IT] ~ PERSONALITATEA SI OPERA RAPORT * ASUPRA ACTIVITATIL STIINTIFICE, DIDACTICE $1 ORGANIZATOARE A D-LUI H. H. STAHL Raport asupra activititii stiintific si_ organizatoare a @-lui H. H. Stahl, conform art 64 al legii** inviijiinintului superior, pen- tru chemarea larga si numirea sa ca titular la conferinta de sociologie ruralé, vacantd de la Facultatea de Filosofie si Litere din Bucuresti. D-1 H. H. Stahl are o activitate ecntinud, de 17 ani in domeniul disciplinei stiintifice, ce formeazi obiectul conferin{ei de sociologie rura- uh D-sa a desfigurat aceasti activitate nn pentru a urmari vreo ris- plata ori recunoagtere, ci din pasiune curati pentru cercetare si din iubire sincera si adincd pentru satul Tomanesc, pe care ined din anul 1926 il studiaza la fata locului, cu o rivnd din ce in ce mai mare, pind astazi. Vocationismul d-sale stiin{ific s-a ilustrat si prin fapul ci din anul 1929, d-ga este asistent onorific la catedra de sociclogie din Bucuresti, eu aprobarea unanim’ a Consiliului de Facultate, pentru ci nu era vacant locul de asistent bugetar si de-abia dup demisia d-Ini Mircea Voleinescu din 1942, a putut si ocupe pestul bugetar de asistent, deci sbia dupa 13 ani de activitate continua, constiincioast si eminentS, depusd benevol pentru facultate, creind si conducind primu! seminar de sociclcgie mono- graficd, nu numai Ja noi, ci si in straindtate. D1. H. Stahl, avind studii istorice, — » fost elevul profesorului X. lorga — si studii juridice, — a fost premiat al Baroului de llfov, — — % pus aceste pretioase cunostinte, aldturi de pregitirea filosofics sociologicd, — ca licentiat si doctor al Faculti{ii noastre, — in serviciul acelor cercetari de sociologie rurali pe teren, olganizete de Seminarul de sociologie din Bucuresti, care au avut un risunct deosebit si in cer- carile specialigtilor din strainatate si la care au participat de multe ori pentru specializare, tineri dectori, ori cu studiile terminate, trimisi expres de ea. Comunicirile d-lui H. H. Stahl, le congresele internationale de sociologie, i-au atras onoarea de a fi proclamat membru corespondent al Institutului International de Sociologie. ® Studiu preluat din ,,Sociologie Romancasc&”, An V, nr. 1 —6, 1943. ** Inconformitate cu dispozitiunile art. 64 din legea relativa de organivarea invata- mintului superior, Ministeru) Culturii Najionale, publicd in Monitoru) Oficial Nr. 141. din 21 junie 1943, p. 5366 — 5370, raportul Comisiei de chemare prin numire ca titular la Con. ferinja de Sociologic rural de la Facultatea de Litere $i Filosofie din Bucuresti. Nr, 115 046/943. Soclologle Romaneasei”, Serie noud, Anul HI, nr. 5, p. 469-472, Bucuresti, 1992470 : Dimitrie Gusti D-1 H. H. Stahl functioneazit ca profesor de sociologie din 1930, la Scoala Superioari de Asistent% Social, si este director la Institutul Central de Statistica, organi ind importantul serviciu exterior al Insti- tutului s ‘istica administrativa, o functie care d& o posibilitate pri- vilegiat’, de a veni in contact permanent cu viata satelor gi-i ofera deci posibilitatea ereirii materialului stiintifie de bazi necesar cunoasterii sociologice a satelor. Dal H, H. Stahl, a desfagurat o activitate bogat& si in calitatea de organizator, conductor conferentiar de sociologie Sliteased 1: Scoa- Ja de echipe sudeni esti si de conducitor de Camine, la geoli de censori Statistici, de o' , la seoli tiranesti, la cursurile pentru edu- earvea tineretului, de speciali ate a ‘invity or gi de perfectionare a per- sonalului administrativ. In sfirsit d-l1 H. H. Stahl a fost insircinat pentru a preda meto- da anchetelor sociale in clasa de pe vremuri a Marelui Voevod Mihai. Aceast& activitate didactic’, organizatoare si de indrumavre a d-lui H. FL. Stahl, a avut de substrat si imbold o activitate stiintifica, ce a cuprivs patru