You are on page 1of 14
1 nifeds yep, 2p ateod 2s 1 “ppasp oreTePUL 1936998 9300, ‘gumeas ap, atuunte yebeq e-U TouaAY vita ud puods eysea>e v] ap PSENINE asosny oruaye faayo e ‘edojodag “erhowo 9} aieiedseo po yaidey 18 eoueun saapun ad eumoe yo & ayeod aysoopyer avo tb % Be Na Weose we eqre es eaind qe ase ‘nupdsip nudes eidsap 2}eystay svar ede aojsoiue es ‘ede njownap 2p \od. ayeoy Ur ‘ayseouniod "PO WHOLLLE) aSTIN 191 VaORILVOIO [PUMA GREAT NOSALIODIN ‘1 cuupuurny 19991q 1 pIAoUDa] vpudg a vounue ue qointo ys0f v D9 azauorluow ps aust mnso;ponp witovaay vs ‘sueuLiod t9Hip> 20IpUE Te Anatas ‘eyeordure so8n yursoy o-NUS arsed UL ae WIS ayIS0J0} opHIPE op etey ant E ‘iloeped ones op ayejajdiioo 480} Me JoyEIaonp oa {(onaBeiued ‘sieraqey) nasadiny “y (uowig-qureg ‘axon auyy v aundy ‘soup weno b ap ‘auiayabuy,p saindy ‘osteon | ys0aaid Po6ouinyy mp sohop azumng sor]: Bun jon é 1eIa0 ep ose, ! BIssy up osiuerg “jg ! Poul] wp oynuoauag | xneatte ap pxcuiog “Js! smeoyy mp opuabay wpm)‘ smoy, uip arohup tunsnriny 3g‘ wuore, Ig !uenuy) TodoyeueI “Wy 5p "8 puowpa !neassnoy. | aouepuod f ‘auabun, WoL ep auodorep : wnpy,p ESOKOLL, 2p UONDIYD | snare B1A : puunjoy ap uosun auaishiw a1 uosupys Py £9ui ‘uot 8 umaid “ge6T 2b eueney 18 nosodegsy “Wn “angry utp Tmx01 8 vOraruy EIPOuL savosN Nd TuaUIESE ap 7h S61 ‘nasal mynduary vasoynpo uj. ysMOIg S961 ‘naeuW.'] “CQ “ “Poupudos | eIOZ 2961 “ZO “WIG - ‘Huvaog’ BUWEG | VLOqne| -no0K “YI azado Inwinjoa up ‘nosanjag 1299 “wn ‘youeD sow | SUeIea g96T “wNEN “Dn ‘nuBow 16 nsoy / [eUPUDS timp suficient pentru o desoriere bine orinduitd, uniforma si complet, a obiectelor, a ajutorului dat lui Ulise, a gestu- rilor iar in momentul dramatic al recunoagterii, poetul ocazia de a fece cunoscut cititorului fapiul 8, pentra wpiedica sa vorbease’, Ulise 0 prinde cu mina ‘dreapta pe bitrind de beregatd, fn ‘timp ce cu coalaliA mind o trage mai aproape de sine. Clar conturafi, puternice $i uniform lu- stati sau se miged oamenii gi obiectele intr-un care-poate fi imbrétigat_ cu vederes; si nu mai putin clire, deplin exprimate si bine orfnduite’ sint sentimentele si gin durile, chiar i ‘comportamentul siu lui Ulise, care te, ce nu Jas in umbra’nici un jucru, niet un aménunt de legturé. Si abia dup accea se intoarce’ povesti- torul in iatacul Penelopei, si Buriclela care, ouprinsé de spaim’, recunoscuse cicatricea inainte de intrerupere, las abia acum, dupa aceasté intrerupere, si cad piciorul ridicat inapoi in vas. Tieea ce vine_indalé_in_minte_unui_cititon modem, si anume ck poetul @ urmarit aici o crestere a tenisiunii, este CICATRICEA LUT ULISE/ 3 pareze tot prezent 8 cirei rezolware este. agteptata cu i clmpul_de_actiune In mi Schiller, Spondenta \ ps 22 Ul [njag “oisaidust pyseage PepODIe ever au Te oelawoy iso Teveeds We pparod