te ar mai putea s-o intreacd., Gandirca e ‘mai transparent, mai mobild. Fiindc8 si gandi Aristotel a dezvoll a din gramai rea, prin Logosul care © prevent in gramatica, rului. Poate ca Logo: feri gandirea de pericol veaza niste legi ale viet ituale, raze de lumina din sunt introduse in i le descifreze cunoastc, proba Dat fiind faptul ca suncte exist, noi suntem parta: Prin sunetele vorbi gandi- sferele solare, care prin fiinfcle Logo. ‘ima Paméntului. Cine este in stare sa care a noi suntem foarte aproape de arhetipurile cadrul unui cult , cUM am putca spune. Fiinded in lor, in urzitea ritmica a silabelor, in alter- soane, trlieste ceva ca un nou proces de iceput actual al lumii, pe care-I ducem spre cem f venirea lanfa dintre vocale si creare a lumii, ca'un Vitor. sunctele vorbitii in scopuri terapeutice, noi scoa- trecutul lumii flinja vindecdtoare a sunetelor. Candva, ele rau active. N-ar trebui oare ea acum, cand risar zorile cpocii spiti- tului, ele si inceapa din ni germineze, prin activitatea omului? ‘uficient de multe cu- ‘om, Acolo, opera lor PARTEA A IV-A DIN EXPERIENTAI. Chirofonia ca metoda de stimulare a vorbirii 1. Cteva cuvinte despre istoria chirofoniei rare. Am aritat in introducerea la aceasta um am ajuns, in primavara anului 1972, si claborez chirofoni Markus, un bi- iefel de trei ani, m-a determinat sa trasez pe spatele lui formele su- netelor, Yn cursul urmatorilor noud ani, pani cand Institutul pentra Logo- pedie gi Pedagogie Curat din cauza c& sofia mea si ‘cu mine ne-am pensionat, au venit la noi multi copii care aveau ne- voie s fie stimulati in vorbire, fiindc’ pe cale normald. Pani atunci, cei mai mi beneficia de nici un tratament. in parte, erau prea mici ca sA pat pe la jocurile si exercitiile noastre de vorbire, alfii erau prea mul rémagi in uma, Nu putem deserie ai evolutia celor aproximativ 80 de copii la veneau la noi o datd pe sdptimand, N-ar fi fost, desigur, suficient De aceea, unul dintre parinti primea indrumari pentru a face acasi tratamentul propriu-zis, si anume, cu pauze corespunziitoare, o dati, de doua ori sau chiar de trei ori pe zi. inc& din vara anului 1972, dupa cxperientele avute cu Markus, la cabinetul nostru a apirut Thomas. El avea 6,3 ani si suferea de 0 legie spastica grav. Nu putea si mearga fri sprijin si gtia si rosteascé doar sapte cavinte. Thomas era intaiul ndscut al pirintilor sii, venind pe lume dupa o nastere care durase ore fa gir, vandt la fat’, aproape asfixiat. Au apirut imediat convulsii, dar dup’ eéteva s&iptimani ele au disparut iar. ‘Dup& numai cAteva tratame si-si miireasci vocabularul, Ca me ca D20, Belladonna D10 gsi Bryot , mai tarziu Skorodit D8, Ar nica D10 si Rosmarin D3. Dupa un an, Thomas era deja absolut apt si freeventeze scoala ajutitoare. Era in stare s& se exprime corect 355din punct de vedere gramatical. Mai apireau doar niste balbaieli usoare. Pe $ gi SCH le forma interdental, iar pe L interlabial. Acest al doilea caz mi-a confirmat gindul & mi aflam pe drumul cel bun. intre 1974-1976 am tinut conferin{e in diferite orase, pe “Metamorfozele organelor vorbi spiritual- lec a sunetelor”, La 7.02.1976 craw prezenfi la Miinchen acei meni care se simfeau atrasi de chirofonic gi voiau s-0 inceput cursur lor care practicau pedagogia curativa. in generé totul alte simptomatologii cerebrale grave, aut ropriul nostru cabi- net de logopedie s-a dovedit, ia cazul balbaielii, ce bun adjuvant 'e chirofonia in tratarea cu succes a acestei deficiente grou de in- lauurat, Noua forma de terapic si-a ficut intrarea Waldorf. Acolo sunt tratate tuburdrile seris-cititului, sau tulburdrile de comportame S-a ajuns la rezultate bune si in cazul unor boli grave. In ultimaul timp, s-a dovedit cX si in sfera bolilor interne chirofonia poate ducc la revultate remarcabile, ca terapie adju de exemplu in cazurile de astm, insomnic, de tulburari a iar sau digestive. fntr-o fabrick unde din cauza unei tebrale, se face chirofor Agadar, ‘ins doar terapia deficientelor de vorbire, nufie deloc neglijabilé fa tratamentul pro noastre. Chirofonia e practicatt azi in multe {€ri, mai ales in Germania, dar si in Austria, Elvetia, Cehia, Olanda, Anglia, Scandinavia, a, alia Datoritt unor legituri karmies, ea a ajuns si fa nige fe ‘mult mai indepartate, cum sunt Brazil Au loc cursuri de pregitire si luni. Fiecare curs dureazi 5-6 dole dintre cursuri, cel total 36 de ore. in perioa- Wtate sunt aprofundate prin exercitiu, sub 356 7 avegherca unui netician cu experienta. fntreaga pregatire std din minimum 8 cursuri de baz3. Sc presupunc ca participanfii au deja cunostinfele satisficdtoare in domeniul antropologi antroposofice. Pregitirea se incheie printr-o luerare serisd gi printr- un referat. Este necesaré colaborarea cu un medic. Deoarece chirofonia merge pe niste c&i cu totul noi, ea sti alaturi de celel rme de terapie fara a le face n Ea se incadreaza in sfera eforturifor care sc fac mai ales in domenit c ps antroposofiei. In multe cazuri, s-a vlzut cat de pleta aceste eforturi 2. A motiva imitarca ‘Sunt unii copii care nu-gi insugesc Ta fel ca c din jur. Organele vor ca si cele auditive, nu prezintd nici un fel mater de natura spiritual-sufletcasca, in felul de a fi al celor mari insusegte modul de a se migca, de a vort 1 creste, aceasti facultate dispare. Gandi grou le vine unor imigranti si invete si vorbeasea fara accent limba farii-gazda, pe cand copiii lor o vorbesc dupa cfteva sAptimini in mod ircprosabil. Este absolut evident ca imitarea ¢ o facuitate speci: ficii primilor ani de viata, care apoi scade in intensitate si se st Ei bine, am putut constata la numerosii copii cu handicap de v bire alt de grav faptul uimitor eX, propriv-zis, cauza handicapului nu era factoru! c&, mai degrabi, vointa de a se stin sese prea devreme. Copii se resemnaserd. Ce se poate face in ase- menea cavuri? Obstacolul pe care-1 opunc, de exemplu, un sindrom ¢ aproape de neinkaturat, in rea pot fi intensifi jonarca voingei de a imita se cere s& fortificam modelul. Acest lucru se intampli cu ajutoral chirofonici, prin faptul ci ea transforma intreg tupul in organ de 357‘onare a vorbirii. Copilul percepe migcdrile metamortozate ale sunetelor vorbitil. Prin aceasta, voinja Iui este mult mai puterni motivata s& imite decat daca doar aude sunete. O vor arata ref ce urmeaza, 3. Primele cuvinte - Prologul la Evanghelia lui Joan Disfazic, disgnozie fred avea 5,1 ani cand a venit la noi. El spunea doar cateva pe lume - al treilea copil in familie - in condiii foarte grele: durcri prenatale foarte slabe, bemoragii la nastere, greutatea inifiala 2,90 kg. Manfred era exterem de retardat. Plingea din mo we. Cind se