UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ, SPORT ȘI KINETOTERAPIE

BASCHETUL- un sport pentru toate varstele

Bogdan Olaru

Anul I, Grupa 201

Bucuresti, 2021A
 I. BASCHETUL – SCURT ISTORIC, CARACTERISTICI ŞI TENDINŢE ACTUALE

Baschetul este unul dintre cele mai practicate sporturi din lume, o activitate care aduce multe beneficii
pentru sănătate. Baschetul este un sport și pentru copii și pentru adulți, care atrage prin frumusețea și
spectaculozitatea lui. Acest sport de agrement este practicat de oamenii de toate vârstele, din întreaga
lume. Baschetul a devenit apreciat și de femei, multe dintre ele aleg să facă acest sport atât de interesant.
Datorită beneficiilor pe care le oferă, baschetul are mulți susținători entuziasmați mai ales în rândul tinerilor.

1. Scurt istoric
Baschetul face parte din categoria jocurilor inventate. Cunoaşterea istoricului şi a evoluţiei jocului ne ajută
să înţelegem baschetul ca joc sportiv, în actualul lui stadiu de dezvoltare, precum şi regulile complicate dar
logice.

Jocuri cu mingea, asemanatoare baschetului pe care-l cunoastem noi astazi, au fost practicate cu multe
secole în urma în diferite zone ale lumii.Vechile populaţii incaşe, maia şi aztece practicau un joc în care
mingea era aruncată într-un inel de piatră, suspendat orizontal pe un zid. Băştinaşii din Florida aveau o ţintă
formată dintr-un coş de nuiele iar indienii din America plasau un fel de coş în trunchiuri de copac.

În anul 1891, un tânăr asistent de la colegiul Spring-field, din statul Massachusetts, SUA, pe numele sau
James A. Naismith, încercând să facă mai variate lecţiile de educaţie fizică ale studenţilor, cu un conţinut
mai atractiv şi mai dinamic, fără condiţii materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu
13 reguli noi şi a înlocuit poarta cu un coş suspendat pe un perete. Astfel a luat naştere sportul căruia i s-a
spus apoi baschet ball (basket = coş, ball = minge).

La început echipele erau alcătuite din câte 50 de jucători, apoi numărul s-a redus treptat pentru a se ajunge
la echipe formate din 5 jucători pe teren. Jocul se răspândeşte în Europa, fiind prezentat demonstrativ la
Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). Este de mentionat că baschetul a fost primul joc pe echipe în
care au aparut fetele pe terenurile sportive.

Baschetul în România
Jocul de baschet se raspandeste in Europa la inceputul secolului XX, fiind prezentat demonstrativ la
Jocurile Olimpice din 1904, de la St. Louis. In 1932 se constituie Federatia Internationala de Baschet
Amator (F.I.B.A.). Romania s-a aflat printre cele 8 tari membre fondatoare ale forului mondial alaturi de
Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elvetia si Portugalia. Din 1935 se disputa
campionatele europene (la care a participat si tara noastra).

La noi in tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate in 1920.. , în anul 1922 apare si primul si
unicul teren regulamentar din Bucuresti, care a fost amenajat în curtea Liceului Mihai Viteazu. La putin
timp dupa aparitia "cadrului" oficial, este organizat si primul campionat inter-scolar, câstigat, evident, de
echipa gazdelor de la Liceul Mihai Viteazu.

După primul război mondial, în România baschetul a făcut primii paşi, odată cu pătrunderea capitalului
american în industria petrolieră. Angajaţii americani erau organizaţi în diferite societăţi, printre care şi
instituţia cultural-religioasă YMCA. Una din sarcinile acestei societăţi a fost promovarea sporturilor tipic
americane, unde pe lângă box şi atletism, baschetul ocupa un loc de frunte

Totodata, firul istoriei baschetului românesc consemneaza faptul ca prima întâlnire oficiala de baschet din
România a fost câstigata de echipa Liceului Mihai Viteazu, cu scorul de 11- 9, în disputa cu jucatorii
Liceului Dimitrie Cantemir. În 1922 este organizat primul campionatregional al Munteniei, cu participarea
a 15 echipe, provenind de la 8 cluburi sportive. Incepand cu anul 1928 se constituie diferite echipe, exclusiv
masculine, la cluburile Sportul Studentesc, Juventus sau T.C.R , în 1929 este organizat primul campionat
bucurestean, care s-a desfasurat în luna mai cu participarea a cinci echipe: Tenis Club Român, PTT, YMCA,
Viforul Dacia si Rugby Club Român. In ultimul act al competitiei au intrat TCR si YMCA, prima echipa
câstigând laurii primului turneu din Capitala, cu scorul 38-32. Totodata, organizatorii l-au desemnat pe
Richard Hillard ca fiind cel mai valoros jucator, acesta dovedindu-se, ulterior, unul dintre promotorii
importanti ai baschetului românesc. În anul de referinta1931 ia fiinta si Federatia Româna de Baschet si
Volei, avându-l ca presedinte pe I. C. Marinescu . In aceasta perioada nu existau mai mult de 150-200
sportivi legitimati, baschetul traind mai ales din insistentele si pasiunea unor animatori. Dupa 23 august
1944, odata cu instaurarea regimului comunist acest sport incepe sa aiba caracter de masa, ca de altfel
majoritatea activitatilor sportive din acea vreme. Sunt organizate campionate republicane (incepand cu anul
1947), se participa la primele Jocuri Balcanice (1946), sunt organizate anual campionate scolare si
universitare precum si festivaluri de minibaschet pentru copii. Dintre performantele Romaniei pe plan
international mentionam clasarea de 3 ori pe locul IV la campionatele feminine europene (1964,1966, 1968)
si de 2 ori pe locul V la cele masculine (1957,1967), precum si unele succese ale echipelor de club Steaua,
Dinamo, Politehnica Bucuresti, Rapid in cupele europene. In 1981, la Campionatele Mondiale Universitare
echipa de fete a Romaniei s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a ocupat
locul IV. In 1991 echipa masculina de baschet juniori a Romaniei a inregistrat cea mai buna peformanta a
vreunui lot din Romania la un campionat mondial de baschet clasandu-se pe locul V la CM de la Edmonton,
Canada. Din lot faceau parte, printre altii, Ghita Muresan, singurul roman care a evoluat in NBA sau
Constantin (Titi) Popa, doi dintre cei mai cunoscuti baschetbalisti romani pe plan international.

2. Caracteristici
Baschetul poate fi practicat atât în scop competiţional, cât şi ca activitate fizică recreativă, de întreţinere
sau ludică; el poate fi practicat de copii şi tineri, de ambele sexe, de bărbaţi şi femei, de oameni în vârstă
înaintată.

Baschetul este un joc sportiv ce dispune de o gamă variată de procedee tehnice, de acţiuni tactice de la cele
mai simple până la cele mai complexe. Acest fapt solicită jucătorilor o pregătire continuă şi perseverentă,
iar profesorilor, eşalonarea treptată în predarea succesiunii de învăţare şi perfecţionare a tehnicii şi tacticii.
Baschetul oferă momente de o deosebită spectaculozitate; alternarea rapidă a situaţiilor ofensive cu cele
defensive, posibilitatea jucătorilor de a-şi etala fantezia şi inventivitatea fazelor de joc, aruncările
acrobatice, pasiunea întrecerii.

Baschetul determină dinamismul în desfăşurarea fazelor de joc. Dimensiunile relativ reduse ale terenului
de joc, precum şi numărul mic de jucători, determină deplasări ale acestora şi o circulaţie a mingii foarte
rapidă, jucătorii participând permanent atât la faza de atac, cât şi la cea de apărare.

Baschetul asigură o lărgire a bagajului de cunoştinţe şi de stimulare a iniţiativei creatoare: varietatea

procedeelor tehnice, concretizată prin multitudinea de acţiuni tactice, oferă mari posibilităţi de studiu
practico-teoretic.

Baschetul influenţează pozitiv dezvoltarea multilaterală a tineretului, contribuind la întărirea sănătăţii şi la

dezvoltarea calităţilor morale şi de voinţă, obligându-l pe sportiv la o comportare demnă, de sportivitate,
de fair-play.