domenii, ce ar ‘ea deosebite, dar care in realitate for- meaza acelasi: cercetarea sociologici, prin metoda monograficd a satelor romanesti. Aceste patru dome: int: participare la campaniile monografice, creare si conducere a seminarului de monografie sociologica, eursul de sociologie rurala si publicatiile. Plecind de la prineipiul c& realitatea satelor irebuie cunoscutd direct, din in aceastit realitate si nu din ile despre aceasta reali- tate, d. H. H. Stahl din 1926. pind la 1942, a venit an de an, cu excep- tia anului 1940, in contact direct cu viata satelor, D-sa a participat in acest fei ca participant conducator, la 18 campanii monografice in toate regiunile 7 Romane: Tati lista: acestor campanii. 1. 1926, participant la campania din comuna Ruset (Braila), orga- nizati de Seminarul de sociologie. 2. 1927, participant la campania din satul Nerej (Vrancea). . 1928, participant la campania din satul Fundul Moldovei (CAmpulun; Bucovina). : 1929, participant la campania I-a, din satul Driiguy-Figiras. . 1930, participant la campania din satul Runecu- Gorj. 6. 1 a conducitor al campaniei de reeensiimint gi monografie a cutie Tei, Bucuresti. Part tia din, Cornova-Orhei. T. 1932, ce ah al celei de a doua campanii din satul Drigus- Rtor 8, 1933, conduciitor al campaniei de prelucrare a satului Drigus- Pagir ~ 9, Conduedtor al celor 3 echipe studentesti, de pe Valea Doamnei (Museel) si organizator al monografiei satului Poenirei (Muscel), 10. 1935, conducitor adjunct al campaniei monografice din satul Sant-Nasiud. 1. 1935, colaborator la organizarea Muzeului satului romanesc. 12. 1937, condueitor al campaniei a 2-a yealizator al filmului documentar ,,Sanp”.3 Raport asupra activitatii d-lui H. H, Stahl 471 13. 1937, realizator al pavilionului romanese la Expozitia ,,L’ha- bitation rurale’, Paris. 14, 1937, realizator al filmului documentar ,,Fundul Moldovei”. 15, 1938, conducator al celei de a 2-a campanii din satul Nerej- Vrancea. 16. 1939, conductor al monografiei satului Diosti. 17, 1941, conductor al campaniei de recensimint din jud. Storojinet- Bucovina si judetele Orhei, LApusna-Basarabia. 18, 1942, conducitor al campaniei de recensimint din Transilvania si al monografiei satului Maliesti A doua laturd a activitatii stiintifice a @-lud H. H. Stahl consté in organizarea Seminarului de menografie socicloyica. Incd din anul 1929 si continuind pink azi, @1 H. H. Stahl a orga- nizat si condus cel dintii seminar de monogratie seciclogic&. Menirea lui era in primul rind de a pregiti pe studentii care wmau a participa la campaniile de cercetari de peste vara. In al doilea rind de a prilejui iuturor celoilalti studenti luarea unui contact direct cu realitatea social’, prin executarea unor cercetari de teren in satele si orasele tirii. Toti student{ii in sociologie au fost deci obligati a confrunta invati- tura lor teoretica, cu faptele vietii sociale. Multe din lucrivile astfel exeeutate sub supravegher yului seminarului au si o valoare documentari (de sine s\ depiseste i2tccrul lor pur fedagcgic. Astfel au fost lucrate : 51 de monografii sumare ; 31 de studii a ca- drului cosmic a diverse unititi sociale; 8 stu de cadru biologie; 24 de studii de manifestari spirituale ; 28 de studii de manife econo: ce; 4 studii de manifesta1i juridice ; 14 studii de wnititi le: 9 studii de cete raz&sesti ; 120 anchete asupra problemei mori MOI MANtArii 5 56 monografii de scoli; 54 monegrafii de parohii si biseriei. Se adaugi un numir de 17 studii care au fost publicate in Revis- ta ,,Sociologie Romaneasci” Vezi H. H. Stahl: Un Seminar de Monografie Soctologicd (,,Socio- logie Romaneasci”, anul IV, nr. 1 — 12). Al treilea aspect al activit&tii stiimtifice a dui H. H. Stahl, este eursul de Sociologie rurali, expus in anul 1942/1943, in urma recoman= darii in unanimitate a