pu Horne weroword svulat sorjoerd ijeorde 18 a1100], | [OA BOISO}eI]S BATIBISOIUL oIdesojOYISg nosadog wry 242Descrierea CIP a Bibliotecié Nationale a Roméniei POPESCU, OANA MARIA lc inerativa satel / Osa Mari Popescu, —Soagoy: Lets, 200 ISBN 978-606-071-520-7 _ ‘Vol. 1: Teore gi aplicatl practice - 2021, - ISBN 978-606-071-521-4 615.851 Inteaparesponsabiltste pent confinutl acest’ crt apartine autora Copyright 2021, Oana Maia Popescu Aceast care este potjata de legeadreptuli de autor Carte distribuiti de www. piatadecarte:net email: office@piatadecarte.com.r0 ‘Comenzi la tel. 021 367 5228 // 0787 708 844 Pentru solicitéri de publicare vé puteti adresa edit raletras@piatadecarte.com.10 ii, pe mail Faitura Letras / wwwletras.r0 contact@letras.c0 Cuprins Prefaya PARTEAI. PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA. ISTORIC $I ABORDARI CAPITOLUL 1. ISTORICUL PSIHOTERAPIEI INTEGRATIVE psihoterapici modele in psihoterapie. 1.3, Istoria psihoterapiei integrative... 1.4. Psihoterapia integrativi contemporand .. CAPITOLUL 2. ABORDARI iN PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA 2.1, Psihoterapia multimodal’. 2.5. Modell trans-teoretic 2.6, Psihodinamica ciclic& relationala 2.1, Psihoterapia psihodinamicd asimilativa 2.8. Integrarea asi 2.11, Psihoterapia m 2.12. Psihoterapia integrativa multicultural PARTEA AIA. PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA STRATEGICA CAPITOLUL 3. MODELUL INTEGRATIV-STRATEGIC AL SINELUI ale sinelui strategica vol. 1: Teorie 10 15 21 24 _) AS 50 54 56 64 nn 6 68 sae B 5 77 78 85Lig sig 90€ soe zoe 867 967 sez sez soz” od 160" ssc sez" le £90 987 ore wwe 087 iad 807 voz" £02 861 lor 061 681” earenemuads 18 inprarpuy “eg + [nprarpur § exumes “zg otgnsionuy 1g NMELXA TNA IS ATANIS 8 IN TOLIAV syeuoesous8 oyun auedty 611 eg RAPED Up fungi 'g1'L : jsouaBsues one “1°, waa jnstiag “ZS 1°L ‘sHDOU ap esKORUY T'S 1'L somewosousd ojousstaesoyy 809 aidsop aqentour ajouay0$ “5-4 “~~ ppesodioo BaUISeUl] “pL wus "eL Hupziopea 2]Rirpuog “TL AXATANOD JOINWNIGOHISA FUVALL “L TNTOLAVD est zsi~ ar ort ipl oe eI oer 9eL vel oer” oer ost oer 801 sor" gor" oor nosedog sump, H80 | y axdesoiowisd wi pions no jason] 9 yuoumseye ap ning 77-9 rauouresoye voseuas0.. 1-7-9 muowesery “79 NOU BUEN “E19 joura wisoudya 18 voxw/2oy -Z'T'9 YIVNOLLOWS VXV"9 IN TOLIaVD joa exe ad onnodesoroursd pmuoweyesy '¢°¢ ~ woneZirewuapY “Z's “ aamituBoo ajauraypg “Z-1°¢ “~~ drouay 18 wousdida ‘wows, * yonous8 wonsag “|p INTANIS TV D1D0'101G INTSAIN ‘b INTOLAVO 7 soidojoursd ajaxe vanesom erdesojouisd us opautg “ee 2jotedioutid 8 porane . ojorgosneu injapoyy “z'¢ ere Tenuas pours -7-1-¢CAPITOLUL 9. DIAGNOS' INTERVENTIL IN PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA STRATEGICA 9.1. Scopul diagnosticului psihoterapeu : 319 9.2. Prineipiile de baza ale psihoterapiei integrative strategice 322 9.3. Componentele formulirii cazului si integrativa strategic 324 PARTEAA I-A STUDIU DE CAZ: BLENA...... 330 Bibliografie 356 LISTA APLICATIILOR PRACTICE Un caz pe scurt: Orientiri psihoterapeutice sau cum s& transformi client intr-o ferig ... 19 ‘Tema de reflectie: Orientarea psihoterapeuticd .......nsnmmmnennninnne 20 Tema de reflectie: Sustinerea propr de psihoterapie coe Tema de ref Inventarul profi inteebarea miracol ... Lucrul cu gndurile automate Jocul de rol in procesarea emofionals ... Serierea terapeuticd ..... Scala Rosenberg pentru stima de $iN€...nmssnnore - 196 ima de sine scAzutd- metoda celor 197 ea 201 Cazuri pe scurt: transfer, contratransfer, jocuri psihologice si transpuneri tn act, 259 Un caz pe seurt. Transpunerea in act sau cum si convingi o el cA nu ai mai vizut-o niciodata ... oer BBL, a. | Prefati Psihoterapie integrativa strategica. Teorie si aplicatii practice” este primul volum dint serie de manuale, care se adreseazit atit psihoterapeutilor eu experienta, din diverse orienta psihoterapeutice, care doresc sa ia contact cu psihoterapia integrativa strategicd, precum si psihoterapeu} -epatori § in formare, care vor gasi in aceasta carte instrumente de lucru utile. De asemenea, mare parte din psihoterapeuti se considera integrat dacd nu au o formare specific’ in domeniul psihoterapiei devenit unul din manualele de baza in formarea psihoterape! integrativa. Manualul actual aduce completiri $i revizui progreselor stinfifice din ult necesare datoritl Prima parte a c&rtii prezinta curentele principale din domeniul psihoterapici integrative, in imp ce partea a doua de sttategice. Modelul a fost validat pe plan internation: comprehensiva a integrarii teoretice si tehnice contemporane. Avand ca punct de plecare teoria structural a sinelui propusé de Damasio, psihoterapia ipare afective, de gandire si comportamentale care sunt universal- valabile pentru specia umand. Teoria integrativa strategica tmprumuta astfel concepte valoroase din neur -psihodinamice, psihoterapia cognitiv-comportamentala si psihoterapii cadru de lucru comprehensiy gi unitar, Este prezentat modul de dezvoltare al fiinjei umane, ined din perioada prenatala si modul in care apar tipare adaptative sau maladapta simple gi apoi in ce mai complexe. Plecind de la nevoi tegratiy strategic prezinta uronale din ce in ce mai vaste, ceea ce duce la activarea anumitor e&i de descarcare a impulsurilor electrice in creier, determinand structurarea 6 | Oana Maria PopescuTayauoav Is OMOLSI “‘VALLVUDALNI VidVUa.LOHISd IVaLaVd rossdog any PHR0 | 8 puoimy ‘7waroos 16 yanyMo “axyrurey -w19}x9 jnxpow 9p yejuongur piuoueutiad wy 289 Jo — pI suy 0 vo HAL y a1vod nu fapLatput ‘oreuum #5 “ronnadesorenxo wiorses ap apurdap tnsou soptivayo wanequunyos ‘up ayred areur yo a1opea uy pupan ‘afeuorigjas ajaroodse vf 18 19 “gorsderur ROHN v[ FeUNE ne esUE amuajex aoRF oFBaren Inppoyy ‘ronnadesmoytsd a1epioqe op voyenepow ap unpre ansodsex tnymdaau09 e gon.ar09) eoseyuazaud ourju09 joyideo axwo2y “Jane aq ‘armuazaid sojaidaouoo v gonsexd wt vasvonide 18 vara) ey ‘20112109) 1oja,00dse jo}ound *2yunzeo-tunu NP ep yezrdea japour un puajo JQUUNSUE UN OUIAAD waMTeD ‘Tansy “INjrzeo juy[o Yount azaunsn ps youl [ayise ‘ayoodse 238208 onsepap azapan ap jound wip pandas ,2or8ojousd axe,, ap ymdaoucs ‘oueieo ap 9joun ayesedos y yod nu apouaur jared onup ayn 18q) doo epeotiod up afuotiodss opournsd ]OA2 9p fopOUL UN 1S ojtH}LUBo9-oy02d njduoxa ap vo ‘mo 109 asNPOsTUE UNS 4xoIUO9 38998 UL “oyeonsyos sorureurpoyssd sojezedi 1$ gfeuoriowia sojaraadse “aarituBo9 s0jN1e4CAPITOLUL 1 ISTORICUL PSIHOTERAPIEI INTEGRATIVE 1.1. Definitia psihoterapiei Una din intrebarile pe care le tot adresam profesorului meu de psihiatrie pe cénd eram student Ia universitate era: ,Asadar, ce ii spun unui pacient schizofren?” Nu stiam pe atunci c& fntrebarea mea era de fapt Ce este psihoterapia?” Nu am primit un rispuns satisfacator atunci, dar stiam ci vreau sa fmi tratez pacientii pri in ciuda faptului c& tata ma avertizase c& psihoterapia este o profesie periculoasa in care oamenii risca sa fie mincafi de | unui pacient canibal care isi mncase psihiatrul era latelevizor in acea vreme). Totusi, am supraviefuit multi ani, am tratat 0 serie de pacienti si am continuat si mi intreb ce este de fapt psihoterapia. Chiar si acum, dup 20 de ani, ma simt uneori incurcata céind ‘mitusa mea se mira: ,.Dar ce faci tu la cabinet de fapt?” si ma intreaba ce spun rebare, Psihoterapia este in acelasi timp arta si un tip special de comunicare. A fost definiti in decursul timpului ca actiune profesionala, fundamentata stiinfific (S 2010), domeniu interdi (Asociatia Bur rezolva problemele psihologice (Sutton si Stewart, 2008). Totusi, definitia cea ‘mai aproape de adevir a psihoterapiei cred c& este aceea pe care a formulat-o unul dintre cursanfii mei: "Psihoterapia este un fel de a vorbi, in care iti 10 | Oars Maria Popescu priveased lumea intr-un mod diferit”. Un alt cursant imi spunea c’, atunci cénd a venit pentru prima data la un workshop de psihoterapie i s-a parut ca se Jntimpla ceva stinjifico-fantestic acolo: eineva vorbea despre problemele sale, iar psihoterapeutul plrea c& are capacitifi telepatice, intelegind instantaneu care sunt cauzele problemelor si facdnd legituri pe care nu avea ccum se fac. Mai decursul carierei sale, acelasi cursant mi-a spus: "Doamne, pe atunci nu intelegeam nimic din psihoterapie”. De cimai mulfipsihoterapet {in psihoterapie igi doresc s& aiba la dispozitie un arsenal de tehni refete universale, pe care si le aplice clientilor care au anumite dificul probleme, Frecvent sunt intrebat& lucruri de genul: "Daca cineva are drepresie si sofia nu fl infelege, ce trebuic s& fac?”