DATE DOWNLOADED: Sat Aug 8 14:25:41 2020

SOURCE: Content Downloaded from HeinOnline

Citations:

Bluebook 20th ed.

Roxana Beatrice Teslovan, Child Pornography: An Outlook over the Criminalisation of
the Offense in the Form of Possessing and Accessing Pseudo-Pornography and Virtual
Pornography, 2015 CDP 122 (2015).

ALWD 6th ed.

Roxana Beatrice Teslovan, Child Pornography: An Outlook over the Criminalisation of
the Offense in the Form of Possessing and Accessing Pseudo-Pornography and Virtual
Pornography, 2015 CDP 122 (2015).

APA 7th ed.

Teslovan, R. (2015). Child pornography: An outlook over the criminalisation of the
offense in the form of possessing and accessing pseudo-pornography and virtual
pornography. Caiete de Drept Penal, 2015(2), 122-140.

Chicago 7th ed.

Roxana Beatrice Teslovan, "Child Pornography: An Outlook over the Criminalisation of
the Offense in the Form of Possessing and Accessing Pseudo-Pornography and Virtual
Pornography," Caiete de Drept Penal 2015, no. 2 (2015): 122-140

McGill Guide 9th ed.

Roxana Beatrice Teslovan, "Child Pornography: An Outlook over the Criminalisation of
the Offense in the Form of Possessing and Accessing Pseudo-Pornography and Virtual
Pornography" [2015] 2015:2 Caiete de Drept Penal 122.

MLA 8th ed.

Teslovan, Roxana Beatrice. "Child Pornography: An Outlook over the Criminalisation of
the Offense in the Form of Possessing and Accessing Pseudo-Pornography and Virtual
Pornography." Caiete de Drept Penal, vol. 2015, no. 2, 2015, p. 122-140. HeinOnline.

OSCOLA 4th ed.

Roxana Beatrice Teslovan, 'Child Pornography: An Outlook over the Criminalisation of
the Offense in the Form of Possessing and Accessing Pseudo-Pornography and Virtual
Pornography' (2015) 2015 CDP 122

Provided by:
University of Iowa Law Library

-- Your use of this HeinOnline PDF indicates your acceptance of HeinOnline's Terms and
Conditions of the license agreement available at
https://heinonline.org/HOL/License
-- The search text of this PDF is generated from uncorrected OCR text.
-- To obtain permission to use this article beyond the scope of your license, please use:
Copyright Information
 Pornografia infantill.
O perspectivi asupra incrimindrii faptei in modalititile
detinerii gi accesarii corelate cu pseudopornografia gi
pornografia virtual!

Roxana Beatrice TESLOVAN

Masterand
Facultateade Drept
Universitatea,,Babe-Bolyai" Cluj-Napoca
I

Child pornography.
An outlook over the criminalisation of the offense in the
form of possessing and accessing pseudo-pornography and
virtual pornography

C3 ABSTRACT
This paper analyses the problems that arise when trying to explain thefoundation
for criminalising various actions in the sphere of child pornography, given the fact
that the European legislator chose to designate as a value that needs protection the
children' right to the protection and care necessaryfor their well-being. Meanwhile,
the Romanian Criminal Code advances a differentperspective, consisting in the fact
that the offense is considered one againstthe morality or the public order and security,
which, while better at explaining the criminalisation of actions concerning virtual
pornography or pseudo-pornography stillfails to give a solid reason for the need to
punish such acts when they areperpetratedin private.
Furthermore, the present study underlines the disparity existing between the
effects ofa minors consent concerninga sexual act and the one viewing the possibility
of recordingsuch an act, in the light of the fact that the Romanian legislator did
not choose to create a mean by which a child involved knowingly in a pornographic
material is not to be punished, while the European bill allows the Member States to
make a concession concerning this situation.
Also, the article briefly criticises the transposition of the Directive 2011/92/EU
in the Romanian legislation, focusing especially on the correlation existing between
the act of "knowingly obtaining access" and the act of "accessing"child pornography
 Roxana Beatrice TESLOVAN 123
Doctrini
materials, but also on the way that the phrase 'pornographicmaterials"is defined in
these two regulations.
In what concerns the critique on the correlation between the protected social
values and the criminalizedactions, the paper aims to underline the fact that there
are several acts that shall not be punished, due to the fact that none of the promoted
individualor collective values are harmed in any way.

J KEYWORDS: child pornography, Directive 2011/92/EU, virtual

pornography, pseudo-pornography, obtaining access, child pornography materials,
possession and distribution of child pornography materials, Article 374 Romanian
CriminalCode.

ecte introductive

Fenomenul pornografici infantile a cunoscut o expansiune imensd odatd cu

dezvoltarea Internetului i a sistemelor informatice in general, devenind o maladie
a cdrei intindere i ramificapii sunt greu identificabile tocmai datoriti complexitd.ii
structurilor care, dei eliminate, pot renayte in momentul urmitor fard prea mare
greutate. Proliferarea pornografiei infantile a fost vizuti' ca unul dintre aspectele
cele mai dezastruoase ale dezvoltdrii Internetului i a tehnologiei, schimbul upor de
informaii i anonimatul oferit de acestea constituind avantaje incontestabile ale
pedofililor i a celor interesavi de materiale cu minori. S-a observat in ultimii ani o
tendinvd din ce in ce mai pregnanta a societavi de a promova o politicd marcatd de
lipsa tolerantei cu privire la orice formd de pornografie infantild, fard insd a putea
explica in mod clar i fundamentat care este in concret valoarea sociald protejatd prin
mijloacele de drept penal. Astfel, in dorinta de a eradica oferta i ulterior cererea cu
privire la materialele pornografice cu minori, titularii diferitelor instrumente juridice
nationale i internationale au inceput sd incrimineze variante speciale ale materialelor
puse in discupie, concretizate in pseudopornografie i pornografie virtuald.
Pseudopornografiaeste termenul care desemneazi acele materiale care prezintd
vizual orice persoand care pare a fi un copil implicat intr-un comportament sexual
explicit, real sau simulat, sau orice prezentare a organelor sexuale ale unei persoane
care pare a fi un copil, in principal cu scop sexual. In definitiv, aceasta este ipoteza
in care dei persoanele din materialele in cauzd sunt adulti - au implinit virsta de
18 ani, au totupi aspectul unor persoane ce nu au implinit aceasta varsti 2
.

j. Clough, Principlesof Cybercrime, Cambridge University Press, 2010, p. 247-248.