agita, incepea sa voi cele ce se petreccau in jurul s€ vorbea, Practic, nu avea regiunea bucali si respiratorie ‘Mama eta ocupati pana agricole. Aa ci Manfred a fost adus de tatal lui, care a executat cu cca mai mare constiinciozitate tratamentul pentru acasa prescris de noi, Dar, dupa céte mi se parca, pe parcursul unui an intreg, nu se putuse observa nici un semn de amcl ‘U cram gala ‘Totusi, acum © ceva mai orbese.” Prin urmare, Manfred cuvintele faseammi ceva. Incepuse sa se deja foarte bine migcdrile co- , am trecut la cuvinte cum sun! in migcAri chirofonetice cinci versete Jui Ioan. Intr-o bund 7i, Manfred a inceput si in timp ce tatil siu ii facea tratamental apoi din ce in ce mai clar. Est ‘otul_neobisnuit cand primele cuvinte inceput a fost Cuve De atunci, dez- ca lui Manfred a progresat mereu. in curand, cl imita silabele intoneze gi el usor sux mai intai cu totul 358 la fel de frecvent. fn cele din urmit, Manfred a putut frecventa scoala special si acolo s-au facut eforturi pentru stimularea in continuare vorbirii sale. Mai rmaseserd de inliturat doar cdteva gregeli de ball- baiald gi un usor disgramatism. 4. Mark - disfazie senzorica Baiatul a fost adus la mine pe cAnd avea now’ ani. Pe atunci spu- nea doar patru cuvinte, Venise pe lume cu o intarzicre de t mini, supraponderal. Nasterea durasc foarte sult, Fl era vanit tipa, incepuse si meargi si si gingureasci de-abia pe la Frecventa o clas speciali, unde invajasc putin si socoteas < de mincare exagerata. Constitutia ui fizic& are un aspect Ti birfat, grésut, moale, membrele sunt rimase in urmé in dezw lor. Are un cap mult prea mare (mmérimea corporali: 149 cm, mul capului: 61 em), Si mama are predispozitia spre ingrasare. Handicapul lui de vorbire igi are cauza, pe de o parte, yorbirea. El nu poate distinge decat cu greu sunetcle din care € for- mat un cuvant (disfazic senzoric’) si din acest motiv © aproape inca- pabil s& formeze cl insusi cuvintele. Dupi cate se stie, disfazia senzoricd reprezinti pentru terapic o piedicl de-a dreptul de senzitivitatea pic perceperea vorbi pe propri for in miscare, simte céldura mii te forme. Pe scurt, cu ajutorul a fntt-un mod mult mai cuprinzitor ca de obit veneau la mine numai de doua ori de an, mai tar uo singura 359pentru o siptimgna. De fa bund. Mama si-a sa se miste. Bra neindeménatic, ; Se fe inca de cea mai mica denivelarc a drumului, dar mai ales de zapada 8, Deja daca se urca pe un scaun, il cuprindea 0 senzajie de amefeald. Mark obscrva ca un strengar acti tot felul de pozne. Nici un aparat nu era in sigurant torul ascuns pe care Ma Tratamentul era, bineinteles, doar o parte din terapia fi objinut nici un rezultat. Mark a Ia ete © asemenca saptimina de 18 ani. Reusise si-si insuseas- orice caz, modul de a construi de dorit. El a devenit un birbat destul de ios, care sti si urmireascd un fel $i poate regulata, independent, consti efectua o munca sim 5. Varsta la care se poate incepe stimularea vorbirii CS se Presupune ¢@ s-ar putea ca vorbirea si inceapA fad un ajutor venit din cxierior, eu consider c& acest tratament e cu totul indrepi te ola Yorbitl face sa intazi, de o lezvoltare spiritual-sufleteasc’. N-ar trebui. si a timpul. Toate obiecfiile care pot fi ridica fd eee tratament se risipesc daca ref S-ar putca crede c& dup o anumi vorbirii nu mai ¢ posibilé. impotriva unci asemenea pireri vorbeste intamplarea urmatoare rebuic SA spun mai intai cd persoanelor care invafa chirofonia freeven n&, care lucreavi in Adclaide/Austre handicap motor, i-a intrebat pe aces ja intr-un cimin de aduifi cu cine ar vrea si i se puna la re greutate o masina pofida acestor posibi ‘apabild, ea le putuse fi de folos, Cu ajutorul masinii de scris, ea cra “purtitoarea de cuvan acestora, Era legata in mod deosebit de unul dintre pacienfii acelui cimin. Acesta era prietenul ei. Dup& numai cAteva asemenea exerci {ii de cbitofonie - nu se putea spune tratamente -, s-a int4mplat ci 0 dati a venit acolo gi acel barbat. Ea i-a spus intr-un mod clar per- love you", Curand dupa aceea, unul dintre pacienti a ci- elp!” Dupa unul dintre exercitiile urmatoare, ea spus: Vorbirea isi facuse intrarea in ea. fn interiorul ci, aceasta femeic vorbea dintotdeauna, si putem fi siguri cd ea va invafa s se exprime si mai bine. Succesul a venit cu totul pe neasteptate, far a fi fost céutat, Cazul deseris va ramane, fireste, o raritate, dar el arata cd in mod ut sigur nu se poate indica nici o limita de varsta pana la care vorbirea poate fi stimulata. 3616. Handicap auditiv sever Dupa relatarea facut de mama eopi i Sabine s-a nascut fara probleme deo: ie sebite. Cind avea vieo zece im dat seama c&, dupi ce incepuse deja 94 gangureasea treptat devenca din ce in ce mai ticuti. Incerciinile vorbi, ca 0 joaca de-e 1 le, pe care le cunosteam ait Copii ai nostri, n-au aparut. Uneori ca parea somnolenta tes fap de cele din jur. Investigatiile Facute handicap auditiv aproape de limit resturi auditive. La varsta de saisprezece luni, Sabine a foarte puternice. Speram ci vor fi 51 Dar fe De-abia cénd cra pe cale de ‘otusi aude putin primit dou aparate audi- mulate asifel resturile au- vehement impotriva ani, am observat ci 8 si intreprinzatoare. Gonea de la un nicdieri. Daca jos, Cu jucar $0 iei cu tine undeva. Daca o sci mposibil ; cd 0 scapai di Secunda, disparca. O distea sa facd asta si nui era fricd deloe. Da loud ori a trebuit si chemim p. HH Era cvident cA felurile de ceau nici o impresie si ca cra, probal Fe, de vreme ce am gi la la dure- -o nu o dati cu arsuri si rani, fica a sti unde Wecput, Sabine s-a obiy- Ht pand la sfarsit. Cam dupa trei : a jucat timp de vreo zece minute ana ile Nu flcuse niciodatd aga ceva, A inceput sa ia papusa cues Pat SI s-o dezmierde. Incepuse si agreeze din now si mangaik mele, lueru care de mult nui se mai intduny si 362 ca model si cu ajutorul aparatelor auditive distanje mai mari. Cea mai mare minune a sa simta omeneste si cA nu se mai comporta ca si cum La3 U4 ania Cu ocazia unei pedagogice valoroase gi o nous serie de sunete. perioada care a urmat, Sabine a trecut printr-o faz a incdpara- narii foarte pronuntatd. in vacante faceam pauz cu tratamentul chirofonetic, dar in aceste perioade obscrvam un regres evident. Sabine se dezvoltase att de bine \cat am putut indrazni s-o du- com la gridinita Waldorf. La inceput a fost necesar s& fie putin stru- nita, dar in curand ea a facut progrese in ceea ce priveste ‘comportamentul social. Vorbirea ci s-a ameliorat, Ba a invijat pas cu pas si rosteascé propoziti Neam a trebuie rat in special vorbirea, in ceea ce priveste formarea propozifiilor inca au greutiti sd 0 infeleaga, dar noi o intelegem