CODRUL COSMINULU!CUPRINS EDITORIAL Dumitru Cucu, "Codrul Cosminului” o revista de care este nevoie STUDI Dumitru Boghian, Agezdrile civilizatiei Cucuteni din bazinul Bahluiului Mircea Ignat; Unéle aspecte ale ritualurilor funerare din aspectul Poienesti rezultate prin cercetarile de la Podeni si Zvordstea Bogdan Niculicd, Sorin Ignitescu, Dumitru Boghian, ecunostr arheologice in Podisul Sucevei .. Mihai Lazar, Realitgji fiscale din Moldova medievala. Unele considerajit privind sistemul de impunere ai Lait. Economia pdstoreased in Tara Moldovei in evul mediu descrisd de caildtori straini . Vasile Demeiue, Biserica Sf, Nicolae Radtiuji~ considerayi istorice Gheorghe Tutis, “Regim de stdri”, “Epocd aristocratica”, “Regim boieresc”. Opinii pentru o discuie . Constantin Ungureant, faceputul colonizdrti Bucovine! tn perioada administrajei militare (174-1786) . foan Muratiu, Veniturile si cheltuielile mosiei Dumbréveni din finutul Suceava intre 23 aprilie si 31 octombrie 1819 Mihai lacobescu, Aspecte ale sistemului bancar din Bucovina in ajumul Primului rézboi mondial . ‘ Dumitru Viteu, De la relaji consulare Ia raporturi dipfomatce intre Romania si SUA — Eugene Schuyler .. Matian lara, Iancu Flondor si miscarea national a roménilor din Bucovina (sfarsitul secolului al XIX-lea $i tnceputul secolului al XX-lea) Harieta Mareci, Teodor Balan, culegdtor si editor de documente... NOTE $I COMUNICARI Nicolae Ursulescu, Decapajul mecanic in arheologie: utilizéri yi limite Bogdan Niculica, O secerd de bronz descopeia la Mihoveni (comuna Scheia), judepul Suceava .. Monica Gogu, Bogdan Niculica, O aplica de aur descoperita Ianga biserica Sf Simion ~ “Turnu Rosu” Suceava .. Olimpia Mitric, Fondul de carte veche de pe langd Episcopia Husilor (prezentare general) Olimpia Mitt, Fondul de carte veche de la centrul Episcopiei Romamului (prezentare generald) io Constantin Serban, Proiccte si realizar! austriece privind navigatia pe Siret (1789) Toan Murariu, Legislajia austriaca pe teritoriul Bucovinei in anul 1790 . Alexandru Nedelea, Secvenfe din istoria turismului . Doina Alexa, [on Nistor — fondator si presedinte al PDU. Mirela Beguni, Metode de apreciere a rezistenjei mecanice a fesdturilor de patrimoniu realizate din mdtase... Ton Soleanu, Datarea picturi din altarul si naosul bisericii Vorone} Florin Pinteseu, Aritudinea germanilor din Bucovina faa de regimul politic roménesc in 1919... 21 39 61 3 87 155 167 183 197 ait 215 221 223 229 233 239 243 247 251 257 267pi Cuprins COLABORATORI EXTERNI Thor Voznyi (Cemauji), Agricultura in teritoriul nord-bucovinean in secolele XIH-XHI Edvard Jeamgocian (New York), Hanurile armenesti din Suceava Nadya Babyez (Cernduti), Bucovinenii despre dansii si vecinii lor tn céntecele populare ucrainene Thor V. Jaloba (Cemuti), Pozifia guvernului austriac fajd de construirea edilor ferate in Moldova in anii '40-'50 ai secolului al X1X-lea (dupd materialele inedite din Arhivele Statului de la Viena) . . Oleksandr Dobrjanski (Cernzuti), "savant som politic .. Bdvard Jeamgocian (New York), Andreas Popovici. Un medic sucevean, pionier al geriatriei i ; ‘ VIATA CULTURALA iN BUCOVINA Gheorghe Giure’, Facultatea de Teologie de la Suceava . Emil Satco, Din viaja universitard bucovineand 1875-1938 — societatile studentesti Ton Cozmei, Jardisi despre Cailinestii lui Eminovici . DOCUMENTE, Constantin Serban, Stiri privind istoria romdnilor $i istoria universald intr-o cronicd sileziand din secolul al XVI-lea .. Mihai lacobescu, Un Jurdimant cerut preotilor din Bucovina in 1902 cw prilejul alegerii lor in functia de asistent consistorial Gavrl Irimescu, Documente inedite: marturti despre Primul rézboi mondial . Mihai-Aurelian’ Cruntu, Un memoriu inedit al refugiqilor din nordul Bucovinei adresat generalului Ion Antonescu Pavel Tugui, Scrisori primite de la domnu rich Beck ~ Germania... LUCRARI ALE STUDENTILOR Sorin Iendtescu, O descoperire precucuteniand in apropierea orasului Suceava Radu Florian Bruja, Misiunea militar germand din Romdnia in anii 1940-. lumina unor informayii din Arhivele Naionale, Directia Judefeand Suceava .. BUCOVINA IN DEZBATEREA LUMII CONTEMPORANE MIHAI lacobescu, Conferinfa international ~ Bucovina impreund sau separat ... BUCOVINA CARE NE DOARE Ion Beldeanu, Bucovina care ne doare, Ed, Junimea, lagi, 1996 (Mihai lacobescu) ... Vasile Hlica, Féntdna Alba. O méirturie de singe. Istorie. Amintiri. Marturti, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 