ARTA GREACA

Arta greaca reprezinta productia artistica a civilizatiei grecesti, cu toate

ca este dificil sa se stabileasca cu precizie limitele cronologice ale
acesteia.

Artele care s-au dezvoltat in Grecia antica , cea minoica si cea

miceniana reprezinta baza artei grecesti.

Se plaseaza nasterea artei grecesti in jurul secolului IX I.C. , odata cu

aparitia perioadei geometrice. S-a convenit ca dupa ce apogeul acestei
arte a fost atins in secolul V , I.C. in perioada clasica, ultimele sale
manifestari urmand sa se stinga in pragul bataliei de la Aetium , din
anul 31, I.C. In realitate lucrurile sunt putin altfel deoarece si dupa
batalia de la Aetium este observata influenta artei grecesti in
producþiile orientale si cele occidentale. Imensa expansiune a culturii
grecesti poate explica importanþa acestei arii de influenta .

Datorita actiunii de colonizare din secolele VIII si VII i.e.n. arta greaca
se impune treptat de la cadrul restrans al Marii Egee in toata regiunea
din jurul Marii Mediterane. La sfarsitul secolului IV datorita cuceririlor
lui Alexnadru cel Mare lumea greaca este limitata la est de India iar la
sud inglobeaza tot Egiptul si mai ales Imperiul Persan. Totusi la
aceasta diversitate geografica se adauga profunde diviziuni politice.

Este adevarat ca in fata dusmanului orasele grecesti se gasesc unite

dar in razboaiele din secolul V , I. C. sau in cadrul participarii comune
la Jocurile panelenic 10210c22k e ele nu au nici un sentiment de
apartenenta la aceasi entitate. Cu toate acestea in aceasta diversitate
rezida o identitate culturala comuna care face posibil sa se vorbeasca
despre arta greaca.

Originile artei grecesti au ramas invaluite in mister pana la inceputul

secolului al XX-lea deoarece in Grecia nu au fost gasite urme ale epocii
de piatra. Dar acum se stie ca nasterea artei grecesti isi afla originea
in confruntarea mai multor civilizatii ce se aflau in bazinul oriental al
Marii Meditaerane.
Arta cicladica este cea mai veche martuire a artei grecesti. S-a
desfasurat in epoca bronzului vechi. Cele mai frumoase manifestari ale
Cicladelor, pe langa numeroasele obiecte din bronz si argint, le
constituie "idolii" cicladici. Aceste statuete din marmura reprezentau
personaje puternic stilizate. La realizarea lor s-a tinut seama riguros
de pastrarea proportiilor, care le-a conferit un superb echilibru. Este
inca imposibil sa cunoastem semnificatia lor exacta. Spre sfarsitul
mileniului al II-lea I.C., se diminueaza producerea lor.

Arta minoica corespunde perioadei de dominaþie a Cretei in jurul

anului 1800 I.C. Se realizeaza construirea primei generaþii de palate,
printre care si cele din Cnossos si Malia. Palatele sunt puternic
inspirate din modelele orientale. Aceste construcþii au in alcatuire o
curte rectangulara, in jurul careia se afla o serie de incaperi, de sali de
ceremonii si de culoare pentru procesiuni. A doua serie de palate
cretane este reconstruita in secolul VI I.C. pe aceleaºi locuri ale
palatelor din prima generaþie distruse brutal.    

Constructiile sunt similare primelor, peretii sunt acoperiti cu fresce

magnifice in culori stralucitoare . Prin intermediul subiectelor religioase
sau a motivelor floarle se exprima bucuria de a trai si spontaneitatea.
Cermica pictata reia stilul naturalist si vesel delectand prin repezentari
de elemente marine. Cretanii fabrica pe scara larga obiecte mici din
metal, lemn sau fildes si creeaza niste piese de orfevrarie foarte
frumoase.

Arta miceniana rasare atunci cand civilizatia minoica mai straluceste

inca, fiind construite la Micene, in secolul XVI I.C. doua morminte
mari, probabil princiare. Opulenta lor uimeste in acel mediu sarac. S-a
descoperit ca aceste morminte contin obiecte din metal preþios cum ar
fi : elemente de podoaba a capului, arme de ceremonie, cupe, vase,
multe provenind din Europa.

Creatiile autohtone sunt decoarte cu scene voit violente intr-un stil

aproape brutal ce se obserpa si lal frumoasa masca a lui Agamemnon.
Micenienii construiesc puternice citadele fortificate, ale caror aspect
contrasteaza cu deschiderea ampla, spre natura, a palatului. Aceste
construcþii au inceput sa apara prin anul 1400 I.C. dupa nimicirea
Cretei. Peretii sunt formati din blocuri enorme de piatra, pe care dupa
legende doar ciclopii le-ar fi putut duce. Aceasa face ca arhitecturii sa i
se atribuie si numele de "ciclopica". Palatele din interiorul citadelelor
au dimensiuni reduse. Principala sala a lor este construita dupa
principiulmegaronului aflat la baza viitoarei arhitecturi grecesti . De
asemenea la micenieni se gasesc cladiri funerare in forma de "capatani
de zahar" aratand rodul unei maiestrii tehnice deosebite, ce impun prin
amploarea lor. Fabricarea obiectelor mici este incurajata dupa forma
literelor F Y T ( phi, psi, tau).