. intotdeauna rspund la o astfel de intrebare cu “Habar n-am”, spre disperarea cursantilor. ins& acesta este adevarul: habar n-am ce sé fac intr-o astfel de situate, pnd cfind nu aflu toate datele problemei gi nu deslugesc care sunt mecanismele care stau la baza acesteia. Psihoterapia este in primul rand un proces de ascultare activa. Daca ascult cu adevarat ce spune clientul meu, jumatate din demersul ste deja parcurs. Aceasta este ins& cea mai mare dificultate a incepatori: ascultarea. Desi pare a fi simplu, se dovedeste ct i multe ori ascultarea este un proces destul de complex. A asculta activ un cli amna at asculta fara s& existe interferente din propria experientl de vial, a asculta in timp ce fac conexiuni si urmarese firul logic, a asculta fra s& ma intreb: "Doamne, si eu acuma ce fae? Ce si zic mai departe?” Cei mai mm aceasta secvent a psihoter astfel ed procesul ascultirii act .epitori si cursanfi aflafi in formare ‘isan gicdi matematica ag putea l meu, sesizez. incongruentele din discursul su, ceea ce constituie punctul de plecare al intrebitrilor care due la clarificarea problemei, Desigur, trebuiesd am la dispozitie un cadru conceptual, luzii referitor la ceea ce spune clientul. Nu ul rand, psihoterapia nu se poate desfigura in afera unei bune relafii terapeutice. Relafia si alianta terapeuticd sunt de altfel ingrediente 1 | Pstboterapie intgrtva strategies wo: Teorsnpoen (209, *| Tos Pune ease ondsoweg | €1 (8007 ‘Heaarg 23 uonns) aotFojoyrsd apauayqoud aayozer 16 ourpiidoo wip ojofuotodxa ozaiaim ys ‘a[loyip nferats uy go ayuue vy yBun{e ys “ayLnpup 1S ajoqudt i ys ‘ouz9]ur Jo] ajasinsax no yoeHKOD UY yUMe ys “IO] vferA UL quEZOduN 2989 99 20yEs0I9 18) BS 2p quaxayIput req “(201 mmynuustyisd tadnse r2001 axagtp ad umgzeq ou 1S ( mmjraiMpe wideooyssd ‘MymUsdso[ope 1S mnjnqidoo videxo}oulsd) ox; A ap suwosiod no wpson| ‘(dnd ap ‘oyuey ap ‘nydno ap “gienprarpu nu BS uoyfo un BaAe woind oxdesajoyisd wy ‘smpd Up 9 ‘s1Bojoytsd outg ap anes 0 wy yBumfe ys your [apise ‘ooyrpour 9] BS imuayfo winfe & ap ¥6 wIuaSuoD ways WI donpe a] v Op ‘auUsTUEZOUN 21590 ‘PoynUapr v op ajso mmrunadeiooysd Indoog “anjosqe LnsgAape y v sed anes iqus9jowut wlouta ad ezeazeq 28 nes “puonsuooUt eser ys osoénay nut \Says mpx vary 18 ys oxSosop nu taut :0-2085 row Ze nu “fapnTe BUH ‘wound av poup 18 n8 ze oul “zosearsoBepU as ES axB9 ap o1joooye tn 3er 1S se 1-018 98 90 OP ‘9p! ne Nu HusWED “gINapSuOsU gaRyeU ap suns LysoWE 9 s0yauraqgord 9jmes up aued arepy yeaoape pour ur eULALSTUE BS 1S nys injryuayyD euLarqosd ezazyemdaoucs es wout Jaf ee uy ‘sonnadessjoyssd uppioge youn urind jon jrynodezoyousd ‘oqurano aye ny ‘futpaio op 19s un ad nes “(wos woneroosseannesBarurmmy/:dity) enpoaqanu 18 eaneidepe ‘ypeioos “pjeuorlou: sovoya vareuorfoury Ro pzvalgsoIU! a1 gjayuoWRyOdWOD voylpour ev nuuod 16 afouotfejar 8 apeuovjows ‘2peupryne ojajoyyuos wajozas v “euansuoouy 1$ euansuco wieanout o@ayotur w vrdesojoursd 16 yoru vaxortsstos opnyouy “aummdo azenyead 18 quoureren, pes ‘Oyo HeFUES aun varesowoud no yunaidunt ‘eifojoredoyisd 1$ umoard 18 tuanaad & runuod anne idesaroytsd 1912001 vareoy|de vy ezeoqu] o8 nu Zep pnjsut xo “eeUoUE aerEUES 1S axdearoutsd 9p ofouorsayoud owas waeaziumy azo yuvosiad o ad va jmnodeaoyisd nosadog mmyy sem | 21 Séouyap eanesfonuy axdeimioqsy 9p gfeuortewomm] ei¥oosy -(c007 Stiquro190 ‘eznaens ‘ardesoiouts ap auad ap mredope orfrayap) een H PaIBWPURS 18 vaxtajoAzap “tasay$ox9 vzvofemouy quiryos Insoaord porpaidury areo ruspaane s0}208 }ojopoiaus |$ aoeoyfiw ad yezeq eax ud HeaH19P ‘ToWwzudno wwoureeN ap areytepout 0 ‘aySojouted 16 wurorpaus Sau shuni® 2 ens seundiosipiayu; nuswog,, v9 eideioiouisd ayouyop (ava) erdesooysa op gurad UJ-01908 [mIpour 18 SwuoAsuooqns nes ajuonsuosur ajowts “eorureuporisd ‘sjuspaso op jnuiaysis Hourno areven ouvosiod aye apeniae2j}ynoyIp anuip eumye a] 208} 2109 tns220ud 8] eigjor9s adesoyied ap auouo8 nuounay‘axdesoiowisd w axeu03 Butuina “Yogtoods wun 18329 ‘geIouse axivanpo o ype wussooU roideiaoytsd bonded “eieien lourosied & aug ap vais 1$ vareyjoazep “voseztinpem louisd ozequiryas exouroud v ap azeoyegarysp ayurpnane eioyauree ap Indoos no ‘ynodeimoursd fjnur pews nes mun i$ azeen euwosiad oqpauL rew nes un axjurp vaunrjoesoyut ‘porous ud ‘vorytsd i HeuIosoutsd ‘oamIUo9 “ayeuoHjou1a ‘wowreuodwos Jopngim & greoytuyfd 1 Ruuansuos “gxsuoqoidwios Bomproge wiuaidss wdesoiomsg, apse wdeiaioyssd —aysouyop (6102) ardesoiousg 2p eupwoy eieiopaq Gexde:moxysd 2159 20 sepesy ‘siod vura[qord azea nauad “aquonsuoon tuind 29 “ssnow ax visa yo uuWosu ‘ouluau as yujqoad 0 199 up Jew eo we nu BS inyMMOHS TRURE U EzeouOHouNy eIdeZaOGISd SU varequinjos SZOnOR BS MoNEpgRIoN suns oyedsou inadesjoupsd “Timon rouojqord vaxeuriuaur 8 exude y| snp ne axe ajoustuesout ns o1e9 pider ap jmsap vareos nep 1818 aydexojowsd supuLog & ydero asd 2p oan 20 gmp saydesoioursd & azeasoouy ap exid wipe 0 9189 ewseaoy Hequayas [nsao0ud ezvouNp yn ap y¥9 yUD:9pIpU “ZouopUEgE Pula} qoxd Boofuy 1 go ‘ry eared ap uns go eiuns es amgan © aro ad aidesoioutsd ap nuoy 1 vayexyepous ap 30913)prin “simplul fapt* cd discutém cu un client in cabinetul de » clientul se schimba (binetnfeles daca doreste asta, conform lui “- De cati psihoterapes bee? ~ De unul singur, cu condita ca becul s& doreasca s& se schimbe’). Se pare ca, ‘atinei cdnd discutam cu un client i inceredm s modificain tipare de gindire, Comportamentale sau emotionale, incepem de fapt si modific&m circuitele euronale. Dacd mi s-a spus de multe ori, atunei cénd eram copil, c& sunt o Persoand emotiva, in creierul meu se formeaza o cale neuronal preferent care sti cd sunt emotiv, Neuronii stu si descarce impulsuri foarte rapid pe ile cunoscute. Eu stiu despre mine ca sunt emotiva, deci atunei cand cineva Se infurie pe mine, voi plénge instantaneu. Voi face asta pentru cd este calea ea mai rapida pe care 0 cunoaste creierul meu pentru a gestiona situatia, Daci dorese si schimb modalitatea in care reacfionez si gandese, schimb de fapt calea preferaté de descdrcare a impulsurilor nervoase de citre neuronii mei Aceste mecanisme neuronale care stau la baza schimbarii psihoterapeutice fac obiectul de studiu al neurobiologiei. Oam i cuvinte si cuvintel » Putem invita clientul s& activeze preponderent alte zone din creier si astfel apare schimbarea, Aplicatie practicd: Ce este psihoterapia? Imaginati-va c& trebuie si explicati unui extraterestru, care nu stie nimic despre psihologie, psihoterapic sau psihiatrie, ce este psihoterapia, Cum fi utefi explica ce este psihoterapia ast agi cu ce Se ocupiiea si ce faceti dvs. in cabinet? Cum funefioneaza psihoterapia? De ce vorbiti cu cineva care are o problema si de ce acea persoand va face 0 schimbare? 1.2. Abordairi si modele in psihoterapie Psihoterapia modema a inceput cu Sigmund Freud (1856-1939), iar psihanaliza a devenit primul curent psihoterapeutic din istorie (Erskine si Moursund, 2011). Freud a dezvoltat teoria psihanaliticd prin colaborarea 'é cu Joseph Breuer, care studia isteria, iar pacienta cu care au lucrat ‘numea noua abordare "vindecare prin vorbit” (Freud, 1910) ‘Teoria ui Freud asupra mintiiinconstiente a fost probabil cea mai importanta teziia psihoterapici din toate timpurile (Hamlyn, 2007). Ulterior, ideile sale au fost dezvoltate de Carl Jung, Alfred Adler, Otto Rank, Wilhelm Reich si si rezolvarii conflictelor inconstiente, prin tehnici cum sunt asocierile libere, interpretarea visclor, recunoasterea rezistenjelor, prelucrarea transferului gi mai sunt de secolele 19 si 20, abordarea sa a fost revolutionard: conceptul c ne putem schimba discutand despre problemele noastre a fost o abordare extraordinara a tulburarilor mentale. Pe de alté parte, o serie de cercetari din prezent, din sihoterapeutice, aratand c& psihodinamicd este practic un tratament "validat empi cul secolului 20 insé, unii dintre psihoterapeufii care Iuerau cu inamice, dezamagiti de psihanaliza traditional, au introdus noi concepte in psihoterapie. Nu stim sigur daca termenul de “terapie fost pentru prima data folosit de Hans Eysenck sau de Amold Lazarus (Hamlyn, 2007), dar in anii 1960 comportamentalismul a devenit un curent suficient de puternic pentrua intra in competiie cu orientarea psihodinamic& in termeni de validitate si popularitate printre psihoterapeut (ane Maria Popescu Inogrativé seoteped volapne winnie aL 1 Joa grSows papers adesnOy | 1 noredog many e380 | 9 ‘opeumen [ruouuoAe yoseayutuar 181 ys mmUoH{a 2199 ymnadesmoytsd ‘aue9 uy “IZ Innjooss e azepsoqe eye o ais ‘onEUMeN-Jsod sons 9p Inwospurs ur meorde Tyomengumu eporayy (~-Inyrquat|o eoreznqe eiepureUIODaL ars nu a atoud onsouserp op yarewioye RUUOS 0 BzIuny e nnued 48 gonmadesoy exjojas euy w nnuad quay $ madeimoyssd anuy yes ap tnoof zvoztqyn aio “yes und eidesoioutsd ayso mastzne nu oxo ap axepioge we imnmndnu® naquiow 1$ nadesqjousd anys op myryuoryo eostruun 1S yequoa ranqe Epueuiooar os oreo uy iteryrs ‘drus ap rordearoyrsd rapes uy siuarjo anuip nes ymadwiooyisd 18 quoyjo oxuIp eADouNp vaxeunysUOD ord 1S (wstene inuoa uud eidesaiouysd mp weap aidesojoussd 9p euus03 wvoit9 ‘njduroxs aq] “Breporoi lwasyzne nu amo ap ojoun ynugde ne wast] ad ‘ureexSoun of azeo ad ugpsoge 9p LnwELY {ZT I IMasaI9 v wIpadEAEAA ap on nadexajoytsd ypsoge op Insgumur Bo ‘Ozoz ue ap jeuy &; 'Boroutsd ep ooo'os “weI4Isd 2p Q00'Sz ap uid row nu ap Vig WH ereOoEId wo eideiqoyisd 166] UL, 9 WELDS {ue FoUIO Wnoy "yUDIs09 atom o No ; UBILIOP um a}s9 NU RO BoDDB 9389 ordeza}OUISd v BUND] qoud epediOULIg (910z Mok nosodog) gaino areq v nuquad advoasororur unsoyog 3dty op nies “eureun ayute aadsap tinuony aynur efop wing vaidexojompsd audsap 16 aunds waind 1p nuony 1Sepooe Bo undnsarg “ou 1g 10d go 2eop ‘suas yso0e uy a1uaIOy> ‘aure0y ums ajedeoosox 2 areq ¥ nad advoosorolut Isojoy yod fuaurO Bo Badde B19 P[BIOUDE BizN{oUOD “operfrut 10] ajtmndoos no Aneredwsos SILaYIP ao} “tundoos asieaip naywad neasojo a] HuaWEO aIed ad ay" upuigd off BOsqUOA smnSosoyENXD ‘uewoz uy Yafusosojope epeouiad uy W119 uie-] amo ad uonoy-2ouet9s euros UN 9p juesto9 asojuture rau, ese ey osapuL gus pugD oumy “aidesajoyssd ap y098 18 uuppuoge op rzojdxo ayesgaape foun zoueLL 380} ¥ OZ ))nasow jnsarox9 Wy 3s 99 BARD PINSPUE PITWUNUE O-N1UE ILOp RZva}DaYau dja aN} ax¥ddIst Fxo|dutoo vs vBvasquy ppuuidins ys unoe gupd ysnas e nu ponadeza}outsd azepioge © fou youl xejdwoo ap ye oso MeN MUUSTYIsd yuosdy “(L661 ‘SO1050N 1S suD;ANEED) nique rusqy| BzerUNGns oreo ‘ayeHuarsrxo-simeUM a[HO08 1S asnposd op townie ut rmtaurenodwios Bajatuy area « ‘aquansuoout rojaroryuoo wfueyodu yzerurgns avo ‘aqjumeuIpoyssd 80} ne ajediound aonnaderaiouisd umUALO 1919 9]09 ‘QZ [N}Oo9S Uy “oHIeIg ‘rauBoUt |$ vauejo7t “eayerpINBuIs “eorejorxUE no var UNUED UY suas YUN vouisy jediound doas ydasp nv ajesiuaysrxo sjaansodsiog “aquansuoo ojeuou. ajasoaoudno uasopuodazd gzeasony i$ aaneydepezop aprmprane 1s ajtisundnsoad 9p wioql> ou v ap Layeso9ou ap Ednooaid as arstuEUM ajaansodsiog uaureo ne o si ad aiaBoqe 18 szeznUeNsuoD ap vorEHOEdeD EzeIUTIGNS W aYBOL,"(ouDIOWY 142°] go2e,) rourupoyisd & 1S (pyuery 10191) rorderaioGo] “(ewig aug) a[euorfoezuEy toaypoun “(sue yousparg) wesa8 yordeso) v “(siaRoy [2eD) yurosied ad ‘arenuso roideiejousd wareyjoazap no repo “pp6] [nue no pugdoour geNgUT O JARSE “Yuvonoud soyinadezaioysd vowed up ayfovar vnou ov] sap v efeuoutepodusos -aquoo Iugpioge eareyoazap “psu foztfourypsd rae ul 18 BD) ‘prepournm wrdesoy yuido9 axesao0ad urd erderaioyisd ‘yqua ‘gona9|eIp lexajoytsd vou videxoioyisd “y HIPIMuHodwos videooyisd ‘oreoydun 8 aredasoe und “eanowta-reuorjes videsejouisd :apemuourenoduos 1§ aantuoo ayuau9/o yewoyne EMpUyR,,vaysOoe ad -9| Yong] “Teuorfow injnsaaisip w2vq vy] v}s 0d LnpuYs oysaa8 21 ‘pros, vaundasaud yo od ayuarisuoa id axingu3too raze ¥ ‘oulapour ja1utzed,, rexapIsuoo aise yoog, “Luory ‘(9102 ‘no81, 18 nosadog) eum musurerioduios v} soxatad soniajodr 9ToIwoU LOjaznteo ehuarsTxe pueymsod yeidoude v-s azeo ‘yewaueyoduoo-, ‘uetiea grou o anuede nize eur wA9.) (L661 ‘SOIOISON 18 suNyPAeED Hustednumara pand Ja 100, apoi disconfortul asoci , are ca principal tehnic& imobilizarea lui de care psihoterapeut sau parinti, cu scopul declansari catharsisului (aceasti abordare s-a soldat de alt Procese pentru malpraxis) (Gravelles, 2003). Lista ar putea continua, insé cel ‘mai important aspect riméne acela c& inca nu stim suficient de multe Iucruri despre mintea umani. Uneori ma sui cogni jentsima intreaba daca sunt psihoterapeut Psihanalist, pentru c&i doreste un anu sidevin cor i te ori ins, ‘nu prea stiu mare Iucru despre abordarea respectiva. De exemplu, cei mai inclusiv psihoterapeu le psihoterapeutice mu contribuie decat in masura foarte mica (sub 7%) la succesul psihoterapici Cu alte cuvinte, fie c& aplieam 0 tehnicd cognitiv-comportamentala, fie ca aplicaim una din psihanal coli psihoteraper ca dejin adevarul absolut gi tehni minune cu ajutorul carora pot trata in mod eficient pe oricine, oricénd. Mai mult decat atét, celelalte abordari din psihoterapie sunt der considerate "nesting pe cine denigreaza imi amintese ed, cu ani in urmé (nu voi spune cu Afi an dloream sa am o formare cét mai cuprinzitoare in psihoterapie. Aga in fost la formari si cursuri de psihoterapie integrativa, hipnoz’ clinic, iz8, psihoterapie cognitiv-comportamentalé, psihoterapie sistemici/ familials, gestalt-terapie, psihodram§ si asa mai departe. Toate aveau ceva valoros de oferit. Dar a fost distractiv si trist in acelasi dintre ei spuneau despre "ceialfi” ct de prosti sunt-int-un mod elegant, desigur, dar cesta era mesajul. Nu am spus niciodata c& eu ma due si ‘Am crezut insd 4 ceea ce se intémpla acum 15-20 de ani nu se mai intémpla si acum (na, cd am spus cu céfi ani in urma de intampla asta...) Am amas surprinsa st constat c& in 202] Iucrurile nu s-au schimbat semnificativ. Ocazional am cursanfi 1a workshop-uri care provin din alte abordari psihoterapeutice decat integrativa, fi mai aduce cate un prieten... aici despre teoria c “onceptele psihodinamice’ iaza caracterul integrativ al psihoterapici i psihoterapie” (2010) Fall, Holden si Marquis adresear4 urmatoarea intrebare: “De ce nu exista o singura (p. 3). cu o holograma: fiecare orientare teoretic& se referi la o parte a hologramei, care este o reflectare vaga a intregului tablou, Ficcare bucati de holograma este exact si inexact& in acelagi timp, pentru ct ismul uman este atat de complex incét lege fntr-o anumitd masuri: exact, dar » 2010), fiecare teori incomplet (Fal Un caz pe scurt: Orientiri psihoterapeutice sau cum si transformi clientul intr-o feriga (Popescu si Vigcu, 2016) care vin la psihoterapie Nu este nimie nou in faptul c& exista spunand psihoterapeutului c& au mai fost deja la alti psihoterapeuti si asta nu i-a ajutai, Dar aceasté client& are o poveste diferitd. A ficut atacuri de panicd ceva vreme si desigur incerca si giseasci o rezolvare. A fost rogramare cu un psihoterapeut cognitiv-comportament despre psihoterapia cognitiv-comportamentala gi stiac& este tratamentul de electie pentru problema ei. A spus psihoterapeutului c& face atacuri de panic’, psihoterapeutul a ascultat-o cu atentie i apoi i-a explicat mecanismul atacurilor de panicd. De asemenea i-a spus cA trebuie si mearga pur gi simplu acasi sis se confrunte cu temerile ei, pentru ca totul se afla doar in mintea sa, D-ra D sia c& totul este in mintea ei, dar a gisit c& sarcina este sibilé, aga c& a facut programare la un al doil Acesta avea pregatire in analiza tranzactionala. La réndul stu a ascultat-o 18 | Oana Maia Popescu letegratvssrategia vol, Ternt 5409) 1 08 ou adesoussa | 12 ‘syuoKparBut oye BLO [rqEqoud yzwauoriouny eIdexaoupsd ‘oreuuin v5 jajdumuy 2s ¢s uno wane ze nu TuDN] IS90e JUAULEVER 2p ;nuUHLIOs eum a[idesooqsd ago ‘ao1ueMpoytsd Inzwo pawziperydaouos 2p qwos9pIpUL “Bo vjooe a1s9 roidermoyssd |e yoodse yuesaio}UL reUE |=: (9661 ‘PaLYPION 1S ueUIMON) EUETAO]AKY vorBUOLIpLOD 18 gzyeurqsd anu, gayesed 0 esoy amo “(ze6I) Yousry somo, In] e 90 1803 ® azepyoge op [9180 BULL “ootINedesarOyIsd Jo|apo.aur I$ 10]LEPIOGe © wunspur aysed vamtimuru, ¢] atfowar vo mupde e paNeWau edersjouisd By ‘eeueUEoduos-aniFos eIderajoyisd no fezipeuEYsd v auor}!oUON—s 9p ayearsouy o wsoy & yferfuoysrxa-ystueUM eidexsjoyrsd ‘soryIsd s0pasao0sd varoiseouno yoswo’ ‘eajsoaBe oun anwadoquT rordesojoursd wps0ysy “¢°1 Gearofope prvauonyur va o}oey ripe nog zardesajoytsd d uy areuoy o feu es 9 1S madesojouysd your orums nu EOECL Geauaiaye veluengur ne-a Loioey tfe neg 9p moos vazaBaye no sow ¥-ap vag BOAR vaynd Jv “sap 999q ‘sonnadeiaoyisd tapntayio ayumu foun outbiede aieo ardersjoyisd uy axeuuioj 0 rewssn He Younqe nadeioyoutsd Horuns FECL wopnaderajoyRM war Ua poper op FU, sosadog Buy e2R | OF (jatatjo vplzaroud naguad apoayfipou 180f no aquoway9 ajaun poop avis ‘pioupsapo a1sa vaysaaod axtousafou Up) Tu ps Sos BA, 1805 v yn ad yeqUT 8 puyD snds e-| q wI-p azw9 ad rua ‘muySOU [RUSUIGED Ef axeUN moe vw! axed “ne es nyzapy yeur rupunpidys tary Me-a uno y8ii9y o y He oe seq, Heqazut so} & 18 Barsoaod now wip snds suayiedxo ype un e| snp v-s ep ‘2009 Bs O-wBnI v ImnaderooWIsg “.noesp wD, sundsps v1 EUaY tunp,, o-reqanuy 8 [rmnadesajoyts “Pqre aFIEY 9p p00 o ad arvor hho ais HS IEAM ysoJ v aueo Edn ‘waysanod xer snds v-18 4noderjoyIsd ou ¥] snp v-s ¢] wr-p po wy ysHer{uaLIodxa un wepueWodas v-1 puD}eLId O ‘aideioioyisd vy ofunuss gs eznjar njduns 18 and ysuy ‘voysoaod yunds vo snds et pinnodesaoyisd puyo ‘ynutar ¢1 ednp esut yeoaqdy modiesqpoutsd un no jno0soH Hep oF ry eg eg NU RO PUBZEA ‘Yep uaLOUL 2 snp e-s q BEp go vse ‘vo tun v] 2eq_-arderajousd op atuspas a no Ingap ause0y yS0j v 18 voisoaod fa aderajoupsd ps [ON Tung yeu > ezipeueyisd oyeod yo ypuEs v-g “(eine vA o videimoutsd 49 PUL vlinpar9 vane go zed 2s 1§ yreanou expAape no Bia) ynades9}04 Isc WE un seg e 1S oforuy o Bs eingoN ase> ad axferuoyu! op v: ap repiads v-s q vi-q “2peu 2p ofuipos ned ajarvoyruun toadse un aysa apeuoriowzuen tozsjeue wa1a8ajafuy po snds v-t rode “enfined din 1936 Rosenzweig spunea c& existi trei fact psihoterapie: schimbarea depinde interpretarea ofera clientilor 0 anumit domeniu au repercursi Observand sunt eficace, Rosenzweig invoca verdict al pasarii Dodo, din Alice in Tara Minunilor: "Toati lumea a ‘ofi trebuie s4 primeascd premii”, pentru a caracteriza rezultatele psihoterapiei (Greencavange si Norcross, 1990). Articolul séu, "Unii factori impliciti in diverse metode de marcheaza inceputul de factori comuni, asa cum este el utilizat astizi De altfel, studi Psihoterapeutice are mai mult de-a face cu elementele lor comune decét cu ice (Hawkins gi Nestoros, 1997), 6). realizate in 1950 au aratat cd eficienfa diverselor abordari alul secolului 20 a matcat ineeputurile psihoteray odata cu publicarea unui model integrativ de catre Norcross 1992, direct icarea abordatilor eclectice si cdutarea— factorilor apie (Arkowitz, 1989), Miscarea integrativd aspira si unifice variatele modele gi tehnici mai departe de orier adijionale care aparfin unei anumite scoli de psihoterapie. psihoterapeutilor integrativi nu a fost acela de noua teoric care si le elimine pe celelalte, ci de a explora mai m side sugera variate interven eficiente (Hawkins si Nestoros, enta 0 abordai ). la rindul ei in mai multe directi: -grarea teoretic, factorii comuni in psihoterapie siintegrarea ul tehnic se centreaza pe interventiile care functioneazi nt, folosind proceduri care tsi au originile in surse diferite, iri sa subscrie in mod necesar la teoriile corespondente, (Ca urmare, nu exist neapérat o conexiune intre meta-credi