gramatica elciuci(e| cree oe ait analy pened gramatica Re carers Piel ei ee) ele Taare] fei eee ee Paes at Clerc} ed pene limbii maghiare contemporaneCuprins Gramatica limbii maghiare contemporane fost elaborat de colectivul de autori al Linghea SRL si Lingea s..o. eSABUbIIeat de Edith PAgHeS; fitnisoara, 2015, Editia 1 Alfabetul si pronuntia 1.1 Regullle de baz pentru pronuntia vocalelor 1.2 Pronuntia consoanelor, 13 Armonia vocal... 14 Reguilleconsoanelor Nibliografie Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romani ji maghiare contemporane lei thes DIS emp 2 Particularitatile limbii ISBN 978-606-8491-74-5 111 Ordinea sufixelor adéugate 3 Substantivul 4.1 Genul substantivelor 4.2 Plutalul substantivelor 4.4 Dual vet ees 44 Schim bari in rédacinile substantivelor 8 Cazurile 40 Exemple de utilizare a unar cazuri gramaticale 4 Adjectivul 41 Gradele de comperatie 42 Compararea 5 Articolul ‘n.1 Aiticolul hotarét- 2" sau .22" ‘52 Aaticolul nehotarat- egy" ‘i 6 Amticolul zero) 6 Pronumele ul Pronumele personal vo 2 Pronumele personal cate exprima posesia 4 Pronumele reflexiv A Pronumele reflexiv cu valoare reciproca 5 Pronumele demonstrativ - (4 Pronumele interogativ 67 Pronumele relativ 8 Pronumele nenoarét 811511.141'36 ‘Toate drepturile sunt r Niciun fragment al acestel publicatii nu poate f reprocius, copiat sau transmis fara 119 Pronumele generale acordul scris al editurit, 1110 Exprimarea poiiticoass. 7 Numeralul Printed in the €U. Numeralul carcinal Numeralul ordinal 10 10 W 12 4 20 20 22 22 +22 23 2 24 232 36 36 v7 37 35 » 39 139 9 33 + BB 54 54 55 57 58ie y gcuprins 73 Numeralul adverbiet :RO RespRétfraeyteu.oameni.si.cacti 25 26 Exprimar 8 Verbul 8.1 Infinitiv 82 Conjugarea verbelor 83 Conjugates nedererminatd 8.4 Conjugarea determinata 85 Conjugirile nedeterminata si deterrinata 86 Conjugarea verbulul af. 87 Perechile verbale 88 Formereanegatii. 89 Timpusile verbale 8.10 Modul conditional 811 Prefixele verbale 8.12 Vetele auxiliare 813 Veriante de radicali verbali 814 Sructuri verbale ...... 9 Sufixele adverbiale $i postpozitia 94 Sufxele 9.2 Postpozitia . 10 Adverbul 10.1 Tipuri de adverb 10.2 Formarea adverbelor sooo sees 10.3 Comparatia advertselar 11 Conjunctia 11.4 Conjunctiie subordonatoare 11.2 Conjunetie sutsuidonatoare cele mal ecvente: 113 Conjunctill coordonatoare 114 Conjunctile coordenataare cele mai frecvente - 12 Particulele propozitionale 121 Interjectia 122 Particulele propoaitionale interactive 123 Modalizatort. 124 Particulele onomatopeice impului 100. 100 2101 101 102 13 Formarea cuvintelor in limba maghiara 103 4.1 Formarea cuvintelor prin sutixare 7" 103 4.2 Formarea cuvintelor prin contopire ....... coe nt) 14 Ordinea cuvintelor $i formarea propozitiilor v4 15 Ortografia si punctuasia 151 Scrievea cu majuscule 152 Punctul 15.3 Virgula Dov’ puncte. Cratima .gondolatjel” |'s6 Cratima snagykotbjel" z 7 Ghilimelele. #8 Semnul intrebari gi seminul exclamérit 15.9 Liniuga de unire 18.10 Soatiul coe “11 Paranteza . 