UNIVERSITATEA PETROL-GAZE

PLOIEȘTI, FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

CIG ID, AN III

GRUPA: 50484
NUME ȘI PRENUME:
ION MIHAI LAURENȚIU

TEMA NUMARUL 3

Politica Uniunii Europene in domeniul extinderii

Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de integrare și

extindere aflat în continuă evoluție. În 1951, șase țări – Belgia, Germania,
Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos – au întemeiat Comunitatea
Europeană a Cărbunelui și Oțelului și, ulterior, în 1957, Comunitatea
Economică Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.
Au urmat șase valuri de extindere succesive:
1973 – Danemarca, Irlanda și Regatul Unit
1981 – Grecia
1986 – Spania și Portugalia
1995 – Austria, Finlanda și Suedia
2004 – Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta,
Polonia, Slovenia și Slovacia. A fost o extindere istorică, o reunificare a
Europei după zeci de ani de separare.
1 ianuarie 2007 – aderarea României și Bulgariei la UE (ca parte a valului
cinci al extinderii).
2013 – Croația
În cadrul politicii de extindere, candidații trebuie să demonstreze că vor
fi capabili să-și asume în întregime rolul de membri ai Uniunii. Procedurile
de aderare UE sunt complexe, garantând că noile state membre aderă
numai atunci când îndeplinesc toate cerințele și doar după ce instituțiile
UE, guvernele statelor membre și guvernele țărilor în cauză își vor fi
exprimat acordul în mod activ. Astfel, perspectiva integrării acționează ca
un stimulent pentru promovarea reformelor și modernizarea societăților,
potrivit criteriilor de aderare. Politica de extindere presupune un proces
riguros pentru candidați, astfel încât să genereze transformarea
democratică reală și să aducă beneficii ambelor părți implicate – Uniunii
Europene și candidaților.
Procesul de stabilizare și asociere este un proces stabilit de UE cu toți 
partenerii din Balcanii de Vest, care are drept obiectiv apropierea
progresivă a acestora de UE. Datorită acestui proces, partenerii se bucură
deja de acces liber la piața unică a UE, precum și de sprijin financiar din
partea UE pentru eforturile depuse în direcția realizării reformelor. Procesul
se bazează pe acorduri de stabilizare și asociere, o relație contractuală
care stabilește drepturi și obligații reciproce. Acordurile de stabilizare și
asociere se concentrează asupra respectării principiilor democratice
esențiale și a elementelor centrale ale pieței unice europene.
În prezent,  Albania, Republica Macedonia de Nord,
Muntenegru, Serbia și Turcia sunt state candidate.
Albania
- https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/countries/detailed-
country-information/albania_en  a obținut statutul de stat candidat în iunie
2014, iar decizia de deschidere a negocierilor de aderare a fost adoptată la
24 martie 2020, în același timp cu cea pentru Republica Macedonia de
Nord - https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/countries/detailed-
country-information/north-macedonia_en  – care este stat candidat din
decembrie 2005. Definitorie pentru deblocarea parcursului european al
Republicii Macedonia de Nord a fost soluționarea problemei numelui
constituțional, în urma Acordului de la Prespa semnat la 17 iunie 2018 cu
R. Elenă.
 Muntenegru
- https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/countries/detailed-
country-information/montenegro_en  a devenit stat candidat în decembrie
2010, iar negocierile de aderare au fost deschise la 29 iunie 2012.
Serbia - https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/countries/
detailed-country-information/serbia_en a obținut statutul de stat candidat la
2 martie 2012, iar negocierile de aderare au fost lansate formal la 21
ianuarie 2014.  
Negocierile de aderare cu Turcia - https://ec.europa.eu/neighbourhood-
enlargement/countries/detailed-country-information/turkey_en au început la
3 octombrie 2005.
Bosnia şi Herţegovina - https://ec.europa.eu/neighbourhood-
enlargement/countries/detailed-country-information/bosnia-herzegovina_en 
și-a prezentat cererea de aderare la UE la 15 februarie 2016. La 29 mai
2019 a fost publicată Opinia Comisiei Europene privind cererea de aderare
la UE, cuprinzând 14 priorități cheie care să ghideze procesul de reformă al
țării.
Anual, Comisia Europeană publică Pachetul privind Extinderea Uniunii
Europene (cel mai recent, la  6 octombrie 2020
- https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/
20201006-communication-on-eu-enlargement-policy_en.pdf ), cuprinzând
evaluări și rapoarte de progres pentru fiecare partener, ca sprijin nemijlocit
și element de stimulare a reformelor dificile și de complexe pentru statele
candidate și potențialii candidați.
Poziția României: România sprijină o politică a „uşilor deschise” pentru
