INTRODUCERE In galeria limbilor care sunt din ce in ce mai cérute la angajare in Romania se Inscrie gi limba olandez, care reflect’ o cullur’ fascinanti, cu o istorie Indelungat’, ca a dat umanitatii valor inestimabile. Cine n-a auzit de Amsterdam, Rolterdam, de Rembrandt sau Van Gogh? ,Tara Lalelelar’ conlinud sa fascineze nu numai prin abiectivele sale turistice impresionante, ci i printr-o atitudine libera, lipsita de prejudecatj in fata vioti a propunem acest curs nu numai din ratiuni culturale $I artistice, ci gi din ratiuni economice. 8 nu Uitdm c& Olanda este o putere economica europeana §i°c& foarte multi Investitori care ay afaceriin Romania vin din aceasta {ara. Limba olandeza va va ajuta sa stabil mal usor contacte de afaceri, Cursul Eurocor de Olandeza pentru incepatoni reprezinia 0 fascinanté aventura in universul limbii olandeze*. Vom pune in discutle teme interesante, actuale si motivante, gralle carora ablinerea rezultatelor bune la sludiu va veni de la sine, pe nesimiite, faré rude implicaté de invatatul papagalicesc, moncton, al cuvintelor. Seturile de exercitii diversificate 3i interesante pe care le-am conceput va vor garanta insusirea temeinicd a regulilor gramaticale. La sectiunea destinata comunicari vetiface cunogtinta cu un vocabular din cole ma xersa toate cele patry abiltati lingvistice: cititul, ascultatul, vorbitul gi serisul, Vefi invata expresii din limbajul cofidian — veti sti astfel ce fel de limbaj se foloseste la locul de munca sau la intalnirile din viata de 2i cu zi. VA vom prezenta, de asemenea, cultura larilor in care olandeza este limba oficiala de stat, Structura leetillor Structura didactica unitard a caietelor de limba olandez’ garanteazé cursan{ilor Eurocor un studiu facil §/ eficient. Flecare caiel de curs cuprinde daua lect, aletuite din unital do continut fixe. In plus, la thceputul acestor prime doud lectii veti gsi alfabetul limbii olandeze, care prozinta literele gi pronuntia sunetelor in limba clandezs. Toate eaietale au aceeasi structura didactica, care va este prezentata la Inceputul cursului, Tnvatand limba olandez’ la Eurocor, singur hotarati unde $1 cat de des va consacratl sludiului, ond va odihnit! gi cand reluati studiul. Materialul intregului caiet este planiticat pentru o lund de studiu. Simbolul —: semnificd momentul in care putetj face pauzd, fra a fistresat cé Intrerupayi fluenta procesului de invatare, Pentru a spari eficacitatea stusiulul, vé propunem urmatarul med de a Tnvaja: fiecarei pari marcate cu simbolul —> fl putefi aloce intre 30-45 minute. Va sftuim lotusi ca pauza intre urmatoarele sesiuni de studiu s& nu depageasca 3 zile. Dacdi vet) fi perseverent, veli obtine razultatele dorite mai rapid, lar electele studiulal dumneavoastra vor fi cu sigurana mai bune. © Denumirea corect8 a limbit olandaze este de fapi naarlandexa’ Acsasta e conforma cu denurines {ari — Nodatland, Tarlo de Jos Tm romana =, care ve justified, la andl sau, prin faptul ca daar doud din cele doudsprezece previnel care compun Tare de Jos auth companenty rumell lor euvitatal HolkerOblectivele didactice (Leerdovlen) | La inceputul fiecrel lecill ext o serie da abveclive, care surprind ceea va vali Invila dupé pareurgerea