ARHEOLOGIEA PREISTORICA CU 21 FIGURItadranat— 4 Taf omy ao dar ety (batty Extras din REVISTA CRITICA din lasi DIRECTOR: PROF. G. PASCU Arheologiea Preistorica Cuprinsul et dupa ultimele cercetar de P. ConstantinesctelasiArheologiea preistoricé Capris et dupé ultimele corset Arheologiea peistoricd. este o sting de tot no, in com prafie ot cen casich san calle Tamuri ale discipline istorc. ‘lic medivaliconideranemele pristrice dre pte tiraculoase, bane de lacuri, oumindle sceranies™ gt et lex», Precursor stinfet sit rari: Mibsil Mercalas im see XVi, Bernard de Jussieu la 1723, umat de cifivaIrancel sh feria nme vtec ei rc a Inportante, dar fa a atrage atenen publi Cal intia Arise de Caumont tid scieasi Ia 1830 cova despre alice preistorice; ni Boucher de Pens 36 Aaloreste fast valorifiarea need digg prin ngomotal mare care alrasert crete sale, mai ales in uma convingedt Sdversrlor sli. Omul quatemar are existefarecuosca sti supra conforma, loci, unelllor gi arti sale. bund Nica in Fran role pes et ape oii ce isemnate grote fi gisemene S-au desopent 5 dap oranda ing 4 suns aproape o preocuare poplst, numero anatori — ected ct font cout poate descopetir, Tui G. de Morille se datoreste pi silo pielel;Toseph Déchelette a aletut ps dela ii se i poate adiuga ‘Martin Ropea din Ardeal si clfiva dileani ipa Pale polio wack cota ma inte resante La no Ca fot mumirul mare de studi speciale, luervi de sintezt eral an spiral pufine, desi mecesiatea Tor se simle mereu; versitaten material gi cercetrlor fu una din cauze. Cel ‘nai bun mantal a rimas’ pind aa al lui J. Décheltte, in patra ‘volume i doud suplimente, apirute inte 1908—1912, reeditate in pave in 1924 51 1928"). Mort ero in timpal razboilu, sit continua dect ia parte in Georges Gonry*), fsor la Universitatea din Naney, care se ocupi pind la neo- lite, gen Grenier, profesor la Universitatea din Strassburg, care prepard complectarea ct epoca galo-roman a. definit Dehlele. Se Stele In gente preitore, cd se op cu cle dou poi Ae pled: cpl (plentic) lla (elite) si proto- ‘Sofiey ied se ccupl cx epoc roma spina epocd af fal de end povestrsfador onl cat ore ior, Te clea implica In ole alr marl wte fo recoil fe ports dala basil Lact i De rerum atu. Pina poblemd care se pune tn petve ese orga oul Paeotlges sod Famiile onul piste in

gi preistrin preocupinda-se de unelele sale, § au inceeat sf aunde apaniies omull pind tera. lnlesnitd de teria Ini Darwin, stinla modem a seos pe om din mo- mis; Ta 1873 G. de’ Morte si Abel Hoveaegue ent ipoteza tne ff, nfermedin§ itre om si monila. supeioaa, bazai pe silexurie') dela Thenay ale. abatelat dele Coury” gi Ota. Ei Iau nuit canthropopitheces>, mai spot —eare sifu descopeit de medical ‘lander E Dabo la 1890 in lava, numindu-l. — spre deosebire de tamatoare —, decarece in toate epocle patra fu cioplis. penta slabilitea evolfielo- ‘a subimpistt paleoliical fo mai multe supl-epoc, de- umite de Morillet dupa localitsle din Franla cu stainile captale ~ gi adoptale gt de staini — in: cheleian, acheneian, Imusteian, aurignacian, solueein gi magdalenian. Primele tet ‘Sat gripate in paleoitticul inferior, ultimele ia paleoltical ‘upertor, de-o capital importanfa. pentru istoriea civliafe’ = temperatura scizutd face pe om sisi friminte minlea, industria timand se-mbogifeste dela silex la os gi vora, producind chiar opere de arti, Pentru compectarea tabloului s-a mai addugat 0 feed inlermediaeh intre paloolitic si nealitic, ariianl. Distin- gerea lor este inlessiti ‘de gelogie gi paleontologie; cunos tindu-se evolufiea pilurilor geologic si succesiunea faunei gi flor quaterare, pia ralaitea obiecului Iucrat de in care se alll, se stableye dala, Boule se_bn ark pe roporturile dine industria umand si epocile de i sew dart sce, Dee pe we Faza cheleiand, dup’ stafiunea Chelles, este putin cu istenfa omulut este dovediti dupa uneltele. sale ; mele vreunu schelet intreg chelian, interglacial, cind un climal' mai dae permite 0 vi{t uyoard, ale carei detalii ne_lipsese insé. Se ‘cunostea focal, prima viclrie sinftict a omulu, dupt cum doplirea cremene! fu primul_prodas industrial. ‘Tipal obignit al ‘utlajelui cheeian este sinburele de silex Iucrat prin ciopid pe ambele fel, dnd o (epointes) angie, neat dinate ca fereseds, avenu mai mele. intebuinfisi, au 0 rarine cubalé gi sscf, servind probabil penta corti piclor de animale; Tangimea edie de S15 cm. ear se {Rises cu safle inzicimint, Inte pointe g loare(“racais») Sn aman” ome ere Yr, dst ope in toate epole preislorice, sin lama cu cencoch> penta ci- ‘iit crenplr gh oaslor de came, cfagal de ras si sper. Colors, o land’ vit coi Acct industri abatele Breil falapeand iniramentele.gisite inBelglea gi cuoscute supt mi- ‘nee industret Mesviian. Un all caacter al industriel muste- Fee este fnrebuinarea osu de bison 9 cal, timid, bine. ils, en ciocan sau sicovald — cum rez dup stadile - inte sau in prin ani dup 1914. ai sar masts dsl de: pent ustrinta catalog malealull oe sa impiit ® Nester sauce deb La (ina, stnité do Hensi Malin, a devenit celeb; in Franla apoape prefutinden din ve donnet pinion Dordogne cxabo- fata Bale a Met, Goyette in Ase: Ge Ianea,inElveea, in Ungaia la Tata, in Poloniea la Wirchow, jnMorevieala Spa gCerflov, la Kropins fa Cro, In Spania ; lar din 1921 s-au descopert gin Aca de nor (ba Cerianulat a pata fi stabilitIegne sau gasit mai mult de 40 feu cranial dela Neanderthal fut umele rasa epoci, si 1911 peatra Earopa ia i] in Galileia pontra Asica. Cele mai importante stafiuni int oxle dala, Chapelle-aux-Saints gi dela La Ferasse, care au putt stabil delinitiv tpul omulal dela Neanderthal. Capul are asi- rminiri cx monifa prin fruatea tei, dar aasul este omenese ; dantare voluminoasd, dar omeneasci corpul de micd statue, i : inkianu — in genere wa ane sanble of armories, Sores pl maw vcs mil, Dap actin ingropd gon dense dap aleafin deo cre a {Et cadaveelor dela Mouser, se poate bint 0 reins tm ld tis dps mort, cla cear conan un etorm. progres, Dap Tnomintle dela Ferasie‘e.canslaldexiten(a un rit fanerar fi 2 une ali de adorize care se da matali: unlacepl de ‘roligie ce prespune un sinbure de intligenit la. omul ister ‘Ca faca aurignaceiand se-ncepe 0 now ei, psesital ser agra ren dtl nian won ens allen prindo oper dear. Cental en province sudvestie Xe Frnf ale cor sail av lait mare. wv la desc pevcea lor} nunele vine dla gota Awignae (Haute. Caroane), Gerelath 1860 de Lore, Gar puck in adevraldTumiad de Shaiele Breil in 1906. Ching ma il nc devine ma wa, al sisete peylera dort unt de vard, clad veo call bra de predlesie; o gravars pe unada grote ~ scot lived aul