Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ss Can Ko Nica 20111309311

    Uploaded by

    Andreea Aporcariti
    15 views10 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views10 pages

    Ss Can Ko Nica 20111309311

    Uploaded by

    Andreea Aporcariti

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    © ap aero 18 “ugiony oes 9} ayuyeur yugang, v we / , | eee ; piel ey apr : cgay, BuvtderaD W Inovapwey panf no -povi@ hdamod viPocsoa crt) hamah waIPe@VPyno 6 _MAURICE MERLEAU Pt vorba mai degraba de u CChiar dacé ar fi as inca acestei spunand c& ajunige !a.0 Fntreaga constiinga filosofi m ipolii s4i o regasec pretutindeni Kierkegaard, desigur, dar si la Marx, la Nietzsch« coment ‘filologic al textelor nu ar duce gisim it ceea ce am pus noi in cle si, facut vreodata apel la interpretarea noastra, accasta este desigur istoria filosofiei, Doar ca fen logici si adevaratul ei sens. Problema nu este de a de a fixa si obiectiva aceasta_fenomenologie it faptul ca, parcurgandu-i re contemporanit nostri cA au gisit 0 filosofie nou’ cat pe ceea ce asteptau, Fenomcnologia mi este acce- sibilé decdt printr-ometodi fenomenologic: \eercdim, agadar, si innodim deliberat celebrele teme fenomenologice asa cum s-au innodat ele spontan tn viata de zi cu zi. Poate astfel vom intelege de ce feniomenologia a ramas multa vreme la stadiul de inceput, de problema gi de nazuinta. “hes chicA.ew, *feorinue nelespion Este aici vorba despre’a descrie} si nu despre _a explica sav a analiza, Acest.prim conseinn pe care Husser! il didea fenomeno- ‘ee incepea si devind o ,psihologie descriptiva” sau s& re- fa_plucrurile in_sin fe de toate renegarea biologie, al psi asupra mea insumi universul stiinfei. Tot ceea ce stiu despre lume, FENOMENOLOGIA PERCEPTIE! 2 chiar gi prin intermedi , stiu_plecind de la o viziune per sonali s+-dela.o experienja a fumii fara de care simbotu nu ar fi capabile s4 spund nimic. Intreg universul st construit avand ca fundament Iumea trita si, dacd vrem sa dui exact sensul gi puterca a clrei expresie secund este niciodaté acceasi ra macar 0 anatomia iduse ale dinainte ce su Aceasta ingelegerii. Ei au facut s& apard constiinta, abs cului penttu_eu, drept condijia fird de care nu ar exi ionare-ca fundamental, rclafio jonare nu este nimie far spectacoh £6 °d M07 vom mz mowo82]arg "UOBoMonsIDIIN a4OSHOT 7 “FIG na _go puureosuy nsony ysooy Tyne HES ays / sodust 90] un 3pes poauvoap ‘sap yeur WUDAaL Jounssi BS sINgar 1s — rohunsuoo e yams ap axequiayos igaope_un eo vorede 3e vo yan 18201991191 suo apusid 9109 aretl 0 aind ipdopy “aust apsurzopdaored ajour ToRANpURT sosmaM| PRUETT yeseT- TAPES 2.19 'nd pSsod a] BS autmplisuos op TS] Wh “HT BRUTY. waisooe op ysndas. 