Auer nr. Ula Ordinul Ministrulat Educated nx. 37/6020 privina ‘probarea programelor pentru Evaluarea sate anapen solvent cls a Vita yi penta proele serge ale exams eect Dacalaureat, fn anal ‘eolar 2020-2021 PROGRAME pentru Evaluarea National pentru absolventii clasei a VII-a Anul scolar 2020-2021 Limba si literatura romani * Limba si literatura materna (pentru clevii apartinind minoritafilor nafionale, care au urmat cursurile gimnaziale in limba materna) ° Matematica Evaluarea Nafionala pentru absolvengiiclasel a VI-a2g 10 Ordinal Minstrutut Edueait nr.3.237/09 2394 privindaprobarea programelorpenru Evalurea Sofotan eat abslvnti clei Villa penta probe seis ale examen national ebacdaece hve 2020-2021 PROGRAMA pentru EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a Vila DISCIPLINA LIMBA SI LITERATURA ROMANA. Bucuresti, 2021 Programa pentru disciplina ~ Limba si literatura romind Evaluarea Nationalé pentru absotventiiclasei a ViTI-a‘Atexa nr. 1 la Ordinul Minisrulul Educate nr. i3%/0(09.2¢9 »privind aprobareaprogramelor penru Evaluarca atonal peniru absolventitclaseia VITI-a i pena probele sexse ale examenului nafonal de baceioneot, Sy aca geolar 2020-2021 PROGRAMA. pentru EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a VII-a DISCIPLINA LIMBA $I LITERATURA ROMANA Pregenta program este realizati tn conformitate cu prevederile din Programa ycolar pentrs disciplina Limba si literatura romdnd, clasele a V-a ~ a Vill-a, aprobath prin OMEN nr. 3393/38.02.2017, Variancle da subiccte pentru Evaluarea Nafionala pentru absolventiiclasei a VIl-a din anul scolar 2020-2021 evalncarg Competenfele gi confinuturle din prezenta programa, iar baremele de evahuare gi de nolare prevad acordeeca Punctajelor pentru orice modalitate corecta de rezolvare a cerintelor. ape jatermediare ale formarii competenlor specifice pe care le confine programa de evaluare gi Competente generate si competente specifice 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri 1. Identificarea informatiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare i nonliterare, continue, discontinue si multimodale 1.2. Corelarea informailor expicite si implicite din texte literare gi noniterare, continue, discontinue i multimodal 15, Recunoasteree modusilor in care sunt organizate informatie in texte literare gi nonliterare, continue, continue si multimodale 1.4, Prezentarea unor rispunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse 1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse 1.6. Compararea a cel pusin doua texte sub aspectul temei, al ideilor gal structurit 17, Evaluarea informafilor gi a intenilor de comunicare din texte literare, nonliterae, continu, discontinue si multimodale 18, Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a doul sau mai multe texte de diverse tipuri, avand in ‘vedere posiblitatea unor interpretiri multiple 2, Redactarea textului seris de diverse tipuri 2-1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, avd in vedere etapele procesului de Scriere si structuile specifice, pentru a comunica ide si informe sau pentru a relata experiente tite sau imaginate 2.2. Redactarea unui text complex, in care si isi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referre la diverse texte citite 2.3. Adecvarea textului scris la situatia i scopul de comunicare 24. Analizarea constant a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudiny lizibilitagi, al coerenfe gi al claritiii 25, Aplicarea constant a normelorprivindeticaredactirii pentru crearea unor texte originale al 3. Utiizarea coreeti, adeevati s ficient a limbil fn procesul comuniciri orale si scrise 31. Folosteaaciztilrprivind structuri morfsintactice complexe ale limbiroméne litre, penruinfleyere Corecti si exprimare nuanati a intenilor communicative 32. Aplicarea achizitilor lingvistice pentru inelegerea si producerea unor texte diverse 33. Aplicarea constienti a regullor sia convenfilor ortografie si ortoepice pentru o comunicare corect Programa pentru diseiplina — Limba gi literatura romand Evaluarea Nationali pentru absolveniiclasei a VILI-a Pagina 3 din $0Anexa nr. I la Ordinul Ministrului Educafiel nr. 3.13 4/of 0) 29 privind aprobarea Programelor pentru Evaluarea Nafionald pentru absolveniiclasei a Vill-a gi pentru probele sorse ale exanseeciat ‘national de bacalsureat, in anul seolar 2020-2021 ‘nor traditii romdnesti cu tradiii din alte cutturi 4.4. Argumentares unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturi nafionale si ale culturi altor popoare Conginuturi ‘Teme generale ~ Bu si universul meu familiar; Eu si lumea din jurul meu; Orizonturile lumii si ale cunoasterii; Reflectii supra lumii, Lectura = Cine chee, idee principal, ide secundar, tems; planul simp de dei planul dezvotiat de idei; snotan Rae fextuale de strcturare a idilor:textal narati (narativulIterar th prov, in eonegas timp, spayiu; area ge Gmunicari narative: autor, naratr, personae, mijloace de caracerizarey narafiunea la persoana aa fi Ja persoana I; actiune, momentele subiectluiletapele acfiuni neivnd nonliterar: actiune, Pircipant, timp, spatiu; narativul in texte multimodale ~ text gi imagine, banda desenata); textul descriptiv (ecenPtivallterar— in proza, in versuri; descriptivul nonlitera); text dialowat (fn textul literar sim textul oniteraltextal explicativ; textul argumentatv; texte care combind diverse sthictin texnale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ) co anet ge texte: textl epic, text irc, textal dramatic (autor, personaj dramatic; rolul indicafilor scenice; rolul dialogului); ~ Versificatie:rima, strofa, misura versurilor; Fanmtegii de comprehensiune: inferenje. simple (elafii cauzi-efect, problemi-solutie ete.); predicti; Inpirtisirea impresilor de lectura;integrareainformayilor textulul in propril wmieon cognitiv gi afectiv; reflectii asupralimbajulu sia structuritextelor de tip epic, lire, dramaties Compararea a doua sau mai multe texte sub aspectul confinutului si al structuri; Ganiutcall de interpretare: rispuns afectiv; mesajulimesajele textului; interprotarea limbajuluifigurat (ersonificaree, comparatia, pitetul, enumeratia, repetiia, motafora, Aantiteza); interpretéci multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citi. Redactare J efstapele scrieri: gonerareaideilo, planificare, scriere;resrierea textului pentru ai da ccoerenta gi claritate, Pla maa ideile; corectarea greselilor; pezentarea textului: srisul de mand, agevaren ae agin’; parjile ‘eR: introducer, euprins,incheiere; paragrafe;organizarea unui text in functs de situatia de comunicare; adecvarea la tem; etica redactirii; comparatie, analogie, pro-contra; integratea parfilor etc ~ Alte tipuri de texte: scrisoarea, e-muailul, jumalul ete Fegnenuarea unor passe din textele cite, desrieea nei emofii (bucute, uimire, fried); caracterizarea personajului; onl Proprctatea termenilor, puritate si adecvare situational, orginalitate, naturaleje, varietate, concizie, protein framaticalé, respectarea normelor ortografice si de punctuajcy modal de ‘exprimare @ preferinfelor sia opiniilor. \ Programa pentra disciplina — Limba gi literatura roménd Evaluarea Nafionata pentru absolvengii clasei a Vili-a Pagina 4 din $0‘Amexa nr. tle Ordinal Ministralui Educate 23/00 42:0 4 prvind aprobareaprogramelorpentu Evaluarea Rajamalt penta absolve clasei a Vila i penta probele sre ale examenuhi naorel de becloneey wet scolar 2020-2021 Elemente de constructie a comunicari Gramatick ~ Enungul: enunturi asertive, interogative, exclamative, imperative; propozitia simpla, Propozitia dezvoltata; Propozifia afirmativg, propozitia negativa; fraza: coordonarea prin juxtapunere gi prin joncjiune; conjunetii coordonatoare; subordonarea prin conjuncfii subordonatoare, prin pronume ‘i adverbe relative, norme de Punctuafie; constructii sintactice: constructii active/constructii pasive cu verbul a fi; constructii impersonale; constructii cu pronume reflexive; constructii incidente; realiziri Propozitionale ale unor functii sintactice: atributiva, completiva direct, completiva indirecta si completiva repozitionali; norme de punctuatie. = Predicatul verbal, predica ' predicati, subiectul exprimat (simplu $i multiptu); subiectul neexprimat (inclus, subingeles); acordul Predicatului cu subiectul; atributul (realizairi prin adjectiv, substantiv, pronume, adverb); apozitia; complementul: complementul direct, complementul indirect ‘si complementul prepozitional; circumstanfialul de mod, circumstanfialul de timp, circumstangialul de loc, circumstantialul de cauzi, circumstantialul de scop; topica in propozitie; norme de punctuatie (virgula); > Verbul (flexiunea verbului in raport cu numérul, persoana, modul 3i timpul): moduri verbale (indicativ, it timpuri simple i compuse; verbe auxiliare (af, imperativ, conjunctiv, conditional-optativ) gi timpuriie lor; verbe predicate fie CoPulatve (af, a deven, a ajunge, a ies, a se face, a pirea, arimGne, a insemne) parks Predicative; forme verbale nepersonale:infntivul, gerunziul,participiu, supinul; utilizar sintaouee a formelor verbale nepersonzale; posibilititi combinatorii ale verbului; = Prepozi obs agaatival: genul, mumérul, cazul; tipuri de substantive: comun, prop; substantive colectve, Substantive defective; articolul hotért,’arcolul nchotirit, articolul gonitival;, punctofia vocativului; posibilitgi combinatorii ale substentivalui; rapegOhumele;tipuri de pronume: pronumele personal, personal de polit lexiunea promumelui personel in ‘hon cu Persoant, numarul, genul;flexiunea cazualt); pronumele reflexiv (diferenfa dintre pronumele reflexiv $1 promumele personal); anticiparea si reluarea prin clitice pronominale (forme nesecentuce ale ronumelor) fh cami lunor complements; posibiliiti combinatori ale pronumelor; pronumele,posesiv. # adjectival Pronominal posesiv: pronumele demonstrativ si adjectival pronominal’ demonstrativ; folosinea covets Pei oon tvelor pronominal: interogativ,relativ, nchotirit, negativ; negatia in propoztie Posibilititi combinatori ale pronumelor sale adjectivelor pronominal; aspecte ortogratice, sails wradele de comparati; articolul demonstrativ; acordul adjectivuti eu substantivul topica adjectivului; adjectivul participial; posibititati combinatori ale adjectivului; ~~ Adverbul;tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); ~ Numeralul; aspecte normative; = _Interjectia. Onomatopeele. Interjectia predicativa. Geioepke st ortografi: alfabetul limbii romaine; ordonarea cuvintelor dupa criteriul alfabetic; articotul de Getionar; tipuri de sunete: vocal, consoana, semivocald, corespondenta sunetlitera; diftons, ttiftong, hiat; Silaba, despirtiea in silabe (principiul fonetic); accentul, uilizarea corectl a accentulul, variente aeeeahte admise/neadmise de norma. Vocabular J Civintul, unitate de bazd a vocabularului forma si sens (sensul de bazi gi sensul secundar; sensul propriu, Sensul figura); rolul contextului fn crearea sensulu; categorii semantice’ sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; c&mpul lexical; | Milloace inteme de imbogitire a vocabularulu: derivarea, compunerea, conversiunes; cuvant de baz si cuvant derivat; familia lexicala; ~ Imbinari libere de cuvinte, locutiuni, cuvinte ‘compuse; ~ Confuzii