in azaaI9 WS aTeqay TUNISoIRAr 1S Tums wareyuozord Tyuad 10 qe[eA sajotujeulg, asa elaine bop yfanyor fod TTT Te TETUOUET qaxy \edtatro-peroti: sep yeynZo ajouowouas eho [ase uy 1Smo} So usma wt vasnEvor se Joe 16 maar puma enh vs inane mn ‘OVID Heuwasux imjaod ‘aoynfe-syut 2} 1S Mpeg ap sundno 2 seq_ynu 2129 WEAR Teysou“[nz2> Uy "Rees ae aie sTaNS teeaooe plueysur eum foun ye sown) Hude rear injes jnooylim ‘suisse "Jugs eNou pyeoUN Mes Now j9IG aLI0 ares feuosiod nou un afesed ajaseoroumnu ap dydogasoap 9s nu DRM iso widnse vounisaiB Tor ayaiurario anfuer @| Silowioi] Wopodoad yo ‘ainaen 1 ais isan cizeazk, Cititorul tie insd pa oi nu se aflé tot timpul in ace- vunul th Dumpezeu, trebu intese din_niscaiva intre ei, | CICATRICEA LUE ULISE! 7 | | despre aceasta, ca , vorbind de: ticd ar fi fost ar fi fost o prezentare — perspect printr-o rinduire a confinutulut prezentind toati povestea cu_cicat ‘Ulise, aga cum se trezeste ea intr-i Jesne de infaptuit, ci povestea cu cicatricea ar fi trebuit doud versuri mai devreme, la prima apa yeicatrice®, acolo unde motivele ,Ulise" . Dar ‘un astfel de procedeu_subi frea gi primirea oaspele vizitate Sint relatate in numeroase v« rile in care zeii apar doar pentru sc 3 = mimesis nzeo areaite seysot oo] eqle ws ainqess apun {Ncot ywoIPUL w nozouLUNG 1 “pesodu p remap wisi “seauNqUy uy ouyues “1p son | “aa-z0a9 i nezauuing 2p yeuopio ida ui Di paey “oTUA ofoout ur “BnjS 9p Baton 999 :ApD—fpe un 12> ‘for eayertitin Nes sone; yrysadse fo99 yoy ies TIP [nTeLZayeUE “soy BAUIBLIO 9 [289 ai yepeosomy ayeod 380) © Se upd wai jansta] + wyeorpul us TAIOF apan paseastioy “efipur v nes Joins e id ap ‘TniHoys0o asalosur seo aqns esis inyafestad @ ‘yelumqosuy Joaigo gun eosoLiosep geo e908 UI FeUTeUTO ap IV “Bel fps ayteop UB wHaeUIS HINER op OWiSioys soa oye ‘eyed “purad zodord surind ur ‘auinissump © jor pier gsc as ba feyégouna 0 wouint Breo) ! ySIEA =3hod,) ado “uy j8 e8 wounsod ayéaysor navauung “yndoous ysaoe edn “pp By PuLd a}eqzeE wav0n yp ‘OA apun ap pup "ean v entz 1S ovvs] nes 3 ap jound ‘eqes# auradxo ys Int wad 19 qadun sop ne nu ,pfeouriu (uow9sa9 wOSBaaILARS & ap jaueyd wip zea un ru Us ‘nosqo "yuNspeT o0[ un Suds ‘sng Uy nes injnoTgey [RxOFAIUE aids PIdesspur os; wEEIAY no Buryedoy UE iy ayuMsa® 18 ajqutano | ofoae aysosys as nu sn’ yoo weeIny 4221p ad nes as cL *yBiwoUL eur o-grunnid me oreo od p pyUY ames oflZ TL, iazaud op 1 1S uyapatr ud aleve? uy -of 28 9ue9_ St SVPRSI i 7 Joqeiworo1d varwo8iu ap “ulsd” jap BAdo|yE STusRU Toap EZeaeyTHIUOS Bs —THT HOH ys u} lela’ ap aupysoziueuL TOR TOSI-ekTTT— WG “eyseaoe ozounBeT sys Inynso7y: f wideasp BL wi | Les OW = sreyose w azoundns. puptuisidxa SSoeoya ap reurpuoerxe sol? un obautp os-npuyosns — YUE onus] :neauumg np apundszr aivo no eaywian> ap | “ap aypenaiouos