Consiliului de facultate si aprobat’ de Ministerul Economiei Nationale, care dupi programul aliturat (vezi anexa), di © dovada clara’ de maturitate stiintified a felului cum sint intelese si: tratate atit de grelele si inc’ incomplet studiate probleme ale unei Socio- logii rurale romanegti, pe. baza unor cercetari personale, care culmineazt in fixarea celor 4 tipuri de sate: structural pastoral-forestier, structural pastoral-agrar, structural predominant-agrar si intermediar mixt, eu eate- goriile sociale sitesti: rizesi si mogneni, clacasii si boieri ; Ideile principale din acest curs se gi cupiinse jn publicatiile stiintifice ale d-lui H. H ahl, in numar de 33, in afar de numeioase recenzii si cronici, apdiute in 1ev Cenvorbini Literare’, ,,Gecyo- litica”, ,,Scoala si Viata Mfovului’, ,,Criterion”, ,,Cuvintul Dehiegii conducdto- Atoare, careimitrie Gusti 4 Noi” si mai ales in ,,Arhiva pentru Stiint: Jogie RoméAneascd” si care formeazi a patra latura a acti ti si Reforma Social&” si ,,Socio- Atii s i I. Etude sociologique sur le communautés des ,,rdzesi” de la Vrancea, (Bueuresti, 1939, p. 190). Reluind yi completind dou& studii mai vechi, publicate in ,,Arhiva pentru stiinta si reforma sociala” din anii 1929 1930, lucrarea este yezultatul uuor cercetari de teren, pe calea monografici sociologice. Se ataci problema ,,rdzdgiet”’, care este conceputi ca o forma de ociali a unor sate libere de rude devilmaye. Hata de concepfia curentd, se adaugd nu numai un punet de vedere now, propriwsis soeto- logic, ci si o metod& noud de cereetare, prezentul fiind socolit punct de plecare pentru reconstitwired trecutulut. Tariisi obiectul de cercetare saful crincean, aduce o contributie ori- ginald, deoarece acest sat apartine unui tip de derdlmdsie absoluta, nege- nealogied — de a cirui evistenta nu se stia, — integral unui sistem de con- federare quasi statalé a unui intreg grup de sate. Problemele atacate in acest studiu sint urimitoarele : a. Problema satului arhkaic roménese (descriptia tipicd a unui sab genesa satului 1 esc; schifa unei teorii sociologice asupra satelur racisesti; b. Obstiile sktegti ale Vrancei (forma elementara a vie- i jAsesti, satul, dovezile dreptului de apartinere la ceat’ ; patrimoniul se, exploatare economic’ si form’ juridicd de st&pinire ; reyulele deval- isici familinle); e. Satele mated gi satele roi; d. Organi nt quasi sta- tala a Verancei (organele administrative ale Vrancei, aruncarea muntilor pe banii birului) ; e. Laptele sociale din Vrancea (problema strainilor, apari- fia boerului, aparifia chiaburilor) ; 1. Nagterea satului de azi al Nerejului ; g- Procesul de disolufie al organizariilor sociale vrincene (evolutia economic’ a Vrancei; pédtrunderea capitalismulut in Vrancea; nasteres stafului modern). Pe temeiul materialului vrincean, se incearcd asadar gi elaborarea nei teorti a genezii si morfologiet satului romanese de tip razagese. le teoretice principale, sint urmitoarele: a. Fenomenul siei nu se poate explica prin teza curenté a descendentei piologice dintr-un erou eponim ; b. Forma devdlindgiet absolute, negenea- logice este anterioaré tormei in deobste cunoscuta a satelor »genealogice” ; e. Korma vrinceand are un caracter pastoral forestier, spre deosebire de forma genealogicd, pronuntat agricola ; d. Satul rézdgese continua @ fune- fiona, ca mecanism social, chiar atunct cind incape in mind boereascd ; e. In sinul satului rizigese, o sum’ de procese sociale recente duc la dizol- rarea lui; printre acestea aparitia dijmei gi a chiaburilor ; 1. Contactul cu capitalismul occidental a avut loc in munti, eu mult mai tiraiu gi in cu totul alte forme decit cele cunoscute pentru satele de cimpie. Asupra problemelor puse de d-l H. H. Stahl intiia oar’ in studiul citat, tiparit in ,,Arhiva pentru gtiinja gi reforma socialé”, prof. Nicolae