bine. Ea poarti bilateral aparate acus- tice si cu ajutorul reactiona si la o chemare rostita ip Jatarc a mamei e uimitor faptul c& un handicap au- ditiv congenital foarte grav poate provoca stiri de autism. Ele au putut fi invinse total cu ajutorul chirofoniei. Ca aceasta poate aduce bune servi in cazul handicapului auditiv, am constatat-o adeseori Ba fl face pe coy auzul sc amelioreaza intr-o masura considerabil, lucru ce poate fi constatat prin miisuritori. A fosi necesar ca Sabine sa infeleaga mai {ntai cd vorbirca este ceva care are sens si importanti.Il. Tulburari cerebrale 1. Mia invafi si spun’ Da Dupa o Iucrare de absolvire a curs aparuseri mereu hemoragii. Mia s-a néscut cu inte de termen (1320 gr - 42 em), ea a rimas opt siptémni i ile i -a Rleutsespiratie artificial. Pana cand solut normals. Dar pe urmi sa coastat o stagnare in dezvoltarea motricitatii gi s-a inceput cu terapiile corespunzatoare. {n orice caz, sa exagerat cu intenfiile bune, Uneori i se faceau in paralel cite ca sunt extrem de limitate, Reuseste bratele. Cand ¢ culcati pe spate, poate si-s spre dreapta capul, iar cind ¢ culcatd pe burtd, rezista decal un timp foarte scurt asezata intr-un scaun special. Mia € aproape oarbi. Vede cel mult o lic&rire de lumina. dar nu percepe cu ochii aproape nici un contur, Nu poate comunica prin fimbaj. Nu greu de imaginat ce mult ii solicit pe p&rinfi un copil cu un handi- cap atat de grav, La 3,9 ani a aparut prima crizi convulsiva. La EEG s-a constatat partea dreapti. La aceasti varsta a incepat tratamentel put sa se joace ugor cu sunetele, in timp cz Dupa tratament stitea in pat absolut deeone ritmic. Se putea observa un efect deosebit de binefacator cand i se fiiceau vocalele chirofonetice de la trunchi in jos, pand la varfurile picioarelor 365a vazut cat de mult ar vrea i deschidea gura larg de tot, dar mu iesea deconectati, reusea si rosteasca voeale $i. cor it cu sens, in afar de amintitul “Da”, pais ie ajulat-o pe Mia si nu mai urineze in pat. Cine § nea usurare a mun pe cale de asi monologurile gangurite. In mod sigur, pentra cepe cu ajutorul simful “Acestea sunt brafele asemenea co} 4 a constientei tru un om care nu poate merge, si unul care aseminator, chiar daci el nu poate fi facut inviluie. El vorbeste intensiv, in interionul chirofonetica. percep asa: a ulin in ti pi sunt izbaviti din staea lor de ae! seamna pen- n brafe. Tot asa, peniru rofonetic reprezinta ceva vorbeased. Vorbirea il i © data cu vorbirea 2. Exist de om ascuns& Dupi o relatare scrisii de Edith Seidenzabl, Hamburg 9 peubanne @ venit Ia tatament dupa ce imptinise deja opt ani find tk extrem de retardata, Era dusd inte-un caracior pentna Dutca s meargi cel mult trei metri tindndu-se de mana mance urna se lisa si cada yi bitea toba cu palme! sy departe, tindnds ‘$i gatul foarte mul putea s stea pe scaun tinandu- captivata de mt moar de-a busilea, Mai mult n-a reusit si progreseze, desi cra tra- tata constiincios dupa metoda Bobath gi Vojta. La inceput a fost foarte greu sa-i facem Susannei tratamentut chirofonetic. Daca ii atingeai spatele, apareau imediat reflexcie ma- ladive, N-a fost de ajutor nici 0 pozitie care franeazi reflexcle. Sin- gura solujie rménea aceea de a executa miscarile chirofonetice pe piept si pe partea superioar’ a abdomenului. Terapeuta gcdea in spatele fetifei. Aceasta ii auzea glasul cc venea spre ca de sus. Susanne @ inceput si ascultc gi si respire ritmic. Dupa sase sapta- mani a rcusit si mearga, de mana mamei, vreo zece metri, mai tarziu a mors chiar ci patrundea te. Erau monologuri géngurite. Pe urma a devenit in mod evident mai tacuti, Ia totul, Susanne a devenit mai treazii - aceasta & rea rudclor i - si ea particip’ cu mai multd intensitate ta cet petrece in jur. Astfel, o dati ca a incercat si auda cum suni prop: ci ecou in casa sc&rilor gi a inceput o convorbire prin strigate cu un t din grupa ei. Uncle dintre Iucrurile care au loc in jurul ei si pe ‘are inainte nu le sesiza, acum ajung pana la ca, Reflexcle maladive bi de sens. Situafia s-a ameliorat datorita consoanei L, facut’ pe brafe. In ultimul timp, ea ia mai frecyent cate un obiect in min’. Nu ne putem astepta ca Susanne sa depaseasci in mod esent nivelul la care a ajuns deja in ceea ce priveste vorbirea, Dar in cai este important faptul ci prin tratamentul chirofonetic spit sufletescul s-a putut uni mai bine cu trupul, In Susanne a putut si Ja suprafafi'o parte a exi om aseunse. 3673. Inceputul inceputurilor este iufirea de mami tocmitii de Wilhcl n care sunt descrise experienfele cu propria ei fiicd Natasa este un copil geamén. Nasterea a survenit cu inte de termen, Ami au stat timp de , mama si-a dat seama ca Natasa scurte intervale, brafele ei deve- sunt reflexe motrice si spuneau c& mama exagereaza cu ingrijorarea Convuisiile ajungand pana la aproxi- medicale, Nataya a ajuns la era dispusi sii colaboreze cu mult zel, ‘sta ind mama igi acorda cate o pauza, ia de a merge fird sprijin. Nu mumai atat, ea insisi prote ‘La 2,8 ani a ajuns in situ chirofonetic. In mod legea tot, dar nut rostea decat un singur sunet: A rei zile de tratament, ea a spus, spre ‘marea noastra surpriza “ta @ repetat cu bucuric, iar apoi - ca gi cum ar fi vrut s~o bucure pe mama - a venit si cuvantul “mama in curnd au aparut le cuvinte, Pe ‘aya a jacetat si mai urineze in pat. Ea spunca propozitii for lin trei cuvinte. Se migca din ce in ce mai inde- Pendent $i mai sigur. O dati, in timp ce mama, dupa o pauza, i-a tre. cut din nou pe spate miscirile chirofonetice pentru Propozitia “La inceput a fost Cuvantul » €a sa ridicat, a privit-o pe mama ei si a inttebat-o: “Acuma e inceputul inceputurilor mama?” /in germand. “st denn Urbeginn Mama?”