+(,121/,1(

Citation:
Loredana Basamac, Computer Frauds, 3 Int'l J. Info.
Sec. & Cybercrime 53 (2014)

Content downloaded/printed from HeinOnline

Tue Dec 19 07:55:26 2017

-- Your use of this HeinOnline PDF indicates your acceptance

of HeinOnline's Terms and Conditions of the license
agreement available at http://heinonline.org/HOL/License

-- The search text of this PDF is generated from

uncorrected OCR text.

-- To obtain permission to use this article beyond the scope

of your HeinOnline license, please use:

Copyright Information

Use QR Code reader to send PDF to

your smartphone or tablet device
 Section II - Studies andAnalysis of Cvbercrime Phenomenon

Fraude informatice

Computer Frauds

Loredana BASAMAC
"A.I. Cuza" Police Academy, Bucharest, Romania
loricello@yahoo.com

Abstract
Organized crime is present globally and creates significant flaws among
companies or at governmental level, having devastating effects on political, economic
and social activity. Along with the establishmentofa democratic regime in our country,
all barriershindering the development oforganized crime have disappeared. This paper
presents the cybercrimephenomenon and differentforms of computerfraud.
Index terms: organized crime, cybercrime, skimming, phishing

1. Rominia in lantul international al Romhniei. Aceasti stopare a avut si o

crimei organizate
1.1 Evolutia crimei organizate in
Rominia
Prin complexitatea ei, crima organizatA
este prezent5 la nivel global si creeazi brese
considerabile in rdndul societitilor avind
efecte devastatoare la nivel politic, economic
si social. De acest flagel nu a scipat nici tara
noastri care, dupi anul 1989, a devenit mediul
cel mai propice dezvoltirii criminalititii
organizate cu toate ramurile ei. Anul 1989
reprezinti un element separator in evolutia
fenomenului infractional in Romania.
In perioada dinaintea instaurii regimului
democratic, datorit5 controlului exercitat in
domeniul economic, politic si social, prin
sistemele informative si de supraveghere
regimul dictatorial reusea si mentini
controlul cetitenilor romini, in interiorul tari
sau in exterior. Un rol deosebit de important
in acea vreme il constituia si legislatia
represiv5 care stopa atit importul, cdt si
dezvoltarea crimei organizate pe teritoriul
consecin(A negativi intrucdt a fost fdcutA cu
pretul ingridirii unor drepturi fundamentale
ale cetiteanului: dreptul la liberi circulatie,
dreptul de proprietate, dreptul la asociere,
dreptul la intimitate, etc.
OdatA cu instaurarea regimului democratic
in tara noastri s-au inliturat toate barierele
care impiedicau dezvoltarea crimei
organizate. Astfel, o societate dezbinati, ca
unnare a schimbirii regimului, fdri o
legislatie stabil5, datorith disfunctionalitdtilor
si vulnerabilititilor care existau in structurile
institutionalizate, nu a reusit si tini pasul cu
evolutia activititii infractionale. Dupi anul
1990 grupurile de crimi organizatA autohtone
s-au orientat spre grupirile criminale
transnationale preluAnd de la acestea metode
din ce mai sofisticate in vederea obtinerii de
venituri ilicite.
1.2 Modalititi de manifestare a crimei
organizate pe teritoriul national
Prim pozitia sa geografic5, cdt si prin
legislatia permisivi, tara noastri a favorizat