2Art. 2 lit. a) pct. (iii) din Directiva 2011/92/UE. Nu defineste expres pseudopornografia, ci o analizeaza
ca un element al pornografici infantile in general, cu privire la care da statelor oppinnea de a alege daca o va
sancpona sau nu.
124 Caete de drept penal 0 nr. 2/2015
Doctrindi
Pornografia virtuali desemneazi acele materiale realiste prezentind un copil
implicat intr-un comportament sexual explicit sau imagini realiste ale organelor
sexuale ale unui copil, in principal cu scop sexual, mai exact cele care au fost
generate prin intermediul tehnologiei, fard a implica o persoand reald. Cu privire la
aceste doud modalitdyi, Directiva 2011/92/UE privind combaterea abuzului sexual
asupra copiilor, a exploatirii sexuale a copiilor i a pornografiei infantile dd statelor
posibilitatea de a opta pentru sanctionarea sau nesanctionarea lor, in functie de politica
penald promovatd. Includerea acestor modalitdyi a fost insd criticatd, considerindu-se
cd identificarea unui interes legitim ce se vrea a fi protejat ridicd serioase probleme
in condigiile in care copiii nu at fi afectati in nicio maniera tocmai prin faptul cd nu
sunt implicati absolut deloc in obyinerea unor astfel de materiale3. S-a subliniat ca
argumentul cd materialele ar putea fi utilizate pentru convingerea copiilor la sdvargirea
de astfel de comportamente sau alte pericole de aceastd naturd nu poate justifica o
incriminare fard existenta unor investigatii empirice serioase care sd justifice o astfel
de teorie. Corelind aceste tipuri de pornografie infantild cu rayiunea incrimindrii i
cu modalitdyile de sdvirgire a faptei propuse de reglementarea europeand i de cea
nationald se ajunge agadar la importante neconcordante care nu vor putea constitui
un fundament logic pentru sanctionarea unora dintre conduitele prescrise de lege.
Dei aparent o chestiune care nu ridicd prea mari probleme, identificarea raiunii
incriminarii este esentiald pentru clarificarea unor situatii apdrute in practica, aceasta
cu atit mai mult cu cit reglementarea europeand ce impune statelor sanctionarea
unor conduite pare sd aibd o perspectivd distinctd favd de cea promovata de legiuitorul
romAn. Desigur, indiferent care este obiectul juridic al infractiunii existd un nucleu
de actiuni care trebuie incriminate, din cauza unei gravitdyi evidente, insd pentru
alte conduite din aceastd sferd alegerea uneia dintre ipotezele propuse poate avea ca
efect lipsirea de orice bazi care sd justifice sancptonarea prin mijloace de drept penal.
Ajungem in mod bizar sd sustinem existenta unei gravita(i pentru o valoare sociald
incd neidentificati, dar considerim cd indiferent de obiectul juridic - fie cd acesta este
morala publicd, fie drepturi ale copiilor, o serie de conduite se impune a fi sanctionate
in ambele ipoteze. Pentru a decela problema ridicati, este necesara o perspectiva
de ansamblu asupra instrumentelor legale supranationale i nationale, precum i o
analizd succinti, in paralel, a acestora. Unul dintre cele mai importante mecanisme
la nivelul Uniunii Europene este Directiva 2011/92/UE, care a venit sa inlocuiascd
vechea Decizie-cadru 2004/68/JAI, i care, intr-o incercare de armonizare a legislatiior
statelor membre in domeniul infractiunilor in forma abuzului sexual asupra copiilor,
exploatirii sexuale a acestora i a pornografiei infantile, schiteazi in jurul valorii sociale
indicate - ansamblul drepturilor copiilor la ingrijire pentru asigurarea protectiei i
bunistdrii -, o serie de conduite carora le este atayatd o pedeapsd minima.

Manifest referitor la politica penala europeana, disponibil la adresa http://www.zis-online.com/dat/

artikel/2009 12 387.pdf
 Roxana Beatrice TESLOVAN 125
Doctrini
Un alt instrument important din sfera analizatd apartine Consiliului Europei, i
anume Convenfiaprivindprotectiacopiilor impotriva exploatdriisexuale i a abuzurilor
sexuale - 2007 (Convenfia de la Lanzarote), i care, in aceeaqi linie cu directiva
menptonata anterior, statueaza ca urmarete protejarea drepturilor copilului, facind
ca limita dintre ratiunea incrimindrii infractiunior aducind atingere vieyii sexuale
a minorilor i cea a celor privind pornografia infantild sd devind oarecum difuzd.
0 sursd legislativd supranationald este i Protocolulfacultativka Conventia cu privire
la drepturile copilului, referitor la vdnzarea de copii, prostitufia copiilor fi pornografia
infantiki, apartinind, de asemenea, Consiliului Europei i care, dupd cum sugereazi
i denumirea aleasd, se focalizeazd tot pe protejarea intereselor gi drepturilor copiilor.
In acelayi context, trebuie mentionatd i Convenfiaprivind criminalitateainformaticd
din 2001 (Convenfia de la Budapesta), care vizeazi strict sanctionarea faptelor de
pornografie infantild in sistemele informatice. Aceasta din urmd a devenit treptat un
mecanism juridic international, depdyind sfera europeand prin semnarea acesteia de
state precum SUA, Japonia, Australia etc.
Legiuitorul romin a inclus fapta de pornografie infantild in cuprinsul art. 374
C. pen., eliminind intr-un final multiplele probleme existente sub imperiul vechii
reglementiri generate de incrimindri paralele ale infractiunii. Noul text sistematizeazi
modalitdyile de sdvirgire a faptei, incluzind atit pornografia infantild simpld, cit i
aceea prin sisteme informatice, find complementar cu dispozigiile Legii nr. 196/2003
privindprevenireafi combatereapornografieiinfantile, modificati in 2014.
Ceea ce e interesant de observat este faptul cd art. 374 este plasat in cadrul
capitolului ce reglementeazi infractiunile ce aduc atingere ordinii i linigtii
publice, care este un argument solid in favoarea ideii conform chreia legiuitorul
romin a conturat aceastd faptd in jurul conceptului de morald publica sau a unei
alte asemenea valori sociale colective apartinind societdyii.

LILI Prspectiva europeand. versus perspectiva nationalM

1. Rap unea incrimniarii - variante alternative

Multiplele instrumente juridice ce trateazi problematica pornografiei infantile ca

fenomen in permanentd expansiune au incercat conturarea unei valori centrale in jurul
chreia sd fie trasate tipurile de conduite reprobabile i cu toate cd oppiunile nu variazi
mai departe de ideea protejdrii drepturilor fundamentale ale copiilor ,,la protectia gi
ingrijirea necesare pentru bunistarea lor" sau de cea a necesitdvii apdrdrii moralei
publice ori a unei alte valori colective din aceastd sferd, optarea pentru una dintre

Parag. (1) din Preambulul Directivei 2011/92/UE.

126 Caiete de drept penal O nr. 2/2015
Doctrindi
ele nu este lipsitd de consecinge practice. Legiuitorul european a preferat indicarea
ca obiect juridic al faptei pe cel al necesitdi protejarii drepturilor copiilor, optiune
ce reiese din preambulul Directivei 2011/92/UE, care in paragraful (1) indicd expres
cd seria de infractiuni tratatd in actul normativ incalcd aceste valori fundamentale.
De asemenea, paragraful (6) mengtoneaza ca interesul superior al copilului trebuie sd
constituie elementul de bazi in derularea oricaror masuri de combatere a infractiunilor
de exploatare a copiilor i a pornografiei infantile, legiuitorul european propunAnd
statelor membre implementarea unor mecanisme de congtientizare a populayiei cu
privire la nocivitatea acestui fenomen, precum i instituirea de programe de cercetare
i educatie care sd aibd drept scop preventia, descurajarea i reducerea cererii pentru
materiale cu pornografie infantilh, toate acestea avAnd drept scop reducerea riscului ca
persoanele protejate - copiii, sd devind victime.
Perspectiva promovatd de directiva mentionatd este suspinuti i de Convenvia
de la Lanzarote, care face trimiteri similare in Preambul, subliniindu-se faptul cd
exploatarea sexuald a copiilor, in special in forma pornografiei infantile, pune in
pericol gray sindtatea i dezvoltarea psihosocialh a copilului. Dei oarecum in aceeavi
linie, Conventia pare sd se axeze i mai mult pe drepturile copilului, luat ca individ,
in timp ce directiva include cumva gi o valoare generalh, un drept colectiv al copiilor.
Distinctia poate avea importanta in momentul in care se ridicd problema posibilitavii
existentei unui consimpimAnt valabil al victimei cu privire la sivArgirea unei fapte de
pornografie infantilh, materiale in care apare minorul al cirui consimpimAnt este pus
in discupie. Astfel, dacd valoarea protejatd at avea in principal un caracter colectiv, un
drept al copiior la imagine §i demnitate, consimpimAntul acestora nu ar fi valabil,
deoarece nu s-ar orienta citre un drept de care sd se poatd dispune tocmai datoriti
faptului cd protectia dreptului penal at trebui sd depdyeascd sfera individuali. In
schimb, dacd obiectul juridic al infractiunii at fi o valoare intrinsecd unei persoane
minore, un drept sau un interes strict personal, consimpimAntul ar deveni valabil din
momentul in care aceasta ar putea dispune in mod valabil de dreptul de a sdvArgi fapte
cu caracter sexual fard a fi sanctionatd o eventualh persoand majors implicatia.
Problema ineficientei consimpimAntului este gi mai evidentd in situavia in care
analizdm perspectiva propusd de legiuitorul romAn, care a inteles infractiunea de
pornografie infantilh ca aducAnd atingere moralitdyii publice sau ordinii i linigtii
publice, art. 374 find incadrat, dupd cum am aratat anterior, in capitolul privind
infractiunile referitoare la ordinea gi linigtea publici Chiar dacd din coninutul textului
am putea probabil ajunge la solutia propusd de instrumentele juridice europene i
supranationale, prin raportare la incadrarea in structura Codului penal nu incape
indoiald cd aceastd variants este exclusd, legiuitorul considerAnd astfel cd drepturile
copilului ca individ sunt deja protejate prin infractiunile privitoare la viata sexuald sau