acestci. “OF WARMING (nealire) Flovare lecia incape Gu © mica ,incalare’, care are seopullde a v8 introduce in sublectut ecto GRANMATIGA (Gramatiea) ‘Cuprnde requl gi suctur gramalicale nol, precum # exerGii care au menvea do a consolida nol cunostino acum Uitspraak (Pronunpia) ‘0 subsecine ce cuprinde informati | exercti meni si asigure deprindorea tina une pronuni in limba olandazs ‘CONMUNICATIE (Corvunicare) | Aceasld soujune este consacrals cornunicir Woorsonschat (Vocabular) | inicaduce un nau Vocobular 91 Incurajeazd exersarea acest Inirun Contant corespunzator ‘Taalvaardigheden ‘Confine exerci care urmarese dezvoitarea abil de ascutare, tine, varire (abittaitingvistics) 4 scriere. Adeseor, aceste abil) sunt dezvotaie Impreuna. de exemplu Ascutatl gi vocbitul (uistoren en sproken), ctl gi serial (lezen en aehrven) De woreld van de Nederlandse | Esta prezenté In facars 3 daua lecll a ealetul, Seefiunea prezints farlio taal (Universul limbil olandeze) | In cara clandaza este limba oficial, precum gi aiversele aspecte cultural indispensable pants “GAMENVATTING GRAWMATICA | Sunt secjuni care ‘gramaticale Introduse pe | (Recapitulara gramaticala) parcursul une! loci “HUISWERK “Tema pentru acasa esie 0 madaliiaie de veriicare giconsaidare a cunogtnielor ‘Tema pentru acasa) ddobancite pe parcursul celor doua lec ale esietuiu. Se fecomanda efectuarea {omei dupa parcurgerea integral Socio. TRANSCRIPTIES CContine texele iregistrate po suportul audio, care nu figureaza Tn lore | Giesiseestibs suc) ‘ ‘OPLOSEINGEN ‘lera Pispunsunie corecis la exeratile dn lei Hfconaenacee ea aa ls SO PT I Fa (Dictionarullestilor) sitzansoiarea lonelic$ acestore, In paginile cursului Eurocor vet! intélni urmatoarele simboluri care faciliteaza studiul individual: semnificd necesitatea ascultarii tnregistrarli audio, Numarul va ajuta s8 gasifi pe CD 4) fragmentul care trebule ascultat, Profesorul va citi simbolul ea luisteren (ascultare), indicand numarul corespunzator Fundalul desemneaza regu si structurl gramaticale ofera sugestii pentru o invajare eficienta evidentiazé aspectele importante care trabuie ratinute in mad deosebit Oriunde intétniti in lectio un text scris cu rogu, puteti fotosi filtrul rosu ce va este de foarte mare ajutor in studiul individual. Acoperiti exercitiul sl, dupa efectuarea acestuia, indopartati filtrul gi verificafi coractitudinea raspunsurilor date. Folosifi filteul rogu gi pentru invatarea nollor cuvinte gi expresii, Mai intai cititi cuvintele, apoi acoperiti-te cu filtrul gi repotati-le. Pe suportul audio veti gsi inragistrate materialul lectitor, exercifi din tema pentru acasa, iar la sfargit dicflonarul, Ascullarea Trecvent a Inregistrarior gi repetarea cuvintelar §| propozitilor va ofera ocazia 84 va deprindeti rapid cu sunetele si intonatia limbii alandeze. Eurocor va doreste un studiu cat maf placut $/ multe satisfactil in invafarea limbil olandeze!UITSPRAAK (Pronuntia) ALFABETUL Tncepem Invétarea limbii clandeze de la cunoasterea alfabelulul gi a pronuntiel sunetelor el distinctive. Alfabetul limbli olandaze se deosebeste inti-o oarecare masura de cel al limbil romans, Atunci cénd spunem alfabetul sau rostim cuvintele pe litere, observam c& Iiterele