . _ ite de przma . Ap1-1e infract• .
in categoria raspunderii administrativ-patrimoniale se incadreaza ~i raspunderea ) . ,+;,.acfiunz savar$ . . infractiuru de coru t• ' - .. arestari1
c znJ' . . d ervicm, . a masunt .
l . in:fractmm e s . nmantlw,
primarului pentru prejudiciul constatat prin actele de control ale Curtii de Conturi2. "'"' lo~ 'dm·
·,trativ-teritonale. r (3) C. adm., re\~. erea. 'decatii
dispunere -
penal• a p Ojlinl[
tatn ~I ~ormitate cu art. 207 a~~
sau trimiterea ,n J~urilor se aduc la ":lisUrile
7.3. Riispunderea administrativ-contravenfionala n co tului la dom1c1 inat luarea m are au d1spus
t preventive, a ares - ar~ite care au determ de catre organele c
/ precum ~i faptele sav de eel mult 24 de ore,
Raspunderea administrativ-contraventionala presupune aplicarea unei sanctiuni con- 1 · 'in termen a cu nepre-
traventionale ca unnare a savar~irii unei actiuni sau inactiuni, imputabila primarului, care prefectu Ul, da completare. cum ~i
este considerata contraventie. respective.· d /ege feren
. a propus e . -tre cons11ien . atpre~i secre-
. . · )ocah,
ven\ionala, s- . arulut de ca • riJlta1'llut, c cit
Cu pnvrre la aceasta b" M.Cp • Apostolache, op. ,
fapta c_ontra
mterpe Ian.le adresate
are apnm
Potrivit art. 241 alin. (1) C. adm., constituie contraventii ~i se sanctioneaza cu 1 ·1e ~1 man datului tor,
deaatat
amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei savar~irea de catre primar a um1atoarelor fapte: •
zentarea raspu
nsului ,,la 'intre ~1
d ace~tta pen
tru buna desfa~ur .
. al pnmaru
tui". A se ve
I cameret ~
. notaril('I'
'nformat1ile cerute e tu! de specialttate .. succesora e d runctul a a,
- nepunerea in aplicare, cu rea-credinta, a hotararilor consiliului local [lit. a)]; . cu ti . . personalului din apara
taru ut ~1
h. derea procedunt. ~e teritorialA,
ntru desc 1 . circumscnp . dar, m
\aza art- :-H
- neprezentarea, din culpa sa, ill termenul prevazut de legea finantelor pubhce p. 24 l . unica sesizarea pe T A, in a care_1 . tiv-teritona1e, eneral.
locale a proiectului bugetului unitatii administrativ-teritoriale [lit. c)]; 2 Obliga\ia ?~
a c::tru ~i public1tate 1111i°b~ t:uta\ii adtni~~s:; catre secretarul g
~~?~~~.\ ~~~~~~~~~~ :e:~ne secretarului genera _a .. --•~;.,,1nbut11
 Sectiunea a 2-a
Viceprimaru/ pri11• • e:- - - ...
--~ --- I ------- -~- 291
·---,arul
§1. Rol §i alegere ~
~I
i vice
r 1·rl ·va/,;P. a
fostdcl,ega1e
.ata pozillv
."
. ru1u,d
prec1 vicepnma m ce u "t O de 21le d Validate'
1 .
. tt
,onna InIJta il a legii nr.. 21s1200 , caretnentiona

~
1 13
ct c.are i tervine sus en area sau mce d et a lllandatul . • •
V prevazute in Cod~! a~inisnat ;~ Y.!l!. fi ex~
rimaruJ 1ndeplin~e o fune(ie de detnnitate publica dar ~ii 51u•a1ia 1n c~re mcestuia
ti. e~
execu
ICep
·va
11
.• .
1 la nivelul umta11Ior adm1mstra
_ . .
·
•
•· .·1a Ie, deoarece l1lI este o au, .
· · ttv-te11101
. . at·egea nu,. c°'1,.¼t~
. • acte adm,mstr
i~ in 11l atrib .1 8au dupii caz, ~ c a r
i toal~ e vice . -~ . local Jnlocuitorul de drept al J1rimaru!ui. ~
P...:b .; · proprii pentru a caror exerc,tare sa. em1ta I
m.~ a r . viceprimaru]1 i lstreaza dr I de Vot 1n
~~
-~ art. 1S2• alin. (I) C. adm., .,v,ceprzm
a:.,lrivit . IVe de Ottr, aiJi' ' de : \ . consilm
aru/ este subordonat . au,% 1 I
1 . local prune~te O indemniza)i~ hmara unicii egaia cu cea a l'imqia
~
u u; p~n citafil
bot~_e_ drept a~1~
.
e~~r~~
siluatii/e previizute de lege, este in locuuoru . l ,,J due rept al acestuia Prz,nQ1• l Ii ,
ate1
o A

~
primaru w, atr,'b uf11
"le ce ll revzn acestuia" . l'r sztuQffe '",
, , dm' . . dnrt-.:..x
•, in numele
exercitii l . i~ roOS~ V A
• ,
A,

.. • finite 1n practica a UUSlrativa, m -• ... a UlSI

referitoare .
' la subordonarea vicepruna . ruJm. f:ata de prunar
y . . . evedere
a fast cnticata " •. leg.Q~e•
c rit!!a2 · • vedere situatnle m a primar interimar'' sau ,,viceprimar cu a1ributii
..,1, -a ~din • tagme precum,, • . r''. . .
care ii viceprima
al commuta\1 1 ocaru[e2are
. cahtatea
· de a1es 1oca1, chiar daca nu a fast ales Prin
y
1 l cond 1-:·
....
,,,1 p.van . ea unor 1 sm .
legmi·toru l folose~te termenul de ,,mlocwto
fi ,~iiarv1cepn.
pe care o
1 l VotuJ1d1' folosrr . .. " care .. Expresia propusa pentru a
utiliz.at;
V

': ' .
·ucata " • condi\11 e in ..
V
• y ..

Com\Diele, o~ele, municipiile ii sectoarele ntunicipiuluj Bucm·eiti au c' t . '°

prin'ar , Ill ea ii atributu propm. . rirnar atunci desemnat lnlocuitor al prnnaruhn
~
de,rul nu poate av orectii, este aceea de v1cep cand atributiile primaruJuj sunt

_de~:.~
l'rimar. Municipiile teiedinta de jude\ ii municipiul B~c11reiti au CB.te doi vic~~~~ c. 3
" 'deraID irnoi c art. 163 alin. ( ) C. adm., · ari consiliul locaLQJ,
Vi~aru J este ales cu votuJ_ secret al maJontatu absolute, din ~duJ menibrj cnn>Jn confo'"'.1tate : rirnar sau unul d~tre v1c~~r ~ atribµtiile v i ~
cons~uim lo~ la propunerea Prnnaru1u1 sau a constl,enlor locaJi. In doclrina ;~ e,<ercitate c=sijj e, 10<.al c'"".
""Pnmat oPtrua ca alegerea V1ceprunarulu1 poate avea loc ind1feren1 daca a fost sa a
?e ~~e~:cu ceu funCJ!ei
a reviizut ca delegarea co
V3!idata ~le~erea PriJnarului'. 41n acest ~tim caz viceprimaruJ exercitand •lribu~:p
rin.Jlo@file, .
~ -
. µe..l~a umca
, Deoarece
. .
legm1torul nu p. ii ca hotararea prin care se
Pfllllarulm in cond1\ule legu • Atunc1 cand se aleg do1 v1cep11man Prin hotarfuea care va ercitlirii funcµe1 . . 'tii.Jii absolute, este _pos1b I'."consideran . sii fie adopla1li cu
perioada ex1se face prin votul maJon eascii atnbuJiile vicepnmaru du-se ca
consiliului local
de inlocuitor se desemnea
de drept al primarulu i5. dintre cei doi viceprirnari exercitii. PrirnuI calilaJea
za care
riffilii
~
lierulu: loca nsilier local sii indeptl de posibilitate a fost :nticata consilieriloc
deleaga un co Iii. In doctrin~ ..•st_e rin instituirea expresa a maJ::Wui care exercitl
Durata IDandatuJui Viceprima rului este egalii. cu durata mandatul ui
iar lncetarea calita(ii de consilier local6 duce la lncetarea de drept a mandatuJui
consiliuiui Ioca\
~~p
reglementa rea_
trebuie imbunata\1ta p . • .. de delegare a cons,h aceh,ii staM cu al
tru adoptarea hotar.:311d1 1 oat acesta dobande~te
ViceprimaruJui, Iara vreo alta fonnalitate . Deii Iii pii.streaza statutul de consilier local , !ocali in funcµe _pen . entru cii, odata e e~ • ,,,
tia aferenta acestui statut ci e indemni"'tia1 atributiile vicepnma~lu~, pdemnizatia de vicepnmar . ..
viceprimar va beneficia
uJ nufunctiei
lunara cuvenita ii de indemniza
de viceprima r. . 1 . inclus1v m
vicepnmaru m, . . =dto "">$ ,re
A · "le vic~ ui n sunt d !imitate in mod e r s de le e, art 151 cit. , p. al primarulm
. or dn
492. ,mlocmt sa ,diantenoare
tarii &ptw "
alin. (!) C. adrn. J-s• 'be tea rimarul · e a de! i!...JLil.arte dintre atril,upiie sale . " I admi,i,h'ah.v ... ' op. arul dos<mnat sfatomW reglonen
' V. Vedmai,D Pfi nec,m crncep~m .. doctrini ,., propos !
bwrnffiPffi ii sl ., " " am<". A .,
criticata deoarece conditioneaza "'":
~:_A ce"':t a J>revedere legalii. a fastexclusiva
lmutui atribuptlor v1ceprunaru1u1 de vomta a Prnnaruim'. Dm aceasta primarului prnvizu::;:,aln Legea adminis~~ ::~rui• prnvazure ,"'
wp luihva M''"""'' atnbu\u , j,/ocuirea
!~~ vicepd:'°' ';:,,s,
, Deoarnce poat,_ ealte act, nonnative,?' blice locald fie m, i de ,Ito acte oonn mono.,,.

pnman, ."' de drepl plID!re ',r.

p. 72
.,fonnularna_
"mlocuitorul t' ii 1!1,,E,ev1sta
2
R.N. Pe escu..8
~ m, ,.;, d ; •M:,
pnmaru
MA Apostolac
C. Apostolache
U,>Mrlf f'i functzez - r
.
e, . ·. ef!lementare Sl ora'-,Jb
 294
epr1·rr,arul 295
. §2. Statutul viceprimarului ~, ~i vie _, ea ~i incetarea mandatului
·rl efl"at1
V·ce.mjmarul are statutul_.Q~l!.lesJocal, astfel ca exercitarea pr'
,,;.
511sP dv ·· d I. · ·
d·+iile suspen am man ~tu u1 v1cepnmarului sunt acele:1!:!·
. 1· ··1 . . Ulanct con 1~
1 .1d.In pt~v1~ta
1
t - - -- ~
Iegala amandatului, dreptunle ~1 ob 1gap1 e, precum §1 regimuI ras ati.11t1i, 11 • • . . . " ¥ • • ...,.1 cu ce1e
· · · "m tit! uI corespunzator mandat..Pllllde cattlrile ~~area :rnandatul~1 pnma~dm mdce~ de drept a mandatului
mentate in Codul achmmstrativ y
. ru·· SuPto1ec . dsuspen ·ie 10~care mceteaza e rep mamte e eXJJ1;rea -normalea
. . . "mcepe du a dec Iararea ac ttlll. 1u1 de alent regJe.a 11

Exercitarea mandatulm de v1cepnmar

y

~-d~.
)'.---
Otul majoritatii absolute a co~q1
·
mandatulm cons1 m m·1· I · din c.
·1· ·1 · "~nceteaz~ ca regula Ha ca~Ie al ales loca1,
0
care 1ace parte. Inee tarea calitatii d ' data cu e" s.' p~n·
privin Jicabile_caZUfl · · rlocal2. (
stJlltaP jcaittate z;urile de incetare de drept, n:~ceta I .

bi afara de ca i prin eliberarea din functie a aces~a. Potrivit art 152 alin. (5)
. ·-

e con81l I\Ptr
expirarea nonnala a mandatului are ca efect incetarea de drept
1
Ier inai ar~ . te de terrnen ~ di;-func/ie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin
mandatului de viceprimar • 1
' a aceea~j dat~te _de iJ!aiJldrfl· ,,e[iberarea · · di tr · · d" - l
~ rin vat secret, cu ma;orztatea a oua ezmz m numaru consi ierilor
¥ I

,,,~n-'
c. \are adoptata, p ea temeinic motivatii a primarului sau a unei treimi din numarul
· ·di · · • e vice rimar ~i unitatea admini . . . a ~1a
~ hOfa l propuner . fun . c. • 1uni
~ a , neintemeiat pe un contract individual de m ii e t . . . June fie". Eliberarea dm cµe nu se poate .1ace mu1tune1e 6
A

y - • • •
, Juncfie, a
· 1· se e.Un ·tor /oca 1z m .. arul fi t'ti
prevederile Codulu1· muncu, ·· daca leg1· speciale nu contin d' unca, . .. caruIa ,n
nsifierz .
V • t
•li lui local iar la vot part1c1,pa ~1 vo~v1cepnm rorotq,le a
y • • A

d y" " ~ ispoz1tu sp .fi aphc·

~a mcetarea m~~tului. In considerentele Deciziei l.C.CJ. _ C eci Ice, inciu/ c~.
~~mhare se~p!:QJ?!!!!e.
saJudece recursul m mteresul legii nr. 16/2016 s-a retinut ca d _ompietuI compet iv ~cbJffi . . - nu nrevede cauzele pentru care se __Q9ate face propllllerea de
Legea nr. 215/200~ [cores~unzator art. 152 alin. (I) C. adm.' ,, _e~1 art. ~7 ~Iin. (2);~1 admllUstra11v r-.- "
Codul . ~ u i , acestea putand fi atat e natura~o tlca cat ~ ~
"d Ii · - " · d
y

este s~rdonat pnmarulw ~i inlocuitorului de dre t al ] ~1 evede ca v1ceprinJa Ill e h ~ func d.isciplinara. Lipsa unor prevederi dare cu privire la cazurile de
atnbutnle sale, acesta, in calitate de ales local l ,. ace~~1a, care ii poate d I ru1 na a .
~ dmuustrat1v-
.
. ul I
• rimarului a fost criticata ~i ms1stem reg ementaru an enoare
t . y ••

este respo~abil ~ fa~ acesteia, cu care stabil;~::: :tpo~~1~d1~I c~Ie_ctivitatii Ioc:1::~

dm funcp.e a vicep · fun .. d d ·tat
eliberare . a pericolului politizarii excesive a aceste1 ctn e emm e
e v1c t · .. Jilli 1c distinct" 11 atragandu-se atentia asupr
1b1la cu acel · fun 11·· · ·
V

e 3
~~func~ei de orimar. ( r 111 , l •
• A

. ea~i c 1 calitiiti rei:i-Iemr publica . . arului nu are niciun efect asupra mandatului de
-------=.::: rVJ,J).J,J).,, I\ A1· ""- 11 ~ n t1
. r wrf\Jl\lv _ ··v, ~
A tn:J-r~
fJ
e~tate
•
. •
Eliberarea din funct1e a v1cepnm .
t" d 111 conditiile art. 204 C. adm. privmd mcetarea man-
A
A

~A consiher local, aceasta mce an

2.I. Drepturi fi obligafii
A I datului de consilier local.
. In exercitarea mandatului viceprun· arul t ,. .
pIme~e fun · es e m · ·I . . 2.3. Riispunderea viceprimarului
to . ·1 o" ct1e de demnitate publica El A • ~~rv1cm colectiv1tatii locale ~i fude.
~eppe~~ea~a d~ata a mandatului.pen: ::;rc1t; drepturile ~i i~i indepline~te mda- . . . .. :nal dupa caz, pentru faotele sa-
Viceprimarul r~unde admm1strat1v ,__gm1 sau pe , r::::,::.;-----
e ~1 obhgatiile vice r· . e a ost ales.
zute de Codul adrn· . . p imarulu1 sunt, in ma·o . . . v ~_cjtarea atrjbupilor care Ii _rev~. . . . (I) C adm. prevede
importanta d b. lDistrativ pentru primar D'ti U ntate, sun1lare cu cele preva- In privinta raspunderii administrat1v-d1sc1plmare, art. 239 aim. tul. . wi>nrima-
. araeosseo1·1~. Cu titlu de exemplu .men1te1· re~tele sunt pufine ~i lipsite de o rcitarea manda Ul. v~-
ca pentru abateri grave ~i/sau repetate, savar~1te m!,_~X~e:.!:'.!!::~..;,:.;;;:.------
nrn
¥ A • ,.

1c1tari_·1 ' onam unnv

deosebite pr . unor cone .. v
Iata sau p tru
y atoarele: a) ~robarea de ruluii se pot aplica urmatoarele sanctiuni:
. . , ecum ~1 a dur t • .
b s e lucranI .. a e1 acestora [art. 2I5 1· en everumente familia e a) ~ .__,
· ----=-~1hului 1 I a In. (4) C ad ] b) ·
organJZare ~i function [ oca ' cu exceptia situ n . m. ; oJ?hgatia de_a nu b) avenisment; .
~ t e , careva fi~ art. 221 C. adm.]- c) ob/ n_or prevazute i'n regulamentul-; c) diminuarea indemnizati~ pe timp de 1-3 lum;
administra.tiv-teritorialeiacut
[ rt
publi . ' igatia de a P
c_Pnn grija secrctarul . reze~n raport anual d) elib.erarea din fiioctie._ . .. r a rin hotarare a
22
a · 5 aim. (2) c. adm.]. . ui general al unitatii/subdiviziunii Mustrarea, avertismentul ~i diminuarea inde~mzap~I st!Q IC •p tificA proji;
c · ·ului local la r re . otivata a · . _1. ~ t:e. J~ zile inaintea
~-----
nerea de sanct1onare vor fi aduse Ia cuno~tinta cons1henlor c u ~
~
 - . . .l&r hO
pdin\el,
din numirul consilierilorlocali 1•
~esep~..
s

~ cu llllioritatea-califkata de doua treimi d. c

.
al'1
ficata d

n1J ·
"Pt
il(jtti·

edot1~ 1 _·,
Dr.,

'~is,,~.
tc,~,i
,<I
dla<
.
. ..,,ceP
1,11 ~1

At\ll
"ni:t•"
{'r t 10 ca _ -
rirriarul

de 5pec
l • •
ialitate a pnmaru1ui este struct1.1rat pe C'lII11mtj
. . bl' . .
- u ti3}.S~~Jj_pU 19.!.JLQ.ro~m~l 5 0 ~ . PeNnn~l\n1 din
c1rateJau~ . ·t-f d
· ~,."~~ 1 e secretanat, ~ e protocol · d . . . ~
mente ~ '
.
297

,ie
cadrul
.
d~~~-
111
fimc1ie, spre deoseb1re de sanctmmle antenoare aceasta pr . nur11 aruJ co al. ad ~
. . . . r"m art1mente\e
. . • gos~ •
' - aparatu}
V
~re '\paratfl
tii etc.1I . Com func 1onale din cadru\
• reparat ( . .. . .. b' .
V

variate 1rec\11, serv1c11, rroun, compartimente) 1:.i nu m

fi li x • . . ez111ta 1::j d ns11i lilll 1111 spe-
cifice: a) ~ ap~ta ~· ~ 1 motiv atv ~ oua ' Ctilo "\ f.r, . ere ~1 a:" .
. tfe~10 u denutn~
J
. J1
•

consilierilor locali in functie; b) nu licatv A ul/ a une1 treiini ad~Pecte t i~ ., ,.. capil£.1-
1~ pate a ~ i ~
nne1e 6 It · ba, la propunerea rimarului, ~ organizarea 1:.i statul
u11 ale 111 nUIJJ~s~
Mft(!ilinlni lnr!II 1
~- ci3• :.,,;die~i:op
atului d pee .'1!,e al pnmaru . 1m,. 1ar
idl~ri'\1ul . ~ .
Hotirarile consiliului local de aplicare a sanctiur1·• d' . lllandat,,tiil1 "' coost '1

.. ale a ar e , sanrhoneazA
.i,_1001.. ,....,,. ......;.-.n,IX • . ~ ll lllll "u, - ,.1~ n,.,... ,;,..;,. d ...,•
~ de 1-3 1on a sane iunii de eli fuDC ti , tarea rapo.r.rurilo~-~sa u, upa caz, a raporturilor de munca
V • • •

re d.i lllde111n,,, . . pentru

. c1m· . n . J.J1Ce" ~ l--aparatulm. d
mstan de c ems a m1stra · m - IA c 1e O ~ lej
de
·d ieS e spec1a . 1·1tate.
biJi nu este nb)io-!ltnri ..2 \I ~ din caoru
- ~ · Codul administrativ nu preved • ~ ' ·-"""-'='"•- ca¼
· n aceste ca · ate fi C1J pers~na fi mutate cu art. 24 O. a1·_m. (3) C.. adm ., .fun .
_ qionaru ..
publirj ~i ~nalul
mstanta de contencios administrativ a sancf-iun•1 A
e ~1 pos1bi1itatea tea1 In co~ ~ aparatul de spec1ahtate al pnmaru~m r~d administrativ, ~
•- . ~• 1or constand A Conte , a.
-,,-- pe care-1cons1deram criticabil 1Ansa- n . - . m mustrare <I . starjj I con-a~ caz atunci cand, cu mcalcarea m:_evedenlor legale, ftmdamenteaza din pun.ct
legal'ta
,.,1_L_tea _adoptam.. acestor hotarari• ale consiliulu· u ex1sta ruci · yl ave •
I un rm~ediment sa rt1srnen~
a penal, dup; hni~ i al le alita 'i itere sau ado tarea actelor autorita · · · tiei
CIWIW~trativ. 1 ocal la mstanta de se conteste de " ~ t u n c i cand contrasemneaza ori avizeaza pentru legalitate aceste acte.
contencios . publ functionarului pu~ a personalului contractual de a semna, respectiv de a
RefuZl!1 · v-iza_ace_ste acte se face in scris §i motivat in tennen de 5 zile lucratoare
Sec{iunea a 3-a con~!~ ,fo~ nrimirii _Jl._e_telor, cu exceptia situatiilor in care nu se prevede llll alt terms ~i se
Aparatul de specialitat I . de ~
1nregistreaza intr-un registru specia ' ldestmat . acestu.I. scop-. '
.. e a pnmaru/ui
P~triv1t art. 5 lit. g) C. adm a .
~o~ ltatea com eten/elor n . . paratul de specialitate al Prima . Sec[iunea a 4-a
!f~~ubdiviziunii ~~~Ul ~ Administratorul public
i::::~l~~ministrativ-teritori~:,!t ~~e, precum -ri secretarul ge:e~T~ ni~ely,l un;.
mcadruJ cabm·etul . . acesta nu fac part . a unzta/iilsub- F ~ b l i c este o functie _de con~uc~re ~~ ~ la ~~elu~
Aparatul u1 acestu · · e consII· ··
cum de specialitate al . I~ v1ceprimarul ~i adm . . iem personali sau c,9lllllll.clor, ora~elor ~i municipiilor la propunerea pnmarulm pnn ho~ a c~ns1bul~1
. este definita aceas+;; _Pnmaru1u1 nu se confu d- m1stratorul public
DOtJuni • 14 notnm A n a cu · · local. N ~ in functie a administratorului public ~e f~ce_~ ~s!?°ntJe ~pnro~?dm,
,,discuta: leg~sla~a administrativ: m Codul administrativ ~ot1~nea de primarie, a~a care are ca anexa un contract de management'. Mot.J.vatia infim\afU aceste1 fimctJ,t este
n......
ft_ ~la ~1 derutanta"J a fost calificata d ·_ e~1 consacrarea acestei ,,~gr..e..\'ll.p.rimfil]ll, om politic prin excelenta, d~ltitudinea d~robleme pe care
-u.lG(e a md I , ea a sup · . e multa vr .
cu art. 5 l't ~ungatei traditii admi . ra~1eti.nt ~i in Codul d e~~ ca fimd o solutie le~dica administrarea unei colectivitati locale',4. .
•~-=-'-tra1: ) C. adm. pQmaria
.....,wus tiv-terit0 .
·ma- . rustrat1ve din societat a Amm1strativ probabil ca ln leg1s1a,ia romaneasca, func\ia deadministrator public a aparut relattv recent,
comun . ea roman - A .
I p r ~ ei, a ora~ului, a
,,S1nJc.tura- fi
fu,n·,...~=~· ~ .
. .e~sca. In confom1itate
munic1prnlui
dupa un model de reglementare anglo-saxon, fiind experimentata in ~ul pen~ 2~~?
a ta U de! be[ .
, ~ SUbd..IVIZIUllll
' .. "
O
, ~fr:ite n ~ ~_fa a
lJ
doua municipii (Cluj-Napoca ~i Pite~ti)5~i ulterior reglementata prin disp~ziptle_ Le~
CUrente aJ I ative i dis.n~anenta ~tsonalit:ate_iuridica nr. 286/20066 • Avand denumirea originara de city manager, aceasta functie a aparut m
. e COlecf . .. . - . , are duce I A . . ;J - - · - y~i
public, consu1• •• ivitatu locale _auto 1i exec -;--::._:,a md~hnll'e hotararile
de . en.i Prim . , . ---- c-=.u,Ve sol t'1 A
SpecjaJitate al . aruJu1 sau P constitu·t- I a din: prim ? u onand problemele ~ R.N. Petrescu, op. cit., p. 197.
Pnmaru1 .,, ersoanele A a, v1cepri . . Art. 490 alin. (4), art. 553 C. adm.
Incadrate la b' mar, admm1stratorul 3
ca inetul · Art. 244 alin. (3) C. adm.
2 Art. al111. c2) c Pnmarului ~i aparatul 4
D. Apostol Tofan, op. cit., p. 349. . .1 --" .a..
, A. I 239 alin. (5)c: ::·•
Ol'govan, a,p .
..
s D Bal'
·
Ad ..
ica. mmistratorul public fn sistemul administratLv .
romanesc, m' ,Revtsta Trans1 Vc11lil "-
•
. CU.,p, 530 $tunt~ Administrative", m. 2/2008, p. 8. . . .. •
Legea nr. 28612?06 pentru moditicarea ~i completarea Legii ~~imStta~~1 . pubbce \ ~
215/_2001 a fost pubh~a~a in M. Of. m. 621 din 18 iulie 2006. Cu pnvu-e ~a cnt1c1\e. d e ~
nahtate asupra aceste1 mov tiL leQ_isl:itiu,.__,. C"---""deru,,.R._N_...E_e_~ op. Cit., p. 228. V. v~
 298
o~ele nord-americane Ia inceputul . .. D
!81"" unui specialist de lnaltii calificpenoade1 mterbelice cu sco '•Pt •d~
In1re city manager ~i administratorul ar\? larg1 puteri in <lorn puJ de a as· •orij,~
roman, existii insa im ortant . pu ,c, astfel cum a fos •mu! gest. 'IDita ' Capitolul IX
~tiitil• administratei loc:l~(ferente cu privire la statut r~Jregleme111ai'ud111j Pu~1c_1ti~~
In -' · · ' , •tnbu•" • le · ~• CONSILIUL JUDEJEAN
"
mtre
~owonmtate cu art. 244 al· ( )
· ..
1stratorul.public e d . ~ · ~ n ~ n , . . . _
m. 4 C. adm .
tll §i ra gllJit .
Portt, . ~
~
r11e

