+ Toate subiectele sunt obligatoril. * Se acordi zece puncte din offi + Timpul de lucru efectiv este de doud ore. Subiectul I Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a put Textul 1 in clipa cand Gherasim igi sfargea lmuri- rile, clopotul batu de patru ori, vestind sfar- situl ultimului cart? al zilei; acum incepea serviciul de noapte. Capitanul, care zabovise in cabina sa scrie in jurnalul de bord, iesi pe punte. — Mihule, du-te de te culca indata, ca la miezul noptii intri de veghe. La inceput, lui Mihu nu-i veni s4 creada. Pe urma, dandu-si seama ca Anton Lupan nu era din cei care sé amageasca oamenii, ince- pu sa sara intr-un picior pe punte, chiuind ca haiducii. — Mai incet, cd aici nu estila stana! il potoli carmaciul. Apoi se intoarse spre capitan, scdrpinan- du-se cu indoiala in crestet: —Domnule, poate nue bine si-1 punem de la inceput chiar noaptea. Sa fi ficut macar un cart de ziua. — N-avea nicio grija, Gherasime. Tot de veghe a fost cat a finut ziulica... Dar bagi de seam, Mihule, daca te prind cA nu adormi numaidecit, s-a zis cu veghea! Musul? cobori in cabina, se cdjara in pa- tul lui, igi trase patura pana peste cap, inchi- se ochii, stranse pumnii i adormi la iuteala, fiinded asa fi poruncise cépitanul. Dar gan- dul lui ramdsese afara, pe puntea umezita de abureala rece a noptii, sub panzele care legau marea cu cerul, + cart (s.n.)- serviciu de patru ore, executat 2 mus (s.m.) ~ elev marinar. » prova (prora) (sf) ~ partea din faj& a unei nave. * bompres (s.n.)~ catargul din varful prorei un * etravé (sf) ~ element de rezistenta care inchi la inaintarea prin apa. * bordaj (s.n.) - invelis exterior, metalic sa 'ulemnos, al scheletului unei ambarcatiuni. 70 de Unete ea rspunde cerintelor formulate, La miezul nopfii, cand igilua posty mire, toate i se pareau cunoscute in j sicdnd ar fi fost om de veghe ovesnicie cat i se pareau mai cunoscute, cu atat Pte mai rece in spinare gheara unei nelinist a nume. —Mihule! striga Anton Lupan, dela cérms in noapte, glasul avea ceva tainic. Risirise de curand o bucata de luna tarzie, —Da, domnule! —Nimic. Voiam sa stiu daca esti acolo, Ny trebuie sa stai teapan, ca doar daci e si se vada ceva, se vede de departe. Poti si te mai misti pe punte. Dacé ti se face urat, mai vino incoace. Auzindu-le glasul, Negrila, care dormeape undeva, in umbra, se salta in picioare, casci, apoi se apropie de stapana-su, lipaind pe punte, si incepu sa i se frece de cizme. — Hai, fii cuminte! Acum n-am timp de tine! TAnarul mus statea aplecat peste parapet, la prova’, cu ochii atintiti inainte. Luna set dica incet pe cer, ascunsa sub panze, si mare Tuginie la inceput, incepea sa se argintez®. Era atata linigte, cd se auzeau valurile, pat departe, murmurand domol, cuo mie ere suri. Sub bompres‘, etrava’ taia apa, fosnit tainic. Cate un val se spargea in bordaj*, ie si vantul fi prindea jerba alba, spulbera™ in scdntei ude. Lin py. Uri eg julu Permanent, pe schimburi, la bordul unei nave, de: membriiechipal Vas cu panze, de care se leagé mai multe vele. gear! ‘de corpul unei nave la prora gi cu care nava igi deschSpre rasarit, in lumina luni, cerul era pa- lid, laptos ca varul. Mai sus, bolta se albastrea gi lasa sa se vada stele razlete, parca migca- toare, care se fereau cu team din calea ca- targelor. Mihu rémase aga o vreme, cu ochii cand la cer, cand la mare. Dormeau toti pe corabie, iar el cu capitanul le tineau soarta in mana. Era recea naibii gheara aceea care-I racaia in spi- nare! Arar, cate o stea mica se desprindea de pe bolt, cao frunzé firava scuturata de vantul, toamnei, si dupd ce lasa in urma o dara nesi- gurd, se stingea deasupra valurilor. Incolo nu se vedea nimic, cat era de lung orizontul ide intinsé marea. —Domnule, intreb& musul, dand o fuga la pupa’, dupa ce se incredintase ca nici macar o vedenie nu le-ar fi putut taia calea, stelele care cad sunt sufletele mortilor? Asa am au- zit, dar parca nu-mi vine a crede sa fie pe cer atatea stele cate suflete sunt pe lume, fiindca se cuvine sé punem la numérdtoare gi dobi- toacele, si gazele, nu numai oamenii. \u, Mihule, stelele