Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Barron 2022 PDF 2

    Uploaded by

    Daniela Rotaru
    7 views30 pages

    Original Title

    Barron 2022 pdf 2 (2)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views30 pages

    Barron 2022 PDF 2

    Uploaded by

    Daniela Rotaru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 30
    Bazele chimice ale anatomiei si fiziolog INTREBARI RECAPITULATIVE SECTIUNEA A Completares Addugafi euvéintul san cnvintele corecte care completeaza fiecare dintry urmatoarele afirmatil. 1. Substanjele chimice prezente in organismele vii se numese 2, Toatt materia din univers este aleatuitd din una sau mai multe 3. Na este prescurtarea pentra _ 4. Atomii sunt alcdtuiti din neutroni neutti, electroni incdreali negativ gi particule incareate pozitiv, numite 5. Numirul de protoni dintr-un atom este denumit 6. Atomii sunt cel mai stabili cénd stratul lor exten are 2 electroni sau__ 7.0 reactie prin care unul dintre participanti primeste electroni se numeste 8.Un ion este un atom care a primit sau a pierdut unul sau mai multi electroni gi a dobandit 9. Aranjamente specifice ale atomilor proveniti din diverse elemente alcatuiesc 0 10. Glucoza este compusd din atomi de oxigen, hidrogen si 11. Suma maselor atomice ale atomilor unei molecule se numeste 12. Cand electronii unui atom sunt transferafi cdtré alt atom se formeazA doi ioni, iar cand acestia se atrag reciproc, rezulté o legatura I 13. Metanul este un exemplu de comps format prin ; 14, Carbonul intra in nenumarate combinafii chimice deoarece stratul sau electronic periferic are electroni. 15. Un exemplu de compus ce confine o legatura ionic este sarea de bucatrie, sau 16. Cand este pus in ap, un acid elibereaz’ . 17. Hidroxidul de sodiu si hidroxidul de potasiu sunt exemple de substanje numite 18. Glucidele servesc organismului uman ca material structural si Scanned with CamScanner le medicina 36. Anatomie $1 fiziologle uman8 pentru admitere la facultajile de int compuse din trei tipuri diferite de atomi: g Carbon 19. Toate moleculele glucidice su oxigen $i ; 20. Cele mai simple glucide sunt compuse intro singur unitate molecular nung 21.Glucidele aledtuite din dowd unitati moleculare unite prin legituri covalente sg numesc . ple de glucide complexe numite 22, Amidonul, glicogenul si celuloza sunt exer) 23. Trei exemple de monozaharide sunt fructoza, galactoza si 24, Lactoza este principala glucida din 7 5, Celuloza este 0 glucida care nu poate fi degradati in organism si in consecing ese arjin unei clase de compusi organici numigi folosita pentru 26. Acizii grasi, steroizii si cerurile ap: doud sau trei molecule de acid gras 27, Elementele esentiale ale unei grasimi sunt una, legate de o molecula de grasi cu legituri duble se numese : an in care se depoziteaza grisimile sub forma de pic&turi se numeste 28. Aci 29. Tesutul um: 30. Reacfia prin care acizii grasi se leagi de moleculele de glicerol, are ca rezultat si eliminarea de 31. Fiecare acid gras confine o grupare de acid organic si un lanf de carbon cu asociati. 32. in timpul digestiei, grasimile sunt degradate pan’ la acizi grasi si glicerol de catre enzima numité 33. Cele patru elemente componente ale tuturor aminoacizilor sunt carbon, hidrogen, oxigen gi 34, Numarul diferifilor aminoacizi care alcatuiesc aproape toate proteinele din orga- nism este . 35. Cand aminoacizii se unesc pentru a forma o proteina, legitura dintre ei se numeste 36, Proteinele sunt folosite pentru constructia unor parti celulare si pentru sinteza uno catalizatori chimici numiti Scanned with CamScanner Bazele chimice ale anatomiei si fiziologiei 37 37. Fiecare moleculti de aminoacid are o grupare amino si un rest de acid organic re- prezentat prin _ . 