Revista Romana Statistica Supliment 3 2018

REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT
SUMAR / CONTENTS 3/2018
ANALIZA EVOLUŢIEI PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ŞI A RESURSELOR DE

ENERGIE PRIMARĂ ÎN ANUL 2017 3
ANALYSIS OF THE DEVELOPMENT OF INDUSTRIAL PRODUCTION AND
RESOURCES OF PRIMARY ENERGY IN 2017 17
Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE
Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL
Drd. Maria MIREA
Drd. Radu STOICA
POATE FI O SOLUŢIE STATISTICĂ DE CALCUL A INDICELUI DE COEZIUNE
SOCIALĂ RAPORTUL DINTRE SALARIUL MEDIU ŞI MINIM ÎN ROMÂNIA? 30
CAN A STATISTICAL SOLUTION FOR CALCULATING THE SOCIAL COHESION
INDEX BE THE RATIO BETWEEN THE AVERAGE AND THE MINIMUM WAGE
IN ROMANIA? 43
Professor PhD. dr. habil. Gheorghe Săvoiu
ANALIZA EVOLUŢIEI FINANŢELOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA 56

ANALYSIS OF THE EVOLUTION OF PUBLIC FINANCES IN ROMANIA 68
Prof. Constantin ANGHELACHE PhD
Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD
Assoc. prof. Florin Paul Costel LILEA PhD
Mariana CHILIMENT PhD Student
INVALIDAREA UNUI MODEL ECONOMETRIC MULTIFACTORIAL CLASIC AL

ISD, ÎN UNELE ŢĂRI EXSOCIALISTE 80
INVALIDATION OF A CLASSIC MULTI-FACTORIAL ECONOMETRIC FDI
MODEL IN SOME EX-SOCIALIST COUNTRIES 89
Ec. Simina - Ioana Broștescu, PhD student
Professor PhD., dr. habil. Gheorghe Săvoiu
ANALIZA DEZVOLTĂRII ŞI CONSOLIDĂRII SISTEMULUI BANCAR 98
ANALYSIS OF THE DEVELOPMENT AND CONSOLIDATION OF THE BANKING
SYSTEM 111
Cristian OLTEANU PhD Student
Ec. Lucian ENE
NOŢIUNI PRIVIND APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA PIEŢEI MONETAR-VALUTARE 124
CONCEPTS ON THE APPEARANCE AND EVOLUTION OF THE MONEY-
CURRENCY MARKET 134
Doina AVRAM Ph.D Student
Doina BUREA PhD Student
www.revistadestatistica.ro/supliment
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018
UN MODEL CLASIC AL INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE (ISD), SPECIFICAT,
PARAMETRIZAT ŞI VALIDAT, SIMILAR PENTRU ROMÂNIA ŞI BULGARIA 144
A CLASSIC MODEL OF FOREIGN DIRECT INVESTMENT (FDI),
PARAMETERIZED AND VALIDATED, SIMILAR FOR ROMANIA
AND BULGARIA 155
Simina - Ioana Broștescu, PhD sudent
STUDIU PRIVIND EVOLUŢIA ISTORICĂ A PRODUSULUI INTERN BRUT ÎN
ROMÂNIA 165
STUDY ON THE HISTORICAL EVOLUTION OF GROSS DOMESTIC PRODUCT
IN ROMANIA 184
Andreea – Ioana MARINESCU PhD Student
Maria MIREA PhD Student
Alexandra PETRE (OLTEANU) PhD Student
INDICATORI ACTIVITĂŢII PUBLICAŢIILOR ECONOMICE - UN DOMENIU

PLASAT SUB IMPACTUL CREATIVITĂŢII STATISTICE 204
INDICATORS OF THE ACTIVITY OF ECONOMIC PUBLICATIONS – AN AREA
UNDER THE IMPACT OF STATISTICAL CREATIVITY 214
Professor PhD. dr. habil. Gheorghe Săvoiu
STUDIU PRIVIND INVESTIȚIILE NETE REALIZATE ÎN ECONOMIA

NAȚIONALĂ ÎN ANUL 2017 224
STUDY ON NET INVESTMENT IN THE NATIONAL ECONOMY IN 2017 234
Prof. Radu Titus MARINESCU PhD
ec. Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ
2 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Analiza evoluţiei producţiei industriale şi a
resurselor de energie primară în anul 2017
Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE (actincon@yahoo.com)
Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București
Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Universitatea „Artifex” din București
Drd. Maria MIREA (mirea_maria@yahoo.com)
Academia de Studii Economice din București
Drd. Radu STOICA (radustoica68@yahoo.com)
Abstract
Industria continuă să aibă ponderea cea mai ridicată la creșterea
produsului intern brut. România a avut un proces de industrializare care s-a
frânt în 1990, putând vorbi de un proces regresiv de dezindustrializare. Pe
acest fond, producția industrială în România a scăzut dacă ne comparăm cu
perioade de dinainte de 1990.
În altă ordine de idei, noile condiții de piață introduse în România, ca
și dezvoltarea unor investiții autohtone sau străine, au dus în ultima perioadă
de timp la un proces de reindustrializare.
Directivele Uniunii Europene prevăd însă creșterea industrializării în
toate țările membre. România face parte dintre acele țări care trebuie să își
sporească preocupările în domeniul dezvoltării industriei.
Putem afirma și alte aspecte în ceea ce privește dezvoltarea unor
ramuri specifice capacității de dezvoltare industrială pe care România a
avut-o sau pe care caută să o regăsească.
Participarea la marile proiecte în domeniul industriei nu se poate
realiza decât prin două posibilități. Fie prin participarea la unele domenii de
activitate în care societăți comerciale, România în principal, au capacitate
deosebită față de alte state, sau prin finanțarea unor proiecte în domeniul
industrial, care este o formă extra-comunitară într-un fel. Spun aceasta
deoarece Uniunea Europeană alocă, nu subvenții, ci sprijin dezvoltării unor
proiecte industriale majore în Europa și aceasta se asigură prin finanțare.
În acest sens, putem vorbi de faptul că unele țări participă la
proiectele majore, iar altele rămân de din afară și se chinuiesc în proiecte
mici sau proiecte naționale, care, în concurență cu marele capital ce stă la
baza dezvoltării industrializării continue a țărilor dezvoltate, pălesc sau au
șanse reduse.
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 3

Autorii au analizat datele furnizate de Institutul Național de Statistică și
existente la EUROSTAT în ceea ce privește evoluția producției industriale și aici
s-a făcut o analiză a evoluției extractive comparativ cu industria prelucrătoarea
dar s-au angajat în analiză și o serie de aspecte privind dezvoltarea energiei.
Datele sunt prezentate în serie brută sau serie ajustată sezonier.
De asemenea, s-a efectuat și o analiză asupra resurselor de energie
primară de care dispune România cu accent pe producția internă și producția
din import care să asigure necesarul resurselor de energie primară.
Cuvinte cheie: industrie, energie, producție, domeniu, sursă de
energie
Clasificarea JEL: L71, O13
Introducere
Producția industrială ca și resursele de energie primară reprezintă
elemente foarte importante în asigurarea dezvoltării activității în acest
domeniu.
Pentru început, în articol, pe baza studiului efectuat, se exprimă o serie
de aprecieri în legătură cu modul în care a evoluat producția industrială în anul
2017 față de anul precedent. Se compară datele obținute în luna decembrie cu
luna noiembrie, luna anterioară, dar și o comparație a rezultatelor obținute în
anul 2017 cu perioadele de timp similare din anul precedent, anul 2016. Spun
similare deoarece se au în vedere aici atât lunile, trimestrele, până ajungem la
analiza completă a datelor pe întregul an.
Constatăm că producția industrială a crescut în medie cu 8,2% dar,
față de luna noiembrie, în decembrie am avut un spor al producției de 14,8%
iar față de luna corespunzătoare a anului precedent, de 7,9% iar la datele
ajustate sezonier de 12,2%. Iată deci, o primă apreciere în acest domeniu.
În ceea ce privește evoluția industriei prelucrătoare și a industriei
extractive, constatăm că industria prelucrătoare are un spor față de industria
extractivă. Desigur, industria extractivă și-a mai diminuat activitatea ca urmare
a faptului că o serie de resurse s-au epuizat și la creșterea în acest domeniu
poate că cel mai mult contribuie cercetările de explorare pentru atragerea în
circuitul economic de noi resurse.
Se face apoi o analiză a resurselor de energie primară care, în anul
207 față de anul anterior, au crescut. Principalele resurse de energie primară
au crescu și se constată, de asemenea, că și importurile au avut tot o creștere
pozitivă, ceea înseamnă că se impune un mod mai rațional de identificare și de
sporire a resurselor de energie primară.
În cadrul resurselor de energie analiza se face pe cantitatea de cărbune
net exploatată, cantitatea de țiței extrasă sau importată, gazele naturale

utilizate, energia hidroelectrică, nuclearo-electrică sau energia din import
precum și produsele petroliere din import.
Din interpretarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică,
constatăm o creștere a acestor resurse, care ar putea fi mai consistentă pentru
a asigura necesarul de energie electrică. Astfel, din prezentarea balanței
energiei electrice constatăm că în unele domenii, în anul 2017 față de 2016,
s-au înregistrat deficite care trebuie recuperate, astfel încât economia să
funcționeze la parametri normali.
Literature review
Anghelache, Anghel, Lilea, Burea and Avram (2017) au analizat
aspecte referitoare la Strategia adoptată de Uniunea Europene privind
dezvoltarea industriei, comerțului și serviciilor. Anghelache (2010) a studiat
evoluția producției de servicii în România. Anghelache (2010) a prezentat
elemente legate de riscul de mediu și managementului acestuia. Anghelache
(1999-2017) a efectuat o amplă cercetare a evoluției social-economice a
României și a rezultatelor înregistrate. Beelen et al. (2009) au studiat aspecte
legate de poluarea în Uniunea Europeană. Bozbas (2008) studiază politica
Uniunii Europene referitoare la producția de carburanți alternativi. Farole,
Rodríguez-Pose and Storper (2011) analizează politica de coeziune în Uniunea
Europeană. Kahn and Mansur (2013) studiază corelația dintre prețurile
energiei pe plan local și concentrarea geografică a locurilor de muncă. Vehlow,
Bergfeldt, Visser and Wilén (2007) analizează strategia Uniunii Europene
privind gestionarea deșeurilor. Wilting and Vringer (2009) realizează un studiu
privind utilizarea carbonului și a terenului din perspectiva producătorului și a
consumatorului.
Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii

Producția industrială și resursele de energie primară au un rol
important în evoluția economică a României. În prezent, industria continuă să
fie principala ramură care își aduce contribuția la formarea Produsului Intern
Brut.
În ciuda faptului că după anul 1990, industria a fost practic dezmembrată
prin privatizări neeficiente, abandonarea unor sectoare (producția de tractoare,
autocamioane sau rulmenți) și lipsa oricăror investiții autohtone. Rămâne să
ne concentrăm pe atragerea de investiții străine directe, utilizarea fondurilor
comunitare și participarea la proiecte majore în domeniul industriei , în cadrul
Uniunii Europene. În studiul de față ne-am concentrat pe analiza evoluției
industriale în anul 2017, cifra de afaceri din acest domeniu, comenzile noi din
industria prelucrătoare și evoluția resurselor de energie primară.

Pentru a ușura înțelegerea aspectelor din studiul efectuat vom
prezenta câteva elemente metodologice specifice aspectelor abordate,
utilizate de Institutul Național de Statistică. Astfel, sursa datelor o constituie
Produse şi servicii cu caracter industrial din Cercetarea statistică lunară
privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS), în conformitate cu
Regulamentul Consiliului European nr. 1165/1998, Regulamentul Consiliului
şi Parlamentului European nr. 1158/2005 şi Regulamentul Comisiei Europene
nr. 1503/2006 cu privire la statisticile pe termen scurt. Datele au fost obținute
din tipul de sondaj utilizat şi procedeul de extragere a eşantionului este cel
al sondajului stratificat cu selecţie aleatoare simplă fără revenire în cadrul
fiecărui strat, în care variabilele de stratificare sunt reprezentate de activitatea
economică şi clasa de mărime a întreprinderii în funcţie de numărul de salariaţi.
Indicele producţiei industriale este un indice al rezultatelor sau un
indice al volumului producţiei care îşi propune să identifice schimbările
volumului producţiei. Acești indici măsoară evoluţia pe total, secţiuni
(industria extractivă, prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie
electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat).
Pe lângă indicii bruţi ai producţiei industriale, se calculează lunar şi
indici ajustaţi cu numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate prin metoda
regresivă, metodă recomandată de regulamentele europene referitoare la
indicatorii pe termen scurt (Regulamentul Consiliului 1165/1998). Seria
ajustată cu numărul de zile lucrătoare s-a obţinut prin eliminarea din seria brută
a acestor efecte, cu ajutorul unor coeficienţi de corecţie, stabiliţi în funcţie de
modelul de regresie folosit (aditiv sau multiplicativ). Stabilirea modelelor de
regresie folosite pentru fiecare serie se face la începutul fiecărui an şi implică
recalcularea seriilor ajustate calculate în anul precedent (recalculare datorată
modificării modelelor adoptate, numărului de regresori folosit şi numărului de
observaţii disponibile). Ajustarea nivelurilor agregate s-a realizat prin metoda
directă care presupune ajustarea directă a seriilor agregate.
În ceea ce privește cifra de afaceri din industrie, sursa datelor o
constituie capitolul cifra de afaceri (CA) din cercetarea statistică lunară privind
indicatorii pe termen scurt în industrie, în conformitate cu reglementările
Uniunii Europene. Cifra de afaceri oferă o imagine asupra evoluţiei vânzărilor,
obiectivul acestui indicator fiind acela de a arăta evoluţia bunurilor şi serviciilor
destinate vânzării. Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate
de către întreprindere în perioada de referinţă, provenite atât din activitatea
principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta mai puțin
rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților. Subvenţiile primite de
la autorităţile publice sau instituţii ale UE sunt incluse în cifra de afaceri.
Cifra de afaceri nu include accizele și veniturile din vânzarea sau transferul de

mijloace fixe. Similar, se realizează și calculul comenzilor noi pentru produse
industriale. Sursa datelor pentru producţia de energie electrică din termocentrale
clasice (inclusiv biomasa) şi hidrocentrale o constituie Cercetarea statistică
lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie şi Cercetarea statistică
lunară privind producţia de energie electrică, în conformitate cu regulamentele
Uniunii Europene. Producţia de energie electrică din centrale electrice eoliene
şi centrale solare fotovoltaice este furnizată de C.N. TRANSELECTRICA
S.A. Pentru căldura nucleară ,energia primară reprezintă energia materialului
fisionabil corespunzătoare producției realizate. Balanţa energiei electrice se
întocmeşte pe baza datelor de producţie şi consum în economie, precum şi a
celor furnizate de C.N. TRANSELECTRICA S.A. şi de societăţi comerciale
distribuitoare de energie electrică privind consumul de energie electrică
pentru iluminatul public, consumul populaţiei şi consumul propriu tehnologic
în reţele şi staţii.
Analiza evoluției producției industriale se va face lunar, trimestrial
și anual, utilizând serii de date brute sau serii ajustate în funcție de numărul
de zile lucrătoare și de sezonalitate. Astfel, în luna decembrie a anului 2017,
producţia industrială a scăzut comparativ cu luna precedentă, cu 14,1% ca
serie brută şi a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare
şi de sezonalitate cu 3,7%. Comparativ cu luna corespunzătoare din anul
precedent, producţia industrială a crescut atât ca serie brută cât şi ca serie
ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 7,9%,
respectiv cu 12,2%. În anul 2017, față de anul 2016, producţia industrială a
fost mai mare ca serie brută cu 8,2%.
Evoluția lunară pe baza seriilor ajustate este reliefată în graficul
următor. Datele se referă la industrie, industria extractivă, industria
prelucrătoare și energie.

Evoluţia lunară a producţiei industriale în perioada ianuarie 2010 –
decembrie 2017
Graficul nr. 1
- serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate –
2010=100
170
160
150
140
130
120
110
100
90
80
Ian-10
Feb-10
Mar-10
Apr-10
Mai-10
Iun-10
Iul-10
Aug-10
Sep-10
Oct-10
Dec-10
Ian-11
Feb-11
Mar-11
Apr-11
Mai-11
Iun-11
Iul-11
Aug-11
Sep-11
Oct-11
Nov-11
Dec-11
Ian-12
Feb-12
Mar-12
Apr-12
Mai-12
Iun-12
Iul-12
Aug-12
Sep-12
Oct-12
Nov-12
Dec-12
Ian-13
Feb-13
Mar-13
Apr-13
Mai-13
Iun-13
Iul-13
Aug-13
Sep-13
Oct-13
Nov-13
Dec-13
Ian-14
Feb-14
Mar-14
Apr-14
Mai-14
Iun-14
Iul-14
Aug-14
Sep-14
Oct-14
Nov-14
Dec-14
Ian-15
Feb-15
Mar-15
Apr-15
Mai-15
Iun-15
Iul-15
Aug-15
Sep-15
Oct-15
Nov-15
Dec-15
Ian-16
Feb-16
Mar-16
Apr-16
Mai-16
Iun-16
Iul-16
Aug-16
Sep-16
Oct-16
Nov-16
Dec-16
Ian-17
Feb-17
Mar-17
Apr-17
Mai-17
Iun-17
Iul-17
Aug-17
Sep-17
Oct-17
Nov-17
Dec-17
10-Nov
Total industrie Industria extractiva Industria prelucratoare Energie
Sursa datelor: INS
În luna decembrie 2017, producţia industrială (serie brută) a scăzut

faţă de luna precedentă cu 14,1%, ca efect al scăderii industriei prelucrătoare
(-16,3%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă
şi aer condiţionat și industria extractivă au crescut cu 9,0%, respectiv cu 2,5%.
Producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile
lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 3,7%,
susţinută de creşterile industriei prelucrătoare (+4,7%), producţiei şi furnizării
de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,4%) și
industriei extractive (+2,3%).
Comparând producția cu cea realizată în luna corespunzătoare din
anul precedent, constatăm că producţia industrială (serie brută) a crescut
cu 7,9%, datorită creşterilor din industria prelucrătoare (+8,9%) și industria
extractivă (+5,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,8%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile
lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 12,2%, ca urmare a creşterilor
înregistrate în industria prelucrătoare (+16,6%), industria extractivă (+6,1%).
De asemenea, producţia şi furnizarea de energie electrică / termică, gaze, apă
caldă şi aer condiţionat a crescut (+0,2%).

Comparând rezultatele obținute în această ramură a economiei
naționale, pe întregul an 2017, comparativ cu 2016, constatăm că producţia
industrială (serie brută) a fost mai mare cu 8,2%, ca efect a creşterilor celor
trei sectoare industriale, respectiv industria prelucrătoare (+8,9%), industria
extractivă (+5,9%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+1,0%). Indicii calculați pentru aceste trei
sectoare (industrie extractivă, industrie prelucrătoare și energie) sunt sintetizați
în tabelul nr. 1.
Indicii producţiei industriale, pe total şi secţiuni ale industriei

Tabelul nr. 1
- procente –
Decembrie 2017
Indicele productiei industriale - IPI faţă de: Anul 2017/
Noiembrie 2017 Decembrie 2016 Anul 2016
B 85,9 107,9 108,2
TOTAL
S 103,7 112,2 -
B 102,5 105,5 105,9
Industria extractivă
S 102,3 106,1 -
B 83,7 108,9 108,9
Industria prelucratoare
S 104,7 116,6 -
B 109,0 99,2 101,0
Energie
S 102,4 100,2 -
B= serie brută; S= serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, Comunicat nr. 38 / 12.02.2018
• Evoluția cifrei de afaceri din industrie

Un alt indicator semnificativ pentru aprecierea evoluției producției
industriale îl reprezintă cifra de afaceri. Cifra de afaceri din industrie pe total
(piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a crescut atât faţă de luna
precedentă cu 2,2% cât şi faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu
20,7%. Cifra de afaceri comparată este cea înregistrată în luna ianuarie 2018,
care este comparată cu luna decembrie 2017 și luna ianuarie 2017.

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie
Tabelul nr. 2
serie brută
Ianuarie 2018 în % faţă de :
Decembrie 2017 Ianuarie 2017
Industrie - total 102,2 120,7
- pe secţiuni:
Industria extractivă 82,8 93,3
Industria prelucrătoare 103,0 121,9
-pe marile grupe industriale:

Industria bunurilor intermediare 108,3 123,2
Industria bunurilor de capital 107,3 123,9
Industria bunurilor de folosinţă îndelungată 105,2 114,1
Industria bunurilor de uz curent 91,4 113,2
Industria energetică 90,3 119,8
În graficul nr. 2 sunt prezentate date înregistrate în perioada ianuarie 2010-ianuarie 2018.
Evoluţia lunară a cifrei de afaceri din industrie, pe secţiuni CAEN Rev. 2

- ianuarie 2010 – ianuarie 2018 -
Graficul nr. 2
- 2015=100-
-CG-

'
&

((

((
((

((

((
((

((

((
((

((

((
((

((

((
((

((

((
((

((

((
((

((&
((
((
((
((
((
((
((

((
((
((

((
dŽƚĂůŝŶĚƵƐƚƌŝĞ /ŶĚƵƐƚƌŝĂĞǆƚƌĂĐƚŝǀĂ /ŶĚƵƐƚƌŝĂƉƌĞůƵĐƌĂƚŽĂƌĞ

0
#

&

Analizând datele înregistrate în luna ianuarie 2018 față de luna precedentă
rezultă că cifra de afaceri din industrie, în luna ianuarie 2018, comparativ cu
luna precedentă, pe total a crescut cu 2,2%, ca urmare a creşterii înregistrate în
industria prelucrătoare (+3,0%). Industria extractivă a scăzut cu 17,2%.
Pe marile grupe industriale creşteri au înregistrat industria bunurilor
intermediare (+8,3%), industria bunurilor de capital (+7,3%) şi industria
bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,2%). Scăderi au rezultat în industria
energetică (-9,7%) şi industria bunurilor de uz curent (-8,6%).
Comparând nivelul acestui indicator cu cel realizat cu 12 luni în urmă,
constatăm că cifra de afaceri din industrie, în luna ianuarie 2018, comparativ

cu luna ianuarie 2017, a crescut pe ansamblu cu 20,7%, ca urmare a creşterii
din industria prelucrătoare (+21,9%). Industria extractivă a scăzut cu 6,7%.
Analizând datele pe marile grupe industriale creşteri au înregistrat:
industria bunurilor de capital (+23,9%), industria bunurilor intermediare
(+23,2%), industria energetică (+19,8%), industria bunurilor de folosinţă
îndelungată (+14,1%) şi industria bunurilor de uz curent (+13,2%).
• Analiza comenzilor noi din industria prelucrătoare, în termeni

nominali
Un element important în analiza activității industriale îl reprezintă și
numărul de comenzi noi din industria prelucrătoare care arată ciclicitatea și
continuitatea producției.
Pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică rezultă
că în luna ianuarie 2018, comenzile noi din industria prelucrătoare, pe total
(piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, au crescut atât faţă de luna
precedentă cu 9,2% cât şi faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu
21,5%. Datele sunt prezentate și sub formă grafică, rezultând mai clar evoluția
din ianuarie 2010 până în ianuarie 2018.
Evoluţia lunară a comenzilor noi din industria prelucrătoare

- ianuarie 2010 – ianuarie 2018-
Graficul nr. 3
2015=100
CG
&

&

)((

((
*
((

((
*
((
#((

((
((
*
((
((
((

((
*
((
#((

((
((
((
#((
((
((
*
((
*
((

((
*
((
#((

((
((
((
((
((
)((

((

((
*
((
#((

((
((
)((

((
*
((

((
*
((
#((

((
((
((
((
)((

((
*
((
((
)((

((
*
((

((
*
((

((
((
)((

((

((
*
((
#((

((
((
((
((
)((

((
((

((&
"((
"((
"((
"((
"((
"((
"((
((
((
((
((
((
((
((

((
*
((
)((

((

((
*
((
#((
((
"((
((
((
((
+!, -,%.+/,!,% 0 0/ 0 0+

Industria bunurilor intermediare (IBI); Industria bunurilor de capital (IBC); Industria
bunurilor de folosinţă îndelungată (IBF); Industria bunurilor de uz curent (IBU).

În tabelul nr. 3 sunt sintetizate datele care consemnează evoluția
valorică a comenzilor în ianuarie 2018 față de decembrie 2017, respectiv
ianuarie 2017, pe sectoarele: industria bunurilor intermediare, industria
bunurilor de capital, industria bunurilor de folosinţă îndelungată, industria
bunurilor de uz curent.
Indicii valorici ai comenzilor noi din industria prelucrătoare

Tabelul nr. 3
serie brută
Ianuarie 2018 în % faţă de :
Decembrie 2017 Ianuarie 2017
Industria prelucrătoare care lucrează pe bază de comenzi - total 109,2 121,5
Industria bunurilor intermediare 101,0 120,1
Industria bunurilor de capital 114,5 124,8
Industria bunurilor de folosinţă îndelungată 102,6 114,0
Industria bunurilor de uz curent 105,1 106,9
Din studiul datelor prezentate în tabelul nr. 3 rezultă faptul că au

fost lansate comenzi noi din industria prelucrătoare, în luna ianuarie 2018,
comparativ cu luna precedentă, mai multe cu 9,2%, ca urmare a creşterilor
înregistrate în industria bunurilor de capital (+14,5%), industria bunurilor de
uz curent (+5,1%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,6%) şi
industria bunurilor intermediare (+1,0%).
Comparând rezultatele din luna ianuarie 2018 cu cele din ianuarie 2017,
rezultă creșterea comenzilor noi din industria prelucrătoare, în luna ianuarie
2018, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, au crescut cu
21,5%, ca urmare a creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital
(+24,8%), industria bunurilor intermediare (+20,1%), industria bunurilor de
folosinţă îndelungată (+14,0%) şi industria bunurilor de uz curent (+6,9 %).
• Analiza evoluției resurselor de energie primară în anul 2017

Din studiul datelor furnizate de Institutul Național de Statistică rezultă că
în anul 2017, resursele de energie primară au crescut cu 3,3%, iar cele de energie
electrică au scăzut cu 3,4% față de anul 2016. Principalele resurse de energie primară
în anul 2017, au totalizat 34291,4 mii tone echivalent petrol (tep) (Combustibil
convenţional cu puterea calorifică de 10000 Kcal/Kg), în creștere cu 1101,6 mii tep
faţă de anul 2016. Producţia internă a însumat 21303,5 mii tep, în creștere cu 814,3
mii tep faţă de anul precedent, iar importul a fost de 12987,9 mii tep.
În tabelul nr. 4 sunt prezentate datele comparative pe anii 2016 și
2017, în cifre absolute și relative pe principalele resurse.

Principalele resurse de energie primară
- date provizorii -
Tabelul nr. 4
mii tone echivalent petrol
anul 2017 fata de anul 2016
anul 2017
Diferenţe (±) -%-
Total Producţie Import Total Producţie Import Total Producţie Import
Resurse – total 34291,4 21303,5 12987,9 +1101,6 +814,3 +287,3 103,3 104,0 102,3
din care:
Cărbune net 5164,7 4654,6 510,1 +418,1 +427,8 -9,7 108,8 110,1 98,1
Ţiţei 11175,9 3421,7 7754,2 +130,1 -155,8 +285,9 101,2 95,6 103,8
Gaze naturale
9282,1 8337,7 944,4 +621,7 +850,5 -228,8 107,2 111,4 80,5
utilizabile
Energie
hidroelectrică,
energie nuclearo – 5203,8 4889,5 314,3 -300,9 -308,2 +7,3 94,5 94,1 102,4
electrică şi energie
electrică din import
Produse petroliere din
2985,8 _ 2985,8 +262,2 _ +262,2 109,6 _ 109,6
import
În anul 2017, resursele de energie electrică au fost de 67299,6 milioane

kWh, în scădere cu 2392,2 milioane kWh, faţă de anul 2016.
Datele privind producția și consumul de energie electrică sunt
prezenate în tabelul nr. 5.
Balanţa energiei electrice

- date provizorii
Tabelul nr. 5
anul 2017 anul 2017 faţă de anul 2016
Milioane Diferenţe (±)
%
kWh - milioane kWh -
Resurse – total 67299,6 -2392,2 96,6
- Producţie 63645,3 -2476,3 96,3
- în termocentrale clasice 28088,4 +1520,7 105,7
- în hidrocentrale 14755,2 -4942,9 74,9
- în centrale nuclearo-electrice 11508,9 +223,0 102,0
- in centrale electrice eoliene 7410,5 +685,3 110,2
- in centrale solare fotovoltaice 1882,3 +37,6 102,0
- Import 3654,3 +84,1 102,4
Destinaţii – total 67299,6 -2392,2 96,6
- Consum final 54621,0 -219,4 99,6
- în economie 42622,1 +443,2 101,1
- iluminat public 553,0 -41,8 93,0
- populaţie 11445,9 -620,8 94,9
- Consum propriu tehnologic în reţele şi staţii 6130,6 -133,5 97,9
- Export 6548,0 -2039,3 76,3

Producţia din termocentrale a fost de 28088,4 milioane kWh în
creștere cu 1520,7 milioane kWh (+5,7%). Producţia din hidrocentrale a
fost de 14755,2 milioane kWh în scădere cu 4942,9 milioane kWh (-25,1%),
iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 11508,9 milioane kWh în
creștere cu 223,0 milioane kWh (+2,0%).
Producţia din centralele electrice eoliene în anul 2017, a fost de
7410,5 milioane kWh, în creștere cu 685,3 milioane kWh faţă de anul 2016,
iar energia solară produsă in instalaţii fotovoltaice în această perioadă, a fost
de 1882,3 milioane kWh, în creștere cu 37,6 milioane kWh faţă de anul 2016.
Consumul final de energie electrică în anul 2017, a fost de 54621,0
milioane kWh, cu 0,4% mai mic faţă de anul 2016; iluminatul public a
înregistrat o scădere cu 7,0%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 5,1%.
Exportul de energie electrică a fost de 6548,0 milioane kWh în scădere
cu 2039,3 milioane kWh.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 6130,6
milioane kWh în scădere cu 133,5 milioane kWh.
Concluzii
Principala concluzie care se desprinde din analiza producției
industriale și a resurselor de energie primară este aceea că România a făcut un
mic pas în 2017 pe linia îmbunătățirii activității în această ramură principală
a economiei naționale care, în continuare, dă un spor al creșterii produsului
intern brut.
Atât producția industrială cât și resursele de energie electrică au
sporit și, pe această cale, se poate aprecia că există premise ca în perioadă
următoare, prin accesarea fondurilor comunitare, prin atragerea de investiții
străine directe și determinarea investitorilor autohtoni să se orienteze către
domenii industriale, putem vorbi de un proces de reindustrializare.
România are nevoie și de un proces de reindustrializare pe lângă
îmbunătățirea activității în domeniul agriculturii și al serviciilor. Spun aceasta
deoarece, în condițiile nou-create în România, agricultura, deși beneficiază
de condiții naturale extraordinare, datorită imposibilității de a asigura o
agricultură bazată pe ultimele cuceriri ale științei și tehnicii agricole (irigații,
fertilizare, chimizare etc,) nu mai are o contribuție prea ridicată la formarea
produsului intern brut.
În paralel, activitatea industrială este una mai ușor de realizat,
de a asigura creșterea rentabilității societăților comerciale naționale și
multinaționale din acest domeniu.
Se impune fundamentarea și consolidarea unui sistem legislativ
stimulator pentru atragerea de investiții suplimentare din partea celor care

deja au investit în România sau pentru efectuarea de investiții în țara noastră
de către noi consorții și societăți industriale.
De asemenea, România trebuie să-și fundamenteze câteva domenii
industriale în care are deja expertiză și pe care trebuie să o îmbunătățească pentru
a putea astfel să participe la marile proiecte industriale sprijinite prin directivele
Uniunii Europene, finanțate ca atare și, pe această cale, să se asigure creșterea mai
substanțială a ponderii producției industriale la creșterea produsului intern brut.
În ceea ce privește resursele de energie primară, acestea au crescut
timid și, pe măsura creșterii tuturor activităților în cadrul economiei naționale
se impune o utilizare mai rațională a energiei electrice, a celorlalte surse de
energie așa încât România, prin posibilitățile interne pe care încă le mai are,
dar și prin posibilitatea de accesare a unor importuri de resurse de energie
primară, să nu devină o țară tributară politicilor în acest domeniu. Mă refer,
în primul rând, la importurile de gaze naturale și țiței, ale căror prețuri sunt
dirijate de piețele internaționale care le domină și care le controlează.
O ultimă concluzie ar fi aceea că România are potențial și posibilități de
a dezvolta mai ales societăți comerciale naționale și multinaționale în domeniul
prelucrării, pentru că resursele naturale interne precum și cele din import, mai
ales cele din Uniunea Europeană, pot da conținut acestor activități de prelucrare.
Bibliografie
1. Anghelache, C., Anghel, M.G., Lilea, F.P.C., Burea, D. and Avram, D. (2017).
European Union Strategy For Industry, Trade And Services Development.
Romanian Statistical Review, Supplement, 8, 145-158
2. Anghelache, C. (2010). Production of services. Romanian Statistical Review
Supplement, 3
3. Anghelache, C. (2010). Management of the Environment and Environmental Risk,
Metalurgia International, 5, 206-212
4. Anghelache, C. (1999-2017). Colecția de volume România. Starea economică,
Editura Economică, București
5. Beelen, R. et al. (2009). Mapping of background air pollution at a fine spatial scale
across the European Union. Science of The Total Environment, 407 (6), 1852-1867
6. Bozbas, K. (2008). Biodiesel as an alternative motor fuel: Production and policies
in the European Union. Renewable and Sustainable Energy Reviews, 12 (2), 542-
552
7. Farole., T., Rodríguez-Pose, A. and Storper, M. (2011). Cohesion Policy in the
European Union: Growth, Geography, Institutions. Journal of Common Market
Studies, 49 (5), 1089–1111
8. Kahn, M. E., and Mansur, E. T. (2013). Do Local Energy Prices and Regulation
Affect the Geographic Concentration of Employment?. Journal of Public
Economics, 101, 105-114
9. Vehlow, J, Bergfeldt, B., Visser, R. and Wilén, C. (2007). European Union waste
management strategy and the importance of biogenic waste. Journal of Material
Cycles and Waste Management, 9 (2), 130–139

10. Wilting, H. and Vringer, K. (2009). Carbon and land use accounting from a
producer’s and a consumer’s perspective – an empirical examination covering the
world. Economic Systems Research, 21 (3), 291-310
11. Institutul Național de Statistică, Comunicat nr. 37 / 12.02.2018

ANALYSIS OF THE DEVELOPMENT
OF INDUSTRIAL PRODUCTION AND
RESOURCES OF PRIMARY ENERGY IN 2017
Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of Bucharest
Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
„Artifex” University of Bucharest
Maria MIREA PhD Student (mirea_maria@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies
Radu STOICA Ph.D Student (radustoica68@yahoo.com)
Abstract
Industry continues to have the highest share of gross domestic product
growth. Romania had a process of industrialization that broke in 1990,
talking about a regressive process of deindustrialisation. On this background,
industrial production in Romania has decreased if we compare with pre-1990
periods.
In other news, the new market conditions introduced in Romania, as
well as the development of domestic or foreign investments, have, over the last
period of time, led to a re-industrialization process.
However, EU directives foresee increased industrialization in all
member countries. Romania is one of those countries that have to increase
their concerns in the field of industrial development.
We can state other aspects regarding the development of some
branches specific to the industrial development capacity that Romania has
had or that it seeks to regain.
Participation in major projects in the field of industry can only be
achieved through two possibilities. Either through participation in some areas
of activity in which commercial companies, mainly Romania, have a special
capacity towards other states, or by financing some projects in the industrial
field, which is an extra-community form in a certain way. I say this because
the European Union allocates not subsidies but supports the development of
major industrial projects in Europe and this is ensured through funding.
In this regard, we can talk about the fact that some countries are
participating in the major projects and others remain from outside and are
tormented in small projects or national projects which, in competition with the
great capital underlying the development of the industrialized countries’ fad
or have low chances.

The authors analyzed the data provided by the National Institute
of Statistics and existing data on the evolution of industrial production
at EUROSTAT, and an analysis of the evolution of the extractive industry
compared to the processing industry was made, but a number of issues
regarding the development of energy were also taken into consideration. The
data are presented in gross series or seasonally adjusted series.
An analysis was also carried out on the primary energy resources
available to Romania with an emphasis on domestic production and import
production to ensure the need for primary energy resources.
Keywords: industry, energy, production, domain, energy source
JEL Classification: L71, O13
Introduction
Industrial production as well as primary energy resources are very
important elements in ensuring the development of activity in this field.
For starters, the article, based on the study, expresses a series of
assessments regarding the evolution of industrial production in 2017 compared
to the previous year. It compares the data obtained in December with the previous
month, but also a comparison of the results obtained in 2017 with similar time
periods of the previous year, 2016. I say similar because we are considering here
both the months, the quarters, until we get full data analysis for the whole year.
We find that industrial production increased by 8.2% on average, but
compared to November, in December we had a 14.8% increase in production
and 7.9% compared to the same month of the previous year, and data adjusted
seasonally by 12.2%. Here is a first appreciation in this area.
Regarding the evolution of the manufacturing and extractive
industries, we find that the processing industry is growing in the extractive
industry. Of course, the mining industry has diminished its activity due to the
fact that a number of resources have exhausted and the growth in this field
may be the most contributing exploration research to attract new resources
into the economic circuit.
An analysis of primary energy resources is then made, which in the
year 207 compared to the previous year, increased. The main primary energy
resources have grown and it is also noticed that imports have also grown
positively, meaning that a more rational way to identify and increase primary
energy resources is required.
In the case of energy resources, the analysis is based on the amount of
net coal exploited, the amount of extracted or imported crude oil, the natural
gas used, the hydroelectric, nuclear or import energy, as well as imported
petroleum products.

From the interpretation of the data provided by the National Institute
of Statistics, we find an increase in these resources, which could be more
consistent in order to ensure the necessary electricity. Thus, from the
presentation of the electricity balance, we find that in some areas, in 2017
compared to 2016, there were deficits that have to be recovered, so that the
economy operates at normal parameters.
Literature review
Anghelache, Anghel, Lilea, Burea and Avram (2017) analyzed aspects
related to the Strategy adopted by the European Union on the development
of industry, trade and services. Anghelache (2010) studied the evolution of
service production in Romania. Anghelache (2010) presented elements related
to environmental risk and its management. Anghelache (1999-2017) carried
out a broad research of Romania’s socio-economic evolution and its results.
Beelen et al. (2009) studied aspects of pollution in the European Union. Bozbas
(2008) studies European Union policy on alternative fuels production. Farole,
Rodríguez-Pose and Storper (2011) analyzes cohesion policy in the European
Union. Kahn and Mansur (2013) studies the correlation between local energy
prices and the geographical concentration of jobs. Vehlow, Bergfeldt, Visser
and Wilén (2007) analyzes the European Union waste management strategy.
Wilting and Vringer (2009) conducted a study on the use of carbon and land
from the perspective of the manufacturer and the consumer.
Research methodology, data, results and discussions

Industrial production and primary energy resources play an important
role in Romania’s economic development. At present, industry continues to be
the main branch contributing to the formation of the Gross Domestic Product.
Despite the fact that after 1990, the industry was practically dismantled
by inefficient privatizations, the abandonment of some sectors (the production
of tractors, trucks or bearings) and the lack of any domestic investment. It
remains to focus on attracting foreign direct investment, the use of community
funds and participation in major industrial projects within the European Union.
In this study we focused on the analysis of the industrial evolution in 2017,
the turnover in this field, the new orders in the manufacturing industry and the
evolution of the primary energy resources.
To facilitate the understanding of the aspects of the study, we present
some methodological elements specific to the issues addressed, used by the
National Institute of Statistics. Thus, the data source is Industrial Products and
Services of the Monthly Statistical Survey on Industry Short-Term Indicators
(IND TS), in accordance with European Council Regulation no. 1165/1998,

Regulation of the Council and of the European Parliament no. 1158/2005 and
European Commission Regulation no. 1503/2006 on short-term statistics. The
data were obtained from the type of sampling used, and the sample extraction
process is that of the random randomized layered survey without return within
each stratum, where the stratification variables are the economic activity and
the enterprise size class according to number of employees.
The Industrial Production Index is an index of outputs or a production
volume index that aims to identify changes in production volume. These indices
measure the evolution on total, sections (mining and quarrying, manufacturing
and supply of electricity and heat, gas, hot water and air conditioning).
In addition to the gross indices of industrial production, monthly and
working-day adjusted indexes and seasonality are calculated on a monthly
basis using the regression method, a method recommended by the European
regulations on short-term indicators (Council Regulation 1165/1998). The
series adjusted by the number of working days was obtained by removing
these effects from the gross series using correction coefficients, based on the
regression model used (additive or multiplicative). Establishing the regression
models used for each series is done at the beginning of each year and involves
recalculating the adjusted series calculated in the previous year (recalculation
due to changes in adopted models, the number of regressions used, and
the number of observations available). The adjustment of aggregate levels
was achieved by the direct method which involves direct adjustment of the
aggregate series.
As for the turnover in industry, the data source is the turnover (CA)
chapter of the monthly statistical survey on short-term indicators in industry,
in line with EU regulations. Turnover provides a picture of the sales trend, the
objective of this indicator being to show the evolution of goods and services for
sale. Turnover represents the total revenue recorded by the enterprise during
the reference period arising from both its main business and its secondary
activities, less rebates, draws and other discounts to customers. Subsidies
received from public authorities or EU institutions are included in turnover.
Turnover does not include excise and revenue from the sale or transfer of fixed
assets. Similarly, the calculation of new orders for industrial products is made.
The data source for the production of electricity from classical (including
biomass) and hydro power plants is the Monthly Statistical Survey on Short-
Term Indicators in Industry and the Monthly Statistical Survey on Electricity
Production in accordance with European Union regulations. The production of
electricity from wind power plants and photovoltaic solar plants is provided by
C.N. TRANSELECTRICA S.A. For nuclear heat, primary energy represents
the energy of the fissionable material corresponding to the produced output.

The balance of electricity is based on production and consumption data in
the economy, as well as those provided by C.N. TRANSELECTRICA S.A.
and electricity distribution companies on electricity consumption for public
lighting, population consumption and technological consumption in networks
and stations.
Analysis of industrial production evolution will be done monthly,
quarterly and annually, using raw data series or series adjusted by number
of working days and seasonality. Thus, in December 2017, industrial output
declined by 14.1% as gross series and increased as series adjusted by number
of working days and seasonality by 3.7% compared to the previous month.
Compared to the corresponding month of the previous year, industrial output
increased both as gross series and as series adjusted by number of working
days and seasonality, by 7.9% and 12.2%, respectively. In 2017, compared to
2016, industrial production was higher as gross series by 8.2%.
Monthly evolution based on adjusted series is highlighted in the
following graph. Data refers to industry, mining, manufacturing and energy.
Monthly evolution of industrial production during January 2010 -

December 2017
Chart no. 1
- series adjusted by number of working days and seasonality –
2010=100
170
160
150
140
130
120
110
100
90
80
Ian-10
Feb-10
Mar-10
Apr-10
Mai-10
Iun-10
Iul-10
Aug-10
Sep-10
Oct-10
Dec-10
Ian-11
Feb-11
Mar-11
Apr-11
Mai-11
Iun-11
Iul-11
Aug-11
Sep-11
Oct-11
Nov-11
Dec-11
Ian-12
Feb-12
Mar-12
Apr-12
Mai-12
Iun-12
Iul-12
Aug-12
Sep-12
Oct-12
Nov-12
Dec-12
Ian-13
Feb-13
Mar-13
Apr-13
Mai-13
Iun-13
Iul-13
Aug-13
Sep-13
Oct-13
Nov-13
Dec-13
Ian-14
Feb-14
Mar-14
Apr-14
Mai-14
Iun-14
Iul-14
Aug-14
Sep-14
Oct-14
Nov-14
Dec-14
Ian-15
Feb-15
Mar-15
Apr-15
Mai-15
Iun-15
Iul-15
Aug-15
Sep-15
Oct-15
Nov-15
Dec-15
Ian-16
Feb-16
Mar-16
Apr-16
Mai-16
Iun-16
Iul-16
Aug-16
Sep-16
Oct-16
Nov-16
Dec-16
Ian-17
Feb-17
Mar-17
Apr-17
Mai-17
Iun-17
Iul-17
Aug-17
Sep-17
Oct-17
Nov-17
Dec-17
10-Nov
Total industrie Industria extractiva Industria prelucratoare Energie
Data source: National Institute of Statistics
In December 2017, industrial production (gross series) decreased

by 14.1% as a result of the drop in the manufacturing industry (-16.3%).

The production and supply of electricity, heating, gas, hot water and air
conditioning and mining increased by 9.0% and 2.5% respectively.
Industrial production, as series adjusted by number of working
days and seasonality, was higher by 3.7% compared to the previous month,
supported by increases in manufacturing (+ 4.7%), production and supply
of electricity and thermal, gas, hot water and air conditioning (+ 2.4%) and
extractive industries (+ 2.3%).
Comparing production with the corresponding month of the previous
year, industrial production (gross series) increased by 7.9% due to increases in
manufacturing (+ 8.9%) and mining and quarrying (+ 5.5%) . The production
and supply of electricity and heat, gas, hot water and air conditioning decreased
by 0.8%.
Industrial production, adjusted by number of working days and
seasonality, increased by 12.2% as a result of increases in manufacturing (+
16.6%), mining and quarrying (+ 6.1%). Also, the production and supply of
electricity / heat, gas, hot water and air conditioning increased (+ 0.2%).
By comparing the results obtained in this branch of the national
economy, by 2017, as compared to 2016, we can see that industrial production
(gross series) was 8.2% higher, as a result of the increases of the three industrial
sectors, namely the manufacturing industry + 8.9%), mining and quarrying
(+ 5.9%) and electricity, gas, hot water and air conditioning (+ 1.0%). The
indices calculated for these three sectors (mining, manufacturing and energy)
are summarized in table no. 1.
Indices of industrial production, total and sections of industry

Table no. 1
- percent –
December 2017 to
Industrial Production Index - IPI Year 2017/
November 2017 December 2016 Year 2016
B 85,9 107,9 108,2
TOTAL
S 103,7 112,2 -
B 102,5 105,5 105,9
Extractive industry
S 102,3 106,1 -
B 83,7 108,9 108,9
Manufacturing industry
S 104,7 116,6 -
B 109,0 99,2 101,0
Energy
S 102,4 100,2 -
B = gross series; S = series adjusted by number of working days and seasonality
Data source: National Institute of Statistics, Press release no. 38 / 12.02.2018

• Evolution of turnover in industry
Another significant indicator for assessing the evolution of industrial
production is turnover. Turnover in industry, total (domestic and foreign
market), in nominal terms, increased by 2.2% compared to the previous month
and by 20.7% compared to the same month of the previous year. Turnover
compares to January 2018, which is compared to December 2017 and January
2017.
Value indices of turnover in industry

Table no. 2
gross series
January 2018 in % vs :
December 2017 January 2017
Industry - total 102,2 120,7
- by sections:
Extractive industry 82,8 93,3
Manufacturing industry 103,0 121,9
- large industrial groups:

Intermediate goods industry 108,3 123,2
Capital goods industry 107,3 123,9
Durable goods industry 105,2 114,1
Current use goods industry 91,4 113,2
Energy industry 90,3 119,8
In chart no. 2 are presented data recorded between January 2010 and January 2018.
Monthly evolution of turnover in industry, by CAEN Rev. 2

- January 2010 - January 2018 -
Chart no. 2
- 2015=100-
-CG-

'
&

((

((
((

((

((
((

((

((
((

((

((
((

((

((
((

((

((
((

((

((
((

((&
((
((
((
((
((
((
((

((
((
((

((
dŽƚĂůŝŶĚƵƐƚƌŝĞ /ŶĚƵƐƚƌŝĂĞǆƚƌĂĐƚŝǀĂ /ŶĚƵƐƚƌŝĂƉƌĞůƵĐƌĂƚŽĂƌĞ

0
#

&


Analyzing the data recorded in January 2018 compared to the previous
month, it results that the turnover in industry in January 2018 compared to the
previous month, on a total increase by 2.2%, as a result of the increase in the
manufacturing industry (+3 , 0%). Extractive industry declined by 17.2%.
By major industrial groupings, the intermediate goods industry (+
8.3%), capital goods industry (+ 7.3%) and durable goods industry (+ 5.2%)
recorded increases. Decreases resulted in the energy industry (-9.7%) and the
current use goods industry (-8.6%).
Comparing the level of this indicator with that achieved 12 months ago,
we find that the turnover in industry in January 2018 as compared to January
2017 increased overall by 20.7% as a result of the increase in manufacturing (
+ 21.9%). Extractive industry declined by 6.7%.
Analyzing the data by large industrial groups, the growth of capital
goods (+ 23.9%), the intermediate goods industry (+ 23.2%), the energy
industry (+ 19.8%), the durable consumer goods industry (+ 14.1%) and the
current use goods industry (+ 13.2%).
• Analysis of new orders in the manufacturing industry in nominal

terms
An important element in the analysis of industrial activity is also the
number of new orders in the manufacturing sector that show the cyclicality
and continuity of production.
Based on the data provided by the National Institute of Statistics, in
January 2018, the new orders in the manufacturing sector, on total (domestic
and foreign market), in nominal terms, increased by 9.2% compared to the
previous month compared to the corresponding month of the previous year by
21.5%. The data are presented in graphical form, resulting more clearly in the
evolution from January 2010 to January 2018.

Monthly evolution of new orders in the manufacturing industry
- January 2010 - January 2018--
Chart no. 3
2015=100
CG
&

&

*
((
*
((
)((

((

((
*
((
#((

((
((
*
((

((
*
((
#((

((
((
)((
*
((

((
*
((
#((

((
((
*
((
#((

((
((
((
((
)((

((
((
((
)((

((

((
*
((
#((

((
((
#((

((
((
((
((
)((

((
*
((

((
*
((
((
((
)((

((
*
((

((
*
((
#((

((
((
((
((

((
((
((
)((

((

((
*
((
((
((

((&
"((
"((
"((
"((
"((
"((
"((
((
((
((
((
((
((
((

((
)((

((
*
((

((
*
((
#((
((
"((
((
((
((
+!, -,%.+/,!,% 0 0/ 0 0+

Intermediate Goods Industry (IBI); Capital Goods Industry (IBC); Durable goods industry
(IBF); Current use goods industry (IBU).
In table no. 3 the data recording the order value evolution of orders in
January 2018 compared to December 2017 and January 2017 are synthesized
in the following sectors: intermediate goods industry, capital goods industry,
durable goods industry, current use goods industry.
Value indices of new orders in gross series manufacturing

Table no. 3
gross series
January 2018 in % vs :
December 2017 January 2017
Manufacturing based on orders - total 109,2 121,5
Intermediate goods industry 101,0 120,1
Capital goods industry 114,5 124,8
Durable goods industry 102,6 114,0
Current use goods industry 105,1 106,9

From the study of the data presented in table no. 3 shows that new
orders from the manufacturing industry were released in January 2018,
compared with the previous month, by 9.2%, as a result of the increases in the
capital goods industry (+ 14.5%), industry (+ 5.1%), durable goods industry
(+ 2.6%) and intermediate goods industry (+ 1.0%).
Comparing the January 2018 and January 2017 results, the increase in
new orders in manufacturing in January 2018, compared to the corresponding
month of the previous year, increased by 21.5% as a result of increases in the
goods industry capital goods (+ 24.8%), intermediate goods industry (+ 20.1%),
durable consumer goods industry (+ 14.0%) and general use goods (+ 6.9%).
• Analyzing the evolution of primary energy resources in 2017

According to the data provided by the National Institute of Statistics,
in 2017, primary energy resources increased by 3.3% and electricity prices
decreased by 3.4% compared to 2016. The main primary energy resources
in in 2017, totaled 34291.4 thousand tons of petroleum equivalent (tep)
(conventional fuel with a calorific value of 10000 Kcal / kg), increasing by
1101.6 thousand toe versus 2016. The domestic production amounted to
21303.5 thousand toe , increasing by 814.3 thousand toe versus the previous
year, and the import was 12987.9 thousand toe.
In table no. 4 the comparative data for the years 2016 and 2017 are
presented in absolute and relative figures on the main resources.
Main primary energy resources - provisional data -

Table no. 4
thousand tons of oil equivalent
2017 compared to 2016
Year 2017
Differences (±) -%-
Total Production Import Total Production Import Total Production Import
Resources - total 34291,4 21303,5 12987,9 +1101,6 +814,3 +287,3 103,3 104,0 102,3
from which:
Net charcoal 5164,7 4654,6 510,1 +418,1 +427,8 -9,7 108,8 110,1 98,1
Oil 11175,9 3421,7 7754,2 +130,1 -155,8 +285,9 101,2 95,6 103,8
Natural gas
9282,1 8337,7 944,4 +621,7 +850,5 -228,8 107,2 111,4 80,5
usable
Hydroelectric
5203,8 4889,5 314,3 -300,9 -308,2 +7,3 94,5 94,1 102,4
power,
nuclear energy
and import 2985,8 _ 2985,8 +262,2 _ +262,2 109,6 _ 109,6
electricity
In 2017, electricity was 67,299.6 million kWh, down 2392.2 million
kWh compared to 2016.

Data on electricity production and consumption are presented in table
no. 5.
Electricity balance
- provisional data-
Table no. 5
Year 2017 2017 as compared to 2016
Millions Differences (±)
%
kWh - million kWh -
Resources - total 67299,6 -2392,2 96,6
- Production 63645,3 -2476,3 96,3
- in classic thermo-power stations 28088,4 +1520,7 105,7
- in hydropower plants 14755,2 -4942,9 74,9
- in nuclear power stations 11508,9 +223,0 102,0
- in wind power plants 7410,5 +685,3 110,2
- in photovoltaic solar power plants 1882,3 +37,6 102,0
- Import 3654,3 +84,1 102,4
Destinations - total 67299,6 -2392,2 96,6
- Final consumption 54621,0 -219,4 99,6
- in the economy 42622,1 +443,2 101,1
- public lighting 553,0 -41,8 93,0
- population 11445,9 -620,8 94,9
- Technological consumption in networks and stations 6130,6 -133,5 97,9
- Export 6548,0 -2039,3 76,3
Production in thermal power plants was 28088.4 million kWh, up

1520.7 million kWh (+ 5.7%). Hydroelectric power production was 14755.2
million kWh decreasing by 4942.9 million kWh (-25.1%), and that in nuclear
power plants was 11508.9 million kWh, up 223.0 million kWh (+ 2.0%).
The production of wind power plants in 2017 was 7410.5 million
kWh, up 685.3 million kWh compared to 2016, and the solar energy produced
in photovoltaic plants in this period was 1882.3 million kWh , up 37.6 million
kWh compared to 2016.
Final electricity consumption in 2017 was 54621.0 million kWh,
0.4% lower than in 2016; public lighting decreased by 7.0%, and household
consumption declined by 5.1%.
Electricity exports were 6548.0 million kWh decreasing by 2039.3
million kWh.
Technological own consumption in networks and stations was 6130.6
million kWh decreasing by 133.5 million kWh.

Conclusion
The main conclusion that emerges from the analysis of industrial
production and primary energy resources is that Romania took a small step
in 2017 to improve its activity in this main branch of the national economy,
which further raises gross domestic product growth .
Both industrial production and electricity resources have increased
and it can be appreciated that in the next period, by accessing Community
funds, attracting foreign direct investment and the determination of domestic
investors to focus on industrial, we can talk about a re-industrialization
process.
Romania also needs a re-industrialization process in addition to
improving its work in the field of agriculture and services. I say this because,
under the newly created conditions in Romania, agriculture, although
enjoying extraordinary natural conditions, due to the impossibility of
securing agriculture based on the latest conquests of agricultural science and
technology (irrigation, fertilization, chemistry, etc.) too much contribution to
the formation of gross domestic product.
In parallel, industrial activity is easier to achieve, to ensure the
profitability of national and multinational commercial companies in this field.
It is necessary to substantiate and consolidate a stimulating legislative
system to attract additional investments from those who have already invested
in Romania or to make investments in our country by new consortia and
industrial companies.
Also, Romania has to base its work on a number of industrial fields
in which it already has expertise and needs to improve in order to be able
to participate in the major industrial projects supported by the EU directives
financed as such and, a more substantial increase in the share of industrial
production in the growth of gross domestic product is ensured.
As far as the primary energy resources are concerned, they have
grown shy and, as all the activities within the national economy increase, more
rational use of electricity, other energy sources, is required so that Romania,
through the internal possibilities that still exist it has, but also through the
possibility of accessing some imports of primary energy resources, not to
become a policy tributary in this field. I refer, first of all, to imports of natural
gas and crude oil, whose prices are directed by the international markets that
dominate and control them.
A final conclusion would be that Romania has the potential and
possibilities to develop mainly national and multinational trading companies
in the field of processing, because domestic and imported natural resources,
especially those in the European Union, can contain these activities processing.

References
1. Anghelache, C., Anghel, M.G., Lilea, F.P.C., Burea, D. and Avram, D. (2017).
European Union Strategy For Industry, Trade And Services Development.
Romanian Statistical Review, Supplement, 8, 145-158
2. Anghelache, C. (2010). Production of services. Romanian Statistical Review
Supplement, 3
3. Anghelache, C. (2010). Management of the Environment and Environmental Risk,
Metalurgia International, 5, 206-212
4. Anghelache, C. (1999-2017). Colecția de volume România. Starea economică,
Editura Economică, București
5. Beelen, R. et al. (2009). Mapping of background air pollution at a fine spatial scale
across the European Union. Science of The Total Environment, 407 (6), 1852-1867
6. Bozbas, K. (2008). Biodiesel as an alternative motor fuel: Production and policies
in the European Union. Renewable and Sustainable Energy Reviews, 12 (2), 542-
552
7. Farole., T., Rodríguez-Pose, A. and Storper, M. (2011). Cohesion Policy in the
European Union: Growth, Geography, Institutions. Journal of Common Market
Studies, 49 (5), 1089–1111
8. Kahn, M. E., and Mansur, E. T. (2013). Do Local Energy Prices and Regulation
Affect the Geographic Concentration of Employment?. Journal of Public
Economics, 101, 105-114
9. Vehlow, J, Bergfeldt, B., Visser, R. and Wilén, C. (2007). European Union waste
management strategy and the importance of biogenic waste. Journal of Material
Cycles and Waste Management, 9 (2), 130–139
10. Wilting, H. and Vringer, K. (2009). Carbon and land use accounting from a
producer’s and a consumer’s perspective – an empirical examination covering the
world. Economic Systems Research, 21 (3), 291-310

Poate fi o soluţie statistică de calcul a indicelui
de coeziune socială raportul dintre salariul
mediu şi minim în România?
Prof. univ. dr. habil. Gheorghe Săvoiu (gsavoiu@yahoo.com)
Universitatea din Pitesti
Rezumat
O corelație recunoscută în plan economic general și conturată drept
evoluție economică naturală urmează traiectoria factorială: investiții –
productivitate – salarii. În paralel, coeziunea socială constituie alături de
rata creșterii economice, rata șomajului, rata inflației și deficitul balanței
de comerciale indicatori de pilotaj consacrați în politicile macroeconomice,
dar și cele cinci dimensiuni ale pentagonului “magic” al unei economii. Cele
două afirmații anterioare constituie fiecare în parte o bară limitativă a unui
spațiu de discuții, iar articolul se plasează practic între ele. Un aspect derivat
de aici este acela că articolul nu putea să fie conceput decât ca “între bare”
și intitulat tot ca o întrebare, drept consecință logică evidentă. Numai că în
demersul acestui articol, autorul a trebuit să încerce să găsească răspuns
nu la una, ci la mai multe întrebări derivate din câteva aspecte problematice
și care constituie substanța finală a acestuia: i) Ce sunt din punct de vedere
statistic salariul minim, mediu și maxim într-o economie? ii) Există similitudini
evolutive salariale pe tema salariului mediu și minim, în plan global și în
Uniunea Europeană (UE)? iii) În ce măsură dinamica salarială reală este
afectată de evoluțiile diferențiate ale salariului minim, maxim și mediu ? iv)
Cât de veridică poate fi o soluție statistică de calcul a indicelui de coeziune
socială în România, cuantificată prin evoluția raportului dintre salariul
maxim sau mediu și minim ? v) Degradarea semnificativă a coeziunii are drept
cauză exclusiv numărătorul? vi) Când evoluția excesivă a numitorului poate
crea probleme de ecluziune sau chiar gravă inechitate? vii) Care este viitorul
relației minim - mediu - maxim în populația statistică salarială din România?
Autenticitatea întrebărilor naște de la sine înțeles și originalitatea articolului
și a concluziilor sale repunând îndiscuție mereu certitudinile aparente legate
de prognoza tendinței salariului mediu în raport cu cel minim.
Cuvinte cheie: indicator statistic de coeziune socială, salariul minim,
maxim mediu, câștig salarial, ditribuție salarială, coeficient de omogenitate.

