Gernot Minke Acoperisuri inverzite simplu si eficient Proiectare, detalii de execufie, sfaturi practice @ Bucuresti 2010Condi speiie de aplicae si elizarea practic a construe exemplii= ‘ate in aceast care sin considerate optime din punt de vedere tere. Prin ‘urmare, nic stra ic edit a sin aspnzaoare penis retaele penn pret, in alte cen, x sluioeprzentte, ‘Acca cart a fst wads dup Dicher Begrtnen Bach Ud Wickungsvll Planes Ausiirrgshinwese, Prxitipgs de Geena. Mike, ea facobach, Stnufen het Fret, 2005 itr: Minela Ducoleseu “Tradueere: Olimpia Lykionopol Cite ging: ar. Raluca Munteana Reactor Domaniea Maes Grafica DTP: ah, Octavian Catabela Product: Artix Pos ‘Tiaj 1000 exempare {© chobuch, Staufen bei Freiburg, 2006, © athiter, Buewest, 2010 ‘tse 0 “Teatedreprile sup pezentel eit nba rom sr reerete Acociais Arbiter ISBN 979-973-0-08573.0 Catena gpat eu spi Ordinal Arter din Remini, sin Timbo Ashitsctart Cuprins 1. Exemplar istorice a 2. nverzirea acoperipubi: functiune gi efect = 0 Acoperipi invert avantjeecologice i econamice 10 Rezalvatoasupraetler contrat (sigiet=") ui Pradoceroa axignuhi.Foosizeadiaxiduui de carbon in Purfcaren sera 2 Reduceteavnsurilr de ra fee 12 Reyltea wig a - 2 Protein velit, resistenta n imp a 2 Ienloea fore es 3 Pretecia coma ecu 13 CCapactea de eineres unit 8 Benehiialisive a M4 abit pent insecte M4 Benefici este spibalogce Is negre pes ee 6 Efeee terme Proce termi i pul ver, iolae tenaic i epare tempera 16 3. Princip de proiactare. Aspecte generale : een Inmportana cuprates ruzelor 2 Panta acopeigali 2s ‘Tipul de fnyeriee as Inversireaintensiva znaueng 2s Inverieaestensiva os (Greutates acoperisurilor vera. Capacitatea paras 28 Tnalimea acopruli i puetle cardinal 32 Transport mortal sobs 3 Explore, czeulaio sane 33 Seangeren apelr(deearea) 3 Protea coda ince, comistiliate o-= ieee 34 Dept de vecinitate - 35 Norn dectve germane oe 38 4. Elemente componente ale structunt acoperigulil 36 Goneealit Swbsructre ior tered "Hiboizolape i protetiaimpotcvaridacinlor : Prtesiainpotiva detest mecanice Sal de DALE nner Substrata z egetatia Cite deselectio “Tipu de veto iaanay “egstate dn ict sbi gi inbplane sromatice ‘enfin sista evo grosime do 4-18 em ae a72 9. 10. n 12, ~ Acoperigui numa cu plate sabatce enn un substat o ogrosime de 12-15 em Acopevisut cu Sedum i Sedus-iaplane sibatice pentru surat c 9 rosie de $8.em = Veyetatieeu msc i Sem pent un strat evo grosiane de 3-5 om ‘Sisteme de acoperigur vorzi Date generale Inveraeascoperigl tip tect Acoperiac pant ied ‘Acoperiur cu pant mare ‘Acoporgur abrupe : Gara patie Solu sple pee consul in segie prope faverzireaacopsis ou plane aeosre Detalii constructive Ati, stpngen 3 imbinn Asiguraensubstallconr suns Eliminate spe : Inverzrea utorioar... Introtinorea dup terminarea luoréior Wigares Proba de otangeitate Lorn tn rogie proprie CCostur, drat de viata - 418. Programe de finantare. 4. 18, 6 7 Producitori/executant- surse selective Sisteme complete dp inverzitea ueopeislui Busieve conta richlor Menbrane de irenwve, particle de arenas, impair Rulouri ge gazon covoare de vegeta erin Bibiogratie ..." eae Austra... Inde... Mutgumii si 2 m2 a 86 ” 9 89 0 on 93 84 96 1. Exemplificari istorice Acoperisurile plantate se cunose de sute de an), atin zoncle cu cima rece din Islanda (Ulustata 1.1), Psninsula Seandinavd (Hstra- jin 1.2), SUA Ghestrata 1.3) si Canada, eft si in ri calde preeam Tanzania (Iustraiile 14 sil). {In zonete cu clin eeve, avoperigul asigara -inctlziea” prin economisitea eda