1put_9s°a1e9 od” [npUOTBIsa ut o}s9 nu Youn] axdsop 89 ‘eatioadsiod giszoae won] un ad eo pjesraatun vzaqns aSoaud iqisod op atitpuo9 0 89 {Ni a +h 10 MAURICE MERLEAU PONTY fata cdreia lumea se desfigoardl intr-o tra r de la un capit la altulde'o serie de apercepsii pe care fil stituie-pornind-de-la-tezultatul lor. As este perceputd ca manifestare a manifestare a unei suprafeje ro: osu, ii in urma ca mani! osu, yle_ca 5 burg, carfi, Agadar aceasta ar fi_apercep\ ficant al unui_fenomen. de_tang_superior, , activa de semnificare ce.ar defini constiint pimic_altceva decit_,semnificatia lume; reductia_feno- sensul unt ism transcendental unitate de valoare neimpartita intre Paul si Petre, in care perspectivele lor se amestecd i care face sii Petre® si ,,consti tui Paul, perceperoa lumii ,de catre Paul nu este fapta lui Paul, ci, | fiecdruia dintre ol adevarul, fiindcd sunt cerute de chiar def vreme eu sunt constiinja, adicd atéta vreme cat vreun sens pentru mine, cu nu sunt i Paul, nu ma deosebesc intru tofi suntem prezenje imediat definitie unica, fiind sistemul adevarurilor. dental-consecvent dezgoleste Lumea de opa sau ca subiecti ot in masura in care suntem.cu-tofii.ca 0 ‘Singur’ Tumind si participam ta Unul fird.a-Ldiviza, Analizare- flexiva ignor’ problema celuilaltca_problema a lumii, deoarece face si apard in mine, o data cu prim: decor de a merge.la_un adevar universal metafizicd, fra loc in spé lumea adevar fnjeleg cum pe cale de consecinté, snclor si au valoare cu atét mai mult cu eat ic in spatele acestor chipuri sau ges- ie, doar pufind umbra FENOMENOLOGIA PERCEPTIE! i ar trebui si sil avem Ego si a hui Alter nu sunt jaca Bgo $i Alter Ego sunt defi rea lor de_orice inerenla, adicé daca filosofia mu se erea Ja mine insumi gi daca eu descopar i prezenta.mea fata de mine, ci si in, adica dac&, in chiar mome Tafa $i pana in acest punct culminant al reflec si de aceasta densitate absolut care m-ar face si ies p $i descopar in mine un fel de ma impiedicd sa fiu un individ in mod absoh printre constiinte. Pan&_acum celuilall, m-ar_inylta_oh Ent hu_este accesit pentru ci m-ar defini pe mine prin plrerca pe care 0 at nt singorul si am, gi posibi ma descopere in vy-anse0t-talto reo diy ey ae rea ee “oowoods un eo vot] 99%) B nnusd “enseou warefedue op ojooup SOuyap au auva — awn navuad sosoqul 1S908 no 4LNISZ a01Bojouawiouay “wuusesisuy -nii$-vo paso DUT HNBwS WdSup Wop “yassnpy wivoy-ezeasiierqut my aoupour unds ‘[njosopf auvo allpued 021A a ypuan 18 fee dd yneey ody nawo89d sop w suossngy pump anydosojryg aypsiSojousweuryd Orc) , vosoauin 98 es 20} ur “ingryaoigns iudtiiay a1) BS Baluiny BO 200) 18 ‘oquIwopuossuea totjonpop yrgo}our o}s axe> ‘voumNy no ny}Sow Innodes a/Sascqof soaivoap «,guepeenu-oyosojty-0 2189 yo ouIn, aSoIdar passnE 18 WEPTAT TE THOS Vs TO TS ‘ies ydanp vjoaor 0 vo Sf 3p rep 029 "yrroper up “aso-rerionpar-e-epesay-gema Tout 23 oye SP-WOHO-MASENTou-eeatagpny“awde yr 908) 21 1 rund is sjennsgon 290 SUS | ap Ui ao dopa 0 oye asndnsaid unum op 218) 8 » t 109 ewan “gatnoduup ‘juNs ape — afeMeW rurpnynio9 ey uuelunuos Eopen axsvounsos jo “patnodurig, “au| un UIP 3199 9p. NeS anton Op BUNS LO OUTUE ap WBojousuioudy waa Uy SOTSp wiz no} ‘annooigo yileds We ndunn-ew Sof eiel 9 e9eD ielyo aedoasop'o-oxex oul o1nn1300 Bae eq “saTwUNa-D1z1y 9899 HS pow! Uy d90Hv09p “tMISMP- op oUMNT- Ap SUTISIp BUF BS TiNOd WVETEEN aOR a “4 MAURICE MERLEAU PONTY, drept obiect, ci, dimpotriva, ci existenja-noastré-este mult. prea sifans painsi in lyme-pentra a-se-cunoaste.pe-sine-ca-atare, atunci dnd se aruncd in ea, $i c&, are de.un cmp de idealitate pentru, a-si cunoaste-si cuceri facticitatea. Scoala de la Vi stie, admite o dat pentru totdeauna ci nu putem decit cu semnificatii. Bundoara, pentru Scoala de la stiinjay mu este ceea ce suntem, ci o semmnificatie trzie si compl cat de care nu trebuie s& ne folosim decét cu circumspect abia dup ce am explicat numeroasele semnit buit la determinarea ei in cursul evolutiei sema ‘Acest pozitivism logic se afla la antipodul génd necdrile.de sens.care, in cele din urmé, ne-au adus suvigtul si cone imbajul tun mijloe direct de a ajunge la ceea ce desemneazé el, avem ‘noastrd-experienji,-a.acestei_constiin{e-ee-suntem;in baza acestei experienfe se masoat’ toate semnil ubajului si ca _face ca limbajul si insemne ceva pentru ni (mua, trebuie 8 fie adusi la expresia pork a pro sens” Esenfele lui Hussext el | turile vit ale experienjei, aya cum navodul aduce la suprafati si algele pulsind de via. Asadar nu trebt , o «Huser! separa esentel ». Esentele separate t | prin limbaj esenfele s Eonstinfei In tHcerea congtiniel oviginaie nu numai.ce-vor-cuvimele si spynd, ci si ceca-cevor_Jucrurile.sé spané, nucleul de semnificatii primare in jurul earuia se organizea- 2 actele de denominatie si de expr ‘A _ciuta egenja constiinfei nu va insemna si dezv constiings’ Wortbedeutung si si fugim de existenfa in universul ‘ci si rogasim aceasta prezenta efectiva de fa in- \dividualitate, acest fapt al constiinfei mele care * Méditations Cartésiennes, p. 33. * Réalisme, dialectique et mystére, VAdbaléte, toamna 1942, pagind. a mumar de FENOMENOLOGIA PERCEPTIET 5 in cele din uma cuvantul si con- nu inseamné a cduta ceca reprezinta ceea ce vor s spun igurd, ea aj si ca simplu element corel a Daca, aliturandu-ma senz § Zice ca aici nu & astari de constiin{a» gi dack ag cauta s& deosebese per visele mele prit de lume, pot si vorbese despre «vise legatura ou sub senul ale acestei : ritoare Ja arcalp.si.adeserie perceperea fundamenteaza pentru totdeauna ideea_noastra despre adevar. ‘si ne intrebim dacd inir-adevar percepem 0 8 spunem: lumea este ceea ce per nu trebuie si ne intrebim jonfele noastre sunt adevaruri sau dacé, printr-un defect al rnostru, ceca ce este evident pentru noi nu ar fi,cumva céci, dact vorbim despre face acest chiar acelasi ide a ne fi ingelat demonstreaza totodata puterea noastra de