~:rul .. ui In tim -p · l!l.fila ~ i i . d a r ~ 1

public poatolnf;\~":~ a dfost numit. fn d~r:~~:: ~cheie Sec/iunea J

• •
w espemh~·
a<hn. pennite primarul . a serv1culor public
U1 sa deleg
JJlllllcrpal de credite.
. ehherar.ea in fun .
ffl!ln1h,; s· C .
~ - ituatiile ~~.:u:r:,--;;:---:.~~~~
duratei c
~ ~
n ct, dar· ~i •·ca
contras are co tr amn~ar... definitiv
sectmtruji nafionale
nfractiuiiiaefal~tr;
~
,J. • .
u 11
are
a aces11~r
tu~ conh.1a~
' ac1
Alegerea §i constituirea consiliului judefean
e aunnmstratoru m public -:- 1 . . 4 a1· "1k Ok
. § calitatea d in. (6) C iliul judetean este prezentat in art. 170 alin. (1) C. adm. ca fiind ,.,tMoritat,
0
e Ord na10 cons . ub z·zce l ocale, cons n·tuz·t~a la mve
· l 1uue/ean
·J pentru coordo",.,,,.,:, qgg
,~
JJllP ; · d - ~•-
~ t i ~i municipale, fn vederea realizarii serviciilor
0. ;,;; rnJJS.iJii,l.Qr...f9...J!,ll{J.!:E,
~
· mirI! obhgatiilor
· d'rand' de· b~~i~ .
vitarv-:_- :~ +nvtJ'< ;udf:J_gg]J._"
I' Opliunea Jegiuitomlui d~ a limita rolul consiliului i".'1°lean la alributul de roor-
W: a _autonta(ii, infracp
aptu1m JUStitiei3.
ea une; . "' •~
e coruptie actiuni Jonalor al activ1ti\j11 cons1bilor locale_ a fost cnticata m doctrinii din pe,spectiva
rviciu, coinplexila\ii activitii\ii consiliulni judejean in cadrul administraJiei publice locale.
Alribu\iile consiliului judejean sun! doar in parte similar• cu atnlruJiile coosiliilor
1ocale, astfel ca prin exercitarea lor se asigurii organizare• ii dezvoltmea coem,tll a
politicilor publice 1n cadrul judetuJui1• Pe aceste coordonate s-a propus definii,a consi-
liului jude\ean drept ,,autoritatea adroinistra\iei publice locale, constituitii la nivel de
jude\, in scopul satisfacerii cerin\elor colectivita\ilor locale din ace! judet ii re,.o!vlrii
2
problemelor de interes judetean" •
In conformitate cu art. 120 ~i art. 122 din Constitu~e, consiliul judetean este_Q.
• ~ m i i , cw nu se aflil in rapart de SUOO.rdoN!?' firti_de
alta autoritate d e ~ u i sau fa\a de autonllil!l• ad,nm1sttll1e! publice
0
centrale'. Legiuitorul constituant a previizul in cuprinsul art. 122 alin. (I} ci inlre con.,iliul
Judetean ii consiliile comunale ii o~eneiti se stabilesc raporturi de coonlonare'. .
Consili1~ judete•~" din c<msilieri alOl!..ll<i" l!°' mii~ ~~
se:ret ii liber exprimat, pe circumscrip\ii electorale, pe baza scrutinului de l,sd, potnvtl
pnncipiului reprezentarii propor\ionale, de catre cetatenii cu drepl de vot din umtal<"
admmistrativ-teritoriala m care urmeaza sa-~i exercite mandatul. PentrU alegerea co~-
siliilor judejene fiecare jude\ constituie o circumscrip\ie electorall. ~
cu~ilor electorale judetene se face prin hotar~ Guvem~
.,j,,ia conform careia co~ iliul
 300

_ · - · .. .
n,~U-1-trn:,~~ean · .
1e
Drept ildr-. ,
1. ·111 ~ist . de~eari 301
umaru
" fimctie de ponulatia judetulm,. raportata- de Institutul
.
National
r
de
·n
Stat· . ~~ ra,~ 11
1D =::.!t;:..:•~~~
a anului in=:--:.~. i~ alegen·1e. ~.nuJi>J"'1; .
~ b ) ' ~ d~.
franuone care au Ioc Ist1c·a Ia d\i Iu,. ,iP" 23 de ani impliniti p311ii in ziua alegerilor inclusiv;
in confonnitate cu art. 171 alin. (1) C. adm., mfunc~e de IlUrn _ oriile previizute la art. 40 alin. (3) din Constitutie (judo.
Ill
~
ade
. . JU
judetuJui, muniirul consihenlor . detem. vanaza_
. - "m ,e J:: lul -
, 1:'111ator: aru1 loC\ifOiiJ, )• ~ oa!W dm cater Avocatul Poporului, magisllali~ a!<
cd) n 0
a) 30 consilieri, pentru unJudet cu un numar de pana la 350.0oo de . Curtll~ nstituttona e, .. de functionari publici stabilite prin lege organica);
. lt categorn w wfi
. · tii ~t a e . . 1· d l · 10 care urmeaza sa e a1ese.
~
1 •j
b) 32 consilieri, pentru un Ju . det cu un numar - de Iocmton 1ocu1to~";
. . cuprins lntre
ill'~ie~ poh\Ijiciliul tentonu ri~ ~- 88 din Legea nr. 161/2~3, modificata com-
500.000; _ _ _ _ 350-001 ; af!Tl e) au di~itate cu_ ~re:e~etean este incompatibila cu unnatoarele:
c) 34 consilieri, pentru un Judet cu un numar de Iocmton cuprin, lntre 1 '111 con o. d cons1her JU e . .
650.000; runctta e . sau vicepnmar'
500.001 i
d) 36 consilieri, pentru un judet cu un numar de peste 650.000 locllitorj_ pi~•t~ t sau subprefect; u angajat cu '°iJiitract individual _de munci
~
in toate cazurile in
- co ·1ierilor ·u e eni e e ar deoarece . b) func1i_onar public sa. _,I,.. fecturii mjudetul respectiv;
judetean se va completa cu pre,edmte .
conduce ~edinte Ie acestma .
· Ie consr·1m
· I ur· JU
· detean, care are 111 dconsi['uI
drept c) ca_lit~ · lmJ_
. al cons1lm · ·udetean on a pre · man:mer asoc1at,
·1
Constituirea consiliului judetean se face in conditii similare cu cele Privind c .
1vi
e Vot ~·
d' t director general, drrector,~,
aparatulfunprc~t~1a~~a1;;e pp1r \.,ej~edinte, v1~p1~f~e~~inistra1ie
d) =-==iibru al con51 m
sau__cenz;::~
, . ••t sau aflate s
.

- al
liul local, cu deosebirea ca in acest caz validarea mandatelor se realizeazli de °'.'8 • dministrator, met. 1 de interes Jgfal infi~ ~ e . tat·~'e comerciale de interes napon
1 a . - ile comere~ ~ .·1e autonome ~1 soc1e \U. .
tribunalul in a cllrui circumscriptie se afla unitatea administrativ-teritorialii, iar m :~lre
ierea de validare sau invalidare poate fi atacatii Ia curtea de ape!. e w~ .specllv sau la regn r I In jude\w '",51"';~~- ···-'• ,,. ,mrnlllrilor sau
De la data constituirii, c siliu ·ude e l§i exercic tulJL~ ,_ j ~ e dicl sau card~ ~:t1;a~ ~: esecretar al a ~ aJae l oa societate
r i l come.!£ial'a'
o ~ de
care .. ~_.t;,, rlP. nresemm . wde interes Joe on ..
riirii ca legal constityit a coll:'i!!._ului nou-ales. Mandatul consiliului judetean este 1de
~ sociee~ r c ,d'a1lsau
e )~ lao om a care d '-'-"""'•'niudP
4aiifiI poate Ii prelungit,
· \ilor ~ ahilresnecll¥. re~ ·u1 .
situatii cand nu pot fi organizare alegeri 2• in caz de riizboi sau catastrofa, ori in alte ~ ~ a l c a r e ~statului ~cietate comerc1
.m c ia de ua,rezentant a . .
f) fun \fir le 1!].Wdetul respect1v' . . ..:;1 ,similate _ .
c ~ e l ta - atsau.setiator' de stat ~1 fun..,\U'e
Secfiunea a 2-a
g)~ t secretar de sta~ sul,secretar . . I cal ji un
Statutul consilierului judefean h) functia de m1mst;nb. . ilat de consilier o
tora. t exercita m ace1a~i tunp un I@l>
A

• nar semm-.
0 persoana nu ?oa e :b•lw cu calitatea de actio
--...--.;;;;.;.-- ~=-~:....>-~ · ~--, astfel ca exercitarea mandatului, pro- m,ilier mdetean. · compat1 1 a •
tee · ui, dre-...-,.,..._......,!ioatiile, precum ~i raspunderea acestora sunt mandat ~e c ~ l i e r judetean estew lil nsiliul judetean1. . . . I unei entita\1
reglementate
local 3
• de Codul administrativ in cadruI titlului referitor la mandatul de ales Cahtatea de cons . la mfiintata de co . .. de dmm wnP care o__@-
ficativ la o socie . tate comerctat fi membru a1 co11~........- . ·toriala ~ n a l
dministrativ-ten onfesio e
Consilierul judete~n poa e a care unitatea a A a\amant de stat saualc sau a altor
. subordmea sauTtile ~i . 1·ue
§1. Conditii de ellgibilitate §i incompatibilitati, economice dm . instttu 1 de .mv·stra\iei publ'ce 1 . .loc e ·a1
du= ce_d_e-:-
fu-e-.Q - a-rt"''ic--:i·pat1e, la um a a autoritatilor admlllluru·+~tilor adnJjIUStrativ-teriton e,
· d'n reteau
~i la spitalele pu?hc~ \ r publice din subord'nea ~buita2.
..a, ·
P~trivit dispozitiilor art. 4-5 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritajilor n ate e1
fi~f
A

administrape, pubhce unnatoarele reprezentanli ai msl!tu\l~ activitate sa nu con . . · , : ; . de prodmC sau

indeplinesc cumulativ locale, au dreptul de a fi ale1i consilieri jude\eni persoanele care
conditfi: dar sub conditia ca ac~~s Legea nr. 161/20 d lucrari, de
a) sunt ceta eni romani sau cetateni ai unui alt stat membru Potrivit art. 90 m . .. d executare e 'uni care. cu-
tr t de prestari serv1c11, e turi aferente un:tfdrepturilor de
iunii Europene; con ac e
~ Art. 171 alin. m..C..adm .-,ml
exercita drep •--1 00/n_din to u
 ~ . ~~
·· I· an din car . a.it • ildn,;~. amelo! de pregatire, formare §i perfectionare profesionall
contracte de asociere cu tu "u . . ~' c ~·• u!strati
Institu
de jnteresJocal aflate m subordmea b autontate _1_
11 v atulm, _precum ~1 a tuturor ~tuielilor necesare ~
aut name .. • 1 . 11 re •· t1P.C11~-:-
a-;:-
[a~rt.,,-2P117 aim. (2) C. a~.]; . . ..
I,Ol . +xtiJe infiinfote de cons1hu Judetean daca are vreuna ct· 11Uh11 J.lld:!;iiJe
v
5
on cu soc1eU1.t• . tu Intre ti • e~ . • la cetete, de la presedmtele constlmhn mdh prin intenne-
functii sau cahtap.: . . lln.atoar an d~ a fl 1' al unitatii administrati~-teritori~~e §i al ap~tului'°de specia-
4;,nl'ho:t rlP nrPc;:Pninte, vicepre~edmte, director general, director eie
. tr
a ~::.-
)
t membru al consiliului de
.. •
admm1strat1e sau cenzor on
.
alte fun
, lllana
ct.. ger, ad .
o.~ e @lut 1 mult 1ozile lucratoare, mfonnatule ~ mvederea inde-
ms a or, . . . d .
lu,gcieraple cusaJilial privat,sau cu capita1maJontar e stat on cu capital al co~dllcer~1
~u de l!i ~J- ~ t ~ de. [art.
ce C d ]
226 alin. (1) . a _m.. . . - -
· · · ten·ton'ale·,
. te, l1l datulUl . •.1 consilierilor Judetem ment10nam urmatoarele:
admllllstrat1v- . . -. . Une1 hh•1.1, 1¼li ll~j fllao · obhgatn or itutia,~ §i regulamentul de organiz.are ~i
b) calitate · . ~cia~ ~a. soc1~t~ Ile ~u cap1ta_I rivat sau c ~ JJl cat
0
, ~ regulilor de ~?~e si ~~ ~
~ajori e stat _u cap1~l-al ~~e1 uruta "1 1mstra~1_v- entona!e, u capi~J a). are ·· u ~n relatiile cu cetatenn expresu IDJunoase, ofensatoare
~ tu11or sa 1
ceste preveden se aphca ~1 m cazul m care fun 11 1ta ile sus- . ct1ot1 .~
1n cuvan
~tioute de SQJ sau ~e -~dele _de gr~dul I ale ~onsil!ernl~i judetean. lllent,onate ftlll fo}ost dm. · · iii d
de at1U · e art. ului ·ude ean sau ale comtS or e
Starea de in~ompat1b1!1~ate 1~. a1 du a ~~h~area mandat:ul.iJL Ori • saUcalo Jor stabilite prin regulamentulde
n ~ s_a~ angaJarea cons1h~~n, ~!tenor ~ali~~-11 manda,.t, ului, Intr-o fu~u~a

p-
incompatibilii cu cea de cons1her Judetean, ~1 du aza data mcetarii de d Ctie e~n [art. 221 C. a . . _WW-~--i.:: cu
spe . . e ----~ ]·
m:in~silier i11detean sau pana la d
---:-·-·
·e a inceta c ia sau cal~et ta fullCt bl· atia de a
i artl - - - -~ olect1v1 ea - dis ti·,
care a dete -~ ~ t starea d e mcompatI·b·1·11tate 1. 1 atea
c) o .ig fi delitate fata e a
V • I . - de-a dovada de probitate, ere e
a-credmta ~1 t " xercitarea mandatu UI sa
inainte de a fi ales mfuncp
bun d) obli~a~a s~: ~rc:reGtitudine ['.111·. 223-~24~~~ta pe trime~ intalniri cu
onsilierul judetean
de consilier judetean sau i n -~ as!_tfun.cti~. In cazuJ ,a fesionala, cm aniza od1c, ce p .
care consilierul judetean nu renunta Ia una dintre cele doua fimctii incompatibile :
pro e) ob~i a ·a de a o~diente 25alin. (1)]; . e,carevafifacutpublicp~
acest termen, prefectul ite o din 1in ca ons.ta_ta incetar~a de drept a
•~ten" ac ~..,._.__--:-. [art 225 alin. (2) C. achn.],
mandatului de consilier ·udetean la data im linir·· nul u ~_~i1e, la propunerea cei.a a. ¥1=-~. e · .. dar nu
fl ~ - . = a· . iliulw Judetean,
secretarului general al unitatii administrativ-teritoriale. Orice persoana poate sesiza 11
grija secretaru _m g
. rdinare a cons
ezenta in cadrul ~e mt~t/ 1 ari in strainatate, o orm
in.fl are cu
secretarul general al unitatii administrativ-teritoriale2•
g) obligat1a de, a ~; de la mcheierea unet ep as . e-
mai tarziu de
45 de lzt e 225 alin. (4) !--.:-- Ia
§2. Drepturi §i obligapi t- d p asar ·
privire la aS a e ~ = .-1-l-
JJJ ~.,;~_.
_ are [art. 228
In exercitarea mandatului, consilierii judeteni sunt 1JLServiciul colectivitatii l~e.
Avand statutul de ale~i locali, consilierii judeteni indeplinesc o functie de autontate te ·- ----:-:--. , . declaratia de
publica ~i sunt ocrotiti de lege. Ei i~i exercita drepturile ~i i~i 1ndeplinesc indatoririle pe mceputul ~e m I. . riodic declara~a de avere ~1
intreaga durata a mandatului pentru care au fost ale~i. alin. (1)-(2) C. adm.] ' idea actuahza pe elm.].
.
i) obligatia ~~-a d~~1:Jei speciale [art. 229 C. a
Din analiza dispozitiilor Codului administrativ putem retine unnatoarele dreptun interese, in condtp.tle 1 g
ale consilierilor judeteni:
. ~~ dre . rimi o indemniza ie luna -3 pentru p;u:ticip~ t qedinte1e consb tarea manda
• A
tuiui
. . in trei situa i P t
.. rev!-
.!!Ylw Ju~iean ~1 ale com1s11 or e specialitate [art. 212 alin. (I) C. adm.]; §3. Suspendarea §I mce . . . detean poate arii .. ; b) a os
. b) dreptul la d~ontarea cheltuieliiar ~ in cazul i n ~ ~ ui consiberuhn JU_ arnasl.ll1 arest .. .
Suspendarea mandatul drn . a) a fos
~~tean aomiciliaza in alta localitate decat cea in care se d~oar-4e.dint~Ul zute in art. 203 alin. (1) C. a ... · · •
Judetean sau a carnisiil~e [art. 216 C. adm.];
dis~asura arestu:ui la d 1verbal al ~
1 1 catre Guvem sau de catre ·u in procesu -.. ..ri,ile la-
2
Art. 91 alin. {1)-(1
.t,,... n1 _,.
) din Legea·nr. 161/2003.
, .. , •. -
bligatort .. botArirl• cu r·
• -~n tn~Od_
O _ ~don!Afll -, I
.:s304~----------~~~------ Drep{ ild .
0
- a mandatului de cons1·1·1er JU . detean 1 30S
~
ca urmare a dispu ..rri,tiist r~t~
finanatn'. bu\ii se \lllate face~-
t
,, It autor, clasificarea •acestor .....l'<I _-1114"
11.m,n<>n~ ......
t ..1m . se f:ace rrn . ordin 11er1J tu;,,,., 1 ·1,1de trU un a
x .. preventive sau a arestulm. la dmnm JI .. pen . .. 1n domeniul econonuco- Clar, de '"1enajare a1'ritmiu!ui Ii
ares · ·
tennen do maxim11m 48 de Cl!Lde la comumcarea :~ rle -- ~ l e i .rere
.ru - .lnciieierii~ 0 . M\' 11I ii tJibtl\li:1 a) atn,bu\11_ le sanitare ii de protec\ie a IIl<diului ~ . atribu\ii
.susp,,adare se comlllri_g consilieruh1j judet<,;!n In tennen de maxu, ,,n d 'd'nu1 ~" n~te i..-itet1 ·m·bu\11 socta ;e· c) atribuJii de coordonare a activila\ii Cllllsilii1or locale ale
em ,, \e v,· b) a 1. rehgioa , . d) 1 'l....::
11
t.
V

itere. Suspendarea dureaza pdnii la !ncetare~~t, revoca ea 48 sau e, 0re de le or; .. ·1fice 1 erare sau de asoc1ere; a It atn"""' J)reVaiUe de 1ege.
mBSurii arestului prevenhv . sau a arestulm· 1a dom1c1 . ·1·ru. inJocu,~.a - e' ~tit!l\
~1lll'
t-~
iY i orac:elor,
" cu ~ art. 173 C. adm., consiliul jude\ean mdeplin~e
d1spo zitiile
de c~op
in cazu] exercilarii unei misiuni In jarii sau In striiiniitate doctuneni . , e1or i 0[lllitate . •
~ ~f ,onf
~
punziitoare se comuruca ~tre em,ten.t 'm tennen de_ 5 21·1e I_ucratoare de la dese
• V V • V at,a core,_ •bu\ii: , . t ea organizarea 1i luncjionarea aparatulm de ,pe-
secretrrului genera] al uruta~1 admm1strahv-tentonale 11 PteiedmtelUJ consiliuJui. llinar, atoarele'butU atr_1_ privind mfim ar ale institu\filor publice de inter,, inde\eaa ii alo
. . udetean,
in prima !edin!ii ulterioara comurucaru cons,·1·m1Ju
s1tuape. • V . de.ean
.. t . ac,
1a t pnn. hotilrare dJUdetea1 ~ a ) lltrl1
con siliulm J tonome de interes judetean: d' ·
. . , e "'as!l . te • . ii}or au .. . ·ude\eui, doi vicepreie m~; . _. .
La fel ca ii In cazul mandatului consilierului local, actuala reglementare n c1s»ta
cieUw-· ...1or ~•dinre~randul cons1lienlor J . a de institu\ii, servicii publice, societa\i §1
sau reorgamzare
prevede printre situaJiile de suspendare a mandatului de consilier judeJean Ji:~,,
~ ,Iege, •nfiintarea . •
nedepunerii declaratiei privind interesele personale. azu1 • hoiara,te I . . functionare a consi!iului Jude\ean._ ixgam-

