40 - PASTURA ste polenul conservat de catre albine, dup ce sufera o anumita transformare. care incepe imediat dupa depunerea sain : Julele fagurelui, cand a devenit 0 mas4 omogenéa adcrenta de oe 5 pert primele saptamani dupa depozitare, polenul este supus unor procese biochimice fermentative, sub influenta unor sub- stante seeretate de albine, a unor microorganisme, a temperaturii ridicate din stup (+35°C) si umiditatii crescute din cuib. Pastura este un produs natural mult mai valoros din punct de vedere terapeutic decét polenul, cu largi perspective de viitor, dupa parerea unanima a specialistilor. Pastura sau polenul pasta, se recolteazA, ca atare, din celulele fagurelui. Se pastreaza la fel ca si polenul, granule, in borcane de sticla colorata, inchise ermetic, la adapost de lumina, caldura, umiditate gi surse de contaminare. Valabilitate 2-3 zile, la temperatura camerei gi o saptimana la frigider. Este de doua ori mai activ decat polenul. _ Pastura finuta in stup, in faguri, ca si mierea poate ramane activa 6-12 luni. Scoasa din stup, tot in fagure, poate fi pastrata cu activitate utild, la frigider, maximum o sptamana. Pastura scoasa din fagure, la aer, se altereaz& foarte rapid, in 2-6 ore. »Descarcat” in celulele fagurelui, polenul care ajunge in up ie preluat de catre albinele tinere (in primele zile de via\a cand inca nu zboara), Fle i} farami gandu-i enzime stup fcaza cu mandibulele, il framéntd adiu- lovituri_ aidoma an an lor si ill preseazd cu capul, prin e a Celor ale o RE ck . . care le umplu in pr Mle berbecului, in celulele fagurilor. pe Sub inf Haat de 2/3 din volumul lor. . venta unor fc ent. a ensi. . Peratura de 35°C crmenti, a enzimelor adaugate la tem in ir “ricul 6 . ee tate atent controlate. ¢ Nunericul stupulu in conditii de umidi- fate, are Loe un limitat Proces de fermentare.Apiterapia a Albinele conserva acest »Preparat”, wand miere 4 treimea goala a celulelor, apoi le astupa cu o pelicula fina de cant in felul acesta, cu un »stagiu” de minimum 30 de zile in stup, polenul devine pastura. - 7 Fireste, 0 ,,pastila” de pastura are forma celulei fagurelui si marimea a 2/3 din volumul acesteia, iar greutatea este cuprinsa intre 0,100 si 0,175 g, dar ,,puterile” ei sunt uriase pentru sdnatatea puietului si a oamenilor. Numiti de c&tre apicultori si ,,pdinea albinelor”, ea este folosita de catre albinele doici, in proportii numai de ele stiute, la cresterea puietului. Daca pastura lipseste din hrana acestuia, albinele viitoare vor fi mai ,,debile”, vor trai mai putin, iar ,,poverile” de nectar, polen si apa pe care le vor aduce in stup vor fi mai mici. Foarte putini apicultori se incumeti si recolteze pastura: colonia de albine risc s& ramana fara ,,paine”; scade productia de miere si ceara; fagurele ,,depozit” trebuie distrus inevitabil; extragerea din celule, migaloasa, cere prea mult timp; valoarea alimentara gi terapeuticd a pasturii este mai putin cunoscuta decat cea a polenului etc. Cand cosuletele sunt pline, albina se fntoarce la stup pentru a le da in primire altor albine care le iau, le amestecd cu miere si secretii si le depun sub forma de pasturA in celulele fagurilor din stup. LAPTISORUL DE MATCA Laptisorul de matci este o substanta organicd foarte Complexa, albicioasa, opalescenta, cu reflexe sidefii, de cons i temta j miros caracteristtc, ‘ vclatinoasd, cu gust foarte acru § “emanator ca forma cu laptele condensat. iatentei lor dens ste produs de albine intre a 5-a sia 14-0 ie inp Vie Moare, supranumite doici) pentru a hrini mated | funetie de Ichi sale i toate larvele coloniei, pe timp limit in Tolul lor in stup, ziae N eeDin punct de vedere biologic deci. laptisorul alpinclor . i de secretie, este deci un este produs natural apicol. numai de secretic, > denumi produs apoterapic (hormonoterapic) cunoscut sul mirea comerciala de ..Japtisor de mated” sau jeleu roial. . Laptisorul de matca isi schimba foarte rapid culoarea, consistenta, gustul si mirosul, in contact cu aerul si foarte probabil isi pierde o parte din factorii sai activi, schimbandu-si compozitia din fluid vascos alb-galbui devenind solid sticlos, brun-inchis. Se altereaz& foarte repede la lumina, la aer, la caldura, chiar si la temperatura obisnuita, la umiditate, in mediu alcalin sau prin invechire. in contact cu metalele di produsi toxici. Desi teoretic pot exista diferente intre liptisorul destinat m&tcii si cel destinat diferitelor categorii de larve, mai pot exista si diferente de la un anotimp la altul, la aceeasi familie, sau de Ja o familie la alta sau de la o rasa la