a des- coperi greseala si, ca atare, nu ar putea si ne dezridicineze de adevar, Notexistim in adevar gi evidenja este wexperienti a adeva- ‘pun fuony un audsap ‘axap 2yeod vIoyouadt uourtudaa un audsap ns yoseinaoju |-zs Jeop aywod wyosoyy :ezifeue o tuoaap Baind ae 99 8499 9959 NU 9s uno se § yjemnieil eojenun ooep a4e9 899 “(p uetouTo wOFeNT|EUONTUSTU Y04a 2129 oxdsop eansuis ~ 2 1 pn apousoyy s)uasa uy guaye yw op oqurwi “uuny ayer wo ymdey 2i50 10 un op #igj uermuey mynniodes eaveurfsuoiluaqut aBuNsIp wzijeor eu v ap jnooyfiur ourus wpopeitprion WAL NE \jP51'Se poytqrsod yzerawoyay axe a2} uistAnIzod un op Byewozoidax ‘No Dsopued-o7 WII -OIST MT COUT 4, PAIK ines yyeasope vonpued euutvasur nu roridaosod wisp josqe eluoptas o ad ey xley v pluopiaa gse2oe zorour u-opupmge “wnIe Zoe ~AgKOpE eT SSIe 9 © RO YOU Niltod-UMTp 19 ‘epewAape eo EWEMzaad Ate aISS uildaoiod yo ereysop © wuueosuy tortoise ehrsss-emes-y ,-«lnftr BiNod AVETIN Sra 31 18 MAURICE MERLEAU PONTY cea ce reprezinta pentru reprezentare ceput, colbul «faptelor iston ci unica modalitate de a exis iclei sau ale bucatii de cear’ losof. In fiecare ci , adic’ hu o lege de tip fizico- wve,-ci-formula_unvicompor- de natura, de. timp_si-de-moarte, 0 manier de a teprezenta lumea pe ca cbuie 88 sre s& 0 corecteze §i SA gi-o asume, Ai storie, Prin raportare la acestea, mt existé_cuvnt, gest snuite sau-intamplatoare,caresi_au_aiba 0 ie. Ma credeam mort de oboseala, un ministru carccare credea cf nu a spus decat o fraza de circumstanta, capita un sens, deoarece oboseala 9, exprima 0 anumi cA o anummita luare de pozitie fata de -un eveniment privit de aproape, atunci cand este frit, totul pare s8 se petreaci la intamplare: ambifia unuia, o anume ‘0 anume circumstanta locala par sa fi fost fe se compenseaz’ si iat cd aceast& puzderie joneaza o anumiti atitudine fata de le edrvi contururi sunt delimitate si esi injelegem istoria piecdnd de fe de fa religie sau, mai ale es ia dati. de fapte se strang laola sitwatia umand, su vadit sau poate prin psihologia_autoru i? ‘Trebuie sii i sub toate raporturile regis aceste unghiuri de vedere sunt adevarate.cu con si mergem pind in. strifundurile-istorici si sa de semmificafii existentiale care se explic’ de abordate. E adevarat, cum spune Marx, ¢& propriul cap, dare la fel de adevérat gi c& nu gandeste cu p rele, Sau, mai degraba, nu trebuic sé ne preocupa ie «capt “oarele» ei, ci de trupul ei. Toate explicatiile de ordi economic si psihologic ale unei doctri ganditorul nu gindeste niciodaté 1 decat plecand de la ceea ce existé. Chiar gi refleetia asupra unei doctrine nu va fi daca izbuteste si faci legatura cu externe si sf reageze cauzele si sensul do existenta. Exista, cum afirma Mh genesis)" care-ne Spunin istoria, Ca § dramal pe toate plant ru ne-am oarecare y Cel mai insemnat castig al fenomenologici. ch aaunit in nojiunea sa.despre_lume