3. Tendinţe actuale
Ca urmare a unui permanent şi continuu proces de selecţie, instruire şi pregătire, desfăşurat pe baze
ştiinţifice, riguroase, asistăm astăzi la o continuă creştere a nivelului măiestriei în practica jocului, lucru ce
determină modificări în orientarea jocului de baschet actual: îmbinarea armonioasă a particularităţilor de
ordin tehnic, tactic, temperamental şi psihic ale fiecarui jucător cu cele ale pregătirii generale şi specifice;
apărarea a căpătat un caracter din ce în ce mai activ, mai agresiv, determinat de puternica dezvoltare a
acţiunilor tactice individuale şi colective de atac; prin tactica colectivă de echipă se valorifică la cel mai
înalt nivel potenţialul individual al fiecărui jucător; mobilitatea capacităţii de adaptare a pregătirii fiecărei
echipe faţă de aceste tendinţe începând chiar cu etapa iniţierii copiilor; manifestarea unei atitudini din ce în
ce mai conştiente faţă de pregătire, dusă până la sacrifici.

4. Indici de selectie
Selectia primara se face la varsta de 7, 9 ani si cuprinde grupe de copii.
Depistarea unor elemente talentate trebuie facuta cat mai repede si orientarea spre o pregatire metodica
timpurie. Cunoscand particularitatile varstei este bine ca in selectie sa operam cu urmatorii indici: - stare
de sanatate foarte buna, cu depistarea in antecedente a suferintelor la nastere, a hepatopatiilor si
nefropatiilor, a reumatismului acut, a ectopiilor testiculare, herniilor, epilepsiei, sechelelor de poliomelita,
manifestarilor tuberculoase, etc.;dezvoltarea fizica buna, copii inalti sau foarte inalti, cu echilibru ponderal,
cu bagaj motric cat mai complet, fara deficiente fizice mai mari de gradul I si fara antecedente
heredocolaterale (atentie la talia parintilor).
Vor fi preferati copiii mai dinamici, cu temperament vioi, spirit de observatie, ambitiosi, cu capacitate de
intuitie. Perioada de practicare a minibaschetului este o perioada de urmarire in timp a evolutiei copilului
in procesul de instruire, care reclama o colaborare stransa intre medicul sportiv si psiholog. De asemenea,
se recomanda pastrarea legaturii cu parintii copiilor pentru orientarea spre o motivatie serioasa in pregatirea
pentru acest sport frumos, dar dificil.
Selectia secundara are loc la 12 , 14 ani si foloseste indicii: - talia inalta si foarte inalta (la 14 , 15 ani baietii
trebuie sa aiba 1,85 , 1,88 metri fundasii, 1,90 , 1,96 metri extremele, iar pivotii peste 2 metri; fetele pornesc
de la 1,65 metri, pentru pivoti, cautand sa depaseasca 1,85 metri); - reactivitatea psihomotrica buna si foarte
buna; - capacitate aeroba buna; - coordonarea motrica (indemanare) buna si foarte buna, test Purdue,
Pagboard pentru mana dreapta 16 puncte/30 secunde, mana stanga 15 puncte /30 secunde, ambele maini
peste 25 puncte/30 secunde, la asamblaj peste 35 puncte/1 minut; - inteligenta generala buna, testul I cu
peste 110 puncte; - diametrele longitudinal palmar (20 , 21 centimetri) si transversal mari (24 , 25
centimetri), mobilitate articulara foarte buna; se vor ajuta copiii cu platfus sau se vor da indicatii pentru
efectuarea exercitiilor corrective; - stare de sanatate foarte buna, se va evalua pubertatea si rezervele de
crestere (radiografia cartilajelor de crestere), gradul de maturitate sexuala, depistarea eventualelor semen
de gigantism patologic (adenom hipofizar), acuitatea vizuala, mobilitatea articulatiilor radiocarpiene (flexia
si extensia la 90°), - anvergura mare (+6 , 8 centimetri peste talie); - capacitate vitala buna (4000 , 5000
mililitri); - atentia distributive buna, test Praga, 57 puncte in 16 minute.
Toate testele efectuate se vor interpreta integral, facandu-se o apreciere globala, de sinteza, in care se va
tine seama de transformarile importante ce vor avea loc in anii urmatori.