53
IntemationalJournal ofln rmation Securitv and Cvbercrime
InternationalJournal of Information Security and Cvbercrime
importul de crini organizatA sub toate
formele ei.
Din lantul crimei organizate importate de
Romhnia nu lipseste traficul de droguri care a
luat amploare dupi instalarea regimului
democratic. S~ricia si dorinta de afiliere la
retelele internationale i-a determinat pe cona-
tionalii nostri si se implice in astfel de
activitAti. Tinhnd cont de cantitatea de
aproape 100 de tone de stupefiante capturate
de autoritti in ultimii ani, ne face si includem
Romnia in lantul traficului de droguri.
Drogurile pdtrund in Romnia prin frontiera
de sud (vama Giurgiu, Vama Veche, portul
Constanta si cele dundrene), aflAndu-se pe
ruta balcanic5 de traficare a drogurilor: Turcia
- Bulgaria - Romnia - Ungaria - Slovacia
-
Cehia - Germania - Olanda [1].
De sistemul legislativ deficitar a profitat si
traficul de fiinte umane care in prezent
reprezintA o problenmi la nivel global. Fiind
racolate de proxeneti romhni sub pretextul
oferirii unui job bine plitit, tinerele romhnce
sunt obligate si se prostitueze aduchnd
profituri considerabile retelelor de proxeneti.
Traficul de annament reprezintA si el o
importantA verigi in lantul crimei organizate a
cirui provenienA, in mare parte, este
constituith de desfiintarea Uniunii Sovietice.
O alti componentA de seami a crimei
organizate este traficul de autovehicule de lux
furate din Occident care, cu ajutorul unor
complici, cetAteni ai tdrii de destinatie, sunt
valorificate.
De asemenea, evaziunea fiscali ca forni
a criminalitAtii organizate a cunoscut o
amplificare de proporii in ultima perioadi.
Acest fenomen este in strhnsi legituri cu
coruptia prin intermediul creia beneficiazi
de protectie, folosindu-se de complicitatea
functionarilor corupti din institutiile statului.
Astfel, prin inflintarea unor firme fantomi
care se folosesc de anumite artificii de naturd
contabili, prejudiciazi bugetul statului.
O inovatie in lumea crimei organizate este
reprezentatA de infractiunile de natuii
infonnatic5. Aceste activitAti sunt initiate in
scopul deturii fondurilor, transferurilor
54
Vol. 33 Issue
VoL Issue]112014
2014
ilicite de fonduri, delapidrii unor sume
importante de bani, respectiv diseminrii
pomografiei, prostitutiei si proxenetismului si
nu in ultimul rhnd, pentru organizarea de
cazinouri on-line, inseliciuni prin trucarea
licitatiilor, santaj prin spargerea serverelor etc.
2. Criminalitatea informaticA
2.1 Scurt istoric al fenomenului
Calculatorul a fost construit din nevoia
oamenilor de a crea un instrument care si ii
ajute si proceseze anumite informatii. Din
nevoia de a conecta mai multe calculatoare
aflate la distanA unul falA de celilalt, pentru a
folosi in comun informatia existenti, in 1969
oamenii de stiinti de la universitAtile din Los
Angeles, Santa Barbara (California), Stanford
si Utah au creat o retea care ficea legitura
intre 4 calculatoare. Aceast retea a fost
numiti ARPAnet si sth la baza aparitiei
Intemet-ului.
In anul 1977 Universitatea din Wisconsin
adaug5 retelei ARPAnet serviciul de posth
electronic5 (e-mail). Anul 1983 reprezintA
anul lansdrii oficiale a Intemet-ului odatA cu
introducerea Protocolului de Comunicatie
intre calculatoare - Transmission Control Pro-
tocol/Intemet Protocol, TCP/IP.
,,Sistemul s-a dezvoltat exponential si la
ora actuali se apreciazi c5 Intemetul cuprinde
chteva zeci de milioane de calculatoare si zeci
de mii de retele locale, peste 15 milioane de
utilizatori navigheazi in fiecare moment prin
Internet, folosind serviciul Web (WWW
-
World Wide Web)." [2]
Datoriti unui numir atht de mare de
utilizatori, este aproape imposibil si identifici