sau despre ra KA ‘remul_subjcctivism si extzemul objestivisi... Rationalitatca. misurati cu precizie in experienjele in-carc se ¢xisté rajionalitate inseamni cd perspectivele se se confirma recipros si-apare.un.sens. Dar aces si transformat in Spirit abso} j: fenomenologi infersectarea_cxperient sectarea_experi unora cu celelalte; asadar, ea este inseps fis_imtersubicctvitae care FENOMENOLOGIA PERCEPTIEL_ ‘oria doctrinei gi cu ex elegerca, c ‘sigur, pentru a respinge 0 doctrina, putea mulfumi doar sa o rel eveniment in vial na si ie. In cele din wma, je. Prin raportare la dimensivnile roadele istorici apar ca manifestiri ale soade ale nei drame ~ \ 64 existim jeazd. Faptul ca lume in se nf purd, ci sensul care r mele experic “iniseparabi temeiazd unitatea prin r prezente sia inedite. Idees se giseste inch din pp. 184 gi urmitoarele ‘ajaupout unds ys9)95 yors fw axBojouowoucyy 49p Sunyotzoqyon (Qxpauy pxo1) auuspiie:y uouDuppHY 2-14 a ajalumnSouns areoy, ,,ISesuy vo gzeramarur as ‘eqesSop Yeu ‘nes sysuy va ad yeazeq 33 eIBojousuoUdZ “Huy © osvfono! tO rnufiosox9 utsd BoLIOA 9§ 9129 2UDJOIA 198 un aidsap equoa ajso niennis ajaqure uy 1S “eleta wagortdury ou o3e9 oqagyoy o-nuud 18 sep ‘19 eidnse ozeroayoa uid Enseou eUOIst 9p tigesuodsar unuosap ‘vies tureul uP ON “syOSOIyy OP even un #8 1p «oumyzanyosdy engre 10) na THEN erfedxTEMES a1dsap eureas vop BS aivod ajg1 no alorst o ‘sts ys0de UL “IS nou UIP ollin] Wapan es CuLIEAUT ES RUUITOSUE o1OSOIY BrEZBADPY injos op ojoounp eye as [> — «arinjos» auunue o-nutid widists |-2s eU9Iq od aund se-s nu 1S a}Souljap 9] Joist isaoe fewUD01 JEP ‘eseoU aysiu juns vo “WsiA EORP ‘WoorZ es ‘woqgoid EoIp nu eountjes 16 pouIn] “Hieja1 so3sooe (Npou tHOIUNS OW o90:BO9P ‘]9 doNpOId OS {oJ 29 UW! {OU TROOP autg Yeu anf nu wou 1S sojaiuaLiadxe 1 ou09 Je fooeslt rus99e aueaoiy Uf “ea Bf OP puruzod Anonpur wenstowep o ys nes ovjonpap ud wiguTTZDI0p ‘© Bs omgan fow o1e9 ad FIMosoUNdoN Oo EYE as nu fo dfareds UE ‘pwajgoud 0 as9 nu vareryjeuoniey “wIpuyd o es 1S urEZtTeqo{s o es eouoout v ninuad ‘ereuruaiou sun] FIseIoE onlUEdeAS UY UH oreo utd ISnsut jmioe yeo9p apad gue o tom x6 “aed aouy aavo wip eoumny 8 vo ‘ee! ne: vulsjoop 0 ye ap ojuleue Your a1s9 va wwpigisod ye uid adsour nu wisaytueur Bjuorstxo gULADP ‘smeasiur 0 180} v eMFojouDUIOuay YD (mdey prezey 1orU ‘ow}duE,UL BS 29Ry 0 a1e9 eLOSOY a1sa juarstxaaid so8oy ro}stut 1S My] nau es snd Insndiuts recy “Rwuaistxsaid ounsiey o taruony tw argoseos va vane 9p “o[LqeHIADUE eID INU porp 18 osvzyjeos wsease Ypgisod a1s9 wind HeqosuL eaind sjouttes giurzaidos nu unindaouy Beye yy sesape inun vawzrpear ayS9 “Laue tuotase ‘to “igeyeard aenape jou Inun jRxo{as a1s9 ned BOSOIL “Toluarsixo varolouar¥! 19 “|QeTE ord ajuaysixa taun vosenrordxo oys0 nu vorBojouauiousy eouIN] "PH -ojst vumse ou e nuiuad ep o-au a1vo ad eannsoya vasaind od e182)

    You might also like