statele care au voința și capacitatea de a îndeplini criteriile agreate de
extindere a UE. România împărtășește convingerea că perspectiva
europeană clară a statelor candidate și potențialilor candidați are o valoare
strategică și continuă să exercite un efect transformator și să constituie o
ancoră de stabilitate și securitate în Europa de Sud-Est. România susține
principiul care stă la baza politicii de extindere și a cadrului convenit pentru
acest proces, respectiv evaluarea individuală – pe baza meritelor proprii, cu
respectarea criteriilor existente pentru avansarea parcursului european al
partenerilor din regiune.
Ca promotor al politicii de extindere, România a acționat activ, ca
Președinție a Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, pentru
avansarea procesului de extindere și menținerea angajamentului UE și a
dinamicii pozitive a procesului. Obiectivul a fost înscris în Programul comun
pe 18 luni al Trio-ului de Președinții (România, Finlanda, Croația). România
a susținut constant ca Președinție a Consiliului UE necesitatea ca UE să fie
un partener credibil și să își respecte promisiunile față de candidații care și-
au îndeplinit angajamentele. Adoptarea, printr-un efort consecvent și
angajat al Președinției române a Consiliului, a Concluziilor Consiliului
Afaceri Generale privind extinderea
- https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/06/18/
council-conclusions-on-enlargement-and-stabilisation-and-association-
process/ , la 18 iunie 2019, a reflectat pe deplin acest obiectiv.
De asemenea, Președinția română a Consiliului UE a acționat constant în
sprijinul candidaților și potențialilor candidați, prin invitarea acestora la
reuniuni organizate la București şi Bruxelles pentru prezentarea stadiului
progreselor în perspectiva aderării, îmbunătățirea nivelului de
conștientizare a stadiului concret al progreselor, prin intermediul vizitelor
organizate în regiune. Totodată, în planul evenimentelor, a fost organizată
în premieră o reuniune între Uniunea Europeană și Procesul de Cooperare
din Europa de Sud-Est (SEECP), la Sarajevo (22 martie 2019) în vederea
consolidării cooperării regionale, ca o precondiție și o modalitate de
avansare a perspectivei europene a regiunii Balcanilor de Vest, precum și
o Conferință dedicată aspirațiilor europene ale tineretului din regiune
(București, 28-29 mai 2019).
La 5 februarie 2020 a fost publicată propunerea Comisiei Europene
privind revizuirea metodologiei politicii de extindere - Comunicarea
intitulată „Enhancing the accesion process - A credible EU perspective for
the Western
Balkans” https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/default/
files/enlargement-methodology_en.pdf , având la bază patru principii:
credibilitate, predictibilitate, dinamism crescut și un impuls politic accentuat.
La 6 mai 2020 a avut loc Summit-ului UE-Balcanii de Vest în format
videoconferință (prevăzut inițial să fie găzduit de Președinția a croată
Consiliului la Zagreb). Declarația de la
Zagreb https://www.consilium.europa.eu/media/43767/zagreb-declaration-
ro-06052020.pdf a reafirmat sprijinul fără echivoc al UE pentru perspectiva
europeană a regiunii și a transmis un mesaj de unitate și solidaritate în
contextul provocărilor generate pentru regiune de pandemia COVID-19.
Sprijinul UE pentru regiune a fost reafirmat atât prin mobilizarea rapidă
înaintea Summit-ului de la Zagreb a 3,3 miliarde EUR pentru a sprijini
regiunea în gestionarea provocărilor fără
precedent https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-support-
western-balkan-regions-covid19-recovery_en.pdf și prin asocierea
Balcanilor de Vest la mecanismele și instrumentele UE de gestionare a
crizei, cât și prin Planul economic și de investiții pentru Balcanii de
Vest https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/default/files/
communication_on_wb_economic_and_investment_plan_october_2020_e
n.pdf . Planul cuprinde un pachet substanțial de măsuri de investiții pentru
regiune, în valoare de până la 9 miliarde EUR.
Acestea vor sprijini conectivitatea durabilă, capitalul uman,
competitivitatea și creșterea favorabilă incluziunii, precum și dubla tranziție
verde și digitală. Totodată, se preconizează că sprijinul acordat prin
intermediul noului Mecanism de garantare pentru Balcanii de Vest, se vor
putea mobiliza investiții în valoare de până la 20 de miliarde EUR în
următorul deceniu.
 

BIBLIOGRAFIE:
 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/enlargement/
 https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/
files/enlargement-methodology_en.pdf 
 https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/
files/
communication_on_wb_economic_and_investment_plan_octob
er_2020_en.pdf