16 Dialectele limbii maghiare vy) Regiunea transdundreana de vest. th.c Regiunea transdungreand centials side sud 16.5 Regiunea din sudul Marii ampli a Ungariel,. lind Regiunea Paloc lis, Regiunea din zona rdurior Tsai Cig. Hing Regiunea de nord-est Inf Regiunea MeZ6889 o.oo sss a Init Regiunea secuiasca..... (09 Regiunea Mokdove'istorice 17 Lista verbelor neregulate 18 Abrevierile 1B Index 138Alfabetu! si pronuntia Alfabetul si pronuntia Inte foarte important s8 distingeti vocalele scurte a, e,i, 0,8, u, d de vocalele lungi a € 1, 6,4, 6,4. LUneort un cuvant poate avea cu totul alt sens edn este seris cx vocal seurtit decit cna este seis vocal lang ul — So - wi] kar bat kar pagubs iT rag suf rq) a mestera a Tey or “Ta sparge v_hej_——— ver abate Tidupiave] — | fiks), 2 : craic pete adeschide zug —___ [col ungher are haj [par — 1.1 Regulile de baza pentru pronuntia vocalelor patak | para —_ ‘ nel in limba maghiara, vocalele i gi w se pronunta la fel ca in romand, iar é sid sunt eee vocale cu pronun;ie lunga. fl Sus, in) SUS ase teme, jumatat Vocalele a, 1,0, 6 se pronunta altfel, sap robinet, a avi cap Teentacul seriere _pronunt> cae rae sa ere {a] se pronunt ca un 0, dar cu gura deschisi ca pentua sa= see. ae = a fa] se pronunja aseménater cu adin ima romana eget ise e {else pronuny3 cu gure mal descr decat peru e din roman at = mes é fe] se pronunts ei, ca un ecu gura mai deschisa 1.41 Asimilarea consonanticé Daca in vorbire se intalnesc doua consoane alaturate, acest fapt va afecta sonoritatea acestora. Acest fentonten se numeste asimilare partial, deoarece suitul se modifi doar din punctul de sedore al sonoritaii. Consoanele sonore, surde si consoansele poreche (Consoane sonore care au un corespondent surd) sunt prezentate mai jos: Majoritatea consoanelor formeaz’ perechi — acestea se numesc consoane pereche: sonore bed. gy. 0.12, 25.0, des sutde Pith 825,08 Spre deosebire de acestea, consoanele nepereche nu cunose opoxitia sonor-surd. consoane sonore myningdbikr consoane surde h + Daca se intalnesc doua consoane dintre care prima este sonora, iat cea de-a doua surda, grima consoana va prelua calitatile celei de-a doua. [ Atemet Aceastt asimilare mu se reflecta in scrs, MW foghréen~fokbiéen ipastd de dint) kanywtar— koh (bibfiotecd) dlztat—dsztat fa urea) ashisa—riskaia forez) zsebkendb~ zsephend (basta) + Daca dintre doua consoane vecine cea de-a doua este sonora, se va pronunta si prima tot ca 0 consoana sonora | Acontie! Accasta asimilare nu se reflecta in seris. ‘falta —foldet (ain pata szhekben - sairegben fn cuor) bokos — bags (aimpinge Sepadrnaivészet ~ kibadmovészet (artd pls + Un tip diferit de asimilare este fenomenul in care sunetul naflat inaintea consoanelor b sau p se pronunta m, Atentie! Spre deoscbive de limba romand, acest tip de asinilaree nu se reflects in MW kulomieg ~ Kosomoseg (biferena) inpiad—seimpadscend) Cand unui cuvant terminat intr-o consoans ise adauga sufixele -wa/-vé sau vall-vel are loc asimilarea consoanei v din sufix de catre consoana final lin radacina si apare astfel o consoand lungs, Melnik-+ -vé=ehokke andr vd = tandr vindg-+ vol = vidggal vie +-vel= vied + Atunci cand aceste sufixe se adauga unor cuvinte terminateintr-un grup de Iitere (gy. ny, ty, sz, 25, ¢s, ly, dz), se va dubla doar prima litera Mialics + -vol= aldcesol feny +e arony-+d fénnyel cranny mesa + ves missz6 + Daca un cuvant se termina in h, consoana se va dubla doar in cazul in care aceasta se pronanta, Daca aceasta consoana se afla la sfarsitul cuvantului sinu se pronunsa, nu se va dubla, iar sufixele -va/-vé sau -vall-vel nu isi modified forma, M Allah +-val = Allahhal Sah-+-vd= sah juh + vel jut val dirt v= dvd + Atunci cand un cuvant se termind in grupul de litere eh sau in litera x, sufixele -v8/-vé si -val/-vel se transforma in h si sz. M almanach-+ -val = almanachhai teflon + -vel= ralenszet borat vd pee + Asimilarea ate loc si atunci cand -j, marca modului imperat v, se leaga de cuvinte terminate ins, -sz,-z,-3t, “sat. | stentic? acest tip de asimitare se reflecta iin seriere, Mkeressem!