si Goldfried, 2005), Integrarca teoreticd implica combinarea a dou sa modele psihoterapeutice,atat la nivel teoretic, cit si tehnic. Scopul este acela de a crea un cadru care mixeaz cele mai bune elemente din doud sau mai multe abordiri (Dafinoiu, 2000). Abordarea factorilor comuni cauti si determine Principalele ingrediente pe care le au in comun diferitele psihoterapi ‘Aceastii abordare se centreazi pe strategia clinic& sau procesul schimbérii 22 | Oana Mara Popescu fn integrarea prin asimilare un numar de puncte de vedere si practici din alte scoli de psihoterapie sunt selectiv incorporate intr-un sistem psihoterapeutie. Rezultatul este un sistem teoretic coerent cu o gama larga de intervenii tehnice. rativa a devenit o scoala psihoterapeutica de sine- orientari psihoterapeutice majore, au aparut mai abordari (Hawkins si Nestoros, 1997): modelul asimilativ (Frank, Stricker Id, Castonguay, Newman), modelul factorilor comuni (Frank si Frank, Ibert, Orlans, Erskine, Moursund, Evans), ine, Noretoss gi Goldfried) si Prochaska si DiClemente). ‘Aparent, migarea inteprativa maa ajuns la "SfAntul Graal” al psiboterapie: © teorie coerenté care si explice pe de-a-ntregul functionarea minjii umane. {inca lucrim cu bucafele din holograma globala care este mintea umand (Fall, Holden & Marquis, 2010), ceea ce duce la dezbateri continue privitor la le psihoterapiei care dau rezultate. Ne indreptiim oare spre urmatoarea yLIoW Hapoa ys nzony Isade Rospardeul ya a2eO {11100 youn jradope torus anu op 15) gn nes waayo ap souojea Bros nv ardeiajoyssd 9p 1098 aye vo Hlapax> o1Ua}od afeanourysoy ne are) ,90 ac g(ordeioroypsd murteoreticd. Se Iucreaza intr-un cadru teoretic de baz, in care sunt inserate intervenfii din oricare alta abordare psihoterapeutica, funcfie de nevoile Glientului, rezultind ceca cc Dafinoiu (2003) numeste “salata de tehni Se urmireste maximalizarea eficientei interventiilor, selectind tehnica de interventie consideraté de catre psihoterapeut ca fiind cea mai potriviti pentra clientul sau, intr-un anume momen 1p (Norcross si Goldfried, 2005) erapeuti considerd c& psihoterapia integrativa. si eclectismul tehnic sunt unul si acelasi Incru, insé eclectismul tehnic este numai una dintre integrative modeme, care are drept scop atét integrarea teoretic8, cat si cea tehnicd, cuprinzind la réndul siu mai multe abordari sau curente distincte. Factorii comuni se refera la aspectele psihoterapiei care sunt prezente in majoritatca abordirilor terapeutice (Weinberger, 1995). Nu exist o listé universal-valabild a acestor factori comuni, dar cei mai multi autori sunt de cord cu faptul ci lista factorilorcomuni include: aliantaterapet clientului la dificultati anterioare, urmata de o experienta emotionala corectiv noua exps le psihoterapeutului si clientului privitor la o schimbare Povitivas calitaile benefice ale psihoterapeutului, cum sunt atenfia, empatia si acceptarea necondifionat4; si furnizarea unui rationament pentru problemele clientului. Indiferent de tipul de psihoterapic, toate aveste elemente sunt Prezente (Stricker, 2010), Toate orientarile psihoterapeutice au trasituri Comune, dar gi Scopuri comune. Toate psihoterapiile incearc& si modifice Sindurle, sentimentele si comportamentele clientului intr-o direct despre care se speri ci fi va da mai multd satisfectie si va crea mai putin distres; pe Scurt, toate psihoterapiile diferd in ceea ce priveste componenta pe care o Subliniaza, dar orice psihoterapie implica toate cele trei componente (Frank, 2006). Integrareateoreticd este acea abordare in care teoriile sunt integrate pentru obfine un rezultat superior comparativ cu teori le. Integrarea teoretica iu se referd numai la integrarea diferitelor proceduri psihoterapeutice, ci ila integrarea constructelor teoretice aflate la baza lor. Integrarea prin asimilarea fost definitaca ,mod de integrare care favorizeazt ‘ncorarea intr-un sistem de psihoterapie, dar cu dorinfa de a incorpora sau asimil (Messer, 1992). Cu alte ew fntr-un model teoretic a unor tehnici gi concepte din alte modele teoretice. peste 400 de abordari dif avem acum si cileva duzini de modele psihoterapeutice integrative, desi jntegrarea a fost descrisa ca o tendi Intr-un domeniu supra- fragmentat (O’Brien si Houston, 2009). Asadar psihoterapia integrativa ne ajutd sau creazi si mai multa confuzie? primul modul de formare in psihoterapie integrativa pe care I-am parcurs ihoterapeut in formare, mi-am intrebat formatorii ce este psihoterapia integrativa, dar nu am pris data un rispuns car, Poatec& nu am adresat Este psihoterapia integrativa o incercare de a infelege ct integrativ se refera la asimilarea {in psihoterapie, fin afara de faptul cd exis de tratament sau este 0 incercare de a ne trata clientii cat de bine putem, conform capacitatilor noastre? Asociatia Intemajionala de Psihoterapie Integrativa (2012) propune urmatoarea definifie a psihoterapiei integrative: “Psihoterapia integrativa se refera la conexiunea dintre sistemele emotional, cogni fiziologic al unui individ, Iuand in considerare aspectele sociale si transpersonale din mediu”, Palmer si Wolfe (1999) descriu psihoterapia integrativa ca fiind o abordare psihoterapeutica combinaté, atat in ce priveste fie (Popescu si Viscu, Autorul acestei carti propune urmatoarea defi 2016): Psihoterapia integrativa este un meta-model care include o teorie icd si un set de tehnici pentru tratamentul lor sau grupurilor. Psihoterapia integrativa este un meta-model care incearci si depigeasca imitele unei singure teorii si a setului séu de tehnici, Dezvoltarea unei cai 26 | Oana Mara Popescu strategict vol: Teor 27 | Pshotrapie integraesigoopnfaxd o}s000 uso opum ap “ep n98C A Geanearut aidexjoyssd ap apeuorsajoud aBope ory soje tie azo pdnp WIUDAep YS tpues eA eoep nes (Or MOKA w rosedo gy sapesBo}uy wide sopoytsg :oyfoogor op eu, nasedog eueye 0H | 92 uoure}on $8 onsougeip ap atsuoqaiduaoo reus 1g Japous um puyaruany 16 atojorqounou 9p aquawiay puygoysiy dus 0 eald & najuad ‘eruaistxo-ysrueumn 1$ peyuoUTEyOdut0>-Al yoyo ap desoroytsd aye auwsoduiaquo9 imnoderajoursd vayenyeuosiad § minquat|a aye 2oyis0ds wtesoqoufsd Lppaoge Aoj9qeHBA [e UNOD nyzOILIAY un osease Ps Yarw9oUy axeD ‘ozE}20190 ad wIezEq aideimiouisd uy arepioge o ayso paryesSonun eidexojoutsd ‘svetang aye ny jew Joan un vy Sonu lun vo oyesSoqur 1S opezyuris0 yuns aperfuaioytp aptuing “¢ 18 ‘opzoid as inynsonuy tudnse eanoadsiad zep “s}ounstp oquouoduroa uy ayeziatp yuns ajafuaniadysy°2 18 Banuy un od vo spaluariadxa adoored jmmnadeioyoypsg:] (S002 ‘ParNPION #8 ssoza10N) axdesajoyisd wr varesso 2d 20] apssminp Uy oxBOAz=P ap aMLAVIP UES 194 Usd 995 rinadezooyisd Fyne YeUL 19-) “wonieid 1 gon9 ap yueaofax jeuorsajoud mnnpoo vaueoyde 18 yoraH09) varsBojofur ‘JeuortezrueGi0 16 yeI90s jryxayuoo “ypeuosiod vareznuonsu09 jadeaay exepar ‘(aaytoads 16 aoyoues roueeN 9p eyfooup undoos puyznjou) ornadeiot jnjoesuoD ‘varenjexs suns aanesSayut rpideiajoyssd aorauodion (6992) uorsnoy] 1S uotg,C no uOsUO ‘panesdoqut ordeiajoyisd ap apifetoose ap nav aiderajouyisd Boum widnse astepoa ap jmoung “1 16 ‘amwzasodns 1S oxeuuoy uy mynederoroyisd vamonjduay “9 ojos raun wluaisieg “¢ fooeays videojoyisd uy tfeordwut yedioud worse vf sojAud mjmnadezqouisd ape asopaa ap ajoioung “p ‘uidosd nxppioge vasluyscy “¢ mmmnadeiaoytsd soo wa eluanyuy “Z ojound aides 2139 op apudop aanesZoqurCAPITOLUL 2 ABORDARI iN PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA 2.1, Psihoterapia multimodal Baza tcoretica a’ psihoterapiei multimodale este formata de psihoterapia ‘comportamentala, teor ispecte psihodinamice. Principiile de baza in psihoterapia multimodala sunt (Lazarus, 2006): 1. Anvajarea nu este intotdeauna constientii, ea poate fi neconstientd. Cu alte cuvinte, chiar daca nu imi amintesc de exemplu in mod ex {nvatat in decursul timpului despre propria persoand c& sunt pro inconstient s-ar putea si am o credinfa centrala de genul "Sunt un prost”, pentru cd mama ma oprea de fiecare data cind doream si fac ceva in mod spunea in mod repetat: "Lasé, nu mai gindi tu atata”, sau din clasi se descurcé mai bine decét tine la matema independent, sai Vad cf cei din medi care o am despre it acum sunt absolut convins c& sunt prost; 2. Problemele individuale sunt de regulé asociate cu probleme interfereze cu modul in care relationez cu ceilalf, tot aga cum relafiile cu cei in jur imi afecteaza starea de sAndtate psihicd. Psihoterapia familiei de exemplu deserie orice tulburare psihologiea ca fiind un simptom al fa a intreg se reflecta in problemele psihologice ale unuia dintre membrii familie’. Un adolescent care are probleme cu consumul de droguri s-ar putea si find familia laolalta, concentrat& asupra rezo 39 Oia Naa ops problemei sale, Dac& consumul de droguri s-ar rezolva, familia s-ar destrima, pentru c’i membrii familiei nu mai au puncte comune; 3. Este imposibil sé nu comunieam. Chiar dac’ nu spunem nimic, ticerea este 0 forma de comunicare. Nu existé posibilitatea de a nu comunica ceva: prin cuvinte, ticere sau limbaj non-verbal. Poate cd soful ma intreaba daci am chef si mergem diseard la un film, iar eu nu rspund nimic. Exceptind situa fn care nu I-am auzit, ticeres omunicd c& sunt suparat’, sau e3 nu imi place ideea, sau ca doresc si insiste. In orice caz, comunic ceva anume; 4 fntimpul inviiri sociale oamentipotachizifionacredinje maladaptative. profesorii, partenerii