I Pentru aceasta distincie a se vedea si M.A. Boldova Pasamar, Pornografiainfantildpeinternet: Fundamentul

si limitele intervenpiei dreptuluipenal, Caiete de Drept Penal nr. 2/2008, p. 16.
 Roxana Beatrice TESLOVAN 127
Doctrini
de cele sanctionind traficul de minori.
Importanta practicd a deceldrii intre variantele de valoare sociald protejatd
propuse este, pe lingd identificarea unui eventual consimpimint valabil al
minorului care at putea sau nu dispune de drepturile sale, aceea de a contura in
primul rind categoriile de conduite care trebuie sd atragd consecinge penale. Critica
cea mai importanta cu privire la corelarea actiunilor sanctionabile cu obiectul
juridic promovat poate fi adusd din acest punct de vedere reglementarii europene.
Astfel, aceasta, dei argumenteazd temeinic concretizarea valorii sociale protejate
in drepturile gi interesele copilului, creeazi cadrul sanctiondrii unor conduite in
care nu doar ca nu exista o vatamare a unui copil datoritd unui consimpimint
congtient al acestuia, ci, mai mult, chiar i al acelora in care in realitate nu a fost
i nu este implicat niciun minor, imaginile find produse digital sau persoana care
apare in respectivele materiale este in realitate un major.

2. Transpunerea modalitigilor de sanctionare a faptei

Problematica transpunerii reglementdrii europene este una extrem de

interesantd, cu atit mai mult cu cit ea ridicd intrebiri incepind tocmai de la
rayiunea incrimindrii. Astfel, dupd cum am mentionat anterior, existd o serie de
obligaii instituite in sarcina statelor de a reglementa i sanctiona comportamente
dintre care unele nu ii pot insd gisi in niciun fel susinerea pe baza valorii sociale
protejate indicate de directivd. Printre acestea din urmd se regisesc modalitdyile
depinerii materialelor fard intentia de a le distribui, accesarea sau chiar producerea
acestora cAnd actiunea este realizatd tocmai de minorul implicat in mod direct in
respectivul material cu coninut pornografic.
Prezentind foarte succint ansamblul transpunerii realizate de citre legiuitorul
romAn, aceasta pare a fi, la o primd lecturd, mai clard gi mai concisd, utilizindu-se
pentru fapte similare mentionate expres de Directiva 2011/92/UE - cum at fi
distribuirea,diseminareavitransmiterea-un singur termen corelativ, i anume pe acela
al distribuirii, care, prin interpretare, va acoperi i celelalte doud modalitdyi, astfel
cd va fi respectat imperativul minimei incrimindri. Aceeavi situatie de simplificare
a incrimindrii fard a se incilca obligavia impusd de reglementarea europeand se
regisete gi in situatia faptelor de oferire, jurnizaregi punere la dispozifie, ce au fost
adaptate in variantele similare a promovarii ipuneriila dispozifie.
Existd, insd, modalitdyi suplimentare care uneori incarca inutil conyinutul
laturii obiective, un exemplu putind fi cel al expunerii care, dupd cum s-a notat
i in doctrind6, vizeazi mai degrabd o rdspindire, o diseminare a materialelor

6 S. Bogdan (coord.), Noul Codpenal. Parteaspeciald. Analize, explicapii, comentarii. Perspectiva clujeand,
Ed. Universul Juridic, 2014, Bucuresti, p. 730.
128 Caiete de drept penal O nr. 2/2015
Doctrinil
pornografice traditionale, find dificil de imaginat un exemplu care sd nu intre deja
sub incidenta unei fapte de punere la dispozipie. Optiunea de a incrimina o actiune
suplimentard fati de cele propuse de textul directivei s-a concretizat §i in modalitatea
promovdrii, care reprezintd, in fond, realizarea unei publicitdvi pentru materialele
continAnd pornografie infantilh. Aceastd pozitie a legiuitorului romAn determind
sanctionarea unei fapte de o importanti gravitate, dar care a fost ignoratd oarecum
de textul european, ea neputAndu-se plia pe niciuna dintre variantele mentionate de
reglementarea supranationala.
Dei apar upoare discrepante, in sensul cd legiuitorul prefers reformularea unor
modalitdyi pentru a include mai multe conduite care au fost enumerate expres in
textul european, nu se poate spune cd ar exista o incilcare a obligatiei statelor de a
incrimina toate faptele indicate, deoarece intre acestea pare sd existe o relatie de la
intreg la parte - termenii folosivi de art. 374 inglobAnd variantele multiple propuse la
nivel supranational.
In ceea ce priveteproducerea,ea se regisete intr-o formi identicd in Codul penal,
aceastd modalitate neridicAnd probleme sub aspectul transpunerii, in aceeaqi situavle
regisindu-se i alte modalitdli de sdvArgire a infractiunii, cum at fi achizifionarea7.
In prezenta lucrare ne vom axa insi in principal pe modalitaple deinerii ji
accesdriimaterialelorpornograficecu minori, ca doud dintre ipotezele asupra cdrora
legiuitorul national a considerat cd se impun modificdri i reformuldri.
Astfel, in ceea ce privete definerea materialelor, art. 374 utilizeazi acelayi
termen, insd impune o condiie suplimentard, calificAnd fapta prin scop. Ea nu
va fi tipicd decAt in ipoteza in care depinerea se face in vederea expunerii sau
distribuirii. In schimb, Codul penal introduce §i varianta stocdrii, pe care nu o
calificd prin scop similar depinerii, ridicAndu-se problema distingerii intre aceste
doud modalitdyi. Astfel, care sunt faptele de depinere ce vor rdmAne in afara sferei
dreptului penal, care nu intrunesc conditia stocdrii §i care nu sunt realizate nici in
vederea expunerii sau distribuirii? Care este, de exemplu, diferenta intre depinerea
unor reviste cu continut pornografic i stocarea acestora?
S-a aritat in literatura de specialitate cd pentru a se putea discuta despre stocarea
materialelor pornografice trebuie identificatd o ascundere a acestora, o criptare sau
chiar i o simpld catalogare, subliniindu-se cd va fi atrasd tipicitatea faptei chiar i
in condiiile in care stocarea prin aceste modalitdyi se face pentru uz personal. Dacd
aceasta perspectiva este relativ upor de inteles pentru situaiile care se regasesc strict
intr-un sistem informatic, nu acelayi lucru se poate spune despre o situatie in care sunt
implicate materiale pornografice constAnd in reviste sau fotografii pe suport de hArtie.