38. Legarea aminoacizilor intre ei pentru a forma o peptid’ presupune si eliminarea unei molecule de api, proces ce se numeste 39. Elementele de susfinere gi consolidare ale organismului, aledtuite in mare parte din proteine, sunt oascle, tendoanele, ligamentele gi 40. Doi hormoni alcdtuifi exclusiv din proteine sunt hormonul de crestere $i 41. Cand proteinele sunt utilizate ca sursa de energie, transformarea intr-un compus energetic are loc in 42. Structurile ce compun acizii nucleici se numesc 43. Materialul din care sunt alc&tuite genele este 44, Baza azotat uracil se giseste doar in acidul 45. Bazele azotate adenina si guanina apartin unei clase moleculare numite 46. in dublul helix de ADN, adenina si timina stau in opozifie una fafa de cealaltd iar celelalte dou’ baze care stau in opozitie sunt 47, Forma de dublu helix a ADN-ului se aseamana cu 0 in spirala. 48. Fiecare celula uman§, cu exceptia celulelor sanguine gi a celor reproductive, confi- ne un set de cromozomi. 49. Dupa replicarea ADN, 0 catend veche se uneste cu una nou in procesul numit 50. Scheletul moleculei de ADN este alcdtuit din grupari fosfat si molecule de glucida numit SECTIUNEA B — fntrebiiri cu rispuns ta alegere: incercuifi litera din dreptul varian- tei corecte din urmatoarele afirmayii: ; 1. Toati materia din univers este alcdtuita din unul sau mai multe componente funda- mentale cunoscute ca $i A. compusi B. molecule C. ion D. elemente Scanned with CamScanner 38 Anatomie 51 fziolonle umans Pee 2. Compusii ort ‘A, sunt alc B, sc gasese i C. sunt degradati D. reacfioneazi nu anici a tuiti numai din ion! toate viefuitoarele in acizi si baze mai cu compust .scrie un atom? mmitoarele afirmatii de om! / 3) ar een fi degradat mai departe PAF 2) pierde proprictitile clementare oe leatuit din protoni incdircati negativ si electroni incArcati pozitiy . catuit din protoni si clectroni mului C. are nucleul al D. neutronii se invart in jurul nucleului ator jntr-o reacfie de oxido-reducere 4. ‘A. se formeazi o legatura dublé Bum acid este degradat in ioni de hidrogen $1 ioni hidroxil C. are loc o primire sau o pierdere de electron D_ monozaharidele reactioneaza cu dizaharidele 5, Masa moleculara este onenti ‘A, suma maselor atomice ale atomilor comp B. suma maselor protonilor si electronilor C. acelasi numa ca si numirul de masé D. suma maselor legaturilor pe care le formeazai 6. CAnd electronii unui atom sunt cedati altui atom se formeaza o legatura A. covalenti B, moleculara C. de hidrogen D. ionica 7. Atomii de carbon intra in num ai leroase | i i i bie legaturi cu alti atomi deoarece atomul de 4 nu are decét un singur electron lipsi in stratul extern . are patru electroni in stratul extern iG A inti . = degradeazi cu usurinta cand formeaza un acid . formeaza cu usurinfa legaturi ionice 8. Cand o bazi este pusi in apa ae ets stage atomii de oxigen din moleculele de apa i heres numerosi atomi de hidrogen " + atrage atomii de hidrogen dit : ee gen din moleculele de apa si las in urma o acumul - reactioneazi numai cu acizii slabi Scanned with CamScanner 10, 12. 