paronimice; pleonasmmul. anatic stilsticd: limba standard; norma si abatere; limba vorbité si limba seri (selefa lexical, construcia {xz}; limba) popular; vacate regional a limbi; termen stinfc; valor stilsice ale dimintivelon organizarea oerenti a textului: succesiumea ideilor, folosirea corecti a timpurilor verbale ga anaforelor, Elemente de interculturalitate ~~ Wentitate personalé — identitate najionata ~ diversitate culturala gi lingvisticg; ~ Elemente de mitologie roméneasc8; modele comportamentale in textele lteraturii universe; ~ _Valori ale cuturi populare tn spayiul rominese; valori culturale romsinesti, Notit: Confinuturile vor fi abordate din perspectiva competengelor specifice. Programa pentru disciplina ~ Limba $i literatura romana } Evaluarea Nafionali pentru absolvengii clasei a VIIa Pagina 5 din $0Anexa nr, 1 la Ordinul Ministrului Educatiei nr.22: Nationala pentru absolvenficlasei a VIlI- 2020-2021 202). privind aprobarea programelor pentru Evaluarea ntru probéle serise ale examenului nafional de bacalaureat, in anul scolar PROGRAMA pentru EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a VIlL-a DISCIPLINA LIMBA SI LITERATURA ROMANA Pentru gcolile si secfiile cu predare in limba maghiari Bucuresti, 2021 Programa penta discplna ~ Limba i Ueratura roman penta goo i selec predare in limba maghiara Evaiuarea Najionald pentru absolventi clasei a VITT-aAnexa nr. 1 la Ordinul Ministrulul Edueatiei nr Sxr/a‘0a.2eoymivind aprobarea programelor pentru Evaluarea sateraanpemsbsolventi clase a Vila gi penta probe srse ale cxameount seperti bacaleureat, in anal scolar 2020-2021 PROGRAMA pentru EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a VIIa DISCIPLINA - LIMBA SI LITERATURA ROMANA Pentru scolile gi sectiile cu predare fn limba maghiars ‘ortografice, morfologice si de punctuate, utilizaindu-se constant Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al Limbit romaine (DOOM 2), Dctionarul explicaiv al linbiiromne alte tipuri de dictionare si indreptare, Competente generale si competente specifice 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri 1.1. Identificarea informapilor esenfiale gi de detaliu din texte, a temei in relatie cu ideile principale gi Secundare din texte continue/discontinue/multimodale 12, Corelares informatior explicte si implicte dintr-uoul sau mai multe texte ontinue/discontinue/ 15, Compararea a cel putin dovi texte sub aspectl temei, lideilor sal structuri sau sub aspectul tipurilor de comunicare artistici/nonartistica 16 Recunoasterea particularitailor grafice, lexico-semantice, morfosintactice si de punctuatic in comunicarea artisticd/nonartistica 1 Mentfcatea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice i de Punctuajie, in texte continue/discontinue/multimodale To, ingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportar la tema textului cits la context, 19, Recunoasterea modificiri sensului unor cuvinte gi sintagme, pe bara relajiei dintre diverse coduri de comunicare 2. Redactarea textului seris de diverse tipuri 1. Redactarea unui text pe baza structuriinarative, descriptive, explicative, adecvate unei situatii de comunicare 72. Redactarea unui réspuns persona s/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizeazi tipuri de comunicare artisticd/nonartistica 73. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizeara tipuri_ de comunicare attistici/nonartistics 24. Compararea rispunsurilor si a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizeazi tipuri de comunicare artisticd/nonartisticd 25, Corelarea achizitilorlexico-semantice cu structurile morfo-sintactie ale limb romée, in elaborarea de texte narative, descriptive, explicative Pena Petra discipline ~ Limba i literatura romana pentru sco secile cu predare ta limba maghiart Evaluarea Najionala pentru absolvengii clasei a Viti-n Pagina 7 din $0Aneza nr. 1 la Ordinul Ministralui Edveatiet nr. 322°/of:0. 2091 privind aprobarea programelor| pentru Evaluarea Ration entra absolvenit classi a VIl-a si pentru pfobelescrise ale examenului nafional de bacalewcat, i rad solar 2020-2021 26. Utilizarea achizitilor metalingvistice in exprimarea nuanatl, in redactarea unor texte care actualizeaza tipuri de comunicare artistic’/nonartisticd 2.7. Manifestarea unei preocupairi pentru originalitate gi etica redac 3 Manifestarea sensibilitiil multi- s1intereulturale, prin valorile promovate in contexte culturale ai sociale diverse 3.1, Identificarca valorilor promovate in cultura romén, mater gi universal 32. Manifestarea interesului fayf de limba roman, ca limba nationals 3.3. Recunoasterea multilingvismului in contexte socioculturale diverse 34 Exprimarea unei atitudini pozitive fai de diversitatea lingvisticd si culturll, fat de valorile romovate in contexte culturale gi sociale diverse Continuturi Teme + Busi universul meu familiar ~ Identitate personalé. Jocuri si juedri + Eu silumea din jurul meu — Familia. Timpul liber. Valorie mele, valorile celorlali * Orizonturile lumii stale eunoasterii - Traditi gi obiceiuri. CAlitori/aventura. Valor gi atitudini in diverse culturi * Reflectii asupra lumii—Microunivers si macrounivers. Spaiu si timp. Simt civic, responsabiltate, tics Lectura apel tstl narativ gi comunicarca narativa:narativul litera (discursnarativ): autor, narator, persona, actune, ctapeleactuniindci spatio-temporal: unde si cnd se desfésoardacfiune; narafna la porsoana ala Ia Persoana I: ersonajul (mijloace de caracterizae);figuri de stil: personificarea, enumeraia repetifia,antitera, Somperatis; narativul nonliterar (comunicare narativa); narativul fictional (Iiterar si nonliterar): narajanea care combing texul si imagine: banda desenats;narativul nonfitional; aplicaiv:consirctia textuluicomposiia sextului (parti, capitole): raportincipit final; discursul narativ si semnificatile acestula, — Cuvinte-cheie, idee principalé, idee secundars, tem; ~ Modurile de expunere: naratiune, descriere (autoportret, portret, tblou), dialog, monolog; 5, Discursulliri si textul versificat; text liri/textversifica; relafa continut —forma: discurslri/discursnarativ. in versuri (nratv lterar in versuri; autor!voce lirica; versificafie: misur,tipui de rma figuri de sti epitetul, miafor: aplicatv: constructia textuli liic ~ compecita textul (pa. sofa, vers), imaginea poeticd # tabloul, discursul lric si semnificapile acestuia; versificatie: versul liber. Spfblicatv: discursul dramatic: roluldialogulu personaj dramatic, indicat scenice; discursul dramatic si semnificatile acestuia; comunicarea cotidiana (interviul); ~ Textul explicativ; ~ Textul continwu, discontinuy, multimodal; ~ Textul argumentativ (structur’, conectori); ~ Aplicativ: descrierea stiinifica. ‘greselilor de litera, ortografie, punctuatic; com ale textulul: introducere, cuprins, incheiere; paragrafe, orgenizarea unui text in fumctie de situaia de ‘comunicare; prezentarea textulu: scrisul de mn, asezarca in paging; ovata! simplu, planul dezvolist de idei; relatarea; transformarea vorbiri diecte in vorbite indirect; Povestirea; rezumatul; — Modalititi de exprimare a preferintelor gi a opiniilor; = Structuritextuale: seevente de tip narativ, explicativ, descripti, dialogal; integrarea pirtlor; Trl Corectitudines gramaticalé, respectarea conventilor ortografice si de punctuate, proprietatea termenilor, puritatea si adecvarca situationald; claitate, concizie, varietate; — Semnele de punctuate si de ortografie. Programa pentru disciplina — Limba gi literatura romana pentru yco Evaluarea Nafionala pentru absolvengi clasei a VII-a Pagina 8 din $0 i secyille cu predare tn limba maghilariAnexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educatiei ar. ivind aprobarea programelor pentru Evaluarca Nationald pentru absolveniiclasei « VIII-a gi pentru probele scrise ale examenulai nafional de bacelaureat, in anal soolar 2020 - 2021 ‘lemente de construcfie a comunicirit rel sintactico-morfologie Seq nuntul: propovitia si raza; aplicativ: organizarea structural-ierarhici a enunjulul; propozita simp Proporifiadezvoltata raza; interdependenta subiect ~predicat; exprimarea afirmativa, negativd: exprimares emunjiativa, Interogativa, exclamativa; exprimarea asertivs (aprobare, decaprobare, avertizare, formulare de cerer); raportwile de coordonare si de subordonare in propozite sn frazit:propocitia principalipropoztia Propozitia regenti/elementul regent; exprimarea argumentativi, persuasivé; exprimarea sentimentelor; Sonn anttl: coeziunea sintactic& (conectori pragmatic’), coerenta semantic (concordanta timpurilor) scopul ‘comunicativ; Som tbrimarea unei acfuni, stiri si existenfe ~ verbul: modul indicatv (timpurile prezent, imperfect, perfect compus $i vitor litera); verbele a avea”, ,a vrea” (exersarea contextual a valorilor predicative, auxiliare), aplicativ: verbul .a fi” (exersarea contextuali a valor predicative si auxiliare); verbul in proporitie:predicat Yerbal si nominal (verbele copulative £1, .a deveni, ya esi, ,a ajunge”, ,a se face”, .a rimane”). modal imperatiy (afirmativ si negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent si perfect; modul conditional-optativ, impurile prezent si perfect; verbele reflexive; verbele impersonale; aplicatiy: alte forme de exprimare ‘impului trecut (indicativ ~ perfect simplu si mai-mult-ca-perfect); 5 ,Denuunirea obicctelor, Linjelor ya fenomenelor naturi— substantival; substantivul comun si propria; #4 numa substantivului; articularea substantivului (articolul hotiit, asicolul nehotirt, articoll pos genitival; eazurle substantivului; substantivul in propozite: subiect, nume predicativ, atribut substeatival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanfal de loc, complementul circumstantial de timp, complementul circumstantial de mod; = Exprimarea obiectului direct, indirect sia circumstanfelor — prepozitia, lcutiunea prepozitional; FeaixPrimarea persoanei - pronumele personal (persoana, gemul si numirul; formele accentuate gi neaccentuate); exprimarea politeti — pronumele de politeje; forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depirti, « identitii, a diferenieri gi a non-identitiii~ pronumele demonstrativ; exprimarea reflexivity Pronumele reflexiv; exprimarea posesiei ~ pronumele posesiv, exprimarea interogatici — pronumele interogat exprimarea relaici ~ pronumele relativ; aplicativ: alte forme de substinpie a substantivulul: promumele nehotdrdt; cazuile pronumelui; pronumele in propozitie: subiect, nume predicativ cu verbul . i”, atribut Pronorninal, complement direct, complement indirect; complement cizcumstangial de loc/timp/mod; ~ Exprimarea cantitfi sia ordinii—-numeralul; mumeralul cardinal, numeralul ordinal; SegetPrimarea insusirilor ~ adjectivul; genul si numarul adjectivului; acordul adjectivului cu substantival determina; topica adjectivului; adjective variable si adjective invariable; adjectival in proporite: nume predicativ cu verbul »a fi", atributul; articularea, aticolul demonstrat, aplicativ: gradele de comparatie, Sorme ale superlativului; 7, ExPrimarea coordonatelor actiunii ~ spafiu, timp, modalitate (adverbul, locutiunea adverbiala); adverbul de Joc, de timp si de mod; exprimarea interogatei ~ adverbele interogative; adverbul in propozitie: complement