POLE? Din punet de vedere apicol, polenul reprezinta un element deosebit de important in nutritia albinelor. FI asigura hrana proteica, minerala, grasimi si vitamine, in toate stadiile de viata ale familiei de albine. in general se disting doud perioade pe an, in timpul carom albinele au nevoie mai mare de polen, $i anume: primavan. ¢ familia de albine este in plina activitate de crestere si de inm intensa, si toamna cand albinele desfasoara de asemenca 0 2 late sustinutd pentru intarirea si dezvoltarea familici si told: pentru acumularea rezervelor de polen (pastura)si newer vederea unei bune iernari. Producyia de polen pe floare gi pe intlorescenta var limite mari de la o specie la alta, in funepie de abundenta fle precum gi de numarul si marimea anterelor (saci polenici N° are.De obicei plantele anemofile produc mai mult polen decat plantele entomofile. / . Trebuie insa mentionat ca independent de felul polenizarii (anemofile sau entomofile) fiecare specie produce, in conditii naturale mult mai mult polen decat necesarul sau raport la nevoile de polenizare ale speciei respective. Astfel orice cantitate de polen s-ar culege de catre albine si insectele salbatice (bondari, albine, furnici etc.), de la plante, fie ele anemofile sau entomofile nevoile polenizarii florilor respec- tive sunt in general asigurate cu prisosinta pe cale natural. Este interesant de semnalat ci maturizarea polenului si momentul punerii lui in libertate reprezinté o caracteristica a fiecdrei specii care insd este puternic influentata atat de dezvoltarea plantei cat si de factorii meteorologici ca temperatura, precipitatii, durata de stralucire a soarelui, vant etc. in general se poate spune cf exist plante care elibereaza polenul in tot cursul zilei sau al noptii, in timp ce altele numai in curs de cateva ore sau chiar numai cateva minute. intrucat se considera cA este deosebit de interesant pentru apicultori si pentru specialistii in apiculturad cunoasterea momen- tului din cursul zilei, cand diferitele grupe de plante (polenifere Sau nectaro-polenifere) pun in libertate graunciorii de polen, se teda dupa Percival aceste grupe cu unele exemplificari. __~ Specii timpurii de dimineata la care polenul este eliberat Intre orele 4 si 9 dimineata, de exemplu-la mustar, mac de “amp, mac oriental, carpen de padure si patlagina. > Specii de dimineati — care cuprind numeroase plante la “ae polenul este rispandit in proportie de 60-90% pani la amiaza, cu diferite ctape maxime de raspindire. Din aceast grupa fae parte: Papiidia, porumbul, ciubotica cucului, pufulifa ete. ~ Speci de amiaza — care pun in libertate polenul in ju elor de Prinz 12-14, de exemplu: brandusa galbend st Tusturele, rulSpecii in majoritate de dupa-amiaza mie polenul - Spe de 30-40% pana la amiaza gj acnandi ai in proportic sste raspandit numal In propor” years Poe vestul ina peste 60% dupa amiaza, de ex. Ja piersic, mar $1 par. estl ii «-amjava —~ care isi raspandesc polenul in _ Specii de dupa-amiaza — care igi ras pol roport re 75-85% dupa-amiaza, ca de ex. la magnolia si bob. oe d la care polenul este eliberat in mod - Specii de toata ziua — iform i ilei . la z aproape uniform in tot cursul zilci, ca de ex. zmeur, mur, paducel. micsunea. rezeda etc. ae - Specii nocturne — al caror polen este raspandit in timpul nopti. iar polenizarea este realizata in general de catre lilieci (polenizare cheiropterofila) . a Se mentioneazd. de asemenea, ca specie nocturna gi dovleacul. al cArui polen este pus in libertate intre orele 22 si 3 dimineata. Referitor la aspectele morfologice ale polenului s-a constatat cd acesta se prezintd sub forma de graunciori foarte fini, de culori diferite. ce variaz in general de la alb pana Ja negru-intens. De obicei. in flora tarii noastre predomina polenul de culoare galbena, de toate nuantele. In privinta marimii graunciorilor de polen, aceasta difera mult de la o familie botanica la alta, precum si de la o specie la alta. osciland in diametru de la 7 microni la salcie (Salicaceae) pana la 150 microni la dovleac (Cucurbitaceae). In general, forma, marimea gsi culoarea polenului consti- tui¢ aspecte caracteristice pentru ficcare specie de planta si servesc ca elemente pretioase pentru stabilirea provenientei $i originii botanice a unei probe de miere (spectrul polenic). Graunciorii de polen de la plantele entomofile au supra- tape a cei (ornamentatii) care favorizeazi Pe ae as oe inseciche polenizatoare, spre deosebire Redan ania anemo ue care in general au suprafata Forma gi praia ee de vant sori precum si abundenta si inveliguluigraunciorilor de polen, Mia gi gradul de accesibilitate pentru albine. 3y ale polenului la diferite specii melifere, dete randamentul la cules (recoltare). La culesul de polen participa intreg corpul albinei si anume: perisorii de Pe Cap, torace, abdomen, piesele bucale si cele trei perechi de membre, , Procesul recoltarii cuprinde doua etape si anume: in prima etapa albinele scutura si culeg polenul de pe stamine, acoperindu-si intreg corpul cu graunciori fini, iar in a doua etapi urmeaza perierea polenului de pe perigori cu ajutorul pieptenilor tarsieni si formarea incarcaturilor de polen (ghemotoacelor de polen). Astfel, polenul recoltat de culegitoare se umecteazd cu saliva si cu nectarul (miere) regurgitat si apoi este transmis si fixat printr-o miscare sincronizata a celor trei perechi de Picioruse ,,in cosulete”. Acestea se formeaza la scobitura tarsului picioruselor posterioare, cu ajutorul perilor tari recurbati in sus. Albina executa miscarile de recoltare si fixare a polenului cu atata iuteala incat observatorul ocazional nu remarca altceva decat cresterea progresiva a incArcaturilor de polen. Se considera cA o albina culegatoare de polen recolteazi in medie, la fiecare zbor, aproximativ 15 mg polen in ambele cosulete. Astfel, pentru a aduce in stup 1 kg de polen, o albina Culegiitoare trebuie sa efectueze cca. 67000 zboruri. S-a observat in general ci o albina care culege polen activeazi mult mai intens decdt una care recolteazii nectar. | Pentru a putea evalua cantitatea de polen necesara dezvol- ‘ani familici de albine pe timp de un an trebuie cunoscut faptul “4 Pentru cresterea unei singure larve este nevoie de cca. 100- ™g, respectiv pentru cresterea a 1000 de albine este Recesar 1-1,5 kg polen. . : in aceste date se apreciazi ci pentru o familie a a Putere mijlocie consumul anual se ridicd la aproxima kg polen. Tmina ritmul si je albine 25-