1999, 320 p. (Mihai lacobescu) . Vasile Tlica, Fantéina Alba. O meirturie de stnge. Istorie. Aminiri. Marturti, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 1999, 320 p. (Petre Ciobanu) .. ‘Acad. Radu Grigoroviei, Bucovina in primele descrieri geografice, istorice, economice si demografice, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1998, 463 p. (Mihai Iacobescu) Constantin Morariu, Cursul viefii mele. Memorii, Ed, Hurmuzachi, Suceava, 1998 (Gheorghe Giurea) .... DIALOG INTIM CU CARTILE Viorel Patrichi, Mircea Druc sau lupta cu ultimul imperiu, Ed. Zamolxe, Bucuresti, 1998, 531 p. (Mihai lacobescu) .. Stephen Koch, Sfargitul inacenfi, intelectual din Occident si tentayia stalinista. 30 de ani de rdézhoi secret, Ed, Albatros, 1997 (Mihai lacobescu) 275 289 295 305 315 323 325 333 339 343 349 355 373 379 389 401 407 415 416 47 422 423 425 427Cuprins Alexandru Zub, Discurs istoric si trancipie (in cdutarea unei paradigme), Institutul European Iasi, 1998, 216 p. (Harieta Mareci) ..... TJ. Winniftith, The Vlachs. The History of a Balkan People, editia a doua, Londra, General Duckworth & Co. Ltd., 1995, VIII + 180 p. + 12 harfi (Florin Pintescu) . TJ. Winniftith, Shattered Eagles, Balkan Fragments, Londra, General Duckworth & Co. Ltd., 1995, 171 p. + 10 harti (Florin Pintescu) : Kurt W. Treptow (General Editor), A History of Romania, asi, Central de Studi Romanesti, 1996, XXV + 724 p. (Florin Pintescu) RECENZI Mircea Ignat, Dacii liberi din Moldova. Contribuii arheologice. Necropolele de la Podeni si Zvoristea, Editura Helios, Iasi, 1999, 184 p. (Mihai Iacobescu) .. : Alexandra Péunescu, Paleoliticul si mezoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins intre Copa gi Siret. Studiu monografic, vol. \/1, Editura Satya Sai, Bcures 1998, 338 , 186 hari si figuri in text (Dumitru D. Boghian) Mircea Udrese, Luminija Bejenaru, Carmen Hrigeu, Iniroducere in arheozoologie, Editura Corson, lagi, 1999, 184 p., 23 tabele si 22 figuri (Dumitru D. Boghian) Liubomir P. Mihailina, Naselennja verh'nogo Popruttja VIII-X st / Populatia regiunii Prutului superior in secolele VIII-X, Cernivei, “Ruta”, 1997, 144 p., 49 figuti $i 4 tabele in text (Dumitru Boghian) : Paraschiva Victoria Batariue, Cahle din Moldova medievald sec. XIV-XVII, Muzeul National al Bucovinei, Editura Istros, Suceava, 1999, 315 p. (Mihai lacobescu) Eva Marza, Din istoria tiparului romanese. Tipografia de la Alba-lulia, 1577-1702, Editura Imago, Sibiu, 1998, 218 p. cu ilustratii (Olimpia Mitric) Aurelia Floreseu, Gravura rdmniceand (1705-1827), Editura Ais, Craiova, 1998, 160 p. + ilustratii (Olimpia Mitric) . Reveca Viteu, Catalogul ilustrat ai tipdriturilor elzeviriene din bibliotecile iesene, Iasi, 1997, 197 p. (Olimpia Mitric) ... Emil Turdeanu, Oameni si cdrti de altidatd, , Bucuresti, Editura enciclopedic’, 1997, 400 p. + 35 reproduceri, editie ingrijita de Stefan S. Gorovei si Maria Magdalena Szekely, note complementare, traduceri si post-fafa de Stefan S. Gorovei (Olimpia Mitric) Vasyli Baluh, Fil'varki piznioseredniovicinoy Polshchi, Cemiv{i: Zoloty Lytavty, 1999, 378 p. (Stefan Purici) Transkordonne spivrobyinyjivo u polieinycinyh reghionah Shidnoj ta Pivdenno- Shidnoj Evropy. Materialy naukovoho sympoziumu 16-17 cervnia 1999 r., Cernivt Zoloty Lytavry, 1999, 196 p. (Stefan Puri Petru Russindilar, Hurmuzdichestii in viata culturala si politica a Bucovinei, Editura “Glasul Bucovinei”, asi, 1995, 230 p. (Mihai Lazar) lulian Vesper, Memorii, Edifie ingrijita si prefata de Pavel Tugui, Editura Saeculum, Bucuresti, 1999, 190 p. (Mihai Iacobescu) F Un Fat-Frumos la orizontul viefii spirituale sucevene (Mihai Tacobescu) .. Dan Lucinescu, Stefan cel Mare si Sféint, Colectia Restitutio, Editura Fides, lagi, 1999, 270 p. (Mihai lacobescu) ... O carte literard si de marturi istorice: Mihai Teliman, Foileroane, Editura Septentrion, Radauti, 1999, 190 p. (Mihai Iacobescu) AJP. Taylor, Originile celui de-al doilea razboi mondial, Colectia Historia, Editura Polirom, lasi, 1999, Traducere si Note de Lucian Leustean, Postfafa de I Crupere, 246 p. (Mihai lacobescu) Sorin Alexandrescu, Paradoxul romdn, Editura Univers, Bucuresti, 1998, 335. p. 1 429 430 437 441 451 452 453 454 457 458 459 461 462 464 465 469 471 473 474 475 477Iv Cuprins (Mihai lacobescu) .. as . 