~
." wnome; entul de orgaruzare i1 . . e i func\ionare ale aparatulm de~
Mandatul1 de consilier judejean inceteazii la data declaririi ca legal constiluit a noui ,egu_•~proba re~;ii, reguJ_am~ntul d:i,~;e7 jude\ean ii ale societl\ilor l1
consiliu ales . inainte de acest moment mandalul de consilier judejean poate lnceta dui tatul de . 1 inst1tut1ilor p .
. (2) C. adm. Acestea sunt identicee 11
drept In oricare dU, cazurile previizute de art. 204 aim. ina, s a e . - oare parti•
cu situaliile in care inceteaza de drept inainte de expirarea duratei nonnale a mandatuJui
I'c1a..\jtate, utonome
precum de interes jude\e_an,toate dr ep
l . detulm,
turile ii obliga\ii)e corespunza
regular a . • ~ nume e JU
1
ii calitatea de consilier local, astfel cii facem trirnitere la explica)iile din secJiunea .. utonome. •
corespunzAtoare, cu menliunea cii atribujiile primarului (propunerea adresatii autoriMtii . exerCita, I~e la societii\i sau regu a onomico-sociala ajudelttlm: ervei bugt1are
1 detm~.
c1patiilor 'b t.i pn•vi'nd dezvoltare~ . leecde eredite , modul de utihzare a rei:
deliberative, sernnarea referatului constatator !ntocmit in maximum 3 zile de la ap3fijia
°
b) atn ,~ ·ude\uhll,. wan .
V

evenimentului) revin pre~edintelui consiliului judetean. . ctarea de

. aprobObugetul J exerci\iului bugetar, • rumuturilor, precum l1 cOllllll
. tul de 'inche1ere a i/ au oarantarea unp mnumele jude\Ulm,
Seqiunea a 3-a !' con ba contractarea l s_ . o . de titluri de valoare .d
d - apro l. • loca1~ a prm· em1smm · t e· . o-sociala ~1 •e
noIIllC
Atribufiile consiliului judefean atorie pub ica 1 ·pozi.te ~1 ax '
bvun d dezvoltare eco 1 ·+;;hle adm1-
.
_stab1leitei . apro.. aprognoze i1. pro_grame- ejte e in eooperare cu aude on1.a~
ordin -
Consiliul judetean are o competenla materiala generala, limitatii teritorial la uivelul - adopta strate~nd,. une aproba ~1 urmar sar'e inclusiv pe ceIe
judetuJui in care a fost ales. . •
· i1 le1spinteresate,
1Ul\ - ·1e nece • . •a1e
mediu a Jude\u masun . dministJa!iV-ten!Oll
in mod similar cu reglementarea atribujiilor celorlalte autoritaji ale administratici nistra\iei publtce oca stora; .. le ale uniti.Jilor a lui, precmn l1 de
publice locale, legiuitorul a optat pentru prezentarea unor ,,categorii principa/e de ciar pentru reahzarea ace 'zului consilulor l~ca teritoriulu1 Jude? •,...;+oriale comI'<:
atribu/il" unnate de enumerarea activita)ilor necesare exercitiirii !or. AceastA fonna de de av1
•- stabileite, pe ·baz,i organizare ii amen; a,are a
unita\ilor adminis(ratlv-,,m
cu aul0fi1illile adnu-
sis!ematizare a atribu)iilor consiliului judejean era prezent ii in reglementarea anteri- implicate pr01ectele 1. a acestma ~1 m cooperare
oad, Legea nr. 215/2001, ca unnare a amplelor modificiiri aduse acestui act nonnativ dezvoltar'e urbanistica generda a ealizare a acestora, . vesti~i de interes
prin dispoziJiile Legii nr. 286/2006. Anterior aceslui moment, in doctrina au fost nente ii unnarejle modul
V er
.1 licatt· . entrn lucrart - ·1e de m .
propuse mai multe criterii de clasificare ale atribujiilor consiliului judetean. intr-o opinie, nistraiiei publice locale Il_1?1 t hni'.co-economice P . t al judetu\m: :...a
atnl,ujiile consiliului judetean pot fi clasificate astfel': a) atribujii privind activitatea - aproba documentatu e e ~ . lui public. ~•· pnvau dafea •mfo\osu"" .. lei'
]>roprie ii raporturile cu a!te autoritaji administrative; b) atribujii in domeuiul econo- judejean. "nistrarea dOmemu • area incbirierea recum sa ,,. • sef'1Cll
mico-financiar ii social-cultural; c) atributii privind organizarea administrativa a judejului; c) atributii privind adm~ . trare conces1on 11. ,dupa caz. p
1 • hotara~te darea ~m adm1ms ublica ' a JU . de\U u '
2
Art. 204 alin. (1) C. adrn. gratuita a bununlor . proprietate P
D. Brezoianu, op. cit., pp. 415-417. publice de interes judetean;
 306
307
-. hotira~te. vanzarea,. darea in administrare conce ·
Drept ad 1
osmta gratwta abununlor proprietate privata'a J. udet.s10nar e "
,1 .. a, lllchiri 1
Sec[iunea a 5-a
fol 'b . d .. d . t't1 % 11
- atn we enunun e ob1ective de interes J. udet ~u UI' erea tar funcfionarea consiliului judefean
~
d) tr'b .;; · · d ·
'."•• pnvm gestionarea servictilor public ~ean.
e .
- as1gura cadrul necesar pentru fumizarea sen, .. de Intere
< sau d
ar
~I
s jud .. ·udetean se 111trune~te m~edinte or~inare ~i extraordinare.
- sprijina activitatea cultelor relio-ioase· icnlor publice de ;,..,t etea11: co11~1hU1Jordinara se desfa~oara eel putm o data pe Iuna,
·t . la convocarea
t,• '
eres . "'l
. em, e_=le , acordurile ii autoriza\iile date. $ed1nta_ onsiliului judetean. Convocarea se poate face ~i de catre vicepr
~
. . aconli asJStenta tehnicil in domenii JUd'lea . . telUl c d. l . ·1· I . . ,-dintel
.fi m c_ompeten\a sa· re~e !l1 . dispozitia pre~e mte U1 cons1 m m JUdetean, msituatia
m care acesta see
W'fW
judet, la cererea acestora speci ce urutatilor adrn · '. d
rese...,nat pflll
•) atributii · · · sibilitatea de
0Ji in11 !IIIP~ art- J79 alin-a(1convo
": ca cons1·1·m11 .
• botarai( pnvmd cooperarea interinstitujional. llUstraJiv.t • )-(2) C. adm., convocarea se face in scris, prin intennediul
entoriale d potrit general al judejului2, 1n termen de 5 zile de la
inclusiv c e cooperarea sau asocierea cu e ape plan intern .
. u_partenen dm societatea civir " p rsoane Juridice ro1 I se<"tarII Ulare pentrU iedin\ele ordinare sau in termen de 3data comunicarii dispoziliei
tmor acpuru, lucrari serv· .. . t a,d m. vederea fmantw .. 1.
" ~1 e:xtern•
~ eon~~ sau docurnentului de convocare pentru jOdintele extraordinare. l)ispoziliile
zile de la data comunicarii
-ho~ te infrwt•
- hot<i~c
, 1cusauprme
.
atrreaJudetului cu unitiiti adm· . Ic Judetean·
nane
Ce e mteres pubr . aru 'fs: rea1IZarii
.
'
on. str
.
alile
in comun '
~'! adJDinistrativ privind con\inutul doclllllentului de convocare
in cazul ie<finlelor
~
..... 4e cooper m1strativ t · . ' ~iI~lui Jocal se aplicil in mod cores p~tor ii pentru consiliu
din strainatate, prec": '::;oc ierea cu alte unita\i • .;;~~\:nale a l i,uletean- Ordinea de
. iedin\ei se aprobii cu maiontate sunpla, 1ar supbmentarea ordinil
•~ pentrU problem< urgente, care nu pot fi amiinate piina
din alte !ari de ZI se poate race
ffili't ~lra \iei public! loc: :: ladasociatii nationale ~i :t:tiv-t~ritoriale la iedinta urmAtoare, cu
. a.an, de aceste atrib .. din ta - n
, ve erea promovii.rii . rna(!ona]e ale • aceea~i majont. ate.
plini orice alte atributii ul1'. expres previizute de le e unor ~edin\ele extraordioare se des~oarii la cererea preiedi.nte!w. .. .
mterese comune '"lnri- consiliulw. Judqea ll
matenale ~i teritoriale. prevazute de lege cu respe!~:Cns1· il~ul ,au a eel pu\in unei treimi din nlllllarul membrilor consiliului. In
cazuri care necesiti
~
a rrmteloJudete
r com an poa~e ,mde. adoptarea unor masuri imediate pentru gestionarea situatiilor
petentei sale de criz!. sau_de
prefectul poate solicita preiedintelui consiliului judetean convoc
area consihuhn Jude-
3
Sectiunea a 4-a tean Codul
in ~edinta extraordinara .
adininistrativ prevede ii in cazul consiliului judetean posibilitatea
convocirii
Organizarea .• consiliului jude\ean ,,de indatJ", in situatii de forJil majorii ii de
A
cons1lmlui j d maximi urgenli pentru
In cadrut co T u efean rezolvarea intereselor locuitorilor judeµuui4.
~edintele consiliului jude\ean se desf~oarli legal in prezenj . . • .. .
palele domenii ns1 i~lui judetean se or . a maiontatn_ cons•·
speciali'tate se de acttvitate. Dm· d garuzeaza comis· 1·1· d lierilor jude\eni in func\ie, fiind considera\i prezenti ii cei care
comisiil.or de alege till prejedinteran ii uul cons,he · · rilor care sunte spe · r oriciror mijloace electronice. Ele sun! conduse de p~dintele parttCI¢ pnn utilizllre"
A

c,a_ ,tate, pe princi- consihuhn_1udetean ,au

COOsiliului -:1al1 ta1e se stabilesc n secretar. Organizarea
locale. J tean, respectand - pnn regulamentul d ' fun~t10
membn ru comisulor de in caz de vacan\ii a func\iei ·de preiedinte, de suspendare ori
citare a mandatului, de ciltre vicepreiedintele desemnat pnn votul
de unpos•b~m,te 1 de ex;;
u se confi . e orgam narea ~1 atributiile consiliului J. ude\ean. In cazul 1n care din motive intemeiate, lipse~te maJont1A~ ,bsolu
Comis1"ile d . gurat1a politicaw r I zare ~I· funct10. nare a •
• • ~ acest
• azul IIlvicepre
care ~1:
lor sai p . e. specia
A

· 11tate
·
lucre w, ezu tac " ~edmte desemnat, ~edinta va fi condusa de celalalt v1cepre~e~~e 5
bri a m unna alegerilor acesta din urma lipse~te, de un consilier jude\ean, ales cu maJont sau, tn c _
aVJZ.area
. .proiecte
nnc1pala atrib . aza pie . . ate absoluta ·
~ afari de 0.:de.
l ut1e a com· Ill
.. n ~1 iau hotarar i
hot!rari din do;ulor de speciaiitate cu vollll_ majorititii mem·
eonusu speciale d tsnle de specialitatee~ul lor de activitat o reprezm
ta analizarea ~i ,
~
~rt. 179_alin. (5) C. adm. . . • . secretar general al judetiJlui"
In doctrma a fost criticata optiunea legiuitorulu1 de a pastra
c:;;uwuua,
dat-:--=-L~ . e analiza .
la tnitiativ ~~ . , m cadrul
verifica
ponenta comis1·e· a cons1liului J·udre. Acestecons1hu
. . e.
lui ·u m \egatura cu procedura convocarii consiliului judetean
s11_1tagtnacful
pentrU ~edinte or are sau
extraordinare. Ase

'teo8teia 1 spec· comis1·1· J detean se pot organiza ~i vedea RN • •

Petr es~u, op. cit.,
. p. ,
210 . • tarii anterioare, posibilttatea co~vo-
etean
ho lll1~• obiectivele _sau a preiedise • .. 3 Art_. ~57 aim. (2) C. adin. In doctrina corespunzatoare ..
se stahilesc prin ntelpot"
. mfi.mta, pe perioada earn cons1hului judetean de catre prefect a fost criticata ca d
~gl~men . formulandu-se, in consectnti,
tarare a consiliul)~ penoada de d ui consdmlui judetea n. ~~atoarea 'l~t_rebare: ,,In cazul 'in care consiliul judet~an ar
fiio unprec~s
5 a, a intr-o ~edintA exn-aor-
1Judetean. egfa~urare a activitatilor re~. ~ ste;:r:: ccurs solicitarii sale?". A
mara la sohc1tarea prefectului, acesta ar putea sa obhge consih
JU e
 358
f) structurilor vamale;
DreptP administratu Functionarupublic
359
g) altor servicii publice stabilite prin lege, care îndeplinec publice centrale sau locale, doctrin -

special careprivesc exercitarea autoriti publice în domeni de iti cu car adaninistra

re s se evidenindu-se
reglementeze specificul necesitatea adop-
Statului. caracter j unei. specificu) functilor publice. funciilor de demnita
chusiva
cu
nparaie
învestii în functie în considerarea încrederii
sunt
$2. Demnitarii publici sebucur «nartea celor care dispun incredinarea unei demniti publice.politice de care
Ca regulä, ei
ilitate _i î_i exercit funcia pe perioada unui mandat.
beneficiaz de stabi,
u be
Demnitarii publici persoanele
sunt care au
Ocupat, prin alegere nformitate cu prevederile Legii nr. 153/2017, Anexa IX pet. D, sunt conside-
functii considerate expres de lege ca find demniti egere sau san
etii asimilate cu funcile de demnitate public urmätoarele: a) conductorul
C adm, functia de demnitate
publice. Potrivit prin numire.
public reprezinta ansamblul
ate

de atributi lit. 2) sfitutiei (pre_edinte, director general, _ef oficiu etc.); b) adjunctul conducátorului
institu
biltai stabilite prin Constituie, legi i/sau alte acte i stituiei (vicepre_edin director general adjunct etc.).
îimvestire, ca urmare a rezultatului procesului normative, dup car
electoral, direct sau
responsa.
ute prin
numire" indirect, ori
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului Ori prin3,
prin Personalul contractual
cu modificrile i completärile pltit nak! . din fonduri
functii de demnitate public: A) ulterioare.prevede în Anexa X urmtoarele Persoanele care î_i desf_oar activitatea în baza unui contract individual de munc
funcii de demnitate cateoori de sau a unui contract de management sunt supu_i, în privina regimului juridic, preve-
funcii de demnitate publicpublic
demnitate public numite'; C) alese'; B)
alese din cadrul functii de
derilor legislaiei muncii _i Titlului al I-lea (Personalul contractual din anutoritäjile i
autoritii publice locale*.
Statutul demnitarilor organelor instituiile publice) din Partea a VI-a a Codului administrativ. Prin legi speciale se pot
acte normative publici este prevzut
prin dispoziii reglementa aspecte specifice privind drepturile, obligaiile i incompatibilitile,
cadrul
speciale care
reglementeaz organizarea constitutionale sau prin
_i funcionarea
legal al raporturilor de munc _i managementul carierer".
autoritilor Personalul contractual din autoritile i instituile publice poate ocupa funeii de
Publicat in M. Of. nr. care nu implic exercitarea

Funcile
492 din
de demnitate
28 iunie 2017. conducere sau funcii de execuie _i desf_oar activiti au depunerii jur-
public alese sunt urmtoarele: Aceste persoane nu obligaia
Senatulur: pre_edintele Camerei Deputailor; prerogative de putere public. în contractul individual de
Si ehestorii Senatului i ai vicepre_edinii SenatuluiPre_edintele României; pre_edintele
Deputailor, pre_edinii _i Camerei Deputailor; liderii grupurilor _i ai Camerei Deputailor, secrelani
mantului, iar drepturile _i obligaile lor sunt cuprinse
nr. 53/20003 Codul muncii" -

ca. In conformitate dispoziiile art. 10 din Legea

cu
secretari comisilor permanente vicepre_edinii comisilor permanente ale parlamentare ale Senatului i Camere ulterioare, contractul individual de munc
ale
Funci de demnitate public Senatului _i Camerei Senatului _i Camerei cpublicat), cu modific rile _i completrile fizic, denumit salariat,
se obligå sa

nistru delegat; secretar de stat; numite sunt urmtoarele: Deputailor; senatorii; deputal. Deputao cSC,contractul în temeiul c ruia o persoan fizIc sau juridica, in
autoritatea unui angajator, persoan
Academiei Române; subsecretar
secretarul general al de stat; pre_edintele prim-ministru; viceprim-minis PSLeze munca pentru _i sub
re_edinií de
intele Curii desecie ai Consiliului Academiei Române; Academiei Române, ViC dint SChimbul unei remunera ii denumite salariu".
instituie public,
pre_edintele Consiliului Legis aiv între autoritate sau

Conturi; Legislativ; Avocatul Cnru a fi angajat pe o funcie contractual

care evideniem
udit din
cadrul Curtii devicepre_edintele Curii de Poporului; adjunctul
a
Avocatului Poporuluy _i o serie de condiii specifice, dintre

neral adjunct al Conturi; consilierii de Conturi; pre_edintele Sis vicepre_edintele Autori tii de na trebuie s îndeplineasc
fi fost condamnat
definitiv pentru svár_irea
unei
Guvermului;
ancelariei Prim-ministrului; consilierul de stat dinconturi, secreta lgeneral al darele: persoana s nu
infrac iuni de corupie
sau de

consilierul cadrul Secretariat Guvernului;ecretarul

naionale, contra
autoritii,
uengaie pre_edintele
sedintele i membrii i prezidenial _i consilierul iatului General al Guv mului; _eful uni contra securitii
ori contra înfptuirii
justiiei, cu excepia situaiei in care a

membri Consiliuluivicepre_edintele
National al Consiliului Concurenei;
de stat din cadrul Administrajiei , nfrac iuni de fals542 alin. (1) lit. f) C. adm.]: pers0ana nu execut o pedeaps a
Consiliului Naional
oritatii Electorale pentru Studierea Audiovizualului, Concurenei; consilierul de concur
consilieru Venit reabilitarea art.
interzis exercitarea
dreptului de a ocupa funcia,
de
, pre_ed
pre_edintele, vicepre_edintele, secreta prin care i-a fost folosit pentnu
edintele i Pemanente; pre_edintele _i Arhivelor Securitjii; plementar
de a desf_ura
activitatea de care S-a

vicepre_edintele
l al Oficiului Oficiului vice pre_edintC profesia sau meseria ori
ACrCita masura de siguranå a interzicerii

Registrului National alNaional de Vicepre_edintele Ageniei Naiona de Integritate, s-a luat

de aceasta nu
avar_irea infraciunii fat g) C. adm.].
Funcile de demnitate Preveni
enire i
Combatere
sau
unei profesii |art.
S42 alin. (1) lit,
2general al public Informatiilor
alese din cadrul Secrete
de
a
Splrii Banilor;
director
pari unei functii sau a exercit rii
: u judetear
Capitalei; viceprimar1l
C organelaT Stat; prefectul, subp
ut
ectul.
360
de
Drept administratiy y n c t i o n a r u l
p u b l i c

361
categorie de funcie ce pot fi Ocupate personalul c o n t .
0 alt
funcionar i autoritatea public
_i alesilor aal oreprei ridic dintre fiind de ordin contractual ca
functiile ocupate în cadrul
cabinetelor demnitarilor
cancelariei prefectului. Rolul acestei categorii de personal este
ale_ilor locali _i în
a p o r t ujlu r i d i c

a c e a s t
teorie este antijuridic (,intrucât pretinsul contract
care ar
lega
s-a
autori-
demnitar. pe alesul local sau pe prefect in realizarea activit ilor diro cadnil
sprijin sdiat functionari nu întrune_te nici elementele de form i nici
elementele de fond ale
exercitarea atribuiilor care le revin'. reglementate de Codul nostru civil") I compromite noiunea de
e din
ontractelor
serviciu
Pentru anumite functii contractuale legea prevede obligativitatea i.
contract de management. In conformitate cu art. 543
trebuie sã cuprind activitile specifice, indicatorii de performant
C.
adm. contractul de
man:
ncheierii umi p u b l i c

doctrina actual serviciu a fost definit ca find .acel complex de

stabilite
raportul de
între persoana fizic, titular a
determinate,
relaii
drepturile _i obligaiile pärilor, modalitaile i termenele de verificare ne
tiviti,
anagement sOciale, legal
utoritatea public «din structura creia
funciei publice,
face parte functia public respectiv i subiectele
nirea obligatilor asumate, precum i realizeaz competena respectivei autoritáti publice'"
efectele juridice produse de rezultatele
Personalul contractual din administraia public de drept
în legtuitur cu care se

corespunde, la nivelul rificri. RaDortul

po
de serviciu este un raport de drept administrativ care nu se confundã cu
Uniunii Europene, personalului angajat in unele categorii insti de dreptul muncit, dei cele dou raporturi prezint mai multe
ale
agenilor:
ageni temporari, ageni auxiliari, ageni contractuali, consilieri agenti de ev enortul contractual
deta_ai etc.. speciali, experi naio sturi comune?. Continutul raportului de serviciu il constituie totalitatea drepturilor i
obligatiilorcorelative ale pårilor acestui raport juridic, drepturile uneia avind cores-
acestui raport juridie il reprezint
nondent în obligaiile celeilalte". Elementul particular al
Sectiunea a2-a faptul c funcionari1 publici realizeaz activiti cu caracter general sau special care

Raportul de serviciu al funcionarului implic exercitarea prerogativelor de putere public.servicCIu s-a

In
public In naturii juridice a raportului de
problema exprmat i opinia potivit
conformitate cu art. 374
alin. (1) C. adm. creia ,sursa raportului juridic de funcie public este un contract adminisrativ. ln
exercit pe baza actului
administrativ ,yaporturile de serviciu se nasc i se
de mumire, emis în Susinerea c pentru numirea unei persoane in
acestei idei se arat
calitate de funcionar
numire într-0 condiiile
functie acesteia, dar acest consimmànt nu exprim
uno

juridic unilateral emis înlegi".

se

conductorul unei autoritpublic

este un act Actul de pubiic este necesar consimmântul
munc). ci in repte': a)

publice.
i sau
instituii publice în cadrul crora sunt baza legii de cTu (precum în cazul încheierii contractului
individual de
la concurs, 0)

Natura juridic a înfiinate funci COnsimtamântul anterior numirii, prin înscrierea _i participarea
exprimat concursulur: c) consim mantul
anii doctrinei raportului de serviciu
constituie ODamant exprimat prin parcurgerea etapelor
conturat dou
clasice a
dreptului administrativ'. Cu subiectla de controvers înc din Cxprimat prin depunerea jurmântulr. este un
teorii, privire aceast problem, S-au teza conform c reia raportul de serviCu

sau _colii corespunztoare

achies m la
L.
Dugurt) scolii franceze (M. u
Ccea ce ne prive_te, acord de voin de

considera c germane (P. Laband) de Hauriou, H. Berthelemy, aport de drept public, fundamentat pe un statut legal _i nu pe un

funcionarul intra în serviciul drept administrativ. In prima la consacrarea

Un important argument cu privirecontracrual aplicabil salariailor,

pentru funcio-
Teral, relaile dintre stat public în urma unui act teorie dContractual .
de regimul
Contorm celei de-a doua_iteorii,
funcionar fiind cârmuite de administrativ unila public a unui regim statutar, diferit
cu art. 73
alin. (3) din Constituie, legile
regulile de drept In conformitate
baza unui contract, încheiat în raportul
n doctrina româneasc,
dintre
baza acordului de functionarul public adminsuu
stat si
se stabie
d e natur constituional.
domenii separate ,,statutul
ganice reglementeaz în
funeionarilor publici" |lit. j)] i
sindicatele, patronatele _i
protecia
fost cå aceea voin dintre cele dou raporturile de munc,
c opinia majoritar care påri. mulgeneral privind de drept administrativ s-a

legal sau ,funcionarul public nu se

S-a cristalizat în
aceasta perio Pornind de la aceste prevederi,
în doctrina
it. p)]. nu poate fi
folosit
reglementar, impersonal afläîntr-o la sintagma «funcionar publie>»
obiectiva". situa contractual, ci i c ,în logica Constituiei
i In critica teoriei care consio
a t

Art. 541
alin.
D.M. Popescu(2) C. adm. Ibidem, pp. 66-67.
Principi, drepturi i Petrovszki, Statutul 445. manilestare de voin a uneia din
Pentru obligatii, Ed. 1.R.D.O.,funcionart
Icionarilor publici din Románia i V. Vedina_, op. cit., p. administrativ de numire in func ie
este o