13, 14, 15, 16. Bazele chimice ale anatomiei $i fiziologiei Compusii organici aleituiti exclusiv din carbon, hidrogen si oxigen sunt A. proteinele gi grasimile nucleici zii nucleici gi grisimile D. glucidele gi grisimile Urmatoarele sunt monozaharide, cu excepfia A. finctozei B. zaharozei C. galactozei D. gluco, - Glicogenul si amidonul se aseamana deoarece A. ambele sunt alcdtuite din unitati glucidice B. ambele sunt folosite ca materiale structurale in celula C. ambele sunt monozaharide D. ambele contin azot Polizaharida folosita ca fibre alimentare in corpul uman este A. glicogenul B. lactoza C. celuloza D. glucoza Amidonul este compus din mii de unititi de A. lactozi B. glicogen C. fructoza D. glucozi Glicogenul se gaseste in cantitate mare in A. maduva spinarii B. encefal C. ficat D. splina Cele dou’ componente majore ale grisimilor sunt A. glucoza si aminoacizii : B. glicerolul si acizii grasi C. azotul si sulful 3 7 D. aminoacizii si acizii organici Grasimile sunt stocate sub forma de picaturi clare in celulele tesutului A. conjunctiv B. nervos Cvepitelial D. adipos Scanned with CamScanner 40 Anatomie $i fiziologie umana pews. acizi in structura unei proteine se numeste 17, Legatura dintre amin ‘A. Icgitura ionicd B, legaturd peptidicd C. legdturd de hidrogen D. legatura amino aracterizeazi proteinele, cw excepria 18, Urmatoarele afirm: "A. sunt folosite cacnzime = ; B. sunt alcatuite din aminoacizi legatt impreuna C. se wesc in tendoane, ligamente $i cartilaj sunt compuse exclusiv din carbon, az0t $1 OXIBe? 19, Informafia care dicteaz& secventa de aminoacizi in proteine se afla in A, lizozomii celulei B.reticulul endoplasmatic C. membranele celulare si proteinele lor D. nucleul celulei 20, Unmatoarele substanfe sunt aminoacizi, cu excepfia ‘A. valinei B. acidului glutamic C. tirozinei D. guaninei 21, ARN-ul diferd de ADN, deoarece ARN-ul confine A. adenina, dar nu citozina B. citozina, dar nu adenin’ C. adenin’, dar nu uracil D. uracil, dar nu timin& 22. Partea glucidicd a unei molecule de ADN este alcatuit4 din A. ribozi B. galactozi C. dezoxiriboza D. celulozé 23. ARN-ul poate fi gasit A. in nucleul gi citoplasma celulei B, doar in nucleul celular C. doar in reticulul citoplasmatic D. in lizozomi 24. fn timpul procesului de replicare a ADN-ului A. se reunesc doua catene vechi B. dowd catene noi de ADN formeazai un dublu helix S. 2 eae aot siuna veche se unese pentru a forma un nou dublu helix . ine se dizolva si rman doar noile catene Scanned with CamScanner Bazele chimice ale anatomiei si fziologiei 41 A. pozifia moteculclor de fosfat B, existen{a moleculelor de riboz’ C. secvenja bazelor azotate D. modul in care moleculele de dezoxiriboz’ se leaga de gruparile fosfat SECTIUNEA C ~ Adevirat/Fals: La urmatoarele emunjuri marcati cu litera ,,A" afir- mayia daca este adevaratd, Dacé este falsa, schimbati cuvéntul subliniat pentru a o face corecté 1. Clorura de sodiu este un exemplu de atom. 2. Atomii reactioneaza unul cu celalalt pentru a-si completa stratul extern cu protoni. 3. Cand atomii primese sau pierd un electron, primese o sarcina si devin izotopi. 4. Masa moleculara a unui compus se exprima in unititi numite angstromi. 5. Cand se imparte o singura pereche de electroni intr-o legitura covalent, legdtura este simpli, 6. Unacid este un compus chimic care elibereazi hidroxil cdnd este pus in apa. 7. Majoritatea compusilor chimici care intrd in structura organismelor vii sunt cunos- cufi ca si compusi organici. 8. Cea mai important monozaharida in fiziologia umana este zaharoza. 9. Moleculele cu aceeasi formula moleculara, dar aranjament diferit al atomilor se numesc izotopi. 10. Amidonul este alcatuit din mii de molecule de fructoza. 11. Cateva specii de animale pot desface legaturile covalente din moleculele de celuloz’. 12. Principala glucida din lapte este dizaharida numiti galactoz. 