7 eer ce Un caleidoscop cu lumini dense: Gratian Jucan, Bucovina, Articole si eseuri, Editura Biblioteca “I.G. Sbiera” Suceava, 1999 (Mihai lacobescu) a Comeliu Criciun, Societdpi academice din Bucovina. Arboroasa si Junimea, Fundatia Culturala “Cele Trei Criguri”, Oradea 1997 (Mihai facobescu) ... : ae Petru Russindilar, George Grigorovici si social-democrajia in Bucovina, Editura Fundafia “Constantin-Titel Petrescu”, Bucuresti, 1998, 200 p. (Mihai lacobescu) ..... O antologie ~ document: Petru Téranu, Memoria Dornelor, Chisindu, 272 p. (Mihai Iacobescu) ee - = an Nichifor Crainic, Dostoievski si crestinismul rus, Athidieceza Cluj, Editura Anastasia, 1998, 290 p. (Mihai Iacobescu) ceseetceneenseee ee Joan Cocuz, Dumitru Cucu, Bancile si creditul funciar roménese in Bucovina (1840- 1918), Suceava, Grupul editorial Musatinii ~ Bucovina Viitoare, 1999, 194 p. + 4 plange (Mihai Lazar gi Florin Pintescu) an MEMENTO Mihai lacobescu, Personalitai ale Bucovinei de astizi - Pavel Tugui .... Gheorghe Giured, Mircea Grigorovifa (Ia a 80-a aniversare) rr Emil Satco, Rudolf Rybiczka (26 I11.1911-6.X. 1998) eae SCRISORI DE LA CITITORI.... INDICE 478 479 480 480 482 483 484 489 505 509 Sil 515RECUNOASTERI ARHEOLO! £ IN PODISUL SUCEVE! Bogdan Niculica, Sorin ignftescu, Dumitru Boghian Cercetatile arheologice de teren, metodice sau perieghetice, au darul si conduca la identificarea unor situri care, ulterior, potrivit importantei lor, pot intra in cadrul sApaturilor sistematice, sau sa verifice, peste ani, unele cercetari mai vechi, Judetul Suceava, nu beneficiazi, deocamdat’, de un repertoriu arheologic. De aceea, orice semnalare si descoperire arheologica are importanfa sa la completarea hér{ii descoperirilor preistorice si istorice, iar materialele arheologice recuperate trebuie publicate pentru a intregi imaginea locuirilor umane de-a lungul timpului. {jn acest context, in lucrarea de fat ne-am propus s semnalam céteva dintre descoperirile efectuate de colectivul sus mentionat in Podisul Sucevei, unele puncte depagind limita judefului Redaim mai jos corpusul descoperirilor 1. BARANCA, comuna Hudesti, judeful Botosani De pe teritoriu! satului provine un topor de silex cenusiu (probabil de Nistru), cu urme evidente de cioplire si slefuire pe ambele fete plate, in partea dinspre tig. Toporul are o forma trapezoidala, fiind simetric in secfiune longitudinal si lenticularneregulat in sectiune transversald. Taigul este arcuit, si prezint& urme de utilizare (fig. IV). Dimensiuni: lungime 14,8 em, deschidere tais 5,3 cm, grosime maximd 2,4 cm. Piesa poate fi incadrata in eneoliticul final. Piesa se afld in depozitul Seminarului de Arheologie al Universitatii ,Stefan cel Mare” Suceava, 2. DARMANESTI, comuna Darmanesti, judetul Suceava Dupa ultimele case din partea nordica a satului Darmanesti, pe partea sténga a soselei Suceava-Radauti, a fost descoperiti o unealt’ complexa racloar-gratoar, cu encoche pe latura dreapti a unei macrolame din silex de Prut, probabil eneolitica (fig. III/15). Material in depozitul Seminarului de Arheologie al Universitatii Stefan cel Mare” Suceava. 3, GROAPA VLADICHIL, Yatra satului, comuna Moara, judetul Suceava jin zona de NE a satului, 1a aproximativ 500 m N de Somuzul Mare, in apropierea casei lui Gheorghe Cibireac, pe terasa mijlocie a pdrdului, in anul 1972, tractoristul loan Croitoru a descoperit un topor din silex alb-vinefiu, slefuit, trapezoidal, cioplit pe muchie. Dimensiuni: lungime 11 om, latime 4 cm. Din acelasi punct provin doua fragmente ceramice aparjinand culturii amforelor sferice (fig. VI/1-2). E.. Emandi, Cercetari arheologice in bazinul superior al Somuzului Mare, lucrare de diploma, Iasi, 1974, p. 24 si pl. 42/1-4. Materialele se afl in depozitul Seminarului de Arheologie al Universitatii Stefan cel Mare Suceava. 4, PARHAUTI, Dealul Muncel, comuna Todiresti, judetul Suceava Situl este amplasat pe interfluviul dintre raurile Suceava si afluentul siu de dreapta, paréul Solonet, pe teritoriul satului Parhaufi. incepand cu anii 60, numeroase materiale au fost recuperate de cdtre invajatorul Vasile Manatoru, fiind incluse in muzeul scolar al localitatii. Ulterior, 0 parte dintre acestea s-a pierdut, Noile cercetari de suprafaya au condus la recuperarea altor materiale arheologice apartindnd culturilor Cucuteni si Santana de Mures. Dintre piesele litice descoperite, amintim: nuclee neregulate (fig. 11/37), fragmente de lame (fig.II/2-7,9-12,21-23,26-30) strpungatoare, intregi gi fragmentare, (fig. 11/8,13,24,32) gratoare si racloare pe lame realizate din silex de Prut