pronuntat, care sunt considerati in mod obisnuit ca “netestabili”, dat& fiind reticenta, instabilitatea si lipsa lor de atenjie. 6.3.6. Scala de evaluare a tratamentului in autism - Autism Treatment Evaluation Checklist (ATEC) Aceasta scala a fost elaborati de Autism Rescarch Institute (ARI) gi constituie 0 proceduri de evaluare pe Internet. Degi a fost conceputa fn scopul evaluiarii eficacititii diverselor tratamente folosite in autism, poate fi utila si in scop diagnostic. Scala cuprinde patru domenii ale vietii psiho-sociale, fiecare alcatuit dintr-o serie de itemi, iar tipurile de raspuns sunt: F — fals, P — partial adevarat, A — adevarat. I. Vorbire/Limbaj/Comunicare 1. fsi cunoaste numele 2. Raspunde/reactioneaza la “Nu” sau la “Stop” 3. Poate urmari unele comenzi 4. Poate folosi un cuvant odata 5. Poate folosi doua cuvinte succesiv 6. Poate folosi trei cuvinte succesiv 7. Cunoaste 10 sau mai multe cuvinte 8. Poate folosi propozitii cu patru sau mai multe cuvinte 9. Explicd ceea ce doreste 10. Pune intrebari cu semnificatie 11. Vorbirea poate fi relevanti/cu sens 12. Deseori foloseste céteva propozitii succesive 13, Poate purta o conversatie relativ normala 14. Are abilitati normale de comunicare pentru varsta lui IL. Sociabilitate 1. Pare a se afla intr-o “cochilie” — inaccesibil fi ignora pe ceilalti Cand cineva i se adreseazi nu este deloc sau aproape deloc atent E necooperant gi rezistent la contacte sociale Contact vizual absent Prefera sa fie lasat singur Nu manifesta afectiune Nu igi saluta parintii Evita contactul cu ceilalti wn Ce RIA10. 12. Nu imita . Nu fi place sa fie luat gi strans in brate Nu impartaseste si nu arata nimic . Nu face “tai-tai” . E dezagreabil/neascultitor . Are accese de furie . Nu are prieteni . Rareori zambeste . E insensibil la sentimentele altora fi este indiferent dacd este apreciat Este indiferent la plecarea printilor Constiinta senzoriala/cognitiva Raspunde la propriul nume Raspunde la laude, aprecieri Se uita la persoane, la animale Se vita la imagini (inclusiv T.V.) Deseneaza, coloreazi, picteazi Se joaca adecvat cu juciriile Are o expresie faciala adecvati intelege povestile la T.V. intelege explicatiile . E constient de mediul inconjurator . Econstient de pericole . Are imaginatie . Initiaza activitati . Se imbraca singur . Este curios, interesat . Exploreaza ceea ce are in jur - Eancorat in mediu — nu pierdut in spatiu Sandtate/Comportament/Conditie fizica Isi uda patul Isi uda pantalonii/scutecele Isi murdareste pantalonii/scutecele Are probleme/tulburari ale somnului Ma&nanca prea mult/prea putin Are o diet& extrem de limitata E hiperactiv | : |Ee a Re Oe ae ee 182 e —_ aaqgenmsaal 8. E letargic 9. Se loveste sau se raneste des 10. fi loveste sau ii rinegte pe alti 11, Are tendinfe distructive 12. E ensibil la sunete/zgomote 13. E anxios/temitor, fricos 14, Are un aspect nefericit 15. Are accese de furie 16, Prezinta o vorbire de tip obsesiv 17. Prezinta rutine rigide 18. Tipa, urlé des 19. Doreste ca lucrurile s4 ram4na neschimbate. 20. E deseori agitat 21, Este insensibil la durere 22. Are fixatii legate de anumite obiecte 23. Face miscari repetitive 6.4, Importanta procesului evaludrii |. Evaluarea contribuie la elaborarea proiectului terapeutic intr-un prim timp al elaborarii proiectului terapeutic, diferitele evaluari furnizeazi date comportamentale neuropsihologice care contribuie la alc&tuirea unui profil individual al copilului. fn functie de nivelul de dezvoltare gi de interesele copilului, dar si de tulburarile particulare, sunt definite obiectivele ale caror realizare este progresiva: de exemplu, controlul agitafiei si al nerabdarii, prin propunerea unor scurte de imitatie, schimbul elementar de obiecte prin exercitii de “a da—a lua”, Modificirile comportamentului si progresele neuro-cognitive trebuie evaluate in mod regulat: rezuiltatele acestor evaluari constituie © noua baz&. pentru eventuale ameliorari si/sau reorganizari ale proiectului terapeutic. 2. Evaluarea poate st contribuie la prevenirea unor distorsiuni relafionale precoce Deseori dificultatile repetate In stabilirea relatiilor intre copil si anturajul sau pot fi foarte precoce, dar pot riméne discrete gi subtile. Ele pot s4 compromit& insa /Progresiv relatiile mam&-copil si sa antreneze distorsiuni ulterioare severesoe ere Evaluarea contribuie nu numai la identificarea precoce a tulburarilor, ci si la furnizarea unor indicatii destul de precise familici pentru ca aceasta si incerce si amelioreze aceste disfunctionalitati. Proiectele terapeutice destinate copilului au in general ‘ca obiective imbundtifirea calitatii contactelor vizuale si posturale, o acceptare mai pronunfata a prezentei altora gi diminuarea frecventei comportamentelor motorii inadecvate gi a celor stereotipe. Sedinjele de terapie individuala fi sunt propuse copilului, daca este posibil, in prezenta mamei. Alegerea diverselor situatii utilizate pentru realizarea obiectivelor si derularea sedin{elor depind de diferite elemente de evaluare: nivelul dezvoltarii motorii, mintale, a limbajului, intensitatea semnelor functionale (atentie, perceptie). In functié de caz, exercitiile se pot axa mai degraba pe prelimbaj, pe motricitatea fina si globala sau pe manipularea simbolica a jucariilor. 3. Evaluarea psihologicd contribuie la evaluarea eficacitatii terapeutice Fiecare dintre instrumentele utilizate in cadrul explorarii functiilor neurocognitive, neurofiziologice, permite si evaluarea eficacitétii terapiei. Consecintele acestor evaluari sunt reajustirile psihoeducative sau farmacologice constante. Astfel, un copil stabilizat pe plan comportamental poate si acorde o atentie mai mare per- soanelor din jur, si-si amelioreze schimburile cu acestea si si realizeze obfinerea acelor abilititi sociale care ii vor facilita autonomia. “in domeniul farmacologic este posibila prefigurarea unor ajustari de doze, prin modificarea schemei terapeutice, prin repartitia dozelor de medicamente pe zi. in domeniul psihoeducativ pot fi abandonate partial sau total anumite exercitii si pot fi propuse altele noi, mai adecvate. Efectuarea unor noi evaluari permite notarea eficientei acestor ajustari. Examenul psihologic al copiilor autisti este fari indoial& indispensabil, fiind util deopotriva in diagnosticare si terapie. El se inscrie in perspectiva teoreticA a psihologiei dezvoltarii cuprinzand instrumente de evaluare clasice si specifice (clasice, pentru deter- minarea nivelului si profilului dezvoltirii copilului; specifice, pentru explorarea functiilor Cognitivo-sociale care sunt alterate in mod special). Aceste evaludri furnizeaza orientarea proiectului terapeutic individualizat si permit totodati aprecierea eficacitatii tratamentelor,