13. Grisimile, cerurile, fosfolipidele si steroizii alcatuiesc grupul de compusi organici numifi lipide. 14, O moleculd de acid gras confine o grupare organic& bazic& $i mai multi atomi de carbon cu atomii de hidrogen asociafi. 15. Procesul prin care se elimina apa in urma unirii a dou molecule, se numeste deshidratare. 16. Grasimile saturate au mai mulfi atomi de hidrogen decat grasimile nesaturate. 17. Cateva exemple de acizi grasi sunt alanina, triptofanul si histidina. 18. O proteind mica se numeste in general glicozid. Scanned with CamScanner 42. hnatomie $i fzologie umand pent admitere (8 [ee . proteinele formeazit catalizator piologici numiti enzime. i din proteine, sunt hormonul de crestere gj Bi adcenaing al 19. Hormonii umani, alcatuifi cul glucidica, gruparea amino si cate Va bare 20. 21. Tofi acizii nucleici contin 0 mol azotate. 22. in ADN, baza azotati complementara citozinei este adenina. 23, Bazele citozin’, timind si uracil sunt molecule purinice. ‘ADN-alui in clulele umane se realizeazA printr-un proces conserva, 24, Replicarea Sursa energeticd a organismului este ADN-ul, 25. ord inainte sa isi m&soare glicemia. La mj, Sura SECTIUNEA D - Studiu de caz poate consumul unei mese constand in am don, Maria ‘a mncat o farfurie cu orez cu 0 valoarea glicemiei a fost ridicata. Cum '¢ Mariei cresterea glicemiei dup ce amidonul a fost digerat si absorb orbit? si-i provoack Scanned with CamScanner Bazele chimice ale anatomiei si fiziologiei —— RASPUNSURI |] SECTIUNEA A - Completare 1. compusi organici 2. elemente chimice 3. sodiu 4, protoni 5, numir atomic 6. optelectroni 7. reactie de reducere 8. sarcina electricd 9. molecula carbon 11. mas’ molecular . ionica . legtituri covalente . patru . clorura de sodiu . joni de hidrogen baze . energetic . hidrogen |. monozaharid . dizaharide . polizaharide . glucoza . lapte . fibre alimentare 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34, 35. 36. 37. 38. 39. 40. al. 4 4 8 44. 45. 46. 47. 48. 49. 5 Bs s lipide glicerol nesaturati {esut adipos apa atomi de hidrogen lipaza azot 20 peptidica enzime ~COOH deshidratare cartilajul insulina ficat nucleotide acidul dezoxiribonucleic (ADN) ribonucleic (ARN) purine guanina gi citozina scara 46 replicare semiconservativa dezoxiriboza SECTIUNEA B - fntrebari cu raspuns la alegere 1D 6.D 2B 7B 3. A 8.C 4-C 9.D 5. A 10.B 1A 12.C 13.D 14.C 15.B 16.D 21.D 17.B 22.C 18.D 23, A 19.D 24.C 20.D 252:C Scanned with CamScanner a3 si fiiologie umand pent 17. aminoacizi 44 Anatomie ‘SECTIUNEA c-Adevirat/Fals / fecula 9. izomer! n z eee a lO BCE 18. peptid 3. ini 11, microorganisme A 4, daltoni 12, lactoz’ porinsiltnd 3A 13. A 21. fosfat 6. joni de hidrogen 14. acid 22. guanina ZA 15.4 23. pide 8. glucoza 16.8 Pelee : 25. ATP-ul tiv iu de caz is din unitafi monozaharidice SECTIUNEA D - Studi Glicemia Mariei a crescu' glucoza, eliberate in timpul 1 deoarece amidonul este compu I digestiei si absorbite. aa Scanned with CamScanner Celulele si fiziologia celulara CE VEJI iNVATA Acest capitol trateaza celula si fiziologia acesteia. Parcurgdnd acest capitol, veti inva si: a + identificati organitele celulare, componentele citoscheletului si prelungirile celulare; + caracterizaji membrana plasmatica; i + deosebifi tipurile de miscari moleculare prin membranele plasmatice; + faceti diferenta intre efectele pe care solutiile izotonice, hipotonice si hipertonice Ie au asupra celulei; + identificaji caracteristicile enzimelor gi ale reactiilor enzimatice; identificafi rolurile ATP-ului; identificayi fazele ciclului celular si ale