i gresie silicioasa (fig. 1N/13-16,20,31). Unele piese litice prezinta urme de cortex, altele sunt calcinate. Din gresie si cuartit au mai fostrealizate freoatoare (fig, II/17-19,33-34) iar din silicolit, dowd unelte cioplite si partial slefuite, reprezentind, probabil, topoare in curs de prelucrare (fig. 11/35-36). Ceramica de factura cucuteniand apartine speciilor find, semifina si grosiera. Ca forme distingem: vase bitronconice cu gura in forma de palnie (fig. X/2-4,7,9), vase piriforme cu umar (fig. X/5), vase piriforme cu gatul scurt (fig. X1/4-5,10), vase crater (fig. XI/8), strchini (fig /6-8 si XI/1), un capac in form’ de coif suedez (fig. X/1) precum si un fragment care a apartinut, probabil, unui vas-binoclu (fig. XI/11). in general, ceramica a fost pictata, cu motive liniare realizate cu culoare neagra (specifice fazei Cucuteni B) insi, datorita aciditafii solului, s-a paistrat in pufine cazuri (fig. X1/6), Mentionim si un fragment ceramic, lucrat din past rosieticd, cu cioburi pisate’ in compozifie, avand buza crestata si monticuli pe umar, amintind de formele si decorurile de tip Cucuteni “C” (fig. XV/2). Totodat mai pot fi semnalate cdteva fragmente ceramice lucrate din pasta cenusie cu nisip si microprundiguri in compozitie, incadrabile fn cultura Santana de Mure. Din lut av fost realizate si greutifi circulare pentru plasa de pescuit, plan-convexe in profil (fig. 11/38 = fig. V/8 si fig. V/4), greutafi cilindrice, circulare in profil transversal (fig. V/7) precum si un fragment de greutate semilunara, cu profil transversal plan-convex (fig. V/2) alta greutate semilunara din lut de pe Dealul Muncel a fost de curand introdusi in circuitul stiintific [Vezi N. Ursulescu, Sur la signification fonctionnelle des piéces semi-lunaires en argile de la civilisation de Cucuteni, in Studia antiqua et archeologica, lagi, IMI-IV, (1996- 1997), p. 76-82} ‘Materialul se aflé in depozitul Seminarului de Arheologie al Universititii Stefan cel Mare” Suceava. $. PARHAUTI, Vatra Satului, comuna Todiresti, judetul Suceava Cu ocazia saparii unui beci, pe lotul locuitorului Gelu Ignaitescu din satul Parhaui, au fost recuperate materiale arheologice apartinand culturilor ceramicii liniare gi Gava-Holihrady (grupul Granicesti). Primei fi aparfin cateva piese de silex de Prut (fig. IIV/3,5-6), doua topoare de argilit siltic (fig. 11/14,17) plan-convexe, 0 fusaiola bitronconica (fig. V/5) si un fragment ceramic decorat cu linii incizate gi alveole in forma de “capete de note muzicale” (fig. XI/3). Materialele hallstattiene timpurii sunt reprezentate prin fragmente ceramice negre gi lustruite la exterior si carimizii la interior, ale caror forme nu au putut fi reconstituite si de 0 fusaiol’ cvasicilindrica din past’ cenusie (fig. V/3). Din nivelul hallstattian a mai fost recuperat un cap de baston din lut, ars superficial (fig. V/6). De pe suprafata arabila mai provin: un nucleu epuizat din gresie cuartitic’ (fig. II1/7) si un fragment de scoicd perforata (fig. IIV/13). Material in depozitul Seminarului de Arheologie al Universitifii ,,Stefan cel Mare” Suceava, 6. SF. LIE, Siliste, comuna. Scheia, judetul. Suceava Din acest punct provin fragmente ceramice aparfinand culturilor Cri cu pleava in pasta si decor cu alveole (fig. VI/4), Cucuteni (fig. VI/6), Horodistea-Erbiceni (fig. VI/3,5,8), 0 lama fragmentara de silex de Prut cu urme de cortex Fig. IIl/1) si o fusaiol& din pasta cenusie care ar putea aparfine secolelor IlI-IV d. Chr. (fig. V/1) Tn acest punct a fost efectuat si un sondaj arheologic, care a dus la descoperirea de materiale arheologice apartinand culturilor Precucuteni, si Horodistea-Erbiceni. Vezi l. Mares, Sondajul arheologic de la Sféntu Iie - “Siliste” (1991), in Suceava (Ai), XVI-XVII-XIX, 1990-1991-1992, p. 496-502; M. Andronic, P.V. Batariuc, Contribuii la cunoasterea evolufiei habitatului uman in zona limitroft a orasului Suceava, in Suceava (AMJ), XVIL-XVII-XIX, 1990-1991-1992, p. 14. Material in depozitul Seminarului de Arheologie al Universitajii Stefan cel Mare” Suceava,ava TLIE, Sesta Popit. comuna. Seaeia, judetul Din zona numitd de locainici Sesia Popii, sitaata pe un platou care se ridica deasupre paraului Schetanca, la aproximativ 300 m S de biserica din Sf. tie, ta limita cu municipiut Suceava, provin materiale ceramice de tip Horodistea-Erbiceni, impreundi cu numeroase piese de silex de Prat (gratoare gi lame), Materialul se aflé in cepozitul Seminarului de Arheologie al Universitatii Stefan cel Mare” Suceava. 