Introducere în căutarea unui răspuns la o primă întrebare
Relația generatoare de dezvoltare și bunăstare economică și socială
poate fi restrânsă la o formulare devenită clasică a unei corelații esențiale
macroeconomice: investiții mai mari - productivitate mai mare - salariu mai
mare (proveniența americană clară a acesti asocieri rezultând de îndată ce se
apelează la exprimarea simultan plastică și sintetică, ce caracterizează limba
engleză și pragmatismului american: higher investments - higher productivity
- higher wage). Demersul introductiv al articolului este sintetizat în întrebarea
referitoare la: “Ce sunt din punct de vedere statistic salariul minim, mediu
și maxim într-o economie?”. În orice statistică descriptivă aceste trei valori
reprezintă elementele descriptive definitorii ale unei distribuții de date
salariale, astfel încât diferența dintre valoarea maximă și minimă generează
amplitudinea absolută a seriei sau câmpul ei maxim de împrăștiere, iar prin
raportarea acestei diferențe la valoarea medie se obține amplitudinea relativă
exprimată procentual.
Se disting aici două aspecte importante, primul este legat de semnalul
de omogenitate al distribuței salariale care nu trebuie teoretic să depășească
200% (de preferat fiind să se plaseze sub această valoare chiar), iar al
doileadescrie preferința pentru o anumită valorea medie (din setul clasic al
indicatorilor tendinței centrale: medie, mediană și mod sau dominantă).
Toate aceste elemente permit prin determinarea coeficienților de variație și
asimetrie, împreună cu testarea Jarque – Bera, formularea unei concluzii
privind omogenitatea, simetria și normalitatea seriei de date analizate statistic
descriptiv (Săvoiu, 2012, p. 97). Cu alte cuvinte, orice indicator statistic,
inclusiv acela aferent salariilor este valid, atâta timp cât rămâne produsul
gândirii unui statistician care l-a analizat atent pornind de la criteriile de
omogenitate, asimetrie și normalitate distribuțioală.
1. Există similitudini evolutive salariale pe tema salariului mediu și

minim în plan global și în Uniunea Europeană?
În dorința de a sublinia rolul evaluator impotant al cercetării economice,
Joseph Alois Schumpeter încă din 1951, exagera utilitatea abordărilor statistice,
printr-o afirmaţie devenită celebră conform căreia economia sau fenomenele pe
care aceasta le studiază ar fi „cea mai cantitativă dintre toate ştiinţele”, deoarece
faptele pe care această ştiinţă „le observă sunt transformate în numere de viața
însăşi”, incluzând natural aici și compensarea forței de muncă prin salariul
individual pentru activitatea economică realizată (Dinu, Savoiu, Dabija, 2017)
Din punct de vedere istoric, mitul conform căruia modificarea ascendentă
a salariului minim rămâne cea care determină creşterea salariului mediu și maxim
pe piaţă împlinește aproape opt decenii de existență și are origini tot în economia

americană. Astfel, în 1938, când salariul mediu orar plătit în industria americană
era de aproximativ 63 de cenţi, Congresul SUA a adoptat o lege care a stabilit
salariul minim la 25 cenţi, fixând astfel primul raport internațional între salariul
orar mediu și minim de 2,5 un raport pe care l-a menținut ulterior în situații chiar
critice cum a fost aceea imediat postbelică, în 1945, când salariul mediu orar al
muncitorilor din fabricile din SUA atinsese 1,02 $, ceea ce a indus o majorare
a salariului minim la 40 cenţi. Raportul s-a diminuat apoi treptat și în economia
americană, astfel că în 1961, când salariul mediu orar s-a situat la 2,30 $, nivelul
minim a fost ridicat la 1,15 $ (raportul devenind practic 2,0).
O primă concluzie, derivată din cele de mai sus, ar putea fi aceea
că pe măsură ce creşte salariul mediu orar (și nu invers), salariul minim
trebuie crescut cel puţin în aceeaşi măsură (dar păstrat ca multiplicator în
limitele 2,0 - 2,5 pentru un nivel mediu de dezvoltare al unui stat asimilând
decalajele tehnologice și manageriale de aproape o jumătate de secol între
nivelul economiei SUA și cel al economiei României). Desigur că lucrurile
se complică, atunci când se are în vedere, nu evoluția nominală a raportului
ci, aceea reală, axată pe puterea de cumpărare a salariului minim și mediu
(acoperirea cheltuielilor minime pentru supraviețuirea unui menaj în SUA și
România fiind semnificativ diferite în conținut și structură, dacă se pornește
de la acoperirea printr-un coș tradițional evident diferit de produse și servicii a
salariului minim). Un alt aspect ce generează un al treilea mod de investigare
și evaluare este intensitatea oscilantă a corelației dintre indicii salariului real
și PIB-ului real. Evoluția indicilor salariului real în România a fost mereu
decalată în raport cu dinamica indiclor reali ai PIB-ului. Asfel, într-o viziune
comparabilă, în timp ce abia în 2004, PIB-ul României atingea nivelul din
1990, indicele salarial real în același an 2004 se plasa la numai 78,3% din
1990 (amplitudinea acestui indice salarial real apropiindu-se tot mai mult
de 100%, în 2017, pornind de la limitele deja existente, respectiv de la cea
minimă din anul 1997, de 56,2%, la cea maximă de 144,6% din 2015).
Nu există, cel puțin după anul 2000 și nici chiar în ultimul deceniu,
adică din 2007, de când România a aderat la UE, un consens european, referitor
la salariul minim și la legătura dintre acesta și salariul mediu sau maxim. Dacă
în România apariția legislativă a unui salariu minim coincide cu 1.10.1993, în
anul 2006, un astfel de concept limitativ econimic al compensării salariatului nu
era impus impus prin lege în Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Germania,
Italia, Suedia (ca exemplificare a diversității abordărilor în Germania legea
salariului minim apărând abia în 3 iulie 2014 când nivelul acestuia este stabilit
la 8,50 € pe oră). Soluțiile de creștere a salariului minim și corelațiile acestuia
cu salariul mediu și maxim sunt complet diferite în țarile membre ale UE. În
raport cu anul 2000, de exemplu, evoluțiile ascendente ale salariului minim au

fost mari pentru statele devenite recent membre ale UE (în Slovacia salariul
minim a crescut cu 230% în Ungaria cu 200%, în Cehia cu 190%, în Slovenia
cu 100%, etc. Confruntarea nivelui efectiv al salariului minim complică și mai
tare orice analiză nivelului (de exemplu în anul 2010, în Bulgaria se identifică
cel mai mic nivel de 292 de dolari SUA, urmată de România cu 320 de dolari
SUA, în timp ce nivelul maxim apare în Luxemburg, unde se oferă 1687 dolari
SUA drept salariu minim lunar.
Nici raportul dintre salariul minim și cel mediu nu deține paliere
asemănătoare și nici benzi relativ înguste specifice, chiar și în cazul noilor
economii membre ale UE (la nivelul anului 2016 raportul fiind de 0,34 în
Cehia, 0,39 în Ungaria, 0,41 în România, 0,43 în Polonia etc.)
Din păcate, nici în plan global și nici în cel european nu există
similitudini evolutive salariale pornind de la tema salariului mediu și minim,
vizibile mai ales conform raportului dintre valoarea maximă și minimă a
salariului minim, într-un areal geografic bine delimitat (în 2010, în plan global
raportul atingând 281, iar în Uniunea Europeană 5,78).
2. În ce măsură dinamica salarială reală este afectată de

evoluțiile diferențiate ale salariului minim, maxim și mediu ?
Pentru a da răspuns la această întrebare se impune un studiu statistic
recent al omogenității, asimetriei și normalității populației salariale din
România. Conform datelor disponibile pe intervale de variație din Anuarul
statistic al României (2016), în anul 2015 nivelul salariului minim a fost de
aproximativ 2500 lei iar o statistica descriptivă ar putea fi generată cu un nivel
acceptabil de eroare sub 5% din prelucrarea tabelului nr. 1
Distribuția pe intervale de variație a populației salariale, conform

anchetei salariale din luna octombrie 2015 (cercetarea salarială S3)
Tabel nr. 1
Interval de Centrul de interval Contribuția în salariul mediu și
Ponderea
variație (separat minim și maxim) calculul final al acestuia
0,16 1050 1050 168
0,27 1050- 1500 1275 344,25
0,16 1500 -2000 1750 280
0,19 2000-3000 2500 475
0,09 3000-4000 3500 315
0,05 4000-5000 4500 225
0,025 5000-6000 5500 137,5
0,015 6000-7000 6500 97,5
0,01 7000-8000 7500 75
0,007 8000-9000 8500 59,5
0,023 12000 12000 276
TOTAL 2452,75
Sursa de date: Calcul realizat de autor pornind de la Anuarul statistic al României, 2016.

Valorea abaterii medii pătratice sau a deviației standard (Trebici,
1985), din datele anterioare este 1512,8 lei ceea ce conduce în calcul clasic la
un coeficient de omogenitate sau variație de 60,5% (tabel nr. 2):
Elemente de calcul ale omogenității populației din care a fost cuantificat

salariul mediu
Tabel nr. 2
Abaterea Ponderea Pondere interval în
(Abaterea
intervalului intervalului Total variația totală
intervalului)2
1450 2102500 0,16 336400
1225 1500625 0,27 405168,75
750 562500 0,16 90000
0 0 0,19 0
1000 1000000 0,09 90000 10%
2000 4000000 0,05 200000
3000 9000000 0,025 225000
4000 16000000 0,015 240000
5000 25000000 0,01 250000
6000 36000000 0,007 252000
9500 90250000 0,023 20757505 90 %
TOTAL 22846073,75 100%
Sursa de date: Calcul realizat de autor pornind de la Anuarul statistic al României, 2016.
O primă constatare statistică importantă arată că populația salarială

în România este eterogenă și nu se recomandă valorificarea în construcții
statistice ulterioare (de exemplu un indice de coeziune socială axat pe această
medie nereprezentativă) a salariului mediu, ci doar al mediilor parțiale
specifice unor subpopulații omogene determinate de activitățile economice.
O a doua concluzie utilă rezultată din acest calcul arată că distribuția este
asimetrică (Săvoiu, 2012, 2013) și chiar vizibil anormală (figura nr. 1)

Distribuția populației salariale conform intervalelor de variație
Figura nr. 1
Cea de-a treia concluzie este poate și cea mai importantă, respectiv
aceea că 90% din variația totală și din substanța dispersiei aparține ultimului
interval sau altfel spus este determinată de salariul maxim, ceea ce traduce
polarizarea excesivă, în paralel cu eterogenitatea, asimetrie și anormalitate
distribuțională. Ceea ce ar putea rezulta de aici ar putea să fie o falsă
generalizare a distribuției salariale globale sau europene. Pentru a putea
înțelege clar că anormalitatea ține în mod clar și exclusiv de comportamentul
economiei românești trebuie comparată distribuția sa salarială din figura nr.
1 cu distribuția globală cu care se aseamană, în debutul analizei grafice la
nivelul anului 1960, dar care se normalizează în următoarele patru decenii,
până în anul 2000, conform studiului realizat în 2014, de van Zanden și echipa
sa de coautori (figura nr. 2):

Distribuția globală a veniturilor între 1960 și 2000
Figura nr. 2
Surse: van Zanden et al. 2014; Gapminder and OECD, 2014.
Ce se întâmplă practic cu veniturile salariale în România pare să fie

tot mai dificil de înțeles, dincolo de datele salariale și erodarea normei de
onestitate a salariaților (Săvoiu, 2013a), derivată din procentele ridicate ale
PIB-ului subteran (care au atins chiar și în perioada postaderare valori de peste
30%). Toate aceste aspecte arată o erodare a distribuției salariale în România,
care are un precedent global similar în trecutul îndepărtat al economiei
internaționale, adică acum o jumătate de veac. Această alterare a normalității
distribuției populației salariale poate fi completată cu tendințele de creștere
globală a inegalității veniturilor conform WIR 2017 (Pickety, 2017) care
marchează trenduri europene ascendente de inegalitate (figura nr. 3):
Tendințele de creștere globală a inegalității veniturilor conform WIR 2017

Figura nr. 3
Sursa: World inequality report, 2017. [online] Available at: http://wir2018.wid.world/

[Accessed 23 January, 2017]

3. Trei întrebări statististice instrumentale asociate tematic
Cât de veridică poate fi o soluție statistică de calcul a indicelui de
coeziune socială în România, cuantificată prin evoluția raportului dintre
salariul maxim sau mediu și minim ?
Cele mai simple soluţii de prezentare statistică conjuncturală (Săvoiu,
2012; 2013b) a economiei într-o manieră sintetică sunt considerate: i)
„careul strategiei economice” care cuprinde rata creşterii economice, rata
inflaţiei, rata şomajului şi soldul balanţei comerciale; ii) „pentagonul magic”,
rezultat din (mini)sistemul de indicatori anteriori la care se adaugă indicele
de coeziune socială (de exemplu ca IRS sau raportul între veniturile maxime
şi cele minime la nivelul economiei analizate).
Se pot enumera mai mulți indicatori ai echilibrului social şi comunitar
(apți să evalueze armonia şi coeziunea socială): a)indicatorul de coeziune
socială (ICS); b) ecartul dintre salariul minim şi maxim; c) raportul dintre
salariul mediu și minim; d) greve şi conflicte; e) indicele de cost al vieţii şi al
dezvoltării umane; f) gradul de concentrare a veniturilor etc. În practică pot
apare concret două soluții de construcție a unui indicator de coeziune socială:
Soluţia A – alegerea unui raport salarial între indicatori absoluți

(inclusiv analiza unor efecte rezultate din analiza numărătorului)
Coeziunea socială vizează o modalitate de repartizare a veniturilor
între subiectele economice şi membrii societăţii. Indicatorul coeziunii sociale
(ICS) apare mai nou sub denumirea de raport al echităţii sociale din polarizarea
excesivă a veniturilor și este constituit de „raportul dintre veniturile personale
cele mai mari sau înalte şi veniturile personale cele mai mici sau scăzute”
întregit şi de evoluţiile câştigului salarial mediu net real şi minim net real
(Săvoiu, 2013b, p.169).
Indicele de coeziune (ICS) sau echitate socială (IES) este un raport
între valoarea maximă şi cea minimă a câştigului salarial (brut sau net):
ICS = Salariul maxim : Salariul minim (1)

(prin valori legiferate și concretizate într-un raport specific grilei de
salarizare a domeniului public, de exemplu 6 la 1 sau 8 la 1 ori 12 la 1).
De ce nu se poate totuși aplica ICS prin raportul clasic xpus mai sus?
Un prim motiv ar fi acela că există posibilitatea reală a cuantificării salariului
maxim (de regulă necomunicat oficial în economia României, deoarece se
constată că există salarii plătite în euro mai mari decât cel aparent maxim al
președintelui țării). Un al doilea este dat de coexistența unor soluții ascunse
prin sporuri ulterioare, tichete etc. care produc schimbarea substanțială a
veniturilor reale și implicit salariului minim sau maxim. Un alt motiv îl conferă

existența agențiilor și arealor plasate ambiguu în interstiții de proprietate
publică și privată, unde se beneficiază de salarii necunoscute sau al căror
calcul nu este niciodată cunoscut (inclusiv comisioane speciale anuale).
Apar automat două întrebări derivate: 1) Degradarea semnificativă a
coeziunii are drept cauză exclusivă numărătorul ICS ? și 2) Când evoluția
excesivă a numitorului poate genera probleme de ecluziune sau chiar gravă
inechitate?
În general, inechitatea apare ca urmare a denaturării ICS, prin valori
excesive ale numărătorul indicelui (simultan cu creșterea frevvenței populației
salariale plasate acolo) și manifestată prin polarizări aparent inexplicabile
sau neexplicate social în mod real. În situații de egalizare salarială (opuse
compensării salariale variate a unor activități distincte) se va constata că
și numitorul indicelui poate „denatura” coeziunea socială în cazul când
exagerarea se produce prin excesul minimizării și egalitarismului compensării,
care absoarbe frecvențe majore ale salariaților și populației salariale, apropiind
până la identitate salariile între ele și cu salariul minim, în marea lor majoritate
Istatistic salariul mediu, median și chiar modal se apropie excesiv de salariul
minim. În mod practic un astfel de indicator statistic de tip ICS (conform
soluției A) nu poate fi construit în România.
Soluţia B – alegerea unui raport salarial de tip indicator mediu și

minim relansează discuția despre media utilizată fără riscuri sau
reprezentativă (implicit despre populația omogenă sau eterogenă
salariaților)
În tabelul nr. 3 se prezintă o construcție a indicatorului statistic
de tip ICS, axat pe raportul între salariul mediu și minim (sub rezerva
esențială a eterogenității populației salariale în România, implicit a lipsei de
reprezentativitate a valorii salariului medii și a riscului major al utilizării sale):

Indicele de Coeziune Socială (ICS), între 1993 și 2018
Tabel nr. 3
Salariul minim Salariul mediu ICS = Raportul dintre
Nr. Document În vigoare
(ROL sau * = net (ROL sau * = salariul mediu şi
crt. HG/AN de la:
RON) RON) minim
1 586/1993 1.10.1993 40.200 ROL 79.732 ROL 1,983
2 683/1193 1.12.1993 45.000 ROL 101.331 ROL 2,252
3 85/1994 15.03.1994 60.000 ROL 112.603 ROL 1,877
4 353/1994 1.07.1994 65.000 ROL 142.657 ROL 2,195
5 184/1995 1.03.1995 75.000 ROL 182.803 ROL 2,437
6 594/1995 1.07.1995 97.000 ROL 218.535 ROL 2,253
7 27/1997 1.02.1997 150.000 ROL 456.305 ROL 3,042
8 468/1997 1.08.1997 225.000 ROL 650.641 ROL 2,892
9 468/1997 1.10.1997 250.000 ROL 797.194 ROL 3,189
10 183/1998 1.04.1998 350.000 ROL 1.045.498 ROL 2,987
11 296/1999 1.05.1999 450.000 ROL 1.460.453 ROL 3,245
12 101/2000 1.02.2000 700.000 ROL 1.748.052 ROL 2,497
13 1166/2000 1.12.2000 1.000.000 ROL 2.911.570 ROL 2,912
14 231/2001 1.03.2001 1.400.000 ROL 2.819.240 ROL 2,014
15 1037/2001 1.03.2002 1.700.000 ROL 3.666.430 ROL 2,157
16 1105/2002 1.01.2003 2.500.000 ROL 4.730.761 ROL 1,892
17 1515/2003 1.01.2004 2.800.000 ROL 5.771.049 ROL 2,061
18 2356/2004 1.01.2005 3.100.000 ROL 7.233.398 ROL 2,333
19 1766/2005 1.01.2006 330* RON 866* RON 2,624
20 1507/2007 1.01.2007 390* RON 1.042* RON 2,672
21 1507/2008 1.01.2008 500* RON 2,618
1.309* RON
22 1051/2008 1.10 2008 540* RON 2,424
23 1051/2008 1.01.2009 600* RON 1361* RON 2,368
24 1051/2008 1 .01.2010 600* RON 1.391* RON 2,318
25 1193/2010 1.01.2011 670* RON 1.444* RON 2,155
26 1225/2011 1.01.2012 700* RON 1.507* RON 2,153
27 1225/2011 1.01.2013 700* RON
28 23/2013 1.02.2013 750* RON 1579: 780 2,024
29 23/2013 1.07.2013 800* RON
30 871/2013 1.01.2014 850* RON
1697 : 875 1,939
31 871/2013 1.07.2014 900* RON
32 1091/2014 1.01.2015 975* RON
1859: 1013 1,835
33 1091/2014 1.07.2015 1050* RON
34 1017/2015 1.05.2016 1250* RON 2046: 1183 1,729
35 1017/2015 1 .02.2017 1450* RON 2380 :1433 1,661
Sursa: Adaptat după (Săvoiu, 2013, pp. 169-170)
În ultimii 24 de ani au avut loc 35 de modificări legislative ale salariului

minim, începând cu anul 1993. Prezentarea indicatorului statistic construit
printr-un grafic expresiv (figura nr. 4) identifică o tendință continuă de
diminuare a raportului specific ICS, în ultimii 10 ani, practic de la aderarea la
UE,. Acest proces continuu denaturează populația salarială fiind accentuat de
anormalitatea distribuției salariilor nete prin frecvența de schimbare devenită
bianuală ca și prognozele macroeconomice în România. Indicatorul ICS atinge
la final valori tot mai relevante pentru anormalitatea evolutivă a distribuției

salariilor, confirmând exagerarea care se produce prin excesul minimizării și
egalitarismului compensării, care absoarbe frecvențe majore ale salariaților,
apropiind excesiv salariile între ele și cu salariul minim apropiindu-se tot mai
mult de valoarea de 1,5 -1,6 (figura nr. 4):
Evoluția ICS în România după 1993

Figura nr. 4
Sursa: Datele indicatorului construit de autor în tabelul nr. 3

Notă: Realizat cu pachetul de programe EViews
4. Care este viitorul relației minim – mediu - maxim în populația

statistică salarială din România?
Din luna ianuarie 2018 salariul minim brut a devenit 1900 lei din
care, de această dată, nivelul salariului minim net este dat de numai 1162
lei (61,1%). Nivelul salariului minim brut conform tendinței deja anunțate
în România, în următorii 2 ani, va fi de 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în
2020. Circa 1,55 de milioane de români sunt deja plătiţi cu salariul minim
brut pe economie, în baza unui contract de muncă, arată datele Ministerului
Muncii. (conform sursei ECONOMICA.net ) ceea ce subliniază o aglomerare
excesivă în apropierea salariului minim, unde populația salarială se află
în creștere cu mai bine de 0,65 milioane comparativ cu anul 2015. Pentru
aceeași perioadă conform prognozelor oferite de Comisia de specialitate din
România valorile așteptate ale salariului mediu brut și net sunt cele expuse în
tabelul nr.4:

Prognoza salariului minim brut, net și minim între 2018 și 2021
Tabel nr. 4
Indicator al Comisiei de Prognoză sau guvernamental* 2018 2019 2020 2021
Câştigul salarial mediu brut lunar - lei/lună 4162 4507 4841 5190
Câştigul salarial mediu net lunar - lei/lună 2614 2834 3045 3268
*Câştigul salarial minim lunar - lei/lună 1900 2200 2400 -
Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2017_2021_varianta_de_iarna_2018.pdf
Începând cu anul 2018, schimbările structurale survenite în

componența salariului brut conduc la imposibiltatea utilizării lui în comparații
ale evolutiei temporale, din cauza lipsei de comparabilitate statistică. Analog
datele despre salriul minim nu mai pot fi nici ele utilizate deoarece sunt expuse
aceleiași schimbări structurale Oricine va continua însă să facă acest lucru
apelând la indicatori statistici ce sună aparent identic, va ajunge la concluzii
complet alarmante și oricum necomparabile cu restul seriei aflate sub impactul
lipsei de reprezentativitate prin eterogenitatea excesivă a datelor și conținutul
ambelor noțiuni (respectiv salariul mediu și salariul minim). Astfel, raportul
dintre câştigul salarial mediu net lunar și salariul minim (ICS prognozat)
devine un alarmant semnal al egalizării excesive și al descurajării procesului
de compensare: 1,288 în 2019 și 1,269 în 2020. Toate aceste valori prognozate
nu sunt coerente și reale, ci mai curând aparente și ar trebui regandite in
termeni reali si nu nominali.
5. O remarcă finală care naște alte întrebări

O creștere a salariului minim este necesară, dar nu cu alterarea
completă a structurii salariilor, altfel spus cu păstrarea unor grile care să asigure
formarea unei clase de mijloc care să confere o distribuție normală populației
salariale ceea ce aduce cu sine coeziune socială. Aceeași creștere a salariului
minim este utilă dar numai când în prealabil a avut loc o majorare a efortului
investițional și o creștere a productivității, altfel generează o reducere tot mai
accentuată a locurilor de muncă pentru a menține macroechilibre necesare
funcționării unei economii naționale.
Câteva aspecte cu mult mai grave se ascund în afara acestui potențial
indicator (ICS) care oferă un semnal important, dar nu mai poate cuantifica,
compara sau confrunta: Cum arată salariul maxim din cumulări salariale într-o
gospodărie sau familie? Cum arată veniturile unei categorii care împarte toate
salariile la nivel de familie sau gospodărie? Pentru a nu deveni conflictuale
și profund dezechilibrante aceste majorări de salarii minime ar trebui să
fie însoțite de o reașezare a scalării tuturor salariaților. Abordarea salarială
conform căreia salariul minim al unui salariat fără studii superioare în sector

public să fie egală cu aceea a unui salariat cu studii superioare sau diferențiată
rezidual cu câteva sute de lei nu poate decât să contribuie la demotivarea
educațională și la degradarea, dacă mai este posibilă peste nivelul actual, a
învățământului superior. O întrebarea finală este inevitabilă pentru orice
statistician: Cui prodest să distrugi complet structura unui indicator statistic
fără să asiguri anticipat criterii de comparabilitate ulterioară ? Înclin să cred
că ar fi normal să fie valorificată anticipat și expertiza statistică în toate
modificările structurale, pentru a găsi soluții de comparabilitate și confruntare,
fără de care orice analiză economică în termeni reali devine imposibilă.
Bibliografie
1. Anuarul Statistic al României, 2016. Bucureștii: Ed. INS.âSăvoiu, G., 2013.
Modelarea economico - financiară. Gândirea econometrică aplicată în domeniul
financiar, București: Editura Universitară.
2. Development and Globalization Facts and Figures, 2018. United Nation.
3. Dinu, V., Savoiu, G., Dabija, D.- C. 2017. A concepe, a redacta si a publica un
articol stiintific. O abordare tn contextul cercetarii economice. Ediția a II-a,
Bucuresti: Editura ASE.
4. Eurostat, 2018. Minimum wages, Data base [online] Available at:http://ec.europa.
eu/ eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&pcode=tps00155&langua
ge=en [Accessed 10 February, 2018].
5. Pickety, T. 2017. World inequality report, [online] Available at: http://wir2018.wid.
world [Accessed 23 January, 2017].
6. Săvoiu, G., 2012. Statistică generală cu aplicații în contabilitate, București:
Editura Universitară.
7. Săvoiu, G., 2013a. Modelarea economico - financiară, Bucureşti: Editura
Universitară
8. Săvoiu, G., 2013b. Situaţii statistice financiar-contabile şi sisteme de indicatori
statistici derivaţi, Bucureşti: Editura Universitară.
9. Schumpeter, J.A., 1951. Essays, Edited and introduced by. R.V. Clemence.
Cambridge: Cambridge University Press.
10. Trebici, V., 1985. Mica enciclopedie de statistică, București: Editura științifică și
enciclopedică.

CAN A STATISTICAL SOLUTION FOR
CALCULATING THE SOCIAL COHESION
INDEX BE THE RATIO BETWEEN THE
AVERAGE AND THE MINIMUM WAGE IN
ROMANIA?
Professor PhD. dr. habil. Gheorghe Săvoiu (gsavoiu@yahoo.com)
University of Pitesti
Abstract
A correlation recognized in general economic terms, and outlined as
natural economic development, follows the factorial trajectory: investment –
productivity – wages. At the same time, social cohesion, alongside the economic
growth rate, unemployment rate, inflation rate and trade deficit of the trade
balance, are well-established piloting indicators in the macroeconomic policies,
as well as the five dimensions of the economy’s “magic” pentagon. Each of the
two previous statements constitutes a limiting bar of a discussion space, and the
article is practically placed between them. One aspect derived from the above
considerations is that the paper could be conceived only as placed “between
bars”, and also titled in the form of a question, as a logical consequence.
Actually, in this article the author had to try to find answers not to one, but to
several questions derived from a few problematic issues, which represent the
final substance of the article: i) What do statistically represent the minimum,
average and maximum wage in an economy? ii) Are there similarities in wage
evolution or fluctuations relative to average and minimum wages, at global
level and in the European Union (EU)? iii) To what extent is the real wage
dynamics affected by the differentiated developments in the minimum, maximum
and average wages? iv) How reliable can a statistical solution be, devised to
calculate the social cohesion index in Romania, quantified by the evolution of
the ratio between the maximum or the average wage, and the minimum wage?
v) Is the significant degradation of cohesion solely due to the numerator? vi)
When can the excessive development of the denominator create problems of
exclusion, or even serious inequity? vii) What is the future of the minimum –
medium – maximum relationship in the Romanian wage statistics population?
The authenticity of the questions inherently implies the originality of the article
and its conclusions, always questioning the apparent certainities related to the
forecast of the average salary trend compared to the minimum wage.
Key words: statistical indicator of social cohesion, minimum
wage, average maximum, wage earning, salary distribution, coefficient of
homogeneity.

1. Introduction, or searching for an answer to the first question
The relationship that generates economic and social development and
welfare can be restricted to an already classic formula, that of an essential
macroeconomic correlation: higher investments – higher productivity –
higher wages (the clear American provenance of these associations results
from the use of the simultaneously graphic and synthetic expression, which
characterizes the English used by American pragmatism: higher investments –
higher productivity – higher wages).
The introductory section of this article can be synthesized in the
following question: “What are, from a statistical standpoint, the minimum,
average and maximum wages in an economy?” In any descriptive statistics,
these three values represent the defining descriptive elements of a wage data
distribution, so that the difference between the maximum and minimum values
generates the absolute amplitude of the series, or its maximum spreading field,
and by comparing this difference to the mean value the relative amplitude
expressed per cent is obtained.
Two important aspects can be distinguished here, the first related to
the homogeneity signal of the wage distribution that should not theoretically
exceed 200% (preferably being placed even below that value), and the second
one describes the preference for a certain average value (from the classic set of
the central trend indicators: mean, median, and mod, or dominant). All these
elements allow the formulation of a conclusion on the homogeneity, symmetry
and normality of the statistically analyzed data series, by determining the
coefficients of variation and asymmetry, together with the Jarque-Bera test
(Săvoiu, 2012, p. 97). In other words, any statistical indicator, including
salary, is valid, as long as it remains the product of a statistician’s thinking,
who carefully analyzed it from the criteria of homogeneity, asymmetry and
distribution normality.
2. Are there evolution similarities in the salary fluctuations relative to

average and minimum wages, globally and in the European Union?
In an attempt to highlight the important role of economic research
evaluator, Joseph Alois Schumpeter (1951) exaggerated the usefulness of
statistical approaches by a famous saying that the economy or the phenomena it
is studying were “the most quantitative of all sciences”, because the facts that this
science “observes are transformed into numbers by life itself”, where he also, and
naturally, included the compensation of the labour force by the individual salary
for the economic activity performed. (Dinu, Savoiu, Dabija, 2017)
From a historical point of view, the myth that the ascending change in
the minimum wage remains the one that drives up the average and maximum

wages on the market, has seen nearly eight decades of existence, and originated
in the American economy, too. Thus, in 1938, when the average hourly wage
paid in the American industry was about 63 cents, the US Congress adopted a
law that set the minimum wage to 25 cents, thus setting the first international
ratio between the average and minimum hourly wages at 2.5, a ratio that they
maintained later, even in critical situations, such as the early post-war era,
when (in 1945) the average hourly wage of US factory workers reached $1.02,
which led to a 40 cent increase in minimum wages. The ratio then gradually
diminished in the US economy as well, so that in 1961, when the average
hourly wage was at $2.30, the minimum wage was raised to $1.15 (the ratio
was practically 2.0).
The first conclusion, derived from the above onsiderations, might be
that, as the average hourly wage increases (and not vice-versa), the minimum
wage must be increased at least to the same extent (but kept as a multiplier
within the range of 2.0 – 2.5 for an average level of development of a state,
assimilating the nearly half-a-century technological and managerial gaps
between the level of the US economy and that of the Romanian economy). Of
course, things are even more intricate when one considers, the real evolution
of the ratio, rather than the nominal one, because the former is focused on the
purchasing power of the minimum and average wage: covering the minimum
spending for the survival of a household in the US and Romania is significantly
different in both content and structure, if one starts from a traditional make-
up of the minimum wage, for an obviously different basket of products and
services). Another issue, which generates a third way of investigation and
evaluation, is the oscillating intensity of the correlation between real wage and
real GDP indices. The evolution of real wage indices in Romania has always
been offset against the dynamics of real GDP indices. Thus, in a comparable
view, while it was as late as 2004 that Romania’s GDP reached the 1990 level,
the real wage index in the same year was only 78.3% of the 1990 one (the
magnitude of that real wage index increasingly approached 100% in 2017,
starting from the already existing limits, i.e. from the lowest one in 1997, of
56.2%, to the maximum one, of 144.6% in 2015).
There is, at least after 2000 and even in the last decade (that is, since
2007, when Romania joined the EU), no European consensus on minimum
wages and the link between it and the average wages or maximum wages. If in
Romania the legal appearance of a minimum wage coincides with October 1st
1993, in 2006 such a limiting economic concept of employee compensation
was not imposed by law in Austria, Cyprus, Denmark, Finland, Germany,
Italy, Sweden (as an illustration of the diversity of the various approaches,
in Germany the minimum wage law only appeared on July 3rd 2014, when

its level was set at €8.50 per hour). The solutions for raising the minimum
wage, and its correlations with the average wages and the maximum wages,
are completely different in the EU member countries. Compared to 2000, for
example, the upward trend in the minimum wage was high for the newly-
joined EU member states (in Slovakia the minimum wage increased by 230%,
in Hungary by 200%, in the Czech Republic by 190%, in Slovenia by 100 %,
etc.). Confronting the actual minimum wage level makes analyzing it even
more difficult and complicated (for example, in 2010 Bulgaria had the lowest
wage level, i.e. 292 US dollars, followed by Romania with 320 US dollars,
while the maximum level was in Luxembourg, where 1,687 US dollars was
given as a minimum monthly wage.
Likewise, the ratio between the minimum wage and the average wage
fails to have similar levels or relatively narrow bands, too, even in the case of
the new EU member states (in the year 2016 the ratio was 0.34 in the Czech
Republic, 0.39 in Hungary, 0, 41 in Romania, 0.43 in Poland, etc.)
Unfortunately, neither globally nor in the European level are there
similar salary evolutions starting from the topic of the average and minimum
wages, visible especially according to the ratio between the maximum and
minimum wages, in a well-defined geographic area (in 2010, the overall ratio
reached 281, and 5.78 in the European Union).
3. To what extent is the real wage dynamics affected by the

differentiated developments in the minimum, maximum and average
wages?
In order to answer the above question, a recent statistical study of the
homogeneity, asymmetry and normality of the wage population in Romania is
required. According to the data available on variation ranges in the Romanian
Statistical Yearbook (2016), in 2015 the minimum wage level was about 2,500
lei, and a descriptive statistic could be generated with an acceptable level of
error below 5% by the processing the data presented by Table no. 1

Distribution of wage population by variation ranges, according to the
wage survey conduted in October 2015 (wage survey S3)
Table 1
Range or interval Centre of interval Contribution to average wage
Share
of variation (minimum and maximum separately) and its final calculation
0,16 1050 1050 168
0,27 1050- 1500 1275 344,25
0,16 1500 -2000 1750 280
0,19 2000-3000 2500 475
0,09 3000-4000 3500 315
0,05 4000-5000 4500 225
0,025 5000-6000 5500 137,5
0,015 6000-7000 6500 97,5
0,01 7000-8000 7500 75
0,007 8000-9000 8500 59,5
0,023 12000 12000 276
TOTAL 2452,75
Data source: Author’s calculation, based on Romania’s Statistical Yearbook, 2016.
The value of the average square deviation or the standard deviation

(Trebici, 1985), from the previous data, is 1,512.8 lei, which leads, in classic
calculation, to a 60.5% coefficient of homogeneity or variation (Table 2):
Calculation elements for the homogeneity of the population from which

the average wage was quantified
Table 2
Deviation Share of Share of interval in
of interval (Deviation of interval)2 interval Total total variation
1450 2102500 0,16 336400
1225 1500625 0,27 405168,75
750 562500 0,16 90000
0 0 0,19 0
1000 1000000 0,09 90000
10%
2000 4000000 0,05 200000
3000 9000000 0,025 225000
4000 16000000 0,015 240000
5000 25000000 0,01 250000
6000 36000000 0,007 252000
9500 90250000 0,023 20757505 90 %
TOTAL 22846073,75 100%
Data source: Author’s calculation based on Romania’s Statistical Yearbook, 2016.
The first statistically significant finding shows that the wage

population in Romania is heterogeneous and it is not recommended to use the
average wage in subsequent statistical constructions (e.g. a social cohesion
index centered on this unrepresentative average), but only the partial averages
specific to certain homogeneous subpopulations determined by economic
activities. The second useful conclusion resulting from this calculation shows

that the distribution is asymmetric (Săvoiu, 2012, 2013), and even visibly
abnormal (Figure no. 1)
Distribution of the wage population according to the variation intervals

Figure no. 1
Software used: EViews
The third conclusion is perhaps the most important, namely that

90% of the total variation and the dispersion substance belongs to the last
interval or, in other words, it is determined by the maximum wage, which
translates excessive polarization, parallel to the heterogeneity, asymmetry
and distributional abnormality. What might result from those premises might
be a false generalization of global or European wage distribution. In order
to clearly understand that the abnormality is clearly and exclusively related
to the behaviour of the Romanian economy, its wage distribution in Figure
no. 1 should be compared with its global distribution that it resembles, in
the beginning of the graphic analysis in the 1960s, but normalizing over the
next four decades until 2000, according to a study conducted in 2014 by van
Zanden and his team of coauthors (Figure no. 2):

The overall distribution of income between 1960 and 2000
Figure no. 2
Sources: van Zanden et al. 2014; Gapminder and OECD, 2014.
What is happening in practice with salary incomes in Romania seems

to be increasingly difficult to understand, beyond wage data and the erosion
of employees’ honesty (Săvoiu, 2013a), derived from the high percentages
of underground GDP (which, even in the post-accession period, reached
values above 30%). All these points show an erosion of wage distribution
in Romania, which has a similar global precedent in the distant past of the
international economy, that is, half a century ago. This alteration in the wage
distribution normality can be complemented by the upward trends of overall
income inequality according to WIR 2017 (Pickety, 2017), which highlight
European upward trends of inequality (Figure no. 3):
Upward trends in overall revenue inequality, according to WIR 2017

Figure no. 3
Source: World inequality report, 2017. [online]

Available at: http://wir2018.wid.world/[Accessed 23 January, 2017]

4. Three instrumental statistical questions related thematically
How verisimilar and reliable can a statistical solution be for the
calculation of the social cohesion index in Romania, quantified by the
evolution of the ratio between the maximum wage, or the average and the
minimum wages?
The simplest conjunctural statistical presentation (Săvoiu, 2012;
2013b) of the economy in a synthetic manner are considered: i) “the
quadrangle of the economic strategy”, which includes the economic growth
rate, the inflation rate, the unemployment rate, and the trade balance; ii) the
“magic pentagon” resulting from the (mini)system of previous indicators, plus
the social cohesion index (e.g. IRS, or the ratio between the maximum and the
minimum incomes in the economy analyzed).
Several indicators of social and community balance can be listed
(which are able to assess social harmony and cohesion): a) the Social
Cohesion Indicator (SCI); b) the difference between the minimum wage and
the maximum wage; c) the ratio between the average and the minimum wage;
d) strikes and conflicts; e) cost of living and human development indexes;
f) the degree of income concentration, etc. In practical terms, two concrete
solutions for the construction of a social cohesion indicator can be identified:
Solution A – choosing a salary ratio between absolute indicators

(including the analysis of some effects deriving from numerator
analysis)
Social cohesion aims at a way of dividing income between economic
subjects and society members. The Social Cohesion Indicator (SCI) more
recently occurs by the name of social equity ratio deriving from the excessive
revenue polarization, and is represented by the “ratio between the highest
personal incomes and the lowest personal incomes”, rounded out by the
developments of net real incomes and net real net average income (Săvoiu,
2013b, p. 169).
The Social Cohesion Index (SCI), or Index of Social Equity (IES), is
the ratio between the maximum and the minimum value of incomes (either
gross or net):
SCI = Maximum Wage : Minimum Wage (1)

(through values normalized and regulated by law, and materialized in
a ratio specific to the wage scale of the public domain, for example 6 to 1, or
8 to 1, or 12 to 1).
Still, why can SCI not apply through the classic ratio presented
above? The first reason is that there is the real possibility of quantification of

the maximum salary (usually, not officially communicated in the Romanian
economy, as there are wages paid in euros that are higher than the apparent
maximum wage, i.e. that of the country’s president). A second reason is given
by the coexistence of a number of solutions concealed by means of further
increases, vouchers, etc., which cause a substantial change in real incomes
and, implicitly, in the minimum or maximum wages. Another reason is the
existence of ambiguous agencies and areas in interstices of public and private
property, where people benefit by unfair confidential salaries, or wages whose
calculations are never known (including special annual fees). Two derived
questions automatically occur: 1) Does the significant degradation of cohesion
exclusively derive from the SCI numerator? and 2) When can the excessive
evolution of the denominator lead to problems of exclusion, or even serious
inequity?
Generally, inequality occurs as a result of SCI degraded status, by
excessive of the index numerator (simultaneously with the increase in the
frequency of the wage population placed there) and manifested by seemingly
inexplicable polarizations, or polarizations that are not socially explained
in real terms. In situations of wage equalization (opposed to various wage
compensation of distinct activities) it will be noticed that even the denominator
of the index may “distort” social cohesion when the exaggeration occurs
through the excess of the minimization and equalization of the compensation,
which absorbs the major frequencies of the employees and the wage
population, bringing salaries closer to the others, up to their near identity, and
also closer to the minimum wage; in their vast majority, the average wage, the
medium and even the modal salary is statistically getting excessively close
to the minimum wage. Such a statistical SCI-type indicator (in keeping with
solution A) cannot be practically built in Romania.
Solution B – choosing an average and minimal type of salary

indicator reasserts the discussion of the risk-free or representative
average (and implicitly of the homogeneous or heterogeneous
population of wage earners or employees)
Table 3 presents a construction of the S-type statistical indicator,

based on the ratio between the average wage and the minimum wage (under
the essential reserve of the heterogeneity of the wage population in Romania,
and implicitly the lack of representativeness of the average wage and the
major risk of its use):

The Social Cohesion Index (SCI), between 1993 and 2018
Table no. 3
Minimum wage Net average wag SCI = Ratio of
No Document
Valid from: (ROL or * = (ROL or * = the average and
GD/YEAR
RON) RON) minimal wages
1 586/1993 1.10.1993 40.200 ROL 79.732 ROL 1,983
2 683/1193 1.12.1993 45.000 ROL 101.331 ROL 2,252
3 85/1994 15.03.1994 60.000 ROL 112.603 ROL 1,877
4 353/1994 1.07.1994 65.000 ROL 142.657 ROL 2,195
5 184/1995 1.03.1995 75.000 ROL 182.803 ROL 2,437
6 594/1995 1.07.1995 97.000 ROL 218.535 ROL 2,253
7 27/1997 1.02.1997 150.000 ROL 456.305 ROL 3,042
8 468/1997 1.08.1997 225.000 ROL 650.641 ROL 2,892
9 468/1997 1.10.1997 250.000 ROL 797.194 ROL 3,189
10 183/1998 1.04.1998 350.000 ROL 1.045.498 ROL 2,987
11 296/1999 1.05.1999 450.000 ROL 1.460.453 ROL 3,245
12 101/2000 1.02.2000 700.000 ROL 1.748.052 ROL 2,497
13 1166/2000 1.12.2000 1.000.000 ROL 2.911.570 ROL 2,912
14 231/2001 1.03.2001 1.400.000 ROL 2.819.240 ROL 2,014
15 1037/2001 1.03.2002 1.700.000 ROL 3.666.430 ROL 2,157
16 1105/2002 1.01.2003 2.500.000 ROL 4.730.761 ROL 1,892
17 1515/2003 1.01.2004 2.800.000 ROL 5.771.049 ROL 2,061
18 2356/2004 1.01.2005 3.100.000 ROL 7.233.398 ROL 2,333
19 1766/2005 1.01.2006 330* RON 866* RON 2,624
20 1507/2007 1.01.2007 390* RON 1.042* RON 2,672
21 1507/2008 1.01.2008 500* RON 2,618
1.309* RON
22 1051/2008 1.10 2008 540* RON 2,424
23 1051/2008 1.01.2009 600* RON 1361* RON 2,368
24 1051/2008 1 .01.2010 600* RON 1.391* RON 2,318
25 1193/2010 1.01.2011 670* RON 1.444* RON 2,155
26 1225/2011 1.01.2012 700* RON 1.507* RON 2,153
27 1225/2011 1.01.2013 700* RON
28 23/2013 1.02.2013 750* RON 1579: 780 2,024
29 23/2013 1.07.2013 800* RON
30 871/2013 1.01.2014 850* RON
1697 : 875 1,939
31 871/2013 1.07.2014 900* RON
32 1091/2014 1.01.2015 975* RON
1859: 1013 1,835
33 1091/2014 1.07.2015 1050* RON
34 1017/2015 1.05.2016 1250* RON 2046: 1183 1,729
35 1017/2015 1 .02.2017 1450* RON 2380 :1433 1,661
Source: Adapted after (Săvoiu, 2013, pp. 169-170)
Over the past 25-odd years there have been 35 legislative changes to
the minimum wage, ever since 1993. The presentation of the statistical indicator
built in an expressive graph (Figure 4) identifies a continuing trend of diminishing
the SCI specific ratio in the last 10 years, virtually since the EU accession.
This continuous process distorts the wage population, being accentuated by the
abnormal distribution of net salaries through the frequency of change, which has
become biannual, as well as the macroeconomic forecasts in Romania. The SCI

indicator finally reaches values that are increasingly relevant to the evolution
abnormality of wage distribution, confirming the exaggeration that occurs through
the excess of minimization and equalization of compensation, which absorbs
major employee frequencies, excessively bringing salaries closer to each other,
with the minimum wage getting closer to the value of 1.5–1.6 (Figure no. 4):
Evolution of SCI in Romania after 1993

Figure no. 4
Source: Data of the indicator built by the author in Table 3. Note: Made with the EViews
software package
4. What is the future of the minimum – medium – maximum

relationship in the Romanian wage statistical population?
Starting January 2018, the minimum gross salary was 1,900 lei, of
which, this time, the net minimum wage is only 1,162 lei (61.1%). The level
of gross minimum salary, according to the trend announced in Romania for
the next two years, will be 2,200 lei in 2019, and 2,400 lei in 2020. About
1,55 million Romanians are already paid with the gross minimum wage for
the economy, on the basis of a labour contract, as indicated by data issued
by the Labour Ministry (according to the ECONOMICA.net source), which
highlights an excessive massification in the vicinity of the minimum wage,
where the wage population has been growing by more than 0.65 million
compared to 2015.
The expected gross and net average wages for the same period,
according to the forecasts provided by the Romanian specialized commission,
are shown in Table 4:

Forecast of gross minimum wage, net and minimum wages, between
2018 and 2021
Table 4
Indicator of the Prognosis or Government Commission* 2018 2019 2020 2021
Gross average monthly incomes – lei/month 4,162 4,507 4,841 5,190
Net average monthly incomes – lei/month 2,614 2,834 3,045 3,268
*Minimum monthly incomes – lei/month 1,900 2,200 2,400 -
Starting in 2018, the structural changes in the gross wages result in its
impossibility to use in comparisons of temporal evolution, due to the lack of
statistical comparability. Analogously, the data about the minimum wage can no
longer be used, either, because they are exposed to the same structural change.
However, anyone who will continue doing so making use of statistical
indicators that seem apparently identical will come to totally alarming
conclusions, which are anyway incomparable with the rest of the series
under the impact by the lack of representativeness through excessive data
heterogeneity and the content of both notions (i.e. average wage and minimum
wage). Thus, the ratio between net monthly average wage and minimum wage
(forecasted SCI) becomes an alarming signal of excessive equalization and
discouragement of the compensation process: 1.288 in 2019 and 1.269 in
2020. All these predicted values are not coherent and real, but rather apparent,
and should be redefined in real rather than nominal terms.
5. A final remark that raises other questions

An increase in the minimum wage is necessary, but not accompanied
by the complete alteration of the salary structure, in other words preserving
grids meant to ensure the formation of a middle class that may give a normal
distribution to the wage population, which brings about social cohesion.
The same increase in the minimum wage is useful, but only when
there has been an increase in investment effort and an increase in productivity,
otherwise it generates a more pronounced reduction of jobs in order to
maintain the necessary macroeconomic balances for the functioning of a
national economy.
Several issues that are even more serious lie beyond this potential
indicator (SCI), which provides an important signal, but can no longer
quantify, compare or confront: What does the maximum wage income in a
household or family look like? What does the income of a category looks like,
which divides all wages at family or household level?
In order not to become conflicting and profoundly unbalanced, these
increases in minimum wages should be accompanied by a rescheduling of all

employees’ scaling. The salary approach according to which the minimum
salary of an employee not having higher education in the public sector should
be equal to that of an employee with higher education, or when the wage
is residually differentiated by several hundred lei, can only contribute to
educational demotivation and the degradation (if at all still possible below the
current level) of higher education.
A final question is inevitable for any statistician: Cui prodest to
completely destroy the structure of a statistical indicator without securing
anticipated criteria of later comparability? We incline to think that it would
be normal to capitalize, in advance, on the statistical expertise in all structural
changes in order to find comparability and confrontation solutions, without
which any real economic analysis in real terms becomes impossible.
Bibliography
1. Anuarul Statistic al României, 2016. Bucureștii: Ed. INS. Săvoiu, G., 2013.
Modelarea economico - financiară. Gândirea econometrică aplicată în domeniul
financiar, București: Editura Universitară.
2. Development and Globalization Facts and Figures, 2018. United Nation.
3. Dinu, V., Savoiu, G., Dabija, D.- C. 2017. A concepe, a redacta si a publica un
articol stiintific. O abordare tn contextul cercetarii economice. Ediția a II-a,
4. Eurostat, 2018. Minimum wages, Data base [online] Available at:http://ec.europa.
eu/ eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&pcode=tps00155&langua
ge=en [Accessed 10 February, 2018].
5. Pickety, T. 2017. World inequality report, [online] Available at: http://wir2018.wid.
world [Accessed 23 January, 2017].
6. Săvoiu, G., 2012. Statistică generală cu aplicații în contabilitate, București:
Editura Universitară.
7. Săvoiu, G., 2013a. Modelarea economico - financiară, Bucureşti: Editura
Universitară
8. Săvoiu, G., 2013b. Situaţii statistice financiar-contabile şi sisteme de indicatori
statistici derivaţi, Bucureşti: Editura Universitară.
9. Schumpeter, J.A., 1951. Essays, Edited and introduced by. R.V. Clemence.
Cambridge: Cambridge University Press.
enciclopedică.

Analiza evoluţiei finanţelor publice în România
Assoc. prof. Florin Paul Costel LILEA PhD ( florin.lilea@gmail.com)
Universitatea „Artifex” din Bucureşti
Drd. Mariana CHILIMENT (mariana.chiliment@gmail.com)
Abstract
Sistemul financiar al unei țări este esențial deoarece acesta
evidențiază fluxurile economice care se stabilesc între agenții economici și
instituțiile statului, precum și între o serie de alte componente care contribuie
la realizarea produsului intern brut. Pe de altă parte sistemul financiar-
bancar este cel care ușurează corelarea obligațiilor și drepturilor agenților
economici și evidențiază în orice moment care a fost evoluția la un moment dat.
Desigur, sistemul financiar-bancar a existat de o lungă perioadă de timp și în
termeni generali el este definit ca totalitatea activităților cu caracter financiar
și local într-o țară. În principiu vorbim de finanțele publice, cele care asigură
într-o perioadă de timp un cadru adecvat pentru realizarea resurselor bănești
și fondurile publice, a modalităților și instrumentelor utilizate îndeobște
cu o anumită legătură a finanțelor publice cu cadrul legislativ care nu se
exclud reciproc. Existența resurselor financiare publice se realizează în orice
orânduire socială prin repartiția din produsul intern brut a unor sume care
sunt destinate, fiind cuprinse în bugetul consolidat, satisfacerea nevoilor
mediului social. Cu alte cuvinte, finanțele exprimă relații sociale de natură
economică, în expresie bănească, aceasta apărând în cele mai vechi timpuri.
Desigur, sistemul finanțelor publice a evoluat și s-a adaptat în funcție de
cerințele sau de caracteristicile societății. Din acest punct de vedere, în acest
articol putem identifica o perioadă până la primul război mondial, o perioadă
interbelică, care coincide și cu startul formării statului național unitar român
în 1918, apoi este perioada celui de-al doilea război mondial, iar din 1945
până în 1989, o perioadă a economiei etatizate în care și finanțele publice au
avut o anumită structură, o anumită evoluție, o anumită organizare, și multe
altele. Apoi, din 1990, se trece la economia de piață, care, are caracteristicile
sale, și pe acest fond și finanțele publice se modifică și adecvează sistemului
economiei de piață. Aici pot fi desprinse unele elemente, dar care nu au esență
în ceea ce privește rolul finanțelor publice. În studiul efectuat de autori se

prezintă și unele grafice și serii de date care relevă- mai ales în perioada cea
mai recentă – modul în care au evoluat veniturile fiscale, structura veniturilor
și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe de-a
întregul reliefate și au legătură și cu execuția bugetară.
Cuvinte cheie: finanțe publice, buget, venit, resursă financiară, piață
liberă
Clasificarea JEL: E62, E64, H62
Introducere
În acest articol, autorii s-au axat pe o prezentare succintă a evoluției
finanțelor publice în contextul evoluției istorică a României. După definirea
termenului și evidențierea principalelor caracteristici în fiecare dintre
perioadele parcurse de România, de economia țării, se fac unele corelări în
sensul că finanțele publice depind si de conceptul pe care îl au acele politici
care se doresc a fi implementate, concepțiile de tip comunitar, de tip totalitar
sau de economie de piață. Cu atenție se prezintă fiecare dintre aceste etape
în ideea de a sublinia evoluția care a trecut prin toate aceste stadii și în final
a ajuns la etapa în care România este membră a Uniunii Europene, în care și
în acest domeniu trebuie să se implementeze directivele și orientările Uniunii
Europene. Putem vorbi în ultimă instanță de necesitatea de a restricționa din
punct de vedere legislativ și a funcționării sistemului finanțelor publice în
strânsă concordanță cu cele din celelalte țări membre ale Uniunii Europene.
Uniunea Europeană, recurge prin directivele sale la sistemul de a a corda
subvenții la unor sectoare care sunt de maximă importanță pentru economia
națională, dar și pentru economia Uniunii Europene. În acest context putem
aminti despre subvențiile care se dau pentru agricultură, dezvoltare rurală,
acestea fiind strict necesare economiei românești care dintr-un anumit punct
de vedere are unele rămâneri în urmă în ceea ce privește agricultura. În
treacăt fie spus, rezultă că în perioada de după 1989, agricultura României
a fost afectată de măsurile de „descentralizare”, punere într-o situație fără
posibilitate de aplicare a agrotehnicii moderne. Tot în acest context, autorii
analizează și legătura care există între moneda națională și piața, așa încât
banca centrală s-a căutat realizarea unei corelații macroeconomice care să
asigure și macrostabilizarea. În acest articol sunt prezentate unele serii de date
cu scopul de a ușura înțelegerea și acceptarea concluziilor la care autorii au
ajuns în studiul pe care l-au efectuat.
Literature review
Anghel, Anghelache and Carp (2017) au analizat principalele corelații
dintre indicatorii monetari-bancari. Anghelache, Păunică, Bodo and Mirea (2017)

au realizat o abordare detaliată a politicilor guvernamentale optime, având în
vedere implicațiile politicii monetare și ale politicii fiscale. Anghelache, Anghel
and Popovici (2016) au propus un model de analiză pentru sectorul financiar-
monetar al economiei naţionale care ia în considerare indicatorii incluşi în balanţa
băncii centrale, precum şi conţinutul balanţei agregate. Anghelache, Soare and
Dumitrescu (2016) au descris o platformă on-line care, pe de o parte, ar trebui să
fie utilizată ca întreprinderile mici și mijlocii pentru a determina dacă proiectele
lor sunt adecvate pentru finanțare și, pe de altă parte, de către autoritățile de
management ale proiectelor UE și băncile comerciale care ar trebui să furnizeze
finanțarea necesară pentru proiect. Anghelache, Anghelache and Anghel (2015)
au analizat unul dintre cele mai importante elemente ale economiei naționale
și anume, situația monetară, reflectată de destinații de plasare și de resurse.
Banzhaf and Oates (2013) au analizat două forme ale finanțele publice locale
și anume cea a datoriilor și cea a chiriașilor. Engel, Fischer and Galetovic
(2013) au discutat despre rolul parteneriatelor public-privat, implicațiile pentru
contabilitatea bugetară, precum și impactul lor fiscal. Glaeser (2012) a studiat
literatura economică și de mare amploare privind guvernele locale și finanțele
lor. Gordon, Scheve and Slaughter (2007) au abordat aspecte legate de finanțele
publice și preferințele individuale față de strategiile de globalizare. Jackson,
Johnson and Persico (2016) au cercetat efectele cheltuielilor școlare asupra
rezultatelor educaționale și economice. Kling (2007) a evaluat modul în care
o diversitate de metode pot fi aplicate pentru a crește relevanța experimentelor
pe teren în economia publică. Newell and Raimi (2015) au prezentat aspecte
privind veniturile și costurile administrației locale. Piketty and Saez (2013) au
analizat evoluțiile recente din teoria impozitării optime a venitului din muncă.
Revelli (2005) s-a concentrat asupra specificării empirice a modelelor teoretice
de interacțiune strategică care dau naștere unui model spațial în cheltuielile și
veniturile administrației locale.

În literatura de specialitate utilizăm mai multe expresii cu privire la
cuvântul ”finanțe”. Acestea vor fi apropiate sau ușor diferențiate, în funcție de
unele elemente specifice cadrului la care ne referim.
Așa de pildă, apare termenul general de ”finanțe” care include
totalitatea activităților cu caracter financiar, local și central, într-o țară. Există
denumirea de ”finanțe publice” atunci când ne referim la finanțele care au loc
prin sistemul de stat. De asemenea, ”finanțe private” se referă în mod cert la
sistemul privat dintr-o țară. Și nu în ultimul rând, întâlnim termenii de ”finanțe
capitaliste” sau ”finanțe socialiste”, care sunt specifice celor două moduri de
producție sau celor două sisteme de piață.

Termenul de ”finanțe” și activitatea în sine sunt destul de vechi,
în sensul că o serie de tranzacții din cadrul fiecărei societăți, indiferent de
caracterul acesteia, se realiza prin plata în bani. Pornind de la geneza noțiunii,
”finanțe” înseamnă o sumă de bani și, mai ales, un venit al statului, iar
”finanțele” au și sensul de întregul patrimoniu al statului exprimat financiar-
valoric.
Pe măsura evoluții societății, termenul ”finanțe” a căpătat un sens mai
larg, incluzând o serie de alte activități, cum ar fi ”bugetul statului”, ”creditul”,
”operațiunea bancară sau de bursă”, ”relațiile cambiale” adică resursele,
relațiile și operațiunile bănești.
În prezent, identificăm noțiunea de ”finanțe” cu aceea de bani, resurse
bănești, creanțe sau obligații de plată în bani.
În rândul economiștilor de valoare, noțiunea de ”finanțe” este diferită.
Unii consideră fondurile bănești la dispoziția statului ca fiind finanțele
naționale. În acest caz, se au în vedere veniturile statului și ale autorităților
administrativ-teritoriale, resursele bănești prelevate la dispoziția statului pentru
îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor statale sau vizate de acoperirea cheltuielilor
administrației centrale și a colectivităților locale. Într-o altă accepțiune, banii
și bunurile utilizate pentru funcționarea instituțiilor publice sunt considerate a
fi activitatea financiară. Alți economiști apreciază că prin ”finanțe” înțelegem
totalitatea resurselor și sarcinilor care se referă la activitatea instituțiilor
publice precum și la regulile care stabilesc aceste relații.
În același timp, gospodărirea statului și a altor organizații politice,
precum și a regulilor principale constituie un fundament esențial al finanțelor
unei țări. Pe baza finanțelor publice statul are mijloacele de intervenție în
economie, prin împrumuturi, impozite, alocații, subvenții, alte pârghii sau
posibilități de intervenție.
În sectorul public al economiei, inclusiv în administrația finanțelor
publice întâlnimn o serie de politici financiare care nu sunt altceva decât
strategia pe care statul o urmărește pentru a-și îndeplini funcțiile sale în
domeniul dat. În același sens, și relațiile sociale au conținut economic-
financiar.
În activitatea practică, între resursele bănești prelevate la fondurile
publice, modalitățile concrete, instrumentele utilizate etc, intervine o strânsă
corelație care, îndeobște, este reglementată printr-un cadru juridic adecvat. O
anumită legătură a finanțelor publice cu cadrul legislativ este simbiotică și nu
se exclud reciproc. Procurarea și distribuirea resurselor financiare publice se
realizează prin repartiția Produsului Intern Brut, al instrumentelor specifice,
într-un cadru juridic adecvat și specific, pentru satisfacerea nevoilor mediului
social.

Putem trage concluzia că ”finanțele” exprimă relații sociale de natură
economică, în expresie bănească, acestea apărând sau statuându-se într-un
anumit proces, cu scopuri bine determinate.
Este în interesul întregii societăți ca finanțele publice să fie bine
conturate, strategia sau politicile financiare să fie cunoscute, statuate și
reglementate în mod unitar. Există și principii formulate de către anumite
curente economice, economico-politice, în care apar noțiuni specifice
fiecăruia dintre ele. Până în anul 1945 existau politicile liberale și numai după
aceea s-au dezvoltat concepții de tip comunitar, de tip totalitar, așa cum a fost
în segmentul de timp dintre 1945 până în 1989. Indiferent de conceptul sau
concepția celor care s-au referit la finanțe, putem sintetiza că prin ”finanțe” toți
s-au gândit la același aspect. Avem de a face cu cheltuielile publice, efectuate
de fiecare administrație națională cu scopul de a acoperi cât mai mult costurile
social-generale și de a crea astfel un echilibru între piața financiară și sistemul
social al țării. De asemenea, putem considera o serie de cheltuieli care, fiind
publice, au caracter neproductiv, dar munca prestată este cea necesară în
sistemul de sintetizare a unei anumite stări. De pildă, armata, poliția, agenții
publici, flota națională presupun munci pentru care se fac cheltuieli publice în
interesul societății.
Pe de altă parte, cheltuielile publice trebuie finanțate și aceasta se
realizează pe seama impozitelor suportate de membrii comunității, din care
se fac cheltuieli de interes general. Cheltuielile trebuie să aibă în contrapartidă
venituri bugetare curente, din care să se satisfacă toate cheltuielile concretizate
în bugetul național.
În epoca pe care am numit-o ”epoca statului jandarm”, cea a societăților
totalitare, elementele de structură financiară nu au diferit, în realizarea
veniturilor și efectuarea cheltuielilor respective existând o concordanță.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, finanțele
s-au sistematizat și mai profund. Aceasta s-a identificat cu un ritm mai accelerat
de reconsiderare, după marea criză economică din 1929-1933. Atunci, statul
și-a dezvoltat componenta sa intervenționistă pentru a putea face față efectelor
crizelor.
Pentru desfășurarea activităților financiare s-au creat instituții publice
sau societăți care să aibă scopul de a asigura evoluția corectă și echilibrată a
sistemului finanțelor publice. Sistemul finanțelor publice cuprinde finanțele
centrale și finanțele teritoriale. În statul modern, finanțele publice nu mai sunt
un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor sale ci, mai mult decât
atât, constituie un mijloc de intervenție în economie.
În Uniunea Europeană se discută tot mai mult despre posibilitatea
sprijinirii activităților economice prin subvenții dar, în cele din urmă, și

Uniunea Europeană recurge, prin directivele sale, la sistemul de a acorda
subvenții unor sectoare care sunt de maximă importanță pentru economia
națională dar și pentru economia Uniunii Europene. Așa de pildă, există
subvențiile pentru dezvoltarea agriculturii, subvențiile nerambursabile
pentru dezvoltarea rurală, ca și finanțarea unor alte activități economice
care apar de interes deosebit mai ales pentru o comunitate în ansamblul
ei.
Chiar și Statele Unite și apologeții pieței libere au recurs, mai ales
după criza economico-financiară declanșată în 2007-2008, la sprijinirea unor
companii, la re-alocarea unor sume la capitalul marilor bănci, toate pentru a
putea face față cerințelor care se impuneau ca urmare a evoluției complexe a
sistemului economico-politic și militar internațional.
Marea recesiune din perioada 1929-1933 și imediat după aceea, în
timpul conflagrațiilor mondiale, sistemul financiar public a căpătat o dezvoltare
profundă, în sensul că era nevoie de resurse pentru a putea acoperi efectele pe
care le generează crizele economice sau conflagrațiile militare.
Cu totul altfel au fost privite lucrurile începând din deceniile 9 și 10
ale secolului trecut, în ceea ce privește rolul și funcțiile pe care le au finanțele
în general. Vorbind despre finanțe, este bine să facem distincție între finanțele
publice și cele private. Finanțele publice sunt cele care sunt acoperite de
către stat, care trebuie să colecteze venituri pentru a putea susține cheltuielile
necesar a fi efectuate și coordonate la un nivel centralizat.
Statul poate lua măsuri și în legătură cu moneda națională, prin banca
centrală, în cazul nostru, Banca Națională a României. În anul 2005 a fost
o denominare, pentru că nu putem să-i spunem reformă monetară, dar în
realitate a fost tot o reformă monetară în sensul că s-a trecut la consolidarea
valorii monedei naționale, leul, prin divizarea la 10.000.
În perioada socialistă, mijloacele de producție se aflau în proprietate
colectivă sau de grup și, de aceea, când ne referim la finanțe trebuie să
facem o referire precisă la acest cadru al finanțelor socialiste sau finanțele
organizațiilor și cooperatiste.
Înainte de a aborda o serie de aspecte specifice etapelor prin care a
trecut societatea românească, dorim să ne referim la rolul finanțelor publice în
economia de piață. Apreciem că repartizarea unei importante părți din Produsul
Intern Brut, prin intermediul finanțelor publice, generează anumite efecte utile
pentru societate sau pentru unele grupuri, ori chiar persoane luate individual.
Între sistemul financiar și piața liberă există o strânsă interdependență
în sensul că, resursele financiare la un moment dat comparate cu masa
bunurilor și serviciilor, care se realizează în economie, dau un anumit conținut
și o anumită tentă de distribuire a PIB.

Statul folosește pârghia de a distribui resursele financiare în scopul
desfășurării armonizate a activităților. Intervenția statului în economie cu
ajutorul finanțelor nu are un caracter neutru și, de regulă, îndeplinește un
anume rol.
În economia de piață nu există o concurență perfectă și, în consecință,
nici decizia luată de agenți, ca producători autonomi, nu asigură dimensionarea
corectă a ofertei de bunuri și servicii, care nu este întotdeauna corelată cu
cererea de produse. În plus, abaterile în sus sau în jos ale ofertei față de cerere
sunt influențate și de prețul de piață, dar și rata de profitabilitate pe care o
urmăresc producătorii privați.
Impactul finanțelor publice asupra economiei nu se manifestă numai
sub forma bunurilor publice ci și prin structura care poate să ducă la acumulare
de capital, la evoluția consumului public și privat, individual și social.
Apare redistribuirea financiară a PIB, adică reorientarea către persoane
fizice și juridice pentru a satisface nevoile sociale. O formă de redistribuire se
realizează cu ajutorul impozitelor, taxelor și contribuțiilor, după care urmează re-
orientarea către cheltuieli, aceasta realizându-se în mod special prin rectificările
bugetare care operează. Autoritățile publice pot folosi instrumentele financiare
și pentru influențarea proceselor economice, corectarea ciclului economic și
stabilizarea macroeconomică prin corectarea dezechilibrelor.
Se poate face o întreagă pledoarie în legătură cu utilizarea finanțelor
publice pentru dezvoltarea și creșterea economică. O serie de economiști
remarcă și apreciază formele variate de intervenție a autorităților publice în
economie, prin mijloacele finanțelor publice sau alte instrumente, considerând că
necesitatea intervenției alocative a statului apare, de regulă, în cazul proprietății
comune asupra resurselor, al comportamentului neadecvat și păgubitor ca și al
utilizării, pe cât posibil, a mijloacelor și bunurilor publice în interesul societății.
Anumite bunuri și servicii pot fi furnizate de către producătorii privați, dar
aceasta se face în procesul de piață prin compensare. Implicarea statului în
viața economică îmbracă forma adoptării de către autoritățile publice a unor
reglementări necesare funcționării economiei naționale.
Strategia de funcționare a unei economii naționale trebuie să se bazeze
pe mecanismul financiar specific, care ține seama de resursele și de nevoile
sociale. Termenul de ”finanțe” în sens larg presupune un mecanism de transfer
de resurse bănești fără echivalent, relațiile care exprimă un împrumut de resurse
bancare, relații care reflectă un transfer facultativ sau obligatoriu de resurse.
În cadrul acestora se constituie un mecanism financiar în care elementul
esențial este reprezentat de existența bugetului de stat, a bugetelor locale și
speciale, toate împreună constituind bugetul consolidat al statului. Acest buget
și execuția sa reprezintă o activitate la îndemâna autorității administrative a

fiecărui stat. Pârghiile economico-financiare utilizate de stat în constituirea și
ajustarea bugetului reprezintă un mecanism de sine-stătător.
Finanțele publice, în termenii pe care i-am descris până în acest
moment, au evoluat în mod continuu în țara noastră. Desigur, s-au întâlnit
formele cele mai diferite dar, în esență, finanțele publice, crearea bugetului
consolidat și urmărirea execuției bugetare, sub forme specifice timpului s-au
întâlnit în toată această perioadă a dezvoltării societății românești.
Revenind la cadrul actual, ne vom referi la veniturile, cheltuielile și soldul
bugetului general consolidat realizate într-o perioadă de timp, pe care o
prezentăm în tabelul următor.
Dinamica veniturilor, cheltuielilor și soldului bugetului general

consolidat
Tabelul nr. 1
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri 134173,3 165546,6 157243,9 168674,2 181919,9 193148,2 200374,3
Cheltuieli 147141,2 190340,2 193679,3 202282,0 205818,5 207922,2 216168,3
Excedent+/Deficit - -12967,9 -24793,6 -36435,4 -33607,8 -23898,6 -14773,9 -15794,0
% deficitului
- 8,81 -13,03 - 18,81 - 16,61 -11,61 -7,11 -7,31
în totalul chelt.
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice.
Constatăm că finanțele creează venituri, efectuează cheltuieli și, în

final, se caracterizează printr-un excedent sau un deficit. Bugetul consolidat
este un parametru al modului în care se asigură controlul de către stat al
evoluției economice. Rectificările bugetare sunt formele concrete prin care se
corectează aspectele negative pe care le întâlnim în economie.
Fiind membră a Uniunii Europene, România trebuie să respecte
directivele acestei uniuni în domeniul financiar. Se prevăd restricții în ceea
ce privește realizarea de deficite controlabile pentru a nu influența eventuala
intrare în colaps a economiei unei țări.
Veniturile fiscale sunt principalele surse de acoperire a veniturilor
bugetare. Astfel, este de urmărit modul în care se realizează veniturile fiscale.
Evoluția veniturilor fiscale

Tabelul nr. 2
Anii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri fiscale
76622,5 94846,8 88334,4 92993,0 104686,9 114044,7 119109,9
milioane lei
în procente din
18,4 18,4 17,6 17,8 18,8 19,4 18,9
PIB
Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice, datele fiind recalculate.