mitozei; deosebiti tipurile de ARN; caracterizati sinteza proteicd — transcriptia si translatia; rezumafi reglarea sintezei proteice; aplicafi cunostinfele dobandite intr-un studiu de caz, | CUTS RT CUT Structuri celulare si migc&ri moleculare Celulele si energia Mitoza si reproducerea celular’ Sinteza proteicd intrebati recapitulative Scanned with CamScanner admitere ™ pentru ‘ suman est alcatuit eased Acest jsmelor Vi corp" incipiu Je pazi al biologici. Se poate , este un - in jurul piologiei celulare (Figura 3.4) raitenal InJUT care orzanismelor vi iy y criteriu impo ai tele procariote sunt lipsite de nucley jote, Cel cetulele procariote Mu au comygn* ele cucariote care au organ sebire de celul : itoz’, insi celulele eucariote dg fash leu. Julare interne numite organ 7 a ic fl tecelulare Sainte nu se divid PP prose cree id pacteriile, jar dintre eu tele, animalele $i oamen M, nen! Toplasma este 0 SUBSTAN cu cong mai mare component celyja, ce separa celula de mediy au dows comps ina celulard). Ci i Ba contine cel exterioara, extern. protein’ globulars strat iii ne 2 embranei plasmatice care delimiteazi celula. Modelul mozaiculu fluid al m re plutese proteine FIGURA 3.1 ‘Membrana este alcituitd din dou straturi fosfolipidice in cat slobulare. MEMBRANA PLASMATICA felimi- (cunoscuti si sub denumirea de membrana celular) 4 ales fosfolipide bulare in- Membrana plasmati teazi celulele, Este alcatuiti in principal din proteine si lipide, ma Upeee sunt agezate {in doua straturi (structura bistratificatd). Proteinele glo! 2 be em oe ae par sa pluteasca printre lipide. Putem spune astfel despre cl are o structur’ de mozaic fluid (Fi inele din structs membrane indeplinese numeroase functi Ce Scanned with CamScanner Celulele si fizilogia celulard ALCATUIRE Fosfolipidele din membrana plasmatica au un capit polarizat ce conjine fosfor si unul nepolarizat alcituit din lanquri de acizi grasi, Capatul polarizat este atras de apa i deci, este hidrofil (,4i place apa”), in timp ce capitul nepolarizat interactioneazii cu alte sub- stanfe, de asemenea nepolarizate, respingind moleculele de apa. Acest al doilea capat este, astfel, hidrofob (,,se teme de apa"), Datoritd acestor proprietiji ale fosfolipidelor, membrana plasmaticd are o structurd de ,,sandwich”, in care capetele polarizate intra in contact cu apa din exteriorul si inte- riorul celulei, iar capetele nepolarizate se afla fafa in fafa in portiunea intern’ a mem- branei. Aceasta proprietate a fosfolipidelor ii permite membranei plasmatice si-si ma- reasca suprafata atunci cdnd veziculele aparatului Golgi fuzioneazi cu ca. Unele dintre moleculele stratului lipidic situat spre exterior au atasate molecule de glucide; acestea se numesc glicolipide. Membrana plasmatici mai confine si cantitéfi mari dintr-un lipid numit colesterol, Colesterolul stabilizeaza lipidele din membran’, reducdndu-i acesteia fluiditatea. Proteinele din membrana plasmatica sunt atat transmembranare, cét si periferice. Proteinele transmembranare ocupa intreaga grosime a membranei, proemina pe al bele fete ale acesteia si servesc drept canale pentru transportul membranar. Ele pot servi, de asemenea, si ca transportori ai moleculelor organice. Moleculele de glucide se aso- ciaza de obicei cu proteinele situate inspre mediul extern al celulei; acestea se numesc glicoproteine. Glicolipidele si glicoproteinele din exteriorul celulelor le permit acestora sd se recunoasca una pe cealaltd, servind ca si receptori pentru moleculele semnalizatoa- re, precum hormonii. Proteinele periferice se atageaz% pe suprafaja