I A se vedea distribuireasi diseminarea, modalitati pe care legiuitorul roman a considerat suficient sa le

transpuna doar in modalitatea distribuirii, oferind in schimb modalitateapromovdriide materialepornografce
cu minor.
' S. Bogdan (coord.), op. cit., p. 730-731.
 Roxana Beatrice TESLOVAN 129
Doctrin
Agezarea acestora intr-un album sau agezarea revistei in bibliotecd at putea insemna
cd fapta va depdyi simpla depinere i se va incadra pe modalitatea stocdrii necalificate
prin scop special? S-a analizat posibilitatea ca distinctia intre stocare gi depinere sd
existe numai cAnd fapta este sidvAritd prin sisteme informatice, in planul real acestea sd
constituie sinonime identice, insd considerm, la fel cum a concluzionat i autoarea,
cd nu poate fi acceptat ca doud notiuni sd fie tratate distinct in cadrul aceluiaqi text de
incriminate. 0 altd perspectivd at putea fi aceea cd stocarea at fi fost previzutd strict
pentru sistemele informatice, ea nefiind calificatd prin scopul special, datorita upurinvei
cu care un astfel de material at putea fi ulterior distribuit, pus la dispoziie sau promovat
prin intermediul tehnologiei i Internetului, spre deosebire de riscul mult mai scdzut
de diseminare care at exista in cazul materialelor pornografice clasice, in format fizic, a
caror sanctionare nu s-ar impune decAt in cazul depinerii acestora in vederea expunerii
sau distribuirii ulterioare. 0 astfel de interpretare s-ar putea fundamenta pe ideea
protejdrii dreptului la viati privatd, in condipiile in care nu exists un risc suficient de
gray pentru valoarea sociald indicatd de legiuitorul romAn - moralitatea sau ordinea
gi linigtea publics in condipiile in care materialele respective sunt strict pentru uz
personal. Aceastd interpretare nu va putea fi viabilh, tocmai datoriti faptului cd alin.
(1) se refer la sdvArirea infractiunii fard vreo legitur cu un sistem informatic, in
cazul implicdrii unui astfel de sistem fapta avAnd o formd agravati. Astfel, va trebui sd
concluziondm cd distinctia trebuie mentinutd indiferent cd fapta este sau nu sdvaritd
printr-un sistem informatic, iar singura explicatie plauzibilh pentru distinctia intre
modalitatea depinerii i cea a stocarii este simpla conduits suplimentar de a clasifica
materialele pornografice, de a le cataloga, ascunde sau cripta, find inlituratd prin
aceasta condiia scopului special.
0 reformulate avAnd de asemenea importante consecinge practice se regasete
in varianta atenuatd a infractiunii, previzutd in alin. (3), constand in transpunerea
sintagmei de ,,obinere a accesului la materiale pornografice cu minori" in simpla
,,accesarefarddrept'. Problema nu apare insd numai la nivelul acestei transpuneri, ci
chiar la nivelul traducerilor Directivei 2011/92/UE. Astfel, dacd varianta in limba
englezd mentioneazi in art. 5 alin. (3) ,,obinerea accesului cu bund §tiinta" 0o similar
celei in limba romAnd, traducerile in francezd", italianil 2 i spaniolIl 3 vorbesc simplu
de accesare. Considerim cd exists o diferentd intre obinerea accesului i accesare,

9 0. Bugnar, Pornografiainfantild - legiuitorul european versus legiuitorulnational Caiete de Drept Penal

nr. 3/2014, p. 49.
0 Knowingly obtainingaccess, by means of information and communication technology, to childpornography
shall be punishable by a maximum term of imprisonmentof at least 1 year.
" Le fait d'ccider, en connaissance de cause et par le biais des technologies de l'information et de la
a
communication, de lapidopornographieestpassibled'unepeine maximale dau moins un an d'emprisonnement.
12 Laccesso consapevole, a mezzo di tecnologie dell'informazione e della comunicazione, a materiale
pedopornografico ?punito con una pena detentiva massima di almeno un anno.
13 El acceso a sabiendasa pornografia infantilpormedio de las tecnologias de la informacidny la comunicacion se

castigardcon penasprivativasde libertadde una duracidn mdxima de al menos un afio.

130 Caiete de drept penal O r 2/2015
Doctrinil
accesarea putAnd fi in definitiv realizatd printr-un simplu click pe o pagind dintr-un
motor de citare, in timp ce obinerea accesului desemneazi o conduits mai complex,
vizAnd probabil obinerea accesului la acele site-uri sau grupuri inchise, care in general
se regisesc intr-o alti dimensiune a Internetului, cunoscutd ca DeepWeb sau DarkWeb,
unde nu pot avea acces decAt anumite persoane.
A fost expusd i o opinie contrard", conform creia obinerea accesului este un
act premergator accesarii, optiunea legiuitorului de a reformula find in realitate
o manierd de respectare a caracterului ultima ratio a dreptului penal care nu poate
sanctiona o actiune prin care nici macar nu s-a accesat inca un material pornografic.
Nu achiesdm la aceasta opinie, un exemplu ce poate servi drept contraargument al
pozigiei exprimate in literatura de specialitate find reprezentat de fapta de a plati
o sums de bani pentru obinerea accesului, care denotd deja o intentie mult mai
bine formats a autorului faptei de a consuma pornografie infantild. Chiar mai mult,
o asemenea faptd, in ipoteza in care autorul nu a apucat inca sd acceseze materialele
dupd obinerea accesului prin platd, nu se va putea incadra in nicio alti modalitate
de sdvArgire a infractiunii, achiziionarea neputAndu-se invoca datoriti faptului
cd nu e vorba de o platd a materialelor propriu-zise, ci de admiterea intr-un cerc
restrAns unde s-ar putea aplica ulterior taxe suplimentare pentru fiecare material
vizionat, numai aceasta din urmd constituind in final achiziionare. Ayadar, cu
privire la modalitatea accesirii considerim cd s-ar fi impus pistrarea modalitavii
mentionate in directivi, i anume obinerea accesului.
Dreptul francez a structurat infractiunea in forma uneia de obicei, flind
necesard probarea unei obignuinte in accesarea materialelor. Considerim cd in
condiiile in care legiuitorului intern insists in pastrarea variantei accesarii, 4i nu a
celei vizAnd obinerea accesului ar fi poate oportund transformarea faptei de acces
intr-una de obicei, deoarece altfel s-ar putea provoca o ingerind mult prea mare
in dreptul la viati privatd.
Mentiunea ,fard drept" aldturatd accesdrii este un element de atipicitate a cdrei
mentiune ar fi putut lipsi, existAnd oricum cauza justificativd a exercitdrii unui
drept sau a indeplinirii unei obligaii. Persoanele care at avea astfel dreptul de
a accesa astfel de materiale at fi fie acelea care intr-o activitate de cercetare ar
accesa astfel de materiale sau acelea care, indeplinind obligaiile de cercetare a
unor fapte, ar indeplini unele dintre actiunile descrise de textul de incriminare.

' 0. Bugnar, op. cit., p. 50.

