MAURICE BLANCHOT Aceasth care a fos eat x pil ‘MONSTERULUI FRANCEZ AL SFACERILOR EXTERNE sal ABASADEL FRANTED IN ROMINA Cartea care va sd fie raducere din franceza de Andreea Viddescu oe SEMTON ms Ee © fiiions Galland - 1959 (© EsrSain Tine bate 20I intalnirea cu imaginarul Srenele:intradevar, se pate cele cntau, dr ner fl care nu satisficea, cae lisa dor sl se aud in ce drecie se des chideau adevieatee ivoacesiadeviratul firme al ntecu ‘Totodatd prin cintecele lor imperfece, care nu erau decit un cintec ce avea sii, ele il conduceau pe navigator spre spayil in cate cineca inceput cu avira. Fle no pictleau deci, A duceau cu adevrat la tint Dar ce se intima o dat ajuns fng-acel loc? Ce era acel le? Acea in care nu mai ramanea det dispar, pentru cd mucic, in reylunea de ivor si de origin, dlspdruse a insis pe eplin mai mult dect oiunde altundeva jn ume: marea in care, cu urechle astupate, se seufunda cei Wiis unde Sirenele, ca dovadla bundvoinge lor, atrebuit ids pact inte-o bund 2. De cenaturiera cintecul Sirenelor? fn ce consta efectul lui? De ce aces fect ices ati ce poten? Uni au rispuns mereu: cx un cine numan ~ un zgomot natural, desigur: mai exist coare si altele?), ir fa Timita nani, cticum strdin omului, foarte jossi tevin ine plicerea extrem de acidea, pe care el nu si poate satisface in conde iresti ate viet. Dar, spun ali, mai ‘iuea ja cea decit repent obit cine al camenilor, si pentru cH Sitenele, care nu erau deci nite >animale, foarte frumese din cauze reflex frumusef emi nine, putes si clnte cum cin baru, ef ficeau cinecul inteatit de insolt, inci lisa $1 Sas fn cel care fe ascuta binuialainumanitii pient, deci, din decree imi de-propaiul Tor cintec? Dinte- dsperare fart apropiacl de muljuire, re ceva ming nat in acest cnc rea, comun, secre, ce simpiu si cotin, pecciretebuia dint-o dati sh recunoasi,intona ital de pu tert sian si, so spuremy,imaginare, cineca abisu care, 0 dat aut, cleschidea cite o pepastie in fecarecuvints tein vita hott dispar inex ‘Nu trebutieignorat acest inte, el se adnesa nayigatorilor, 0% meni a iscului si gi misc cutezitonre, sgr3,Ja indus 0, slicorie: ero distant, cee ce revel 2 em posiblitatea pace urgeri avesteidistange, posibiiratea de a face din céntec miscarea spre cee s din aceast miscure, expres celei mai mari dovinge. Cuca elterie, dar spre ce te.anume? ingot cleauna s:4 purut crede el (ol. cae su apropiat. deel nu, igus de fap mimic alkceva i au pert dio nerabdarea, dea & armat prema’ ae este; nc voi aruncaancora, Dug ali, 283, dimpotiv, prea tzu: seopulusese intotdeauna dept; aa, pinto promisiune enigmatic i expunea pe oameni la fila a ck 3 de citecul for iouman s chiar fle. esenia cintecli, tein specania sorta un colo” minunat fr acestlncolo nu reprezenta dec un deer afm cegiunea mama muzici arf fos singurul foe cu roul lipst le muzif, un local aris scdetan, in cae ceca, ‘csi zgomotul area — in cel care arses inctinagia— orice cle de acces spre cite Ext ore uo princpiu maleic in acest invite aaincul eau Se Siete = pea a ce cattle Coming — ia 0 el rela nu ti revista deci fintele in nobil de efor re a Seen acuzindu de cease oh feb es Ulise, incipayinarea si prudena lui Ulse, perfidia lui, care ba cut si se bucure de spectacolul Sirenelo, fd scur st fd a accep ta consecintele, aceastd Inga, mediocrd si tihnita plicere, rsurat, cup cum se cuvine pentns un grecal decalenei care rua meritatniciodata i fie eroul fader, aceast asia fer it gi sigur, dle abel bazat i itvewl in fara concitet comune, Cela. nu au.defel drepeu a fevicrea eltei-el numai deepollapliceea dle aside ef somtor- sioninduse rdico, cu steimbateri de ext in go} repeal i SagSFcTH Ge i domi stipanul (aici se af, desig, ect pe care 0 inelegeau,aleviratulcintec pectru cial Steno a= cudinea lui Use. Aceastisurzenievimitonre a cel care este suru pentru claude este deajns pentru ae transite Senor odisperare pind atuneirezervatd camenibr pentru aface din cle, prin aceast disperare, de adexirate fete frumoase, oSingur dat finge adevirate si derne de promisiunea lor, capable deci si dispar in advil yi acdncimea cinteculu or 0 dud Sure fnsce oasa tiene mercy cs joa Fel peocol cu pute rate (nspirate), lse nafos tous chit fa dele. Ble bay ats colo unde el nyt sivcadi i