de serviciu ,hu
sunt altceva decåt
publici, atât înprezentarea
doctrina amnunit Bucure_ti, 2011, pp.
din Uniunea
Europe
. Fentru opinia c actul
unui raport juridic
contractual,
1ar raporturile
muncii, ed. a 3-a, Ed. Universul
teoretic i practic dn clasic drentulcontroverselor
a
dOsiTimi 66-69. pentru
încheierea
a se vedea A. Ticlea,
lratat de areptul
 BOIEJeuld}u
EUn COJeoijaE IS ot ut eilolexoo
1toun 3[3]IuII ut OIPO d 30![qna
eIDIOxa 0 B ilo]na tEje
d DIqna LOJnd LIOIELINd Juns
LuOIRund juns 1ouar
1oijqnd
reLejes ae gounui p a|LInLIOaEI p E1y 1D!qnd
iojLTPUOriOunJ eJe nisInI9sLLeuotjoun
op: aLunuc
e RIeLou eIEInp
njnduiin AV S aIeo 'ulfede 3Jeo aP 31IO)ne Is af!nnnsut no
nio[nIOs ap
nuon ap u Pe as ena
no ILIO]Epu! Is Lumdaip 0LUorfoun [e je1ouð .nin]Eis puIzold31 3JE5 "6661/88I Ju n897 umIoder
aes Ieuoijoung 10[uizods1p UALnO
aIBo 1OYqnd O BI1OIDxo [8007 3LIquuedap 8[ uip Es8 u
o 1oJIXO eoliqnd a]1ounY JO N UI PIejqnd
no eoygnd arjoung Inun ezeq ui nju»d mpeo uip [enjoenu0 Inn[puosioa Is undald Dunu '1o191oypred is
no nioiAI2S ap 10der aP 1OENuOI
duy BI *3IeuOISUSd
caIeiiojos
I`EOJOE ne jeired nneuOiIUNJ eIIUIJdapu
t nu aleo [euosiod ap I[1O3OJE "1O!1qnd JOJIJEUOINOunj 'PyjEIOIds opInun vzeq u eojpiaTpe
-Iqnd e BAEInuno JBIIXNE Innjeuosiad '1o[B
1O1qnd LeuodDuni 3p Jotiipuoo sojLioInooId I1o1JouSq JOjsaE eaJEpioOE eJ J0]L13JOI *aJeOLIOIun
Je e ia prepuejs eisIEA Inneuofoung ajupjajduoo ia a[Loyipou no
nni+e1s *31[qnd
JezIJOo ap w u u ILIoujusu nzes u ( 1013oyon easepiooe puIALId 866I/TtI JU eadOT UIp (7) IS (1) °uP I VE
JOJUiizods1p e
JEIANOe ui eidnse a]Poipau aseun ue
pdnp ojqnd mjnieuoiouny eioedeo EeJepan u I182[ |nsai3]UI uj Injnsinei BoJeujuexe
Op gounuu ap pujALId 8007/tI U 3IuN
ajijoaS - r)OIE
Inpei op ]eYp!TEAU. nes jP[IueJ 3AIJOUU
nFuad Oqnd iojouny 3oiy1oads ionjejsiõoj ulABINUOS Nu aJeo ui enspuu
eareioijos PI II u IDunu '1ounu e jdaip sp »
3oIuieusj a[euoSid 1ejojduuoo u Jeop ia
ILIeiue nzes u (9 Juns puuou »p
oJegunl ej pounu AJensiuiuupe jdaup ap
I1ZIOp 1oun :a1Jeoi un
LIeiuauejõaI OYe u 6661/881 Ju eoðT U[ 'ajiniypS
]ioung nnuad (e
SUILJdno ajeIoOds ajolIou goijde es | 1o|qnd
pnoaxe ap 2oyqnd no nioIAIOS ep miodei JojLueuoijunI UOuNUu Injnidaup e oiniisui o ajsa jn=
JPOd jerTed dun Pugo ad 'oqnd nnidap e o ajse nu
eJEIMp no 1e11013x3 Y aljnusui ojqnd 3o
e no jEIOIOXO [neuoijouny jnjeLejes dui) u *2oiyqnd
ap Innduni psnpar e gsnpaI ejenp
ej gounu ap mnduij ue3e un ajsa oijqnd nieuoijouny po nidej ui ia ieo vounu gzeajsaId as einigo EZEq u[ oIpLun! n-
TeO ut eIjeniis 'PuIOu ap ejeipunl JMOdvu nun ezeq
IDiiADd duI no mAAOS ap S1e) uI npouu ui ieje epizoi eoy1oads ejuarejIp Inneejes [e eounu ap noer Is o!jqnd
ap nTOder pug 1OuNjE
aIsa nioLAIOS unP Pounu ap [niode.
gZeSJuAua[a3I AIIeNSIUIUpe npo) anuj 'aJenstuiupe [njoenuo 'gjuroA 3p Inpiooe EzeouioJ
ieun LTgdnoo EIEIJIqISOd is Oung ol[9nd a
u oqnd iuiouny ndioo A 3ngo op Innisod eoiejdoooe Ia/nes eao12) no gunaidut 3o1|qnd iiieiuojne e aqounj u
IOIqNd 1oLJeuoioung [e RAIOZAI ap Es ault.
Nu aJeo 'sInouo h
ngdej : OI1ounj 3]oluIj u guoIDxa o aJeo ad '3o1[qnd LuS]nd je 1oIPLInd ajsa 1/qnd fmetuoljo
e
eaJej30ut ej gzeiOYIUIq
u enu ap Inidaip ap nioLAIeS ap 1ojLmJOdei neLIejes [e eounu op njioder ap 3oIjqnd otjounj je gounu ap Iniode! gZeezejnoa
no 'gieuiuIojopoU RpEOLIOd *
uLud geujuuiejep epeoLIOd ad iunu oj9o eijdaoxe S l / I DASdo6l ©!n[ EI uIp 09z u JO N u geoyqnd "pseu ap 0j9)3yo) E2JepiooE puAt
Ne gjeujuLISIPP RPEOL u
DIunu LOIIgnd iueuojiouny I` eo LLIOIEpuI I` umdaip I`eO[SOP aunu op A 866l/CtI u eoðoj u1p | Je nsuas ui jerejes ap eaIPII[EO NE nu gouf 12JsE oou
d iunu 1OIqnd iuPUOjDUN J 1OI1qnd ioJueuojiDuNny qe nioIAIOS 3p JO|LINLOu Miauoj u eaA.JensIujupe jnjoe uIp nzel nloIAIOS ap unTode uI aS-npuPye 13 "pounui ap 19Enuoo iniue
RAEJOdUU2] 21POIIpOUI »p theijepou Lud (o 'Ls[ auitpu0o u. sinouoo uLId IPUL eOSRJsap I[. nu 1o!jqnd Jeuojouny aree eo POJqnd ajfoung 0-nut loo| e p d
s gnd nzreuoouny 6661/881 u eoBo up (7) uje2
do uero5!OJ V,
29S d yo
ppeoad ad anumu unud(q tapoadsau 2ayqnd joiouny eaedinoo nnuod aoyi d
-u00 0sujdepu eieo paIOZOI 3p Indioo uip ouqnd Jojueuoijoung eaInqa ao
( Ttpuoo ajaneoiuun ut gJeutuuaNap gpeoLusd ad ajednoo y jod ooIJqnd Inouy JOJIdou
gun o uind jeo ap gpaouad o ad aueoEA Je1odua ainoaxo p aoqnd lo un's 1oyqnd ueuok 0 3IPO ad 3O1qndLiejnd je LIoigimd
o u n J ajsju[ u puDIOKa Psu qnd
nzeo u/ elqIsod ojsa peuuiojap epeoLusd ad nioiniss op nyIodei eaIe]io10x eo OYIDOds JOiuapIns no euneapIOJuUI
Doo n Innuguorofoun un Innjuousjs !Iqnd injnieuoijoung P
pzv
unuu 1ordoung
op e
ad u ejuepnidstn!
P D O u a d

-3d uip
1oder nioIA.
eußejuis E-s ousidns 13juejsui
as
1oj14apanaid ailpuoo ui pipuuuajap nvs
pInuju. s 1e]e Usojof 'ejuroA p ejEloELum
p24 IALInOd
noIAMBS ap A0]1unuOdvi
I1qnd jdaip ap uBe1 nun esndns
/ q n di n . J e u o j f o u s
E9E
va.uD1oA2xa** "upe ') (T) ulje vL AsoJIueu O-1nuiid eIE
edno 79E
Nensiujupe 1daid
364

Sectiunea a 3-a Drept administrariy A n e t i o n a r upi u b l i c

Categorii de funcionari publici în catego funcionanului de 365

Nu
intr
gulat învestit, dar fapt
functjonarul necompetent, adic
Codul administrativ prevede mai multe categorii de
caree s t e , , r e g u
ar care face un act în afar
legale"i de cazurile acela
elasificati dup criteriul atribuiilor exercitate (înalti functionar deteminate de lege _i
formele

publi care far de

publici de conducere; funcionari publici de execuie) _i, functionari publi
rientei profesionale (funcionari publici definitivi;
Doctrina a propus i alte criterii de clasificarefunctionari
respectiv, upic,funes fundtjopotnarif
criteriul
criteri e inaltii
func ionari publici
dintre carepublici
,
criteriul rolului pe care il au
debut
cele mai putanti). uncionari publici realizeaz
reali1zarea atnbuilor inalii managementul de nivel superior in adminis-
eriteriul legalitii învestirii. autoritii publicene ce si,Ortante sunt
Suy
respectiv
hlic central _i in autoritaile administrative
tradiapublic

Dup primul criteriu, se face

distinctie între pualhl
fine_te funcionar public,
înaltul functionar blic, dar
dar în
autonome. Codul administrativ
în doctrin acesta aa nu
publici: urmtoareleele categori fost
fost
categorii de fune apolitici, care ocup, prin concursprezentat
prezentat find ,acea
ca
categorie
de funcionari publi
a) categoria funcionarilor naional, o funcie pu-
traiei publice centrale sau locale, publici de decizie care conduc onari înaltilor
blic din categoria îna funcionari publici, realizând managementul de nivel
fie unele fie o
. central i în autoritäile administrative autonome superior
b)
categoria funcionarilor publici de compartimente autoritate a n ministraia public
i asigurând
direct în faza
procesului de elaborare pregåtire a
decizilor organizatorice
cuprinzånd
aminis bilitatea funcionárii autoritii sau instituiei publice"
executie cuprinzand pe cei duc decizier, c) categoria
a md pe cei
pe cei in conformitate cu art. 389 C. adm., categoria inalilor
implica, funcionari publici cuprinde
concrete in scopul realizri
ce
la îndeplinire deciziile functionarilor pukii Dersoanele care sunt numite in una dintre urmtoarele funcii publice:
in legatur cu al atribuiilor
doilea criteriu, se autoritii publice. administrative prin msuri de a) secretar general _i secretar general adjunct în cadrul autoritäilor _i
instituilor
publici de drept, care au fost face publice ale administraiei publice centrale, inclusiv autoriti administrative autonome
distincie între: a)
b) categoria
funcionarilor învestifi mod legal cu categoria funcionarilor
în prevázute de Constituie sau înfiinate prin lege organic,
unei functii publice, dar carepublici de fapt, care exercitarea
exercit în realitate funciei publice; b) prefect;
nu au fost
vestitur învestii legal sau care nu auatribuiile specifice c) subprefect,
Situaia functionarilor de niciun fel de în- d) inspector guvernamental.
pline_te atribuiile unei fapt poate fi întalnit Normele specifice aplicabile cu privire la intrarea în categoria înalilor funcionari
numit, intocme_te acte funcii publice nu atunci când o
juridice peste termenulîndepline_te condiiile persoan care înde- publici, la managementul carierei _i mobilitatea înalilor funcionari publici sunt prev-
cand continu
De s-_i exercite atribuiile, legal exercitrii
al legale pentru a i ZAute în cuprinsul H.G. nr. 341/2007, cu modificrile i completärile ulterioare.

de
asemenea, aceast de_i a fost
situaie este posibil _i suspendat, destituit sau a
funciei sale ori
atunci
räzboi, revoluie, rázboi ,în demisionar. $2. Functionarii publici de conducere
Cu
privire la efectele civil etc.'. timpurile exceptionale", precum cee
practica juridice ale actelor in art. 390 ain. (1)
mod adnminActele
istrativ susine în mod
se emise de Lategoria functionarilor publici de conducere prevzut este
nuanat.
ar nicio juridice ale unui tradiional c funcionarii
problema
de fapt, în
trebuie teoria n .adm. cuprinzând persoanele numite în una din urmtoarele funcu publice
din cadrul autoritilor i instituiilor
actele aparen de legalitate, trebuie uzurpator, care exercit analizat 4) airector general i director general adjunct
dar carejuridice ale unui funcio
în mod structurilor de specialitate ale
vizibl au ibui PDce autoritjilor administraiei publice centrale,
exercit atribui cuncionar neregulat,considerateînvestit
ca fiind
inexistente. In chimb, Prezideniale, structurilor de specialitate ale Parlamentului României.

producând efecte aparent fr sulegal stra iei publice deconcen-

juridice limitate în legalitate, trebuierespectarea ca fiind valabile,
serviciilor
de ea condiiilor judectoresti, instituiei prefectului,
Cturilor autoritü publice centrale din
1. favoarea terilor de considerate ca n de ale celorlalte organe
ministerelor
ale administraiei
_i
cadrul aparatului propriu al autoritile-
Alexandru, M.
Ibidem, pp. 265-266.Cráu_an, S. Bucur, op. bun-credina" .

dle administrativ-teritoriale, precum

_i în
subordonate acestora. Intr
cit., p. 265. ministraiei publice locale si al instituiilor publice
J.Ibidem.
H.Vermeulen, op. cit., p. 17
 366

aceast categorie _i nciile publice specifice

echivalente, Drept administrat functionarul
p u b l i c

categoria înalilor funcionari publici parlamentari cu

b) director i director adjunct din cadrul
autoritilor si ino
excepia celor din Gnctionari publici definitivi 367
ritailor administraiei publice centrale,
Prezideniale structurilor de
structurilor de specialitateutiilor publice tionarilor publici definitivi se poate face din
specialitate ale
Parlamentului RomániaC Adminielo
umirea func ionari

rittüi judectoresti. precum i funcinle publice funcionarilor publici debutani care au efectuat urmâtoarele categorii
specifice
executiv adjunct dinechivalente
catega

corespunztor la evaluare; b) din categoria perioada decare

din
c) director executiv i director ) stagiu i au
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor cadrul auto- persoanelor intr în
instituti prefectuli. lici _i care au vechimea în
o b t i n u t

functionarilor public
nistraiei publice centrale din _i ale celorlalte c o p p u l

specialitatea studiilor necesare

unitaile functiei publice de minimum un an'.
propriu autoritäilor
al
donate acestora, precum administraiei
administrativ-teritoriale,
publice locale _i al din ane ale admi- ocuprii
_i funciile
d) sef serviciu i ef birou din publice specifice echivalente
institutiilor
1stituilor publíce subor
aparatulh
cadrul acestora- 5. Functionarii publici debutanti
administraiei publice autoritilor _i ora,
instituiilor publice autorita
dentiale, structurilor de centrale, structurilor de
specialitate ale conformitate cu art. 388 alin. (2) C. adm., pot fi numii funcionari publici
in
specialitate ale täilor
ale celorlalteorgane ale
Parlamentului
judectore_ti, instituiei prefectului, serviciilor
publice decon României, Administratie
Rom- structuriloratieiautorität
Prezi- debutanti persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice
de grad profesional debutant, precum _i persoanele numite, în mod
tiv-teritoriale, din cadrul administraiei publice centrale oncentrate ale ministerelo exceptional, prin
transformarea posturilor de natur contractual în posturi afërente funciilor publice i
si al institutilor aparatului propriu al autoritilor din
unitile adminicta care nu îndeplinesc condiiile de vechime in specialitate necesare exercitärii unei
asimilate acesteia. publice subordonate acestora, administraiei stra-
publice locale
funcii
precum _si functiile publice de execuie definitive.
publice specifice Formarea practic a funcionarilor publici debutani se face în perioada de stagiu,
$3. care are durata de un an. La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului
Functionarii publici de executie evalurii activitii, funcjionarul public va fi numit functionar public de execuie
Functionari publici de execuie se detinitiv, în clasa corespunzätoare studiilor absolvite, în gradul profesional asistent, sau
profesionale. clasific în va fi eliberat din funcia public'.
Dup clasele de raport de clase de
ierarhizare _i grade
rele
categorii preväzuteierarhizare,
în art. 392functionarii
a) C. adm.: publici de execuie se Sectiuneaa 4a
functionari
Consilier, consilier publici din clasa I:
împart în urmtoa- Cariera funcionarilor publici
_i în funciile persoanele numite în funetiile
juridic, auditor, expert,
b) publice inspector, consilier achiziiipublice generale de
specifice asimilate acestora; Prin carier în functia public se înelege ,ansamblul situailor juridice i efectele
de functionari publici din clasa
specialitate, precum _i în a II-a:
publice, precum produse, intervin de la data na_terii raportului de serviciu al funeionarului public
care
persoanele numite în functia in momentul încet rii acestui raport, in condiile legii ".
In doctrin se argumen-

raläC)Juncfionari publici dinfunciile

Pana
de publice
clasa IlI-a: specifice asimilate acesteia, public de reteren Caza existenaunui ,drept la carier" al funcionar1lor publici, care presupune, înainte

referent, precum a
Acest drept trebuie îneles ca ,,un drept-sintez,
publicepersoanele de toate, dreptul la stabilitate în funcie.
_i în numite în funcia
Dupa grade
urmätoarele profesionale,functiile
categorii: art. 393 C. specifice
adm. clasific asimilate acestela.
pubica gene aeoarece în coninutul lui se regsesc componente
tate funcionarului public în raport cu
ale tuturor drepturilor care dau iden-
celelalte categorii de personal"o.
a)
b) functionar public
functiile publice de e în
exeeu
c) functionar public debutant;
asistent, C. adm.
d) functionar public Art. 388 alin. (3)
anterioar durata perioadei de stagiu este diferit in funcie de clas: a) 12 luni

functionar public principal, pentru

In reglementarea
funcionarii publici de execuie
din clasa 1; b) 8 lunipentru funcionarii
ll-a |art. 60 alin. (2) din
publici de execuie din clasa
Legea nr. 188/1999].
superior. a ll-a; c) 6 luni pentru funcionariu
3 Art 475 C. adm.
publici din clasa a
 368
functionarului public a fost conca
Drept administratiy ynctionarul
public

Nofiunea de stabilitate a
Statului funcionarilor nukl:..
sacrat pentru toti Recrutarea func ionarilor publici
369
narii publici definitivi prin dispoziile din 19 iuniefunin
Prin aceastà noiune se înelegea situaia ,in care se afl functiona. 1.

judetul ete.) de a nu putea fi îndeprtat din fun cjunea ocupat

tionarul fatå cu 923
in confort
art. 464 C. adm. calitatea de
te Cl

functii publice vacantefuncionar public se dobânde_te

sentinte disciplinare, care îl condamn la pedeapsa de
revocare,
decât
Sa în
statui urs,
p r i nc o n c u r dar ocuparea unei se
poate face _i prin alte moda-
dac suferà v zute în dul administrativ precum modificarea
Codul adr
condamnare penal, a cärei pedeaps accesorie este pierderea litáafi
stribuirea intr-o functie public vacant. raporturilor de serviciu sau
de stabilitate, inamovibilitatea asigura funcionarului _i garania
transferat
cã Condiiile generaerale pentru ca o
persoana sa poate participa
sau promovat decât cu
consimamanul sau, dar aceasta va putea la concursul pentru
functionarilor .care au drepturi câ_tigate in aceast
erarecun ândirea calitii. de funcionar public sunt urmtoarele-
tatà prin Constituie"2
privin elor ce le-a fostcut doar ) are cettenia romån i domiciliul în România';
in doctrina actual, se subliniaz c garan- b) cunoa_te limba román, seris _i vorbit:
stabilitatea ,are
toritàii emitente a unui act de numire
in
semnificaia împiedick." c) are vârsta de minimum 18 ani împlinii;
conditii la revocarea unui asemenea funcie public de a trece oricând d) are capacitate deplin de exerciiu;
act, acesta oricând si în orice
putändu-se face numai în_i anin
-

e) este apt din punct de vedere medical i psihologie s exercite o funcie public;
condiii, cu caracter exceptional".
Potrivit art. 4 din H.G. nr. anumite indepline_te condiiile de studii i vechime in specialitate prev~zute de lege
principiile 611/2008, cu
modificrile _i
care stau la baza completrile ulterigars pentru ocuparea funciei publice;
public sunt urmätoarele: organizrii i dezvoltärii carierei dare, gîndepline_te condiiüle specifice, conform fi_ei postului, pentru ocuparea funciei
a) competena, principiu
funcionarului publice
promoveze într-o funcie publicpotrivit
cruia persoanele h) nu a fost condamnat pentru svâr_irea unei infraciuni contra umaniti, contra
trebuie s
care doresc s accead
dinile necesare
exercitärii functiei dein i s confirme sau s statului sau contra autoritii, infraciuni de coruptie i de serviciu., infraciuni care îm-
b) competitia, principiu potrivitpublice respective; cuno_tinele _i apttu piedic înfaptuirea justiiei, infraciuni de fals ori a unei infraciuni sävâr_ite cu intenie
cesare exercitrii cnuia confirmarea care ar face-o incompatibil cu exercitarea funciei publice, cu excepia situaiei in care
c) egalitatea de
unei funcii
publice se face prin concurscuno_tinelor
sau
_i aptitudinilor ne- a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezineriminarea faptei";
anse, principiu examen; dreptul de a funcie public sau de a exercita profesia
în
functia public a oricrei potrivit cruia este recunoscut 1) u le-a fost interzis ocupa o
hotràre judecåtoreasc deti-
d) persoane care vocaia la carier ori activitatea în executarea creia a svâr_it fapta, prin
profesionalismul, principiu potrivitîndepline_te
prin indeplinirea condiiile
cruia exercitarea stabilite potrivit legn, nitiv, în condiiile legii;
în mod i-a încetat contractul individual
eficient a functiei publice se face J) fost destituit dintr-o funcie public sau nu

limitele prevzute atributilor

nu a
putere public, în care
implic exercitarea de munc pentru motive disciplinare în ultimii 3 ani;
respective; de
dispozitile legale care prerogativelor de al Securitii sau colaborator al acesteia, in condiile prevzute
e) mofivarea, principiu
publici, autoritaile potrivit
reglementeaz atribune K) nu a fost lucrtor
de legislaia specific.
_i instituile cruia, în vederea
ditile legi,
instrumente de motivarepublice au obligaia sdezvoltrii carierei funcionan Art. 466 alin. (1) C. adm.
precum i s sprijine identifice _i s aplice, în sIStemul Legii nr. 188/1999 a se vedea

iniiativele privindfinanciar _i nonfinand

Pentru analiza acestor condiii
nanciar a ctionarilor n Art. 465 alin. (1) C. adm.

transpar principiu dezvoltarea publici, M-E. Mihailescu, op. cit.. pp. 424-426.
în art. l6 alin. (3) din Const1tuie:
,,Funciile _i demnitile
a ae a
pune la potrivit cruia profesional individuala a tora; Aceast condiie este precizat i
legu, de persOanele
care au cetäenia român i
cariera în dispoziie tuturor celor autoritile _i instituiile publice auaceobligi
condiile
toare la PDIice, civile sau militare, pot fi ocupate, în
funcia public. interesati informatiile de interes niln fer
domiciliul în tar".
RriYire la aceast condiie prevzut in reglementarea anterioará,
în art. 54 lit. h) din Legea
n din teyt este enuntiativ , nu limitativ , ir
 370

In afar de aceste condii generale, pentru Dre administraty

necesar îndeplinirea unor condiii speciale. ocuparea anumit
mt
ublic
p u n c t i o n a r up
l ub

De exemplu, pentru ocuparea unei funcin publice funcn funcilor publice

àfie absolveni cu diplom ai studiilor universitare lice de
de cond.
conducere, publie este
Pentru

Concursul pe
Ocuparea
post; care se
verific
din
administratia publicä local 371
nistraiei publice, management sau in
publice, ori diplom echivalent,
cu
specialitatea
de
studiilormaster
nena candi
domendatui lfuncjej
în
domeni
eby b a r

ice esare
necesare
Ocupárii acesi

nd
cuno_tintele _i compet
acestor functii publice.
entele
generale _i spe-
este
organizat
exceptia;
cu ecesa ocuparii concursl
publice localefunctilor publice de OCupari admi
nivelul autoritilor administraiei
l i c e

naional se
public in
pot fi ocupate _i de persoane care organizate la nive a l-a, Si pe site-ul Ageniei Nationale Monitorul Oficial al
velulconducer
comunele odre a
ora_elor, care
Funcionarilor Publici, iar celeRomaniei,
artea a
a
au studii urile pe
concursurile pOst publ se
pe pagina de intermet
studi superioare de scurt durat, absolvite
in cazul funciilor
publice
cu
diplom .
uni
universitare de licenta ee-ul
ste-u
Naionale
Agen iei
unctionarilor a institu
Publici. De regul, organizatoare _i pe
pentru
a

persoana trebuie s îndeplineasc corespunzatoare zile

uin 30 de înainte de datatermenul
categoriei înaltilor finet: Sau stede
desfä_urrii publicare de
a) s aib studii universitarecumulativ _i urmtoarele
arele conditii
condii specifice? ari publica menul poate
fi red
15 zile
pentru concursul concursului. In mod exceptional
de snecia pubj ctiilorpubli de execuie temporar vacante. pe post organizat în vederea
e r m e

echivalent; licen solvite cu ocuprii

b) s fie absolvent cu diplom al diplom de lic juitorul a preväzut conditii minime de vechime
nistraiei publice, management sau în studiilor
universitare de master în licenta sau Cupriirii funcilor publice de execuie (un an pentruin specialitatea studilor nece
SareOcup
ontrl gradul profesional principal i 7 ani gradul profesional asistent, 5
publice; specialitatea studiilor
udiilor necesare domeninul admi-
necesare OCmdomenil
ocupäri pentru gradul profesional superior) _ia
c)s fi absolvit mi functilor publice de conducere (5 ani pentru funcile
.

programele de formare rü functhei publice de _ef birou, _ef serviciu

publice i seCretar general al comunei

Naional corespunztoare înalilor specializat pentru ocuparea unei fm.

i | ani pentru toate
celelalte
de categoriei
ori s fi exercitat functionari public1,
conducere)
functi publice de
Administraie
d) s aib cel puin 7 ani un mandat publici, organizate de funcfi
publice. vechime în complet de
parlamentar: Institatnul
specialitatea studiilor necesare 2. Numirea funcionarilor publici
e) promoveze
s exercitärii funciei
concursul pentru Numirea în funciile
promovare în funcia
Dintre toate public din categoriaocuparea înalilor
unei
funci publice sau
concursul de autoritäii sau instituiei
publice se face printr-un act administrativ emis de conductorul
publice sau, dup caz, de persoana care are competena legalà de
o
reprezint modalit ile de
ocupare a unei funcii funcionari publici. mumire, pe baza rezultatelor concursulur.
concursul. publice, cea mai frecvent fomä
unei
funcii publice arePotrivit la baz
art. 467 alin.
(1) C. adm. In cazul funciülor publice corespunzätoare categoriei de înalt funcionar public, nu-

precum i cel al principiile ,,concursul pentru ocuparea mirea se face de ctre Guvern (în cazul funcilor publice de prefect i subpretect) sau
egalitii
indeplineste condiiile legale". accesului la competiiei, transparenei, competentei, de ctre prim-ministru (în cazul funciilor publice de secretar general i seeretar generalin
funcile publice pentru _i institui publice ale administraiei publice centrale, precum i
Pentru ocuparea fiecare cetjean cre adjunct din autoriti
are dou etape': funcilor
publice de stat _i a cea inspector guvermamental).
trebuie s conin
a) etapa de functiilor publice teritoriale concursul numire într-o funcie public se emite în
Actul de
form seris
C. adm.: a) temeiul legal al numiriu,
i

Tentelor generale recrutare care const în verificarea Lumatoarele elemente prevåzute de art. 529 alin. (1)
salariale; c) numele i prenumele funcionarului
necesare
b) etapa de ocuprii unei cuno_tintelor generale _i cOmp temeul legal al stabilirii drepturilor individualizat categorie, clas , dupå
ca,