 Roxana Beatrice TESLOVAN 131
Doctrini
3. Definirea materialelor pornografice. Perspectiva
europeani versus perspectiva interni

0 altd chestiune importanta asupra cdreia intelegem sa ne oprim este

modalitatea distinctd de definire a pornografici infantile i implicit a materialelor
cu acest tip de continut. Definirea materialelor intr-o anumita maniera are
importante consecinge practice datoriti faptului cd numai acelea care sunt expres
determinate sau determinabile vor atrage incidenta textului de incriminare, o
extindere nepermisd a textului ducind la o incilcare a principiului legalitavii.
Pornografia infantild a fost definitd upor distinct in Codul penal, raportat la
modalitatea in care aceasta este caracterizatd de directiva.
Astfel, art. 374 prevede cd materialelepornograficecu minori sunt reprezentate
de orice materialcareprezintd un minor avdnd un comportament sexual explicit sau
care, dei nu prezintd o persoand reald, simuleazd, in mod credibil, un minor avand
un astfel de comportament.
In schimb, textul european este conturat pe patru paliere, primul subliniind cd
vor constitui pornografie infantild orice materialecareprezintd vizual un copil care
este implicat intr-un comportament sexual explicit, real sau simulat. Cea de-a doua
categorie de materiale pornografice cu minori este constituita de orice reprezentare
a organelorgenitaleale unui copil inprincipalcu scop sexual, iar ultimele doud sunt
descrieri ale notiunilor de pornografie virtuald i de pseudopornografie, a cdror
incriminare va fi, in anumite condivii, facultativd pentru statele Uniunii.
Diferentele intre aceste doul definiii sunt esentiale, una dintre cele mai evidente
find faptul cd dacd reglementarea europeana impune cerinva imperativa a unui
confinut vizual, conditionind i limitind sanctionarea strict la fotografii, materiale
video i alte asemenea, legiuitorul intern a preferat o extindere majord a cadrului,
considerind ca find suficientd sintagma ,,orice material". Consecinvele unei
astfel de prevederi sunt extrem de importante, deoarece, dupd cum am subliniat
anterior, definivia din Codul penal extinde foarte mult faptele reprobabile penal,
incluzind i situaii in care acestea au ca obiect inregistrdri audio, fard imagine,
sau chiar povestiri erotice care au ca protagoniqti copii. Problemele intervin mai
ales corelind aceste fapte cu pornografia virtuald sau cu pseudopornografia,
putindu-se imagina o situatie extrem de simpld in care o persoana creeaza un
material audio cu adulti pentru ca mai apoi sd modifice frecventa sunetelor
printr-un sistem informatic de bazd. Dei persoanele implicate sunt adulvi, avind
un consimpimint valabil, actiunea de a modifica vocea acestora ar constitui deja o
modalitate de producere a unui material cu pornografie infantild, ipoteza pe care
legiuitorul european nu a considerat cd este necesar sd o sanctioneze, lipsind in
mod evident caracterul vizual. Singurul element datoriti ciruia aceastd faptd nu
va fi in mod concret sanctionatd va fi datorat dezincrimindrii in noua reglementare
penald a pseudopornografiei. Insd aceeavi ipotezd se poate imagina gi cAnd este
132 Caiete de drept penal O nr. 2/2015
Doctrinil
vorba de pornografie virtual, pe care, in schimb, legiuitorul a considerat cd este
oportun sa o incrimineze.
O altd diferentd importantd intre cele doud definiii este reprezentatd de
prezenta sintagmei ,,minor avdnd un comportamentsexual explicit', neinsoita insa
de prevederea complementard regisitd in directiv -,,orice reprezentarea organelor
genitale ale unui copil in principal cu scop sexual". Astfel, art. 374 exclude
sanctionarea faptelor ce au ca obiect materiale reprezentAnd organele genitale
ale unui minor, dacd acesta din urmd nu are un comportament sexual explicit.
Revenind la exemplul anterior, cum s-ar putea oare considera cd un minor are un
comportament sexual explicit dacd inregistrarea ar fi produsd inca de la inceput
strict virtual? Chiar mai mult, datoritd nepreluirii acestei modalitdli, ar putea
apdrea situatii in practicd in care fotografii sau materiale video - care se focalizeazi
pe zona genital a unor minori, ftard ca acetia sd aibd un comportament sexual,
insd realizarea materialelor sd fie in mod evident concentratd pe un scop sexual
- sd nu fie sanctionate, dei periculozitatea faptei este similard. Ayadar, intr-o
asemenea ipotezd fapta nu va putea fi sanctionatd conform normelor de drept
intern, existAnd o situatie in care statul nu i-a indeplinit in mod corect obligaia de
implementare a Directivei 2011/92/UE, incilcAnd obligaia minimei incriminari
impuse de reglementarea unionald.
Modalitatea de transpunere a ultimelor doud sectiuni ale definiiei formulate
de directivd este una deosebit de interesantd, legiuitorul roman preferand
includerea faptei de pornografie virtuald, dar nu i pe aceea a pseudopornografiei,
care fusese anterior incriminatd. Fiind facultativd incriminarea de catre state a
acestor variante, nu se incalcd din acest punct de vedere obligaia impusd de citre
Uniunea Europeans, insd optarea pentru una dintre aceste variante, dar nu i
pentru cealalti igi gisete cu greu justificarea in unele situatii practice. Ne putem
imagina in acest sens un exemplu in care o persoand care a implinit 18 ani, dar
care are aspectul unui copil de 14 ani realizeazd un material video in care expune
un comportament sexual explicit, dar nu va fi, in mod evident, sanctionatd. De
asemenea, nu vor fi sanctionati nici cei care promoveaza, acceseazd, achiziioneazi
sau distribuie acest material. Situatia insd se schimbL radical in ipoteza in care un
astfel de material at fi fost creat digital, ftard a se folosi in niciun fel minori, copiind
de exemplu aspectul persoanei din ipoteza anterioard, cu acordul acesteia, fapta
devenind agadar sanctionabild. Avem agadar doud materiale identice, insd unul
este susceptibil de a atrage rdspunderea penald, in timp ce altul nu va atrage astfel
de consecinte, singura distinctie find reprezentatd de modul diferit de producere
care in concret nu va putea justifica un astfel de tratament diferenviat.
In ceea ce privete modalitatea de definire a pornografiei virtuale, au existat
opinii conform cdrora art. 5 alin (8) at oferi statelor optiunea excluderii rdspunderii
penale numai pentru situatia in care materialele implicate at fi reprezentate strict
 Roxana Beatrice TESLOVAN 133
Doctrin
de imagini", insd dei dupd modalitatea de caracterizare a pornografici infantile in
general la nivel european se cere existenta unui caracter vizual, legiuitorul roman,
extinzAnd sfera materialelor ce pot atrage sanctionarea penald nu at fi fost sub
nicio forms impiedicat de aceastd posibilitate de a nu incrimina in nicio maniera
pornografia virtuald atAt timp cat nu se folosesc minori i aceasta se realizeazd
pentru uzul propriu.