in sine Se citese altfel decat atunci cénd formeaza cuvinte. Buna cunoastere a altabetulul ‘este 0 abiltate care va va fi de mare folos in timpul InvaitSni limbii okandeze gi nu numai, decarece in tarile in care se vorbeste limba olandezé rostirea pe litere a numelor de familie aste un fenomen raspandit. In tabelul de mai jos prezentém alfabetul si modul in care se citeste fiecare liter In parte. Limba olandezé contine foarte multe sunete cu care vorbitorul de limb& romana nu este Intotdeauna familiarizat. Inventarul vocalelor limbii olandeze, de exemplu, este foarte mara: 13 vocale simple 314 diftongi specifici, cu mai mulle variante de pronuniare in functie de a arie lingvistica sau alta. Pentru a transcrie fonetic fiecare dintre aceste sunete, alfabotul IPA ofer& semne destul de complicate si care difera grafic foarte mull de litera corespunzatoare, Cursantul care doreste £4 invele imba olandeza ar trebui sa depuna un efort suplimentar pentru tnvatarea alfabetulul IPA, ce@a ce ar Tngreuna mai mult accasul la insusirea limbii, Din aceste motive, precum i din dorinta de ,simpiificare’, autori manualului au optat pentru o varianta adaptaté a alfabetulul IPA. Astfel, am tinut seama de asemanari ale sunetelor olandeze cu multe alte limbi, precum franceza sau germana, incercand sa gasim semne grafice cat mai asemandtoare cu litera corespunzaloare sau cu modelul ramanese Acum ascultal| cu atentie inregistrarea. Repetati alfabetul de cAteva of, asifel Taal sa ajungeti sa-1 rostit fara dificultate. Het alfabet Atl J td § bee B fs} K fa) Tel c js] L fel U fa) D [se] M fem] V [ve] E [el N fen) W [wo] F fe] © fo Xx ke) G [Hel P foe) Y fed H {ha} @ [kia] = [et 1 R [er] Cet mai indicat este s& deprindeti pronuntia corecta asculténd gi repatand de cateva ori cuvintele si propozitile inregistrate pe suportul audio pe care vH punem la dispozitie. Daca Uneori voli dori $8 invaitati doar cu ajutorul caietulul de curs, puleti deprinde usor pronuntia corecta a cuvintelor cu ajutorul transcrieri fonatice Peniru a invaia sa citi simbolurile, va trebul $8 ascullatl cu atantie Inragistrarile, urmarind simultan in caiet Wranscrierea foneticd a cuvintelor pronunjate de profesor. In tabelele urmatoare sunt redate sunetele cu ajutorul alfabetulul IPA simplificat. In primul tabel sunt redate vocalele, in cel de-al dollea ~ consoanele. Alsturi de fieeare sunal este indicat un exemplu de cuvént in care apare sunelul respectiy, transcrierea fonetica a acelut cuvant gf madul in care este produs sunetul in cauza, prin compararea lui cu fonemele limbil romana sau cu foneme din alte limbi. Fiecare sunet va fi discutat si exersat in sectiunea Uitspraak {Pranuntia) a fiecarui caiet, Ori de cate ori veli avea Indoleli cu privire la modul tn care se pronunfa un cuvaint, puteii apela cu tneredere la labelele prezentate aici, ag=&) lata alfabetu! fonetic IPA simplificat cu imparjirea pe vocale gi conseane: epee & dag idohy maar Iman! bed —Ibet! meer Imeir! do idol tid td blot bis! bal, ef ibe fel deur Idén! tid Nate fout taut’ rauve raul kop tkop/ hoor thor! ‘moet ut? hut hou! rutin Gir! papier == fpa'piin! bad Poa! tin io! dom = fdomt kat ‘all goal /gol muis fads! nee nei! eng fei ‘ris Iris! oven