Competenelor selecie care const functii

în
publice, realizat prin concurs naOnal, Public, d) denumirea funciei publice,
prin
exereite funcia public; f) drepturile
concurs pe post.specifice necesare verificarea cuno_tintelor de speciala 8da profesional; e) data de
la care urmeaz s
durata programului
de lucru, respectiv
ocuprii unei funct
funciiii publice vacan dlariale, g) locul de desf_urare
a activitii; i)
de serviciu cu timp parjal.
Fiecare act
Calitatea de vacanta,
ant, realizat
TCaa prin întreag sau raport
post, care se funcionar public se
de serviciu norm
de aport cu
aferent funciei publice.
a postului fi_
naional. poate face în dobânde_te doar în urma uministrativ de numire are anexat o
definitiv, funeti-
de numire în functia public consemneaz i
maximum 3 ani de la promovarii coo
data promovrii
In termen de 3 zile de la
emiterea actului
de credin"'.
jurämântului se
Depunerea
Art. 465
promovärii concu
concurs arul public depune jurmântul
alin.
Art, 390 nli (3)-(4) C. adm
 372

scris, iar refuzul depuneri atrage revocarea actului

administrati, ade Drept administratiy sblic
n c t i o n a r u lp u b l

public. Obligaia de organizare a

depunerii jurmântul
competena legal de numire". tine numire în f Pentrua particip
la
concurs sau examenul de
privire la semnificaia
Cu
din acest moment funcionarul
depunerii Jurmântului, în doctriná
persoanei carefunchaare diat
deinut,
s u p e r i o r celui
functionarul
ele condii prevzute de art. 479 alin. public promovare în gradul
trebuie s
373

profesior
sional
fost numit'. Afirmaia
public î_i exercit legal atribuiile exprimat opinir 3: ani (1) C. adm îndeplineasc cumulativ
care a
este corecta, find fun a) aib cel
putin vechime în gradul
mainu tiei publice s

romaneasc, dar ea trebuie circumscris doar la situaia

agreat în mod profesional funeiei publice din
al
tar în doctri promoveaz ,;

deoarece în caz contrar

public pe perioada stagiului.
ar fi nule de
drept actele juridice funcionarului
uridice public
efectuate de
b)s fi obtinut
: numr un inim de credite prin
seminare, conferine, schimburi departiciparea la programe de formare
definitiv de
perfec ionare,

experien sau vizite de studiu ori

$3. Promovarea
functionarnl urmat o form de perfecion
atimii 3 ani activitate;
de
profesional cu durata de
maximum 30 de ore în
functionarilor publici c)s fi obtinut cel putin lificativul ,,bine" la evaluarea anual a
Promovarea în
iadividuale în ultimii 2 ani de activitate; performanelor
funcia public este o modalitate de
ocuparea unei functii publice dezvoltare a carierei d) s nu aib o sanciune disciplinar neradiat.
superioare:
superior celui deinut, funciefunciepublicpublicde de execuie de gradei prin
sional imediat Participarea la examenul pentru ocuparea unei funciüi publice de execuie dintr-o clas
superioar presupune doar dou condiii": a) s dobandease, ulterior intráari în corpul
punztoare studilor absolvite; funcie dintr-o clas profe
public de conducereexecuie
categoria înalilor functionari publici vacante. vacant, Cores
functionarilor public1, o diplom de studi de nivel superior, in specialitate în care ii

rsplat a efortului", constituind Ea este funcie public din desfäsoar activitatea sau într-un domeniu considerat util pentru desfurarea activitäji de
prezentat în doctrin ctre conduc torul autoritjii sau instituiei publice; b) s nu aib o sanciune discipl1nar
devotament i pricepere rolul ce-l,momentul de
satisfacie pentru cei care î_i ca fiind.o neradiat.
Promovarea în funcia
au în cadrul
diferitelor autoriti realizeaz cu într-o funcie public de condu-
publice" n fine, pentru a participa la concursul de promovare
cu public
excepia promovrii într-o funcie
nu este
condiionat de cumulativ urmtoarele condiir :
existena unui post vacant, cere vacant, candidaii trebuie îndeplineasc
s
_i a unei funcii publice de public din categoria înalilor a) s fie numii într-o funcie public
din clasa I;
conducere. funcionari publici b) sa indeplineasc condiiile
minime de vechime iîn specialitate,
Promovarea în grad condiile specifice
necesare

examen, promovarea într-o profesionale imediat superior se poate face prin concurs sau C)Sa ndeplineasc condiiile de studii, precum i

examen, iar promovarea într-o funcie public de execuie dintr-o clas superioar Ocuprii funciei publice,
categoria înalilor funcionari functie public de conducere _i în functia public prin
ale
individuale
evaluarea performanelor profesionale
(1) C. adm.,
din
unul urma-
cand numrul publici prin concurs. dn conformitate cu art. 485 alin. se acord i
func ionarului public
desta-
candidailor este mai mare decât cel Concursul
evalu rii
de evaluarealesefuncio-
se
organizeaza aun un
arilor
publici face anual, iar în
se
urma

,satisf c tor",
,nesatisfäc tor".
Procesul
individuale

examenul atunci cand numrul candidailor este al functiilor publice vacante, ar ,foarte bine", ,,bine",
performanfelor
evaluare a Constitu ionale
are calificative:
metodologiei de
c prin
Decizia Curii
Legea
publice vacante'. egal sau mic decât cel al funct 1aril
ormitate
cu prevederile

din a n e x a nr.
6 a Codului
administrativ.
Reamintim

a
dispozi iulor art. 69 alin.lit.()a) din
aln. (1)
din Legea
art. Vil
neconstitutionalitate

nro DnCi la exceptia de prevederilor func ionari1lor

publici
referitoare
Dhibil publici i ale privind
Statutul
2017
art. o9
f u n s t i o n a r i l o r

188/1999 u n l i t a t e a
dispozi ilor
i n r
 375
n G t i o n a r up
i ub
blliic

mul Legii nr. 188/1999, Codul administrativ reglementeaz

Drept administrativ în
studiilor universitare de ma
studiil
ca i fo
f or
rmm:a r e a i onarea
perfec iona profesional a funcionarilor publici,
fel
374 ai
.ne separat dreptul i obligaia de a-i îmbunti în mod con
s e p a r a t

diplom
s fie
absolventi
cu
sau 1n
specialitatea studiil.
dome
necesare exer sec iune
narii publici
au

. Pentru perioada în care urmeazå programe

d) management ro profesionala'
publice, de
administra iei
hilit ile
i pregatire
profesional funcionarii publici beneficiaz drep
neradiat ; ectionare inte-
functiei publice:
organizate la iniiativa ori în
perf ec
disciplinar de sunt
c e s t e programe
aceste
a i n u u.

sanc iune la i dac a

aib o participarea public
e) s nu
numär minim
de credire pri sa
ame de forma d et o
mare
r n
cuvenite
ori dac find la iniiativa funcionarului
fi obtinut
un de experientä riale
autorit ii sau stituiei publice,
instit
de numire în funcia public.
schimburi
conferin e,
seminare, cu durata de min are competen a care urmeaz
de perfectionare, de perfec ionare
profesional 30 de ore în
ordul persoanei care

C. adm., func ionarii publici alin. (6) intr-un

urmat o
form 58
art. 458 de 90 de zile
s fi cu
c a r o r durata
este mai mare
activitate. nformitate
a sau parial
din
3 ani de nr. 188/1999 In urma modificärilo periecionare,
finanate integral
.
ultimii _i
^i |
la fel i Legea prin formare
f o r m a r e

în str in tate, local, sunt

Actuala reglementare, un s i s t e m a e promovare rapid în functi de
me d e
lendaristic, organizate ate în tar sau
de stat sau bugetul
prevede bugetul 5 ani de la
mai programe din
Legea nr. 156/2018',
nu
institu iei
publice,
public între 2 i
sau administra ia
ane

autorit ii lucra în profesional ,

etul în scris c
vor perfec ionare
de
Sectiunea a 5-a angajeze cu
num rul
zilelor
se
Aioati s propor ional
o alt perioad .
dar nu au
prev zut
indatoririle functionarului public programelor,
n u este perfec ionare,

Drepturile _i feminarea
programul
respectiv
un program
de
formare _i
institu iei
publice
contra-

dac pentru urmat sau salariale

au autorit ii
drepturile
al V-lea din nart
care restituie
s _i
în seciuni separate ale capitolului
Persoanele sau
sunt obligate propriu,
precum autoritatea

Codul administrativ prevede lor, de

vina
din bugetul
i îndatoririle acestei categorii de
din suportate
drepturile absolvit-o efectuate a u fost
referitoare la Statutul funcionarilor publici c h e l t u i e l i l o r

dac
acestea

vedere natura jJuridic a raportului de serviciu, drepturile si valoarea perfec ionärii,

personal. Având în face obiectul u n o r negocieri, ele fiind stabilite primite

în perioada

obligaiile funcionarilor publici nu pot institu ia public *.

artico-

prin lege au fost împrite drepturi de func- în public in cuprinsul

In doctrin drepturile funcionarilor publici publici

functionarului

funcia cu care a fost func ionarilor

a putea îndeplini $1. D r e p t u r i l e

fiune (drepturile n e c e s a r e unui funcionar pentru
tuturor func ionarilor publici, precum i prevede
drepturile

investit) _i drepturi personale (drepturi comuneIn mod corelativ, _i obligaiile

a d m i n i s t r a t i v

munc remunerat)".
funcio Codul

C. adm.]|
publici
un

o
presteaz
f i u n c i o n a r i l o r

celor care a lelor 4 1 2 - 4 2 9 3 : 412

(care sunt o componenta adm.j
f u n c i o n a r

de func iune [art. 413 C.

t u t u r o r

un

narului public au fost clasificate în obligaii c o m u n e tuturor

la opinie
egal [art. s
asigure ta
de

a) dreptul
discriminare

personale (care sunt

t r a t a m e n t trebuie

public) _i în obligaii la publice de s t a t u t u l u i

competern ei func ionarului dreptul form

D) _i
institu iile
nici o
iau n
aplicarea

celor care depun o munc . A u t o r i t i l e

nu
permit
care
se

egal _i s la
deciziile

in
alte
o r g a n i z a i

nent privire
188/1999 privind Statutul funco cu 414 C.
adm.j
satu
pentru modificarea _i completarea Legii sa
nr. public. informnat p r o f e s i o n a l e

156/2018 afi [art.

Legea nr. direct sindicale,
de mod
organiza ii C. aam
au
nr. 554 din 3 iulie 2018.
publicat în M. Of. în
jart. 4I pot
Careptul
o r g a n i z a i i

narilor publici,
în funcia public acei func ionari pubilci e ncursul îl
vizeaz

în
s i n d i c a t e ,

î n f i n e z e
publici
nu

ale
rapid
p r o f è s i o n a l e

rotrivit acestui sistem, puteaudobândirea statutului de manager public _i a u promova,

promova lego
S yi
care
de
a s o c i e r e

intereselor
publici
pot
s
acestora.
Funcionarii

de
conducere

absolvit programe organizate pentru arii a r e p t u l

se organiza 21ua
o r g a n e l e
protejarea cadrul
in
f u n c i o n a r i i

în funcia public . Acest concurs în

Organizat n vederea promov rii rapide scop salarizat

de funcii publice rezervat nizat în avar

"nd
ca drept, mandat

în limita num rului

acestui
orice functie

Agena Naional a Funcionarilor Publici, e x e r c i t e

c puteau participa la O urmtoarele nbaza

s 1 dar
rapide. Art. 70 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 meniona care îndeeplineau _i T990,
ele public 188
la nr.
în mod umu func ia
Legii
VEderea promoväri rapide în funcia public persoanele
C C sistemul

purii
ufuainnal ol functiei nublice din care pron l t i m y l an;
s i m u l t a n

STgita fimctionarilr
an, nnblicl
1 exe u l
 376
zile de la
Drept administratiy A n o n a r u
D l ub.
ublic 377
15 zile
n termen de 15 legerea organele
în
primi gratuit unifor pe care sunt obligai s
sndicale.
azul în care de o
poarte în timpul
n opiunea lorconduce
organiza inlor
s opteze, iar în
ei trebuie 8 C. adm.]
organizaiei sindicale
funetia sindical
raportul de
servicu se suspend

din organizaia
nd pepe ooo
sindicalá
perioad egala esteste pentr ciului
Jart.
a c e s tc a z , n o r m a
a legal în vedere dou elemente:
are
dreptul de a primi uniforma
conducere
mandatului in functia
de functionarului public de a o purta în timpul orelor de
public poate fi defnut simultan cu imultan
c o funcie sindi al nesalariz cea au galtit
s io b l

it i acestui drept sunt,

obligatia serviciu
de regul, funcionari publici cu statut special care î_i
Functia
obligatia respectrii

este aplicabil.
regimului incompatibilit ilor i al
conflictelor
contlictelor de i n t a
de
nterese care le
Bencficiari
e s
iarii
f
acestui drept sunt,
ã y o a r a a
ctivitatea in servicii
c t i v i t a t e a
de asigurare a ordinii publice _i securitii naionale

e) dreptul la grev fart.

4l6 C. adm.] temul penitenciar ar
Pe durata grevei, funcionarn publici care se afl în grev SALU
in
d e a avea o urat normal a timpului de lucru de 8 ore
pe zi i de
dreptul
si alte drepturi salariale.
iaz de salariu ne sáptámân i de a beneficia de recuperare sau plat majorat in cazul
419 C. adm.]
dreptul la salariu, prime i alte drepturi báne_ti [art. 417 C. adm.] suplimentare lart.
Pentru activitatea desf_urat, funcionarii publ au dreptul la munc

a-cadru nr. 153/2017 stabile_te în art. 21 alin. (1) c ,munca suplimentar

drepturi bäneti în salariu, prime _i alte
condiile legislaiei privind salarizarea personalului
Legea-

estat peste programul

normal de lucru, precum i munca prestat în zilele de sr-
plti din presta
care, în confomitate cu legea, nu se i în alte zile in
publice.
Salariul funcionarilor publici se compune din salariul de baz la
fonduri bätori legale, repaus
în
sptämânal
urmtoarele 60 de zile calendaristice
care hucreaz, se compenseaza prin pltite ore libere
sporuri _i alte drepturi salariale. In contormitate aduga prin ore libere plâtite nu este
modificrile _i completärile ulterioare, salariul de baz Legea-cadru nr. 153/2017
cu acesteia". AtuncCi cänd compensarea
dup efectuarea
programul normal de lucru va fi pltit în
are dreptul lunar personalul plätt din fonduri reprezint,suma
de bani
publice, corespunztor fno la c Dosibil, munca suplimentar prestat peste
unul dintre urm toarele sporuri:
gradului/reptei profesionale, gradaiei, luna urmtoare cu
vechimii in specialitate"
[art. 7 lit. a)], iarunctei, un spor de 75% din salariul
de baz corespunztor orelor suplimentare efectuate;
este un element al salariului în cazul în
-

lunar/soldei lunare, acordat ca de baz, corespunztor orelor suplimentare,

procent la salariul desporul
.

u n spor de 100% din salariul

solda de funcie/salariul de funcie, hak de srbtori legale
indemnizaia de încadrare, în condiile suplimentar a prestat în zilele de repaus sptmànal,
fost
fiecare categorie de
personal" [art. 7 lit. i)]. In categoria altor legi, nentm care munca
în vigoare, nu se lucreaz.
în conformitate cu reglementrile
Legea-cadru nr. 153/2017 prevede urmätoarele: drepturi salariale _i in celelalte zile în care, 153/2017, plata muncii suplimentare
se

drepturi salariale pentru deinerea Potrivit art. 21 alin. (4) din Legea-cadru
nr.
titlului _tinific de doctor; de _eful ierarhic în
drepturi salariale orelor suplimentare a fost dispus
preventiv; drepturi salariale pentru activitatea pentru înactivitatea de control financiar face numai dac efectuarea
poate
europene; drepturi salariale pentru prestat proiecte finantate din fonduri scris, fr dep_i 360 de ore anual.
a se
sau demnitate public
într-o functie de autoritate
europene, indemnizaia de hran. gestionarea de proiecte finanate din fonduri 1) dreptul afi ale_i sau mumii
de
Salariile de baz sunt art. 420 C. adm.] demnitate public, îin
într-o funcie de
fiecare functie i fiecare difereniate pe funcii, grade/trepte _i gradatii. Pentru unc ionarii publici pot ale_i
fi sau numii
conflictul de interese i regimul
grad/treapt administrativ _i a legislaiei privind
toare
tran_elor vechime în munc, cu
de profesional îi
corespund 5 gradaii Condiile Codului publice _i funcilor publice.
functilor de conducere, pentru care exceptia functilor de demnitate corespunz- Incompatibilit ilor în exercitarea demnitilor
public atrage suspendarea
de drept
de baz gradaia este inclus în indemnizaia publics Numirea sau alegerea
într-o funcie de demnitate
anterioar, pân la
preväzut pentru aceste functi". lunar/salar a raporturilor de serviciu, pentru perioada respectiv . In reglementarea
funeionari publici _i
Legea-cadru nr. nr. 156/2018, înalii

salarilor de baz are 153/2017 prevede c ierarhizarea

aduse prin Legea
momentul modific rilor
trebuiau s-_i înceteze,
iîn conditiile legii, raporturile
posturilor în vederea stabil
plexitate, creativitatela_i baz urmtoarele criterii generale: cuno_tine _i de conducere a pentru
functionarii publici într-o funcie de demnitate public sau

fi numii
sabiitate, coordonare _i diversitatea activitilor; iudecata _i impactul expernza,espon- de serviciu pentru a putea
astfel de funcie".
incompatibiliti _i regimurisupervizare; dialog social _i comunicare, deCIZilo inca, candida pentru o

speciale'. conain u cit., p. 463.

de drept administrativ..., op.
Tratat teoretic practic i
V. Vedina_,
M.Of.Legea-cadru alin. (1) lit. a) i
b) C. adm. 156/2018 S-a abrogat
nr.
nr. 492 din 28 i
153/2017 privind salan
Art. 513 iontä consecint a acestei situaii a fost _i taptul
ila
ca prin
ort
Legea
net
nr.
5 din eoea r .
 378 Dre administratiy n d t i o n a r u i p u b l i c

concediu de odihn , la concedii medicale yi la alte cordare pentru fiecare din aceste 379
j) dreptul la
C. adm
concediidii lart.
art. 421
Conditiled e a

51-93 din Legea

51-93
din
63/2010.
nr. In mod
categori de pensii sunt
prevázut:
in legätur cu acest drept,
art. 421 alin. (2)C. adm. prevede c in
cs
421 rt.
art.
al functionarului public, membrii special, art. 426 C.
sterea peri
_i oada concedilor
adm.prevede
rinsul
dece

medicale, a concedinlor de matemitate i a celor pentru Cresta o de

familiei, care au, potrivit
raporturile de serviciu nu pot i incela nu pot fi
ngriirea initjativa
modificate in
c a z

pensie
de urma_, primesc pe o perioad de 3 luni
de urma legi,
echivalentul salariului de
functionarului public în cauz, exceptia
cu
stuailor prevzute de leoeecât din
din
copilor lalaultimalun
epuln lun de activitate de activitate a
funcionarului public decedat. Acest drept se poate
K) dreptulla um mediu sntos la locul de munc [art. 422 c lege. din ul la emiterea deciziei pentru pensia de urma_ dac decizia
In asigurarea acestui drept al funcionarilor publici, adm. olungip â n .

emis din vina autoritaii sau a instituiei publice în termenpentru pensia de

autoritile
obligaia s le asigure acestora conditi normale de munc si iois_i
i nu
a
fost
de 3 luni de la
au

ocroteasc säntatea i integritatea fizica i psihica.

tiile publice na_ decesulur funcionarului public.
garantat dreptul persoanelor
Totodat, având în vedere In afar
263/2010 permite acordarea _i urmtoarelor
de pensii, Legea nr.
dizabilitai de participa la alnear; bilete de odihn; ajutor de deces, în cazuldrepturi
cu a

pentru ocuparea funcilor publice', autoritile concursurile

i instituiile publice a
ublice au _i organizate
este de
asigur ri.
sociale: tratament
lui, pensionarului ssau al unui membru al familiei unuia
asigu-
asigure adaptarea locului de munc pentru funcionarii dintre ace_tia.
pune la dispoziia acestora instrumentele de asigurare a publici blici cu dizak obligajaija s a l t u l u i

ol dreptul de afi protejai in exercitarea atribuilor legale [art. 427 C. adm.]

I) dreptul la asisten medical,
proteze i
accesibilitätii. dizabiliti
_i de a PPentru realizarea
acestui drept, art. 42l alin. (5) C. adm.
prevede în sarcina
m) dreptul la recunoa_terea vechimii în medicamente \art. 423 C. adm 1 auoritji sau instituiei publice oblígaia de a asigura protectia funcionarului publie
sional (art. 424 C. munc, în specialita
adm.] i în onotriva ameninrilor, violenelor, faptelor de ultraj crora le-ar putea fi victim în
Acordarea gradaiilor i a cotelor grad profe impo
salariul de baz se face în procentuale orespunzto exercitarea funciei publice sau în legtur cu aceasta. Accast obligaie se realizeaz
funcie de mai multe tran_e de
vechime înacestora,
aât prin luarea unor msuri proprii de asigurare a proteciei, cât _i prin solicitarea
la 5 ani
pentru gradaia 1; de la 5 ani la 10
ani munc:
calculate la sprijinului organelor abilitate de lege.
pentru gradaia 3; de la 15 ani la
20 de ani
pentru gradaia 2, de la 10 anide la 3 oani
gradaia 5 pentru gradaia 4, la 15 Tot în scopul eficientizrii msurilor de protecie, autoritile _i instituiile publice
Vechimea in munc peste 20 de ani ani sunt obligate s suporte cheltuielile necesare asigurrii asistenei juridice în cazul în
peste
juridic de munc cât _i vechimeareprezint atât vechime dobândit în care împotriva funcionarului public au fost formulate sesizäri ctre organele de
Vechimea în dobândit în exercitarea exercitarea unui raport
munc, a unui raportspecialitate este unui raport de cercetare penal sau aciuni în justiie cu privire la modul de exercitare a atribuilor de
de serviciu sau vechimea dobândit în serviciu. serviciu'.
punzätoare profesiei sau profesie liberal temeiul unui
într-o contract de D) dreptul de afi despágubii în situaia în care au suferit din culpa autoritdti sau
este
recunoscut vechimespecializärii sale. In
conformitate functie sau activitate serviciu
în
424 alin. (3) C.cores a nstituiei publice un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuilor de
membre specialitate
dobândit în statele atât vechimea cu art.
incheiat ale Uniunii dobândit în adm. art. 428 C. adm.]
convenjii de Europene sau în România, cât i remunerate în sectorul public i în sectorul
dreptul la recunoa_tere
cea )dreptul de a desf_ura activiti
n) alte state cu care
i alte reciproc a acestor drepturi.
Potvit art. 6pensie
Romänia a Prvat, cu respectarea prevederilor legale privind incompatibilitile i conflictul
de
alin. (1) drepturi de
pct. lit. b) din
I asigurri sociale de stat [art. 425 C. interese [art. 429 C. adm.]
pensii publice', cu Legea nr.
asigurati în mod modificrile _i 263/2010 privind sistemul adm.j
urmatoarele obligatoriu completrile
în sistemul ulterioare, unitar ac $2. Indatoririle functionarului public
categorii de pensii:
anticipat parial, public de ensii. In funcionarii pubiiei su
pensia de pensia pensi: acest
invaliditate,pentru limit de sistem se acord în cadrul art. 430-450 C. adm.:
ndatoririle funcionarilor publici sunt preväzute 430 C. adm.|
Tunct ionari pensia de urma_.vârst; pensia anticipala, pensia
Po [art.
a obligaia de a respecta Constituia _i legile generale,
aulorilaulor publici de
conducere obligaiei prevzut in art. 1 alin. (5)

precum _i dinsaucadrul
subsecvent
asta obligaie
publiceposibilitatea
este
institufilor
Art, 472 c autItatilor din
de fi
a
numii inîn functii de din pentru toate autoritile, instituile, persoanele fizice _i juridice de a
o ritäilor administratia
sau institn1tiil
public central demnitate public
demna cadrul
Stie,
Art. 10
alin. (4) din instituilor publice
publica
aflate încentral în care 1yî_i desf_oar
care
din
activtau
Especta Constituia, supremaia acesteia i lege
Publicatäîn MOE Legea-cadi n raporturi ler
so
este un principu care
Drept administrativ
st la baza exercitrii
anarupl u b i c

art. 1-2 din Legea nr. 14/2003

381
PTIneipiul legalitaqu
români cu drept de vot,partidele
cu
promova su
n contormnit
nitate
politice sunt asociaii cu
legi,metiei publice,
obligaia de a

i drepturilesupremaia
ticl funetionarii publhei i
au cet enilor
cà ale care
onstitutiei si legilor. drept. precum
statul de silih eier
polith itic
vointei
_i exercitarea voi lor politice, particip in mod liber la
a

administraia public. in
spectarea exeroEle sunt pers indeplinind o misiune
public garantat de
iccetàtenilor in relaia cu
exercitarea atr1buiilor nersoane juridice de drept public _i prin activitatea
ntiomari puhiei trebuie så actioneze pentru punerea în aplicare a.
care le i . Ele s
zStitu ie. .

naionale, pluralismul politic, contribuie la formarea

eresele
lor promoveaz
b)obigaid indeplini indatoririe de servicu cu
de a
profesionali lilor le le i int

candidai in alegeri _i la constituirea unor opiniei

cortormitate cu legea lart. 431 C. adm.]
in dotrinà evideniat aspectul profesionalismul este o noti
s-a ca
legale. aorie e
ublice,partio ip
partic1parea
cu

la scrutine, potrivit legii.