teat de Fells Trooke ne tnfdigead practic acest ina Altri de eal apare ren, eu vremen ‘mat abyodeal; Tisoal i arocsal dine. bovidee, sanuial 44 feya ar tor; umersse fare, inte care sul, fac -cancuenlé seen ie sunge la apogen nu sun prin mainea, el si prin Intel anllr ies Apr vi cu bas, dspctyr- Etoare,lamelate cu cancer in forma de evant sau all, Hspunted unl nou felde muned; mister» mal grosierd. cd10 , CONSTANTINESCU-ASI Jocradactpissa anfeoars,risitoreasuclefora lame foarte numeroase gi variate, dale pe cre aurgnaccanal nis tard Te drivt din lame; perelorele aper nai ror find. in Ae’ al deo it de ge a cris Ins Epocaargnacelanksdaogs ment de a pune We ont eel ht i nile ne, or de rer: ide fngenias, cae sits nto 21 ip capal_an individ dea olasi mormanele de ase zicnd_ de veacu tn orl lor, Apar sule din agchi, boda co cap tut age ‘euitela-ambelecapete, lople, vr de igei; spec uma acete fae spre tm vil nbs. spit, mami chit ‘Aurignc> Forte ineresnte sin tubule din coe de ee see de nse pts pnt sci al eae ase ma face ic cole de seid dif gli. In afi falange de re staponse deo gaurd ln pte superior, srvea en fore; lat Suvqgceian> se descpert In 1922 la twit Dar auriga- Wiad nea cuotet nomal ala ric Fes ote a se ate ah de aut cave age fr fost pega, « sponte gt realist; to dein» aba Bel i gr Tit dee ‘hepsurCare sa ovedt apr grav pani surgnacein. Ashi se eanose nomerose ‘real, Debut eee de shiciu repent pinto ona arhaic: sulplarea ign oc i ba, exprnind cape unelfemel ‘paral _ondalal dita" Brassempony Landes); tot seo «Venus din Br» din fare runs poten ilces corps te saute inno 12 Wtendort (Austea)satell de clear cu ume de pie tur rosie reprezeatndofemes gold; la Barma-Grande alle tin diverse ‘materiale. reprnentnd mai mult Teme copie feria mat distinet Itt, slalueta feninind del Grin Ext mai frumos. exemplar fu descpet In. 1922 la Lespague aute-Garoae), reprezentind (0 feneestetpige (cx Alot), sft sane sate smart noi dla Kost ak (Ueang), In 1926 savant estotree Absalon descopert Tal satel de femes, mum cata pentru sel my ea cal; reprerentaren ombli se complectesri pin cnc hoe foley dela. Lanse (Dordogne) represeated Tench goal gi tr Birbat, Drop caractere generale ale seaptrtaurgnaciene Se poate deocandatt slab o ateniefemet sen spec pl ARHEOLOGIEA PREISTORIGA tt {ior generate, se poste vorbi deci de-o art statutard a Fecusti Tn acl tinp spare gravura i pctura; sft de galeul de sist deseris de Brel, Pitard destpert la Reblves (Dor logte) un alll cu schifaunsical; in gisementl de La Fer tassie Caplan descoert in 1920 0 sere de Hocart ca dasene 4 pct reprezeatind scheme de animal, unele pain dict. Futile a est opr ele eo en (Girorde) cx 14 sninae determinate; ta Mervsilers (Lot), Fontde-Gaume in Spica apar caroase fguralit de int in negli, ncor Inset de. reprezentc animale fn negra ‘Ricpindve eurgnacianluiradeacs tot din Fron, onde eat 26 sume ice dale de Dice ni 1906, au ai descopert aproape inet pe allen de-stind pind i iam: Montes (Pérgord,Chaire (Charente), Vaucluse, Figuer (Arde), Les Rbires. (Dordogne), La. Quin, Lagerie-Haut, Brassempouy (Dordogne) salle In Belyiea la Monaile, i Anglica, Germaiea la Sigeastein, Wildcheacr i Bockstein; Cetosiovacca la Vistoice deo inporao|a mondial, Prednost, Pelamne, Kiloa gi Ondraie Reni din Ucraina.Spre a Alia de pinion Alia de sud. Spre Est in Eqipt la Nay:Hlamadi i Bagasse, Asica ici, la Antes in Fenicia. Dap aezares o- calitilr gi sab-implrilor aurignaceinulut ek civilize dela sud i et ‘i ale cAtorhecatonbe sau lsat urmele Onl surignacis dervallat, urmele mumeroase de sist gst permis eran cho sagen, in asa Cro-Magaon—dupi un stdin Eyzies (Dordogne, nde in. 1868 s-au descopert casle a 5 indivi. Studie de omit ca Lovet gi Broce, sa constatat un cranin dolicoceal, fruntea idcal, nasil fngust, maxilarul ined promunat, dar apare hitiea; alien corp mai inal (1,80). ALE gro bo- sts, dla Grimaldi (alia), permite si se siableascd varielate2 ___P CONSTANTINESCU.IASI pest qi tei de CroMaguon dapl cecetile din 1922" alo Fat Depéret gi Mayet Dupa crane dla Predmet(Moravee) #2 conlatt ch _trogloifi local avesu obiceis sugt inte Insel gt ding pcre (an a etor erocane apa dinor 2 veel plo ede J slight otilr este de-elighdit acum, Mori stat gers omic topl ne de ne s ume S cite priane an reg i cpl colo, inspec rogal cu credifa dea alana, demon ‘daogh bier funetar, la ComberCepelle 150° de slexur Faza solutreiand, doph pestera dela Solu lags Macon, or conrad acl chet ca so progres, deosehinda-se spt raporal arkeloge pinto tehnicd ‘real in are Sle Sina a in 1866, seatnde pe-o supra mai mare devun hela, cuprizing la 2 edacine el ste, so ce ee ch donk itr de oase de cali deporte aurgnaccene; craters ‘eleelr gi ume mae de mare cd a plat eau servit de hand solteeilor Akosehioase lung gran araeate dupa ce s-au ha tit i miduvd, tana de predlcie a omulut primi. Sh ‘a_i pir de rip omeneg; in uncle, msurnd 18 m. pe 19 m, au gist peste 40000 de slexue! Totus, cerceirle asupra souteanuti au dus in vremea din mit Ta con indoelnice, uni find de pirere ch trebue de considerat mu cao epocd, ci ea un stadia de cull spe- all inilndarse de-aiuen fd scalocuesehcvzalenprece- dents; Mayet aeazd imedit magdaesanal. dup aurigncein. nau este aprope identi, fauna se mod prin importa mereu crescindt reali, cat sint incl sumersl; in-genere de seta dural, ine distinct in unelo regia! ale Fret Industries prodace-obiete delicate Ia slo, deoselinds-se oot tpai: vil do lance sav sigeats ca nina de aur saa de salle gi veal ex seobitur, retata muna pe faa dorsala fi Turalt prea ffx mal upor in miner. Resta uel ARHEOLOGIEA PREISTORICA a cuprinde cuftage de ras, dle, percutoare si numeroase lame utignaceene; in os se lucreazd’ can epoca saterioard, angi dduse acul eu ureche seos dint-o agchie foarte fin’ — uneor! de doi milietri; nameroase caliere de dni, scoici i galeur Desi solutreianul’e un dibaciu copia, scuptura din epoca an- terior ma se mai bucara de aceiag stenfie, arta pare si fi sat, Mulli vreme mu s-2u cunoscut decit patra silexui race cu cervidee grosier sculptate dela Sot, apo un ivo- sin cu mamut la Predmost (1909), un cap de antlopd grav pe un os de ren la Lacave (Lot) gi clleva gravar parielale re- Drezentind bizoni la La Gréze, Réspindiea solutrianului se face in sudvestl Franfel: La Cave, Laugeie-iante, Le Placard, Brassempouy, Monthand sau Ta Thor hamie in centru; la est de Rhon lipsegte com- lect In Spaniea la Altamira gi Mina — descoperitt in 1917—, in ea la Spy; in Ungariea' un centru imporant la Szeletha, pe ling allele care dovedese Tocare importante de culluri solu- freianl; In