Selectia finala se adreseaza, in general, sportivilor care au trecut prin celelalte etape de selectie si se vor lua
in consideratie acei parametric care mai pot fi influentati prin antrenament, dupa cum urmeaza:

▪ talie foarte inalta (nu mai poate fi influentata);

▪ capacitatea aeroba si anaeroba foarte bune si excelente;
▪ reactivitatea psihomotorie foarte buna; inteligenta generala buna;
▪ coordonarea motrica foarte buna;
▪ starea de sanatate buna.

Interpretarea acestor indicii trebuie facuta tot integrat, global. Uneori preferam un jucator cu calitati psihice
deosebite (combativ, indemanatic, darz, rezistent la stress, ambitios, etc.) chiar daca are o talie medie in
locul unuia cu talie foarte mare, dar deficitar la calitatile psihice. Selectia finala se face in cadrul jaloanelor
descries, insa numai verificarea jucatorilor in situatii de joc pot fi decisive.

De fapt, acesta reprezinta adevaratul criteriu de selectie, care evidentiaza talentul.

"Initiativa libera nu este decat o meditatie intre functiunea care defineste pe fiecare echipier ca
individ comun si echipa. Daca initiativa individuala ar lua-o inaintea acestei organizari colective si
ar tinde se se afirme pentru ea insasi, spiritul de echipa ar fi pierdut"

J.P. Sartre

Baschet-ul este unul dintre cele mai raspândite jocuri sportive din lume.

De la New York in Londra, in Paris sau in Tokio. Din Sarajevo in Buenos Aires sau in Los Angeles. Din
Bucuresti in Roma sau in Moscova. Din Rucker Park si celelalte playground-uri americane la terenurile din
campiile prafuite ale Africii. Din "Studentesc-ul" bucurestean la terenurile din supersofisticatele arene
americane. Oriunde in lume unde exista o minge si un obiect care are forma de inel, se poate juca baschet.

II. Informatii Utile.

• Timp de joc,scor egal si prelungiri

Jocul consta în patru (4) perioade (sferturi) a câte 10 minute fiecare.Va exista o pauza de doua minute între
perioadele (sferturile) 1 - 2 si 3 - 4 si inaintea fiecarei prelungiri.Intervalul (pauza) dintre reprize (intra
sfertul 2 si 3) va fi de 15 minute.Daca scorul este egal la teminarea celei de-a patra perioade jocul va
continua cu o prelungire de cinci (5) minute, sau cu atâtea prelungiri câte sunt necesare pentru a decide un
învingator.Echipele vor continua sa joace si sa arunce de-a lungul tuturor prelungirilor la aceleasi cosuri la
care au jucat în cea de-a patra perioada.

• Inceputul jocului

Pentru toate jocurile, echipa mentionata prima in program (echipa gazda) va avea dreptul sa-si aleaga cosul
si banca echipei.Aceasta alegere va fi adusa la cunostinta arbitrului principal cu cel putin 20 minute inaintea
orei de inceput a jocului.Inaintea primei si a celei de-a treia perioade de joc, echipele au dreptul sa se
incalzeasca in jumatatea de teren in care se gaseste cosul adversarilor.Echipele trebuie sa schimbe terenul
pentru a treia perioada de joc.Jocul nu poate începe daca una dintre echipe nu are în teren cinci (5) jucatori
gata de joc.Jocul începe oficial prin angajarea mingii între doi, in cercul central, atunci cand mingea este
atinsa regulamentar de unul dintre participantii la angajare.