România colectează sub formă de impozite și taxe, aproximativ
18,5% din produsul intern brut. Indicele deținut de veniturile fiscale a ajuns,
în medie, la 64,4% în ultima perioadă.
Deficitul fiscal (bugetar) apare ca un element de corecție dacă este
controlat și poate fi rectificat. În țara noastră este specific deficitul bugetar
întrucât rentabilitatea economică, nivelul redus al salariilor, nevoia de
investiții, de subvenții în anumite domenii devin importante.
Elementele de structură ale deficitului fiscal și funcțional

Tabelul nr. 3
Sold bugetar Sold Structural Exces de Sold bugetar Impuls
(metodologie Naţională) (ESA 95) cerere (ESA95) fiscal
2007 -3,12 -4,93 6,31 -2,91 1,47
2008 -4,82 -8,03 8,56 -5,68 3,10
2009 -7,27 -9,56 0,17 -9,03 1,53
2010 -6,42 -6,06 -2,32 -6,79 -3,50
2011 -4,29 -3,81 -1,77 -5,54 -2,25
2012 -2,51 -2,48 -3,17 -2,99 -1,33
2013 -2,50 -1,75 -1,60 -2,28 -0,73
Sursa: Comisia Europeană (AMECO), CNP, MFP (Programul de convergenţă al României şi
Strategia naţională fiscal bugetară 2013-2016).
Structura cheltuielilor este strâns legată de structura veniturilor

concretizate și analizate prin execuția bugetară, în termeni anuali dar și pe
parcursul fiecărui an, trimestrial sau chiar lunar.
Statul colectează venituri prin impozitul pe profit, impozitul pe venit,
veniturile din activități agricole, veniturile din premii și jocurile de noroc,
veniturile din transferul proprietății imobiliare precum și alte impozite
indirecte, majoritatea cuprinse în taxa pe valoarea adăugată.
Evoluția structurii veniturilor, cheltuielilor şi a soldului bugetului general

consolidat (BGC) în produsul intern brut (PIB), în perioada 2007-2013
Tabelul nr. 4
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Produsul intern
416 007 514 700 501 139 523 693 556 708 587 499 628 581,3
brut în milioane lei
Venituri BGC
32,3 32,2 31,4 32,2 32,7 32,9 31,9
în % din PIB
Cheltuieli BGC
37,0 38,6 38,6 37,0 35,4 34,4
în % din PIB 35,4
Excedent/ Deficit
-3,1 -4,8 -7,3 -6,4 -4,3 -2,5 -2,5
BGC în % din PIB
Sursa: Stabilit pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică şi Ministerului Finanţelor Publice.

Cheltuielile publice se efectuează din venituri și în acest sens, pentru
aceeași perioadă am prezentat principalele cheltuieli care se realizează. Am pus în
concordanță valoarea produsului intern brut realizată anual cu totalul cheltuielilor
efectuate și apoi cu structura cheltuielilor care sunt de personal, pe bunuri și
servicii, dobânzi, subvenții, asistență socială, cheltuieli de capital și altele, pentru
a reliefa modul în care veniturile sunt distribuite și apoi, redistribuite la nivelul
economiei.
Analiza în structură evidențiază că cheltuielile totale sunt structurate
în cheltuieli pentru activitatea autorităților publice și acțiuni externe, tranzacții
privind datoria publică și împrumuturi, apărarea, ordinea publică și siguranță
națională, învățământul, sănătatea, cultura, religia și recreerea, asigurările
și asistența socială, cheltuieli pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică,
protecția mediului, cheltuieli pentru acoperirea combustibililor și a energiei,
cheltuieli aferente agriculturii, silviculturii, pisciculturii, transporturilor și alte
domenii care sunt în cadrul economiei naționale.
Putem concluziona că execuția bugetară, în majoritatea statelor lumii,
dar în mod special și în România, se concretizează și se echilibrează prin existența
datoriei publice.
Bugetul general consolidat concentrează veniturile și cheltuielile între
care au loc transferuri ș.a.m.d., dar, în cele mai multe cazuri, se ajunge la un
deficit al veniturilor bugetare care trebuie acoperite rapid și aceasta se face prin
împrumuturi, emiterea de titluri de stat interne și internaționale, care asigură
echilibrarea execuției bugetare. În același timp, aceasta contribuie la creșterea
datoriei publice pe termen mai lung sau mai scurt.

Evoluția și structura datoriei publice a României
Tabelul nr. 5
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Datorie publică
totală
în mil. lei 82 324,3 109 795,0 147 329,0 194 459,2 223 268,0 240 842,6 267 150,9
în mil. euro 22 803,2 27 848,2 34 832,8 45 383,5 51 686,0 54 382,2 59 569,4
din care:
1.Datorie
publică internă 45 171,0 67 196,6 91 104,1 119 460,9 131 606,2 132 720,2 146 366,4
în mil. lei
2.Datorie
publică externă 10 291,2 10 687,1 18 293,2 17 503,3 21 219,5 24 414,0 26 932,6
în mil. euro
% Datoriei
publice interne 54,9 61,2 61,8 61,4 58,9 55,1 54,8
în dat. publică
% Datoriei
publice externe 45,8 38,2 38,2 38,6 41,1 44,9 45,2
în dat. publică
% Datoriei
publice totale 19,8 21,3 29,4 37,1 40,1 41,0 42,5
în PIB
Sursa: Stabilit pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice.
Directiva Uniunii Europene prevede ca aceste datorii să nu depășească

3% din produsul intern brut. În cazul Greciei, unde acest principiu nu a fost
respectat, s-a ajuns la o situație delicată, țara fiind în prag de faliment național.
Iată aspectele care concretizează finanțele publice, pe de o parte, și execuția
bugetară pe de altă parte, pornind de la faptul că prin finanțele publice se obțin
veniturile și se efectuează cheltuielile care trebuie să urmărească un sistem
matriceal concret așa încât datoria publică internă și externă să nu se majoreze
fără capacitate de acoperire într-un termen redus.
Concluzii
Finanțele publice și execuția bugetară sunt două elemente surori în
cadrul oricărei economii naționale. Finanțele publice evidențiază modul în care
bugetul conceput pentru o perioadă de timp este executat pentru intervalul de
timp respectiv. De asemenea, finanțele publice rezultă că au un rol important în
sistemul economico-social al unei țări, deoarece, într-un sens mai larg, o serie de
activități cum ar fi bugetul statului, creditul, operațiunile bancare sau de bursă,
relațiile cambiale, resursele și așa mai departe. Relațiile și operațiunile bănești
sunt elemente financiare care trebuie interpretate în cadrul sistemului finanțelor
publice dintr-o țară. Pe de altă parte finanțele publice au evoluat de la o etapă

istorică la alta prin care a trecut România și în fiecare stadiu al acestei evoluții
s-au adus unele modificări conforme cu nevoile pe care le-a resimțit economia
națională. O ultimă concluzie ar fi aceea că finanțele publice trebuie armonizate
pe baza directivelor Uniunii Europene , în cadrul Comunității în care România
este membră. În mod cert, în momentul în care România va adera și la zona euro,
finanțele publice din țara noastră vor căpăta și alte modificări, evolutive însă,
pentru a asigura concordanța dintre ceea ce se reralizează și ceea ce trebuie să se
întâmple în mod unitar în cadrul Uniunii Europene în care România este membră.
Bibliografie
1. Anghel, M.G., Anghelache, C. and Carp, A. (2017). The main correlations between
the monetary-banking indicators, Theoretical and Applied Economics, XXIV (2),
611, Summer, 99-110
2. Anghelache, C., Păunică, M., Bodo, G. and Mirea, M. (2017). Aspects of optimal
monetary and fiscal policies, Romanian Statistical Review, Supplement, 5, 122-138
3. Anghelache, C., Anghel, M.G., and Popovici, M. (2016). Financial-monetary
analysis model, Romanian Statistical Review, Supplement, 7, 19-23
4. Anghelache, C., Soare, D.V. and Dumitrescu, D. (2016). IT&C Platform Used
in Projects Financed from European Union Funds, Romanian Statistical Review
Supplement, 6, 59-67
5. Anghelache, C., Anghelache, G.V. and Anghel, M.G.(2015). The monetary
evolution, placements and resources, Romanian Statistical Review – Supplement,
4, 72-80
6. Banzhaf, H. and Oates, W. (2013). On Fiscal Illusion in Local Public Finance: Re-
examining Ricardian Equivalence and the Renter Effect, National Tax Journal, 66
(3), 511-540
7. Engel, E., Fischer, R. and Galetovic, A. (2013). The Basic Public Finance of
Public–Private Partnerships, Journal of the European Economic Association, 11
(1), 83–111
8. Glaeser, E. (2012). Urban Public Finance. Handbook of Public Economics, 5, 195–
256
9. Gordon, H., Scheve, K. and Slaughter, M. (2007). Public Finance And Individual
Preferences Over Globalization Strategies. Economics and Politics, 19 (1), 1-33,
Blackwell Publishing,
10. Jackson, K., Johnson, R. and Persico, C. (2016). The Effects of School Spending
on Educational and Economic Outcomes: Evidence from School Finance
Reforms. The Quarterly Journal of Economics, 131 (1), 157-218
11. Kling, J. (2007). Methodological Frontiers of Public Finance Field Experiments,
National Tax Journal, 60 (1), March, 109-127
12. Newell, R. and Raimi, D. (2015). Shale Public Finance: Local Government
Revenues and Costs Associated with Oil and Gas Development, NBER Working
Paper, No. 21542
13. Piketty, T. and Saez, E. (2013). Optimal Labor Income Taxation, Handbook of
Public Economics, Volume 5, Chapter 7, 391-474
14. Revelli, F. (2005). On Spatial Public Finance Empirics, International Tax and
Public Finance, 12 (4), August 2005, 475–492

ANALYSIS OF THE EVOLUTION OF PUBLIC
FINANCES IN ROMANIA
Assoc. prof. Florin Paul Costel LILEA PhD ( florin.lilea@gmail.com)
Mariana CHILIMENT PhD Student (mariana.chiliment@gmail.com)
Abstract
The financial system of a country is essential because it highlights
the economic flows that are established between economic agents and state
institutions as well as among a number of other components that contribute to
the realization of the gross domestic product. On the other hand, the financial-
banking system is the one that facilitates the correlation of the obligations and
rights of the economic agents and highlights at any moment what the evolution
was at one point. Of course, the financial-banking system has existed for a
long time and in general terms it is defined as the total of financial and local
activities in a country. In principle, we are talking about public finances, which
provide an adequate framework for the realization of money resources and
public funds, the modalities and instruments used in general with a certain link
between public finances and the legislative framework that are not mutually
exclusive. The existence of public financial resources is carried out in any
social organization by the distribution of gross domestic product of amounts
intended, being included in the consolidated budget, meeting the needs of the
social environment. In other words, finance expresses social relations of an
economic nature, in a monetary expression, which appears in the oldest times.
Of course, the public finance system has evolved and adapted according to the
requirements or characteristics of the company. From this point of view, in this
article we can identify a period until the First World War, an interwar period,
which coincides with the beginning of the formation of the Romanian unitary
national state in 1918, then it is the period of the Second World War, and
since 1945 until 1989, a period of the stagnant economy where public finances
had a certain structure, a certain evolution, a certain organization, and many
others. Then, since 1990, a market economy has its own characteristics, and
on this background, public finances are changing and appropriate to the
system of market economy. Here some elements can be detached, but they are

not essential in terms of the role of public finances. The authors’ study also
presents some graphs and series of data that reveal - especially in the most
recent period - the evolution of tax revenues, the structure of revenues and
expenditures, the public debt of Romania and many others that are on all of
which are highlighted and also relate to budget implementation.
Keywords: public finance, budget, income, financial resource, free
market
JEL Classification: E62, E64, H62
Introduction
In this article, the authors focused on a brief presentation of the
evolution of public finances in the context of Romania’s historical evolution.
After defining the term and highlighting the main features in each of the periods
spent by Romania and the country’s economy, some correlations are made in
the sense that public finances also depend on the concept of those policies
that are intended to be implemented, totalitarian or market economy. Each of
these stages is carefully presented in order to highlight the evolution that has
passed through all these stages and finally reached the stage where Romania
is a member of the European Union, where the directives and guidelines must
also be implemented in this field The European Union. We can ultimately
talk about the need to restrict the legislative system and the functioning of
the public finance system closely in line with those of the other EU member
states. The European Union uses its directives on the system to subsidize some
sectors that are of the utmost importance to the national economy and to the
European Union economy. In this context, we can remember the subsidies
for agriculture, rural development, which are strictly necessary for the
Romanian economy, which from a certain point of view has some lag behind
in agriculture. In passing, it is said that in the period after 1989 Romania’s
agriculture was affected by the measures of „decentralization”, placing in a
situation where modern agrotechnics can not be applied. Also in this context,
the authors analyze the link between the national currency and the market, so
the central bank sought to achieve a macroeconomic correlation that would
also ensure macro-stabilization. In this article some series of data are presented
to facilitate understanding and acceptance of the conclusions reached by the
authors in the study they have done.
Literature review
Anghel, Anghelache and Carp (2017) analyzed the main correlations
between monetary-banking indicators. Anghelache, Păunică, Bodo and Mirea
(2017) have made a detailed approach to optimal government policies, given

the implications of monetary policy and fiscal policy. Anghelache, Anghel and
Popovici (2016) proposed an analysis model for the financial-monetary sector
of the national economy that takes into account the indicators included in the
central bank balance as well as the aggregate balance content. Anghelache,
Soare and Dumitrescu (2016) described an on-line platform that, on the one
hand, should be used as small and medium-sized enterprises to determine
whether their projects are suitable for funding and, on the other hand, to EU
project management authorities and commercial banks that should provide the
necessary funding for the project. Anghelache, Anghelache and Anghel (2015)
analyzed one of the most important elements of the national economy, namely
the monetary situation, reflected by placements and resources. Banzhaf and
Oates (2013) analyzed two forms of local public finance, namely debts and
tenants. Engel, Fischer and Galetovic (2013) discussed the role of public-private
partnerships, implications for budget accounting, and their fiscal impact. Glaeser
(2012) studied economic and large-scale literature on local governments and
their finances. Gordon, Scheve and Slaughter (2007) addressed issues related to
public finances and individual preferences for globalization strategies. Jackson,
Johnson and Persico (2016) investigated the effects of school expenditure on
educational and economic outcomes. Kling (2007) assessed how a variety of
methods can be applied to increase the relevance of field experiments in the
public economy. Newell and Raimi (2015) presented aspects of local government
revenues and costs. Piketty and Saez (2013) reviewed recent developments in
optimal income tax theory. Revelli (2005) focused on the empirical specification
of the theoretical models of strategic interaction that give rise to a spatial model
in local government spending and revenues.

In the literature we use more expressions about the word „finance”.
These will be close or slightly differentiated, depending on some of the specific
elements of the framework we are talking about.
For example, the general term „finance” appears, which includes
all financial, local and central activities in a country. There is the name of
„public finances” when we refer to the finances that take place through the
state system. Also, „private finance” certainly refers to the private system in
a country. And last but not least, we meet the terms „capitalist finances” or
„socialist finances”, which are specific to the two modes of production or to
the two market systems.
The term „finance” and the activity itself is quite old, in the sense
that a series of transactions within each company, regardless of its nature, is
achieved by paying in cash. Starting from the genesis of the notion, „finance”

means a sum of money and, in particular, a state income, and „finances” also
have the meaning of the entire heritage of the state expressed financially-
value.
As far as society is concerned, the term „finance” has become broader,
including a range of other activities such as „state budget”, „credit”, „banking
or stock exchange”, „bridging relations” relationships and money operations.
We currently identify the notion of „finance” as money, money
resources, claims, or money-making obligations.
Among the valuable economists, the notion of „finance” is different.
Some consider money to be available to the state as national finances. In this
case, the revenues of the state and of the administrative-territorial authorities
shall be taken into account, the money resources made available to the state
for the fulfillment of the state functions and tasks or for the coverage of the
expenditures of the central administration and of the local collectivities. In
another sense, money and goods used for the operation of public institutions
are considered to be financial activity. Other economists believe that „finance”
means all the resources and tasks that relate to the activity of public institutions
as well as to the rules that establish these relations.
At the same time, the management of the state and other political
organizations, as well as of the main rules, is an essential foundation of a
country’s finances. Based on public finances, the state has the means to
intervene in the economy, through loans, taxes, allowances, subsidies, other
levers or possibilities for intervention.
In the public sector of the economy, including the public finance
administration, we meet a range of financial policies that are nothing more
than the strategy the state is pursuing to fulfill its functions in the given field.
In the same sense, social relations have economic-financial content.
In practice, there is a close correlation between money resources
taken from public funds, concrete modalities, instruments used, etc., which is
generally regulated by an appropriate legal framework. A certain link between
public finances and the legislative framework is symbiotic and not mutually
exclusive. The procurement and distribution of public financial resources is
achieved through the distribution of the Gross Domestic Product, specific
instruments, in an appropriate and specific legal framework, to meet the needs
of the social environment.
We can conclude that „finances” express social relationships of an
economic nature, in money expression, these appearing or standing in a certain
process with well-defined purposes.
It is in the interest of the whole society that public finances are well-
outlined, that the strategy or financial policies be known, established and regulated

in a unitary manner. There are also principles formulated by certain economic,
political and economic trends, in which there are notions specific to each of
them. Until 1945, there were liberal policies, and only after that, community-
type concepts of a totalitarian type were developed, as it was in the time segment
from 1945 to 1989. Regardless of the concept or concept of those who referred to
finance, we can synthesize that through „finance” all have thought about the same
aspect. We have to deal with public spending by each national administration in
order to cover as much as possible the social-general costs and thus create a
balance between the financial market and the social system of the country. We
can also consider a series of expenditures that, being public, are unproductive,
but the work done is what is required in the synthesis system of a particular state.
For example, the army, the police, the public agencies, the national fleet involve
jobs for which public spending is in the interest of society.
On the other hand, public spending must be funded and this is done
on the basis of the taxes borne by the members of the community, from which
the general interest expenses are incurred. Expenditure must have in return
current budget revenues, from which all expenditure incurred in the national
budget is to be met.
In the era we called the „gendarmerie era”, that of totalitarian
societies, the elements of financial structure did not differ, in the realization
of the revenues and the execution of the respective expenditures there was a
concordance.
At the end of the nineteenth and early twentieth centuries, finances
became even more profound. This was identified with a more accelerated pace
of reconsideration after the great economic crisis of 1929-1933. The state then
developed its interventionist component to cope with the effects of crises.
For the conduct of financial activities, public institutions or companies
were set up to ensure the correct and balanced evolution of the public finance
system. The public finance system includes central finances and territorial
finances. In the modern state, public finances are no longer a simple means of
securing the coverage of their spending but, more than that, they are a means
of intervening in the economy.
In the European Union, there is a growing debate about the possibility
of supporting economic activities through subsidies but, ultimately, the
European Union also resorts, through its directives, to granting subsidies to
sectors that are of the utmost importance to the national economy but also
to economy of the European Union. For example, there are subsidies for
agricultural development, non-reimbursable grants for rural development, and
the financing of other economic activities of particular interest, especially for
a community as a whole.

Even the United States and the free-market apologists have resorted,
especially since the financial and economic crisis triggered in 2007-2008, to
support companies, to re-allocate capital to large banks, all in order to cope
with the demands imposed on them as a result of the complex evolution of the
international economic, political and military system.
The great recession of 1929-1933 and thereafter, during the world’s
conflagration, the public financial system gained a profound development,
meaning that resources were needed to cope with the effects of economic
crises or military conflagrations.
It has been quite different from the nineteenth and tenth centuries of
the last century in terms of the role and functions of the finances in general.
Speaking about finance, it is good to distinguish between public and private
finances. Public finances are those that are covered by the state, which must
collect revenue to support the necessary expenditures to be carried out and
coordinated at a centralized level.
The state can also take measures in relation to the national currency,
through the central bank, in our case, the National Bank of Romania. In 2005
it was a denomination, because we can not call it monetary reform, but in
reality it was also a monetary reform in the sense that the value of the national
currency, the leu, was increased by dividing it to 10,000.
In the socialist period, the means of production were in collective
or group ownership, and therefore, when it comes to finance, we must make
a precise reference to this framework of socialist finances or the finances of
organizations and cooperatives.
Before addressing a number of specific aspects of the stages through
which Romanian society has gone, we want to refer to the role of public finances
in the market economy. We consider that the distribution of a significant part
of the Gross Domestic Product through public finances generates some useful
effects for society or for some groups, or even individuals.
There is a close interdependence between the financial system and
the free market in the sense that the financial resources at a given moment
compared to the mass of goods and services that are made in the economy give
some content and a certain tinge of distribution of GDP.
The state uses the leverage to distribute financial resources for the
purpose of harmonizing activities. State intervention in the economy with the
help of finances is not neutral and, as a rule, fulfills a certain role.
There is no perfect competition in the market economy and,
consequently, the decision taken by agents as autonomous producers does not
ensure the correct dimensioning of the supply of goods and services, which
is not always correlated with demand for products. In addition, the upward

or downward deviations of supply over demand are also influenced by the
market price but also by the profitability rate pursued by private producers.
The impact of public finances on the economy is not only in the
form of public goods but also through the structure that can lead to capital
accumulation, to the evolution of public and private consumption, individually
and socially.
Financial redistribution of GDP appears, ie reorienting to individuals
and businesses to meet social needs. A form of redistribution is done through
taxes, taxes and contributions, followed by re-orientation to expenditure,
particularly through budget rectifications that operate. Public authorities can
use financial instruments to influence economic processes, economic cycle
correction and macroeconomic stabilization by correcting imbalances.
A whole plea can be made about the use of public finances for
growth and growth. A number of economists note and appreciate the varied
forms of intervention by public authorities in the economy, through public
finances or other instruments, considering that the need for state allocation
intervention usually arises in the case of shared ownership of resources,
inappropriate and damaging behavior and the use, as far as possible, of
public assets and assets in the interest of society. Certain goods and services
may be provided by private producers, but this is done in the market process
by offsetting.
The state’s involvement in economic life takes the form of adopting
by the public authorities the necessary regulations for the functioning of the
national economy.
The functioning strategy of a national economy must be based on
a specific financial mechanism that takes into account social resources
and needs. The term „finance” in the broad sense implies a non-equivalent
money transfer mechanism, relations that express a loan of bank resources,
relationships that reflect a voluntary or mandatory transfer of resources.
Within them, a financial mechanism is formed, where the essential
element is represented by the state budget, local and special budgets, all
together constituting the consolidated state budget. This budget and its
execution is an activity within the reach of the administrative authority of
each State. The economic and financial levers used by the state in setting up
and adjusting the budget are a self-standing mechanism.
Public finances, in the terms I have described so far, have evolved
continuously in our country. Certainly, the most different forms have been
encountered, but, in essence, public finances, the creation of the consolidated
budget and the pursuit of budget execution, in times specific to the time of the
development of Romanian society.

Returning to the current framework, we will refer to the revenues,
expenditures and the balance of the consolidated general budget over a period
of time, which we present in the following table.
Dynamics of revenues, expenditures and balance of the general

consolidated budget
Table no. 1
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Income 134 173,3 165 546,6 157 243,9 168 674,2 181 919,9 193 148,2 200 374,3
Costs 147 141,2 190 340,2 193 679,3 202 282,0 205 818,5 207 922,2 216 168,3
Surplus +/ Deficit - -12 967,9 -24 793,6 -36 435,4 -33 607,8 -23 898,6 -14 773,9 -15 794,0
% of the deficit
in total expenditure
- 8,81 -13,03 - 18,81 - 16,61 -11,61 -7,11 -7,31
Source: Ministry of Public Finance.
We find that finances generate income, expenditures, and ultimately

are characterized by a surplus or a deficit. Consolidated budget is a parameter
of how state control of economic evolution is ensured. Budget rectifications
are the concrete forms of correcting the negative aspects that we encounter in
the economy.
As a member of the European Union, Romania has to respect the
directives of this union in the financial field. Restrictions are provided for
the achievement of controllable deficits in order not to influence the eventual
collapse of a country’s economy.
Tax revenue is the main source of revenue for the budget. Thus, it is
to be observed how the tax revenues are achieved.
Evolution of tax revenues

Table no. 2
Years 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Tax revenues
76622,5 94846,8 88334,4 92993,0 104686,9 114044,7 119109,9
million lei
in percentages 18,4 18,4 17,6 17,8 18,8 19,4 18,9
Source: Calculated on the basis of the Ministry of Public Finance data, the data being
recalculated.
Romania collects in the form of taxes and duties approximately 18.5%

of gross domestic product. The index of tax revenues reached an average of
64.4% in the last period.
The fiscal (budget) deficit appears as a correction element if it is
controlled and can be rectified. In our country, the budget deficit is specific,
as economic profitability, low wage levels, need for investment, subsidies in
some areas become important.

Elements of structure of fiscal and functional deficit
Table no. 3
Budget balance Structural
Excess Budget balance Fiscal
(methodology balance
demand (ESA95) impulse
national) (ESA 95)
2007 -3,12 -4,93 6,31 -2,91 1,47
2008 -4,82 -8,03 8,56 -5,68 3,10
2009 -7,27 -9,56 0,17 -9,03 1,53
2010 -6,42 -6,06 -2,32 -6,79 -3,50
2011 -4,29 -3,81 -1,77 -5,54 -2,25
2012 -2,51 -2,48 -3,17 -2,99 -1,33
2013 -2,50 -1,75 -1,60 -2,28 -0,73
Source: European Commission (AMECO), CNP, MFP (Romania’s Convergence Program and
National Budgetary Budgetary Strategy 2013-2016).
The structure of expenditures is closely related to the structure of the

realized revenues and analyzed by budget execution, in annual terms but also
during each year, quarterly or even monthly.
The state collects revenue through corporation tax, income tax, farm
income, prize money and gambling, real estate transfer revenue as well as
other indirect taxes, the majority included in value added tax.
Evolution of the structure of revenues, expenditures and the general

government balance (GVA) in Gross Domestic Product (GDP) over the
period 2007-2013
Table no. 4
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Gross domestic
product in million lei
416 007 514 700 501 139 523 693 556 708 587 499 628 581,3
BGC Income 32,3 32,2 31,4 32,2 32,7 32,9 31,9
in% of GDP 37,0 38,6 38,6 37,0 35,4 34,4
35,4
BGC Expenses -3,1 -4,8 -7,3 -6,4 -4,3 -2,5 -2,5
Source: Established on the basis of data from the National Institute of Statistics and the Ministry
of Public Finance.
Public expenditures are made from revenue, and in this respect, for
the same period, we presented the main expenditures that are being made.
We have aligned the value of gross domestic product made annually with
total expenditure incurred and then with the structure of personnel, goods and
services, interest, subsidies, social assistance, capital expenditures and others
to highlight how income is distributed and then redistributed to the economy.

The structure analysis shows that the total expenditure is structured
in expenditures for the activity of public authorities and external actions,
transactions on public debt and loans, defense, public order and national
security, education, health, culture, religion and recreation, insurance and
social assistance, for housing, public services and development, environmental
protection, fuel and energy expenditure, agriculture, forestry, fish farming,
transport and other areas within the national economy.
We can conclude that budget execution, in most countries of the world, but
especially in Romania, is materialized and balanced by the existence of public debt.
The consolidated general budget concentrates the revenues and
expenditures between transfers and so on, but in most cases there is a shortfall
in budget revenue to be covered quickly and this is done through loans, the
issuance of domestic government bonds and which ensure the balancing of
budget execution. At the same time, it contributes to an increase in public debt
in the longer or shorter term.
The evolution and structure of Romania’s public debt

Table no. 5
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total public
debt
in millions
of lei 82 324,3 109 795,0 147 329,0 194 459,2 223 268,0 240 842,6 267 150,9
in millions of
euros 22 803,2 27 848,2 34 832,8 45 383,5 51 686,0 54 382,2 59 569,4
from which:
1. Internal
public debt 45 171,0 67 196,6 91 104,1 119 460,9 131 606,2 132 720,2 146 366,4
in millions of lei
2. External
public debt 10 291,2 10 687,1 18 293,2 17 503,3 21 219,5 24 414,0 26 932,6
in millions of
euros
% Government
Internal Debt
54,9 61,2 61,8 61,4 58,9 55,1 54,8
in Government
Debt
% External
public debt in 45,8 38,2 38,2 38,6 41,1 44,9 45,2
public debt
% Total public
19,8 21,3 29,4 37,1 40,1 41,0 42,5
debt in GDP
Source: Based on data from the Ministry of Public Finance.

The European Union Directive provides that these debts should
not exceed 3% of gross domestic product. In the case of Greece, where this
principle has not been re spected, a delicate situation has been reached, the
country being on the brink of national bankruptcy.
Here are the aspects that concretize public finances on the one hand
and the budget execution on the other, starting from the fact that the public
finances obtain the revenues and expenditures that must follow a concrete
matrix system so that the internal and external public debt not to increase
without coverage in a limited time.
Conclusion
Public finances and budget execution are two sister elements in any
national economy. Public finances highlight how the budget conceived for a
period of time is executed for that time period. Also, public finances appear
to play an important role in the economic and social system of a country,
because in a broader sense, a number of activities such as the state budget,
credit, banking or stock exchange operations, resources and so on. Money
relationships and transactions are financial elements that need to be interpreted
within a country’s public finance system. On the other hand, public finances
have evolved from one historical stage to another through which Romania
has gone, and at each stage of this evolution some changes have been made in
line with the needs of the national economy. A final conclusion would be that
public finances need to be harmonized on the basis of EU directives within the
Community in which Romania is a member. Certainly, when Romania joins
the euro area, the public finances in our country will also get other changes, but
evolutionary, to ensure the consistency between what is being re-established
and what has to happen in a unitary way the framework of the European Union
in which Romania is a member.
References
1. Anghel, M.G., Anghelache, C. and Carp, A. (2017). The main correlations between
the monetary-banking indicators, Theoretical and Applied Economics, XXIV (2),
611, Summer, 99-110
2. Anghelache, C., Păunică, M., Bodo, G. and Mirea, M. (2017). Aspects of optimal
monetary and fiscal policies, Romanian Statistical Review, Supplement, 5, 122-138
3. Anghelache, C., Anghel, M.G., and Popovici, M. (2016). Financial-monetary
analysis model, Romanian Statistical Review, Supplement, 7, 19-23
4. Anghelache, C., Soare, D.V. and Dumitrescu, D. (2016). IT&C Platform Used in Projects
Financed from European Union Funds, Romanian Statistical Review Supplement, 6, 59-67
5. Anghelache, C., Anghelache, G.V. and Anghel, M.G.(2015). The monetary
evolution, placements and resources, Romanian Statistical Review – Supplement,
4, 72-80

6. Banzhaf, H. and Oates, W. (2013). On Fiscal Illusion in Local Public Finance: Re-
examining Ricardian Equivalence and the Renter Effect, National Tax Journal, 66
(3), 511-540
7. Engel, E., Fischer, R. and Galetovic, A. (2013). The Basic Public Finance of
Public–Private Partnerships, Journal of the European Economic Association, 11
(1), 83–111
8. Glaeser, E. (2012). Urban Public Finance. Handbook of Public Economics, 5, 195–
256
9. Gordon, H., Scheve, K. and Slaughter, M. (2007). Public Finance And Individual
Preferences Over Globalization Strategies. Economics and Politics, 19 (1), 1-33,
Blackwell Publishing,
10. Jackson, K., Johnson, R. and Persico, C. (2016). The Effects of School Spending
on Educational and Economic Outcomes: Evidence from School Finance
Reforms. The Quarterly Journal of Economics, 131 (1), 157-218
11. Kling, J. (2007). Methodological Frontiers of Public Finance Field Experiments,
National Tax Journal, 60 (1), March, 109-127
12. Newell, R. and Raimi, D. (2015). Shale Public Finance: Local Government
Revenues and Costs Associated with Oil and Gas Development, NBER Working
Paper, No. 21542
13. Piketty, T. and Saez, E. (2013). Optimal Labor Income Taxation, Handbook of
Public Economics, Volume 5, Chapter 7, 391-474
14. Revelli, F. (2005). On Spatial Public Finance Empirics, International Tax and
Public Finance, 12 (4), August 2005, 475–492

Invalidarea unui model econometric multifactorial
clasic al ISD, în unele ţări exsocialiste
Ec. drd. Simina - Ioana Broștescu (simina_brostescu@yahoo.com)
Universitatea din Craiova
Universitatea din Pitești
Rezumat
În secțiunea introductivă se prezintă principalele categorii de modele
clasice validate ale investițiilor străine directe (ISD), încheind cu câteva dintre cele
recent publicate, aparținând literaturii ultimului deceniu. O secțiune de metodologie
prezintă principalele teste de validare ale modelului econometric clasic în general.
Tema principala o constituie însă invalidarea unui model clasic în care ISD este
specificat în context macroeconomic pornind de la valoare PIB-ului, formarea brută
a capitalului fix (FBCF), importuri (M) și exporturi (X), în cazul Cehiei, Ungariei și
Poloniei. Alegerea acestor economii europene exsocialiste și prezentarea invalidării
modelelor ISD specifice fiecărei țări în parte, cu exemplificarea testelor de tip
Fisher sau Durbin - Watson reflectă anumite schimbări în imaginea investitorilor
despre aceste economii și induc discuții referitoare la similaritatea invalidărilor
care conturează în profunzime decizia de a nu investi, mai curând decât a investi
în aceste economii. O succintă apreciere finală clarifică valoarea unui articol, care
invalidează și nu validează în perspectiva unei cunoașteri amplificate un demers de
modelare descriind situații de real interes statistic și econometric.
Cuvinte cheie: Investiții străine directe, model econometric,
invalidare, valoare PIB, Formarea brută de capital fix (FBCF), importuri
(M), exporturi (X), teste (F, D-W, t, etc.)
1. Introducere
Testul și testarea rămân concepte de conţinut pur statistico-matematic,
detalierea lor oferind contur instrumental în premodelarea econometrică sau
econometrică financiară. Obiectivul formulării unei ipoteze relevă importanţa
şi utilitatea practică a cunoașterii proceselor și fenomenelor economice, în
cazul de față de tipul investițiilor străine directe (ISD). În finalul oricărei
testări, poate avea loc identificarea factorilor explicativi modelatori, ajungând
chiar la validarea sau invalidarea unui model, în etapa specifică a formulării
deciziei statistice într-un fenomen natural și într-un proces iterativ.
Cunoaşterea testelor clasice (Jarque-Bera J-B, Student - t, Fisher
- F, Durbin – Watson, etc.), dar şi a tot mai multora dintre testele moderne

constituie condiții necesare în procesul complex al modelării econometrice și
econometrice financiare (Săvoiu, 2013). O ţintă la fel de importantă în acest
articol este analiza unei situații aparent secundare sau considearte în mod fals
mai puțin importantă, respectiv aceea a invalidării unei ipoteze, unui model,
unei teorii. Cunoaşterea etapizată sau iterativă a testării statistice a ipotezelor
modelului multifactorial clasic și aplicarea practică cu ajutorul programelor
specializate de tip Eviews, constituie obiective derivate ale lucrării.
2. Tipologia modelelor ISD în literatura de specialitate

Modelarea econometrică financiară investiţională în țările est și
central europene s-a diversificat profund urmând fenomenul investițional
direct în aceste economii, iar modelele rezultate s-au extins în zone complexe
factoriale ale ISD, importante prin impact economic (Săvoiu şi Popa, 2012).
Principalele clase de modele ale investiţiilor străine directe descriu și reunesc:
i) modele derivate din conceptualizarea economică a ISD; ii) modele statistice
clasice, axate pe corelaţia dintre creşterea economică (PIB) și ISD; iii) modele
teoretice structurale de tip clasic ale ISD; iv) modele moderne eclectice şi
restructurate (după R squared) ale ISD (Săvoiu, Broștescu, 2017, pp.178-179).
O încercare de a sintetiza factorii majori ai claselor de modele ale ISD
este redată în caseta nr. 1.
Factori explicativi în modelele econometrice multifactoriale clasice ale ISD

Caseta nr. 1
a) indicatori derivaţi factoriali din PIB (rate de creştere ale PIB- ului, PIB sau PIB / cap de
locuitor ca indicator de productivitate generală a unei economii) şi ISD;
b) indicatori ai comercializării externe (exporturi, importuri, orientarea exportului ţării
gazdă, corelarea exporturilor cu cererea în creştere, eterogenitatea firmelor de export şi a
exportului lor în corelaţie cu ISD;
c) impactul corupţiei în dimensiunea ISD, descriind o relaţie intensă între corupţie şi ISD;
d) riscuri diverse de instabilitate (riscul macroeconomic politic general sau politic restrâns,
riscul asigurării drepturilor politice fundamentale ale omului) şi ISD;
e) politicile naţionale de impozitare, numărul şi categoriile de impozite și ISD ale
multinaţionalelor;
f) inflaţie sau cursul de schimb şi ISD;
g) ocuparea și şomajul cu ISD;
h) indicatori ai diverselor pieţe, de la proximitatea pieţei comerciale, rate de creştere şi cote
de piaţă, la mărimea populaţiei, mobilitatea şi disponibilitatea forţei de muncă, diferenţele
salariale şi nivelul de educaţie, la subvenţii şi ajutoare ale guvernului, nivelul cheltuielilor
de stat și ISD;
i) reţelele, strategiile, istoria relaţiilor diplomatice sau resursele şi ISD;
j) inegalitatea distribuţiei veniturilor şi ISD;
k) ciclul afacerilor, productivitate şi ISD;
l) simetrii comerciale, instituţionale şi ISD;
m) tipare ale ISD şi caracteristici spaţiale ale ISD;
Surse: Săvoiu şi Popa, 2012; Săvoiu, Broștescu, 2017.

La toate acestea se mai adaugă modele recente, dintre care unele
axate pe validări și actualizări ale celor clasice conform articolelor publicate
în ultimul deceniu, din care au fost selectate douăsprezece exemple mai
importante în caseta nr. 2:
Douăsprezece exemple de modele ISD apărute în articole din ultimii

cinci ani
Caseta nr. 2
1.Un model gravitațional amplificat (Dauti, 2015), unde factorii determinanți ai stocului de ISD sunt modelați
pentru a prognoza nivelul potențial al stocului de ISD (ex. ISD în Macedonia); modelul distinge factori generali
de gravitație (dimensiunea pieței și distanța), factori cu caracter instituțional (legați de controlul corupției, indicele
de percepție a corupției, calitatea de reglementare, progresul de tranziție și calitatea de membru al OMC), precum
și alți factori determinanți tradiționali ai ISD (școlarizare, exporturi bilaterale, ISD specifici în plan regional) etc.;
2. Un model (validat în 2017 de Jeswald Salacuse pe un număr de douăzeci și șase de țări) privind semnalul
tratatelor bilaterale de investiții (TBI) identifică o țară puternică/slabă prin asociere cu semnalul respectiv
(Bilateral Investment Treaties-BIT), de la teoria informației și semnalizării în economie, argumentând că
tratatele de investiții (contracte bilaterale de investiții) influențează fluxurile de capital prin semnalele pe care
le transmit pe piețele internaționale de capital și afectează costul pe care o țară îl plătește pentru ISD.
3.Modelul ISD al lui Ojede și Kishan identifică o variabilă exogenă majoră în volumul creditului FMI care este
corelată cu fluxurile de ISD către țările în curs de dezvoltare sub/peste o valoare prag a libertății economice;
4.Modelul european conceptual al lui Paniagua, Korzynski și Mas-Tur (2017) este axat pe teoria bazată pe
capabilități a întreprinderii multinaționale, dar și empiric fundamentat explicând efectul rețelelor sociale
asupra ISD și sugerează că activitatea rețelelor sociale online stimulează cheltuielile cu capital străin și noi
afilieri în rețea;
5.Modelul specificat și parametrizat de Omri și Kahouli cuprinde stocul de capital, forța de muncă și inflația,
cu (ISD) și energie, confirmând interdependența dintre consumul de energie, (ISD și creșterea economică;
6.Modelul Ramos, Ashby (2017) este unul realist pornind de la existența unui efect de halo geografic cauzat
de crimele violente și este susținut de rezultatele cercetării care arată că cel mai mare număr de omoruri
este asociat cu diminuarea fluxurilor de ISD, criminalitatea cu violență în anumite locații din America Latină
afectează ISD;
7.Modelul Kozhevnikov, Pridvizhkin și Bazhenov pentru 19 economii în curs de dezvoltare permite estimarea
influenței diferiților factori asupra intrărilor nete ale ISD, pornind de la două structuri distincte de variabile
exogene: un grup de factori macro economici și un grup de factori legați de dezvoltarea generală a societății
(11 factori);
8.Modelul Arel-Bundock este axat pe influența riscului politic, riscurilor instituționale și ISD, cu concluzia
că niciuna dintre variabilele politice investigate nu determină majoritatea variației intrărilor agregate de ISD;
9. Utilizând creativ teoria existentă a ISD, pentru a justifica un model mai simplu Edwards, Romero și Madjd-
Sadjadi, în 2016, a folosit un set determinant de caracteristici, pornind de la interacțiunea dintre creșterea
economică (dar luând în calcul stabilitatea economică) și ISD-urile actuale
10. În modelul Lee Hoon se demonstrează că investitorii nu reduc ISD împotriva riscului politic în cazul în care
se așteaptă ca un conflict armat să crească profitul prin creșterea prețurilor materiilor prime (exemplificat prin
petrol și prețul acestuia,e fectul conflictului armat asupra ISD în petrol variază în funcție de prețul petrolului).
11. Cezar și Escobar (2015) studiază legătura dintre ISD și distanța instituțională, pornind de la un cadru
eterogen al firmelor și explica modul în care distanța instituțională modifică ISD.
12. Cardamone și Scoppola să realizeze un model apt să evalueze impactul tarifelor asupra stocurilor externe
de ISD ale Uniunii Europene (UE), estimând în final un model bazat pe teoria capitalului cunoașterii al
multinaționalelor;
Surse: Dauti, 2015; Salacuse, 2017; Ojede și Kishan, 2017; Paniagua, Korzynski și Mas-Tur, 2017;
Omri și Kahouli, 2017; Ramos, Ashby, 2017; Kozhevnikov, Pridvizhkin și Bazhenov, 2017; Arel-
Bundock, 2016; Lee Hoon, 2016; Cezar și Escobar, 2015; Cardamone și Scoppola, 2014;

3. Metodologie
Dincolo de o statistică descriptivă prompt realizată sau de o matrice
de corelație rapid cuantificată, articolul valorificând pachetul de programe
Eviews, redă prin modelarea practică realizată și cele mai importante testări
ale modelului econometric multifactorial clasic pentru a facilita luarea unei
decizii de validare/invalidare finală.
Ipotezele modelului regresiei multifactoriale clasice

Tabel nr. 1
H1: Liniaritatea modelului multifactorial (eventual liniarizarea )
( ) (
H2: Date fără erori de măsurare: x ∈ x ± 3σ x şi y ∈ y ± 3σ y )
H3: Variabila reziduală are media zero: E (εi |xi)=E(εi )=0
H4: Homoscedasticitatea modelului: var(εi |xi)=σ2 (constantă)
H5: Necorelarea reziduurilor: cov(εi ,εj |xi ,xj)=E[(εi |xi)(εj|xj]=0
H6: Variabila reziduală şi exogenă independente: cov(xi,εi) = 0
H7: Variabila reziduală normal distribuită: εi ~ N (0, σ2 )
H8: Numărul observaţiilor (n) > numărul parametrilor estimaţi
H9: Variabilitate în valorile variabilei exogene xi
H10: Modelul regresiei corect specificat
H11: Multicoliniaritatea variabilelor exogene este absentă
Sursa: Săvoiu, 2013, p. 170.
In mod concret, pachetul de programe EViews simplifică tot demersul

validării/invalidării prin calculul unor valori statistice concretizate ale unor
teste cunoscute (F-statistic, Durbin-Watson stat, t-Statistic etc.) inclusiv
probabilitățile caracteristice rezultate [Prob (F-statistic) etc.].
Seriile de valori ale variabilelor endogene (valoarea intrărilor nete
ISD – SER01) și exogene (PIB - SER02; formarea brută a capitalului fix
- FBCF – SER04; importuri (M) – SER05; exporturi (X) – SER06 au fost
prelucrate pentru două perioade distincte: a) o perioadă extinsă (1996-2016);
b) o perioadă restrânsă (2000 – 2016). Modelul econometric multifactorial
clasic pentru care s-a optat și care a fost specificat și parametrizat este redat de
formula:
ISD intrări nete i = α+ β × PIBi + γ × FBCFi + λi × Mi + ωi × Xi + εi (1)

Bazele de date de 21 de termeni (1996 - 2016) și de 17 termeni (2000-
2016) au fost create pentru economiile Poloniei, Cehiei și Ungariei, pornind
de la indicatorii Bancii Mondiale disponibili on line la http://databank.
worldbank.org/data/reports.aspx?source=world-development-indicators.
4. Rezultate și discuții
Modelul multifactorial clasic propus în metodologie este invalidat de
evoluțiile cantitative sau valorice ale indicatorilor descriși pentru economiile
din Polonia, Cehia și Ungaria. Practic invalidarea modelului nu este cauzată
de intensitatea corelațiilor (conform valorii lui R simplu) sau a determinației
(conform valorii lui Rsquared) ci de faptul că modelele nu trec teste esențiale
cum sunt Fisher (valoarea lui F – statistic) sau Durbin-Watson (Durbin-
Watson stat) etc. Dincolo de clarificarea opţiunii pentru un anumit prag de
semnificaţie (α) - în economie, un nivel de eroare de 5% sau α = 0,05 poate
fi considerat suficient ca limită maximă în modelarea econometrică - şi a
tipului de test unilateral sau bilateral (one or two tailed), particularizarea
prin valori limită sau critice a regiunii de respingere se realizează în urma
consultării valorilor teoretice (tabelate) ale testului respectiv (F, D-W, t etc.),
detaliat în raport cu numărul de grade de libertate şi pragul de semnificaţie (α).
Pachetul de programe Eviews simplică întreg procesul de validare/invalidare
determinând și oferind foarte rapid în cadul modelului (redefinit ca statistic,
stat și substituind astfel clasica valoare F calculat sau D-W calculat, t calculat
etc.) Reglementarea deciziei statistice de validare/invalidare a modelului
se realizează prin stabilirea detaliată a regulilor de validare și presupune
formularea fără ambiguitate a trei seturi de interpretări distincte în raport cu
tipul de test bilateral, unilateral dreapta şi stânga, toate acestea pentru un anumit
nivel garantat de probabilitate. Raţionamentul expus conduce la întrebarea
imediată: De la ce nivel oare o probabilitate (p critică) poate fi considerată
insuficientă sau mică? Pentru a exclude orice urmă de subiectivism în procesul
de decizie al testării modul de alegere a celebrului α sau pragul de semnificaţie
al oricărui test devine ca atare destul de important. Regula de decizie face
referire în final și la alfa (α) şi la probabilitatea critică a testului (pcritică):
i) dacă pcritică > α, atunci nu se respinge ipoteza formulată inițial H0
(de exemplu model valid), în favoarea ipotezei alternative H1 (model invalid);
ii) dacă pcritică ≤ α, atunci se respinge ipoteza inițială H0, în favoarea
celei alternative H1.
În tabelele nr. 2, 3 și 4 sunt prezentate modelele mutifactoriale clasice

invalidate conform valorii lui F- statistic (dar și ale lui Durbin – Watson – stat
și chiar a unora dintre parametrii modelului specificat cu Eviews:

Modele multifactoriale clasice invalidate ale ISD pentru Polonia, Cehia
și Ungaria pentru perioada extinsă (1996-2016) și restrânsă (2000-2016)
Tabel nr. 2
Polonia (1996-2016)-model invalidat Polonia (2000-2016) model invalidat
Dependent Variable: SER01 = ISD Method: Least Squares Dependent Variable: SER01 = ISD Method: Least Squares
Sample: 1996 2016 Included observations: 21 Sample: 2000 2016 Included observations: 17
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 6.23E+09 7.29E+09 0.854114 0.4056 C 1.12E+10 9.45E+09 1.183167 0.2597
SER03 -0.078426 0.114450 -0.685239 0.5030 SER03 -0.138830 0.142877 -0.971674 0.3504
SER04 0.226994 0.360146 0.630285 0.5374 SER04 0.441052 0.455440 0.968410 0.3520
SER05 0.202829 0.363677 0.557717 0.5848 SER05 0.131148 0.416748 0.314695 0.7584
SER06 -0.089099 0.240587 -0.370341 0.7160 SER06 -0.001841 0.282766 -0.006509 0.9949
R-squared 0.391806 Mean dependent var 1.16E+10 R-squared 0.307856 Mean dependent var 1.30E+10
Adjusted R-squared 0.239757 S.D. dependent var 6.74E+09 Adjusted R-squared 0.077142 S.D. dependent var 6.78E+09
S.E. of regression 5.88E+09 Akaike info criterion 48.03193 S.E. of regression 6.51E+09 Akaike info criterion 48.27062
Sum squared resid 5.53E+20 Schwarz criterion 48.28062 Sum squared resid 5.08E+20 Schwarz criterion 48.51568
Log likelihood -499.3353 F-statistic 2.576844 Log likelihood -405.3003 F-statistic 1.334360
Durbin-Watson stat 1.463140 Prob(F-statistic) 0.077403 Durbin-Watson stat 1.538513 Prob(F-statistic) 0.313030
Software utilizat: E-Views
Tabel nr. 3
Cehia (1996-2016) model invalidat Cehia (2000-2016) model invalidat
Dependent Variable: SER01= ISD Method: Least Squares Dependent Variable: SER01= ISD Method: Least Squares
Sample: 1996 2016 Included observations: 21 Sample: 2000- 2016 Included observations: 17
C 2.22E+09 2.88E+09 0.769651 0.4527 C 4.48E+09 3.60E+09 1.244615 0.2370
SER03 -0.115677 0.222768 -0.519270 0.6107 SER03 -0.216130 0.232000 -0.931596 0.3699
SER04 0.458033 0.710705 0.644477 0.5284 SER04 0.710963 0.741709 0.958547 0.3567
SER05 0.009674 0.760802 0.012715 0.9900 SER05 0.015453 0.819641 0.018854 0.9853
SER06 0.019443 0.680671 0.028564 0.9776 SER06 0.043734 0.729987 0.059910 0.9532
Adjusted R-squared 0.027214 S.D. dependent var 3.56E+09 Adjusted R-squared -0.085083 S.D. dependent var 3.38E+09

Tabel nr. 4
Ungaria (1996-2016) model invalidat Ungaria (2000-2016) model invalidat
C 1.02E+09 2.53E+10 0.040508 0.9682 C -1.05E+10 3.21E+10 -0.327157 0.7492
SER02 -1.027790 1.524221 -0.674305 0.5097 SER02 -1.464043 1.750800 -0.836214 0.4194
SER03 0.915171 5.126322 0.178524 0.8606 SER03 1.223912 5.639952 0.217007 0.8318
SER04 3.479163 3.086229 1.127319 0.2762 SER04 4.858811 3.615036 1.344056 0.2038
SER05 -2.091673 2.370375 -0.882423 0.3906 SER05 -2.832366 2.683872 -1.055328 0.3121
Astfel, se poate constata cum modelul clasic este dominant invalidat,

ceea ce traduce un comportament diferit al unor economii din grupul țărilor
exsocialiste membre UE, în ceea ce privește ISD, conform valorilor calculate
și valori tabelate comparate in testarea modelului care conduc la invalidare (ex
F- statistic și p critică)
Un demers modelator multifactorial clasic cu finalitate selectivă
validantă/invalidantă în raport cu un model econometric financiar investiţional
optim pentru economiile țărilor est și central europene exsocialiste poate
conduce la o veritabilă competiţie intermodele, apărută între tendinţele
legate de accentuarea importanţei coeficientului de determinaţie (R squared)
și a testelor de validare/invalidare în selectarea factorilor modelului şi
primordialitatea diversităţii economiilor acestor țări conform bazelor de date
(eclectismului factorial). Modelarea econometrică financiară a ISD este un
proces complex viu care analizează nenumărate variabile exprimate divers
de la indicatori valorici, relativi, la indicatori structurali inclusiv indicatori
specifici ai modelelor originale sintetizând aspecte concluzive importante,
unde finalizarea prin invalidare a unor modele poate avea o importanță la fel
de mare ca și validarea altora.

5. Concluzii
Supuse punctual testărilor specifice modelului econometric, multe
dintre modelele clasice ale ISD pot constitui false regresii (spurious
2
regression)
sau corelaţii iluzorii, iar coeficientul de determinaţie (R sau R-squared) nu
este decât o condiţie necesară de selectare iniţială, urmând ca dintre modelele
alese, puţine să fie validate cu ajutorul testelor specifice (Fisher, Durbin –
Watso, Student şi a altor teste şi procedee grafice).
Modelul econometric clasic de regresie multifactorială reprezintă în
practică o iteraţie sau o reluare succesivă şi selectivă de modele unifactoriale,
care poate aduce însă cu sine o altă formă de viciere prin fenomenul de
multicoliniaritate. Excesul factorial este compensat în acest tip de modelare
prin adagiul latin „non multa, sed multum” sau „multum in parvo” extras din
gândirea pitagoreică: „nu spuneţi puţin în multe cuvinte, ci mult în puţine
cuvinte” (Săvoiu, 2013p. 167). În același timp un adevăr de necontestat este
acela că selectarea variabilelor cu determinaţie majoră în variaţia variabilei
endogene poate deveni mai importantă decât simpla multiplicare a acestora şi
supraaglomerarea modelului (din toate punctele de vedere, atât ca multiplicări
de surse de date, cât şi ca testări, validări etc), dar mai mulţi factori asemeni
mai multor capete pot naște mai multe sensuri în cunoașterea unui fenomen
economic cum este ISD.
Un paradox rezultat din invalidarea modelelor expuse pentru Polonia,
Cehia și Ungaria poate fi exprimat prin afirmația că unele trenduri din economia
unei țări nu se regăsesc pe termen mediu nici în cele globale, nici în cele ale UE
și nici în toate economiile exsocialiste est și central europene ori pot să fie de
mai mică intensitate sau decalate chiar în raport cu tendinţele globale.
Bibliografie
1. Arel-Bundock, V., 2017. The Political Determinants of Foreign Direct Investment:
A Firm-Level Analysis, International Interactions, Vol. 43(3), pp. 424-452.
2. Cardamone, P., Scoppola, M., 2015. Tariffs and EU
countries foreign direct investment: Evidence from a dynamic panel model,
Journal of International Trade & Economic Development, vol. 24 (1), pp. 1-23.
3. Cezar, R., Escobar, O., R., 2015. Institutional distance and foreign direct investment,
Review of World Economics, Vol. 151(4), pp. 713-733.
4. Dauti, B., 2015. Determinants of foreign direct investment in transition economies,
with special reference to Macedonia: evidence from gravity model, South East
European Journal of Economics and Business, Vol. 10 (2), pp. 7-28.
5. Edwards, J., A., Romero, A., A., Madjd-Sadjadi, Z., 2016. Foreign direct investment,
economic growth, and volatility: a useful model for policymakers, Empirical
economics, vol. 51 51 (2), pp. 681-705.
6. Kahouli, B., Maktouf, S., 2015. The determinants of FDI and the impact of
the economic crisis on the implementation of RTAs: A static and dynamic
gravity model, International Business Review, vol. 24(3), pp. 518-529.

7. Kozhevnikov, K. I., Pridvizhkin, S., V., Bazhenov, O., V., et al, 2017. Assessment of
factor influencing attraction of foreign direct investment to developing economies,
In Proceedings of The International Conference on Trends of Technologies
and Innovations in Economic and Social Studies (TTIESS), Location: Tomsk
Polytechn Univ, Tomsk,Russia, Edited by: Karpov, AY; Martyushev, N.
8. Lee, Hoon, 2017. Does Armed Conflict Reduce Foreign Direct Investment in the
Petroleum Sector? Foreign policy analysis, vol. 13 (1), pp. 188-214
9. Li, Q., Scollay, R., Gilbert, J., 2017. Analyzing the effects of the Regional
Comprehensive Economic Partnership on FDI in a CGE framework with firm
heterogeneity, Economic Modelling, Vol. 67, pp. 409-420.
10. Ojede, A., Kishan, R., 2017. External macroeconomic imbalances and FDI
inflows to developing countries. Contemporary Economic Policy, vol. 35 (3),
pp. 484-504.
11. Omri, A., Kahouli, B., 2014. Causal relationships between energy consumption,
foreign direct investment and economic growth: Fresh evidence from dynamic
simultaneous-equations models, Energy Policy, vol. 67, pp. 913-922.
12. Paniagua, J., Korzynski, P., Mas-Tur, A., 2017. Crossing borders with social
media: Online social networks and FDI, European Management Journal, vol. 35
(3), pp. 314-326.
13. Ramos, M.A., Ashby, N.J., 2017. The halo effect: violent crime and foreign
direct investment, Multinational Business Review, Vol. 25(4); pp. 287-306.
14. Salacuse, J.W.2017. Of Handcuffs and Signals: Investment Treaties and Capital
Flows to Developing Countries, Harvard International Law Journal, vol. 58(1),
pp. 127-176.
15. Săvoiu, G., 2013. Modelarea economico - financiară. Gândirea econometrică
aplicată în domeniul financiar, București: Editura Universitară.
16. Săvoiu, G. and Ţaicu, M., 2014. Foreign Direct Investment Models, Based on
Country Risk for Some Post-Socialist Central and Eastern European Economies,
Procedia Economics and Finance, vol. 10, pp. 249 – 260.
17. Săvoiu, G., Broștesu, S, 2017. Three international statistical indicators and their
factorial impact on the modelling of foreign investments in Romania, Romanian
Statistical Review Supllement, vol. 65(8), pp. 174-188.
18. Săvoiu, G., Popa S., 2012. An Original Econometric Model of FDI in Romania,
Romanian Statistical Review, vol. 60(3), pp. 51-63.
19. Tamkeen, F., S., 2016. Productivity spillovers from foreign direct investment:
evidence from Turkish micro-level data, Journal of International Trade &
Economic Development, vol. 25(3), pp. 291-324.
20. The World Bank, 2017. DataBank, World Development Indicators, [online]
Available at: http://databank.worldbank.org/data/reports.aspx?source=world-
development-indicators, [Accesed 29 January 2018]

INVALIDATION OF A CLASSIC MULTI-
FACTORIAL ECONOMETRIC FDI MODEL IN
SOME EX-SOCIALIST COUNTRIES
Ec. Simina - Ioana Broștescu, PhD student (simina_brostescu@yahoo.com)
University of Craiova
Professor PhD., dr. habil. Gheorghe Săvoiu (gsavoiu@yahoo.com)
University of Pitești
Abstract
In the introductory section are presented the main categories of
validated classical foreign direct investment (FDI) models, ending with some
of the recently published ones, belonging to the literature of the last decade.
A section of methodology presents the main validation tests of the classical
econometric model in general. However, the main thrust is the invalidation
of a classical model in which FDI is specified in a macroeconomic context
starting from GDP value, gross fixed capital formation (FBCF), imports (M)
and exports (X), in the case of the Czech Republic, Hungary and Poland.
Choosing these ex-socialist European economies and presenting the
invalidation of country-specific FDI models, while also exemplifying Fisher
or Durbin-Watson tests, reflect certain changes in the investors’ image of
these economies, and incite discussion of the similarity of invalidations, which
outlines the decision not to invest, rather than invest in these economies. A
brief final assessment clarifies the value of an article that both invalidates
and does not validate, in the perspective of amplified knowledge, a modelling
approach describing situations of real statistical and econometric interest.
Key words: Foreign direct investment (FDI), econometric model,
invalidation, GDP value, Gross fixed capital formation (GFCF), imports (M),
exports (X), tests (F, D-W, t, etc.)
1. Introduction
Testing and testing remain concepts of purely statistical and mathematical
content, and detailing them gives an an instrumental contour in econometric or
econometric pre-modelling. The objective of formulating a hypothesis reveals
the importance and practical utility of knowing the economic processes and
phenomena, in this case those belonging to the foreign direct investment (FDI)
type. At the end of any testing, the identifying of the modelling explanatory
factors, reaching the validation or invalidation of a model, at the specific
stage of the formulation of the statistical decision can take place in a natural
phenomenon and in an iterative process.

The knowledge of classical tests (Jarque-Bera – J-B, Student – t, Fisher – F,
Durbin-Watson, etc.), and also the increasing number of modern tests, are necessary
conditions in the complex process of econometric and econometric modelling. An
equally important target in this article is to analyze a seemingly secondary situation,
or else which is falsely considered less important: that of invalidating a hypothesis,
a model, a theory. The phased or iterative knowledge of statistical testing of the
hypotheses of the classic multifactorial model, and its practical application by
means of specialized Eviews programs, are derived objectives of this paper.
2. Typology of FDI models in the literature

The econometric financial investment modelling in Eastern and
Central European countries has deeply diversified following the direct
investment phenomenon in these economies, and the resulting models have
expanded into complex factor FDI areas, which are important through their
economic impact (Săvoiu and Popa, 2012).
The main classes of foreign direct investment models describe and
bring together: i) models derived from the economic conceptualization of FDI;
ii) classic statistical models focusing on the correlation between economic
growth (GDP) and FDI; iii) classical theoretical structural models of FDI; iv)
modern eclectic and restructured FDI models (in keeping with R-squared)
(Săvoiu, Broştescu, 2017, pp.178-179).
An attempt to synthesize the major factors of the FDI models classes
is shown in the following Box no. 1.
Explanatory factors in the classic multi-factorial econometric models of FDI

Box no. 1
a) factor-derived indicators of GDP (GDP growth rates, GDP or GDP / capita, as a general productivity
indicator of an economy) and FDI;
b) external trade indicators (exports, imports, export orientation of the host country, correlation of exports
with rising demand, heterogeneity of export companies and their exports in correlation with FDI;
c) the impact of corruption on the FDI dimension, describing an intense relationship between corruption
and FDI;
d) various risks of instability (general or politically restricted macroeconomic risk, the risk of securing
fundamental human rights) and FDI;
e) national taxation policies, number and categories of taxes and FDI of multinationals;
f) inflation or exchange rate and FDI;
g) employment and unemployment with FDI;
h) indicators of the various markets, from the proximity of the commercial market, growth rates and
market shares, to population size, labour mobility and availability, wage differences and level of
education, from government subsidies and aids, to state expenditures and FDI;
i) networks, strategies, history of diplomatic relations, or resources and FDI;
j) inequality of income distribution and ISD;
k) business cycle, productivity and FDI;
l) trade, institutional symmetries, and FDI;
m) patterns of FDI and spatial characteristics of FDI;
Sources: Săvoiu and Popa, 2012; Săvoiu, Broștescu, 2017.