Bavarea la Bockstein si Sigenstein, in Austiea la Aggsbach, in Cohoslovaciea la Ondratice gin Polonea la Wierz- chow. Pentru fara noaste interesante sint doar raporturle sta- Fite de eaptala lcrare a lui Sanielevic, mul slutreian este mai pujin cunoscut din tipsa ima ie, lel dpe cur bop dea Soot o wm bike in toate epocile, scheletal distras in parte dela Broo Alert el els pur dot Sona Cota roa. Are aceleasi practic religioase, boegle ex cera ma numai ‘i obectele funerare,pritre care obigaueste gi cupe cpisod al palatal il povestete fara magul- ‘eniand — dopt gota de la Madeleine (Dordogne), cind ti ‘le Enropel auth un adipost msi apart inptiva cinalui fexcsir; din cuza acs lore este sarc Tau e cea polard de az, renal se decvalls eximoriar iar ‘omal dace 0 lap acer pentra aia Asprinea medial Fa sinuat la dezvallarea ‘nel cia imine, caracerisic prin perfecionareaarme- lor de vinatoare si pescit gi prin opere de adeviralé ati. ‘eehile forme tn silex' persist, putea de avenfe exer- iinda-se abupa osu in Cae lcreaz4reuileharpoane cu ini, sige tum propalsor asemenes unui ate folost azide schist tum shunge apogel arta grav iho, ita con1 P, CONSTANTINESCULIASI Industriea cremenei se caracterizeazA prin bogie de lamee, Jame simple sau reluyate, din care una cu vir! mare intrs a fast botezaté ,plise de papagal”; date de toate formee, ew fitage de ras proprin zis san nucleforme, mistrit si st¥pung’= tare. acs ceramica le este necunoscat, trozldii folosese ‘vase_mici din galeuiseobite pentra pastat culorie gi lampi scobite in rese sau eaear, cu urme inci de mater ase, ne- ‘ssare penis luminal pesteior anc. ‘Oietal tpi al fndate! esl este ,harponul, o cange din corn deren cw unl Sau doat rindurt de dit patra pes cul petit mari sau ea arm de_vinoae, ea lima de un cee lga de aza ox ep usoar ile peala pst mii propusoare minunatTurate peau a inet Higley pomnale,perstoate, Topaele de re, sle 9 fase ullizle pe care se aezau ycile spre a Inca, Nu Ineoase apr spa numtele sbasloane de comand ose deren Ute Ta © mid distanld cap, la cre se sexe 0 gaur Intebuineres Tor na fost fia, probabil serveau”de aya, dupa usoatle urme de fret’ la marie gaute (Caps ex: plearea lat Schotenseck. ‘Chir dela acetal cercetirlr principal foes sl zal din epoca reli se slab in rogiunea Perigord, pe nnaluile Veveai, eu grote celeb: Medlene, Gorge Ester, ayere Basse, Mouthe, Combareles, ostde-Gaume, cele mal salle in comuta Eysies, wade sa onganizat wl din cle ma Frame muesli ze Fern fst instr “din pata Tou pe care descopeiea or zit tinte ra pasinat si cu wremea La transforma inf-ani din cei ‘nal vesftarbeolgi, Valea are rote gi sic exit ialarh ex adiposuriaaurle, apa e bogatd in pei, vit abunds in ‘nprejrini; Laugerie- Bosse slafinnen cea ma bgt nat ‘nu depute « Cro Maguon lado devils. caplld.prestres, Ges oii aeologi sit de pire cd magdalenianul vest dia Nowtstal Enopei, ofa cu eaboriten renal in jar Perigoduli o seri de stajuni: grotele Champ, Morjler si Buy-decLucan in Corrie: Cabrel, Braniguel gi Montsia in Tar si Garome;.Aurensan, Lourdes, Lorhel ‘Massa ligd ie spre (arma vest Placard, Darth, Sovigné ct primal os aval descoert la 1834; spre aord porate, sprees in Cures Jonte, Haute Saoae, ft Gouline cx cel mai mare silex de 2,15. kr. — si ule alle cu gise- fuente mai modest. In Belgiea la Jzaine — slain de Hamal- Nandria —, patra grote in valea Sesse, Sy, Remouchamps; in EXvetia la Veyrier, Villeneuve pe mall Lenanulti Freweathl, ‘Thayngen, Schweizer, Winznas, Kesserloch, Etingen, In Ger smaniea mogdaleninulehine repreznlat prin ndasrea ii arta doc inst, afard doar de. Wildschewer; teva: Niederman, Hohlefels, Schssenied, Andernach, Schniecheutels, Propselsen, e lingd satunle cu zicamine anteoae. Ia Cshoslovaciea mobili oumeroaseor”stafuni e sara, la Susavka, Sipk Kestei, Kuina in Ungariea la Cally, Peck, Bikk gf te small Dede lankvi, Pisano tKskavely in Foose ie ‘Bas-Wierchow si Maszycka; in Ucraina la Ileal, Vien si Kestink; ia Spaniea dn Astrea pina Cataloica la noi itera ‘ume in Hunedoara i pesteile-Gojlustadiate de Martin Roska SiN. Plopyor. DupdFranfa Elveliea nordci si Belyiea conteact in imports; gotele amiatte din cantonal Schalhouse sin de rit celebre, mumal in dou tau decopert le 12000 si 15000 de silesur si 1500 kyr de oase —Kesseroche gala 5 de itviea unui fal cu mate wile pe vem Valoarea deaseilé a magdalesianaai se daloreste operlor de arti, care presupun 0 asi soperiaara: ,Onul dea Chane Celade” dupa schelelul gsit in aecast locallate din Dordogue J 1888; cranial dolioceal,fruntea arg, ark bine pr nat Cll mr se csi, tla el pa vires compli este la mod, podoaele sit Inoase si variate, fal malt Tolste de barat ca de fenel-—ean nalura tert chiar din chblinbar gi ioria. Dups descoper anil savant gan pus intrebarea daca trslodiit may eau canoscal si serierea, dupi sistemul piclografic: alia ex- Drimatd print-an desen al obiectut vizal. Sau descopert 35a mille" marr de vinsloare” sau ydepropretate™ dn cera tristan inate, care, de mus o alevarata seriee, purtau 0 distinte ofeass de ffi; alle seins, nunite teciforme, posta a caracter sacra —una din cele mai curioase inserpi Ia P sega (Spatia). eta impodobirit lest saw sanctaruai eu opere de ata vest dela impodbirea corulai omenesc. Urmele tase julut san pastat pe case, in multe morminte materile eo ranle Sau gist in oase dia coame gi oase animale: unele si-16 P. CONSTANTINESCUASL lexuti_ascafte poate si fi avat rostol pensullor, Giteala la barbara oblgatore, cei ei tebuiaw se fack cutie Aeon int He ovarg—in plete next te ‘ack trogldital nu cunoaste atitectra, peolruck n-aver ever ae tm dese sina Sten gra, ep rumeroase opere seulptrae, pe obiecte de mobiir, blocri de Patra sau pe pire: pestenior. De carcter realist plastica qua- temara catoasle duh laze: stl arsic si liber. Pima fat «© eonosald mal mult prin sculptur in onde bosses teva avai i pictur muele;scuptnile primitive reprecint mai rl personae omeneyi — cum am veut —, stlul evaluat ma ‘mull animale. Mul veme nu_se-cunocses entra magdslenian det o-figuind femiina in ivora dela Lavgeri-Besse; nu de mult su mai desoperit clea. statue medioee 91 repre- ens pavielale, care repezntd pe om ea petsonaje mascate, ‘probabil oiind practi ritual. Din sculpture animale de refinat mamutl dela Broniguel, doi reni urmirindu-se dela Madeleine, admirabilul cap de cal ‘dela Mas Az! gi mat pufin cunoseatal bison cu capul into Ala Madeleine; arta decorativ s-a exerci in deosehi asupra bastoanelr de comanda; basoelielur rare, de eitat flup_acel daa Lal a ese ade mitine natal, Grau fone bogatt: fe rei si pew dela Lonhe,operd devenité