Pierderea cunostintelor tehnice dobandite se face odata cu disparitia

civilizatiei miceniene care cauzeaza de altfel si diminuarea productie
artistice.

CIVILIZATIA GREACA

GRECIA PERIOADA HOMERICA (secolul XII-secolul VIII i.e.n.)

SCULPTURA in PERIOADA HOMERICA Idolii reprezentati in statuete de

marmura datand din mileniul III i.e.n. si descoperite in Insulele Egee
sunt dovezi ale unei evoluate creatii plastice. Sculptura "Cantaret din
harpa" ilustreaza sinteza volumelor.

CERAMICA in PERIOADA HOMERICA Secolele IX si VIII i.e.n. reprezinta

epoca geometrica. Decoratiunile geometrice de pe vasele de la Dipylon
prezinta motive variate: cercuri, semicercuri, linii frante, benzi de
romburi si triunghiuri. Modelele zoomorfe si antropoforme, pasari sau
animale, siluete umane, sunt reprezentate mai mult prin semne
geometice. Siluetele umane sunt ilustrate prin triunghiuri care se
intalnesc in varfuri, unul avand baza in sus si celalalt cu baza in jos,
completate cu doua linii verticale si un punct, semnificand picioarele,
respectiv capul.

PERIOADA ARHAICA ( secolele VII si VI i.e.n.) Aceasta perioada

coincide cu marea colonizare greaca. Dorienii si ionienii devin stapani
in Mediterana. In acest timp se remarca in arhitectura conceperea
planurilor de temple si a stilurilor doric si ionic. Este perioada
"Apolonilor arhaici" si "Korelor" in sculptura. In ceramica apar tipurile
de pictura reprezentate prin figuri rosii pe fond negru si figuri negre pe
fond rosu si de asemenea apare o variatate insemnata de forme.

PERIOADA CLASICA ( secolul V i.e.n.) - secolul lui Pericle

Secolul V i.e.n. este "secolul de aur" sau "secolul lui Pericle". In

arhitectura apar ansamblurile Olimpia si Delhi. In sculptura se
evidentiaza opere cum ar fi: statuia din bronz "Poseidon", grupul
statuar "Tiranoctonii" si sculpturi aflate in frontoanele templelor de la
Olompia, Delphi, Egina. Templul lui Zeus din Olimpia a fost proiectat
de un rerenumit arhitect, Libon. Statuetele frontoanelor si reliefurile
fatadei au fost sculptate din marmura de Paros.

CLASICISMUL (a doua jumatate a secolului V i.e.n.) Acropolea Atenei

trezeste admiratia tuturor. In anul 447 i.e.n., Fidias a fost insarcinat
de Pericle sa coordoneze un mare numar de arhitecti, sculptori,
mestesugari, in calitate de arhitect-sef. Intr-o perioda de 40 de ani s-
au construit: Parthenonul (447-432i.e.n.), Propileele(437-432 i.e.n) si
Erehteionul (430-418-410 i.e.n.). Propileele, constructie conceputa de
Minesicles, marca delimitatarea lumii profane de lumea sacra.

Parthenonul, dedicat zeitei Atena, este capodopera arhitecturii

clasice. Personalitati ale sculpturii clasice: POLICLET a innoit sculptura,
introducand contrapunctica si a creat tipul de frumusete ideala
(Dorifonul, Diadumenul). MIRON (MYRON) a completat conceptia
artistica a "secolului de aur" prin opera reprezentativa "Athena si
Marsyas"-grup statuar-care prezinta doua civilizatii, doua tipuri
comportamentale, Athena reprezentanta grecilor si a spiritualitatii
clasice-senina, echilibrata, cu o conduita elevata datorata controlului
ratiunii asupra impulsurilor si Marsyas dominat de instincte, cu un
temperament impulsiv.

"Discobolul" este a doua opera reprezentativa a lui Miron si este

simbolul victoriilor incompetitii sportive. Opera este o sinteza a ideii de
miscare. Chipul este senin si pare ca nu participa la incordarea
muschilor.
 ARTA

. In arta rationalismul grecesc se concretizeaza in proportia si armonia

trupului in acord cu ideea ca omul este masura tuturor lucrurilor.

. De asemenea pentru greci arta este mimesis adica imitatie uneori

corectata in sensul bun , a naturii.

. Artistul grec cauta perfectiunea artistica nu atat in inventarea de noi

teme ( altfel reduse) ci :

1. in perfectiunea tehnica ,

2. in adevarul anatomiei ,

3. in simetrie si echilibru.