si si controlezi activitatea fiecdrui membru
utilizator. Plechnd de la aceast premisi, la
care se adaug5 costul redus si timpul foarte
scurt de procesare, Intemet-ul reprezinti
mediul favorabil comiterii unor infractiuni
grave care necesiti investigatii de lungi
duratA, pregitire inalti si tehnologie
sofisticatA pentru a fi descoperite.
 Section II - Studies andAnalysis of Cvbercrime Phenomenon
2.2 Definirea si caracterul global al
criminalititii informatice
Criminalitatea informatic5 este o forni de
manifestare a crimei organizate, care s-a
niscut odatA cu aparitia si instalarea
globalizii. Evolutia tehnologiei a atras
atentia infractorilor care au gisit in aceasta un
mijloc de a obtine foloase necuvenite sau de a
face facili sdvrsirea unor infractiuni. Plechnd
de la aceasta ia nastere un tip de infractiuni,
infractiunile informatice, care fac obiectul
unui nou tip de criminalitate, criminalitatea
infonnatic5. [2]
Noua tehnologie care a adus avantaje
societAtii prin facilitarea unor operalii care
intrd in atributiile unor entitti de sorginte
sociali, politici, economici, si militari poate
fi folositi si in scopuri infractionale.
In sens juridic, ,,infractiunea informatic5
inseamni folosirea calculatorului ca obiect
prin intermediul ciruia se realizeazi o
infractiune, deci o fapti care prezintA pericol
social, sdvhrsith cu vinovdtie si previzutA de
legea penali." [3]
Cu ajutorul calculatorului racordat la o
retea de Internet, grupirile criminale
specializate in criminalitate informatic5 pot
comite infractiuni al cirui spectru este intr-o
continu modificare datoratA efervescentei si
modului alert in care apar noi forme de
infractiuni.
In acest context, in accepoiunea
Consiliului Europei, infractiunile infornatice
pot fi imprite in 8 categorii:
1) frauda infonatic5 - consthnd in orice
ingerinl5 intr-un sistem informatic care ii
influenleazi rezultatul, cauzhnd prin aceasta
un prejudiciu, cu intentia de a obtine un
avantaj material pentru sine sau pentru altul;
2) falsul informatic;
3) fapte care prejudiciazi datele sau pro-
gramele pentru calculator;
4) sabotajul informatic;
5) accesul neautorizat;
6) intercepia neautorizat;
7) reproducerea neautorizati a unui pro-
gram de calculator protej at;
8) reproducerea neautorizati a unei topo-
grafii. [2]
2.3 RomAnia, important actor pe scena
criminalititii informatice
Criminalitatea informatic5 si-a lisat adhnc
amprenta si asupra tdrii noastre odatA cu
evolutia crimei organizate si a folosirii
tehnologiei IT&C.
Acest tip de criminalitate a apdrut si in tara
noastri, in perioada 1995-1997, chnd princi-
palele fapte comise constau in comandarea
prin Internet a unor bunuri (de exemplu,
echipamente electronice) prin folosirea
frauduloas5 a unor cfrti de credit. La scurt
timp si-au ficut aparitia si activitAti de
accesare neautorizatA a sistemelor infor-
matice, fapte de contrafacere a cfrtilor de
credit si pornografie infantlik prin Internet.
Pina in anul 2002, chnd a intrat in vigoare
Legea nr. 365 privind comertul electronic, a
existat un vid legislativ. In anul 2003 aceast
lege a fost completatA cu legea nr. 161, Titlul
III, privind criminalitatea informatic5. In acest
sens s-a reusit realizarea unei legislalii
moderne, la standardele europene, care sa
acopere toate aspectele pe care acest nou
fenomen le implic5 atht in privinta
incrimindrii faptelor, dar si a procedurilor de
investigare. [2]
Reorientarea gruprilor de criminalitate
organizatA este caracteristica de bazi a
evolutiei criminalitAtii informatice. La baza
reorientdrii stau o serie de factori:
- obtinerea de chstiguri materiale mari
intr-un timp scurt si cu riscuri relativ mici;
- caracterul transfrontalier al infrac-
liunilor face ca instrumentarea acestora de