din Spatileinchise, far fn Zonele cu eliza ald, asigura .ricires” prin menfinerea ceri cexterioare la distania de spajile ichise. Vepe- ‘afi, impreund cu straturile de paint ase7ate suecesiy, reduc osvilaile de ternperat de dedesubt, din patil locuit, unde in mod natural se va economisi espectiv Inmagaai= a, edldura (Cat de eficienta poate fi capacitates de tnma- azinare a cilduti gi de termoizolae datorat coperisulai cu bazde de iar o demonstrea- ‘29 cash traditional din staturi de turb, de tipsodfiouse’, cu acoperigul planta cu iarbi, * sade oper cag ane pata es {erotic apn ‘eerie a cin caleba ele ht ine secrattin pl pene a eNO dln Islanda (Tustatia 1.1. Aveste ease se ‘ot lac in timpul ie fr alta indir in afara cui produse de oameni, cae asigurs ‘ temperatura suicient de mare in interion. ‘Acoperisul const in 23 straturi de tar ‘agezate pe ramuri si erengi. Tarba se acopert ccuun stat gros de brazde de iach. Degisiste mul constructiv cu materiale naturale nu este ‘tang, apa de plose si apa produsd de topirea apezii nu se ifilteaza dacd aeoperial are 0 Inclinafie sufcient, deoarece turba nu absoar- be spa ated end este compleruseata Folosind o tehnict aseminitoare s-aurealizat, ‘cu aproximativ 100 de ani in urma, casele acoparite cu braze do iatha ale colonstilor dln nordul SUA si Cade, Metada con. structivl a acestor ease provine, probabil din ‘nord! Europed.Zidurile, cu grosimea ttre {60 em si 90 om, sunt realizate din brazde de Tara de 10cm grosime, care se agaza precum rimizil, eu fa inierbath in jos. Constructia acoperisulul const intro sar- ppanti de lomn, eu astereala din erengi, ira de preerie si dou’ straturi de brazde de iarbt (usta 1.3). 111 Case tanec acoperil pant eu abd anda12 Structua acoperigu niet, aditona, sin Peninsula Seandinav(Minke, Winer 82) 13 Sineturs unt eas tip Sochoure scopes eu braze deat SUA (Mink, Witter 1982) ‘Acoperigl traditional cu ier din Peninsala Scandinava are o pants dela 30° la 45° si se realizeaa dinte-un strat en brazde de iarba de aproximativ 20 om grosime, dispas pe efteva stratui de scoarfs de mesteacin lustratia 1.2), Scoarja de mesteactn, relativ rezisten- (a Ja putrezre datoritaconfinutului de acid tunic, era fipit in mod tradiional en gudron. de lem pentea a obtine un seat rezistet Ia rdcinis eta la apa, Deoarece gudronul de lem este cancerigen, aceasta nu este 0 soluie recomandati in plus, durata de via a acest acoperis este de muna aproximativ 20 ani ‘Incepsind cu jumitatea secolulu al XIX-lea, la Berlin sau realizatacoperisurile cunoscute sub numele de Holzzementdact la consteve- lil de patra etaje care au acoperisui orizontale spte curteainterioard. Pent etansates aco- perisulu, inte straturile de carton s-2folosit gun de ler si, pentru rezisten Ia incen- ii, acest strat s-8 acoperit eu petri si pint anglos, Pe aceste acoperiguri -a dezvoltat de reguld o vegetate spontand, $i ataziexisth Js Berlin eéteva acoperiguri vechi de peste 90 sani care au fost reaizate eu noeast® metods (Ohlwein 1984, Darius gi Drepper 1985), Mustafa 1.6 araté un acoperginierbat al une fabri de bere din Berlin, Vegetata ereste ‘in 1925 sl acaperigl a rezstat zee} de ani {irda fi fntretinut sau reparat. Este adovarat 4 izolaja din carton asfaltat» acoperigu= Iu prezinté unele ne-etangeaai care, isi, pan i prezent, nu au dus ta nici o problems _erava, deoarese sub acoperis exist un stat de aer ventla. Scéndurilede sub invelitoares inictbata prezins, in unele locuri,decotorin cauzate de seurgeree apei. Capacitatea portan- ta