cetenilor
autoritai publice
_i
manifestà pe multiple planuri, atat in relaiule de serviciu rFiecare
e partid
cinmuleaz
partid aare
r e un statut propriu care prevede in mod obligatoriu procedura de

arhici i colegi. cât i rela1ile cu persoanele

juridice cu care
cu siuno.
ori, omplex care executive _i competenele acestora. Funcionarii publici pot fi
subordonati
organelor

auladministrativ stabile_te cu valoare de principiu c instituia

,în exercitarea intr n contact.
gere
a
litice,
ia partidelor politi cuexcepia secretar1lor generali ai unitilor administra-
ctionari publiei trebuie så adopte o atitudine
neutr fa de
religios sau de orice alt natur _i s nu orice
functiei personal,
rice interes pu i v - t e r i t o r i a l e .

iferent dac au sau nu itatea de membru al unui partid politic, funcionarii

siuni., ingerinte sau
intluene de orice natur" dea curs unor
Indife
.

eve Li trebuie s se abin ca, în exercitarea atribuilor ce le revin, sã-i exprime ori
cobligatia de a se abine de la orice fapt care ntuale lic

or fizice sau juridice ori ar

putea manifeste public convingerile i preferine poitice, s favorizeze vreun partid
aduce
Aceast obligatie trebuieprestigiului funciei publice preju persoa-
corelat cu dreprul la libera leinute [art. 432 judicii nolitic, s participe la colectarea de fondurn pentru
activitatea partidelor politice, s
C.
tionarilor publici. In exercitarea exprimare care adm.] publice însemne sau obiecte inscripionate cu
afseze în cadrul autoritii sau instituiei
mnitätii. imaginii. vieii intme, acestui drept, ei nu trebuie s este recunosoeut sigla _i/sau denumirea partidelor politice, ori så partic1pe la reuniuni publice cu caracter
familiale aduc atingere
funciei publice deinute. i private a oricrei persoane
eze demnitatea
politic pe durata timpului de lucru.
d obligaria de a asigura un serviciu _i nici sä h) obligaia de a-_i îndeplini atribuiile corespunztoare funciei publice ocupate
e)
obligatia de afi loiali fat de public de calitate [art. 433 C. satu a atribuilor delegate [art. 437C. adm.]
Obligatia de loialitate a autoritatea sau adm.
instituie public [art. 434 C. prevede cu valoare de principiu c ,.funcionarul public
Codul administrativ
are

:
i_i desf_oar funcionarilor
activitatea publici fa autoritatea adm.] ndatorirea s îndeplineasc dispoziiile primite
de la superiorii ierarhici. De la aceast

2te: a) s nu exprime în concretizeaz prin o serie de sau institutia public în

se
ODIgaie, exist _i o important exceptie privind
dispoziiile pe care funcionarul publie
N1tatea
autoritii sau instituieipublic aprecieri neconforme cu realitatea interdictii expres men- COnsiderå ilegale. In aceast situaie
el are posibilitatea s
refuze aducerea lor la

ste1a, b) så nu fac publice, cu politice, în

legtur cu LCinire, în scris _i motivat, urmând
s aduc acest aspect la cuno_tinta
superiorului
re la aprecieri
litigile în care autoritatea neautorizate strategiile
_i s nu ofere _i proiectele de acte ale erarhic al persoanei care a emis dispoziia. pentru
oloseasc
iniormaii sau
instituia neautorizat informail public nu poate invoca principiul
independenei ca temei

caracter secret; public este parte; c) s nu dezväluie

care au cu uncionarul
0anelor fizice sau subordonrii ierarhice.
d)
impotriva statuluijuridice CSpectarea principiului
r în vederea s nu acorde asistent _i o serviciu. precum i confidenia-
de de stat, secretul de
Itatea. sau a promovri de aciuni consultana )Obligatia de a pstra secretul documeniele de care
iau cunotin în

In
autoritii ori a instituic tuiei publice în juridice
ori de
a legátur cu faptele, informaiile sau
de interes publie |art. 459

confomitate cu art. 434

ortului de : alin. (3)
care i desf_oar
a r e a funciei publice, cu excepia informaiilor

ermen. serviciu, pentru perioado aceste

de 2 ani, interdictii se
extind _i
C. adm.]
182/2002 privind protecia
15 din Legea
informa ilor clasificate",

i) dac prin dup încetarea rorivit art. nr.

informa ile secrete
de stat sunt,Informa ile
obligaia de a prin legi speciale prevede nu se Cu
c a r i l e _i complet rile ulterioare,
pot prejudicia
siguranta
sonal e informa un
prin a c ror
divulgare se

g) generatoare de acte autoritatea sau inst

considerate
securitatea naional, s e r V I e I u sunt
secrete de
hotPCsc
obligaia de a
art. 436 C. nu se implica juridice [art. 435 instituia
C.
public cu privire la situail natio
1da i ap rarea trii"
[lit. d)l, iar
de
infoma ile
natur s determine
prejudicil unel persoane

adm.} în ca
adm.
activitatea polpolitic decât în Orma ile divulgare
a c roreste

Juridice de drept public sau privat" [lit. e)

D.
Apostol
Art. 431 Tofan, op.
condiiile prevzute de in M. Of. nr, +08 din I0 iunie
2015.
alin. (3) C. cit., p. 414. politice.
republicat
adm. Ed nr. 14/2003 a partidelor
 tjonarui
p u b l i c

382
Drept administrativ obliga ie este lirect legtura cu
Clasificarea este
o actiune de
restrangere a autoriza iei de a lceast
de
relatiile de îndeplinirea funciei
subordonare între functionar
publice cu profesio-
383

prin incadrarea
acesteia într-o
clasà i

(secrete
nivel de secretizare.

de stat I Secrete de serviciu)

Lepea .

iar pentru inform imfoprrmeavedejie, abliga ia

de a ira funcia ubl
mu uriliza
funcia publici
public
in
actiuni
dou clase de
secretizare
secrete
din clasa
de stat, trei niveluri de secretizare
are (ct.
(strict secret de maile m)
443
C. adm.] publicitare _i în scopuri elec-
clasificate
lefart. de a a01eficia în
nu beneficia interes
tan deosebit , strict secret i secret).
secrete de stat sunt stabilite de c tra
mpor obliga ia
privat a statului sau
personal de valorificarea
Categoriile de informaii autori _i insti n)
ublic sau unitilor
a bunurilor pro-
tutile publice deintoare
ale acestor

stat pe nivcluri de seeretizare fiind aprobata _i actualizat

informai, lista cuprinzând
informaile secrete
prin hotrre stfel de
informaetii
i decât în
decá condiile prevázuteadministrativ-teritorial
de lege
[art. 444 C.
i de e

are în vederea
asigurarea valorificárii bunurilor adm.]
kini~a

Informaiile secrete de serviciu se stabilesc de onductorul persoanei juridio uvernului, aului si al unitjilor administrativ-teritonale din domeniul
normelor prevzute prin hotrâre a Guvernului. b l i ci privat
in condii care
baza pubhic
ciniului prioritai nteresuiui public _i a s asigure
Legiuitorul a interzis clasificarea ca secrete de stat a
documentelor în scopul ascunderIi incalcarii legi1, erorilorinformaiilor, datol cpst sens, funcionarul public nu poate principiului transparentei si
administrativee, telor sau
e s p e c

accesului la informaiile de interes ublic,

p u b l i c i t i i . .

participa la achiziionarea unui bun

ale vreunei persoane sau
restrângerii ilegale a
lezrii altor interese legitime. De
imitrii exerciiului unor
aftlat în pr anrietatea privata,
sau la concesionarea
ori inchirierea
unui bun aflat in nr
ca secrete de stat
informaiile, asemenea, nu pot fi drepturi ublic sau privat dac a luat cuno_tin, ro-
în îndeplinirea atribuilor de serviciu,
clasific
prietate

datele sau documentele

fic fundamental care nu are o legtur sificate
referitoare la
cercetare o
de valoarea sau calitate bunurilor. terdicia este valabil i atunci când el a participat a
secretelor de serviciu, este interzis justificat cu securitatea
naional. _tiinti- organizarea
rea vân vânzrii, concesionarii, nchirierii bunului
clasificarea în nris
privinta respectiv sau a
obtinut informatii
continutul lor, sunt destinate sasigure informarea informailor care, prin natura a ra sau la care persoanele interesate nu au avut acces
interes public sau
personal, pentru favorizarea ori cetaenilor asupra unor probleme de o) obligaia de a respecta regiumul Juridic al conflictului de interese _i al inconm-
ionarea justiiei. acoperirea eludrii legii sau patibilitilor [art. 445 C. adm.]
in afar de obstruc.
obligaia de a nu
serviciu, funcionarul public este divulga informaile secrete de stat Functionarii publici trebuie s completeze declaraia de avere _i declaraia de interese
datelor, informailor sau obligat s pstreze _i sau secrete
de atat la numirea în funcia public cât _i la încetarea raportului de serviciu. Pe
De la aceast
obligaie de
documentelor de care ia confidenialitatea
cuno_tin în exercitareaasupra tuturor
parcursul
derulärii raportului de serviciu funcionarul public trebuie s actualizeze anual ambele
astfel cum sunt confidenialitate sunt exceptate
definite în cadrul funciei sale. declaraii.
la informaiile de interes
informaile de interes public, art.cu 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 public,
privind liberul acces Declaraiile de avere se fac în scris, pe proprie rspundere, _i cuprind drepturile _i
informaie care prive_te modificrile _i
nstituii publice, indiferent activitile sau rezult din completärile ulterioare, adic ,orice obugatile declarantului, ale sotului/soiei, precum i ale copiilor aflai in intrejinere în
informaiei". de activitjile unei autoriti
suportul ori de forma conformitate cu modelul prev zut în anexa 1 din Legea nr. 176/2010, cu modificnile i
sau de publice sau
modul
alfii,
J)
in
obligajia de a nu
solicita
de
exprimare a Ompletarilese actualizeaz ulterioare. Declaraile de avere se depun in temnen de 30 zile de la data
considerarea direct sau
sau
accepta, ri anual, cel mai târziu la data de 15 iunie. in cazul incetäri acti
k) obligaia de funciei lor
publice, daruri sau alte
utiliza
a indirect, pentru ei sau e n u l de depunere a declara iei de avere este de eel mult 30 de z1le de la acest
responsabil
Tin aceasta obligaie sunt resursele avantaje [art. 440 C. adm.pentru Dup completare _i actualizare, declara iile de avere se trimit in copl
publice sau private avute în vedere publice [art. 441 C. certificate Ageniei
umpul de lucru
a
statului _i atât
bunurile ce fac obiect al adm. Naionale de Integritate.
necesar unitilor a

ctre obligaia îndeplinirii

superiorii ierarhicirezolva lucrrileatribuiilor
de a administrativ-teritoriale,
corespunztoare
cât _i baniipropriela
publiel y
onuctul de interese reprezint situaia în care o persoan ce exercit o ar
uca sau o functie public are un interes personal de natur patrimonial, care pulea
demnitate

(art. 442 C. _i sarcinile repartizate functiei publice ocupa e. influe

uCna indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constituiet st
adm.] în
termenele stadill altor acte normative.
Concept.entru alte aspecte privind
Reglementare.
Publicat în M. Of.Mijloace informatiile
de secrete dele stat,
663 ocrotire...,
nr. a se
R.N.
Lege Petrescu, op. cit., p. 548.
din 23 op.cit., pp. vedea D.C.
octombrie 2001. 219-222. Mât, Securitatea naional. demnit ilor pub se,

dificarea r T76/2010 privind integritatea în exercitarea funcilor i

funeoa \
nale de pletarea Legii nt. 114/2007 privind înfiintarea, organi/ares
 nonarnpub ublic

385
384 Drept administratiy interese _i s actioneze pentru prevenirea
aparitiei solutionarea legalä
_i
Legea nr.
16l/2003, eu
ficrile i completrile
public se
ulterioare, prevede înîn cu
aflä în conflict de
fict
de

79 situaiile în care funcionarul

terese _i aatia de participa la activitäile sau dezbaterile publice in condliii care s nu
art.
se impun în aceste situai.
se atl în conflict de int
remedile care obiligatia.
functieiprublice art. 446 C. adm.]
MEceprestigiul
fn
ul
in mod concret, funcionarul public lac se aflä oficial
din umtoarele situai: a)
este chemat sa rezolve cereri, s ia decizi: comunicarea a
informaiilor _i datelor privind
huarea decizilor cu privire
la persoane fizice _i Juridice cu care
care are
în ula
sa participeuna Tegu iei publice, precum _i relaile cu mijloacele de infomare inactivitatea
D e regul

mas se
conformrelaiilegii, cu- sri sau ffuncionari publici desemnai în acest sens de conductorul
lartialfi s a u

patrimonial: b) particip în cadrul acelela1 comisi1, constituite conf

cu furaracter Afunci când un funcionar public particip la activiti autoritäi
c tre sau
nari publici care au calitatea de sot sau rud de gradul I; c) de

ale sofului sau ale rudelor sale de gradul I pot influena deciz
teresele sale patrimoni fiunctu qur sblice. A t u n c i .
p o s t i t u f i ep
r u b l

fi ddesemnat
sau dezbateri
e s e m n a t în .acest sens, el are obligaia de face cunoscut faptul c opinia
pe care trebuie fi
exercitarea funciei publice. s le ia
în
public ce farfard a prezint punctul de vedere oficial al autoritäi sau instituiei publice.
in cazul existenei unui confliet de nterese, funcionarul cazurile, prin conduita i opinile lor funcionari publiei nu trebuie så afec
public este EXpna,

luarea unei iobligat så se

abtin de la rezolvarea cereri, huarea deciziel sau participarea la Intoate
publice.
de îndat pe _eful ierarhic cruia func iei
onat direct. In lecizii _i s-
îi este
eze
subordona Ze
prestigrul
un comportament bazat pe respect, bun-credint,
de avea corecti-
mult 3 zile de la data luärii la cuno_tin, _eful ierarhic va termen c obligaia
a

autoritaii sau instituiei publice desemnarea unui alt func propune conductc decel i profesional in relatile cu persoanele fizice i cu repre
oral
pregåtire i nivel de experien. ublic, care are actorului dine,
integritate

juridice care se adreseaz autoriti sau instituiei publice [art. 447

entanjiipersoanelor,
Potrivit art. 94 alin. (1) i (2) din Legea nr. 161/2003 aceea_i
este
incompatibil cu exercitarea oricárei alte funcii calitatea de .adm.
relaiülor internaionale s aibã o conduit corespunztoare
functionar ut dobligatia ca în cadrul
a fost
numit, precum _i cu funcile de demnitate caliti decât cea tpublic
publice sau
pot detine alte funcii _i nu public. Totodat, care art. 448 C. adm.] în strintate, reprezint auto-

cadrul autoritälor sau

pot dest_ura alte activiti, funcionarii
remunerate sau publici m
u Functionarii publici care
exercit o misiune oficial
ori destoar alte
organizaii intemaionale
cazului in care raportulinstituilor
în diverse
publice, în cadrul
cabinetului neremunerate in ritatea sau instituia public dezbateri etc.) trebuie sã
de serviciu al demnitarului (conferine, seminarii,
nu

cadrul regiilor
autonome, societilor funcionarului public este suspendat), (cu exceptia activiti internaional
cu caracter
autoritii sau instituiei pe care o reprez1nt.
comerciale ori in alte precum mag1ne defavorabil rii _i
sectorul public.
uniti cu scop lucrativindin promovezeo
de luare a decizilor s acioneze iîn mod obiectiv i
Tot în domeniul S) obligafia ca în procesul
prevede c funcionarii incompatibilitäilor funcionarilor publici, Legea responsabil [art. 449 C. adm.]
la sán tatea i
securitatea în munc

efectuarea unor acte publici nu pot fi mandatari ai unor

în
nr. 161/2003 ODugafia de a respecta regimul cu privire
nici nu se
pot afla în
legätur cu funcia public pe care o persoane în ceea ce priveste art. 450 C. adm.]
pectivi sunt soti sau rude raporturi ierarhice directe în cazul în exercit [art. 94 alin. (A] _i
de gradul I
Functionarii publici
[art. 95 alin. (1).
care
funcionarii publici res- Sectiunea a 6-a
pot
tari
_tiinifice, al creaiei exercita functii sau activiti în domeniul raportului de
serviciu

ain sectorul privat, care nuliterar-artistice,

Modificarea
precum _i didactic, al cerce-
functionar public, potrivit sunt în legtur direct saufunctii în alte domenii de
indirect cu atribuiile exercitateactivitate se
realizeaz
mobilitatea în cadrul corpului
unui raport de
serviciu

Pentru verificarea situatilor fi_ei postului. ca Prin Oncarea

raporturilor de
serviciu
modificare a
determina o publice ori
yonarni de tionarilor publici. Motivele care pot i institu ilor

depun o incompatibilitate
public1 trebuie s activitii
autorit ilor

declaraie de interese, conflictelor

modul preväz1t în sau a pot fi în legtur cunevoia eticientiz rii public.
de interese, carierei în funcia de
dezvoltarea
anexa nr. 2 din pe proprie
moditicarea
raporturilor

Codul Legea cu interesul functionarului public pentru

evalueze dinadministrativ impune

nr.
176/2010. rspundere, au cu prevederile
art. 502
alin. (1) C. adm., modalit 1:
proprie initiativ oricefunctionarului public un rol activ
urm toarele
nmitate realizeaz prin
publici se
situaie care poate era o astfel ca C buie s eionarilor
Legea nr. 161/2003
publice, functiilor genera situafie de incompatibil a) delegare;
M.Of. 219
a
privind unele msuri b) deta_are; cadrul altei
din 21 publice publice ori în
nr. _i în A pentru asigurarea
aprilie 2003. mediul de afaceri, transparentei în exercitarea aei áilor c) transfer; institu iei

prevenirea transparen
sau
autoritä ii
prevenirea _i sancionarea coruptiei, cadrul publice
mutarea definitiv în
d) institu iei
sancyo publicata în Suructuri d p e r s o n a l i t a t e juridic a
autorit ii
sau
 387
ninaru
public

Drept administrativ
386
temporar in cadrul autorita ii
sau institutiei n
ublice ori Deta_area
cadrul altei
mutarea
e)
trd personalitate
toritii
juridic a autoritt
sau instituiei publice: une în interesul autoriti sau instituiei
publice în care urmeaz
structuri
temporar a unei funcii publice d
exercitarea cu caracter
ucere sau Deta_area
etivitatea funcionarul public, pentru perioad de cel mult 6 luni în
o
funcionari publici; din
sýdest _oare activ

Aceast perioad poate fi dep_it doar cu acordul scris al

goria înalilor cate- Jhdiest
a n c a l e n d a r i s t i c .

g promovare;
h) mobilitatea în cadrul categoriei imalilor funcionari publici
U S UL
l Inul

inegona
an

narului public. hlic Deta_area se poate dispune pe o funcie public vacant sau

De regul, aceste modaliti de modificare a raporturilor de seruin

in cazul tuturor serviciu sunt aplicabile
categorilor de funcionari publici. In mod exception
e m p o r a r
v a c a n t

administrativ prin care se dispune deta_area este emis de persoana care i

narii publici debutani este posibil doar delegareadeta_area sau mutareapentru functi A c t u l

ompeten a d en u m i r e unctionarului public deta_at, la propunerea autoritii

sau insti
pentru funcionarii publiCI care exercita funcia public în temein act1vitatea funcionarul public deta_at.
sä-i dest_o0are
serviciu timp parial le sunt aplicabile doar transferul _i mutarea
cu unui
raport de hlice în care urmeaz funcie public de acelai nivel, dac pregätirea
in toate cazurile, modificarea raporturilor de serviciu definitiv. se poate dispune pe o

dispune prin act administrativ emis de persoana care are ale functionarilor
responsabilitilor
publie corespunde atribuiilor _i
Deta_area

fesional a func ionarului al funcio-

act trebuie s
cuprind în mod obligatoriu urmtoarele competenta de numire. ici se
respectarea categoriei,
clasei i gradului profesional
elemente: a) tema Acest
protes

modificrii raporturilor de serviciu, b) numele anciei publice, cu o funcie public de nivel

inferior se poate face doar cu
c) denumirea funciei i
publice, individualizat prin prenumele functionarului nulegal sRrului public. Deta_area pe în cauz . In mod excepional, este permis deta-

profesional; d) data la care urmeaz så fie modificat categorie, clas _i, dup cazpublic; Crdul scris al func ionarului public funcionari publici, înalilor
sau din categoria
de modificare; e) raportul de serviciu _i public de conducere vechime în
perioada pentru care se dispune modificarea grad sarea _i pe funcie condiile de studi, de
o
dac modalitatea de
modificare modalitatea în care funcionarul public îndepline_te
publice.
care se efectueaz
a
raporturilor este temporar; raporturilor
modificarea raporturilor f) funcia
de serviciu in situaia
studilor, precum _i condiiile
specifice n e c e s a r e ocupärii
funciei
public poate refuza
de de public prin specialitatea alin. (9) C. adm., funcionarul
desfä_urare a activitäii, i) termenul stabilitserviciu, g) drepturile In conformitate cu art. 505
cazul delegri, la
se adaug
care i-au fost
încredinate în vederea exercitrii pentru predarea lucrrilor salariale; h) locul reglementate _i în
care

_i Ccta_area pentru acelea_i situaii nu i se as1gur

cazare; b) este
atribuiilor de serviciu. bunurilor se face într-o
localitate în care

S1. Delegarea urmatoarele: a) deta_area

de familie. salariul i
singurul întreintor funcia public i
deta_rii, dat pe luna, al
funcionarul public î_i pstreaz
Delegarea dispune în interesul
se e perioadaachitarea costului integral al transportului cel puin o

incadrat reptul la
an. Aceast
funcionarul public, pe o perioadautorit ii sau
de cel mult instituiei publice în care este cazrii i al indemnizaiei de deta_are.
perioad
Modificarea raportului de
cu
poate fi
dep_itä doar cu acordul60scris
serviciu
de zile
calendaristice într-un
atribuile stabilitate al
schimbarea loculuifunctionarului
se face
prin public. S3. Transferul
confomitate cuprinart. fi_a504postului.
In cu
nivel,
muncii în _i legaura public
vacant de acelai
într-o
deiegarea dac se afl în una din alin. (3) C.
adm., funcionarul Tra se poate face pe
o funcie
profesional al
func ionarului public, sau

opiul minor, c) starea urmtoarele situatii: trebuie s

îndeplineasc

delegarea; d) motive säntji, dovedit cu a) graviditate;public poate

b) î_i cre_te srelua
espectarea categoriei, clasei _i gradului
de nivel inferior. Functionarul
public
pentru ocuparea
runc iei
funcie public vacant
delegrii. familiale temeinice certificat
de natur a medical, face de studii, condiile de vechime _i condiiile specitice
Pe timpul
delegårii, funcjionarul justifica refuzul contrainaa
de da a curs
nL
publice în care urmeaz s fie transreral. tipuri de
transfer:
transferul în

art. 506 dou

în
public i_i care delegarea sepublic
face într-o î_i pstreaz funcia Oul
administrativ
publiec.
reglementeaz
sau func ionarului
obligat sådesfå_oar
autoritii
la cererea
public _i salariul, iar
conduc torului

alt localitate serviciului _i transferul

suporte activitatea, autoritatea decât Csul serviciului se face la solicitarea füunc ionarul public, cu

delegare. costul sau

integral al trans instituia publica
cea in
leag este
.ansterul în
interesul

în care urmeaz
s î_i desf_oare activitatea
aprobarea
autorit ii conducatorului

au publice public transferat

_i cu

Art. 530 alin. _i al indemnizaiei de dlseris al func ionarului

Art. 504 (I) C.

alin. (5) C. adm. Art. 505 alin. (2) C. adm. de ineetire
adm. aul a fost prev zut ca o
modalitate
a
 388
389
sau institusiei publice in care este numit funcionarul
publie A
blic. Atunei Drept
când administrativ nionaru
p lu b l i c

rea cu caracter temporar a unei funcii publice de conducere

face in alt localitate decat cea in care i_i are sediul autoritatea
a categoria înalilor funcionari publici
trebuie sã
ionarul
pläteasc
public,
acestuia
autoritatea sau
o ndemnizaie
instugta public la care sse
egal cu salariul Dat
instituia facede lasfeSe
de la ecarernl 5 Exer

s a ud i n

net se permite rea cu caracter temporar a unei functii publice de

de lat alatransfenul
salariului din luna anterioar
concediu plätit de 5 zile.
celei în care se transter, toate cheltuielil calculat 09
adm.
auC.din categoria înaltilor funcionari publiCi dac este vacant sau temporar
Transferul la cererea funcionarului
ctorului autoritii
instituiei publice
sau
pubic
în care
este
condiionat da transportnivehl
_i un
u
mduce