citre autorititile unui stat si fie mult mai
dificil intrucht pentru probarea faptelor este
nevoie, de cele mai multe oh, de obtinerea
unor informatii de la autoritAtile competente
din mai multe state, pe calea cererilor de
asistentl juidic5 internationali, proceduri ce
este costisitoare si lentA;
- accesul facil la echipamente moderne
care permit desfisurarea de activititi ilicite
complexe;
InternationalJournal ofln rmation Securitv and Cvbercrinte
InternationalJournal ofInformation Security and Cvbercrime
- posibilitatea deplasdrii rapide de pe
teritoiul unui stat pe teritorul altui stat a
membrilor unei grupdri criminale; urinirea
activitAtii desfisurate de citre acestia find de
cele mai multe ori, foarte greu de realizat de
citre autoritAtile competente. [4]
Se observi c5 retelele de crini organizati
transnationale care in trecut erau implicate in
infractiuni de altA naturd (trafic de autoturisme
furate, trafic de flinte umane si chiar traficul
de droguri), astizi se implic5 in infractiuni cu
cdAi de credit si prin internet intrucht profitul
obtinut este mult mai mare decht in cazul
infractiunilor clasice si riscul de a fi prinse
este mult mai mic. In strhnsi legituri cu
reorientarea este i ,,extraneitatea activititilor
infractionale" [5] care se referi la initierea
unor infractiuni pe teritoriul national insi
acestea au in vizor tinte din stitiinitate.
Potrivit unui studiu fTcut de compania
americanA de comert online Ebay, Romnia se
afIl pe locul 5 in lume, intr-un top privind
infractiunile informatice. La mod5 sunt, in
special, 2 elemente ale criminalitAtii infor-
matice: fraudele informatice, care constau in
licitatii fictive de bunuri pe anumite site-ui de
comert online, site-ui de phishing si frau-
darea cdrtilor de credit prin compromiterea
ATM-urilor si copierea de informatii perso-
nale de pe benzile magnetice ale cardurilor
bancare. Aceste tipuri de infractiuni au ca-
racter transnational deoarece sunt sdvhrsite pe
teritoriul mai multor state, printre care si tara
noastri, find vizate victime, cetAteni sau
companii strine.
La o analizA atentA se constatA c5
principalul scop pentru care infractorii
intreprind astfel de activitdti se rezuni la
obtinerea de foloase financiare. Banii astfel
obtinuti sunt introdusi in tara noastrd de
infractori folosind serviciile de transfer rapid
(Western Union, Money Gram, Smith
&
Smith, etc.) sau chiar prin intermediul
coletelor.
Se observ5 c5 in acest tip de infractiune
sunt implicati in general tineri dat find faptul
c5 au cunostinte in domeniul calculatoarelor si
56
Vol. 33 Issue
VoL Issue]112014
2014
al noii tehnologii. Pe nisurd ce acumuleaz
experientl devin mai bine organizati si uneori
sunt controlati de capii lumii interlope.
Potrivit autoritAtilor cu atributii in
combaterea criminalitAtii in Romhnia,
majoritatea celor care comit infractiuni
informatice provin din judete precum Vhlcea,
Arges, Constanta si Municipiul Bucuresti si
prefer tAri cu o cultur5 dezvoltat5 in comertul
online: SUA, Germania, Franta, Italia, Marea
Britanie etc.
3. Forme de manifestare ale fraudei
informatice
3.1 Fraude privind comertul electronic
Momeste si schimbi
O metodi des inthlnith in comertul online
este ,,Momeste si schimbi" (Baitand Switch).
Prin inflintarea de firme ,,fantomi" pe
anumite site-ui de publicitate, faptuitorii isi
atrag clientii prin promovarea unor produse la
preturi foarte mici, care uneori nu existh sau
sunt schimbate ulterior cu produse de proasth
calitate pe anumite site-ui de publicitate.
In consecinI, clientul comandi un produs
de buni calitate, iar la momentul livrdii,
aceasta este anuntat c5 nu mai existh pe stoc
produsul comandat dar, in schimb va primi alt
produs care este de o calitate net inferioar.