In addition to these, there are recent models, some of which focus on
validations and updates of the classic ones, according to papers published in the last
decade, from which twelve more important examples were selected in Box no. 2:
Twelve examples of FDI models in papers from the past five years
Box no. 2
1.An amplified gravitational model (Dauti, 2015), where the determining factors of the FDI stock are
modelled to predict the potential level of the FDI stock (e.g. FDI in Macedonia); the model distinguishes
general factors of gravity (market size and distance), institutional factors (related to corruption control,
corruption perception index, regulatory quality, transition progress and membership of the WTO), as
well as other traditional determinants of FDI (schooling, bilateral exports, regional FDI), etc.
2.Another model (validated in 2017 by Jeswald Salacuse on twenty-six countries) concerning the
bilateral investment treaties signal identifies a strong / weak country by associating it with the Bilateral
Investment Treaties (BIT), based on the theory of information and signaling in the economy, arguing
that investment treaties (bilateral investment contracts) influence capital flows through the signals they
transmit on international capital markets, and affect the cost a country pays for FDI.
3.Ojede and Kishan’s FDI model identifies a major exogenous variable in the volume of IMF credit, which
is correlated with FDI flows to developing countries below / above a threshold value of economic freedom;
4.The conceptual European model of Paniagua, Korzynski and Mas-Tur (2017) focuses on the
capability-based theory of multinationals, which is also empirically grounded, explaining the effect of
social networks on FDI, and suggests that online social networking stimulates foreign capital spending
and new network affiliates;
5.The model specified and parameterized by Omri and Kahouli includes capital stock, labour and
inflation, with FDI and energy, confirming the interdependence between energy consumption, FDI and
economic growth;
6.The Ramos and Ashby model (2017) is a realistic one, based on the existence of a geographic halo-
effect caused by violent crimes, and is supported by the results of research showing that the highest
number of killings is associated with diminishing FDI inflows: criminal violence in certain locations in
Latin America affects FDI;
7.The Kozhevnikov, Pridvizhkin and Bazhenov model for 19 emerging economies allows the estimation
of the influence of the various factors on the net inflows of FDI, starting from two distinct structures of
exogenous variables: a group of macro-economic factors and a group of factors related to the general
development of society (11 factors);
8.The Arel-Bundock model is focused on the influence of political risk, institutional risks and FDI, with
the conclusion that none of the policy variables investigated determines the majority of the change in
aggregate FDI inflows;
9.Using the existing FDI theory creatively in order to justify a simpler model, Edwards Romero and
Madjd-Sadjadi (2016) used a determinant set of characteristics, starting from the interaction between
economic growth (while considering economic stability) and current FDI.
10.The Lee Hoon model demonstrates that investors do not reduce FDI against political risk if an armed
conflict is expected to increase profits by raising commodity prices (exemplified by oil and its price: the
effect of an armed conflict over FDI in oil industry varies depending on the price of oil).
11.Cezar and Escobar (2015) study the link between FDI and institutional distance, starting from a
heterogeneous framework of companies, and explain how the institutional distance or gap changes FDI.
12.Cardamone and Scoppola tried to develop an appropriate model able to assess the impact of tariffs on
the EU’s external FDI stocks, ultimately estimating a model based on the theory of the multinationals’
knowledge capital.
Sources: Dauti, 2015; Salacuse, 2017; Ojede și Kishan, 2017; Paniagua, Korzynski și Mas-Tur,
2017; Omri și Kahouli, 2017; Ramos, Ashby, 2017; Kozhevnikov, Pridvizhkin și Bazhenov, 2017;
Arel-Bundock, 2016; Lee Hoon, 2016; Cezar și Escobar, 2015; Cardamone și Scoppola, 2014.

3. Metodology
Beyond a promptly computed descriptive statistic, or a rapidly quantified
correlation matrix, the paper capitalizes on the EViews program package,
giving an image, based on the practical modelling conducted, of the most
important tests of the classic multi-factorial econometric model in order to
facilitate a final validation/invalidation decision.
Hypotheses of the classical multifactorial regression model

Table 1
H1: Linearity of multifactor model (possibly, linearization)
(
H2: Data without measurement errors: x ∈ x ± 3σ x and y ∈ ) ( y ± 3σy )
H3: The residual variable has a nil mean value: E (ĺi |xi)=E(ĺi )=0
H4: Homoscedasticity of the model: var(ĺi |xi)=ó2 (constant)
H5: Non-correlation of residues: cov(ĺi ,ĺj |xi ,xj)=E[(ĺi |xi)(ĺj|xj]=0
H6: Independent residual and exogenous variable: cov(xi,ĺi) = 0
H7: Normally distributed residual variable: ĺi ~ N (0, ó2 )
H8: Number of observations (n) > number of estimated parameters
H9: Variability in the values of the exogenous variable xi
H10: Regression model correctly specified
H11: Multicollineriarity of exogenous variables is absent
Source: Săvoiu, 2013, p. 170.
In particular, the EViews program package simplifies the validation/

invalidation process by calculating certain statistical values of known tests
(F-statistic, Durbin-Watson stat, t-Statistic, etc.), including the resulting
characteristic probabilities [Prob (F-statistic) etc.].
The series of values of the endogenous variables (the value of net
inflows ISD – SER01) and exogenous variables (GDP – SER02; gross fixed
capital formation – GFCF – SER04; imports (M) – SER05; exports (X) –
SER06) were processed for two distinct periods: a) an extended period
(1996-2016); b) a limited period (2000-2016). The classical multi-factorial
econometric model for which we have opted, and which has been specified
and parameterized is given by the formula:
ISD net inputs i = α+ β × GDPi + γ × GFCFi + λi × Mi + ωi × Xi + εi (1)

The 21-term databases (1996-2016), and the 17-term ones (2000-
2016), were created for the economies of Poland, the Czech Republic and
Hungary, based on World Bank indicators available online at http://databank.
worldbank.org/data/reports.aspx?source=world-development-indicators
4. Results and discussion

The classical multi-factorial model proposed in the methodology is
invalidated by the quantitative or value-related developments of the indicators
described for the economies in Poland, the Czech Republic and Hungary.
Practically, invalidation of the model is not caused by the intensity of the
correlations (according to the R-simple value), or the determination (according to
the value of R-squared), but rather by the fact that the models do not pass essential
tests such as Fisher (F statistic value) or Durbin-Watson (Durbin-Watson stat),
etc. More than clarifying the option for a certain significance threshold (α) – in
economics, an error rate of 5% or α = 0.05 can be considered sufficient as the
maximum limit in econometric modelling – and the type of unilateral or bilateral
test (one- or two-tailed), particularization, through limit or critical values, of the
rejection region is determined after consulting the theoretical (tabulated) values
of the respective test (F, D-W, t, etc.), detailed with respect to the number of
degrees of freedom and the threshold of significance (α).
The Eviews program package simplifies and simulates the whole
validation/invalidation process by determining and very quickly providing
results, within the model frame (redefined as a statistical, stat one, and thus
substituting the classical calculated F value, or calculated D-W, t calculated,
etc.). Regulation of the statistical decision to validate/invalidate the model
is done by the detailed determination of the validation rules, and implies
unambiguously formulating three sets of distinct interpretations in relation to
the type of the bilateral, unilateral right and left test, all of which are done for
a certain level of probability.
The reasoning presented and explained leads to the immediate question:
From what level can a probability (p critical) be considered insufficient or
small? To exclude any trace of subjectivism in the decision-making process,
the manner of choosing the famous α, or the significance threshold of any test,
becomes quite important. The decision rule also, and ultimately, refers to both
the alpha (α), and the critical probability of the test (pcritical):
i) if pcritical > α , then the hypothesis originally formulated, H0 (e.g., a
valid model) is not rejected in favour of the alternative hypothesis H1 (invalid
model);
ii) if pcritical ≤ α, then the initial hypothesis H0 is rejected in favour of
the alternative H1.

In Tables 2, 3 and 4 are presented the classical multi-factorial models
invalidated according to the value of F-statistic (but also the value of Durbin-
Watson-stat test, and even that of some of the parameters of the model specified
with Eviews):
Invalidated classical multi-factor FDI models for Poland, the Czech

Republic and Hungary for the extended period (1996-2016), and the
limited period (2000-2016)
Table no. 2
Polonia (1996-2016)-model invalidat Polonia (2000-2016) model invalidat
C 6.23E+09 7.29E+09 0.854114 0.4056 C 1.12E+10 9.45E+09 1.183167 0.2597
SER03 -0.078426 0.114450 -0.685239 0.5030 SER03 -0.138830 0.142877 -0.971674 0.3504
SER04 0.226994 0.360146 0.630285 0.5374 SER04 0.441052 0.455440 0.968410 0.3520
SER05 0.202829 0.363677 0.557717 0.5848 SER05 0.131148 0.416748 0.314695 0.7584
SER06 -0.089099 0.240587 -0.370341 0.7160 SER06 -0.001841 0.282766 -0.006509 0.9949
Software used: E-Views
Table no. 3
Cehia (1996-2016) model invalidat Cehia (2000-2016) model invalidat
Dependent Variable: SER01= ISD Method: Least Squares Dependent Variable: SER01= ISD Method: Least Squares
Sample: 1996 2016 Included observations: 21 Sample: 2000- 2016 Included observations: 17
C 2.22E+09 2.88E+09 0.769651 0.4527 C 4.48E+09 3.60E+09 1.244615 0.2370
SER03 -0.115677 0.222768 -0.519270 0.6107 SER03 -0.216130 0.232000 -0.931596 0.3699
SER04 0.458033 0.710705 0.644477 0.5284 SER04 0.710963 0.741709 0.958547 0.3567
SER05 0.009674 0.760802 0.012715 0.9900 SER05 0.015453 0.819641 0.018854 0.9853
SER06 0.019443 0.680671 0.028564 0.9776 SER06 0.043734 0.729987 0.059910 0.9532
Adjusted R-squared 0.027214 S.D. dependent var 3.56E+09 Adjusted R-squared -0.085083 S.D. dependent var 3.38E+09

Table no. 4
Ungaria (1996-2016) model invalidat Ungaria (2000-2016) model invalidat
C 1.02E+09 2.53E+10 0.040508 0.9682 C -1.05E+10 3.21E+10 -0.327157 0.7492
SER02 -1.027790 1.524221 -0.674305 0.5097 SER02 -1.464043 1.750800 -0.836214 0.4194
SER03 0.915171 5.126322 0.178524 0.8606 SER03 1.223912 5.639952 0.217007 0.8318
SER04 3.479163 3.086229 1.127319 0.2762 SER04 4.858811 3.615036 1.344056 0.2038
SER05 -2.091673 2.370375 -0.882423 0.3906 SER05 -2.832366 2.683872 -1.055328 0.3121
Thus, one can see how the classical model is dominantly invalidated,
which translates as a different behaviour of some economies in the group
of EU ex-socialist countries in terms of FDI, according to calculated values
and tabulated values compared in model testing leading to invalidation (e.g.
F-statistical and p critical)
A classic multi-factorial model with a validating/invalidating selective
finality in relation to an optimal econometric and financial investment model
for the economies of the Eastern and Central European ex-socialist countries
can lead to a true competition of the various models and patterns, emerging
from the tendencies related to the accentuation of the significance of the
R-squared coefficient of determination, and the validation/invalidation tests
used in selecting the model factors and the primacy of the diversity of these
countries’ economies according to the databases (factorial eclecticism). The
financial econometric modelling of FDI is a living and complex process,
which analyzes countless variables expressed variously, from value indicators,
which are relative, to structural indicators, including specific indicators of the
original models, synthesizing important conclusions, where the completion by
invalidation of some models can have the same importance as the validation
of some others.
5. Conclusions
Punctually subjected to the tests specific to the econometric model,
many of the classic ISD models may be false regressions (i.e. spurious
regression) or illusory correlations, and the determination coefficient (R2,
or R-squared) is a mere prerequisite for initial selection, and eventually few
of the models chosen are going to be validated using specific tests (Fisher,

Durbin-Watson, Student, and other tests and graph procedures). The classical
econometric model of multifactorial regression represents in practice an
iteration, or a successive and selective iteration/reusing of unifactorial models,
which can however bring about another form of detriment-induction, through
the multicollinearity phenomenon. Factorial excess is compensated in this
type of modeling by the Latin adage “non multa, sed multum”, or “multum in
parvo”, extracted from the Pythagorean thought: “Do not say a little in many
words, but much in a few words” (Săvoiu, 2013, p. 167). At the same time,
an undeniable truth is that selecting variables with major determination in the
variation of the endogenous variable may become more important than simply
multiplying them and overcrowding the model (from all points of view, both as
data source multiplications and as tests, validations, etc.), but several factors,
like several heads, can give rise to several meanings in the knowledge of an
economic phenomenon such as FDI. A paradox resulting from the invalidation
of the models presented for Poland, the Czech Republic and Hungary can be
expressed by saying that some trends in a country’s economy are not found,
in the medium term, either globally or in the EU, or in all Eastern and Central
European ex-socialist economies, or else they may be less intense or offset
even in relation to global trends.
Bibliography
1. Arel-Bundock, V., 2017. The Political Determinants of Foreign Direct Investment:
A Firm-Level Analysis, International Interactions, Vol. 43(3), pp. 424-452.
2. Cardamone, P., Scoppola, M., 2015. Tariffs and EU
countries foreign direct investment: Evidence from a dynamic panel model,
Journal of International Trade & Economic Development, vol. 24 (1), pp. 1-23.
3. Cezar, R., Escobar, O., R., 2015. Institutional distance and foreign direct investment,
Review of World Economics, Vol. 151(4), pp. 713-733.
4. Dauti, B., 2015. Determinants of foreign direct investment in transition economies,
with special reference to Macedonia: evidence from gravity model, South East
European Journal of Economics and Business, Vol. 10 (2), pp. 7-28.
5. Edwards, J., A., Romero, A., A., Madjd-Sadjadi, Z., 2016. Foreign direct investment,
economic growth, and volatility: a useful model for policymakers, Empirical
economics, vol. 51 51 (2), pp. 681-705.
6. Kahouli, B., Maktouf, S., 2015. The determinants of FDI and the impact of
the economic crisis on the implementation of RTAs: A static and dynamic
gravity model, International Business Review, vol. 24(3), pp. 518-529.
7. Kozhevnikov, K. I., Pridvizhkin, S., V., Bazhenov, O., V., et al, 2017. Assessment of
factor influencing attraction of foreign direct investment to developing economies,
In Proceedings of The International Conference on Trends of Technologies
and Innovations in Economic and Social Studies (TTIESS), Location: Tomsk
Polytechn Univ, Tomsk,Russia, Edited by: Karpov, AY; Martyushev, N.
8. Lee, Hoon, 2017. Does Armed Conflict Reduce Foreign Direct Investment in the
Petroleum Sector? Foreign policy analysis, vol. 13 (1), pp. 188-214

9. Li, Q., Scollay, R., Gilbert, J., 2017. Analyzing the effects of the Regional
Comprehensive Economic Partnership on FDI in a CGE framework with firm
heterogeneity, Economic Modelling, Vol. 67, pp. 409-420.
10. Ojede, A., Kishan, R., 2017. External macroeconomic imbalances and FDI
inflows to developing countries. Contemporary Economic Policy, vol. 35 (3),
pp. 484-504.
11. Omri, A., Kahouli, B., 2014. Causal relationships between energy consumption,
foreign direct investment and economic growth: Fresh evidence from dynamic
simultaneous-equations models, Energy Policy, vol. 67, pp. 913-922.
12. Paniagua, J., Korzynski, P., Mas-Tur, A., 2017. Crossing borders with social
media: Online social networks and FDI, European Management Journal, vol. 35
(3), pp. 314-326.
13. Ramos, M.A., Ashby, N.J., 2017. The halo effect: violent crime and foreign
direct investment, Multinational Business Review, Vol. 25(4); pp. 287-306.
14. Salacuse, J.W.2017. Of Handcuffs and Signals: Investment Treaties and Capital
Flows to Developing Countries, Harvard International Law Journal, vol. 58(1),
pp. 127-176.
16. Săvoiu, G. and Ţaicu, M., 2014. Foreign Direct Investment Models, Based on
Country Risk for Some Post-Socialist Central and Eastern European Economies,
Procedia Economics and Finance, vol. 10, pp. 249 – 260.
19. Tamkeen, F., S., 2016. Productivity spillovers from foreign direct investment:
evidence from Turkish micro-level data, Journal of International Trade &
Economic Development, vol. 25(3), pp. 291-324.

Analiza dezvoltării şi consolidării sistemului
bancar
Drd. Cristian OLTEANU (alexandra.olteanu.s1@anaf.ro)
Ec. Lucian ENE (lucian.ene78@yahoo.com)
Abstract
Pe măsura evoluției economiei românești în pas cu dezvoltarea
procesului de consolidare a statului național român prin actul din 24 ianuarie
1859, consfințit apoi prin Marea Unire de la 1 decembrie 1918 în sistemul
economic românesc a apărut problema creditului. Desigur, cu ceva întârziere
față de alte state acum membre ale Uniunii Europene, această categorie
financiară a apărut și s-a dezvoltat și în România sub formele cele mai diverse.
În acest articol autorii își propun să scoată în evidență etapele și perioadele
pe care România le-a parcurs în apariția și evoluția unui sistem bancar care în
prima fază s-a numit Banca Centrală de Emisiune și Credit și s-a dezvoltat pas
cu pas ajungând la denumirea de astăzi, Banca Națională a României, termen
similar cu banca centrală a unei țări din Europa așa cum de regulă este numită
această instituție. Băncile au apărut și s-au dezvoltat în mod diferențiat de la o
perioadă istorică la alta, pe care a parcurs-o România. Astfel putem identifica
perioada de dinaintea primului război mondial, perioada interbelică, perioada
restricționistă a celui de-al doilea război mondial, apoi sistemul bancar
specific economiei etatizate, pe care România a parcurs-o în perioada 1945-
1989. După care în 1990 putem vorbi de sistemul bancar care s-a reorganizat
și s-a dezvoltat în condițiile pieței libere. Desigur factorii care au determinat
apariția și dezvoltarea sistemului bancar românesc sunt cunoscute și în
cadrul acestui articol autorii caută să precizeze specificitatea pe care a avut-o
evoluția sistemului bancar românesc în toate aceste perioade. Întotdeauna,
și în România, indiferent de perioada pe care a parcurs-o în evoluția sa
social-economică în domeniul bancar s-a pus problema existenței unei bănci
centrale indiferent de denumire care să aibă și atributul principal de control
și supraveghere a sistemului bancar comercial așa încât să nu se înregistreze
derapaje prea mari de la nevoia de evoluție a fiecăruia dintre aceste activități
economice urmărite în sistemul bancar. Autorii au pus accentul pe interpretarea

câtorva aspecte în legătură cu intervalul 1930-1939, apoi în sistemul etatizat
comunist și mai apoi în sistemul de după 1989, când sistemul bancar a căpătat
o nouă configurație și o nouă structură și în acest context sunt prezentate o
serie de date care atestă evoluția, sincopele pe care le-a înregistrat sistemul
bancar mai ales în perioada 1999-2003, când unele bănci au părăsit sistemul
bancar dar și consolidarea printr-o legislație mai aproape de nevoile pieței, a
acestei economii.
Cuvinte cheie: instituție bancară, depozit bancar, garanție materială,
cont, capital bancar
Clasificarea JEL: G21, G24
Introducere
În cadrul acestui articol autorii au pus accentul pe a evidenția rolul
sistemului bancar, evoluția acestuia prezentând și unele date sintetizate pentru
a arăta sistemul bancar românesc. Astfel, într-o serie de date din anul 1930
până în anul 1939 se relevă modul în care a crescut numărul băncilor anii în
care 1929-1933 datorită crizei acest număr s-a diminuat, ș.a.m.d., ajungând
la sistemul bancar românesc din perioada comunistă și al modului în care
băncile s-au consolidat prin sporirea activelor, creșterea controlului asupra
sistemului bancar de către banca centrală a țării, Banca Națională. După
trecerea economiei României la economia de piață se întreprinde o analiză
relevând modul în care au apărut o serie de bănci, atestându-se faptul că în
mod continuu au crescut activele băncii cât și pasivele așa încât banca centrală
s-a consolidat și a devenit un factor decisiv în ceea ce privește evoluția și
implementarea principiilor și funcțiilor pe care le are piața bancară.
Literature review
Aizenman (2010) a abordat aspecte referitoare la supravegherea
macroprudențială în economia deschisă și rolul băncilor centrale în piețele
emergente. Anghel (2015) a elaborat un model de analiză a evoluției serviciilor
de Internet Banking din România, din punctul de vedere al numărului de
utilizatori, al numărului şi al valorii tranzacţiilor. Anghel (2014) a studiat
impactul pe care sistemul bancar românesc îl are în întreaga economie,
analizând valoarea şi evoluţia principalilor indicatori care caracterizează acest
sector de activitate. Anghelache (2017) realizat o analiză complexă a economiei
românești, studiind evoluția pieței financiare, atât a celei bancare cât și a celei
nebancare. Anghelache, Sfetcu and Bodo (2017) au analizat evoluția cadrului
de reglementare prevăzut de standardele elaborate de Comitetul de la Basel.
Anghelache, Marinescu and Mirea (2017) au studiat aspecte referitoare la
riscul de insolvabilitate manifestat în cadrul instituțiilor bancare. Anghelache,

Anghelache and Sfetcu (2009) au studiat principalele riscuri bancare cu care se
confruntă sistemul bancar românesc. Bianchi and Melosi (2018) au dezvoltat
și au estimat un model de echilibru general în care politica monetară se poate
abate de la stabilizarea activă a inflației și agenții se confruntă cu incertitudini
cu privire la natura acestor abateri. Eicher and Leukert (2009) au analizat
eterogenitatea parametrilor în abordările instituțiilor și ale performanței
economice, constatând că aceasta este atât de puternică încât necesită un set
nou de instrumente pentru a controla endogenitatea. Levine, Lin, Wang and
Xie (2018) au evaluat impactul condițiilor de creditare cu care se confruntă
companiile asupra mediului înconjurător. Riboni and Ruge-Murcia (2008) au
studiat aspecte legate de eficiența dinamică a politicii monetare.

Problema creditului a apărut în România mult mai târziu decât în
Europa de Vest și Centrală. Desigur, și consolidarea statului român s-a făcut
în condiții particulare ținând seama de existența provinciilor care, deși erau
populate de aceeași etnie daco-romană, aveau obiective, percepte și forme de
organizare diferite.
La formarea statului român pentru prima dată, la 24 ianuarie 1859,
piața pe care am putea-o numi ”de credit” din România, era dominată de
cămătari care foloseau dobânzi uluitoare, de 20-30%, pentru sumele pe care le
împrumutau.
Evoluția instituțiilor bancare în legislația occidentală a fost consolidată
pentru prima dată de Alexandru Ioan Cuza care, în planul său de reforme, a
introdus și necesitatea formării uni sistem bancar autohton care să deservească
unitățile economice din Moldova și Țara Românească (Valahia). În acest mod,
după 1859 apar bănci, centre economice importante la București, Brăila,
Galați, numai că în modul lor firav, acestea au falimentat, iar cei care au fost
așa-zișii bancheri inițiatori au dispărut cu sumele încasate pe profit.
Despre sistemul bancar cu valențe moderne putem vorbi în momentul
în care statul, prin legislație, garanții și capital propriu, a putut să dea un
fundament sistemului bancar ce se va crea și consolida. Prima instituție
bancară de stat a fost întemeiată în 1864, care purta denumirea de Casa de
Depunere și Consemnațiuni iar în 1898 aceasta a devenit Casa de Economii și
Cecuri Poștale. Aceasta este, de fapt, temelia CEC-ului care s-a constituit prin
unificarea și consolidarea tuturor acestor case de economii și cecuri poștale.
În domeniul privat proprietarii funciari, pentru a evita sistemul
cămătăresc, au acționat și au instituit sisteme bancare de două tipuri.
Prima societate a fost cea de credit funciar-rural, instituită în 1873, și
apoi societățile de credit financiar-urban care s-au realizat în 1874 în București

și în 1881 la Iași. În felul acesta, dar tot cu sprijinul statului, s-au mai creat o
serie de instituții bancare, dintre care amintim: casele de credit agricol județene,
creditul viticol, creditul județean și comunal care ajutau finanțarea lucrărilor
de urbanizare, dezvoltarea cooperativelor de credit, a băncilor populare.
Banca Centrală de Emisiune și Credit, cunoscută și astăzi sub
denumirea de Banca Națională a României, s-a înființat în 1880 și era
constituită ca o bancă particulară cu participație de capital a statului și a
asigurat circulația monetară a țării, creditul autohton care se baza pe rescontul
hârtiilor de valoare de la principalele bănci.
Economia României, pe măsură ce s-a consolidat, a determinat
consolidarea monedei naționale solidă, convertibilă în aur (1 leu era egal cu
0,3226 gr. aur). Menționăm că valoarea leului românesc era atunci egală cu
valoarea francului francez, a lirei italiene și a altor monede naționale europene.
De la două bănci particulare în anul 1880, rețeaua bancară se dezvoltă
și ajunge la 197 bănci în anul 1913, cu un capital de 216 milioane lei-aur.
Băncile astfel înființate, având resurse financiare externe au putut oferi credite
mai ieftine, cu 10-12% dobândă, față de scontul oficial al Banca Naționale
care, la vremea respectivă, era de 6%.
Apariția creditului a fost un factor determinant în stimularea
dezvoltării economiei românești. În tot acest interval de timp a apărut și s-a
dezvoltat sistemul banca românesc care, desigur a avut etape diferite. În anul
1914, sistemul bancar era structurat conform potențialului economic din acea
perioadă. Exista o bancă centrală de emisiune și credit și doar două instituții
de depozitare și economisire. Mai existau instituții de credit funciar, în număr
de 4, care-i deserveau pe marii proprietari, latifundiari funciari. Ulterior,
s-au dezvoltat două instituții specializate pentru credit în domeniul viticol
și urbanizare. Concomitent, existau 32 de case de credit pentru agricultorii
mijlocii, 2933 de bănci populare și de credit redus, care serveau mediul
rural țărănesc. Au mai existat 215 bănci comerciale, mici, mijlocii și mari,
care au apărut și s-au dezvoltat fără sprijinul statului. Astfel, s-a dezvoltat
sistemul împrumuturilor de stat și al celor înscrise în obligațiuni. În anul 1914,
acest sistem era de circa 2800 milioane lei iar conturile băncilor particulare
aveau resurse de circa 282 milioane lei capital și 780 milioane lei depozite și
reesconturi.
Putem afirma că în anul 1914, sistemul românesc era într-o perioadă
de prosperitate, de înflorire și dezvoltare. Sistemul bancar privat s-a dezvoltat
în perioada 1889-1939, deoarece această perioadă a fost cuprinsă și de unele
convulsii economice și de altă natură.

Evoluția sistemului bancar în perioada 1889-1939
Tabelul nr. 1
Capital social Credite Activ
Anul Număr bănci
mil. lei mil. lei mil. lei
1889 9 26,1 - -
1901 37 56,7 25,9 -
1914 215 281,6 780,0 -
1920 593 166,4 681,0 1032
1929 1097 270,5 1587,5 2111
1934 873 306,8 990,1 1834
1939 491 230,0 738,0 1258
Sursa: Date din Arhiva și anuarele statistice
Datele cuprinse în acest tabel relevă ce s-a întâmplat în circa o jumătate

de secol, în care a avut loc dezvoltarea și maturizarea sistemului bancar. Sunt
prezentați unii indicatori valorici, exprimați în lei-aur, comparabili. Precizăm
că nu se făcea deflatare ci, prin exprimarea tuturor indicatorilor în lei-aur,
comparabilitatea era asigurată de la o perioadă la alta.
Până în anul 1914, când s-a declanșat primul război mondial, sistemul
bancar românesc funcționat dar, după 1920 până în 1939, deși apar bănci
specializate de credit industrial, economia României din acel timp a fost
lovită de inflația postbelică. În intervalul 1920-1929, se dublează numărul
creditelor, numărul băncilor, activul bilanțier sporește foarte mult determinând
și extinderea producției sociale.
Un alt interval interesant este 1930-1939, perioadă în care, cu excepția
unor instituții bancare de stat, cu susținere de stat, cum sunt Banca Națională a
României, CEC-ul și altele, au loc restrângeri ale sistemului bancar, un număr
de bănci neviabile au fost sortite falimentului. Astfel, de la 1097 de unități
bancare numărul scade la 491 unități bancare într-un interval de doar 10 ani.
Scade activul bancar cu circa 40%, iar operațiunile de credit se diminuează
deoarece băncile, aflate în imposibilitate de a spori și de a avea profitabilitate
ridicată, măresc dobânzile determinându-i pe cei interesați în sistemul de
creditare să renunțe la această sursă.
Urmează criza bancară, care s-a declanșat în 1929, pe fondul crizei
economice generale. Aceasta a avut ca efect șubrezirea sistemului bancar,
care a intrat în instabilitate, a determinat speculații monetare și în comerțul cu
bunuri.
A urmat o perioadă de încercare a însănătoșirii sistemului de credit,
care s-a bazat pe intrarea în vigoare în anul 1934 a Legii pentru organizarea
și reglementarea comerțului de bancă. În aprilie 1935 se promulgă noua
lege, pentru înlesnirea și refacerea creditului. Aceste două legi au stat la baza
reorganizării sistemului bancar, care a condus la etatizarea Băncii Naționale a
României în anul 1946.

Legea din 1934 a fost și momentul în care s-a creat organul de aplicare
a legislației în domeniu, prin constituirea Consiliului Superior Bancar. Acesta
supraveghea aplicarea dispozițiilor bancare și controla această activitate. Orice
bancă putea funcționa numai prin autorizare, de această dată asigurată de
Consiliului Superior Bancar. Autoritatea acestui consiliu național era importantă
deoarece avea și posibilitatea de a sancționa unele bănci pentru abaterile pe care
le-ar fi putut comite în aplicarea regulilor bancare. Consiliul Superior Bancar
avea capacitatea de a merge până la desființarea băncilor respective. Consiliului
Superior Bancar funcționa pe lângă Banca Națională a României și, în felul
acesta, se realiza o coabitare bună între activitatea băncii centrale a României și
sistemul băncilor românești care erau supuse controlului Consiliului Superior
Bancar. Băncile trebuiau să aibă un capital, să aibă lichidități și să aibă tot ceea
ce trebuie pentru a putea asigura garanția bunei.
În baza legislației care fundamenta înființarea Consiliului Superior
Bancar s-a prevăzut înființarea a trei grupe de bănci, după mărime, astfel:
bănci mici, cu capital de până la 10 milioane lei-aur; bănci mijlocii cu capital
de la 10 până la 100 milioane lei-aur; bănci mari cu capital de peste 100
milioane lei-aur.
Consiliului Superior Bancar urmărea selectarea și reducerea
numărului băncilor care erau mult mai numeroase decât necesarul de activitate
de creditare pe care îl resimțea economia.
Criza bancară a influențat capacitatea băncilor comerciale,
determinând un raport de echilibru care să se creeze între nivelul producției
realizat în România și oferta de credite și celelalte sisteme care au existat.
În perioada celui de al 2-lea război mondial (1939-1945) și următorii
3 ani (1945-1948) s-a realizat o comprimare a creditului ca urmare a unei
inflații galopante, care a determinat diminuarea capacității sistemului bancar în
contextul unei economii subdezvoltate și afectată de consecințele războiului.
Putem preciza că sistemul bancar a avut o participare constant bună
la formarea Produsului Național (indicator calculat în acea perioadă), dar,
ulterior, s-a realizat o consolidare a acestuia.
În perioada dintre 1948 și 1989, sistemul bancar românesc a fost
etatizat, supus controlului Băncii Naționale a României și sintetizat la nivel
național într-un număr redus de bănci (Banca de Investiții, Banca Agricolă,
Banca Română de Comerț Exterior, CEC-ul), toate având însă structură
teritorială diferită iar unele ajungând a fi reprezentate până în cele mai mici
localități. Astfel, CEC-ul avea o multitudine de filiale, mergând până la ultima
unitate din cea mai mică localitate.
În sistemul planificat, prin Banca de Investiții se acordau alocările
de stat pentru investiții, prin Banca Agricolă se dispunea distribuirea sumelor

din Produsul Social Total / Venit Național (alt indicator calculat în perioada
economiei centralizate) în locurile și în localitățile unde se impunea.
Exista posibilitatea conturilor individuale la Banca Română de Comerț
Exterior și filialele acesteia din întreaga țară, iar economiile în lei la CEC, cea
mai răspândită și cunoscută entitate bancară în această perioadă centralizată.
În economia modernă asigurarea capitalurilor și a celorlalte
instrumente financiar-bancare a devenit o practică necesară. S-a dezvoltat
sistemul de gajuri, ipotecă, bunuri și multe altele care au avut un rol însemnat
în stabilirea sistemului respectiv.
Prezentăm în continuare date, care evidențiază în timp principalele
date referitoare la sistemul bancar românesc. Acestea sunt sintetizate în
Tabelele 2, 3 și 4.
Indicatorii de bilanţ ai societăţilor autorizate de asigurare

Tabelul nr. 2
– mil. lei 1913 –
Anul Număr Capital Rezerve tehnice Imobile
1921 9 5,6 13,6 0,8
1929 31 8,4 29,2 16,6
1939 19 10,1 62,6 40,1
Sursa: Anuare statistice
Principalii indicatori (producţie brută, consum intermediar şi valoare

adăugată brută) în activităţile bancare şi de asigurări, în anii selectaţi ai
perioadei 1866-1947
Tabelul nr. 3
- lei 1913 -
Producția Valoarea adăugată brută
Consumul intermediar
Anul brută Pondere în valoarea
mii lei mii lei
mii lei adăugată a serviciilor
1866 368 41 327 0,1
1882 2629 274 2355 0,5
1902 32521 6676 25845 3,5
1914 106914 25754 81160 7,2
1924 193246 39777 153469 6,9
1938 122129 29120 93009 3,2
1942 44235 12331 31904 1,5
1947 17510 7545 9965 0,8

Structura valorii adăugate ale activităţii bancare brute şi de asigurări,
pe categorii, în anii selectaţi ai perioadei 1866-1947
Tabelul nr. 4
- lei 1913-
Banca Casa de Bănci și alte
Societăți de
Total Națională a Economii și instituții
Anul asigurări
României Consemnațiuni bancare
mii lei % mii lei % mii lei % mii lei % mii lei %
1866 327 100 - - 327 100 - - - -
1882 2355 100 2131 90,5 224 9,50 - - - -
1902 25845 100 6598 25,5 3765 14,6 15482 59,9 - -
1914 81160 100 13381 16,5 4329 5,33 63450 78,2 - -
1924 153469 100 9425 6,13 1911 1,25 129184 84,2 12959 8,44
1938 93009 100 12619 13,6 5102 5,49 51354 55,2 23934 25,7
1942 31904 100 7915 24,8 1206 3,78 15305 48,0 7478 23,4
1947 9965 100 1977 19,8 197 1,98 3150 31,6 4641 46,6
În perioada de după 1990 sistemul bancar a intrat într-un proces

profund de consolidare. Astfel, s-a trecut la un sistem bancar în care Banca
Națională și-a reluat toate responsabilitățile de bancă centrală și în acest sens,
activitățile comerciale au fost transferate Băncii Comerciale Române nou-
înființată.
În anul 2004 s-a promulgat Legea 312 privind statutul Băncii Naționale
a României. În această lege se prevedea faptul că BNR asigură: elaborarea
și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb, autorizarea,
reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea
și modernizarea bunei funcționări a sistemului de plăți, asigurarea stabilității
financiare, emiterea bancnotelor și monedelor ca mijloc legal de plată pe
teritoriul României, stabilitatea regimului valutar și supravegherea respectării
acestuia și administrarea rezervelor internaționale ale României.
În felul acesta banca și-a consolidat un rol deosebit constituind astfel
pilonul în baza căruia de la 4 bănci care existau în 1989 s-a ajuns la 45 de
bănci în 1998 iar după evenimentele care au avut loc, cu falimentarea unor
bănci insuficient consolidate, sistemul bancar s-a așezat la un număr de 38 de
bănci 2006.
Sistemul bancar românesc din această perioadă a avut o mare problemă,
în sensul că aparatul tehnic constând din funcționari bancari cu experiență
deosebită în sistemul care exista, efectele au fost uneori nefaste deoarece nu
exista posibilitatea consolidării unei activități bancare consistente.
În perioada 1999-2003, 9 bănci au părăsit sistemul bancar. În 1999 se
retrage autorizația Băncii Albina, iar BANCOREX a fost preluată de Banca
Comercială și s-a declanșat procedura de faliment a Băncii Albina. În anul 2000
s-a retras autorizația băncilor Columna, BANCOOP și a Băncii Internaționale

a Religiilor și s-a declanșat procedura de faliment pentru BANKOOP și Credit
Bank. 2002 este anul în care s-a retras autorizația Băncii Române de Scont,
a Băncii de Investiții și Dezvoltare, a Băncii Turco-Române și s-a declanșat
procedura de faliment a Băncii Internaționale a Religiilor, a Băncii Române de
Scont și a Băncii Turco-Române. În 2003 s-a declanșat procedura de faliment
a Băncii Columna.
A apărut o serie de reglementări care, toate, în special Legea 33 privind
activitatea bancară, Legea 34 privind statutul Băncii Naționale a României, au
constituit fundamentul pe care s-a constituit sistemul bancar românesc.
Perioada de după 1989 a fost marcată de următoarele evenimente
în sistemul bancar: pătrunderea masivă a capitalului străin, elementul cel
mai relevant care a condus la consolidarea și dezvoltarea sistemului bancar;
4 bănci românești au intrat, rând pe rând în privatizare fiind adjudecate de
capitalul străin; Banca Română de Dezvoltare a fost preluată în decembrie
1998 de banca franceză Societe Generale; Bankpost a fost privatizată în
primul trimestru din 1999, când General Electric Capital Corporation și Banco
Portugues do Investimento au achiziționat 45% din capitalul băncii, au injectat
suficient de mult și apoi Eurobank Ergases din Grecia a cumpărat acțiuni mai
multe și în mai multe etape, reușind să dețină majoritatea cu 62,74 % din
capitalul băncii; Banca Agricolă a fost preluată de un consorțiu format din
Fondul Româno-American de Investiții și Reiffeisen Zentral Bank din Austria
pentru numai 52 de milioane de dolari; Banca Comercială Română, ultima
tranzacție importantă pentru România, a fost câștigată de banca austriacă
Erste Bank, care a oferit 3,76 miliarde de euro pentru pachetul de 62%.
În anul 2006, structura băncilor din România era de 39 de instituții de
credit, dintre care 38 bănci și o bancă de credit – Creditcoop.
Sistemul bancare din România după forma de proprietate

Tabelul nr. 5
Active
Indicator Număr
mld. lei %
Instituții de credit 39 174742 100
- Bănci 38 172202 99,7
§ Capital majoritar de stat 2 9392 5,4
§ Capital privat autohton 3 10225 5.9
§ Capital privat străin, din care 33 152581 88,3
o Sucursale bănci străine 6 10071 5,8
- CreditCoop 1 540 0,3
Sursa: Raport BNR

În perioada următoare s-au evidențiat o serie de aspecte care au
condus, în contextul prevederilor Basel I, II și III, la consolidarea sistemului
bancar românesc. Astfel, în 1998, numărul băncilor comerciale este cel mai
ridicat – 45 -, față de 38 cât s-a diminuat în 2006.
Băncile cu capital de stat coboară vertiginos ca pondere, de la 71% în
1998 la 5,4% în 2006 iar băncile cu capital privat au crescut, ajungând în 2006
la 94,2%.
În România, băncile cu capital privat dețineau 20% din activele
sistemului bancar în 1998, ajungând la 88,3% în 2006.
Sistemului bancar s-a dezvoltat, la consolidarea acestuia au contribuit
mai mulți factori. Consider că 4 dintre aceștia au avut un rol semnificativ și
aș menționa aici îmbunătățirea managementului bancar, cu o bună pregătire
în sistemul riscului; o capitalizare adecvată; preocuparea băncilor de a-și
îmbunătăți indicatorul de rentabilitate; reglementările băncii centrale (BNR)
care s-au apropiat tot mai mult de rigorile impuse de Uniunea Europeană în
materie bancară și impactul marilor bănci internaționale prezente pe piața
românească, mai ales prin know-how-ul adus și impactul asupra clientelei.
Sistemul bancar la aderarea României la Uniunea Europeană era
consolidat și dispunea de valori ridicate capitalizate, având o structură a
activelor și pasivelor destul de bine pusă la punct.
Activele și pasivele bancare în anul 2006

Tabelul nr. 6
Active Valoare Pasive Valoare
Active totale, din care: 175460,1 Pasive totale, din care: 175460,1
- active externe, din care: 4635,4 - pasive externe, din care: 39456,2
§ împrumuturi de la bănci
§ depozite la bănci străine 2991,1 20484,6
străine
- active interne, din care: 170824,7 § depozite ale băncilor străine 8522,2
§ numerar 2226,5 - pasive interne, din care: 136003,9
§ depozite ale clienților
§ credit guvernamental 93283,4 96581,0
nebancari
o credite retail 39271,1 o depozite retail 44319,5
o credite corporate 54012,2 o depozite corporate 52261,5
§ credite guvernamentale 2812,9 § depozite guvernamentale 5423,5
§ active interbancare 61303,8 § conturi de capital 20777,9
§ alte active 11198,0 § pasive interbancare 6248,4
§ alte pasive 6973,0
Sursa: Raport BNR

În perioada de după 2006 până în prezent s-a dezvoltat emiterea
de obligațiuni în lei pe piața internă, s-au majorat emisiunile, s-a trecut la
participarea de emisiuni pe piața internațională de capital, BRD fiind prima
care a fost în această situație.
Dobânzile practicate pe piață trebuie interpretate în trei direcții.
Dobânda deponenților, care constituie credit – sursă atrasă; aceasta a avut o
oscilație ajungându-se în ultimul timp la o situație care nu este tocmai grozavă.
De asemenea, este vorba de dobânzile la credite și depunerile deponenților la
băncile comerciale. Sistemul bancar este destul de deficitar în sensul că există
o diferență între dobânzile la creditele luate în lei pe piața românească față de
dobânda la creditele luate de pe piața externă.
La finele anului 2006, băncile comerciale au ajuns să aibă un număr
de 4401 unități teritoriale. CEC-ul continuă să aibă cea mai extinsă rețea
bancară – 1391 unități. Ponderea CEC în rețeaua bancară națională în 2006
era de 31,6%. De asemenea, Banca Comercială Carpatica s-a consolidat, ca și
Banca Transilvania și alte bănci care au apărut între timp.
Situația numărului unităților bancare ale principalilor operatori

bancari
Tabelul nr. 6
Număr de unități
BRD 600
BCR 473
Banca Transilvania 341
Raiffeisen Bank 265
Banca Comercială Carpatica 215
Sursa: site-urile băncilor
Indicatorii de eficiență ai sistemului bancar au crescut, ajungând ca

primele 10 bănci dețineau 79,1% din activele întregului sistem să fie BCR,
BRD, Riffeisen, HVB Țiriac, Transilvania, Bankpost, ING Bank, Alpha Bank,
ABN Amro și Volsbank. Activele și cota de piață ale acestora sunt redate în
tabelul următor.

Primii zece operatori bancari pe piața românească
Tabelul nr. 6
Active Cota de piață
mld lei (%)
BCR 13,33 26,2
BRD 8,28 16,3
Raiffeisen Bank 4,09 8,0
HVB-Țiriac 2,60 5,1
Banca Transilvania 2,39 4,7
Bancpost 2,28 4,5
ING Bank 2,14 4,2
Alpha Bank 2,11 4,2
ABN Amro 1,56 3,1
Volksbank 1,38 2,7
Sursa: Raport BNR
Gradul de concentrare în sistemul bancar a continuat să crească,

menținându-se totuși în zona de jos a concentrării pe care o solicită evoluția
în această perioadă. Indicatorul ”Herfindal Hirschman (HH), utilizat pentru
aprecierea gradului de concentrare arăta că în România acesta continuă să
crească. Acest fapt se datorează îmbunătățirii poziției primelor 2 bănci din
sistemul național, respectiv BCR și BRD care și-au consolidat poziția de piață
la 26,2%, respectiv 16,3%.
Concluzii
Din studiul efectuat de autori, se desprinde concluzia că sistemul
bancar al unei țări este o necesitate fundamentală pentru asigurarea unei
evoluții a economiei țării respective în termeni care să nu afecteze stabilitatea
macroeconomică. Sistemul bancar românesc s-a dezvoltat încă din anii 1860
până în prezent, parcurgând toate etapele pe care le-a parcurs și societatea
românească. Pe acest fond fără a se nega în vreun moment necesitatea unui
sistem bancar au apărut unele evoluții contradictorii, cele mai multe referindu-
se la structura sistemului bancar, creșterea sau descreșterea numărului de
bănci, cele mai multe fiind asimilate sau falimentate în funcție de capacitatea
și strategia utilizată. sistemul bancar al unei țări trebuie să se încadreze strict
în prevederile acordurilor Basel I, II și III, care nu au altceva de impus decât
consolidarea sistemului bancar. De asemenea, în termeni bancari europeni și
mai larg de internaționali se vorbește de apariția Basel IV care va fi adus în
realitatea pe care o parcurg și economiile țărilor despre care discutăm.

Bibliografie
1. Aizenman, J. (2010). Macro Prudential Supervision in the Open Economy, and the
Role of Central Banks in Emerging Markets, Open Economies Review, 21 (3), 465-
482
2. Anghel, M.G. (2015). Model of Analysis of Electronical Instruments Services in
Romania. Theoretical and Applied Economics, XXII (4) (605), Winter, 113-120
3. Anghel, M.G. (2014). Study on Romania’s Banking System during the period 2009
– 2013. ART ECO - Review of Economic Studies and Research, 5 (4), 69-78
4. Anghelache, C. (2017). România 2017. Starea economică la un deceniu de la
aderare, Editura Economică, Bucureşti
5. Anghelache, C., Sfetcu, M. and Bodo, G. (2017). Analysis of Banking Risks in the
Context of The Basel Agreements. Romanian Statistical Review, Supplement, 12,
83-89
6. Anghelache, C., Marinescu, I.A., Mirea, M. (2017). Models of Insolvency Risk
Analysis in Financial and Banking Institutions. Romanian Statistical Review,
7. Anghelache, C., Anghelache, C.S. and Sfetcu, M. (2009). Analiza riscurilor în
contextul pieţei bancare româneşti. Supliment al Revistei Române de Statistică, 6,
iunie, 62-66
8. Bianchi, F. and Melosi, L. (2018). Constrained Discretion and Central Bank
Transparency, Constrained Discretion and Central Bank Transparency. The Review
of Economics and Statistics,100 (1), 187-202
9. Eicher, T. and Leukert, A. (2009). Institutions and Economic Performance:
Endogeneity and Parameter Heterogeneity. Journal of Money, Credit and Banking,
41 (1), Blackwell Publishing, 197-219
10. Levine, R., Lin, C., Wang, Z. and Xie, W. (2018). Bank liquidity, credit supply,
and the environment, NBER Working Paper no. 24375
11. Riboni, A., Ruge-Murcia, F. J. (2008). The dynamic (in)efficiency of monetary
policy by committee. Journal of Money, Credit and Banking 40(5), 1001–1032

ANALYSIS OF THE DEVELOPMENT AND
CONSOLIDATION OF THE BANKING
SYSTEM
Cristian OLTEANU PhD Student (alexandra.olteanu.s1@anaf.ro)
Ec. Lucian ENE (lucian.ene78@yahoo.com)
Abstract
According to the evolution of the Romanian economy in step with
the development of the process of consolidation of the Romanian national
state by the act of January 24, 1859, consecrated later by the Great Union
from 1 December 1918 in the Romanian economic system the problem of
credit emerged. Of course, with some delay from other states now members
of the European Union, this financial category has emerged and developed
in Romania in the most diverse forms. In this article, the authors intend to
highlight the stages and periods Romania has experienced in the emergence
and evolution of a banking system that in the first phase was called the Central
Bank of Issuance and Credit and has developed step by step to today’s name
, The National Bank of Romania, a term similar to the central bank of a
country in Europe as this institution is usually called. Banks have emerged
and developed differently from one historical period to another that Romania
has traveled. Thus we can identify the period before the First World War,
the interwar period, the restrictive period of the Second World War, then the
banking system specific to the economized economy, which Romania traveled
between 1945-1989. Then in 1990 we can talk about the banking system that
has reorganized and developed under the conditions of the free market. Of
course, the factors that have determined the emergence and development of
the Romanian banking system are known and in this article the authors seek
to specify the specificity that the evolution of the Romanian banking system
had in all these periods. Always, in Romania, regardless of the period it has
undergone in its socio-economic evolution in the banking field, it has raised
the question of the existence of a central bank, regardless of the name, which
has the main attribute of control and supervision of the commercial banking
system, not to have too much slippage from the need for evolution of each
of these economic activities pursued in the banking system. The authors

emphasized the interpretation of some aspects related to the period 1930-
1939, then to the communist system and later to the system after 1989, when
the banking system acquired a new configuration and a new structure and in
this context are presented a series Evidence of Evolution, the synchrope of
the banking system, especially during 1999-2003, when some banks left the
banking system but also strengthened by legislation closer to the market needs
of this economy.
Keywords: banking institution, bank deposit, material guarantee,
account, bank capital
JEL Classification: G21, G24
Introduction
In this article the authors emphasized the role of the banking system,
its evolution also presenting some synthesized data to show the Romanian
banking system. Thus, in a series of data from 1930 to 1939, it is revealed how
the number of banks in the years 1929-1933 increased because of the crisis
this number has diminished, etc., reaching the Romanian banking system
during the communist period and the way banks strengthened by increasing
assets, increasing the control over the banking system by the central bank of
the country, the National Bank. After the transition of Romania’s economy
to the market economy, an analysis is under way to reveal how a number of
banks have emerged, confirming that the bank’s assets and liabilities have
continuously increased so that the central bank has consolidated and become a
decisive factor in terms of the evolution and implementation of the principles
and functions of the banking market.
Literature review
Aizenman (2010) addressed issues related to macro-prudential
oversight in the open economy and the role of central banks in emerging markets.
Anghel (2015) developed a model for analyzing the evolution of Internet
Banking services in Romania, in terms of number of users, number and value
of transactions. Anghel (2014) studied the impact of the Romanian banking
system in the whole economy, analyzing the value and evolution of the main
indicators characterizing this sector of activity. Anghelache (2017) conducted
a complex analysis of the Romanian economy, studying the evolution of the
financial market, both banking and non-banking. Anghelache, Sfetcu and
Bodo (2017) analyzed the evolution of the regulatory framework provided
by the standards developed by the Basel Committee. Anghelache, Marinescu
and Mirea (2017) studied aspects related to the insolvency risk manifested
in banking institutions. Anghelache, Anghelache and Sfetcu (2009) studied

the main banking risks faced by the Romanian banking system. Bianchi and
Melosi (2018) have developed and estimated a pattern of general equilibrium
in which monetary policy may deviate from active inflation stabilization,
and agencies face uncertainty about the nature of these deviations. Eicher
and Leukert (2009) analyzed the heterogeneity of parameters in institutional
approaches and economic performance, finding that it is so strong that it
requires a new set of tools to control endogenity. Levine, Lin, Wang and
Xie (2018) assessed the impact of credit conditions facing companies on the
environment. Riboni and Ruge-Murcia (2008) studied aspects related to the
dynamic efficiency of monetary policy.

The problem of credit appeared in Romania much later than in
Western and Central Europe. Of course, the consolidation of the Romanian
state was made under particular conditions, taking into account the existence
of provinces which, although they were populated by the same Dacian-Roman
ethnicity, had different objectives, perceptions and forms of organization.
At the formation of the Romanian state for the first time, on January
24, 1859, the market we could call „credit” in Romania was dominated by
ushers who used amazing interest rates of 20-30% for the amounts they
borrowed.
The evolution of the banking institutions in the Western legislation
was strengthened for the first time by Alexandru Ioan Cuza, who, in his reform
plan, introduced the necessity of forming a domestic banking system to serve
the Moldovan and Wallachian economic units. In this way, after 1859, banks,
important economic centers in Bucharest, Braila, Galaţi, appeared, only
in their bloody way they went bankrupt, and those who were the so-called
initiating bankers disappeared with the proceeds of profit.
On the banking system with modern valences we can talk when
the state, through legislation, guarantees and equity, has been able to give a
foundation to the banking system that will be created and strengthened. The
first State Banking Institution was founded in 1864, which was called the
Deposit and Consignment House, and in 1898 it became the Savings House
and Postal Checks. This is, in fact, the cornerstone of the CEC, which was to
unify and consolidate all these savings houses and postal checks.
In the private domain, landowners, in order to avoid the system, have
acted and set up two-tier banking systems.
The first company was the land-credit credit, established in 1873, and
then the financial-urban credit companies that were made in 1874 in Bucharest
and in 1881 in Iasi. In this way, but with the support of the state, a number

of banking institutions have also been set up, among which we mention:
the county agricultural credit houses, the viticultural credit, the county and
communal credit that helped finance the urbanization works, the development
of the credit co-operatives, of popular banks.
The Central Bank of Issuance and Credit, also known today as the
National Bank of Romania, was established in 1880 and was constituted
as a private bank with state capital participation and assured the currency
circulation of the country, the domestic credit based on the rebate securities
from the main banks.
The Romanian economy, as it grew stronger, led to the consolidation
of the solid domestic currency, convertible into gold (1 leu equaled 0.3226
gr. Gold). We mention that the value of the Romanian leu was then equal
to the value of the French franc, the Italian lira and other European national
currencies.
From two private banks in 1880, the banking network developed and
reached 197 banks in 1913, with a capital of 216 million gold-gold. Banks
thus set up with external financial resources were able to offer cheaper loans,
with 10-12% interest, to the National Bank’s official discount, which at that
time was 6%.
The emergence of credit was a decisive factor in stimulating the
development of the Romanian economy. Throughout this time the Romanian
bank system appeared and developed, which, of course, had different stages.
In 1914, the banking system was structured according to the economic
potential of that period. There is a central bank of issue and credit and
only two storage and saving institutions. There were 4th land-based credit
institutions that served the big landowners, landowners. Subsequently, two
specialized institutions for credit in the field of viticulture and urbanization
have developed. At the same time, there were 32 credit houses for medium-
sized farmers, 2933 popular and low credit banks serving the peasant rural
environment. There were 215 small, medium and large commercial banks that
emerged and developed without state support. Thus, the system of state loans
and of the bonds entered into bonds has developed. In 1914, this system was
about 2800 million lei and the accounts of the private banks had resources of
about 282 million lei capital and 780 million lei deposits and re-accounts.
We can state that in 1914, the Romanian system was in a period of
prosperity, flowering and development. The private banking system developed
between 1889 and 1939, as this period was also covered by some economic
and other seizures.

Evolution of the banking system in the period 1889-1939
Table no. 1
Social capital million Credits Assets million
Year Number of banks
lei million lei lei
1889 9 26,1 - -
1901 37 56,7 25,9 -
1914 215 281,6 780,0 -
1920 593 166,4 681,0 1032
1929 1097 270,5 1587,5 2111
1934 873 306,8 990,1 1834
1939 491 230,0 738,0 1258
Source: Archive data and statistical yearbooks
The data in this table reveals what happened in about half a century,
in which the development and maturing of the banking system took place.
There are some value indicators, expressed in golden lei, comparable. We
would point out that there was no deflation but, by expressing all the gold-
gold indicators, comparability was ensured from one period to the next.
Until 1914, when the First World War started, the Romanian banking
system functioned, but after 1920 until 1939, although specialized banks of
industrial credit emerged, the Romanian economy at that time was hit by post-
war inflation. Between 1920-1929, the number of loans doubled, the number
of banks, the balance sheet asset is increasing, and the expansion of social
output.
Another interesting interval is 1930-1939, during which, except for
some state-owned state-owned institutions such as the National Bank of
Romania, the CEC and others, there are restrictions on the banking system,
a number of banks unviable were bankrupt. Thus, from 1097 bank units, the
number drops to 491 bank units in just 10 years. The banking asset drops by
around 40% and credit operations are diminishing because banks, unable to
increase and have high profitability, increase interest rates by causing lenders
to give up this source.
The banking crisis followed, which began in 1929, amid the general
economic crisis. This has resulted in the weakening of the banking system,
which has become intolerable, has led to currency speculation and trade in
goods.
A period of trial of the recovery of the credit system followed, which
was based on the entry into force in 1934 of the Law on the organization and
regulation of the bank trade. In April 1935, the new law was promulgated,
to facilitate and restore the credit. These two laws were the basis for the
reorganization of the banking system, which led to the National Bank of
Romania’s statute in 1946.

The law of 1934 was also the moment when the body of law enforcement
was created by establishing the Banking Superior Council. It oversees the
application of banking regulations and controls this activity. Any bank could
operate only through authorization, this time provided by the Superior Banking
Council. The authority of this national council was important because it also
had the possibility to sanction some banks for the deviations they might have
committed in applying bank rules. The Banking Superior Council had the
capacity to go through the abolition of the respective banks. The Superior Banking
Council functioned alongside the National Bank of Romania and thus achieved
a good co-existence between the activity of the central bank of Romania and
the system of the Romanian banks that were under the control of the Superior
Banking Council. Banks were supposed to have a capital, have liquidity, and
have everything they need in order to secure the guarantee of good.
Based on the legislation that established the establishment of the
Superior Banking Council, three banks of banks were set up by size: small
banks with up to 10 million lei gold; medium-sized banks with capital ranging
from 10 to 100 million lei-gold; large banks with over 100 million lei gold.
The Superior Banking Council aimed at selecting and reducing the
number of banks that were more numerous than the lending activity required
by the economy.
The banking crisis has influenced the ability of commercial banks,
creating a balance of balance between the level of output in Romania and the
supply of credits and the other systems that existed.
During the Second World War (1939-1945) and the next 3 years (1945-
1948) a credit compression was achieved as a result of a galloping inflation,
which determined the diminishing of the banking system’s capacity in the
context of an underdeveloped economy and affected by the consequences of
the war.
We can state that the banking system had a constant participation in
the formation of the National Product (indicator calculated at that time), but
then it was consolidated.
Between 1948 and 1989, the Romanian banking system was staged,
under the control of the National Bank of Romania and synthesized at a national
level in a small number of banks (the Investment Bank, the Agricultural Bank, the
Romanian Foreign Trade Bank, the CEC) , all of which have a different territorial
structure and some are represented in the smallest localities. Thus, the CEC had a
multitude of subsidiaries, going to the last unit in the smallest locality.
In the planned system, the Investment Bank granted state allocations
for investments, through the Agricultural Bank it was distributed the amounts
of the Total Social Income / National Income (another indicator calculated

during the centralized economy) in the places and the localities where it was
required.
There is the possibility of individual accounts with the Romanian
Foreign Trade Bank and its subsidiaries throughout the country, and the ROL
savings at CEC, the most widespread and well-known banking entity in this
centralized period.
In the modern economy, the provision of capital and other financial-
banking instruments has become a necessary practice. The system of pledges,
mortgages, goods and many others that have played an important role in
establishing the system have been developed.
We continue to present data, which highlights in time the main data
regarding the Romanian banking system. These are summarized in Tables 2, 3
and 4.
Balance Sheet of authorized insurance companies

Table no. 2
– millions of lei 1913 –
Year Number Capital Technical reserves Estate
1921 9 5,6 13,6 0,8
1929 31 8,4 29,2 16,6
1939 19 10,1 62,6 40,1
Source: Statistical Yearbooks
Main indicators (gross output, intermediate consumption and gross

added value) in banking and insurance activities in the selected years of
the period 1866-1947
Table no. 3
- lei 1913 -
Gross Intermediate Gross value added
Year production consumption Share in value added
thousand lei
thousand lei thousand lei of services
1866 368 41 327 0,1
1882 2629 274 2355 0,5
1902 32521 6676 25845 3,5
1914 106914 25754 81160 7,2
1924 193246 39777 153469 6,9
1938 122129 29120 93009 3,2
1942 44235 12331 31904 1,5
1947 17510 7545 9965 0,8

The structure of the added value of the gross banking and insurance
business, by category, in the selected years of the period 1866-1947
Table no. 4
- lei 1913-
The National House of Banks and
Insurance
Total Bank of Savings and other banking
companies
Year Romania Consignments institutions
thousand thousand thousand thousand thousand
% % % % %
lei lei lei lei lei
1866 327 100 - - 327 100 - - - -
1882 2355 100 2131 90,5 224 9,50 - - - -
1902 25845 100 6598 25,5 3765 14,6 15482 59,9 - -
1914 81160 100 13381 16,5 4329 5,33 63450 78,2 - -
1924 153469 100 9425 6,13 1911 1,25 129184 84,2 12959 8,44
1938 93009 100 12619 13,6 5102 5,49 51354 55,2 23934 25,7
1942 31904 100 7915 24,8 1206 3,78 15305 48,0 7478 23,4
1947 9965 100 1977 19,8 197 1,98 3150 31,6 4641 46,6
In the period after 1990, the banking system has entered a deepening
process of consolidation. Thus, a banking system where the National Bank
resumed all its central bank responsibilities was transferred to the newly
established Bank of Commerce Bank.
In 2004, Law 312 on the Statute of the National Bank of Romania was
promulgated. This law provided that the NBR ensures: the development and
implementation of monetary policy and exchange rate policy, the authorization,
regulation and prudential supervision of credit institutions, the promotion and
modernization of the smooth functioning of the payment system, financial
stability, the issuance of banknotes and coins as a legal means of payment
in Romania, the stability of the currency regime and the supervision of its
observance and the management of Romania’s international reserves.
In this way, the bank strengthened its role as a pillar, on the basis
of which from 4 banks that existed in 1989 it reached 45 banks in 1998 and
after the events that took place, with the bankruptcy of some insufficiently
consolidated banks, the banking system sat at 38 banks in 2006.
The Romanian banking system during this period had a big problem,
meaning that the technical apparatus consisting of bank employees with special
experience in the system that existed, the effects were sometimes bad because
there was no possibility of consolidating a consistent banking activity.
Between 1999 and 2003, 9 banks left the banking system. In 1999,
Albina Bank’s authorization was withdrawn, and BANCOREX was taken
over by the Commercial Bank and bankruptcy proceedings were opened
against Albina Bank. In 2000, Columna, BANCOOP and the International

Bank of Religions were withdrawn and bankruptcy proceedings were
opened for BANKOOP and Credit Bank. 2002 is the year of withdrawal
of the authorization of the Romanian Bank of Scont, of the Investment
and Development Bank, of the Turco-Romanian Bank and the bankruptcy
procedure of the International Bank of Religions, of the Romanian Bank of
Romania and of the Turco-Romanian Bank. The bankruptcy procedure of
Columna Bank was launched in 2003.
A series of regulations emerged, all of which, in particular Law 33 on
Banking Activity, Law 34 on the Statute of the National Bank of Romania,
formed the foundation for the Romanian banking system.
The post-1989 period was marked by the following events in the
banking system: the massive influx of foreign capital, the most relevant
element that led to the consolidation and development of the banking system;
4 Romanian banks entered, in turn, in privatization, being adjudicated by
foreign capital; The Romanian Development Bank was taken over in December
1998 by the French Societe Generale Bank; Bankpost was privatized in the
first quarter of 1999 when General Electric Capital Corporation and Banco
Portugues do Investimento acquired 45% of the bank’s capital, injected well
enough, and then Eurobank Ergases in Greece bought more shares in several
stages, managing to hold the majority with 62.74% of the bank’s capital; The
Agricultural Bank was taken over by a consortium consisting of the Romanian-
American Investment Fund and Reiffeisen Zentral Bank in Austria for only
52 million dollars; Banca Comerciala Romana, the last major transaction for
Romania, was won by Erste Bank, which provided EUR 3.76 billion for the
62% stake.
In 2006, the structure of the banks in Romania was 39 credit
institutions, including 38 banks and one credit bank - Creditcoop.

Banking system in Romania by ownership form
Table no. 5
Assets
Indicator Number
billions of lei %
Credit institutions 39 174742 100
- Banks 38 172202 99,7
§ State majority capital 2 9392 5,4
§ Local private capital 3 10225 5.9
§ Foreign private capital, out of which 33 152581 88,3
o Branches of foreign banks 6 10071 5,8
- CreditCoop 1 540 0,3
Source: BNR Report
The following period highlighted a number of issues that led, in the

context of Basel I, II and III, to the consolidation of the Romanian banking
system. Thus, in 1998, the number of commercial banks is the highest - 45 -,
compared with 38 as it diminished in 2006.
State-owned banks have declined steeply, from 71% in 1998 to 5.4%
in 2006, and private-equity banks have risen to 94.2% in 2006.
In Romania, banks with private equity held 20% of the banking
system’s assets in 1998, reaching 88.3% in 2006.
The banking system has grown and several factors contributed to its
consolidation. I think that 4 of them played a significant role and I would
mention here the improvement of the banking management with a good training
in the risk system; adequate capitalization; the concern of banks to improve
their ROI; central bank regulations (NBR) that have increasingly come close
to the EU’s banking rigor and the impact of the major international banks
present on the Romanian market, notably through the know-how brought on
and the impact on the clientele.
The banking system upon the accession of Romania to the European
Union was strengthened and had high capitalized values, having a structure of
assets and liabilities well established.