dJorga, se exprima astfel : »Foarte Tuminos articol al d-lui H, H. Stahl despre vazegii de la Nereju. Formarea organici a statului din sat, in form& de «cimplung» ¢@ expus’ cu o deplind competenja gi trezeste chestiunt de un caracter mat5 Raport asupra activifatii d-lui H. H. Stahl general decit chiar al Vrancei éntregi’. (Revista Istorici”, an. XVI, nr. 4— 6, 1930). Tar in Rev. ,,Viata Romanease’” din anul 1981, Februarie, nr. 2, intilmim urmitoarele aprecieri : »Ca exemplu de aprofundare a problemelor de sociologie rur: trebuie insemnat studiul d-lui H. H. Stahl, Contribufii la problema raza- giet satului Nereju din Vrancea, partea Il-a. E poate singurul studiu eu adevirat stiin asupra vietii rurale roménesti”, Importanta acestui studiu a fost remarcata si de d-1 Al. Rosetti in utilizarea unora din rezultatele lor in lucrarea sa Sur quelque termes du daco-roumuin relatifs a la propriété terrienne in ,,Bulletin Linguisti. que”, anul IX, 1941, p. 72, la termenul pliizesi”’. Materialul nerejean, a fost folosit si de I. C. Filiti, in Proprictatea solulué in principaicle romane pind la 1864, Vezi Cap. IV. Situatii excep- tionale 204, Th it insemmitatea cercet&rii d-lui H. H. Stahl a fost adusi Ja cunostintit strai tii prin studiul d-lui Philip Mosely The Sociologi- cal School of D. Gusti, aptrut in revista Institutului de sociologie englez, The Sociological Review", Londra, vol. XXVII, nr. 2, anul 1936, p. 161. IL. Nerej, un village Mune région archaique. Monographie sociolo- gique dirigée, par, H. H. Stahl, eu o prefati a d-lui prof. D. Gusti (Bucuresti, 1939, vol. 3, p. 1152), In afava de studiul unitatii sociale a rizisiei, ardtat mai sus, si care alcituieste cadrul istoric al acestor 3 volume, se dau studii si material cu privire la toate celelalte probleme ale satului Ner eju. Lucrarea este rezultatul unei munci colective de jnonografie socio- logic’, al unui grup de cercetitori si eu ajutorul unui numar de studenti elevi ai seminarului de Monografie Sociologicé ‘ Problemele redactate de citre condueitorul monogtafiei, singur sau in colaborare, sint urmétoarele cu un total de 232 p. in vol. I: Geografia umana (31 P.); Populatia Vrancei (5 p.); Istoria neamurilor vrincene (13 p.); Analiza demografic’ a populatici (4 p.); Analiza vietii sufletesti a unei obstii taranesti, pe bazi de traditie difuzi (15 p.). Jn vol, IL: Teologia popular’ (15 p.); Stiinja popular, (23 Pp.) Ceremonii si obiceiwi (49 p.). dn vol. IIL: Familia nerejeana, (28 p.); Codul silvie din 1910 si aplicarea lui (21 p.); Rolul comunei administrative (7 p.); Invadarea proprietitilor private pe terenul devalmas (5 P.); Coneluziile celor trei volume (16 p.), III. Documente vrincene, earti domnesti, hotiirni de, in colaborare cu D. Constantinescu-Mircesti, cu o prefats, de N. orga, vol. I, Bucuresti, 1920 (p. 200). 7 aceast& lucrare, contine un numir de 126 de documente, privind confederarea satelor vrincene, din cele peste 1.000 care au fost adunate. in Vrancea, in timpul cercetirilor de teren, In prefata, prot. N, Torga se exprimia astfel : ,,E o revelatie, nu in ce priveste amanuntele istorice politice, ci pentru obiceiurile de drept ale acestei ‘ati izolate si de aceea Be 3 Vase si isvoa-474 Dimitrie Gusti 6 singura aga de romaneasc’ din poporul romanese . Iorga, incheie astfel: ,,Toti pricepatorii o vor aprecia cu o deosebit’ recunogstinta”’. Vexi si publicarea unor documente din colectia manu ris& in N. Torga ,,Anciens documents de droit roumain”, Paris, 1930, Vol. I, actul nr, 2, p. 55, actul CCLXXXVIII, p. 351, actul CCCIX, p. 376. Vexi idem, pretata paginile 4, 5, 32. IV. Tehnica monografies sociologice (I.S.R. Biblioteca de sociologie, cticd gi politics, Seria A. Studii si Contributii nr, 2, Bucuresti, 1934, p. 183), cuprinde un studiu asupra scopurilor stiintifice