III. Critica corel~rii valorii sociale protejate cu

modalitile de s&vIrsire a infractiunii

Identificarea valorii sociale protejate este, dupd cum am subliniat in repetate

rAnduri, de o importanti capitals, aceasta find fundamentul care poate justifica
incriminarea unor conduite sau le poate exclude. AcceptAnd ipoteza propusd
de reglementarea europeans, in sensul cd obiectul juridic al infractiunii de
pornografie infantild at fi reprezentat de ansamblul drepturilor copiilor la ingrijire
pentru asigurarea bunistdrii acestora, nu se poate explica de ce acetia nu pot
totupi dispune de dreptul lor de a consimpi la crearea unor asemenea materiale
inca din momentul in care dobAndesc capacitatea de a exprima un astfel de acord
valabil la intrefinerea de acte sexuale.
Astfel, prima chestiune ce se impune a fi analizatd este valabilitatea consimpimAn-
tului minorului cu privire la intrefinerea unui act sexual in raport cu consimpimAntul
privitor la inregistrarea acestuia pe un suport fizic - fotografii, materiale video, audio
etc. Directiva 2011/92/UE permite statelor prin art. 8 alin (3) instituirea unor situaii
in care producerea, achiziionarea sau depinerea de materiale implicAnd minori sd
nu intre sub incidenta legii penale, atAt timp cat persoanele care sdvArgesc faptele
enumerate sunt tocmai aceia care apar in aceste materiale sau dacd depinerea se
face cu consimpimAntul acestora.
De asemenea, fapta trebuie in mod evident sd nu fi implicat vreun abuz. Dacd
aceastd din urmd condiionare este absolut fireascd, abuzul eliminAnd in sine existenta
consimpimAntului, neinstituirea acesteia ca o cauzd generals exoneratoare in condipiile
restrictive descrise marcheazi o perspectivd dualh a legiuitorului european. Astfel, dacd
valoarea socialh protejatd at fi fost strict dreptul minorului la bunistare, astfel cum
se sugereazi in primele paragrafe ale directivei supuse discupiei, odatd cu dobAndirea
dreptului de a consimpi in mod legal cu privire la un act sexual at trebui sd fie posibilh
gi dispunerea neingrdditd de aceastd libertate sexuald, aceasta incluzAnd intr-un final

'5 I.A. Malhlean, TranspunereaDirectivei2011/93/UE a Parlamentuluisi a Consiliuluiprivindcombaterea

abuzuluisexual al copiilor, a exploatdriisexuale a copiilorsia pornografieiinfantile in legislapia nationald, Caiete

de Drept Penalnr. 3/2014, p. 73.
134 Caiete de drept penal O ar. 2/2015
Doctrinil
i dreptul pe care i1 au adulii de a promova, depine, distribui materiale cu continut
sexual in mod liber. Faptul cd posibilitatea de a dispune de aceste drepturi nu este
de la sine inteleasd i, mai mult, este o optiune a statelor dacd o vor prelua sau nu
demonstreazi cd i legiuitorul european a luat in considerate, cel putin subsidiar, dacd
nu in mod egal, i o valoare colectivd, pe care consimpimAntul minorului nu o va
putea depdyi. In aceeavi directie s-a subliniat in literatura de specialitate' 6 cd premisa
producerii i depinerii de pornografie constd in desftaqurarea unor activitdfi sexuale
in care sd fie implicavi minori. Or, in misura in care premisa poate fi justificata de
consimpimAnt este mai mult decAt curioasd lipsirea de acest efect al consimtdmantului
la producerea de materiale ce includ aceste conduite 7

.
Legiuitorul national nu a profitat insi de aceastd variants puss la dispoziia
statelor, el considerAnd ab initio cd fapta excede drepturile unui minor implicat
in realizarea actelor sexuale, afectAnd in principal ordinea publics i moralitatea,
aceasti chestiune putAnd fi desprinsd in principal din modul de pozitionare a
infractiunii in structura Codului penal. AnalizAnd modalitatea in care este
incriminatd fapta la nivel european, am putea concluziona cd valoarea sociald a
moralitdiii i a ordinii i linigtii publice este luatd in calcul de legiuitorul european
aproape la acelayi nivel cu cea a drepturilor copilului, textul directivei flind
presarat cu impunerea sau sugerarea sancytonarii unor conduite care nu vor afecta
un minor in mod direct, find dificild stabilirea unei legituri de cauzalitate intre
creterea numdrului abuzurilor sexuale i proliferarea pornografiei infantile.
Nu incercdm o apologie a acestui fenomen, sub nicio forms, insd considerim
cd sunt unele fapte care in temeiul libertdlii sexuale recunoscute de lege nu at
trebui sanctionate - cu atAt mai mult cu cAt vArsta consimpimAntului sexual a fost
redusd la 13 ani tocmai datoritd dezvoltdrii psihice i fizice precoce a minorilor in
societatea actuald. Astfel, ne regasim in ipoteza in care stocarea sau depinerea unui
material de citre o persoand, cu consimtdmAntul minorului implicat in materialul
continAnd un comportament sexual explicit, va fi sanctionatd. Chiar mai mult,
fapta minorului insupi de a depine sau de a produce un asemenea material va fi
sanctionabild din punct de vedere penal, deoarece valoarea sociald protejatd nu
include in principal dreptul acestuia la libertate de exprimare i libertate sexuald,
ci, din contrd, se axeazi, dupd cum am aritat in repetate rAnduri, pe notiunea
mai abstracts a moralitdiii, ordinii i linigtii publice. De asemenea, nu va putea
functiona nici cauza justificativd a consimpimAntului persoanei vatamate pentru
simplul motiv cd persoana vatamata nu va fi minorul implicat, ci societatea.
Altfel, dacd 1-am putea considera persoand vitimatd pe minorul implicat el at fi
i subiect activ, i pasiv al faptei de pornografie infantild, ipotezd evident absurdi.
Dacd minorul ar posta un video de acest gen pe un blog sau pe o pagind web