cazatoare sunt me- teoriti, franturi care se desprind din unele astre si ratacesc fard nicio lege in nemargi rea vazduhului. Viteza lor e atat de mare, incat din frecarea cu aerul se aprind gi se mistuie. Textul 2 Cate unul nimereste pe pamant, dar pana azi hu $-a aut af fl adus cu el vied nemo Cele mai multe stele cézatoare se topese in aer gi se pierd fara urma.,, Aici, Mihu tresari, facu ochii mari gi se re- pezi speriat la prova. Era ostea care cdzuse in mare gi nu voia sa se sting? Valurileo séltau, iar ea sclipea, sugubeata, facand cu ochiul celorlalte stele. Se vedea limpede, in stinga bompresului, din ce in ce mai luminoas4. $i iata ca, deodata, sub ea se ivi ined una, par- ca rasarita din apa. Ei, dar a doua nu mai era alba, ci rosie, ca un felinar de corabie. — Domnule, ce sé fie asta? C4pitanul lasa o clipa carma si se apropie de parapetul Sperantei’. —E un vapor. Nu-ti fie team, 0 s treacd departe, prin stanga noastra; pesemne se duce la Odesa. —Nenea Gherasim m-a invatat cum sé re- cunosc corabiile gi nu mi-ag fi pierdut capul. Dar n-am inteles ce-i lumina aceea alba. —Gherasim a uitat sd-ti spuna ca vapoa- rele, spre deosebire de corabii, mai au si o lumind alba pe catargul din prova. De acum inainte sa {ii minte. Radu Tudoran, Toate panzele sust Multi meteoriti cad spre Pamant, dar majoritatea ard din cauza frecarii cu aerul inca inainte s4ating4 Pamantul, in momentul intrarii lor in straturile inalte ale atmosferei. Craterele care se gasesc pe Lund sunt datorate tot meteorifilor, iar din cauzalipsei atmosferei, nu exist eroziune care s4 le estompeze? cu timpul. Mare parte dintre cei peste 22 000 de meteoriti g4siti pe Pamant sunt resturi din centura de asteroizi, Doar 18 dintre ei se pare ca provin de pe Luna si numai 14 de pe Marte. Unii ar putea sa provina din comete, desi nu s-au gésit resturi de comete. | Cele mai probabile locuri unde pot fi gasiti meteoriti sunt cele deschise, cum sunt campurile de gheatd si deserturile, unde nu au fost ingropati de sedimente sau roci, acoperiti de vegetatie ‘opati sub constructii. Numai in Antarctica au fost colectionate 17 000 de esantioane de meteoriti, Existé insé si cazuri in care meteoriti mari si chiar gigantici au lovit serios Pamantul. Aga s-a intémplat cu meteoritul ,Chicxulub" (cuvant din limba yucatec-maya care se pronun{a 2proximativ cic-gu-'lub), care a cazut pe Pamant acum circa 65 de milioane de ani gi a provocat printre altele un crater de 180 km in diametru, Marimea meteoritului se apreciaza sa fi fost de cel putin 10 km. Locul impactului se afla in mare, nu departe de coasta nordica a peninsulei Yucatan si de oragul Chicxulub din Mexic. [...] Se crede c4 ciocnirea meteoritului Chicxulub de Pémént a fost cauza disparitiei dinozaurilor. Nicu Goga, Carte de astronomie —____ Dupe (s.£,) - partea din spate a corpului unei nave. * Speranta~ numele corabiei pe care se petrece actiunea. * a estompa (vb) ~ a diminua.A. Scrie rispunsul pentru cerinfele de mai jos cu privire la textele date. EE Noteaza doua reactii ale lui Mihu, care sugereaza bucuria sa atunci cand afl ca in acea noapte va sta de veghe pe punte. 2 puncte El capitanul corabiei Speranta este: a. Gherasim. b. Lupan. c. Mihu. d. Negrila. ~ Serie litera corespunzitoare raspunsului corect: |_|. 2 puncte incepe serviciul de noapte este generat de Nelinistea lui Mihu in momentul in care i faptul ca: a. se afla intr-un cadru pe care nu il cunoaste; b. se afla pentru prima dat in aceasta ipostaza; c. se afla pe punte alaturi de Anton Lupan; d. se afla in mijlocul marii, noaptea. Scrie litera corespunztoare raspunsului corect 2 puncte Din comportamentul lui Mihu se desprinde: a. curiozitatea. b. dezinteresul. c. indiferenta. d. plictiseala. Scrie litera corespunzatoare rispunsuluicorect:| |. 