urmarite de mono- gtafia sociologic’ si_a procedeclor intrebuintate pentru atingerea lor. Problemele atinse sint: a. Observarea si inregistrarea manifesti- rilor sociale (observatii preliminare, observarea si inregistrarea faptelor, observarea si inregistrarea opiniilor) ; b. Tratarea problemelor sociologi- ce (observatie si rationament experimental, sistematizarea observarilor, clasarea observirilor, organizarea dosarelor) ; ¢ Organizarea muncii colec- tive pe teren; d. Indrumari practice pentru alcituirea monografiilor. ‘Aceasti lucrare a fost citati si consultata de directorul de cercetare al eunoscutului Institut de sociologie Solvay din Bruxelles G. Jaquemyns, in prefata lucrarii La vie sociale dans la Borinage houilier. (Bruxelles, 1939); de asemenea citati de Philip Mosely, in The Sociological School of Dimitrie Gusti (,,The Sociological Review London”, 1936, Vol. XXVIII, mr. 2, p. , 155, 161) gi in articolul din revista americani ,,Rural socio- logy” nr. 2, si 4 din Dee, 1937, p. 458 si 462, cu titlul: A new roumain journal of rural sociology. V. Vara satului Cornova (extras din ,,Arhiva pentru sting’ si Reforma Sociala”, anul X, n-rele 1—4, p. 20, 1932). Fragment dintr-un studiu asupra unui sat de tip genealogic al unor mazili orheieni, Trupul lor de mosie e brazdat de mari fisii de pimint numite delni i mergind ,,din cap in cap”, Vatra satului este de ase- meni impirtit’ in delnite. Fiecirei delnite corespunde un neam, In tiinja populard chiar si taranii nedelnici, care au prin impropricta- delnita ,,Nadel”, trebuie si fi feut parte din familia ,,Nadel”. Yatra satului are limite foarte precise, peste care azi s-au reyarsat casele. Faptul ins ci 63,9 la suti din mazili trdiese in vatri, pe cind yestul din nemazili, doar 39,1 la suta, sint imprastiati pe cimp arata originea sigur mazileasc& a acestui sat. Drumurile din sat sint drumuri de hotar si merg nu dup& considera- tii geogratice, ci potrivit unei refele juridice care determin’ atit structura vetrei, cit si a cimpului. Studiul acestei structuri contemporane permit: yeconstituirea vietii sociale mai vechi printr-o metodd propriu- & S0- ciologica Acest studiu, precum si hértile aterente au fost in totul folosite $ al chiar reproduse de citre cercetitorul_ german H. Hauffe, in im- ortante lueriiri ale sale Der freibduerliche Kicinadel der bassarabischer Militérgrenze in ,,Deutsches, Archiv fiir Landes und Volksforschung”, anul IV, Caietul 2. Septemvrie 1940 si Die Wandlung der Volksordnung in rumédnischen All-Reich, Sttutgart, 1939. Vezi de asemenea Philip Mosely. The Sociological School of D. Gusti (,,The Sociological Review”, Londra, Vol. XXVIII, nr. 2).Raport asupra activitdtii d-lui H. H. Stahl a7 VI. Spite de neam fardnesti. ,,Sociologie Romaneasci”, I, 1936, p. 5—11, 1936, p. 161. Plecind de la pilda unet spite foarte vaste gasite in satul Rapile- Bactu, dl H. H. Stahl, propune un sistem grafic original pentru transerierea lor. Se discutd problema fenomenului social al aparitiet spifelor de neam. Rostul lor practic este acela de a ugura stépinirea in formele devilmisiei genealogice proportionale. Aparitia lor intr-un anume sat este deci un semn care ne permite si afirmam existenta unei anume vieti sociale chiar dac& ea a dispirut astizi fara, de urma. Vezi Philip Mosely: A new romanien journal sociology (,,Rural Sociology”, vol. 2, nr. 4, Decemvrie, 1937. p. 463) VIL. Sistemul onomastic Dragusan. ,,Avhiva”, anul X XT], nr. 1 — — 2, 1084, pag. 83 — 95. Din vechea organizare pe neamuri a satulw, n-au mai rimas decit citeva urme. Printre acestea, sistemul onomastic popular, in care regisim tei feluri de nume : de neam, de familie si individual. Stringindu-se po- reclele tuturor locuitorilor din Dragug, s-au putut restabili regulile acestei onomastici care leaga indisolubil numele de o gospoda