+ Consoana z din pronumele demonstrative ez si az se transforma intotdea- tuna in consoana cu care incepe sufixul respectiv. [sete noc ve ete tn sro, Mez+-vel =ezze! cv aceasta) az + ~ bdl= abbelfain acela) ez +-hez = ehher jacestuia) az +-nak= annak(aceluia) ilarea totala are loc doar in pronuntis Datei ita cat caveat 3 onyjafornya~ faa) Anya Cody — oat) ‘nagyjon hagayon—fhackon) szoljon (jon [se ton) » 1.4.2 Imbincrea consoanelor in cazul imbinarii consoanelor vecine, acestea se acorda nu doar din punctul de vedere al sonortatii, ci si in cea ce priveste locul si modul de formare. Prin acest fenomen, in vorbire, din doua consoane se formeaza a treia consoana, [tai ct nomen nase veflect in ser, Meh 5-sabedig sooo shore] gy +32~nagyszeid ~ naceerd [notte] » 1.43 Scurtarea consoanelor Atunci cand unui cuvant terminat intr-o consoand lunga i se adauga un sufix care incepe cu o consoand identicd cu consoana lunga, se va scrie doar litera respectiva de dou’ ori. More+ al orrat (as nas) tol+ al = total ir stow) ‘okosabie + -b61 = akasabbo! (din mai ngelept/mal infeleopra) fett + 161 = lett (de fa un letonvo fetond) Db 1.44 Consoanele,j" si,ly” in limba maghiara ise scrie j sau ly. Se pronunta ca i, Aceasta pronuntie s-a rdspandit la inceputul sec. al XIX-lea Alfabetul si pronuntia Consonna ly apare la inceputul unui cuviint doar in cuvéraul lyuk (gaur toate celelaltecazuri, a inceput se serie} Intructt me exist 0 reguld care si indice ‘azure in care trebuie sris ly, cwvintle scriseastfltrebuic memaorate. Exeraplete de mai jos v8 pi f de foles. Cavintele monositabice se termind de obicet in consoana j, de ex. Mh ghinion, rau y noapte 0) specie ty ap mn feat guia / ‘apte a) unt “at [Aen aa ance except de a ree Moly mugurol heby toc yer asemenea imely cre indy adane ny, mien care may mal oly ayaa asernenee sly ‘greutate in cuvintele bisilabice sau plurisilabice, sufixul-aj/se scrie cu}. Miocaj 18s, chicot sobap zgomot veolent pamant 124 dig Ungaria 2g0m01, lam i rae ep are prices Mgaly creangs bivaly vol guzsaly furcs (de tors) ancy ula padmaty mal erodat de aps (athaism) Tavaly anul tecut ‘engely ad‘bole koresoiya palya gerebye gombotyag baiven mosolyog hempota Ds ae Le Ld te dinihate in -lya, -lye, -lyag, -lyeg, -lyog, carti patine sing orebl soul simbru postal a zambi a se rostogoll be pi et crt ot Mboia bua esaia hea helehujo hopja nj sajon s26)a tua jog Nalog ‘geamanduta lasciv eal pregatit in samovar soim interject de ferciie lance raza austura soa carat (sunet facut de pasar) aface gomot re exprima voia buna, strigat In cuvintele simple, inaintea consoanei t si dupa consoana r se scrie de obicei doar j. De ex: boy felt oye ret salt sor tered vans ‘Consoana ly se scrie in cuvintele cu urmatoarele terminatil -oly, -dly, -uly, Makadaly koraly oxztdly seabily viel 2ulta latreaba aascunde caycaval celuls ase (span cloard boriers rege class regula ie pikisly woagely injely wrkly ey sty komaly pata hoy bogey posauly Alfabetul si pronuntia fulg spin ajutor and aprobare balcon serio peticol serio pistol ayipa ‘aun, sueche fasole [ Atentiet Exist edteva except de la regula popaga) ve) lachew carclumé malaezian a trebui papagal ras zgomot ite cuvinte des intalnite in care apare corsoana ly, de aceast3 data in interiorul cuvantului: SM bckis Joi ergivos fol eh volyva jomboyd evs hejes hiya a Fesely rolok dye petecselyern pulyka elypit illed vtlyes ccatuge mandiie strungar tina alba patnunjel cured matase asics a cabor cordial