Banking assets and liabilities in 2006
Table no. 6
Assets Value Liabilities Value
Total assets, of which: 175460,1 Total liabilities, of which: 175460,1
- external assets, out of which: 4635,4 - external liabilities, of which: 39456,2
§ deposits with foreign banks 2991,1 § loans from foreign banks 20484,6
- internal assets, of which: 170824,7 § deposits of foreign banks 8522,2
§ cash 2226,5 - internal liabilities, of which: 136003,9
§ government credit 93283,4 § deposits of non-bank clients 96581,0
o retail loans 39271,1 o retail deposits 44319,5
o corporate loans 54012,2 o corporate deposits 52261,5
§ Government credits 2812,9 § government deposits 5423,5
§ Interbank assets 61303,8 § capital accounts 20777,9
§ other assets 11198,0 § interbank liabilities 6248,4
§ other liabilities 6973,0
Source: BNR Report
In the period after 2006, the issuance of domestic bonds in domestic

currency has developed, the issuance has increased, the participation of the
issuers on the international capital market has changed, BRD being the first to
be in this situation.
Interest rates on the market must be interpreted in three directions.
Depositors’ interest, which constitutes credit - source attracted; it had an
oscillation lately in a situation that is not really great. It is also about interest
on loans and deposits of depositors with commercial banks. The banking
system is quite deficient in the sense that there is a difference between interest
on credits taken in lei on the Romanian market compared to the interest on
loans taken from the foreign market.
At the end of 2006, commercial banks reached 4401 territorial units.
The CEC continues to have the largest bank network - 1391 units. The share
of the CEC in the national banking network in 2006 was 31.6%. Also, the
Carpathian Commercial Bank has strengthened, as well as Banca Transilvania
and other banks that have appeared in the meantime.

Situation of the number of banking units of the main banking operators
Table no. 7
Number of units
BRD 600
BCR 473
Banca Transilvania 341
Raiffeisen Bank 265
Banca Comercială Carpatica 215
Source: banks’ websites
Efficiency indicators of the banking system increased, as the first

10 banks held 79.1% of the assets of the entire system to be BCR, BRD,
Riffeisen, HVB Țiriac, Transilvania, Bankpost, ING Bank, Alpha Bank, ABN
Amro and Volsbank. Their assets and market share are shown in the following
table.
The top ten banking operators on the Romanian market

Table no. 8
Assets
Market share (%)
Billion lei
BCR 13,33 26,2
BRD 8,28 16,3
Raiffeisen Bank 4,09 8,0
HVB-Țiriac 2,60 5,1
Banca Transilvania 2,39 4,7
Bancpost 2,28 4,5
ING Bank 2,14 4,2
Alpha Bank 2,11 4,2
ABN Amro 1,56 3,1
Volksbank 1,38 2,7
Source: BNR Report
The degree of concentration in the banking system continued to

grow, but remained in the bottom area of the concentration demanded by
developments during this period. The ”Herfindal Hirschman (HH), indicator,
used to assess the degree of concentration, shows that in Romania it continues
to grow. This is due to the improvement of the position of the first two banks in
the national system, namely BCR and BRD, which strengthened their market
position to 26.2% and 16.3%, respectively.

Conclusion
From the authors’ study, it is concluded that a country’s banking system
is a fundamental necessity to ensure a country’s economy evolves in terms that do
not affect macroeconomic stability. The Romanian banking system has developed
since the 1860s so far, and has gone through all stages of the Romanian society.
On this background, without denying the necessity of a banking system, some
contradictory developments appeared, most of them referring to the structure of
the banking system, the growth or decrease of the number of banks, most of them
being assimilated or bankrupted depending on the capacity and strategy used. the
banking system of a country must be strictly in line with the provisions of the
Basel I, II and III agreements, which have nothing but the consolidation of the
banking system. Also, in European and wider international terms, we are talking
about the emergence of Basel IV that will be brought to the reality that they are
going through and the economies of the countries we are discussing.
References
1. Aizenman, J. (2010). Macro Prudential Supervision in the Open Economy, and the
Role of Central Banks in Emerging Markets, Open Economies Review, 21 (3), 465-
482
2. Anghel, M.G. (2015). Model of Analysis of Electronical Instruments Services in
Romania. Theoretical and Applied Economics, XXII (4) (605), Winter, 113-120
3. Anghel, M.G. (2014). Study on Romania’s Banking System during the period 2009
– 2013. ART ECO - Review of Economic Studies and Research, 5 (4), 69-78
4. Anghelache, C. (2017). România 2017. Starea economică la un deceniu de la
aderare, Editura Economică, Bucureşti
5. Anghelache, C., Sfetcu, M. and Bodo, G. (2017). Analysis of Banking Risks in the
Context of The Basel Agreements. Romanian Statistical Review, Supplement, 12,
83-89
6. Anghelache, C., Marinescu, I.A., Mirea, M. (2017). Models of Insolvency Risk
Analysis in Financial and Banking Institutions. Romanian Statistical Review,
7. Anghelache, C., Anghelache, C.S. and Sfetcu, M. (2009). Analiza riscurilor în
contextul pieţei bancare româneşti. Supliment al Revistei Române de Statistică, 6,
iunie, 62-66
8. Bianchi, F. and Melosi, L. (2018). Constrained Discretion and Central Bank
Transparency, Constrained Discretion and Central Bank Transparency. The Review
of Economics and Statistics,100 (1), 187-202
9. Eicher, T. and Leukert, A. (2009). Institutions and Economic Performance:
Endogeneity and Parameter Heterogeneity. Journal of Money, Credit and Banking,
41 (1), Blackwell Publishing, 197-219
10. Levine, R., Lin, C., Wang, Z. and Xie, W. (2018). Bank liquidity, credit supply,
and the environment, NBER Working Paper no. 24375
11. Riboni, A., Ruge-Murcia, F. J. (2008). The dynamic (in)efficiency of monetary
policy by committee. Journal of Money, Credit and Banking 40(5), 1001–1032

Noţiuni privind apariţia şi evoluţia pieţei
monetar-valutare
Drd. Doina AVRAM (doina.avram@gmail.com)
Drd. Doina BUREA (doina.burea@yahoo.com)
Abstract
În acest articol, autorii au căutat să se concentreze pe a prezenta
piața valutar-monetară care s-a dezvoltat în strânsă concordanță cu evoluția
sistemului social fiind determinată desigur de funcționarea pieței libere,
apariția și dezvoltarea sistemului bancar, plățile interne și externe, masa
monetară, existența schimburilor internaționale ș.a.m.d. Nici o țară nu poate
să se dezvolte autarhic, ea trebuie să adere la schimburile internaționale, de
cooperare și colaborare economică tehnico-științifică. Desigur, din cele mai
vechi timpuri practicarea schimburilor de mărfuri la un preț care asigură
circuitul economic bani-marfă-bani sau marfă-bani-marfă, depinde cum dorim
să interpretăm, un rol important l-a avut piața monetar-valutară. Sistemul
bancar a avut o consecință deosebită, deoarece a mijlocit interschimbul care
s-a dezvoltat de-a lungul timpului și a reprezentat perspectiva perfecționării
acestuia. Autorii pun accentul pe a prezenta piața monetar-valutară bazată pe
moneda națională care deși a suferit unele transformări ea a trebuit pusă în
concordanță cu piața monetar-valutară internațională. Posibilitatea și nevoia
de a controla corelația dintre nevoile și masa monetară au fost ale băncii
naționale care a urmărit în mod permanent o corelare a acestuia. Sigur,
piața monetar-valutară este analizată și în conjunctura în care apar elemente
specifice pieței libere, cum ar fi inflația, cea care duce uneori la rezultate
concrete reale care pot fi apreciate numai după ce acestea sunt definitive. În
felul acesta ne dăm seama de o evoluție concretă, care s-a manifestat în piață,
de nevoia de masă monetară suplimentară sau dimpotrivă, de retragere a unei
părți din masa monetară. Cunoaștem că, acele crize financiar-economice sunt
determinate și de faptul că pe piața liberă, piața monetar-valutară există o
masă mai mare decât necesarul, care duce la explozia inflației și pe cale de
consecință la posibilitatea declanșării unor iregularități pe care le resimte

piața. Desigur, în strategia pe care trebuie să o aibă de a corela masa monetară
cu nevoile pieței monetar-valutară banca națională este cea care joacă un rol
important pe plan intern, dar și pe plan extern. Independența operațională
a băncii naționale asigură consolidarea credibilității, stabilirea secorului
financiar, atenuarea substanțială a dominației fiscale și întărirea capacității
de prognoză efectivă a ratei inflației care este la baza asigurării valorilor
reale din piața monetar-valutară. Autorii recurg la o analiză mai atentă a
ultimelor aspecte care au apărut pe piața monetar-valutară și în felul acesta
ajung în zilele noastre când ca participantă la Uniunea Europeană, România
trebuie să-și însușească o serie de elemente care derivă din directivele Uniunii
Europene cum ar fi rata dobânzii de politică monetară, nivelul și controlul
inflației, rezervele internaționale și multe alte elemente care sunt specifice
pieței monetar-valutare.
Cuvinte cheie: curs de schimb, valută, masă monetară, creștere
economică, rata dobânzii
Clasificarea JEL: E43, E51, F31
Introducere
În studiul evoluției pieței monetar-valutare s-a avut în vedere faptul
că românia participă la o serie de tranzacții internaționale, la o serie de
schimburi, în care moneda națională (leul) este pusă în corelație cu celelalte
valute. Aprecierea nivelului de dezvoltare al unei țări se face prin paritatea
puterii de cumpărare, context în care salariul real dintr-o țară deflatat se pune
în concordanță cu aceeași mărime exprimată într-o monedă unică, să spunem
dolari pentru toate țările analizate așa încât astfel să rezulte nivelul de evoluție
a fiecărei țări, în măsura în care această evoluție a fiecărei țări asigură o
stabilitate și o posibilă creștere a standardului de viață. Desigur, politica de
curs de schimb a băncii naționale este una importantă în sensul că asigură
menținerea flexibilității a cursului de schimb pe un interval de termen mai lung
descurajând influxul de capital speculativ și asigurarea pe cale de consecință
a rezervelor valutare. Politica băncilor comerciale este coordonată de către
banca națională, de aceea de cele mai multe ori caracteristicile strategiei
monetar-valutare pleacă de la nevoia de a stabili strategia de previziune și
țintire a inflației așa încât valoarea reală a resurselor monetar-valutare să nu
se îndepărteze de nevoile economiei și mai ales să asigure și posibilitatea
ca macrostabilizarea să fie un proces continuu și pe această cale să se evite
alunecările .într-o direcție sau în alta. Desigur, autorii se axează și pe pârghia
ratei dobânzii care este utilizată în cadrul strategiei ținând seama de contextul
intensificării fluxurilor financiare care impun și unele restricții monetare într-
un sens mai larg. Liberalizarea contului de capital s-a realizat și în România

dar cu mai multă întârziere față de alte țări din Europa Centrală și de Est,
așa încât aceasta a contribuit la menținerea unor perturbații punând chiar în
discuție stabilitatea macroeconomică.
Literature review
Anghel (2015) a efectuat un studiu privind evoluția indicatorilor de
structurare a masei monetare în România. Anghel (2015) a analizat agregatele
monetare în România și a studiat corelațiile dintre acestea și unele variabile
macroeconomice. Anghel (2015) a analizat principalele instrumente de politică
monetară. Anghelache, Jweida, Popovici and Stanciu (2016) au studiat legătura
dintre investiţiile străine directe şi export în România. Anghelache, Burea and
Ursache (2017) au analizat interconexiunile care se stabilesc între indicatorii
balanţei de plăţi şi indicatorii macroeconomici de rezultate, utilizând, în acest
sens, relaţii statistico-matematice relevante. Belongia and Ireland (2015)
au subliniat că toate perturbările monetare au o componentă cantitativă
importantă, care este captată de mișcările într-un agregat monetar corect
măsurat. Anghelache, Anghelache and Anghel (2016) au analizat comerţul
internaţional al României în decursul ultimilor ani, fiind evidenţiate segmentele
de date care descriu cele mai favorabile evoluţii ale indicatorilor analizaţi.
Anghelache, Anghelache, Panait and Jweida (2016) au studiat evoluțiile recente
ale comerțului internațional al României, contribuția partenerilor externi la
realizarea rezultatelor înregistrate, măsurate prin indicatori relevanți, dinamica
soldului financiar al comerțului exterior. Anghelache, Anghelache and Anghel
(2014) au studiat indicatorii situației bugetare și monetare a României. Belongia
and Ireland (2006) au analizat aspecte referitoare la canalele de transmitere
monetară. Doepke and Schneider (2017) au discutat despre alegerea optimă
a „zonelor valutare” atunci când există variații în intensitatea comerțului în
interiorul și între regiuni. Primiceri (2005) a studiat posibilitatea utilizării
vectorilor autoregresivi în politica monetară. Woodford (2008) a considerat
necesară atribuirea unui rol important urmăririi creșterii agregatelor monetare
atunci când se iau decizii privind politica monetară.

Piața monetar-valutară s-a dezvoltat în strânsă concordanță cu evoluția
sistemului social, fiind determinată de funcționarea pieței libere, existența
sistemului bancar, practicarea metodelor de plată internă și externă, de
necesitatea masei monetare, în sens restrâns și larg, de existența schimburilor
internaționale, a operațiunilor de arbitraj valutar-monetar.
Din cele mai vechi timpuri s-a trecut la practicarea schimburilor de
mărfuri pentru un preț care asigură în felul acesta circuitul economic bani-

marfă-bani sau marfă-bani-marfă, oricum am lua-o, pentru că este un flux în
cadrul ciclului economic național care impune o anumită strategie, un anumit
echilibru și, pe această cale, realizarea schimburilor comerciale, efectuarea
plăților interne și externe.
Încă de la apariția sistemului bancar, pe măsura dezvoltării și consolidării
acestuia, s-a pus problema existenței valutelor, acestea reprezentând moneda
națională a fiecărei țări, având un grad de acoperire în rezervele naționale, pe
plan general înțelegându-se la început acoperirea într-o cantitate de aur.
Moneda națională trebuie ajustată la valoarea pieței internaționale.
Aceasta se realizează prin cursul de schimb.
Interschimbul s-a dezvoltat încă înainte de 1918. La reîntregirea
statului român, acestea s-au consolidat și a apărut din ce în ce mai necesar
întrucât schimbul de bunuri și servicii a existat, s-a dezvoltat și consolidat.
Indiferent de nivelul înregistrat în evoluția economică a fiecărui stat,
neexistând posibilitatea de dezvoltare autarhică, s-au dezvoltat și au devenit
necesare schimburile internaționale.
Masa monetară reprezintă cantitatea de monedă națională existentă
pe plan intern la un moment dat. Din punct de vedere financiar-bancar, ea
trebuie analizată ca masă monetară M1 și masă monetară M2. Indiferent de
forma în care masa monetară se află pe piață, excesul de masă monetară poate
determina inflația, iar insuficiența masei monetare îngreunează schimburile
din piața liberă, fiind necesară completarea masei monetare prin tragere
suplimentară de către banca centrală.
Masa monetară și piața valutară au existat și înainte de primul război
mondial, și în perioada interbelică, șu după cel de al 2-lea război mondial, și
în sistemul socialist în perioada 1945-1989.
Moneda națională, în toate aceste etape, a suferit reforme, pentru că
trebuiau puse în acord evoluția pieței producătoare de bunuri și servicii cu
posibilitățile de comercializare internă și externă.
Întotdeauna există posibilitatea de a considera masa monetară în
acord cu cerințele pieței interne. Putem aprecia că din totdeauna s-au utilizat
strategii ale pieței monetar – valutare iar ulterior putem vorbi despre politici
ale pieței monetar – valutare în acest domeniu.
Dacă am pune problema unei analize mai adânci, am considera că
politicile și piețele monetar-valutare, internă și internațională, au avut un rol
determinant în evoluția economiei.
În anul 2007 România a aderat la Uniunea Europeană, care s-a
confruntat cu elaborarea și aplicarea unei politici monetare care a fost
influențată, uneori provocată, de numeroase evenimente care și-au pus
amprenta.

Mediul de implementare a politicii monetare a fost inițial lipsit de
omogenitate, existând din păcate 3 perioade: o perioadă de pre-criză, anii
2007-2008, o perioadă de criză, anii 2008-2009 și o perioadă post-criză. În
aceaste perioade, în care criza economico-financiară și-a pus amprenta asupra
evoluției pe plan mondial, s-a pus problema reconfigurării, cel puțin la nivel
teoretic, a modului în care sunt formulate politicile monetare precum și rolul
acestor politici în mix-ul de politici care să permită asigurarea stabilității
macroeconomice și financiare.
Reconsiderarea politicilor monetare a fost de fiecare dată influențată
și urgentată de crizele economice care au apărut și au avut efecte pe plan
general. Cadrul de gândire convențională a fost neconvingător și de aceea s-a
pus problema coordonării unor politici macroeconomice (monetară, fiscală
și venituri), dar și prudențiale pentru a asigura o stabilitate (macrostabilitate)
economică și financiară.
În cadrul politicii monetar-valutare s-a pus problema practicării unei
strategii care să aibă în centrul atenției prognozarea inflației, așa încât regimul
de flotare a cursului de schimb și convertibilitatea monedei naționale să aibă
un efect stabilizator asupra pieței interne.
În perioada post-aderare s-a evidențiat că politica monetară are un
caracter anti-ciclic, adică trebuie să țină seama de posibilitatea apariției
unor evenimente în piața financiar-valutară, care trebuie să aibă în vedere
elementele care dau macrostabilitatea economiei.
Rata inflației este, de asemenea, un element important, deoarece
rezultatele concrete, reale pot fi apreciate numai după deflatare, care
evidențiază evoluția concretă care s-a manifestat în piață.
Politica economico-financiară este esențială și în determinarea
politicilor monetare. De cele mai multe ori, caracteristicile strategiei monetar-
valutare pleacă de la nevoia de a stabili strategia de țintire directă a inflației.
Adoptarea noii strategii de politică monetară este impusă de slăbirea
relației dintre agregatele monetare și rata inflației în sensul că trebuie corelată
masa monetară cu cerințele pieței libere, adică cu raportul cerere-ofertă.
Strategia de țintire a inflații este de fapt angajamentul față de stabilirea
prețurilor ca obiectiv primordial al politicii monetare, pe baza căreia Banca
Centrală își asumă responsabilitatea de a controla piață monetar-valutară așa
încât aceasta să nu aibă distructive asupra pieței interne.
În strategia practicată de Banca Națională, se are în vedere independența
operațională deplină a Băncii Naționale, consolidarea credibilității, stabilitatea
sectorului financiar, atenuarea substanțială a dominației fiscale și întărirea
capacității de țintire efectivă a inflației.

Cu privire la cursul de schimb, trebuie observat că se impune
menținerea unei flotări controlate a monedei naționale, astfel încât să poată fi
atenuate situațiile excesive. Obiectivele politicii de curs de schimb ale Băncii
Naționale au constat în menținerea flexibilității în ambele sensuri a cursului
de schimb, într-un interval pe termen lung, descurajarea influxurilor de capital
speculativ și asigurarea rezervelor valutare.
Pârghia ratei dobânzii a fost utilizată mai mult, după stabilirea
strategiei având în vedere că, în contextul intensificării fluxurilor financiare,
se impun și unele restricții monetare în sens larg. Astfel, s-au utilizat unele
mecanisme ale rezervelor minime obligatorii, s-a pus problema ca aceste
rezerve valutare să fie în concordanță cu implicarea băncilor comerciale în
piață și, în ultimul rând, diversificarea instrumentului aflat la dispoziția Băncii
Centrale pentru a evita elementele speculative dăunătoare pieței.
Liberalizarea contului de capital a fost efectuată în România cu multă
întârziere față de celelalte țări din Europa Centrală și de Est. Amânarea, sau
întârzierea, a fost determinată de o strategie proprie, care, în primul rând, a
recurs la o abordare gradată a reformelor structurale, respectiv a programelor
de macrostabilizare.
Liberalizarea contului de capital a fost amânată până când s-a
constituit sistemul bancar, s-a consolidat/consolidat și sectorul financiar așa
încât fluxurile de capital să aibă un potențial de reversibilitate. De asemenea,
a fost necesar ca banca centrală (BNR) să ajungă la un nivel satisfăcător de
acoperire a împrumuturilor cu rezerve valutare. Acest obiectiv s-a îndeplinit
abia în deceniul 2001-2010.
Ultimele etape de consolidare a liberalizării contului de capital au avut
la bază principii, cum sunt: liberalizarea intrărilor și ieșirilor de capitaluri;
liberalizarea fluxurilor pe termen mediu și lung; liberalizarea investițiilor
directe; respectarea succesiunii bănci –firme - gospodării, care toate trebuiau
aduse la același numitor.
În perioada post – aderare la Uniunea Europeană, Banca Națională a
imprimat politicii monetare un caracter pe cât posibil anticiclic, adică s-a avut
în vedere ca evoluțiile să fie dintre cele mai clar exprimate și să corespundă
criteriilor de liberalizare a intrărilor și ieșirilor de capital.
De aceea, mecanismul rezervelor minime obligatorii, impuse de-a
lungul anilor 2007-2008, a continuat să fie elementul de control al activității de
consolidare a mișcării capitalului. În perioada 2007-2008 când s-a concretizat
prin efecte negative declanșarea crizei economico-financiare, efectul a fost
devastator comparativ cu alte țări din Europa sau din altă parte a lumii.

Dinamica ratei dobânzii de politică monetară
Figura 1
,* F
,+
<
1
8
*
+

+6 +6

+6

+6
+6
+6

+<
+<

+<

+<
+<
+<

+>
+>

+>

+>
+>
+>

,+
,+

,+

,+
,+
,+

,,
,,

,,

,,
,,
,,

,*
,*

,*

,*
,*
,*

,@
,@

,@

,@
,@
,@

,8
,8

,8

,8
,8
,8
!
4-3

Evoluția ratelor rezervelor minime obligatorii
Figura nr. 2
Ratele rezervelor minime obligatorii
%
45
lei
40
valută
35
30
25
20
15
10
0
mar.07
mar.08
mar.09
mar.10
mar.11
mar.12
mar.13
mar.14
sep.07
sep.08
sep.09
sep.10
sep.11
sep.12
sep.13
sep.14
mai.07
nov.07
mai.08
nov.08
mai.09
nov.09
mai.10
nov.10
mai.11
nov.11
mai.12
nov.12
mai.13
nov.13
mai.14
nov.14
iul.07
iul.08
iul.09
iul.10
iul.11
iul.12
iul.13
iul.14
ian.07
ian.08
ian.09
ian.10
ian.11
ian.12
ian.13
ian.14
Sursa: BNR

Din studiul celor două grafice rezultă clar și evoluția oscilantă a ratei
inflației, marcată de șocurile multiple date de piață, de reducerea activității
macroeconomice și alte fenomene similare.
Dinamica inflației în România în perioada 2005-2016

Figura nr. 3
procente 2008 S2: 2010 S2:
- creşterea preţurilor - majorarea cotei TVA
2007 S2 - 2008 S1: administrate - creşterea preţurilor
10 - ofertă deficitară de administrate, a preţurilor
2011 S1:
produse alimentare alimentelor şi petrolului
- creşterea preţurilor locale şi internaţionale
- creşterea preţurilor 2009 T1: ale materiilor prime agricole
9 administrate şi a - majorarea accizei - majorarea preţului petrolului
preţului petrolului la tutun
8 - deprecierea leului
2012 S2:
- recoltă scăzută
7 - creşterea preţurilor
2013 T1:
administrate
- creşterea tarifelor la
6 electricitate
- ofertă redusă de bunuri
alimentare
5 - majorarea accizelor
3 Ţintă staţionară multi-anuală: 2,5%
2
2013 S2 - 2014 S1:
2014 S2 - 2015 1M:
1 - recoltă abundentă
- scăderea preţului petrolului
- scăderea cotei TVA la
- abundenţă de produse
unele produse de panificaţie
alimentare
0
dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec.
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Notă: Lăţimea intervalului de variaţie este de ±1 punct procentual.
Sursa: INS, BNR
Politica de curs de schimb este una dintre fețele cele mai interesante pe
care le-a avut România în perioada de după 1990 până în prezent. Provocările au
fost atât de mari încât cursul de schimb a avut oscilații deosebite, determinând
degradarea valorii monedei naționale care, în 2005, a trebuit să fie denominată.
Constrângerea exercitată la intrările mari de capitaluri a fost suficient
de puternică pentru a pune Banca Centrală în situația de a controla regimul de
flotare controlată a leului și, apoi, de impunere a unei strategii de țintire directă a
inflației. Cunoaștem că inflația este determinată, de cele mai multe ori, de raportul
dintre masa monetară existentă în circulație în plan național dar și internațional
și modalitatea de a oferi în piață bunuri și servicii la acest nivel. Degradarea
raportului în favoarea masei monetare duce, inevitabil, la creșterea inflației. De
aceea, băncile centrale au în vederea menținerea echilibrului care trebuie să existe
permanent între masa monetară și volumul de bunuri și servicii existente pe piață.
În aceste condiții, după declanșarea crizei globale, intervențiile
valutare ale Băncii Naționale au avut în vedere, în primul rând, evitarea unor
deprecieri prea mari ale cursului de schimb, pentru a nu se ajunge în situații

de compromitere a valorii și stabilității monedei naționale. Dacă am fi avut un
curs de schimb fix, sectorul real al economiei ar fi suportat povara ajustării
economice, dar cu efecte dezastruoase în plan social.
Rezervele constituite de Banca Națională au evoluat, întrucât avem în
vedere rezervele internaționale pe care România le-a creat în această perioadă.
Rezervele internaționale ale României

Figura nr. 4
(5'
-+ ,+
8- >
8+ <
@- 6
@+ 1
*- -
*+ 8
,- @
,+ *
- ,
+ +
*++- *++1 *++6 *++< *++> *+,+ *+,, *+,* *+,@ *+,8
4B'

J
J
3

!
4-3

În politica generală a Băncii Naționale întreaga politică de urmărire
a cursului de schimb, pentru protejarea stabilității monedei naționale și
asigurarea unei macrostabilități, s-a făcut în paralel cu politica de țintire a
inflației. Astfel, pe lângă datele certe calculate de Institutul Național de
Statistică, la rândul ei Banca Națională a României acordă atenție analizei
și previziunii evoluției inflației. Aceasta a avut un caracter permanent și s-a
realizat ca urmare a unei politici strânse și de colaborare între Banca Națională
și Institutul Național de Statistică.
Concluzii
Sistemul monetar-valutar în orice țară este un element important care
asigură o corectă apreciere a rezultatelor obținute de o țară într-o perioadă
de timp sau alta, asigură participarea la fluxurile internaționale economice
și tehnico-științifice, asigură prin rata cursului de schimb posibilitatea de a
dezvolta relații economice internaționale echilibrate care să se reflecte în cele din
urmă în echilibrul sistemului economico-social concretizat prin produsul intern
brut, indicatorul cel mai complex de rezultate, realizat într-o perioadă de timp. În
altă ordine de idei, piața monetar-valutară se schimbă, ajungând să aibă anumite
caracteristici specifice calității de membru al Uniunii Europene, în cadrul acestui

sistem. Desigur, directivele Uniunii Europene trebuiesc implementate, România
beneficiind încă de unele perioade de tranziție dar în termeni generali va trebui
să se adapteze alinierii la aceste cerințe. În mod particular România trebuie să își
ajusteze evoluția economico-socială astfel încât să îndeplinească criteriile pentru
a fi admisă în uniunea euro. În momentul de față prin practicarea prețurilor și
altor valori economico-sociale stabilite în euro apoi transformate în lei deși nu
este nici o lege care să poată să …acest lucru reprezintă multe derapaje care
se concretizează cel mai adesea în indicatorii pe care îi calculăm. În ultimă
instanță piața monetar-valutară a României trebuie conectată și pusă în strânsă
concordanță cu piața monetar-valutară din Uniunea Europeană, din Europa
precum și din restul țărilor. De-a lungul timpului a existat preocuparea pentru a
se perfecționa această piața monetar-valutară dar ea trebuie să fie sub directa, sub
directa viziune, sub directul control și supraveghere a Băncii Centrale.
Bibliografie
1. Anghel, M.G. (2015). Analysis on the Indicators related to the structuring of the
Monetary Mass in Romania after the adhesion to the European Union. Romanian
Statistical Review Supplement, 63 (6), 26-33
2. Anghel, M.G. (2015). Analiză financiar-monetară, Editura Economică, Bucureşti
3. Anghel, M.G. (2015). Monedă. Teorie şi studii de caz, Editura Artifex, Bucureşti
4. Anghelache, C., Jweida, I.J., Popovici, M. and Stanciu, E. (2016). Analysis of
the correlation between direct foreign investment and export. Romanian Statistical
Review, Supplement, 10, 78-84
5. Anghelache, C., Burea, D. and Ursache, A. (2017). The main interconnections
between balance of payments indicators and the macroeconomic aggregates
results. Romanian Statistical Review, Supplement, 3, 189-196
6. Anghelache, C., Anghelache, G.V. and Anghel, M.G. (2016). Analysis of the
Evolution of Romanian Foreign Commercial Exchange. Romanian Statistical
Review Supplement, 3, 82-90
7. Anghelache, C., Anghelache, G., Panait, M. and Jweida, I.J. (2016). The Analysis of
International Trade of Romania. Romanian Statistical Review Supplement, 12, 91-98
8. Anghelache, C., Anghelache, G.V. and Anghel, M.G. (2014). Indicators of
Romania’s Budget and Monetary Situation, International Symposiom „Strategies
for Romania’s Economic Evolution - Measures for Relaunching”, Bucharest, 82-83
9. Belongia, M. and Ireland, P. (2015). Interest Rates and Money in the Measurement
of Monetary Policy. Journal of Business & Economic Statistics, 33 (2), Taylor &
Francis Journals, 255-269
10. Belongia, M. and Ireland, P. (2006). The Own-Price of Money and the Channels
of Monetary Transmission. Journal of Money, Credit, and Banking, 38, 429-445
11. Doepke, M. and Schneider, M. (2017). Money as a Unit of Account. Econometrica,
85, Econometric Society, pages 1537-1574
12. Primiceri, G. (2005). Time Varying Structural Vector Autoregressions and
Monetary Policy. Review of Economic Studies, 72, 821-852
13. Woodford, M. (2008). How Important Is Money in the Conduct of Monetary Policy?.
Journal of Money, Credit and Banking, 40 (8), Blackwell Publishing, 1561-1598

CONCEPTS ON THE APPEARANCE AND
EVOLUTION OF THE MONEY-CURRENCY
MARKET
Doina AVRAM Ph.D Student (doina.avram@gmail.com)
Doina BUREA PhD Student (doina.burea@yahoo.com)
Abstract
In this article, the authors sought to focus on presenting the currency-
money market that developed in close consistency with the evolution of the
social system, being determined of course by the functioning of the free market,
the emergence and development of the banking system, internal and external
payments, money, international exchanges, and so on No country can develop
autarchically, it must adhere to international exchanges, cooperation and
technical-scientific economic collaboration. Of course, since ancient times,
the exchange of commodities at a price that provides the economic money-
money-money or commodity-money-commodity circuit, depends on how we
want to interpret, a currency-currency market has played an important role.
The banking system had a special effect because it mediated the interchange
that has developed over time and represented the prospect of improving it. The
authors emphasize the presentation of the monetary-currency market based on
the national currency, which, although undergoing some transformations, had
to be reconciled with the international monetary and foreign exchange market.
The possibility and the need to control the correlation between needs and
money supply were the national bank that consistently pursued its correlation.
Of course, the money-market is also analyzed in the context of specific free
market elements, such as inflation, which sometimes leads to real concrete
results that can only be appreciated after they are definitive. In this way, we
are aware of a concrete evolution that has manifested itself in the market,
the need for additional monetary mass or, on the contrary, the withdrawal
of some of the money. We know that those financial and economic crises are
also determined by the fact that in the free market, the money-market has
a larger mass than necessary, which leads to the explosion of inflation and
consequently to the possibility of triggering irregularities that the market

. Of course, in the strategy that needs to be matched to the money-market
needs of the money market, it is the national bank that plays an important
role internally and externally. The operational independence of the national
bank ensures the consolidation of credibility, the establishment of the financial
sector, the substantial mitigation of fiscal domination, and the strengthening
of the effective forecasting capacity of the inflation rate, which is at the basis
of ensuring real values in the money-market. The authors resort to a closer
analysis of the latest issues that have emerged in the money-market and in this
way come to the present day as a participant in the European Union, Romania
has to acquire a series of elements deriving from EU directives as such as the
monetary policy rate, the level and control of inflation, international reserves
and many other elements that are specific to the money-market.
Keywords: exchange rate, currency, money supply, economic growth,
interest rate
JEL Classification: E43, E51, F31
Introduction
In the study of the evolution of the currency-exchange market it
was taken into account that Romania participates in a series of international
transactions, at a series of exchanges, in which the national currency (the leu)
is correlated with the other currencies. The assessment of a country’s level of
development is done through purchasing power parity, in which context the
real wage in a deflated country is consistent with the same size expressed in a
single currency, to say dollars for all the analyzed countries so that the level
of evolution of each country results, to the extent that this evolution of each
country ensures stability and a possible increase in the standard of living. Of
course, the exchange rate policy of the national bank is important in that it
ensures that exchange rate flexibility is maintained over a longer period of
time by discouraging speculative capital inflows and consequently securing
foreign exchange reserves. The commercial banks’ policy is coordinated
by the national bank, which is why most of the features of the monetary-
foreign exchange strategy go from the need to set inflation forecasting and
targeting strategy so that the real value of monetary-currency resources does
not deviate from the needs of the economy and, above all, to ensure that
macrostabilization is a continuous process, and in this way avoid sliding in
one direction or another. Of course, the authors also focus on the leverage of
the interest rate that is used in the strategy, taking into account the context of
the intensification of financial flows that impose some monetary restrictions
in a broader sense. Liberalization of the capital account was also achieved
in Romania, but with more delay than other Central and Eastern European

countries, so it helped to maintain disturbances even putting into question
macroeconomic stability.
Literature review
Anghel (2015) conducted a study on the evolution of the indicators
of the structure of the money supply in Romania. Anghel (2015) analyzed
the monetary aggregates in Romania and studied the correlations between
these and some macroeconomic variables. Anghel (2015) analyzed the main
monetary policy instruments. Anghelache, Jweida, Popovici and Stanciu (2016)
studied the link between foreign direct investment and export to Romania.
Anghelache, Burea and Ursache (2017) analyzed the interconnections
between balance-of-payments indicators and output indicators, using relevant
statistical and mathematical relationships. Belongia and Ireland (2015)
pointed out that all monetary disturbances have an important quantitative
component, which is captured by movements in a properly measured
monetary aggregate. Anghelache, Anghelache and Anghel (2016) analyzed
Romania’s international trade over the past years, highlighting the data
segments describing the most favorable evolutions of the analyzed indicators.
Anghelache, Anghelache, Panait and Jweida (2016) have studied the recent
developments in international trade in Romania, the contribution of external
partners to the achievement of the recorded results, measured by relevant
indicators, the dynamics of the foreign trade financial balance. Anghelache,
Anghelache and Anghel (2014) studied the indicators of the budgetary and
monetary situation of Romania. Belongia and Ireland (2006) looked at issues
related to money transmission channels. Doepke and Schneider (2017)
discussed the optimal choice of „currency zones” when there are variations
in trade intensity within and between regions. Primiceri (2005) studied the
possibility of using autoregressive vectors in monetary policy. Woodford
(2008) considered it necessary to assign an important role to the pursuit of
monetary aggregates growth when deciding on monetary policy.

The money-currency market developed in close consistency with the
evolution of the social system, being determined by the functioning of the
free market, the existence of the banking system, the practice of internal and
external payment methods, the need for money, in a narrow and wide sense,
of currency-monetary arbitrage operations.
Since ancient times, it has been the practice of exchanging commodities
for a price that in this way provides the money-money-money or commodity-
money-commodity economic circuit anyway we take it because it is a flow

within the national economic cycle which imposes a certain strategy, a certain
balance and, in this way, the realization of trade, the making of internal and
external payments.
Since the emergence of the banking system, as it developed and
strengthened, the question of the existence of currencies, which represented
the national currency of each country, was covered by the national currency
reserves, with a general understanding of the coverage in a quantity Golden.
The national currency must be adjusted to the value of the international
market. This is done through the exchange rate.
The interchange was developed even before 1918. At the reunification
of the Romanian state, they became more and more necessary as the exchange
of goods and services existed, developed and consolidated.
Regardless of the level recorded in the economic evolution of each
state, without the possibility of autarchic development, international exchanges
have developed and become necessary.
Monetary money is the amount of national currency domestically at
a time. From the financial and banking point of view, it should be analyzed as
M1 and M2. Irrespective of the form in which money is on the market, excess
money supply can cause inflation, and shortage of money makes it harder
to trade in the open market, and it is necessary to supplement the money by
drawing extra money from the central bank.
Monetary and foreign exchange markets existed before World War
I, and in the interwar period, after the Second World War, and in the socialist
system between 1945 and 1989.
The national currency has undergone reforms at all of these stages,
because the evolution of the goods and services market has to be reconciled
with the internal and external marketing opportunities.
There is always the possibility of considering the money in line with
the requirements of the internal market. We can appreciate that forever money-
market strategies have been used, and then we can talk about monetary-
currency market policies in this area.
If we question the deeper analysis, we believe that monetary and
foreign exchange, domestic and international policies and markets have
played a decisive role in the evolution of the economy.
In 2007, Romania joined the European Union, which has been
confronted with the elaboration and implementation of a monetary policy
that has been influenced, sometimes provoked, by numerous events that have
made its mark.
The monetary policy implementation environment was initially
unmatched, with three periods unfortunately: a pre-crisis period, 2007-2008, a

crisis period, the years 2008-2009 and a post-crisis period. At these times, when
the economic and financial crisis has put its mark on global developments, the
question of reconfiguration, at least theoretically, of how monetary policies
are formulated and the role of these policies in the mix of money policies to
ensure macroeconomic and financial stability.
The rethinking of monetary policies has always been influenced and
urged by the economic crises that have occurred and have had overall effects.
The conventional thinking framework has been unconvincing and that is
why the issue of coordinating macroeconomic (monetary, fiscal and revenue)
policies has been prudent in order to ensure economic and financial stability
(macrostability).
The monetary-foreign exchange policy has put the question of
practicing a strategy that focuses on inflation forecasting, so that the float
exchange rate regime and the convertibility of the national currency have a
stabilizing effect on the domestic market.
In the post-accession period, it has been pointed out that monetary
policy has an anti-cyclical character, that is, it must take into account the
possibility of occurrence of events in the financial-currency market, which
must take into account the elements that give the economy macrostability.
The inflation rate is also an important element, because actual, real
results can be appreciated only after deflation, which highlights the concrete
evolution that has taken place in the market.
Economic and financial policy is also essential in determining
monetary policies. Most of the time, the characteristics of the monetary-
foreign exchange strategy stem from the need to establish a strategy for direct
inflation targeting.
The adoption of the new monetary policy strategy is imposed by
weakening the relationship between monetary aggregates and the inflation
rate in the sense that the money supply needs to be matched with the demands
of the free market, ie the supply-demand ratio.
The inflation targeting strategy is, in fact, the commitment to pricing
as the primary objective of monetary policy, on the basis of which the Central
Bank assumes responsibility for controlling the money-market so that it does
not destroy the internal market.
The National Bank’s strategy is to consider the full operational
independence of the National Bank, to strengthen credibility, to stabilize the
financial sector, to substantially reduce fiscal domination and to strengthen the
effective targeting of inflation.
With regard to the exchange rate, it should be noted that it is necessary
to maintain a controlled float of the national currency so that excessive

situations can be mitigated. The objectives of the exchange rate policy of the
National Bank were to maintain both-way exchange rate flexibility in the long
run, to discourage speculative capital inflows and to secure foreign exchange
reserves.
The interest rate leverage was used more after the strategy was set, given
that, in the context of increasing financial flows, some monetary restrictions
in the broad sense are also required. Thus, some reserve mechanisms have
been used, it has been the question that these foreign exchange reserves are
consistent with the involvement of commercial banks in the market and, lastly,
the diversification of the instrument at the disposal of the Central Bank in
order to avoid market-speculative speculation.
Liberalization of the capital account was carried out in Romania with
a lot of delay compared to the other countries in Central and Eastern Europe.
Postponement or delay was driven by a strategy that used, firstly, a gradual
approach to structural reforms and macro-stabilization programs.
Liberalization of the capital account was postponed until the banking
system was consolidated, the financial sector consolidated / strengthened so
that the capital flows had a potential for reversibility. It was also necessary
for the central bank (BNR) to reach a satisfactory level of coverage of foreign
exchange reserves. This objective was achieved only in the decade 2001-2010.
The last stages of consolidation of capital account liberalization were
based on principles such as: liberalization of capital inflows and outflows;
liberalization of medium and long-term flows; liberalization of direct
investments; respect for succession banks - companies - households, all of
which had to be brought to the same denominator.
In the post-accession period to the European Union, the National
Bank imparted to monetary policy as far as possible anticyclical, ie it was
considered that developments are among the most clearly expressed and
correspond to the criteria of liberalization of capital inflows and outflows.
Therefore, the reserve requirement mechanism imposed over the
years 2007-2008 continued to be the control element of the capital movement
consolidation activity. In 2007-2008, when triggered by the negative effects of
the economic and financial crisis, the effect was devastating compared to other
countries in Europe or elsewhere in the world.

Dynamics of the monetary policy rate
Figure 1
,* F
,+
<
1
8
*
+

+6 +6

+6

+6
+6
+6

+<
+<

+<

+<
+<
+<

+>
+>

+>

+>
+>
+>

,+
,+

,+

,+
,+
,+

,,
,,

,,

,,
,,
,,

,*
,*

,*

,*
,*
,*

,@
,@

,@

,@
,@
,@

,8
,8

,8

,8
,8
,8
!
4-3

Evolution of reserve ratios
Figure no. 2
Ratele rezervelor minime obligatorii
%
45
lei
40
valută
35
30
25
20
15
10
0
mar.07
mar.08
mar.09
mar.10
mar.11
mar.12
mar.13
mar.14
sep.07
sep.08
sep.09
sep.10
sep.11
sep.12
sep.13
sep.14
mai.07
nov.07
mai.08
nov.08
mai.09
nov.09
mai.10
nov.10
mai.11
nov.11
mai.12
nov.12
mai.13
nov.13
mai.14
nov.14
iul.07
iul.08
iul.09
iul.10
iul.11
iul.12
iul.13
iul.14
ian.07
ian.08
ian.09
ian.10
ian.11
ian.12
ian.13
ian.14
Sursa: BNR
From the study of the two charts, the oscillating evolution of the
inflation rate, marked by the multiple market shocks, the reduction of the
macroeconomic activity and other similar phenomena, is also clear.

Dynamics of inflation in Romania during 2005-2016
Figure no. 3
procente 2008 S2: 2010 S2:
- creşterea preţurilor - majorarea cotei TVA
2007 S2 - 2008 S1: administrate - creşterea preţurilor
10 - ofertă deficitară de administrate, a preţurilor
2011 S1:
produse alimentare alimentelor şi petrolului
- creşterea preţurilor locale şi internaţionale
- creşterea preţurilor 2009 T1: ale materiilor prime agricole
9 administrate şi a - majorarea accizei - majorarea preţului petrolului
preţului petrolului la tutun
8 - deprecierea leului
2012 S2:
- recoltă scăzută
7 - creşterea preţurilor
2013 T1:
administrate
- creşterea tarifelor la
6 electricitate
- ofertă redusă de bunuri
alimentare
5 - majorarea accizelor
3 Ţintă staţionară multi-anuală: 2,5%
2
2013 S2 - 2014 S1:
2014 S2 - 2015 1M:
1 - recoltă abundentă
- scăderea preţului petrolului
- scăderea cotei TVA la
- abundenţă de produse
unele produse de panificaţie
alimentare
0
dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec. dec.
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Notă: Lăţimea intervalului de variaţie este de ±1 punct procentual.
Sursa: INS, BNR
The exchange rate policy is one of the most interesting faces that
Romania has had in the period since 1990 to the present. The challenges
were so great that the exchange rate had particular fluctuations, causing the
devaluation of the national currency that, in 2005, had to be denominated.
The constraint on large capital inflows was strong enough to put the
Central Bank in a position to control the controlled leu floating regime and
then to impose a strategy of direct inflation targeting. We know that inflation is
most often determined by the ratio between the monetary mass in circulation
at national and international level and the way to offer goods and services
at this level in the market. The degradation of the ratio in favor of monetary
mass inevitably leads to an increase in inflation. That is why the central banks
have to maintain the balance that must exist permanently between the money
supply and the volume of goods and services on the market.
Against this background, after the global crisis triggered, the
NBR’s foreign exchange interventions aimed firstly at avoiding too high a
depreciation of the exchange rate in order not to compromise the value and
stability of the national currency. If we had a fixed exchange rate, the real
sector of the economy would have borne the burden of economic adjustment,
but with disastrous social effects.
The reserves set up by the National Bank have evolved since we are
considering the international reserves that Romania created during this period.

Romania’s international reserves
Figure no. 4
(5'
-+ ,+
8- >
8+ <
@- 6
@+ 1
*- -
*+ 8
,- @
,+ *
- ,
+ +
*++- *++1 *++6 *++< *++> *+,+ *+,, *+,* *+,@ *+,8
4B'

J
J
3

!
4-3

In the general policy of the National Bank, the whole policy of
pursuing the exchange rate, in order to protect the stability of the national
currency and to ensure macro-stability, was made in parallel with the policy of
inflation targeting. Thus, besides the calculated data provided by the National
Institute of Statistics, the National Bank of Romania, in turn, pays attention to
the analysis and forecast of the evolution of inflation. This was a permanent
character and was achieved as a result of a close cooperation policy between
the National Bank and the National Institute of Statistics.
Conclusion
The currency-exchange system in any country is an important element
that assures a correct appreciation of the results obtained by a country at
one time or another, ensures participation in the international economic and
technical-scientific flows, ensures through the exchange rate the possibility of
to develop balanced international economic relations that eventually reflect in
the balance of the economic and social system materialized by gross domestic
product, the most complex indicator of results achieved over a period of
time. In other news, the money and foreign exchange market is changing,
with certain characteristics specific to the membership of the European Union
within this system. Of course, EU directives need to be implemented, with
Romania still benefiting from some transition periods, but in general terms will
have to adapt alignment to these requirements. In particular, Romania needs to
adjust its economic and social development so that it meets the criteria to be
admitted to the Eurozone. At present, by practicing prices and other economic
and social values set in euros then converted into lei, although there is no law

that can ... this is a lot of slippages that most often materialize in the indicators
we calculate. Ultimately, Romania’s monetary and foreign exchange market
needs to be connected and closely aligned with the monetary and foreign
exchange market in the European Union, Europe and the rest of the countries.
Over time there has been a concern to improve this money-market, but it has
to be under direct, under direct vision, under the direct control and supervision
of the Central Bank.
References
1. Anghel, M.G. (2015). Analysis on the Indicators related to the structuring of the
Monetary Mass in Romania after the adhesion to the European Union. Romanian
Statistical Review Supplement, 63 (6), 26-33
2. Anghel, M.G. (2015). Analiză financiar-monetară, Editura Economică, Bucureşti
3. Anghel, M.G. (2015). Monedă. Teorie şi studii de caz, Editura Artifex, Bucureşti
5. Anghelache, C., Burea, D. and Ursache, A. (2017). The main interconnections
between balance of payments indicators and the macroeconomic aggregates
results. Romanian Statistical Review, Supplement, 3, 189-196
6. Anghelache, C., Anghelache, G.V. and Anghel, M.G. (2016). Analysis of the
Evolution of Romanian Foreign Commercial Exchange. Romanian Statistical
7. Anghelache, C., Anghelache, G., Panait, M. and Jweida, I.J. (2016). The Analysis of
International Trade of Romania. Romanian Statistical Review Supplement, 12, 91-98
8. Anghelache, C., Anghelache, G.V. and Anghel, M.G. (2014). Indicators of
Romania’s Budget and Monetary Situation, International Symposiom „Strategies
for Romania’s Economic Evolution - Measures for Relaunching”, Bucharest, 82-83
9. Belongia, M. and Ireland, P. (2015). Interest Rates and Money in the Measurement
of Monetary Policy. Journal of Business & Economic Statistics, 33 (2), Taylor &
Francis Journals, 255-269
10. Belongia, M. and Ireland, P. (2006). The Own-Price of Money and the Channels
of Monetary Transmission. Journal of Money, Credit, and Banking, 38, 429-445
11. Doepke, M. and Schneider, M. (2017). Money as a Unit of Account. Econometrica,
85, Econometric Society, pages 1537-1574
12. Primiceri, G. (2005). Time Varying Structural Vector Autoregressions and
Monetary Policy. Review of Economic Studies, 72, 821-852
13. Woodford, M. (2008). How Important Is Money in the Conduct of Monetary Policy?.
Journal of Money, Credit and Banking, 40 (8), Blackwell Publishing, 1561-1598

Un model clasic al investiţiilor străine directe
(ISD), specificat, parametrizat şi validat,
similar pentru România şi Bulgaria
Ec. drd. Simina - Ioana Broștescu (simina_brostescu@yahoo.com)
Universitatea din Craiova
Rezumat
O scurtă introducere sintetizează principalele teorii clasice ale
investițiilor străine directe (ISD), fiind urmată de trecere în revistă a celor
mai recente tendințe teoretice, rezultate din literatura ultimului deceniu. O
secțiune metodologică sumară, dar necesară, este urmată de prezentarea unui
model econometric al ISD clasic, specificat, parametrizat și validat în cazul
României și apoi similar și în cel al Bulgariei. Aceasta este tema care implică
discuții referitoare la viziunea aproape identică pe care investitorii o au
despre România și Bulgaria pornind de la decizia de investire în economiile
acestor țări. În același timp, articolul etapizează și redefinește un proiect mai
extins al autoarei, descris teoretic mai extins, iar practic mai restrâns, într-un
articol publicat tot în această revistă (RRS Supliment nr. 8/2017) și dedicat
unui model axat pe indicatori relativi internaționali cu putere de semnalizare
asupra investitorilor (axat pe dinamica notării riscului, indicele corupției și
al libertății economice). Demersul clasic al noii modelări are drept factori
indicatori exclusiv valorici de la împrumuturi de la bănci (IB) comerciale
și alte surse, valoare PIB-ului, formarea brută a capitalului fix (FBCF),
importuri (M) și exporturi (X). Câteva remarci finale clarifică perspectivele
acestei modelări îndreptate către unele situații interesante generate de
invalidarea altor modele clasice în cazul altor economii exsocialiste.
Cuvinte cheie: investiții străine directe (ISD), model econometric,
validare, parametrizare, împrumuturi de la bănci (IB), valoare PIB, formarea
brută a capitalului fix (FBCF), importuri (M), exporturi (X).
1. Introducere
Modelul econometric constituie o agregare a contribuţiilor conceptuale,
instrumentale, tehnicilor şi metodelor specifice atât statisticii, cât și matematicii
şi economiei. La acest tip de model ce se apropie de nouă decenii de existență,
modelul econometric financiar adaugă economia financiară şi incertitudinea sa
comensurabilă relativ cu ajutorul gândirii şi teoriei probabilităţilor. Modelarea
econometrică se transformă astfel într-un set de tehnici şi metode cantitative,
care sunt utile realizării de modele econometrice esenţiale în procesul de

luare a deciziilor economice iar modelarea econometrică financiară devine
un suport decizional realist în universul probabilistic al economiei financiare
prin modelele create (Săvoiu, 2013, p. 40). Modelarea economico – financiară
a investiţiilor străine directe (ISD) în România, în cadrul acestui articol, a
fost realizată cu ajutorul pachetului de programe E-Views, prin intermediul
unui model clasic semnificativ care este exemplificat în continuare, în paralel
cu specificarea, parametrizarea și validarea printr-o descriere sintetică a unui
mecanism complex de iterații, care conduce la o variantă acceptabilă în mod
similar și în Bulgaria, la final.
2. Revizuirea literaturii de specialitate

Modelarea uzuală economico-financiară a investiţiilor străine directe
(ISD) inclusiv în țările est europene se axează pe teoriile financiare ale
investiţiilor străine, care au fost clasificate în trei mari clase: i) teorii referitoare
la comerţ (clasa TRC); ii) teorii axate pe abordările tradiţionale (clasa TAAT);
iii) teorii ale diversităţii factoriale sau clasa TDF (Săvoiu, Broștescu, 2017,
pp.177-178) și iv) teorii recente axate pe validări și actualizări (update) ale
celor clasice sau detalieri excesive criteriale (geografice, factoriale, temporale
etc.). Sinteza primelor trei clase este redată în tabelul nr. 1, cu enumerarea
celor mai importante teorii și a autorilor acestora:
Clase de teorii ale investițiilor străine directe (ISD)

Tabel nr. 1
Clasa TRC Clasa TAAT Clasa TDF
1.teoria avantajului comparativ 1. teoria investiţiilor străine 1.teoria comportamentală a
absolut (Adam Smith, 1776), directe, firmei (Cyert & March, 1963;
2.teoria avantajului comparativ 2.teoria avantajului de monopol Aharoni, 1966),
relativ (David Ricardo, 1817), (Hymer), 2. teoria contingenţei,
3.teoria gravitaţiei comerciale 3.teoria abordării prin non – 3. teoria contractului,
(Walter Isard, 1954), disponibilitate (Kravis, 1956), 4. teoria economiei de scară,
4.teoria factorilor specifici 4.teoria decalajelor tehnologice 5.teoria internalizării (Buckley
Heckscher-Ohlin (Heckscher, (Posner), &Casson, 1976; Rugman,
1919; Ohlin, 1933), 5. teoria modelului Uppsala, 1981),
5.paradoxul lui Leontief 6. teoria diamantului lui Porter 6.teoria ciclului de viaţă
(1954), (Porter), (Vernon, 1966),
6.teoria axată pe ipoteza Linder 7. teoria difuzării informaţiilor 7.teoria creşterii firmei (Edith
(1961), (Rogers, 1962), Penrose, 1959),
7.teoria locaţiei sau a locului 8. teoria sau paradigma 8.teoria costului tranzacţiei
amplasării, eclectică (John Dunning) 9.teoria primordialității
8.teoria imperfecţiunilor pieţei ratingului riscului de țară
(Hymer, 1976, Kindleberger, (Săvoiu, Popa, 2012) etc.
1969, Caves, 1971).
Sursa: Săvoiu, Broștescu, 2017, pp.177-178.

În cadrul teoriilor mai recente axate pe validări și actualizări ale
celor clasice sau detalieri excesive criteriale, apărute cu precădere în ultimul
deceniu, din care mai jos sunt selectați numai ultimii cinci ani, se regăsesc
unele aspecte interesante cu utilitate în procesul modelării econometrice
financiare (caseta nr. 1)
Zece exemple de teorii ale ISD apărute în articole în ultimii ani

Caseta nr. 1
1.Delgado și McCloud (2017) au investigat eterogenitatea ISD și investițiilor pornind de la
corupție și capital uman;
2.Revitalizând inovativ teoria structurării în rețea (nucleu, semi-periferie, periferie), din relațiile
comerciale în cele investiționale, Akkermans Dirk în 2017, constată că fluxurile de profit net
rezultă din stocul de investiții străine directe (ISD) și din repatrierea profitului, iar stocul intern
al ISD generează o ieșire a profitului, în timp ce fluxul de ISD poate stoca o intrare de profit;
3. Cushman și De Vita, reiau pentru 70 de economii în 2017, în mod creativ, teoria clasică a
dependenței ISD, în raport cu cursul valutar și sugerează că regimurile de curs valutar relativ
fixe încurajează investițiile străine directe (ISD);
4. O analiză statistică a lui Akhtaruzzaman, Berg și Hajzler (2017) reconfirmă previziunile
teoriei standard a investițiilor străine directe (ISD), în contextul executării imperfecte a
contractelor și dimensiunii multiple a riscului politic;
5. Kucera și Principi (2017) într-un studiu original privind efectele drepturilor și guvernanței
asupra ISD la nivel agregat completează teoria clasică a întreprinderilor multinaționale,
subliniind faptul că ISD se desfășoară pe paliere valorice inegale, în diferite industrii și din
varii motive;
6. Sharma și Saxena sugerează că țările în curs de dezvoltare beneficiază de fluxuri de ISD, în
mod natural, pentru a asigura o convergență globală printr-o formulare originală: “fluxurile de
ISD spre Sud, împreună cu protecția prin brevet, determină cercetarea și dezvoltarea întreprinse
în Nord” (Sharma, 2015).
7. Noua teorie a comerțului, care asociază tehnologiile de ISD prin efectul externalizării
tehnologiei, poate constitui o soluțe optimă de a rezolva problema de mediu, grav deteriorat în
țările în curs de dezvoltare (Boqiong, Jun, Qiran, 2014);
8. O întreagă teorie a importanței și utilității ISD este sintetizată de Tuluce și Dogan în 2014.
ISD reprezintă un factor crucial în integrarea economică internațională, creează legături directe,
stabile și de lungă durată între economii, promovează transferul de noi tehnologii și know-how
între țări și oferă economiei gazdă promovarea mai largă a produselor pe piețele internaționale;
9. Jakub Szygula, în 2014, remodelează în termenii teoriei jocurilor (game theory) o teorie
adaptată la ISD si bazată pe încredere, în care țările gazdă sunt considerate drept suport de
încredere, în timp ce investitorii străini sunt considerați administratori;
10. Carmen Stoian, în 2013 analizează arealul economiilor est și central europene postcomuniste,
de pe piețele emergente ale acestora și ISD exterioare în 20 de țări din Europa Centrală și de Est
și constată că o nouă teorie va trebui să sublinieze mai clar importanța contabilizării factorilor
instituționali ai țării de origine atunci când investighează factorii determinanți ai ISD.
Surse: Delgado și McCloud, 2017; Cushman, De Vita, 2017; Kucera și Principi, 2017; Sharma,
2015; Boqiong, Jun, Qiran, 2014; Tuluce și Dogan în 2014; Jakub Szygula, 2014; Carmen
Stoian, 2013.

3. Metodologie
Modelarea maxim condensată şi simplificată a regresiei multifactoriale
asigură pe rând identificarea factorilor importanți ai unui proces cum este
acela al ISD, cu ajutorul pachetelor de programe E-views, specificând,
parametrizând și validând prompt formula sa generală:
Yi = Xβi + εi (1)
cu n variabile exogene şi m observaţii, rezultate din detalierea unor
matrici de corelație, coloane Yi, βi şi εi fiind matrici ale variabilei endogene,
parametrilor şi reziduului (cu m observaţii), iar Xi o matrice a variabilei
exogene de tip (n×m).
Analiza statisticilor descriptive ale celor 16 variabile inițiale s-a realizat
pornind de la indicatorii aparținând Băncii Mondiale disponibili la http://
databank.worldbank.org/data/reports.aspx?source=world-development-
indicators și pentru România (tabel nr.2a, 2b și 3), dar și pentru Bulgaria,
urmărind dacă seriile de valori ale variabilelor endogene și exogene sunt
normal distribuite, în limite acceptate de asimetrie şi boltire, în baze de date
de 21 de termeni (1996 -2016) și de 17 termeni (2000-2016), variabilele
analizate dovedindu-se a fi omogene (coeficienţii fiind mai mici de 35-40%
dar acceptând și la limita de 50%). Indiferent de universul temporal de analiză,
aceleași serii s-au dovedit a fi normal distribuite conform repartiţiei χ2, după
valoarea critică a testului Jarque-Bera pentru un prag de semnificaţie de 0,05
sau 0,01, (prin praguri 9,21 sau 5,99).
Statistica descriptivă a primelor opt variabile investigate - România

(1996-2016)
Tabel nr.2a
SER01 SER02 SER03 SER04 SER05 SER06 SER07 SER08
Mean 4.20E+09 1.93E+09 -3.99E+09 2.04E+08 1.49E+11 1.17E+11 5709.736 3.64E+10
Median 3.21E+09 7.55E+08 -3.30E+09 39000000 1.57E+11 1.24E+11 5828.746 4.28E+10
Maximum 1.37E+10 1.72E+10 -2.60E+08 1.04E+09 1.98E+11 2.08E+11 10136.47 6.05E+10
Minimum 2.63E+08 -3.50E+09 -1.30E+10 -2.10E+08 1.07E+11 3.58E+10 1589.014 1.68E+10
Std. Dev. 3.62E+09 5.39E+09 3.47E+09 3.43E+08 3.09E+10 6.81E+10 3475.463 1.31E+10
Skewness 1.256310 1.412716 -1.303955 1.402837 -0.102000 -0.070679 -0.048321 -0.028034
Kurtosis 3.760074 4.528301 3.822020 3.993910 1.514181 1.242930 1.235601 1.732657
Jarque-Bera 6.029601 9.028926 6.542299 7.752203 1.968114 2.718866 2.732138 1.408139
Probability 0.049056 0.010949 0.037963 0.020731 0.373791 0.256806 0.255108 0.494569
Sum 8.82E+10 4.05E+10 -8.39E+10 4.28E+09 3.14E+12 2.46E+12 119904.5 7.65E+11
Sum Sq. Dev. 2.62E+20 5.80E+20 2.40E+20 2.36E+18 1.90E+22 9.27E+22 2.42E+08 3.42E+21
Observations 21 21 21 21 21 21 21 21

Statistica descriptivă a ultimelor opt variabile investigate- România
(1996-2016)
Tabel nr.2b
Mean 3.09E+10 3.61E+10 3.11E+10 4.63E+10 5.05E+10 10114410 3.90E+10 4.63E+10
Median 3.36E+10 3.98E+10 3.26E+10 4.53E+10 5.61E+10 9587414. 3.03E+10 4.71E+10
Maximum 6.96E+10 7.05E+10 8.00E+10 8.44E+10 9.80E+10 11965853 8.22E+10 8.98E+10
Minimum 5.74E+09 1.88E+10 6.60E+09 1.12E+10 1.34E+10 8940743. 9.52E+09 1.62E+10
Std. Dev. 2.04E+10 1.46E+10 2.17E+10 2.87E+10 2.74E+10 1122727. 2.66E+10 2.24E+10
Skewness 0.103625 0.507719 0.406257 0.007566 0.037184 0.748892 0.306854 0.373697
Kurtosis 1.563955 2.591329 2.188370 1.300269 1.633427 1.841405 1.535072 2.142185
Jarque-Bera 1.842031 1.048361 1.154055 2.528149 1.638921 3.137489 2.207321 1.132638
Probability 0.398115 0.592040 0.561565 0.282501 0.440669 0.208307 0.331655 0.567611
Sum 6.48E+11 7.58E+11 6.52E+11 9.73E+11 1.06E+12 2.12E+08 8.20E+11 9.72E+11
Observations 21 21 21 21 21 21 21 21
Dintr-un număr de 16 variabile investigate inițial (tabel nr. 2a și 2b)

au fost selectate după criterii reunite de comparabilitate și asociere statistică
logică, la final, numai șase (tabel nr. 3) pentru specificarea și validarea celui
mai performant model multifactorial clasic pentru România (2000-2016)
Statistica descriptivă a celor șase variabile modelate final pentru

România (2000-2016)
Tabel nr. 3
ISD intrări Împrumuturi (IB) de Formarea brută Importuri Exporturi
PIB
nete la bănci comerciale și a capitalului fix (M) (X)
SER06
SER01 alte surse – SER02 FBCF – SER11 SER12 SER15
SER01 SER02 SER03 SER04 SER05 SER06
Mean 4.92E+09 2.33E+09 1.36E+11 3.65E+10 5.44E+10 4.59E+10
Median 3.87E+09 8.52E+08 1.68E+11 4.35E+10 6.45E+10 4.55E+10
Maximum 1.37E+10 1.72E+10 2.08E+11 8.00E+10 8.44E+10 8.22E+10
Minimum 1.04E+09 -3.50E+09 3.74E+10 7.22E+09 1.38E+10 1.19E+10
Std. Dev. 3.66E+09 5.94E+09 6.20E+10 2.05E+10 2.59E+10 2.49E+10
Skewness 1.081809 1.120477 -0.535400 0.137675 -0.387607 0.013329
Kurtosis 3.265164 3.521978 1.642409 2.410687 1.554019 1.512736
Jarque-Bera 3.365683 3.750158 2.117679 0.299701 1.906706 .567304
Probability 0.185845 0.153343 0.346858 0.860837 0.385446 0.456735
Sum 8.36E+10 3.97E+10 2.31E+12 6.21E+11 9.25E+11 7.81E+11
Sum Sq. Dev. 2.14E+20 5.65E+20 6.14E+22 6.70E+21 1.07E+22 9.89E+21
Observations 17 17 17 17 17 17
Notă: Software utilizat EViews

4. Rezultate și discuții
S-au identificat conform matricei de corelație legături intense ale ISD cu
variabilele clasice factoriale, așa cum rezultă din tabelele nr. 4a, 4b și 5, dar au
fost selectate acelea care permit o corelație logică de tip clasic (de exemplu SER03
în tabel nr. 4 reprezintă ieșirile de ISD din România iar SER14 definește forța de
muncă, aceste variabile împreună cu alte opt nu au fost preluate din rațiuni de
comparabilitate, legate de unitate de măsură, de asociere slabă din punct de vedere
logic, toate acestea nefiind specificate în modele econometrice ulterioare).
Matrice de corelaţie a primelor opt variabile corelate - România

(1996-2016)
Tabel nr. 4a

SER01 1.000000 0.740224 -0.995838 0.497089 0.555802 0.554668 0.529934 0.727494
SER02 0.740224 1.000000 -0.753621 0.078443 0.041090 0.089945 0.060031 0.319086
SER03 -0.995838 -0.753621 1.000000 -0.424534 -0.519904 -0.528471 -0.502458 -0.702127
SER04 0.497089 0.078443 -0.424534 1.000000 0.592022 0.463269 0.463399 0.534847
SER05 0.555802 0.041090 -0.519904 0.592022 1.000000 0.972503 0.974345 0.941943
SER06 0.554668 0.089945 -0.528471 0.463269 0.972503 1.000000 0.999375 0.954480
SER07 0.529934 0.060031 -0.502458 0.463399 0.974345 0.999375 1.000000 0.946029
SER08 0.727494 0.319086 -0.702127 0.534847 0.941943 0.954480 0.946029 1.000000
SER09 0.642563 0.240588 -0.619725 0.438800 0.938390 0.982669 0.977212 0.979262
SER10 0.763210 0.433251 -0.738032 0.498831 0.883139 0.919333 0.908118 0.981113
SER11 0.693383 0.347810 -0.671894 0.421785 0.892619 0.950096 0.941373 0.971976
SER12 0.524586 0.041726 -0.495934 0.466249 0.971775 0.992670 0.993937 0.942566
SER13 0.518014 -0.020385 -0.477582 0.628805 0.987738 0.958583 0.962089 0.917089
SER14 -0.534102 -0.094265 0.513935 -0.459415 -0.923825 -0.886124 -0.884483 -0.882136
SER15 0.329806 -0.195403 -0.295624 0.449241 0.946190 0.945634 0.955536 0.834770
SER16 0.356411 -0.216368 -0.313447 0.607889 0.942890 0.886185 0.896521 0.800201
Matrice de corelaţie a ultimelor opt variabile corelate - România

(1996-2016)
Tabel nr. 4b
SER01 0.642563 0.763210 0.693383 0.524586 0.518014 -0.534102 0.329806 0.356411
SER02 0.240588 0.433251 0.347810 0.041726 -0.020385 -0.094265 -0.195403 -0.216368
SER03 -0.619725 -0.738032 -0.671894 -0.495934 -0.477582 0.513935 -0.295624 -0.313447
SER04 0.438800 0.498831 0.421785 0.466249 0.628805 -0.459415 0.449241 0.607889
SER05 0.938390 0.883139 0.892619 0.971775 0.987738 -0.923825 0.946190 0.942890
SER06 0.982669 0.919333 0.950096 0.992670 0.958583 -0.886124 0.945634 0.886185
SER07 0.977212 0.908118 0.941373 0.993937 0.962089 -0.884483 0.955536 0.896521
SER08 0.979262 0.981113 0.971976 0.942566 0.917089 -0.882136 0.834770 0.800201
SER09 1.000000 0.970188 0.989866 0.972607 0.915057 -0.850577 0.882910 0.804301
SER10 0.970188 1.000000 0.987954 0.906016 0.856454 -0.805165 0.771622 0.712089
SER11 0.989866 0.987954 1.000000 0.939238 0.867832 -0.801634 0.823385 0.734432
SER12 0.972607 0.906016 0.939238 1.000000 0.967952 -0.882911 0.964854 0.907754
SER13 0.915057 0.856454 0.867832 0.967952 1.000000 -0.906104 0.957371 0.969389
SER14 -0.850577 -0.805165 -0.801634 -0.882911 -0.906104 1.000000 -0.845378 -0.873811
SER15 0.882910 0.771622 0.823385 0.964854 0.957371 -0.845378 1.000000 0.958827
SER16 0.804301 0.712089 0.734432 0.907754 0.969389 -0.873811 0.958827 1.000000
Matrice de corelaţie a celor șase variabile modelate final pentru

România (2000-2016)
Tabel nr. 5
Împrumuturi (IB) de PIB Formarea brută a Importuri (M) Exporturi (X)
ISD intrări nete
la bănci comerciale și SER06 capitalului fix FBCF SER12 SER15
SER01
alte surse – SER02 – SER11
SER01 1.000000 0.753110 0.421131 0.614088 0.378741 0.131744
SER02 0.753110 1.000000 -0.002491 0.316306 -0.064881 -0.341977
SER03 0.421131 -0.002491 1.000000 0.929966 0.989095 0.921523
SER04 0.614088 0.316306 0.929966 1.000000 0.914334 0.750444
SER05 0.378741 -0.064881 0.989095 0.914334 1.000000 0.949989
SER06 0.131744 -0.341977 0.921523 0.750444 0.949989 1.000000
Principalul model multifactorial construit și exemplificat pentru ISD

în România, deţine drept variabilă endogenă sau dependentă ISD intrări
nete (SER01) și restul de la SER02 la SER06, ca variabile exogene sau
independente (împrumuturi de la bănci comerciale și alte surse - SER02; PIB
- SER03; formarea brută a capitalului fix - FBCF - SER04; importuri (M)
- SER05; exporturi (X) - SER06). În final, modelul econometric prezentat
este specificat ca un model multifactorial clasic de tip liniar (tabel nr.6) și în
formula de calcul detaliată în continuare:
ISD intrări nete i = α+ β × IBi + γ × PIBi + λi × FBCFi + ωi × Mi + φi × Xi+ εi (2)
fiind parametrizat distinctiv pentru baza de date extinsă (1996-2016)

și restrânsă (2000- 2016).