VICant , cu caracter temporar a unei funci publice de conducere, aceast

functionarului public. Acesta trebuie s-l meaz s î_i
desf_ robarea cond
ondu- In ca
exercit rii

modificare a raportului de serviciu se realizeaz prin promovarea temporar

instituiei publice în cadrul creia i_i în_tiineze pe conductorul
destaoara
are activitatea
public are îndepline_te condiile de studi i de vechime în specia-
activitatea functionar autorita
modalitate

trebuie s emit actul administrativ de functionar

modificare a sa nu are o sanciune disciplinar
maximum 10 zile lucrtoare de la raportului de servi public, care cfdiilor pentru ocuparea funciei publice i care
primirea
depi 30 de zile calendaristice de laîn_tiinrii. Datata de la care in tate.
se face prin act adminiIstrat1v al persoanei care are com-
iat. Exercitarea temporara
eaz temen de
nu poate
data emiterii opereaz de maximum 6 luni într-un an
actului t a de numire în funcia public, pentru perioad
$4. Mutarea
administrativ transferul eten
Ageniei
lendaristic, cu notificarea prealabil Perioada
a Naionale a Funcionarilor Publici, cu
m surii'. de 6 luni poate fi prelungit cu maximum
10 zile înainte dispunerea
de
Publici în aceleai condii, dac
Mutarea notificarea Ageniei Naionale a Funcionarilor
funcionarului public realizeaz in cadrul
ori în cadrul altei se luni, cu
organizat concurs de recrutare ori promovare i funcia
structuri fr autoritäii autoritatea sau instituia public
a
În conformitate cu art. personalitate
507 alin. (1) C. adm.
juridic autoritii a
sau
sau
institutiei muhlinn public nu a fost ocupat'. funcionar1
Mutarea definitiv
poate avea loc in
mutarea poate fi
definitiv instituiei mublioe In cazul în care funcia public corespunztoare categoriei inalilor
fi ocupat
autoritii instituiei publice în care î_i
sau dou temporar
situai: a) din sau
a. temporar vacant _i, din motive obiective, nu poate
acordul scris al
acestuia; desf_oar dispoziia conductorului
activitatea
publici este vacant sau
exercit rii cu caracter temporar se face la propunerea just1ficat

barea conductorului b) la solicitarea funcionarul public, cu prin mobilitate,

m sura
notficare prealabil a Ageniei
autoritii sau instituiei justificat publice, cu
a funcionarului a conduc torului autoritii sau instituiei m surir".
pe o funetie
public vacant de acela_i nivel, cupublice. ambele situaii public,
In cu apro-
Naionale a Funcionarilor Publici, cu 10 zile înainte de dispunerea
profesional al
Dac mutarea functionarului public, sau într-o respectarea categoriei, clasei i
mutarea are loc
definitiv se dispune în funcie gradului
alt localitate public vacant de nivel inferior.
Sectiuneaa 7-a
autoritatea sau
beneficiaz de o instituia public de la care se decât cea în care î_i are sediul Suspendarea
raportului de
serviciu

anterioar celei îndemnizaie egal cu salariul dispune mutarea, drept, la ini-

calculat la nivelulfuncionarul public
de
în care net poate suspenda
se face mutarea de publici se
Mutarea _i concediu pltit de 5 zilesalariului din luna al functionarilor
un serviciu

dispune motivattemporar
Kaportul de acordul pårilor". publice au
pe o alt lucrtoare.
de ctre funcie
public vacant sau lativa func ionarului public sau prin de serviciu,
autorit ile i instituiile
realiza
dispune pe o funcie public conductorul
putându-se
autorit ii ori temporar vacanta se perioada suspend rii
raportului
publice,
eventuala ocupare
pot înceta
gradului vacant de acela_i instituiei
nivel, cu respectareapublice. Mutarea se
Fe
postul aferent
funciei de serviciu nu

intr-un an profesional al funcionarului

raporturile
public în
perioadà cauz .
Ogatia s
rezerve
In aceast
categorie, claset func ionarului
determinat .

calendaristic. Dep_irea public, pentru o perioad

a r pe o modificate decât din ini iativa
sau cu
acordul
public se
constat

de 6 luni înperioad
se de
poate face doar cu acordul
func ionarului

scris al
termenului cursul unuimaximum ou nu pot fi suspendarea
la inifiativa

de drept i competen a
de numire,
iar suspendarea

laristic
excepional,
narul public în
funcionarului
mutarea temporar public.
an
carC Suspendarea
administrativ
emis de
persoana
care are

fost reglementat si

cialitate, nu îi maicazul în care starea sau definitiv prin act Publici a

func ionarilor
156/2018.
poate fi solicitat de Nafionale
a
18 din Legea
nr.

permite desf_urareasnttii, dovedit pe baza unui func I pct.

prealabile
a Ageniel dispozi ile
art.
Na ionale a
prin Agen iei
1tuaie este
necesar ca functionarul activitii exano
INecesitatea
notific rii
a
Codului
administrativ,

99 prevedea
obligat1vitatea
avizului

funcii publice de
în ^i în aceat
unei
temporar a
casc
188/1999

acel compartiment. în vigoare

atribuile
nr.
com intr rii Legea cu
caracter

care îi
revin?. public în cauz s fie apt
anterior
Pân la
aceast
m o d i f i c a r e ,

privire
la m sura
exercitärii

profesionai depli- cu
Publici
sa inctionarilor

Func
 n t i o n a r up
l u b lic
lic
390
Drept administrativ
prin acordul prilor se aprob prin act administrativ emis de aceeas expres prevzute de lege
activitii se dispune tot prin act administrativ, emis de persoana aceea_i persoan. alte
cazuri1ex
391
ersoana care are .Reuarea
m )ina
i nc a z u l s u s p e n d r

ductonul
legal de numire în functia public
Potrivit art. 513 alin. (1) C. adm., raportul de serviciu se suspenda. competenta de a aceast msur, atoritäii
fuza
refuza sau amäna
deoarece
sau
instituiei publice nu are
iudinea
zult din redactarea imperativ textului dispunerea SUspendárii este a
cand functionarul public se afl în una din umtoarele situai: legal.
zatiec a r e .

emiterea ctului admi

administrativ de reluare activitäi,
actului
a) este numit într-o funcie de demnitate publica, pentru perioada resr atunci entru a

b) este ales într-o funcie de demnitate publica, pentru perioada informeze în scris care are
competena funcionarul public
înainte de data încetärii legal numire in funcia
s de
c este desemnat s desf_oare activiti in cadrul unor respecti ie
15 zile
calendaristice
misiuni dinl publica,cu motivului de de suspendare
omâniei ori în cadrul unor organisme sau instituii ale mai târziu de datalurii la cunostintä despre acest motiv
organisme instituii de
drept public internaion nal, ca
Jniunii Europenelomatice
Uni ssau în alteale dar n u
serviciu se suspend la
sau
de iniiativa funcionarului public in urm-
reprezentant al autoritä
institutiei publice al statului român, pentru perioada respectiv:
sau
R a p o r t u l

de art. 514 alin. (1) C. adm.:

d)îndepline_te serviciul militar la declararea oriti sau oarele
situaii prevzute

instituirea strii de asediu;

mobilizrii
de cediu pentru cre_terea copilulu în vârst de pán la 2 ani sau, in cazul copilu-
rzboi sau la handicap, pân
la împlinirea vârstei de ani, în cond1ile legi;
el este arestat preventiv, afl în arest la
se hiucu
domiciliu, precum _i în cazul concediu pentru îngrijirea copilului pån la 7 ani, în cazul copilului cu handicap;
de functionarul public s-a în care f. b)
dispus luarea masurii concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care includle siperioada
controlului judiciar pe cauiune, dac în sarena controlului judiciar ori a mä
acestuia au fost în vederea adopiei;
impiedic exercitarea raportului de serviciu; stabilite obligatii care ncredinrii copilului
re
1 in caz de carantin; d) concediu paternal;
g concediu de maternitate; cabinetul unui demnitar;
e) este încadrat la suspendarea,
h) este disprut, iar dispariia a fost sindical pentru care este prevzut
constatat prin hotrâre f) desf_oar activitate dac funcionarul public nu se
afl în
nitiv; judectoreasc defi. g) efectueaz tratament
medical în sträintate,
insojirea
de munc, precum i pentru
i) concediu pentru pentru incapacitate temporar
lun; incapacitate temporar de munc,
concediu medical
ori a unei rude pân la gradul
l inclusiv;
pe o
perioad mai mare de o sofului sau, dup caz, a soiei durata campaniei
electorale
j) în caz de for major, campania electoral, pe
n)pentru participarea la
k) în cazul emiterii deciziei medicale
de gradul I sau asupra capacitjii de munc în cazul pân în ziua ulterioar alegerilor,
II, cu invaliditii
ireversibil capacitatea de exceptia situaiei în care funcionarului public îi este atectat
1) pentru participarea la grev, funcio-
munc; din funcie
se aplic
tuturor

in cazul în care s-a suspend rii in acela_i

sens, i
urm -

contra dispus trimiterea în judecat pentru svâr_irea unei de ondamnare. Totodat, Curtea
másura

legale". A se vedea, neconstitu ionalitate

a

umaniti, contra securitjii naionale sau contra intraciuni publici aflai în situaia prevzut în ipoteza
normei
referitoare la exceptia
de
publici,
publicat
in

coruptie i de serviciu, autoritii, infraciuni ae dor 1ale nr.

48/2003 func ionarilor
la excepia
de

Orl a unei infraciuni care

împiedic înfptuirea
ele: Decizia Curii Constituion 188/1999 privind
Statutul
539/2010
referitoare

privind
infraciuni justiiei, nr. nr. 188/1999

infraciuni de 1ad prevederilor art. 79 alin. (2) din Leg

functiei publice, svâr_ite cu
intenie care ar face-o M. Of. nr. 192 din 26 martie 2003; Decizia
Curii
Constitu ionale

(1) lit.m)
din Legea
nr.

incompatibil
cu exerciaca
COnstitu ionalitate a
(2) i
prevederilor art. 86
alin.
Of. nr.
art. 94
361 din
alin.

2 1unie
2010.

referitoare
la obiec ia
de
necon-

si completarea Legii
în M,
3?/2018
i n o t i

1 .1
 392 n a r up
l ublc

dinfunctia public, 393

i) destasurarea unei activiti în cadrul unor organisme sau
sau
Drept administrativ
institun internationale oj
incetarea
eliberare

deterninat , in alte situaii decât cele care incetareap r i nd e s t destituire din funcia public;,
pe perioadà atrag
raportulu de serviciu.

Functionarul public obligat

este sa
suspendarea doonale
informeze de drept\ a
i n c e t a r e ap r i n d e m i s j e

de drepta raportului.de serviciu se face in umtoarele situail

anterior de incidena unui motiy de
suspendare _i toritatea
autoritatea
sau
prezenta do insttuia
de a
Incetarez
a decesului
funcionarului public;
toare care condue la suspendarea raporturilor de serviciu
in afarà de aceste cazuri determinate,
raportul de servicin e
public documentele dovedvedi- a ) l aa

b )
l ad a t a
erii definitive a hotärârii judectore_ti de declarare morii functio- a

personal, poate suspend

cererea mot1vat a funcionarului
public, pentru un interes rulu
pubiic;

narul public nu mai îndepline_te

cele prevazute anterior. Aceasta este o în alt
d a c f u n c i o n a r u

parte din condiile preväzute de

o
suspendare stabilit prin acord blice (cetenia romän, domic1liul in România, capacitatea
find de cel puin 30 de zile. Pe perioada exercitrii azuri eanitruo c u p a r e af u n functiei
poate solieita
funciei publice un fun r_ilor
suspendarea prin acordul parilor pe o durat durata e p l i n dd e e x e r c i i u ) ;

in vederea suspendrii raportului de serviciu cumulat

lat de
de cel ar e
public Jinirii cumulative a condiilor de värst standard i a stagiului minim
prin acordul mult 2 prtilor an?
d)
l adata
ru p
pensionare dac persoana care are competena de numire in functia pu-
dac
public trebuie s depun o cerere motivat adresat en

numire în funcia public. Cererea se ersoanei care are

ancietenta
onarulde Cotizare
pentru

men inerea
functia public deinut peste värsta standard de pen-
data când se solicit
depune cu cel puin
zile lucrtoare 15 com e dispune

suspendarea raportului de serviCiu. Pers0ana ic

ica
nu

numirii în functia public i_i îna

nainte de medicale capaciti de munc in cazul invaliditji
exprim sau nu acordul cu privire lacare are com. a data emiteri deciziei care asupra public îi este afectat
Sonare,

ireversibil capa-
tului de serviciu în termen suspendara e). în funcionarului
de maxim
10 Zile lucratoare de la data raduil I sau II, în situaia
depunerii cererii d eg r a d u l

de munc ; administrativ de numire in funcia

citatea sa constatarii nulita i absolute a actulul
definitiv:
Sectiunea a 8-a ca urmare a nulitatea a fost constatat prin hotráre judectoreasc
o
Incetarea raportului de serviciu ublic, de la data la care definitiv s-a dispus
condamnarea pentru
hot râre judec toreasc contra umanitji,
g când prin unei funciü publice (infraciuni
ocuparea sau de serviciu,

incetarea raporturilor de serviciu ale care impiedic infraciuni de corupie

infractiune autoriti, svär1te cu
trativ al persoanei care are functionarilor publici se face prin act contra securit u
na ionale,
contra
infraciuni de fals, infraciuni
adminis- înf ptuirea justiiei, dispus
Act administrativ de competenfa legal de numire în funcia public.
ori s-a
care împiedic exercitarea funciei publice)
intraciuni
încetare a raporturilor de serviciu ar face-o
incompatibil r mânerii
cu definitive a
hot räri1,

obligatoriu urmtoarele elemente: a) temeiul trebuie s care la data

legal al încetrii raportului conin în mod ntenie de libertate,
numele i pedepse privative execut ri pedepser;
prenumele funcionarului public; c) denumirea functiei
lizat prin categorie, clas
de serviciu;
b) aplicarea
unei

de modalitatea
individualizare a
de
_i, dup caz, grad publice, individua indiferent
se

raporturile de serviciu ale profesional; d) data de la care înceteaz vârsta

standard
de pensionare
functionarului formulate cu

Jucrrilor bunurilor care i-au fost

i public; e) termenul stabilit pentru Art. 517 alin. (2) C. adm.
functia public
deinut peste
baza unei
cereri

minim de
predarea public în publice, pe a stagiului

serviciu, f termenul în care poate fi încredinate în vederea exercitrii func ionarului institu iei
sau standard i
itii
autoritat vârst de
pensionare,

atacat actul atribuiilor de entinerea

orobarea
conduc torului

c u m u l ative a
condi iilor
de
pestevrsta
standard
sau

contencios administrativ competent'. Acest act administrativ, poate face

autorntaii
cu tive
3 ani conducarorului

precum _i instana
maximum
îndeplinirii
de dou luni înainte de
data
se poate
face
cu
aprobarea

uncionarilor Publici în termen de maximum 10 sezilecomunic Ageniei Naionale

188/1999
Men inerea serviciu,
de nr.
din Legea
a cotizare pent Pensionare.
anuale a
raportului

98 alin. (1)
lit. )
a hot räru

mpreun cu documentele justificative. lucrtoare de la emiterea lui,

p r e u n g i r u

publice [art.
517 alin. (2) C. de
adm.j.
serviciu,
în
temeiul
art.

loc .la
data
r manerii
definitive

o 1apta
prevazuta

Codul administrativ nstituiei are

pentru contra

prevede în art. 516 urmtoarele

na ionale,
raportului condamnarea

drept
a C. adm.], fie

rilor de serviciu: Incetarea

d de 517
de
lit. g) solu iu: securitajii infrac iuni

modaliti de încetare a rapor COrespunz tor

art.
alin. (1)
una
dintre
urm toarele

contra
umanit i,
contra
intaptuirea
justi iei,

func iei
publice -
a) încetarea de drept; judectore_ti prin
care
s-a dispus
188/1999%infrac iuni
infrac iuni
care
impiedic

cu
exercitarea

s t a b i l i r e a pe
cale

P nr.
i n c o m p a t i b i l a

doar
dintr
b) incetarea prin acordul art. 54 lit.
d i n h) Legea
din Legea
_i de
serviciu,

ar
face-o
i m p o r t a n t a
Iina
pentru
una

prilor, consemnat în scris,

teze
corup ie
a c e s t u l a

care uldua
de inten ie aplicata, condamnarea a
infrac iuni cu
acestei

dutorita ii, s vâr_it pedeapsa

i
f o r m u l a r e a

Apirei
tiomarului public din dispIS
de fals sau o infract r a c u n e

I7int
relevan

n de
ibertate,
) D r i n
care
s-a
 395
negionarul
Dubli

profesional, în cazul obtinerii calificativului,,nesatisfäc-

394 Drept adrmninistrati tru incompetentampetenta
de evaluare a performanelor profesionale individuale
dreptului de ocupa
5rii nrOcesului
a
e p e n t r un c o ,

fis
h) ca urmare a
interzicerii exercitarii
ori de desfäcsfuncfie publica
o erul rii procesului

de stagiu;
profesia sau meseria
sfá_ura
a i nu r m a d e r u

exercita în perioada
functia, de a sau
ocuna

S-a folosit pentru

sâvar_irea 1apiel, ca peaepse complementare
entare, activitatea
sau de dea
oate
ivitäfii
desf _urata
desf _

public nu mai depline_te parte din condiiile pentru ocuparea

o

sau a exerClarii unei profesii, m ca unc ionarul

de vechime in specialitate, precum i condiile
interzicerii ocuprii unei funcii ca
urmare de studii i
di ur de sigra ori nu obtine avizul
iei
public (condi iile

rmânerii definit1ve a hotararii judecatore_ti prin care Ocuparea funciei publice)

s-a
dispus
interdigurant
ctia, a,
de la data
i)ca urmare a constatrii faptului ca funcia public a fost ocunata
lui, pentru
conform fi_ei postulu

evzute de lege;
dispozitiilor legale de ctre o pers0an
care executa la data numiri

pedeaps complementar de interzicere a exerci|ului dreptului de a

în nirii funcia nerespectarea
public
eciice
U toriza ia prevà

s t a r e a s n t ii tii fizice sau_i

psihice
de expertiz medical,
a funcionarului public, constatat prin
nu ii mai permite
acestuia s i_i

care implic exerciiul autoriti de stat; competente.

publicedeinute
)ca umare a constatrii faptului cä funcia public a fost ocupatä eu
functie decizie
a
eplineasc
organelor
atribu ibuiile
corespunz toare funciei
inaltului funcionar public de accepta
neintemeiat al
dispoziilor legale de ctre o persoan
pe baza hotärârii judectore_ti definitive;
care a fost lucrtor sau colabor
espectarea ca urmare
a
refuzului

de
care are

itäji, mobilitatea.
dispune prin
act
administrat1v
emis persoana
comunic fune
k) la data expirrii termenului in care a rost ocupat din func ie
se administrativ se
pe perioad detern- Eliberarea public.
Actul
instituia
pe durata ocuprii functiei i erminat in funcia Autoritatea sau
functia public, cu exceptia situaiei in care
functiei publice de legal de numire
de la emitere.
calenda-
30 de zile
lucr toare
executie temporar vacant aceasta se vacanteaz. amDetenta
termen de 5 zile preaviz de
co
in publici un

Constatarea cazului de încetare de drept a tionarului public acorde

func ionarilor
raportului de serviciu se face, în termen este obligat s
disciplinar
aplicat
de 5 zile lucrtoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei care Qublic ca
sanc iune
situaii în
se dispune dou
competenta legal de numire în functia public . are public adm. prevede
Art. 520 C.
ristice
din funcia care a
Destituirea public. disciplinare
Incetarea prin acordul prfilor presupune incheierea unui acord scris în imputabile
func ionarului
s vâr_irea
unei
abatern
1ar func io-
caro motive pentru
prile raportului juridic de serviciu stabilesc ca dat încetrii pentru destituirea: a) legal de
incompat1ibilitate,

calen-
a data încheierii acorduhi motiv de 15
zile
poate dispune ivit un termen

sau o dat ulterioar.

i în aceast modalitate, încetarea raportului de serviciu se va care se
b) dac S-a
acestuia
într-un

consecin e
grave; încetarea

produce prin act administrativ emis de conductorul autoritjii sau avut pentru autorit ii
sau

prin care se constat existena acordului prilor.

instituiei publice narul public nu
actioneaz

intervenirii
cazului de
incompatibilitate

emis de
conduc torul

se
comunic

de la data
administrativ a d m i n i s t r a t 1 v '

act Actul
Eliberarea din funcia public este o cauz de încetare a daristice
dispune prin de disciplin .
care poate fi determinat
raportului de serviciu Destituirea
se comisiei
de la
data
emiteri.
in
sensul

atât de motive imputabile, cât _i de motive la

propunerea lucr toare public

functionarului public. Art. 519 alin. (1) C. adm. prevede urmtoarele neimputabile nstitu iei
publice,
termen
de 5 zile
de voin
a
fiunc ionarului

este
necesar
noti-

public în
dar
în care se situaii unilateral motivat ,

public .
dispune eliberarea din funcie:
u n c i o n a r u l u i

trebuie
in func ia
m a n i f e s t a r e a

Demisia
nu calen-
este de
numire

zile
Demisia
serviciu.
legal 30 de
a) autoritatea sau instituia public _i-a încetat activitate, iar de dup unui
atribuiile _i personalul raporturilor
care
are
competen a

efecte
juridice
al
stabilirii

acesteia nu au fost preluate de o alt autoritate sau cetarii produce pozitiv în

instituie public; in scris
a
persoanei

adm.,
demisia
eviden iat
aspectul
func ionarii
publici,
zile
521 C.
fost
b) autoritatea sau instituia public a fost mutat într-o alt localitate, iar funcio-
carea

art. doctrin
a pentru
toi
termen
de 15
Potrivit In efecte
juridice un
narul public nu este de acord s o înregistrare.
1999
prevedea
In perioada

urmeze; daristice
de la demisia
produce
nr.
188
de
c o n d u c e r e - .

pär ilor.
Legea
c) autoritatea sau instituia public î_i reduce personalul
ca urmare a reorganizarni unic de
la care

varianta
ini ial
zile p e n t r u
fune ule
numai
prin
acordul

de s e r -
ermen
de
în
activitii,
facut
de 30
prin reducerea postului ocupat de funcionarul public;
raportului
ti
Condi ile
în care
execu ie i poate d e m i s i e

c
i n c e t a r e a

adminis-

de la c o n s i d e r
c o n t e n c i o s

d) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în functia public ocupat de caure func iile r e n u n a r e a

publie de încetarea

de zile
instan ei
pentru f u n c i o n a r u l

cere dispus
de 30
s-a
Tunctionarul public a unui funcjionar public eliberat sau destituit nelegal ori peniru termenului

cazurile
în
care

nelegal,
el poate c o n s t a t a t
ori
unei
desp gubiri

_i plata
s-a
motive neintemeiate, de la data rmânerii În
sau care

definitive a hotrârii judectore_ti prin ea toate netemeinie

administrativ prin publica
de inut

S-a dispus reintegrarea, viciu

s-a
f cut
actului im
func ia

reintegrarea

anularea

trativ
s e r v i c u ,

de
legile penale speciale". A se vedea Deciria Curtii Cono
r a p o r t u l u i

n018 raforitoare la ohiectia ae

 396
tionarup
i ublic

egale cu diferena între veniturile obinute in peri0ada Drept administrati licit at. Raportul
este prezum
indexate.majorate i recalculate, _i cu celelalte respectiv si
rativ _i
fapta
juridic in care apare 397
functionarul public. Reintegrarea funcionarului drepturi de ntumul salar os -disciplinar este un raport juridic de
detinut. iar dac aceasta nu mai exist public se face
se
face inîn
ar
lariiloy normele
dreptului administrativ?. subordonare ierarhic, råspunderea
al autoritt funca beneficia
in statul de
funcii
benet. ilei reglementat
publice intr-o functie public echivalent. iplinar reprezint fapta sávar_it
riti sau institutiei
public alc
care acesta încalc
îndatoririle ce-i revin dinvinováie
cu
de ctre
utiei tul socioprofesio _i moral". raportul de serviciu funct_i jonanul
Sectiunea a 9-a
e t e a z s t a t u t u l

carei
trivitart.492 alin. (2) C. adm., constituie abateri
Ráspunderea funcionarului public
Potri

sistematic n efectuarea lucrrilor,

intarzierea
disciplinare urmtoarele fapte:
a) repetat în zolvarea lucrärilor;
Principiul rspunderii funcionarilor publiCi fost a
b)neglijen a
serviciu:
nemotivat de la
Adunarea Constituant francez proclamat pentru prima
din anul 1789 sub forma cl absena
cietatea de a-l trage la programului de lucru:
rspundere pe orice dreptul de care a
eptului dat de d nerespectarea
timpul serviciului su. Ulterior, agent public pentru
actele dispu nterveni sau struinele pentru soluionarea unor ceren în afara cadrului
functionarilor publici au preluatconstituiile moderne _i legile îndenl
indeplinite în e)
) nerespecta secretului profesional sau a confidenialitäji lucrrilor culegal:
acest
acest principiu speciale privind
garantii pentru ca acest drept s nu fie exercitat in consolidându-l prin institire c a r a c t e r ;

mod abuziv de
activitäii administraiei publice. ceteni, unor
beneficiari.
gmanifestàri care aduc atingere prestigiului autoritii sau instiruiei publice in
In actuala
reglementare, art. 490 alin. (1) C. adm. prevede c ciari ai refunctionarul public i_1 dest_oar activitatea;
functionarii publici, cu vinovie, îndatoririlor de serviciu
a ,înclcarea de eätro h) desfa_urarea în timpul programului de lucrude a unor activitäi cu caracter politic:
nistrativ, civil sau penal, în condiiile atrage ráspunderea i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuile serviciu
Pentru a fi angajat o form legii i ale
prezentului cod". admi i)refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicima munci! i expertizelor
de
este necesar rspundere
îndeplinirea a dou condiii premis:juridica) sarcina unui funcionar public
în medicale ca urmare a recomand rilor fomulate de medicul de medieina muneii:
stabilite prin lege
sau mai referitoare la îndatoriri _i interdicii
multe dintre îndatoririle sale funcionarul public s încalce una k) înc lcarea prevederilor conflicte de interese i
vinovajie. In aceast materie specificulde abaterilor
serviciu, b) funcionarul public s
acioneze cu pentru funcionarii publici,
altele decât cele referitoare la
în timpul exercitrii functiei, este dat de
în legtur faptul c ele pot interveni
exercitarea funciei sau
cu
incompatibiliti;
referitoare la incompatibiliti
dac funcionarul publie
nu

mitor norme de conduit inc lcarea prevederilor de la data

legtur direct _i nemijlocit prin
care nu au înclcarea anu- ) într-un termen de 15
zile calendaristice
dar care pun sub semnul încetarea acestora
întrebärii prestigiul cu
funcia public, acponeaza pentru
funcionarului public'. nterveniri cazului de incompatibilitate; de interese:
referitoare la conflicte
din domemul

inc lcarea prevederilor în actele nomative

$1. Raspunderea administrativ-disciplinar m)

ca abateri
disciplinare
prev zute
alte fapte
acestora.

func ionarilor publici sau aplicabile a funcionarilor publici

publice _i
Rspunderea administrativ-disciplinar este o uciei unejo-
a d m i n i s t r a t i v - d i s c i p l i n a r e

r spunderii s vár_ite i audierea

angaj rii faptei sanc unea
functionarului public care, în afar de
form
rspunderii juridice
a a
*OCcuura
în mod obligatoriu
cercetarea
prealabil a
consemneaz
în seris,
sub

dice, prezint _i
urmtoarele condiiile generale ale oricrei
rspunderi juri- upune func ionarului
public se

instituie public fa condiii specifice: a) subiectul activ

este o autoritate
narului public. Audierea
Bucure ti.
2019, P.
2u.

de care se sau Ed. C.H.