2 puncte Noteaza ,.X“ in dreptul fiec4rui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte Enuntul Corect | Incorect | Gherasim se indoieste de capacitatea musului dea sta de veghe in timpul noptii. in timpul noptii, Mihu trebuie sa stea nemigcat pe punte. Mihu este convins ca stelele cdzatoare reprezinta sufletele tuturor fiintelor care au murit. intre corabii si vapoare nu exist nicio diferenja. Meteoritii iau foc din cauza vitezei mari gi a contactului cu aerul. Disparitia dinozaurilor este pusd pe seama ciocnirii de Pamant aunui meteorit.LB Mentioneaza, in cate un enunt, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos. a. ,Spre rasarit, in lumina lunii, cerul era palid, lptos ca varul. Mai sus, bolta se albastrea si lasa sa se vada stele razlete, parcd migcatoare, care se fereau cu teamd din calea catargelor.” b, ,[... stelele ciziitoare sunt meteoriti, franturi care se desprind din unele astre gi ratacese fara nicio lege in nemarginirea vazduhului. Viteza lor e att de mare, incét din frecarea cu aerul se aprind si se mistuie." 6 puncte oO prezintd, in cel putin 30 de cuvinte, o legatura care se poate stabili, la nivelul continutului, intre fragmentul din romanul Toate panzele sus! de Radu Tudoran gi fragmentul extras din lucrarea Carte de astronomie de Nicu Goga. 6 puncte [i crezica Mihu se simte responsabil de viata pasagerilor de pe corabie? Justifica-firaspunsul, in 50-90 de cuvinte, valorificdnd textul dat. 6 puncte jate panzele sus! de Radu Tudoran tit ca lectura suplimentara, in 6 puncte EF Asociaza un personaj din fragmentul extras din romanul To cu un personaj extras dintr-un alt text literar studiat sau ci 50-90 de cuvinte, prezentand o asemanare gi o deosebire dintre acestea.B. Serie rispunsul pentru fiecare EG transcrie un cuvant care confine un diftong si un cuvant care contine un triftong, din enuntul: »Mai sus, bolta se albistrea si lasa s se vada stele razlete, parca migcatoare, care se fereau cu teaméa din calea catargelor." 2 puncte Ef s-au format prin derivare toate cuvintele din seria: a. abureali, departe, numaidecat, ziulica. b. crestet, domol, haiduc, pesemne. ¢. iufeald, liptos, misciitor, ruginie. d. nenorocire, nesigurés, sugubeatdi, tainic. Scrie litera corespunzatoare raspunsului corect: " 2 puncte gasiti pe Pamant sunt resturi din centura de asteroizi.", inlocuind cuvintele gasifi si resturi cu cte un sinonim potrivit. 4 puncte Ef] Rescrie enuntul ,Mare parte dintre cei peste 22 000 de meteo: Ef Transcrie verbele din fragmentul de mai jos, precizind modul la care se afla. »Unii ar putea sa provina din comete, desi nu s-au gasit resturi de comete.“ 6 puncte Ef Noteaza felul propozitiilor subordonate din fraza: ,Era 0 stea care cizuse in mare gi nU Voia s& se stinga?* si tipul constructiei din fragmentul: ,— Mihule! strigd Anton Lupan, de la carma." a, ,care cazuse in mare“ b. , si se stings c. ,strigd Anton Lupan, de la carma“ 6 punctei i i i coleg cu scopul de a afla d, te un enunt interogativ adresat unui col dea afla o se eenronomiede Nicu Goga, in care sa existe un atribut adjectival exp! cronomtinal demonstrativ. lacd.acitit lucrarea timat prin adjectiy 6 puncte OO LL Reserie enunful de mai jos, reprezenténd impresia unui elevin urma lecturiifragmentului din lucrarea Carte de astronomie de Nicu Goga, corectand greselile de orice fel. Mi-a plicut cé am aflat m-ai multe despre craterele care le-au produs meteoriticu milioane de ani in urma. fepinee Subiectul al IT-lea 20 de puncte Redacteaza, in 100 - 150 de cuvinte, rezumatul fragmentului extras din romanul Toate panzele sus!de Radu Tudoran, Vei avea in vedere ca rezumatul sa contina doar informatii esentiale din fragmentul dat, sa fie realizat la persoana a Ill-a, sa respecte succesiunea faptelor, timpurile verbale specifice acestuia sa fie folosite consecvent, iar dialogul sa fie transformat in vorbire indirect, Punctajul pentru rezumat se acorda astfel: + continutul rezumatului ~ 12 puncte; + redactarea rezumatului - 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor — 1 punct; coerenta textului ~ 1 punct; proprietatea termenilor folositi - 1 punct; corectitudine gramaticala — 1 punct; claritatea exprimarii ideilor — 1 punct; respectarea normelor de ortografie-1 punct; Fespectarea normelor de punctuatie ~ 1 punet; lizibilitate — 1 punct). Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care rezumatul are minimum 100de cuvinte si dezvolta subiectul propus.