Fo:veni sos fsoms! lek raiKt het, sfaal fl fa jury sort lach Mab geur Her rem frern! hoad oat weer Aver! ie fia) leer fest Similitudini cu sunete roménestl se pronunt.ea una" seurt Se pronunté-ca un a" jung ‘s¢:pronunl@ ca un .0" sourt se pronunta ca ef" sepronuni@.ca un a" 6 pronunfica un," scur, interrmediar ttre J 9 9 pronun{&.ea un J tung se pronunta el" ‘se pronunid ca un fel de ,o" ou umaut, can, Bln” hu exist niciun sunet asemnanator In limba romana; momentul de Inceput este un ofa’ continuat de un 0" se pronunia.ca au" se pronunié ca wn .o" scurt '8@ pronunta a un .o" lung se pronuntéice un Ju" scurt ‘86 pronunt@ ca un .u"din cuvéintal frantuzess ee" 88 epropie de un ,u" din cuvéntul frantuzesc .une’, dar rostit eal ling Similitucini cu sunete romanesti ‘se pronunté cap" 2 pronunta ca .b* 32 pronunid ca 58 pronun(a oa ‘80 pronun{d ca un .c! '8@ pronunfd ca .g°; sunt rar intanit 3 pronun{a ca am" ‘80 pronun{é can’ se pronunia ca.un sig" scurt ‘88 pronunjs ca un sa pronum{@ ca un." se pronunla ca uns" 88 pronuna ca un 2" ‘8 pronuni@ ca un 5" se pronun{a ca un J" 30 pron ca un Jha fr rom. Jah, .vlah ‘88 pronunfs ca un Fd gal se pronunla ca un A 8 pronunl ca un JM" ca tn rom. .Nows, hang" Se pronuna ca un .v" cu buzsie despartte 8 pronuntd ca un se pronun{a ca un J”Ali observat semmnul // folosit in transcrierea exemplelor din label? Acest semn reprezinta faptul c& accentul cade pe silaba urmatoare. ‘Semnul /:/ care apare dup vocalele a, e, Pronunfé mal lung, fa} Ostening EW E momentul s exersali ceea ce tocmai ati invatat. Asoultati cum sunt pronunlate pe Iitere urmatoarele cuvinte. Profesorul va pronunta mai intai abrevierile care va sunt bine cunoscute. Repetati dupa el. 0, 0 Indica faptul © vocalele respective sa Kuk BTW (TVA) (camera de Comert) cvicyy SHS en) KLM {companie de zbor) wen ieye) (a) Ocfoning EM lata cAteva alte abravieri in limba olandezd. Ascultati inregistrarea gi Incercati SA potri aceste abrevieri cu imaginile. co pc TV OKLM CBS (Centraal Bureau voor de Statistiek) — Institutul Najjonal de Statistica DNG (De Nederlandsche Bank) ~ Banca Najionala Olandezafe) Octening [EN (~ Incercati sa scriefi singur atrevierile rostite de profesor, 1 _ we ao 5. 2 4. 6. Cand va prezentati cuiva, putet| auzi urmatoarete replici- Spel dat alstubliett ispel dal alstu'bicf’ —_Spunefi-mi, va fog, pe itere, Hoe spel je jouwnaam? — hu speljejaunaim’ Cum se serie numele téu? Oefening EM a. Ascultali cu alenfie cum profesorul spune pe litere urmatoarele nume $i repetali dupa el. Jan Dekker: je @: en! fde- @: -ka-ka- @: - er Tim van Berg: ‘fe- |: em /ve- a: end /be- @: - ar - Hel Marijke Jansen: Jom ac er- i je kar ei Ile en e8- e: an! Jaap van den Heuvel: /je- a= a: -pe/ /ve~ a: - en/ idee: —en/ fha-e:- t+ vere: - ef b. Acum ascultaii pronuntia aceloragi nume 9i repetali dupa profesor, Jan Dekker: jan! idekort Tim van Berg: tien! Wand fberty Marijke Jansen: Imareikal fjansan! Jaap van den Heuvel: /ja:p! ivan! /den! Mnvall e. Acoperiti transerierea numelor eu filtrul rogu si rostifi-le singur mai intai pe litere, apoi Tn cuvinte intregi. Osfening [EM ~~ Ascultafi numele rostite de caire profesor i Scrie{ite in spatille indicate. Hoi, mijn 1, naam is... 2 \ 3 ig