membranei. Multe dintre acestea actioneaz ca si enzime, iar altele au rol in remodelarea celulara in timpul diviziunii si contractiilor celulare. MISCARILE MOLECULARE Membrana plasmatica este semipermeabil’, deoarece moleculele mici (O,, CO, si apa) si lipidele pot aluneca printre moleculele fosfolipidice, in timp ce moleculele mari nu pot trece cu usurin{a inspre sau dinspre celuld. Pentru ca citoplasma si comunice cu mediul extern, substanfele trebuie s& treaca prin membrana plasmatica. Stint céteva modalitii prin care aceste treceri se pot realiza. Una din aceste modalitii se numeste difuziune (Tabelul 3.1). Difuziunea reprezint migcarea moleculelor dintr-o zoni cu 0 concentrajie mare intr-una cu concentratie mica, diferenfa numit’ gradient de concentrafie. Aceasti miscare apare deoarece molecu- Iele se affa intr-o continua coliziune una cu cealalta si tind s se deplaseze din zonele unde sunt foarte concentrate, inspre cele in care concentrafia lor e mai sc&zut& (conform gradientului de concentrafie). in pliman, moleculele de oxigen trec prin difuziune din alveolele pulmonare in globulele rosii. Un tip de difuziune este osmoza. Osmoza reprezint& difuwziunea moleculelor de apa printr-o membranii semipermeabila dintr-o regiune cu 0 concentrafie mic& a substantei dizolvate (solvit) intr-una cu o concentrafie mare. Membrana semipermeabil& permite doar trecerea anumitor molecule (cum ar fi moleculele de ap’). Un solvit este o substanti chimica dizolvata in lichid (solventul). Un exemplu de solvit este clorura de sodiu. a7 Scanned with CamScanner tru admitere fa facultajile ce Mn” ise ALE MISCARI MOLECULARE 48 Anatomie $i fiziologie umana pen E MECAI on CELULARA TABELUL3.1 CELE PRIN MEMBRANA Exemplu Mecanismul Coracteristich oe E lunea oxi "9 moleculefor din 207€ ifuzi igenului aeone mini incapilare "Pl Difuziune cu concentratie mare in zone cu concentrate micé Reabsorbtia apei la nivelay—~ jiunea apel c ia ie a Difuziune facilitats —_Difuziune cu gjutorul unei protel- Difuziunea glucozei in heman Trecerea moleculelor din zone Reabsorbtia sarurilor fa niy micd in zone cu —_tubilor renali /eluy Transport activ cu concentratie concentratie mare cu ajutorul roteine transportoare $i 2 unei p cenergiel furnizate de ATP afembrana inglobeavd substante _Ingestia bacterillor de aaa invezicule leucocite Endocitoz’ ile atrage tn celuld prit delimitate de membrand Exocitoz’ Oveziculé ‘citoplasmatica delimi- Eliberarea neurotransmitatori, cubde membrané fuzioneaz’ cu de cate celulele nervoase = membrana celulard si 75i eliberea- 23 confinutul in afara celulei imaginafi-vai ce se intémpla cénd celulele umane sunt intro. 5% sare. Concentrafia normal a s&rii in citoplasmg este de aproximativ 1%, deci concentrafia mai mare a solvitului (sare) se afl in iia elute, Avadar, apa se deplaseaza din citoplasma, prin membrana celulard, in dicen concentrafiei mai mari de sare. Rezultatul este micsorarea (,,zbarcirea”) celulei. (Fi; c 3.2a), Deoarece solutia are concentrafia de solvit (sare) mai mare, ea se numeste Inte hipertona. ae Imaginati-va ce se intémpla cand celulele umane sunt introduse intr-o solutie c concentratie de doar 0,3% sare. Concentratia sari in citoplasma este tot de aproxir i 19%, astfel incat concentrafia mai mare a solvitului (sare) se afla in interiorul celui A a dar, apa se deplaseazinspre citoplasma prin membrana celulard, in directia ah a ‘mai mari de sare. Osmoza face ca celulele si se umfle sau s& se lizeze (si explodezs) (Figura 3.2b). intrucét solutia de la exterior are concentrafia mai. scdzuti de sare, ea