ca- viet etacy edla, ear toon, so pscnd dela Thayngen (dupd Déchlete); mai ptin cunascte Peflele cofural dela Lexptgne gravat pe placets, pgtle de ‘dela Gourdan, Mai-numercase sat micele oper de arti Iucrate pe plck de sist sau lespenicalaroase un grup impor- fant la Simenil a asat si se presupuni o adevatat seals stir teh ik Tniveaga, dervoltare a artei quatenare se poate concepe dupé_ ravurile gi picture parictle din pestele Franlel si Spaniel considerate la incept de fale, ind asheslgul spa- nial de Santula public in 1880 picture dela Altamira toata Tomcasinfics Te prvi co scepicism, dac8 nu Te considera chiar mai riu;_descopertes smlaelr din grta La Mouthe {Eszies) de Enile Riviere la 1895 si publcaresimedat a celor Aescoprite mai fnante dela Pait-non-Pai (Gironde) de Dalean cigigard defini atentea speciaiar peatra nod! gen antisic ARHEOLOGIEA PREISTORICA 17 al trogloiti, Toate pctrle prietale formeaxA un tot din sudul Frans in Spies, impr de Coury in tei grupe: Pé- vigrd, Pini si Cantar. Din prima gpa la La Mouth sit in pling obscuntate a 1000 m. adincime; le Fonk-de-Gaume dows grote gemeai eu pictur in negra sir lao adic ima micly apoape 200° animale, in deosebibizoi gical; la Conbarelies incxp dela 120m. adincime si fin pnd la 200 mm, cu sproape 300 figuri dela 10 cm. la 1m. mdrime cu a+ ceieasi animale sau inet manuf ren, boi, cet prior, lei sneer Tupi 39 desene pane, Nat pun pte Sint alle cinc peer dela Eyzies 9 Tayac, adipastul dela Cep Blane’ in Dordogne, Tui David dela Cabrerets 3¢ Marcenue (Lal) si alee citeva din departamentele vecine. In reianea Piineior: rota Marsoulas. (Haute- Garonne) are picture la mich adincime, fiecare animal zugeait in. dou ao ap up) rola Nis Age) ate dot oe foarte interesante Ia cae incep picture dela 800 m. adincine lini aproape inc8 pe ait, unit bist sin redali cu sixeile rota pe ef; lle cinci peer compecteaza gropul. In Spanica ate pvialaoferd un dal aspect: ratele canlabrice pein asiminiri cu anterioarle, pe cind cele. orientale. exceeara in Yedere ae in seme dar sa wna ited cal in Toc proplsorali. Din grupul occidental i meridional face parte esis Allamis, — ,Capela Sntnt a ale guatemare” cum tamico Diskette, 25 fguipalllrome si cteva nezre Se desfégoard rea vastd"frescd-de “14m. rit neg, bizon,glopind, pscind, in Iupd, mugind, ai, ed- prioae, misreli de-o adnirabilé naturalea, sila anatomica si Compete. In regiunea Santander se mai allt ined ese cavere, dona in Cavranza, cnet in Ramales, inte Saja si mare gota Cltida cu dous coloae centrale avind ligule dela 125 m. anime, si alle dak pepteri; in valea Tui Rio: in pestera Pinal apate un elelant in local mamululi din regiwle nordic, la Cast siete de mini omenesti, Is Hormos dela Pevasiule uyoare de om in exp de animal salle opt caverre cu aume- rose pictur! le adincini variate. inclieatotuor scestor opere consti in precizare wt sll, care permite ari arhelogulat si recunoasch uyor 0 ope dualemaré; unee au fost aoperite de stalaclite gorantid au- tenticitatea Tor, pera eslelalte fom velelor si ipsa agenfilor18 , CONSTANTINESCULASI staal tea coma crn vat zen ml Ca eink magdleianl conoaqle gravurs i pitra, eae alee earl —cam a dovedt abelle Breul ca mull abit penta Stabliea fzelorsuecsive: auiuace, lig tecorme inzate, Ticats, boin plat, gui plrome, decadenf. Valarea Pltutlor conidia qretaten inprjurior: artista” quteroat Trcbuia st picteze din memorie un avimal tai real in funda ester inttnecoase,Iuniall sib de limp primitive rin anlogie‘cu_oprelesiniare la popoael slice de zi, figurfemagdlenine aparfn anee cree pine, tl ‘nul nalegind prin tole an anal spl poten claia ae biel de elt; de aclea lee rior petro. Sentimental a tiie ose poate expla pinto apie spotane, a teebul le bordnal mailto unl setinent mite rlighe — ca cpio uh ns oe fae elualt sau magicl; dsprin en epoca undloare ete feasc, deorece e stabit ch natal visdlorior oma aprin concepide pinive dn care au renilatfguajile trecute pls- {orlor st agrialtorior neltic. ‘Un exempla tic sint peste aah gga nse noite nun tm capil lea pululdescopestecrindse pin le—, care Aiceau ca adevErale brobe ao sal lng d'100 mga de Trin, cu gu gi mini simbolice, ca un adeviat Uenpl ‘picatt tad in aurgnacen gf slarelan, art poe re- sah lage oor In sagen ps pis falc cu aceasta, pe care 0 mare shuctmare a omen a {ranslomat-o, dach n't desfifat-o coal; oma neal it {ndreapttintcligena pe alle cll rt Epoca neolitica Epoca piste slefuite san_perind tule geoloie, Iuadu-tdenunizea dup inrbuinfarea lit, fisd a disput cx flu pata cplia, Un lnat mai fin aspo, uni a indrepll pe om spre visit dgects,plsor i api agcllor, lanile se gropeanh, par Sale gio discplak ‘socal, care tnguspoateexpic operie de mae anvergrs, cx palaitle, meqaliele!parsetecavernle care rimin nuns, omit, se-ngrieste de crsterea aninallor ‘si de construct, dar neglijeaza arta. Deci o mare deosebire intre ele dout epod Ce-a fost la mec? a cept sailor preistrce apse tories hit enamel ear fi relat cu real Ta ord, iat cel SFOS alt i a ee yi ce-au smpora cvliaien neat) Terea acest! paps ne: tomale'e si insferatt, Snguml argunett —asininarea ate Inalalsine cra Eschinoglor-—nu dovedeste nimi, ara ace {ora find de doud seal, Uni au expat cvlzajes cident ‘mai pin fnincafe esa *) Dacd se pate recaoagle 0 ne ‘ure dela sud la oocd i dela esta ves (Deel), ) pent tele imprumatr,‘e abard a ace epi ne ‘rte Tacere, ce apar “desea spnian nal mule ocut ola, “ree ol i existat 0 prladl de tana, cu cial local plea cios ef tcmal condit mal bane” de ain tf ade? lat pe om. ‘Abid apare a doua teorie, a mesoltcwut (epoca vw, ‘Reawmatal clic al trl te S. Rech «ABs eave Pai, 3 Sp Mia Lge Eg sr Dr Ot Emp Sal 198. 