Atit promovarea, cht si tranzactionarea unor
astfel de produse, au loc pe Internet. [6]
Licitatii frauduloase
O alth metodi, mult mai profitabili pentru
infractorii informatici, se realizeaz prin
organizare de licitatii fictive pentru anumite
articole electronice, electrocasnice sau chiar
automobile si motociclete. Fdptuitorii
organizeaz licitatii pentru anumite produse
care in realitate nu existi, pe anumite site-ui
de profil (eBay, Auto Trader) la care clientii
nu se las5 asteptati deoarece pretul produselor
este mult sub pretul pietei. Dup5 ce chstig5
asa-zisele licitatii, victimele sunt indrumate
prin e-mail sau chiar telefonic s5 fac5 plata
prin servicii de transfer rapid de bani cum ar
 Section II - Studies andAnalysis of Cvbercrime Phenomenon
fi: Western Union, Money Gram, Smith
&
Smith etc. In momentul in care infractorii intrd
in posesia MTCN (Money Transfer Control
Number, cod care autorizeazi transferul de
bani), acestia ridic5 sumele de bani cu acte
false dupi care se fac nevizuti, iar
cumpdritorii nu mai primesc niciodati
bunurile licitate.
Aceste metode de fraudare, care au la bazi
comerul online, sunt preferate de infractorii
informatici deoarece nu necesith resurse
deosebite, riscul de a fi prins este mic, iar
profitul obtinut este foarte mare. Scammerii
(jargon care desenneazi persoana care
incearc5 si obtinA bani sau alte foloase de la
altcineva prin mijloace frauduloase) preferi si
racoleze victime din Viri cu o pondere ridicati
a comerului online. In majoritatea cazurilor
in care paguba nu are o valoare insennati,
pigubitii nu depun plhngere impotriva
fiptuitorilor, ceea ce conduce la promovarea
criminalitAtii organizate.
3.2 Fraudele cu cArti de credit
Dat flind faptul c5 retelele electronice
bancare au evoluat, a luat nastere si o noui
forni de manifestare a criminalitAtii infor-
matice care consth in fraudi cu cdrfi de credit
sau mijloace de platA electronice cum mai sunt
numite.
Nici tara noastri nu a fost ocoliti de acest
fenomen modem care flageleazi activitatea
sistemului financiar, specialistii considerhnd
aceastA crestere a cazurilor de fraudi cu cAti
de credit ca fiind una exponentiali.
Pentru a putea folosi cfrtile de credit ca
mijloace de fraudA, infractorii sunt nevoiti si
ghndeasc5 metode sofisticate cu ajutorul
cdrora si obtini informatii referitoare la
carduri.
Skimming
Chnd datele valide de pe banda magnetic5
a cardului sunt copiate fTri ca proprietarul si
stie, cu intentia de a fi folosite in scopuri
frauduloase, vorbim despre o activitate
criminali cunoscuti generic sub numele de
skimming. Datele astfel obtinute cu ajutorul
unui dispozitiv numit ,,skimmer device" sunt
folosite in vederea contrafacerii (falsificrii)
cardului initial prin rescriere pe alt card.
Un card contraficut nu poate fi descoperit
pe emitent chiar dac5 este folosit intr-o
tranzactie la un POS (Pointof Sale) sau ATM
(Automated Teller Machine) deoarece codul
de verificare al cardului este citit impreuni cu
alte date obtinute de banda magnetic5 si
transmis electronic in timpul procesului de
autorizare pentru a fi comparat cu cel inre-
gistrat de citre emitent. Aceste dispozitive
imbrac5 diverse forme in scopul disimulrii
lor in mediul propice captdrii de date de pe
cardurile bancare.
In ultima vreme acest fenomen a cunoscut
o adevirati explozie atit ca mdrime a
fenomenului, cht si ca modalitAti in care se
realizeazi; dispozitivele de skimming au
devenit cele mai populare mijloace pentru
obtinerea informatiilor privind contul atasat
unui card autentic. [7]
Phishing
Phishing-ul este o metodi de inginerie
sociali care face uz de ,,arta" inseliciunii.
Aceast metodi se referi la crearea unui
mesaj de citre autor, transmis prin posta