16 O. Bugnar, op. cit., p. 57.

1 Ibidem.
 Roxana Beatrice TESLOVAN 135
Doctrin
personald, singura ipotezi de nerdspundere a celor care acceseazi acest material at
fi pe baza erorii. insd, conform reglementdrii interne, cel care a pus la dispozipie
i a produs figierul confinAnd pornografie infantild va fi sanctionat intotdeauna,
dacd nu exists o alt cauzd de excludere a rdspunderii. Astfel, dei o persoand
dobAndete capacitatea de a consimpi valabil la un act sexual la vArsta de 13 ani, ea
nu se va putea fotografia sau filma in ipostaze in care manifests un comportament
sexual, chiar dacd producerea se realizeazi pentru uzul propriu. Se poate spune
cd minorul dobAndete cumva o libertate sexuald limitati, putAnd intreine acte
sexuale fard insd a le putea inregistra sau depine chiar i pentru uzul personal.
Dacd un minor ar produce materiale pornografice virtual, fari a se implica pe
sine sau alte persoane, generAnd imagini digitale nici nu at mai exista o problems
din punct de vedere al vreunui consimpimAnt, fapta find sanctionabild ca in
cazul unui adult, desigur, atAt timp cAt minorul respectiv rdspunde penal.
Distinctia facuti de legiuitorul romAn in definirea pornografiei infantile prin
incriminarea variantei virtuale, dar prin excluderea pseudopornografiei, este o
solutie neinspirati, deoarece alegerea nu poate fi justificatd, fapt pe care 1-am
comentat succint in sectiunile anterioare. insd ne intrebim care at fi vitimarea
produsd oricdrei valori - fie cd e moralitatea publics, ordinea gi linigtea publics sau
drepturile minorilor - in situatia in care o persoand produce pornografie virtuald
fard intentia de a o distribui? Se pare cd legiuitorul nostru a considerat cd fapta este
una de o gravitate majord, depdyind upor granita impusd de principiul intervenviei
ca ultima ratio a dreptului penal. Cu atAt mai mult, luAnd in considerare cd se
impune protejarea ordinii i interesului public, nu se poate decela sub nicio forma
care parte a unei astfel de conduite ar aduce atingere unei valori publice. Chiar
dacd valoarea protejatd at fi aceea a drepturilor copiilor, in sensul cd dei nu
sunt implicati minori care sd fie abuzati sexual astfel de materiale ar putea ajuta
la convingerea altor copii la sdvArgirea de acte sexuale folosind practici numite
grooming, in condiviile in care materialele ar fi produse fari acest scop sau ar fi
stocate ftard intentia disemindrii sau folosirii in alt mod decAt acela al viziondrii de
catre cel care le-a produs, nu putem distinge care ar fi ragiunea sanctionarii.
Solutia legiuitorului de a incrimina fapta ca find pornografie infantild in situavia
in care materialele sunt produse fars implicarea unei persoane reale, insa de a lipsi
de efecte actiuni identice avAnd ca obiect materiale produse de o persoand ce a
implinit 18 ani, dar care nu s-a dezvoltat inca fizic suficient, avAnd aspectul copil,
este una discutabild, iar consecintele ei pot fi expuse printr-un exemplu simplu.
Ne putem imagina astfel o situatie in care un adult care are aspectul unei persoane
de 14 ani realizeazd un material video in care manifests un comportament sexual
explicit pe care il posteazi pe un site pentru adulti nu va fi sanctionat in niciun
fel, dar dacd produce digital un material identic, folosindu-i propria inftatiare
upor modificati, va putea fi sanctionat penal, deoarece se portretizeazd o situatie
136 Caiete de drept penal O nr. 2/2015
Doctrinit
in care o persoana chiar nereal simuleazd, in mod credibil, un minor avAnd un
astfel de comportament.
Considerim cd atAt pornografia virtuald, cAt i pseudopornografia
- apreciate in cadrul valorii sociale colective apartinAnd societdlii -, se
fundamenteazi in definitiv pe acelayi aspect: aparenta faptului cd in materialul
respectiv este vorba de un minor. Dacd aparenta este un temei suficient pentru
a justifica incriminarea faptei, atunci care este ratiunea distinctiei intre cele
doud variante? De ce a considerat legiuitorul cd intr-o situatie aparenta este
suficientd pentru sanctionarea unor conduite, in timp ce in cealalti situatie
aparenta ii pierde acest caracter? Singura explicatie plauzibild ar putea fi
aceea cd prin pornografia virtualh s-ar putea crea imagini chiar i cu persoane
de o vArstd extrem de fragedd, fapt care in cealalti ipotezi nu at fi tocmai
posibil. Dar corelAnd cu conceptul vArstei consimpimAntului sexual, de ce
nu s-a optat pentru particularizarea definitiei, dacd intr-adevdr aceasta a
fost ratiunea distinctiei? De ce nu s-a stabilit, de exemplu, cd sanctionarea
faptelor de pornografie virtualh va fi posibilh numai in ipoteza in care prezinta
un abuz sexual sau dacd persoana implicati nu pare sd fi dobAndit vArsta
consimpimAntului sexual? S-ar putea contraargumenta, sustinAndu-se cd este
dificil de fdcut o astfel de apreciere, dar o asemenea evaluare va trebui fdcuti
oricum, deoarece caracterizarea aspectului unei imagini ca find de copil are
acelayi grad de incertitudine ca §i cel propus.
Nu sugerim cd incriminarea infractiunilor in varianta in care materialele sunt
generate strict digital sau chiar i cea a adultului care are aspectul unui copil
are trebui excluse de plano. Din contra, acestea at trebui sanctionate, mai ales
in ipoteza in care portretizeazi un abuz sexual sau o persoand care pare sd aibd
o vArstd fragedd. Aceasta deoarece moralitatea publicd, drept valoare sociald
protejatd de legiuitorul national, at fi afectatd prin astfel de fapte. Insd aprecierea
acestor situa(i trebuie facuti cu precautie, nu extinsd la toate modalitvile de
sdvArgire a infractiunii. Astfel, producerea virtuald a unor astfel de materiale, dei
repugnante, nu at trebui sanctionatd in situatia in care acestea sunt destinate
strict pentru uzul personal, ars existenta riscului sau dorinvei de diseminare,
distribuire, expunere etc.
Admitind cd valoarea sociald protejatd este una colectivd, a linigtii i ordinii
publice, ne intrebim cum se poate justifica o atingere semnificativ mai insemnatd
in ipoteza in care o persoand de 17 ani i 6 luni posteazi pe un site pentru adulvi
un material in care are un comportament explicit sexual fati de situatia in care
1-ar fi produs i postat dupd cAteva luni. Schimbdrile fizice nu vor fi esenviale, iar
o persoand care acceseazd sau salveazi primul material cunoscand cd persoana
va implini vArsta de 18 ani numai in cAteva luni va fi sanctionatd pentru aceasta
faptd. Putem observa cd stabilirea obiectului juridic al acestei infractiuni este o
 Roxana Beatrice TESLOVAN 137
Doctrini
misiune aproape labirinticd, existAnd mereu o ipoteza ce pare sa contrazica o
teorie anterioara.
In dreptul american s-a conturat o adevdratd disputd cu privire la faptele care
vor trebui sanctionate, insd aici cheia de bolti nu este reprezentatd de valoarea
sociald protejatd, ci in special de caracterizarea faptei ca find obscend. In anul
2002 in cauza Ashcrofi vs. Free Speech Coalition", instanta supremd a decis cd
dreptul la exprimare va prevala in fata sanctiondrii producerii materialelor de
pornografie virtuald, respingind argumentele conform cdrora fapta ar duce la
creterea cererii pentru materiale pornografice sau cd materialele de acest gen at
putea constitui mijlocul de ademenire a minorilor i concluzionind cd nu poate
fi cenzurat un drept la exprimare licit deoarece existd o simpld posibilitate ca cel
ilicit sd dispard.
Rapionamentul nu poate fi aplicat insd in mod direct sistemului nostru,
deoarece infractiunile au o structurd diferitd. Cu toate acestea, dei nu caracterul
obscen este cel care std la baza sanctiondrii, ci o valoare sociald care se impune a fi
protejatd, perspectiva dreptului american este una de luat in considerare cu privire
la alegerea conduitelor ce vor fi sanctionate, legiuitorul trebuind sd particularizeze
situaiile in care astfel de fapte vor fi sanctionate. Dupd cum s-a subliniat in cauza
indicati, faptul cd tehnologia s-a dezvoltat intr-atit incit se pot crea imagini
realiste i greu de decelat fati de cele reale nu constituie un argument suficient
prin el insupi pentru sanctionarea pornografiei din acest sector. Aceasta cu atat
mai mult cu cit s-ar considera incidentd perspectiva propusd de reglementarea
europeand care contureazi ca valoare centrald necesitatea protejdrii drepturilor
copilului.

curte observatii pe marginea unor cazuri practice

0 situatie care a stirnit multe discupii a fost aceea in care pe oplatforma numita
Second Life, care constituiaun mod de socializarefi dejocuri al persoanelor utilizind
avataruri, se crease o zona numita Wonderland in care copii creati virtual, fari vreo
legiturd cu persoane reale, ofereau la locul de joacd virtual servicii sexuale. Acest
incident a adus in discutie o formd de pornografie virtuald care, dei nu afecta
copii reali, ridica probleme majore pe plan etic, aducind in prim-plan posibilitatea
sau imposibilitatea sanctiondrii unor astfel de conduite, luind in calcul faptul
cd nu exista propriu-zis o vitimare a vreunei valori sociale9. S-ar impune oare