/ Prima propozifie formati din patra fuvinte fuseve rostita. Ba voia si intrebe dac& inceputul inceputuri. eat de adevarat”, a adaugat Wilhelmine van Dijk, ‘eputurilor ¢ Ieaginul omenirii.” Pe cand Natasa avea cepul sii faci seria de sunete indicatd in epi- 5,6 ani, mama 368 Ea a fost executatd ic, care este in concordanfé cu fazele Lut vent de jumatate de an. ‘Dela apc ant, Natya lecvntcar ojeoll de pedagogic cura ‘iva. Mama scric: “Ea s-a dezvoltat intr-un mod care-i face sa fic profund recunoscatori pe tofi cei care au de-a face cu ea, fiinded 18 le face daruri minunate. LS ani. Ba v absolut corce Apar greseli de importanfa mi fii de sunete. Cand ¢ foarte agitatd, se po: ean coe ior me orologice. Uneori luni in sir nu mai face imeste © dozi moderati de medicamente antiepileptic. Wilhelmine van Dijk atribuie succesul in cca mai ma- re parte chirofin 4. Lumina propric, forta proprie Dupé o relatarc serisi de Ingrid Best, Spitalul din Herdeke Peter vine cu regularitate la tratamentul chirofonetic. Peter ficuse un Herpes simplex Encefalitis si 2a- cuse timp de dowasprezece siptamani in Spitalul din Herdecke. In poi in ceea ce priveste dezvol- d extrem de slabit, nu putea deci si zacd in- rele de-abia le putea migca putin. te a epidermei, exceptind talpa car nu mai Peter nu mai avea ni picioarelor. Vorbirea lui se pierduse cu totul. Ni a putea ginguri. Trebuia si fie brénit cu ajutoral unei sonde gastrice, Privirea ii era tulbure. Tipa mai multe ore in sir, $i noaptea; o povard ingrozitoare pentru familia sa : Dupe sederea Indelungatd in spital, atmosfera de acasi i-a facut foarte bine lui Peter. Treptat s-au redus convul: Cu pasi mici, el o Juase in sus. Dupi multe tw zambet. Mama relateazit: “.. el a fost pentru n a apirut primal la fel de pur ca tue 369venit clar; lui Peter nu poate tor al familici. z fea sa nocturn’, mai - p Lund noud. I se facea fricd dacd era dus in Si se speria foarte tare daca in apropierea capului \te- Privea la cele ce se petrcceau in nici un gest, Fieciirui pas in dez- sca drum cu mare greutate. De recare, se ineca de pri eentru viati. Uneori le radea, tusi, nu Vorbea si nu face: voltarea exemplu, cand manca un terci o: ba, pentru c& fivea si-i alunece ziu, prin sfaturile unei © aU dat ges. A trebuit si se renunfe vale argicd a fost inlocuita ca. Pe cand Peter avea vrco 2 1/2 ani, un xe Inerederea si a fost “2 Pet Ja tratamentul Voj aca F jta, din cauzi ca paral in mod violent de eva 5 a terapeut a reusit sii © terapie bazati po vital in joa- La patru ani i s-a ficut, are cu apa de mare. Cu acea Mi obiectele cu mina stan- sd find pentru o cf Peter avea patru ani si doud Juni cAnd scoleat Deals mami sale, adus de spate, din cauza unci w i ume 6 ‘ , i ugoare Ge corp aon uni in fat. Mina dreapta, bine inchisi, ¢lipita a stingd strinsd pumn reugeste sa fac uncle miseari ‘ lui sunt lasati, mi in regiune: ale wi ales in regiunca truachiului te fntoar cealalté, numai stand intins pe si ridice capul doar pentru un timp sd; din ea curge saliva. in ca © scurt. Gura e ugor des bucali, ca si in regiunea bra , ca mina fara sii se in tim- putea deconecia t la acele cAteva suncte. In special cum cle il ajuta si-si uneasc& din nou sufletul cu viata dere; - Mama era foarte indema- natica. Peter se simtea atins in mod placut si in siguran{a. Dupa inca o s4ptimana de tratament, Peter putea sd sugi si si era dust la gura, S-au inregistrat acum succese wimitoare si cu gimnastica medicala. Peter invatase si stea pentru cteva minute in picioare daca era sprijinit pujin. Spatele si capul sc aflau in pozitie verticala. Tn perioada urmatoare, programul de terapic chirofonetica a luat forme din ce in ce mai variate. Dupa un tratament de zece sipta- mani, Peter putea s& stea pentru scurt timp singur pe scaun, tindndu- idicat. isi aréta aprobarea gi bucuria topiind in poala ma- jar dezaprobarea sau negatia scuturand din cap. {si ridica in mod independent braful drept ca s& faci semn, mina dreapta era de- gajatd, usor deschisa, cu palmele intoarse in afari. Dupa jumatate de an de terapie chirofoncticd, toti au remarcat fiinta sa echilibrata ifa sa treazi. CAuta peste tot si int neasc& copii. La doi putea deschide si inchide mina stingé, cu dreapta reusea deja si miiture jucdriile jos de pe masé. in timpul jocului refuza si fic ajutat si manifesta nemulfumire, uncori ménic, cand m-i reusea cova. Comportamentul lui cra aproximativ cel adecvat varstei sale insusi voia sa fie tratat astfel. Peter vine cu plicere la tratamentul saptimsnal, unde principalul consti in faptul cai se dau mamei noi orientative. Acum, dupa 16 huni de tratament, in cadrul c&ruia se intercaleazé pauze corespunzitoare, Peter poate sa stea singur pe scaun, fara a fi nevoit sa se sprijine pe speteaza. Cu putin efort, poate si se ridiec de pe scaun gi, tinut de un brat, sit mearga si, in acest timp, si-si schim- pul tratamentului chirofonetic, sine curentul de forte care vene: cand i se faceau vocal anin patru labe, poate sa meargé de-a busilea Joaca lui e perseverenté, concentrata, le mereu dispus c date de mine, motr este neteda, bine irigata ou singe, de cateva tuni EEG un fel de medicamente. $., freever m putut sa descri aici decat @ decurs tratamentul, Am vrut s& art mai al ajutor chirofonia unui copil care a suferit de 2A cerebral, prin faptul ca ea netezeste i are aceasta poate si intre, cu propria Pentns a favinge obsta i 372 IIL. Autismul 1. Rafael Dupi o relatare a Dr. Bruno Callegaro, Sao Paulo, Braz pe cand avea cinci Sarcina decursese fii probleme deosebite si Rafael venise pe lume sindtos, Mama il allp- tase pfni la opt Juni, cum se obignuieste in Brazilia, si n-ar fi sistat aléptatul daca n-ar fi rimas din nou insdreinat, Rafael era sniitos si a vorbirii decurscseré in mod normal, pana in clipa cand venise pe lume surioara tui, Avea pe atunci 1,5 ani, cl a jncetat si mai vorbcascd si si meargd in picioare. Reinvatase mersul de-abja la doi ani si opt hu i-a fost adus, cl nu manifesta ni teres, de abia dacd lua not de cele ce se petreccau in jurul lui si din punctul i ora foarte agitat. Nu avea contact vizual. EEG si tomograma cerebral facut la computer erau normale, to- se administrascra ncurol inte era foarte nesigur, avea acum o di sta_ isi manifesta dori fn cursul unui ai Rafael a devenit mai mai ribdator. deja construicste propozitii formate din doua cuvinte. Foloseste mai ales substantive, cateva pronume si adverbe de loc. Foarte freevent apeleaza la cuvantul “Nu”, Dupa 4 1/2 ani, Rafael construieste propozitii absolut corecte. Se nnumeste singur pe nume, dar inci nu spune “eu. Calitatile notionale le fara sa fipe. 373Jimbaj a ines ‘ezvoltarea lui, pe care 0 va recupe FDU total, der in cea mai mare parte miti retardan Tuer si 2. Gottfried Dupi o relatarc a Dr. Dieter Schulz, Radoltzell Gottfried mi-a fost pre: Prezentat la 3.1/4 ani. Sarcina fi H Gar nasterca se produsese mult prea rapid. Ceri de iad ‘Nu mani capul iar yi copil mic, avusese De Ia bun inceput, dezyol rie terapeutica, “Mama”. Poate mesteca doar deloe ¢ ‘aruncd obiectele aflate : Zegitie obi ot. cere E fixat pe ideca de a merge pe linia trasa si de a cduta capacele de canalizare. Ay a ¥e 0 atractie obsesi i era clamele de rufe. Medicul ii prescrisese Brvoph itn lyrtha comp. fn prima siptimand de terapie intensiva a fost el: ral Un program pe care mama la inva pesebi! ritate acasa, Dupa patra luni, mama saa relatat o& Yenisera multe schimbiri in bine gi ca el cateva cuvinte: “Tata, capac, auto, ia poy si 88 spund cuvi fa comportamentul tui sur- 'Wafase spontan sf spun 2 ia, arde, amin,” le rostite in fafa Iui ca model 374 sunt