1) tnd fags Pte 198 gp. 212-30, Stantn 1905, p86 0, Mar2 P, CONSTANTINESCUASL etre de mile), datoritt in bund parte li Jacques de Merge. a orice periadé de tranzile, se prezioti confuzi oluy s-au paulut disinge 3 foxes aliens, lardenoziana si campinien, ‘Azilianul, cares trage oumele dela grota Mas @'Azil (Ariege) escopertt de Pielte (1887—1891)——este 0 prelungice Teoliiali, Ra'en gi artd insé. Un climat din ce in ce mat ald permite o flo boyaté, par esenele de abori contin: pind szi; renl e Hnlocait de cerbl ela, eatua se altura exe ‘mai multe din snimalele de asi. Omal continsa © tri in speciel_urmirese marmola, din ale. ciel restart s-au gisit rumai la Vercors peste 1300' mandible; ) deci numai o parte Sau dus spre ord dup ren, allt an rimas si s-au adapat, invalind pe noil verti dela sud si est secret barpoanelor —ée pilda — pasate dela magdaleien. |) Industria Tite en decadent, silexuri de forma aurigns- cand, reduse in dimensiuni, pnd ce ajung asemenes micro: licelor din tardenozian: sint‘unelle de forme geometrice: trun- re sau trapezoidal. Indstrien osulut continu, dar «pierdet cleyanfa magdaleniani: harpoanele in corn de cetb, ci ri ‘muri neregulate si mai pufine; acul a disput, sul e radimentars. Auda en complet deadeta; picture murale sat redase lt linit si supafele punctate, fa nici intales. Corioase sit galeurle(pietricle de ris)’ pclae eu diverse sere din puncte, lini, si chiar serine alfabetice, care au lsat nedumei pe at Ihcologi pind la, descoperiile recente dla Glozl. Au fost cox siderate ca amulete gi li s-2 dato vechime de 2000 oni, He (Boussac). Cele mai mumeroase stofinai azine se pisesc in regiunea Pirineilor, In Avge grotele dela Massa si Vache a Ail, aliposul dela Montfort si tunelal dela Mas Asi, Tung de ira cae ee anh cu dud dept dela moate- lnian Ia neoltic; grotele La Tourasse, Montespan, Lespusn Gourdan in Haute-Garonne; Lorthet din’ Hautes Pyrénées 3i msi toate stafinile celeb prin zdciminte din epoile antercare de pe valeaVezerului au $i piluri azliene. In celellte regan ale 1) Mie se tins as & Vert Asan be pe 3) cam hf 3634 53 peo on gts cid a tia La Res 192.9385 _ARHEOLOGIEA PREISTORICA 21 anf se pot cla cileva urme in difeite local Jot, Coméze, Douls gi Drime. Raspindvea azianlui tece in shea, unde se gisele altri de alte zacdminte in grotele dela mouchamps, Chaleux gi Montaige; in Elvfiea s-au gst ga- lear pela Ta Brseck Tings Arlesheim gi la Bellerive; apoi ls ‘stein in Baden. O forma deosebits a luat in Poloniea, unde ax roclrieazt civilzalia chualiboeowiciand — dupa mumele sta ‘eu legaturi mai aproape de lardenozian, deci ‘ale dunelor ce agiea, dupa cum dia Belgica a trecut in Angliea (Mac. Art insulele Oronsay in Scofiea, Settle in orck), unde pare ci <2 relungit pion epoca dolmenilr, pe care se isese omamente specific azilinul *) ‘A doua epocd @ mesliticuli fu caracerzalé prin far cazian, peeare Goury il consideri ca bine’distinct, care S-olinde din Abien pini-n nordal Europe, cu 0 industiie ni roti din silexur geometrce, pst isd de at si ceramic, Este 0 fazd mai inainlaté a maglemoziumalt, prin care sen (aleg civilizaile coaster Marit Nordlui si Ballice, legate de aroasele KjOkkenmdddinger (Kjgkken=a ferbe hncale, mi linger==rdmisiti). Sint grimezi inate de 23 mi, lle de 56 m. gi lungi de 20—40 m., cuprinzind rimayili de ease saimaice Sau de pest, unlte de plated slefeils, piepleni de 0 alle primi, pcre Leilene Is ll wai ca gunoerle de azi, nu departe de vetrle amenest, Cea mai inportant& slafiune la Exebile (Danemarea), de made Sophus Miller scoase 84.000 abiecte si 20.000 oase; pe toati coasta Scandinaviei, Fran, Japoniea, Breziliea, Chili, Palagoniea, Fo- rida, — fra'ca aceste din urn Tie din aceiag epoca. In Ro nina p me de bucatiie dela Finle Gubancea-Dol.") "DL Kael pa ai a3 Bi ct 3) cient Per 38 scoters Oke Ai i Gina 023,daneze: cutite de bucitarie si un fel de topor fe ‘paaele eminae a vi, din sex cig a at, Se demi! § fet ase, Comply anal {ip Clnpeny (Seine Ine), pina exec 8 et dupa anii, o simpl diferentiare in spafin insi — dupa alfi. ‘Acesta era stadiul mesoliticului pina acum trei ani, cind o tun ‘Seige "ached sietthie st'» orden gee toons pratt _receail hog cet ty frome Mas Gnd elt cue note orelul care opt perdhde t clg tp verat faethe” eell 8 ane ut it veal male Tn primavara Ini 1924 un faran dela citunal Glozl (Alin) = 20'bh de Vidya cpa gee'o raps et iste ta, tlle Gani cn ini rs at Etesuprnore: Pete an Die Medel ent shee tie Vig amp bptle Ste ta deel ep fel os acetate itso, au scope nee il” dn onl 6 pat opi litt dealer slelate, anete ino, com de ten si cer, iipse nigdlene le de els el ln cree Gar Tse (lsoute ea dant gHowcaly al ase eve peer nln dese cme seme Babee Dr: Mv Gstnge 100" ce ptr elle ‘Bt Ga tote mare deeper xt decal dal Stren Rnd lovin pe ce irs hr ee ‘Hert nn ant ou"anigebe sco‘ Safonli in 1929" dcare geomet! toy lad 1955 mote In concluaii : glozelianul e yechiu ca azilianul, fiindei aze une de on po ute rsa, ence dove ot canal pela flea cal; reel fnte gece Siplskada lar bagasse opens or Ge ett ining auch tna douse fel cermin oe pees de, Gal iia egen; lore’ le eet ate dine 1) © iat i cin bwin ei dele 1925 pt aie Teel 5b ew Gate 190. "ARHEOLOGIEA PREISTORICA _ 2 sete, cree motea. glove a loreal, decarece dovedest vigina alot allbetelr egeene. Na Fesiciest a oven a ‘au imprmolatsernele dela severs nears @ lizaieaeolieh wa fost impos di Orel, Earop (0 lungd eoluie a epocitlazeliene incepe dela finele soleil, dla care are moslenire renal si arta, ce se gi Sese in aciag piturd cu pista sft, lie gi seirea ne lites "Se pot dstinge dou staid ‘calla le inceput lo- relanal vino, dpa sesnele de vialoate i animale: co api bobine cu rme de af tat ph pile pife;" inte Gimp venteazs seen, REsp tines glozeianula e reseinsd deocamdati. Totus wrme s-au gti in vecindate la Puyavel, Cher-Cuerier; seme simiare ©au remarcat in diverse locals insuele Canar, Diehia-Maroe 5 econtestteleallabetiionte dela Alvao (Portgalie).. Poste tat, sick trebue de inglobat si mai pulincunoscutl gira, fvat la finele paleoiteului, dupA descoperiile dela St. Gills sur vie din Vendees, ') completate cu cele dela Pon O subinpifir « nlc foate gren‘d sail, fie din cave stil necompecte in anunite regunt (Orel), fe din nregltatee scamitlr, In Fan Detilte confers dou shiv [op cy p. 34), imptnd oie ec rene Mons, ct i Sede hl or Sinleloe') Sophus Miler dous pests Daneman: Kjoten- ndings mali.) O tnparse mal pretenias a 'i Raat penta Belgia, unde disinge cin faze, a fost exina s-n Fran, ela care impromutétardenocianul si campinianul. ) In Elvi sau gasit tri faze, duph descopernle lacasre (V. Gross si Heer} in Gemaniea $2 incetealo divizine dup ceamica mata, La noi ined ou ecmoastem nici 0 impinie, dae ma Sar putea distnge dou epeci deosebile inte fortieala Ceta- 1h Mal anit Ciena Lit ntivs e ite eC ee 197 5) Sine Sandi Tepe Fae oo Bis a Rowe ps Fe 10.24 {uia-Cucuteni (as) i ageziile dela Vadastre (Romana); nu cx noaglem deci poline mosumente megaiice, ait de aspndite i tal Europei, poate in curyanele—movile si se ascunda i do Pentru 0 usoard depinare a civilizaieineoliice, vom pista ordnea Iii Déchelette,complectind-o cu date noi gi ingind-o la tei subdivzini: satel, facustrele si megaliele; dup’ care vom cet~ eta fofle acesei civlizafi: industrea lites, ceramics si ala. Viafa. Domesticies. animalelor si cultura cereaelor sint cle dou mari cuceriri ale omulainelitc; in stajiuile Sau gist rimasili a 70 animale, din cate 6 domestice poreul,calu, boul, osia si capa, iar cele mai multe urme de