scdndurilor +a menjinu deoarece avestea Sau putut usea dupa umezite hy inj e120 ag vine ordi ogc te pe sie eh Hanae, ‘scien recur pe Dei ps atte sede ype sib 1A, LS Cast Hehe, Tanzania (Mink, Wier 1982) (sting i drespe sus) 1.6 Acoperi ex iri eo fabiea de here, Berlin Moab (caps jos) Ans es Perens2. inverzirea acoperisului functiune si efect Acoperisuri inverzite - avantaje ecologice si economice Din esuza densitii elidiitr si a aglomerdié trafculu, viafa din orage este nesinitoast autovehiculele 5 instalaile de tnealzine consum oxigenal, cae a devenit insufcient, 9 produc noxe. Suprafjce urge din beton 31 asfat due la suprainlaireaoragelor. Astiel, fect temic ridies murdarie gi particulele de impurity vartejur fle rispaindeste easupra intregului oras. [a dupi-amiezile de var8, temperatura aerului mistueaa in central unui ora5 mare este mai ridicaté eu 4°C pind le 11°C decdt ta pesiferie (Lotsch 1981), Potuares si supraincalzirea aerului din zonele urbane provoaca o cresore a aeiunii furtani lor. $-a constatate& media anusli a precipita. sillor in oraqul Kona fost eu cirea 27% mai ‘mare decft in zonele invecinate, Conform datelorfurnizate de Lotseh, din ‘eauza particulelor din aer gia efectului de seek ferent, orasle se confruata cu diminuarea Tumi solare cu pana ln 13% si cu perioade cu ceafh mai freevente eu 30% pln la 100%, {in unetic de anotimp, Gradinile din feteaselor, cule fnverzite si, inaine de toate, acoperisurile si fajadele verzi pot imbunatidecisiv climatal ne- ‘nats al oregului: ele eur seul, redue dramatic vartejurile de peat si sead diferenele 4e temperatura si umiditate, Pentru a crea 0 clit stinicoasi ‘orage ar fi poate suficient n total suprafetelor acope= isurilor si fe plantae. Un acoperg cu iarba necositi are de 5-10 oti mai mult masa verde ect acecasi suprafta cu gazon dint-un pare public (Captolul 3, pagine 24), Se poate pomi de Ia ipoteza ci, in oragsle sari, otreime din suprafaé este cup de ladir alta rime este consteuit eu str i Pio(e si mumai otreime este ocupats de zone verz, care as sunt construe, adica gil. fe" Astfel, dacs fiecare al S-len sau al 10-tea acoperi ar i plantat cw iarb, atunci suprefata verde din ora s-ar dub, {in afara imbunatitiriclimel oragului, acope= risurile nverzite au ea eleeto termoizolare suplimentard pentraelidii iamogecit cblduri i proteeta fonics. in plus, acestea sunt considerate ca invelitori mai eeonomice pe fermen lung (Capitalul 11). De asemenee, acoperigurle averzte con tribui, n mod esengil, la realizarea unes construct eeonomic-ecologice. Duplicum se \eserie mai jos, acestes eantibuie ln + diminuarea necesarulu de suprafee libere patra absorbyia plo si a procentului de suprafee construite,sigtlate” + producerea oxigenului gi fisarea dioxidului de carbon + filtrrea prafuui gia particulelor din ar g absorbia impurtiilor daunstonre + diminuarea incalzeiiacoperiguilor si, prin aceasta, reduceres ries prafului in ace * redueerca variailor de temperatur Zinoapte ictal + reducerea varigiei umiditati scrub {in afara eel de mai sus, acoperigurile vezi + au 0 durati de vat aproape nelimstathcind sunt exeeutate corect + awefeettermoizolator + in timpul veri asigued protejarenwltimuh eta de tnsories excesivas + redue-zgomotsl + sunt considerate incombustibile + Intrziescurgersa apei de ploaie in sistemul de canalizare, $n ultimul, der cel din urma end! + plantee sitbatice de pe acoperigul verde parfumeaas aeral + In acoperigul inverzt se ereazt habitate pentru insecte + acopergul verde este estetic