Cine wird prin- tr-0 casdtorie intr-o gospodarie, capaté numele gospodariei. Femeia ia nu- mele barbatului, dar bdrbatul care se ,,marita”? ia numele JSemeti. Uneori chiar si cumpératorul unei gospodarii, ia numele acesteia. Se intimpla chiar ca barbatul care intra in casa unei vdduve, si poarte atit el, cit s copii lui, numele celui dintii sot decedat, adici numele gospodiriei lui. Vezi utilizarea acestui studiu, de Stefan Pasca Nume de persoane gt nume de animale én fara Oltului. (Editura Academiei Romane. Studii si cercetiri XX VJ), in care capitolul privitor la sistemul de denominatie popularé este un rezumat al d-lui H. H. Stahl, cu concluzia: ,,autorul, adic d. H. H. Stahl, va face un mare serviciu cercetarilor, publicind materialul documentar in legiturd cu observatiile de mai sus, (p. 71 — — 16). Vezi Philip Mosely : The Sociological School of D. Gusti, ete. p. 161. VIII. Rudenia spiritualé din ndsie (,,Sociologie romaneasci”, anul I, nr. 7 — 9, 1936, p. 25 — 36). In continuarea céutdrilor vechit organizdst sociale a neamurilor se pot gisi indicatii pretioase in rudenia spirituald. Obligatia de a fi nag se mosteneste din generajie tn generatie. Dwp&d cum dovedesc cazmile nunie- Toase studiate, in aceasti mogtenire se aplici aceleasi reguli ale GOS- podiriei” ca si in sistemul onomastic allie urme, aratind aceleasi reguli, se pot intilni in mosienirea sira- nelor bisericesti: si a stranelor de cimilire. Vezi Filip Mosely: A new rumanien journal of rural sociologie ete. p. 463. IX. Un sat din Transilvania, Dragusul. (Revista Boabe de Griu, anul IV, nr, 3, 1933, p. 147 — 168), este o expuncre sinteticé a acestui sat de tip arhaic devalmas care a reusit tolusi sé se adaptece vietit moderne Sirti sé piardé niciuna din trasdturile sale esentiale. X. Vecindtafile din Dragus. (,,Sociclogie Romaneasci”, an, I, nr. 1, 1936, p. 18 — 31), o analiza a rostului actual al institutiei vecinata-476 - Dimitrie Gusti 8 tilor, care in Draguy au inlocuit de curind vechea organizare a saulud pe iemeturi de nea. Vexi Philip Mosely, Af. Ci sit de Iuliu Moisil in lucrarea sa vecindtal iivania’, nr, XT. Rugeful Braila, Un sat din cimpia munteneased, Regimul de proprietate agrara. (,,Sociologie rom&neascx”), anul 2, nr, 7 — 8, 1937, p. 284 — 88). Este we studiu ol efectelor reformet agrare, al mental itatilor sdtenilor cu privire la proprietatea, precum § al vietii de familie dupa tipienl devilmas al obiceilui pémintesc. ‘Acest studiu a fost folosit de D. Mitrany, in al siu The Land and the peasant in Rumania, (Carnegie endowement for international peace), 1930, p. 225, 534 si 6 XIT. Bornes, limites et signes de propriété champcires. Notes de fol- klore juridique rowmain, 1938. Extras 5 pagini. Comunicare la Congresul International de iclklor din 1937, ce 2 avut Joe la Paris. fn aceasti comunicare se arata ci exist’ in constiinga populara, a satelor noastre doud feluri de hotare Cele dintre sate, care au un caracter sacru si cele dintre proprieta- {ile individuale care sint rin vizute si deseori obtinute prin procedee de magie juridici. XIII. organisation collective die village rov main, (Arhiva anul XVIII, 1936, Mélanges D. G usti), este o incercare de a rita ca temeiul vielii noastre sociale a fest satul, organizat in formele devalmisiei. Sta- pilirea unei tipologii a acester sate. XIV. Dhabi Ja Congresul international de so 1 —2, 1934, p. 196 — 201). cercetiivile de teren eu privir vinta social este aceea care deter jar nu invers cum se afirma desevri p. 462 — 463. Acest studiu a fost folo- 2 Vatdgit sau Fraternitafi si decurti sau 3, anul 1936). wit hamain et les formes de la vie sociale, Comunicare riologie, 1934. (Arhiva, anul XU, nr. e prezentarea rezultatelor obtinute in ul cosmic eu concluzia ci deseori nind fenomenele de asezare spatial’, XY. Organizarea soc