Model econometric multifactorial clasic al ISD pentru România
Tabel nr. 6
C -9.57E+08 1.02E+09 -0.941514 0.3614 C -2.31E+09 1.75E+09 -1.321415 0.2132
SER02 = IB SER02 0.559793 0.173744 3.221946 0.0057
SER02 = IB SER02 0.657732 0.216684 3.035441 0.0113
SER06 = PIB SER03 0.011575 0.049970 0.231632 0.8200
SER06 = PIB SER03 0.007188 0.055857 0.128692 0.8999
SER11 =FBCF SER04 -0.300180 0.141731 -2.117949 0.0513
SER11 =FBCF SER04 -0.406784 0.190778 -2.132238 0.0564
SER12 = M SER05 0.469515 0.226160 2.076029 0.0555
SER12 = M SER05 0.609131 0.285873 2.130776 0.0565
SER15 = X SER06 -0.249073 0.147418 -1.689567 0.1118
SER15 = X SER06 -0.295029 0.170959 -1.725727 0.1123
R-squared 0.842694 Mean dependent var 4.20E+09
Adjusted R-squared 0.790259 S.D. dependent var 3.62E+09 R-squared 0.826995 Mean dependent var 4.92E+09
S.E. of regression 1.66E+09 Akaike info criterion 45.53125 Adjusted R-squared 0.748356 S.D. dependent var 3.66E+09
Sum squared resid 4.13E+19 Schwarz criterion 45.82968 S.E. of regression 1.84E+09 Akaike info criterion 45.77083
Log likelihood -472.0781 F-statistic 16.07114 Sum squared resid 3.71E+19 Schwarz criterion 46.06490
Durbin-Watson stat 1.989605 Prob(F-statistic) 0.000015 Log likelihood -383.0520 F-statistic 10.51639
Durbin-Watson stat 2.320158 Prob(F-statistic) 0.000670
Baza de date extinsă (1996-2016) Baza de date restrânsă (2000-2016)
Modelul econometric prezentat a fost astfel parametrizat (αi, βi, γi,

λi, ωi și φi exprimând teoretic valorile parametrilor) și ulterior validat ca
intensitate de Rsquared dar și prin testele majore Fisher (F), Durbin-Watson
(D-W), Student (t) etc. în formă finală asociată notațiilor factoriale anterioare
din relația (2): unde αi, βi, γi, λi, ωi și φi se concretizează în coeficienții din
tabel nr. 7, abreviați similar și detaliați în două perioade de analiză, conform
bazelor extinsă și restrânsă:
Parametrizarea modelului econometric multifactorial clasic al ISD

pentru România
Tabel nr. 7
Variable Coefficient Variable Coefficient
C sau α -9.57E+08 C sau α -2.31E+09
SER02 = IB sau β 0.559793 SER02 = IB sau β 0.657732
SER06 = PIB sau γ 0.011575 SER06 = PIB sau γ 0.007188
SER11 = FBCF sau λi -0.300180 SER11 = FBCF sau λi -0.406784
SER12 = M sau ωi 0.469515 SER12 = M sau ωi 0.609131
SER15 = X sau φi -0.249073 SER15 = X sau φi -0.295029
Baza de date extinsă (1996-2016) Baza de date restrânsă (2000-2016)
Alături de soluțiile de modelare anterioare, coexistă și alte modele

mai puțin performante pornind de la valoarea lui Rsquared, în raport cu cel
prezentat în tabelul nr. 7, cu numai trei sau chiar doi factori explicativi pentru
perioada 2000-2016, care pot fi valorificate cu un nivel mai redus de încredere
în capacitatea lor de estimare.

Parametrizarea de modele multifactoriale simplificate ale ISD -
România (2000-2016)
Tabel nr. 8
C -3.13E+08 1.61E+09 -0.194069 0.8491
C 4.32E+08 1.20E+09 0.360396 0.7239
SER02 = IB SER02 0.568885 0.169373 3.358774 0.0051
SER02 = IB SER02 0.464750 0.082988 5.600219 0.0001
SER06 = PIB SER03 0.054161 0.041904 1.292494 0.2187
SER06 = PIB SER03 0.024994 0.007957 3.141154 0.0072
SER11 = FBCF SER04 -0.094860 0.133714 -0.709422 0.4906
Adjusted R-squared 0.709840 S.D. dependent var 3.66E+09
S.E. of regression 1.97E+09 Akaike info criterion 45.80147
În ceea ce privește încercarea de validare a modelului econometric clasic

al ISD, construit pentru România, într-o altă economie aceasta este realizabilă
și în Bulgaria (tabel nr. 9), pornind de la aceeași sursă sau bază de date a Băcii
Mondiale, preluată ca sistem complex de indicatori de pe Internet online
disponibil la: http://databank.worldbank.org/data/reports.aspx?source=world-
development-indicators, urmată de aceleași etape de statistică descriptivă,
realizarea unei matrici de corelație, specificarea și parametrizarea, finalizate prin
testarea și validarea modelului.
Validarea aceluiași model multifactorial clasic al ISD pentru Bulgaria atât

pentru baza de date extinsă (1996-2016), cât și pentru cea restrânsă (2000-2016)
Tabel nr. 9
C -5.89E+08 1.28E+09 -0.461967 0.6507 C -1.15E+09 1.68E+09 -0.683370 0.5085
SER02 0.058862 0.138493 0.425018 0.6769 SER02 0.026333 0.162754 0.161798 0.8744
SER03 0.039172 0.213983 0.183063 0.8572 SER03 0.047844 0.242569 0.197236 0.8472
SER04 -0.569647 0.611236 -0.931958 0.3661 SER04 -0.605748 0.688718 -0.879530 0.3979
SER05 1.246520 0.308253 4.043817 0.0011 SER05 1.324240 0.360631 3.672007 0.0037
SER06 -1.042056 0.389305 -2.676710 0.0172 SER06 -1.104597 0.449208 -2.458987 0.0317
Bulgaria (1996-2016) Bulgaria (2000-2016)


Identificarea de modele originale constituie componenta cea mai
dificilă, dar şi plină de satisfacţii a activităţii de modelare economico – financiară
și în domeniul investițional. Exemplul modelării multifactoriale clasice
a ISD în funcţie de variabilele descrise anterior este unul revelator privind
complexitatea, utilitatea și precizia deosebită a pachetelor de programe de tip
E-Views în specificarea, parametrizarea și validarea de modele econometrice.
5. Concluzii
Principalele restricţii externe care se cer a fi depăşite în procesul
amplu al unei modelări multidimensionale clasice sunt legate de asigurarea
comparabilităţii datelor, selectarea unei singure baze de date, pornind
de la principiul preluării celei mai consistente, care să conțină indicatori
macroeconomici relevanți și corelați. În cazul ISD, apelul la modele standard,
rezultate din transformarea statistică a informaţiilor, impune opţiunea pentru
serii de date mai lungi, în paralel cu valorificarea unor scale adecvate și stabile
de măsurare, precum şi pentru indicatori specifici, cauza majoră a selectării
find alături de determinația factorială și normalitatea variabilelor exogene
conform statisticilor descriptive ale valorilor fenomenului financiar cercetat.
Modelarea econometrică financiară cu ajutorul unor pachete
de programe de tip E-Views conduce la un compromis necesar între
numărul factorilor şi potenţialitatea inutilității unora dintre ei (prezența
multicoliniarității), a autocorelărilor pozitive sau negative în modelul final,
ceea ce impune două remarci finale referitoare la modelele multifactoriale
clasice: i) diversitatea factorială a modelării ca fenomenologie economico -
financiară explicativă condiţionează sau exprimă o relaţie proporţională cu
performanţa modelului, respectiv diversitatea factorială adecvată generează o
mai bună determinaţie; ii) din cauza eclectismului factorial, preferinţa pentru
modelul investigativ clasic domină piaţa modelelor econometrice financiare.
Bibliografie
1. Akhtaruzzaman, M., Berg, N., Hajzler, C., 2017. Expropriation risk and FDI in
developing countries: Does return of capital dominate return on capital? European
Journal of Political Economy, vol 49, pp. 84-107.
2. Akkermans, D.H.M., 2017. Net profit flow per country from 1980 to 2009: The
long-term effects of foreign direct investment, PLOS ONE, vol. 12(6), Article
Number: e0179244.
3. Boqiong, Y., Jun, Y., Qiran, Z., 2014. Environmental Impact
of Foreign Direct Investment toward Host Countries, In Globalization and the
Environment of China, Edited by: Bu, M; Yang, B, Book Series: Frontiers of
Economics and Globalization Vol. 14, pp. 21-43.
4. Cushman, D. O., De Vita, G., 2017. Exchange rate regimes and FDI in developing
countries: A propensity score matching approach, Journal of international money
and finance, Vol. 77, pp. 143-163

5. Delgado, M.S.; McCloud, N., 2017. Foreign Direct Investment and the domestic
capital stock: the good-bad role of higher institutional quality, Empirical
Economics, vol. 53(4), pp. 1587-1637.
6. Kucera, D., Principi, M., 2017. Rights, governance, and foreign direct investment: an
industry-level assessment, International review of applied economics, Vol. 31(4),
pp. 468-494.
10. Sharma, R., 2015. Influence of Patent Policy in the South on the Research and
Development of the North: Exploration of the Foreign Direct Investment Channel,
The Journal of World Intellectual Property, Vol. 18, no. 1–2, pp. 29–40.
11. Tuluce, N., S., Dogan, I., 2014. The Impact of Foreign Direct Investments on
SMEs’ Development, Edited by: Ozsahin, M., In the 10th International Strategic
Management Conference Location: Rome, Italy, 2014, Book Series: Procedia
Social and Behavioral Sciences, vol 150, pp. 107-115.

A CLASSIC MODEL OF FOREIGN DIRECT
INVESTMENT (FDI), PARAMETERIZED AND
VALIDATED, SIMILAR FOR ROMANIA AND
BULGARIA
Simina - Ioana Broștescu, PhD sudent, (simina_brostescu@yahoo.com)
University of Craiova
Abstract
A brief introduction summarizes the main classic foreign direct investment
(FDI) theories, an dis followed by a review of the latest theoretical trends from the
literature over the last decade. A brief yet absolutely necessary methodological
section is followed by the presentation of an econometric model of classical FDI,
specified, parameterized and validated in the case of Romania, and then a similar
one for Bulgaria. This is the theme that involves discussions about the almost
identical vision that investors have about Romania and Bulgaria, starting from
the decision to invest in the economies of these two countries. At the same time,
the article attempts a staged presentation of, while redefining, one of the author’s
broader projects, described theoretically more extensively, and practically more
narrowly, in an article published in this journal (RRS Supplement, 8/2017), which
was devoted to a model based on relative international indicators with investor-
oriented signalling power (focusing on risk-rating dynamics, corruption and
economic freedom indexes). The classic approach of the new type of modelling has
factors represented by exclusively value indicators, from loans from commercial
banks and other sources, GDP value, gross fixed capital formation (GFCF),
imports (M) and exports (X). A few final remarks clarify the prospects of this
modeling oriented towards a number of interesting situations generated by the
invalidation of other classical models in other ex-socialist economies.
Keywords: Foreign direct investment (FDI), econometric model,
specification, parametrization, validation, Commercial banks and other
lending (CBL), GDP value, Gross fixed capital formation (GFCF), imports
(M), exports (X).
1. Introduction
The econometric model represents an aggregation of conceptual
contributions, instruments, techniques and methods specific to both statistics,
mathematics and economics. To this type of model, which approaches
nine decades of existence, the financial econometric model adds financial
economics, and its uncertainty, relatively measurable by means of the thinking

and the theory of probabilities. Econometric modeling thus turns into a set
of quantitative techniques and methods, which are useful for developing
econometric models essential in the process of economic decision-making,
and financial econometric modeling becomes a realistic decisional support
in the probabilistic universe of the financial economy, through the models
created (Săvoiu, 2013, p. 40). The economic and financial modelling of foreign
direct investments (FDI) in Romania, as part of this article, was done with the
help of the E-Views program package, through a significant classical model
that is further exemplified, in parallel with its specification, parameterization
and validation, through a synthetic description of a complex mechanism of
iterations, which eventually leads to a similarly acceptable variant in Bulgaria.
2. Review of the literature in the field

The usual economic and financial modelling of foreign direct
investment (FDI), including Eastern European countries, focuses on the
financial theories of foreign investment, which have been classified into three
major classes: i) trade theories (TRC class); ii) theories based on traditional
approaches (TAAT class); (iii) theories of factorial diversity, or the TDF class
(Săvoiu, Broştescu, 2017, pp.177-178) and (iv) recent theories focusing on
validations and update of classical theories, or excessive criteria detailing
(geographic, factorial, temporal, etc.). The synthesis of the first three classes
is shown in table no. 1, listing the most important theories and their authors:
Classes of Foreign Direct Investment Theories (FDI)

Table no. 1
Class TRC Class TAAT Class TDF
1.theory of absolute comparative 1. the theory of foreign direct 1.the the behavioral theory of
advantage (Adam Smith, 1776), investment, the firm (Cyert & March, 1963;
2.theory of relative comparative 2.the monopoly advantage Aharoni, 1966),
advantage (David Ricardo, 1817), theory (Hymer), 2.contingency theory,
3.theory of trade gravitation 3. the approach of non-availability 3.contract theory,
(Walter Isard, 1954), theory (Kravis, 1956), 4.the theory of scale economics,
4.theory of Heckscher-Ohlin’s 4.technology gap theory 5.the internalization theory
specific factors (Heckscher, (Posner), (Buckley &Casson, 1976;
1919, Ohlin, 1933), 5.the Uppsala model theory, Rugman, 1981),
5.Leontief’s paradox (1954), 6.Porter’s diamond theory 6.the life-cycle theory (Vernon,
6.theory based on the Linder (Porter), 1966),
hypothesis (1961), 7.the information dissemination 7.the theory of company growth
7. location or situational place theory (Rogers, 1962), (Edith Penrose, 1959),
theory, 8.the eclectic theory or 8.the theory of the transaction cost,
8.the market imperfection theory paradigm (John Dunning) 9.the country risk rating theory
(Hymer, 1976, Kindleberger, (Săvoiu, Popa, 2012), etc.
1969, Caves, 1971).
Source: Săvoiu, Broștescu, 2017, pp.177-178.

In the more recent theories, focusing on validations and updates of the
classical ones, or excessive criterion detailings, which appeared especially in
the last decade, from which only the last five years are selected below, one can
note a number of interesting aspects that are useful in the process of financial
econometric modelling (see Box no. 1)
Box no. 1: Ten examples of FDI theories presented in papers published in

recent years
1.Delgado and McCloud (2017) investigated the heterogeneity of FDI and investment, starting from
corruption and human capital;
2.Innovatingly reviving the network structuring theory (core, semi-periphery, periphery), from
commercial to investment relationships, Akkermans Dirk (2017) notes that net profit flows result from
foreign direct investment (FDI) and repatriation of profits , and the internal stock of FDI generates a
profit outflow, while FDI flows can store a profit entry;
3.In 2017, Cushman and De Vita resume the classical theory of FDI dependence on the exchange rate
– for 70 economies, suggesting that relatively fixed exchange rate regimes encourage foreign direct
investment (FDI);
4.A statistical analysis by Akhtaruzzaman, Berg and Hajzler (2017) reconfirms the predictions of the
standard foreign direct investment (FDI) theory, in the context of imperfect execution of contracts and
the multiple dimension of political risk;
5.Kucera and Principi (2017), in an original study on the effects of rights and governance on FDI at the
aggregate level, complement the classical theory of multinational enterprises, pointing out that FDI is
developing on unequal value levels, in different industries and for various reasons;
6.Sharma and Saxena suggest that developing countries benefit from FDI flows naturally in order to
ensure global convergence, through an original formulation: “FDI streams to the South, along with
patent protection, determine research and development undertaken in the North” (Sharma, 2015).
7.The new trade theory, associating FDI technologies with the effect of technology externalization, may
be an optimal solution to solve the issue of environment, severely damaged in developing countries
(Boqiong, Jun, Qiran, 2014);
8.A complete theory of the importance and utility of FDI was synthesized by Tuluce and Dogan in 2014.
FDI is a crucial factor in international economic integration, it creates direct, stable and long-lasting links
between economies, promotes the transfer of new technologies and know-how between countries, and
provides the host economy with wider product promotion on international markets;
9.In 2014, Jakub Szygula remodelled, in terms of game theory, a theory adapted to FDI and based on trust,
where host countries are considered trustworthy, while foreign investors are considered administrators;
10. In 2013, Carmen Stoian analyzed the post-communist Eastern European and Central European
economies, their emerging markets and external FDIs in 20 Central and Eastern European countries, and
noted that a new theory would have to more clearly emphasize the importance of accounting for factors
institutional institutions of the country of origin when investigating the determining factors of FDI.
Sources: Delgado & McCloud, 2017; Cushman, De Vita, 2017; Kucera & Principi, 2017;
Sharma, 2015; Boqiong, Jun, Qiran, 2014; Tuluce & Dogan în 2014; Jakub Szygula, 2014;
Carmen Stoian, 2013.

3. Methodology
The maximally condensed and simplified modelling of multifactor
regression ensures, in turn, the identification of important factors of a process
such as that of FDI, with the help of Eviews software packages, by specifying,
parameterizing and validating its general formula promptly:
Yi = Xβi + ε (1)
with n exogenous variables and m observations, resulting from the
detailing of correlation matrices columns, Yi, βi and εi being matrices of the
endogenous variable, parameters and residue (with m observations), and Xi a
matrix of the exogenous variable of type (n×m).
The analysis of the descriptive statistics of the 16 initial variables was
based on the World Bank indicators available at http://databank.worldbank.
org/data/reports.aspx?source=world-development-indicators both for
Romania (Tabel no. 2a, 2b and 3), and Bulgaria, observing whether the value
series of endogenous and exogenous variables are normally distributed, within
accepted asymmetry and kurtosis limits, in databases of 21 terms (1996-
2016), and 17 terms (2000-2016), the variables analyzed being homogeneous
(with coefficients lower than 35-40%, but also accepting the limit of 50%).
Regardless of the temporal analysis universe, the same series have been shown
to be normally distributed according to the χ2 distribution, in keeping with the
critical value of the Jarque-Bera test for a significance threshold of 0.05 or
0.01 (by thresholds 9.21 or 5.99).
Descriptive statistics of the first eight variables investigated – Romania

(1996-2016)
Table 2a
Mean 4.20E+09 1.93E+09 -3.99E+09 2.04E+08 1.49E+11 1.17E+11 5709.736 3.64E+10
Median 3.21E+09 7.55E+08 -3.30E+09 39000000 1.57E+11 1.24E+11 5828.746 4.28E+10
Maximum 1.37E+10 1.72E+10 -2.60E+08 1.04E+09 1.98E+11 2.08E+11 10136.47 6.05E+10
Minimum 2.63E+08 -3.50E+09 -1.30E+10 -2.10E+08 1.07E+11 3.58E+10 1589.014 1.68E+10
Std. Dev. 3.62E+09 5.39E+09 3.47E+09 3.43E+08 3.09E+10 6.81E+10 3475.463 1.31E+10
Skewness 1.256310 1.412716 -1.303955 1.402837 -0.102000 -0.070679 -0.048321 -0.028034
Kurtosis 3.760074 4.528301 3.822020 3.993910 1.514181 1.242930 1.235601 1.732657
Jarque-Bera 6.029601 9.028926 6.542299 7.752203 1.968114 2.718866 2.732138 1.408139
Probability 0.049056 0.010949 0.037963 0.020731 0.373791 0.256806 0.255108 0.494569
Sum 8.82E+10 4.05E+10 -8.39E+10 4.28E+09 3.14E+12 2.46E+12 119904.5 7.65E+11
Observations 21 21 21 21 21 21 21 21

Descriptive statistics of the last eight variables investigated – Romania
(1996-2016)
Table 2b
Mean 3.09E+10 3.61E+10 3.11E+10 4.63E+10 5.05E+10 10114410 3.90E+10 4.63E+10
Median 3.36E+10 3.98E+10 3.26E+10 4.53E+10 5.61E+10 9587414. 3.03E+10 4.71E+10
Maximum 6.96E+10 7.05E+10 8.00E+10 8.44E+10 9.80E+10 11965853 8.22E+10 8.98E+10
Minimum 5.74E+09 1.88E+10 6.60E+09 1.12E+10 1.34E+10 8940743. 9.52E+09 1.62E+10
Std. Dev. 2.04E+10 1.46E+10 2.17E+10 2.87E+10 2.74E+10 1122727. 2.66E+10 2.24E+10
Skewness 0.103625 0.507719 0.406257 0.007566 0.037184 0.748892 0.306854 0.373697
Kurtosis 1.563955 2.591329 2.188370 1.300269 1.633427 1.841405 1.535072 2.142185
Jarque-Bera 1.842031 1.048361 1.154055 2.528149 1.638921 3.137489 2.207321 1.132638
Probability 0.398115 0.592040 0.561565 0.282501 0.440669 0.208307 0.331655 0.567611
Sum 6.48E+11 7.58E+11 6.52E+11 9.73E+11 1.06E+12 2.12E+08 8.20E+11 9.72E+11
Observations 21 21 21 21 21 21 21 21
From a total of 16 variables initially investigated (Table 2a and 2b),

only six (Table 3) were finally selected, in accordance with a set of combined
criteria of comparability and logical statistical association, in order to specify
and validate the most advanced multifactorial model classic for Romania
(2000-2016)
The descriptive statistics of the six variables that were finally modelled
for Romania (2000-2016)
Table 3
Commercial banks GDP value Gross fixed Imports (M) Exports (X)
FDI net inflows
and other lending SER06 capital formation SER12 SER15
SER01
(CBL)– SER02 (GFCF)– SER11
Mean 4.92E+09 2.33E+09 1.36E+11 3.65E+10 5.44E+10 4.59E+10
Median 3.87E+09 8.52E+08 1.68E+11 4.35E+10 6.45E+10 4.55E+10
Maximum 1.37E+10 1.72E+10 2.08E+11 8.00E+10 8.44E+10 8.22E+10
Minimum 1.04E+09 -3.50E+09 3.74E+10 7.22E+09 1.38E+10 1.19E+10
Std. Dev. 3.66E+09 5.94E+09 6.20E+10 2.05E+10 2.59E+10 2.49E+10
Skewness 1.081809 1.120477 -0.535400 0.137675 -0.387607 0.013329
Kurtosis 3.265164 3.521978 1.642409 2.410687 1.554019 1.512736
Jarque-Bera 3.365683 3.750158 2.117679 0.299701 1.906706 1.567304
Probability 0.185845 0.153343 0.346858 0.860837 0.385446 0.456735
Sum 8.36E+10 3.97E+10 2.31E+12 6.21E+11 9.25E+11 7.81E+11
Sum Sq. Dev. 2.14E+20 5.65E+20 6.14E+22 6.70E+21 1.07E+22 9.89E+21
Observations 17 17 17 17 17 17
Note: Software used EViews

4. Results and discussion
According to the correlation matrix, intense links of FDI with classical
factorial variables wre identified, as shown in Tables 4a, 4b and 5, but only
those that allow for a classical logical correlation (e.g. SER03 in Table 4
represents FDI outflows in Romania, and SER14 defines the labour force –
these variables, together with eight others, were not taken over for reasons of
comparability, units of measure, weak logical association, all of which are not
specified in subsequent econometric models).
Correlation matrix of the first eight correlated variables – Romania

(1996-2016)
Table 4a
SER01 1.000000 0.740224 -0.995838 0.497089 0.555802 0.554668 0.529934 0.727494
SER02 0.740224 1.000000 -0.753621 0.078443 0.041090 0.089945 0.060031 0.319086
SER03 -0.995838 -0.753621 1.000000 -0.424534 -0.519904 -0.528471 -0.502458 -0.702127
SER04 0.497089 0.078443 -0.424534 1.000000 0.592022 0.463269 0.463399 0.534847
SER05 0.555802 0.041090 -0.519904 0.592022 1.000000 0.972503 0.974345 0.941943
SER06 0.554668 0.089945 -0.528471 0.463269 0.972503 1.000000 0.999375 0.954480
SER07 0.529934 0.060031 -0.502458 0.463399 0.974345 0.999375 1.000000 0.946029
SER08 0.727494 0.319086 -0.702127 0.534847 0.941943 0.954480 0.946029 1.000000
SER09 0.642563 0.240588 -0.619725 0.438800 0.938390 0.982669 0.977212 0.979262
SER10 0.763210 0.433251 -0.738032 0.498831 0.883139 0.919333 0.908118 0.981113
SER11 0.693383 0.347810 -0.671894 0.421785 0.892619 0.950096 0.941373 0.971976
SER12 0.524586 0.041726 -0.495934 0.466249 0.971775 0.992670 0.993937 0.942566
SER13 0.518014 -0.020385 -0.477582 0.628805 0.987738 0.958583 0.962089 0.917089
SER14 -0.534102 -0.094265 0.513935 -0.459415 -0.923825 -0.886124 -0.884483 -0.882136
SER15 0.329806 -0.195403 -0.295624 0.449241 0.946190 0.945634 0.955536 0.834770
SER16 0.356411 -0.216368 -0.313447 0.607889 0.942890 0.886185 0.896521 0.800201
Correlation matrix of the last eight correlated variables – Romania

(1996-2016)
Table 4b
SER01 0.642563 0.763210 0.693383 0.524586 0.518014 -0.534102 0.329806 0.356411
SER02 0.240588 0.433251 0.347810 0.041726 -0.020385 -0.094265 -0.195403 -0.216368
SER03 -0.619725 -0.738032 -0.671894 -0.495934 -0.477582 0.513935 -0.295624 -0.313447
SER04 0.438800 0.498831 0.421785 0.466249 0.628805 -0.459415 0.449241 0.607889
SER05 0.938390 0.883139 0.892619 0.971775 0.987738 -0.923825 0.946190 0.942890
SER06 0.982669 0.919333 0.950096 0.992670 0.958583 -0.886124 0.945634 0.886185
SER07 0.977212 0.908118 0.941373 0.993937 0.962089 -0.884483 0.955536 0.896521
SER08 0.979262 0.981113 0.971976 0.942566 0.917089 -0.882136 0.834770 0.800201
SER09 1.000000 0.970188 0.989866 0.972607 0.915057 -0.850577 0.882910 0.804301
SER10 0.970188 1.000000 0.987954 0.906016 0.856454 -0.805165 0.771622 0.712089
SER11 0.989866 0.987954 1.000000 0.939238 0.867832 -0.801634 0.823385 0.734432
SER12 0.972607 0.906016 0.939238 1.000000 0.967952 -0.882911 0.964854 0.907754
SER13 0.915057 0.856454 0.867832 0.967952 1.000000 -0.906104 0.957371 0.969389
SER14 -0.850577 -0.805165 -0.801634 -0.882911 -0.906104 1.000000 -0.845378 -0.873811
SER15 0.882910 0.771622 0.823385 0.964854 0.957371 -0.845378 1.000000 0.958827
SER16 0.804301 0.712089 0.734432 0.907754 0.969389 -0.873811 0.958827 1.000000

Correlation matrix of the six variables finally modelled for Romania
(2000-2016)
Table 5
Commercial banks GDP value Gross fixed capital Imports (M) Exports (X)
FDI net inflows
and other lending SER06 formation (GFCF)– SER12 SER15
SER01
(CBL)– SER02 SER11
SER01 1.000000 0.753110 0.421131 0.614088 0.378741 0.131744
SER02 0.753110 1.000000 -0.002491 0.316306 -0.064881 -0.341977
SER03 0.421131 -0.002491 1.000000 0.929966 0.989095 0.921523
SER04 0.614088 0.316306 0.929966 1.000000 0.914334 0.750444
SER05 0.378741 -0.064881 0.989095 0.914334 1.000000 0.949989
SER06 0.131744 -0.341977 0.921523 0.750444 0.949989 1.000000
The main multifactorial model built and exemplified for FDI in

Romania has, as endogenous or dependent FDI variable, net inflows (SER01)
and the remainder from SER02 to SER06, as exogenous or independent
variables (CBL – loans from commercial banks and other sources – SER02;
GDP – SER03; gross fixed capital formation – GFCF – SER04, imports (M)
– SER05; exports (X) – SER06). Finally, the econometric model presented is
specified as a classic multifactor model of a linear type (Table 6), also in the
calculation formula detailed below:
FDI net inputs i = α+ β × CBLi + γ × GDPi + λi × GFCFi + ωi × Mi + φi × Xi+ εi (2)
being distinctly parameterized for the expanded database (1996-2016), and

the restricted one (2000-2016)
The classic multi-factor econometric model of FDI for Romania

Table 6
C -9.57E+08 1.02E+09 -0.941514 0.3614 C -2.31E+09 1.75E+09 -1.321415 0.2132
SER02 = IB SER02 0.559793 0.173744 3.221946 0.0057 SER02 = IB SER02 0.657732 0.216684 3.035441 0.0113
SER06 = PIB SER03 0.011575 0.049970 0.231632 0.8200 SER06 = PIB SER03 0.007188 0.055857 0.128692 0.8999
SER11 =FBCF SER04 -0.300180 0.141731 -2.117949 0.0513 SER11 =FBCF SER04 -0.406784 0.190778 -2.132238 0.0564
SER12 = M SER05 0.469515 0.226160 2.076029 0.0555 SER12 = M SER05 0.609131 0.285873 2.130776 0.0565
SER15 = X SER06 -0.249073 0.147418 -1.689567 0.1118 SER15 = X SER06 -0.295029 0.170959 -1.725727 0.1123
Extended database (1996-2016) Restricted database (2000-2016)
The econometric model presented was thus parameterized (αi, βi,

γi, λi, ωi and φi expressing the values of the parameters theoretically), and
subsequently validated as R-squared intensity, and also by through major tests

Fisher (F), Durbin-Watson (DW), Student (t), etc. in the final form associated
with the previous factorial notations in relation (2), where: αi, βi, γi, λi, ωi and
φi are concretized in the coefficients in the Table 7, similarly abbreviated, and
detailed in two analysis periods, based on extended and restricted bases:
Parametrization of the classic multi-factor econometric FDI model for

Romania
Table 7
Variable Coefficient Variable Coefficient
C sau α -9.57E+08 C sau α -2.31E+09
SER02 = IB sau β 0.559793 SER02 = IB sau β 0.657732
SER06 = PIB sau γ 0.011575 SER06 = PIB sau γ 0.007188
SER11 = FBCF sau λi -0.300180 SER11 = FBCF sau λi -0.406784
SER12 = M sau ωi 0.469515 SER12 = M sau ωi 0.609131
SER15 = X sau φi -0.249073 SER15 = X sau φi -0.295029
Extended database (1996-2016) Restricted database (2000-2016)
Along with the previous modelling solutions, other less performing

models coexist from the R-squared value, compared to the model shown in
Table 7, having only three, or even as few as two explanatory factors for the
period 2000-2016, which can be capitalized with a lower level of confidence
in their estimation capacity.
Parametrization of simplified multifactorial FDI models – Romania

(2000-2016)
Table 8
C -3.13E+08 1.61E+09 -0.194069 0.8491 C 4.32E+08 1.20E+09 0.360396 0.7239
SER02 = IB SER02 0.568885 0.169373 3.358774 0.0051
SER02 = IB SER02 0.464750 0.082988 5.600219 0.0001
SER06 = PIB SER03 0.054161 0.041904 1.292494 0.2187
SER06 = PIB SER03 0.024994 0.007957 3.141154 0.0072
SER11 = FBCF SER04 -0.094860 0.133714 -0.709422 0.4906
Sum squared resid 5.45E+19 Schwarz criterion 45.94850
Sum squared resid 5.24E+19 Schwarz criterion 46.07718
As to the attempt to validate the classic econometric FDI model, built for
Romania, in a different economy, this is also feasible in Bulgaria (Table 9), starting
from the same source or database of the World Bank, taken over as a complex

system of online Internet indicators available at: http://databank.worldbank.org/
data/reports.aspx?source=world-development-indicators, followed by the same
descriptive statistics steps, the creation of a correlation matrix, specification and
parameterization, finally completed by testing and validating the model.
Validation of the same multi-factor model of FDI for Bulgaria, for both
the exptended database (1996-2016), and for the restricted one (2000-
2016)
Table 9
C -5.89E+08 1.28E+09 -0.461967 0.6507 C -1.15E+09 1.68E+09 -0.683370 0.5085
SER02 0.058862 0.138493 0.425018 0.6769 SER02 0.026333 0.162754 0.161798 0.8744
SER03 0.039172 0.213983 0.183063 0.8572 SER03 0.047844 0.242569 0.197236 0.8472
SER04 -0.569647 0.611236 -0.931958 0.3661 SER04 -0.605748 0.688718 -0.879530 0.3979
SER05 1.246520 0.308253 4.043817 0.0011 SER05 1.324240 0.360631 3.672007 0.0037
SER06 -1.042056 0.389305 -2.676710 0.0172 SER06 -1.104597 0.449208 -2.458987 0.0317
Bulgaria (1996-2016) Bulgaria (2000-2016)

Identifying original models is the most difficult, and also rewarding

component of economic and financial modelling in the field of investment,
too. The example of the classical multi-factorial modelling of FDI based on
the variables described above is a revealing feature of the complexity, utility
and special precision of the E-Views program packages in the specification,
parameterization and validation of econometric models.
5. Conclusions
The main external constraints that must need be overcome in the broad and
complex process of classical multidimensional modelling are related to ensuring
comparability of data, selecting a single database, starting from the principle of
taking over the most consistent one, which should contain relevant, correlated
macroeconomic indicators. In the case of FDI, the need to use standard models,
which resulted from statistically transforming the information, requires the option of
longer series of data, in parallel with the use of appropriate and stable measurement
scales, as well as for specific indicators, the major cause of the selection being,
alongside factorial determination, the normality of the exogenous variables
according to the descriptive statistics of the researched financial phenomena.

Financial econometric modelling using a number of EViews program packages
leads to a necessary compromise between the number of factors and the possibility
for some of them to be useless (presence of multi-collinearity), positive or negative
auto-correlations in the final model, which requires two final remarks on classic
multi-factor models: i) the factorial diversity of modeling as explanatory economic
and financial phenomenology conditions or expresses a relationship proportional
to the performance of the model, i.e. the appropriate factor diversity generates a
better determination; ii) due to factorial eclecticism, the preference for the classical
investigative model dominates the market of the econometric financial models.
Bibliography
1. Akhtaruzzaman, M., Berg, N., Hajzler, C., 2017. Expropriation risk and FDI in
developing countries: Does return of capital dominate return on capital? European
Journal of Political Economy, vol 49, pp. 84-107.
2. Akkermans, D.H.M., 2017. Net profit flow per country from 1980 to 2009: The
long-term effects of foreign direct investment, PLOS ONE, vol. 12(6), Article
Number: e0179244.
3. Boqiong, Y., Jun, Y., Qiran, Z., 2014. Environmental Impact of Foreign Direct
Investment toward Host Countries, In Globalization and the Environment of China,
Edited by: Bu, M; Yang, B, Book Series: Frontiers of Economics and Globalization
Vol. 14, pp. 21-43.
4. Cushman, D. O., De Vita, G., 2017. Exchange rate regimes and FDI in developing
countries: A propensity score matching approach, Journal of international money
and finance, Vol. 77, pp. 143-163
5. Delgado, M.S.; McCloud, N., 2017. Foreign Direct Investment and the domestic
capital stock: the good-bad role of higher institutional quality, Empirical
Economics, vol. 53(4), pp. 1587-1637.
6. Kucera, D., Principi, M., 2017. Rights, governance, and foreign direct investment: an industry-
level assessment, International review of applied economics, Vol. 31(4), pp. 468-494.
10. Sharma, R., 2015. Influence of Patent Policy in the South on the Research
and Development of the North: Exploration of the Foreign Direct Investment
Channel, The Journal of World Intellectual Property, Vol. 18, no. 1–2, pp. 29–40.
11. Tuluce, N., S., Dogan, I., 2014. The Impact of Foreign Direct Investments on
SMEs’ Development, Edited by: Ozsahin, M., In the 10th International Strategic
Management Conference Location: Rome, Italy, 2014, Book Series: Procedia
Social and Behavioral Sciences, vol 150, pp. 107-115.

Studiu privind evoluţia istorică
a Produsului Intern Brut în România
Drd. Andreea – Ioana MARINESCU (marinescu.andreea.ioana@gmail.com)
Drd. Maria MIREA (mirea_maria@yahoo.com)
Drd. Alexandra PETRE (OLTEANU) (alexandra.olteanu.s1@anaf.ro)
Abstract
Produsul Intern Brut a fost dintotdeauna indicatorul cel mai complex
care atestă rezultatele pe care le-a obținut economia unei țări într-o perioadă
de timp dată. Într-o anumită perioadă, cea a economiei etatizate din 1945
(1947) și până în 1989 acest indicator macroeconomic purta denumirea de
produs social global. Produsul social nu era altceva decât rezultatul brut
înregistrat de economia României așa cum într-o oarecare măsură, cu mici
deosebiri, reprezintă produsul intern brut. Indicatorul produs social sau
indicatorul produs intern brut au relevanța la nivel național de a prezenta
rezultatele finale, existând unele deosebiri în funcție de conceptul în care
acest indicatori sunt calculați. Astfel, produsul social total este calculat în
conceptul producției materiale în sensul că valoare adăugată brută aduce
numai activitatea producției materiale, nu și a altor servicii care nu sunt
direct legate de producția materială. produsul intern brut este un indicator
mult mai complex, mai sintetic și realist în legătură cu rezultatele dobândite
de economia unei țări. Astfel, produsul intern brut are la bază faptul că
însumează orice valoare adăugată brută care se realizează pe teritoriul unei
țări sau de către agenții economici ai unei țări în țară și în străinătate într-o
perioadă de timp indiferent că aceasta se realizează în producția materială
de bunuri sau servicii. De fapt, în nivelul de evoluției al unei țări ponderea
serviciilor devine din ce în ce mai importantă pentru că acestea sunt menite
să asigure o satisfacere mai deplină a nevoilor populației țării respective. Și
în perioada în care în România sistemul social-economic era super-etatizat,
pe plan internațional pentru a asigura comparabilitatea indicatorilor exista
un sistem de tabele corelative pe care organismul de statistică al Națiunilor

Unite îl punea în evidență. În acest context autorii analizează în acest articol
stadiul în care a evoluat metodologia de calcul a indicatorilor macroeconomici
de rezultate, indiferent că acesta s-a numit produs social total sau produs
intern brut. Sunt prezentate tabele și grafice care atestă nivelul realizărilor
perioadelor succesive pe care și România le-a parcurs în evoluția sa istorică
social-economică.
Cuvinte cheie: produs intern brut, resurse, utilizări, proces economic,
ramură
Clasificarea JEL: E31, O11, O47
Introducere
Articolul își propune să analizeze succesiv modul în care indicatorul
cel mai complex de rezultate al României, produsul intern brut s-a realizat,
nivelurile pe care le-a înregistrat. De asemenea, pentru fiecare perioadă
istorică la care autorii s-au aplecat și au căutat să desprindă concluziile, se
evidențiază și modalitățile pentru care anumite valori ale acestui indicator au
fost în creștere sau în scădere în funcție de factorul politic, factorul istoric, de
participarea României la anumite activități într-o parte sau alta, într-un anumit
domeniu sau altul. Desigur sunt prezentate serii de date, grafice sugestive, care
atestă modul în care acest indicator a rezultat. Se prezintă o analiză structurală
a produsului intern brut în diversele perioade pentru a se vedea contribuția
resurselor la realizarea produsului intern brut dar și a utilităților în calculul
produsului intern brut. Sunt de asemenea reliefate aspecte specifice unei
perioade sau alta, toate având un singur scop, acela de a asigura pe cât posibil
o interpretare și analiză unitară a rezultatelor economiei României. Desigur,
accentul a fost pus și pe relevarea contribuției pe care a avut-o fiecare ramură
a economiei naționale, agricultură, industrie, construcții, transporturi, servicii,
sistem bancar, comerțul internațional, etc., la formarea produsului intern brut.
Relevant este produsul intern brut pe locuitor pe care autorii l-au calculat și
analizat în scopul de a da o dimensiune mai reală pentru comparabilitățile
internaționale a rezultatelor economiei românești. De asemenea, în multe
împrejurări și mai ales în perioada de după 1990 se recurge la calcularea
produsului intern brut pe baza parității puterii de cumpărare dintr-un an ales
ca anul de bază, așa încât să se evidențieze, să se releve care este stadiul real
comparativ al evoluției unei țări.
Literature review
Anghel, Anghelache, Dumitrescu and Dumitrescu (2016) au studiat
legătura dintre produsul intern brut din România și o serie de variabile
macroeconomice, respectic investițiile străine directe și exportul net.

Anghelache and Anghel (2017) au utilizat instrumentarul econometric în
vederea studierii influenței factoriale asupra creșterii produsului intern brut.
Anghelache, Anghel and Stoica (2017) au realizat o analiză a rezultatelor
obținute de țara noastră în primul trimestru al anului 2017. Anghelache (2016)
a realizat o analiză complexă a evoluțiilor economiei românești înregistrate
în ultimii 25 de ani. Anghelache, Partachi, Sacală, and Ursache (2016) au
efecuat o analiză a evoluției produsului intern brut din România. Anghelache
and Anghel (2015) au analizat dinamica soldului investițiilor străine directe
corelat cu evoluţia produsului intern brut la nivel european. Axenciuc (2012)
a realizat o amplă analiză a produsului intern brut din România în perioada
1862-2000. Bhandari and Frankel (2015) au abordat aspecte legate de PIB
nominal țintă pentru țările în curs de dezvoltare. Fleurbaey (2009) a încercat
identificarea unei măsuri de bunăstare socială. Foerster and Choi (2016) au
analizat posibilitățile de revenire după criza post-financiare. Garin, Lester and
Sims (2016) au studiat elemente esențiale ale produsului intern brut nominal.
Macchiarelli (2013) a studiat legătura dintre produsul intern brut și inflație
pentru țările CEE și zona euro. Nalewaik (2012) a prezentat aspecte legate de
estimarea probabilităților de recesiune în timp real.

• Aspecte metodologice generale
Analiza Produsului Intern Brut comportă o serie de aspecte
metodologice pe baza cărora se poate efectua conversia și aducerea datelor
la un nivel de comparabilitate cert. Indicatorii considerați pe sectoare,
ramuri şi activităţi economice până la agregatele de sinteză sunt exprimați în
valori comparabile – în preţuri lei anul 1913. Întregul sistem de elaborare a
acestora, în formă detaliată şi sistematică, precum şi rezultatele de sinteză şi
agregatele finale ale produsului intern brut pentru anii 1862-1947 sunt aduse
la comparabilitate.
Mai mult ca în oarecare perioadă din intervalul de 140 de ani (1860-
2000), perioada de cinci decenii (1862-1913), a fost aceea în care România a
redus decalajele statal-instituţionale.
În elaborarea indicatorului global s-a adoptat metoda producţiei cu
şansele de a fi asigurată, în proporţie sporită, cu informaţie statistică directă
şi mai certă. În acest sens, s-au adaptat metodele de prelucrare a informaţiei
economice şi statistice şi de calcul al indicatorilor necesari, precum și
completarea, compatibilizarea datelor statistice.
Calcularea venitului naţional și a produsului intern brut, în
retrospectiva epocii 1862-1947, s-a efectuat nu doar prin reprezentarea cifrică,
ci şi prin cunoaşterea mişcării reale.

Din concepţia de lucru, s-au conturat o serie de criterii menite să
circumscrie conţinutul, aria temei şi metodele de estimare. Indicatorii agregaţi
ai produsului intern brut au fost adoptați după Sistemul Conturilor Naţionale,
care asigură comparabilitate internă şi internaţională.
Un principiu aplicat în operaţiunile de comensurare a proceselor
economice a fost acela de a nu supraestima mărimea lor.
Important în definitivarea indicatorilor este și teritoriul la un moment
dat, cu variaţii temporale de suprafaţă, al graniţelor statului român la diferite
momente istorice. În anul 1878 s-a recuperat Dobrogea, dar s-a înstrăinat sudul
Basarabiei. În anul 1913 s-a dobândit sudul Dobrogei. S-a demarcat teritoriul
statului român pentru perioadele: 1862-1914; 1920-1939; 1940-1944; 1945-
1947.
Pentru perioada Primului Război Mondial (1914-1918) şi anul 1919,
pentru care nu există date iar estimarea indirectă apare riscantă, nu s-au
calculat indicatorii respectivi.
În scopul formării unei imagini de ansamblu la întregul interval 1862-
1947 şi al facilitării comparaţiei indicatorilor agregaţi pe întreaga perioadă,
aceştia sunt raportaţi pe locuitor în toate situaţiile statistice.
Periodizarea a impus corelarea cu modificările teritoriale şi
evenimentele majore. Indicatorii macroeconomici globali sunt exprimați în
serii anuale şi serii de medii ale anilor. Astfel, în perioada 1862-1947 activitatea
agricolă era determinantă, iar producţiile agricole şi viticole au cunoscut mari
fluctuaţii, generate de variaţia condiţiilor climatice.
S-au utilizat trei variante de preţuri: curente, preţuri comparabile cu
baza în anul 1938 (în lei hârtie) şi prețuri cu baza în anul 1913 în lei aur.
Indicatorii sunt calculaţi în preţuri medii comparabile ale anului
1913. Toate agregatele de sinteză sunt exprimate în moneda etalon, din 1913,
convertibilă, când leul aur era apreciat în 0,3226 grame aur.
Calculele şi estimările efectuate au unele deviații de la metodologia
Conturilor Naţionale care utilizează mai multe categorii de preţuri.
Pentru calcularea agregatelor macroeconomice am considerat,
indicatorul consum de capital fix (amortizarea), inclusă conform metodologiei
SCN, în valoarea adăugată brută.
Serviciile, în unele cazuri (căi ferate, telecomunicaţii, administraţia
publică, diferite instituţii) au cuprins şi valoarea de producţie a unor ateliere,
informaţiile statistice nepermiţând nici cunoaşterea mărimii acestora şi nici
departajarea lor.
În perioada 1862-2000, datele economice sunt exprimate prin cifre
statistice sub formă de tabele care cuprind indicatorii resurselor din întregul
interval al perioadei 1862-2000. În statistica oficială din anul 1950 există

înscrişi indicatorii macroeconomici de sinteză (produsul social, cheltuielile
materiale şi venitul naţional) după sistemul producţiei materiale, pentru anii
1950-1990, agregatele producţie globală, consum intermediar şi valoarea
adăugată brută, după sistemul conturilor naţionale pentru anii 1980-2000.
Pentru aceste două perioade s-a pus problema de adecvare şi transpunere a
indicatorilor sistemului producţiei materiale la cei ai sistemului actual din
statistica naţională.
Pentru deschiderea tabloului evoluţiei indicatorilor globali de
rezultate ale procesului economic, vom înfăţişa mai întâi unele elemente de
bază ale potenţialului uman şi material al ţării în această perioadă. În economia
României, în perioada studiată, rolul esenţial în producerea valorilor l-au avut
potenţialul uman şi bogăţiile naturale.
• Analiza evoluției Produsului Intern Brut în perioada până în

1947
Pe măsura modernizării şi asimilării mijloacelor tehnice mecanizate,
îndeosebi în ramurile de extracţie şi prelucrare, a sporit eficienţa muncii
sociale, gradul de valorificare a resurselor şi în consecinţă s-a mărit producţia
de bunuri şi servicii. Unii indicatori principali ai potenţialului organismului
economico-social, în dinamica perioadei, se prezintă în tabelul nr. 1:
Populaţia totală, activă, rurală, suprafaţa arabilă şi puterea instalată, pe

ani semnificativi, în perioada 1920-1947
Tabelul nr. 1
Puterea motrice
Populaţia Populaţia Suprafaţa arabilă
instalată
Anul rurală –
locuitori activă ha la 100 kW la
total mii pondere mii ha mii kW
pe km2 mii loc. 100 loc.
1920 15541 53 9076 77,8 10695 69 390 2,5
1939 19934 68 11641 81,8 13384 67 1250 6,3
1942 13486 69 7878 78,6 8437 63 1155 8,6
1947 15893 67 9885 76,6 9094 57 1521 9,6

Surse: Datele sunt preluate din Anuarul statistic al României, 1904-1948, şi Evoluţia economică
a României. Cercetări statistico-istorice, 1859-1947, autor Victor Axenciuc, vol. I, II, III,
Editura Academiei Române, București, 1992, 1996, 2000.
În deceniile interbelice, 1920-1939, începute cu o populaţie dublată

în urma întregiri ţării în anul 1918, potenţialul demografic se măreşte cu 28%,
populaţia României ajungând în 1939 la aproape 20 de milioane. În deceniul

de după 1939, din cauza dezmembrărilor teritoriale din anul 1940, războiului
mondial, a consecinţelor sale şi a tratatelor de pace, populaţia ţării se reduce
aproape la limita anului 1920, numărând 15,9 milioane de locuitori. Potenţialul
demografic a constituit, factorul determinant al creşterii economice.
Al doilea element major de potenţial, specific organismului economic
al României din acea perioadă, l-a reprezentat suprafaţa productivă, în special
pământul arabil, care furniza majoritatea producţiei agricole. În aproape
jumătate de secol, 1862-1914, arabilul, depăşind creşterea populaţiei, se
extinde de peste două ori, de la 3 la 6,4 mil. ha, pe seama îngustării suprafeţei
păşunilor şi fâneţelor la jumătate din cea iniţială. În anii interbelici procesul
continuă, dar în măsură mai redusă. Semnificativă apare diminuarea, datorită
sporurilor mari demografice, a suprafeţelor arabile pe locuitor.
În anul 1939, industria mare mecanizată, cu 380 de mii de salariați
producea o valoare adăugată brută de 1.378 milioane de lei 1913, în timp ce
agricultura, cu o populaţie activă de 9.110 mii persoane, producea o valoare
adăugată brută, împreună cu cea a industriei casnice şi a transportului cu
animale, de 3.677 milioane de lei 1913. Aceste aspecte sunt sintetizate în
tabelul nr. 2.
Evoluția producţiei de bunuri şi servicii, pe locuitor, a principalelor

domenii, în lei 1913, medii ale anilor selectați, în perioada 1920-1947
Tabelul nr. 2
Producţia Producţia
Medii ale Total Construcţii Servicii
agricolă industrială
anilor
lei % lei % lei % lei % lei %
1920-1924 561 164 203 118 133 180 44 550 182 204
1935-1939 751 219 221 128 216 292 69 863 245 275
1940-1944 748 218 180 105 236 319 73 913 259 291
1945-1947 464 135 114 66 175 236 55 688 121 136
Sursa: Datele sunt preluate și prelucrate de autori din anuarele statistice ale României din
perioada 1904-1948 şi din lucrarea „Produsul Intern Brut al României 1862-2000”, vol. I și II,
autor Victor Axenciuc, Editura Economică, București, 2012.
Tabelul de mai sus înfăţişează producţia principalelor sectoare şi a

serviciilor, pe locuitor, în paralel cu indicii dinamicii lor cu baza = 100, media
perioadei 1862-1866.
Pentru înţelegerea mai bună a fondului în care au evoluat indicatorii
macroeconomici globali, vom considera contribuţia principalelor ramuri la
formarea Produsului Intern Brut. Datele sunt prezentate în tabelul nr. 3.

Structura producţiei de bunuri pe locuitor, a principalelor domenii, pe
medii ale anilor, în perioada 1920-1947
Tabelul nr. 3
Producţia de bunuri
Medii ale anilor
total agricole industriale construcţii
1920-1924 100 53 35 12
1935-1939 100 43 43 14
1940-1944 100 37 48 15
1945-1947 100 33 51 16
Relevând evoluţia indicatorilor de structură vom reliefa evoluția şi structura

indicatorului global, a produsului intern brut sub câteva aspecte importante.
Din toate intervalele, ca medii de patru-cinci ani, câte cuprinde perioada 1862-
1947, pentru concizia prezentării de faţă, am selectat patru intervale, cele mai
semnificative fiind: 1920-1924, 1935-1939, 1940-1944 şi 1945-1947. Ele înlesnesc
formarea unei imagini argumentate a evoluţiei rezultatelor globale ale economiei
naţionale. Evoluția produsului intern brut este redată în tabelul nr. 4.
Dinamica evoluţiei produsului intern brut, în lei 1913, pe total și pe

locuitor, pe medii ale anilor, în perioada 1920-1947
Tabelul nr. 4
1920-1924 1935-1939 1940-1944 1945-1947
Produsul intern brut, mil. lei 5366 8508 5665 4045
dinamică 633 988 568 470
PIB pe locuitor, lei 345 436 420 256
dinamică 162 206 199 121
În intervalul până la 1914, valoarea adăugată totală sporeşte de 3,9

ori, iar PIB corelat cu populaţia, care s-a mărit de 1,8 ori, creşte pe locuitor
de 2,17 ori, respectiv se dublează printr-un ritm mediu anual de peste 2,3%,
ritm specific economiilor preponderent agrare la începutul tranziţiei lor spre
structuri agrar-industriale.
În deceniile interbelice, urmate de cinci-șase ani de refacere postbelică
şi de criza economică, îndeosebi de cea agrară – 1929-1936 –, s-a înregistrat
o creştere medie pe locuitor cu 29%, nivelul atins în media anilor 1935-1939
fiind de 96% din cel antebelic. Concluzia esenţială a acestor constatări este că
nivelul PIB pe locuitor, s-a situat cu câteva procente sub cel antebelic.

Valoarea adăugată brută, modul în care a fost creată pe sectoare din
economia naţională evidențiază capacitatea economică a țării. În tabelul nr.
5 sunt prezentate elementele de structură, pe intervale de timp, ale valorii
adăugate brute, până în anul 1947.
Tabelul nr. 5. Dinamica valorii adăugate brută în principalele sectoare ale

economiei, pe total și pe locuitor, medii ale anilor, în perioada 1920-1947
1920-1924 1935-1939 1940-1944 1945-1947
Valoarea adăugată în agricultură, silcultură, 130 144 114 71
pe locuitor, lei
dinamică 117 133 103 64
Valoarea adăugată în industrie, pe locuitor, lei 57 100 111 83
dinamică 171 301 335 250
Valoarea adăugată în construcţii, pe locuitor, lei 21 29 31 24
dinamică 525 725 775 553
Valoarea adăugată în servicii, pe locuitor, lei 119 151 150 75
dinamică 200 252 251 125
Pentru a avea o imagine mai clară cu privire la evoluția anuală a

indicatorilor selecționați, am prezentat în tabelul nr. 6, nivelul înregistrat an
de an, după 1920 până în 1947. Datele sunt prezentate și în graficul nr. 1, care
are o valoare de expresivitate mai ridicată.
Produsul intern brut, total şi pe locuitor, după ajustarea

valorii adăugate brute, în lei 1913, serii anuale, perioada 1920-1947
Tabelul nr. 6
Valoarea Impozitul Subvenţii la
Produsul intern brut
Anii adăugată brută pe produs produse
mii. lei pe locuitor lei mii. lei mii. lei mii. lei
1920 4504 290 4315 192 3
1924 6204 377 5888 319 2
1929 7484 424 7245 241 2
1934 7402 391 7169 236 3
1939 8835 443 8591 248 3
1940 5728 431 5536 192 1
1941 5916 443 5704 213 1
1942 5527 410 5361 167 0
1943 6335 464 6134 200 0
1944 4818 352 4723 95 0
1945 3757 239 3676 81 0
1946 3674 233 3630 45 0
1947 4705 296 4660 45 0

Evoluția produsului intern brut, total şi pe locuitor, după ajustarea
valorii adăugate brute, în lei 1913, serii anuale, perioada 1920-1947
Graficul nr. 1
ϮϬϬϬϬ
ϭϴϬϬϬ ^ƵďǀĞŶԑŝŝůĂƉƌŽĚƵƐĞ
ϭϲϬϬϬ
ϭϰϬϬϬ /ŵƉŽǌŝƚƵůƉĞƉƌŽĚƵƐ
ϭϮϬϬϬ
ϭϬϬϬϬ
sĂůŽĂƌĞĂĂĚĉƵŐĂƚĉ
ϴϬϬϬ ďƌƵƚĉ
ϲϬϬϬ
ϰϬϬϬ W/ƉĞůŽĐƵŝƚŽƌůĞŝ
ϮϬϬϬ
Ϭ W/ŵŝŝ͘ůĞŝ
ϭϵϮϬ
ϭϵϮϰ
ϭϵϮϵ
ϭϵϯϰ
ϭϵϯϵ
ϭϵϰϬ
ϭϵϰϭ
ϭϵϰϮ
ϭϵϰϯ
ϭϵϰϰ
ϭϵϰϱ
ϭϵϰϲ
ϭϵϰϳ
În tabelul nr. 7, am prezentat evoluția produsului intern brut și a
produsului inten net, precum și consumul de capital fix. De asemenea, pentru
extensia analizei am calculat și prezentat produsul intern brut și produsul
intern net pe locuitor. Datele sunt suficient de sugestiv, iar reprezentarea în
graficul nr. 2 a indicatorilor menționați devine și mai expresivă.
Evoluția Produsului intern brut şi a produsului intern net, total şi pe

locuitor, în lei 1913, serii anuale, în perioada 1920-1947
Tabelul nr. 7
Produsul Consumul de Produsul intern net
#$(% A,%A (#: A($# ($%
pe locuitor(+$
lei
Anul intern
#$(A brut)(%A capital fi x
:(% (col. 2-3)
,00A :++ :,0
#$($
mii. lei +A0A mii. lei AA) mii. +%:0
lei A(A
PIB :$$
PIN
#$:A +A%( A+$ )$(: :$# :))
1920 #$:$4504 00:, 213 )#( 42910((: 290
AA: 279
A#:
1924 6204
#$A% ,+(0 320 A$% 5884,(:0 377
A:# 358
:$A
1929 #$A#7484 ,$#) 446 A+A 7038,AA( 424
AA: 399
A%0
1934 7402
#$A( ,,(+ 479 A$( 6923,%:, 391
A#% 366
:+:
1939 8835
#$A: )::, 612 ,## 8223,0(A 443
A)A 413
A(+
1940 #$AA5728 A0#0 490 :0$ 5238AA($ 431
:,( 394
:(:
1941 5916
#$A, :+,+ 474 A%) 5442::,# 443
(:$ 408
(#:
1942 #$A)5527 :)+A 492 A:( 5035:(A( 410
(:: 373
(%,
1943 #$A+6335 A+%, 511 A,, 5824A(,% 464
($) 427
()+
1944 4818 389 4429 352 323
1945 3757 406 3351 239 213
1946 3674 432 3242 233 205
1947 4705 455 4250 296 267

Evoluția Produsului intern brut şi a produsului intern net, total şi pe
locuitor, în lei 1913, în perioada 1920-1947
Graficul nr. 2

ϮϬϬϬϬ
ϭϬϬϬϬ
Ϭ
ϭϵϮϬ ϭϵϮϰ ϭϵϮϵ ϭϵϯϰ ϭϵϯϵ ϭϵϰϬ ϭϵϰϭ ϭϵϰϮ ϭϵϰϯ ϭϵϰϰ ϭϵϰϱ ϭϵϰϲ ϭϵϰϳ
WƌŽĚƵƐƵůŝŶƚĞƌŶďƌƵƚ ŽŶƐƵŵƵůĚĞĐĂƉŝƚĂůĨŝǆ
WƌŽĚƵƐƵůŝŶƚĞƌŶŶĞƚ W/ƉĞůŽĐƵŝƚŽƌ
W/EƉĞůŽĐƵŝƚŽƌ

După ce am prezentat evoluția indicatorilor PIB, PIN, valoare adăugată
brută, producția de bunuri și servicii, consumul de capital fix etc., am efectuat
și aducerea datelor la un nivel de comparabilitate cât mai reală, utilizând
indicele general al prețurilor pentru deflatarea indicilor valori exprimați în
prețurile curente ale fiecărei perioade considerate. În acest sens, în tabelul nr.
8, pe lângă indicele general al prețurilor se prezintă și indicii de prețuri din
agricultură, industrie ca și cel al tarifelor serviciilor. Datele din tabelul nr. 8
sunt prezentate în graficul nr. 3.
Evoluția indicelui general de preţuri din perioada 1920-1947, ca deflator

pentru indicatorii valorici exprimaţi în preţuri curente
Tabelul nr. 8
#$(% #%0) $0: ##)$ #(##
Indice al Indice al preţurilor Indice al tarifelor
Anul#$(AIndice general
:#$+ :%,, ::$+ :%##
#$($ :0%# preţurilor agricole
:,($ industriale
:0(: serviciilor
A)#$
1920#$:A 1086
((#A 983
#+A, 1169
()(+ 1211
(,:#
1924#$:$ 3197
::,% 3055
(A:, 3397
A%+0 3011
:(+,
1929#$A% 3801
A,(A 3529
::A, 3823
,#(% 4619
A#A0
1934#$A# 2214
+$,$ 1745
)+$# 2627
$::+ 2531
,++%
1939#$A( 3350
#($:+ 2435
$+#( 4078
#,0,% 3275
#%%A:
1940#$A: 4524
#+:+# 3345
#:+$% 5120
(:+#, 4148
#(#$,
1941 7959 6791 9337 5770
1942 12937 9712 15850 10043
1943 17371 13790 23715 12195
1944 27229 21125 40074 23892
1945 185600 167383 225320 120830
1946 1086920 933345 1330588 682686
1947 10465656 7775460 10249857 8296883
Sursele şi modalitatea de calcul a se vedea în studiul Indicele de preţuri din perioada 1862-
1947, ca deflator pentru indicatorii valorici exprimaţi în preţuri curente. Addenda volumului I.
În calitate de deflatori, aceşti indici de preţuri au fost aplicaţi la indicatorii valorici în preţuri

curente din capitolele: industria mare prelucrătoare, construcţii, comerţ intern şi extern,
transporturi mecanizate, activităţi bancare şi financiare, bugete centrale şi locale. Procedeele
de deflatare cu cei patru indici de preţuri se specifică în introducerea metodologică de la fiecare
sccţiuuc şi capitul în cauză.
Evoluția indicelui general de preţuri din perioada 1920-1947 ca deflator

pentru indicatorii valorici exprimaţi în preţuri curente
Graficul nr. 3
5 '
' "5 64 954 '
ϰϬϬϬϬϬϬϬ
ϯϬϬϬϬϬϬϬ
ϮϬϬϬϬϬϬϬ
ϭϬϬϬϬϬϬϬ
Ϭ
/ŶĚŝĐĞŐĞŶĞƌĂů /ŶĚŝĐĞĂůƉƌĞԑƵƌŝůŽƌĂŐƌŝĐŽůĞ
/ŶĚŝĐĞĂůƉƌĞԑƵƌŝůŽƌŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ /ŶĚŝĐĞĂůƚĂƌŝĨĞůŽƌƐĞƌǀŝĐŝŝůŽƌ

Cu excepţia creşterii din intervalul 1920-1924, declinul continuă în
intervalele următoare de la 52,7%, la 44,5% şi, la sfârşit, în 1945-1947, la 4%
din totalul valorii adăugate a producţiei de bunuri. Astfel, sectorul care ocupa
80% din populaţia ţării îşi reduce contribuţia la producţia de bunuri de la 75%
la 40%, în favoarea industriei şi construcţiilor care au crescut. Industria, la
începutul perioadei avea o pondere în producţia de bunuri de 22,3%, ajunge
în anii războiului, 1939-1944 la 43,4-44,5 procente, modificând profilul
producţiei materiale a ţării. Construcţiile, cel mai activ sector dintre toate,
are o creştere continuă a ponderii valorii sale de la 2,9% la 13,3%. Industria
şi construcţiile, la sfârşitul perioadei interbelice, se apropie, cu ponderea de
47,2%, de sectorul agricol.
Analiza evoluției PIB total și pe locuitor, în perioda 1911-1947,
rezultând că în perioada 1935-1939 s-a înregistrat cea mai mare creștere.
PIB-ul pe un locuitor trebuie interpretat și prin prisma populației vremelnic
modificate.