sare un feet pozitv 9 relaxant asupra psibiculi Rezolvarea supratetelor construite (,sigilate”) in iceare 2, in Germania se construoste 0 suprafag de apronimativ 1 kos (nsttutul Najional pentru Constructs 1998). Printe-0 indrre extremi a suprafeelor,sigilate” se creazi efecte negative asupra Zonelor aglo- smerate, azupra gespodiriti apelor, asopra alti aeratui sa elimatului local. (Climatal cel mai advers din marle noastre forage se pouteimbunlttiinsé radical pra crepierea suprafefelor vera, mai ales pein werziree” clidsilor si prin reducerea Suprafeteor .sigilate” ,inverzirea” 2eoperi- sulor reduce cousumul de suprafete liber, neconstruite. Acestea reprezint a contibufie Ja folosirea rational teremaui gi solulu, c0- respunziteare elauzei refeitoare ls protectin. solului din Codul german de legi in domeniul ‘construcilor (art. 1 Milrb 1981). fnverzirea ‘extensivi cu iar san plant sibatice itu ssubsieat de 10-15 em ilgime va asigues ‘ supratagi verde de 5-10 ori mai mare pe unitatea de suprafaté det un pare public (Capitol 3). inverzcea acoperigurilor ar pute, conform art. 8 al Legil federale pentru protecta nat si fe avutd in vedere ca misuri compensato- tle si de rezervi fn proiectee de construct Cu alte euvinte, inverztea acoperigurilor va duce la echilibrarea , sili” solu, care este necesari din motive constructive. Un sonda} efectuat in 1996 in 339 de orage a art lated 41 de orase gi 6 cartiee din Berlin Luau in considerare acess opfiune in regulamen tele lor (Dach si GrUn 1997), Inte timp sau adiugat liste gi citeva comune, Uncle erase permit aglomerares de construc- Ui adiedo crestere suprafefe consteit, rmumai dact se previl acoperiguri ver, Producerea oxigenului. Folosirea dioxidului de carbon Veyetatia de pe acoperiguile verzi absoarbe lioxid de carbon din aer si produce oxigen. ‘Aces lueru se produce prin provesul de foto- sinteza, Din 6 molecule de CO, si 6 molecule do H.O, cw un necesar de energie de 2.83 Kl, rwauli 0 molecula de C,H,,0, (glucoz8) $16 molecule de O,, In procesul de respiratie se ‘consum, Int-adevir, CO, 9 0, dar totus se cconsuma numai 1/5 pana ia 1/3 din substange- le folosite in fotosintezs Atattimp oft statu verde de pe acoperis crete, se va produce oxigen sie va coasuma ioxid de carbon. Dact etestenea i isparitia plantelor este echilibrata,ramdne avantajule& se elimina CO, din acr, cave rimane inmagezi- nat In plant.Purificarea aerului Plantele pot fra particulele de prat si med ria din ace Particulele riman lipite pe parce superioard a frunzelor gi se seur in pimiint ‘ind plout. In plus, plantele pot absorbi noxe= Je sub forma gazonst gi aerosol. Cervetrile ficute de Bartfelder au aratat cf, gi in zoncle xe din mijlocul orasetor, metal pe fruncis (Barelder gi Kahler Masurftorile Rute pe o gosea federal elvef ani au aratat ed un gard viu de | my inalme si (0,75 em grosime reduce eu apeoximativ 50% ppoluares cu plumb datoritl actiuni de fltrare 4 vegetafei (Keller, menjionat in L8tsch 1981), Reducerea vartejurilor de praf Acoperigurile plantate reduc considerabilia- celzirea supratejelor de acoperis. Un acoperis tip trust neplantat,termoizoat si protejat cu pict atinge in Europa Central iro 21 de vard cu temperatura aerului de 25°C, 0 emperaturd de aproximativ 60°C gi, In eazurh exceptional, chiar ia jur de 80°C. Ca uomare, deasuprs avoperiguritorapare © migeare vertical’ a aerului eare, ln 0 supra de avoperis de 100 mv, poate ange 0 viteza de 0,5 misee (Robinette 1972, pag 459). Accasti miscare face ca paticulele de prat 