nimi, (Enciclopedia Romaniet, vol 2, 1938, p — 576). O schema a unei istorii sociale a {irdnimii noastre jnteleasi, prin prisma ineadririi ci tn 4 socially a satulai. Vezi o expunere 4 teoriilor autorului, in T. Herseni, fstoria Socio- logiet Roméanestt. XVL Piediei mai vechi in aleduirea wnet soctologii roméanestt, (,,50- ciologie Romanease’”, anul Tl, nr. i, 1937, p. 5 — 14). Cuprinde analiza cauzelor care au fiicut ca problema satului rominese sa nu fie pusd. printre ecestea, interesul direct al boierilor pasoptisti, prinsi intr-un conflict de ,,tiersaj”, cu stitenii lor. XVII. Satul romdnese, 0 discutic de filosofie si sociologia culturii. (,,Sociologie Roméaneases”, anul II, 1937, p. 489 — 502). XVIII. Teoria abisalé a d-lui Tacian Blaga. (,,Sociologie Roma- neasei”, anul IL, 1938, pag. 10 — 19). XIX. Filosofarea despre filosofia poporului roman. (,,Sociologie Rom Aneases”, anul I, p. 114 — 119).9 Raport asupra aetivitatii d-lui WW. Stahi 477 Aceste trei studii formeaza capitole dintr-un volum de confruntare a metodelor folosite de ciitre d-1 Lucian Blaga in studiile sale de filosofia eulturii fafa de metodele propuse de Scvala Sociologic’ din Bucuresti. Vezi un comentariu al acestor discutii in T. Herseni, curs de Socio- logie Rurald in anul 1939 — 1940, litografiat, prelegerea XXVII. x Ferme autonome si tarlale sdtesti. (,,Rey 12 ianuarie 1941), este o analiza a probleme pentru modernizarea formelor vechi de organi XXI. Soctologie si usistenfa, (Revista ,,Asistel 1939, nr. 1 -- 2, p. 9 — 14), araté felul in care asistenta social’, concepu- t& ca o tehnic& de politic’ stiintificd, trebuic s& se intemeieze pe cunoas- terea realitatii sociale. XXIL. Un tablow al Roméniei éntregi. (In recensiimintul Romaniei din 1941, Editura Institutului Central de Statistic’, p. 71 — 75), expune un plan pentru un dictionar statistic al localitipilor din {ai XXIII. Vieleiul din Lg-Jiu. (In colaborare cu CO. Brailoiu). Tiraj separat din ,,Sociclogie Romaneasci”, anul I, nr, 12, 1938, p. 36. Expu- nere trei ,,tacimuri” de vicleiuri, cu organizarea gi repertoriul lor, a Exceselor” din i o pledoarie re colectivaé a satelor. XXIV. Un isvod crincean de cheltuialé de moarte in 1781. (,,Socio- logie Romaneasca”, I, nr. 2, 1936, p. 37 — 39). XXV. Comuna din satul Sanf-Ndsdud, (,,Sociologie Roméneaset”, H, p. 4 — 21). Studiul unui rit agrar de seceris, Un deosebit interes prezinta publicarea urmitoarelor texte, culese de la tirani, si care sint stenografiate cuvint cu cuvint si comentate de d-l H. H. Stahl. XXVI. O vizionurd bucovineand. (,,Sociologie Romaneasci”, I, p. 48 — 58). XXVII. Cum a fugit Ion Poparad din Drdgus. (,,Sociologie Ro- maneasca”’, I, p. 35 — 37). XXVIT. Cum mineaseii”’, I, p. 32 — XNIX. Cum a tnveitet Serban Butoiu din ocarind. (,,Sociologie Romaneasci”’, I, p. 32 — 33). XXX. O tilhdrie la drumul mare. (,,Sociologie Romaneasci”, I, p. 34 — 35). XI. O intimplare cu moroi (,,Sociologie Romaneasca”, I, p. facut mos Bocioc gospodéria. (,,Sociologie Ro- XXXII. Despre Inochentie si inochentism, (,, Arhiva”, anul X, vezi Philip Mosely : The sociological school of D. Gusti, p. 135). XXXII. Invdtdturi din zodiac. (,,Sociologie Romaneasei”, I, p. 33 — 34). La aceste lucriri apdrute se adaug’ alte trei, care se afld sub tipar. XXXIV. Un sat si un preot din Basarabia. (Editura Ramuri, Cra- iova), descrierea transform&rilor unui sat sub imboldul unui slujitor al lui.478 Dimitrie Gusti 10 XXXV. Un teat de drept obignuielnic, in_revista ,,Dreptul”, care prezint’ textul ageziimintului mognenilor oriseni Cimpulungeni din 1941, comentariul sin si o paralelé cu asezimintul 1910. XXXVI. Drdgugul, un sat arhaic modernizat (Hditura Institutului de Stiinte Sociale al Romianiei), ce cuprinde cadrul istoric sociologic al monogtafiei satului Driigus (ce va aparea curind in syArhiva pentru Stiin- ta si reforma sociali”), avind urmatorul cuprins : 1. Trupurile de mogie ale Tarii Oltulut : a. Asezarea regulata a ve- trelor de sat; b. impartirea regiunii in trupuri de mosie pe criterii pas- toral-forestiere ; e. Tinutul voevodal al Parti Oltului. 