clare. Cu exceptia unei chiar daci, Dupa mai mult de un an, Gottfried a fost adus la noi de mama tui pentru un al doilea curs i ‘Avea numai 4 1/2 ani. intre timp, fusese Ia alt terapeut care ficea chirofonie, pentru control. Compor- vorbirea lui se ameliorascra, Totusi, intre timp avusese psie cu oprirea respirafiei. S-a constatat exis- tenja unui focar in jumitatea stinga a creicrului. Dupi aceea, n-au mai survenit decit atacuri mai mici. Nici acum nu € ugor s-0 scofi la capit cu el. Cand doreste ceva gi nu i se dé, scoate {ipete ingrozitoa- degete etc foci nu se poate spune cum va fi evolufia lui th continuare 3. O gansi de a deveni om - Sclerozi cerebral tuberoasé Jau aceasté relatare din revista “Tuberdse Sklerose Deutschland, Rundscbreiben Nr. 6”. Acolo ¢ reprodusii relatarea unei mame care serie despre fiica ei. ‘Acum Martina are sapte ani, Sarcina a fost dificiki: hemoragii in una a treia, dureri natale inccpind din luna a sasea, sarcind extrau- terina, nastere cu cevariand. In curand s-a constatat c& Martina are tulburari de motricitatc. Ea na putea sa-si ridice capul. Nu avea contaet vizual cu cei din jur. Cand avea opt luni, prin gimnastica Bobath a fost adusi in situafia de a putea sta pe scaun, dar in curand au aprut convulsii BNS. Ni s-a spus cd avem in Martina un copil e mai rau. I's-a prescris o doz destul de mare de Rivotril. Pentru noi a Inceput perioada cea mai grea din viata noastra, Martina facea pasi rest, nici un fel de alte indicii, Dupa vreo trei huni, ma- rile serii de crize s-au rarit gi doza de Rivotril a putut fi redusa. Pen- tru c& am observat la ca niste crize intensificate de alta naturd {absente, crize psihomotorii), i s-a dat suplimentar fenobarbital. fn acea perioada au apirut pentru prima dati pe corpul Martinei pete 375be directia, fn acelasi fel ured ac a direct cum gi scarik tanta de peste 500 metri ciruciorul, mama sth © Poata men} in patru labe, poate sa mearga de-a bu: Joaca tui e perseverenta, concen vete impinge pe o dis- este netedi, bine irigata cu singe, de cf s le cfte 7 Nu ise dau nici un fel de mec fe ee bazata pe callie. Peter free continuare gimnastica a neh chirofoncne medicala gi, bincingeles, Waldorf. Se tratamentul foarte mari modul in care — es in ce fel ii poate fi de a care a suferit de cncefalita si are rin faptul ci ea netezcste individualitita cheyenne poate si intre, eu propria ci lumind si forta up, Pentru a invinge obstacolc 4 per Be obstavolcte, in masura in care acest lucru este post, 32 | | | JIL. Autismul 1. Rafael Dupi o relatare a Dr. Bruno Callegaro, Sao Paulo, Brazilia lui, pe cand avea cinei Sarcina decursese rd Mama il alap- in Brazilia, si n-ar fi sistat 1a santos $i decursesera in mod normal, pani in clipa cand yenise pe lume surioara lui. Avea pe atunci 1,5 ani, el a incetat s% mai vorbeased si $3 mearga in picioare. Reinvifase mersul de-abia la doi ani si opt luni Cénd mi-a fost adus, cl nu manifesta nici cel ic interes, de abia daci lua nota de cele ce se petreceau in jurul Jui si din punctul de vedere al motricititii cra foarte agitat. Nu avea contact vizual. EEG si tomograma cerebrala ficuti Ia computer erau normale, to- ce. Trepiat, manna Loi a invafat, cu mult zel, chirofonia gi a inceput si-i faca biia- famentul de trei ori pe zi. s inte era foarte nesigur, avea acum 0 uta contactul cu p&rintii sii, cu sora lui, cu alfi copii de aceeasi var- sta_Isi manifesta dorinfele fara sf fipe. in cursul unui an survenise o transformare foarte imbucuratoare. Rafacl a devenit mai linistit, mai rabdator. E1 vorbeste foarte mult si deja construicste proporitii formate din dou’ cuvinte, Foloseste mai ales substantive, citeva pronume si adverbe de loc. Foarte frecvent apeleaza la cuvantul “Nu”, -afael construieste propozit ‘numeste singur pe nume, dar inc’ nu spune “eu”. Cal absolut corecte. Se nofionale 3732. Gottfried Dupa o relatare a Dr. Dieter Schulz, Radolfvell Gottfried mi-a fost prezent dar nasterea se produsese inult py respirat imediat, dar foarte violent si Parinfii observaseri ci dezvoltarea lui nu mergee nitd la nastere. EEG era normala, Gottiried mu finite ab i ‘manifesta nici o bucure eind paring craw 1 pul in mod freevent. si ov aden. Ds Ta han nee a mulati pe cale terapeutica. La doj ani invijase si mearga. Gottfried spune ingur cuvant: “Mama”. Poate mesteca doar cu greu, nu simte aproape deloc di lurerea, a nasi, cum fac copii mi Jae ani. Sarcina fusese normala, tapid. Ce-i drept, Gottfried ventillind repede. La sase luni, Cor isese mari probleme put, dezvoltarca sa motrice fusesc sti- Myra comp, In prima siptimand de terapic inate tate poerem PE care mama la invifat spre a-] executa ea re, ula rma |-a i: cuta cu regu ¥ijase spontan si spunk capac, auto, Eia popeia, arde, amin.” F digous le rostite in fata lui ca model, sis spuna cuvi 374 Dupa mai mult de un an, Gottfried a fost adus ia noi de mama tui pentru un al doilea curs intensiv. Avea numai 4 1/2 ani. inte timp, fusese Ia alt terapcut care fficea chirofonie, pentru control. Compor- ire timp avusese 4 constatat exis- ‘tena unui focar in jumatatea stingd a creicrului. Dupa acova, n-at mai survenit decdt atacuri mai mici, Nici acum nu ¢ usor s-0 scofi la capat cu cl. Cand doreste ceva si nu i se da, scoate fipete ingrozitos- re. Nu stic ce pericolul. I s-a dat un bogat program de exercifi pentru echilibru, jocuri cu degetele, cu papusi imbracate pe degete ete: Tne nu se poate spune cum va fi cvol continuare, 3. O gansa de a deveni om - Scleroza cerebral tuberoasi Tau accasté relatare din revista “Tuberdse Sklcrose Deutschland, Rundschreiben Nr. 6”. Acolo ¢ reprodusi relatarca unei mame care soric despre fica ei. Acum Martina are sapte ani. Sarcina a fost dificil: hemoragii in tuna a treia, durcri natale incepand din luna a sasea, sarcind extrau- terind, nastere cu cezariand. in curand s-a constatat cd Martina are tulburari de motricitatc. Ba nu putea si-si ridice capul. Nu avea contact vizual cu cei din jur. Cand avea opt luni, prin gimnastica Bobath a fost adusa in situafia de a putea sta pe scaun, dar in curdnd Martina un cop e mai rau, Is-a preseris o doz destul de mare a inceput perioada cea mai grea din viaja noastrd. Martina facea pasi mati inapoi in dezvoltarea ei. Orieat de mult ne-am dat ostencala, a~ ntact cu ea. TC indica prezer i. Dupa vreo trei luni, ma- serii de crize s-au rit gi doza de Rivotril a putut fi redusii, Pen- tru c& am observat la ca niste crize intensificatc de alti natura {absente, crize psihomotor dat suplimentar fenobarbital. in acca perioada au aparut pentru prima dati pe corpul M 375abe - ele au venit toate deodatiy, pe 7 Roapie, cum s-ar zice - si pa- na in ziua