jue nu ureerAY gf Yont 1S !souloyy By oueywils @ SiSe6ETT AU 0 wad ‘yzeasospe 98 | uy Tewiar awony qnatun D pfeeaay “Root aueised was w Blon BM ng yy stow e 18 ,eleourentp-op ; 8) sotzy-amngune ee ade TecouuNC wsuT anup e] nes Taree nd qu1od v wieesAy + Soa}sTu pour fqus sedsip JS osasos area wy Inpou 1S LO uncajur gysvaoe IS Je 1 ‘oy[z tx teanp @ my varokmoxed ys soy waredtiefur “yuoynsou ropirnu unaza ad yo qpop vaaoie ou aysaisaacd as vyaoniivon ssrsavern | 8 10 | ammtesis “stim Sn oe momenta zilei g-a.ridjeat Aveaam privirea, nu {iim nich de Unde a plecat Avraam — Teruel presinta impor tanfé nu_atit ca finta a ‘unei cilatorii pamintesti, in relafia sa geograficd cu alte localitati, it prin alegerea sa deosebita, prin Faporinl su ca Dumnezeu, care 1-a sortit sé Tie scena acestel actiuni, si de aceea trebuia numit. In povestirga propriu-zis4 mai apare si un al trellea per- sonaj principal | Jsaae. fn timp ce Dumnezeu si Aveaam, sux gile, magarvl sitneliéle sint numite pur si simplu, fara a se pomeni vreo insusire de-a lor ‘sau o alié. determinare, Isaac Primeste 0 data o apozitie; Dumnezeu spune : Ie-l pe Isaac, iinioal tu fiu, pe care il iubesti. Aceasta nu este Insi 0 terminare a lui Isaac, a felului sau de a fi, in afard de relafis fata de tatal sdu si in afard de aceasta povestire; nu este © digresiune si o intrerupere, cicl :sie] delimiteze pe Isaac si $8 cterizare care fice existenfa sa in rest; el poate fi frumos sau uitt, destept sau prost, mare sau mic, is plidout sau respingétor —- nimic din toate acestea nu ni se Epune aici. Reliefat e doar ceea ce trebule si se stie despre Qraici si scum, in cadrul acjiunii — pentru ca sé iasd In evi- Genta cit de grozava © incercarea la care ¢ supus Avraam $1 faptul ca Dumnezeu isi da bine pla dia care reiese clar cit de mare este jmportanta 4 Yelor descriptive si a digresiunilor in. i Gicaliile referitoare Ja ‘restul éxistenfel, o existen{f ex si Ga absolut’ a lucrurilor descrise si incomplet cuprinsé in si- ‘seama de acest lucru. Un exem= taatia de fat, Impiedicd pe cititor 88 se concentrene, 9uPrS unui unic aspect al crizei prezente; ele fins, in cazul jer impiedic’, hea apésétoare exist; ceea ce Schiller vrea sé rezerve pen- stra pootul tragic — si anume abolirea libertatil afective, orien tarea $i rea forjelor noastre 16u Miclivitatea noastra") intr-o singuré directie, — ial ‘ice (Sct fe realizeaza in aceastd povestire biblicd, care oricum are un caracter epic: ‘Acelagi contrast il gasim frecte, Si in povestirea biblica se Vorbeste ; ici mu serveste, ca la Homer, manifestérii explicite a comparifid (int si Isaac pe drumul spre Tsaac cu Jemnele Se pentru aprins foc Ezitind, Isaac indrazneste s& intrebe de Faspunsul cunoscut. Apoi texlul se repeta mers unul Hngé altul", Restul ramine fn intres Nu