2. Mosia satului Drdgus: a. Sistemul pe trei tarlale si obstia sa- teasci actuali; b. Sistemul anterior al celor dowd tarlale; ¢. Sistemul original, fird tarlale, cu moind primitiva; d. Trecerea de la tipul pasto- ral la cel agrar. 3. Categorit sociale Dragusgene: a. Boieri, iobagi si domni de pa- mint; b. Convertirea lor intr-o singurd obstie siteasci; e. Ridicarea iobigiei si efectele ci; d. Situatia de azi. 4, Neam si familie: Neamurile Drdgusene gi supravietuirile lor de azi; b. Valoarea lor demograficd si economici; Repartizarea lor spatial’; d. Sistemul onomastic dragusan ; e. Rudenia spiritualé din nisie; f. Familia dragusana. 5. Organizarea administrativé a vechiului sat Dragusan : a. Organi- zayea pe batrini; b. Trecerea la sistemul vecinatatilor. 6. Concluzti : Caracteristica satului Drigusan : just echilibru intre trecut si pre- zent; diinuirea satului, ca realitate sociald esentiala. Lucrarea ,,Drdgus”, se alituri prin noutatea materialului, la cele mai importante lucrari ale d-lui H. H. Stahl. Activitatea stiintified a dui H. H. Stabl, nu s-a mirginit numai la cercetari, ci si la popularizarea lor si mai ales la indrumarile metodo- ae date pentru a ariita adeviratul drum cum aceste cercetiiri trebuiese ‘deute. ‘Aceasti activitate a d-lui H. H. Stahl, se risfringe in sase lucrari apirute pins acum: 1. Scoala monografies sociologice (,,Athiva”, anul XIV, 1936, p. 1130 — 1165; in Omagiu prot. D. Gusti). 2. Monografia unui sat. Cum se aledtuieste pentru folosul Caminelor Culturale. (Editura Fundatiei Regele Mihai, colectia Cartea Ciminului Cultural, Bucuresti, editia Ia, in 1937; editia IIa, in 1939, pag. 250), este un manual pentru intelectualii triitori la sate (preoti si invat&tori) ca si-si poatad cunoaste satul in care lucreazit. 3. Cultura satelor. Cum trebuie infeleasd, (Editura satul si scoala, Cluj, 1934, p. 64). Indrumari pentru invitiitori asupra felului cum trebuie inteleasi, cultura satelor gi a felului in care trebuie s& luereze pentru ea, Asupra acestor lucriri se refera in repetate rinduri : Veri Philip Mosely, in The Sociological school of D. Gusti, ete., p. 164 si ,,A new rumanian journal of rural sociology”, ete. p. 451. 4, Ofteva limuriri despre Serviciul Social pentru tineretul universi- tar din tard, (Edit. Fundatiei Regele Mihai, Bucuresti, 1939, p. 34).u Raport asupra activitatii d-lui H. H. Stahl 479 5, Metodele de investigajie sanitara gi medico-sociala in mediul rural. (in colaborare cu dr. U. C. Gheorghiu, ,,Rev. de Higiend Socialé”’, anul X, problemele sanitare ale populatiei rurale din Romania. 6. Indrumari pentru. monografiile sociologice (Bd. LS.S.R. Bucuresti, 1940), colaborare prin redactarea planurilor pentru cercetarea cadrului cosmic al manifestirilor juridice, gospodiriilor tirinesti. Avind in vedere personalitaea lui-d H. H. Stahl, asa cum reiese din expunerea de mai sus: ca pregiitire, ca finutd idealist’ spirituald, ca activitate gtiintificd, continua si multipla, ilustrat’ printr-o perma- nentd cercetare de aproape doud decenii in satele romanesti, din toate regiunile Tarii Romanesti, ilustrate apoi prin cursuri si prin activitatea depus& in ealitate de conducdtor creator al Seminarului de monografia sociologica, ca si prin valoroasele sale publicatii, care ne indrituiese si-L socotim printre frunt: sociologiei romanesti, recunoscut ca atare si in strainitate. Credem ca d-1 H. TH. Stahl, este cel mai indicat si calificat s& ocupe Conterinta de sociologie rurali, vacanti, de pe ling’ Facultatea de Filo- sofie din Bucuresti. DIMITRIE GUSTI