Circumstantial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmatie; exprimarea negutiei; exprimarea relaje! — adverbul relativ, = Exprimarea emotilor sia sunetelor din natu ~ interject; aplicativ: imerjecta predicativd; ~ Exprimurea raporturilor de coordonare si subordonare — conjuncfa, conjunctile coordonatoare si subordonatoare, Nivelul semantico-lexical FV ocabulaul limb romne; cuvantul—unitatea de baz a vocabularului; forma si continu; sensu propriu gi sensul figura; sinonime; antonime; omonime; poisemie; efmpul lexico-semantic; cuvautul de baz, riding, sufixe gi brefixe, derivatele, familia lexical&; aplicativ: suftxe diminuaivale i augmentatve, ‘Nivelul fonetic ~ _Sunetul s litera: corespondenta dintre ele; alfabetullimbii roméne; vocale si consoane; reguli de despaiire ‘ cuvintelor in silabe; aplicativ: srierea corecti a cuvintelor care contin diftong, tifiong, hiat, accentuls ~ Punctuatia la sfasitul propozitilor; alte convent grafice: scrierea cu majuscule. Elemente de interculturalitate | Cartea ~ obiect cultural; Valori promovate in cultura romani, maternd, universalé (literatura, arta, radiiile ‘iobiceiurile); Oameni ¢ fapte: valori promovate in cultura roman, in cultura materni gi in cultura universal. Notii: Conjinuturile vor fi abordate din perspectiva competentelor specifice. Prograne pentru disciplina ~ Limba si literatura romana pentru scolile si sectile cu predare i limba maghiark Evaluarea National pentru absolventi clasei a VILI-a ‘ Pagina 9 din $0Aereaa 18 Ordinal Ministratai Edueatiet nr. 3237/0109 20>/privind aprobarea programelor pentru Evaluarea National pentru absolve clasei a VIN-a si pena prdbelescrse ale examenulti nefonal de bacalaurest, in anal seolar 2020 - 2021 a Programa Disciplina Limba si literatura maghiaré matema Evaluarea Nationala pentru absolvenfii clasei a Vill-a (in anul scolar 2020-2021) ‘modalitate corect de rezolvare a cerinfelor. Programa de examen Limba si literatura maghiaré maternit Evaluarea Najionala pentru absolventiiclasei a VIlI-a 2021Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educator, ‘privind aprobarea programelor pentru Evaluarea aeeceapenin absolvenft clei a Villa si pent pfobele serie’ ale exatnenuh nafionl de Bacalaurcat, i eet scolar 2020-2021, A vizsgaprogram az érvényben levé, 3393 / 28.02.2017 szimmal Jévéhagyott Magyar nyelv és irodalom tanterv alapjén késziilt. A kompetencia alapii tantervvel ésszhangban a kompetenciak és részrendszereik (képesség- és készségrendszerek, ismeretkészletek) Srtékelését, mérését célozza. it kévet en épil fel: az alapkompetenciék mentén a specifikus kompetenciék airondsrersicn kévethetSek az adott képesség-, készségrendszer ésszetevéire vonatkoz6 ‘kévetolmények, ezeknek rendelédnek ald az eszkéztudés részeként a tartalmak, Alapkompetenciak: 1. [rott szévegek értése és értelmezése ‘Specifikus Képességek, készségek és kompetenciak tartalmak Kilénb0z6 tipusd | A leiré és elbeszéia szivegek Elbesz6i6 szBvegek: helyszin 6 nyomtatott sajétossagainak felismerése a szerepi6k; az események lineéris, szBvegel beszél6i/elbeszéi61 néz6pont id6bell elrendezése az elboszéié Grtd/értelmezs megfigyelése; a térténetmondés —_| szdvegben; térgyllagos és olvasésa linearis rendjének mogfigyelése; | személyes néz6pont. Epikus explicit és implicit informaci6k visszakeresése a szivegbél; szerepi6W/ szereplécsoportok; részletek térsitasa nevekhez, egyszerii tér- és id6vonatkozésok helyszinekhez; szavak, kifejezések | az epikus szévegekben; a beszéi6 magyarazata; egyszerlibb ok- 6s szerz6 viszonya az epikus okozati dsszefiiggések szvegekben; elbesz6iGi és felismerése; a téma megragadasa; | szerepiéi nézépontok az epikus kulcsszavak kikeresése a ‘Sz6vegekben, az epikus mivek szévegbél; szivegtémarités a ‘ényegh6 gondolat kiemelésével és atfogalmazasdval; a lényeges és a kiegészité/részletez6 informacidk elkulnitése; az dsszetartoz6 sz6vegek: narrator, cselekmény, eselekményszerkezete; Lirai ‘Sz6vegek: lira, liraiség; az érzelmek kézvetett és kézvetlen kifejezése; a Jirai széveg hangulata; vershangzés: ritmus, rim, rimfajték informéci6k kapcsolssa; ismeretterjeszté szévegek tartalmanak ésszefoglalasa; a | tényallitésok és a hipotézisek/vélemények megkiilénbaztetése ‘Az irodaimi széveg_| A szdképek lehetséges ‘Szoképek és alakzatok: hasonlat, nyelvi jelentéseinek/asszociaciés megszemélyesités, metafore; megalkototts4ganak | lehetéségeinek foltdrdsa, felsorolas, ismétiés, ellentét, felismerése kapcsolatteremtés a retorikai retorikai kérdés, tilzés, felkiatas. alakzatok, a szdképek, ahasonlat | Kéziésformak: parbeszédes, 68 a szveghatas/-hangulat kézatt; | elbesz6i6, lefré. A szereplok az epikai kozlésformak (elbeszél6, | rendszere: fEszereplok, lelté, parbeszédes, monologikus) | mellékszereplok, epizddszerepiok. A szévegbeli funkciSinak Jellemteremtés eljérsai: kézvetien — megfigyelése és értelmezése; a _| ‘narrator, més szerepl6 dltall - és hésteremtés eljardsainak és a kézvetett ~ beszéitetés, jellemzés fajtéinak megfigyelése | cselekedtetés, kimyezet — jellemzés. ‘Az olvaséi Liral 63 epikus miifajok Irodalmi miifajok: del, Teir6 tapasztalatok felismerése; a miifaj jellemzé kéltemény, ballada, mese 6s mikédtetése a Sajétosségainak felismerése, a | mesefajték, monda és {atenbéz6 mAfajd | téma és mite] Ssszefiggéseinek | mondavaltozatok, novella iffiség! lrodalmi szévegek _ | felismerése; a mifaj és a regény, napld, levél. Hangnemek: befogadasaban térgyilagos, személyes, humoros, | ‘Programa pentru disciplina ~ Limba si literatura maghiard maternd Evaluarca Nationali pentru abs solvent clasei a Villa 2021 Pagina 11 din $0Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educatiei ar. privind aprobarea programelor pentru Evaluares National pentru absolvenfi clasei a Vill-a gi pentru 2 sorise ale examenului nafional de bacalaureat, in anul seolar 2020-2021 szévegekben hangnem/hangnemek kézti ‘komikus, tragikus, ironikus, | Ssszefliggés felfedezése Unnepélyes Kaisé ‘A kéznapi sz5vegek ‘Néz6pont: az objektiv 65 szubjektiv tényvonatkozésok | valésdgvonatkozasainak lelrés eszkéztéra. A targyllagos és és fiktiv megfigyelése; tényéllitésok és személyes néz6pont hipotézisek/ vélemények/ Kifejezbeszkézei, {2lésitéletek megkiilinbéztetése; a valészerd és valdszeritlen, illetve valésnak tnd elemek megkilénbéztetése, a valésagot atformaiditorzit6 eljérasok felismerése; a mGvén kivili valéségnak megfeleltethet6 és a fiktiv elemek elkilénitése; a ™anipulativ szandék felismerése; a fiktiv tér, a fiktiv id6 és a fiktiv eselekménymozzanatok felismerése, a redlis élethelyzet/éttapasztalat felismerése az irodalmi mi fiktiv vilagaban; motivumok kontextudlis, vizsgalata Témegkommunikécié és ‘manipulcid; tény 6s vélemény ‘Az irodaimi széveg kviszonyainak felismerése A szerepiok aital kozvetitett értékek/értékrendek azonosftésa az elbeszél6 szévegekben Alapvet6 értékek: anyagi 6rtékek, szellemi értékek, erkélesi értékek, érzelmi értékek 2. irésbeli szévegalkotas igazodé komplex szévegek alkotasa a beszédhelyzethez ‘Specifiku Képességek, készségek és kom petenciak tartalmak Kulénbéz6 tipusd | Tériénet Ssszefogialasalijrairasa | Elbesz6l6 szévegek: szbvegek alkotasa a | a cimzett és nézdpont t6rténetmondés, naplo, kommunikéciés megvaitoztatasdval; élménybeszamol6 funkciék szvegtranszformacié: makédtetésével parbeszédbél elbeszélés, elbeszélésbél parbeszéd, megadott széveghez eltér6 befejezés illesztése, a torténet folytatdsa, egy-egy szereplé tovabbi sorsdnak elképzelése, szBveg szikitése, bovitése; bekezdések irésa megadott tételmondattal, megadott kulesszavak hasznalataval, kezd6 és/vagy zrémondattal ‘Személyleirés, jellemzés Leiré szévegek: személyleiras, ellemzés. Reflektalt Véleménynyilvanitas az értékitélet | Dokumentum szBvegok: szévegalkotés indokléséval, érvek felkutatdsa, | tajékoztatd, utasité sz5vegek, kiiléinboz6 rendszerezése; az érvek ajénldés. Hagyoményos magénlevél, beszédhelyzetekben, | megayéz6 megformaldsa; érvek | e-mail, ajéniasok, naplobejegyzés 6s ellenérvek egymas mellé Allitasa; konkldzio Programa pentru disciplina ~ Limba si literatura maghiard materni Evaluarea National pentru absolventiiclasei a Vill-a 2021 Pagina 12 din 50‘Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educafiet nr $23 (209 999 f prvi ind aprobarea programelor pentru Evaluaree Nafionalé pentru absolvenfii clasei a VIN-a gi pentru frobele scrse ale examenului nafonal de bucaleuret, tn eval seolar 2020 - 2021 Akommunikaciés | A beszédszéndéknak megielel6, | helyzethez igazodé | kulturalt nyelvi regiszter tudatos vélogatés a | megvdlaszt4sa ‘Szévegalkotas megadotl tsmaban, céltételezés/funkci6: az iréi széndék 6s a cimzett (egyén, csoport, stilusjegyek és nyllvanosség) figyelembevétele; | regiszterek kézétt néz6pont. Helyesiras Helyesirdsi készségek ‘Mondatfajtak 65 irdsjelok; az alkalmazésa énélléan alkotott _| egyszerii és az dsszetelt mondat szévegekben Kézpontozésa; a parbeszéd és az idézet irésmédja; a hangok | hosszisdgénak szabélyzatnak megtelel6 jel6lése a begyakorolt ‘sz6készlet kOrében; az egybeirés és killénirés gyakoribb tipusai; az ismertebb személynevek, intézménynevek, egyszerdibb foldrajzi nevek helyesirasa; keltezés, szamneves szerkezetok egybe- és kilénirasa; az igealakokkal, fonevek, meliéknevek 68 névmasok alakjéval kapcsolatos holyesirasi készségek; | szbelvalasztés kommunikaciéban 3. A nyelvi megforméldsra valé érzékenység és igényesség a szébell és irésbell viszonyrendszernek _jellemzés nyelvi eszkézei a megértése ‘Specifikus | Képességek, készségek és | |___kompetenciak tartalmak Azelemi mondat | Események idBbelisdge 6s Események idben nyelvi id6rendisége, az események nem | lehorgonyzasénak nyelv eszkézel, megformélasanak tényszerti voltéra utalé nyelvi a2 id6re jelétetien igealakok mint e8zk6z6k, a tagadds és negativ érteimezése, iddjeldlés az igei és névsz6i alitménydd mondatban; kronolégia. Médra jeléit igealakok, - hat-het képzés igék, médositész6k. Események, kérlimények és résztvevok leképezidése a mondat egységeire (A mondat strukturdja: az ige és vonzatai, mondairészek; az igek6tok és egyéb igemddosit6k; igei poliszémia; miiveltet, kblesonés, Visszahaté ige és vonzatai); a mondat szerkezeti egységeinek (mondatrészeknek) egymastél val6 figgése | Az események szereploire vald utalsok nyelvi eszkézei _| meliéknévi) atlitmany és vonzatai._| Eseményszerkezet 6s ‘mondatszerkezet. Az ige alanyl vonzata: a f6névi csoport Jeldletlensége; személyes névmas 6s A-A egyeztetés. Az ige targyi vonzata: a térgyi szerepd fénévi csoport esetragja; targyas igék 6s a hatérozottsagi egyeztetés. A hatéroz6i szerepGi fonévi csoport ‘mint vonzat vagy szabad bévitmény; esetragok, névutok a hhatéroz6i fénévi csoporton; hatéroz6sz6k. Bovitmények Gsszefiiggései. Névsz6i (fénévi és AA fonévi esoport bels6 szerkezote: néval6 és referencialités; koznév 6s tulaidonnév; névmasok: személyes névmas ragos és névutés alakja, deiktikus szerepli mutaté névmés, éitaldnos 6: Programa pentru disciplina— Limba si literatura maghiard materndt ‘Evaluarea Nafionalé pentru absolveni clase a Vil-a 2021 Pagina 13 din 50Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educatiei ar. 3 National ‘scolar 2020-2021 pentru absolventii clasei a VIll-a si pentru pr privind aprobarea programelor