• Starile mingii

Mingea poate fi vie sau moarta.Mingea devine vie, când: În timpul unei angajari între doi, mingea este
regulamentar atinsa de unul dintre saritori.În procedura de executate a aruncarilor libere, arbitrul pune
mingea la dispozitia celui care urmeaza sa execute aruncarea / aruncarile libere.În timpul repunerii în joc
din afara limitelor terenului, mingea este la dispozitia jucatorului care efectueaza repunerea în joc.Mingea
devine moarta, când:
-A fost reusit un cos din actiune sau o aruncare libera.
-Un arbitru fluiera când mingea este vie.
-Este vizibil ca mingea nu va intra în cos în urma unei aruncari libere, care este urmata de:
-Una sau mai multe aruncari libere.
-O noua sanctiune ( aruncare sau aruncari libere) si / sau o repunere în joc din afara limitelor terenului.
-Se aude semnalul operatorului de 24 secunde si mingea este vie.
-Se aude semnalul sonor care marcheaza terminarea timpului de joc al unei perioade sau al unei
prelungiri.
-Mingea care este deja în aer ca urmare a unei aruncari la cos este atinsa de un jucator al uneia dintre echipe,
dupa:
-Expirarea timpului de joc al unei perioade sau prelungiri.
 -Ce un arbitru a fluierat.
-Ce se aude semnalul sonor al aparatului de 24 secunde.Mingea nu devine moarta si punctele trebuie
acordate daca ele au fost reusite atunci când:
-Mingea este în aer în urma unei aruncari la cos din actiune si un arbitru fluiera sau se aude semnalul sonor
al cronometrului oficial de joc sau al celui de 24 secunde.
-Mingea este în aer dupa o aruncare libera si un arbitru fluiera pentru a penaliza o infractiune, alta decat cea
comisa de executantul aruncarilor.

-Un adversar comite o greseala atunci când mingea este înca controlata de un jucator care arunca la cos si
care îsi termina actiunea printr-o miscare continua, începuta înainte ca greseala sa fi fost comisa.

• Cos reusit si valoarea sa

Un cos reusit din teren este atribuit echipei care a atacat cosul în care mingea a fost aruncata, dupa cum
urmeaza:
-Un cos reusit in urma unei aruncari libere conteaza 1 punct.
-Un cos reusit din zona cosului de 2 puncte conteaza 2 puncte.
-Un cos reusit din zona cosului de 3 puncte conteaza 3 puncte.Daca o echipa înscrie accidental în propriul
cos punctele conteaza si vor fi inregistrate in contul capitanuluiechipei adverse.Daca o echipa înscrie
deliberat în propriul cos, aceasta este o abatere si cosul nu trebuie sa conteze.Daca un jucator face ca mingea
sa intre accidental sau intentionat în cos de jos în sus aceasta esteo abatere.

• Cand se termina o perioada sau un joc

O perioada, o prelungire sau un joc trebuie sa ia sfârsit atunci când se aude semnalul sonor al cronometrului
care indica terminarea timpului de joc.Când o greseala este comisa chiar in momentul, sau putin înainte de
a se auzi semanlul cronometrorului care indica sfârsitul unei perioade sau al unei prelungiri, eventualele
aruncari libere acordate ca urmare a sanctiunii aplicate trebuie sa fie executate.

III. LOCUL BASCHETULUI IN SISTEMUL EDUCATIEI FIZICE SI

SPORTULUI

Sportul, are ca trasatura fundamentala competitia cu caracter preponderent de intrecere, dar si caracter
formativ, prezent atat in sportul de performanta, cat si in sportul pentru toti. Functiile sportului sunt
complexe, actionand asupra sportivului, raspunzand nevoii de miscare a tinerilorde pretutindeni. De altfel
corespondenta intre practicarea educatiei fizice si sportului, in diversele ei forme si efectul, impactul
acestora, se rasfrange in ansamblul vietii sociale, aducand continuitatea stucturala a intregului sistem
formativ si educational.

In domeniul educatiei fizice si sportului regasim obiective cu functii fiziologice, altele cu functii instructiv-
educative si nu in ultimul rand, obiective cu functii sociale. Daca imbinam functiile, cea de profesie,
educativa, de relaxare, de divertisment, igiena, agonistica, de autodepasire, ajungem la relatiile
interpersonale atat de importante in dezvoltarea tineretului si a societatii in general.
Practicarea sportului reprezinta un act de cultura, deoarece atat cultura cat si educatia activitatilor corporale
sunt componente indestructibile ale vietii sociale moderne, ale culturii umane, in general. Jocurile sportive
inventate, colective (printre care i baschetul) sau individuale, sunt adevarate cuceriri ale civilizatiei, si
asezate definitiv in patrimoniul fiecarei natiuni. Educatia fizica si sportul constituie un importantfenomen
social al lumii moderne. Dorinta de concurs, de intrecere a tuturor celor care participa la diferitele activitati
sportive, invingerea spatiului, a timpului, a obstacolelor naturale si artificiale dar si a unui adversar va fi pe
deplin satisfacuta prin practicarea jocului de baschet.