fervidee, inlcuind renul. Inite ‘cele dint a fost domesticit sinele in Scandinavia uma el se gasepte; calul a (it odata tu eal sabatc.') E exclas ca domestcirea si fi vit din Asiea, ra prea infinsi suprfafa ocupata de aceste animale. Flora a fost fixats de botanistul Heer") dup cercetareapalatitlor, nu- marind peste 200 specit de plate si arbri. Cea mai rsp ‘este gu, apoi dowd speci de or, ovisul gi secara aparinaintea ‘epocitbronzulu Ine textile aul. Palafitle aw pasrat un fel de ors de gr, stain pili priniive, deo veckine de circa 4000 de ani; piuiele se mai gisesc gi azi, numeroase in neeropola dela Worms, citeva la Gloze. Locuin(ile ncolticului sint de mai multe feluri- La desco- pertea palalitlor dla milocl secoluli tecut, sam adagat poi salle forme, deosebindu-se: funduri de colibe sau vetre iaolate, sale sau burgade si alelire. Primele — cu deosebire in Fran(a, Belgea si Italiea —sintcolibe cu ariea sapati in paint sienconjurala de picts, cam 2m. diamelrs; in Germaniea sist ___P. CONSTANTINESCUAS! coibe eu dows camere, buctirea si a dou mai inal. In ve- lnele de foc dela Turdas — ling’ Orastie —, cea mai fenumit stajiane neolitcs din Ardeal, s-a descopeit un hitb picat cu © cisufa, ce ne do icoani admivabila a locuinhi: 0 cola cu versantele mult aplecate, pe patra sip la capele si unal central, inlarit de un firs. °) 1), Matt Fon Nasi iii Let str de Gs, Yeby 1908 9 128 20 He Di ae dr Paine Nei ab Geach Ahn Dn tp. 3 23 es an te Ts oA Oh ARHEOLOGIEA PRESTORICA Satele depe uscat se gisese in Franfa de nord, Gironde, Charente ml putin in Bilgue Gad Staines 2a Cap 2s Chay (Seon ore « eno cpa a Boge ne. itces morn elf din cle mat ee Fe pale roe ede oat Sue {i de catog— eae Feo litic ntels ae Hf mnie, 144 ng Mleterle se isse nl in ele ogee rene le fear aptly seal pepe ck i’ specalane pas ‘era pat agee coos chin conc Ce ioe atelier la Grand Pressigny (Indre-et Loire), intins pe 0 zona de 12 knee forma inguin mult Coon de Ian c- a ace de sex nce dees de ree Kami eval ale dn cove ec pte ess ering Sec mm de aa ca tal dal mpeg apres glen, alle pasa 2 mg x Cabane desu dine fos, face" str Ts Cah cre isa! ame, at ening ot observa Mon ls) tip ref a Sarde Bares (Aveyol, Champions Nointel si Valennes (Oise), Petit-Morin (Ma ‘si Petite-Ga- fee ga Apel. Ange I Grime res 250, Frist gt Cau ono inc de'29 bate; ga Sacun FSi gen mn de ant in Sonica lin, tne Sau gist Goede dont qui Stajuni neolitice —fundari de eolibe saw buyade iotegi sau descoperitrispindte peo ilins raza ior dar sin cdlelalte cootinente. In Franla si erase mu le putem cila nici pe cele mai importante; vom reine leva specitice, amialte la difrte capitate. Dis iste inlocaita de Déchelete'} se constata stafiun) in 64 deparamente din 86 ile are Franja; cele mai bogate Saéne-t-Lowe cu 104, Gard ca 49, Oise 35, Seineet-Oise cu 32 si Girnule 31 peste 1535, fara socoti velrele din pesteri si de supl adspostr, Tn Germaniea la Grossgartach (Wittenberg) cu doua importante rev dle ml loi uma de pcr pol Jom pe var; in Ungariea la Lengyt pe mall drept al Dan 2B Gin re ict nin vSecop, smal! ie2 _ CONSTANTINESCUASI Tings Belgrad, bogatt in deveebi Buti, locuints gi atelier ct Sl (9) a 5 neoliticul di frunoasa ere sical din Greiea ied din ‘rcistria preclich i prgermanicd a fiat de Ginpuris un ‘eum pant Ta saile nea saeneoliice din Grecia These salca, TsnicMaghala, Tswla gi Dimi, Hissarck (Tei) i Phiygiea, pe care se lungese pez ce din provincile romiest, altri de cele ucrinien, ca extemitate etek: Coe Todas, ‘Vasil, Vian pole lings Kiev In Roninca. se cunose sgezisinealice de acum sproape 4100 de ani, dla cereale amatoror Mavos gi Cezar Bol Sint sate sat etre, bogate in iol gi ceramic, de 0 vechime ‘epoca bronzli. Cea mai canoscaté i importante ag foarte bogati, in ali (200) si ceramid*) Dolhasa-Snceava, la Cora, CaconessVechi st Ripceni din Botogni, amesteate ict seme paleo; leva vere la onl, Volodeni, Traesti, Bazen i Tereba din Drab.) In Bucovina sa gist frunoas ceranicd la Sipe, asemenca i te Brin Pee, oct de rasboin prin cerelnestheologlor ri dla Odesa gi prin Studi recente) tt in Bali ls Alexanden, Calinesti He lai, api a. Edinei, Honghinet i Hasbor de jos in Hatin; *) ari de frunoase clei dela. Mazeal regal din Ching, ‘supra clrora vom feven pose flea lncrare specials. In Doe inogea dupa recertele descoerii dela. Crmavod, Caichii, Ver tune, Damadss, Chncae-Ghiol simi veoh dela Axiopls ing’ (Cema-Vods) si Hinog,") In Montene: lings oral Zimsicea- Rc a 2) H Sama ati Bo sb eRe Chel be J 5) hn NM a ike ce eB > a Rota ite 88 9. eT ‘Tate Oh Paiys Prag 1926, late Le 2) a 8 Ma, 8 Chad ge sa a Di Be 1888p 9 _ARNEOLOGIEA PREISTORICA 27 Teleorman, Calomfrest, Balai, Gumelnifa gion deosebi Sultana = lf, ultima eu o bogati colefie ltics asemenea Butinir-u si Cocutenilr; Gridstle-Ulnilor, Boer, Caner Caco rneanca gi Magura Conesti din lalomija, cercelae in 1923. *) In Olteniea, pe lings statianle Vadastra-Romana}i, cea mai veche cangscutt, Polowaci, Schela, Valari si Grain din Goy, cu urme roteste, 0 serie de’ ceretiri, datorle amatrir, D-ui 1. An iegeseu si unor savanfi germani in timpal.ocupai Ja ivealé nealiiul dela C veaneis, Bratovoes Cornisorali, Bol Mare si Bota i din’ Daf, Ostroval CorbulicMehedini_ si Giulest-Vilee,°) ighisoara. si nin Cordalt dela Chiu, Or ti Man de lings St. Gheorghe. In Banat idoit dela Ponogra lings Orsova, Santal cel "Mare si Perianos cercetate in 1909 si" 1923 de Marlon Rosha. °) © descoperire insemmati. a arheologiei peistorice fu acea mele In 1853, « safnfor paste (ait, ctf oe be te ay Zc de Flr Beste 200, care formeas 0 prin grip in fin sal Geman, vetal Aste nodal Tae Ine sleet, palate dela Robeson (Eve) pls incl paps do 34 meld, pe cae se. contran Veale de len cpli, pe o supa e10.000 mpc sfngur ponte ingutt Te eau dem Al dea up seid ain Angin prin Germanea orien Re, de dal teen fa pte comaog tn Sea, sat i 1830 es Sm hts Rand Miso Cte? 824 Vi 19185 € Ths Nest eh pana2 P. CONSTANTINESCULASH 5 esti pose slbatcecontruse ple, pen ase pl de fiare sau din diverse alte motive. . * Le ‘Monumentele megalitice. Ceednta in vila vitoare 2 treat arhitectra, care in. neoltic au se poate explica fi supunerea organzini viel sociale. Cele dint momumente le, compuse din unul sau mai multe locuri de. pair, partinid’ nesitcaai si primei faze din epoca bronaull it priviofa seopului sint mai multe paver, probabil si fi serit de Formine, Se. pot ripa in 6 catego dint Breland mest perpen ‘a mle meahie ia cere, aliamene mesh t lin paaele, dainen Sau ale aeoperit— local vetcale acperite cu allele i for nnd glen pentru morniate, lide pier vericle