. Artele plastice nu sunt situate pe un plan superior ci pe planul

mestesugului. Atat arta cat si mestesugul sunt denumite cu cuvantul
techne .

. Arta nu a fost niciodata expresia vanitatii sau autoglorificarii unui

suveran , nu a fost nici macar una a glorificarii zeului ci doar o arta a
naturii adevarate si frumusetii umane.

. Nu s-a impus prin dimensiuni colosale nici macar atunci cand a fost
dedicata divinitatii.

. Numai la periferia lumii grecesti unde influentele mentalitatii orientale

sunt pregnante s-au nascut totusi opere gigantice , colosale- templul
din Efes sau Mausoleul din Halicarnas.

. Ceea ce distinge arta Greciei in ansamblu contemporan al civilizatiilor

este umanismul ei. Subiectul artei este omul
. Imaginea omului nu mai este investita cu sens simbolic sau magic ci
doar cu frumusetea naturala a corpului si spiritului

. Este o arta care reproduce natura ameliorand-o insa conform

principiilor ratiunii

. Este o arta a cetatii , comunitara si anonima

. Masura , simplitatea , sobrietatea , armonia , simetria -; sunt tot

atatea virtuti ale artei grecesti clasice

SCULPTURA

. se dezvolta inca din clasicismul timpuriu ca o arta a formelor

armonioase reprezentate de grupul statuar cunoscut sub numele de
Auriga din Delphi,

. Idealul de frumusete grecesc intemeiat pe un studiu atent al

proportiilor si pe redarea miscarii si armoniei interioare este ilustrat
mai ales de triada clasica de sculptori -;POLICLET, MYRON si FIDIAS.

POLICLET a doua mare personalitate a artei din perioada clasica

greceasca ( sec. V) , este mai ales preocupat de proportiile ideale ale
corpului omenesc , problema pe care o ilustreaza in stabilirea raportul
clasic de 1/7.

Sculptura sa Doriforul sau Purtatorul de lance si Diadumenul ilustreaza

acest canon.

A echivalat frumusetea fizica cu cea a spiritului creand tipul ideal de

frumusete umana bazat pe canonul matematic al proportiilor si pe
armonia ansamblu - detalii .
A introdus structura contrapunctica, genoflexiunea si suportul exterior
ca punct de sprijin

MYRON completeaza, prin opera sa conceptia artistica si filosofica a

veacului de aur ; este sculptorul care ilustreaza mai ales miscarea dar
nu ca dinamism ci ca instantaneu . Opera cea mai cunoscuta este
DISCOBOLUL -; imaginea atletului care sugereaza miscarea creand
imaginea mentala a rotirii corpului in spatiu.

FIDIAS -; cel care a supravegheat si conceput multe din constructiile

Acropolei ateniene, este considerat cel mai important sculptor al
Greciei antice .El a ilustrat in opera sa , in majoritate pierduta ,
conceptul de KALOCAGATIA -; frumos si bun concepute ca si calitati
morale oglindite in frumusetea fizica. (Zeus din Olimpia, Friza
panateneelor din Atena).

Multe din lucrarile lui Fidias aveau dimensiuni monumentale : Zeus din
Olimpia -; 15 m , statuia Athenei Promachos din bronz reprezentand-o
pe Atena cu casca pe cap , cu scut si lance , 15m .A realizat sculpturile
Parthenonului , in ronde-bosse .

STATUIA LUI ZEUS DIN OLYMPIA, casa jocurilor olimpice, a fost

inlatata in 433 i.Hr, de catre Phidias din Atena. Statuia din lemn avea o
inaltime de 12m si a fost acoperita cu fildes si aur.

A fost construita la jumatatea secolului V i. Chr si a rezistat timp de

1000 ani. Statuia avea 12m inaltime cu soclul de 14 m.

Zeus era asezat pe un tron cu spatar inalt, bogat decorat, iar pe cap
aveao o corana din frunze de maslin. Tronul era din aur. Vesmantul
era presarat cu flori de crin. Zeus avea in mana dreapta o statueta a
zeitei Victoria iar in mana stanga un sceptru.

Statuia lui Zeus a fost o statuie executata din lemn placat cu aur si
fildes, ornamentata cu abanos, bronz si pietre pretioase. Ea a fost
executata de FIDIAS.

Parasita, dar uitata niciodata! Olimpia si-a legat numele de o minune

antica si-l pastreaza legat de una noua, a jocurilor olimpice reanviate.
Cu acelasi ceremonial ca acum peste 2500 de ani, la fiecare 4 ani, in
olimpia se aprinde flacara ,care, strabatand continente, stajuieste
olimpiadele erei noastre. Aceasta flacara, simbol al pacii, prieteniei si
solidaritatii umane, este noua minune pe care Olimpia a daruit-o lumii.