de vief&, si aga mai departe. Multe dintre lucrurile pe care Ie invatim sunt adaptative si utile in dezvoltarea noastra ca oameni, ins putem achizifiona si eredinfe maladaptative. De exemplu, mama mea eredea c& este periculos si iesi iarna afard dac& nu port un fular (dar mai uneori - mai bine si nu tree strada dacd semaforul indica culoarea rosie ‘otusi, per ansamblu, aceasta este o credinta maladaptativa, pentru c& ma Voi raporta la viafa ca si cum ma pandeste mereu un pericol ascuns; 5. Problemele biologice le influenteazd pe cele psihologice. Dac suntem bbolnavi din punct de vedere fizic, acest lucru ne va influenta starea de spirit. imt neaparat in forma din punct de vedere lacd avem 0 boalé grava, exist’ toate sansele ca psihologie. Cu atat mai m aceasta s& declangeze anxietate; 6. Informariile lipsa in dezvoltare duc la abilitati deficitare si probleme importante din punct de vedere developmental, cum ar fi de exemplu lipsa ‘nei figuri importante de atasament. Daca nu inva cl omen’ sii cer ajutor atunci cand am nevoie, sau chiar dezvolt o tulburare reactiva de atasament; 7. Pentru evitarea situasiilor care produe durere si disconfort oamenii dezvolta reactii defensive: negare, pierderea contactului cu sinele si 31 | Pooterapieintegratva strategic wl. : TeoSpon 1 108 goopns eanedona a gsiaaut 1 wsureHoduioo ap ayplows areluongu uns uum gxriows 2yumue axe pugo rouse eueosiad yzeauoijaras ums jaleuossodioyut o}>1gu09 nes turBeuuy ‘unpuys aytumue :oaneBau tows sonpoid 95 gaquazaud 979 quns uf 90 ut ‘ep poep x6 ‘vaysaoe anu otfeuiquiod o ‘esaudop ‘vaxeronNte “eum ‘no 990 B-9p Way jequvUIWoposd aptiowa yums axe, :(Imoaye) opto - mjuoifo oxzoveunep uns ‘atuatuepoduros a9 $ sayouoq yuns syuoureyoduo9 2° {aR} jeu nu BS HES BOR BS [Mprarpur mngan se a9 {eqwezaid sums armoges-omne ap wunsjae 93 geen Ut eueosiod aye ean depeeut afayuoureyoduios yuns are> :|rquouepiodut0;)- (2661 ‘stuvze) o1wouoduios aydes aise0e a1801 audsop einosip won ‘mnyuotyo vaa[qoud wneSinseaui pugo foun ‘areuin 2) CHOI guB0Q) - ouaSeul - thezuag ug = wwaueHodwoD) “C'T JISVA [MlopoRy :[erustepuns ydoau0) 18 suowworpayy - ayeuosiadioqut a “(e1Soj019 18 oywacuorpawt) ABojorg puw sBruq-q “(eeuosiodsour ajoadse) yeuossodiaiuy-1 ‘(11{1u809) suonmifo-9 ‘(eyeseun) AroHeu-] ‘(mJezuss) suonesuag-g “(aaye MMowo) wayyy “Quaweyodwos) moreqog-a «(Bus) QroISva wae myrumu-ese arsasojo} (2661) stueze ‘oquadoduios aysaov aLi9sop v nutIog “(66 no jun pzeauoy osapurd “nsony asioatp pzvaurseun qyena ‘tarveysnl “tanoeyjo “198 HAUS v| pundses) ws (ant HONUL ES WINS ame UL [NPOUL IE ajoadse asiOAIP OP fase ad ayruiSeun ap ‘axjseou altinpuys op “WoAv iq ajasoo01d ‘2euosiadionu apifojor ua) [mroaze “InUouREHodwod :oyusuoduI09 des & ajouroyqoud ‘snsezey poury ap esndoud nosodog mumps HO | ZF ‘yepounyjnur rordesey uHOyUED “CCT DISV) HeHIppoW ardo$ 10}09 404miny 4s Wop ayeod ynuoyja ‘njdiwaxo acy “mmuaryo msaxfosd gzeaoges tn nes pitta ap jrusuoured oreo uy ena|s no eyunyjuoo wand ou “PuafouES vasequiugss wrourord & ap qndoos no aidesaioyisd ap tmouges wl insou no ungrony aq] Pauoquayas tudo apvod pouosuadianut pnfoIoqns “1 setsaidap nes vormarxue njduiaxa ap v9 ‘OswoLi9s reus 29180 048d sua] qoud e| mnqENUOD yd waysaoe oWwo], "eaSars © ynowy ure 29 pdnp dum your wyurums ys nes nSaorfsoprod wy es ‘aurSuy ou ad dum 10) wponto ou ys Hour osuES woAE ‘Wouns wind ese uNEIdod0e au nit ROB “eaHBojoysd owo)goud ny eanp auvydoa90-o3nv ap DsdrT eosn 0 swop soLAN jwISaZ reIYD nes “FreIApoUr arearxuE e| eanpuod nauad ‘opeumest-isod sanns ap woupurs vy aanp area games 0 ajse guises op Sr eUNE JUSUUTUOAD ayuuNE yeourpur yuns jo01go ap auas o ‘aured wipe ap ag jomueur ese ap J9faid ap areo0rs unuony aye ad wnuaouos wand aun uns mIsoiqo aisaoe po nutiad ‘fa e] wIpuRs ou es yusooaU nu “eeauTUID ap fayayeo funogy nes piiqp ad jnrepeds ys wm “gunn op oytiewanoy uayssuovau janqu v] ayouOI}2IYIe juNs auwonso]ofou apume290 °S ‘unjoq wipwavsd nes mmnsnuta foluarsyx voxeBoU y Je uno ‘oAIsUayop a]ouIstUETOUL W9AJOIU Ur ys omngan 1ounye ‘soqnopad 9S yo NBS SMITA 1S998 YHSIXO EO pao YE {61-CTAOD 9p Bnwopido ap wreso] vorraIKUE yeUONsOH ne YuoWLO HN 2260 pow jrqeqoud arso ajiqeyea-Tesrontun afojdwaxs wip [nun vaunjasut-ognocomportamente sunt legate de aceste senzatii? ozitive despre care povesteste clientul? : Care sunt fanteziile si imaginile predominante? Care este imaginea de sine a persoanei? Isi imagineaz anumite seovente legate de egee sau succes? Exist imagini negative intruzive? Cum se leagd aceste ima i, credinte gi opinii ale clientului? induri automate? si ce relafii proaste exista in viata clientului? Ce doreste clientul din partea celorlaltora? ~ Medicamente si biologie: Care este starea de sinatate a clientul Are boli sau simptome fizice? Care sunt detaliile relevante privitor la nutrtic, somn, exercitiu fizie, alcool si droguri? ordinea freevenfei acestea find (Lazarus,1997): 1. Sentimente sau reactii conflictuale sau ambivalente; 2. Comportamente maladaptat cel mai problematic, vom continua cu analiza BASICID de gradul IL, care detaliazé acea zona problemat 2006). De exemplu, aflam afectat este cel cognitiv si cd eru, sau de tipul "‘otul sau nimic™: ori fac luerurile perfect, ori mai bine nu le mai fac deloc 34 | Oana Maria Popesc ‘Analiza BASIC.ID de gradul II presupune sa aflim mai acest mod de gindire: in ce situatii gdndeste clientul astiel avantajele si dezavaniajele gindirii dihotomice? Ce anume I-a influenfat pe jent s& adopte un astfel de stil de gandire? fins, chiar daci stim care sunt domeniile problematice pentru client (comportament, emofii, senzafii, imagerie, cognitii, relajii interpersonale, medicamente si aspecte biologice), aceasta nu inseamna cA putem aborda jentul in mod direct referitor la acel aspect. De exemplu, si presupunem ci mare in cuplu, iar domeniul cel mai problematic intelectualizare defensiva si irelevanta, este adesea contraproductiv st confruntém clientul cu faptul c nu rispunde la intrebare. Intr-o astfel de situafie este util si folosim cea ce Arnold Lazarus (2006) numeste construirea unei punfi de legdturd (bridging): Revenind la exemplul anterior: daca raspunde printt-o intelectualizare, inseamna ‘cd modalitatea preferata a clientului de interactiune este cogniia, astfel ci va fi util si explorim domeniul cognitiv si apoi si comutam pe alti modalitate —de exemplu senzafiile, modalitate care este mai putin ameningitoare pentru client decat afectul. Apoi putem lega senz: aceasta fiind o punte de legatura (Drobot si Popescu, 2013). Secvenja prin care intervenim este foarte simpli (Lazarus, 1997): Dacé clientul nu doreste s diseute despre un anumit domeniu (de obicei ‘emofiile), vom comuta pe canalul sau preferat (de exemplu cognitia), Dupa ce incercdim s& ne deplasim spre alta discutim céteva minute la nivel cogni ‘modalitate, cum ar fi senzaiile sau imageria: "Observati anumite senzatii in corp?", "Va apar anumite imagini in minte?” in cele mai multe cazuri,trecerea Jao alta modalitate se poate realiza féra probleme. Raménem apoi un imagerie, pentru ca apoi sit trecem la et acest registru, cogn: -senzi Pe de alta parte, ordinea in care se declangeaza simptomele clientului poate fi diferita de Ia 0 persoand la alta si este important de stiut care este prima seeventa in declangatea unui comportament, a unei stari sau a 35 Bs apie imegraiv steed vo, I> Teri a‘Seon 1 100 goose expen odes wod ajequourmodwo) \de y yod aro aquaurmiodwoo ap 19s un yzvaxouosd 1$ yuourEyIodui09 (OU P| Loan ruaro axSomasuy jninadexoroyisd “yleIA ap MfermIs aLL9p esvow ajuaueyodwos tou ap vareonserd pordumt yses op awiay arsaoy sa yaodse UN PUY BSED op afoUID) ‘aide:moyIsd ap sojafuIpas waRyE ‘squswepodutod ajjouvonsead ea jmuat eadepeyeu ayuanreuoduos 1 vasinoojur nunuad nes Heuqe ap vareuortrziyae nugued wezrHN worUyD} o ‘atfemys aumue o ¥] sundsys ¥9 e3uowreHodwi09 tou 9p 328 un ByloAzop mu 08 v| Blajas 0s jojtiowiCracdudD miuaiubuaariy 3 TeqI9A-Liow YS JeqIDA [ryUOUTEOdWOS or pugont jmnadesmoyrsd 2] PayearKuE ZI0A9 ame auBOstad foun |ryou JOx 9p 90f un o389 onoeig “owwaroya apmuoureyoduos unsundsei_gosemooym piodwoo wilwadoy yrqua4l> puyjopour 36 2 aBinsa1 as 0a Inynadeigjoupsd axe: aredy no ejeuosiadsoyuy 1$ ajeio0s ayasapeut ws yanws amo “yoyyoads emnpavoid 0 9189 PpDpiDuDizoduo (12 ‘rougeo uy aurea yqisuasep ey 90an aywod 2s “reurSeu ‘un paune ys ofoaur ys) ota uy am By ausigord ei yzvaUO! ‘are wt exfenats uy 1ode ‘ouryo un 20am wamnd se aswa od ypens o ad eye os woup ‘neurtewr faatu e| ‘ozaxejau a uy njdwoxs op) inzonpuu Baoan as Joyesoo guy urfnd yews oo mmnjnuans efuazard uy azoxejau os ys wfeauy v.20 pdnp vaugeu! vosemoojuy es wInfe 2180 rode ‘voymarxue oonput a1 no {UTpIUL eA 2s pugS roUnye e[duUBIN vA as oUMUE 20 EzeoUIBeUN ‘v9 ug vaade 2350 areidupe ap alsorens 0 dun 1Sepaoe ‘waynd nu yo 2189 vaopy “(Budo :Sua) anmdepe ap nHS Uy ‘ourea un azede wamnd se £9 axsoinupg a1v9 ad ypens o ad ernomo euvosiad vaep ‘ozeiiedap us ge] ourgo un nosodog ei WORD | 96 !9PI 9489 ayeiarxue goLoAord (EAD! Up ajefendts op vhey rotfowas Pomoyrpou aise sed wajian ty “¢ 18 s(axmdepe 9p) urdoo op nes asexejar op JoqTOrUYa waselpaul 2159 voptop Te THsed “2 enuos 9p FUHIOJ 0 [aNIe ap “ao:pEUIAS 9p 20qseIgiry rou ‘idea 9p ajouun qns eousuaase ap eynosoun ‘aso “giepesd araundxo wud UDB }S1S DBADZFGISHISOC] 9]e use} 20dwWo9 HiuassopUy (900z ‘staezey) 269 ap 