se pot imagina cu usu », SE-Ryidentiazs _din_fenoms ramin_neexprimate, imentele 1 dis fragimentare ; to! 0 Uunltard,, tagnine_totugi_mistert tui din'urma termen vFeait &f insi eles. Am numit mai sus stl Seoarece, tn clude numero® sive, el lasd totusi actiunea sh se de ‘ ‘Ana ca termenul poate fi mai profund, Vedem ci pin: parte pot fi zugravite eeu “momentul in care primeste porunca, Avram amufeste ‘poruncit, Discutia dintre Avraam ‘de jertfa este doar Tapt pentru care aceasta devine i mai apa- fai mari ca cele dintre_aceste_doud_texte, dl, §a_piim-plan hit Gore se desbieoare To thd, {8rd tensiune mene’ doar_ceea_ce_este_impor"| “scopul acliunli, resfil ram 1, mea fnclele cuiminanté, hotrftoare ale ac veea ce se_afli inire ele find tipsit de re nt bedeterminate si necesita o interpr’ CCATRICEA LUE ULISE/ 11 intrerupere tul si cu deci contraste_stlisticg ideopotriva. ant si sen- ceri ima 1s ensiuine spre un scop, 9} rimplan, | progresive. § Pere runic pie- + ,hintergrizndig* spune Auerbach ; n contrast cv ,wordergri — si pllapinn, cer (0 0) -2H — ,quowvo ad o1uges# aSounequiy eatjoorouau repo ap aise We HU-PYB njuowow uy ‘pluoisisuod dix“ Spiard ‘yjdny uy tode % aioqeounsar ur aponeg ad 8_1$ oundo as aes qeor int eudnse 1S mo vapenuup fn loosope ynoey v- pour ur jingeis ose “paLodTGty STEVI — pany Si a woo 9389 gin es earoundns ! eiuerads op ~yUNd-oterdayse 8 a Sjujugiy panjeid aps ynyoyns jopus 29 ae op 1S stwold et nozouum@ a9 vo9D ‘aoquiaie 1 pe \ ‘yeartduteo AB Soop ye ut eats queinewred 2p sEnyoy gsoy 95 yuo uy guezoty ut adeaude 3 uuzdna Wp aqvod nu yo aoaieoap “angie Ut yise yesHe susavase / 7 14 / maatests 18 acdatelor existentei umane, dar nu hecesitatea de a chibzui asupra lor, si cu atit mai putin 0 pomnire pastonalé, fie de a lige impoirivi, fie de a li se.su- une inti-o diruire extatica. ” ‘Cu tolul wita este. situatia| in-povestirile biblice. Scop Jor ai enzutaly si daci ele al cu toate acestea J sian boget efect senzual, aceasta se intimpls finde procesele y deazii o acceptare religioase intime, care formeazd unicul lor soop, se con- azé in materia sensibili a vietii. Scppul_religios deter- ins o pretentie absoluta de adevar jstorie. Povestea lui ‘Avraam ¢i a lui Isaae nil este mai bine documentatd decit cea ‘a Tui Ulise, a Penelopei si Huricleli; ambele tin de domeniul Jegentei, Dar povestitorul biblic, elohistul, a trebuit_si_creada in_adevérul_obiectiv_al_pove jerifei Jui Avraam — exis- teh{a orind Tr sacre- ale viefit se sprijinea pe adevarul a- si_creada cestei povestiri si a altora asemanatoare. El_treb cu Dasiune in cle — sau in caz contnar treb préeupunesus1 poate mai presupun ined unii interpreti ilumi- tient ; pn_un—maincins_jiofensiv_ca 5, clus domtinatie. DIY se pare absurdé din punt ¢ ie some din urma interpretare, dar