pentru Evaluarea ele scrise ale examenului nafional de bacalaureat, in anu! hatérozatian névmas. Fonévi médositok ~ jelz5k" ~ : melléknévi 6s melléknévi igenévi. médosit6, szémnévi médosit6, fénévi médosit6. Birtokos szerkezet mint forma: egyeztetés, a birtok alakja, birtok 6s birtokos tébbessége, Mennyiség és szémossag | Kifejezése: szam, szémléi6sz6, tébbesjelek. Mondat- és szévegépits eljarasok Jelentésének levezetése nyetvi szerkesztési jellemzék mentén ‘A szorend, a s26- 6s mondathangstily és a mondatjelentés kétiranyd kontrasztiv hangsily; grammatikai viszonyai és kontextudlis katottségok a hangsdlyozésban. Szérendi lehet6ségek és a kontextus. Hangsilly, hanglejtés: szohangsilly, ‘mondathangsilly, fShangsily, Tébb esemény/jelenet nyelvi megjelenitése, a mondategész Jelentése és a mondatok Ssszeftizési médja kézotti kapesolat Egyszerti mondat. Osszetett ‘mondat. Mellérendelés és ‘meliérendelé mondat: kapesolatos ‘meliérendelés, kronolégia; ellentétes meliérendelés; vélaszté meliérendelés; kévetkeztet6 és magyaraz6 meliérendelés, ok és okozat. Két6sz6k. Alérendelé ‘mondat: mutaté névmas és utalész6i funkcié, vonatkoz6 névmas mint két6sz6. Kilénb6z6 kommunikacios Beszédcselekvések 65 | szempontoknak megfelelé beszédaktusok nyetvi markerei, szbvegek alkotasa és Beszédszandékok és szbvegtranszformacié beszédaktusok. beszédaktusok sajatos ‘sz6osztélyai: indulatsz6, kérdész6 > névnds” ~ A térsas érintkezés formuléi, udvariassagi repertoér, regiszterek, nyelvvailtozat. A sz6készlet valtozésénak valtozatossaganak, valamint a szavak szerkesztettségénok felismerése Anyelvi llandésag és valtozas Jelenségei A szavak jelentése, hasznalati kére, a regiszter, az irott 6s beszéit nyelvi stilusok jellemzé sz6késziete A székines rétegzetisege, nyelwvaltozatok szdkincsbeli és jelentésbeli eltérései ___[ielentésvaitozs Az elemkészlet valtozasa 6s Valtozatai idében: elavult szavak és Jelentések, Uj szavak 6s jelontések; bels6 szbalkotas: szoképzés, sz6dsszetétel; kBlosénzés, Jelentés és kontextus. Allandésult ‘SzOkapcsolat: idiéma, helyzetmondat, klisé. Lexikélis déntések: regiszter, néz6pont, ‘Szohangulat, jelentésdmyalatok;: Jelentéstani kapcsolatok: ‘szinonimia, antonimia, metaforikus __Jelentéskiterjesztés. —_— Az elemkészlet valtozatai térsadalmi térben és fOldrajzi térben. A csoportidentitas nyelvi Jel616i. Programa pentru disciplina — Limba si literatura maghiard matern Evaluarea Nejonali pentru absolvenficlasei a Villa 2021 Pagina 14 din SOAnexa nr. 1 la Ordinul Ministrulul Educatiet nr. National pentru absolventii clasei a VIl-a gi pe seolar 2020 - 2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluares entru probele serise ale examenului nafional de bacalaureat, in anul A trsas-térsadalmi | Beszédazandékok és egyes Boszédezindékok. egyiittéléshez gyakori beszédcselekvések nyelvi | Beszédeselolvasek 6s szlikséges nyelvi | repertodrja, a nyelv masokra” | besasdakiucoe magatartés gyakorolt hatésa, a szBvegek magénjellegd és hatasmechanizmusa [| | kiskézésségi Tényailitasok és Az irénia mint beszédszandék. helyzetekben ipotézisek/vélemények, |_Sz6vegben ki nem fejtett tartalmak Nyelwvaltozatok kézotti eltérések a Széveg és helyzet. ‘Széveg 6s ‘sz6veg, a mondat, a széalak vagy a hangzds szintjén, a kilénbdz6 valtozatok értéke, a kédvaltas nyelwaltozat: regionélis nyelwéltozat, kontaktusvéltozat, sztenderd. Nyelvvéltozat és identités. A nyelvvaltozatok és térsadalmi megitélésik a beszédhelyzet figavényében ‘Programa pentru disciplina ~ Limba $i literatura maghiard materni Evaluarea Nationala pentru absolventiiclasei a Vill-a 2021 Pagina 15 din $0Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educatiet nr $a lf. 202i aprobarea programelor pentru Evaluarea National pentru absolventit casei a VIIa gi penta pfobele scrise ale examenuli naional de baceleureat, tn anal geolar 2020-2021 Programa Disciplina Limba gi literatura germana materné Evaluarea Nationalé pentru absolventii clasei a Villa (in anut scolar 2020-2021) Programa pentru disciplina — Limba si literatura germand matern Evaluarea National pentru absolveni clasei a VILI-aAnexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Edueatiei wS23/01 0229 priving probarea programelor pentru Evaluarea National pentsu absolveni clase a Vit-a gi pena pobele serse ale examenului nafionel de Bacalewent th wed scolar 2020 - 2021 |, STATUTUL DISCIPLINE! {Limba si Iteratura germand matema are, in cadrul Evaluarii Nationale pentru absolventi clasei a Vila, statut de disciplind obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale tn limba materna. Prezenta programa vizeaza evaluarea competenfolor elevilor de receptare a mesajulul scris, din texte Iterare, in scopuri diverse, de exprimare scrisa gi de utiizare corecté si adecvat a imbi germane materne in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competentele de evaluat sunt ansambluri de cunostinle, deprinderi $i attudini formate in clasele a V-a - a Vill, subiectele din cadrul Evaludri Nationale pentru absolventi clasei 2 Villa vor evalua atat competentele specifice, cét si continuturile asociate acestora, conform programei scolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28,02.2017. Evaluarea Nationala pentru absolventii clasei a Villa la discipina limba si literatura germana matema are in vedere viziunea comunicativ-pragmatica, abordarea functionala si aplicativa a elementelor de constructie a comunicarii, cu accent pe identificarea rolulul mesajelor si pe utiizarea lor corecté si adecvata in propria exprimare scrisa. de luoru Wizeazi exercti de tip analtic (de recunoastere, de motivare, de diferentiere) gi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exempliicare, de constructie) si de evidentiere a aspectelor ortografice si de punctuatie, in situatile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urméreste atat Infelegerea unui text literar dat (identificarea unor trésaturi ale textului gi exprimarea unt! punct de vedere asupra acestora etc.), precum si redactarea de cétre elev a unor compuneri vizand scrierea despre un text Iterar (rezumat, caracterizare de personal, comentarea sumara a uner secvente, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textulul eto.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea in vedere evaluarea competentelor de redactare a unor texto argumentative (motivarea apartenen{ei la o specie literara), Il. COMPETENTE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atat competentele generale care vizeazi receptarea si redactarea mesajelor scrise din programa scolara, cat gi detalierile lor in competentele specifice si continuturile asociate urmarite in cadrul Evaluarii Nafionale pentru absolventi clasel a Villa la limba literatura germana materna. NOTA: Programa de examen este realizata in conformitate cu prevederile programelor $colare in vigoare pentru invajamantul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Nafionala pentru absolventii clasel a Vill-a evalueaz competentele si confinuturile din prezenta programa, iar baremele de evaluare i de notare prevad acordarea punctajelor Pentru orice modalitate corecté de rezotvare a cerintelor. Programa pentru disciplina ~ Limba si lueratura german maternd Evaluarea Nationala pentru absolvengiiclasei a VILE-a Pagina 17 din 50‘Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educatiei i (9 022o2%privind aprobarea programelor pentru Evalvarea Nationali pentru absolvenfi clasei a Vill-a si pentru pfobele scrse ale examenului nafional de bacelaureat, in areal seolar 2020-2021 1. Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen [Spozifische Kompetenzen | Lerninhalte 1.1. Einem Text gezielt + Schilisselwérter herausschreiben Informationen entnehmen | - 2. Texte situationsgerecht verfassen Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden den Titel eines Textes erkléren gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiton: Mérchen Stilmittel in einer Ballade identifizieren: Epitheton, Vergleich, Aufziihlung, Wiederholung, Personifikation die Problematik des Textes erkennen rinhalte ‘Spezifische Kompetenzen | Let 2.1 Texte mit vorgegebener | - Struktur verfassen - einen Brief perséniichen Inhalts verlassen einen Tagebucheintrag verfassen einen Textinhalt aus verschiedenen Erzahiperspektiven wiedergeben einen Text sinnvoll fortsetzen kurze Dialoge verfassen die eigene Meinung schriftich éuBem eine Vorgeschichte zu einem Text schreiben Fragen zur Kiérung von Sinnzusammenhangen formulieren und beantworten den Inhalt eines Textes in chronologischer Reihenfolge mit eigenen Worten zusammentassen die Merkmale der Inhaltsangabe beachten; die Einleitung einer Inhaltsangabe formulieren und dabei folgende Elemente angeben: Textart, Titel, Autor/in, Thema; die Inhaltsangabe im Prasens verfassen; keine dirokte Rede und keine Einzelheiten einbauen; zum Inhalt keine persénliche Meinung Sugern 2.2 Beim Verfassen von = Texten einen - angemessenen Wortschatz | - gebrauchen - 2.3 Morphosyntaktische und orthografische - GesetzmaBigkeiten in Texten anwenden Prafixe und Suffixe richtig gebrauchen neue Werter durch Zusammensetzung bilden Wortfamiien bilden Homonyme in bedeutungstragenden Satzen verwenden die Bedeutung der Worter in verschiedenen Kontexten erschiieBen Wortfelder zusammenstellen und erweitern treffende und differenzierte Ausdrucksweisen (Synonyme, Antonyme) gebrauchen abgeleitete und zusammengesetzte Worter voneinander unterscheiden Interpunktion und Orthographie Regeln zur Zeichensetzung anwenden: Punkt, Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende, Doppelpunkt vor angekiindigter direkter Rede und bei Autzéhlungen, Anfuhrungszeichen bei direkter Rede, Beistrich bei Aufzéhlungen und vor den meisten Konjunktionen Regeln zur Rechtschreibung anwenden: die Dehnung der Vokalo, die Schreibung des [s]-Lautes, die Programa pentru diseiplina — Limba si literatura germanii materndé Evaluarea National pentru absotvenfii clas wei a VIL-a Pagina 18 din 50Nationala pentru absolventii clasei a VII scolar 2020-2021 ek ne. 5237/6002 2034 prvind aprobarea programelor penta Evsluarea | Spezifische Kompetenzen Lerninhalte Verdoppelung der Konsonanten, die Groa- und Kleinschreibung Morphologic ~ Substantiv und Artikel: Numerus, Genus, Deklination mit ‘Schwerpunkt Dativ und Akkusativ ~ Gebrauch der Préipositionen mit dem richtigen Fall = die Deklination des Adjektivs - das Pronomen: Personal- und Possessivpronomen ~ das Verb und seine Zeitformen (Prasens — Préiteritum — Perfekt - Plusquamperfekt - Futurum !) + die Modalverben und ihre Zeitformen (Présens und Préteritum) ~ die feste Verbindung zwischen Verb und Préposition anwenden ~ Konjunktivformen bilden und situationsbezogen verwenden (Konjuntiv | - inirekte Rede; Konjunktiv il - irrealer Komparativ- und Konditionalsatz, Wunschsatz) ~ die Zeitformen des Vorgangspassivs bilden: Prasens und Préteritum ~ das Aktiv ins Vorgangspassiv umwandein und umgekehrt Syntax > die Satzglieder erkennen: Subjekt, Prédikat (einteilig und mehrtellig), Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Prapositionalobjekt) und die Konditionalbestimmung ~ das Atribut als Satzgiedteil: adjektivisches und ‘substantivisches Attribut (Genitivattribut, Préposttionalattribut, Apposition) ~ Inhalt der Nebensétze: Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz und Konaltionalsatz - Form der Nebensatze: eingeleitet (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz), nicht eingeleitet (verkappter Nebensatz, Infinitvgruppe) - Nebenséitze (Subjoktsatz, Objektsatz, Attributsatz, Konditionalsatz) in Satzglieder umwandein und umgekehrt Programa pentru discipina — Limba si lteratura germand maternd Evaluarea Nationali pentra absolventii clasei a VIEI-a - Pagina 19 din 50 Ia gi pentru probele serise ale examenului najional de bacelaureat, in anu!Anexa nr. 1la Ordinul Ministrului Educatie nt3237/002202/ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Nafonalé pentru absolvenfi casei a Via gi penta prbele serie ale examenuli naionl de beceleureat, anal colar 2020 -2021 Programa Disciplina Limba ratura sarba matern Evaluarea Nafionala pentru absolventii clasei a Vill-a {anul scolar 2020-2021) Programa pentru disciplina — Limba si literatura sarba materné Evaluarea Nationala pentru absolvengiiclasei a VItI-a‘Anexa or. 1 la Ordinul Ministerului Edueatiel nx.2239/Q%02 2:0/ privind aprobarea programelor pentru Evaluarca Nafionala pentru sbsolventi clasei a Villa si pentru piobeleserise ale examemului national de bacelaureat, bn aval ‘scolar 2020-2021 |. STATUTUL DISCIPLINEI Limba gi literatura sérba matema are, in cadrul Evaluarii Nationale pentru absolventi clasei a VIll-a, statut de disciplina obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale in limba materna. Prezenta programa vizeaz evaluarea competentelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare gi nonliterare, in scopuri diverse, de exprimare scrisd si de utlizare corecta si adecvat a limbii sarbe mateme in producerea de mesaje sorise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competentele de evaluat sunt ansambluri de cunostinte, deprinderi si atitudini formate in clasele a V-a -a Vill-a, subiectele din cadrul Evaluairii Nationale pentru absolventi clasei @ Vill-a vor evalua atat competentele specifice, c&t si continuturile asociate acestora, conform Programei scolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Ul, COMPETENTE DE EVALUAT raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, retnika, morfologije i sintakse; njihovo primenjivanje u datom kontekstu; ™orfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu; Motivisanje uloge interpunkeije i reda redi u slozenim recenicama; odredivanje korespondencije izmedu delova redenice i slozene resenice zavisnog odnosa; Postovanje norm knjiZevnog jezika prilikom pismenog izra¥avanja; Taspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimea knjizevnih tekstova; pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog toka date knjiZevne lektire; raspoznavanje raziika izmedu usmene i pisane knjizevnosti; elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjiZevnih likova; Po8tovanje normi knjiZevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izraZavanja. Sadréaj: 1 Fonetika: Prelaz suglasnika | u 0; 2 Reénik: Porodica reéi; Antonimi; Sinonimi; Homonimi; Sufiksacija i prefiksacija: Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi; 3 Morfologija: Znaéenje i upotreba padeZa; Neodredeni i odredeni pridevski obli Poredenje prideva; Imeniéke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; 4 Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; SloZene revenice zavisnog odnosa. Knjizevna lektira: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; Osnovna Skola - B, Nugié; Car Lazar i carica Milica; Geografija - B. NuSica; Kad miidijah umreti - B. Radigevic; Poéetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ée to narod pozlatiti - L. Lazarevi¢; Pop Gira i pop Spira - S, Sremc: Pokondirena tikva - J. St. Popovié. NOTA: Programa de examen este realizata in conformitate cu prevederile programelor scolare in vigoare pentru invétmAntul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Nationala pentru absolventii clasei a Vill-a evalueazd competentele si continuturile din prezenta programa, iar baremele de evaluare si de notare prevad acordarea punctajelor Pentru orice modalitate corecta de rezolvare a cerinfelor. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Nationala pentru absolventii clasei a Vill-a se elaboreaza in baza prezentei programe i nu vizeaza continutul unui manual anume, Programa pentru disciplina — Limba si lteratura sarbd matern Evaluarea Nayionala pentru absolvengiiclasei a VILi-a Pagina 21 din 50Anexa nr. 1 a Ordinul Ministrului Educatiet 2naxhiior0fpiviea aprobarea programelor pentru Evaluarea fiona penu absolve clase a VIl-a i pens probele serie ale examenuli najonal de baalaea nana yoac 2020-2021 Programa Disciplina Limba si literatura slovacd materna Evaluarea National pentru absolver claseia Vill-a (anul scolar 2020-2021) Programa pentru disciplina — Limba gi literatura slovaci maternd Evaluarea Nationala pentru absolventiiclasei a VITI-a‘Anexa at. 1 la Ordinal Ministrutul Edueaie 39/01: 32/ privind aprobaeaprogramelor penta Evauatea Nationalé pent sbsolveni clase a VIll- si penima grobele serie le examenulel naporal de heclowes feet geoler 2020-2021 1. STATUTUL DISCIPLINEI Limba gi literatura slovacd materna are, in eadrul Evalutrii Nationale pentru absolventiiclasei a VIII- 8, statut de disciplind obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale fn limba materna, Prezenta program& vizeazi evaluarea competentelor elevilor de receptare a mesajului seris, din texte literare, in scopuri diverse, de exprimare scrisa si de utilizare corecta si adecvatd a limbii slovace ‘materne in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competentele de evaluat sunt ansambluri de cunostinfe, deprinderi si atitudini formate in clasele a V.. a ~ a Vill-a, subiectele din cadrul Evaluatii Nationale pentru absolventii clasei a VIII-a vor evalua atat competenfele specific, ct si confinuturle asociate acestora, conform programe scolare aprobate Prin ordinul cu nr, 3393/28.02.2017. Evaluarea National pentru absolvenfiiclasei a VIII-a la disciplina limba gi literatura slovacd matema are in vedere viziunea comunicativ-pragmatici, abordarea functionalA si aplicativa a elementelor de construclie @ comuniciri, cu accent pe identificarea rolului acestora in construirea mesajelor si pe utilizarea lor corecti si adecvati in propria exprimare scrisi, Sarcinile de lucru vizeaza exercifi de tip analitic (de recunoastere, de motivare, de diferenfiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie) si de evidenfiere a aspectelor ortografice si de Punctuatie, in situafile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de Iucru se urmareste att {njelegerea unui text literar dat (identificarea unor trisdturi ale textului i exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum si redactarea de cdtre elev a unor compuneri vizind scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumara a unor secvene, exprimarea unui punet de vedere privind idcile sau structurarea textului etc.). De asemenea, satcinile de Tucra vor avea in vedere evaluarea competentelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenjei la 0 specie literara). Il. COMPETENTE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atat competentele generale care vizeazi receptarea si redactarea mesajelor scrise din programa scolara, cat si detalierile lor in competentele specifice si confinuturile &sociate urmatite in cadrul Evaluarii Nafionale pentru absolventii clasei a VITI-a Ia limba gi literatura slovaci materi Programa pentru diseiplina ~ Limba si lteratura slovacd maternis Evaluarea Nagionali pentru absolventiclaseia Vit-a # Pagina 23 din 50Anoxa nr. 1 le Ordinal Ministrulut Educate nr, 2222+» 220 privindaprobares programelor pentru Bvaluarea ‘Nafionala pentru absolventii clasei a VII seolar 2020-2021 ll-a si pentru pfobel ‘le examenului nafional de bacelaureat, fn anul 1.1 Identifikacia doleZityeh informicif zo siivislych, nestivislych a multimodalnych textov, 1.2 Identifikacia témy a hlavnych mySlienok v réznych textoch, zhrautie obsahu textu réznych stupiiov obtaznosti 1.3 Prezentécia viastnych, tvorivych a kritickych néizorov na margo textov réznych druhov 1, Recepcia pisomného textu rézneho druhu | Specifické ciele Obsah *KTiéové slovd, hlavnd mySlienka, téma literimeho textu ‘*Jednoduché osnova Text s prvkami rozprévania “Literdmy text s prvkami rozpravania v proze a vo vertoch (autor, rozpravaé, rozprévanie, pribeh, literama postava, prostriedky charakteristiky, éas a priestor v literarmom texte, rozprivanie v L,I. a IIL osobe, sujet literémeho diela/fizy sujetu, vedTajsie myslienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dial6g v literamnom texte) *Neliterdmy text s prvkami rozprivania *Literimy text s prvkami opisu v préze a vo ver¥och *Neliterémy text s prvkami opisu Informagng/vgkladovy text + Bpika ~ text v pr6ze; Lyrika — text vo versi (vyjadrovanie emécii a pocitov); Dréma — text v prehovoroch (autor, Postava, Uloha scénickyich pokynov, tiloha dialégu/ prehovorov, herci, kulisy, kostymy, osvetlenie, hudba) * Verzifikacia: vers, strofa, rym, stopa, rytmus *lnterpretaéné stratégie: *Interpreticia umeleckych jazykovych prostriedkov (personifikécia, prirovnanie, epiteton, enumericia, opakovanie, metafora, aliterdcia, hyperbola, antitéza) *Prezentdcia viastnych nézorov na margo preditanych textov jterdrne texty: Moric, R. — Petko, Podjavorinskd, P. ~ Cakanka, Duritkovd, M. ~ Zabia studita, Pudové balada — [sli hudci horou, P. O. Hviezdoslav ~ Zuzanka Hratkovie, Zaborsky J. Tulipdn a fialka, Horik, J. — Sitniansky vatrér, Tajovsk§, J. G.—Na chlieb, Sladkovié, A. - Martin, Tajovsky, J. G.— Prvé hodinky, Jesensky, J. — Doktor, Bujtir, P. — Aneta, Tajovsky, J. G.