electronic5 (e-mail) sau pagini Web, care
reprezintA o reproducere a unor site-uri
cunoscute, in scopul de a obtine date
personale, financiare sau parole ale
utilizatorilor. Cea mai ,,populari" abordare a
phishing-ului prin spatiul virtual romhnesc
este indreptatA asupra informatiilor privitoare
la e-banking. OdatA obtinute, aceste informatii
pot fi folosite pentru achizitionarea unor
bunuri de pe Internet, plata unor servicii sau
chiar folosirea identitAtii persoanei de la care
au fost furate.
4. Concluzii
Am ales si abordez tema criminalititii
organizate in lucrarea de fat5 deoarece la
momentul actual acest fenomen reprezintA cea
mai mare amenintare care umbreste evolutia
societitii.
57
IntemationalJournal ofIn rmation Securitv and Cvbercrime
Information Security and Cvbercrime
InternationalJournal of
In ultimii 20 de ani, pe teritoriul tdrii
noastre au apirut nuclee ale unor retele de
crimi organizatA transfrontalieri care se afli
in continui expansiune. Se observi c5 o parte
din infractorii care altAdatA se bazau pe
infractiuni clasice precum traficul de droguri,
traficul de persoane, traficul de armament,
proxenetism, s-au orientat spre medii care
genereazi un profit mare si riscul de a fi prinsi
este mic (cum este reteaua Internet).
Folosindu-se de spaiul virtual, scammerii pun
mina pe sume colosale de bani prin fraude
informatice.
In alti ordine de idei, forme mai noi de
infractiuni sunt skimming-ul si phishing-ul.
Retelele de infractori romhni si-au extins
activitatea si in striindtate, reprezenthnd o
problemi major pentru autoritAtile din {Arile
de destinatie.
Tinind cont de impactul produs, pentru
combaterea crimei organizate este nevoie ca
autoritAtile cu atributii in domeniu si se
mobilizeze si si coopereze cu organismele
internationale in vederea diminudrii impac-
tului nociv asupra omenirii pe care fenomenul
Vol. 33 Issue
VoL Issue]112014
2014
il are.
Criminalitatea organizatA reprezinti o
amenintare la adresa economiei si societtii
europene. Rispunsul Uniunii Europene in
lupta impotriva criminalitdtii organizate este
adaptat la complexitatea acestui fenomen si
vizeazi atht traficul de persoane, anne si
droguri, cdt si criminalitatea economic5 si
financiari, coruptia si spilarea banilor. Acesta
acoperi si noile aspecte ale criminalitAtii
organizate, cum sunt criminalitatea
infornatic5 si infractiunile de mediu.
Abordarea integrati care ghideazi
actiunile UE merge de la prevenire pinM la
aplicarea efectivi a legii. Aceasta se bazeazi
pe o cooperare eficienti intre autoritdtile
statelor membre, in special a organelor
responsabile cu aplicarea legii, inclusiv in
ceea ce priveste schimbul de informatii si
asistenta reciproca pentru capturari si
confiscri. Lupta impotriva criminalititii
organizate este o lupth globali, care afecteazi
numeroase domenii de actiune si politici ale
Uniunii Europene.

Bibliografie:

[1]. M. Tical, Crima organizatd i terorismul, Editura Fundatiei Universitare DunArea

de Jos, Galai, 2006.
[2]. Cybercrime (2013, Dec. 02). [Online] Available: http://www.mpublic.ro/
jurisprudenta/publicatii/criminalitatea informatica.pdf
[3]. I. Bidu, Crima organizatd transfrontalierd - Amenin tare la adresa securitati/i
internationale,Editura A.N.I, Bucuresti, 2004.
[4]. Cybercrime (2013, Dec. 02). [Online] Available: http://www.igpr.ro/
relatii_publice/detalii.aspx?id=7136
[5]. Phishing Attack (2013, Dec. 04). [Online] Available: http://www.efrauda.ro/
pages.do?idMenu=3
[6]. M. Dobrinoiu, Criminalitateainformatica, Editura A.N.I, Bucuresti, 2009.
[7]. $. V1idutescu, A. Barbu, F Spinu, and M. Dumitrescu, Cardingul - principala
formd de manifestare a criminalittifi informatice, Editura A.N.J., Bucuresti,
2010.

58