Evoluţia produsul intern brut, în lei 1913, în dinamică şi pe locuitor,
medii ale anilor, în perioada 1911-1947
Tabel nr. 9
1911-1914 1920-1924 1935-1939 1940-1944 1945-1947
Produsul intern brut, mii. lei 3363 5466 8508 5665 4045
dinamică, % 391 635 988 658 470
PIB pe locuitor, lei 458 345 436 420 256
dinamică, % 217 162 207 199 121
• Analiza Produsului Intern Brut și a altor indicatori în perioada

1945-2000
Epuizând analiza evoluției indicatorilor considerați până în anul 1947,
în continuare am trecut la prezentarea și analiza valorii acestor indicatori pe
perioade cuprinse între anul 1945 (1947) până în anul 2000. Această perioadă
mai lungă acoperă perioada economiei socialiste și primii zece ani din perioada
pieței libere. Anumiți indicatori sunt prezentați și pe unele perioade diferite
(1950-2000, 1980-2000 sau 1979-2000).
În tabelul nr. 10 se prezintă evoluția PIB, total și pe locuitor, exprimat
în dolari, ca preț al parității de cumpărare în perioada 1945-2000.
Produsul intern brut, total şi pe locuitor, exprimat în dolari ppc 1990 şi

2000, mediile anilor, în perioada 1945-2000
Tabel nr. 10
Medii ale Produsul intern brut mii. dolari ppc Produsul intern brut pe locuitor dolari ppc
anilor dolari 1990 dolari 2000 indici dolari 1990 dolari 2000 indici
1945-1947 8645 10621 469,7 547 672 121,3
1950-1954 23158 28375 100 1387 1700 100
1955-1959 32538 39869 140,5 1829 2241 131,8
1960-1964 45420 55653 196,1 2429 2977 175,1
1965-1969 69126 84700 298,5 3550 4350 255,9
1970-1974 105813 129653 456,9 5117 6270 368,8
1975-1979 146187 179123 631,3 6744 8264 486,1
1980-1984 172233 211037 768,9 7672 9401 571,8
1985-1989 191222 234304 853,7 8337 10216 621,4
1990-1994 148889 182433 664,7 6489 7950 483,6
1995-2000 149837 183595 668,9 6647 8145 495,4

Valoarea adăugată brută în dolari ppc 2000 s-a raportat la populaţia
ocupată. Până în anul 1945. pentru agricultură, populaţia activă; după
1945 cea ocupată. Personalul din industrie cuprinde patroni şi salariaţi din
întreprinderile ramurilor extractive, energie electrică şi prelucrătoare mare.
pentru anii 1920-1945. în restul perioadei personalul ocupat din agricultură
şi industrie, după secţiunea forţă de muncă din Anuarul statistic. Populaţia
ocupată (activă) la care s-a raportat valoarea adăugată brută. în agricultură
şi în industria mare. în mii persoane, s-a estimat după datele statistice și sunt
prezentate în tabelul nr. 11.
Populația ocupată în România, în perioada 1945-2000

Tabel nr. 11
Populaţia ocupată
Anii
Total 3 + 5 Agricultură % din col. 2 Industrie % din col. 2
1945 8032 7664 95,4 368 4,6
1950 7210 6209 86,1 1001 13,9
1955 7753 6530 84,2 1223 15,8
1960 7673 6233 81,2 1440 18,8
1965 7358 5495 74,7 1863 25,3
1970 7126 4849 68,0 2277 32,0
1975 6970 3860 55,4 3110 44,6
1980 6727 3048 45,3 3679 54,7
1985 6997 3019 43,1 3978 56,9
1989 7227 3058 42,3 4169 57,7
1995 5901 3187 54,0 2714 46,0
2000 5527 3523 63,7 2004 36,3
Structura valorii adăugate brute pe domenii de activitate, pe un

locuitor, prezentată în tabelul nr. 37, evidențiază faptul că, din anul 1945 până
în anul 1990, a avut un trend crescător, de la 612 dolari SUA/locuitor la 8791
dolari SUA/locuitor în anul 1980, 9521 dolari SUA/locuitor în anul 1985. Din
anul 1990 până în anul 2000, indicatorul a avut scăderi, respectiv 8583 dolari
SUA/locuitor în anul 1990, 7973 dolari SUA/locuitor în anul 1995 și 7104
dolari SUA/locuitor în anul 2000. Aceeași evoluție a avut-o și producția de
bunuri și servicii. Din analiză rezultă că, după anul 1989, economia României
s-a dereglat, iar trecerea la economia de piață a adus scăderi. Aceste scăderi
sunt majore, mult mai mari dacă avem în vedere că, după anul 1990, populația
a început să scadă.

Structura valorii adăugate brute pe domenii de activitate, pe locuitor, în
dolari ppc 2000, serii anuale, perioada 1945-2000
Tabel nr. 12
Total valoarea
Producţia de bunuri Activitatea de servicii
Anul adăugată brută
dolari dolari
dolari
1945 612 425 187
1950 1319 957 362
1955 2065 1522 543
1960 2485 1867 618
1965 3494 2597 897
1970 5045 3848 1197
1975 6755 5130 1625
1980 8791 6301 2490
1985 9521 6891 2630
1990 8583 6169 2414
1995 7973 4956 3017
2000 7104 3271 3833
Structura valorii adăugate brute pe domenii de activitate, pe locuitor, în

dolari ppc 2000, serii anuale, perioada 1945-2000
Graficul nr. 4

ϭϬϬϬϬ
ϴϬϬϬ
ϲϬϬϬ
ϰϬϬϬ
ϮϬϬϬ
Ϭ
ϭϵϰϱ ϭϵϱϬ ϭϵϱϱ ϭϵϲϬ ϭϵϲϱ ϭϵϳϬ ϭϵϳϱ ϭϵϴϬ ϭϵϴϱ ϭϵϵϬ ϭϵϵϱ ϮϬϬϬ
dŽƚĂůǀĂůŽĂƌĞĂĂĚĉƵŐĂƚĉďƌƵƚĉ WƌŽĚƵĐԑŝĂĚĞďƵŶƵƌŝ
ĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂĚĞƐĞƌǀŝĐŝŝ

Pentru a avea o imagine mai clară asupra valorii reale a indicatorilor
calculați în perioada economiei socialiste, în tabelul următor nr. 13, prezentăm
evoluția indicelui prețurilor, deși la timpul respectiv se afirma că prețurile sunt
administrate de stat și nu există inflație.

Indicii preţurilor de consum, în comerţul de stat
Tabel nr. 13
1950 1965 1970 1975 1989
Total 100 96,8 100 102,6 145,8
-mărfuri alimentare 100 114,5 100 106,4 162,2
-mărfuri nealimentare 100 84,7 100 100,4 119,3
-servicii — — 100 101,2 161,9
Venitul naţional între 1950-1980, exprimat în preţurile anumitor ani,

miliarde lei
Tabel nr. 14
1950 1953 1955 1959 1965 1966 1970 1975 1980
1. V.N. în preţuri 1950 34,2 54,1 61,0 82,7
indici 100 158,2 178,4 241,8
2. V.N. în preţuri 1955 43,4 63,5 72,1 90,5 154,7
indici 100 146,3 166,1 208,5 356,5
3. V.N. în preţuri 1963 34,2 58,0 65,8 82,6 141,1 155,0 212,1 361,9 508,7
indici 100 169,6 192,4 241,5 412,6 453,2 620,2 1058,2 1487,4
4. V.N. în preţuri curente 34,2 63,6 75,4 90,8 146,4 162,6 217,9 354,6 513,6
indici 100 186,8 220,5 265,5 428,1 475,4 637,1 1036,8 1501,8
• Analiza evoluției Produsului Intern Brut în perioada 2000-2016

În perioada 2001-2008, evoluţia PIB s-a realizat în salturi, având
evoluţii pozitive. Începând cu anul 2009, sub efectul crizei economico-
financiare, s-a declanşat scăderea creşterii economice.
Activităţile din servicii, industrie, construcţii şi impozitele nete pe
produs împreună, au avut o contribuţie decisivă la scăderea PIB, ceea ce
înseamnă un fapt negativ pentru economia României care deşi s-a restructurat,
a renunţat la o serie de subramuri ale industriei, angajându-se pe făgaşul
dezvoltării producţiei serviciilor, al construcţiilor ş.a.m.d., nu a reuşit să facă
faţă efectelor crizei, corelate şi cu inexistenţa unui plan de guvernare anticriză
adecvat, stabilit la declanşarea fenomenului.
Din punct de vedere al utilizărilor, la formarea PIB în anul 2012, an
al revenirii după criză, şi-au adus contribuţia: variaţia stocurilor, exportul net,
formarea brută de capital fix, consumul final colectiv al administraţiei publice,
consumul final individual al gospodăriilor populaţiei.
În analiza datelor pe anul 2014 trebuie să pornim de la situaţia concretă
pe care a înregistrat-o ţara noastră în acest an.

Aşa, de pildă, variaţia stocurilor a avut o contribuţie finală mai redusă,
iar exportul net, adică diferenţa dintre exporturi şi importuri, a avut un efect
mai redus, ca urmare a reducerii deficitului balanței comerțului internațional.
În aceste condiţii constatăm că la formarea PIB din punct de vedere
al utilizărilor, au contribuit formarea brută de capital fix, consumul individual
al gospodăriilor populaţiei.
Consumul individual al gospodăriilor populaţiei şi consumul colectiv
al administraţiei publice, împreună, s-au redus.
Ponderea în PIB a principalelor categorii de utilizări

Tabel nr. 15
Anul
Indicatorul
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Consumul
individual efectiv 75,7 77,5 78,5 77,9 75,3 74,0 72,7 72,6 72,4 72,7 73,7 74,0 72,2
al gospodăriilor
Consumul
colectiv efectiv 9,8 7,9 8,3 7,7 7,6 7,7 8,2 7,1 7,3 7,1 6,1 8,8 7,2
al administraţiei
publice
Formarea brută de 21,5 21,8 23,7 25,6 30,2 31,9 25,6 22,5 22,3 22,2 20,0 19,0 21,4
capital
Variaţia stocurilor 0,6 1,8 -0,3 0,9 0,8 -0,6 -0,6 3,5 3,9 4,1 3,5 1,1 -0,9
Exportul net -7,6 -9,0 -10,2 -12,1 -13,9 -13,0 -5,9 -5,7 -5,9 -5,7 -3,3 -0,5 0,1
Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, comunicatul de presă nr. 249/07.10.2015.
Astfel, PIB-ul nu a ajuns încă la nivelul înregistrat în 2009;

majoritatea ramurilor au avut contribuţii negative ceea ce înseamnă intrarea
în degringoladă managerială macroeconomică; structura pe ramuri şi utilizări
a fost negativă.
Din analiza efectuată rezultă că în perioada 2009-2015, sectorul privat
a contribuit cu 72,4%-76,8% la formarea PIB.
Într-o comparaţie cu perioadele anterioare, se constată că ponderea
sectorului privat la realizarea PIB este superioară tuturor celorlalte perioade
anualizate din 2000 şi chiar din 1990 până la zi.

Produsul Intern Brut ponderea sectorului privat în 2001 – 2016
Graficul nr. 5

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 12/2016.
Analizând seria de date 2000-2016, constatăm că ritmurile de creştere

a PIB au pornit, în anul 2000, de la o rată de creştere de 2,1% apoi, în intervalul
2001-2003, au înregistrat creşteri de peste 5%, respectiv 5,7% în 2001, 5,1%
în 2002, 5,2% în 2003.
Anul 2008 a marcat o ultimă creştere, fiind, alături de creşterea 2007-
2006, de 7,7%, cele mai semnificative din întreaga evoluţie a României. În
anul 2009, s-a manifestat brutal efectul crizei concretizat în scădere a PIB-
ului.
În intervalul de timp analizat, PIB a evoluat în mod echilibrat, cu
tendinţa de creştere a aportului (ponderii) serviciilor la realizarea acestui
indicator şi de scădere a industriei, prin restructurare-reorganizare, cu efecte
diferite, de la o perioadă la alta, ale agriculturii care a înregistrat ritmuri
de creştere diferenţiate. Problema agriculturii, a evoluţiei acesteia, trebuie
dimensionată în două sensuri: pe de o parte, este vorba de contribuţia
cantitativă a recoltelor şi producţiilor realizate, iar pe de altă parte, de factorul
calitativ care, în condiţiile climatice nefavorabile, nu constituie suportul de
care are nevoie agricultura, pentru a se dezvolta în consecinţă.
În perioada 2009-2011, cu excepţia serviciilor financiare şi industriei
în 2010, au înregistrat scăderi. În anul 2012 s-a inversat trendul creşterii
economice. În 2013 înregistrăm o creştere cu 3,5% iar în 2014 creşterea a fost
de 3,1%.
Din punct de vedere al utilizărilor, observăm că formarea brută de
capital, consumul final colectiv al administraţiei publice, consumul final
individual al gospodăriilor populaţiei deţin ponderea cea mai mare la formarea
PIB, de-a lungul perioadei accentuându-se efectul negativ al activităţii de

comeţ exterior care, prin exporturile nete comparate algebric cu importurile,
din 2000 până în 2016, au avut contribuţii negative la realizarea PIB.
Variaţia creşterii PIB în perioada 2001-2016

Graficul nr. 6

*)Date semidefinitive. **) Date provizorii.

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Buletinule Statistice din 2016, 2017.
Din punctul de vedere al participării sectoarelor ca formă de proprietate

la realizarea PIB, perioada 2000-2012 semnifică, cu unele mici oscilaţii,
creşterea aportului sectorului privat la formarea PIB. Ponderea sectorului
privat la realizarea PIB s-a diminuat uşor, fiind în 2006 (69,8%), în 2007 de
70,2% şi în 2008 de 71.4%. În perioada 2009-2015, ponderea sectorului privat
la realizarea PIB s-a menţinut constantă cu uşoare modificări în jurul valorii
de 70%. În 2016, ponderea sectorului privat la formarea PIB a fost de 76,8%.
Concluzii
Din studiul întreprins, autorii au desprins câteva concluzii, dintre care
în primul rând amintim aceea că produsul intern brut cu micile modificări
metodologice conceptuale, ținând seama de sistemul economic parcurs de
România, a reprezentat și reprezintă întotdeauna indicatorul cel mai complex
de rezultate al economiei României. Indicatorul produsul intern brut pe
locuitor est eși mai relevant în ceea ce privește comparabilitatea pe baza
acestui indicator al evoluției economiei românești în comparație cu stadiul
atins de alte state din Uniunea Europeană sau pe plan mai larg european sau
mondial. Rezultă că produsul intern brut intern brut crește pe baza factorilor
de producție cuprinși în funcția de producție a lui Cobb-Douglas și anume este

vorba de capital, resursa de muncă și resursele financiare. Se constată că în
cazul economiei românești rezultă o discrepanță în ceea ce privește asigurarea
resurselor financiare, România recurgând la credite, având datorie publică
externă și multe altele. Ca o concluzie finală, putem aprecia că sistemul
românesc a cunoscut anumite perioade în care creșterea a fost stagnantă, în
perioada crizelor economice în ’29-’33 sau 2008-2011, dar și strategia pe care
managementul macroeconomic l-a avut pentru a asigura dezvoltarea țării în
condiții care să fie reflectate în produsul intern brut.
Bibliografie
1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Dumitrescu, D.V. and Dumitrescu, D. (2016).
Analysis of the correlation between the Gross Domestic Product and some factorial
variable. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 138-145
2. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2017). Econometric methods and models used
in the analysis of the factorial influence of the gross domestic product growth.
Network Intelligence Studies, V (9), 67-78
3. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Stoica, R. (2017). Quarterly analysis of Gross
Domestic Product evolution – significance of growth rate. Romanian Statistical
4. Anghelache, C. (2016). România 2016. Starea economică, Editura Economică,
Bucureşti,
5. Anghelache, C., Partachi, I., Sacală, C. and Ursache, A. (2016). Using econometric
models in the correlation between the evolution of the Gross Domestic Product and
Foreign Direct Investments. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 124-
129
6. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2015). Model of Analysis of the Dynamics
of the DFI Sold Correlated with the Evolution of the GDP at European Level.
Romanian Statistical Review Supplement, 10, 79-85
7. Axenciuc, V. (2012). Produsul Intern Brut al României 1862-2000, vol. I și II,
Victor, Editura Economică, București
8. Bhandari, P. and Frankel, J. (2015). Nominal GDP Targeting for Developing
Countries, National Bureau of Economic Research, Working Paper 20898,
Cambridge
9. Fleurbaey, M. (2009). Beyond GDP: The Quest for a Measure of Social Welfare.
Journal of Economic Literature, 47 (4), 1029-1075
10. Foerster, A.T. and Choi, J. (2016). Consumption Growth Regimes and the Post-
Financial Crisis Recovery. Economic Review, Second Quarter Q (II), 25-48
11. Garin, J., Lester, R. and Sims, E. (2016). On the Desirability of Nominal GDP
Targeting. Journal of Economic Dynamics and Control, 69, 21–44
12. Macchiarelli, C. (2013). Similar GDP-inflation cycles. An application to CEE
countries and the euro area. International Business and Finance, 27 (1), 124-144
13. Nalewaik, J. (2012). Estimating Probabilities of Recession in Real Time with
GDP and GDI, Journal of Money, Credit and Banking, 44, 235–253
14. Institutul Naţional de Statistică, comunicatul de presă nr. 249/07.10.2015
15. Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 12/2016

STUDY ON THE HISTORICAL EVOLUTION
OF GROSS DOMESTIC PRODUCT IN
ROMANIA
Andreea – Ioana MARINESCU PhD Student (marinescu.andreea.ioana@gmail.com)
Maria MIREA PhD Student (mirea_maria@yahoo.com)
Alexandra PETRE (OLTEANU) PhD Student (alexandra.olteanu.s1@anaf.ro)
Abstract
Gross domestic product has always been the most comprehensive
indicator of the results of a country’s economy over a given period of time.
In a certain period, that of the stagnated economy in 1945 (1947) and until
1989, this macroeconomic indicator was called the global social product. The
social product was nothing but the gross result registered by the Romanian
economy, as it is to a certain extent, with small differences, the gross domestic
product. The Social Producer Indicator or Gross Domestic Product Indicator
has national relevance to present the final results, with some differences
depending on the concept in which these indicators are calculated. Thus, the
total social product is calculated in the concept of material production in the
sense that gross added value brings only the activity of material production,
and not other services that are not directly related to material production.
Gross Domestic Product is a much more complex, more synthetic and realistic
indicator of the results achieved by the economy of a country. Thus, gross
domestic product is based on the fact that it aggregates any gross value
added that is made in the territory of a country or by the economic agents of
a country in the country and abroad in a period of time, regardless of whether
it is made in the material production of goods or services. In fact, in the level
of evolution of a country the weight of services is becoming more and more
important because they are meant to ensure a fuller satisfaction of the needs
of the country’s population. And in the period when in Romania the social-
economic system was super-staged, there was a system of correlative tables
on the international level to ensure the comparability of the indicators, which
the United Nations statistics body emphasized. In this context, the authors

analyze in this article the stage where the methodology for calculating the
macroeconomic indicators of results has evolved, regardless of whether it was
called total social product or gross domestic product. There are presented
tables and graphs that attest the level of achievement of the successive periods
Romania has also experienced in its historical socio-economic evolution.
Keywords: Gross Domestic Product, Resources, Uses, Economic
Process, Branch
JEL Classification: E31, O11, O47
Introduction
The article aims to analyze successively how the most complex
indicator of Romania’s output, the gross domestic product has been achieved,
the levels it has recorded. Also, for each historical period where the authors
leaned and sought to draw conclusions, it also highlights the ways in which
certain values of this indicator were increasing or decreasing according to
the political factor, the historical factor, the participation Romania to certain
activities in one part or another, in a certain area or another. Of course there are
presented series of data, graphical suggestions, which show how this indicator
resulted. A structural analysis of Gross Domestic Product is presented in the
various periods to see the contribution of resources to the gross domestic
product but also utilities in gross domestic product. Some aspects specific to
one or another period are also highlighted, all having one purpose, to ensure
as much as possible a unitary interpretation and analysis of the results of the
Romanian economy. Of course, the emphasis was also on the contribution
of each branch of the national economy, agriculture, industry, construction,
transport, services, banking system, international trade, etc., to the formation
of the gross domestic product. Relevant is the gross domestic product per
capita that the authors calculated and analyzed in order to give a more real
dimension to the international comparability of the Romanian economy’s
results. Also, in many circumstances, and especially in the period after 1990,
the gross domestic product is calculated on the basis of purchasing power
parity in one year chosen as the base year, so as to highlight, reveal the real
stage compared to a country’s evolution.
Literature review
Anghel, Anghelache, Dumitrescu and Dumitrescu (2016) studied the
link between gross domestic product in Romania and a series of macroeconomic
variables, namely foreign direct investment and net exports. Anghelache and
Anghel (2017) used the econometric tools to study the factorial influence
on gross domestic product growth. Anghelache, Anghel and Stoica (2017)

carried out an analysis of the results obtained by our country in the first quarter
of 2017. Anghelache (2016) made a complex analysis of the Romanian
economy’s developments in the last 25 years. Anghelache, Partachi, Sacala,
and Ursache (2016) conducted an analysis of the evolution of gross domestic
product in Romania. Anghelache and Anghel (2015) analyzed the dynamics
of the foreign direct investment balance correlated with the evolution of the
gross domestic product at European level. Axenciuc (2012) conducted an
extensive analysis of gross domestic product in Romania between 1862-
2000. Bhandari and Frankel (2015) addressed target nominal GDP issues
for developing countries. Fleurbaey (2009) tried to identify a social welfare
measure. Foerster and Choi (2016) analyzed the possibilities for recovery after
the post-financial crisis. Garin, Lester and Sims (2016) studied key elements
of the nominal gross domestic product. Macchiarelli (2013) studied the link
between gross domestic product and inflation for the CEE countries and the
euro area. Nalewaik (2012) presented issues related to estimating real-time
recession probabilities.

• General methodological issues
The Gross Domestic Product analysis involves a number of
methodological aspects on which to convert and bring data to a certain level of
comparability. The indicators considered by sectors, branches and economic
activities up to the synthesis aggregates are expressed in comparable values
- in lei prices 1913. The entire system of their elaboration, in detailed and
systematic form, as well as the synthesis results and the final aggregates of the
internal product gross for the years 1862-1947 are brought to comparability.
More than in a period of 140 years (1860-2000), the period of five
decades (1862-1913) was that in which Romania reduced the state-institutional
gaps.
In the elaboration of the global indicator, the method of production
was adopted with the chances of being assured, in increased proportion, with
more direct and certain statistical information. In this respect, the methods
of processing the economic and statistical information and the calculation of
the necessary indicators, as well as the completion, the compatibility of the
statistical data have been adapted.
The calculation of national income and gross domestic product
in the retrospective of the 1862-1947 era was made not only by numerical
representation but also by knowing the actual movement.
From the conception of work, a series of criteria have been outlined to
circumscribe the content, the scope and estimation methods. Gross Domestic

Product Gross Domestic Indices have been adopted according to the National
Accounts System, which ensures internal and international comparability.
A principle applied in business valuation operations was not to
overestimate their size.
What is important in the finalization of the indicators is also the territory
at a given time, with temporal variations of surface, of the Romanian state
borders at different historical moments. In 1878 Dobrogea was recovered, but
southern Bessarabia was alienated. In 1913 Southern Dobrogea was acquired.
The territory of the Romanian state was demarcated for the periods: 1862-
1914; 1920-1939; 1940-1944; 1945-1947.
For World War I (1914-1918) and 1919, for which there is no data
and the indirect estimate is risky, the respective indicators have not been
calculated.
In order to form an overall picture over the entire 1862-1947 interval
and to facilitate the comparison of aggregated indicators over the whole
period, they are reported per capita in all statistical situations.
The periodization required correlation with territorial changes and
major events. Global macroeconomic indicators are expressed in annual series
and averages of the years. Thus, during the period 1862-1947 the agricultural
activity was decisive, and the agricultural and wine production experienced
large fluctuations, caused by the variation of climatic conditions.
Three price variations were used: current, prices comparable to the
base in 1938 (in lei paper) and prices based on 1913 gold lei.
The indicators are calculated in comparable average prices of 1913.
All synthesis aggregates are expressed in the standard currency, convertible in
1913, when the gold lion was valued in 0.3226 grams of gold.
The calculations and estimates have some deviations from the
National Accounts methodology that uses several price categories.
For the calculation of macroeconomic aggregates, we considered the
fixed capital consumption (depreciation) indicator, included according to the
SCN methodology, in the gross added value.
The services, in some cases (railway, telecommunications, public
administration, various institutions) included the production value of some
workshops, the statistical information not allowing neither the knowledge of
their size nor their classification.
In the period 1862-2000, economic data are expressed by statistical
figures in the form of tables that include the resource ratios for the entire interval
of the period 1862-2000. In the official statistics of 1950 the macroeconomic
indicators of the synthesis (social product, material expenditures and national
income) for the years 1950-1990, aggregate production, intermediate

consumption and gross added value, according to the system of national
accounts for the years 1980-2000. For these two periods, the question of the
adequacy and transposition of the indicators of the material production system
to those of the current system of national statistics has been raised.
In order to open up the chart of the evolution of the global indicators
of economic process results, we will first present some basic elements of the
country’s human and material potential during this period. In the Romanian
economy, during the studied period, the human potential and the natural riches
had its essential role in producing values.
• Analysis of the evolution of the Gross Domestic Product in the

period up to 1947
As modernization and assimilation of mechanized technical means,
especially in the extraction and processing branches, increased the efficiency
of social work, the degree of capitalization of resources and consequently
the production of goods and services increased. Some main indicators of the
potential of the economic and social body, in the dynamics of the period, are
presented in table no. 1:
Total, active, rural, arable land and installed power over significant
years between 1920 and 1947
Table no. 1
Driving power
Population Rural Arable surface
installed
Year population
total inhabitants active thousands ha per 100 thousands kW per 100
- weight
thousands per km2 thousands ha inhabitants kW inhabitants
1920 15541 53 9076 77,8 10695 69 390 2,5
1939 19934 68 11641 81,8 13384 67 1250 6,3
1942 13486 69 7878 78,6 8437 63 1155 8,6
1947 15893 67 9885 76,6 9094 57 1521 9,6
Sources: The data are taken from Romania’s Statistical Yearbook, 1904-1948, and Romania’s
Economic Evolution. Statistic-historical research, 1859-1947, author Victor Axenciuc, vol. I, II,
III, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, 1992, 1996, 2000.
In the interwar decades, 1920-1939, started with a population doubled

following the country’s rebellion in 1918, the demographic potential increased
by 28%, with Romania’s population reaching almost 20 million in 1939. In the
decade after 1939, due to the 1940 territorial dismantling, the world war, its
consequences and peace treaties, the population of the country declined almost
to the limit of 1920, accounting for 15.9 million inhabitants. The demographic
potential was the determinant factor of economic growth.

The second major element of potential, specific to the economic
body of Romania at that time, was the productive area, especially the arable
land, which provided the majority of agricultural production. In almost half
a century, 1862-1914, the arable, surpassing population growth, extends
more than twice, from 3 to 6.4 million hectares, due to the narrowing of the
pastures and grasslands to half that of the original one. In the interwar years,
the process continues, but to a lesser extent. Significant is the diminution of
the arable areas per inhabitant due to the high demographic growth.
In 1939, the large mechanized industry with 380,000 employees
produced a gross added value of 1,378 million 1913, while agriculture, with
an active population of 9,110 thousand people, produced gross value added,
together with the domestic and animal transport, 3,677 million 1913. These
are summarized in table no. 2.
Evolution of the production of goods and services, per inhabitant, of the

main fields, in 1913 lei, averages of the selected years, between 1920-1947
Table no. 2
Agricultural Industrial
Average of Total Construction Services
production production
the years
lei % lei % lei % lei % lei %
1920-1924 561 164 203 118 133 180 44 550 182 204
1935-1939 751 219 221 128 216 292 69 863 245 275
1940-1944 748 218 180 105 236 319 73 913 259 291
1945-1947 464 135 114 66 175 236 55 688 121 136
Source: The data are taken over and processed by authors from the Romanian Statistical
Yearbooks from 1904-1948 and from the work „Romanian Gross Domestic Product 1862-
2000”, vol. I and II, author Victor Axenciuc, Economic Publishing House, Bucharest, 2012.
The table above shows the production of the main sectors and services
per capita, in parallel with their 100-fold dynamics indices, averaging 1862-
1866.
For a better understanding of the background in which global
macroeconomic indicators have evolved, we will consider the contribution of
the main branches to the formation of the Gross Domestic Product. The data
are presented in table no. 3.

Structure of the production of goods per capita, of the main fields, by
the averages of the years, between 1920-1947
Table no. 3
Average of the Production of goods
years total agricultural industrial construction
1920-1924 100 53 35 12
1935-1939 100 43 43 14
1940-1944 100 37 48 15
1945-1947 100 33 51 16
Taking into account the evolution of structural indicators, we will

highlight the evolution and structure of the global indicator of gross domestic
product in some important aspects. From four to five years, ranging from the
period 1862-1947, we selected four intervals for the concision of the present
presentation, the most significant being: 1920-1924, 1935-1939, 1940-1944
and 1945-1947 . They facilitate the formation of a well-grounded picture of
the evolution of the overall results of the national economy. The evolution of
gross domestic product is shown in table no. 4.
Evolution of Gross Domestic Product, in ROL 1913, per total per

inhabitant, by averages of the years, in the period 1920-1947
Table no. 4
1920-1924 1935-1939 1940-1944 1945-1947
Gross domestic product, million lei 5366 8508 5665 4045
dynamics 633 988 568 470
GDP per capita, lei 345 436 420 256
dynamics 162 206 199 121
In the period up to 1914, the total added value increases by 3.9 times,
GDP correlated with the population, which increased 1.8 times per capita
increase of 2.17 times, respectively doubles with a CAGR above 2.3%, the
specific rate of the agrarian economies at the beginning of their transition to
agrarian-industrial structures.

In the interwar decades, followed by five or six years of postwar
reconstruction and economic crisis, especially for the land - 1929-1936 - was
an increase in average per capita by 29%, the level reached in the years 1935 to
1939 average of 96 % of the pre-war period. The key finding of these findings
is that GDP per capita was a few percent below the pre-war.
Gross value added, how it was created by sectors in the national
economy, highlights the country’s economic capacity. In table no. 5 presents
the structure elements, by time, of the gross added value, until 1947.
Dynamics of gross value added in the main sectors of the economy, total
and per capita, averages of the years, between 1920-1947
Table no. 5
1920-1924 1935-1939 1940-1944 1945-1947
Added value in agriculture, silk
130 144 114 71
culture, per inhabitant, lei
dynamics 117 133 103 64
Added value in industry, per
57 100 111 83
inhabitant, lei
dynamics 171 301 335 250
Value added in construction, per
21 29 31 24
inhabitant, lei
dynamics 525 725 775 553
Value added in services, per
119 151 150 75
inhabitant, lei
dynamics 200 252 251 125
In order to have a clearer picture of the annual evolution of selected

indicators, we presented in table no. 6, the level recorded year after year
1920 to 1947. The data are also presented in chart no. 1, which has a higher
expressivity value.

Gross domestic product, total and per capita, after adjustment
gross value added, in 1913 lei, annual series, 1920-1947
Table no. 6
Gross value Tax on Subsidies to
Year Gross domestic product
added product products
thousands lei pe locuitor lei thousands lei thousands lei thousands lei
1920 4504 290 4315 192 3
1924 6204 377 5888 319 2
1929 7484 424 7245 241 2
1934 7402 391 7169 236 3
1939 8835 443 8591 248 3
1940 5728 431 5536 192 1
1941 5916 443 5704 213 1
1942 5527 410 5361 167 0
1943 6335 464 6134 200 0
1944 4818 352 4723 95 0
1945 3757 239 3676 81 0
1946 3674 233 3630 45 0
1947 4705 296 4660 45 0
Evolution of gross domestic product, total and per capita, after adjustment
of gross value added, in 1913 lei, annual series, period 1920-1947
Chart no. 1
ϮϬϬϬϬ
ϭϴϬϬϬ ^ƵďǀĞŶԑŝŝůĂƉƌŽĚƵƐĞ
ϭϲϬϬϬ
ϭϰϬϬϬ /ŵƉŽǌŝƚƵůƉĞƉƌŽĚƵƐ
ϭϮϬϬϬ
ϭϬϬϬϬ
sĂůŽĂƌĞĂĂĚĉƵŐĂƚĉ
ϴϬϬϬ ďƌƵƚĉ
ϲϬϬϬ
ϰϬϬϬ W/ƉĞůŽĐƵŝƚŽƌůĞŝ
ϮϬϬϬ
Ϭ W/ŵŝŝ͘ůĞŝ
ϭϵϮϬ
ϭϵϮϰ
ϭϵϮϵ
ϭϵϯϰ
ϭϵϯϵ
ϭϵϰϬ
ϭϵϰϭ
ϭϵϰϮ
ϭϵϰϯ
ϭϵϰϰ
ϭϵϰϱ
ϭϵϰϲ
ϭϵϰϳ

In table no. 7, we presented the evolution of gross domestic product
and net product as well as consumption of fixed capital. Also, for the
extension of the analysis, we calculated and presented gross domestic product
and net domestic product per capita. The data are suggestive enough, and the
representation in graph no. 2 of said indicators becomes even more expressive.

#$(% A,%A (#: A($# ($% (+$
#$(A )(%A :(% ,00A :++ :,0
#$($ +A0A AA) +%:0 A(A :$$
#$:A +A%( A+$ )$(: :$# :))
#$:$ 00:, )#( 0((: AA: A#:
#$A% ,+(0 A$% ,(:0 A:# :$A
#$A# ,$#) A+A ,AA( AA: A%0
#$A( ,,(+ A$( ,%:, A#% :+:
#$A: )::, ,## ,0(A A)A A(+
#$AA A0#0 :0$ AA($ :,( :(:
#$A, :+,+ A%) ::,# (:$ (#:
#$A) :)+A A:( :(A( (:: (%,
#$A+ A+%, A,, A(,% ($) ()+
Evolution of Gross Domestic Product and Gross Domestic Product, total
and per capita, in 1913 lei, annual series, between 1920-1947
Table no. 7
The gross domestic Consumption of Net domestic product
per capita lei
Anul product fixed capital (Column 2-3)
thousands lei thousands lei thousands lei GDP NDP
1920 4504 213 4291 290 279
1924 6204 320 5884 377 358
1929 7484 446 7038 424 399
1934 7402 479 6923 391 366
1939 8835 612 8223 443 413
1940 5728 490 5238 431 394
1941 5916 474 5442 443 408
1942 5527 492 5035 410 373
1943 6335 511 5824 464 427
1944 4818 389 4429 352 323
1945 3757 406 3351 239 213
1946 3674 432 3242 233 205
1947 4705 455 4250 296 267
Evolution of Gross Domestic Product and Gross Domestic Product, total

and per capita, in 1913 lei, between 1920-1947
Chart no. 2

ϮϬϬϬϬ
ϭϬϬϬϬ
Ϭ
WƌŽĚƵƐƵůŝŶƚĞƌŶďƌƵƚ ŽŶƐƵŵƵůĚĞĐĂƉŝƚĂůĨŝǆ
WƌŽĚƵƐƵůŝŶƚĞƌŶŶĞƚ W/ƉĞůŽĐƵŝƚŽƌ
W/EƉĞůŽĐƵŝƚŽƌ

After we presented the evolution of GDP, PIN, gross value added,
goods and services production, consumption of fixed capital, etc., we also
made the data to a realistic level of comparability, using the general index of
prices for deflation of value indices expressed in the current prices of each
considered period. In this respect, in table no. 8, in addition to the general
price index, there are also price indices in agriculture, industry and service
tariffs. The data in table no. 8 are shown in graph no. 3..

#$(% #%0) $0: ##)$ #(##
#$(A :#$+ :%,, ::$+ :%##
#$($ :0%# :,($ :0(: A)#$
#$:A ((#A #+A, ()(+ (,:#
#$:$ ::,% (A:, A%+0 :(+,
#$A% A,(A ::A, ,#(% A#A0
#$A# +$,$ )+$# $::+ ,++%
#$A( #($:+ $+#( #,0,% #%%A:
#$A: #+:+# #:+$% (:+#, #(#$,
Evolution of the general price index for the period 1920-1947 as a
deflator for the value indicators expressed in current prices
Table no. 8
Agricultural price Industrial price
Year General Index Service tariffs
index index
1920 1086 983 1169 1211
1924 3197 3055 3397 3011
1929 3801 3529 3823 4619
1934 2214 1745 2627 2531
1939 3350 2435 4078 3275
1940 4524 3345 5120 4148
1941 7959 6791 9337 5770
1942 12937 9712 15850 10043
1943 17371 13790 23715 12195
1944 27229 21125 40074 23892
1945 185600 167383 225320 120830
1946 1086920 933345 1330588 682686
1947 10465656 7775460 10249857 8296883
The sources and method of calculation can be found in the 1862-1947 Price Index as a deflator
for the value indicators expressed in current prices. Addendum to Volume I.
As deflators, these price indices have been applied to current value indicators in the chapters:
large manufacturing, construction, domestic and foreign trade, mechanized transport, banking
and finance, central and local budgets. The deflation procedures with the four price indices are
specified in the methodological introduction of each scatter and chapter.
Yearbooks from 1904-1948 and from the work “Romanian Gross Domestic Product 1862-
The evolution of the general price index for the period 1920-1947 as a
deflator for the value indicators expressed in current prices
5 '
' "5 64 954 '
Chart no. 3
ϰϬϬϬϬϬϬϬ
ϯϬϬϬϬϬϬϬ
ϮϬϬϬϬϬϬϬ
ϭϬϬϬϬϬϬϬ
Ϭ
/ŶĚŝĐĞŐĞŶĞƌĂů /ŶĚŝĐĞĂůƉƌĞԑƵƌŝůŽƌĂŐƌŝĐŽůĞ
/ŶĚŝĐĞĂůƉƌĞԑƵƌŝůŽƌŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ /ŶĚŝĐĞĂůƚĂƌŝĨĞůŽƌƐĞƌǀŝĐŝŝůŽƌ

With the exception of the 1920-1924 increase, the decline continues

in the following ranges from 52.7% to 44.5% and finally to 19% to 19% of
the total added value of goods production. Thus, the sector that occupies
80% of the country’s population reduces its contribution to the production of
goods from 75% to 40%, in favor of the growing industry and construction.
Industry at the beginning of the period had a share in the production of goods
of 22.3%, reaching the war years, 1939-1944 to 43.4-44.5 percent, modifying
the material production profile of the country. Construction, the most active
sector of all, has a steady increase in its share of its value from 2.9% to 13.3%.
Industry and construction, at the end of the interwar period, are approaching,
with 47.2%, the agricultural sector.
The analysis of total GDP per capita in the period 1911-1947, resulting
in the greatest increase between 1935-1939. GDP per capita should be
interpreted also from the perspective of the temporarily modified population.
Evolution of Gross Domestic Product, in ROL 1913, in dynamics and

per capita, averages of the years, between 1911-1947
Table no. 9
1911-1914 1920-1924 1935-1939 1940-1944 1945-1947
Gross domestic product, thou.
3363 5466 8508 5665 4045
lei
dynamic,% 391 635 988 658 470
GDP per capita, lei 458 345 436 420 256
dynamic,% 217 162 207 199 121
• Analysis of Gross Domestic Product and other indicators in the

period 1945-2000
Exhausting the analysis of the evolution of indicators considered until
1947, we continued to present and analyze the value of these indicators for
the period from 1945 (1947) to 2000. This longer period covers the period of
the socialist economy and the first ten years of the market period free. Some
indicators are presented at different times (1950-2000, 1980-2000 or 1979-
2000).
In table no. 10 shows the evolution of GDP, total and per capita,
expressed in dollars, as the purchasing parity price in the period 1945-2000.

Gross domestic product, per capita, expressed in USD 1990 and 2000,
averages of the years, between 1945-2000
Table no. 10
Gross domestic product thousands of Gross domestic product per capita dollar
Medium of
dollars ppc ppc
the years
dollars 1990 dollars 2000 indices dollars 1990 dollars 2000 indices
1945-1947 8645 10621 469,7 547 672 121,3
1950-1954 23158 28375 100 1387 1700 100
1955-1959 32538 39869 140,5 1829 2241 131,8
1960-1964 45420 55653 196,1 2429 2977 175,1
1965-1969 69126 84700 298,5 3550 4350 255,9
1970-1974 105813 129653 456,9 5117 6270 368,8
1975-1979 146187 179123 631,3 6744 8264 486,1
1980-1984 172233 211037 768,9 7672 9401 571,8
1985-1989 191222 234304 853,7 8337 10216 621,4
1990-1994 148889 182433 664,7 6489 7950 483,6
1995-2000 149837 183595 668,9 6647 8145 495,4
The Gross Added Value in USD ppc 2000 was reported in the
employed population. Until 1945. for agriculture, active population; after
1945 the busy. Industry personnel includes employers and employees in the
extractive, electricity and manufacturing industries. for the years 1920-1945.
in the rest of the period, the employed in agriculture and industry, by the labor
force section of the Statistical Yearbook. Busy (active) population where gross
value added was reported. in agriculture and in the large industry. in thousands
of people, were estimated by statistical data and are presented in table no. 11.
Population employed in Romania, between 1945-2000

Table no. 11
Occupied population
Years
Total 3 + 5 Agriculture % of col. 2 Industry % of col. 2
1945 8032 7664 95,4 368 4,6
1950 7210 6209 86,1 1001 13,9
1955 7753 6530 84,2 1223 15,8
1960 7673 6233 81,2 1440 18,8
1965 7358 5495 74,7 1863 25,3
1970 7126 4849 68,0 2277 32,0
1975 6970 3860 55,4 3110 44,6
1980 6727 3048 45,3 3679 54,7
1985 6997 3019 43,1 3978 56,9
1989 7227 3058 42,3 4169 57,7
1995 5901 3187 54,0 2714 46,0
2000 5527 3523 63,7 2004 36,3

The structure of the gross added value by activity domain, per
capita, presented in table no. 37, highlights that, from 1945 to 1990, it had
an increasing trend, from $ 612 / inhabitant to $ 8791 / inhabitant in 1980, $
9521 / inhabitant in 1985. From 1990 until in 2000, the indicator had drops,
respectively 8583 US dollars / inhabitant in 1990, 7973 US dollars / inhabitant
in 1995 and 7104 US dollars per capita in 2000. The same evolution was
recorded in the production of goods and services. The analysis shows that,
after 1989, the Romanian economy has been deregulated, and the transition
to the market economy has been decreasing. These decreases are major, much
higher if we consider that, after 1990, the population started to decline.
Structure of Gross Value Added by Domain of Activity, per capita, in

USD ppc 2000, annual series, period 1945-2000
Table no. 12
Total Gross Value Production of goods -
Year Service activity - Dollars
Added - Dollars Dollars
1945 612 425 187
1950 1319 957 362
1955 2065 1522 543
1960 2485 1867 618
1965 3494 2597 897
1970 5045 3848 1197
1975 6755 5130 1625
1980 8791 6301 2490
1985 9521 6891 2630
1990 8583 6169 2414
1995 7973 4956 3017
2000 7104 3271 3833

Structure of Gross Value Added by Domain of Activity, per capita, in
USD ppc 2000, annual series, period 1945-2000
Chart no. 4

ϭϬϬϬϬ
ϴϬϬϬ
ϲϬϬϬ
ϰϬϬϬ
ϮϬϬϬ
Ϭ
ϭϵϰϱ ϭϵϱϬ ϭϵϱϱ ϭϵϲϬ ϭϵϲϱ ϭϵϳϬ ϭϵϳϱ ϭϵϴϬ ϭϵϴϱ ϭϵϵϬ ϭϵϵϱ ϮϬϬϬ
dŽƚĂůǀĂůŽĂƌĞĂĂĚĉƵŐĂƚĉďƌƵƚĉ WƌŽĚƵĐԑŝĂĚĞďƵŶƵƌŝ
ĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂĚĞƐĞƌǀŝĐŝŝ

In order to have a clearer picture of the real value of the indicators
computed during the socialist economy period, in the following table no. 13,
we present the evolution of the price index, although at the time it was stated
that the prices are administered by the state and there is no inflation.
Consumer price indices in state trade

Table no. 13
1950 1965 1970 1975 1989
Total 100 96,8 100 102,6 145,8
-food goods 100 114,5 100 106,4 162,2
non-food goods 100 84,7 100 100,4 119,3
-services — — 100 101,2 161,9
Yearbooks from 1945-1990 and from the work „Gross Domestic Product of Romania 1862-

The national income between 1950-1980, expressed in the prices of
certain years, billions of lei
Table no. 14
1950 1953 1955 1959 1965 1966 1970 1975 1980
1. N.I. in 1950 prices 34,2 54,1 61,0 82,7
indices 100 158,2 178,4 241,8
2. N.I. in 1955 prices 43,4 63,5 72,1 90,5 154,7
indices 100 146,3 166,1 208,5 356,5
3. N.I. in 1963 prices 34,2 58,0 65,8 82,6 141,1 155,0 212,1 361,9 508,7
indices 100 169,6 192,4 241,5 412,6 453,2 620,2 1058,2 1487,4
4. N.I. in current prices 34,2 63,6 75,4 90,8 146,4 162,6 217,9 354,6 513,6
indices 100 186,8 220,5 265,5 428,1 475,4 637,1 1036,8 1501,8
Yearbooks from 1945-1981 and from the work „Romania’s Gross Domestic Product 1862-
• Analysis of the evolution of Gross Domestic Product in the

period 2000-2016
Between 2001 and 2008, GDP growth has been achieved in leaps
with positive developments. Since 2009, under the effect of the economic and
financial crisis, the decline in economic growth has been triggered.
The service activities, industry, construction and net taxes on the
product together have made a decisive contribution to GDP decline, which is
a negative fact for Romania’s economy that, although restructured, has given
up a number of sub-sectors of the industry, engaging on the development
of services, construction, and so forth, failed to cope with the effects of the
crisis, correlated with the absence of an adequate anti-crisis governance plan
established at the beginning of the phenomenon.
In terms of uses, GDP growth in 2012, the year of post-crisis recovery,
contributed: stock change, net exports, gross fixed capital formation, collective
final consumption of public administration, individual final consumption of
households.
In analyzing the data for the year 2014 we have to start from the
concrete situation that our country registered this year.
Thus, for example, the stock change had a lower final contribution,
and net exports, ie the difference between exports and imports, had a lower
effect as a result of the reduction in the balance of trade deficit.
Under these circumstances, we can see that gross fixed capital
formation, individual consumption of households, contributed to GDP
formation in terms of use.

Individual consumption of households and collective consumption of
public administration, together, have diminished.
Share of the main categories of uses in GDP

Table no. 15
Anul
Indicatorul
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Actual
individual
75,7 77,5 78,5 77,9 75,3 74,0 72,7 72,6 72,4 72,7 73,7 74,0 72,2
consumption
of households
Collective
consumption
9,8 7,9 8,3 7,7 7,6 7,7 8,2 7,1 7,3 7,1 6,1 8,8 7,2
of public
administration
Gross capital
21,5 21,8 23,7 25,6 30,2 31,9 25,6 22,5 22,3 22,2 20,0 19,0 21,4
formation
Stock change 0,6 1,8 -0,3 0,9 0,8 -0,6 -0,6 3,5 3,9 4,1 3,5 1,1 -0,9
Net export -7,6 -9,0 -10,2 -12,1 -13,9 -13,0 -5,9 -5,7 -5,9 -5,7 -3,3 -0,5 0,1
Data source: National Institute of Statistics, press release no. 249 / 10.07.2015.
Thus, GDP has not yet reached its 2009 level; most of the branches
have had negative contributions, which means entry into macroeconomic
managerial degeneration; structure by branch and use was negative.
The analysis shows that between 2009 and 2015, the private sector
contributed 72.4% to 76.8% in the formation of GDP.
In comparison with previous periods, it is noted that the share of the
private sector in achieving GDP is higher than all the other annualized periods
in 2000 and even from 1990 to the present day.
Gross Domestic Product share of the private sector in 2001 - 2016

Chart no. 5

)
Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 12/2016.

Analyzing the 2000-2016 series of data, we find that GDP growth
rates started in 2000 at a rate of growth of 2.1%, then in the period 2001-2003
they recorded increases of over 5%, respectively 5.7% in 2001, 5.1% in 2002,
5.2% in 2003.
The year 2008 marked a last increase, being, together with the increase
of 2007-2006, of 7.7%, the most significant of the entire evolution of Romania.
In 2009, the effect of the crisis in GDP growth was brutally manifested.
n the analyzed timeframe, GDP has evolved in a balanced way, with
the tendency to increase the contribution (services) to the achievement of this
indicator and to decrease the industry, through restructuring-reorganization,
with different effects from one period to the next. agriculture that has registered
differential growth rates. The issue of agriculture and its evolution must be
dimensioned in two ways: on the one hand, it is the quantitative contribution
of harvests and outputs produced, and on the other hand, by the qualitative
factor which, under unfavorable climatic conditions, does not constitute the
support it needs agriculture to develop accordingly.
In 2009-2011, with the exception of financial services and industry in
2010, declined. In 2012 the trend of economic growth reversed. In 2013, we
recorded an increase of 3.5% and in 2014 the growth was 3.1%.
From the point of view of the uses, we observe that the gross capital
formation, the collective final consumption of the public administration, the
individual final consumption of the households have the highest weight in the
formation of GDP, during the period, the negative effect of the activity of the
comet which, through the net exports algebraically compared with imports
from 2000 to 2016, had negative contributions to the GDP
Change in GDP growth over the period 2001-2016

Chart no. 6

*)Date semidefinitive. **)
Date provizorii.
Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Buletinule Statistice din 2016, 2017.

From the point of view of the participation of the sectors as a form of
ownership in the achievement of GDP, the period 2000-2012 signifies, with
some small oscillations, the growth of the private sector contribution to GDP
formation. The share of the private sector in GDP growth slightly decreased,
being in 2006 (69.8%), in 2007 by 70.2% and in 2008 by 71.4%. During 2009-
2015, the share of the private sector in GDP growth remained constant with
slight changes around 70%. In 2016, the share of the private sector in GDP
formation was 76.8%.
Conclusion
From the study undertaken, the authors deduced some conclusions,
of which we mention first that the gross domestic product with the small
conceptual methodological changes, taking into account the economic system
that Romania has undergone, represented and always represents the most
complex indicator of the Romanian economy . The per capita gross domestic
product indicator is more relevant in terms of comparability based on this
indicator of the evolution of the Romanian economy compared to the stage
achieved by other European Union or wider European or world countries.
It follows that Gross Domestic Gross Gross Gross Gross Gross Gross Gross
Gross Gross Gross Gross Gross Gross Gross Gross Gross Gross Gross Gross
Gross Gross Gross Gross Gross Domestic Product (CIBB) It is noted that in the
case of the Romanian economy there is a discrepancy regarding the provision
of financial resources, Romania resorting to credits, external public debt
and much more. As a final conclusion, we can appreciate that the Romanian
system experienced certain periods during which growth was stagnant during
the economic crisis in ‚29 -33 or 2008-2011, but also the strategy that the
macroeconomic management had to ensure the development of the country
under conditions to be reflected in gross domestic product.
Bibliografie
1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Dumitrescu, D.V. and Dumitrescu, D. (2016).
Analysis of the correlation between the Gross Domestic Product and some factorial
variable. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 138-145
2. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2017). Econometric methods and models used
in the analysis of the factorial influence of the gross domestic product growth.
Network Intelligence Studies, V (9), 67-78
3. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Stoica, R. (2017). Quarterly analysis of Gross
Domestic Product evolution – significance of growth rate. Romanian Statistical
4. Anghelache, C. (2016). România 2016. Starea economică, Editura Economică,
Bucureşti,

Foreign Direct Investments. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 124-
129
6. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2015). Model of Analysis of the Dynamics
of the DFI Sold Correlated with the Evolution of the GDP at European Level.
Romanian Statistical Review Supplement, 10, 79-85
7. Axenciuc, V. (2012). Produsul Intern Brut al României 1862-2000, vol. I și II,
Victor, Editura Economică, București
8. Bhandari, P. and Frankel, J. (2015). Nominal GDP Targeting for Developing
Countries, National Bureau of Economic Research, Working Paper 20898,
Cambridge
9. Fleurbaey, M. (2009). Beyond GDP: The Quest for a Measure of Social Welfare.
Journal of Economic Literature, 47 (4), 1029-1075
10. Foerster, A.T. and Choi, J. (2016). Consumption Growth Regimes and the Post-
Financial Crisis Recovery. Economic Review, Second Quarter Q (II), 25-48
11. Garin, J., Lester, R. and Sims, E. (2016). On the Desirability of Nominal GDP
Targeting. Journal of Economic Dynamics and Control, 69, 21–44
12. Macchiarelli, C. (2013). Similar GDP-inflation cycles. An application to CEE
countries and the euro area. International Business and Finance, 27 (1), 124-144
13. Nalewaik, J. (2012). Estimating Probabilities of Recession in Real Time with
GDP and GDI, Journal of Money, Credit and Banking, 44, 235–253
14. Institutul Naţional de Statistică, comunicatul de presă nr. 249/07.10.2015
15. Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 12/2016

Indicatori activităţii publicaţiilor economice -
un domeniu plasat sub impactul creativităţii
statistice
Universitatea din Piteşti
Rezumat
Acest articol depășește spațiul dedicat performanței și evoluției unei
reviste (publicații) economice, aspecte ce se pot cuantifica și demonstra prin indicatori
statistici (indicatori scientometrici, indicatori statistici de accesare și downloadare,
indicatori clasici absoluți, relativi de intensitate și distribuționali). Astfel primele
două categorii de indicatori sunt enumerați și sumar exemplificați, iar ceilalți de tip
clasic sunt dezvoltați și analizați în această abordare originală, autorul rămânând
conștient că există multe elemente calitative necuantificate de la managementul și
deciziile editoriale care pot accentua calitatea echipei și a proiectelor editoriale ale
unei reviste (publicații) economice. Aceasta rămâne și tema majoră a articolului,
care implică adaptarea unor construcții clasice de indicatori la universul inovativ
și dinamic al literaturii economice publicate. Demersul original de construcție a
indicatorilor statistici de tip clasic în domeniul descris încă din titlul lucrării, are
drept suport metode de expunere a intensității efectelor editoriale, a corelației sau
asocierii unor tendințe publicistice, precum și analiza unor evoluții ale distribuțiilor
de tip Kernel în baze de date editoriale și, aparent în ultimul rând, a investigațiilor
statistice frecvențiale. Câteva remarci finale clarifică perspectivele de dezvoltare a
ale acestor noi areale de aplicație a metodelor statistice.
Cuvinte cheie: indicator scientometric, metoda analizei
distribuționale, matrice de corelație, metoda de analiză frecvențială, statistici
editoriale clasice.
1. Introducere
Cine ar putea astăzi să își închipuie o imagine a unei reviste (publicații)
cu o reputație editorială recunoscută fără o componentă majoră statistică
care să o susțină? Constatarea internațională asupra impactului tot mai
vizibil al statisticilor scientometrice și al indicatorilor statistici contrazice
tendința de depreciere sau limitare relativă a consecințelor practice ale
articolelor și publicațiilor economice în activitățile economice, manageriale
sau antreprenoriale etc. Există fără îndoială multe încercări de cuantificare
a impactului real al unui articol în ceea ce privește eficiența lor economică

(Bromwich, Scapens, 2016), abordată prin prisma creșterii competitivității
companiilor și a eficienței produselor și serviciilor acestora ca urmare directă
a lecturării unui text publicat într-o revistă, dar citările rămân până în prezent
cea mai relevantă formă de cuantificarea a contribuției cercetării din articol.
Este adevărat că se încearcă permanent identificarea de formule noi de peer
review axate pe principii inovative legate de eligibilitate și chiar a unor
noi componente standard ale articolului (comparabile cu cele de mulțumiri
– Aknowledgements - legate de recunoașterea aplicabilității cercetărilor
economice la nivelul companiilor. Deși se dezvoltă statisticile scientometrice
derivate din analiza preponderentă a citărilor sau legate de accesare efectivă
prin dinamici și ierarhii ale vizitatorilor și cititorilor unor articole sau reviste
prestigioase, totuși rămâne certă nevoia unei statistici clasice de tip editorial,
axată pe indicatori inovativi.
2. Indicatori scientometrici ai revistelor indexate în baze de date

Indicatorii scientometrici au constituit treptat soluțiile statistice cu
impact major în ierarhizarea internațională a cercetării științifice (tabel nr. 1).
Multe din criteriile cantitative relevante în raport cu performanța economică
a unei reviste (publicații), pornesc de la numărul de articole publicate și merg
până la numărul de citări în diferite sisteme de indexare (Web of Science,
Scopus, Google etc.), detaliind raportul dintre numărul de citări și numărul de
ani de la publicarea articolului în revistă și chiar structurând numărul de citări
obținute în lucrări în raport cu multe variabile (spațiale, temporale etc.).
Cele mai bune reviste economice conform unor criterii sau ierarhizări
internaționale
Tabel nr. 1
Revista (publicația) ISSN ABDC WU DK CNRS AERLS ASBS ABS
American Economic Review 0002-8282 A* Star 2 1* A 4 4*
Econometrica 0012-9682 A* Star 2 1* A 4 4*
J. of Political Economy 0022-3808 A* Star 2 1* A 4 4*
Quarterly J. of Economics 0033-5533 A* Star 2 1* A 4 4*

Surse: WU Journal Ranking, 2016; Dinu, Săvoiu, Dabija, 2017, p.363. Notă*: Abrevieri cri-
terii sau ierahizări internaționale: ABDC = Australian Business Deans Council Journal Ran-
kings List; WU = Universitatea Economică Viena; DK = Danish Ministry Journal List; CNRS
= CNRS Economics and Management; AERLS = Agence d’Évaluation de la Recherche et de
l’Enseignement Supérieur; ASBS = Ashton Business School Journal Ranking; ABS = Associa-
tion of Business Schools Academic Journal Quality.