ascunse in sinul Qdiseet devenits ;mornantul lor, ele "at -angajt, pe erou si pe mul ai Tac in aces navigare Feri, $torodacdnefeic, care est‘nu imediat, ci povestit si ase Ficut inofensiv, ol deventtt S80 epi Legea secret a povestirit Nu este votba aii despre o alegorie.Este.o up foarte ob- cut nga inte oige paves siininizes Sgaclor, acest CGntec enigmati, puteric prin defeccul su. fn aceast ped, ~ ceva ceesie nel cadeviromenese, mist ficare, inclinate incptinat de a nu face cul zeilo ~ a fost comthwy ue pein. Coed ee nme AS 8 lupel- fn coman, i pi tate abl cee pont pe is parila punctul de indore. Areas navigare este poxeste fot amencisd, ea interes timp aamenio, este lea de pasunle caren, ate foe cu adevirat 9 este deste! de boat si desta de vara entre a absorbi toate Forel stout atenia naratrior. De, ‘enith soman,-povestiven, departe de a siti, dobiadeste bogiiasiamploares unet explor care, ind fmbriseazd stmensitatea navigantd Ci se litea la micul patra de spay de pe pod, iat uneoricoboart in adincurle nave, une nicioe dat nu stu ce este speranga mari. Curiatuldeordine care Ii se impune navigatoar este urmitorul: i fie exclusiarice lus la scop sila adsstnat. Si, desigur, pe drept. Niment tu poate porn a cum cu inenga debberat dea tinge insue la Capreea,nimeni nu se poate indrepta spre aceast inull s cine sar ff hots fact nu sar duce acolo dec smplior, © imimplare de care este legat printr.o ingelegere greu de ‘patcuns. Cuyntul de ordine este deci ricena, discretia, uitarea. ‘Trebuie recunoscut ci modestapreestinati doing de a ru pretinde nme ar fide ajuns pentru a face din mule romane cant ireprosabi, iar din getu-tomanese cel mai areal dine tre genur, cel care si fat ca seop, cu ajtoral discret ial RB veseet nuit, si vite ceea ce ait denatureaz numindud cevential, Divertismentul fi este ciotscul profund. Sckimbarea necontenita direct, mersul ~ cla intimplare si pene ait de orice cop, mers printro micare de nelngte cae e trans foot in fericisabseragere ~, i fost prima gi cea na singucd justifcare. A face din timpul onieiese'W Tot, SF di Foe ‘cupate libra pst de orice interes imei si de orice ie tate, esenialmente superficial i capil si abscarba onus prin aceastl miscare de suprafat ntregul eu, msi putin lea. Dat este car cl dacl romanul nai indeplineste ast acest rol, ‘fave pentru ci tehnica transformat timp oamenilr i mi loacee lord af dst, Povestirea incepe acolo unde: nu merge romagul totus sera ge ene pe ran on ee ol neg jenta ~ pretentis si cu eroism —; 3 cela innit hi Ul sal cineca fit sat ’sicenelor.Aparent, in afar ce ace — ‘mare si naivi pretenfe,nimic nua schimbat si povesti prin forma ei, i rspundl voratiel epice ob cou rea sed rep simpla eatare 2 une tn i Une sa son en Enjer (Un anotinp in nfern), Nadja. Cova a avut loc, cea tit apo povestt, to: sac ikea vat neve st ‘asc evenimentul sa ey ‘etna deveni Homer éel care T focmeortimpulul cota Ga i hun soe lum orcrutadevie. lcd de ce, cu atta insistent ‘pre eR putea sho apropie de frivolitatea ung? Hct (mot oman ce wu spa dS aah rede familie, gine ull si meac dept fc). AB in Gores, spune: ,Asculia 0 povestire rumoasi. Tu ver crede ci este o fabutd, dar dupa mine este 0 povestre, Am Skt spun ca un 8des cea ce vol spune”. Or ceen ce povesteste est storia Jiueciti de Apo oti, ca stune cind ve excel rea atractie de la care SL peste poate “Teieaichun par foage dei enue ee Hoven ack, ati sf Tt. de ins, inet : ste Ch toast i sunt cele care wel, putemnic si Gand Use devine Homer Cesarindin da ERE oe ese distinct, commana rk mame SHR Daca povestres hi Homer War NRNe Meera ee “IRCA nfpeuitk de Lise in plin spatiu deschis de Cantecul Sirenelor Dacl Homer nu ar avea puterea de a pengsti det ‘in nisura i ere sub aumele de VISE un Use ier de orice BREET ET neshimibat ~ eS Indreapul spre acel lo, de tera de vob idea paves pure ase foley inde adisparea in eP rae ine cauditeri, sé spunem zi decit singurd ar acest « relate, in timpul in care se desfgoari, produce cea. ce po- wee, Fa nu este priate dsc alas CER petee jn. elatare, cick ea deting atunci punctul sau planul unde realtatea descrisi de povestire poses seuneascd Fi incetare cu ealiatea el ca pares, 40 gurantere si sisi spseasct in €agarantia, Nv este cumea aici exnebunie