9] sjaxtorguun quns erepournynur videioroutsd wy ayer ‘Sroxejox op ayroruyay zuns eur [99 ‘omogidau whezuas no adaou nodunp ‘eovq woudiy nes varezijencia 1 (usazoyur aqouud 9 a¥so ywoy[9 nujuod jnn reur Jao ‘einoeidau rurSeut teIuE sede yotued op sexe lun-tU Bom 2(4661 ‘StEze7) nydwiaxo un wen] BS JoBay no WAOsUO9 on imaUarT> voytoods juey uy de mqox Joa yuauereN ap aytoruNay, yuourEpOduIOD joo-anodeun dy ap ylusases o no anermdwos yuayip uoueyes ysa0au ayeod Blu9Ad28 op Janse CQ yuoUNUOdWOD-11UFo9-oLsEeuN “Blezuas aise azesupjoap ap vjuacas ‘njduioxa wsaoe uw “(arey.A9 nos alofiened) Andepereur JUDUELOGD um w| aanpuo> 29 909 *(e nyduroxo ap) saneiiou | 95 BIE0q 0 axdsep rapt Ludoo ezeasere ore vy ‘(soyonsee9 aquauudAa tun 'Soun!) galiviau anodeur ap opewum (tanga tedyed) ooe[aSi tifezuss us ppungnas as auvosiod 2]un sedn un yeisidap vesope feu joo y aided aanefau ayoaye wzvaxouss tuowEo oze9 UI] Inyjnpow axesupjoep ap fotuansos wast W992 ‘sruBze') (BUlya01) asnsunprap @p taluaasas vaaupuiin ysoumu StuezeT 90 vaa0 woyde WOA ‘oxeUL BD awo’s Uy [OS uN ap weuezaidar arsa efuancas euIId “PALyoduup ‘nes zoned 9p oeye un oey ntt vs s9dg,, oxSopuyS as go midey a1s9 pluaaoes euntid P| owod imusy9 goqued op see nun yazeD wy ‘nydutax9 2¢]“oxipuys‘neurajare si aprobare, precum si prin scoaterea in evident a consecinfelor pozitive ale noului comportament. Antrenamentul comportamental se bazeaza pe conceptul de conditionare operanta: orice comportament invajat poate fi schimbat functie de legatura sa cu intérirea si pedepsele, Auto-monitorizarea se referd la integistrarea propriului comportament de De cele mai multe oti clientul este rugat s& isi noteze toate aspectele legate de un anume comportament, inclusiv si rspunda la anumite {ntrebiri sau si coteze anumite aspecte ale comportamentului respectiv. Expunereaeste similard cu expunere repetati prelungita la situatii, eve nd cnd emofiile negative asociate (teama, anxietate) sunt reduse. Clientul este expus la ceea ce il sperie, iar prin confiuntarea repetatd cu teama, reactia anxioasa va diminua. Prin expunere repetati prelungitd la un stim tatea de evitare a lui, clientul este pus in cont ealiste despre acel stimul, spre deosebire de informatia imaginara care a indus reactia anxioasa. Extinetia ste de obicei posibila numai dupa ce persoana s-a obisnuit cu un anumi stimul (procesul de habituare). Expunerea se realizeaza fie in vivo (de exemplu clientul se obignuieste cu prezenta unui caine fn inedpere), fie Ia nivel imaginar pentru care expunerea in vivo nu este posibila (teama de pentru acele urmarirea persoane (modelul) care se angajeaz4 in anumite comportamente eficace. De exemplu, in tratamentul comportamentelor agresive clientul este intéi rugat s& identifice accle raspunsuri agresive, iar apoi sé priveascd secvenje non-agresive de reactie la situafile idemtificate, Se trece apoi la recadrarea cognitiva pentru a reduce furia. Tehnici afective sau emofionale vea furiei se refer la minimalizarea freeventei cu care apare furis lor comportamentale, in mod tipic secvenga este: id care activeaz’ furia (factori declansatori), 38 | Oana Maia Popesca influenfeaza furia, auto-observarea, rategii de rezolvare a problemelor si 4 altor abilitati comportamentale, cum atea. sunt comunicarea eficienta i as Gestionarea anxietajii este o interventie comportam flat in stare de relaXare, este invafat si elimine e ‘expunerii la un stimul care produce anxietate. I ld in care clientul, tea din experienta jentul este invafat si se relaxeze, apoi vizualizeazd scene in care este anxios si mentine relaxarea ala sa identifice acele ,astfel pentru a-5i scddea excitabilitatea. Ulterior cli semne comiportamentale sau cognitive care reflect inceputul anxiet {ncat s& inifieze relaxarea inca din momentul aparitiei acestor semne. ‘Tehnici senzoriale Hipnoza este 0 metodi psihoterapeutica de promovat Tr hipnotica fiind caracterizaté de suges , relaxare si imagerie, cuvinte, putem promova schimbarea initiald la nivel imaginar, pentru ca apoi cliental sa transpuna in realitate componentele imaginate. De exemplu, pentru acele contexte in care poate face fata provocatrilor. Biofeedback-ul este o proceduri utilizaté pentru controlul sistemelor e yptome, Necesit’ echipament inal vizual sau auditiv Invaind si controleze care reflect modific semnal metode sunt biofeedback-ul prin electromiografie (EMG) pentru sistemul muscular si biofeedback-ul termic pentru sistemul vascular. Relaxarea musculard progresiva. implica invafarea modi ‘ensiunea musculard poaté fi reglatf prin tensionarea si relaxares ‘ grupelor musculare majore. Clientul este rugat si isi imagineze cum muschii se relaxeazi treptat, imageria adresindu-se tututor grupelor musculare. De exemplu, incepem cu muschii fetei si finalizam cu relaxarea muschilor practiceyeston adezogsg | ty osodoy euepa m0 | OF ‘Buruusoqap 129 aaryonzsuo9 @arUBos aurayos ap astm a1s9 vantzod RAIEUALIQ “vaneou nes ganizod ares ud rerwourenodwoo- soaigns tnun vadnse gz ¥y a¥wod ewiaygoid 0 ap whey auvosie oun wore yuiBoa |nssooud aysa auiajgoud ap vaioajozay mu pugs rounye nes yorued ap oeye mun nd Wav Ioluandsyy vaLRayIpoU tunod 1 ateneso-one nae ein eee} 8 “Tp JpeuD2xH09 16 so[>1uapooque v IS uungasd ‘2a18o) idoad © yonewrrsts aumgMun 9p [ns9o0ud 289 PaiDzLoHUoU-omy apo roruyoy, tuas iv axed nu anus jnun ‘ioepups ap eeu 0 nd 20x Bop ynA we 99 ednp :oepuyd nurs un yzvafimesap peur gur nus umoy -ysndo wifoonp ‘uy apadar ap jay ef no 1S wieoBty sep ‘woRny [9 -oopups un uropar HO ax¥9 2p Ho wou 16 yqayas wi9 rou “psu axeyduuetUr YIseade ap avurEUT ApIUYap [2 @p gos Bs aquLeU ‘os AangO YEUTULLAXD Bo Pasl “atsEIRONG 9 ppvoviad 0 3803 w ‘owg rear jmynd ue yw [my varpoypindar,, no fase9 & ued wade ef Jape ap LIAJaI teu ou nae 18) tundo; asnosaio smotadoud jnjsoy aseo uy pseo 0 yexRdumo we LUE earigo wNoy H PORP IYO) [oUOSIed jmum [ape ap ois axzEIeING (ouadewy 9p oar vy 9p s0j!oupupa oind :w-s mnurs eum vazapen ‘otagigang ap :oepups ap QO| 2p reinfwoouUy 2189 -Foep 22q “auuzigong ap sepuEs un 9p9A pu founye wejox}UOOU o¥favar o are 1S "no 1 ap Bieta wy eyuouto|duny 0 v 18 axioves op af 98 v nguod seuISouN repow: enou no musiqo Hu B] waUEHOdWOD [Now azasioxa ys jmUaN]> eA ‘wand ‘emus ap japise uy “waweyoduroa now ssaoe ponoeud uy und Bs [OUP poseose® es [niuay nyo} 18 ovfemys gurumue o-quy BuoL}oeas 8 op aILAHP jepour ‘jryuaro no yunaiduy ‘tardexqoyisd yrupeo wi ‘ayjenuis 0 euonsed nes waureniodwo un 1sojoy ayeod |njuoy|> axvo uy Inpow wiodar v nnyuad 1wiSeust astaaip yzeaztnn aiordepn nuguiad puuoSpiuy ‘yeumny P| varejunuss pury jnyeyinzos “ounyszoae vonpoud ps ex0IsO0e [NsosIUE 18 jmpsnd “gies 0 ypuude 1 eSe uy opus ‘njdwoxs o¢ yopeu woure}sodwos mun vassonpar nes areutuNt|> 2] einfe eraquad yinoeldouauIseUN o Rzeazt{NN pasuaaDDLuaBOWU mjauvos ae apl22 ajozes qns ‘pfe(d ad as-npupxejar yzvourSeuut 9s rauoy|9 9129 uy o1z9SeU ‘rou v] nypeouod ut ays puZ> foume RZvOXB|aL 8 ¥O nzTsOU (duwiaxe aq “azaxejar as gs ersaoe ad winfe |-v nuad ‘myryuar|o apeiuyaseid ep axiouny mnaderajoyisd ap aymnsuos nes UaIo op JOuaTUR astINsap 229s a}$0s0]04 a1¥9 EIMpIY auLoBeuN asdsop WigioA ‘onNOEIE “upxejor vorvigauy nud omnogd suas gzeazynn paiiizod visaSouy Yo joiquivsue uy guatsd puraiqord o no anfeseduros yeuonss 9p [foe peur ynur yuns ow9]qoud toun ape ayaxoU09 aaysadse ‘arinjos o axsasy nu Maywoxfo yuowourod poep xe1y9 ‘wuowow j2oe Ur EjdurpIUT BAS 29 Bago JUNUELIE S "ROU ap Inynoo] txoprard |duiox9 aq “2ut9} 98 a199 ap 10H yuoto oxsareBaud oyna naguad oo8-uo DilaBoiuy iaAsoquT oye nayuad ‘vepiys fouateun indoog °,20] noo] aaytoods ezuos Woqouns 1S JOU ypre axaLsOSOp tr PUFsOTOF “eluesNs 9 9189 UW 90] uN nes wIMyeU UEp yerayord dO] UN Y se MD LUIDS 0 sap (nynadesapoytsd ‘xtuunue 0 a1:9sop ynynadezaroyrsd arvo ud empaooid asa pinpiyS piwazoiay ouodeut ap ormyaE, sereqnosnu pdf oxeoay up Wys IN|TIUDY|D PuEpIOde ‘1ojaxvorOId earexwyos wiluapadxe w nnuad dis nyuod mmuayfa aye aresayeud ojoporaur uns a1e>) ;ynadesajoupsd 1S 1U2t naquad aiqearzap ajtinjos uns are) {uSagys v-s wwojgoud vo i$ wor opt 9¢1 nes ZqUOp ngEYNZas A159 axe jeULa|qo1d snposd v 95 gewOIgoxd a1S9 910 uot[9 ap asnds 10199 vorwjnuLOjar I$ vaselMUIOT “¢ ‘Brumuguoo as oreo no yensuidojaaap ewnovi ep caideroy 2] aura jrauor axeo nayuad soyesue}oop jrsonoey / uTyEdtoozg “| 3(€007 “qeI09 18 uewnfog) janse oyenuz0y yuns azowta sojiforpesd mynjapour eA jeuosied injrsoyA vaummsuoser 1 varE[nULOjeI UL 2 ‘qrqeagozas yuns waysaoe (219 * pour 9p ouayo no umn-2us ‘AD mun vozeroepay) torus Yous ajafgong tr asopuLs o youp 0p ‘owagozat o pea nu gs jqisod a1s9 ‘njquiesue ap puro|qoud wo Yount ap nao] easequnyps e| asopups wu RooCT ojowoiqord v ezeajoza1 9) aijoazap ys 18 aueajozar ne asvo “Yoru rows runiod wy eed azaxpeoat Bs [nyuoH]O nfs w ap BuloZeS axe inynadezaioyIsd ‘usdyy ayso mysvooe wins 18 eo wuuaiqoad yzeainutios 1 © gs ‘emaiqoud [2 weuntog |njopour wi mynzeo e arenuuoy ap ajaze Jojewia|qoad aye szzurfuaus ap ajauistuesour 1S ajazneo ‘aqazediy vayuapt Jwamnd ys anoadsau 4nzvo wigjnuuioy BS o1oxou wrOAe “jnedeioioysd > “onisvou nota are aisadse sojausayip eudnse Bipayau ® ap vaywiLoedvo waav ys aIngan “eAv0 BqUIIYDS Band ¥ AuUDg “PLE eur yuns azequinyos ap ajastes yee no “yung reut arse ‘stioayar ‘pzi[eue ap vorertoedes pan ‘vay tndoos auds a[ouou aoxjsnes e op voseioedeor ‘(eureus od o-yeurunop & eye wo vse Iysoy 18 nw v ind we “Lunur BA [9 “¢ ‘uorgse9 | :nuotaued no: nt ofuejoadtxa nyduraxa ap) au ayeniayyuod alurjaadya po [yoo ajeuosiodioqut ojofueyadxo -Printre principalele metode si tehnici folosite se numéra (Beitman si Yue, 2004): ~ activarea auto-observarii: psihoterapeutul devine un observator altemnativ alcl - vizualizarea expectanfelor sau “‘filmele mentale”; ~ identificarea filmelor mentale problematice; - modificarca filmelor mentale problematice; -o-imaginarea unor noi filme mentale; - corectarea demoralizéri ~ identificarea forfelor care menjin problema; - corectarea profetiilor auto-impli - corectarea credi 60% si 65% dintre care apeleazi la psihoterapie obtin in primele 1-7 sedinte de psihoterapie. Experienta subiectiva a clientului din primele gedinte de psihoterapie este predictibila in ce priveste un rezultat pozitiv. Din contra, lipsa unei imbunattiri la inceputul psihoterapiei duce la sc&derea sanselor de obtinere a finalul tratamentului (Norcross $i Goldfried, 2005). Cu alte cuvinte, daca dupa primele doud Iuni de psihoterapie nu observim o imbunatatire, chiar si discret, in ceea ce priveste evolutia clientului, calea urmata de psihoterapeut {in ce priveste strategia este necesar sa fie schimbata schimbarea psihoterapeutica este predictibila, cele inceputul psihoterapiei. ‘Concept fundamental: ‘mai multe schimbéri producndu-s a terapeutica si relatia terapeutica este cel mai important factor care contribuie la succesul psihoterapiei. Orientarea ‘SH | Oana Maria Popescu psihoterapeutic& nu pare insi si prezinte mare importan{& (Miller, Hubble si Duncan, 1995). Indiferent daci apartinem, ca psihoterapeuti, orientétii cognitiv-comportamentale sau psihanalitice, rezultatele pe care le vom obfine cu clienfii nostri sunt similare dact avem 0 bund alianta gi rel si daca strategia clinic& este adecvati, Conform teoriei informate, propust de terapeutica sunt responsabile de cele mai multe variafii privitor la rezultatul Mai mult, 40% din suc psihoterapiei. Fie c& nostru si faed asocieri i identifica. corect Ca urmare, un tratament care are succes este acela “condus de c cel in care se face apel la resursele clientului si la asigurarea unei bune terapeutice. in plus, este necesar s& adoptim cadrul de referinfa al rezultatului psihoterapiei. Congruenja dintre credi cauzele problemei sale si abordarea psihoterapeutica duce la 0 terapeutica bund, o durati mai mare a psihoterapiei si o crestere a ratei de succes (Miller, Duncan si Hubble, 2005). Pentru a explica componentele unei abordari centrate pe client, Mi Duncan si Hubble (2005) folosese o analogie cu un taburet cu trei picioare, care reprezint& scopurile comune, consensul privitor la tratament si emotionali dintre client si psihoterapeut. “. clientului feed-back in ce priveste rezultatul tratamentului, aceasta face ca psihoterapeutul si nu mai controleze complet psihoterapia si astfel crese 55 | Pshoterapie in sai vol, 1 Terie apdeo toa: Yo soSayeneranectoa axdes2.04 is Suny uswuioy ad eiferais euoysa® ayeod yo wioprsuos #8 equuyas 40a as ayansony go eiods euvostod ‘greapt ap oyredap pury vo wiiojar 2vazuoqoese9 1Soq “msouaied e atsoide-aised jnyuaureysoduioo yz quoweroduros ngs intidoxd go jmdey ap eureas yp 81 nu gmeo ‘smd uj “injruouanzed jmusteyoduios wazapon no 2090 a1v9 Atneatduzoo aurjad yuns waysaoe sep ‘]Iqeuojuoout aquuts 9s a1e9 ‘aisoae-atsed souayed un ‘eurojqoad yoseounsas ys 16 28 amRyS O NES BArIUoD plueUOSIP o OSEIE ES o1OAaU ays9 nIpEys S90w UP BSET BS eUBOSIOd vo naMKag ‘oLTEWa|qo1d juetweyodwos mnun vareoyipour nes eaxe\Seoundas y] pluaysiza! erUZaud go Iradey 2389 areyduroyuos-oud ap ymupeis “yomwoouy ISB “equips as & op vares199u, (aanoo$0) aysnazou ap zpuinu un amas Y BS aivod as nes ‘nes mmyuoureyodu09 Jopa}ursasuoo eidnse RieuLOJUE nes yIUaNSuOD ay nu Bs aqLOd NIpEYS 4s99" Byepe uEosiog “(1un] 9 ayorwoyPULIN Uy 1901g0 9p) 8 ap aifuatur o roww are nu euvosiod axeo ur ‘njdwoxa aq (s00g ‘awow{1q 18 wyseYDoAA) uns a1deraoYsd w RQUIYDS ap ‘9[euosiodesjut sojayo1yu0s S nes soneworduns sojouaiqoud jrzea jeuossodennu o1orguOD 1$ aoquiaIsts IS Nes ooneUO}duns owe|goud :aoojoyssd sojauajqoud pesor wauezzuei0 yoipe (areqUYDS ap s0]9[SAtt BUDISTX a1s2 sHoxo}suEH mynjepou! ¥ E[eIaUepUN) aiaundnsasd vin v-ap va LaEquUyos a[e aeuorfuayur 1§ aperodwioy ejajoodse yoayar ame fuLRq UTS ap venuazaidas aso onosoo}suex} Injnjapout fe [eaRUED WwaUTaT> e> [e-0 199 ‘yoneusp vares0q2 18 areromfe op aqpifejax ‘omzgraidou sojawounusaa vareuonsed “mynipatt vorenjeages ‘eanenjensor-omne ‘pyeio0s Raneiaqy> “vareiaq eyseyporY 9p sveagnuap taRqUIYDS a[8 asaaoud | 2Ia>) °(GOOZ ‘sHIALHD].) 18 wyseysoug) pura]qord gumue o ap ayeBoy 10} ‘wtpues reoyrpour jndoas no piaipur op osodog SUB FUBO | 95 awHANoR o wsBo[a}uy duRquIYDS fe saso1d UNA’ “YURGLNYDS jns—o0ud a159 rordaiqoutsd v ounisuaup vedroutid vo wrznjauca vy sunfe ne K axdexsyoussd 1 oa) arendod reur ajao yezTeue me ayuOUa[ IC HS WASEHOOLA GL6I UL "TORRTMUNNS [RoNUoD 1S waRUTOTpUOS jar ‘omnzpaaidou sojawoutuass vaxeuonsed mnjrupaus waxenyeaaal “eazenyeasar jusurepuny 2quouodwo9 au 18 vountfoe “vannptaxd pis tour und puryoon es :teyuauepuNy ydaou0-> -enmuoo ‘areiomnfe ap ‘pjeioos varesaqya ‘vareseqy oye ‘yoneumyp vaseroqya ‘vareznuansu0d 9002 gor{duy ruequayos jnseooxd ser *(vazout varejdurayuos “eareyduaquosard) seeqUITyDS 21 anja ‘duty uy arede gorinaderajouysd ware “quazz0 seamen nupea wmn-nuy wos) s0y[AUE YeUT RaseUIquIOS aNsodsax “ganat0g) axesBayUY axdsuy arEHIa|I0 oanestoqat romdesnoyisd vy wp oped 098) onatodt-sueN ynjopoyY ‘99.409}-SUBI} [N]OPON 'S'Z amo OWS OMT 1S sinjrquoweren ojpndoos ¥8 ojoporour‘o[ooeoyfiusv] oyatid ynodessjoutsd 18 ywaro anu [NSUDSUOS *Z “mnqranadezayousd 1$ myruuario oye sunuios 2[undoog “| rad pzeazeq as aoynadesay jojueyte vases mnynsaooud aye aredn ad nes Bayes ayso wind ese pe avo BronueUr a91z0 connadesan ‘xy foruyy onumue od yzeazeq os nu “prEULLO}UE ‘qeyqnzas ad pyestuaa azepsoqe © “Inj 18 earezqueaio ‘eyemp aysaatsd 99 amv}09 ap vpeag 18 (0"¢ aTwos Suey wpueutosas (S007) a1qqnH 16 1SS9g) 10p9}up9g B a1e103 Op O'E 1o]LIg ;9uNC] “TOIT. BESNaX ap ajasues wan2. Contemplarea: stadiu in care persoana va face o schimbare in urmitoarele 6 luni, Persoana céntéreste argumentele pro si contra schimbar poate ramne in acest stadiu timp indelungat. O persoanf aflata in st contemplare decide dack trebuie s4 corecteze problema sau nu si dacd argumentele in favoarea schimbarii le depagese pe cel comportamentului acutal. Dack persoana este fenomenul este cunoscut ca si contemplare cronict sau procrastinare comportamentala. in acest stadiu, persoana continua si se angajeze in comportamentul problematic, dar este constienti ci acest comportament cauzeaza o problema. Principala trasituré a unei persoane aflate in acest stadiu este aceea cd persoana iain considerare in mod serios posibilitatea de rezolvare a problemei. Individul va intra in urmatorul stadiu al schimbarii daca argumentele pro le depagesc pe cele contra si daci motivatia pentru schimbare este mai puternica decit motivatia pentru stabilitate. in exemplul de mai sus, persoana aflati in relafie cu partenerul pasiv-agresiv considera cd exist multe aspecte neplacute ale relatiei, dar simultan considera cd exist si multe aspecte bune. Nu reuseste si ia o hotdrare, ni la despartirea de partener si nici privitor la imbunatajirea re are ca partenerul s8 se schimbe, Daca presim persoana inspre repararea relatiei, va declara c& ar prefera sd se desparta de partener, iar dacd prestim inspre despirtire, va ‘enumera toate argumentele pentru a continua relatia. 3. Pregatirea: este stadiul in care persoana planifica seu face o schimbare comportamentala in urmatoarea lund. Persoana aflati in acest stadiu a avut desea esecuri in acfiunea destinat& schimbarii comportamentului fn decursul ultimului an si inc& se angajeaz in comportamentul problem: Individul s-ar putea si nu stie curn si procedeze pentru a face schimbarea gi poate fi temiitor privitor la capacitatea sa de a se schimba. Pentrua elimina sau reduce semnificativ comportamentul problematic persoana face un plan de acfiune, astfel incdt s& poati alege din mai multe soluii_potensiale. Persoana se va deplasa spre urmétorul stadiu al schimbarii dacd alege un plan despre care ered c va funciona gi daca inoredere c poate urma plan cemplu, persoana este acum aparenthotarat sii are un plan, dar este posibil ca atunci cdnd analizeaz& planul s& considere c& are multe de pierdut daca paraseste relatia sau ii este teama de singuritate. 