8, STRAJA, comuna Straja, judejul Suceava Pe terasa de stinga a Sucevei, pe terenu! locuitorului Ioan Hasna, a fost descoperiti o lama din silex de Prut, cenusie, cu talonul bine evidentiat, probabil eneolitica (fig. 11/2). Cercetare de suprafa{a Mugur Andronic, Bogdan Niculica, 1997. Materiale in depozitul periegheze al Muzeului National al Bucovinei, Suceava. 9. SUCEAVA, municipiu, Za est de oras, judetul. Suceava in anul 1978, prof. loan Turet de la Scoala General Nr.2 din Suceava, in uema unor cercetari de teren, a descoperit, pe malul drept al Sucevei, in extremitatea estic® a localitii, un molar de mamut de dimensiuni modeste. Aceasté descoperire ar putea fi pus pe seama existenfei, in zona, a unui posibil punct fosilifer, legat, probabil de statiunea datat& in aurignacianul post-mijlociu de la Cdmpul Ciorii, aflata in vecindtate Cercetare de teren Paraschiva V. Batariuc, 1972; Al. Paunescu, Paleoliticul si epipaleoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins intre Carpagi si Siret, Studiu monografic, vol V1, Bucuresti, 1998, p. 95. Materiale in depozitul periegheze al Muzeului National al Bucovinei, Suceava. 10. SUCEAVA, municipiu, Ferma Agricold 2 - Ifeani , judejul. Suceava De pe terenurile agricole ale fermei, la aproximativ 300 m $ de aceasta si din marginea inalta, afectata de desprinderi, a platoului pe care se afla statiunea, au fost recuperate, perieghetic. diverse materiale arheologice apartinand culturilor Precucuteni, Cucuteni, perioadei de tranzitie de la eneolitic la epoca bronzului, culturii Noua, La Téne-ului si secolelor V-VI d.Che. Piesele litice sunt reprezentate prin aschii de debitaj si fragmente de lame cu una sau dowd nervuri mediane, realizate din silex negru-cenusiu, translucid, de Prat (fig. 111/4,12,16) Ceramica precucuteniand, semifin’, a fost lucrata dintr-o pasta neagra-cenusie, cu nisip fin ca degresant si decorata cu linii incizate, crestaturi pe buza si impunsdturi circulare pe corpul vasului, $i poate fi datatd in faza Precucuteni III (fig, 1X/4,6,8). Categoria grosiera a fost realizaté dintr-o pasta de culoare rosietica, ou nisip cu bobul mare si cioburi pisate, Fragmentele acestei categorii provin de la vase globulare cu buza evazata (fig. IX/2,5,9,13-14). Materialul ceramic cucutenian provine de la vase bitronconice, cu gura in forma de palnie (fig. VIIV/1-5), strdchini (fig. IU/4 si IX/7,12) si capace in forma de coif suedez, decorate cu motive liniare realizate cu culoare neagra, in stilurile picturale Cucuteni B (fig, VIIV/6). Un fragment ceramic, negru-cenusiu, cu pietricele marunte in past’, provenind de la un vas globular cu buza evazata, apartine perioadei de tranzitie de la encolitic la epoca bronzului, probabil culturii Horodistea-Erbiceni (fig. VI/1) Cultura Noua este reprezentata prin céteva fragmente brun-cenusii, decorate cu braie orizontale in relief. Un fragment decorat cu bréu orizontal in relief, cu proeminente, poate fi atribuit La Tene-ului (fig. 1X/3). Céteva fragmente ceramice provenind de la vase brun-cérimizii, ‘cu miezul negricios si cioburi pisate in pasta, pot fi incadrate in sec. V-VI d. Chr. si au fost recuperate dintr-un bordei care se observa in profil (fig, VII/2-3). Cercetari de suprafafa I. Bojoi, N. Ursulescu; M. Ignat, D, Boghian, B. Niculica, S. Ignatescu. Sapdturi M, Ignat, I. Mares, M. Andronic, M. Gogu, B. Niculica, 1998,1999.2 Bogdan Niculicf, Sorin Ignatescu, Dumitru Boghian Vezi si M. Andronic, P. V. Batariue, Contributii la cunoasterea evolufiei habitatului uman in zona limitrofé a orasului Suceava, in Suceava (AMJ), XVII-XVII-XIX, 1990-1991- 1992, p. 11, punctul Suceava - Tarla Gostat. Materialul se afla in depozitul Seminarului de Arheologie al Universitajii ,,$tefan cel Mare” Suceava. 11. SCHEIA, Lutdrie, comuna §cheia, judetul Suceava Pe un fragment de platou structural, evidenfiat de paréul $cheia, pe a cirui mal sting se - afla o lutarie, in zona afectata de calea ferati Suceava - Paltinoasa, au fost descoperite fragmente ceramice aparfinénd culturii Cucuteni (faza B), provenind de la vase bitronconice cu gura in forma de pAlnie (fig. VI/10) si strachini (fig. VI/7,9), Material in depozitul Seminarului de Arheologie al Universitatii Stefan cel Mare” Suceava. 