1 murdirie ecunsulate pe strada, in pict gi in curf si fie rdicate din now face sisi scumuleze sub form de nor de praf si coats in zonele de locut, ‘Acoperisurile inverzte reduc substanfal mis- ‘urea aerului: pe suprafefele acoperigurilor au se produc migcritermice ineuedt tempera ‘ura covorului de iarbi Ia expunetea la soare este intordeauna mai mica deeit temperatura aera Reglarea umiditatii Plantele reduc gi dferentele de umiditate. Mai ales in prezentaaerulu uscat, cle evapord © cantitate important de ap siasitelereste ‘umiditatearelativé a aerului, Conform datelor fumnizate de Robinette (1972, pag 51,9, can- titates de apd evaporati into 2 elduroast de ‘vad de pe un hectar de tren mlistinos este de sproximativ 23 m?, de pe un hectar de livada ‘este de aproximativ 1500 mar dint fag, de 0,28 - 0,38 my Pe de alti parte, plantele pot micgora umidi- tatea aerlui prin formarea de row, Astfel, ‘vaporii condenseazl pe frunzele si pe amusile unui acoperis verde, care vor ajunge apoi, sub orm de picaturi de api, in piriint. Protectia invelitorii, rezistenta in timp Durata de visi a orearsiinvelitorieonven- tvonale, fe e3 este exeeutata din membrand biumninoass,rgl, sindrits suf tabla, tabla ‘ondulata sa alte material, este limita de influenjs intemperior CCaldura,frgul,ploaa,razee ulraviolete, ‘antl, ca gi ozonul si gazele industrial, © tac mecanies/Sau chime sau, mai mult, cauzeaza procese de descompanere biologics “Membrane bituminoase pent invelitorle tip terasdtrebuie si cezise pe parcursul anului In diferente de teraperaturi de pn a 100°C (de la-20°C pan In 180°C). Dacd aceste acoperiguri sont inverzte exces, diferenja ‘de temperaturi se reduce cu aproximativ 30°C (ustatile 2.1 si 2.2). La acest luera se adaugs faprl a invelitoarea este protejat conta razzlor ultraviolet yi contra degradri- lor mecanice, in timp ce a 80% din acoperiguile tip terasa, conform celui de-al doiles raportprivind ava sie tn consteuei emis de Ministeral Federal pentru Aduinistarea Tertoriului, Construci si Urbanism din Germania primele defecte ‘par deja dupa cine ani, acoperigul verde, daca se alege corecttipul de tnvelitoae ‘mbindrile sunt executate profesionst, ae fo drat de vial, practic, nelimitatt (etait in Capitola 11. Izolarea fonica lantele reduc zgomotul pein absorb (irans- formarea energeifonice in energie cinetick i tenmict), reflexie si defletie (difuzie. Cercetarile dint-un laborator elveian a rita cd un cover gros pe suport de pill are ‘ capacitate foncabsorantd mai mica decit o pajige eu iarbi (Robinette 1972, pag. 42) ‘Misuritorile Ricate la acoperigalinverzt tip terest al unui spfal din Ketlsrubearaté ‘2gomotul traficuui de pe strada, misurat de-a lungul faded, imediat deasupea gridinié de ‘pe acoperi, seade a crea 2-3 dB ca urmare ‘sabsorbjit gia reduetiet prin refleie, Aste, fiecvenjele inalt, cele resimgite in mod deo- ‘sebit ea inconforiabile, sunt puternicstenuate, De zeguld, pentea aefiumea Fonoizolantd a aco- perigurifor inyerit, nu este hotitorrolul planteor, ci, mai ales, acts al substratuli pe cate cese. La un unghi de incident vertical al sunetului asupa stratuui plantat se produce doar o seidere neinsemnat, prin absorbjie, sn zgomotului de freeven nal, i timp ce siratu de pain’ de 12 em grosime p Absorb sunete de sproximativ 40 dB, iar la 0 ‘rosime de 20 em poate absorbi aproximativ ‘46 dit, conform lustayii 2.6. Protectia contra focului faversres acepergurilrofer 0 ignifugare dealt entra casle slab proteatefmpotiva incendie Acoperigurile inverzite