Pe glob este estimat ca 72% din populatie este practicanta a baschetului, sub diverse forme,la diferite
categorii de varsta.Din punct de vedere al continutului si al sferei domeniului se poate considera ca jocul
de baschet este:

o joc sportiv colectiv;

o sport;
o disciplina sportiva;
o mijloc al educatiei fizice si sportive;
o sport complementar;
o spectacol sportiv;
o disciplina stiintifica sportiva aplicata;
o disciplina de invatamant.

a) Joc sportiv colectiv.Baschetul face parte din categoria jocurilor sportive inventate, este un joc sportiv
colectiv, rod al creativitatii si imaginatiei umane, o forma organizata de activitate sociala; este un mod
specific de manifestare si practicare, cu caracter ludic si sportiv al activitatii corporale, si a exercitiului fizic,
in care participantii, constituiti in doua echipe de cate cinci jucatori aflati temporar in raport de adversitate
neostila (rivalitate sportiva), lupta pe un teren special amenajat, pentru obtinerea victoriei prin manevrarea
mingii in limitele impuse de regulament, in scopul de a obtine un numar cat mai mare de puncte.

b) Sport.Baschetul este un sport, deoarece are la baza o activitate specifica de intrecere in care se valorifica
intensiv formele de practicare a exercitiilor fizice in vederea depasirii proprii sau a adversarului, de aceea
baschetul poate fi practicat ca: sport de agrement, sport pentru baza de masa a performantei, sport de
performanta si sport de inalta performanta.

c) Disciplina sportiva.Statutul de disciplina sportiva, ii este determinat jocului de baschet de:cadrul

organizatoric si sportiv institutionalizat pe plan national si international alaturi de celelalte discipline
sportive.In tara noastra activitatea baschetbalistica se desfasoara in cadrul organizatiilor sportive de
performanta de tip Asociatie Sportiva si Club Sportiv care pot fi:

I. persoane juridice de drept public;

II. persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ;
III. societati comerciale sportive pe actiuni.

Activitatea organizatiilor sportive de performanta este condusa si coordonata de catre Federatia Romana
de Baschet (F.R.B) care, alaturi de alte 164 de federatii nationale sunt afiliate Federatiei Internationale de
Baschet Amator (F.I.B.A).Sportivii componenti ai acestor organizatii sportive sunt legitimati si participa
la competitii amicale si oficiale pentru obtinerea de titluri de campioni sau de calificare intr o categorie
superioara. In Romania structura piramidala a competitiilor cuprinde:

✓ Campionatul National de Minibaschet categoriile I si II-masculin si feminin;

✓ Campionatul National de Juniori III- sub 14 ani, masculin si feminin;
✓ Campionatul National de Juniori II- sub 16 ani, masculin si feminin;
✓ Campionatul National de Juniori III- sub 18 ani, masculin si feminin;
✓ Campionatul National de Tineret- sub 20 ani, masculin si feminin;
✓ Campionatul National de Seniori Div."B"si"A"- masculin si feminin.

d) Mijloc al educatiei fizice si sportive.Considerarea baschetului ca mijloc al educatiei fizice si sportive

reprezinta recunoasterea functiei formative a acestuia. Functia formativa constituie o componenta importanta
a conceptului despre baschet, calitate oficializata in programele de educatie fizica scolara.Legatura dintre
educatia fizica si educatia sportiva reprezinta utilizarea sporturilor si jocurilor sportive in realizarea
obiectivelor si functiilor educatiei fizice.Din aceste considerente, baschetul este un mijloc nu numai al
educatiei sportive sau al educatiei fizice, ci unul dintre mijloacele tipice ale educatiei sportive si fizice
moderne.Baschetul sub aspect educational contribuie la:

➢ intarirea sanatatii;
➢ dezvoltarea si educarea calitatilor motrice si psihice;
➢ dezvoltarea fizica;
➢ educatia spiritului de colectiv si de competitivitate;
➢ dezvoltarea capacitatii de autoorganizare si autoconducere.

e) Sport complementar.Calitatea de sport complementar data baschetului este o consecinta a valorii lui
educative, care influenteaza asupra calitatilor motrice si psihice, inclusiv asupra trasaturilor morale si
volitive.Din toate jocurile sportive, baschetul este cel mai frecvent utilizat ca sport complementar, fiind
recomandat in toate perioadele antrenamentului sportiv, inclusiv in cea competitionala, aceasta recomandare
bazandu-se pe:

influenta baschetului asupra motricitatii, psihicului si functiilor organismului;

avantajul de a putea fi practicat sub forma simplificata, ca numar de jucatori dar si ca suprafata de
joc (ex.streetball);
posibillitatea de a fi practicat ca mijloc de pegatire fizica generala, ca mijloc de odihna si recreere
activa.

f) Spectacol sportiv.Caracteristica de spectacol sportiv este comuna tuturor sporturilor in care competitiile
pot fi vizionate de catre spectatori, dar mai ales baschetului care este si supranumit " cel mai spectaculos joc
al planetei". De aceea profesorii, antrenorii si sportivii au obligatia morala ca echipa sa fie astfel pregatita
incat prestatia lor in jocuri sa aiba toate caracteristicile unui spectacol sportiv, care sa contribuie la cultura si
educatia pe plan sportiv a spectatorilor.Referitor la latura educativa a baschetului considerat ca spectacol
sportiv, implica si aspectul denumit"fair-play", in spiritul caruia fiecare trebuie sa contribuie la cultura si
educatia pe plan sportiv a spectatorilor.
 g) Disciplina sportiva aplicativa.Considerarea baschetului ca disciplina sportiva aplicativa se refera la
toti specialistii, indeosebi profesorii de educatie fizica si antrenorii, care prin pregatirea si investigatiile pe
care le fac se alatura celorlalti specialisti ai educatiei fizice si sportului. Jocul de baschet trebuie investigat
de pe pozitiile tuturor stiintelor si in primul rand al stiintelor din domeniul educatiei fizice si anume: teoria
si metodica educatiei fizice, psihologia educatiei fizice, fizologia sportului, sociologia sportului sau
pedagogia. Calitatea de interdisciplinaritate confera baschetului caracteristica de a avea si o metodologie
de cercetare stiintifica proprie.

g) Disciplina de invatamant.Specialistii care se formeaza in unitatile de invatamant specifice educatiei

fizice si sportului pot avea nivele de pregatire diferite in raport cu gradul de insusire al disciplinei baschet:
instructorii sportivi, antrenorii, profesorii de educatie fizica sau cercetatorii stiintifici.Important este ca acesti
specialisti sa fie formati teoretic si practic, cu cunostiinte, priceperi si deprinderi in principal metodologice,
predarii baschetului in unitatile sportive sau in cele de invatamant.

IV. National Basketball Association ( NBA )

• Prima aruncare de trei puncte in NBA

Putina lume stie, ca acum 30 de ani erau foarte putini jucatori de baschet profesionisti, care sa reuseau
sa arunce de dupa arcul de trei puncte. In data de 11 Octombrie 1979, Chris Ford, jucatorul lui
Boston Celtics a reusit prima aruncare de trei puncte in NBA.

Abia peste 2 saptamani acesta a aflat acest lucru de la un membru al clubului si nici nu prea i s-a dat
atentie, pentru ca Larry Bird juca primul meci in NBA, in acea perioada. La fel si Magic Johnson.

Momentul avusese loc in primul sfert al meciului dintre Boston Celtics si Houston Rockets. Erau
ultimele secunde din posesie, Chris Ford avea destul spatiu pentru o aruncare. El spune ca si-a dat
seama ca era o aruncare de dupa arc, insa nu stia ca este prima, in NBA.