chiar dacd o lua: considerare, roportul povestitorului fajé de adevaral povestirii sale rimine mult mai pasional, mult mai univge determinat ca cel el Iu Homer. El trebuia 4 serie intocmai ceea_ce-i ndea crédin{a sa Ta adevarul_transmis-prin_iradifie, ‘un_mincinos cons , din ere Tuma, teresa stu si de adevarul aces feia — in orice caz insi’ fgntesia_aa_liberd, plasmuitoare sau descriptivaé, era_mult_ingradita ; ates fa _trebuia sé se ti ‘eficace a traditjei réligioase. Cea ce tate” — si aceasta ii retigea, 6a nil era ‘mijloc, mu_scop — eb sie anir-var te cel ce nu eredea in el! Putem Toaite biné sa avem rezérve critico- fn ccea ce priveste razboiul trojan si rAtdcirile Jui Ulise gi s& resimfim cu toate acestea Ia lectura lui Homer acel efect, ‘pe care el la urmarit ; dar cel ce nu crede in jertia Iui Avraam nu poate si aiba din povestire folosul pentru care a fost scrisd. Ba trebuie si mergem chiar si mai departe. tentia_de adevar\a mpai_stringenti"ca. cea a luy Homer, ea CICATRICEA LUT UEISE/ 15 Gude orice alté pretentie, Lumea pove turd ru se multumeste numai”cu pretentia de a fi o realitate adevarata din punct de vedere istoric — ea poetinde cA este nica lume adevagats, lumea destinala a fi singur stipinitoare Nici up fapt, nici un eveniment, nici o rind mia n-are indneptafire indepe: ‘cd toate acestea, storia omen tninga si 1 se va supune. Po’ ss aut s&_cistige favoarea_noastrd, ca cele une farmech penta a. se place ai a ne det ubjuge,si_daci ne impotrivim, sintem J ‘teze insa ci mergem préa departe, cd nes {ite In ele se incerneazt dogma pile Intr-insele; tocmai dé acéea all fundal:si contin un—al-doilea_sens_ascuns. 1 jume, ni- de.eai povestea psihologicn treacat din fundal ; si ‘Je aceea.nocesita, sprofundane.si_interprelare. C4 !Dumnezen pune chiar si pe cel mal evlavios om Ja incercare in fodul cel mai crunt, c& gupune Ge el ef tagaduinja sa este Inch de neck ZSrirea lui poate si zi ctelul_narativ, care alitate” — bineintel importante inva ful devine ig este singura atitudine fata far daci ho- iat care trezeascd indoialé gi disperai te din pove iseste mefeu cu ce si se hraAneased. 3 fnaresiné in mod indisolubil legate ‘de son- TSpreaige mat wault getit-o simpla re~ les ins pururi in primojdie de a-si pierde yew 7He no 9389 ‘ow, vL_gisesdiy ace 8 Dyvjoz] auaUa|D THUD wDVP a 1 ‘ avejaiduoyut ap 1 Ylesionlun aioyst 9p xofdwos sor fede opied yy owen ayiigong dep —"ApeUty Uo ‘Souiouiol) ojowiood 7pap_teypun_ wh redwoout es vibtzodutos ul 3359 juauDssay, TmIyd2A edoung utp sojuoureo etera joaa Ridnsosuiou_ 1S preitBe o-nUy mquguU op UIAIp tnpA tut 1 qeptose i SORES WHT YaHftrede oxeoyes, Croward tindiy op arias 26 yasvin iat vaomuvaio ost gudnse_gpyid_op_useisi-oiepal—jeryur myso exeye ur syez jeitad ope HuSuIOp oun widnse |S

You might also like