12, SCHEIA, Seliste, comuna $cheia, judetul Suceava Pe terasa de 10-11 m de pe partea slang’ a pfrdului $cheia, cercetirile de sistematice intreprinse in anii °60 au dus la descoperirea unor vestigii aparfinand culturii amforelor sferice, culturii Noua, secolelor II-III d. Chr., culturii Santana de Mures si sec. XIV-XV. Cultura amforelor sferice este reprezentata prin fragmente ceramice brun-cenusii, rar c&rimizii, cu nisip fin ca degresant, provenind de la vase de dimensiuni mici, pahare si cesti (fig. XIV/1-7) si de la amfore cu corpul globular (fig. XIV/13). Decorul este cel de obicei intalnit pe materialele de pe teritoriul Moldovei si Ucrainei: incizii unghiulare, realizate cu un obiect probabil din os, in forma “solzilor de peste”, si impresiuni de snur rasucit, organizate in siruri orizontale si ghirlande, Cercetirile de suprafata recente au evidenfiat si prezenfa unor materiale apartinénd culturii ceramicii liniare - un fragment cu pleava in past, decorat cu linii incizate si alveole in forma de “capete de note muzicale” (fig. XIV/9), culturii Precucuteni, La Téne-ului timpuriu - un fragment brun-cérimiziu cu tortita - apucdtoare (fig. XI1/20), secolelor IN-II i. Chr. - un fragment decorat cu brau alveolar (fig, XIU/18), culturii Santana de Mures - fragmente cenusii, fine, lucrate la roata rapida provenind de la vase-sac, strachini (fig. XIU/8,10-12,14-15,17,19). Amintim si un fragment de strachina romand, realizaté din pasta find, c&ramizie. Pentru sapaturile din ani 1960-1961, vezi GrFoit, Asezarea dacicd de la Silistea Scheii (sec. I-III e.n), in Studi si materiale - Istorie, 1, 1969, p. 23-36; pentru materialele precucuteniene vezi Sorin Ignitescu, O’ descoperire precucuteniand in apropierea orasului Suceava, in prezentul yolum; materialele culturii amforelor sferice au fost descoperite in anul 1969, stpaturi sistematice Gr. Foit, M. Ignat. Muljumim si pe aceasta cale conf. dr. Mircea Ignat pentru materialul pus la dispozitie. Alte fragmente ceramice apartinand culturii amforelor sferice provin din cercetiri de suprafafd si se afld in depozitul Seminarului de Arheologie al Universitatii din Suceava. Fragmentele ceramice de la pl. XIV/1-4, 6-7, 13 se afla in depozitul periegheze al Muzeului National al Bucovinei din Suceava. 13. UNCESTI, comuna Bunesti, judeful. Suceava fn anul 1960, locuitorul Vasile Turcu, din satul Uncesti, a descoperit, in timpul araturilor, 6 cist& cu patru pietre late laterale i una drept capac, Inventarul mormédntului consta dintr-un schelet bine pastrat si un vas. Ulterior, materialele s-au pierdut astfel of este greu de incadrat cultural. Informatie oferita cu amabilitate de profesor Mugur Andronic pentru care ii mulfumim ‘inc’ o data. 14. VARVATA, Cetdjuie (Cerdjica ), comuna Partestii de Jos, judetul. Suceavanoasteriarheologice in Podigui Sucevel - 43 Pe o comis& de desprindere cu altitudinea de cca. 490-500 m, numit Cetdjuia, in partea de NNE a caselor din cdtunul Varvata au fost identificate materiale arheologice apartinénd culturilor: a) Cueuteni B, cu fragmente apartinind speciilor ceramice find, semifind si grosiera, provenind de la vase bitronconice cu gura in forma de palnie (fig. XIN si fig. XW/14) si strachini (fig. XV/10). Au mai fost recuperate fragmente de nucle de silex de Prut, de culoare neagra gi brun-cenusie precum gi unelte pe lame (fig. HI1/8), b) Gava - Holihrady (grupul Grinicesti), reprezentata prin fragmente ceramice aparjindnd speciilor find si semifina, provenind de la vase bitronconice (fig. XIIV/2, fig. XIV/6, fig. XV/13), borcane (fig. XIIL/4, fig. XIV/10, fig. XW/7), vase-sac (fig. XHIU/S-6), boluri (Gig XV/15-16) si strichini (fig. XTIV3, fig. XIV/7,9, fig. XV/11-12) impreund cu varianta grosiera. Omamentele utilizate constau in caneluri (fig. XIV/15, fig. XV/6), alveole pe buze (fig. XII1/2), striuri (fig. X1IV/4, fig. XIV/12), iar pe unele vase intdlnim diferite tipuri de proeminente (fig. XIIV5-6, fig, XIV/2-3,11, fig. XV/1-3,5-6,8-9) sau bréuri in relief (fig. XV/7). Cercetari de suprafati N. Gostar, M. Ignat, 1964. Din acest punct provine si un celt apartindnd Hallstatt-ului timpuriu (M. Ignat, Noi descoperiri de piese de bronz in zona Sucevei. jn Suceava (AMB), XX, 1993, p. 374 $i fig. 1/6). O parte din aceste materiale se afla in depozital Seminarului de Arheologie al Universitatii ,,$tefan cel Mare” Suceava Multumim si pe aceasta cale d" prof. Mugur Andronic de la Muzeul National al Bucovinei, pentru unele materiale puse la dispozitie (fig. V2; fig. VIV/2,6,8,15; fig. VII/3-4,6- 7,9,12-13) aflate in depozitul periegheze al Muzeului National al Bucovinei. 