alta, precum gi diferente dupa conditia fiziologica sau patologica a albinelor tinere care secreta lptigorul. Practic. lipsa de cunoastere precisi si de identificare rapida a compozitiei sale nu ne permite astazi nici sa constatém, nici sa infirm&m existenta unor sortimente deosebite de laptigor. In stadiul actual, avem la dispozitie laptisorul conservat. fie in stare naturala, la termostat, la +4°C, fie liofilizat dupa diverse metode sau inglobat in miere, Oricum ar fi insa, inutilizabil in mod specific : Se pare ca laptisorul albinelor, provenit din glandele lor teringiene. ar fi variabil in functie de nevoile pentru care este “ aie dec Pe existenta a patru mari sortimente 1. pentru matea; 2. pentru larvele de mated; 3. pentru larvele de trans ; 3. pe tori; - pentru larvele de lucratoare: este partial inactivat si adesea medical.Apiterapia ar avea $i cle variatii posibile ale a oo a cum am indicat mai sus, - In lipsa unui mijloc sigur de recoltare si pastrare activa japtigorul se poate lua si administra cu activitate maxima n ” direct si imediat de la stup, intrucat preparatele care se mama in comert au activitate diminuata. 56 Basesc Dintre toate produsele stupului, lptigorul de matcd pare a fi substanta cea mai alterabila. Cu toate progresele facute, inca nu existd o metoda sigura de recoltare $i conservare a unui produs de laptigor cu activitate certa stabila, standardizata, dintr-un sortiment cu origine cunoscuta. Asa cum se prezinta astazi laptigorul de matca, chiar la stup, daca este recoltat cu lantet’ de metal, nu mai este valabil medical. Deci, proaspat la stup, trebuie recoltat cu o lanfeta de os, plastic sau sticla gi pus intr-un pahar cu putinad apa sau intr-o lingurita din plastic, os sau sticla gi servit imediat pentru a avea activitate medicinala utila si sigura. Laptisorul din fiole liofilizate nu este testat biologic si deci nu este fiabil medicinal. . Laptisorul incorporat in diverse preparate suporta aceeasl critica, laptigorul nu se poate pastra astizi in afara stupului decat cateva minute si in stup cateva zile — 3-5. . . Termenul real de valabilitate este de cAteva minute in afara stupului i de cdteva zile’in interiorul stupului in celulcle fagurelui cu puieti. Prezentarea comerciala actuala in tarile cu tehnologie si industrie foarte este inci empiricd, chiar $i dezvoltate. Astfel, pentru rmen de valabilitate aratele respective se considera un term’ se oferd nici 0 ptisorului de mated de 6-12 luni, dar practic mee ective. Posibilitate de testare a activitatii produsclor respPROPOLISUL Propolisul este o substantd cleioasi. puternic aromat, divers colorat, foarte complexa, prezentat& sub diverse forme fizice, chimice si biologice, avand diferite fimefii in diferite locuri din stup, substanta facuta de albine pentru a apara viata coloniei sub raport fizic, chimic gi biologic. Pentru ca bariere de propolis strajuiesc intrarile in stup i s-a spus propolis, ceea ce in limba greacé inseamna inaintea sau in fata cetatii. Propolisul. aga cum i] intalnim in stupul albinelor, este un extraordinar complex de substante organice. in cercetarile actuale este clasificat atat dupa utilizarile sale in stup, cat si dupa compozitia si folosirea in apiterapie. Propolisul superior are o consistenté mai mult fluidd si este folosit de albine la sporirea celulelor, a solzisorilor de ceara ce intra in constructia fagurilor si a cépacelelor de faguri, a barajelor din jurul fagurilor, precum gsi acoperirea spatiilor din jurul fagurilor, precum gi acoperirea spafiilor din jurul ramelor sau de pe podisor si formarea micilor depozite de rezerva de pe marginea ramelor. Acest propolis are mai ales actiuni chimico-biologice si este format in proportie de 70% din sucuri protective din mugurii de arbori (din perimetrul stupinei) si din secretii faringiene ale albinelor, inclusiv poleina ramasa in gusa lor de la polen si in proportie de 30% din ceara si polen. Propolisul inferior are o consistenta mai mult solida si este folosit de albine fie la acoperirea diverselor resturi, fie la micgorarea gaurilor din urdinig, gasindu-se mai ales pe fundul sau podeaua stupului, Ja partea inferioara a ramelor sau cdtre urdinig; are mai ales actiuni fizico-chimice si este format in proportie de 70% din ceara si polen si 30% din sucuri de pe muguri si din secretii ale albinelor.