co ‘ma ofzonalddessupre, cs sau sion de piu singat dlnen fra galerie. No tsbue de conundt ‘cu spiel ma Gatoare> loumantes,tremblantes, loca ce abia se in pe © Bae nicl, capi ale nate Tea sat legate de deste credijireligiaase tn poe find denuniteuneorcocnatle si loeifle sor, ino Iai —remiiscene ale vec cll Iie uoee au fst cist sau tanslomate In consti’ romane. ellen Je'aumiau pieve dmuidice>, pe care pen practau jee i- rouse; un studi recent To algea uni call al sain, form cae o ist uncon! giunle unde se tae. jer, ) Parnes ¢ is respns, doorece ilindrea or e nuit mai mate ca ¢ Cllr gi w-au forma ds alle Un dainenacopere gleriea. cance‘ ocr enorme, unease dela nat dite operfml ce necestan procedee speciale pe cre ale igor Gre prespunem cash a vec item Sit doul ssteme acoperts complet sat" descoperite ar dat presopeinduse sk Aidt un scopy urs au o galerie, o\ camerd pata sat fi canerealilute, aveau 0 pated gdurld le inbare, al Sispmt TRéspindtea lor © pe o raz mare, ncepind din rane, inde se als peste 5000, nasate ‘pe casa vel in dau ‘rope: meridional eu bazar Pine veste cu eet in Fe ‘kre gi Moriban Brlagne e faa casa « megalildan: Cee 1) Po Gr Ashe di wn grd Pa 1926, ‘aj importante: in insula Gavr'inis, un tumuhus ou diametru de 2 iva gts tunic ap nme slate dou la Carat Kenge aw seit de spall casetve si saeco, wear terior un alt dolmen mic; tipul din valea Seinei si Oisei este ser ir ch ol (400) si Aveyron (487), care sta in frantea tuturor, dar i ee se ii faz a bronzului, vrista a astfel la Vieille Ve erie (Var), lingd Arles, citeva galeri in stincd. Uneori, seal ei aa dolmene. La Boixe (Charente) este un grup de tumulusi circulari, ‘misurind fiecare | 15 m. in diametra; alt tip la Mareuil-les~ Mewws ferent Fo face eo gh -suprafafa in Seusieoies Tacurile Hjelmar si Malar indica gra- reregulate, unele siat enorme; in Olanda, Belgiea mai pute,» . CONSTANTINESCUAS! _ _ ARHEOLOGIEA PREISTORICA at ibericd sien insulele Medi cx gale, de dati msi recenti, ce se-ntind din sudu ‘unde se afld in Siriea; Tunis, poi t— probabil a fost lni-n Spaniea; deg ladstanfe mari, se pot face analogit istrase in Maroc gi Algriea, la Rokniea peste ‘cu dolmenele asiatce. Inrudirea este menfionaé in special 3000 momiate. In Asica,alard de Siiea, in Plestia, nord lesperile giurite, care se_agezau la ineiri ca nigte up; Indica Perse marie Malar ovine Sapo wi Nien, in Coei Japniea et plinden Madagascar Tn Roniniea msaualele mari sw vorbese de nicon mons at chm exist; Ualap aa fst pe enh id wean lin ene Se sles desule (500). Descopereafntnpitare a tmethir Int tumulis dla Hamangien nv Dobroge, Pirvan la fineleenesieul, de Di Andegscu mai vee") 0 dovada ch pimintl Dacii nu era lipsit de ssemeneamo- humeate, ce se gisese igelo de Nis, la sual Duar si-a Ungaries~Coboslovacia. Sigure sat peste 30 ume in Ardel, lovete pra scheltele sexu oles ce au sit in mor inte acoperite de pice. mai sau alltrt de sfarmat; st 4 tina: dolmen, meahi, momint cela gi cistscrit. La Bioreni—Odorbe sat mai mulle migur, din cae 9 a fost cercelate in 1867 ; po platoul Koeveshirer din stelay jue alte 55; dn cre 18 soit in 1995 ~ toate dlmene dino sings incipere 2 la Felner in Tirava Mare, 3 la Tiga sisesc, Tiberi Cabor (Fagara) ite ele wn cist; 1a Erestehin (Bi tela) si De cite un meni) Mai pun sigue sit dolmeile din vechialregat gi Basaabiea,Dispruele «Chele Biuui> de lingdChisindu sit amintte de Dimitrie Centemir, Aron Den- susianu cleazi la Ridiofi—Dovbo, Chigani—Beila Vil dor Prahova otal contestat de Engine Pitard:Boliae Aoineaul depe Muntele LespedesDinbovie. prime dla avalon de Ouabesa ar pen si Cemet, 3 ln Glogora, Negosti, Valea Pei si Baloti—Me- edit; Romanest si PoisaGor, Tot in. Olesen descopert TeohariAntonesx (Dl. Plopor le eed cromletar) 1a Grau Moerlor dela Schele i la Polovreci din Gor") Tipului general de alee acoperiteaparfin toate moraiatle TY ies eg tah Db 2) ee Moe Rea "Sat ama ngulen Anil Oi St. Pl Minne sea Ot es, 95,102 se 1100 dane ghre jundate dn era aceiag_ categorie sich foals din a ‘agezite in pituri, ind. iuziea unei boli . Mat mule ite’ dente sot ‘sipate cu mich ai ciror rost nu se cunaste; uni le pun in legiturd cu sacricile slogeroase. ) Pe cele din Ianda gi Angliea apare ca omament spirale, tipicdartei pre- si miceniene. Dal find inudirea megalitelor,bretone cu monumentele fombale din Asiea mic, s-2 pus problema une orgini comune. ile se-mpart in dou teorl: si «Mic rage oriental». Montlins, Miller, Hoeres, apoi Dechelette si Dussaud cred in influeafe orientale din cele mai vechi timpuri prestorice.") Déchelette face rezerve pentru ‘numai, deoarece in timpusile mai noi influefele orientale sist aid evden le re sn npn ive inept se poate adnite la popoarele 0 inruire de cltra, tu gi. de rasi, Tot din Orient crede cca venit si cultul idlula Teminin, ce se destgoaré dela Medteran spre nordul Enropi.) Occidentaligtt rispund ci greu de admis ca si derive opere rudimentare, ea cele din Apus, din opere mai resi, ca cele occidentale, Wilke fxea24 char peninsula iberc& ca oe de ‘ovging. ‘) In prvinja tpalui de origin, Mortilet gi alii deriva regalitele din grote, reproducer oficial sint; Décelette din caliba.popoarelor =prinitive, dar mai in Orient") Marton Roska enite o nous pitere: cin cele treilespesi de piatré, prin care eapetele oamenilor peroadei mustriene, res- ale) paleoliicalai superior (arignaceian, soluleian si oe Sec 2) De “ seg la Wi 1D Siesenplede Sapir», ie Bushages mm Oi, Wig 5) Det, yw 2,2 . CONSTANTINESCLASI ‘mapdaleia) au fost asiguate> —bine-fles in Occiest, dia Spaviea pané-n Anges.) ‘Menhirit saw spealvane> sot pate vetale de forma oui con saw clin, spndte in deusebi in Bretagne. De toate forme st dimensianile, se po. confunda uoeor ew snc naturales 'SintTuerate de aceiayi constructor! ca a dolmenuer, operle wei caste dominate; unelepoaté seme, alile au fost sgavate de alosomani.Rostal lor a fost explicl felt: fe- jun divine, idl primi, semne de hoary momumente co- menoraive uaorinsemnate evenimente, sinbalan religase sau indir de necropoe- Cele mai-mici€| probabil skh eerit ca Senue hotaticeHermesuti la Gree, cam se obigia aproape panda rilele noastre Cele mat tebe ratagate vec ule Folate, vaspndt in Oriental somite, de cre. pomenele Pibliea. Rost lr elgios se poate vedea i din fap eau fost, flose si de. ces in Franla i Germanin pintn tier in ‘Wanda call lor sregnas a pasta cx amplare XL. In Sadniea sit selpale ca mamele nchpuind lt pra, tn Corsica ew fa de om, casi al din Dobroges In Fran sat peste 6000, din care mall de jamais Morhiha; mai toate mene bretonevarierk fate. 712m, inline, la Loemaiaqser de 20,5 m, calcatazi la pant de tm trate Aiamentle iced so ee del Cre Moi) 0 lunging de 3 km, impaite ia tei grape cu. 2720 pete Irate de 0,604. Ta Erdeven sat 1159, fa Plosarne sin nal tate culate, la Quiberon i allele ia Fiitere de fra or ‘al perpendcalar, Peste fol n Frans sin 45 de alnamest, in 12 departamente. Cromiehurie fae parte eos din alia: mele aller’ sintizlate ca la Ey-Lane ligt Gavrin, formate in dows ceca cu 60m. dimtra; sit specie belo, ni lechue de confundat cx icinlletmolre din sual Frente ma ETc eine malic gnc in Agha Ave ry 100.000 mp. Stonehenge ele nal inpocante mo sumeate plaice depe tert engler,—Sueles,Danemars, Asp fol orients, sine Hcp ce pil ‘Mormintele. Epoca neoliicd «foste bogts in mornin, 1 Ds Mts Rae 3+ de Oni» ¥, 176,» 2, ARHEOLOGIEA PREISTORICA 8 care dovedese 0 deplind denvliare a call mrt gi se pot ‘mpi in maimalle calegri. 