15, VERESTI, comuna Verest judetul. Suceava De pe teritoriul comunei provine un topor din silex alb, prezentand urme de sparturd in urma utilizarii, cu muchia plana, trapezoidal in plan si rectangular in seotiune transversalé, putdnd fi incadrat in eneoliticul final (fig, III/11) Piesa se afla in depozitul Seminarului de Arheologie al Universitétii ,,Seefan cel Mare” Suceava, in concluzie aratam cA, din cele 15 puncte cuprinse in corpus, 7 (nr. 1-2, 5, 7-8, 11, 13, 15) sunt inedite, iar in cazul statiunii de la cheia ~ Silisre s-au adus completari cu noi etape de locuire, intregind imaginea despre acest important sit arheologic, céruia ar trebui sa i se acorde mai mult importanfi in cadrul cercetarilor sistematice. Materialele recuperate completeaza cunoasterea atheologic& cu o asezare ceramica liniard, una Precucuteni III, 0 stafiune Cucuteni B, patru locuiri eneolitice, o asezare Horodlistea — Erbiceni, una Hallstatt-iand timpurie si una La Tene IL De asemenea, am prezentat mai detaliat materialele arheologice descoperite pentru a demonstra importanfa unor puncte, care, fir indoiala, tebuie s& facd obiectul unor cercetari metodice. Résumé Recherches archéologiques dans le Plateau de Suceava Dans cet ouvrage les auteurs présentent les résultats des quelques recherches de surface effectuées récemment dans 15 stations de Plateau de Suceava, parmi lesquelles 8 sont inédites ow partiellement inédites et les matériaux archéologiques sont dignes dattention44 Bogdan Niculic8, Sorin Ignatescu, Dumitru Boghian LEGENDE DES FIGURES: Fig’. - La carte des découvertes archéologiques indiquées dans le texte. Fig. Il. - L! établissement de Varvata ~ Cerdjuie (Cetdigica) ~ (1) et des pices lithiques en silex (2-16,20-23), quartzite (17-19), eres (33-34), silicolithe (35-36), argile (38) de Parhduti - Dealul ~Muncel ~ la culture de Cucuteni. Fig. III. - Piéces archéologiques: taillées et polies en silex (1-12,15-16), argilithe silthique (14- 17) et coquillage (13) de Sf. lie — Siliste — énéolithique (1), Straja — énéolithique (2), Parhauti Vatra satului — la culture de-la céramique linéaire (3-7,13-14,17), Suceava ~ Ferma 2 Itcani — énéolithique (4,12,16),Varvata ~ Cerdjuie (Cetdica) — énéolithique (8), Sf. lie - Sesia Popii - Enéolithique (9), Scheia — Seliste — énéolithique (10), Veresti — énéolithique (11), Darmanesti - Enéolithique (15). Fig. IV, - Hache en silex de Baranca~ Hudesti. Fig. V. - Pieces en argile de Parhéuji—Vaira satului — Ja culture de la céramique linéaire (5), Géva-Holihrady (3,6), Parhdufi - Dealul Muncel — la culture de Cucuteni (2,4,7-8), Sf. lie - Siliste — la culture de Santana de Mures (1) Fig. VI. — Céramique de Groapa Vladichii ~ Vatra satului — la culture des amphores globulaires (1-2), SE. lie - Siligte — la culture de Cris (4), la culture de Cucuteni (6), la culture de Horodistea ~ Erbiceni (3,5,8), Scheia — Lutdrie — la culture de Cucuteni (7,9-10). Fig, VIL. - Céramique de Parhiuti~_Dealul Muncel ~la culture de Cucuteni Fig. VIIL — Céramique de Parhausi — Dealul Muncel — la culture de Cucuteni (1-2,4-11) et de Parhduti — Varra satului —la culture de 1a céramique lineaire (3), Fig. IX. — Céramique de Suceava — Ferma 2 Itcani — la culture de Cucuteni (4), Horodistea- Erbiceni (1) et datant du V°— VI sigcles de n.é. (2-3) Fig. X.— Céramique de Suceava ~ Ferma 2 Itcani — la culture de Cucuteni (1-6). Fig, XI. — Céramique de Suceava - Ferma 2 Itcani — la culture de Precucuteni (2,4-6,8,13-14), la culture de Cucuteni (7,9-12), Gava-Holihrady (11) et La Tene (1,3), Fig. XII. ~ Céramique de $cheia — Seliste — la culture de la céramique linéaire (9), la culture des amphores globulaires (1-7,13), La Téne (16,18,20) et Santana de Mures (8,10-12,14-15,17,19). Fig. XII. — Céramique de Varvata - Cetdjuie (Cetdfica) ~ la culture de Cucuteni (1) et Gava- Holibrady (2-6). Fig. XIV. - Céramique de Varvata— Cetdfuie (Cetdpica) —la culture de Gava-Holihrady (1-15). Fig. XV. ~ Céramique de Varvata ~ Cetdiuie (Cetéitica) — la culture Cucuteni (10,14) et Gava- Holihrady (1-9, 15-16).Recunoasteriarhealogice in Podigul Sucevei 45 LISTA FIGURILOR: Fig. L. — Harta descoperirilor atheologice menfionate in text. Fig. Il. ~ Asezarea de la Varvata — Cerdijuie (Cetdpica) ~ (1) si piese litice de silex (2-16,20-23), cuarfit (17-19), gresie (33-34), silicolit (35-36), lut (38) de la Parhduti ~ Dealul Muncel ~ cultura Cucuteni Fig, Ill. - Piese litice cioplite si