se considers incom bosibile si sunt incadrate i clas A de com> ‘bustibilitate pent invelitri, Pentru diferitele ‘compartimente do inccndiu si pentru golurile de pe suprefata acoperigulu se impun condi speciale (Capitol 3, pag. 34). Capacitatea de retinere a umiditati Un acoperis invert cu un substrat de 20 em din pimdat si argil expendata poate retine, conform datelor furnizate de Dire (1995, ‘pag. 39), 90:mm de aps (= 90 Tir), cees ‘ce inseam, pentru Germania, aproximativ i ed ‘a Consiracti experimental eu ziduri din arg i acopevis Invert, Universiatca din Kas 12 ete nlc cu un acoperis verde5.10, 5.1 Inverzieacoperg abrupt - Expevitia Federal de Grad, Berlin 1985 (tings 5.12 Site de prevenice a anes realzat din snaterale sinteticerecilat (DAKU) (sting jo) 5.13 Acoperis vere cu pana de 4°, Siegen (Overseneiden (aie J. Chit (dreapta ile) 5.14 fnvecives unui peste eu pan abrap, EXPO 2000 Hanove (reaps) . oe Garaje si parcaje Garsjele si parsajsle permit, ia sod natural {nvorzirea mai simpla gi ma ifting decét aco perisurile unorelidii mai mari. Acest hens se cexplicd,Insinte de toate, pein faptule& penta protcctia contra ridacinilor se poate folosi e {ole de PE sau PYC de tatime integral, fr cusiturd. Aceste fli sunt, de exemple, foie _pentiu piscine” care se gasese in magazinele speciaizate rete J | Wi 4 Hii) subeucrs coped ——F TS (Cole mai efciente sunt folie obtinute din granule de polietilend recielat, eaoscute pe Dia drept Regenererfolie,Fieste, trebie avut in vedere cf acestea nu au fesituri de amare 5 din east cauz% se pot deteriora uyor Polite din PVC trebuie si fe de cel p= {in 0,8 mm, optim 1 oun grosime. Ca protecfic impotriva rygozitatiisuportulu, se va adiuga situ de citea 300 gi, Cele mai can ‘venabile ea pre sunt fmpsliturile din pabare 4e igurtrecielate, ‘Trebuie avut in vedere ea nvelitoarea intinsd Sou se deterioreze din cauza citculatii. Este avantajos 8 se prevada pe invelitare osaltea de drenare, care nu serveste numai ca strat de rograme de finanjare pentru inverzirea curio, fatadelor gi aco- perisurlos De regu, se subventions costal rmalerialelo gi pail chiar eostul de praiee tare. in anumite cazuri s-au platit pn la 80 Min? gi pind la 8000 DM pentru flecare risuré de finanfare (Désr 1995). fntre timp, In multe orae, programele de subventionare sa incheiet Un sondsj, realizat fn 1996 in 339 de orage din Germania, a arate, din 193 orage care tu rispuns, 28 de orage ofereau misur dvecte de finanfare si 13 priméri puneau la dispozitie ‘misur inditeete de finanfare prin reducerea taxei pentru canalizare (Dsch si Grin 1997). De aceea, este recomandabil si fi intrebats comunitatea, respectiv serviciul de urbanism responsi, da exist masur de subventio- rare in Vigoare 14, Producatori/executanti - surse selective Sisteme complete de inverzire a acoperisului Antec, Schifbauer Damm 17, 10117 Berlin awaflo, A.W. Andemach, Postfach 300161, 53181 Bonn Baudec Gmabll & Co., Postfach 311151, 70471, Stutigart BECO, Rotterdammer St. 7, 90451 Normberg DAKU Ombli, Gallileo-Gallilei-Ste. 24, 135129 Mainz-Hectrsheirm (OBS GmbH, Poatfech 1711, 59407 Ginna Ockofioor, Limburger Str 42 a, 61462 K6- nigstein ‘Optima Zentrale Nord, Lindenweg 90, 25436 Tornesch Optima Zentrale Sid, Am Biskenstock 19, 72505 Krauchenwies Plantener, Am Tonwerk 1, 82275 Emmering resnatur, Charles-Ross-Weg 24, 246001 Ruhwinkel Technoflor GmbH, Stifst: 24, 424479 Wol- frath Terra te, Messbacher St. $5, 08527 Plauen Vediatlr, Huttenheimer Ste.31, 76651 Philippsborg-Rheinsheim Zinco GmbH, Grabenstr. 