— Statky-zméithy v rézneho druhu 2, Tvorba pisomn ch komunikéto | Specificksé ciele ‘Obsah 2.1 Tvorba kritkych textov na zndme témy, beriic © Vzhfad textu: rukopis, umiestnenie textu na stranu *Slohové postupy: narativny slohovy postup, deskriptivny do vahy fazy tvorby slohovy postup, narativno-deskriptivny slohovy postup, fextt a jeho Specificki | dialogicky slohovy postup, argumentatny slohovy postup — Struktdru, s clePom poradie argumentov v texte sprostredkovat’ © Textové predlohy/vzory shiziace pri Struktirovani mySlienok: mySlienky a informécie | definicia, delenie a triedenie, priklady, ,,2umalistické otézky” alebo porozpravat (Kto?, Co?, Kedy?, Kde?, Prego?) zalité, prip. vymyslené | « Tvorba funkén{ch textov: list, pohfednica, Ziadost, skiisenosti pozvanka, dotaznik 2.2 Prispésobenie *Prisp6sobenie pisomného komunikatu zadanej téme pfsomného textu + Struktira pisomného komunikitu: tivod, obsab, zver, odseky Komunikagnej situdeli a | 4 8:51. gramatické sprivnost, pouzivanie pravidiel slovenského Gkelu komunikicie pravopisu, mySlienkova nadviznost’, vfrazova vecnost’, _\ T Programa pentru disciplina —Limba yi teraturaslovaed maternd ] Evaluarea Najionali pentru absolvengiiclasei a VIUi-a Pagina 24 din 50‘Anexa nr. 1 ls Ordinul Ministralui Edueatiel /psivind aprobarea programelor pentru Evaluarea National pentru absolvengi clase; a Villa si fobelescrise ale examenuluinafional de bacalaureat, n anul seolar 2020-2021 2.3 Siistayné uplatiiovanie | primeranost, sivvislost a ucelenost, originalita, rozmanitost, etickych noriem tverby | struénost textu a pravidiel stiéasného slovenského jazyka 3. Sprivne, vhodné a efektivne poutivanie jazyka v procese pisomnej komunikécie Programa pentru di iplina ~ Limba si literatura slovact materna Evaluarea Napionali pentru absolventii clasei a VIlI-a Pagina 25‘Anexa nr, 1 la Ordinal Ministrutut Educatiet nr 32% /of:©2202) privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Nafionala pentra absolventi classi a Vitl-a si pentru probele scrise ale examenului national de bacelaureat tn anal geolar 2020 - 2021 | Specifické ciele Obsah 3.1 Vyuiivanie Fonetika, ortografia a ortoepia | nadobudnutfch znalosti | » Abeceda, klasifikacia hlésok: samohlisky, dvojhlésky, tykajicich sa spolublasky Komplexnych * Ortografické a ortoepické klasifikacia spolublasok morfosyntaktickych © Vybrané slova, Struktir spisovného Lexikolégia Jazyka pri sprévnom Slovo, zékladné jednotka slovnej z4soby Porozumeni * Tvorba slov odvodzovanim, skladanim. Skratky a znatky. wyiadrovant + Sémantické kategorie: synonymé, antonymé, homonyma Komunikatnych zimeroy Nea fovanie slov na alabiky 3.2Jasné vyjadrenie Podatatné mend komunikatného zimeru a . proctredaictrens *Druhy podstatnjch mien: vSeobecné~ vlastné, konkrétne— Korelicie lexikétayeh abstraktné, Zivotné — nezivotné, hromadné — pomnoZné asémantickyeh zalosti | "Gtmnatické Kategori: rod, slo, pid | so syntakticnymi * Skloitovacie vzory podstatmjch mien: chlap, hrdina, dub, stro, morfologicljmt ena, ulica, dla, Kost, mesto, vysvedéenie, srde, diewéa znalos¢ami zo stitasného pees wastnyjch podstatnjch mien *Pridavné mena spisovného jazyka = Diuh pridavnych mien * Gramatické kateg6rie: rod, &islo, pad po eum — * Sklohovace vay pridavnych mien: pekny, cudzi, otcov/matkin, pavi Pravopisu y komunikéelt | videlné a nepravidelné stuptovanie pridavnych mien ts Se ‘*Slovesé 3A Analy Semon = Gramatické kategérie: osoba, &islo, éas, spésob spisovného jazyka = Casovanie slovies vo véetijch Gasoch a spdsoboch | prostrednictvom *Pomocné sloveso byt | nadobudautfch znalosti_| *2Z4meni. Druby zAmen: osobné, privlastiovacie, ukszovacie, zoblasti syntaxe, opytovacie; Gramatické kategérie: rod, Sislo, pad morfoldgie, fonetiky, | * Cislovky. Druhy disloviek: zakladné, radové; Gramatické lexikolégie a sémantiky Kategorie: rod, dislo; Pravopis disloviek *Prislovky. Prislovky miesta, éasu, spésobu a priginys ‘Tvorenie prisloviek; Stupiiovanie a pravopis prisloviek Veta — vetnd syntax Veta. Interpunkéné znamienka. Jednoduché veta a rozvité veta. Klasifikécia viet podfa obsaitu, zloZenia a élenitosti *Podmet. Vyjadreny podmet (jednoduchy a viacndsobnj), nevyjadreny podmet *Prisudok: slovesny a neslovesny (menny), zhoda podmetu s prisudkom *Priviastok: zhodny a nezhodny privlastok Predmet: priamy a nepriamy predmet +Prislovkové uréenie: miesta, tasu, spOsobu a pritin 4. Prejavovanie empatického kultirneho a interkultirneho sprévania | Specifické ciele 4.1 Vyjadrovanie viastného néizoru na konkrétne Obsah ‘*Materinsky jazyk — nevyhnutny zdroj pre osobny rozvo} a obohatenie kultiimej vybavenosti Programa pentru disciplina — Limba sé literatura slovaci maternét Evaluarea Najionala pentru absolvengiiclasei a VITI-a Pagina 26 din SOfuera nr. 1 lt Ordinul Ministrului Edueatiel nr. 322° /o7:02.2:Pfprivind aprobarea programelor pentru Evaluarca Nationald pentru absolvenii clasei a VIl-a si pentru prdsele scrise ale examemului national de bacaleureat, in anal seolar 2020 - 2021 | tradicie a hodnoty ‘Slovensky jazyk a kultira v Eurépe materskej kultdry alebo | «Empatia a otvorenost.. My a ti druhi. inej kultdry opisanej v pretitanyeh knibdch 4.2 Argumentovanie vlastnych stanovisk k identifikovanym ‘vzorom vo viastnej kultére a v kultire injch nérodov NOTA: Programa de examen este realizat in conformitate cu prevederile programelor scolare in Vigoare pentru invajiméntul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Nafionala pentru absolventii clasei a VIll-a evalueazi competentele si conjinuturile din prezenta programa, iar baremele de evaluare gi de notare prevad acordarea punctajelor pentru orice modalitate corect’ de rezolvare a cerinfelor. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Nafionald pentru absolventii clasci 2 VIIL-a se elaboreaza in baza prezentei programe si nu vizeaz’ continutul unui manual anume. ‘Programa pentru disciplina — Limba literatura slovaci maternd Evaluarea Nagionalé pentra absolvengii clase a VIL-a Pagina 27 din 50‘Anexa nr. 1 1a Ordinul ‘Nationala pentru absolver 2020 - 2021 inistrului Educatiei nr. 29 seferen200 wna aprobarea programelor pentru Evaluarea Pismeno izlaganje subjekta i momenta narativnog stiva date knjiZevne lektire; ~ Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane knjiZevnosti; ~ _ Tzrada knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; ~ PoStovanje norma knjiZevnog jezika u pismenom i usmenom izrazavanju. SadrEaj: 1, Fonetika: Jednatenje sugiasnika po zvuénosti i mjestu tvorbe; Nepostojano "a"; Sibilarizacija; Palatalizacija; Jotacija; 2. Rjetnik: Podrijetlo rijeti; Porodica rijeti; Sinonimi; Antonimi; Homonimi; Tvorba rijeéi izvodenjem; Tvorba rijeti prefiksacijom; 3. Morfologija: Promjenjive vrste rijeti: Imenice — znagenje i uporaba padeza; Pridjevi — zaéenje, podjela, stupnjevanje; Zamjenice ~ znatenje, podjela; Brojevi - znatenje, podjela; Glagoli- zmavenje, glagolska vremena; Nepromjenjive vrste rijedi: prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, destice - znagenje, uporaba; ¢ ‘ 4. Sintaksa: Nezavisno slozene revenice; Zavisno sloZene revenice A \ Programa pentru disciplina ~ Limba si literatura eroatd maternd ee Evaluarea Najionala pentru absolventiiclasei a VITI-a . / Pagina 29 din SO __reperarea unor informatii esentiale dintr-un text; ic, In opere literare studiate Programa pentru disciplina ~ Limba sé literatura italiandé maternit Evaluarea Nationala pentru absolvenyiiclasei a VILI-a Pagina 32 din 50seolar 2020 - 2021 1 la Ordinal Minisrutai Rducatiel or. 522 /-0> 252prvind eprobarea programelor pent Evaluares pentru absolventii clasei a VIll-a gi pentru le scr ‘ale examenului nafional de bacalaureat, in anul 1.2 |” sesizarea corectitudinit sia valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de imbogaijire a vocabularului sia categorillor semantice studiate, a ortografiei si Punctuatlei 2 Substantivul: formarea femininului; formarea _pluralului 8. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; pozitia 1. Numeralul: cardinal (de la 1000 ta 100.000); ordinal (formarea); 5. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate si neregulate; = completarea unui text lacunar; = fecunoasterea secventelor narative si dialogate dintr-un text; - recunoasterea de cuvinte gi expresii noi in text; - utilizarea_unui lexi diversificat recurgand la categorille semantice studiate, ‘Comunicarea serisa Organizarea textului scris. Par{ile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, incheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj). Ortografia si punctuatia, Scrierea corecta a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, trftongii, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea functionala: scrisoarea, invitatia. Figa de lectura b) Scrierea imaginativa: compuneri libere de mici dimensiur ©) Scrierea despre textulliterar sau nonliterar. Povestirea scrisé a unor fragmente din text. Comentarea unor secvente. Semnificatja titlului. Personajulliterar. Fonetica si ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronuntarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s giz; consoanele duble), grupurile gli, gn, see, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii si triftongi, eliziunea si apostroful. Lexie: Mijloace de imbogaitie a lexicului: derivarea cu sufixe si prefixe; familil de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse; ‘Sinonime, antonime. Gramatica: . Articolul: hotarat, nehotérat si partiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu. numele proprii geografice. substantive defective; substantive cu dou forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse. adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv si omiterea articolului in cazul posesivelor care Insotesc substantive indic&nd tnrudirea; adjectivul nehotarat; gradele de comparatie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso). folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ. Pronumele personal in acuzativ cu si fara prepozifie; pronumele Personal in dativ cu si fara prepozitie; pronumele relativ che, chi, cui, ila quale, Ve quali; locul pronumelor complemente grupurile verbale, propozitia asertiva si imperativa. Perfectul compus al verbelor regulate si neregulate; imperfectul Programa pentru iplina — Limba si literatura italian materna Evaluarea Nationala pentru absolventiiclasei a VIL-a Pagina 33 din 50‘Anexa nr 1 la Ordinal Ministrulut Educatil or. ‘= 2.2e),/ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Najionalé pentru absolventii clase a Vil-a gi pentru pfobele serse ale examenului national de bacalaureat, in anul scolar 2020-2021 |7. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; p Conjunctia: conjuncfille coordonatoare; verbelor regulate si neregulate; vilforul Simplu i viltorul anterior conditionalul prezent; folosirea conditionalului; imperativul (tu, noi, voi); concordanta timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finite, smettere) adverbele de loc gi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de indoials; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locutiuni adverbiale (cele mai frecvente). Prepozitia: folosirea celor mai uzuale prepozii— di, a, da, in, su, er, oon, tra, fra; prepozitii articulate; loculiuni prepozitionale (cele mai frecvente). (0. Interjectia: interjectii proprii ~ ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjectii improprii ~ bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, Peccato; locutiuni - santo cielo, poveri noi, miseri noi etc. 13 identificarea valorilor tice si culturale intr-un text, cu exprimarea impresilor si preferintelor ~ elemente étice gi culfurale in texte literare si nonliterare gt exprimarea propriei atitudini fat de acestea. diferite contexte de real 2. Utilizarea corecta si adecvata a limbii italiene in producerea de mesaje scrise, in are, cu scopuri diverse Competente specifice Continuturl asociate 2.1 [redactarea diverselor ~ Tedactarea in scris de texte functionale simple: paragrafe pe texte, cu scopuri gi destinatii diverse, adaptandu-te la situatia de ‘comunicare concret subiecte din viata cotidiana, mesaje, scrisori personale; - redactarea de mesaje scurte pe o anumit tema, urmarind un plan dat: povestire, descriere; - tealizarea de texte de mica intindere, tinand seama de partie componente ale unei compuneri, respectand categorille semantice si regulile gramaticale ‘studiate, folosind corect semnele ortografice si de punctuatie; - _tedarea in scris a unor informatii receptate prin lecturd; ~ _cartea ~ obiect cultural: destinatarul mesajului, structura textului narativ; - descrierea obiectiva gi subiectiva, dialogul, _personajul (caracterizarea sumard — portret fizic si portret moral); ~ _ structura prozodica (rim, vers, strofa); - figurile de sti: personificarea, comparajia, enumerarea, repetitia, epitetul, antiteza, metafora; = sensul de baz, sensul figurat; ~ _ genuri si specii (genurile epic, liric si dramatic); - textuk: texte literare apartinand diverselor genuri si specii si textul nonliterar utltar, = redactare de mesaje; - _ completare de texte lacunare, rebus; - _ redactare de scrisori in registru familiar; = _construirea unor scurte povestiri; ~ _ folosirea sinonimelor in scopul evita repetitilor; - _ diferenjierea semnificatiei sinonimelor tn contexte diferite; -_folosirea corecta a partilor de vorbire flexibile si neflexibile; Programa pentru disciplina — Limba si literatura tallandé matern’ Evaluarea Nationata pentru absolvengiiclasei a VIU-a Pagina 34 din 50‘Anexa nr. 1 la Ordinal Ministrulul Educatiel nr. privind aprobarea programelor pentru Evaluarea National pentru absolvengii clasei a VilI-a gi pentru probele scrise ale examenului national de bacalaureat, in arul seolar 2020 - 2021 folosirea corecté a formelor verbale in raport cu cronologia faptelor relatate; folosirea conectorilor adecvati; folosirea unor constructii verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicaril; rezumare, substituire, transformare, alegere multipla; identificarea structuri textului narativ; sesizarea schimbérii semnificatiei unor cuvinte in functie de context; stabilirea relatillor de sinonimie, antonimie intr-un text identificarea secventelor intr-un text narativ; structurarea unui text in secvente distincte in functie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personal, scrisoare etc). 