Beck.

pasiv este un rsfrâng consecintele abaterii publici,

funcionar disciplinare;
func ionarilor

public care b) subiectu R spunderea 283. in mod

Cu
vinovie reprezint o aciune sau a
svâr_it o abatere op.
cil., p.
a fost
sublinat

inactiune prin care disciplinar;

Ocanu-Suciu,

Bucur,

narului public care

c) fapta savalya 1. Alexandru, M.
C r u_an, . func ionarului
cercetat
disciplinar

n
contextul
in
care prin

publiet.1ar
se încalc i

mai multe
î_i revin din raportul de serviciu; d) rezultatul obligai1le unc 3Art. 56 . adm. prealabile
a interbelic .
Chiar
tuturor
func ionarilor

aceNT
ori, un rezultat ential alal a audierii
perioada s t a b i l i t a t e a
istitufiei.

nematerial, astfel c legtura periculos este, ac cele

de cauralitate d i
dintre ltatul
trul
esen ial

d o c t r i n a
i martie
denta din
jurispruden a
a fost
1938 a
fost stusp suspendat

r i h u t u l

exclusiecizie
exclusiv
al
conducatorurui

a
ctoru de Casat
 nulitatii, iar refuzul prezentriiacestuia la audieri ori a Drept administrati n c t i o n a r u lp u b l i c

semnäri närii deal.

abaterile disciplinare se consemneaz intr-un proces-verbal.
Art. 404 alin. (1) C. adm. prevede c pentru analizarea
declaraiei privitoare abligativitalea
deea se
opinuei, conform cruia
fiecare membru al
pronuna pentru fiecare sesizare aflatá
39
comisiei de CIplmd
faptelor
elor soed la obliga ia

ului motivat al comisiei pe rolul comiS1e:

disciplinare (cu exceptia abaterilor disciplinare referitoare la incomnesesizate ca Pe baza raportu
de
disciplin persoana care arede disciplin.
punerea sanciunii disciplinare aplicabile functionarilor publici ab oa
sanctiunea disCiplinara va emite competenta
de disciplin. In cazul abaterii disciplinare referitoare la iti), __i pro-
se constits4),
nulit ii
actul
administrai de sarctionare.
absolute, acest act va cuprinde urmtoarele
.

disciplin are competena sesizrii autoritii incompatibilitat: comisie

responsabile de sub
s a n c

de art. 532 C. adm. _i art. 50 alin.

(3) din H.G.
elemerte ohligs
_i funcilor publice în vederea verificriärii asigurareaOmisia
nr. 13067
p r e v ã z u t e

exereitarea demnitilor d ori, temeiul legal în baza cruia aplic sanciunea disciplinar:
se
Modul de constituire, _i soluionrii. egritii în
organizare _i funcionare a comisiilor de b)
numele _i prenumele
funcionarului public:
componenja. atribuiile, modul de sesizare i procedura de disciplin: c) denumirea funciei publice, individualizat prin categor
prevzute în H.G. nr. 1344/2007, cu modificrile i completrile lucru ale acecto i
In conformitate cu art. 19 din H.G. nr. ulterioara Sunt
g r a dp r o f e s i o n a l ;

descrierea faptei care constituie abatere disciplinar:

are la baz
1344/20007, activitatea comisiei
urmtoarele principii°: de diceie aplicata, precum i motivul pentru care a fost aplicata
e)sanciunea
a) prezumia de nevinovie, conform cruia funcionarul public este Hecât propusa
cea
de comisia de disciplin, dac este cazul:
nevinovat pentru fapta sesizat ca abatere consid. in care poate Ii atacat actul administrativ, precum si instanta de
conten
disCiplinarå comisiei de disciplin derat termenul
cât vinovia dovedit;
sa nu a fost atat fi cios administrativ competent .
b) garantarea dreptului la aprare, conform cruia comisiei de disciplin constituie anex la actul admin: L S
de a fi audiat, de a funcionarul public are drentul Raportul
prezenta dovezi în aprarea sa _i de a fi asistat sau sunt umdt
reprezentat pe
onare.

parcursul procedurii de cercetare administrativ; Sanctiunile disciplinare

ce se potaplica unui funcionar publie
c) contradictorialitatea, conform cruia comisia de disciplin are a) mustrarea scris; perioad de påni
la 3
asigura persoanelor aflate pe poziii obligaia de
divergente posibilitatea de a se exprima cu privirea diminuarea drepturilor salariale
cu 5-20% pe o

la orice act sau b) salariale cu 10-15% pe o p

fapt care are legtur cu abaterea
disciplinar pentru care a fost sesizat c)diminuarea drepturilor
comisia de disciplin; de la unu la s ari
de zile; pe o perioad de pini la un

d) dreptului de
promovare
proporionalitatea, conform cruia trebuie respectat un raport corect între d) suspendarea
public de nivel
infèrior. pe o perinadi

vitatea abaterii disciplinare, circumstanele gra- într-o funcie

svâr_irii acesteia _i sanciunea disciplinar e)
retrogradarea
a
salariulur.

propus s fie
aplicat; an, cu
diminuarea
corespunz toare
inc lciri
prevedernilor
referi-

e) legalitatea sanciunii, conform cruia comisia destituirea din funcia public (cu excep ia dintr-un grup
de t) disciplinare
s a n e t i u n e a

decât sanciunile disciplin nu poate propune din

abaterile u n i c a ) se
aplhca
i. ulterior,
co-

disciplinare prevzute de lege; Pentru

fiecare
care
are o
sanc iune
Comisia
de diseiplin
de a aplica sanc i-
f)unicitatea saneiunii, conform cruia abatere la
incompatibilit i disciplinare.
respectiv. abaterii

aplica decât o singur sanciune disciplinar, pentru disciplinar o sanc iuni itatea
pOate nu se are
din cel puin
dou
posibilitatea
de propune.
cauzele i grav
_i
conse-
individualizare:
au vinova ie
mat publice de gradul
de
g) celeritatea procedurii, conform cruia comisia de institut iei
multe
criteriu
sav ar_it , altor
sanc iuni

disciplin are obligaia de a

uucatorul fost
de mai
existen a
a
proceda fr întârziere la soluionarea cauzei, cu
aceasta servieTllul,

în func ie
care
în timnpll

implicate _i a procedurilor preväzute de lege _i de respectarea drepturilor persoaneio nea

uIsCiplinare,
împrejur rile

generala
in

erau

prezenta hotrâre
c o m p o r t a r e a

discipl1nare
radiate".

abaterii,
$anc iunile
functio-
fost administrativ, carora
Cintele au baza
nu in tmp
dreptului
b)sanc iuni
un
narilor
care
CIplinare a pe
publici. C dar, instanta de fond, a dat a hat+r
Octrina
clasic
o r a l e :
prevenirea;
nierderea
salariului
 400 pionarul
pub6lic 401
sectorului municipiului hii sau al
in conformitate art. 492 alin. (8) C. adm.,
cu
unile
sanctiunile die Drept administratiy
disciplinar
r a _ u l u i , m u n i c i p i u ,

nel,Olasuluisiliului General; Municipiului Bucure_ti. Bucure_ti, a consiliului

temen de eel mult 6 luni de la data sesizrii comisiei
i de nare
2 ani de la data svâr_iri abaterii disciplinare. In mod disciplin, dar u
se
aplica a
Con

printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anur

constat
exceptional mai
o r i

târZÁu dein
Contraven ia s
stabile_te i
din functie pentru încålcarea prevederilor referitoare la
incomnatisnea dec.
ean

normativ sancioneaz contravenja. Impotriva proce-

care

condiqile legii speciale. Sanciunile disciplinare se

tutiei publice, la propunerea comisiei de disciplin, cu
aplic de ctre bilitäi se aplictuirin
a dein
actul
c
a ontraveniei
o n s t
i de aplicare a sancuni contravenionale
a t a r

sulta-verba de
oate aplica _i direct de ctre
persoana care are
exceptia mustrrii ductscorul insti-
n
public
se poate
adresa plangere la judecatoria in a crei cireumscripie
noate adr cu

instituia public în care este numit funcionarul publie

tenta
public. In caz de concurs de abateri disciplinare,conmpetena legal de crise care se narul
inetiona.sediul autoritate

disciplinare celei mai grave'.

se
aplic sanciuneaeanumire în similar cu Legea nr. 188/1999, Codul administrativ consacr o
functia
aferent abater i are.
in mod
Functionarul publie teritorial special a instanei de judecat competent s solutioneze plän-
contencios administrativ, nemulumit de sanciunea aplicat se poate baterii ompeten
contravenional: deoarece în dreptul comun in materia contrav entilor aceastà
solicitând anularea adresa.
resa instantei de
dispoziiei de sancionare. Procedura administrativ sau modiicarea, dup caz. în circumscripia creia a fost svr_it contravenjar
a
preal abil este obligatorie nului sau
grea

nstan este judectoria

estej
functionarul public trebuie s solicite autoritn doctrin s-a bliniat in mod corect
subli aspectul ca lipsa mentiunii in cuprinsul
teral. pe calea unei emitente a actului de hoträrea prin care s-a soluionat plängerea
Avand în vedere c
plângeri prealabile, înlturarea ori
liminuarea administrafi astfe in
4 9 8 C.
adm. de atac fa
a cii
la ncluzia c impotriva sentinei judecdtorei poate
nu
legiuitorul prevzut expres _i
a sanciunii discip onal nu poate duce ar. 3 alin.
sau
dispoziiei de sancionare, în doctrin posibilitatea modificrii nare' dispoziile
contraven iona

aplicab1le
nistrativ exercit atât un
control de formå cu
s-a subliniat
ca
instana de
ordinului f exercitat nicio
cale de atac. In acest
caz sunt

posibilitatea atacrii
hotrárii prin care s-a solh

aplicare a sanciunii privire la respectarea contencios admi- .

fin O.G. nr. 2/2001 privind
contencios administrativ i
fiscal a tribunalului.
imputabile funcionaruluidisciplinare,
public*. _i un control de fond cu privireprocedurii
cât la secia de
lepale d. gerea cu apel
la
Sanctiunile existenta fantei
ap
fost aplicate sau disciplinare se radiaz de drept la
de la data
comunicrii expirarea termenului 83. Räspunderea civil

administrativ de sancionarehotrårii judectore_ti definitivepentru

anulat actul care au functiOnaru.u
h1C St
civil a
prin C. adm., rspunderea
generale, art. 497 alin. (1) C. adm. disciplinar. In afar de aceste
care s-a In conformitate cu art. 499
la
aplicare, în cazul mustrrii scrise;prevede _i o serie de
în termen de 3 excepti: în termen de 6 situatii angajeaz în trei situai: cu vinovie
patrimoniului
autorntäti! sau
institu iei

din functia ani de la luni de pagubele produse

public. Radierea aplicare, în cazul destituirii a pentru
al
conductorului autoritii sausanctiunilor disciplinare se constat prin act administrativ publice în care funcioneaz; sumelor ce 1s-au
acordat neeuenit
instituiei publice. pentru
termenul legal a
nerestituirea în
autoritatea sau instituia public. in -altare
de comitent,
$2. Raspunderea administrativ-contraventjional daunele pltite de detinitive
erea de
hotrâri judec tore_ti
pentru

temeiul unei realizeaza prin emc

persoane, în pagubelor
se
dispozitii
de
LCTe situatii repararea
ordin sau
a unei

Functionarul primele dou a unui

asumarea

timpul i în legturpublicecu rspunde contravenional în cazul

rentru publice caz, prin
in dupa
ctre conduc torul autort sau institu iei pagubei.
Sau.

nstitu iei
publice
de a

svâr_irii unei contraveni"

constatarea

Potrivit art. 1 din sarcinile de serviciu'. de la sau

de 30 de zile autorit fi
data
produceri

O.G. nr. imputare, n termen c o n d u c t o r u l u i

de i ani
de la
la
contravenie înelege
se 2/2001, cu
modificrile _i completrile unui jament de plat. Dreptu prescrie
in
temen

dispoz1 ia
imputare
de

ordonan, prin hotrâre ,fapta

se
de imputare sau

svâr_it cu vinovie, stabilit ulterioare, ordinul sau dispozi ia

nul

_i sanctionat prin pr
te contesta orain
Guvemului sau, dup
pagubelor
a
Func ionarul public poate repararea

caz, prin hotrâre a iegc Pagubei".

contencios administrativ
499 C.
adm.,
judec tore_ti

Art. 492 alin. (7) C. consiliului local

a instanta de prev zut
prev
de art.
in baza
hot rarii

izvorul în art. 52
adm. de-a treia situaie
realizeaz
2 are
Art. 495 C. Pentru cea se public ii
C. Clipa, adm.
publice
sau institu iei
f i n e t i o n a r u l u i

op. cit., p. 368. aduse autorit jii r spunderea

D.
Art.Apostol
situau
a ie,
Tofan, op. cit., p. 424. definitive. In aceasta
498 alin.
O.G. nr. 2/2001(1) 1C. adm.
 402
caruia persoana vtmat at într-u
Drept administrativN a u n c t i o n a r up
l ub
ublic

alin. (1) din Constituie. potrivit într-un drept al s violarea secretului

de interese, vi 403
interes legitim de o autoritate public. printr-un act adnministratiys
u ori?intr-un aarea informailor corespondenei, divulgarea informailor
secrete de servieiu
rea in termenul legal al unei cereri este îmdreptit s obin rec prin nesolu sau
fonduri, deturnareanepublice,
e e r e t ed e s

neglijena
pretins. anularea actului _i repararea pagubei'. lutiona-
unoa_terea dreptuli gstrarea i n f

calitä
maiilor,
de füu nctionar public
obtinerea ilegal de
a Subiectului activ este cerut
de fonduri)'.
Condiia
i în cazul altor infractiuni
in

Partea special a Codului penal, precum:

$4. Ràspunderea penalä
in
sustragerea sau distrugerea de
ngev zute
inscrisur
259 alin. (2) din cadrul Titlului II, Capitolul I ,Infractjuni contra
-

rit ii"] _i o m i s i u n e a ärii (art. 267 din cadrul Titlului IV-

Functionarul public rspunde penal pentru infraciunile ,Infractiuni contra
sau în legtur cu atribuiile svâr_ite în timnl.
funciei publice pe care o ocup-.
a u t o r i t

infaptuirii justi iei")2.

à

tionar publie în sensul dreptului administrativ

Intelesul nofi servi
este mai iunii de func- acestea se adaug _i infractiun1le prevzute de unele legi speciale, precum
restrânsîn
persoanelor considerate ca fiind funcionari publici conform art.
in 175 dincomparaie
Cada u sfera
Legea r
nr. 78/2000 pentru prevenirea descoperirea _i sancionarea faptelor de corupie,
doctrin, necesitatea unei sfere de
cuprindere lrgite nadificrile _i completarile ulterioare, cu privire la infraciunile de coruptie, infrac-
c um

public in materia noiunii

dreptului penal a fost acceptat,,datorit atat caracterului
a
de fo nile asimilate infraciunilor
de corupie, precum _i la infraciunile impotriva inte
apärate prin incriminarea unor fapte soCialmente relatiilor sancionarea crora se asigur protecia
periculoase, cåt _i eselor financiare ale Uniunii Europene prin
aprare a patrimoniului _i de promovare a intereselor exigentelor de a resurselor Uniunii Europene.
fondurilor _i supl1mentare asociate angajrii
functionarul public fiind definit exclusiv dup criteriul colectivitii, în legea nenalk Codul administrativ prevede
o serie de m suri
in vedere posibilitatea mutrii
De asemenea, în funciei pe care o detine4 func ionarilor publici care are

jurisprudena instanei de contencios raspunderii penale a in cadrul autoritii sau instituiei publice ori în cadrul
cea a
instanei supreme, s-a subliniat în mod constant constituional, precum _i în temporare a funcfionarului public
a autoritii
ori instituiei publice, dac se

privire la noiunea de funcionar public în sensul existena acestor diferente cu altei

personalitate juridic
structuri f r M sura mut rii se dispune de
la

penale legi administrative _i, acesta poate influena

cercetarea penal.
respectiv, al celei apreciaz c
penale i
continu ..pe întreaga durat pe care

Angajarea rspunderii penale a funcionarului m o m e n t u l punerii

în mi_care a aciunii normativ nu prevede
in ce parte
cercetarea. Textul
în special, Codului public are loc potrivit legii penale
penal, care prevede în cadrul Titlului public poate influena dar apreciem
c aceasta
trebiune

V al _i, func ionarul cercetarea,

desf _oare
nile de corupie
(luarea de mit, darea de mit, traficul de Prii speciale infraciu-
s se
a procesului penal trebuie sunt
intrunite
cercet rii judec tore ti. care nu
influentã) _i infraciunile de serviciu (delapidarea, influen, cumprarea de så cuprind _i etapa alin. (2) C.
adnm. in situa ia
in
public poate
i
art. 501 func ionarului

neglijena în serviciu, folosirea abuziv a purtarea abuziv, abuzul în serviciu, n

conformitate cu
penale, iar fapta eompetenta.
funciei în scop sexual, uzurparea funciei, Condi iile pentru
angajarea
r spunderii
va fi sesizat
comisia de disciplin

abatere disciplinar ,
D. Apostol Tofan, op. cit., p. 426. Considerat

Art. 501 alin.

5 Potriuit ort (1) C. adm.
 Managementulf u n
ntul functiei publice _i al funcionarului
public
Capitolul lII e centrale,
aflat în subordinea
ministerului cu atribuii în 405
MANAGEMENTUL FUNCIEI PUBLICE u b
te de a pune in aplicare
l i c o

domeniul
cientiza administraiei publice prin directile strategice ale Guvemuluiadministrajei
p

SIAL FUNCTIONARILOR PUBLICI central

ublic local!. i profesionalizarea privind eli-
personalului din administraia
intre atributiile principale ale
Ageniei Naionale
Sectiunea ionäm cu titlu de exemplu urmtoarele: Functionarilor Publici, a
r
Nen-
Agenia National a elaboreaz _i propune politicile _i strategile
Funcionarilor Publici nublice _i al funcionarilor publici; privind managementul fune
in
Managementul funciilor publice il reprezint totalitatea helaboreaz _i avizeaz proiecte de acte normative
condiile legii, de cätre structuri tionarii publici; privind funcia public _i func-
aplicarea politicilor _i
strategiilor organ1zatorice anume createactivitilor desfen crealizeaz evidena
privind
reglementrilor referitoare la funcionarii managementul funciei pentru elaborare _urate, publici;
i managementul functiei publice i ale functionarilor
cu referire la
noiunea de publici'. In doctrina de publice, precum _i a dmonitorizeaz _i controleaz modul de aplicare a legislaiei
gestiune a funciei publice management funculor publice s-a drept administra
al
Dublic, funcionarii privind funcia
pubici, precum _i respectarea aplicrii normelor de conduit în
Agentia folosit
tratiei publiceNaional sintagma de cadrul autoritilor i instituiilor publice;
centrale,
a
Funcionarilor Publici este
organ de e) elaboreaz reglement1 comune, aplicabile tuturor autoritilor i instituiulor pu- :1,
subordinea ministerului cu personalitate juridic, finanat de specialitate al
cu

adminis- blice, privind funciile publice, precum _i instruciuni privind aplicarea unitar a legis
pre_edinte, ajutat de unatribuii în domeniul administraiei bugetul de stat, aflat in
de un la
laiei în domeniul funciei publice i al funcionarilor publici;
ctre
vicepre_edinte cu rang de subsecretar publice'. Este condusá
publice.prim-ministru
la ) organizeaz etapa de recrutare din cadrul concursului pentru ocuparea fnciülor
In exercitarea propunerea ministrului cu de
atribuiilor atribuii în domeniul stat, numii de publice de stat _i teritoriale;
Functionarilor Publici emite ordine cu revin, pre_edintele
care îi
administraiei gacord , la cerere, asisten specialitate compartimentelor de resurse umane
de
Atribuiile Ageniei caracter normativ Ageniei _i instituiilor publice referitor la aplicarea legislaiei privind
individual. Naionale a
din cadrul autoritilor
alin. (1) C. Naionale a Funcionarilor _i
adm., cu meniunea c prin Publici sunt funcia public _i funcionarii public1, conduita functio-
expmmat lege se pot stabili _i alte prevzute în art. 40 monitorizeaz aplicarea normelor privind
in mod opinia h) reglementeaz _i
c unele din
i instituiilor
direct, pe cele ale prerogativele Ageniei sunt atributii. In doctrin s-a narilor publici _i activitatea
consilierilor de etic din cadrul autoritilor

nistraia public central conductorilor autoritjilor sau foarte extinse, diminuându-le, publice. activ în liti-
parte din atribuiile _i local'. instituiilor publice din adm- Publici legitimare procesual
are
a Funcionarilor
Agentia National alin. (1) C. adm. i a art. 3 alin. (2)
S periecionarea Ageniei Naionale a gule de contencios administrativ.
In temeiul art. 403
i completrile
nstitutul Naional profesional
cu modific rile

de
a
functionarilor Funcionarilor Publici privind instruirea din Legea contenciosului
administrat1v nr.
554/2004,

M. Predo
Administraie. Rolul acestuipublici se
realizeaz în colaborare
organ de snecin iolito+ cu înlocuit în toate actele
normative sintagnma,Institutul
Naional de Administraie"
ctitatul National de Administra ie a fost
406
ulterioare, Agenia National a Funcionarilor Publici poate ataca
Drept adrninistrativ
la
tencios administrativ actele autoritilor blice centrale
legislaia privind funcia public. In considerarea rolului
_i locale prin care de coCOD instanta
prefectului de au se
Se
ine
administrativ, Agenia Naional a Funcionarilor Publici
are ate dedeîntutek
calci
prefectul in legtur cu pe actele
care le consider posibilitatea
nelegale
adoptate de a Secsesr
de
autoritjile administraiei publice locale sau de instituile publice locale! sau emise de
Sectiuneaa2-a
Evidenta functiilor publice _i
La nivelul fiecrei
a
funcionarilor public
_i a funcionarilor autoriti _i instituii publice se
fine o
publici în baza unui standard stabilitevident
de ctre functilor publice
a Functionarilor Publici format a
nu
Pentru fiecare Agentia
Agenia National
rrii gestionrii funcionar public se întocme_te un dosar
eficiente resurselor umane, precum _i profesional cu scopul asion.
a
pectivului functionar public. In pentru
modificrile _i completrile conformitate cu art. 5 alin. (1) din umrirea
cu
carierei res
res-
trative _i documentele ulterioare, dosarul H.G. nr.
raporturilor de serviciu care evideniaz cariera profesional conine actele432/20042
personal, cât _i date cu pân la încetarea acestora.funcionarului El public de la adminis.
Dosarul caracter
profesional. cuprinde atât date cu na_terea
profesional caracter
_i se întocme_te termen de 10
se
ionarilor publici în
zile
situaiile de pstreaz de ctre de la intrarea în corpul
In cazurile desuspendare raportului de autoritatea sau instituia
a func
public pstreaz
transfer sau de
încetare
serviciu sau a
deta_rii public inclusiv în
public'. Dosarul copie dosarului raporturilor de serviciu, autoritatea
o
a
a
funcionarului public.
inscris în corpul deprofesionalal al funcionarului profesional _i înmâneaz originalul sau
instituia
instituia public pånrezerv funcionarilor public eliberat funcionarului
din functia
Evidenta
la data
redistribuirii. publici se
pstreazde public i
ctre autoritatea
national de funcionarilor publici se
eviden realizeaz
sau
operat de Agenia a
ocuprii în sectorul prin intermediul
opereazå cu Naional a public, care Sistemului electronie
dea
datele
introduce colectate direct Functionarilor Publici.
este
în administrat,
cadrul acestuidezvoltat
formatul i la de la autoritile _i
în i
posturile _i personalul sistem se
propriu.
temenele prevzute deinstitutiile publice, care au obligaa
lege datele _i informaile despre
Art. 403 alin.
(2) C. adm.
2H.G. 432/2004
nr.
din 19
aprilie 2000 privjnd dor