Professional Documents
Culture Documents
FOLEA COSMIN - Perfuzabile
FOLEA COSMIN - Perfuzabile
X)
4.2.1. Generalităţi
A. Definiţie
Preparatele perfuzabile sunt soluţii apoase sau emulsii U/A, izotonice sterile şi apirogene care
se administrează intravenos în volume de 100 ml sau mai mari cu ajutorul unui dispozitiv de
perfuzare.
B. Istoric
Istoricul acestei forme este comun cu cel al soluţiilor injectabile. Primele perfuzii au apărut la
noi în F.R. VI dar delimitarea lor de soluţiile injectabile apare în F.R. VIII supl. I prin apariţia
unei monografii de generalităţi.
În F.R. X avem o monografie generală „Infundibilia” şi 16 monografii de preparate
perfuzabile.
Câteva deosebiri importante între Perfuzii şi soluţiile injectabile:
- perfuziile se administrează în volume mari peste 100 ml până la 1-2 l în 24 ore;
- perfuziile de administrează numai i.v.;
- timp de administrare mai lung ½ oră până la 1-2 ore;
- perfuziile sunt soluţii apoase ( rar emulsii U/A);
- la perfuzii nu se administrează conservanţi;
- la perfuzii izotonia, izohidria şi lipsa substanţelor pirogene sunt obligatorii.
D. Dezavantaje
- administrarea presupune personal calificat;
- administrarea se poate face sub strictă supraveghere medicală;
- datorită volumului mare administrat pot produce tulburări cardiovasculare sau alte
complicaţii;
- preţ de cost ridicat;
- risc de septicemie, hepatită etc. în cazul administrării incorecte.
Pentru perfuzii trebuiesc respectate aceleaşi exigenţe privind componentele (substanţe active
şi auxiliare) ca şi la soluţiile injectabile, condiţiile de calitate sunt cele impuse de F.R. X cât
şi alte norme în vigoare.
izotonică – datorită aportului ridicat de lichide izotonice având ca urmare mărirea
spaţiilor interstiţiale rezultând edeme;
hipotonică . aport de apă fără electroliţi.
Pentru completarea carenţelor trebuie cunoscut exact raportul dintre anioni şi cationi din
organism, date ce se obţin în urma analizelor de laborator efectuate din serul bolnavilor.
Concentraţia electroliţilor se exprimă de obicei în mEq/l, deoarece presiunea osmotică a
soluţiilor depinde de numărul de molecule nedisociabile sau ioni prezenţi în unitatea de
volum şi nu de masa relativă a moleculei sau ionului. Rezultatele investigaţiilor de laborator
sunt exprimate tot în mEq/l. Pentru transformarea mEq în g se utilizează următoarea relaţie:
Există şi alte modalităţi de a transforma g/l în mEq/l şi anume prin utilizarea nomogramelor,
care sunt compuse dintr-o scală în stânga căreia se află cantitatea în g/l iar în partea dreaptă
corespondentul în mEq/l din substanţa respectivă.
Exemple de perfuzii cu electroliţi oficinale în F.R. X:
A1. Infundibili kalii et natrii chloridi – soluţie perfuzabilă de clorură de potasiu şi clorură de
sodiu care conţine 36 mmoli K+, 103mmoli Na+ ŞI 138 mmoli Cl-.
A2. Infundibile natrii chloridi – soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu conţine 9 g/l clorură de
sodiu sau 154 mmoli de Na+ şi 154 mmoli Cl-.
A3. Infundibili natrii chloridi composita - (Infundibili Ringeri) soluţie perfuzabilă de clorură
de sodiu compusă conţine 8,6 g/l clorură de sodiu, 0,5 g/l clorură de calciu, 0,3 g/l clorură de
potasiu care corespunde la: 147 mmoli Na+, 4 mmoli K+, 2,28 mmoli Ca2+, 156 mmoli Cl-.
A4. Infundibili natrii chloridi composita cum natrio lactato (Soluţie Hartmann) – Soluţie
perfuzabilă de clorură de sodiu compusă cu lactat de sodiu - conţine clorură de sodiu 6 g/l,
clorură de calciu 0,5 g/l, clorură de potasiu 0,3 g/l, acid lactic 4,02 g/l, hidroxid de sodiu 1,79
g/l care corespunde la 147 mmoli Na+, 4 mmoli K+, 0,77 mmoli Ca2+, 624 mmoli Cl-.