8 | Oana Mara Popesew 4, Actiunea: persoana a facut deja eforturi de modificarea comportamentului, experientelor sau mediului stu in decursul ultimelor 6 luni, asa incét si- ‘poati depasi problema. Stadiul de acfiune necesitA o implicare semnificativa, -cheltuiald de timp si energie, si este stadiul fn care persoana ‘mare recunoastere din partea altora, datorita eforturilor sale vi ayertizeazd s& nu confundim aceasts actiune vizibila direcfionata spre area de schimbare cu schimbarea insti, pentru c& schimbarea efectiva pare numai atunci cénd sunt indeplinite anumite criterii Principalul mod in care putem recunoaste c& cineva se afla in tadiul de acjiune este prin observarea cforturilor semnificative pe care le face pentru a se schimba gi prin modificarea comportamentul lematic laniveleleacceptabile ale criteriilor schimbai. Deplasarea Ia stadiul final apare atunci cand persoana are dovezi ale imbundtatirii performantei sale, o stare afectiva pozitiva, si primeste un feed- back social pozitiv. Urménd exemplul de mai sus, persoana in cauza a ficut incerciti de a-gi plrisi partenerul, dar din diverse motive a revenit in ir epe sa schimbe tiparul piiraseste definitiv partenerul acest stadiu persoana se strliduie si prevind recaderi igurile rezultate in urma actiunii, Persoana aflata de menfinere este mai putin tentatt si alba recaderi si mai increzatoare in faptul c& va putea sa continue schimbarea. Stadiul de mentinere este 0 continuare a schimbarii, nu o absenta a acesteia, In acest stadiu poate apare reciderea ~ in exemplul nostru persoana poate relua relafia cu parteneral pasiv-agresiv, doar pentru a fi din nou dezamagita de relate, sau poate mentine schimbarea, ne mai reluand relatia. Cercetirile arati cé 40% din populatie se afi in stadiul de pre-contemplare, 40% in stadiul de contemplare si 20% de pregittire in cazul diverselor comportamente legate de sénatate (Prochaska si Velicer, 1997). Cu alte , Marea majoritate dintre noi gisim dificil si facem o schimbare semnificativa daca nu beneficiem de ajutor in acest sens. Pentru a putea face o schimbare este necesar s& parcurgem mai multe etape, care reprezinta componente fundamentale ale procesuluui schimbarii (Prochaska gi DiClemente, 2005): Teor goj azeo afutoasuoo ey sonp ainzgaaidau so[>}UAUILUDAD EOIBUOHSOD “6 ‘unBoup nes [oooye ap ynumstos ap ayeBo ajoto|qosd ut ruRquITYOS & ueyodan wiuauodutos nrouaa 18 uodas 9p undnud ‘injmpaut rasemonnsos congugs (nyuaureyioduroa azazyioagy ys area ‘nye no jewto|qord jrauoureyoduros no Helsose rIMums ao110 azayedop NoAdU axe wuBosiad arva uid [nsaso1d ais sOj;INUIAS |NjOITOD “g WayEp pour un-nuy em~pado.d + wngigauy nu pup gupd ead woowy row nu, ys wioynd py quouIeHOduIOS oe nauad [iqeiA sounooyut un usps nue pues ued quoumUOduIOD un unuos waynd nu “aurans aye nD Jeziqjqsuasap ‘arexejaa op wnuog “asvoryugs awoureyodwon no asiewio[gord sfajuaumepodui0s semooquy ys afsauy ys wuosiod vo pusaoeu BSIe outisnsap zr 9 Jo0 naquad sofe four ‘aye}0190s ut aonFeUND|qoxd-au ajaquaueyOdwOD gttod »yoaneusaye nes sop eumsodo qarSo19 eloaau a1s9 peID0s wareaKA “9 20 01 4 # o1eo uIp aquelseA gnop arfyzodstp vw] ne aro wusuEO BO _IEIe Xi ‘dose ajuizioo19: “asofo[e ap ayueuwA soy eu voreUazaNd HeLI¥A yunBlUls 0 te ase9 199 1Woap aU eA POHdwT 9s Foye wrod yout axesaqyf-ome op apBareng “ajuipaio Jaysa0e uMNOJUOD BuO: oagzRioy 18 eqUIIYos ayeod as yo rauROSiad wjuIpa1d 24S9 arBIOgIIS-OINY "S. uaAsoqu i eareywounsop ‘foredw9 jmuoMeUDAITE varenyeaa-ax up euwosied winfe 2 nnuad a[Barens ‘od [0 ap [apour vo wunosiad va IN|} eaxezAUONSuoD opnjou aywod mpous axENyEAs-oy “[81908 spo ezeoroaye 1f oneuiajgoud nes mynquaureodwioa efuasqe nes eluazoud 29 UL pou B| 1OALAd fouwosIod earenyera oys9 Inflow BSTWALEAS-SY p nosadog suey eu | 09 “auiaBewt 18 aansoz09 ajeuortows afuoyadxe ‘osvoxgups for ap ojopour ‘iojoyes vasvoytejo und EET ¥y awed varenjeaasi-omny “axejduraiwo> ap ja v| arejdwoquoa-o1d op 2] 9p p2vaseydap as euvosied pugs foume gueyodwt 280; ajs0 vasenyzacos -oiny waureHodutos ap wai vs wuLA 92221 ‘aautano oie np -onewajqoud sou aud roueosiad e panaay ureoduios esdy uy atidoid voutzeun vy i809 a1ENBAd 0ays9 vasUNyEAIDL-OMY"E BAN euny, eunrsdxo & op aquteut waxeuot aurigo woind nyy jug ap ping apes S{A-2-s1A atjgaoura op jryuownuas nes apewwaurepuny tHiowa xoun ¥ azmustidxa 9p vayeordeour ‘jeuorlowis infev0qq aise aidesmoyysd uy pyuaasay euia|qoxd C) oUJ YS amngan “oreuresp DIC 8 wyseyoorg 99 wae w Yoru voI usd voxewaHO ap ruaxexLpUL yeyjv9“|01 ap oof ‘gurespoutsd wud jeuorfours pyEIOqI|9 4 ‘aivod wuvosiag ‘euorjowta azapaa ap round urp axejduroyuoo-aud op nipes Us ozosujdop 28 ys euvosiod vo aoty ayeod uayaiid nun v nes | mun vouvour niduraxa aq -onemaiqoid afeiuonsduosu ryrquay}o eure] qoud a ayeoy ogra & ysur puUNPasUL BarejURLUOC yA 9p SHA-C-IA Jo no vHOD ou ¥ gUUTPOSUT |RyUAL[o EWMYJUOS jnodesoioyisd “uo aynu ag “ors poyeusyeUL orput e ‘aypodse area 18 oneuiaiqoud nasou rymuaureLoduros ajazneo yuns aze9 tN nu poe “azjaudisqut 16 oseyunaguod ‘ayfeonpa ‘yo0q-p99y wad wynosei9 y ayvod ‘voIwzMst suoD “onewaToxd injmmusuTEod.os ajelursasuos azaznuansuos ys 91Pentru gestionarea evenimentelor neprevizute includ pedepsele si recompensele (rebuie sublinite recompensele),contractele pentru evenimente neprevizite, intdritea comportamentului auto-recompensarea si recunoasterea in grup 10, Relatile de ajutorare implica ajutarea persoanei pentru a fi deschish si a avea Incredere in aceia care sunt implicati activ in al ajutas& igi schimbe comportamentul problematic. Acestspijn ete acordt prin grupuri de suport, alianta terapeuticd, sprijin din partea membrilor grupului de psihoterapie si ‘suport social Asifel, presupunerile care stau Ia baza aborditii transtcoretice sunt (Prochaska si DiClemente, 2005): |. Nici o teorie nu poate explica in intregime complexitatea schimbatilor comportamentale; 2. Schimbarea comportamentalé progreseaza in timp printno seevenfa de stadi 3. Stadiile schimbarii sunt deschise, dar in acelasi timp stable; 4. Fara interventii planificate oam ale schimbarii pentru c& m /or riméne pringi in primele stadii io motivatic inerenta de a progresa prin fionate, asa cum pare sa se intample in stadiile i fizice gi psihologice; 5. Majortatea populatii cu rise mu este pregatita pentru acfiune gi nu va beneficia de pe urma programelor de preventie traditionale, orientate spre actiune; 6. Procesele specifice si principiile schimbarii trebuie Stadii, astfel inet persoana si progreseze in stadileschimbari; si 7, Tiparele cronice de comportament sunt adesea 0 combinatie de control biologic, social si auto-control. Intervengile au ea principal scop eresterea auto-controlului Modelul trans-teoretic revizuit In 2001 Freeman si Dolan au reviruit modell stadilor schimbari a lui Prochaska si DiClemente, adiugind noi stadii, care erese specificitates modelului, “Tata o comparatie a celor doud modele (Dolan, Seay si Vellela, 2010) “Tabel nr. 1. Comparatie intre modelul transteo: ic si modelul transteoretic Prochaska /Di Clemente Freeman / Dolan I. Non-contemplare rE 2. Anticontemplare Precontemplare 3.Precontemplare [Contemplare 4.Contemplare egHlire 5.Planificarea actiunil fine 6.Actiune 7.Pre-cidere 8.Cdere —] f |9.Recidere Menjinere 10. Mentinere Conform modelului transteoretic revizuit al lui Freeman si Dolan, stadiile __schimbari in psihoterapie sunt: 1.Non-contemplare: persoana nueste constienta de existenja unei probleme sau a necesitafii de schimbare; 2. Anti-contemplare: este stadiul specific persoanelor care se opun violent intregului proces de schimbare; 3. Precontemplare: clientul incepe s@ ia in considerare consecinjele, scopul si posibilitatea schimbairi 4, Contemplare: clientul ia in considerare in mod activ posibi schimbari si este gata s& se angajeze in schimbare; 5, Planificarea actiunii: este un proces de colaborare intre psihoterapeut si client; 6. Actiunea: se inijiaza activ planificarea tratamentului (fiind identic ca $i conceptualizare cu stadiul de actiune din modelul Iui Prochaska si Di Clemente); 7. Ante-cddere (eng: prelapse): clientul evalueazi dacit schimbarea ficuta {n stadiul de actiune este benefica sau daca a avut nevoie de ea; 62 | Oana Mara Popes (65 | Pshoterapeintegraivasagies vol. 1 Teore sl apiai practicedo1nend woud apony ttn Bo dog RW HQ | 49 mmnwoto Piers mp sjaueosiad yuns 2129 wpa ye we Muuued Ano ‘eamquuyos purjoad yzeahuonyut “tonnadeza) uade simp aieluanadxe pout japsse KA 2[B ays0dse posvasn: “mnqequayo soysseyinoyrp e aed o ns aoxfor9 ofauedty * {(erejnan areyyeznes) mmyuoureyoduro> v axfouny o 50} jnpuys P| uns nasou injmusureodwoo widase joedut ne auvo aforuiouMang “9 ninadea} earequityos ued ‘zeso00u jms 9jeyusuTEOdwo9 2199 1 1¥9 “aattuEUIPoUsd ojaqoadse Vey “s turey B1403) UI ‘ 18 opequaureriodusoo « ae ap vareteawy sooou vammquMNS "y = ardagugg zeaiBaya jonyoeys ap yondoas ruoHiejar voy ‘oyp1o0s SIuRquiyps e profew ysins o oys9 uhparxue valosuns “¢ HpquUIyos & exofeus ysins ‘wevoday apnodesgogd wpe un as Pe ST aT TTT Sateen Hep itepvodary opnodurorted iat so n-UasUl °Z GP Leetouruons op amos uy asnd aspo.ia anaia-y oumepuny sdaouo-y ‘Spee plueodun yundiun, sjajuaniodys -| ne fouvosied wfera up oyenioe ajofuonyur (s00e ‘seumryoyy 18 uy “oayoeyt) ropise | wp iefa4 2oyfo1]o HorureUIpoYsd ape aona109} ajtdiouteg : wezord wy 9fowra]qoxd yzeauonsa8 qryuoy}9 a2e9 pont tednse taoys90e jnyoedta #8 raymuot} euidoo wap 9yenauruasa Nerspuodard pour uy azesapisues ut wr azeo 1 potjaioa, voresBouut ad wrvaxe %S ow “vanesSaray oneproge mye o asa pleuorejar vorlo}o vonueupoutsg, aremnuoy y r0d 9j W2n9 12 ap lsequayos je soyezy[eye9 Un ays@ von nadwiayousd varequitys “¢ pt STeuOHe LOU YoHII9 voruEMpousg “9° Immadeiojoyrsd no 1 age o [muatfo aze9 ad afuaysadxa ou ® aroun vo axede varequuIyos “2 ‘seazquamyps insoooud uy penue0 yuouH9}9 un 2459 yormnodeza eIle|ayE“T ‘SIDULID|DIC #6 BySeyaoug, IMEIMGPOU WP foo Maou wo seus pes um 359 aisrhuony or (8007 ‘To14>eq4) suns aorjoro HonueUpoUIsd afe ¥zEq op afaruoWIarT “ooo; ‘Fon 1 Poo 18 fonema|qoud jrguouepodiios osarqujar tdi. © 16 opewaureyoduos sofsuojgo1d & Y92H0StH499A &| arsoHnoHU 0 89 (asdojos Bua) axappoey 6 A 9[2 aq20dse woseasnsul-at PR}S B s900ns ueyroduzos waneysajrueut ays9 :axope> -g Tayo [ryULUD[9 IeIOpISHO