"'Ashcroftv. FreeSpeech Coalition 535 U.S. 234 (2002), disponibil la adresa https://supremejustia.com/cases/
federal/us/535/234/case.html.
19 D. Oswell, When Images Matter: Internet Child Pornography, Forms of Observation and an Ethics of the

Virtual', Information, Communication & Society, 9:2, p. 244-265, apudM. Eneman, A.A. Gillespie, B.C.
138 Caiete de drept penal O nr. 2/2015
Doctrinil
sanctionarea vreunei persoane intr-o astfel de ipotezd? Ar putea fi oare inclusd
aceastd platforms in definitia materialelor pornografice cu minori? Apreciem cd
aceste ipoteze vor trebui tratate cu maxims atentie, pentru cd uneori, dupd cum
s-a sugerat in doctrind20, este necesard i o perspectivd obiectivi, dei analizarea
faptelor privind abuzul sexual al copiilor sau pornografia infantild creeazi deseori
tendinta analizdrii conduitelor printr-un filtru mai degrabd moral decat rational.
RaportAnd aceastd situatie la reglementarea interns, am putea sanctiona persoana
care a creat platforma, sau cel putin acea parte din platforms pentru producerea
de materiale pornografice cu minori, deoarece, dei acei copii virtuali trebuiau sa
interacytoneze cu un participant pentru a declanga comportamentul explicit sexual,
persoana care i-a conturat le-a implementat deja acest comportament predefinit. De
asemenea, acestuia i s-ar putea retine i modalitatea punerii la dispoziie21. in ceea
ce ii privete pe utilizatorii unui astfel de serviciu se impune din nou analizarea din
perspectiva acestora a caracterului de material pornografic cu minori, dar i a tipului
de conduits ce va fi sanctionatd. Considerim cd nu se poate imputa o producere
de pornografie infantild, deoarece aceste materiale, prin caracterul lor interactiv,
nu determind in mod obligatoriu incadrarea faptei ca find producere. E vorba mai
mult de o interactiune, decAt de o creare. In schimb, li se va putea retine fapta de
accesare a materialelor pornografice cu minori i chiar modalitatea previzuti de
Directiva 2011/92/UE - obinerea accesului ar putea avea incidenva in speva -,
deoarece pentru activarea pe o astfel de structurd informaticd vor trebui in mod
evident parcurgi niqte pai pentru obinerea accesului.
Alte situatii care creeazi discuii sunt cele raportate la noul fenomen in permanenta
extindere a videochatuluierotic. Astfel, intr-o ipotezd in care o persoana majora care
furnizeazd astfel de servicii convinge persoane minore sd se implice in activitdi
de aceastd naturd, in condipiile in care locatia este furnizatd de o alti persoand
care percepe i un comision, ne regisim intr-un conglomerat de fapte care pot fi
retinute participantilor la infractiunea de pornografie infantild. Astfel, persoana care
convinge minorele sd realizeze astfel de spectacole pornografice, precum i cel care
furnizeazi locatia pentru desftaqurarea activitdyilor din aceasta sferd vor rispunde
in primul rAnd pentru fapta de trafic de minori, in varianta racolhrii i, respectiv, a
addpostirii. In schimb, in ceea ce privete fapta de pornografie infantild, problema se
complicd, in sensul ci vor fi mai multe persoane care vor rdspunde in aceastd situatie.
In primul rAnd, vor rdspunde pentru pornografie infantild in varianta producerii i
promovarii tocmai minorele care realizeazd activitdyi de videochat, deoarece acestea

Stahl, Criminalisingfantasies: the regulation of Virtual childpornography,p. 1, disponibil la adresa http://www.

cse.dmu.ac.uk/-bstahl/publications/2009 CriminalisingPantasierECIS.pdf.
20 A. Adam, Gender, Ethics and Information Technology, Ed. Palgrave Macmillan,
2005, apudM. Eneman,
A.A. Gillespie, B.C. Stahl, op. cit., p. 3.
21 Fapta ramane unica, ind o infractiune cu coninut alternativ.
 Roxana Beatrice TESLOVAN 139
Doctrin
nu vor putea fi scutite de rdspundere datoriti faptului cd valoarea sociald protejatd nu
le apartine. De asemenea, va rdspunde pentru pornografie infantild in modalitatea
accesarii persoana care a ,,beneficiat" de serviciie prestate de minore, iar modalitatea
producerii i depinerii sau stocdrii vor fi refinute numai in ipoteza in care a inregistrat
materialul video sau a produs fotografii pe baza imaginilor primite prin videochat.
Problema sanctiondrii pentru fapta de pornografie infantild va ridica probleme in
stabilirea modalitdlilor in care vor rispunde cei care sunt deja sanctionavi pentru
trafic de minori. In condiiile in care au promovat serviciile furnizate de minors vor
putea fi sanctionati pentru aceasta varianta de sdvArgire a faptei22

.
[jfoncluzii

Faptele de pornografie virtuald i de pseudopornografie igi pot gisi in cadrul unui

context bine definit aplicabilitatea, insd considerim ca acestea nu at trebui extinse
la absolut orice situatie in care se regisete una dintre modalitdlile de comitere a
infractiunii. Perspectiva asupra faptelor cu caracter sexual implicand minori duce in
mod axiomatic la conceptia existentei unor fapte care trebuie sanctionate in orice
modalitate, find aparent in permanentd legate de pedofilie i de cazuri de abuz
sexual 23 . insd, dupd cum am aritat pe parcursul acestei scurte analize, exista situavi
in care minorii nu vor fi afectavi, fie datoriti faptului cd producerea de pornografie
virtualh se face strict pentru uzul personal, fie pentru cd exists consimpimAntul
minorilor implicati pentru crearea unor astfel de materiale.
In condiiile in care reglementarea interns stabilete ca valoare socialh protejatd de
infractiuneadepornografie infantilhpe aceeaaordinii ilinigtiipublice, consimpimAntul
minorului nu va avea ca efect exonerarea de rdspundere, insd considerim cd at fi
fost oportund introducerea unor cauze care sd excludi rispunderea minorilor pentru
producerea sau stocarea de materiale in care tocmai ei au un comportament explicit
sexual.
De asemenea, apreciem cd nu se impune sanctionarea faptelor de producere
sau stocare a materialelor pornografice cu minori in condipiile in care acestea sunt
produse virtual §i nu exista intenpa distribuirii lor, deoarece s-ar incilca mult prea
mult dreptul la viavi privatd in condiiile in care nu exista o vatamare a elementului
public invocat de legiuitor in condiviile in care activitatea este una privatd, la care
are acces strict numai persoana care le-a creat.

22 A se vedea pentru o situajie de fapt similara - Trib. Bacau, sectia penala, sentinja penala nr. 34/2014,
disponibila la adresa http://legeaz.net/spete-penal/trafic-de-persoane-jurisprudenta-infractiuni-34-2014.
23 K.S. Williams, Childpornography law: Does it protect Children?, Journal of Social Welfare
and Family
Law nr. 3/2004, p. 245.
140 Caiete de drept penal O ar. 2/2015
Doctrindi
Ayadar, dei fapta de pornografie infantild trebuie sanctionatd intotdeauna
atunci cAnd implicd minori reali de o vArstd ce nu oferd inca posibilitatea
oferirii unui consimpimAnt valabil privind activitatea sexuald sau care sunt
supupi abuzurilor sexuale, nu toate materialele care includ minori at trebui sd
fundamenteze o sanctionare penald. Aceasta deoarece, in situatia in care minorii
implicapi au dreptul de a- i exprima un consimpImAnt valabil, at trebui sd poatd
produce §i depine astfel de materiale fard a suferi repercusiuni penale.