Acidoză metabolică care apare în urma unor boli (diabet zaharat) sau intoxicaţii) cu
salicilaţi, somnifere) manifestate prin scăderea concentraţiei de bicarbonat din organism.
b. Infundibili natrii lactatis – Soluţie perfuzabilă de lactat de sodiu – conţine 17,2 g/l lactat de
sodiu.
C2. Infundibili fructosi – Soluţie perfuzabilă de fructoză – conţine 5,4 g/ 1000 ml (izotonică)
şi mai sunt oficinale şi soluţiile fructoză 100 g/l şi 400 g/l. Spre deosebire de glucoză este
metabolizată parţial şi în absenţa insulinei.
D. Emulsii parenterale
Emulsiile parenterale sunt forme eterogene (U/A) care conţin o fază internă lipofilă (ulei de
soia, bumbac, susan în procent de 10-20%), emulgatori (lecitină, polisorbaţi) şi o fază externă
hidrofilă (apă). În modul acesta sunt prelucrate lipidele care au valoare energetică mai mare
decât glucidele şi proteinele. La preparare, se impun exigenţe şi anume: particulele fazei
interne să nu depăşească 5m. În cazul nerespectării acestor prevederi, pot apărea complicaţii
grave (chiar embolii grăsoase). În afară de importanţa lipidelor ca aport ridicat de calorii,
emulsiile parenterale U/A prezintă avantajul că sunt lipsite de efecte osmotice şi nu irită
endoteliul venos. Administrarea emulsiilor parenterale trebuie să se facă încet şi nu trebuie
făcută timp îndelungat. Industria produce emulsii parenterale tipizate sub diferite denumiri
comerciale.
Perfuziile înlocuitoare de plasmă sunt utilizate în situaţiile în care volemia este mult
diminuată în urma unui accident, intervenţiei chirurgicale, situaţie care poate pune în pericol
viaţa individului. Pentru corectarea de urgenţă a acestei stări ,există următoarele posibilităţi:
- transfuzia de sânge;
- administrarea de perfuzii înlocuitoare de plasmă.
Pentru completarea volumului circulant este necesar adăugarea unor perfuzii care conţin
substanţe, care menţin apa în circuitul vascular timp mai îndelungat. Perfuziile de electroliţi
folosite iniţial nu răspund satisfăcător acestei cerinţe, deoarece electroliţii difuzează rapid din
spaţiul vascular, apa fiind eliminată destul de rapid. Pentru rezolvarea acestei probleme s-a
recurs la coloizi hidrofili care au capacitatea de a reţine apa un timp mai îndelungat în
circuitul vascular.
Pentru a fi utilizabilă o substanţă ca înlocuitor de plasmă, aceasta trebuie să îndeplinească
câteva condiţii:
- să nu aibă caractere antigenice;
- să nu aglutineze eritrocitele;
- să se elimine complet din organism în câteva zile.
În F.R. X avem oficinale următoarele perfuzii utilizate ca înlocuitoare de plasmă:
F3. Infundibili Dextrani 40 cum natrio chlorido – Soluţie perfuzabilă de dextran 40 cu clorură
de sodiu – conţine 100 g/l dextran 40 şi 9 g/l clorură de sodiu.
F4. Infundibili Dextrani 70 cum natrio chlorido – Soluţie perfuzabilă de dextran 70 cu clorură
de sodiu – conţine 60 g/l dextran 70 şi 9 g/l clorură de sodiu.
G. Perfuzii medicamentoase
Acest tip de perfuzii se administrează în diferite situaţii:
- în timpul intervenţiilor chirurgicale, când odată cu perfuzia se administrează diferite
medicamente;
- când substanţa medicamentoasă este inactivă sau nu este tolerată pe cale orală;
- când este nevoie de realizarea rapidă a unor concentraţii terapeutice sanguine care nu pot fi
obţinute altfel;
- la substanţele medicamentoase cu viteză de eliminare mare.
Utilizarea acestui gen de preparate se poate menţine concentraţia de substanţă
medicamentoasă la nivel constant pe întreaga perioadă a administrării.
G2. Infundibili tinidazoli – Soluţii perfuzabile de tinizadol – conţine 2 g/l tinizadol. Indicaţiile
sunt asemănătoare cu cele ale soluţiei perfuzabile de metronidazol.
A. Aspectul
INCOMPATIBILITATI DE SERINGA
BIBLIOGRAFIE
incompatibile (balnear-corporesano.ro)
Preparate perfuzabile. Infundibilia (F.R. X) (muhaz.org)
Farmacopeea Romana Editia a X-a si Suplimentul
Farmacopeea Europeeana
FOLEA COSMIN