de azi n meu si cu mine am crezut "a noului medicament, Dar @ urmat un I ingrozitor. Se exist nici un mifjloc de a lupta impo! nn ‘mai sunter in stare ua ore la i s-au dat medj- dat cle n-au ajutat la nimic. Dupé aceste luni catastrofale a 0 amelior Predispozitia de a face nize a scazut in i a invtat s& mearga. La trei ani au putut f in. Marting peciale elaborate de austriacul 4 stimuleazi care se ocupa de copii cu fonici, Pe atunci, Martina nu ‘mama’. In cadrul unui curs in- despre care sc spunea c: ne-am preventat la un pedagog cur probleme $i apele rostea miscare ale lcle si siptimanile urmatoare a care inainte nu imita aproape deloc, a inceput si fuck ii la care ow ne gandisem niciodati model cAteva sunete, apoi cuvinte tntre Vatat sd spund apror dagog. De asti dati ca s-a dus spre el, i-a plina de bucurie, Ba chiar a rimas singura cu tratamentul el Martina va raméne intotdcauna, desigur, un copil putin handica- pat din punct de vedere sj privit sii-a cerut sB-i faca ci s-ar putea agrava di considerabil. fn orice caz, suntem siguri ci am ga Justa din punct de vedere pedagogic pe baza antroposofici. Si put recomanda chirofonia tuturor copiilor cu handicay sever, carc nu puterea de a imita. Nu numai din cauza vorbirii, copiilor 0 sansi de a deveni “om”. 4. Vreau s4 aud mercu cuvinte Dupi o relatare a lui Dieter Schulz, Radolfzell Christan ¢ singurul copil al pirinfilor sai. in luna a teia de sarci- nd au aparut dureri de nagterc, asa cil mama a fost nevoita sa stea ‘mult tinap in pat si sa ia medicamente. Christian a venit pe lume cu sase saptimani mai devreme, a trebuit si stea in incubator si, proba- bil din neglijcnja infirmierelor, a facut o septicemie de nou-niscut, cu meningit jofita de convulsii, In curand, parintii au observat ci Christian nu-i priveste. Dezvi c abia pe Ja un an ela A manifeste oarecare interes fatii de lumea din jur si sa reacfioneze la vorbire. Un anumit teatament |-a facut si invefc miscarile, dar nu si vorbirea. De-abia tratamentul chirofonetic, inceput la gase ani, |-a impulsi- onat si vorbeascd, El a iubit acest tratament chiar de Ia ineeput. Un tratament anterior, dupa Tienbergen, il obisnuise si suporte atinge- fn acest sens, fiindea acum vorbirea avea it deja 0 propozitie intreaga, ce-i drept, putin cam noclar si asa, ca din intamplare, ca ceva de la sine infeles. Nimeni mu rostise ina. ‘a: “Eu vreau s8 aud mereu cuvinte.” - Ce enigma grew 377de patruns este chirok ul $i co Imbucuriitor ¢ faptul c& in multe cazuri Muenjeze accasti stare! Mama invifase Saptimini introductive de munca intensi. i. El va tnvaja si puna intre- i Va comunica bucuria si sufcrinja, Cu- 5. Criza de apoplexie Dupi o relatare de Liesel Gildemeister, Leipzig Doamna Forster are 73 de ani, Pe odin cesar s@ i se pund o d avea 61 de ani a fost ne- i artificial izat in special piciorul drept stencald de pe buzele ei mai rte tare a pritmeste tratament logopedic de la doamna ‘ster a primit tratamentul flind asezata in de fiecare tratament chirofonetic sa cantat : Pacienta era foarte bucuroasa. jimtea o pin jos He, Pe care pani atunci nu le jlasul aspru, tare, dinainte este acum avantat, el wr muzicale, ajungand pand in inalt. Unew n Propoviti. Ea simte schimbarca gi e plini i putea vorbi. Dar cu mare o ieseau cAtova cuvinte rostite cu glas foa De peste un an Gildemeister. D Forster rosteste nostinga. 378 IV. Probleme psihice | marianic we a Dr. Bruno Callegaro, medic, si Mariangela Jog, Sao Paulo Pedro are acum 8 ani. Mama lui scoala, ca se poarté nerespectuos cu ceilalfi copii gi cu oamenii mari, Jnvatatoarea fui relateazi c4 Pedro e fie total neinteresat de ce se petrece, fie joaca teatn Pedro ¢ primul copil al famil Comunitatea casnicici a fost desfiicuta pe céind el avea doi ani, Tatal e descris drept un om gent, dar cu o vointa slaba, dependent de droguri, nu reuseste sa-si termine studiile universitare incepute cu zece ani in urma. Mama lui Pedro 5-a reciisitorit. Din aceasti cisitorie au mai provenit doi co- pii, Tatal vitreg l-a acceptat din toata inima pe Pedro. Psihoterapia a inceput deja in urma cu 1 1/2 ani. Pedro avea 66 ani. Psihologa i-a dat ocazia si-si dezvolte personal: deschidea un timp, dar pe urma distrugea intreaga atmosfer’, sc arunca pe jos, comportindu-sc ca un animal. Pe scurt, ea a fost ne- coitd si spund c& pe aceasti cale mu va progresa deloc. it perioada de respingere, Pedro a imp de o luna, si unor asemenea texte noi trasiim pe spatele pacientului fie rit in proza, fic mici pasaje, alternand cu formele pentru L si J.) Acest tratament a fost decisiv pentru Pedro, in special povestea cu puterea de autodéruire a copi ic I-a migcat profund. Bineinteles, ea i-ar fi putut fi povestitd si fra chirofonie. Dar atunci el n-at fi avut rabdaree de a asculta, Aga ca prin ritmuri s-a intémplat ceva care intensifica poezia continutului, Basmele sunt niste 379ini ale unor procese spune ca pentru Pedro mental al gestul ou fam tuale $i ele vor s& miste inimile, jur, Relafia sa S-a schimbat, S-a transfor s mat, a de i detasata, mai draigalasa. aa 2. Manie O relatare de Dr holog, Sao Paulo Bruno Cellegaro, medic, si Mariangela Motta, psi- si provocator, neurologice nu rezultd nici un indiciu di- concluzia ¢& Alex ar i poate interesa, : fc, cu statura lui viguroasa, mari si puternice, pare absolut sdlbatic si de hestdpanit, S deja profunda, vorbi- care se putea ve- dinainte devenise mai isi poate stapani si de profesorul- teva materi a putut si obfina rezultate bune, 7 he a crescut, El a fost invitat si cante in orchestra de c. ol suferise de o stare de disconfort trupesc- Ricca simtit sub forma proastei dispozitii. Pi chiro! cla fi fonie, cl a fost izbivit de aceasta stare, chiar dack utin fntt-o oaree: i Azi Putin intr-o oarecare masura. Azi el arata mult mai fericit 380 3. Balaurul ‘Dupi o relatare a lui Conny Riczebos, Hilversum, Olanda Martin © un baiat de 5,6 uni. El frecventeazA Gradinita Waldorf .dra detoc in comunitate, nici nu se poate uni total cI mult prea in gente si prin salbz ‘Amandoi pirinjii luereaz si sunt pe cale sa se desparté. Bunicul aproape singurul om care se ingrijeste in timpul zilei de el si de varstd de trei ani, Martin sufera in mod frecvent de timpal zilei au isi poate controla vezica urinard. jin cauza grabci si a neindemanarii sale, Pielea e de par de un blond luminos, ochi albastri lu- afara si o gurd care std mai tot timpul des chis’. Capul lui ¢ ingust, degetcle sunt exagerat de flexibile. Medicul scolar a constatat ci fortele sale metabolice inunda 4, Fl a prescris Stanium gi extract de hipofiza. de trei ori pe saptiimana tratament chirofonetic, minosi, buze risfrant. i al treilea