Efortul de adaptare la indicatorii scientometri ai revistelor din țările
europene exsocialiste a fost și rămâne unul de mare intensitate, exemplificat
în tabelul 2 dar rămâne încă semnificativ decalat în raport cu țările dezvoltate
din Europa (tabel nr. 3) așa cum rezultă dintr-un top comparativ al primelor
zece țări din fiecare categorie (Dragos, 2014; Dinu, Săvoiu, Dabija, 2017) cu
accent pe citări articole și citări per articol, dar mai ales prin indicele Hirsch:
Topul primelor 10 țări europene dezvoltate conform indicelui Hirsch

Tabel nr. 2
Loc Țara Articole Citări Autocitări Citări per articol Indice Hirsch
1 Anglia 78679 1230010 334773 15,63 274
2 Olanda 18337 384045 55928 20,94 211
3 Germania 36571 316512 65649 8,65 176
4 Franța 20346 237590 32095 11,68 172
5 Suedia 10702 175460 27409 16,4 151
6 Spania 18310 212889 45576 11,63 142
7 Italia 15691 181570 39010 11,57 135
8 Elveția 8214 120853 10355 14,71 131
9 Belgia 6873 107041 10713 15,57 123
10 Finlanda 8427 115529 18502 13,71 120
Sursă: Extras și adaptat după Dinu, Săvoiu, Dabija, 2017, p.371 (preluat din SCImago Country
Rank, 2016)
Topul primelor 10 țări europene exsocialiste conform indicelui Hirsch

Tabel nr. 3
Citări per Indice
Loc Țara Articole Citări Autocitări
articol Hirsch
1 Slovenia 2196 16178 2275 7,37 50
2 Polonia 4835 20248 4960 4,19 47
3 Ungaria 1405 9433 966 6,71 44
4 Rusia 5628 10582 2553 1,88 39
5 Lituania 2010 11628 5931 5,79 39
6 Cehia 3369 8176 3278 2,43 31
7 Croația 1755 4883 1202 2,78 28
8 Georgia 229 3101 22 13,54 25
9 Estonia 725 3534 788 4,87 24
10 România 5343 4816 1666 0,9 22
Sursă: Extras și adaptat după Dinu, Săvoiu, Dabija, 2017, p.371 (preluat din SCImago
Country Rank, 2016).
Baza de date internațională de date Web of Science (fostă Thomson

Reuters actualmente Clarivate Analytics) valorifică pentru ierarhizarea
revistelor și autorilor o gamă consacrată și ușor sau relativ distinctă de indicatori
și indici scientometrici pornind de la cei mai majori ca factorul de impact (IF),
indicele Hirsch (H- index), Eigenfactor, scorul absolut de influență (AIS) și
continuând cu cei aparent mai puțin importanți, așa cum sunt numărul total

de articole ale unei reviste (articles/results found), numărul total de citări
ale unei reviste (sum of times cited), numărul total de citări ale unei reviste
fără autocitări (Sum of Times Cited without self-citations), numărul total de
articole în care a fost citat articolul considerat (Citing Articles), numărul
total de articole în care a fost citat articolul considerat, excluzând autocitările
(Citing Articles without self-citations) etc.
Factorul de impact (IF), care a depășit o jumătate de veac de existență
(Garfield, 2006; IF Guidelines, 2008) se determină uzual într-un anumit an
ținând cont de informațiile legate de citări și itemi (n articole), din doi ani
anteriori sau în mod special din cinci ani conform relației:
IF = Citări ale articolelor recente (din anii anteriori*): Număr recent
de articole (din ani anteriori*) (1)
*unde numărul anilor poate fi doi ani sau cinci ani anteriori
Indicele Hirsch (H index) a fost creat de fizicianul american Jorge

Hirsch, de la Universitatea din California (SUA) în anul 2005. H-index
presupune aranjarea prealabilă a lucrărilor publicate în ordinea descrescătoare
a numărului de citări (pe primul loc fiind articolul cel mai citat) și subliniază
ponderea articolelor intens citate faţă de cele necitate. Indicele Hirsch
evaluează influența unei reviste (publicații) agregând productivitatea muncii
revistei cu impactul acesteia cuantificate cu citările acumulate în timp respectiv
(UQ Library, 2016):
Influență = Productivitate + Impact (2)
Indicatorul Eigenfactor cuantifică procentul de citări ponderate

obținute de o revistă pornind de la cinci ani anteriori și exclude citările
constituind reperul esențial al calculului altui indicator scientometric major AIS
(Article Influence Score) sau scorul absolut de influență, rezultat din împărțirea
Eigenfactor la procentul tuturor articolelor publicate de revista respectivă
(articole identificate și în Journal Citation Reports). AIS este valorificat de
UEFISCDI în evaluarea Scorului Relativ de Influență (UEFISCDI SRI, 2015).
O exemplificare a acestor indicatori scientometrici pentru Amfiteatrul
Economic, cea mai bine cotată revistă economică din România indexată în
baze de date Web of Science (WoS), pentru ultimii doi ani, este expusă în
tabelul nr. 4:

Indici scientometrici esențiali ai revistei Amfiteatrului Economic
(Clarivate Analytics Web of Sciences)
Tabel nr. 4
Journal Factor de Article Loc
FI pe FI fără Citări H
Citation impact Influence ocupat în Quartila
5 ani autocitări totale index
Reports (JCR) (FI) Score (AIS) categorie
2017 0,581 0,530 0,049 0,534 234 253/347 Q3 16
2016 0,564 0,584 0,038 0,342 228 242/345 Q3 13
Sursa:Amfiteatru economic, 2018. Indici scientometrici, [online], Available at:
http://www.amfiteatrueconomic.ro/ IndiciScientometrici.aspx [Accessed 17 January 2018]
Journal Impact Article IF

Five- Total Rank in
Citation Factor Influence without Quartila H-index
year IF cites category
Reports (JCR) (IF) Score (AIS) self-cites
2017 0,581 0,530 0,049 0534 234 253/347 Q3 16
2016 0,564 0,584 0,038 0,342 228 242/345 Q3 13
Source:Amfiteatru economic, 2018. Scientometric Indices, [online] Available at:
http://www.amfiteatrueconomic.ro/ JournalMetrics.aspx [Accessed 17 January 2018].
Indicatorii sau indicii scientometrici coexistă cu alți indicatori statistici

de accesare și downloadare automată oferiți de site-ul revistelor, amintind aici
topul celor mai accesate sau downloadate n articole sau abstracte (10, 25, 50
etc.), topul celor mai citate n articole (10, 25, 50 etc.), în raport cu anul curent
sau cu perioada de existență ori indexare a revistei (publicației).
3. Indicatori statistici ai activității editoriale a unei publicații economice

O analiză statistică a unei reviste economice, care a dobândit un statut
internațional, prin indexarea în baze de date cu recunoaștere internațională,
permite cronologizări sau periodizări diferite, cu caracter decizional, aniversar
etc. În același timp, astfel de analize statistice periodice apelează la indicatori
distinctivi, atât de stoc, relevând imagini sau fotografii de moment ale evoluției
revistei, cât și de flux, în încercarea de a identifica schimbările majore calitative
ale parcursului editorial și managerial al revistei (legate de schimbări de bord
editorial sau științific, conexe anumitor evoluții sau indexări aniversare),
reunind metode statistice pur descriptive, cu metode statistice de confruntare,
precum și metode de analiză frecvențială cu metode de apreciere a normalității
distribuțiilor în raport cu trei factori majori ai oricărei publicații științifice:
articole publicate, autorii acestora și alte evaluări cantitative ale dimensiunilor
și structurii publicației. Astfel, se poate delimita un domeniu aplicativ, plasat sub
impactul creativității statistice, domeniu axat pe construcția originală și adaptarea
inovativă a indicatorilor statistici de tip clasic în raport cu efectul așteptat de

expunere a intensității efectelor editoriale, a identificării corelației sau asocierii
unor tendințe publicistice, precum și a conturării unor evoluții ale distribuțiilor de
tip Kernel și a investigațiilor statistice frecvențiale (Săvoiu, 2013).
Evoluțiile unui indicator pe parcursul unor etape din ciclul de viață
al unei reviste pot fi relevate și cu indicatorii clasici absoluți (număr autori,
număr articole, număr de numere sau apariții anuale ale publicației) ca în
exemplul descris de figura nr.1:
Etapizarea evoluțiilor unei reviste în raport cu numerele editoriale

anuale
Figura nr. 1
Soft utilizat: Eviews
O soluție complexă statistică apelând la grafice care reunește și

confruntă indicatori de stoc semnificativi poate descrie cu o mai mare
vizibilitate și de o manieră comparativă în același timp dimensiunile evolutive
ale unei reviste prin includerea a trei indicatori: i) numărul articolelor; ii)
numărul de autori care au publicat aceste articole; iii) numărul de pagini totale
apărute în revistă pe parcursul unei perioade analizate (figura nr. 2):

Indicatori statistici ai revistei corelați evolutiv
Figura nr. 2
Oricât de redus ar fi imaginat un set de indicatori relativi de intensitate

apt să caracterizeze fie și minimal procesul de maturizare a unei reviste,
acesta nu poate omite dinamica numărului mediu anual de autori per articol
și evoluția numărului anual de pagini per articol (oferind o vizibilitate mai
mare prin sinteza multiplicatorilor. Acest sistem trebuie completat cu un set de
indicatori apți să contureze un profil statistic editorial al etapelor din ciclul de
viață al revistei inovativ prin multidimensionalitate și contur structural conferit
de: i) distribuția tematică tipologică a articolelor publicate; ii) distribuția în
raport cu țara autorilor; iii) distribuția în funcție de instituția academică sau
de cercetare în care aceștia lucrează; iv) distribuția articolelor în raport cu
fondurile din care s-au finanțat investigațiile științifice prezentate.
Un al areal de analiză statistică este acela al evaluării stării de
echilibru sau dezechilibru, cu ajutorul indicatorilor statistici referitori la
intrările și ieșirile citărilor, favorabil evoluției unei reviste în situația conferită
de identificarea unui decalajul între citările citările articolelor din revistă în
cadrul altor articole apărute în alte publicații indexate în Web of Science
Clarivate Analytics și autocitările alături de citările altor articole în cadrul
articolelor din revista analizată, indiferent dacă fundalul analizei îl reprezintă
totalul citărilor, fie acela al citărilor fără autocitări.
Analiza statistică frecvențială a apariției unor cuvinte cheie redefinește
specificul unei reviste reconfurând convingător paradigme de conținuturi și
teme specifice prin tablouri flexionare relevante. Se poate exemplifica acest
aspect pe exemplul aceleiași reviste economice Amfiteatru Economic cel mai

bine cotate în România. Din figura nr. 3 rezultă clar care sunt primele cinci
cuvinte cheie conform frecvenței lor de apariție în articolele publicate în cei
10 ani de când revista este indexată în Web of Science actualmente Clarivate
Analytics, fostă Thomson Reuters:
Exemplificare a primelor cinci cuvinte cheie apărute în paginile revistei

Figura nr. 3
Analiza statistică originală a unor distribuții de frecvențe de tip

Kernel ale unor indicatori de tipul articole, autori, pagini, citări sau relativizate
prin raportare la numărul de articole (număr de autori pe articol, număr de
pagini per articol) oferă abordări individuale sau confruntări discriminând
distribuțiile normale gaussiene de cele anormale prin reprezentări grafice
vizibile și semnificative. Un exemplu descris în figura nr. 4 distinge între două
distribuții a unor indicatori (cea din stânga anormală și cea din dreapta vizibil
opusă celei dintâi):

Exemplificarea analizei distribuționale a unor indicatori statistici ai
revistei
Figura nr. 4
O remarcă finală subliniază că dincolo de performanța și evoluția de

excepție a revistei Amfiteatru Economic, demonstrate prin indicatorii statistici
dezvoltați în această analiză originală, se identifică un management și un set
de decizii editoriale care au pus accentul pe calitatea echipei și a cercetării,
implicit pe proiectele de cercetare. Constatarea internațională asupra
impactului relativ limitat al articolelor și publicațiilor economice asupra
activităților practice (Bromwich, Scapens, 2016) și eficienței lor economice,
inclusiv a competitivității companiilor și a eficienței produselor și serviciilor
acestora, impune în perspectivă identificarea unor principii inovative de
eligibilitate a unor soluții de peer review sau chiar a unor noi componente
standard ale articolului (legate de aplicabilitatea cercetărilor descrise în
articol). Toate acestea devin tot mai clar realități aflate sub presiunea crescândă
asupra cercetării universităților, a instituțiilor de cercetare, pentru a demonstra
aplicabilitatea rezultatelor publicate, cât și impactul și valoarea cercetării
universitare în comunitatea căreia îi aparține.
4. O remarcă finală
Așa cum imaginea unei reviste prestigioase se păstrează în memoria
cititorilor, sponsorilor, stakeholderilor dar, mai ales, a unor evaluatori externi,
devenind treptat reputație editorială în cercetarea sau publicistica economică
ori în alte domenii științifice, tot astfel indicatorii statistici descriu eficiența
unui managenet editorial. În situația unei reviste sau publicații, reputația
acesteia descrie un concept complex axat pe un marketing atent și pe un
branding adecvat (Bunzel, 2007, p. 152). Evoluția unei reviste sau publicații
economice va fi reflectată și în viitor de indicatori statistici și de metode de

analiză adecvate fără însă a uita rolul autodeterminării științifice și artistice în
procesul de creație sau investigație, redactare și publicare).
Bibliografie
1. Bromwich, M., Scapens, R.W., 2016. Management Accounting Research: 25 years
on. Management Accounting Research, vol. 31, (1), pp. 1-9.
2. WU Journal Ranking, 2016. [online] Available at: http://www.wu.ac.at/research/
qual/ journalrating/ [Accessed 14 January, 2018].
3. SCImago Country Rank, 2016. Country Rankings.[online] Available at: http://
www.scimagojr. com/countryrank.php [Accessed 14 January 2018].
4. Dinu, V., Savoiu, G., Dabija, D.- C. 2017. A concepe, a redacta si a publica
un articol stiintific. O abordare tn contextul cercetarii economice. Ediția a II-a,
5. UQ Library, 2016. University of Queensland Australia: Research Impact: Journal
Quality. [online] Available at: http://guides.library.uq.edu.au/research_impact/
journal-information [Accessed 15 January 2018].
6. IF Guidelines, 2008. Preserving the Integrity of The Journal Impact Factor
Guidelines from the Scientific business of Thomson Reuters. [online] Available at:
http://community.thomsonreuters .com/t5/Citation-Impact-Center/Preserving-the-
Integrity-of-The-Journal-Impact-Factor-Guidelines/ba-p/1218#A14 [Accessed 16
January, 2018].
7. Garfield, E. 2006. The history and meaning of the journal impact factor. JAMA-
Journal of the American Medical Association, vol. 295(1), pp. 90-93.
9. Bunzel, D.L. 2007. Universities sell their brands. Journal of Product & Brand
Management, Vol. 16 (2), pp. 152-153. [Abstract] Open URL Embry Riddle
Aeronautical University 152.
10. Amfiteatru Economic, 2018.Arhiva revistei Amfiteatru Economic, [online]
Available at: http://www.amfiteatrueconomic.ro/Arhiva _EN.aspx [Accessed 29
January 2018].
11. Dragoş, C.M., Dinu, V., Pop, C.M., Dabija, D.C., 2014. Scientometric Approach
of Productivity in Scholarly Economics and Business. Economic Research-
Ekonomska Istraživanja, 27(1), pp. 496-507.
enciclopedică.

INDICATORS OF THE ACTIVITY OF
ECONOMIC PUBLICATIONS – AN AREA
UNDER THE IMPACT OF STATISTICAL
CREATIVITY
Professor PhD. dr. habil. Gheorghe Săvoiu (gsavoiu@yahoo.com)
University of Pitesti
Abstract
This article goes beyond the space devoted to the performance and
evolution of an economic journal (or publication), which can be quantified
and demonstrated by statistical indicators (scientometric indicators, access
and download statistical indicators, absolute or relative classical intensity
and distributional indicators). Thus, the first two categories of indicators are
listed and briefly exemplified, and the others, which belong to the classical type,
are developed and analyzed in this original approach, the author remaining
aware that there are many unquantified qualitative elements, such as editorial
management and editorial decisions that can enhance the quality of the team
and the editorial projects of an economic journal (or of economic journals).
This is in fact the very major theme of the paper, which involves the adaptation
of classical constructions of indicators to the innovative and dynamic universe
of the economic literature published. The original approach of constructing
classical statistical indicators in the field described in the title of the paper
is underlied by methods of presenting the intensity of editorial effects, the
correlation or association of some publishing tendencies, as well as analyzing
a number of evolutions of the Kernel-type distributions in editorial databases,
and, apparently last, the frequency statistical investigations. Some final
remarks clarify the development prospects of these new areas of application
of statistical methods.
Key words: scientometric indicator, distribution analysis method,
correlation matrix, frequency analysis method, classical editorial statistics.
1. Introduction
Who could today imagine a picture of a journal (or publication) with
a recognized editorial reputation but lacking a major statistical component to
support it? The international finding that there is an increasingly more prominent
impact of scientometric statistics and statistical indicators contradicts the
tendency of relative depreciation or limitation of the practical consequences of
articles and economic publications in economic, managerial or entrepreneurial

activities, etc. Undoubtedly, there are many attempts to measure the actual
impact of an article or paper on their economic efficiency (Bromwich, Scapens,
2016), approached in terms of the increasing competitiveness of companies
and the efficiency of their products and services as a direct result of reading a
text published in a journal, but citations remain so far the most relevant form
of quantification of research contribution in an article. It is true that there are
constant attempts to identify new peer-review formulas based on innovative
principles related to eligibility, and even new standard components of an article
(comparable to those of expressing the authors’ anks – Acknowledgements
– related to the recognition of the applicability of economic research at the
level of companies. Though scientometric statistics are developing, which are
derived from the prevailing analysis of citations, or related to effective access
through the dynamics and hierarchies of visitors and readers of prestigious
articles or journals, yet there is still a need for classical editorial statistics
centered on innovative indicators.
2. Scientometric indicators of journals indexed in databases

Scientometric indicators have gradually formed the bulk of the
statistical solutions with a major impact on the international ranking of
scientific research (Table 1). Many of the quantitative criteria relevant to the
economic performance of a journal (publication) start from the number of
published articles, and go up to the number of citations in different indexing
systems (Web of Science, Scopus, Google, etc.), detailing the ratio of the
number of citations and the number of years since the article was published,
and even structuring the number of citations obtained in papers in relation to
many variables (spatial, temporal, etc.).
The best economic journals according to international criteria

or hierarchies
Table no. 1
Journal (Review) ISSN ABDC WU DK CNRS AERLS ASBS ABS
American Economic Review 0002-8282 A* Star 2 1* A 4 4*
Econometrica 0012-9682 A* Star 2 1* A 4 4*
J. of Political Economy 0022-3808 A* Star 2 1* A 4 4*
Quarterly J. of Economics 0033-5533 A* Star 2 1* A 4 4*
Sources: WU Journal Ranking, 2016; Dinu, Săvoiu, Dabija, 2017, p.363. Note*: Criteria abbre-
viations or international hierarchies:ABDC = Australian Business Deans Council Journal Ran-
kings List; WU = Economic University of Viena; DK = Danish Ministry Journal List; CNRS
= CNRS Economics and Management; AERLS = Agence d’Évaluation de la Recherche et de
l’Enseignement Supérieur; ASBS = Ashton Business School Journal Ranking; ABS = Associa-
tion of Business Schools Academic Journal Quality.

The effort to adapt to the scientometric indexes of the journals in
the European ex-socialist countries has been and remains of a high intensity,
exemplified in Table 2, but remains significant in relation to the developed
countries in Europe (Table 3) as it results from a top (Dragos, 2014, Dinu,
Săvoiu, Dabija, 2017) with an emphasis on citations and articles by article, but
especially by the Hirsch index:
Top 10 developed European countries, according to the Hirsch index

Table no. 2
Self- Citations per
Rank Country Papers Citations Hirsch Index
Citations paper
1 Great Britain 78679 1230010 334773 15,63 274
2 Netherlands 18337 384045 55928 20,94 211
3 Germany 36571 316512 65649 8,65 176
4 France 20346 237590 32095 11,68 172
5 Sweden 10702 175460 27409 16,4 151
6 Spain 18310 212889 45576 11,63 142
7 Italy 15691 181570 39010 11,57 135
8 Switzerland 8214 120853 10355 14,71 131
9 Belgium 6873 107041 10713 15,57 123
10 Finland 8427 115529 18502 13,71 120
Source: Extracted and adapted after Dinu, Săvoiu, Dabija, 2017, p. 371 (taken from SCImago
Tabel no. 3: The top 10 ex-socialist European countries according to the

Hirsch index
Citations Hirsch
Rank Country Papers Citations Self- Citations
per paper Index
1 Slovenia 2196 16178 2275 7,37 50
2 Poland 4835 20248 4960 4,19 47
3 Hungary 1405 9433 966 6,71 44
4 Russia 5628 10582 2553 1,88 39
5 Lithuania 2010 11628 5931 5,79 39
6 Czech Republic 3369 8176 3278 2,43 31
7 Croatia 1755 4883 1202 2,78 28
8 Georgia 229 3101 22 13,54 25
9 Estonia 725 3534 788 4,87 24
10 Romania 5343 4816 1666 0,9 22
Source: Extracted and adapted after Dinu, Săvoiu, Dabija, 2017, p. 371 (taken from SCImago
The International Web Data Science Database (formerly Thomson

Reuters, currently Clarivate Analytics) makes use, in order to work out the

hierarchy of journals and authors, a well-established and slightly or relatively
distinct range of scientometric indicators and indices, which range from the most
major ones, like impact factor (IF), Hirsch index (H-index), Eigenfactor, absolute
influence score (AIS), and continuing with a number of seemingly less important
ones, such as the total number of papers in a journal (articles/results/found),
the sum total of citations of a journal (sum of times cited), the total number of
citations of a journal, exclusive of self-citations (Sum of Times Cited without
self-citations), the total number of articles in which the article in question was
cited (Citing Articles), the total number of articles in which the article in question
was cited, excluding self-citations (Citing Articles without self-citations), etc.
The Impact Factor (IF), which has been in existence for over half
a century (Garfield, 2006; IF Gidelines, 2008), is usually determined in a
given year, taking into account information on citations and items (n papers)
in two previous years, or especially in five previous years, according to the
relationship:
IF = C itations of Recent Articles (Previous Years*) : Number of Recent

Articles (Previous Years*) (1)
*where the number of years may be two previous years, or five previous years
The Hirsch index (H-index) was created by American physicist

Jorge Hirsch of the University of California (USA) in 2005. The H-index
implies the prior arrangement of published works in the descending order
of the number of citations (with the most cited paper in first position), and
highlights the share of intensely cited articles compared to the unrecognized
ones. The Hirsch index evaluates the influence of a journal (or publication) by
aggregating the journal’s work productivity with its impact quantified by the
quotes accumulated over the said period of time (UQ Library, 2016):
Influence = Productivity + Impact (2)
The Eigenfactor indicator quantifies the percentage of weighted

citations obtained by a journal from the previous five years, and excludes
citations as the essential benchmark for calculating another major
scientometric indicator, AIS (Article Influence Score), or the absolute influence
score, resulting from dividing Eigenfactor to the percentage of all articles
published by that journal (articles also found in the Journal Citation Reports).
AIS is capitalized by UEFISCDI in assessing the Relative Influence Score
(UEFISCDI SRI, 2015).
An illustration of these scientometric indicators for Amfiteatru

Economic (Economic Amphitheater), the best rated and ranked economic
journal in Romania that is indexed in the Web of Science database (WoS), for
the past two years, is shown in Table no. 4:
Essential Scientometric Indices of the Economic Amphitheater Journal

(Clarivate Analytics Web of Science)
Table no. 4
Journal Impact Five- Article IF
Total Rank in
Citation Factor year Influence without Quartila H-index
cites category
Reports (JCR) (IF) IF Score (AIS) self-cites
2017 0,581 0,530 0,049 0534 234 253/347 Q3 16
2016 0,564 0,584 0,038 0,342 228 242/345 Q3 13
Source: Amfiteatru economic, 2018. Scientometric Indices [online] Available at:
http://www.amfiteatrueconomic.ro/ JournalMetrics.aspx [Accessed 17 January 2018].
Scientometric indicators or indexes coexist with other statistical

access and download statistical indicators provided by the journals’ websites,
recalling the top of the most accessed or downloaded n articles or abstracts
(10, 25, 50, etc.), the top of the most cited n articles (10, 25, 50, etc.) relative
to the current year, or to the period of existence or indexation of the journal (or
publication).
3.Statistical indicators of the editorial activity of an economic

publication
A statistical analysis of an economic journal, which has gained an
international status through indexing in internationally recognized databases,
allows different chronological lines or periodizations, of a decision-making,
anniversary, etc., nature. At the same time, such periodic statistical analyses
make use of distinctive indicators, in point of both inventories, revealing
images and pictures, similar to snapshots of the journal’s evolution, and
flux, in an attempt to identify the major qualitative changes in the editorial
and managerial progress of the journal (relating to changes in the journal
editorial or scientific board, linked to certain developments or anniversary
indexings), combining purely descriptive statistical methods with statistical
confrontation methods, as well as frequency analysis methods and methods
of assessing distribution normality in relation to three major factors of any
scientific publication: published articles, their authors, and other quantitative
assessments of the size and structure of the publication. Thus, an applicative
field can be delineated, placed under the impact of statistical creativity, an
area focused on the original construction and the innovative adaptation of
classical statistical indicators in relation to the expected effect of presenting

the intensity of the editorial effects, identifying the correlation or association of
a set of publishing tendencies, as well as outlining a number of developments
in Kernel-type distributions, and frequency statistical investigations (Săvoiu,
2013).
The developments of an indicator during some stages of a journal’s
life cycle may also be revealed by means of the absolute classic indicators
(number of authors, number of articles, number of issues or annual appearances
of the publication), as in the example described in Figure no. 1:
Stages of a journal’s evolution in relation to the annual editorial

numbers
Figure no. 1
Software used: Eviews
A complex statistical solution that makes recourse to charts, which

brings together and confronts significant stock indicators, can describe the
evolutionary dimensions of a journal in a more visual and, at the same time, in
a comparative manner, by including three indicators: i) the number of articles;
ii) the number of authors who published those articles; iii) the total number of
pages published by the journal during a period analyzed (Figure no. 2):

Statistical indicators of a journal – correlated in terms of evolution
Figure no. 2
However small could a set of relative intensity indicators be imagined,

which is capable of characterizing, be it minimally, the maturing process of a
journal, it cannot omit the dynamics of the annual average number of authors
per article and the evolution of the annual number of pages per article (giving
greater visibility by the synthesis of the multiplicators). This system should be
complemented by a set of indicators capable of outlining an editorial statistical
profile in the journal’s life cycle stages, innovative through multidimensionality
and structural contour provided by: i) typological topic distribution of the
articles published; ii) distribution in relation to the country of the authors; iii)
distribution according to the academic or research institution in which they
work; iv) the distribution of the articles in relation to the funds from which the
scientific investigations have been funded.
Another area of statistical analysis consists in assessing the state
of equilibrium/balance or imbalance, with the help of statistical indicators
referring to the inputs and outputs of citations, favourable to the evolution
of a journal in the situation given by the identification of the gap between
the citations of the articles in the journal in other articles appearing in other
publications indexed in the Web of Science / Clarivate Analytics and self-
citations, along with citations of other articles in the articles in the analyzed
journal, regardless of whether the background of the analysis is represented
by the total number of citations, or the number of citations without self-
citations.

The statistical frequency analysis of the occurrence of keywords re-
defines the specificity of a journal by convincingly reconfirming various para-
digms of specific contents and themes through relevant flexionary tables. This
can be illustrated by the example of the same economic journal Amfiteatru
Economic, the best quoted in Romania. Figure no. 3 clearly shows which are
the top five keywords according to their frequency of occurrence in articles
published in the ten years since the journal was indexed in Web of Science,
currently Clarivate Analytics (formerly Thomson Reuters):
Illustrating the top five keywords appearing in the journal pages

Figure no. 3
The original statistical analysis of distributions of Kernel-type

frequency of indicators like articles, authors, pages, citations, or relativized
through comparison with the number of articles (number of authors per article,
page number per article) provides individual approaches or confrontations by
discriminating normal Gaussian distributions from the abnormal ones through
visible and meaningful graphical representations. An example described in
Figure 4 distinguishes between two distributions of some indicators (the one
on the left is abnormal, and the one on the right is visibly the opposite of the
first one):

Illustrating the distributional analysis of a number of statistical
indicators of the journal
Figure no. 4
A final remark should emphasize that, beyond the performance

and exceptional evolution of the journal Amfiteatru Economic (Economic
Amphitheater), demonstrated through the statistical indicators developed in
this original analysis, a management and a set of editorial decisions have been
identified that stressed the quality of the team and that of the research, and
implicitly on research projects. The international assessment of the relatively
limited impact of articles and economic publications on the practical activities
(Bromwich, Scapens, 2016) and their economic efficiency, including
the competitiveness of companies and the efficiency of their products and
services, requires, in the future, the identification of innovative principles for
the eligibility of peer review solutions, or even new standard components
of the articles (related to the applicability of the research described in the
article). All of the above are more and more clearly becoming real facts,
under the increasing pressure put on the research of universities and research
institutions, in order to demonstrate both the applicability of published results,
and the impact and value of academic research in the community to which it
belongs.
4. A final remark
Very much as the image of a prestigious journal is preserved in the
memory of readers, sponsors, stakeholders, and especially that of external
evaluators, gradually becoming an editorial reputation in economic research
or journalism or other scientific fields, so the statistical indicators describe
the effectiveness of an editorial management. In the case of a journal or other

publication, its reputation describes a complex concept focused on careful
marketing and appropriate branding (Bunzel, 2007, p. 152). The evolution of
a journal or economic publication will also be reflected, in the future too, by
appropriate indicators and methods of analysis, without however forgetting
the role of scientific and artistic self-determination in the process of creation
or investigation, writing and publishing.
Bibliography
1. Bromwich, M., Scapens, R.W., 2016. Management Accounting Research: 25 years
on. Management Accounting Research, vol. 31, (1), pp. 1-9.
2. WU Journal Ranking, 2016. [online] Available at: http://www.wu.ac.at/research/
qual/ journalrating/ [Accessed 14 January, 2018].
3. SCImago Country Rank, 2016. Country Rankings.[online] Available at: http://
www.scimagojr. com/countryrank.php [Accessed 14 January 2018].
4. Dinu, V., Savoiu, G., Dabija, D.- C. 2017. A concepe, a redacta si a publica
un articol stiintific. O abordare tn contextul cercetarii economice. Ediția a II-a,
5. UQ Library, 2016. University of Queensland Australia: Research Impact: Journal
Quality. [online] Available at: http://guides.library.uq.edu.au/research_impact/
journal-information [Accessed 15 January 2018].
6. IF Guidelines, 2008. Preserving the Integrity of The Journal Impact Factor
Guidelines from the Scientific business of Thomson Reuters. [online] Available at:
http://community.thomsonreuters .com/t5/Citation-Impact-Center/Preserving-the-
Integrity-of-The-Journal-Impact-Factor-Guidelines/ba-p/1218#A14 [Accessed 16
January, 2018].
7. Garfield, E. 2006. The history and meaning of the journal impact factor. JAMA-
Journal of the American Medical Association, vol. 295(1), pp. 90-93.
9. Bunzel, D.L. 2007. Universities sell their brands. Journal of Product & Brand
Management, Vol. 16 (2), pp. 152-153. [Abstract] Open URL Embry Riddle
Aeronautical University 152.
10. Amfiteatru Economic, 2018.Arhiva revistei Amfiteatru Economic, [online]
Available at: http://www.amfiteatrueconomic.ro/Arhiva _EN.aspx [Accessed 29
January 2018].
11. Dragoş, C.M., Dinu, V., Pop, C.M., Dabija, D.C., 2014. Scientometric Approach
of Productivity in Scholarly Economics and Business. Economic Research-
Ekonomska Istraživanja, 27(1), pp. 496-507.
enciclopedică.

Studiu privind investiţiile nete realizate în
economia naţională în anul 2017
Prof. univ. dr. Radu Titus MARINESCU (radu_titus_marinescu@yahoo.com)
ec. Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ (stefan.dumbrava@gmail.com)
Abstract
După cum cunoaștem, creșterea economică se poate realiza fie pe
seama consumului, fie pe seama investițiilor, a accesării fondurilor comunitare
sau pe cale de mijloc, mixtă, prin stabilirea de proporții realiste între consum
și investiții, așa încât să se asigure și creșterea nivelului de trai dar și creșterea
investițiilor aducătoare de locuri de muncă pentru absorbția populației
neocupate, pentru crearea unei baze de impozitare mai largi și multe altele.
În articolul respectiv am făcut un studiu asupra investițiilor nete realizate
în economia națională concretizate în lucrări de construcții noi, achiziția
de utilaje, inclusiv mijloace de transport, precum și alte cheltuieli care se
efectuează în acest domeniu. De asemenea, referindu-ne la construcțiile de
locuințe s-a menționat modul în care a evoluat în trimestrul IV al anului 2017
față de 2016, cum a evoluat pe întregul an și mai ales modul în care aceste
investiții s-au concretizat în lucrări terminate pe medii de rezidență și resurse
de finanțare, accentul fiind clar acela că în mediul urban există o pondere mai
ridicată în ceea ce privește realizarea de investiții în construcția de locuințe.
În continuare s-a efectuat o analiză a locuințelor terminate pe regiuni de
dezvoltare, reliefându-se că București-Ilfov, zona de Nord-Vest și zona de
Nord-Est au fost cele mai active în a dezvolta astfel de investiții. În studiul
efectuat, autorii au utilizat o serie de date publicate de Institutul Național de
Statistică, relevând pe bază de serii de date și reprezentări grafice aspectele
despre care se face discuție în acest articol. Se relevă faptul că, în principiu,
aceste investiții au crescut cu excepția trimestrului IV al anului 2017, când
față de trimestrul similar al anului 2016, atât în mediul urban, dar și în mediul
rural dar și utilizarea fondurilor private dar și a celor publice s-au înregistrat
unele scăderi. Probabil aceasta și ca urmare a faptului că factorii de climă,
temperaturile, ș.a.m.d. nu au făcut posibilă o utilizare a posibilităților de
continuare a lucrărilor în domeniul construcțiilor. Studiul este echilibrat și

relevă evoluția succesivă în acest domeniu, pe bază de serii de date brute sau
ajustate sezonier.
Cuvinte cheie: investiție, finanțare, investiție străină directă,
rentabilitate, creștere economică
Introducere
Articolul studiază evoluția investițiilor în cadrul economiei naționale
și aici ne-am referit la investițiile publice și investițiile private. În cadrul
investițiilor private am avut în vedere în mod global investițiile autohtone
sau investițiile străine directe, dar accentul a fost pus pe a reliefa modul în
care a evoluat acest domeniu. În mod succesiv, ne-am referit la investițiile
nete realizate în economia națională, apoi la investițiile nete pe activități ale
economiei naționale în anul 2017 comparativ cu anul 2016, punând accentul
pe modul în care au evoluat aceste investiții în comerț și servicii, industrie,
construcții, agricultură sau alte ramuri. Reținem faptul că cele mai puține
investiții s-au efectuat în agricultură, creșterile fiind mai reduse decât în alte
domenii. Se impune utilizarea fondurilor comunitare acordate agricultorilor
sub formă de subvenții pentru a asigura o creștere mai activă a investițiilor și
în acest domeniu. În continuare, în articol ne referim la anul 2017 în care s-au
realizat un număr sporit de locuințe, cu 1095 mai multe decât în anul 2016.
Analiza este efectuată pe zone geografice, regiuni de dezvoltare economică,
mediul urban, rural, sursa de finanțare (din fonduri private sau din fonduri
publice), relevând și aici sporirea semnificativă a fondurilor private și creșterea
mai temperată a investițiilor din fonduri publice în anul 2016. Articolul este
însoțit de o serie de date și reprezentări grafice semnificative care sugerează,
alături de investițiile care au fost efectuate în mod clar în această activitate,
modul în care au evoluat investițiile nete și cum s-au concretizat ele în
activitatea economiei naționale.
Literature review
Aisen and Veiga (2013) au încercat să identifice în ce măsură
instabilitatea politică influentează creșterea economică. Alfaro, Chanda,
Kalemli-Ozcan and Sayek (2004) au analizat rolul piețelor financiare locale în
relația investiții străine și creșterea economică. Anghelache, Jweida, Popovici
and Stanciu (2016) au studiat legătura dintre investiţiile străine directe şi
export în România. Anghelache, Partachi, Sacală and Ursache (2016) au
analizat corelația dintre evoluţia Produsului Intern Brut şi investiţiile străine
directe cu ajutorul modelelor econometrice. O tema similară a fost abordată de
Anghelache, Anghelache, Anghel and Dinu (2013). Anghelache, Anghelache,
Niţă and Sacală (2015) au efectuat o cercetare privind evoluția fluxurilor de

investiții străine directe. Blonigen, Davies, Waddell and Naughton (2007)
au studiat utilizarea modelelor autoregresive în analiza investițiilor străine.
Boudier – Bensebaa (2005) a studiat evoluția investițiilor străine directe în
țările din Europa Centrală și de Est. Carkovic and Levine (2005) au studiat
modul în care investițiile străine directe accelerează creșterea economică.
Cicak and Soric (2015) au studiat relația dintre investițiile străine directe și
produsul intern brut în țările europene de tranziție. Popielas (2012) a analizat
posibilitatea armonizării serviciilor de investiții în Uniunea Europeană.

• Analiza evoluției investițiilor nete are importanță în contextul în
care, după criza economico-financiară, se impune impulsionarea acestei
activități. În urma unei analize trimestriale rezultă că, în trimestrul patru din
anul 2017, s-a înregistrat o creștere cu 13,5%, față de trimestrul IV al anului
2016. Pe întregul an 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au
fost de 77964,9 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 6,4%, față de
anul 2016.
În tabelul nr. 1 sunt prezentate investițiile nete realizate în trimestrul
IV 2017, pe strucura: lucrări de construcţii noi, utilaje și altele, raportate la
trimestrul similar din anul 2016.
Investiţiile nete realizate în economia naţională

Tabelul nr. 1
Trim. IV 2017 în % faţă de trim. Structură
-milioane lei IV 2016 -%-
preţuri curente- trim.IV 2016 trim.IV 2017
TOTAL 28274,6 113,5 100,0 100,0
Lucrări de construcţii noi 11840,7 113,0 40,6 41,9
Utilaje (inclusiv mijloace de
11004,2 102,3 44,2 38,9
transport)
Alte cheltuieli 5429,7 143,2 15,2 19,2
Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul nr. 57 / 9 martie 2018
Studiind datele din tabel rezultă că, în trimestrul IV al anului 2017,

față de trimestrul similar al anului 2016, investiţiile nete realizate în economia
naţională au înregistrat o creștere cu 13,5%, creșterea fiind manifestată la toate
elementele de structură: alte cheltuieli (43,2%); lucrările de construcţii noi
(13,0%); utilaje, inclusiv mijloace de transport (2,3%).
Prezentarea structurală a investițiilor nete pe elemente de structură
este reliefată și prin graficul nr. 1, de mai jos:

Ponderea investiţiilor nete pe elemente de structură în trimestrul IV
2017 față de trimestrul IV 2016
Graficul nr. 1
procente
41.9
Lucrari de constructii noi
40.6
38.9
Utilaje (inclusiv m ijloace de transport)
44.2
19.2
Alte cheltuieli
15.2
trim.IV 2016 trim.IV 2017
În continuare, se impune adâncirea analizei situației investițiilor

nete efectuate pe întregul an 2017, datele fiind comparate cu cele obținute în
2016. În tabelul nr. 2 sunt sintetizate aceste rezultate (date).
Investiţiile nete realizate în economia naţională

Tabelul nr. 2
Anul 2017 Structură (%)
în % faţă de
-milioane lei
anul 2016 anul 2016 anul 2017
preţuri curente -
TOTAL 77964,9 106,4 100,0 100,0
Lucrări de construcţii
35522,4 104,9 44,8 45,6
noi
Utilaje (inclusiv
32255,2 103,9 43,2 41,4
mijloace de transport)
Alte cheltuieli 10187,3 117,4 12,0 13,0
Constatăm că în anul 2017, comparativ cu anul 2016, investiţiile nete

realizate în economia naţională au înregistrat o creștere cu 6,4%, creștere
manifestată la toate elementele de structură, după cum urmează: alte cheltuieli
(17,4%), lucrările de construcţii noi (4,9%) și la utilaje, inclusiv mijloace
de transport (3,9%). Datele din tabelul nr. 2 sunt și mai sugestiv reliefate de
reprezentarea grafică, vezi grafiul nr. 2.

Ponderea investiţiilor nete pe elemente de structură în anul 2017,
comparativ cu anul 2016
Graficul nr. 2
procente
45.6
44.8
41.4
43.2
13.0
Alte cheltuieli
12.0
anul 2016 anul 2017
Relevantă este și comparația cu privire la structura investițiilor nete

pe ramuri ale economiei naționale în anul 2017, comparativ cu anul 2016.
Astfel, pe activități ale economiei naţionale în anul 2017, față de anul 2016, s-a
înregistrat o creștere a ponderii investițiilor nete în construcții, cu 7,1 puncte
procentuale. 33,4% din investiţiile nete, au fost orientate către industrie, fiind
în creștere cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul 2016.
Pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, a fost reprezentată
grafic evoluția structurală a investițiilor nete în anul 2017 față de anul 2016.
Structura investiţiilor nete pe activităţi ale economiei naţionale în

perioada anul 2017, față de anul 2016
Graficul nr. 3
procente
Com ert/Servicii 24.0

30.7
Industrie 33.4
33.1
Constructii 25.0
17.9
Agricultura 5.0
4.9
Alte ram uri 12.6

13.4
anul 2016 anul 2017

Precizăm că din punct de vedere metodologic, investiţiile nete
reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării,
modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor
legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al
terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie.
• Evoluția investițiilor în domeniul construcțiilor de locuințe și

rezultatele concrete obținute în anul 2017
Construcția de locuințe continuă să fie un domeniu prioritar de
activitate în românia. Analiza trimestrială și pe întregul an 2017, comparativ
cu situația înregistrată în aceeași perioadă din 2016, evidențiază creșteri
anuale, dar reduceri în trimestrul patru. Astfel, în trimestrul IV 2017 au fost
date în folosinţă 13929 locuinţe, în scădere cu 1320 locuinţe, faţă de trimestrul
IV 2016, în timp ce pe întregul an 2017 au fost terminate 53301 locuinţe, în
creştere cu 1095 locuinţe, faţă de anul 2016. În tabelul nr. 3 se prezintă situația
locuințelor terminate în trimestrul IV 2017, pe medii (rural, urban) și pe surse
de finanțare.
Tabelul nr. 3. Locuinţe terminate pe medii de rezidenţă şi surse de

finanţare
Locuinţe terminate Structură
- număr - -%-
trim. IV 2017 faţă
trim.IV trim.IV trim.IV trim.IV
de trim. IV 2016
2016 2017 2016 2017
(+/-)
TOTAL 15249 13929 -1320 100,0 100,0
Mediul Urban 7521 6510 -1011 49,3 46,7
Mediul Rural 7728 7419 -309 50,7 53,3
din total:
Fonduri private 14577 13448 -1129 95,6 96,5
Fonduri publice 672 481 -191 4,4 3,5
Studiind datele din acest tabel rezultă că, pe medii de rezidenţă în

trimestrul IV 2017 comparativ cu trimestrul IV 2016, numărul locuinţelor
construite a scăzut în mediul urban cu 13,4% şi în cel rural cu 4,0%.
Faţă de trimestrul IV 2016, în trimestrul IV 2017, repartiţia pe fonduri
de finanţare a locuinţelor terminate arată că a scăzut numărul locuinţelor
realizate din fondurile private cu 1129 locuinţe, iar din fondurile publice a
scăzut cu 191 locuinţe.
Analiza situației locuințelor terminate s-a efectuat și pe regiuni de
dezvoltare. Pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică,
cuprinse în tabelul nr. 4, a fost efectuată reprezentarea grafică în graficul nr. 4.

Locuinţe terminate pe regiuni de dezvoltare
Tabelul nr. 4
- număr - -%-
trim. IV 2017 faţă de
trim. IV trim. IV trim. IV trim. IV
trim. IV 2016
2016 2017 2016 2017
(+/-)
TOTAL 15249 13929 -1320 100,0 100,0
Nord – Est 2740 2448 - 292 18,0 17,6
Sud – Est 1927 1433 - 494 12,6 10,3
Sud - Muntenia 1654 1725 + 71 10,8 12,4
Sud – Vest Oltenia 739 625 - 114 4,8 4,5
Vest 1365 1411 + 46 9,0 10,1
Nord – Vest 2520 2489 - 31 16,5 17,9
Centru 1792 1704 - 88 11,8 12,2
Bucureşti - Ilfov 2512 2094 - 418 16,5 15,0
Din studiul efectuat rezultă că, distribuţia în profil regional subliniază

o diminuare a numărului locuinţelor terminate pe total, cu 1320 locuinţe,
scădere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud–Est (-494
locuinţe), Bucureşti – Ilfov (-418), Nord – Est (-292), Sud – Vest Oltenia
(-114), Centru (-88) şi Nord – Vest (-31). Creşteri s-au înregistrat în regiunile
de dezvoltare Sud–Muntenia (+71 locuinţe) şi Vest (+46).

Graficul nr. 4
număr

.* !
/ #
"!
&
"

)* #!

$#
(* $#
- "
"#
(*
, $#

(*+ "

)*+ "!
! #!! !!! #!! !!! #!! !!!

!"
!$


În cazul locuințelor terminate, importantă este și analiza pe medii
(rural, urban) și surse de finanțare. Datele referitoare la aceste două aspecte
sunt cuprinse în tabelul nr. 5.
Pe medii de rezidenţă, rezultă că, în anul 2017 faţă de anul 2016, s-a
înregistrat creşterea ponderii locuintelor terminate în mediul urban (54,9%) şi
scăderea în mediul rural (45,1%).
Locuinţe terminate pe medii de rezidenţă şi surse de finanţare

Tabelul nr. 5
- număr – -%-
anul 2017 faţă de
anul 2016 anul 2017 anul 2016 anul 2017
anul 2016 (+/-)
TOTAL 52206 53301 +1095 100,0 100,0
Mediul Urban 27881 29265 + 1384 53,4 54,9
Mediul Rural 24325 24036 -289 46,6 45,1
din total:
Fonduri private 50978 51532 + 554 97,6 96,7
Fonduri publice 1228 1769 + 541 2,4 3,3
Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate arată că,

faţă de anul 2016, în anul 2017, a crescut atât numărul locuinţelor realizate
din fonduri private cu 554 locuinţe, cât şi numărul locuinţelor realizate din
fonduri publice cu 541 locuinţe.
Pe regiuni de dezvoltare, situația se prezintă în tabelul nr. 6 și
reprezentarea din graficul nr. 5.

Tabelul nr. 6
- număr - -%-
anul 2017 faţă de
anul 2016 anul 2017 anul 2016 anul 2017
anul 2016 (+/-)
TOTAL 52206 53301 +1095 100,0 100,0
Nord – Est 8926 8082 -844 17,1 15,2
Sud – Est 5915 6083 +168 11,3 11,4
Sud - Muntenia 5348 5357 +9 10,2 10,0
Sud – Vest Oltenia 2342 2315 -27 4,5 4,3
Vest 4806 5153 +347 9,2 9,7
Nord – Vest 8658 9482 +824 16,6 17,8
Centru 6189 7296 +1107 11,9 13,7
Bucureşti - Ilfov 10022 9533 -489 19,2 17,9

Graficul nr. 5
-număr-

#
.*0 !!
" $
&
$

)* $#
##

!$
#
(* 0
##"
(*0 #
$!
(*+ # #
!
)*+ $
! !!! !!! $!!! !!! !!!! !!!
!" !$
Distribuţia în profil regional reflectă o creştere a numărului locuinţelor

terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+1107 locuinţe),
Nord-Vest (+824), Vest (+347), Sud–Est (+168) şi Sud–Muntenia (+9).
Scăderi au înregistrate în regiunile de dezvoltare Nord–Est (-844 locuinţe),
Bucureşti – Ilfov (-489) şi Sud–Vest Oltenia (-27).
Concluzii
Din datele prezentate rezultă clar că în anul 2017 s-au făcut investiții
superioare anului 2016 precum și anilor anteriori. Rezultă că s-a acordat o
atenție sporită construcției de locuințe, procurării de mijloace fixe, inclusiv
de transport, dar rezultă în același timp investiții nesemnificative în domeniul
infrastructurii precum și în unele domenii de activitate. Datele sugerează
preocuparea autorităților de a spori acest investiții, dar și posibilitatea de a
asigura o dezvoltare prin trecerea treptată la un sistem de creștere economică
bazat pe consum și investiții. O altă concluzia este aceea că trebuie acordată o
mai mare atenție atragerii fondurilor comunitare care să fie și utilizate pe bază
de proiecte specifice concludente fiecărui domeniu dar mai ales a armonizării
legislației care să devină atractivă pentru investitorii străini. Precizăm că alături
de rezultatele deosebite înregistrate în domeniul construcției de locuințe și a
altora din domeniul acesta investițiile trebuie să se refere la întreaga economie
și trebuie să fie utilizate pentru a asigura o creștere susținută a economiei
naționale, pe total, dar și în structura sa.

Bibliografie
1. Aisen, A. and Veiga, F.J. (2013). How does political instability affect economic
growth?. European Journal of Political Economy, 29 (C), 151-167
2. Alfaro, L., Chanda, A., Kalemli-Ozcan, S. and Sayek, S. (2004). FDI and economic
growth: the role of local financial markets. Journal of International Economics, 64,
89-112
Foreign Direct Investments. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 124-129
5. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Niţă, G. and Sacală, C. (2015). Study on
evolution of foreign direct investment flows – model analysis, Romanian Statistical
6. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. and Dinu, A.M. (2013). Evolution of
GDP and Foreign Investments. Romanian Statistical Review, Supplement, 4, 34-38
7. Blonigen, B., Davies, R., Waddell, G. and Naughton, H. (2007). FDI in space:
Spatial autoregressive relationships in foreign direct investment. European
Economic Review, 51 (5), 1303-1325
8. Boudier – Bensebaa, F. (2005). FDI-asissted development in the light of the
investment development path paradigm: Evidence from Central and Eastern
European countries, Conference L'AFSE, Clermont Ferrand, Transnational
Corporations, 17 (1), 37-63
9. Carkovic, M. and Levine, R. (2005). Does foreign direct investment accelerate
economic growth, Institute of International Economics Press, Washington DC,
195–221
10. Cicak, K. and Soric, P. (2015). The Interrelationship of FDI and GDP in European
Transition Countries. International Journal of Management Science and Business
Administration, 1 (4), 41-58
11. Popielas, M. (2012). Harmonization Of Investment Services In The European
Union - The Example Of Investment Funds, Oeconomia Copernicana, 3 (1), 73-88
12. Institutul Național de Statistică, Comunicatul nr. 56 / 9 martie 2018

STUDY ON NET INVESTMENT IN THE
NATIONAL ECONOMY IN 2017
Prof. Radu Titus MARINESCU PhD (radu_titus_marinescu@yahoo.com)
„Artifex”University of Bucharest
ec. Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ(stefan.dumbrava@gmail.com)
Abstract
As we know, economic growth can be achieved either on the account
of consumption or on the account of investment, access to community funds or
the middle, mixed, by establishing realistic proportions between consumption
and investment so as to ensure an increase in the level of living as well as
increasing job-creating investments to absorb the unoccupied population, to
create a wider tax base and much more. In this article I made a study on the
net investments made in the national economy that were materialized in new
construction works, the purchase of machinery, including means of transport,
as well as other expenses that are made in this field. Also, referring to housing
construction, it was mentioned how it evolved in the fourth quarter of 2017
as compared to 2016, how it evolved throughout the year, and especially how
these investments materialized in finished work on environments residence and
funding resources, with the emphasis being on the fact that there is a higher
share of urban investment in the construction of housing. Further analysis of
the housing completed by development regions was made, emphasizing that
Bucharest-Ilfov, the North West and the North-East area were the most active
in developing such investments. In the study, the authors used a series of data
published by the National Institute of Statistics, revealing on the basis of series
of data and graphic representations the issues discussed in this article. It is
revealed that in principle these investments have increased with the exception
of the fourth quarter of 2017, when compared to the same quarter of 2016,
both in urban and rural areas but also in the use of private and public funds
- have registered some decreases. Probably this is also due to the fact that
climate factors, temperatures, and so on. did not make it possible to use the
possibilities of continuation of construction works. The study is balanced and
reveals successive developments in this area, based on seasonally adjusted
gross or series data.

Keywords: investment, financing, direct foreign investment,
profitability, economic growth
JEL Classification: E22, R11, R53
Introduction
The article studies the evolution of investments in the national
economy and here we refer to public investment and private investment. As
part of private investment, we have generally considered domestic investment
or foreign direct investment, but the emphasis has been put on highlighting
how this field has evolved. Successively, we referred to the net investments
made in the national economy, then to net investments by activities of the
national economy in 2017 as compared to 2016, emphasizing the way these
investments evolved in trade and services, industry, construction, agriculture
or other industries. We remember that the fewest investments were made in
agriculture, with rises being lower than in other areas. It is necessary to use the
Community funds granted to farmers in the form of subsidies to ensure more
active investment growth also in this area. Next, the article refers to the year
2017 where a higher number of dwellings was achieved, with 1095 more than
in 2016. The analysis is carried out on geographic, economic development,
urban, rural, financing (from private or public funds), also pointing to a
significant increase in private funds and a more moderate increase in public
investment in 2016. The article is accompanied by a series of significant
graphical data and representations suggesting that, along with investments
which have been made clearly in this activity, how the net investments evolved
and how they materialized in the activity of the national economy.
Literature review
Aisen and Veiga (2013) tried to identify the extent to which political
instability influences economic growth. Alfaro, Chanda, Kalemli-Ozcan and
Sayek (2004) analyzed the role of local financial markets in the relationship
between foreign investment and economic growth. Anghelache, Jweida,
Popovici and Stanciu (2016) studied the link between foreign direct investment
and exports to Romania. Anghelache, Partachi, Sacala and Ursache (2016)
analyzed the correlation between the evolution of the Gross Domestic Product
and the foreign direct investments using the econometric models. A similar
theme was approached by Anghelache, Anghelache, Anghel and Dinu (2013).
Anghelache, Anghelache, Niţă and Sacala (2015) conducted a research on the
development of FDI flows. Blonigen, Davies, Waddell and Naughton (2007)
studied the use of autoregressive models in foreign investment analysis.
Bouieder - Bensebaa (2005) studied the evolution of foreign direct investment

in Central and Eastern European countries. Carkovic and Levine (2005)
studied how foreign direct investment accelerates economic growth. Cicak
and Soric (2015) studied the relationship between foreign direct investment
and gross domestic product in European transition countries. Popielas (2012)
analyzed the possibility of harmonizing investment services in the European
Union.

• The analysis of the evolution of net investments is important in the
context in which, following the economic and financial crisis, it is necessary
to stimulate this activity. Quarterly analysis shows that in the fourth quarter
of 2017, there was an increase of 13.5% compared to the fourth quarter of
2016. Throughout 2017, net investment in the national economy was 77964.9
million lei, which is an increase of 6.4% compared to 2016.
In table no. 1 shows the net investments made in the fourth quarter
of 2017, on the structure: new construction works, machinery and others,
reported in the same quarter of 2016.
Net investments made in the national economy

Table no. 1
Quarter IV 2017 in% versus Quarter Structure -%-
- million lei current IV 2016 Quarter Quarter
prices - 2016 2017
TOTAL 28274,6 113,5 100,0 100,0
New construction works 11840,7 113,0 40,6 41,9
Machinery (including means
11004,2 102,3 44,2 38,9
of transport)
Other expenses 5429,7 143,2 15,2 19,2
Source: National Institute of Statistics, Press release no. 57/9 March 2018
Studying the data in the table shows that in the fourth quarter of 2017,
compared to the same quarter of 2016, the net investments in the national
economy registered an increase of 13.5%, the growth being manifested in all
the elements of structure: other expenditures 43.2%); new construction works
(13.0%); machinery, including means of transport (2.3%).
The structural presentation of net investments by structural elements
is also shown in chart no. 1, below:

The share of net investment in structural elements in the fourth quarter
of 2017 compared to the fourth quarter of 2016
Chart no. 1
procente
41.9
40.6
38.9
44.2
19.2
Alte cheltuieli
15.2
trim.IV 2016 trim.IV 2017
Next, it is necessary to deepen the analysis of the net investment

situation performed throughout the year 2017, the data being compared with
those obtained in 2016. In table no. 2 these results (data) are synthesized..
Net investments made in the national economy

Table no. 2
Year 2017 in % Structure (%)
- million lei compared to
current prices - 2016 Year 2016 Year 2017
Total 77964,9 106,4 100,0 100,0
New construction works 35522,4 104,9 44,8 45,6
Machinery (including means of
32255,2 103,9 43,2 41,4
transport)
Other expenses 10187,3 117,4 12,0 13,0
Source: National Institute of Statistics, Press release no. 57 / 9 March 2018
We find that in 2017, as compared to 2016, the net investments made in

the national economy recorded an increase of 6.4%, an increase in all structural
elements, as follows: other expenditures (17.4%), works new construction
(4.9%) and machinery, including means of transport (3.9%). The data in table
no. 2 are more suggestively highlighted by graphical representation, see graph
no. 2.

Share of net investment in structural elements in 2017
compared to year 2016
Chart no. 2
procente
45.6
44.8
41.4
43.2
13.0
Alte cheltuieli
12.0
anul 2016 anul 2017
Also relevant is the comparison regarding the structure of net

investments by branches of the national economy in 2017 compared to the
year 2016. Thus, by activities of the national economy in 2017, compared to
2016, there was an increase of the share of net investments in construction , by
7.1 percentage points. 33.4% of net investment were industry-driven, up 0.3
percentage points from year 2016.
On the basis of data provided by the National Institute of Statistics,
the structural evolution of net investments in 2017 compared to 2016 was
plotted graphically.
Structure of net investments by activities of the national economy in the

year 2017, compared to 2016
Chart no. 3
Com ert/Servicii 24.0

30.7
Industrie 33.4
33.1
Constructii 25.0
17.9
Agricultura 5.0
4.9
Alte ram uri 12.6

13.4
anul 2016 anul 2017

It is worth noting that from a methodological point of view, net
investments represent the expenditures for the creation of new fixed assets,
the development, modernization and reconstruction of the existing ones, as
well as the value of the services related to the transfer of ownership over the
existing fixed assets and paid land from other units or from the population.
• Evolution of investments in housing construction and concrete

results obtained in 2017
Housing construction continues to be a priority area of activity in
Romania. The quarterly and year-on-year analysis of 2017, compared with the
same year-ago period in 2016, highlights annual increases, but reductions in
the fourth quarter. Thus, in the fourth quarter of 2017, 13929 dwellings were in
use, decreasing by 1320 dwellings compared to IV quarter 2016, while 53301
dwellings were terminated throughout the year 2017, rising by 1095 dwellings
compared to 2016. In table no. 3 shows the situation of dwellings completed in
the fourth quarter of 2017, by area (rural, urban) and by sources of financing.
Finished dwellings, by residence area and sources of financing

Table no. 3
Finished dwellings Structure
- număr - -%-
Quarter IV Quarter IV Quarter IV 2017 compared Quarter IV Quarter IV
2016 2017 to Quarter IV 2016 (+/-) 2016 2017
TOTAL 15249 13929 -1320 100,0 100,0
-1011
Urban area 7521 6510 49,3 46,7
Rural area 7728 7419 -309 50,7 53,3
of total:
Private funds 14577 13448 -1129 95,6 96,5
Public funds 672 481 -191 4,4 3,5
Studying the data in this table shows that the number of dwellings
built in the urban area by 13.4% and in the rural area by 4.0%, in the fourth
quarter of 2017 compared to IV quarter 2016,
Compared to the fourth quarter of 2016, in the fourth quarter of 2017,
the distribution of finished housing financing funds shows that the number of
dwellings made from private funds decreased by 1129 dwellings, and from
public funds decreased by 191 dwellings.
The analysis of the situation of completed dwellings was also done
by development regions. Based on the official data of the National Institute of
Statistics, included in table no. 4, the graphical representation in graph no. 4.

Finished dwellings by development regions
Table no. 4
- number - -%-
Quarter IV 2017
Quarter IV Quarter IV
Quarter IV Quarter IV compared to Quarter
2016 2017
2016 2017 IV 2016 (+/-)
TOTAL 15249 13929 -1320 100,0 100,0
Nord – Est 2740 2448 - 292 18,0 17,6
Sud – Est 1927 1433 - 494 12,6 10,3
Sud - Muntenia 1654 1725 + 71 10,8 12,4
Sud – Vest Oltenia 739 625 - 114 4,8 4,5
Vest 1365 1411 + 46 9,0 10,1
Nord – Vest 2520 2489 - 31 16,5 17,9
Centru 1792 1704 - 88 11,8 12,2
Bucureşti - Ilfov 2512 2094 - 418 16,5 15,0
The survey shows that regional distribution shows a decrease in the

total number of dwellings with 1320 dwellings, a decrease reflected in the
following development regions: South-East (-494 dwellings), Bucharest-Ilfov
(-418), North - East (-292), South - West Oltenia (-114), Center (-88) and
Northwest (-31). Increases were registered in the South-Muntenia development
regions (+71 dwellings) and West (+46).

Chart no. 4
number

.* !
/ #
"!
&
"

)* #!

$#
(* $#
- "
"#
(*
, $#

(*+ "

)*+ "!
! #!! !!! #!! !!! #!! !!!

!"
!$


In the case of completed dwellings, it is also important to analyze by
medium (rural, urban) and sources of financing. Data on these two aspects are
included in Table no. 5.
According to the residence area, in 2017 as compared to 2016, the
share of completed dwellings in the urban area (54.9%) and the decrease in
the rural area (45.1%) was registered.
Finished dwellings by residence area and sources of financing

Table no. 5
Structure
Finished dwellings
-%-
- number –
2017 compared to
2016 2017 2016 2017
2016 (+/-)
TOTAL 52206 53301 +1095 100,0 100,0
Urban area 27881 29265 + 1384 53,4 54,9
Rural area 24325 24036 -289 46,6 45,1
of total:
Private funds 50978 51532 + 554 97,6 96,7
Public funds 1228 1769 + 541 2,4 3,3
The distribution on end-of-life financing funds shows that compared

to 2016, in 2017, both the number of dwellings made from private funds with
554 dwellings and the number of dwellings made from public funds with 541
dwellings increased.
By region of development, the situation is presented in table no. 6 and
the representation in graph no. 5.

Table no. 6
- number - -%-
year 2017 compared to
2016 2017 2016 2017
2016 year 2016 (+/-)
TOTAL 52206 53301 +1095 100,0 100,0
North - East 8926 8082 -844 17,1 15,2
South East 5915 6083 +168 11,3 11,4
South - Muntenia 5348 5357 +9 10,2 10,0
South - West Oltenia 2342 2315 -27 4,5 4,3
West 4806 5153 +347 9,2 9,7
Northwest 8658 9482 +824 16,6 17,8
Center 6189 7296 +1107 11,9 13,7
Bucharest - Ilfov 10022 9533 -489 19,2 17,9

Finished dwellings by regions of development
Chart no. 5
-număr-

#
.*0 !!
" $
&
$

)* $#
##

!$
#
(* 0
##"
(*0 #
$!
(*+ # #
!
)*+ $
! !!! !!! $!!! !!! !!!! !!!
!" !$
The regional distribution reflects an increase in the number of

completed dwellings in the following development regions: Center (+1107
dwellings), North West (+824), West (+347), South-East (+168) and South
Muntenia (9). Declines occurred in the North-East development regions (-844
dwellings), Bucharest - Ilfov (-489) and South-West Oltenia (-27).
Conclusion
From the data presented, it is clear that in 2017 investments were
made higher than in 2016 as well as in previous years. It follows that increased
attention has been paid to housing construction, the procurement of fixed assets,
including transport, but also insignificant investments in infrastructure and in
some areas of activity. The data suggests the authorities’ concern to increase
these investments, but also the possibility of ensuring growth by gradually
moving to a system of consumer and investment-driven growth. Another
conclusion is that greater attention should be paid to attracting community
funds that are also used on the basis of specific projects that are convincing
in each field, but especially the harmonization of legislation that will become
attractive to foreign investors. We note that along with the outstanding results
in housing construction and others in this field, investments must refer to the
whole economy and must be used to ensure a sustained growth of the national
economy, both overall and in its structure.

Bibliografie
1. Aisen, A. and Veiga, F.J. (2013). How does political instability affect economic
growth?. European Journal of Political Economy, 29 (C), 151-167
2. Alfaro, L., Chanda, A., Kalemli-Ozcan, S. and Sayek, S. (2004). FDI and economic
growth: the role of local financial markets. Journal of International Economics, 64,
89-112
Foreign Direct Investments. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 124-129
5. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Niţă, G. and Sacală, C. (2015). Study on
evolution of foreign direct investment flows – model analysis, Romanian Statistical
6. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. and Dinu, A.M. (2013). Evolution of
GDP and Foreign Investments. Romanian Statistical Review, Supplement, 4, 34-38
7. Blonigen, B., Davies, R., Waddell, G. and Naughton, H. (2007). FDI in space:
Spatial autoregressive relationships in foreign direct investment. European
Economic Review, 51 (5), 1303-1325
8. Boudier – Bensebaa, F. (2005). FDI-asissted development in the light of the
investment development path paradigm: Evidence from Central and Eastern
European countries, Conference L'AFSE, Clermont Ferrand, Transnational
Corporations, 17 (1), 37-63
9. Carkovic, M. and Levine, R. (2005). Does foreign direct investment accelerate
economic growth, Institute of International Economics Press, Washington DC,
195–221
10. Cicak, K. and Soric, P. (2015). The Interrelationship of FDI and GDP in European
Transition Countries. International Journal of Management Science and Business
Administration, 1 (4), 41-58
11. Popielas, M. (2012). Harmonization Of Investment Services In The European
Union - The Example Of Investment Funds, Oeconomia Copernicana, 3 (1), 73-88

Revista Romana Statistica Supliment 3 2018

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Revista Romana Statistica Supliment 3 2018

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT

SUMAR / CONTENTS 3/2018

ANALIZA EVOLUŢIEI PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ŞI A RESURSELOR DE

ANALIZA EVOLUŢIEI FINANŢELOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA 56

INVALIDAREA UNUI MODEL ECONOMETRIC MULTIFACTORIAL CLASIC AL

INDICATORI ACTIVITĂŢII PUBLICAŢIILOR ECONOMICE - UN DOMENIU

STUDIU PRIVIND INVESTIȚIILE NETE REALIZATE ÎN ECONOMIA

2 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 3

4 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 5

6 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 7

Total industrie Industria extractiva Industria prelucratoare Energie

Sursa datelor: INS

În luna decembrie 2017, producţia industrială (serie brută) a scăzut

8 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Indicii producţiei industriale, pe total şi secţiuni ale industriei

• Evoluția cifrei de afaceri din industrie

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 9

-pe marile grupe industriale:

Evoluţia lunară a cifrei de afaceri din industrie, pe secţiuni CAEN Rev. 2

dŽƚĂůŝŶĚƵƐƚƌŝĞ /ŶĚƵƐƚƌŝĂĞǆƚƌĂĐƚŝǀĂ /ŶĚƵƐƚƌŝĂƉƌĞůƵĐƌĂƚŽĂƌĞ

10 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

• Analiza comenzilor noi din industria prelucrătoare, în termeni

Evoluţia lunară a comenzilor noi din industria prelucrătoare

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 11

Indicii valorici ai comenzilor noi din industria prelucrătoare

Din studiul datelor prezentate în tabelul nr. 3 rezultă faptul că au

• Analiza evoluției resurselor de energie primară în anul 2017

12 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

În anul 2017, resursele de energie electrică au fost de 67299,6 milioane

Balanţa energiei electrice

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 13

14 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 15

16 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 17

18 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Research methodology, data, results and discussions

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 19

20 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Monthly evolution of industrial production during January 2010 -

Total industrie Industria extractiva Industria prelucratoare Energie

Data source: National Institute of Statistics

In December 2017, industrial production (gross series) decreased

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 21

Indices of industrial production, total and sections of industry

22 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Value indices of turnover in industry

- large industrial groups:

Monthly evolution of turnover in industry, by CAEN Rev. 2

dŽƚĂůŝŶĚƵƐƚƌŝĞ /ŶĚƵƐƚƌŝĂĞǆƚƌĂĐƚŝǀĂ /ŶĚƵƐƚƌŝĂƉƌĞůƵĐƌĂƚŽĂƌĞ

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 23

• Analysis of new orders in the manufacturing industry in nominal

24 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Value indices of new orders in gross series manufacturing

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 25

• Analyzing the evolution of primary energy resources in 2017

Main primary energy resources - provisional data -

26 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018

Production in thermal power plants was 28088.4 million kWh, up