33, 72669 Unteren singenBariere contra radacinilor Alkor Morgenstemeg 9, 81479 Munchen Alwite, Postfach 3950, $4229 Trier ‘Andernach GmbH u, Co KG, Postfach 300161, $3181 Bona ‘Bomer GmbH, Postfach 1254, 36222 Bad Hersfeld Baas Flackdachsysteme, Landstusse 2, 6140 Oberuse, Cenotee GmbH, Am Eggenkamp 14, 48268 Greven Datken AG, Witerste. $8, $8313 Herdocke {membrane eu bambi) Freundenberg, Hihnerwex 2, 69469 Wein- heim Gronau Ilertissen GbE, Mosel. 35, 63452 Hanav Kemper System GmbH Hollindische St. 32, 32426 Vellmar (Hidroizolatiefchida ,Kem- perot”) (Odenwald-Chemie GmbH, Ziegelituser Str, 25, 69250 Sehénau Samafil GanbHT, Kapellenstr 7, 85622 Fel ddkischen Werra-Platic GmbH u, Co KO, Industeest. 2, 36269 Philippsthal Wilkoplast-Kunststoffe, Alter Fiuhafen 21, 30179 Hannover Membrane de drenare, particule de drenare, impasfituri 11 Froadenberg, Hhnerweg 2, 69469 Wein- ‘heim (membrane de drenare) Colbond Geosynthetics GmbH, Kasinost. 19- 21, 42103 Wuppental (membrane de drenare, Simpastiue Leca Deutschland GmbH, Postfach 155, 25407 Pinneberg-Waldenau (argilé expandatd) Lins-Franken,industriest 2, 91352 Hallern- ‘doc (rgilsexpandatd) Las Tuningen, Postfach 20, 78609 Tuningen (avgila expandats) Rulouri de gazon, covoare de vegetatie, seminte Flora-Naturprodolee, Am Langen Luch 10, 16831 Rheinsbers (dale de vegetatie) Slia-Hesa GmbH, Mittelgewan 13, 69123, Heldelherg-Wieblingen (brazde prefsbricate, butasi de Sedum, serine) Frommel, Fahramp 10, 45489 Mahlheim (butasi de Sedum, ierburisilbatice aromatice) G.UT. Unelttechnik GmbH, Kundleber St, 99, 99867 Gotha (membrane de inverzre din fire de burnbac reielate) Strodtholf& Behrens, Annen Nr. 3, 27243 Gross Ippener(ruloui de gazon, covoare de vegetaie, tai de Sedum) ‘Xero-Flor Begriimungssyteme, Berest. 16 2, 14797 Damsdorf(covoare de vepstatie, rulouri de gazon) 15. Bibliografie Bartfelder, F. si Kohler, M.: Stade-climaniscte ne! lfthygieniscie Enllastungeffekte durch Kleterpfianzen it hochbelasteten Innensiad- thecirkon (Bfect de ameliorare pentru clima si calitateo aerulei din orase prin flosirea plantelor agepiteare in zonele urbane aglo- erate), Verh. Gesellschaft f. Oekologie, Giessen 1986 Band XVI ‘Dach si Grn (Statear), Hef 2/1997 pag. 5-7 Darius, P gi Dropper: ,Rasendicher in Berlin, akologisce Untersuchungen aut alten Berliner Kiesdichern, (Acoperiguri eu ‘gazon in Berlin, cercetari ccologice legate de acoperigurile eu pets din Beelinal Vech,” fn Liesccke, H.-J. (ed): Dachbegriinung nwercinea aooperisurifor), ditara Patzes, Borlin-Hanovra 1985 Delta-Green System Prospekt, Henningen DDV- Deutscher Dachgiriner Verband (Asociatia Germand pentru Gradini de Acope- tip), €V, Baden-Baden: Dachgdrmerrichl- tien (Norme peniru gridinile de acoperis), 1985 Drefahi, 1. Dachbegriimung (Inverzirea aco- periguli), KBln 1995 Drepper J: Pflanzen auf alten Berliner Hiiusem, (Plante a vec case din Berlin)” Jn Suitung Natuschutz Berlin (ed): Das Griindach. Seltstverlag, Berlin 1983 Dia, A: Dachbegriinung (hnverzirea acoperi- surilor), Bauverlag, Wiesbaden 1995 Durm, 1 etal: Handbuch der Architektur (Manual de arkitecturd), Verlag Bergstisser, Darmstadt 1984 FLL-Forschungsgesellschaft Landschaftsen- twwicklung, Landschatisbaue.V. (Societatea de Ceroztare pentru Constnucti Peisagistice si Dezvoltares Peisajului): Richtlinien fle Plamung, Ausfihrung und Pflege von Dackbe- _grinungen (Norme de proiectare, execufie $i Innepinere a acoperisurilor verzi), Bonn 1996 PLL - Regel-Saatgut-Mischungen (Amestecuri