tratament, a vrut sé desenezc pe marea tabla de seoala. A desenat o corabie fara c&pitan. Dupi ce a fost intrebat un- de este acesta, Martin |-a desenat pe capi in plus, un catarg cu ‘ag, Dupi tratamentul urmétor, a desenat din nou 0 corabie, dar fea tratament, Martin a povestit ci acasa la cl venise lor ciudat, care doarme in patul lui. O dati, in pod, se temu- se tare de el. Terapeuta a spus: - “Cavalerul t&u de jucdrie ar putea si te apere.” Martin a replicat: - “Nu, asta nu ¢ o idee buna, fiindea 1 ¢ un cavaler adevarat.” - “Nu vrei sa fii tu cavalerul?” i ic cu sunt balaurul.” - “inseamna ca tu pazesti ‘© comoara mare.” - “Asta un secret, n-ai voie si-1 spai nimi Dupa a 14-a si ultima sedinti de chirofonie, Martin a povestit cf are un briccag cu care va omori toate animalele silbatice. Se facuse, 381deci, pe sine insusi cavaler care vrea si invinga salbaticia, in ultimul timp, el a ficut de doua ori cite o boala febrila, Mama relatea7a ci el a devenit mult mai usor de condus, e& isi ssluce aminte el insusi s meargi la toaleta. Nu mai urinear’ pe el jlozia falé de sora lui a dispirut aproape cu totul, Aniindol stau in buna infelegere pe genunchii mami. Martin, care inainte cra absolut ;portabil la gradinifi, acum se incadreazi de bunivoic in cone. latea mica a celor de o varsti cu el. Crizele de manie nu mai spar Accastd schimbarca a devenit evidenta printr-o tntamplare pettewat in limp ce copiti se jucaw afard. Din greseald, Martin a lovit cam cia © Fetité. Cand si-a dat seama, el n-a stint ce si spund, a ticut pat Sa ultat Ia ea $i a spus in cele din urmi: “Ccea ce spun eu acum ney aeviat, nu-i adevirat.” Cuvintele sale incep si aibi un sens num, daca ne gandim sa inainte el fi lovise pe ceilati itt s4-si dea serv de coca ce simt ci si c& pe deasupra mai spunca si lucruri tauticien se. Acelea, intr-adevir, n-ar fi fost adevarato Din acest exemplu se poate veden cu claritate cd in metabolism S¢ afla 0 suprapondere de forte constructive, care nu puten fi domi. ath de polul neuro-senzorial. Constitujia sa corporala, excrescem, {ele din spatiul nazal-faringian, jocurile sate agrosive sf etizele ile Furie, faptul c& era imposibit de influentat - toate acestea ne daa Oslinda a acestei situapii. De aceea, pe toatt perioada tratamentulty i ee mai ales in regiunea picioarelor. in acest fel, procesele de aa lucreaza in sens opus cclor constructive, au fost 4. Dependent de dro guri Din relatarea lui Katrin Huneck, Kassel nto sear a fosta dus la noi Elli, o fat de 17 ani. Ea era fnso- fd de un ingrijtor de Ia staia de reabifitare a toxicomanilon Now Privit niste ochi sfiosi, plint de teama: “Pot sa rimin la voi? Nu tie fade & Hocul men. Nu um nici un foc pe lume.” A urmat o converbire Sane animati $i dupa tre zie, ne-am spus: "Da, o vom lua pe Ell 382 Ta noi, desi, in calitatea noastra de cimin-familie pentru copii, nu prea suntem pregatiti pentru aga ceva.” In curand mi-a devenit limpede faptul co pot ajuta pe Elli prin chirofonie si-si regdseascd legitura cu viaja, Ea era descbisii la aceasti idee, Dupa prima sedinfa mi-a spus c& se simte indemnata si faci acum si ea ceva folositor. - Dupa fiecare tratament se simte “oulyumita” si odihnita, intoarsi dintr-o vizitd de zece zile la prieteni si cunoscuti, spus ci a putut acum si vorbeasea intrun cu totul alt mod, c& isi gisise propriul ci punct de vedere si cd fusese in stare s-si puna in ordine nigte relafii mai vechi. $i prictenii ei remarcasera acest hucra, in special faptul c& acum putea sa formuleze totul in mod clar, lucru care inainte, evident, nu-i reusea aproape deloc. Ea atribuia aceasta nea transformare chirofoniei. in prima perioadi dupa ce venise fa noi, ea nu vorbea aproape detoc, mai ales dac& se afla intr-un cere de oameni mai larg. Se re- ‘traigea ct mai curnd posibil in camera ei. Dupi ec s-a mai familia- rizat cu noi, a povestit cA trebuise si giseasci mai intai atitudinea justi fay de ca insAsi gi fata de copii. Ea gandea: “Aya slaba gi ard Voinfi cur sunt acum, nu am nici um drept s-i indrum pe copii sau si le dau indemnuti.” Pe atunci nu indriznca deloc si-i priveasea in fata pe copii. Treptat, ca gi-a cucerit ins& atitudinea justi. Voinja sa de a ti s-a fortificat gi astfel ea a devenit un ajutor de nidejd cAmivul nostru de copii Dupa doi ani ne-a parasit, pentru a studia pictura in America gi in Anglia. Cat timp a stat fa noi, eu i-am fcut mereu - cu anumite pau- ze - tratament chirofonetic. intre timp, ea s-a intors in Germania, s-a cisitorit, devenind o mami serioasi si iubitoare Cea ajutat-o, de fapt, pe Elli? Interesele ei, talentul sdu artistic ne-au permis s{ avem convorbiri importante cu ea; colectivitatea noastr, copiii, si-au adus aportul lor. Dar fri chirofonie, toate acestea ar fi fost lipsite de fundament. Prin chirofonie, in relatiile personale patrunde ceva suprapersonal. Ea te ridict deasupra cotidi- anului, fri a te desparfi, totugi, de Iumea piminteasca. Ba chiar dimpotriva. Spisitul vorbirii se plcaca spre trupul patruns cu suflet 383V. Astm Paul Marlow, terapeut naturist din Sydney / Australia Lore avea opt ani cAnd a fost adusi la mine. Ea de astm gi a fost tratata exclusiv cu medicamente Cand ew am trecut la 0 medicafie homeopati, ea a reactionat mai intai bine, dar in curdnd astmul a trecut intr-un stadiu atat de periculos, incat a fost necesar si stea o siptiménd in spi dupa externare ea a continuat si aibi atacuri violente, atat ziua, c&t si noaptea. Bu i-am propus mamei chirofonia. na sedinté, Lore cra intr-o stare proasté. Musculatura apa era de trei ani din propric inifietiva, medicamentele recomandate in spital. Lore a venit apoi la tratament o dati pe siptimana, Treptat s-a putut trece jaragi la medicatia homeopata. In plus, mama a des- succesul cra Dar ceea ce s-a petrecut pe urmi, a fost pentms mine una dintre experientele cele mai uimitoare. Intr-o bund zi, mama a yenit cu Lote in locuint . Ochii fetitei nica si teama. Cu primul tratament avusesem un succes atat de spontan, mi-am zis. Ag putea indrazni si-i fac Lorei un tratament inainte de internarea spital. Incordarea nu era mi- c&, m-am pus imediat pe treab’. De indata ce AOUM, miusculatura aparatului respirator a ree mijlocit. La sfarsitul seriei de sunete, respirat colul trecuse, Mama a dus copitul epuizat inapoi acast ‘A doua zi m-a sunat la telefon gi mi-a spus cd Lore se duscse bi ne dispusa la scoal’, pe cand inainte, dup asemenea crize trebui 385stea 0 Sapiiména in pal, E imposi am vietuit Dupa mai © medicatic homeopatica si ci, Lore n-a mai avut de mul c ‘aul Marlow, Eu trebuie sfi adaug in- 'v, c@ nu in orice caz de astm chirofonia are cfecte ute. Se poate intampla ca atingerea