ae? frc-un anume sens. att usideseetnulipente ‘Acest fap pare. ile pe cace. lear fi indi gS doh, pentru af creat, ar flawit-nevoie if pronungat el insusi,intr-un mod foarte omenese, ace Fat ‘ig vi, in stare si sch och ‘Acest_mod de a prezenta lucrurile de fapt le simplified mult: dic provine genul de compicati aie sau teoreuce care stvec Righwesdetatc, . a e KFeste foar in acelasisinp ‘numal aceasta intilnire ti permite lui Neti sa scrie caren, CRORE Ee ene cena SPE EER depgesteliitele tuturor planurilor unde se pete, ale ruturor ‘momentelor fn care am vrea sto situdm si incite pare sl lavut toc cu mult insite de incepucul cr, dae de.asenienea natu at, in vitor operet sl in cet mare, eva opera even ocean pe masa eh care am putea Kees lupe desfiguract ii GORESte 5A fe to je lumea abofutd. ceca ce face TORTI coexistent cu celal lume: absolut si tous 5prin ces lea este timpul insusi al recor) iy ‘ire, cea mal tare, cea ma eb i cea mal rumoas diate wuna la distant’ sigie- ‘leo va i.e ater geo cae firs calocul spre cre ceteied dea ml fio mo- el are ae cea ial mare , Se vedi Bk jaceastt indir ed Daath ‘care condluce spre autoritatea universal: viclenia ly, si coaseanpe Steste aceea de a prea csi limiteaz’ purerea, deaciuiztece | in is me sicale Sache mil SE CE mal ATTN PUETE AL GE eal fon Elva | re, exercitandurse in toate ftotul, acd mengineo lini si acest interalreals imaginary Tibi ial puter dup ie care tocmai Cintecul Srenelor ivi SH parcurg,Reaul him Ai a stir ng sito cea ce taul ext un gen de vite petra el, unsumbra dezasir pen BETH poco ate Sgr sein teu Aha, Nu, se poate neg fapial cl Ub matavatinpiein nimic in afard tocmai de aceasti trecere. $i totusi, pentru ace eeice Aha anu, da fmt bine in milo ‘ahi ke, Mell, ce poate ma important det ndhirea cu Moby Dick, tht care-afe Joc acum, si este in acelih timp" mereu taf in vitor, ase inet. uw incite si se Indrepte spre 25 ed pris ercetare inversunat si dezordonad, ar pentru ch pes sr a in tp een pi owe deatheet sees, i, pentcu Melville insusi, lumegamening’ ft incetare igonrce epee acincunle recut speed sb neh sub Fscinaia ise cuflunde in spaiul pst de lume cite care o atrage Hse feu Proust att ia nate, Ae eeu ins agi ie sngure magi. Nema ee - 7 cat de pivaju nega, au vizt cele teed copotife, potsi-se pice BE AE" a de oder at pentsu.a.ne.co prez Pi camotee toate planurile pe care le ‘Thuileslniprestile lor reale si suntatist prin. aceea cl gisesc un poate ange. Dacidin eomadtate ~ cle aceasdalmaie nu echitalent~ in forma, n magi, instore sau in cuvinte— pen, ‘este exactd —, se spune ci cega ce face. sd.avanseze yn tomar takalne face. est impale, ccolectiy sau personal, sau mai precis doringa “de Braet spl, povestea are, pencu a progres, 6 ”rmomencubin cae aceast stan imaginart unde HBS se realzea tele tempore ale cireia evenimentu! Incepe si aida loc,punct de-destnaisire Pentru len propriu intdlniri, de unde, cricum, a wea si i nastere cuvincul cite o pronungs. MERU esepe, mereu i, mereu Be, incat fi tale respirajla, Sa 00a" —, Acereroniment eet ile Unpull CATE tina sf parte pentru tinip dea Se implin, timp pro- ‘Bd povests care se introduce in durata naracorula int-un fel simultanetate in i Experienta lui Proust 1 Secretul scr Poate gare exista ice povestite, fie si numa din discrete leze in dlensitate roma- nese. Proust este unl dntre maesei aestet csi ga imagine a povestii care i conduce peal srt in ire altatea unui spativ scinteieto, tol se peteece pentey Marcel Prost casi cum s-ar suprapune fn mod frie pe navigaia viet See weer eTdae ‘trecind prin toute capcanele Tumit APPR acyiunea timpului disteuctiy, pand ka punctyl fabulos unde intilneste evenimentul ce face pasibili orice povestire. Ba nai mult este vali chief consul acess Ina, depae deal expune goluki prdpastei, pare a- ofer singurul.spasiu in «are gcc cower ae one faut asc i restful ann detest cu adev, Numa stunct ind asemenea lui Ulse, el intel in raza vizualé a insulei Sirenelor, acolo unde aude cimtecui lor enigmatic, Suogul steestul Siu ‘vagabond se realizeazi conform momentelor adevirate care i fac si fie ~ desi a itrecat— prevent. Feri, uimitoare coin. den. Siatunci cum mei poate els sjungd ait, dec tebuie gemma ach, pentru ca sceia migrate anterioard 5 »