1- Mormiate in pin, in care ‘aot se ajeazd Frasier in povite ghemuit; rare in Fran, ‘shunda fo alee Riu (Worms) 2. Grote sepoeale naturale, line de oase i aslapate cu sinc sau zidu de piatrd; mai merase in sual s cna Fronfeis Homme mod (Lore) © {simoask prin studle fui Broca, Boumes-Chaudes eu, 300 de cov dave. 3. Grote sepulrale sliiciale aw fost luca in subse acolo unde fered permita aceasta ca vislehipogeusapropiale Ae expt dolmenica, Sit simple sow precedste de un vetbal cu seri urate, ca dovadi a fecvenlri lor; ancl au ume de Sevlpuri radientare, Urmele de freevestare aw facut pe ni inva st crea cau servit mai ina de Tocine; "e-mail ‘gun cau seri pene conductor or cst. lo Fran numa jn departmental Maraet sau gist 2000 de schlele cle mai lle inkeis 4. Cite sit sire din patra lespert un ‘pac tat de pied i pi sau in internal doimenln,. de ‘eh dimensini (40-60 em), caderele find. ghemait, Cle al ee Nori I Mapa Vee) spor Simi, Ja Chamblandes ling Latsaane sit Sogropt soll ‘ofiea sau mana cu copll in bale. In Scandinavica apatin rpintebronzl, in Gresea epi premicnine lena incneraielefoarte completly se cred. cl opare shia in epoca bronzuls, dar cal pfin pentru Fanfa e dovedli ia neler considerindlipse oaslr a cele nai multe dlmene, cel pin pena Bretagne superionatn ‘octet fas deh amare evident. Urme se mai coos in Elvin germans, Thoringiee, Prin, deloe in celelae fri. In epoca sarc din cele mai vechtinpar ae qisese anbele sistent, rliiea mor flor se acomoda si incinerate, deci Ircbue sa se moslenit tin aeolide. Sm pata consala fi praca dscanant caavelor sin lerte procedee, batindvse pe arqunnfele»existnfa ia popoarcle sila’ pindn zlle note aproope, unele sce Sink prea mic petra a cupinde un cadavn ine, caloaien afl a unor ease, de obcel crn, datrta moter co- rosie. Afitudinea ghemuitte foarte recent, in aceiay gle Sobsisaltur de alitudines cleats; nu uni in Emope, sen Egipt, Aca, America Oceania, S-on at mai malle Ssplcat: asimanarea co fetes, corp eile in sina mamel: Sconomisites seri sa groasa’ ce Ispik mateu P, CONSTANTINESCU-AASL 5 ohciol tepanaii ostume a ea care Broca 0 istinge de aces chirugzll 8 omuli tn vss. EE inepo se credea cl operafin se lacen pentru tasformarea tannin vas de bau; ean descopert in urd boei de tant amulet, care seat penta af plate ca adie fdlcare de slats, Avesea doveles o,arld"chneieda la Sealife desta dedenvoltatt; in slaianea dela Love sau gst 167 de rani perforate sau rndele canine —Goph neal pack devine alr. Mal_ pote. risindt exe un Speen ul ceticeta\lomt eT tn dep osu I ch dood bizdstry de remaest mai tole eratile sit fe. tein Obie se meine tal Ui, He en sop precervaiy fe capi fe ie eh ren ties mc me wt tcp indise par mliple. Pentru Franja spol disinge re: dacocelal dela Baunes-Chades, ud cu Cro-Magten, chielal dla Grenell cu dese’ put intemedee, la Prima lcalate tau gas peste 300 de cadate de vite deose- Fics Homme Mow wrme inportante Tiel bachiell eas- pin mai mut in Fra resend in Bez, de ande pare Gl vent, dei datle rkeologielpresupun 0. penerafe ela fad spre nord; Moret crede dno" invaie a. populjies bax thiclle din Orient spre Gali. Dar vate a ae exageeze Invi nevoe de intervene allo raze pena a explcaprogesle teoliic, ce se pol datr une aeleas Pa teva colonia pe mlule mati, graje ezvolied mflneelor de comune vita Industriea ttcd, Nu + senttbuinlazasilesul i vechile forme paeoliice, la care se adaugidilerite roi si forme nei. Se folosese buciile nesleluite, dar avind cel pafin un viel sau un tdiug. Nueleleneoliice sit adesea de mati di- rensuni, ca depoztul dela, Grand-Pressigny; ea perealoare se folosese iot felul de pote tari, unele cu cupul, alele cu mi rere pentru minut mai uso, Principaele tipuri de unelte sint_pumnale gi visti de Tance, grew de deosebit; lungimea varieazi inte 12—25 en. Unelé sean pistat cu minerle de lemo in salunile lauste cele mai reusite exemplare se gisesc in Scandnavies si Exint. Unele regiuni din Franfa sint asa de bogate in virfuri de lance, ‘cA trebue de admis ipoteza exportului ; se subimpart in trei ca legos fre picir inj, momai ch pid, cx anbele. Sit tele id mai mar ce tan crezt a i foe leslie de aruncat cu mina; erau foarte reusite, s-au gasit infipte in oase tend, Dela vinta treat al cf ca pol coe derate ca inceputuri de topoare. Cufite se numesc lamele lungi ftingute fire nici eo cx marie foarte ase (2030 Sm rsalousle ges) aca mic cafte de ras sre pungitoarele (pergoirs) sint asemenea celor paleolitice ; ferestran poate fi orice lama cu marginile frinte. Topoarile sint cioplite ‘sau. slefuite, unele simple incerciti (schauche>); cazmaui este un silex lungire} cu largi rupturi Iuind forma unui cui Sa fatal de pare nin sine pn Splescremen re. Neola! caoste mie Seale isons pens aa elec pie, do ore Svinte foe’ opine note fale Eaopey onal Ae, Sieg adie. Se mal aamese gi sls lardere> — dap Incitten mai ogals— gst atapest de incputoe eal cel, ssemindsne cu tele lame magtleien ‘Se iste de si pie ale ce a emt. i we ia pesca, dap cam alle Cu toate ci magdalenienii cunosteau slefuitul micelor becte din os, slefuirea uneltelor este o caracteristici a neoliticului. Principle ne este Topra.co vrantle sale: si dale, mines operas costa in deacresbcior custo srr a ite, an tsp yo i toparle de tex ipsese auiea se cea cx autor fo ‘et ogee a ly Sed elena ev {sc dvd "ian come pe amle fle, La. Locntiaquer = ‘st undetopeare de aprape jmatate de met hinge, cele fai mari se tlsescde obit in Scandinavia: 0 spec muni “ct eap> se leple numa In Bretagne si Vendée Sicule se deosebexc prin aca eda din flee bombl, csi plat Serves atl Teodor Topste—ioesne se numese cele unelte cu o gaurd si dou capete: unul ascufit, celalt tare; sau pisrat gen epoce bron incre matril fost sate’) a a Sie