se Pentru a infelege osmoza, duse intr-o solutie cu concentratie de numeste solutie hipoton. Daca concentratiile de sare ar fi la fel in interiorul si in exteriorul es (aproximativ 1%), solutia ar fi izotond. Osmoza nu se produce Sted eae sunt plasate in solutie izotond, deoarece couche sol- ul te erat ambele parfi ale membranei (Figura 3.2c). PAesrns epics moleculara prin membrana celular’ este Sea eee ee tip de difuziune este asistat de proteinele ea . Acestea last si treacd doar anumite molecule $1 permit miscarea dintr-o zona cu concentrafie mare de rea TPM ea Pete Peer Ps Crea Scanned with CamScanner Celulele si filologia celulards 49 molecule intr-una cu concentrajie mics, Numérul proteinelor transportoare determina rata cu care are loc difuziunea facilitata, Y (2) Hiperton (0) Hipoton (e}tt0n FIGURA 3.2 Procesul de osmoza in trei medii diferite. (a) intr-un mediu hiperton, concen- {rajia mai mare de solvit (sare) se afld in afara celulei, iar apa iese din celula producand zbarcirea acesteia. (b) intr-un mediu hipoton, concentrafia mai mare de solvit se afl in interiorul celulei, apa patrunde in celul’, producind umflarea gi liza acesteia. (c) intr-o solutie izoton, concentratia solvitului este aceeasi in ambele parti ale membranei plasmatice, asadar nu se produc migc&ri ale moleculelor de api. FIGURA 3.3 Comparatie intre pinocitoza si fagocitoza. (a) in pinocitoza celula preia in interiorul ei substanfe chimice dizolvate in ap&. (b) Fagocitoza implica prelua- rea de particule solide, O modalitate suplimentara de transport a substantelor prin membrana este trans- portul activ. in cadrul acestui mecanism, proteinele transport compusii chimici prin membrani, dintr-o regiune cu concentrafie mica intr-una cu concentratie mare. Aceast& migcare se realizeaza ,,impotriva gradientului de concentratie” si necesita energie fur- nizati de adenozin trifosfat (ATP). De exemplu, transportul activ are loc in celulele nervoase unde ionii de sodiu sunt transportati in afara celulei, regiune care deja confine ‘o concentrafie mare de ioni de sodiu. Similar difuziunii facilitate, rata transportului activ este limitati de numarul proteinelor transportoare. ultima modalitate de transport prin membrana plasmatic& este endocitoza. in tim- pul endocitozei, o mica porfiune din membrana plasmatica se pliazi si inglobeazi par- ticule sau mici volume de lichid de Ia suprafaja celulara. Membrana se inchide, delimi- tind o vezicula ce se va desprinde si va migra in citoplasma. Cand endocitoza implica material solid, procesul se numeste fagocitozi (Figura 3.3b), iar cdnd implic& picaturi de lichid, se numeste pinocitozA (Figura 3.3a). Globulele albe, de exemplu, realizeazi endocitoza atunci cand indeparteazi microbii din circulatia sanguin’. Scanned with CamScanner ; za, in timpul exocitozci, substante| Opust encore er exter ‘celular, Procesul este uta dep, Jule spre medi Onur eliberarea neurotransmitatoyjgy™ sek ‘hy seerefia de mucus de citre canta jlo clulelor rr zigule eu membrand migreaz+ inspre membrane ze eed sere, impstind ate conn Mag alate importants de miscare a moy ins elo in mediul extern. celulele secretoare. NUGLEUL + alobulelor rsi, toate celulele umane au nucle. Nucleul este ¢ este organizat in unitii liniare numite cromozo) Segmentele functionale alle oy Existd circa 30.000 de gene in nucleii celulelor umay, m rin pentru ADN. Ble se unese cv ADN-ul pentry 7 He zomilor sunt numite gene. tonele oferd un cadru de sp ) 3 microscopice numite nucleozomi. Nu- structuri cu dimensiuni electrono

    You might also like