22 | ufilizarea in redactarea ‘unui text propriu a cunostintelor de lexic si de morfosintaxa, folosind adecvat semnele ortografice si de punctuatie elemente de lexic studiate in clasele a V-a — a Vill-a; milloace de imbogatire a lexiculul; folosirea corecta a semnelor de punctuatie la nivelul propozitiei sial frazel; aplicarea adecvaté a cunostintelor de morfologie in exprimarea scris& corecta: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, Pronumele, verbul, adverbul, conjunctia, prepozitia, interjectia. ‘Teme recomandate: ~ Universul personal: gusturi si preferinte, activitéti gcolare gi tn afara coli, familia, prietenia, sentimente -mofii, sanatatea, jocul, ti pul liber, vacanta; - Universul adolescentei: stiluri de viata; ~ Mediu! inconjurator: viata la tard si oras, natura (plante, animale, locuri si peisaje), ecologic; ~ _ Progres si schimbar obiecte gi ustensile domestice, ocupatti si profesiuni; - _ Relatii interpersonale: relatiiintre tineri, c&l&tori; ~ Oameni si locuri: aspecte ale viefii citadine, oblective turistice si cuiturale, personalitati importante; - Obiceiuri si tradi traditionale; mancaruri specifice sarbatorilor traditionale, activitati specifice sarbatorllor + _ Incursiuni in lumea artei: personaje indraigite din c&rti si flme; ~ Universul cultural italian: trecut si prezent; ~ _Societatea informationala si mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbal’, radioul si televiziunea, ~ Umorismul. iternetul; ‘NOTA: Programa de examen este realizati in conformitate cu prevederile programelor scolare in Vigoare pentru invifimantul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea National pentru absolventii clasei a VIII-a evalueazi competenfele si continuturile din prezenta programa, iar baremele de evaluare si de notare previd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corect de rezolvare a cerintelor. Programa pentru disciplina— Limba yi literatura italian maternd Evaluarea Nationala pentru absolventiiclasei a VITT-a Pagina 35 din 50‘Anexa nr. 1 Ia Ordinal Ministralui Educatiei nr. 2.2°3#/0 o7.JoPprivind aprobarea programelor pentru Evaluarea Nafionald pentru absolventiiclasei a Vill-a i peniru probele sorise ale examenului nafional de bacelaureat, in atl geolar 2020-2021 Programa Disciplina Limba si literatura ucrainean’i materni Evaluarea Nationali pentru absolventii clasei a VILI-a (anul scolar 2020-2021) Programa pentru disiplina — Limba 9 literatura ucraineand maternd Evaluarea Netionalé pentru absolventi clasei a VIII-aar 2037kx CV 202). privind aprobarea programelor pentru Evaluarea pentrd probele scrise ale examenului najional de bacalaureat, in Anexa nr, 1 la Ordinul Ministrului Educat National pentru absolventii clasei a VIMI- anul scolar 2020 - 2021 1. STATUTUL DISCIPLINEI Limba si literatura ucrainean matema are, in cadrul Evaluirii Nationale pentru absolvenfi clasei a VIEI-, statut de disciplind obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale in limba maternd. Prezenta programi vizeazi evaluarea competentelor elevilor de receptare a mesajutui sris, din texte Iiterare, in scopuri diverse, de exprimare scrisi gi de utilizare corecta si adecvatii a limbii ucrainene ‘materne in producerea de mesaje scrise, in dferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competentele de evaluat sunt ansambluri de cunostinte, deprinderi si atitudini formate in clasele a V. a - a VIll-a, subiectele din cadrul Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a VIII-a vor evalua atat competentele specifice, cat si confinuturle asociate acestora, conform programei scolare aprobate prin ordinul nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea National pentru absolventii clasei a VIll-a la disciplina limba si literatura ucraineand matema are in vedere viziunea comunicativ-pragmatic’, abordarea functional si aplicativa a elementelor de constructie a comunicitii, cu accent pe identificarea rolului acestora in construirea mesajelor si pe utilizarea lor corecti si adecvati in propria exprimare scrisd, Sarcinile de lucru vizeazi exercifii de tip analitic (de recunoastere, de motivare, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie) si de evidenfiere a aspectelor ortografice si de Punctuafie, in situaiile care impun 0 asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urméreste att {nfelegerea unui text literar dat (identificarea unor trasSturi ale textului si exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum si redactarea de citre elev a unor compuneri vizind scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumari a unor secvente, exprimarea unui punet de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea in vedere evaluarea competentelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenfei la o specie literard), I. COMPETENTE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde att competenfele generale care vizeazi receptarea si redactarea mesajelor scrise din programa scolara, cat si detalierile lor in competenfele specifice si confinuturile asociate urmarite in cadrul Evaluérii Nationale pentru absolventii clasei a VIlI-a la limba gi literatura ucraineana maternd. Programa pentru disciplina — Limba si literatura weraineandé materné Evaluarea Nationala pentru absolventiiclasel a VITI-a Pagina 37 din 50‘Anexa nr. 1 la Ordinal Mi Nafionala. pentru absolventii clasei a nul scolar 2020 - 2021 1. Receptarea textului scris de strulut Educate ar. 2029/b; 7202p privind aprobaea programelor pent Evalarea vin si peniné probele serse ale examenulai najonal de bacalaureat tn diverse tipuri [Competenge specifice ‘Continuturi T. Menciiearea itormagilor + Tipare extuale de srocorare a Weilor narativ, descrip {mportante din texte continue, = © Cuvinte-ceie, idee principal, tema Aiscontinue si maltimodale + Textl nara iterar Coordonatele lumii fifional: actiune, persona imp, spafia 2. Ldentiicareatemel a idelor ‘Analizacoordonatelor txt: analiza aeiv Drineipale din texte diverse = Textul nartv noniterar + Texrl naraiy + Textul deseriptiv(literafnoniterar) = Figuri dest: personificaes, comperata. ‘+ Narativullterar, ersonajul. Mifloace de caractrizare + Dialogul in textual sris + Textul lire. Immul + Figur de si: personifiearea, motafora,repetitia,enurneratie = _ Descrietea in poezie gi proai (portretal) + Structuratextlui narativ(logica actin, timpal i spafal neratiuni) = Siructura textaui deseriptiv = Structuti tn texteleepice gi rice + Discursul epic. Discursul ie ~ Textul epic: momentelesubiestului,reiailedintre personae, procedee de cxpresivtate artistics = Textl lire: temd, motive, eul lst. Compozitiatextlui = Figusi de sti: invocata“nterogaisvexclamatia vetorcd inversiunea,repetiia + Forme strofice. Masura versunlor + Textul umoristic. Anesdota/Gluma + Valorietice si cultural fn textal litera ~ Strategie comprehensiune: compararea a dous sau mai multe texte sub ‘spect confimutuui sal structrit;argumentarea punctelor de vedere pe _mangineatextelor ett; interpretiri mile Drocesului de scriere fl structurile specifice, pentru a comunlea idel gi Informafi sau pentru a relata cexperlente trite sau imaginate 2, Redactarea textului scris de diverse tipuri ‘Competente specifice Continuturi ‘Redactarea unui text seurt pe teme | » Btapele srierit generarea Welor, planifcae, scriore familiare, avin ia vedere etapele =~ Descoperrea unor subiecte din universal familie = ncadrarea tn subject ‘+ Prezentarea textului aezarea tn paging = Pine textuli:introdueere,cuprins,incheire;paragrafe Sti: corectitdine gramaticali,respectarea conventilorortografice side punctuate Programa pentru disciplina ~ Limba gi literatura ueraineané materndé Evaluarea Najionala pentru absolvenii casei a VINI-a Pagina 38 din 50aanul gcolar 2020 - 2021 {rului Educafiei nr. 323 hs 02,2) privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Najionalé pentru absolvenfii clasei a VIII si pentru probele scrise ale examenului nafional de bacalaureat, in 3. Utilizarea corectii, adecvati gi eficienta a limbii in procesul comunicarii orale gi scrise ‘Competente specifice T. Aplicarea constienti a achiziiior lexicae si semantice de baz, din limba ueraineani standard, pentra cexprimarea eorecti a inteafil comunieative 2. Folosireaachiaiilor privind structuri morfosintactice complexe ‘ale imbil uerainene literare pentru Infelegere corecta gi exprimare ‘nuantat2 a intenfilor comunicative ‘3. Aplicarea achizifilor lingvistice pentra infelogeren si producerea tunor texte diverse 4. Raportarea congtlentl Ia norm in cexprimarea intenfei de comunieare, din perspectiva morfosintaticd, Sonetic $i lexicalt ‘Granwatien ‘Continuturi Orospie i onogratc “Aijabetllimbil uerinene. Ordonareacuvintlor dupa citer alfebet Dicjonaru. Artcolal de dctonar = Tipuride mete: Vocala. Consoana > Semmul moate. lauiereaconsoanelor > Sune ionate; Accent; Slab: Aposiroil 2 Corespondengasune-lerd(redareaacluiag sume prin tere diferite; suet iferteredate prin acest Titer’) = Seite gi pronutia cuvinelor care contin foneme specifics mbit Vocsbiar ‘Siructuracuvéntulu, Cavin, unitate de basi a vocabularulul Cvdnta i ‘context: forma sensu citer. Categorti semantice:snonime, antonime = Cuvintle moytonit i cunts imprumutate. Limba Literar, Hina popular, imba vorbit, limba Sens, Neologismee. Regionalsmee. Milooele de bogie vocabularuli meme si extere. Faia de cavine. Cuvintele poisemantice,Poisemis in raporturle ecu oronimia. Varite stlistica ~ Construct raze in limba vorbi if iba srs = Organizareacoerent a textlui: suecesiunea del, florea corti a timpunlor verbal = Enunful, Punctuatia Propazifia simplA. Propozitia dezvoltati Proprifia afirmativa, Propoziia negativi Enunforiasetve, interopative, exclamative Verbal fleriunea verbului fx raport cu numitrl, persoane, moduli finpub. Modusi verbale: indicatval, condiional-optativul, imperaivul g infitival + Substantial: genul, numiira, cazurle,Tipuri de substantive: comun, ropri, insuflet, neinsufeit + Prepoziia = Pronumele, Clasificarea pronumelui (Flexlunea pronumelui personal in ‘raport eu persoana, numiral, genul,cazul) = Adjectivul. Clasificarea adjeciveor. Acordulsustantvulu cu adjectival ‘Numeralut Clasficarea nueralelor Notun’ de sintaxt = Sintaxa propozitiei = Prodicarl,Predicatul verbal gi cel nominal = Subiectul. Subiecta exprimat gi cet neexprimat + Atvibutul. Tipurile de stribute in limba ueraineands ~ Pane de vorbire neflexbile: adverbul, prepozitia, conjuncta, particula, intesectia Programa pentru disciplina ~ Limba si literatura ueraineanié maternit Evaluarea Nafionala pentru absotvenyiiclasei a VITI-a ‘Pagina 39 din $0Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educatiel nr. 42 102. 