direct pe piclea cnsifice si mai mult starea de crispare. Daca se intam. PIS asa, va fi mai bine si se Iucteze numai in regiunca picioarclor Mai trebuie sa se tina ! Se find seama de faptul ci ada c Dutea si irite respiratia, iiiticesenital 386 Cuvant final de Heinz Boss, medic internist; Spatele ca organ de receptare a sunctelor suprafafa propriului sau spate, Spatele le organe- si caloric. Nu cumya de aceea nostru corporal ocupa un loc special? In sii ne acoperim i le. Co de per ul caloric e deosebit de sem: € si te rezemi cu spz racotd. in mod evident, orga regiunea dorsaki. De asemenea, ¢ ceva bineficator in faptul c& rrotitoare ne ating spatele, yi cAt de dureroase, de loare sunt loviturile aplicate pe sj ia nastere o senzatie corporala limitata local, ca si atunci cand, in cazul masarii ligamentelor, pe niste portiuni zatia de durere. Prin chirofonie este adus in constien}a tocmai acest care, dup cum am spus, ¢ atat de binefa- cltor pentru spate. La aceasta se adauga rostirea sonora a sunetelor, care ¢ receptionatt si ea de cdtre spate. Ce face ca spatcle si fie acest organ sensi imfurilor tactil gi caloric? Pi tanta omului tripartit. Epiderma sau ... /Oberhaut/ - Sistem neuro-senzorial mm sau derma /Lederhaut/ - Sistem ritmic is sau hipoderma /Unterhaut-Zellgewebe/ - Sistem meta. al filogenetice, epiderma pro- vine din ectoderm, foita exterioara /Keimblatt/. Cele doua straturi 387‘mai in regiunea dorsal apare prima format -zvol- sa re prima fort : ma formatiune a dezvol: Dar ex st = ae 8 ‘este acolo unde apare prima formatiune a embrio- ea este solul embrionului. Din directia amnio: I ¢ lucreaza 7 i cn 8 ca plod minerabfiie in devenie dezvoltarea sis n st neuro- lucru are ioc prin faptul cd se formeaza iderma. Referitor la epicerma, Id atea ei trebuie vazuti ca un epi. ‘Sunt cufun- temul capilar, este Sm ava la exci 2 sat in regiunea cea mai d pidernes opine {i Jan mametouta san la stratul tor extrom de subjite de vaule corneas teeage rn Acolo omul are i simi mma, pe cand in re- | UT saa ee cinta dour sinus Tciade to Vie cuinteaga li existent umn tia _ Rune olen dope spate posed sunt recepfionate de pacient tae pacient prin 388 care ¢ acoperiti de Rudolf Steiner spune: nism, Sunctul traiest chea ¢ doar un organ de percepere a sunetului. Cand noi pereepem ‘un sunet, il percepem cu intreg organismul nostru.” BI arat& apot cd, mai ales in coca ce priveste capul su, omul este 0 copie a Cosmo- sului, in care Tucreazi voinfa sunetului cosmic si mai departe se ind in trupul mamei se formeazii embrionul uman, el © se spun de obicei creierul se revarsa in sacul format de impinge singele spre venele 1 cand inspirdm, totul este impin: parti inferioare a trupul sus. Are loc nunat, care insoteste toate procesele m de reprezentare $i ic. Aceasti respirafie, aceasti activitate sculptural, i ese afard din el... Aici ‘omul viefuie, \constient raportul arhitectonic-sculptural nervoase intilneste curentul sangelui stient ceea ce este in el de natura arhi- tectural-sculptural Prin tratamentul chirofonetic, care este aplicat mai ales pe spa- tele pacientului, sunt stimulate forfele arhitectural-seulpturale, in asa wnea7a in organism in sensul ordinii gi armonici, are percepe, al pacientului, printr-o rerceperc calorica periferice, care tate de ascultare, pi eaza voinfa. jeste eul, percepand pe cale tactila formele sunetelor? Riis- punsul ne vine de la 0 deseris de Rudolf Steiner, unde el arata ce inseamni pentru on ‘De fapt, ceca ferioara, dar Noi avemdoar 0 pe care le atribuim corpuritor. Dar orga sii sitntim c& obie terior, radiaz in su Hletul nostru; numai ck omul nu observa legatura dintre tréirea lui sufleteasca si ceva ce percope simul tactil exterior, pentra cd lucru- tile se diferentiaa foarte mult - ceca ce radiaza spre interior $i cova Ce este vieluit spre exterior. Dar ccea cc radiazA spre interior nu altceva decit starea omului pitruns de sentimentul Divinului; cea ce se inapoi in fenomenul sufletese e starea de pitrundere fea generalé a lumii, starea de patrundere cu exis- } spre eul lui. El este transpus intr-o cu totul alti ‘rup. Aici poate fi citat urmatorul Steiner: jostru oteric devine, propriu-zis, plsmuitoare, care face s imagini- Tar in alt loc citina: “Dupa cum am vazwt, forma uman e pl muita conform cu cercul zodiacal. Prin faptul cd toemai accasti viefa plasmuitoare, ea participa si la cerului instelat. de respirafie. V-am spus ci imaginile sunt preluate din Cosmos. Prin urmare, ceea ¢ cere drept ima, ale omul ¢ situat pe Pa- mint. Cele de jos act ia celor de sus. Di ‘cauza, toate sunt dezvoltate sub forma de polari apare ceva diametral opus. Aga indeni el 391Uustratia 60: Din Kaspar Appenze spa Appenzeller, Zbinden Verlag, Ba ‘(Praesomitenstadium/ dupi Hauser 1932, ta 18 zi 5960, dupa Blechschmidt si Grosser. De sub nor vada cavitatea primitva, care reprezim intrarca la canalis neure 1ca asemindtoare cu un nas se numeste procminenfa 4 dreapla ei se afla umflat fe prindere. Ds Ludwig, 2 jone. DS Inceputul sacului cu galbenv, sunt sugerate insulie san- ig. 8: Embrionul Payne, circa 22 zile, 2,2 mm, circa 7 perechi de rat crejerul em- s-a format o bucata de tub ‘Sinuulequl primaitiv si regionea ss somite, Camegie No. 4216, dupa Blechschmidt, Sus pi brionar /keimblattartige Gehimanlage/; in rail neural, Partea inferioaré ¢ bobocul Canalis neurentericus au dis (carbura in directie ventrala); Fig, 9: Fmbrion Blechse! zile, 3,1 mm, 13 perechi de somite (reconstrucjie a unei ser ‘Schnitiserienrekonstruktion/), 1 umflatura cardiac, 2 ochi ext fazele timpurii ale dezvoltétii. spune: Cand respirtim, imaginile - de exemplu, si aginea inichiului - sunt trimise spre interior. $i pe urma ele sunt umplute dar apare ceva diametral opus, tot in direejie ascendenti. fe imagini sunt reflectate iari as rice. inile, pentru organele dvs. interne, cu procestl adicd se ridica iardsi i, dar si cercul z0« care ¢ confinuté ¥i la urechile dvs., aveti atunci trimiterea mi refer. Aceste imagini sunt plasmui soanele; de la planete vin mai ales vocal zodiacal, mai ales consoancle, Aceasti trimitere inapoi 393Riickseh organele. Cand, in cazul care face sunt cit de cat intacte igen notional nece. 4%, fn multe cazuri obstacolul care nu permite fi vbirii cste invins. Intra in activitatea organcle eteri spune c& iau cu ele organele vorbi Se poate explica Faptul c4 la “copiti care mu vorbesc” va sta la dispozitie, destil de repede dupi ce. le-au fost preventate primele sunetc fe arti- culate, intteaga vorbirea Dar imitatia inte vorbi ' asupra organului respec! forfcle care plasmuiese organele Hisnese din acelasi izvor, din aceeasi imagine arhetipald sAndtccea