Inainte de aceasta, doar in ABA (American Basketball Association) se aruncase de la 3 puncte. Celtics
avea doar 2 jucatori care mai aruncasera de dupa arc: Rick Barry si Don Chaney. Era cu totul alt joc pe
atunci.

• Regulile baschetului din NBA vs. Regulile internationale FIBA.

Sunt foarte multe reguli in baschetul international FIBA care nu se aplica in alte ligi de baschet, precum
NBA (National Basketball Association), NCAA (National Collegiate Athletic Association - liga colegiilor
din Statele Unite ale Americii), WNBA (Women's National Basketball Association - liga fondata de NBA).
Voi prezenta diferentele dintre acestea pentru baschetul cel mai mult apreciat, si anume, baschetul din NBA
si baschetul international. Voi acoperi doar regulile care influenteaza jocul in masura mai mare.

Dimensiunie sunt mai mari in NBA

Linia de trei puncte este masurata din centrul cosului si in NBA este mai departata cu aproape 1m (7.24 m
fata de 6.25 m in baschetul international). De multe ori vad jucatorii Statelor Unite miscandu-se si chiar
aruncand de mai departe de linia de 3 puncte normala din baschetul international. Sunt obisnuiti cu
semicercul din NBA, si probabil au anumite repere dupa care se orienteaza pe teren.

Jucatorii din NBA sunt obisnuiti sa joace mai mult (48 de minute), datorita lungimii sfertului de joc de 12
minute in liga americana. De aceea, echipa Statelor Unite are un plus de rezistenta (ceea ce poate fi crucial,
mai ales in ultimul sfert), fiindca adversarii lor alearga doar 40 de minute in mod obisnuit intr-un meci.
Lungimea terenului este cu putin mai mare in NBA (28.65 m) fata de baschetul international (28m), dar
acest lucru nu influenteaza mult jocul. Diferenta aceasta a aparut, probabil, din cauza diferentei de unitati
de masura (ft in SUA), americanii dorind sa aiba o lungime de exact 94 ft.

Diferente de joc in NBA si baschetul international.

Cateodata jucatorii americani se opresc in a juca si se intorc in defensiva daca mingea trece peste panou.
Aceasta pentru ca in NBA jocul este oprit in astfel de situatii. In meciurile internationale, euroliga etc.,
jocul continua daca mingea nu atinge suporturile panoului.
In baschetul international jucatorii nu au voie sa ceara timeout. Kobe Bryant a incalcat aceasta regula vara
trecuta intr-un meci de pregatire. Doar antrenorul are voie sa ceara timeout. Are la dispozitie 2 timeout-uri
in prima repriza, 3 in a doua repriza, si cate unul pentru fiecare prelungire (overtime) a meciului. In NBA
se complica lucrurile. Sunt doua tipuri de timeout-uri: obisnuit (60 de sec) si de 20 de secunde. Se dau 6
obisnuite pentru tot meciul de baschet si 2 pentru perioada de prelungiri, dar se mai dau si cate unul de 20
de secunde pentru fiecare repriza si fiecare perioada de prelungire. Se pot lua doar 3 timeout-uri in al 4-lea
sfert.

O regula interesanta, mai nou introdusa in NBA (2007-2008), este ca daca o echipa are 2 sau 3 timeout-uri
obisnuite in ultimele 2 minute din al 4-lea sfert sau prelungire acestea se vor schimba intr-unul obisnuit si
unul de 20 de secunde. Astfel nici o echipa nu are mai mult de 2 timeout-uri intr-un final de meci.
Numarul de faulturi pe care poti sa le comiti intr-un meci international este de maxim 5. Jucatorii NBA/SUA
sunt afectati in mare parte, deoarece in liga americana sunt permise 6 faulturi. Chiar in aceasta vara Lebron
James a fost eliminat in ultimele 5 minute din meciul cu Rusia pentru comiterea celui de-al cincilea fault.
Inca o regula foarte importanta este cea de goaltending. Dupa regulile FIBA, din momentul in care mingea
atinge inelul, orice jucator o poate juca. In NBA, exista un cilindru imaginar cu baza pe inel, iar daca mingea
e in acel cilindru cu orice parte a ei se aplica regula privitoare la goaltending.