slefuite din silex (1-12,15-16), argilit siltic (14,17) si scoicd (13) de la Sf. Hie ~ Siliste — eneolitic (1), Straja — eneolitic (2), Parhauti — Vatra satului ~ cultura ceramicii liniare (3-5,6-7,13-14,17), Suceava — Ferma 2 Ijcani ~ eneolitic (4,12,16),Varvata Cetdjuie (Cetdfica) ~ eneolitic (8), Sf. lie ~ Sesia Popii, - eneolitic (9), Scheia ~ Selisre - eneolitic (10), comuna Veresti ~ eneolitic (11), Darmanesti ~ eneolitic (15). Fig. IV. — Topor de silex de la Baranca, comuna Hudesti, judejul Botosani. Fig, V. — Piese de ut de la Parhauti — Vatra satului — cultura ceramicii liniare (5), Gava Holibrady (3,6), Parhiufi - Dealul Muncel - cultura Cucuteni (2,4,7-8), Sf. llie ~ Siliste ~ cultura Santana de Mures (1). Fig. VI. - Ceramic de la Groapa Vlidichii ~ Vatra satului — cultura amforelor sferice (1-2), Sf. lie ~ Siligte — cultura Cris (4) cultura Cucuteni (6), cultura Horodistea-Erbiceni (3,5,8), Scheia - Lutdrie — cultura Cucuteni (7,9-10) Fig, VIL. - Ceramica de la Parhatuti - Dealul Muncel — cultura Cucuteni Fig. VII. ~ Ceramica de la Parhauti — Dealul Muncel ~ cultura Cucuteni (1-2,4-11) gi de la Parhauti — Vatra satulué — cultura ceramicii liniare (3). Fig. IX. ~ Ceramicd de la Suceava - Ferma 2 Ieani, (1) si din secolele V-VI d.Chr. (2-3), Fig. X. - Ceramic de la Suceava — Ferma 2 Itcani cultura Cucuteni (1-6). Fig, XI. - Ceramica de la Suceava ~ Ferma 2 Itcani ~ cultura Precucuteni (2,4-6,8,13-14), cultura Cucuteni (7,9-12), Gava-Holihrady (11) gi La Tene (1,3). Fig. XII, Ceramica de la Scheia ~ Seliste ~ cultura ceramicii liniare (9), cultura amforelor sferice (1-7,13), La Téne (16,18,20) si Santana de Mures (8,10-12,14-15,17,19). Fig. XII. — Ceramic de laVarvata ~ Cetdjuia (Cetdpica) ~ cultura Cucuteni (1) si Gava- Holihrady (2,6). Fig. XIV. — Ceramicd de la Varvata - Cetdiuia (Cetdpica) ~ cultura Gava-Holihrady (1,15). Fig. XV. - Ceramicd de la Varvata - Cetafuia (Cetdtica ) — cultura Cucuteni (10,14) si Gava- Holihrady (1-9,15-16). cultura Cucuteni (4), Horodistea-ErbiceniFLY oy 4 ve ™ & —- ry = Y hints Poa ee a : at SN \ WW) Fig, |. ~ Harta descuperitilor arheolagice mentionate in text LO 4 iy,Recunoaster atheologice in Podisul Sucevei a7 Fig. Il. ~ Asezarea de la Varvata ~ Cetdijuie (Cetdtica) — (1) si piese litice de silex (2-16,20-23), cuarfit (17-19), gresie (33-34), silicolit (35-36), Iut (38) de la Parhauti —Dealul Muncel ~ cultura Cucuteni.sRecuncasteri arheologice in Pédigul Sucevei Fig. IV. - Topor de silex de la Baranca, comuna Hudesti, judeju! Botosani.Fig. V. - Piese de lut de la Parhiuti ~ Faw sundui — ev Holihrady (3,6). Parhauti — Deal Muncel - cultura Cucuieni ( Santana de Mares (1) ji liniane (5). Gave Jie Sifiste cultura,Recunoasteriatheolagice in Podigul Sucevel 51 Fig. VL ~ Ceramica de la Groapa Vladichii ~ Vatra satului ~ cultura amforelor sferice (1-2), Sf. lie — Siliste ~ cultura Crig (4) cultura Cucuteni (6), cultura Horodigtea-Erbiveni (3,5.8), Scheia ~ Lutdrie — cultura Cucuteni (7,9-10).52 Bogdan Niculic8, Sorin Igndtescu, Dumitru Boghian _ Fig. VII. - Ceramica de la Parhauti — Dealul Muncel ~ cultura Cucuteni.Recunoasteriarheologice ih Podigul Sucevei 3 Fig. VII. — Ceramica de la Parhauti - Dealul Muncel — cultura Cucuteni (1-2,4-11) si de la Parhauti — Vaira satului — cultura cevamicii liniare (3).Sa Bogdan Niculica, Sorin Ignatescu, Dumitru Boghian Fig. IX. - Ceramica de la Suceava - Ferma 2 lcani, - cultura Cucuteni (4), Horodistea-Erbiceni (1) si din secolele V-VI d.Chr. (2-3).Recunoasteriatheologice In Podigul Sucevei Fig. X. - Ceramica de la Suceava ~ Ferma 2 Itcani - cultura Cucuteni (1-6). 5556 Bogdan Nicuic, Sorin Ignstesc, Dumitru Boghian Fig. XI. - Ceramica de la Suceava ~ Ferma 2 Ifcani — cultura Precucuteni (2,4-6,8,13-14), cultura Cucuteni (7,9-12), Gava-Holihrady (11) si La Tne (1,3).Recunoasteriarheologice in Podigul Sucevei 37 ee -4%,.8,18-20 Fig, XIL. Ceramicd de la Scheia ~ Seliste ~ cultura ceramicii liniare (9), cultura amforelor sferice (1-7,13), La Tene (16,18,20) si Santana de Mures (8,10-12,14-15,17,19).Fig. XHi. — Ceramica Hiolihrady (2.6) de la Varvata ~ vatwia (Cetdfica) ~ cultura Cucuteni (1) si Gava-Recunoasteri aheologice in Podigul Sucevei Fig. XIV. —Ceramica de la Varvata - Cetdjuia (Cetdijica) - cultura Gava-Holihrady (1,15). 5960. Bogdan Niculiea, Sorin Igndtescu, Dumitru Boghian Fig. XV. - Ceramic de la Varvata ~ Cetdjuia (Cetdtica ) ~ cultura Cucuteni (10,14) si Gava- Holihrady (1-9,15-16).