standard de seminfe), Bonn 1996 Gents, K: Wolfteher, U.,Nerinderungen des thermischen Mikroklimas durch Bebauung (Moditiearea mieroclimaaui termic prin culturi,” in Gesunaheite-Ingeniewr U2 1977, pag. 1-10 Gisele, Ks Sehile, W: Schall, Warme, Feu hte Zgomot,eddurd, umezeald), Wiesba- dden/Berlin 1983 Goze, H.: 1985, ,Dachbegrtinung (lnverzi- rea acoperiguhi", in Institut fr Bauer mit -Kuuststoffen (ed): Seminar-Handbuel 77, Darmstadt 1986 Grttemacher: Grassdach (Acoperiy eu farba), Callwey, Machen 1984 o17. Index coperig abrupt 53, 57, 64 acoperiseald 37, 38, 39, 53 acoperis duo 38 acoperisinversat 37, 53 Aacoperis cu panth mare $3, $7 acoperis cu pants mica 53 coperis plan (sau tip terast) 65, 87 acoperig rece 37, 38, 40, 53, famestee mineral 29 arbusti 25, 28, 35, 45, 46, 48, 49 atic 66, 69, T1, 75, 82 barieré conta ridcnilor 36, 37,38, 39, 40, 65,87 butasi 45, 46,48, 49, 66, 7, 81, 84, 99, circulajie 28,33, 65, 67 cost 25, 38, 43, 52, 53, $6, 56, 87, 89 covor de vegetate 12, 13, 49,61, 77,80, 81 91 dioxid de carbon 11 ren/drenare 13, 17,25, 28, 29, 33, 35, 36, 37, 38, 42, 43, 53, 56, 65, 70, 72, 73, 76, 77, 78, 87,99 dura de viafl 8, 11, 12,13, 53, 86, 87 eteot de rire 24,37 ctansletanseizare 7,8, 28, 35, 39, 40, 42, 60, 63, 09, 71, 83, 83, evaporate 12, 13,20, 32, 40,45, 49, 82 fotosintezd 11, 20, 21 raj 65, 66 _geogrilt57, 61, 76, 77 _ranulatie 13,29, 43, 36, 66, 70 hidroizolaie 17,35, 38, 39, 56, 65,73, 74.79, 89, 92 Irigare 37,53, 82 teolare fonied 13, 45, ‘mpastitur 29, 36, 38, 39, 40, 41,42, 61, 65, 73, 74, 76,77, 18, 79, 86, 87 Insiméngare 35, 7, 81, 83, 84 Insorize 11,16 Tteesinere 32, 36, 44, 45, 81 Invelitoare hidroizolenti 56, 65, 73, 74 inverzirea avoperigului ta pants 56 werzirea acoperigului tip terasa 53 wersiresextensivd 11, 28, 35, 37,43, 48, 51, 81, 82, 85, 86 Inverzirea intensivi 25, 28, 34, 2, 52, 92 fnverziv ulterioaré 89 ‘membrana bituminoasi polimeried 41 membrana bitumineas§ termosudabilé 41 membrand ECB 42 membrans EPDM 42 ‘mombrant de politilent 40, 41, 60, 67, 86 ‘membrani din polileting 42, 87 ‘membrani din PVC 39, 41, 42, 65, 66, 87 mjeroorganisme 39 pants acoperigul 43,45, 48, $7, 66, 75 perete antifoe 71 planterezistente la secetd 24, 28, 49, 52 plante salbatice -planteerbacee U1, 14, 16, 18, 24, 36, 46, 48, 49, 76, 80 probit Ue etangeitate 82 roducezea oxigemlui 10, 11 proiectare 24,35, 83, 86, 89, 91 protect contea alunecaei $7, 76 rotectie contra caldurii 86 protect cu praguri 76 proteeie la foe 13, 70 protectie fon ed 10 purificares aerului 12,45 puterea vantului 28, 32 racondare la un conal de norsire 74 racordare de capt 70 racordare lau luminator 34,74 rulouri de eazon 90, sourgerea apei 8, 11, 36, 78 Sealum/vegetatilonuschi 17, 20, 21,24 37, 43, 45, 49,52, 66, 80, $1, 99 seminge 16, 25,45, 46, 48, 77, 84, 85, 90 strat de drenare 25, 56, 65, 66, 72 strat de filtrare 36, 56, 65 strat de protecfic 36, 42, 56, 65, 72, 73, 78,79 stapanges prin acoperis 34, 38, 0, 71, 86 streagind 61,69, 70,71, 72, 73,74, 78,77, 78,83 siutura acoperigulu 8, 36,37, 64, 56, 70 substrat 11, 13-16, 20, 21, 25,28, 29, 32, 33, 34, 36, 38, 39, 42-89, 52,53, 56,37, 60, 66, 67, 68, 20, 2,75, 76, 80, 82, 83, 84, 85 substratgrosine 25,32, 44,45, 47,49, 56, 65,84 subsiructurd 36,56, 65 suprafoe construe (sigiate") 10, 11, 86 temperaturd 7,10, 14,15, 16,17, 20,21, 25, 45 termpizolaie 20, 39, 40, 61,72, 82 wangport 44,86 umiditate 10, 12, 25, 39, 40,47, 49, 53, 80, 82 vvegetatie:iarbplante aromatice 11,18, 24, 28, 36, 46, 47, 48, 49, 65,76, 80, 9s