20 / privind aprobarea programelor pentru Evaluarca Nationalé pentru absolveniclasei a Vill-a gi pentru/probele scrise ale cxamenulut nafionel de bacalaurcat te anol scolar 2020 - 2021 4, Manifestarea unui comportament empatic cultural si intercultural Competente specifice ‘Confinuturi 1, Exprimarea unul punct de vedere ['« Care curd: clemente de cult slavnd i catara werancand {a de amumite tradi valort ale | ~~ “Limba maternd-oursa esenfalé pentnadezwoltarea personal pentru calturitnaionale sa ale unel alte Inbogitireabagajult cultural ctrl, deserise incre ctite + | Henttat personal; identtaenajonali; erste culls bngvistied ‘+ Valor estice si morale aces trae (binele, devel, most, ital 2. Argumentarea uaui punt de "lal, pattie i popor) TES In are ig | 7 Bl dso Noi cei lentifcae fa cultura propre 2 Siren cltars _ Valor clue crinene tn context curopean/nondial ‘Texte: Dolya, Men trynadésyaty mynalo, Taras Shevehenko ‘Baska ta sym, Petro Halak-Artemovskyy Vovk i Kit, Leonid Hibov ‘Mylo stalolekshe, Pork Pavsk, Pozbyrayyiyi story, Sethiykova foitka, Syniy olvets, Vasyl Sulchomlyns'kyy isenka vesryanoyi vody, Ushe vesnyane sontse prypitaye, Vshenky, Lito lrazneye mynulo, Lesya Ukrayinka, rym Blahodatna pora nastypaye... Hriye sonechtol, Zemle, maya vseplodyushchaya, Malyy Myron, Wvan Franko ‘Molyiva, Marla Ciubiea ‘SHKIL'NI USMISHKY Pave Hal’chenko Konyk-strybunets, Lebid, Skat Rak, Leonid Wvanevyeh Hlibov Krasne pysaanya, Wan Franko ‘Sestra, Marko Vovchok, ¥ ODESINA PRYVOZI, Humoresky Stepana Oliynyka diya ditey Zhenya i Sy’ko, Viktor Blyznets Tzolotoy y dorokoyt, Taras Shevchenko ‘Matentyy hrishayk, Mykhaylo Kotsyubynskyy Dialoh u preredi, Maria Clubica Rina mova, Nation Hrabovye) ‘Nadi Lesia Ucrainka Diva kaliory, D. Pavlycjko ‘va syny, Marko Voveiok Hretevaskilja nauta, Wan Franko ‘Move, Maaksym Rylskyj Daynia Vesna... Lesia Uckrainks Dobro zarobol, Iwan Franko NOTA: Programa de examen este realizati in conformitate cu prevederile programelor scolare {in vigoare pentru invitimdntul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea National Pentru absolventii clase a VIII-a evalueazi competentele si confinuturile din prezenta Programii, iar baremele de evaluare si de notare previd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corecta de rezolvare a cerinfelor. Programa pentr discipina ~ Limba i literatura ucraineand maternd Evaluarea Nationalé pentra absolventi clei a VitI-a Pagina 40 din 50Anexa nr. 1 la Ordinul Ministratui Educafiei nr. 3237-/0 Nafionala pentru absoivenfiiclasei a Vitl-a si pentru scolar 2020-2021 202/privind aprobarea programelor pentru Evaluarea le scrise ale examenul nafional de bacalaureat, in anul PROGRAMA pentru EVALUARE NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA MATEMATICA Bucuresti, 2021 Programa pentru disciplina ~ Matematied Evaluarea Nationali pentru absolveni clasei a VILI-aAAnera ne 11a Ordinal Ministrulut Educate nt 223¥/A[o) 26>fpivind sprobacea programelor petra Evaluarea ‘National pentru absolventii clasei a VIll-a i pentru ‘robele scrise ale examenului national de bacalaureat, in anul seolar 2020-2021 PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEL a Via MATEMATICA Prezenta programa este realizat& in conformitate cu prevederile Programei scolare pentru disciplina matematica, clasele a V-a—a VIlI-a, aprobati prin OMEN nr, 3393/28.02.2017 Subiectele de matematica pentru Evaluarea National pentru absolvenfii clasei a VilI-a evalueazi competentele si confinuturile din prezenta programa, iar baremele de evaluare gi de notare previd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corecti de rezolvare a cerinfelor. Matematica are statut de disciplini obligatorie in cadrul Evaludrii Nationale pentru absolvenii clasei a VII-a. COMPETENTELE GENERALE ALE DISCIPLINEI $I COMPETENTELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE $I CONTINUTURILE ASOCIATE Competentele generale (CG) si competentele specifice (CS) CGI. Identificarea unor date, mirimi si relayti matematice, in contextul in care acestea apar V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale in contexte variate V.CS1.2. Identificarea fracfiilor ordinare sau zecimale in contexte variate V.CS1.3. Identificarea notiunilor geometrice elementare gi a unitiilor de masurd in diferite contexte VLCS1.1. Identificarea unor nofiuni specifice mulfimilor gi relatici de divizibilitate in N VILCS1.2. Identificarea rapoartelor, proporfilor si a mérimilor direct sau invers proportionale VLCS1.3, Identificarea caracteristicilor numerelor intregi in contexte variate VILCS1.4, Recunoasterea fractiilor echivalente, a fractiilor ireductibile si a formelor de scriere a unui ‘numir rational VE-CS1S. Recunoasterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) in configuratii date VI.CS1.6. Recunoasterea unor elemente de geometric plan’ asociate nofiunii de triunghi VILCS1.1. Identificarea numerelor apartinand diferitelor submultimi ale lui R VILCS1.2. Identificarea unei situatii date rezotvabile prin ecuatii sau sisteme de ecuatii liniare VILCS1.3. Identificarea unor informafii din tabele, grafice si diagrame VILCS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare in configurafii geometrice date VILCS1 date VILCS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea in configuratii geometrice date VULCS1.7. Recunoasterea elementelor unui triunghi dreptunghic intr-o configuratie geometric& dati VIILCS1.1. Recunoasterea apartenenfei unui numis real la o multime VIILCS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice VIILCSI.3. Identificarea unor dependente functionale in diferite situatii date VUILCS1.4. Tdentificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora in configurafii spatiale date VIILCS1.5. Identificarea corpurilor geometrice si a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora CG2, Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse in diverse surse informationale Identificarea elementelor cercului si/sau poligoanelor regulate in configuratii geometrice aritmetice si proprietiile V.CS2.2, Bfectuarea de calcule cu fracti folosind proprietati ale operatiilor aritmetice » YV.CS2.3, Utiizarea instrumentelor geometrice pentru a misura sau pentru a construi vonfiguraji geometrice \ Programa pentru disciplina — Matematica / Evaluarea Najionala pentru absolvenpii claset a VII-a a Pagina 42 din 50Anexa nr. I la Ordinul Ministrului Educatiel nr; 2502.20) privind aprobarca programelor pentru Evaluarea National pentru absolveni clasei a VIlI-t si penis jrobeleserise ale examenului nfional de bacalaureat i anal ‘seolar 2020 - 2021 VLLCS2.1. Evidentierea in exemple a relatiilor de apartenengi, de incluziune, de egalitate si a titeriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10", 3 si 9 in N VILCS2.2. Prelucrarea cantitativa a unor date utilizdnd rapoarte gi propor{ii pentru organizarea de date VLCS2.3. Utilizarea operatiilor cu numere intregi pentru rezolvarea ecuatiilor 51 inecuatiilor VLCS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere rationale pentru rezolvarea ecuatiilor de tipul: x+a=b, xaxb, x:a=b (a#0), ax+b=c,unde a, b si c sunt numere rationale VI.CS2.5. Recunoasterea coliniarit&fii unor puncte, a faptului c& dou unghiuri sunt opuse la vart, adiacente, complementare sau suplementare si a paralelismului sau perpendicularitafii a dou’ drepte ‘VLCS2.6.Calcularea unor lungimi de segmente, masuri de unghiuri in contextul geometriei triunghiului VIICS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea si aproximarea numerelor reale VILCS2.2, Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea solufiilor unor ecuatii sau sisteme de ecuatii liniare ‘VULCS2.3. Prelucrarea unor date sub forma de tabele, grafice sau diagrame in vederea inregistriri reprezentirii si prezentirii acestora VILCS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizénd definifii si proprietifi ale acestora, in configurafii geometrice date VILCS2.5. Descrierea proprietafilor poligoanelor regulate inscrise intr-un cere VULCS2.6. Stabilirea relatiei de asemanare intre triunghiwri ‘VULCS2.7. Aplicarea relatiilor metrice fntr-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia ‘VII.CS2.1. Efectuarea unor operafii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu multimi definite printr-o proprietate a elementelor ei ‘VULLCS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere VIILCS2.3, Descrierea unei dependente functionale intr-o situafie dati, folosind diagrame, tabele sau formule VIILCS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configurafii spatiale date ‘VIILCS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate in vederea calcularii unor elemente ale acestora CG3. Utilizarea conceptelor si a algoritmilor specifici in diverse contexte matematice V.CS3.1, Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operafiilor cu numere naturale si pentru ‘ibilitate V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operafiilor cu fracfii ordinare sau zecimale V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a arilor (patrat, dreptunghi) si a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) si exprimarea acestora fn unitiji de masura corespunzitoare VILCS3.1, Utilizarea unor modalititi adecvate de reprezentare a muljimilor si de determinare a c.m.m.4d.c. gi a ¢.m.m.m.c. VLCS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor in care intervin rapoarte, proporfii si mérimi direct/invers proportionale ‘VLCS3.3. Aplicarea regulilor de calcul si folosirea parantezelor in efectuarea operatiilor cu numere intregi ‘VL.CS3.4. Utilizarea proprietitilor operafiilor pentru compararea si efectuarea calculelor cu numere rationale VLCS3.5. Utilizarea unor proprietafi referitoare la distante, drepte, unghiuri, cere pentru realizarea ‘unor constructii geometrice VLCS3.6. Utilizarea criteriilor de congruenfa si a proprietiilor unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurafii zeometrice aes ‘VILCS3.1. Utilizarea unor algoritmi si a proprietitilor operafilor in efectuarea unotcalcule cu numere reale \ Programa pentru disciplina — Matematicd Evaluarea Nationala pentru absolventi clasei a VILI-a Pagina 43 din SO