— 45 t de vedere biologic, propolisul este un Pprodus 1 de secretie a albinelor din aceeasi categorie cu polenul. diti obisnuite activitatea acestuia scade rapid odata ‘p si mai lent dupa primele 2-3 ore, pentru ca in functie La rece, propolisul este o substanta solida, dur, friabila in : la cald devine moale, maleabila, aderenta gi lipicioasa. La noi in tara propolisul se comercializeaza intr-o singura one eterogena sub forma bruta, in piete sau in magazine Trebuie mentionat ca existé sortimente de propolis romanese deosebit de valoroase cum ar fi propolisul de delta, cel de confere. de lunci etc., deosebit de cautate de catre ama- in magazinele specializate de la noi se pot gasi citeva Ppreparate cu propolis: Floral-unguent, Depilatorul practic etc. La fel ca orice produs natural apicol propolisul trebuie trat in vase de sticla neutra-preferabil colorata sau in amba- :] opac la Iumina sau din alte materiale pe care propolisul nu le atacd. perfect etanse, inchise ermetic, la adapost, caldura, nd. umiditate $i contaminare la o temperatura de 15-30°C. Chiar in conditii medicinale de recoltare, preparare si conservare, propolisul isi pierde activitatea utild in 6-12 luni, dupa +ii autori. iar alti autori presupun termene mai lungi de 2-3 ani. mai CEARA DE ALBINE Ceara de albine este o substanté complexa, organica, de consistenta lichidd in momentul secretarii, devenind in contact : buie, moale, pl: , foarte cu aerul solid, de culoare alb-gal s oar , ard cu aspect usor lipicioasa, fara a lasa urme de grasime, ne ene a cristalin fin, nu se lipeste pe dinti, are miros placut cel al mierii.aed bald dh 40 Ceara de albine este un produs de secretie al albinelor tinere in varst de 12-18 zile, exceptional si al celor een secretat din glandele cerifere aflate in abdomen, folosit la cladit fagurii sau capacelele. . ° Calitatea cerii de albine este influentata direct de recolta albinelor (flora, solul, sezonul culesului ete.) si de conditiile fiziologice ale familiei de albine pe de-o parte, iar pe de alta parte modalitatea de extractie (din faguri, din capacele, din bostine, la cald, la rece etc.). In functie de acesti factori, variazi compozitia fizico-chimica a cerii calitativ si cantitativ. in general, la noi se admite ceara in doua sortimente: de categoria a 1-a alb-gilbuie din care se face ceara alba prin albire sau ceara galbena, singurele cu uz farmaceutic medicinal sau cosmetic si categoria a 2 -a care este folosité numai industrial. Ceara, ca orice produs biologic apicol trebuie pastrata la adapost de aer, lumina, caldura, umiditate gi contaminare. La noi ceara se prezint& in magazinele de specialitate sub forma de rondele sau placute. Ceara de albine odata scoasa din stupi, incepe sa-si piarda activitatea utila in 2-3 ore, dacd este expusa la aer, lumina, caldura si umiditate. jn conditii de conservare la frigider ceara igi poate pastra activitatea utild maximum 1-2 saptamani. in literatura de specialitate, se estimeaz la 1-3 ani durata de valabilitate a ceri in conditii de preparare si pastrare optime fara ins& a se lua in considerare activitatile ei medicinale. VENINUL DE ALBINE Veninul de albine este un lichid produs de albine in glandcle speciale si depozitate in vezica de venin lichid, pe care i] elimina cu acul (cu vezicd cu tot) cand sunt in pericol. Este posibil a exista diferente in calitatea veninului in functie de alimentatie, varsta, sezon, ras’ ete. dar acestea inca insuficient cercetate, slea sunt| Apiterapiat 47 4, Organic’ foarte Tr solubil jn apa, se Veninul de albine este o substant; complex. Este un lichid incolor, dens, usoi solidifica in 20 minute in contact cu aerul, / a cantitati maxime de venin primavz Mai mult ae sunt tinere, Cantitatea maxima o au in jurul yarstei de 15 zile, decat cand sunt in varsta, Fiecare albina are in medic 0,1 mg. venin la fiecare intepatura. fn decursul Viet ei poate fabrica pana la 20 mg. Veninul dizolvat in api. se inactiveaza foarte rapid. ° Nu se cunosc sortimente naturale de venin. in medicina se poate vorbi de unele sortimente artificiale pentru aplicarea veninului ca medicament. Veninul de albine cel mai activ si natural se pastreaza gi se prezinta in vezica de venin a albinei vii in stup. Deci, la stupina este cea mai eficienta cura posibila, chiar daca este cea mai primitiva. Veninul, in contact cu aerul sau apa se inactiveaza rapid. De aceea, medical putem dispunem de venin activ numai liofilizat si prezentat in fiole sterile. Fiolele cu substan liofilizata trebuie tinute ermetic inchise, la adipost de lumina, caldura, umiditate si contaminare. . Substanta naturalé se altereazd foarte rapid. Substanta liofilizata in vid, la rece, pastrata la temperatun scizute sub 4°C la adipost de lumina, umiditate si contaminare, se consl- dera a fi valabild 6-12 luni. a $i vara,